atingerea confortului emofional personal.

Aceste

abilitlli

au fost denumite Inteligenld

Emolionald.

Astfel, persoanele care au abilitSli emolionale bine dezvoltate au mai multe

(profesional,
$anse si fie mulgumite ?n via!6, sd fie eficiente in mai multe domenii
personal), sd igi gestioneze stilul de gdndire care std labaza propriei productivitdfi, sI
reugeasc[ s[ comunice eficient cu ceilal1i, sd stabileascd qi sd menfind relafii adecvate.
in schimb, persoanele care tr[iesc deseori sentimente de frustrare, nu ?9i pot controla
viafa emofional[ gi se frdm0ntd, se ingrrjoteaz[, se deprimd, etc., nu reuqesc sd
comunice eficient, sd recunoascd gi sd interpreteze corect emoliile proprii gi ale
celorlalli, gi ajung sd, igi saboteze propia adaptare.

Inteligen{a Emofionali
Abilitatea de a percepe, inlelege gi

exprima emoliile intr-un mod

adecvat, qi de a le gestiona astfel

incdt st faciliteze

atingerea

scopurilor propuse.

in

urrna investigafiilor

Inteligenfa Emolionald a fost definitd ca

un set de abilitbli inbaza cdrora un individ poate
discrimina gi monitoriza emofiile proprii qi ale
celorlal1i, precum gi capacitatea acestuia de a
utlliza informaliile definute pentru a-gi ghida
propria g0ndire gi comportamentul.

in

domeniul Inteligen{ei Emofionale, formula

adaptdrii gi succesului in viald s-a transformat in:

Adaptare cu Succes : IQ + Inteligenta Emo{ionall

Investigarea

Inteligen{ei

a eviden{iat rolul
catalizator al acestor abilitdli in
diverse domenii ale viefii. De

Emofionale

,-,omp' entdle Inteligen{ei Emo{ibnaF., '

a.abilitad, de, a,,.,in!elege

qi':'

erpie'ta-decvat

emoliile proprii qi ale celorlalli;

,r,,b,abiiitafea'*,,a-ongtientiza Ei de a manifesta
exemplu, cercetbrile din psihologia
'
pat*iilita-genffioa;L!
i
muncii au ardtat cd in poziliile de
,,,rli .
'C.abilitata,de a',rin{ ge .corect'inform$ile cu
conducere succesul este garantat in
'in Atur6 -erpo{ionah $i ae a folosi eficient
85% din caznri de nivele ridicate ale
cunoEtinlele legate de emolii;
Inteligenfei Emofionale. in cazul
adulfilor, dou[ treimi din problemele
' 'd. abiftdea de -gestiona'propiiilb'emOfii in-vedtGa
canzate de stres se datoreazd unor
dezvolte;i'intelec ale, em.o,lionafe,ti atingeiii itdrii
stiluri de relafionare abtzivd,
de bine.
nesatisfbc[toare sau prost definitd.
De asemenea, acei antreprenori, precum gi agenli de vdnzdri care au nivele
ridicate de inteligenfd emoliona16 aduc profituri mult mai mari decdt colegii lor care
au un nivel deosebit de ridicat al abilitalilor intelectuale, dar nivele scdzute de
Inteligenld EmofionaldInter- gi IntrapersonalS. in mod similar, medicii care reuqesc sd
recunoasca gi sd perceapd acurat emofiile pacienlilor comunici mult mai eficient cu
acegtia, fiind mai apreciafi dec0t cei cu abilitSli profesionale deosebite, dar care sunt
distan{i. Din ce in ce mai multe date susfin ideea cd modul gi calitatea informaliei

t1

propriei persoane gi a celorlal[i, achizitioneazd cu mai mult5 ugurinf[ strategii

reglare emotionald adecvate qi sunt mai rar implicali in conflicte.

de

Repere ontogenetice in dezvoltarea infelegerii cauzelor qi consecinfelor emo{iilor

Capacitatea de a asocia un context cu o anumitd emofie incepe s[ se manifeste
in jurul virstei de 3-4 ani. La aceastd vdrst[ copiii reu$esc s5 infeleagi faptul cd
anumite evenimente sunt legate de anumite emo{ii. Pe baza capacit541i de a infelege
perspectiva celorlalli, majoritatea copiilor de 5 ani reu$esc sd infereze cu acuratefe qi
posibile ca:uze ale comportamentului propriu,,imi place la mare pentru cd stau mult in
apd" gi al celorlalfi ,,Este supdrat pentru c[ plrinfii n-au vrut sd-i cumpere juciria".
In ceea ce privegte consecinfele trlirilor emofionale, copiii pot sd le infeleagd
incd de la 3 ani cu ajutorul unui adult, iar incep0nd cu virsta de 5-6 ani sunt capabili
s6le identifice cu ajutor minim din partea acestuia.

III. Rncla.REA
1.

EMoTToNALA

Dobindirea unor strategii de reglare emo{ionali adecvate vffrstei

Reglarea emofionalS

Reglarea emofionalb se referd

la
monitorizarea, evaluarea gi modificarea reac{iilor
emofionale in vederea manifestdrii unor
comportamente dezirabile social.
Adaptatiye

D'gzadaptaiiv:e

N'egative

7
\

AdaptaLive
Dezadaptative

. Monitorizarea)
r Evaluarea I
. Vodificarei J
I

Reacfiilor
emolionale

CapacitSlile de reglare sunt responsabile de

gestionarea reacfiilor emolionale pozitive sau negative
gi permit diminuarea distresului provocat de stdrile
emofionale disfuncfionale. Pentru a reduce intensitatea
emoliilor care le produc disconfort, copiii recurg de cele
mai multe ori la c[utarea apropierlifizicefa[dde adulfi.

Acest mecanism de reglare depinde in mare mdsurd de calitatea rela{iei emo}ionale pe

care copiii o au cu adultul respectiv, ceea ce ii va incuraja sd caute suportul acestuia.
In timp, copiii reu$esc sI achizilioneze gi strategii de autocontrol, strategii prin care
incep sd exercite independent de adulfi gestionarea propriilor reacfii emofionale.
Astfel, invald s[ elimine sursa de distres prin distragerea atentiei, de exemplu prin
reorientarea atenfiei cdtre alte obiecte atunci c6nd jucdriafavoritl.nu este disponibild.
Alti strategie complexd se referd la reinterpretarea unei situafii cu incdrcdturd
emofionald negativd intr-o manierd pozitivd (ex. ,,mai bine nu mdninc bomboana
decdt sd merg apoi la dentist"). Aceste strategii sunt destul de rar utllizate spontan gi
depind in mare mdsurd de modul in care p5rinlii iqi inva![ copiii sI reacfion ze vizavi
de emofiile negative.
AbilitSfile de reglare emofionald sunt necesare pentru gestionarea corectd a
emo{iilor negative, ceea ce este o condifie necesard adaptdrii optime la cerinlele
gcolare. Aceste aspecte devin evidente atunci cdnd copiilor li se cere sd stea in bancd
timp de 50 de minute, s5 iqi concentreze ateSia pe perioade de timp mai lungi sau si
urmdreascd instrucliunile din ce in ce mai complexe ale invd{dtorului. Copiii cu
abilit6li de reglare emofionalS bine dezvoltate au mai pufine reacfii emo{ionale
negative gestionate inadecvat qi in consecin{d mai puline probleme comportamentale.

24

4. Cere qi

oleri aiutor

Cererea ajutorului se referd de fapt la capacitatea de a in(elege faptul cd uneori

abilitdfile noastre nu sunt suficiente pentru rezolvarea anumitor situafii. Oferirea
ajutorului este la rdndul ei o modalitate de a interacJiona cu ceilalfi copii, de a
dezvolta rela{ii de prietenie gi se inva}d prin observarea modelelor (adul!i), prin
ghidare gi prin exersarea comportamentului in diferite situafii.

Repere ontogenetice in dezvoltarea abilitifii de a cere qi de a oferi ajutor

Copiii de 3 ani solicitd mult mai frecvent ajutor din partea celorlalti (in special
adulli), in timp ce oferirea ajutorului nu este spontand, ci apare de regul[ dacd un
adult ii cere copilului s[ efectueze acest comportament.
Copiii de 5-6 ani manifestd mai multd autonomie, cer mai rar ajutor gi sunt
mult mai inclinafi sd manifeste responsabilitate fafd de cei mai mici decdt ei. in cazul
1or, oferirea ajutorului poate sb se manifeste spontan, lard sd li se ceard de cdtre un
adult.
5.

iqi aqteapti rflndul

Agteptarea r0ndului este de multe ori o reguld de comportament utllizatd" de

c[tre educatori, care are un dublu beneficiu: dezvoltd, capacitatea copiilor de a-gi regla

emofiile gi de a rezolva in mod eficient problemele care pot sd apari in joc.

Capacitatea copiilor de a-qi agtepta rindul este rezultatul inv[{6rii gi al modeldrii
acestui comportament gi este esenfial pentru inilierea gi menfinerea relafiilor cu
ceilalf copii.
Repere ontogenetice in dezvoltarea abilitifii de a-qi aqtepta rindul
Incd de la vdrsta de 3-4 ani copiii sunt capabili sI iqi aqtepte rdndul ?n situalii
de joc, insd au nevoie ca acest lucru s5 le fie reamintit de c[tre un adult. in timp,
agteptarea rdndului devine o strategie de rezolvare a conflictelor: doi copii care-gi
doresc aceeaqijucdrie se inteleg sd sejoace pe rdnd. DupS vdrsta de 5 ani, copiii ajung
s6 igi aqtepte r6ndul frrd s[ li se reaminteascd sau chiar s[ renunfe la ,,rAndul lor" in
favoarea altui copil.
6. Utilizeazi formule de adresare politicoase
Adresarea politicoasd reprezintd, o modalitate de a inilia o relafie. Se poate
observa cd, acei copii care $llizeazd formule de genul ,,te rog" gi ,,mulqumesc" sunt
mai pl5cufi de cdtre colegii lor decdt cei care nu le utllizeazd. Aceste formule de
adresare sunt achizifionate rapid dacd pdrinfii gi educatorii le utilize azd ei ingigi in
relafiile cu ceilalli.
Repere in dezvoltarea ontogenetici a utilizirii formulelor de adresare politicoase
Datorit5 faptului cd acest comportament este influenlat gi de gradul de
deztoltare al limbajului, ttllizarea formulelor de adresare politicoase constituie un
indicator mai sensibil al dezvoltdrii competenlelor sociale in jurul vdrstei de 5-6 ani.
Copiii pot totuqi sd. utllizeze aceste formule gi mai devreme, la 4-5 ani dacd adultii le
atrag atenlia asupra acestui lucru.

31

reducdnd astfel riscul

ofere cit mai multe exemple de comportamente adaptative,
prelulrii unor obiceiuri mai puiin oportune'
Pedealt6parte,chiardac6intenliilesuntbune,unadultstresatdeproblemelea
incercdri nereuqite de
de serviciu, deprimat de frustrdrile produse de nenumdratele
de comunicarea
modifica comportamentele dezadiptative ale copilului' iritat
cu educatorul' etc' va avea
ineficientd de la serviciu, din cadrui familiei sau chiar
recomandate'
dificultali in urmarea sfaturilor noasffe 9i in implementarea-activitdlilor
sd reugeasca s6 se
cu tofii ne dorim s5 avem copii cdt *uibitt" dezvolta{i' care
dezvoltatea competenlelor emofionale qi
adapteze situaliilor dificile. Din acest motiv
pe mai multe nivele (vezi Figura 6):
sociale ale copiilor trebuie abordata simultan

a.

a competenfelor
Implementarea strategiilor de dezvoltare gi/sau optimizare
*o.i# ale copilului, adecvate virstei 9i nivelului de
emolionale
9i

dezvoltare;

b.Optimizareacompetenlelorintrapersonalealeadullilot*1:lllii.,dinviala
.r:pir"r"i trlimat emo{ional favorabil pentru dezvoltarea copilului) ;
de t-"'u1ioo1t" interqerslnli
c. il,,-rL.J"-""*p",Ln{elor
j*
(stil eficient de comunicare, luare de decizii,
#t."""tt

:,:*lfl:::

"i"i"?pii"lui

rezolvare de Probleme).

ADULTI
Implementarea

strategiilor de
dezvoltare a
competenfelor
emo{ionale 9i sociale
ale copilului

ADULTI

ADULTI
Competen{e

Competenfe

interpersonale
optime
(optimizarea

intrapersonale
optime
(optimizarea

relafiilor)

personali)
COPTL
Competen{e

Emofionale qi
Sociale

Figura 6

qi sociale ale
Dacd capitolul precedent discuta competenlele emofionale
se va
n n"lion[ri optime in familie 9i in societate, acest capitol
copilului necesare
"""i
viafa emofional[ a adullilor'
axa pe discutarea unor aspecte care ar putea ameliora
succesul in implementatea
imbunAtAfnd relaliile interl $i intrapersonale 9i asigurdnd
activitdlilor propuse.

49

inainte de a ne gflndi ce si facem cu copilul, si ne gindim ce sr facem cu noi

inqine!

Obiectivul major al acestui capitol

imbundtdlirea acelor abilita4iale adullilor carepot contribui la:

A. rela{ionarea optimd cu ceilalfi adulfi (Adult - Adult), gi a adultului cu
sine insugi;
B. rela{ionarea optimd cu copilul'(rela[ia P[rinte - Copil).

In primul rdnd, pentru a gestiona intr-un mod cdt mai eficient relafia cu copiii,
s[ vd optimizafi abilitAflle proprii de rela]ionare cu ceilalli adulJi. Aceste
cunoqtinfe gi abilitdli pot fi ulterior transferate cu succes in relafia cu copiii, fie din
postura de pdrinte, fie din cea de educator. Competenfele dumneavoastrd ca adult se
reflectl in primul r6nd in calitatea relafiei cu copiii. Cu c6t dumneavoastrd suntefi
nigte persoane mai echilibrate din punct de vedere emofional, adaptate optim la
cerinlele mediului, cu atdt acest lucru se va putea observa gi in modul in care vd
raportaji la copii. Dezvoltarea abilitdlilor inffapersonale, precum gi a celor
interpersonale ale adultului faclliteazd, qi permit modelarea eficientd a competenfelor
emolionale gi sociale ale copiilor.
Sugestia noastrd este aceea ca mai intdi sd parcurgeli modulele privind
relafionarea optiml aduhadult, pentru ca ulterior s[ trecefi la modulele care trateazd
relaf ia adult-copil, respectiv p6rinte-copil.
Ariile majore in care dorim s[ oferim sugestii prin care adul{ii relevan{i din
viafa copilului igi pot optimiza func{ionarea sunt:
este necesar

A.

OprrurzAREA nnullroNARrr DTNTRE ADULTT

1. GnsrtoxaruA

EFTcTENTA

a nvolnroR $I MANAGEMENTUL

STRESULUI

2.

