Sunteți pe pagina 1din 301

atingerea confortului emofional personal. Aceste abilitlli au fost denumite Inteligenld

Emolionald.

Astfel, persoanele care au abilitSli emolionale bine dezvoltate au mai multe

si fie mulgumite ?n via!6, sd fie eficiente in mai multe domenii (profesional,

$anse

personal), sd igi gestioneze stilul de gdndire care std labaza propriei productivitdfi, sI reugeasc[ s[ comunice eficient cu ceilal1i, sd stabileascd qi sd menfind relafii adecvate. in schimb, persoanele care tr[iesc deseori sentimente de frustrare, nu ?9i pot controla

viafa emofional[ gi se frdm0ntd, se ingrrjoteaz[,

comunice eficient, sd recunoascd gi sd

se deprimd, etc., nu reuqesc sd

interpreteze corect emoliile proprii gi ale

celorlalli, gi ajung sd, igi saboteze propia adaptare.

Inteligen{a Emofionali

Abilitatea de a percepe, inlelege gi

exprima emoliile intr-un mod

adecvat, qi de a le gestiona astfel

incdt st

faciliteze atingerea

scopurilor propuse.

Inteligenfa Emolionald a fost definitd ca un set de abilitbli inbaza cdrora un individ poate discrimina gi monitoriza emofiile proprii qi ale

celorlal1i, precum gi capacitatea acestuia de a

utlliza informaliile definute pentru a-gi ghida

propria g0ndire gi comportamentul.

in urrna investigafiilor in domeniul Inteligen{ei Emofionale, formula

adaptdrii gi succesului in viald s-a transformat in:

Adaptare cu Succes : IQ + Inteligenta Emo{ionall

Investigarea Inteligen{ei

Emofionale a

eviden{iat rolul

catalizator al acestor abilitdli in

,-,omp' entdle Inteligen{ei Emo{ibnaF., '

a.abilitad, de, a,,.,in!elege qi':' erpie'ta-decvat emoliile proprii qi ale celorlalli;

diverse domenii ale viefii. De

exemplu, cercetbrile din psihologia

muncii au ardtat cd in poziliile de

conducere succesul este garantat in 85% din caznri de nivele ridicate ale

Inteligenfei Emofionale. in cazul

adulfilor, dou[ treimi din problemele

canzate de stres se datoreazd unor

stiluri de relafionare abtzivd,

nesatisfbc[toare sau prost definitd.

De asemenea, acei antreprenori, precum gi agenli de vdnzdri care au nivele

ridicate de inteligenfd emoliona16 aduc profituri mult mai mari decdt colegii lor care

au un nivel deosebit de ridicat al abilitalilor intelectuale, dar nivele scdzute de

Inteligenld EmofionaldInter- gi IntrapersonalS. in mod similar, medicii care reuqesc sd recunoasca gi sd perceapd acurat emofiile pacienlilor comunici mult mai eficient cu

acegtia, fiind mai apreciafi dec0t cei cu abilitSli profesionale deosebite, dar care sunt distan{i. Din ce in ce mai multe date susfin ideea cd modul gi calitatea informaliei

,r,,b,abiiitafea'*,,a-ongtientiza '

i

'C.abilitat€a,de a',rin{ ge

'in

Ei

de a manifesta

cu

pat*iilita-genffioa;L! ,,,rli .

.corect'inform$ile

Atur6 -erpo{ionah $i ae a folosi eficient

cunoEtinlele legate de emolii;

' 'd. abiftdea de -gestiona'propiiilb'emOfii in-vedtGa

dezvolte;i'intelec ale, em.o,lionafe,ti atingeiii itdrii

de bine.

t1

propriei persoane gi a celorlal[i, achizitioneazd cu mai mult5 ugurinf[ strategii de

reglare emotionald adecvate qi sunt mai rar implicali in conflicte.

Repere ontogenetice in dezvoltarea infelegerii cauzelor qi consecinfelor emo{iilor

Capacitatea de a asocia un context cu o anumitd

emofie incepe s[ se manifeste

in jurul virstei de 3-4 ani. La aceastd vdrst[ copiii reu$esc s5 infeleagi faptul cd

anumite evenimente sunt legate de anumite emo{ii. Pe baza capacit541i de a infelege perspectiva celorlalli, majoritatea copiilor de 5 ani reu$esc sd infereze cu acuratefe qi posibile ca:uze ale comportamentului propriu,,imi place la mare pentru cd stau mult in

apd" gi al celorlalfi ,,Este supdrat pentru c[ plrinfii n-au vrut sd-i cumpere juciria".