CoMTINICAREA pr.IclpNrA
2. 1. Emiterea

CAPITOLUL II

mesajului

2.2.
rwwvt,lorwo mesajului
'''' Receptarea
'rlDoJurur
2.3. Tipuri de comunicare

I
3.

MaNacSMENTUL coNFLICTELoR, REZoLVAREA DE eRoBLEME $r

LUAREA DECIZILOR
3. 1. Managementul

conflictelor

3.2. Rezolvarea de probleme qi luarea deciziilor

B. OprrurzAREA RELATToNARU

50

pAnrNrn-coprr,

formularea mesajului reflect6 lipsa de

considerafie pentru propriile scopuri,
dorinfe, dar acceptarea necondilionatd
a scopurilor celorlalli;
emofiile, sentimentele, expectanfele
nu sunt exprimate in mod clar, direct,

optim (de obicei sunt neglijate

sau

minimalizate);

implicarea redusd

in

procesul

de

comunicare;

comportamentele non-verbale sunt

aplecat5,, gesturi
mdrunte, sacadate, distanld mare intre
interlocutori, voce monotonb.

tipice: privirea

lipsa respectului din

partea

interlocutorilor

lipsa increderii in

sinceritatea
interlocutorului pasiv;
desconsiderarea dorinfelor persoanei
pasive;
scdderea convingerii interlocutorului
pasiv cd dorinlele sau scopurile sale
vor fi luate in considerare;
sentimentul cd ceilalfi interlocutori
controleaz[ mediul (conversafia) ;
sentimente de frustrare, teamd, furie,
tristele;

unui stil evitativ

de

interlocutorul agresiv se agteapt6

ca

dezvoltarea
comunicare.

nu sunt luate ?n considerare dorinfele,

scopurile, expectanfele celorlalfi - nu
se poate ajunge la compromis;
exprimarea inadecvatd a gdndurilor,
sentimentelor, dorin{elor care poate
duce la conflicte;
stil de comunicare inacceptabil din
punct de vedere social;
(lipsa
expresivitate ingustd
alternativelor);
expresivitate faciald, posturd
inadecvatd fa[d de interlocutor
(distanfa fa!6 de interlocutor mai mic[
de 0,5 m);
ton ridicat, sfiddtor al vocii.

nevoile sale sd fie indeplinite,

scopurile sd fie atinse, indiferent de

pdrerile, agtept[rile celorlalli ;

este convins cd trebuie s[ controleze
mediul (conversa{ia);
chiar dacd pe termen scurt igi atinge
scopul, pe termen lung pierde respectul
interlocutorilor, deoarece va fi evitat
de ceilalli;

stil de comunicare se
fi etichetatl
ca fiind ,,agresiv6", iat contactele
sociale se vor rdri, numIrul
dacd acest

stabllizeazd' persoana va

interacfiunilor interpersonale va scddea

simfitor va determina in ceilalli

interlocutori sentimentul lipsei

cooperare,

de

de

comuntcare

unidirecfional[;
abordare ingust[ (de impunere), de
obicei negativd a subiectului;
sentimente accentuate de furie, team6.

Ca gi o concluzie a celor prezentate pdnd acum putem spune cd rezolvarea

eficientd a problemelor presupune din partea persoanei:
o atitudini optime fafi de problemfl, format din sistem de valori, motivafii,
convingeri despre sine, ceilalfi gi lume in general, autoeficacitate, etc.
o abilitifi necesare rezolvirii de probleme, care constau din operalii specifice
implicate in procesul rezolutiv (gdndirea alternativS, gdndirea anticipativd gi
cea planificat[)

in cadrul acestor atitudini gi abilitdli, existi cdteva principii de bazd esen{iale

procesului rezolutiv:

1. Problemele sunt fireqti, un aspect normal al viefii; faptul cd cineva

se

confrunt[ cu o problemd, nu inseamn[ cd este o persoan[ ,Slabd". Atitudinea

cea mai potrivitd ar fi sd acceptim problemele qi sd le considerdm ca fiind
provoc[ri, indemnuri pentru dezvoltarea unor abilit61i sau deprinderi care near ajrtta in rezolvarea problemei qi ne-ar asigura pe viitor adaptarea eficientd.
Cu c6t persoana percepe problema ca avdnd o conotalie negativ[, cu atdt
anxietatea, sentimentul de vinovlfie, ruginea vor fi mai intense. Aceste emolii
negative dezadaptative vor periclita rezolvarea eficientd a problemei.
Eliminarea percepfiei negative a problemelor in general este una dintre
principiile debazd ale rezolvdrii eficiente ale problemelor.

2.

Majoritatea problemelor pot fi rezolvate: increderea in propriile abilitlli de

a rezolva problemele contribuie in mod direct la facilitarea procesului de
rezolutiv. Recunoagterea acestui lucru il indeamnd pe individ sd caute cit mai
multe informafii despre situalia dat6, sd identifice existenfa sau lipsa
abilitdlilor necesare rezolvdrii problemei, sd incerce sd dezvolte sau sd
compenseze abilitdfile care lipsesc, s[ genereze cdt mai multe rezolviri, sd ia
in considerare implicaliile fiecdrei rezolvdri in parte, etc. - pe scurt, sd se
implice cdt mai activ in procesul rezolutiv.

3. Asumafi-vl responsabilitatea: acceptarea gi rezolvarea celor mai multe

probleme este adaptativb pe termen lung comparativ cu evitarea sau delegarea
responsabilit[1ii pentru rezolvarea acesteia. Persoana trebuie insd sd
congtientiz eze care sunt aspectele problemei pentru care este responsabild qi igi
poate asuma responsabilitatea, gi care sunt aspectele pentru care alfii sunt
responsabili.
4.

5.

vi apucafi de rezolvarea ei, defini{i problema cit mai clar: acest

element presupune definirea a cdt mai multor parametri (aspecte, consecinte,
prioritdli, etc.) implicali in rezolvarea problemei. Probleme insuficient
definite, vagi sau prea generale par s[ fie mult mai complicate dec6t sunt in
realitate. Evaluarea gi definirea lor clard ne dau posibilitatea de a adopta cea
mai potrivitd procedurd rezolutivi.
inainte si

Nu rezolvafi problema cu prima strategie care vI vine in minte - deseori

suntem tentafi s[ aplicdm prima metod[ care ne trece prin minte pentru
rezolvarea problemei. ins5, mai ales in cazul problemelor complexe, este mai
adaptativ sd nu reacliondm chiar la primul impuls. In primul rAnd este foarte
important sd verificali dacd problema intr-adevdr existd 9i este atdt de
83

Dupd cum gtim (vezi Gestionarea emofiilor), emofiile sunt generate de

gindurile, de expectan{ele, dorin{ele, sistemul nostru de valori, etc. Din acest motiv,
dup[ aparifia emofiilor, trebuie identificate g0ndurile care stau labaza lor, acest lucru
avdnd o importanJd deosebit[ pentru recunoagterea unei probleme reale (de ex. ,,Sunt
furioasd, frustratd, nervoasb fiindcd am acceptat sarcini in plus, degi am qi aga prea
multe de frcut - nu am reugit sd spun Nu" - emolia; fiiria, gdndul: nu sunt ?n stare sd
fiu categoricd).
Desconsiderarea importanlei indicilor emofionali gi cognitivi poate influenla
foarte mult recunoaqterea problemei - un mod de gdndire irafional, emofii foarte
intense, comportamente care nu pot fi controlate (sau doar foarte greu) influen\eazd
nu numai recunoagterea problemei, dar qi intregul proces rezolutiv. Persoanele care au
tendin{a si interpreteze toate evenimentele neaqteptate, neobignuite ca fiind
ameninfdri, mai probabil cd vor aborda problema ca hind un eveniment, o situalie care
nu poate fr rezolvatd (mai ales de ei). in schimb, persoanele care sunt triste,
deprimate, etc. vor percepe majoritatea problemelor ?ntr-o manierd distorsionatS, ca
hind mai grave decit sunt in realitate.

3. Indicii comportamentali: sunt comportamente necaracteristice persoanei

gi

sunt mai ales inadecvate situafieiin catzd'.

Aceste comportamente pot fi identificate pe baza:

lor nefamiliar: o

persoand de obicei bine-dispus6, sociabil[,

incepe sd se retragd din cercul de prieteni, devine necomunicativd sau agresivd
(verbal sau comportamental) fafd de ceilal{i, sau o persoand de obicei izolatd
devine aparent fbrd un motiv intemeiat foarte vorbdreafd, expansivS, etc.
frecvenla crescutd cu care apar: de exemplu, consumul frecvent al b6uturilor
alcoolice, al drogurilor, calmantelor, etc., la carc inainte nu s-a apelat sau
comportamente evitative dese, etc.

caracterului

B. Definirea problemei

Dupd ce ne-am dat seama cd existd o problemd reaId, este foarte importantd
definirea clard a acesteia. Se spune c[ o problemd bine definitd este pe jumltate
rezolvatd.. in aceastd etapd se evalueazd importanla problemei, tipul ei, parametrii,
complexitatea acesteia, etc. De foarte multe ori, nereugita rezolvdrii problemei se
datoreazd parcurgerii prea rapide sau superficiale a acestei etape. Pentru a verifica
acuratetea definirii problemei, se poate apela gi la opiniile celorlalfi, mai ales dacd ne
putem folosi de plrerile unei persoane dezinteresate, cu o percepfie clar6, ra[ionald a
problemei.

Definirea problemei in ansamblu va determina etapele urmdtoare, orientdnd

deciziile pe care le ludm in momentul alegerii strategiei de implementare a solufiei
alese.

in func1ie de tipul problemei procesul de definire va fi diferit.

Astfel, in cazul definirii problemelor situafionale, intrebdrile puse sunt de
genul: ,,Ce? Cu cine? Unde? Cdnd? Cum? etc.". (de ex. ,,Cu cine te-ai certat?", ,,Care
crezi cd este motivul pentru care s-a suplrat pe tine?", ,,Cdnd crezi cd" ar trebui s[
disculi cu el?", etc.).
In cazul situaliilor in care problema a apdrut din cauza lipsei unor abilitdli,
intreb[rile vor fi de genul: ,,De ce am nevoie ca sd rezolv problema? Care sunt
abilitdlile pe care le am gi care sunt abilitdlile pe care nu le am? "

86

avefi impresia cd este o manifestare artificiald, perseverenla in utllizarea laudelor, vd

va ajuta sd le percepe{i ca pe un lucru natural, fbrd sd v[ mai sim{ifi incomodafi.

Liudafi copilul imediat dupi manifestarea comportamentului

Dacd dorifi sd l6uda{i un comportament este indicat sd o facefi la momentul
oportun. Amintindu-vd dup6 trei ore sau o sdptdmind de un comportament adecvat al
copilului, nu v[ ajutd cu nimic. Capacitatea de memorare a copiilor este relativ redus6
qi probabilitatea de a-gi aminti comportamentul la intervale mari de timp este aproape
nul[. De aceea valoarea de int[rire a laudei scade cu cAt timpul care s-a scurs de la
producerea comportamentului pdnd la administrarea recompensei este mai mare.
Pentru a fi eficient[, lauda trebuie sE survind imediat dupd comportament, altfel
probabilitatea de a repeta acel comportament se reduce. Acest aspect este foarte
important mai ales atunci cdnd vrem ca un copil sd invefe sd facd anumite
comportamente. Spre exemplu, dacd. a[r observat cd s-a spdlat pe din{i flrd si-i
reamintifi, nu ezitaqi sd-i spunefi imediat faptul cd apreciali nu doar ceea ce a ficut, ci
gi faptul cd a ficut-o fbrd sd i se spund. La fel putefi proceda gi in legdturd cu alte
comportamente pe care dorili sd le incurajafi. Nu este nevoie ca acestea s[ fie
perfecte, este suficient s[ se manifeste gi o etapi dintr-un comportament complex
pentru ca acesta sd poatd fi intlrit.

Fifi un model pentru copil

Mul{i pdrinli uitd faptul cl ei inqiqi sunt modele de comportament pentru copiii
lor. De multe ori, lucruri pe care le facefi sunt imitate de cdtre copii. O simpld
afirmafie de genul ,,Am fEcut o treabi bund cu reparaful pizel" sau ,,Foarte bine! Am
reuqit sd termin totul la timp", ii poate ajuta pe copii s[ invefe cum sd ii laude pe
ceilalfi. Puteli chiar sd vd incurajafi copilul sd gdseascd lucruri pozitive pe care s6 le
spund prietenilor lui gi astfel sd intdrifi gi sd incurajali formarea prieteniilor.

Nu condifiona{i laudele pentru anumite comportamente de modificarea altui

comportament
Aga cum s-a discutat in Capitolul I, ritmul alert al viefii ne predispune sd
observbm mai ugor aspectele negative ale unui eveniment gi sd alocdm mai pufinl
energie identificdrii aspectelor pozitive. Uneori este destul de greu sd ne schimbdm
punctul de vedere gi sd ne gdndim serios c6t de important este pentru copil sl
observ[m gi sd apreciem comportamentele care noud ni se par minore.
56lu6m ca exemplu familia lui Radu (4 anl), care doreqte ca fiul lor s[ inceapd
s6-gi facd" singur ordine in camer6. Pdrinlii lui Radu iSi manifestd constant
nemulqumirea fafd de faptul cd nu-gi adund juc[riile. Deqi fiul lor face alte
comportamente dezirabile, pune punga de gunoi in tomberon qi pune vasele murdare
in chiuvet[ dupd ce a mdncat, acestea sunt trecute cu vederea. Aceste comportamente
nu mai sunt observate gi lSudate, deoarece toat[ atenfia pdrinfilor se concentreazd
asupra comportamenfului inadecvat. Preocuparea excesivd qi accentul pus pe aspectul
negativ ajunge sd afecteze rela\ia pdrinte-copil, in sensul in care pdrintele va critica
comportamentul indezirabil gi va uita s[ acorde aten]ie celui sau celor adecvate. Ideea
de bazd din spatele acestui exemplu este aceea c[ tindem sd vedem lucrurile care ne
nemulqumesc Ai ajungem (eventual) sd lluddm copilul doar atunci cdnd toate
agteptdrile noastre sunt indeplinite. At6t timp c6t nu suntem dispugi s[ acordlm atenlie
comportamentelor adecvate sau condiliondm atenfia de manifestarea altor
comportamente, nu vom incuraja invltarea, ci ne vom pierde intr-un cerc vicios prin
care sabotlm relatia cu propriul nostru copil-

101

Lauda trebuie si provini de la ambii

plrinfi

rnvd[area este un proces desful de lung gi presupune int6rirea

comportamentului prin laudd atunci cdnd acesta se manifestd. Pentru i vd asigura
de
eficienfa pe care o au laudele dumneavoastri este nevoie sd fifi consecventi ?n sensul

in care comportamentul l[udat de unul dintre pdrin{i, va trebui ldudat gi de celdlalt. O

percepfie unitard in cuplu asupra modului in care vd educafi copilul reprezintd,o
sursi
extrem de importantd de coerenld ?n atitudinile dumneavoastrd.