In ceea ce privegte consecinfele trlirilor emofionale, copiii pot sd le infeleagd

incd de la 3 ani cu ajutorul unui adult, iar incep0nd cu virsta de 5-6 ani sunt capabili s6le identifice cu ajutor minim din partea acestuia.

III. Rncla.REA EMoTToNALA

1. Dobindirea unor strategii de reglare emo{ionali adecvate vffrstei

Reglarea emofionalb se

referd la

monitorizarea, evaluarea

emofionale in

gi modificarea reac{iilor

vederea manifestdrii unor

comportamente dezirabile social.

Reglarea emofionalS

)

. Monitorizarea

I

r Evaluarea I

. Vodificarei J

Reacfiilor

emolionale

. N'egative (

7

\

Adaptatiye :

D'gzadaptaiiv:e

AdaptaLive

Dezadaptative

CapacitSlile de reglare sunt responsabile de

gestionarea reacfiilor emolionale pozitive

sau negative

gi permit diminuarea distresului provocat de stdrile

emofionale disfuncfionale. Pentru a reduce intensitatea emoliilor care le produc disconfort, copiii recurg de cele

mai multe ori la c[utarea apropierlifizicefa[dde adulfi.

Acest mecanism de reglare depinde in mare mdsurd de calitatea rela{iei emo}ionale pe

care copiii o au cu adultul respectiv, ceea ce ii va incuraja sd caute suportul acestuia. In timp, copiii reu$esc sI achizilioneze gi strategii de autocontrol, strategii prin care incep sd exercite independent de adulfi gestionarea propriilor reacfii emofionale. Astfel, invald s[ elimine sursa de distres prin distragerea atentiei, de exemplu prin

este disponibild.

reorientarea atenfiei cdtre alte obiecte atunci c6nd

jucdriafavoritl.nu

Alti strategie complexd se referd la reinterpretarea unei situafii cu incdrcdturd

emofionald negativd intr-o manierd pozitivd (ex. ,,mai bine nu mdninc bomboana

decdt sd merg apoi la dentist"). Aceste strategii sunt destul de rar utllizate spontan gi

depind in mare mdsurd de modul in care p5rinlii iqi inva![ copiii sI reacfion ze vizavi

de emofiile negative.

AbilitSfile de reglare emofionald sunt necesare pentru gestionarea corectd a

emo{iilor negative, ceea ce este o condifie necesard adaptdrii optime la cerinlele

gcolare. Aceste aspecte devin evidente atunci cdnd copiilor li se cere sd stea in bancd timp de 50 de minute, s5 iqi concentreze ateSia pe perioade de timp mai lungi sau si

urmdreascd instrucliunile din ce in ce mai complexe ale invd{dtorului.

abilit6li de reglare emofionalS bine dezvoltate au mai pufine reacfii emo{ionale

Copiii cu

negative gestionate inadecvat qi in consecin{d mai puline probleme comportamentale.

4.

Cere qi oleri aiutor

Cererea ajutorului se referd de fapt la capacitatea de a in(elege faptul cd uneori

abilitdfile noastre nu sunt suficiente pentru rezolvarea anumitor situafii. Oferirea ajutorului este la rdndul ei o modalitate de a interacJiona cu ceilalfi copii, de a

dezvolta rela{ii de prietenie gi se inva}d prin observarea modelelor (adul!i), prin

ghidare gi prin exersarea comportamentului in diferite situafii.

Repere ontogenetice in dezvoltarea abilitifii de a cere qi de a oferi ajutor Copiii de 3 ani solicitd mult mai frecvent ajutor din partea celorlalti (in special

adulli), in timp ce oferirea ajutorului nu este spontand, ci apare de regul[ dacd un adult ii cere copilului s[ efectueze acest comportament.

Copiii de 5-6 ani manifestd mai multd autonomie, cer mai rar ajutor gi sunt

mult mai inclinafi sd manifeste responsabilitate fafd de cei mai mici decdt ei. in cazul 1or, oferirea ajutorului poate sb se manifeste spontan, lard sd li se ceard de cdtre un adult.

5. iqi aqteapti rflndul

Agteptarea r0ndului este de multe ori o reguld de comportament utllizatd" de

c[tre educatori, care are un dublu beneficiu: dezvoltd, capacitatea

copiilor de a-gi regla

emofiile gi de a rezolva in mod eficient problemele care pot sd apari in joc.

Capacitatea copiilor de a-qi agtepta rindul este rezultatul inv[{6rii gi al modeldrii

acestui comportament gi este esenfial pentru inilierea gi menfinerea relafiilor cu

ceilalf copii.

Repere ontogenetice in dezvoltarea abilitifii de a-qi aqtepta rindul

aqtepte rdndul ?n situalii

de joc, insd au nevoie ca acest lucru s5 le fie reamintit de c[tre un adult. in timp,

agteptarea rdndului devine o strategie de rezolvare a conflictelor: doi copii care-gi

Incd de la vdrsta de 3-4 ani copiii sunt capabili

sI iqi

doresc aceeaqijucdrie se inteleg sd sejoace pe rdnd. DupS vdrsta de 5 ani,

s6 igi aqtepte r6ndul frrd s[ li se reaminteascd sau chiar s[ renunfe la ,,rAndul lor" in

copiii ajung

favoarea altui copil.

6. Utilizeazi formule de adresare politicoase

Adresarea politicoasd reprezintd, o modalitate de a inilia o relafie. Se poate

observa cd, acei copii care $llizeazd formule de genul ,,te rog" gi

,,mulqumesc"

sunt

mai pl5cufi de cdtre colegii lor decdt cei care nu le utllizeazd. Aceste formule de

adresare sunt achizifionate rapid dacd pdrinfii gi educatorii le utilize azd ei ingigi in

relafiile cu ceilalli.

Repere in dezvoltarea ontogenetici a utilizirii formulelor de adresare politicoase

Datorit5 faptului cd acest comportament este influenlat gi de gradul de

deztoltare al limbajului, ttllizarea formulelor de adresare politicoase constituie un indicator mai sensibil al dezvoltdrii competenlelor sociale in jurul vdrstei de 5-6 ani. Copiii pot totuqi sd. utllizeze aceste formule gi mai devreme, la 4-5 ani dacd adultii le

atrag atenlia asupra acestui lucru.

ofere cit mai multe exemple de comportamente adaptative, reducdnd astfel riscul prelulrii unor obiceiuri mai puiin oportune'

Pedealt6parte,chiardac6intenliilesuntbune,unadultstresatdeproblemele

nenumdratele incercdri nereuqite de a

ale copilului' iritat de comunicarea

de serviciu, deprimat de frustrdrile produse de

modifica comportamentele dezadiptative

ineficientd de la serviciu,

dificultali in urmarea

din cadrui

familiei sau chiar cu educatorul' etc' va avea

sfaturilor noasffe 9i in implementarea-activitdlilor recomandate'

cdt *uibitt" dezvolta{i' care sd reugeasca s6 se

motiv dezvoltatea competenlelor emofionale qi

cu tofii ne dorim s5 avem copii

Din acest

adapteze situaliilor dificile.

sociale ale copiilor trebuie

abordata simultan pe mai multe nivele (vezi Figura 6):

a. Implementarea

emolionale 9i

dezvoltare;

strategiilor

*o.i#

de dezvoltare gi/sau optimizare a competenfelor

ale copilului, adecvate virstei 9i nivelului de

b.Optimizareacompetenlelorintrapersonalealeadullilot*1:lllii.,dinviala

.r:pir"r"i trlimat emo{ional

favorabil pentru dezvoltarea copilului) ;

de t-"'u1ioo1t" interqerslnli

c. il,,-rL.J"-""*p",Ln{elor

j*

#t."""tt

"i"i"?pii"lui

rezolvare de Probleme).

:,:*lfl:::

(stil eficient de comunicare, luare de decizii,

ADULTI

Competenfe

intrapersonale

optime

(optimizarea

personali)

ADULTI

Implementarea

strategiilor de

dezvoltare a

competenfelor

emo{ionale 9i sociale

ale copilului

COPTL

Competen{e

Emofionale qi

Sociale

ADULTI

Competen{e

interpersonale

optime

(optimizarea

relafiilor)

Figura 6

Dacd capitolul precedent discuta competenlele emofionale qi sociale ale

n n"lion[ri optime

in familie 9i in societate, acest capitol se va

putea ameliora viafa emofional[ a adullilor'

"""i

unor aspecte care ar

intrapersonale 9i asigurdnd succesul in implementatea

copilului necesare

axa pe discutarea

imbunAtAfnd relaliile interl $i

activitdlilor propuse.