Nu combinati laudele cu criticile

Vd amintifi cum v-afi simfit atunci cdnd cineva v-a spus ,,Te-ai descurcat

nemaipomenit la examen, dar nu ar fi stricat sd ai un discurs mai interesant,'? Nu de

pufine ori suntem tentafi sd oferim laude urmate de o criticS:
,,Bravo! Te-ai spdlat pe
dinfi fbr6 sd-!i spun, dar ai fi putut sb ifi faci gi patul". Asemenea afirmafii creeazd
confuzie sau dau copilului sentimentul cd nu s-a ridicat la ?ndlfimea aqteptaiilor gi v-a
dezamdgit. in definitiv, s5 se spele pe din{i gi sd-gi facd, putoi sunt doud
comportamente diferite, care nu au nicio legdturd unul cu ieldlalt. Ldudali
compoftamentul dezirabil qi in dimineafa urm[toare, ?n contextul adecvat reamintiti-i
copilului gi celdlalt comportament agteptat: ,,Dup[ ce ili speli dinfii, te rog si nu uili
sd-gi faci gi patul."

Liudafi comportamentele adecvate

Oricare dintre comportamentele pozitive ale copilului pe care le observafi pot

fi l6udate. Nu vd p6strafi laudele pentru comportamentele iegite din comun. pentru a-i
motiva si se comporte aga cum v[ dori{i transmitefi-le aprecierea pentru lucrurile pe
care le fac zllnic- Pentru a fi gi a rdm0ne motivafi, copiii la fel ca gi adullii,
au nevoie

de laude.

COmpor lltente...pe',,caie.'le Laudole sunt eficiente dac5l

putefi liuda:
. Vd ascultd cdnd ii spunefi . Descriefi comportamentul
- ,,Foarte bine cd ai
| pn, jucariile
ceva
la
locul
lor",
,,$tii ce fericit sunt
I
o

Vi

urmeazd instrucliunile

Se imbracd la

o I$i imparte

timp
jucdriile cu alti

copii
o Vorbe$te politicos
. Se joacd fErd sd se certe
sau si loveasc[ alli copii
. i$i adundjuc6riile
o Se lini$tegte repede chiar
dacd este sup[rat
o V5 ajut[ la sarcinile din
casd

cdnd md asculti?"

o Le spunefi imediat dupd ce a

fbcut
comportamentul
Sunt insofite de manifest[ri non-verbale (zdmbet,
imbrdfiqare, mdng[iere)

. Folosifi laudele gi pentru

o

comportamente
obiqnuite, nu doar pentru cele iegite din comun
Recunoaqtefi comportamentele adecvate frr6 sE
abuzali de critici

Ldudali comportamentul gi nu persoana ,,Ai

desenat o floare foarte frumoasd,' vs. ,,Egti un
adevdrat pictor"
Tabelul l8

r02

Laudele dumneavoastrd reprezintd un model de comportament pentru copilul

dumneavoastrd, pe care va tinde s[-l repete gi cu copiii pe care-i cunoagte. Acest lucru
il ajutd sd se integreze cu mai mult1 uqurinfd gi sd fie apreciat de colegi. In cele ce
uffieazd, vd oferim citeva exemple de comportamente, pe care le putefi l6uda 9i o
sumarizare a modului de adresare a laudelor (vezi Tabelul 18).
2.2. RncoTTPENSELE MATERTALE

Deqi laudele (recompensele sociale) sunt preferabile celor obiectuale sau

simbolice, de multe ori acestea sunt necesare pentru invdJarea unor comportamente
specifice: :utllizarea toaletei, imbrdcatul fbrd ajutor, cooperarea in joc cu fralii sau alli
copii. Nu uitali insd c[ utllizarea recompenselor de alt tip nu exclude lauda ca mijloc
de motivare a copiilor in achizilionarea anumitor comportamente. in afara laudelor
avem la dispozilie o serie de alte tipuri de recompense, care ne pot ajuta atunci cAnd
dorim s[ ne inv6!6m copiii anumite comportamente. Lauda rdmAne cea mai potrivitd
alternativ[, mai ales datorit6 faptului c[ ne costd doar un pic de atenlie, dar 9i alte
tipuri de recompense pot fi utile pentru a varia repertoriul de incurajare a
comportamentel or dorite.

Utilizarea recompenselor materiale este recomandati

in

urmitoarele

situa{ii:
Pdrinlii pot incuraj a achizilionarea unui comportament
dezirabil pe care copilul nu il manifestd. De exemplu, pdrinfii
Mariei care are 5 ani, doresc s-o invele sd-gi fac[ singur[ patul.
Acest comportament este adecvat pentru vdrsta qi nivelul de
dezvoltare al copilului, ceea ce constifuie un criteriu extrem de
important in aplicarea eficient6 a sistemului de recompense
materiale.
Concomitent cu ?ncurajarea acestui comportament, pdrin{ii Mariei pot prevent
apari[ia gi manifestarea unor comportamente indezirabile cum ar fi deldsarea qi
dezordinea.
inv5larea comportamentelor noi presupune doud etape:
1. Achizi(ionarea comportamentului - etapd in care recompensa trebuie sd
fie administratd imediat dupd rcalizarea comportamentului dorit
2. Menfinerea comportamentului - etapd care presupune administrarea
recompenselor dupl reahzarea mai multor comportamente adecvate qi inlocuirea
treptatd a recompenselor materiale cu lauda.
b.i

untlt

a:..:.:aalrll1 .:.:

*:u'''.ff,,il

f,i|

Marian qtie c[ pdrin{ii sdi se aqteaptb sd-9i adune

hainele qi sd le a$eze pe scaun dupd ce se intoarce de la
grddinifd. Cu toate acestea, el nu manifestd intotdeauna acest
comportament, in multe situalii pdrinJii observind faptul cl
hainele sunt llsate in dezordine. Deoarece copilul nu manifestS
constant acest comportament, pdrinlii pot sd instituie un sistem

de recompense materiale.
Pentru ca pdrinfii lui Marian sd se asigure de men{inerea comportamentului 9i
manifestarea sa adecvat[ in c6t mai multe situagii, se poate aplica un sistem de intlriri
bazat pe descrierea celei de-a doua etape din invdfarea unui comportament. Astfel,
pentru mai multe comportamente dezirabile, copilul primegte o recompens[.

103

Aceasta reprezintd, o situalie diferitd de cele doud

prezentate anterior gi presupune faptul c[ p[rinjii se
confruntd deja cu apaigia unui comportament
indezirabil. De exemplu, Mihai face cnze de furie ori de
cite ori nu i se cumpdrd jucdriile pe care gi le doregte.

-.

DLeScuraj,are-' unui.comportamCnt
indezirabil, ioncomltent
cu incura.iarea unui
com
itadecVlt,

Uniip5rinfisunttenta[isd'ut1lizezerecompenSet"p@

comportamentului indezirabil ,,?ti cump[r jucdria, dacd. incetezi sa

!ipi,'. prin
asemenea gregeli, pdrinfii de fapt recompenseazd comportamentul inadecvat.
Recompensele se utllizeazd numai pentru efectuarea comportamentelor pozitive. in
exemplul prezentat, Mihai ar trebui recompensat pentru faptul cd se comport6 adecvat
in magazin: ,,Dacd md ajufi la cumpdrdturi, vei putea s5-{i alegi cerealele pe care le
vrei tu". Astfel, dumneavoastrd vd afla{i in realitate in situafia descrisd la subpunctul
a, adicd dorifi sd incuraja[i achizilionarea unui nou comportament, adecvat, care s6
inlocuiasci comportamentul indezirabil. Pentru comportamentul inadecvat va trebui
sd aplica{i alte metode, specifice pentru descurajarea comportamentelor indezirabile,
care vor fi discutate pe larg in subcapitolul urmdtor (vezi Abordarea
c o mp o rtamente I o r inadecvat e).

Cunt nolostM stsrEl\,tELE DE RECoMpENSE

fi administrate pentru acele comportamente pe care dorili s6

le dezvoltafi sau sd le incurajafi. Pentru a face acest lucru, aveli nevoie de cdteva
Recompensete pot

repere despre modul in care putefi utllizaasemenea sisteme de recompense.

1.

Stabilifi comportamentul pe care dorifi si-I incurajati sau si-l dezvoltafi

Primul lucru pe care trebuie s6-l facefi este sd identificafi cu acuratefe

comportamentul pe care-l cerefi copilului. Nu uitali cd recompensele se acordd numai'
pentru comportamentele adecvate. Explicafi copilului care este comportamentul pe
care-l agtepta{i. Fiji precigi in exprimare gi evita{i exprim5rile ambigue. in loc sd
spunefi ,dacd" egti cuminte, primegti o bulin6", este preferabil s[ utiliza[i o formula de
genul ,dacd te joci in liniqte in urmdtoarele 10 minute, primegti o bulind,'.
,,A fr
cuminte" este o exprimare vagd", iar copilul poate avea impresia cd a frcut ceea ce i-a!i
cerut, degi in realitate dumneavoastrd v-afi agteptat la altceva.
Pentru a facilita lutilizarea unui sistem de recompense puteli folosi un tabel
prin care sd monitoriza{i comportamentele copilului qi recompeniele stabilite anterior.
Acest tabel ar trebui sd includ6: (a) zllele sdptdmdnii, (b) comportamentul pe care
dorili sd-l dezvoltali sau sd-l incurajafi; qi (c) posibilele recompense. Vd recomand[m
s[ dezvoltafi prin recompensare un singur comportament, deoare ce in caz contrar
aveli destul de multe $anse sd vd incurcafi in propriul sistem de recompense. pentru
inceput, putefi alege un comportament mai simplu, urmdrigi dacd, sistemul
funcfioneazd gi apoi puteji incerca sd abordali gi comportamente complexe. preciza[i
clar comportamentul gi verificafi dacd aceasta este un comportament adecvat vdrstei
copilului (vezi Competen(ele emolionale qi Competentele sociulz). Nu uitafi cd este
esential sd implica{i copilul in completarea tabelului, pe care pute{i sd-l desenati sau
sd-l colorafi impreund cu copilul.

t04

2.

Identificafi cu exactitate ce reprezinti o recompensi pentru copil

Doud persoane au preferin{e diferite, respectiv au reac{ii diferite fafd de acelagi

lucru. Acest principiu se aplicd gi in cazul recompenselor, deoarece ceea ce reprezintd,
recompensd pentru o persoand, nu are neapdrat aceeagi valoare pentru altcineva. De
exemplu, dac6 pentru dumneavoastri recompensa dupd o zi lungd de lucru este sd
viziona[i un film, acest lucru nu este neap[rat valabil gi pentru ceilalfi.
Recompensele sunt de reguld acele activit[1i sau situa{ii in care copiii se
implicl spontan sau in care se implicd cu frecvenfl mai mare. in plus puteli s[
observa{i comportamentul copilului atunci cdnd nu are acces la numite obiecte sau nu
are voie s5 facd anumite activit5i':i. Dac[ privarea de accesul la anumite situalii sau
obiecte induce o reac{ie emo{ional[ negativd (se intristeazd, este nemulgumit, etc.),
atunci putefi concluziona cd acel obiect sau activitate reprezintd recompens6 pentru
copilul dumneavoastr[.

3. Stabili{i modul de administrare a recompenselor in func{ie de nivelul de

dezvoltare al copilului
Pentru copiii de 3-4 ani este recomandat sd folosili un sistem de recompense
in urma unui comportament dezirabil copilul va primi ca recompensb
imediatd o fald zdmbitoare, un jeton, un abfibild, o plimbare in parc pentru a se da pe
leag[n, etc. Nu uitali faptul cd simbolul, activitatea sau obiectul primit trebuie sd fie
perceput de copil ca recompens5. Din acest motiv este important s[ stabili{i impreund
cu copilul dumneavoastrb de la inceput care vor fi recompensele oferite de
dumneavoastri. in acest sens, puteti utiliza in mod orientativ lista din Tabelul 19
pentru a identifica recompensele care sunt motivatoare pentru copilul dumneavoastrd.
Acestea sunt imp[r]ite in trei categorii: obiecte, activitdti gi simboluri.
cdt mai simplu.

JUCarrr

jocuri pe

calculator
o bicicletd
. ca4i de
colorat
. c54i cu
povegti
o role
. creioane
colorate
. carioci
o baloane

o
o
.
.
o
o
.
o
o
o

;si bd.lrffftlllii i

jocul in parc
plimbare cu pdrinfii
mersul cu bicicleta
mai mult timp de joac[
mersul la grddina zoologicd
mai mult timp pentru emisiunea preferatd
vizionarea unui film impreund cu p6rinfii
cumpdrarea unei inghefate, a unor dulciuri
preferate, etc.
poveste in plus cititl de p[rinfi ?nainte de
culcare
mai mult timp de joc impreund cu pdrinfii

Tabelul

fe!e
zdmbitoare
jetoane

buline

19

O formd aparte de recompensare este reprezentatd de utilizarea unei activit[li

ca recompensd penku o altd activitate. Dacd copilul refuzd. sd facd un anumit
comportament, atunci puteli s[ folosili o activitate pl6cut[ pentru el, ca gi recompensd
pentru o activitate mai pufin pldcutd ,,mai int6i ifi aranjezi toate juc[riile, apoi mergi
sd te uili la desene animate". Astfel, folosili consecinlele pozitive ale
105

comportamentului pentru a-l motiva s[ se comporte in felul in care dorifl. Acesta este
un principiu pe care gi adul{ii il utilizeazd, de multe ori gi dumneavoastrd facefi mai
intdi o activitate mai pufin p15cut6, pentru ca dupd aceea sd v[ recompensafi printr-o
activitate mai pldcutd
Spre deosebire de copiii mai mici (3-4 anl) ale cdror abilitdli de tolerare a
frustrdrii sunt mai reduse, cu cei de peste 5 ani sistemele de recompense pot fi
diversificate, deoarece copiii incep sd infeleagd conceptul de numdr, precum gi
conceptele temporale (azi, mdine, sdptdmdn[, etc.). Sistemele de recompense la
aceastd vdrstd sebazeazd,pe un soi de ,scltimb". Mai exact, copilul primegte pentru un
comportament dezirabil un anumit num[r de jetoane (sau orice alt tip de recompens6
simbolici), pe care le poate schimba pentru un obiect sau o activitate cu valoare mai
mare.

Este indicat sA stabilifi impreunb cu copilul nu numai lista de recompense, dar

gi modul in care copilul va putea schimba recompensele simbolice in obiecte sau
activitdli, pe care le poate cdqtiga in cursul unei slpt[mdni. De asemenea, este indicat
s[ stabilifi o ierarhie a acestora ?n funclie de relevan{a pe care o au pentru copil. De
exemplu, Radu in vdrstd de 5 ani, gtie cd de fiecare dat[ cAnd ?gi pune la loc jucdriile
fdr5 s5 i se spund primegte I fald zdmbitoare. Dacd adund 2 fe[e zdmbitoaie pe zi,
acestea valoreazd' o poveste in plus cititd de unul dintre pbrinfi inainte de culcare.
Dacd reugegte sd adune cel pufin 8 feje zdmbitoare in decurs de o s6pt6m6n[, atunci va
primi inghefata lui preferatd,, iar dacd" reuqe$te sd adune peste 12 fe[e zdmbitoare in
curs de o sdptdm0nd le poate schimba pentru o maginuld noui pentru colectia lui.

Nu subestima[i capacitatea copilul dumneavoastri

de a ob{ine num[ru] maxim de recompense valabil pentru
o sdpt[mdn6. Chiar dacd vi se pare imposibil, nu este bine
sd excludefi aceastd posibilitate gi sd facefi promisiuni
frrd, ca ulterior s[ le pute{i respecta.
Nu este nevoie sd v6 aduce{i in pragul
falimentului pentru a ob{ine reztltate: preful obiectului nu
face recompensa mai valoroasd. in plus, pregcolarii au o
reprezentare limitatd a valorii banilor, de aceea ceea ce
este valoros pentru dumneavoastrd nu este neapdrat
valoros gi pentru copil.

Nu este indicat sd fi{i vagi in promisiuni ,,Mai vedem

dacd putem sd-fi cumpdrdm cartea aceea cu povegti". in astfel
de situalii este drepful dumneavoastrd sd impunefi limite de
cheltuial5, dar este bine sd fi1i precigi gi onegti in leg6tur[ cu
ceea ce promiteli. Mai mult, promisiunile pe care nu le
onorafi, nu fac decdt sd vd saboteze intenfiile de a stabili un
sistem de recompense eficient qi sd scadd increderea copilului
in dumneavoastri.
Recompensele trebuie sd fie c6t mai variate. Nu v6
g6ndifi doar la jucdrii, chiar dacd qtifi cd acestea sunt
favoritele copilului, deoarece poate s[ intervind un fond de
saturafie. De exemplu, copiii care primesc foarte multe
juc[rii ajung sd se plictiseasci rapid de orice noui juc[rie:
aceasta nu mai prezintd, o noutate pentru ei gi in consecinfl
dispare interesul fafd de ea, pierzdndu-gi astfel valoarea de

recompens6.

106

4.

Adapta{i paqii comportamentelor complexe la ritmul in care invafl copilul

Multe comportamente sunt complexe gi pot fi invdfate doar in pagi. De

exemplu, pdrinfii vor si-l invefe pe fiul lor de 5 ani sd se joace in linigte. Daci observd
faptul c[ el reuqegte s6 facd acest lucru timp de aproximativ 5 minute, este indicat sd
inceap[ sd incurajeze acest comportament. Ulterior, dupd ce au constatat c6 acest
comportament s-a stabllizat, adicd apare cu frecvenld din ce in ce mai ridicatd, este
nevoie sd ?i ceard copilului si atingi un alt obiectiv: 10 minute de joc in liniqte. Dacd
linta nu se modificd gi obiectivul nu este mai dificil de atins comparativ cu faza
anterioard, recompensele igi pierd valoarea de intdrire. Orice recompensd presupune
depunerea unui efort; fbrd de care programul este sortit egecului. Un program de
recompense corect conceput are nevoie de o gradare corectd a pagilor qi de rdbdare din
parte dumneavoastrb. Este inutil sd incercali sd accelera{i procesul de invdfare
trebuie sd linefi cont de ritmul in care copilul dumneavoastrl reugeqte sd parcurgd
pagii necesari. Graba poate sd afecteze in mod negativ achizi1ionarea unor
comportamente: pentru a fi siguri de rczltiltat ave{i grijb ca un obiectiv sd fie atins,
adicd comportamentul s[ se manifeste cu suficient de mare frecventd ?nainte de a trece
la pasul urmltor.

Ceea ce este valoros din punctul de vedere al adultului, nu reprezintd neapdrat

recompensd pentru copil. Valoarea in bani nu cre$te impactul recompensei
5. Recompensa trebuie

si survinl DUPA comportament, NU inaintea acestuia

,,i1i cumpdr juc[ria dacl nu rnai pl6ngi" este o abordare nepotrivitb din cauza
faptului cd pdrinlli le induc copiilor impresia cd vor fi reCompensali pentru
neefectuarea comportamentelor inadecvate. Astfel, trebuie sI fie evident pentru
copil ci a fost recompensat pentru faptul ci a ficut ceea ce i s-a cerut gi nu
pentru faptul ci nu s-a comportat indezirabil.

t07

Copiii care obyin recompense pentru comportamente inadecvate

vor persevera in
manifestarea acestora

Probabil citind aceste rdnduri mulfi dintre dumneavoastrd gi-au

pus intrebarea
t: recompensele nu pot fi folosite decdt pentru comportamentele
ft
dezirabile.
Intotdeauna cdnd dorili sd eliminafi un comportament inadecvat
trebuie sd
administrafi sancf iuni (v ezi Ab ordare a co mp o rtam e ntelo
r inade cv ute). Concomitent
cu descurajarea comportamenfului indezirabil, trebuie sI recompensafi
un alt
comportament dezirabil. Altfel spus, comportamentel e
indezirabrle sunt iniocuite cu
altele adecvate pentru manifestarea cbrora id-irristrati
recompensa.
Mai mult, administrarea recompensei pentru eliminarea unui comportament
inadecvat, este mai degrabd o form[ de a mitui copilul:
recompensa nu mai apare in
urma efectudrii unui comportament, ci il anticipeaza. in ionr."*1a,-lir"uti
recompensa s5 devina condigie pentru comportament
"u
gi in loc 'sd modifice
comportamentul inadecvat il va intdri.
6' Administrafi recompensele
cu lauda

in funcfie de faza de invitare

qi

inlocuifi-le treptat

Aga cum aminteam la inceputul acestui subcapitol legat

de sistemele de
recompense, existd doud etape in inv[{area unui
tomportament: o fazd, de
achizi[ionare a comportamentului, in care recompensa
se admin istreazd" imediat qi o
fazd' de mentinere a comportamentului, in
care administrarea recompensei se face
dupd mai multe comportamente adecvate. Administrarea
decalatd,a recompenselor are
pe de o parte rolul de a menfine un comportament
deja invdfat, iar pe ae atta parte ne
ajutd.s[ evitdm ,dependenla" de recompense. Protiabil ca
aiiasisti u situalii'in care
copiii practic ,,vdnall'recompensele ,,Mi-am fbcut patul. vreau
bulina.,, Aceasta este
o consecin{d a administrdrii incorecte a recompenielor. Copiii trebuie
s6 ajungr sd
facd anumite comportamente gi in lipsa recompenselor, iar
recompensa nu trebuie s6
devind condilie pentru manifestarei comportamentului. i; pilr:
i;-;;;
etapd,
recompensele materiale nu numai cd se administreazd
decalat, darpot fi inlocuite cu
laudele tocmai pentru a evita ,dependen1a,,-

108

Strate$ipenti!-cdidar..9ai -fi p

el-o-r

. Identificafl comportamentul pe care dorif, sd-l dezvoltali sau sd-l incurajali;

' '' :JNu inEludeti ir] si$mu1:&leCompnse mai trUlt de:,,:l compo amea{g :
deodati;
.:,:'.;,i .l i Com$,o ent.gld.co l
, se ,ftparg" tn pa;i mai mici;
..,,1, =:i:.
.
."
grd
l
dificultate.n!4m.p.b='d--6ntului;
Ciesteti
tat
dg
='

i,

,detdp#e.4

ieotivdi,fi,:de ced,,S,
Ale$efi recompenS& in ftaclie
material6;
. Stabilifl impreund cu copilul lista de reCompense;
= .-.- . .'}.r1.=il:!,,@eli. opilulu
[!uddp.ne,,,,, e a.u plrteli @ri;

..,

r,

' " -'.'.';.ilnlocuiti*Cornpensel'mbt dle

1audar.,,,,

il,

:.l

109

3. ASoR.DAREA coMpoRTAMENTELoR TNADECvATE

Din plcate destul de multe persoane echivaleazii disciplina cu pedeapsa (mai

ales cu pedepsele corporale). Vd atragem atentia de la inciput urrrp.u faptului cd
pedepsele sunt de mai multe feluri in func{ie de modul de adminisirare (sancliuni
verbale, retragerea temporard a unor privilegii, etc.). Unele persoane cred cd rezolvd o
situafie problematicd pedepsind corporal copiii (bdtaie, pus la coll in genunchi,
privare de alimente, inchiderea copiilor in incdperi intunecoase, etc.), iar cu c6t
pedeapsa este mai drasticd, cu atdt vor scddea gansele repetdrii comportamentului
indezirabll de c6tre copil. Cu toate cd este posibil ca pe moment comportamentul
indezirabil sb fie eliminat din cauza fricii, gansele ca aceste metode sd aibd pe termen
lung consecinfe negative (tulburdri emofionale, comportamentale, etc) sunt mai mari.
Este foarte ugor si ne enervlm gi sd aplicdm tactici drastice pentru a descuraja sau
controla manifestarea unor asemenea comportamente. De exemplu, in situalia in care
nu ?9i face patul, nu va primi nimic la cind. Poate c[ pe termen scurt asemenea
interventii au efecte vizibile, dar pe termen lung acestea se vor dovedi total
ineficiente, reducdnd $ansa dezvoltdrii optime a copilului precum gi a relafiei p[rintecopil.

In cele ce :utmeazd. vd vom prezenta c0teva modalitdfi prin care putefi gestiona
f . ignorarea; 2. administrar.u- ronr""infelor
(penalizdrilor) comportamentului indezirabil; gi 3. excluderea.
In identificarea celei mai potrivite strategii de descurajare a comportamentelor
inadecvate trebuie sd linefi cont de mai multe aspecte.
Primul este reprezentat de motivele pentru care copiii nu se comporti adecvat.
Acestea sunt extrem de variate: nu qtiu cum sd se comporte (nimeni nu le-a explicat ce
se agteaptd de la ei), gtiu cum s[ se comporte dar respectir,ul comportam.rrt ,rr, ,"
manifestd constant, vor sI atragd, aten[ia asupra lor sau pur gi simplu se plictisesc.
Dac[ copilul nu gtie cum sd se comporte, doregte sd atragd atenlia iu.r r. plictiseqte
este suficient si ignorafi comportamentul nedorit qi sd-l reorientafi c6tre un
comportament adecvat. in cantl in care copilul gtie cL se agteaptd de la el qi are
abilitdfile necesare pentru a se comporta aga cum i-afi cerut puiefi sI administra{i
consecinf el e (penalizdrile) sau excluderea.
Un alt aspect este reprezentat de gravitatea comportamentului. Dacd un copil
manifestb un anumit comportament indezirabil in mod frecvent: de exemplu, ii lovegte
pe ceilalli copii sau vd sfideazd,, atunci nu ve{i putea ignora acest comportament,
ci va
trebui sd administrafi consecinlele (penalizfulle) comportamentului sau excluderea.
Un al treilea criteriu de care este bine sd fineli cont este virsta copilului. V[
amintifi probabil discu{ia privind faptul cd agteptdrile pe care le avefi vizavi de
comportamentul copilului dumneavoastr[ trebuie adaptate nivelului sdu de dezvoltare.
Faptul ci un copil de 3 ani ?njur[ pentru a vd, atrage atenlia este un comportament care
poate fi ignorat. Acelagi comportament din parleaunui copil de 6 ani, nu mai poate fi
ignorat, ci trebuie sancfionat prin administrarea consecinlelor respecti.i,ului

eficient comportamentele nedorite:

comportament.

Atunci cdnd luafi o decizie privind strategia cea mai adecvat[ de disciplinare,

nu uitali sd luafi in calcul pe ldngd cele trei criterii prezentate anterior,

fropria
dumneavoastri experienfl cu copilul. incercali sd vd cunoagtefi copilul, reacgiile lui
-atac
$i sd nu considerafi niciodatd comportamentele sale nedorite un
la persoana
dumneavoastr[. Acest lucru inseamnd s[ decideli ceea ce reprezintd. cu adevlrat o
problemd de comportament: faptul cd un copil are o cizd, de pl6ns sau devine
morocdnos din catza oboselii nu reprezint[ un comportament inadecvat, ci o reac{ie

lr0

normal6 in contextul respectiv. Fiecare comportament inadecvat trebuie abordat in

funclie de contextul in care se manifestd. Doar aqa veli putea lua cea mai bund decizie
in ceea ce privegte metoda de disciplinare aleas[.
Dupd cum vefi putea vedea, abordarea propusb de noi sebazeazd pe principiile
disciplinei pozitive in educarea copiilor. Vom aborda problema disciplinei pozitive
din pirspectiva ierarhizdrii metodelor de disciplinare, de la cele mai pufin intruzivela
cele mai intruzive (vezi Figura 11).

Exclurlg'tn

'r

oils * cirr{elor fJ tneilizfr rtlor}

F flrtrar f, ornp ortrrmtntele

inatltrvntt

Igrrrnrt fi r {rmp ot'tnrntnttlrr

inatlttvrrtt
Figura I I

inainte de a continua, credem cd este esenfial s[ vd atragem atenlia asupra

faptului c[ orice form[ de pedeapsd corporald este ineficient[. Pedepsele nu sunt
metode de disciplinare, ci metode de control gi de impunere a puterii, lipsite de
valoare educativd. Pedepsele corporale au efecte negative majore asupra dezvoltdrii
copiilor gi submineazdrela\ia p[rinte-copil. Studii realizate pe copiii expuqi constant
la orice formd de violen!1 (fizic6, sau psihicd) , au ardtat cd sechelele acestor pedepse
igi pun amprenta asupra comportamentului copiilor qi in multe cazurl afecteazd
sdndtatea mentald a acestora.