49

E

inainte de a ne gflndi ce si facem cu copilul, si ne gindim ce sr facem cu noi

inqine!

Obiectivul major al acestui capitol

,

imbundtdlirea acelor abilita4iale adullilor carepot contribui la:

A. rela{ionarea optimd cu ceilalfi adulfi (Adult - Adult), gi a adultului cu

sine insugi;

B. rela{ionarea optimd cu copilul'(rela[ia P[rinte - Copil).

In primul rdnd, pentru a gestiona intr-un mod cdt mai eficient relafia cu copiii,

este necesar s[ vd optimizafi abilitAflle proprii de rela]ionare cu ceilalli adulJi. Aceste

cunoqtinfe gi abilitdli pot fi ulterior transferate cu succes in relafia cu copiii, fie din

postura de pdrinte, fie din cea de educator. Competenfele dumneavoastrd ca adult se reflectl in primul r6nd in calitatea relafiei cu copiii. Cu c6t dumneavoastrd suntefi

nigte persoane mai echilibrate din punct de vedere emofional, adaptate optim la

cerinlele mediului, cu atdt acest lucru se va

putea observa gi in modul in care vd

raportaji la copii. Dezvoltarea abilitdlilor inffapersonale, precum gi a celor

interpersonale ale adultului faclliteazd, qi permit modelarea eficientd a competenfelor

emolionale gi sociale ale copiilor.

Sugestia noastrd este aceea ca mai intdi sd parcurgeli modulele privind

relafionarea optiml aduhadult, pentru ca ulterior s[ trecefi la modulele care trateazd relaf ia adult-copil, respectiv p6rinte-copil. Ariile majore in care dorim s[ oferim sugestii prin care adul{ii relevan{i din viafa copilului igi pot optimiza func{ionarea sunt:

A. OprrurzAREA nnullroNARrr DTNTRE ADULTT

1. GnsrtoxaruA EFTcTENTA a nvolnroR $I MANAGEMENTUL

CAPITOLUL II

I I

STRESULUI

2. CoMTINICAREA pr.IclpNrA

2. 1. Emiterea mesajului

2.2. Receptarea

''''

rwwvt,lorwo 'rlDoJurur

mesajului

2.3. Tipuri de comunicare

3. MaNacSMENTUL LUAREA DECIZILOR

coNFLICTELoR, REZoLVAREA DE eRoBLEME $r

3. 1. Managementul conflictelor

3.2. Rezolvarea de probleme qi luarea deciziilor

B. OprrurzAREA RELATToNARU pAnrNrn-coprr,

formularea mesajului reflect6 lipsa de considerafie pentru propriile scopuri,

dorinfe, dar acceptarea necondilionatd

a scopurilor celorlalli; emofiile, sentimentele, expectanfele

nu sunt exprimate in mod clar, direct,

optim (de obicei sunt neglijate sau

minimalizate);

implicarea redusd in procesul de

comunicare;

comportamentele non-verbale sunt tipice: privirea aplecat5,, gesturi

mdrunte, sacadate, distanld mare intre

interlocutori, voce monotonb.

nu sunt luate ?n considerare dorinfele, scopurile, expectanfele celorlalfi - nu se poate ajunge la compromis;

exprimarea inadecvatd a gdndurilor,

sentimentelor, dorin{elor care poate

duce la conflicte;

stil de comunicare inacceptabil din

punct de vedere social;

expresivitate ingustd

alternativelor);

posturd

(lipsa

expresivitate faciald,

inadecvatd fa[d

de interlocutor

(distanfa fa!6 de interlocutor mai mic[

de 0,5 m);

ton ridicat, sfiddtor al vocii.

lipsa

respectului din

partea

interlocutorilor

lipsa increderii in

sinceritatea

interlocutorului pasiv; desconsiderarea dorinfelor persoanei

pasive;

scdderea convingerii interlocutorului

pasiv cd dorinlele sau scopurile sale

vor fi luate in considerare;

sentimentul cd ceilalfi interlocutori controleaz[ mediul (conversafia) ; sentimente de frustrare, teamd, furie, tristele;

dezvoltarea unui stil evitativ de

comunicare.