Acegti copii:
sunt extrem de precaufi gi tem[tori in relafiile cu ceilalli;
au dificult[fi de relalionare pentru c[ fie tind sd fie la rdndul lor agresivi,
fie sunt extrem de retragi;
- manifestd mai des dec6t ceilalli copii lips[ de complianld la cererile

adresate,

au crize de furie mai frecvente.

frzicd, igi pierde automat

controlul asupra propriul comportament gi implicit asupra situaliei. Prima palmd o
ddm penfru a pedepsi comportamentul, a doua este pentru a ne calmu. De multe ori
p[rinfii, dupd aplicarea unei pedepse corporale, se simt vinovafi qi incearcd sI se
revangeze prin gesturi extravagante. Problema major[ este aceea cd educafia bazatdpe

in momentul in care cineva recurge la violenld

111

fricb dd rezultate doar pe termen scurt. in timp, vefi constata cd, a\ipierdut orice punte
de comunicare cu copilul, acesta va incepe s5 se ascundd gi s[ vd mintd pentru a evita
bdtaia, agresivitatea verbald sau abuzul emolional. in plus, prin astfef de sancfiuni
copiii nu invaf[ nimic despre cum ar putea sd se comporte corect. Degeaba este bdtut
un copil pentru cd nu gi-a ascultat pdrinfii, dacd nu i se explicd ce se agteaptd de la el.
Suntem convinqi de faptul cb problemele de comportament pot fi rezolvate gi
prin metode care lin cont de dreptul copiilor de a fi tratafi cu respectul pe care-l
datordm oric[rei fiinfe umane. Aga cum ardtam, exist[ mai multe modalitd{i de a
interveni in cazul comportamentelor indezirabile. Fiecare dintre ele sunt eficiente in
anumite situalii gi o detaliere a acestora vd va ajuta sd alegefi metoda cea mai
adecvatd pentru situaliile cu care vI confrunta{i. Ideea debazd. a administrdrii corecte
a sancfiunilor este c5 orice comportament inadecvat poate fi eliminat ?n mdsura in
care le oferim copiilor alternative dezirablle de comportament gi oportunitAfi de
invSfare. Strategiile de abordare a comportamentelor indezirabil e prezentate in
continuare vor avea succes cu conditia sd fie insofite de inlocuirea comportamentelor
inadecvate, cu altele adecvate.

3.1. Ignorarea comportamentelor inadecvate

Aga cum am menfionat mai inainte, copiii au nevoie sb simtd cb pdrinfii le

acord[ atenfie. in momentul in care nu oblin atinqia doritd, ei recurg la orice metoda
pentru a-$i atinge scopul - incep sd vorbeasc[ mai tare, s[ imite pe alfii incercfind s6
fre hazlii, si se comporte in mod neobignuit in situafii in care comportamentul lor este
de reguld altul. Dacd aceste tertipuri nu funclion eazd, qi nu suntefi aten1i la ceea ce fac,
copiii recurg la comportamente despre care qtiu cd nu sunt pe placul dumneavoastrd qi
cdtota tocmai din aceastd cauzd le veji acorda atenfie. Aceste incercdri de a,,rep{)ra"
comportamentul inadecvat, de fapt incuraj eazd, men[inerea gi accentuarea acestora.
O parte dintre comportamentele indezirabile ale copiilor produse din dorinta
de a primi mai multi atenfie din partea pdrintilor, pot fi descurajate prin ignorare.
Degi mulli pdrinfi considerd c[ o astfel de abordare echivaleazd cu faptul
n,,"
"A (chiar
ocupd destul de mult de educafia copilului, ignorarea aplicatd, corect reduce
elimind) comportamentele nedorite fbrd sd aib6 in timp efecte secundare negative
(vezi efectele in timp ale pedepselor corporale). Este la fel de adevdrat ins6, c5 nu
toate comportamentele pot fi ignorate; metoda se aplic[ a$a cum vefi vedea selectiv
pentru anumite comportamente. Deoarece este o tehnicd destul de greu de utilizat. in
cele ce utmeazd, vom detalia problemele pe care le-a{i putea intdmpina in aplicarea ei.

Identificafi comportamentele pe care le putefi ignora

Ignorarea compoftamentului indezirabil funcfioneazd" ?n canrl in care copilul
incearci. sd vd atrag6, atenlia. Dacd, acesta este scopul sdu, atunci faptul c6 nu dati
aten{ie comportamentului ?i transmite mesajul cd prin ceea ce face nu v6, atrage
atenfia. De exemplu, inainte de ora de culcare Georgiana incearcd si-qi conving[
pbrinfii sd o mai lase s[ se uite la televizor prin ruglminfi repetate. in asemenea
situatii, in care copilul incearcd sd amdne ora de culcare prin comportamenful
inadecvat este indicat sI nu acordafi atenfie rugdminfilor, ci sd redirecgionafi cu calm
comportamenful copilului: ,,Este tdrziu gi asta este ora ta de culcare". Ignorarea nu
este sinonim[ cu nepdsarea, ci inseamnd faptul cd nu incurali o serie de
comportamente cum ar fr crizele de furie, injuriturile, certurile, protestele, grimasele,
etc. (vezi Tabelul 20). Ignorarea este o solufie pentru acest gen de comportamente gi

t12

dac[ motivalia copilului este ob{inerea atenfiei. in plus,

atunci cdnd optafi pentru ignorarea unui comportament este bine sd vd punefi
intrebarea dacd nu cumva intervin alfi factori, care fac ignorarea o alegere mai pulin
inspiratd. De exemplu, un copil de 3 ani care ?njurd pentru a vedea care sunt reactiile
dumneavoastrd poate fi ignorat, insd dacd acelagi comportament apare la un copil de 6
ani atunci cdnd suntefi intr-un loc public, ignorarea nu este alegerea potrivita. in
general, ignorarea este eficientb atunci cdnd copiii nu gtiu cum s5 se comporte
adecvat, nu inleleg faptul cd ceea ce fac nu este potrivit sau nu au incd abilitd{ile
dd' rezultatele dorite doar

necesare pentru a manifesta anumite comportamente.

Aqadar, ignorarea tuturor comportamentelor inadecvate nu este corecti. Afunci

cind comportamentul copilului

ii

propria sa persoand, este cazul

afecteazd ?n mod negativ pe ceilalli sau chiar

s[ aplicafi alte metode de descurajare a acestor

comportamente indezirabile.

o
o
.
o
.
o
o

grimasele

injur[turile
crizele de pldns provocate inten{ionat de copil
protestele atunci cdnd este rugat sd facd ceva
crizele de furie ocazionale
certurile minore cu algi copii (dacd nu presupun violen!6 fizicd, sau verbali)
smiorcdielile
Tabelul20

Pregltifi-vi si facefi fafi intensificirii comportamentului inadecvat atunci cind

incepefi s[-l ignorafi
Inainte de orice este nevoie sd gtifi cd ignorarea este o tehnicd ce trebuie
aplicatd, pdnd se elimind comportamentul nedorit. Pentru realizarea acestui lucru, in
primul rdnd trebuie sd decideli care este comportamentul fintb gi sb vd focaliza[i
exclusiv pe ignorarea acestuia. Ignorarea simultand a mai multor comportamente ii
poate da copilului impresia cd este ignorat indiferent ce face, pe dumneavoastrd nu
vI

intereseaz6.

in ciuda bunelor inten{ii, mulli p[rinfi care decid s[ apeleze la aceastb metodd
gi care aplici intr-o primd fazd. ignorarea, vor abandona inainte sd observe modific[ri
semnificative de comportament, deoarece conkar agteptdrilor vor constata
intensificarea comportamentului. De exemplu, la refuzul mamei de a-i cumpdra inc6 o

jucirie, criza de furie a lui C5t61in se va intensifica. Comportamentul copilului

teprezintd, o modalitate de a testa limitele. Dacd mama lui C6tdlin ar ceda, el ar
in{elege cd in condifiile in care url5 destul de tare gi destul de mult va ob}ine ceea ce
igi doregte. in schimb, in cazulin care mama lui ar rdmdne fermd pe pozi\ie,Cdt[lin ar
inlelege in cele din urmd c[ insistenfa lui nu are niciun rezultat gi la un moment dat ar
renunfa.

113

/A)r=.

T,fu
\:z

F
Pregdtili-vd pentru intensificarea comportamentului indezirabil atunci cdnd tncepeli
sd-l ignorali

Ignorarea inseamni evitarea discutiilor gi a contactului vizuat

Cdnd vd propunefi sd ignorafi un comportament, este necesar s6 acordati
atenlie cdtorva aspecte. In primul rdnd, ignorarea nu inseamnd doar incetarea
comunicirii verbale, dar gi ?ntreruperea oricdror mesaje non-verbale (?ncercafi sd vd
abfinefi sd da{i dezaprobator din cap, sd vd incruntali, etc.). Continuarea privirii
dezaprobatoare in direcfia copilului, grimasele sau orice gest care semnalizeazd"
nemulfumirea, sunt forme de atenfie.
Eficienla dumneavoastrd in aplicarea tehnicii depinde de misura in care reuqili
sd vd camuflafi reacfiile de nemulgumire. Dacd simfili ia va este greu
sd faceli aclit
lucru, puteli sd iegifi din camera in care se afld copilul, pentru a nu transmite
alte

semnale de dezaprobare.

Ignorarea comportamentului inadecvat se realizea

care copilul intri in contact

zi

de

citre toate persoanele cu

Este foarte important ca gi ceilalli membri ai familiei sd

ignore
comportamentul fintd. Pornind de la exemplul de mai sus, chiar dacd mama lui
Catdlin
a procedat corect, aten[ia pe care comportamentul lui ar putea s-o primeasc6 din
partea altor adulli este in detrimentul eforturilor de a modifi"a comportamentul.
D-iscuta{i deschis aceastd problemd gi atrage{i sprijinul celorlalli membri
ui fu*iti"i
sd oblinefi rezultatele dorite.
"u

Ignorarea trebuie urmati de orientarea copilului

citre realizzrez unui

comportament dezirabil
_ Dupd ce copilul s-a linigtit, puteli sd incepefi sd ii acorda{i atenfie. Dupd ce
Cetdlin se calmeazS, mama lui ii poate spune c[ igi va putea cump[ra juc[ria pun6nd
lt4

a
E

F|

Fr
=

!t

a
b
b
b

deoparte bani la puqculi15. La fel cum comportamentele inadecvate sunt sancfionate

prin retragerea atenfiei, atunci cdnd connportamentul inadecvat inceteazd, copilul
trebuie sd oblind atenfia dumneavoastrS. Odatd ce C[tdlin s-a linigtit qi afi stabilit cum
iqi poate achizifiona juc[ria, aten\ia copilului trebuie orientatd cdtre alte
comfortamente: ,,Te tog ia md ajufi sd gdsim ce avem de cumpbrat." in momentul in
care copilul s-a conformat cererii, avefi griji sd nu uitali sd acordafi atenfie
comportamentului agteptat gi sd-l ldudali: ,,Sunt mdndrd de tine cd m-ai ajutat sd
termin cump[rdturile mai repede. Hai sd mergem sd ludm o inghe!at1."

Ignorar

compoftamhtClor inadecvate ,

,,'

""

1r

' ::::"'"

=t

': ''i'Limitati'ngnl de" m rtamente ignbrate;':",

,,
t;';:'::' ':r".:::
.:..:'::.:
:.,EvilatitcontaCtut tUual;- ,"

=n

'r:'-

'

. Nu rf,spunde{i la incercdrile copilului de a v[ atrage atenfia;

F
F
F
g

'

t'.Fitiiqn@entijn:iF

ea'-'omportamentuluiindeziiabil

=
orafi:lde".='=

fiecare datd cdnd apare);

'.'=*futa{i-v6

la inceput la rntrnsificarea.comporta

nhilui,F-dntru.,ob.,,,!,,,i rea

. Acorda{i Copilului aten{ie imediat dupd ce comportamentul negativ a incetat;

?'Compor,tamentele ignoratetr,.e,.! ie'urmate de''bfientarea copilului cdtre

,
:': -=

manifestarea comportamentelor adecvate;

i compo* entele adecvate--i

,; L=aud

'::

;'

f''
!-

fF
b

F
I

b
b
ts

F
t

b
tb
b
E

3.2. Administrarea consecinfelor comportamentelor inadecvate

in

contextul stabilirii regulilor despre importanfa identificdrii

consecinlelor comportamentelor indezirabile. Degi p[rinlii incearcd in multe situalii
s6-gi protejeze copiii de consecinlele negative ale anumitor situalii, cele mai bine
invllate leclii sunt cele care implicb confruntarea direct[ cu consecinlele negative ale
propriilor comportamente. In cazul copiilor, se pot stabili doud mari categorii de
consecinle: cele care apar frrd intervenfia adullilor (consecinfele naturale) gi cele care
sunt administrate strategic de pdrinfi gi vizeazd reducerea sau eliminarea unui
comportament nedorit (consecinfele logice). In cele ce urmeazd. vl vom prezenta pe
scurt consecinfele naturale, iar datoritd importanlei 1or deosebite in educarea copiilor
in detaliu pe cele logice.
. Consecinfele naturale sunt rezultatul direct al comportamentelor copiilor, fird ca
adultul s[ adminisffeze o consecinld prestabilitd. De exemplu, copilul
dumneavoastrd are obiceiul sd igi trinteasci jucdriile de plm6nt. ii puteli spune de
mai multe ori cd in cazul in care continud sd faci acest lucru, in curind nu va mai
avea cu ce s[ se joace. Cu toate acestea, copilul persist[. Evident, jucdriile se vor
strica (o consecinfd naturald), iar aga cum ali preconizat, copilul nu va mai avea cu
Discutam

ce sd sejoace

s-a autopedepsit.

115

consecinfele logice sunt cele prin intermediul c[rora pdrintele intervine congtient
inlocuirea unui comportament nedorit cu un rt dorit sau sanc{ioneazd
nerespectarea unei reguli.

in

Pentru ca o consecinfd logicd sd aibd efectele scontate, pdrintele trebuie s6

parcurgd cdteva etape clar definite.
(a). tn cadrul stabilirii unei reguli de comportament pentru o situafie, pdrintele
trebuie sd discute cu copilul posibilele comportamente dezirabile pentru
pout"
"ur.
primi atenfie, apreciere, recompense, gi indezirabile pentru care va fi sanclionat.
(b). Se va stabili impreund cu copilul o listd de recompense pentru
comportamentul dezirabil gi se vor stabili consecintele celui indezirabil (Copilul
trebuie sd fi^e conqtient care sunt sanc{iunile pentru un comportament indezirabil).
(c). In caztlin care intr-o situagie pentru care existd o regula de comportament

copilul opteazd pentru un comportament indezirabil, pdrintele va ud-inirtru

c

ons ecinf a (p enalizar ea) prestab

ilit6.

In continuare, vom analiza cdteva din aspectele cu care v-afi putea confrunta

in administrarea consecin{elor.

Avertiza[i copilul in legituri cu consecinfele comportamentului siu

Majoritatea copiilor de vdrstb pregcolard obignuiesc sd testeze limitele impuse
de p[rin{i. Acest comportament este firesc pentru copiii de aceastd vdrst[, deoarece
ii
ajutd s5 invefe despre modul in care funcqioneaid, lumea gi despre consecinfele
comportamentelor lor. A$a cum probabil ati observat, interzic1nd anumite
comportamente (,,Nu mai alerga!", ,,Nu te urca pe scaun!") gi enervandu-v6 pentru
cd
nu suntefi ascultat, obfinefi efectul contrar sau chiar inr[ut[firea situaliei.
Mai ?ntdi, incercafi sd ii oferi{i copilului o explica{ie pentru interdicfia
dumneavoastrd, prin evidenfierea consecintelor comportamentului:
,,M6ine te dai cu
bicicleta, dacd azi o pui la locul ei". Astfel, evitali jocurile tip
,de ce,, in care copiii
tind s6-9i angteneze p[rinfii atunci cdnd li se spune ra WU fac6 un anumit lucru.
consecintele comportamentului nedorit trebuie administrate imediat
Chiar dac5 gtim cd fumatul dduneazd" grav sdndtAfii qi poate duce in timp la
aparigia cancerului (consecinfa naturald a faptului cd fum[m), gdsind justificiri
mai
mult sau mai pufin plauzibile, continudm sd fumdm. Asu cum adullii nu sunt
descurajafi de perspectiva unei consecin{e negative, dai indepdrtate, copiii
au
dificult[fi in infelegerea acestora. Pentru priqcolari este mai important ca
administrarea consecin{ei sd se producd imediat dupd comportament. Dac6
Darius igi
stricl jucdria va trebui s5 contribuie simbolic la-cumplrarea altei jucdrii, ducdnd
gunoiul.
Alegefi consecinfe echivalente cu gravitatea comportamentului
Atunci cAnd vd decideli sd administrafi consecinfele (penalizdrile), gandifi-vd
dacd acestea nu sunt cumva exagerate in raport cu gregeala. Nu este indicat
ca unui
copil de 5 ani sd-i luali creioanele colorate pentru b s[ptdmdnd pentru cd, a m;tzgdlit
fafa de masd. Este suficient sd-i atrageli mai intdi ateigia asupra consecinfei
,,Dac[
mdzgdlegti in continuare fafa de mas6, ifi voi lua creioanele". in situalia in care
continud sb coloreze pe fa[a de masi putefi s5 interzice[i utrlizarea lor pentru o zi.
Ulterior, da{i-i inapoi creioanele qi oferili-i posibilitatea sd manifeste comportamentul
dorit: sd coloreze pe h6rtie. in aceastd situalie redirectionafi comportamentul gi il
inv6{a}i cum sI se comporte dezirabil. Altfel spus, nu este vorba de ceea ce NU face
116

copilul, ci modul in care face acel lucru. De exemplu, in situalia descrisd mai sus
putefi s6-i spunefi: ,,Pe fala de masd nu se deseneazd,. Dacd, vrei s6 desenezi,
deseneazd pe hdrtie." in altd situalie, dacd copilul incepe sd arunce cu jucdrii, oferifi-i
o minge gi spune{i-i ,,Jucdriile nu se aruncd,. Dac6, vrei sd arunci cu ceva, atunci joacdte cu mingea". Astfel, oferili copilului $ansa de a invdfa gi de a fi responsabil pentru
acliunile sale, evitdnd reacfiile de furie inerente in situaliile in care pedeapsa
depdqegte capacitatea copilului de a tolera frustrarea.

Administrarea consecintelor este diferitl in funcfie de vffrsti

S-ar putea sd intimpinali dificultdti in administrarea consecin{elor in caztl
copiilor cu vdrste mai mici de 5 ani. in cazul lor, putefi verifica abilitatea lor de a
inlelege afirmafii de tipul ,dacd-attnc7": ,,Dacd mai arunci jucdria !i-o iau gi nu te mai
joci azi cu ea" sau ,,Dac[ nu te joci in linigte afard, te aduc in cas6."
Dac[ observafi cd nu obfinefi rezultate, de exemplu copilul se joacd cu un
obiect periculos, o foarfecS, luafi-o din mdna copilului gi decupafi dumneavoastrd
hirtia in locul lui. DacS copilul este prea mic penhu a putea utlliza foarfeca (nu are
motricitatea suficient de dezvoltatl), este indicat sd-l direcfiona{i c6tre un alt
comportament, s[ deseneze in loc sd decupeze.
in caz:ul copiilor cu vdrste mai mari de 5 ani, administrarea consecinfelor se
poate face fbrd prea multe dificultdfi. Nu uitali ca atunci cind observali un
comportament indezirabil sd ii reamintili copilului consecinlele comportamentului
sdu. Dacd nici dupd aceea nu se conformeazd pute[i sb trecefi la administrarea
consecin{ei (penalizdrll). in asemenea situalii vd putefi manifesta dezaprobarea. Vefi
obfine efectul dorit daci criticile vor fi formulate adecvat: in loc de ,,Nu faci niciodatd
ce ifi spun" sau ,,Egti obraznic" pute{i spune ,,Sunt foarte supdratd cd trebuie s6-fi spun
de atAtea ori s[ nu lovegti geamul", ,,Sunt dezamd,git de faptul cd nu ai salutat" sau
,,Nu-mi place faptul cd sunt nevoit sd te rog de mai multe ori sd vii sd m[ ajufi. Md
agtept sd vii atunci cdnd ifi spun". Exprimdndu-vd, dezaprobarea ?ntr-un mod
constructiv vd asigura{i cooperarea copilului, deoarece el reacfioneazd mai bine la
reactiile emofionale exprimate adecvat decdt la fipete qi amenin{dri. Acestea au de
obicei darul de a incuraja comportamentele indezirabile gi nicidecum de a le
descuraja.

Administrati consecintele cu care vi simfi{i confortabil

Mul{i p[rinfi ajung in situalia de a dori s[-gi protejeze copiii de consecintele
negative ale comportamentelor lor. Sentimentul de vinovdfie vd poate determina sd
renunfali la administrarea consecinfei. Mihai a fost avertizat de mama lui cd in situalia
in care nu vrea sd cineze va merge la culcare fbrd sd primeascd altceva. Totugi in
momentul in care trebuie sd treacl la administrarea consecin{ei, mama lui Mihai
cedeazd qi decide sd-i dea sd mdndnce altceva. Rezultatul este nul. Atunci cdnd
hotlrifi sb administrafi consecinfe, alegefi consecinfele adecvate astfel incdt sb nu
ajungeli sd face{i ameninfdri pe care nu le veli respecta. Proceddnd in acest fel vd
sabotafi autoritatea gi ajungefi sd supraprotejafi copilul in situafii in care ar trebui sd
invele din gregelile lui.

Oferi{i copilului posibilitatea de a fi compliant

Copiii renunfd sd persevereze in realizarea anumitor comportamente datoritd
faptului cd pdrinfii preiau controlul asupra situaliei gi sfhrgesc prin a face anumite
lucruri in locul lor. Ardtdnd incredere in capacitatea copilului de a face ceea ce ii
cerefi, existd mult mai multe $anse ca el s[ tnve{e ce are de fdcut. Este inutil sd ii

117

spuneti copilului cd este leneg gi ori de cdte ori nu face ordine,

s6 vd supdrafi gi sd vE
apuca[i sd adunafi hainele sau juciriile in locul lui. Degi pare o
solufie pentru impasul
in care vd grsifi, nu vefi face altceva decdt s[-l asigurafi o. Aptot cd atunci
c6nd nu
vrea sd facd anumite lucruri, dumneavoastr[ ve{i reiolva'problema
in locul lui.

AdministrareaconsecinfelortogiceginaturJe
veJigrijEs6'alegeticonsecinle(penitizarile)aaicvate v6.rstei;.
:_. ,,,:::
' stabilili consecinlel" lp.nuiirarile) astfet incit sa fiti.on;;;;;ngi in aplicarea
lor;

,':' ,1,-'.=.'..

'-..,, , ?,AdminishaJi cbnseiinlete .nrntpe'de$titopitut

ri; .:,:=
.",=r'ii Adrniniitrarea goasellletortreuuie ia,lirvi"a iaeaiut= a*o&i*ent;,,,,,
"',
;or@paiiulitatea: e ; ;;;f d;; *r-r
'=='
in
;oGitO
"
locul

"

lui;

t Agministrallbonseclntel- (sancli, .--'recompensali-le pe cele adecvate:

ile)'pen

"i;.a=;#rv;i.ibiliomr

comp-*amentete'iniaecvate Ei:

3.3. Excluderea
Excluderea este opfiunea potrivitd pentru doud categorii de situalii:
fost avertiza{inlegiturd cu consecintele
comportamentului nedorit;
1) copilul nu se comportd adecvat, degi a

sau

2) comportamentul nu este adecvat p:ntru vdrsta copilului (non-complianfd

agresivitate frecvente la vArste mai mari de 5 ani).

sau

Excluderea este cea mai bund alegere pentru comportamentele

care nu pot fi
ignorate sau redirecfionate: agresivitatea sub orice formd, cerrurile
repetate cu alli
copii sau cu fra{ii, etc. Aceast[ strategie constd in izolareacopilului p"ni*
o perioadd
de cdteva minute gi eventual in retragerea unui privilegiu pentru
o perioad6 de timp
determinat5- Beneficiul major al metodei rezidd,i" aptit c6
ofer[ timp atdt copilului,
cdt gi dumneavoastrd sr vd putefi calma gi incurajeaziinvdlarea
gestiondrii adecvate a
emofiilor.

Stabilifi qi avertizafi copilul in leglturi cu comportamentele care vor duce

la
excludere
Excluderea trebuie s[ fie precedatd de o discu{ie prin care s6 avertizalicopilul
despre posibilitate a de a fi penalizat in acest fel pentru comportam.r,.fr
gi
de stabilirea acelor comportamente care ,ror fi urmate de excludere. ".p"trivite
Nu uitali sd
precizafi cum vd agteptafi s5 se comporte ?n asemenea situa{ii.
Apoi imagina}i-v[ cd a
incdlcat una dintre reguli gi explicafi-i ce se va intdmpla: unde va petreci
excluderea,
ce va face in acel timp gi c6.t va sta acolo. Non-complianfa repetatd, lovirea
sau
distrugerea unor obiecte sunt comportamente care pot fi modificate
prin excludere.
Mai ales in cani copiilor de 3-4 ani, la care cornportamentele agresive gi non118

complianla sunt mai frecvente datoritd faptului cd nu gtiu sd gestioneze anumite

situafii este chiar indicat sd vd concentrafi pe dezvoltarea unor comportamente
adecvate. Astfel, copiii trebuie mai intdi sd invefe cum sd se comporte. Numai dupd ce
v-a!i asigurat de faptul cd ei gtiu ce le cerefi, puteJi sd administrafi consecinfele logice
sau excluderea.

Identificafi o locafie pentru excludere

Este indicat sd stabilifi un loc precis din casd
unde va fi trimis copilul pentru excludere. De obicei,
se recomandd folosirea aceluiaqi scaun, care sb fie
plasat intr-un loc in care sd-l puteli observa pe
perioada excluderii. Plasafi scaunul la o distan!6

potrivitd fa[d, de perete, astfel incdt sd evitali

ATENTIE

Trimiterea copilului pe
perioada excluderii in locuri
intunecate (debarale, becir.ri),
NU reprezintd EXCLUDERE.
ln astfel de situalii riscafi sd
inducefi fobii (teama de spafii
inchise sau de intuneric).

posibilitatea balans[rii acestuia gi producerea unor

accidente. in caz:ui deosebite in care nu aveli
posibilitatea de a folosi scaunul, puteli sI utilizali o
canapea sau sd il trimiteli in altd camer[.
in timpul excluderii, nu-i permiteli copilului sd ia o jucdrie cu el, sI
urmdreascd televizorul sau sd aib[ contact vizual, frzic cu alte persoane. Reduceti
orice posibilitate prin care copilul s-ar putea distra in timpul excluderii.

Timpul alocat excluderii - regula dupi care excludefi copitul este numirul de ani
transformat in numdr de minute
tntotdeauna cAnd administrafi excluderea este indicat si {ine}i cont de vdrsta
copiilor. Mai ales pentru cei de 3-4 ani, excluderea poate fi dificil de tolerat gi vi
reamintim c[ este indicat sd recurge{i numai in situalii extrem de grave la aplicarea
acesteia (vezi discufia de la comportamentele care conduc la excludere). De aceea este
important sd ajustafi timpul de excludere la v0rsta copilului: v6rsta in ani este
transformatd in numdr de minute. Folosili un ceas cu alarmd sau un cronometru pentru
a gti cdt timp s-a scurs.
Excluderea trebuie insolit6 de o explicafie: ,,$tii cd nu aveai voie sd il lovegti
pe Radu. Mi agtept ca altd, datd s[ impar,ti juc[riile cu e1". Aceste afirma{ii clarificd
agteptdrile dumneavoastrd gi dau copilului un motiv sd se g0ndeasc[ la ceea ce a fbcut.
In plus cerefi-i copilului sd pdstreze linigtea in timpul excluderii.
Excluderea se incheie ?n momentul in care timpul a expirat gi copilul a stat
cuminte pe scaun pe parcursul acestui interval de timp. in acest moment, putefi sd-l
anunfa{i cd poate sd pdrdseascb scaunul sau camera . in cazul copiilor mai mari de 5
ani, care nu au fost liniqtifi pe perioada excluderii addugafi c0te un minut la perioada
de penalizare: ,,Dacd nu pdstrezi linigtea, vei sta un minut in plus pe scaun" (vezi
Figura 12).

Cum rdspundemin cazulin care copilul refizilexcluderea

Excluderea trebuie precedatd de un avertisment. Copilul are nevoie si-i oferili
de
a se comporta aga cum dori{i. Administrarea prematurd a excluderii, frrI sd
$ansa
avertiza[i copilul reduce din eficienla metodei. Tocmai de aceea nu este indicat sd
agteptali pAnd cdnd copilul reugeqte sh vi enerveze pentru a recurge la excludere.

119

,,Pfln[ aici[i-a fost. Asta deja e prea mult. Treci in camera ta!" este o reacfie prin care
ii oferifi copilului posibilitatea de a se comporta adecvat.
Pentru copiii mai mici (3-4 ani) care refuzd" s5 stea in locul stabilit, intervenifi
ducdndu-l inapoi. Evitafi contactul viz:ual gi reaminiifi-i cd va avea voie sd pdrdseascd
scaunul sau camera cind se va linigti. Repetafi ce i-a{i cerut dacd este nevoie, dar nu
intrafi in dispute cu el.
Dacd un copil mai mare de 5 ani refazd excluderea atunci disciplinarea ar
trebui sd, vizeze inilial addugarea unui minut de pedeapsd pentru fiecare tentativd de a
se sustrage. La o reac{ie de tipul ,,Nu vreau. Nu md pofi obliga", pdrintele ar putea
reac{iona,,Asta te costd un minut in plus in camera ta".Dacd. observa{i c[ disputa se
prelungegte, retrageli un privilegiu (privitul la TV, jocul pe calculator, vizitele
prietenilor, etc.) (vezi Figura 12).
nu

Realizarea __)
__)
minute)
comportamentului
adecvat

trxcludere
(5

RecompenJaiea

Comportamentului
adecvat

,ri\..-

nirfi

Figura

12

DupI incheierea perioadei de

excludere, cereti copilului si manifeste

comportamentul cerut de dumneavoastri
O eroare frecventd a pdrinfilor este faptul cd nu le cer copiilor sd se comporte
adecvat dupb ce ies din perioada de excludere. in situagiile in caie copilul a fost noncompliant, este nevoie s6-i cere{i sd manifeste comportamenful de la carc a incercat sd
se sustragd: ,,Te rog sd mergi sd-!i aduni jucdriile". Excluderea nu-l va invdla nimic
despre comportamentul dezirabil gi se va transforma intr-o formd de evitare a
comportamentului pe care-l agteptafi: va prefera s[ fie exclus, dec6t sd facd ceea ce iafi ceruL
In ceea ce privegte comportamentele agresive, dupd ce s-a incheiat excluderea
este important si discutafi cu copilul alternativele pe care le are la dispozilie pentru a
se comporta adecvat: ,,Dacd nu reugifi sd v[ infelege]i, va trebui sd v[ jucafi separat.
Nu ai voie s-o loveqti". Atunci c6nd copilul realizeazd comportamentul pozitiv nu
uitali s[-l recompensai (vezi Figura 12).
Pnonr,nvrp FRECVENTn tN,IuuTNISTRAREA ExcLUDERTI

Pentru ca excluderea sd funcfioneze a$a cum v-afi dorit este nevoie sd

cunoaqtefi nu numai procedura corectd, descrisi in paragrafele de mai sus, ci qi ceea
ce este esenlial sI nu facefi in situaliile respective.