interlocutorul agresiv se agteapt6 ca

nevoile sale sd fie

indeplinite,

scopurile sd fie atinse, indiferent de

pdrerile, agtept[rile celorlalli ;

este convins cd trebuie s[ controleze

mediul (conversa{ia);

chiar dacd pe termen scurt igi atinge

scopul, pe termen

lung pierde respectul

interlocutorilor, deoarece va fi evitat de ceilalli;

dacd acest stil de comunicare se

stabllizeazd' persoana va fi etichetatl

ca fiind ,,agresiv6", iat contactele

sociale se

vor rdri, numIrul

interacfiunilor interpersonale va scddea

simfitor va determina in ceilalli

interlocutori sentimentul lipsei de

cooperare, de

unidirecfional[;

abordare ingust[ (de impunere), de

obicei negativd a subiectului;

sentimente accentuate de furie, team6.

comuntcare

Ca gi o concluzie a celor prezentate pdnd acum putem spune cd rezolvarea

eficientd a problemelor presupune din partea persoanei:

o

atitudini optime fafi de problemfl, format din sistem de valori, motivafii,

convingeri despre sine, ceilalfi gi lume in general, autoeficacitate, etc.

o

abilitifi necesare rezolvirii de probleme, care constau din operalii specifice

implicate in procesul rezolutiv (gdndirea alternativS, gdndirea anticipativd gi

cea planificat[)

in cadrul acestor atitudini gi abilitdli, existi cdteva principii de bazd esen{iale

procesului rezolutiv:

1. Problemele sunt fireqti, un aspect normal al viefii; faptul cd cineva se

cu o problemd, nu inseamn[ cd este o persoan[ ,Slabd". Atitudinea potrivitd ar fi sd acceptim problemele qi sd le considerdm ca fiind

provoc[ri, indemnuri pentru dezvoltarea unor abilit61i sau deprinderi care ne-

ar ajrtta in rezolvarea problemei qi ne-ar asigura pe viitor adaptarea eficientd.

cea mai

confrunt[

Cu c6t persoana percepe problema ca avdnd o conotalie negativ[, cu atdt

anxietatea, sentimentul de vinovlfie, ruginea vor fi mai intense. Aceste emolii

negative dezadaptative vor periclita rezolvarea eficientd a problemei.

Eliminarea percepfiei negative a problemelor in general este una dintre

principiile debazd ale rezolvdrii eficiente ale problemelor.

2. Majoritatea problemelor pot fi rezolvate: increderea in propriile abilitlli de

a rezolva problemele contribuie in mod direct la facilitarea procesului de

rezolutiv. Recunoagterea acestui lucru il indeamnd pe individ sd caute cit mai

multe informafii despre situalia dat6, sd identifice existenfa sau lipsa

abilitdlilor necesare rezolvdrii problemei, sd incerce sd dezvolte sau sd

compenseze abilitdfile care lipsesc, s[ genereze cdt mai multe rezolviri, sd ia

in considerare implicaliile fiecdrei rezolvdri in parte, etc. - pe scurt, sd se

implice cdt mai activ in procesul rezolutiv.

3. Asumafi-vl responsabilitatea: acceptarea gi rezolvarea celor mai multe

probleme este adaptativb pe termen lung comparativ cu evitarea sau delegarea

responsabilit[1ii pentru rezolvarea acesteia. Persoana trebuie insd sd

congtientiz eze care sunt aspectele problemei pentru care este responsabild qi igi

poate asuma responsabilitatea, gi care sunt aspectele pentru care alfii sunt

responsabili.

4. inainte si vi apucafi de rezolvarea ei, defini{i problema cit mai clar: acest

element presupune

prioritdli, etc.)

definirea a cdt mai multor parametri (aspecte, consecinte,

implicali in rezolvarea problemei. Probleme insuficient

definite, vagi sau prea generale par s[ fie mult mai complicate dec6t sunt in realitate. Evaluarea gi definirea lor clard ne dau posibilitatea de a adopta cea

mai potrivitd procedurd rezolutivi.