T20

Nu criticafi copilul
Uneori poate s[ fie extrem de dificil sd vd abfinefi de la comentarii de genul
,,Azi ai fost insuportabil. Mergi in camera ta!" sau ,,Nu md asculqi niciodatd. Egti
pedepsit 5 minute ca sd ai timp sd te gdndegti!". Astfel de reacfii se datoreazd,
propriilor reacfii emo{ionale, frustrdrii declangate de faptul cI nu sunteli ascultat, ceea
ce vd determind si adoptali o pozilie de for,t5. Aspectul negativ este acela c[ acest gen
de atitudini vor intdr0ta copilul sd refuze excluderea.
Pentru a fine situalia sub control este nevoie sd v5 pdstrali calmul qi sd
explicafi copilului fbrS sd v[ pierde]i cumpdtul, chiar qi atunci c6.nd este obraznic qi
insolent motivul pentru care il trimiteli pe scaunul din col{ sau ?n camera lui: ,,Egti
pedepsit pentru cd nu ai fEcut ce te-am rugat".
Nu utiliza{i excluderea pentru cI suntefi furiogi
Aga cum am ardtat, excluderea trebuie precedatd de un avertisment. Dacb
dumneavoastrd incercali inifial sd utilizafi alte metode qi intr-un final recurgeli din
cauza furiei la excludere, veli constata c[ nu afi reugit sd rezolvafi problema. Mai
mult, copilul nu invald nimic, iar dumneavoastrd vd alegefi cu o durere de cap qi
energie consumatd degeaba. De aceea, nu uitali s[ stabilifi care sunt comportamentele
care pot fi descurajate prin excludere Si avertiza\i copilul in leg[turd cu acestea. Nu
agteptali sd explodali gi sd vd manifestafi nemulfumirea, putefi aborda problema pur gi
simplu reamintind copilului faptul cd persistenfa in comportamentul inadecvat va
atrage dupd sine excluderea.

Nu abuzafi de folosirea acestei metode

Pentru marea majoritate a comportamentelor putefi folosi administrarea
consecinfelor logice sau ignorarea comportamentului indezirabil. Nu este nevoie s5
utlliza{ri excluderea decdt pentru acele comportamente care sunt cu adevdrat
diunbtoare copilului (non-complianla sau agresivitatea de orice fel). Evitafi s6
devenili ,dependent"! Altfel riscafi s6 administrali excluderea de nenumdrate ori pe
zi. Impactul utllizdrli metodei se va reduce gi nu va mai avea efect atunci cdnd
conteazd cu adevbrat. in plus, este mult mai important sd invdfafi copilul despre cum
sb se comporte adecvat gi sd incuraja{i comportamentele respective decdt sd aplicafi
excluderea.

Nu

vi

aqtepta{i la scene de remugcare din partea copilului dumneavoastri

Tindem sd credem cdlec|ria pe care o invdldm din gregelile noastre este direct
legatd" de remuqclrile pe care le simlim. Pldnsul tinde sd facd mult mai credibil un om
atunci cind ne aqtept[m sd aibd remuqc[ri. Acelagi lucru il cred unii pdrinli care
renunfi la excludere, deoarece copilul nu manifestd niciun compofiament, care sd
sugereze cd i-ar pdrea rdu pentru ceea ce a frcut. Scopul excluderii nu este nicidecum
inducerea sentimentului de vinovdfie sau crizele de pl6ns.

Nu transmitefi mesaje inconsecvente cu privire la comportamentele pentru care

aplicafi excluderea
Pot exista situalii in care administrarea excluderii nu va fi posibil5: in locuri
publice sau atunci cdnd nu avefi timpul fizic necesar (vd grdbili sd plecafi de acasd).
Din aceste motive pdrinfii sunt tenta{i sI ignore comportamentul inadecvat. Ca gi in
cazul celorlalte tehnici de disciplinare, lipsa consecvenlei poate sd aibd efectul contrar
celui agteptat.

t2l

f,

Putefi si atragefi
copilului de la inceput asupra faptului cd, va fr
-aten[ia
sancfionat dacd nu igi modificd
comportamentul: ,,Dacd nu incetezi sa
iipl, atunci cdnd
ajungem acasd vei sta in camera ta 5 minut"'i.
in cutut in
.orrrportamentut
inadecvat persistd este bine sd-l prevenifl ca in momentul
in care"u."
vefi ajunge acasd, va
fi exclus gi i se va retrage un privilegiu. Nu uitali s6 pio..auji conro.m
avertismentului gi sd administrali sancliunile,-clupd cum
afi promis.
Nu aqteptafi rezultate peste noapte
Copiii sunt de multe ori perseverenfi in comportamentul lor inadecvat,
chiar gi
dupd ce afi ?nceput sd administra{i excluderea. Reacfiile
lor vd pot face si vd simfi{i
furiogi gi nedreptSfifi. Unii p5rinfi pot chiar si simtd c! sunt
sec6tuifi de puteri in urma
interacfiunilor negative cu copiii t,or. itt consecinfd, increderea
in metod6 scade, mai

ales atunci cdnd rezultatele nu sunt observabile imediat.

Timpul este cel mai bun aliat al pdrinfilor. Este inutil s6 agteptafi
miracole gi
schimbdri de la o zi la alta. Copiii au nevoie de timp pentru
a infelege legdtura dintre
comportamenful lor qi consecin{e- Ei vor testa mdsura
in care comportamentele lor
indezirablle sunt urmate de aceleagi consecinfe. Atunci
c6nd rela{ia devine evident6,
comportamentul se va modifica. copiii au nevoie
de multe oportunitdfi de invdfare
pentru ca un comportament inadecvat si se modifice.

bUPA

Nu vd asteptali la schimbdri spectaculoase in compbrtamentul

copiilor de la o zi 2t
alta. Astfel de minuni N(J se produc

Nu interactionati cu copilul pe perioada excluderii

Se poate intampla ca atunci cdnd unul dintre pdrin{i
exclude copilul, alte
persoane din familie sd intervind gi sd ii
ofere atentie copilului. Vechea zical1
,dezbind si cucereste", se aplicd perfect acestoruitoulri. copiii vor
invdfa sd
122

exploateze lipsa unor atitudini unitare despre disciplind in familie. Dacd existd
diferenfe de opinie privind educafia, ele trebuie discutate gi tranqate ?n prealabil, astfel
incdt acfiunile unuia sd nu le submineze pe ale celorlalli.

Nu fine{i socoteala greEelilor anterioare

Atunci c0nd excluderea se incheie, reamintifi-vd sd nu reprogafi copilului
comportamentul inadecvat. Odatd ce a fost sancfionat, nu mai este nevoie s6-i
reamintifi gregeala. Nici dumneavoastrd probabil nu vd simfifi inc6ntafi atunci cdnd
altcineva vine sd v[ reprogeze o gregeald anterioard pentru care v-ali cerut scuze sau
pe care afi considerat-o rezolvatd. Pentru a putea avea o atitudine pozitivd, fa[d de
copil, de recompensare pentru comportamentele adecvate, ar fi indicat s[ aveli o
atitudine lipsit5 de resentimente. increderea in copilul dumneavoastr[ gi sprijinul pe
care i-l oferili pentru ainvdla comportamentele adecvate, sunt ingredientele principale
car e catalizeazd schimb area.

Admfuiitfaredt'eiciudCrii'pentr*omportdhentele'ihndecva-te.,.

:,

..

'

'

Recurge{i

It

excludere

in

caztl comportamentelor grave (agresivitaie

repetatd qi non-complianl6);
. Utilizali excluderea doar ca ultiml opfiune;
' Aplicafi consecvent excluderea pentru comportamentele stabilite (L-2);
ertizafi copilul in leg[ftfd cu comportamentele care duc la excludeie;
Administrali
excluderea aupa ce afi avertizat copilul de consecinle qi acesta a
'
Continuat sd nu se conformeze;
. Adminisffali excludeiea {inAnd cont de vdrsta copilului;

''.'.'

. Ignorali copilulpe perioada excluderii;

Cereli copiiului ta i"

adecvat dupd ce excluderea s-a incheiat;
"o*porte
dac[
este
cazul excluderea
r.oug.r"u pri"ii.glii-;
'Utilizafi
"o*Uinula.u
.-."=--'=p,,1{ ti
ildnidF.'o.{1ry.1gii de invdfare
a Comportamentelor'adecvate; ,"-

'

..l......hn5-fafio6.pilcum=.s.d.comporteadecvat$inufacepio9uri;..i..

'-

. Ldudali comportamentele adecvate;

i Stabiliti in familib-o atitudine'Cotuund fa!5 de disciplipieaprio$dere.

r23

rI. strategii de dezvoltare

a competenfelor emofionale qi

sociale in relafia
1.

Srrurrcrr

plrinte-copil

DE coMUNTcARE EFrcrnNrA

ixrnn nAnrxlr

gr

coprr

Comunicarea std la baza tuturor interacfiunilor noastre. Ea ne ajutd nu numai

stabilim rela[ii, dar gi sd ne rezolvdm problemele sau conflictele cu ceilalli.
Strategiile eficiente de comunicare igi au originea in abilit[file de gestionare a
emofiilor. Persoanele care sufer[ de tulburdri emofionale au mult mai muie dificult6ti
in comunicarea gdndurilor gi a emofiilor. Dar nu numai aceste persoane se confruntd
cu blocaje de comunicare. Nimeni nu este perfect. Ocazionalto{i putem comite erori,
care pot sd afecteze relafiile cu ceilalli gi mai ales cu copii. Scopul acestui subcapitol
este de a vd ajuta s[ dezvoltaji cdteva strategii de comunicare cu copiii, care s[ vl
permitd sd construifi o relafie bazatd, pe incredere gi respect. Beneficiile pe termen
lung ale unei comunicdri adecvate dintre dumneavoastrd gi copil vor d evidente
inclusiv in perioada adolescenfei. Copiii care au incredere in pirinlii lor pot sd-gi
comunice gindurile gi emofiile frrd, teama de a fi judecafi sau invinovdiili, sunt

s[

protejafi de o serie de probleme cum ar fi consumul de alcool, droguri sau delincvenla

juvenild. Evident, multe dintre aceste aspecte pute{i sd le transfeiafi cu succes qi in

relalia dumneavoastr[ cu alfi adulfi.
Ascultareu uctivd

Relafiile armonioase cu copilul dumneavoastrd au beneficii pe termen lung gi

pot fi dezvoltate prin ascultarea activd. Adesea considerdm in mod gregit cd a fi un
bun ascultdtor inseamnd s6-l privim ?n ochi pe celSlalt gi sd d6m ocazional din cap
aprobator. Este important sd transmitem gi non-verbal faptul cd ascultdm persoana,
dar aceasta nu este ,,ascultare", ci mai degrabd o atitudine- pasiv6. A-l asculia incepe
prin a-i oferi copilului posibilitatea de a se exprima qi de a incuraja disculia cu el.
Chiar dacl ceea ce i se int6mpld vi se pare un lucru minor, nu incercali sd
minimalizali sau ridiculizali problema ,,Nu este aga de grav" sau s[ dafi sfaturi
,,Dacd
ceilal{i nu se joacd cu tine, de ce nu mergi la Dora sd te joci cu ea?".
In continuare, vd propunem cdliva pagi simpli pentru a comunica eficient cu
copilul dumneavoastrd:
1. Acordafi atentie copilului. Acest lucru ?nseamnd sd inceta{i orice altd activitate gi
sd stabilifi contactul vizual cu copilul.

2.incuraja[i-l

sd vd povesteasc[ cdt mai multe, folosind intrebdri deschise:

,,Spune-mi

ce s-a intdmplat?"

3. incurajafi etichetarea corectd gi cdt mai nuanfatd a emofiilor. Este important ca un

copil sd inve{e sd identifice propriile reaclii emo{ionale, iar acest lucru este posibil
mai ales dac[ dumneavoastrd incurajafi acest gen de exprimare. Mai int6i, urmdrili
limbajul non-verbal (mimica, gesturile) al copilului pentru a obline indicii despre
starea sa emofionald qi incercafi sd identificali emofia. Important este s[ nu
minimalizafi emofia copilului sau sd ?l criticafi. De exemplu, daci a lovit un alt copil
pentru cd i-a stricat jucdria afi putea spune ,,$tiu ci egti supbrat pe el pentru cd
!r-a
stricat jocul, dar nu este bine sd-l loveqti".

r24

4. Identificali solufii la problemele copilului impreund cu el. Nu incerca{i s6 dafi

solu{ii sau sd vi impunefi punctul de vedere, ci s[ vd ajuta{i copilul sd gdseasca solufia

potrivitd prin intreblri de tipul ,,Ce !i-ai dori sd faci? Ce crezi cd, se va intdmpla dup6
aceea?"

in continuare, vd oferim un exemplu de discufie intre pdrinte gi copilul

care

implici

adoptarea

s6u,

principiilor ascult[rii active.

Copilul: Alex nu md las[ sd md joc cu maginufele lui!

Pdrintele: $tiu ci asta te supdr[. (identificali emolia qi fncurajali copilul sd
vorbeascd despre ea)

Copilul: Nu mai vreau sd fiu prietenul lui.