5. Nu rezolvafi problema cu prima strategie care vI vine in minte - deseori

suntem tentafi s[ aplicdm prima metod[ care ne trece prin minte pentru

rezolvarea problemei. ins5, mai ales in cazul problemelor complexe, este mai adaptativ sd nu reacliondm chiar la primul impuls. In primul rAnd este foarte

important sd verificali dacd problema intr-adevdr existd 9i este atdt de

Dupd cum gtim (vezi Gestionarea emofiilor), emofiile sunt generate de

gindurile, de expectan{ele, dorin{ele, sistemul nostru de valori, etc. Din acest motiv, dup[ aparifia emofiilor, trebuie identificate g0ndurile care stau labaza lor, acest lucru avdnd o importanJd deosebit[ pentru recunoagterea unei probleme reale (de ex. ,,Sunt furioasd, frustratd, nervoasb fiindcd am acceptat sarcini in plus, degi am qi aga prea multe de frcut - nu am reugit sd spun Nu" - emolia; fiiria, gdndul: nu sunt ?n stare sd

fiu categoricd).

Desconsiderarea importanlei indicilor emofionali gi cognitivi poate influenla foarte mult recunoaqterea problemei - un mod de gdndire irafional, emofii foarte

intense, comportamente care nu pot fi controlate (sau doar foarte greu) influen\eazd

nu numai

recunoagterea problemei, dar qi intregul proces rezolutiv. Persoanele care au

interpreteze toate evenimentele neaqteptate, neobignuite ca fiind

tendin{a si

ameninfdri, mai probabil

nu poate

cd vor aborda problema ca hind un eveniment, o situalie care

fr rezolvatd (mai ales de ei). in schimb, persoanele care sunt triste,

deprimate, etc. vor percepe majoritatea problemelor ?ntr-o manierd distorsionatS, ca

hind mai grave decit sunt in realitate.

3. Indicii comportamentali: sunt comportamente necaracteristice persoanei gi

sunt mai ales inadecvate situafieiin catzd'.

Aceste comportamente pot fi identificate pe baza:

o

caracterului lor nefamiliar: o persoand de obicei bine-dispus6, sociabil[,

incepe sd se retragd din cercul de prieteni, devine necomunicativd sau agresivd

(verbal sau comportamental) fafd de ceilal{i, sau o persoand de obicei izolatd

devine aparent fbrd un motiv intemeiat foarte vorbdreafd, expansivS, etc.

o

frecvenla crescutd cu care apar: de exemplu, consumul frecvent al b6uturilor

alcoolice, al drogurilor, calmantelor, etc., la carc inainte nu s-a apelat sau

comportamente evitative dese, etc.

B. Definirea problemei

Dupd ce ne-am dat seama cd existd o problemd reaId, este foarte importantd

definirea clard a acesteia. Se spune c[ o problemd bine definitd este pe jumltate

rezolvatd in aceastd etapd se evalueazd importanla problemei, tipul ei, parametrii, complexitatea acesteia, etc. De foarte multe ori, nereugita rezolvdrii problemei se datoreazd parcurgerii prea rapide sau superficiale a acestei etape. Pentru a verifica

acuratetea definirii problemei, se poate apela gi la opiniile celorlalfi, mai ales dacd ne

putem folosi de plrerile unei persoane dezinteresate, cu o percepfie clar6, ra[ionald a problemei.

Definirea problemei in ansamblu va determina etapele urmdtoare, orientdnd deciziile pe care le ludm in momentul alegerii strategiei de implementare a solufiei

alese.

in func1ie de tipul problemei procesul de definire va fi diferit.

Astfel, in cazul definirii problemelor situafionale, intrebdrile puse sunt de

genul: ,,Ce? Cu cine? Unde? Cdnd? Cum? etc.". (de ex. ,,Cu cine te-ai certat?", ,,Care

crezi cd este motivul pentru care s-a suplrat pe tine?", ,,Cdnd crezi cd" ar trebui s[

disculi cu el?", etc.). In cazul situaliilor in care problema a apdrut din cauza lipsei unor abilitdli,

ce am nevoie ca sd rezolv problema? Care sunt

intreb[rile vor fi de genul: ,,De

abilitdlile pe care le am gi care

sunt abilitdlile pe care nu le am? "

avefi impresia cd este o manifestare artificiald, perseverenla in utllizarea laudelor, vd

va ajuta sd le percepe{i ca pe un lucru natural, fbrd sd v[ mai sim{ifi incomodafi.

Liudafi copilul imediat dupi manifestarea comportamentului

Dacd dorifi sd l6uda{i un comportament este indicat sd o facefi la momentul

oportun. Amintindu-vd dup6 trei ore sau o sdptdmind de un comportament adecvat al

copilului, nu v[ ajutd cu nimic. Capacitatea de memorare a copiilor este relativ redus6

qi probabilitatea de a-gi aminti comportamentul la intervale mari de timp este aproape

nul[. De aceea valoarea de int[rire a laudei scade cu cAt timpul care s-a scurs de la

producerea comportamentului pdnd

Pentru a fi eficient[, lauda trebuie sE survind imediat dupd comportament, altfel

la administrarea

recompensei este mai mare.

probabilitatea de a repeta acel comportament se reduce. Acest aspect este foarte

important mai ales atunci cdnd vrem ca un copil sd invefe sd facd anumite

comportamente. Spre exemplu, dacd. a[r observat cd s-a spdlat pe din{i flrd si-i

reamintifi, nu ezitaqi sd-i spunefi imediat faptul cd apreciali nu doar ceea ce a ficut, ci

gi faptul cd a ficut-o fbrd sd i se spund. La fel putefi proceda gi in legdturd cu alte comportamente pe care dorili sd le incurajafi. Nu este nevoie ca acestea s[ fie

perfecte, este suficient s[ se manifeste gi o etapi dintr-un comportament complex

pentru ca acesta sd poatd fi intlrit.

Fifi un model pentru copil

Mul{i pdrinli uitd faptul cl ei inqiqi sunt modele de comportament pentru copiii

lor. De multe ori, lucruri pe care le facefi sunt imitate de cdtre copii. O simpld

afirmafie de genul

,,Am fEcut o treabi bund cu reparaful pizel" sau ,,Foarte bine! Am

reuqit sd termin totul la timp", ii poate ajuta pe copii s[ invefe cum sd ii laude pe

ceilalfi. Puteli chiar sd vd incurajafi copilul sd gdseascd lucruri pozitive pe care s6 le

spund prietenilor lui gi astfel sd intdrifi gi sd incurajali formarea prieteniilor.

Nu condifiona{i laudele pentru anumite comportamente de modificarea altui

comportament Aga cum s-a discutat in Capitolul I, ritmul alert al viefii ne predispune sd

observbm mai ugor aspectele negative ale unui eveniment gi sd alocdm mai pufinl

energie identificdrii aspectelor pozitive. Uneori este destul de greu sd ne schimbdm

punctul de vedere gi sd ne gdndim serios c6t de important este pentru copil sl

observ[m gi sd apreciem comportamentele care noud ni se par minore.

56lu6m ca exemplu familia lui Radu (4

anl), care doreqte ca fiul lor s[ inceapd

s6-gi facd" singur ordine in camer6. Pdrinlii lui Radu iSi manifestd constant

fafd de faptul cd nu-gi adund juc[riile. Deqi fiul lor face alte

nemulqumirea

comportamente dezirabile, pune punga de gunoi in tomberon qi pune vasele murdare in chiuvet[ dupd ce a mdncat, acestea sunt trecute cu vederea. Aceste comportamente nu mai sunt observate gi lSudate, deoarece toat[ atenfia pdrinfilor se concentreazd asupra comportamenfului inadecvat. Preocuparea excesivd qi accentul pus pe aspectul

negativ ajunge sd afecteze rela\ia pdrinte-copil, in sensul in care pdrintele va critica

comportamentul indezirabil gi va uita s[ acorde aten]ie celui sau celor adecvate. Ideea de bazd din spatele acestui exemplu este aceea c[ tindem sd vedem lucrurile care ne

nemulqumesc Ai ajungem (eventual) sd lluddm copilul doar atunci cdnd toate

agteptdrile noastre sunt indeplinite. At6t timp c6t nu suntem dispugi

s[ acordlm atenlie

comportamentelor adecvate sau condiliondm atenfia de manifestarea altor

comportamente, nu vom incuraja invltarea, ci ne vom pierde intr-un cerc vicios prin

care sabotlm relatia cu propriul nostru copil-

Lauda trebuie si provini de la ambii

plrinfi

rnvd[area este un proces desful de

lung gi

presupune int6rirea

Pentru i

comportamentului prin laudd atunci cdnd acesta se manifestd. eficienfa pe care o au laudele dumneavoastri este nevoie sd

vd asigura de

fifi consecventi ?n sensul

ldudat gi de celdlalt. O

percepfie unitard in cuplu asupra modului in care vd educafi copilul reprezintd,o sursi extrem de importantd de coerenld ?n atitudinile dumneavoastrd.

in care comportamentul l[udat de unul dintre pdrin{i, va trebui

Nu combinati laudele cu criticile

Vd amintifi cu<