Pirintele: Spune-mi ce s-a intdmplat? (incurajafi explorarea problemei)
Copilul: Am vrut sd ne jucdm de-a cursele de magini. $i el nu a vrut.
Plrintele: Dac[ el nu vrea sd se joace de-a cursele ce ai vrea sI taci? (tncurajayi
copilul sd identffice o solulie)
Copilul: Sd il rog pe Radu s[ ne jucim cu maginu{ele.
Pirintele: Asta mi se pare o idee b,and,. (incurajali copilul dacd solulia lui este
adecvald\

M anife s t ar e a de zap r o b drii fayd

de

c o mp o

rt ame nt u I

c op

il ul ui

,,Tot timpul md bafi la cap!" sau ,,Astdzi mi-am petrecut tot timpul adundnd
dupd tine. Chiar nu egti ?n stare s[ faci nimic din ceea ce te rog?!" Cam a$a ar suna
reacfiile unui plrinte dupd ce s-au adunat mai multe frustrdri gi nemulgumiri in
legdturd cu comportamentul copilului s[u. Exploziile de furie gi reproquri nu vi ajuti
cu nimic sd rezolvafi problema. Vefi constata cd pdstrdndu-v5 calmul putefi sd gdsifi
solufii, in schimb dacd abordafi o atitudine criticd gi injustd, vefi declanga dispute qi
lupte pentru putere ?ntre dumneavoastr6 gi copil.
Pentru a vd transmite nemulgumirea vizavi de comportamentele inadecvate ale
copilului trebuie s[ finefi cont de urmitoarele aspecte:

Formulafi mesajele in termeni de ,reu" in loc de ,,tu". Diferenla dintre cele

doud, este fapful cd formulSrile in termeni de ,,ttt" induc sentimenful de
vinov[fie gi declangeazd.reaclli defensive, in timp ce formulele in termeni de
,,eLl'transmit nemultumireafrrd, s[ umileascd gi frr6 s[ judece copilul.

Formulafi clar problemele in termeni de comportament. GAndi{i-vd

dac6

problema la care reac{ionafi este ?ntr-adevdr o problemd qi nu doar o reacfie |a

stres sau la alte probleme. Dacd nu, exprimati-v[ clar frcdnd referire la
comportament qi nu la persoand. ,"Egti prost", ,,Nu gtii s[ faci nimic" sunt

r25

formule care pot

mdncarea pe mas6"

fi

inlocuite cu ,,Mr deranjeazd faptul cd i{i impragtii

sau,,M[ dezamdgeqte fapful ci nu ai ascultat de mine.,,

Exprimafi-vi adecvat emofiile. Aga cum a[ivdmtgi in exemplele de mai sus,

nu uitali si vd modulali exprimarea emofionald simultan cu discutarea

nemulfumirii.

Disculiile despre emo{ii

Experien(ele noastre zilnice presupun discufii despre gdnduri, reacfii
comportamentale, fa_Pte, idei sau reguli, dar accentul este pus extremle rar pe
st[rile
emofionale pe care le tr6im. Atdt timp cdt noi ca gi adulli nu vorbim aespre
ele, nu
putem avea asemenea preten{ii de la copii.
Pirinfii manifestd atitudini diferite fafd de exprimarea emofiilor. Bdielii sunt
?ncurajafi mai ales in exprimarea agresivit[fii gi le sunt ridiculizate ieacliile
de teamd:
,,ce, !i-e fric[? Doar n-am crescut un fraier!" sau ,,B5iefii nu au voie s'[ pldng[!,,. in
schimb, fetele sunt incurajate sb-gi exprime mai ales emofiile pozitive gi
dintre cele

negative, pe acelea considerate feminine: teama, tristelea sau sentimenful

de
neajutorare. Reacfiile de furie sunt sanctionate gi considerate neacceptabile:
fatd!
,,Egti
Nu-fi sti bine incruntatd!"
Discufiile despre emofii au rolul de a clarifica atitudinea dumneavoastrd gi de a

transmite afecfiunea: ,,Md bucur cd ne-am distrat aga de bine impreunr,,

sau ,,irr1"teg
cd egti trist[ pentru cd fi-ai pierdut pdpuga.,'
Yd avertiz[m asupra faptului c5 discufiile despre emolii nu inseamn6 s[ le
exprimafi cdnd qi cum vd vine la indemdnd- Mai aies atunci cdnd emofiile sunt
negative, discufiile trebuie sd constituie o sursd de invdtare pentru copil,
mai ales in
ceea ce privegte reglarea emofionald. in continu are, vdof:erim
un exemplu.

Copilul: Ceilalli copii nu uor sa se joace cu.in".

Plrintele: imi pare riu cd egti aga ie sup[ratd . (identifiic:area emoyiei trantsmiilerea
si
acceptdrii reacrii:i emo{ionale). Ce s-a intampht?
ltnrioio)eo iiscutartr

go=pituti=ni'* *s9

gicedi gfi

ieiodaffi

Prrintele: $fiu ca nu-1i place. Ce crezi cd ai putea

problemei)

*ii

no"ud -a,Fe
!.9n1tui: sunrlai. Nu
PirintCle: Crezi cd, aste este o idee bund?
Cop.ilul: Pdi... nu gtiu.
P,.,,,i1intep:,,1ir,ei

nor sa r" I ou""

*euu
"e
",r.,,,=
(tniurajare"
*rotrarii

sd faci?

;i;il;iad;ii'

i igi,sffibc diin'r-;tiau 's;

d;iffi,lliaii riEiir"

a".

Copilul: Vreau sd m[ joc cu zmeul cel nou.

Pirintele'Astaicredia estaro#*in|" (i1\1cuygj4r'ea una c: ,";i;ila;;;ilc;art)

Cum sd spuneli,,N(J"
Aga cum afi putut observa gi din exemplul anterior, pdrintele a pus accentul pe
ceea ce copilul poate sd facd gi pe adoptarea unei atitudini adecvate
fagi de situalie.

ia

126

fel, dumneavoastrd ar trebui sd vd orientafi discursul pe ceea ce puteli face gi nu pe

ceea ce nu puteli face. in acest fel evitali rugdminfile, cererile gi intr-un final disputa
care poate s[ apard pe fondul refuzurilor dumneavoastrd de a ceda.
De exemplu,tatdl lui George tocmai s-a intors obosit de la serviciu 9i qtie ci
mai are de rezolvat nigte lucruri:

Confrunta{i-vd cu problema. Nu tncerculi sd o minimalizafi

Copilul: Ceilalgi nu vor sd md primeascd sh md joc cq ei. ,

; i' l
plriniile: Nu-i nimic, mie imi place sE mb ioc cu iineAlternativa:
mA
nu
vors[
Copilul: Ceilalli
n!1e1scd sb m[ joc cu ei.
Pirintele: Ce crezi cb ai putea sd faci?
Copilul: Nu gtiu.
Pirintele: Haide sd vedem ce ai putea face. Vrei sd te joci ca 9i ei cu mingea
:

sau

vrei sd faci altceva?

Conilul: Vreau sd md ioc pe calculator.
Degi dumneavoastr[ ca adult s-ar putea s[ nu vedefi o problemd in ceea ce vi
spune copilul, lineli cont de faptul cd experienla dumneavoastrd de viafd este mult mai
bogatd. Acceptafi punctul de vedere al copilului, discutafi problema qi incerca{i sd
identificafi solufii pentru ea.
_t

incheia1i disculia dacd simyili cd nu aiungeyi la niciun rezultat

Discufiile pe marginea anumitor probleme pot sd devind extrem de ,,tncinse" qi
sd declang eze reacfli de furie din partea dumneavoastrd. Atunci cind ajungefi la
concluzia cd ,,vedeli roqu in fala ochilor", este bine sd incheiali discufia. Probabil
aceasta are toate gansele sd se transforme intr-un cdmp de blt6lie. Odatd ce optali
pentru incheierea disculiei, avelt ocazia s[ vd calmafi gi sd reflectafi asupra situaliei.
Atunci cdnd devine clar[ problema gi pozilia dumneavoastrd, gdsili o modalitate
politicoasS de a rezolva problema. Nu uitali c[ este bine ca in cel mult 24 de ore sd
reinifia{i discufia cu copilul. Altfel riscali ca situalia rdmas[ nerczolvatd s5 vd aducd
din nou in aceeaqi situalie. Sfatul nostru este sl nu tergiversali, timpul nu vd ajut[
dacd nu-l atrage{i de partea dumneavoastrd.

Parteneriatul pirinte-educator

O mare parte dintre abilitSlile de comunicare discutate anterior v[ pot fi

extrem de utile in stabilirea unei relatii de parteneriat cu educatorul copilului
127

Mul{i pdrinfi pot sd uite de importan}a stabilirii acestei rela{ii din mai
multe motive: nu au la dispozilie timpul necesar pentru a se intfllni constant cu
educatorul qi pentru a discuta cu acesta, se simt intimidafi, nu gtiu cum sd abordeze
educatorul sau au dificult5li ?n a deschide conversafia despre anumite subiecte mai
ales dacl copiii lor au o serie de probleme de disciplind (de multe ori sentimentul de
e$ec personal poate sd constituie un obstacol in calea unei comunicdri deschise).
Este important si nu uitali sd comunicafi cu educatorul, deoarece acesta are un
impact semnificativ asupra dezvoltErii gi educafiei copilului dumneavostrd. Stabilind o
rela{ie de parteneriat, pute{i sd discutali de pe pozi[ii egale gi sd ajungeji la solufii
comune pentru abordarea anumitor probleme. Mesaje identice privind disciplina,
valorile gi atitudinile promovate in cele doud medii, familial gi educafional, sunt
relevante pentru dezvoltarea armonioasd a copilului.
In continuare, vom aborda cdteva dintre strategiile pe care afi putea sd le
utiliza[i pentru a dezvolta o relatie de parteneriat cu educatorui copilului
dumneavoastrS.

dumneavoastrd.

Inte^resafi-vi de ceea ce face copilul dumneavoastri la grrdinifr

In multe situalii, pdrinfii nu discutd cu educatorul decit atunci c6nd sunt
inqtiinlali despre comportamentele inadecvate ale copiilor lor. in general, nicio veste
inseamnd cI vegtile sunt bune. Dar nu e chiar aga. Nu vd recomanddm sd vd implicafi
doar atunci cdnd se int6mpld ceva negativ (sau uneori nici mdcar atunci). incercali s'd
stabilifi intdlniri constante cu educatorul. Discutafi impreun[ despre modul in care se
in{elege cu ceilalli copii, despre progresele lui in activitd{ile de inv[{are, in ce mdsurd
este nevoie de implicarea dumneavoastrd, etc. Dorinfa dumneavoastrd de a v[ implica
nu va trece neobservatd gi va sugera educatorului faptul cd dorifi sd vd implicali in
mod activ in educafia copilului.

Utilizafi mesaje in termeni de ,reu" in locul celor de tip ,rtu,

Atunci c6nd dorili sd discutali o problem[ cu educatorul formula{i-va opiniile

in termeni de ,,eLl'.

Alternativa
,

$unt

ingrij'o, 1a,

Ade&

gu1lA-Radu *ine in, f,r e@

lilli:fil:,T::T:,1.ff;H**'ry*;*fi :;Hlffi

epen'lru"uu"-**

Punefi accentul pe emofia generatd de situalia respectivd gi pe identificarea

unei solufii. Nu incercafi sd blarnafi educatorul pentru situa1ie, deoaiece mesajul pe
care dori{i sd-l transmiteli va fi respins.

incercafi si obfineti prrerea educatorului in legituri cu problema

La fel ca gi dumneavoastr{, educatorul se poate simli jignit de anumite
atitudini care nu transmit respectul. in multe situalii, observaliile edicatorului pot s6
fie extrem de utile in identificarea unor solufii. Ascultali cu atenfie ceea ce vd spune
educatorul 9i nu interpretafi observafiile sale ca o criticd directd la adresa

dumneavoastr[.

128

incercafi si

vi

t ti:?:ft::a

focalizafi pe ceea ce pute{i face, in loc de lucrurile pe care nu

oricdrei probleme presupune implicare atdt

din

partea
promiteli lucruri pe care nu le putefi face'

dumneavoastrd, cdt qi a educattrului. Nu

Acceptali faptul ca 9i dumneavoastrd avefi limite. Faptul c[ nu puteli face anumite
lucruri, nu inseamna ca nu vd pasd de copilul dumneavoastrl. incercali sd explicafi
situalia in care v[ aflali gi puneli accentul pe ceea ce putefi face.

Orientafi-vfl pe identificarea unor solu{ii

inceicali sa identifica{i solulii c6t mai pragmatice. Dacd este vorba de o
problemd de comportament, teahza[i un plan 99mun de recompensare a
in
comportamentului dlzirabil. Pe de altd parte, dac6 problema presupune dificultdfi
plan de
achiLilionarea unui anumit comportament de inv6{are putefi sd propunefi un
sd vl
uitali
nu
sd
activiia4i insolite de un sistem de recompense. Este important
propunefi scopuri realiste, pe care sd le puteli atinge. Nu vd aqteptafi la teztiltate
spectaculoase gi minuni peste noapte.

Monitorualiimpreuni cu pirintele progresele copilului

Nu uitafi faptut cd odatd ce ali inceput s6 implementa{i un plan de dezvoltare

copilului' Pot sd
sau optimizare a unor abilitdfi, este necesar sI monitoriza\iptogresele
legdtura cu
upuri modificdri sau factori de care nu afi linut cont la inceput. Pdstrafi
in planul
educatorul pentru a putea monitoriza progresele sau pentru a face modificdri
inilial. atunci cdnd este nevoie.

t29

Nu subminafi autoritatea educatorului

,,Dacd nu te potolegti, te las la grddinild" sau ,,Educatoarea ta este o proastd".
Sund familiar? Acestea sunt doud exemple clasice de reaclii care submineazd
autoritatea educatorului. Pe de o parte, nu folosili grddini{a pe post de ,sperietoore",
deoarece copiii pot si dezvolte reac{ii de team[ gi puteli astfel ingreuna considerabil
eforturile educatorului de a dezvolta o relafie cu copilul dumneavoastrd. Pe de alti
parte, chiar dacd nu sunteli de acord cu educatorul, evitali sd-l criticafi in prezenfa
copilului. Discuia{i problemele in mod deschis impreund cu educatorul, nu implicafi
copiii intr-o situalie care v5 privegte pe dumneavoastrd ca adulti.

Strategii de comunicare eficienti

,,

:]
='--Scujiaf

cri1

:: .. ,"'

,,sau's.4,$fui.i$f;,
atfnfie,.Qr{ sa
::.:.:= ;: :i :
Exprimaji-vd deiapiobarea prin afi..qpa.tii formulate [g te.nn==e.hide',opxt";=,

, "=
.," .'

sb'blam

i;'s5'C=5=uta=1i$onult;

concentrali-v.i.:p$entificar$

. Nu minim aliza[i problema;

. Gdsili solufii impreund cu copilul;
'..,.' .,', -', fi acc'entul' pe identifiCarea*oluliilor @it:,.i
,-' jincheiaf,disculiile iminte ca asestea',s6,@eneieze in cegifi;',,,.;,
l,', ,i '.'i Dezvoltafi o relafre_-de parteneriat,cu eddiatoful copilului dumneavoast#

':'

130

=l

2. Trnrpur, pBTREcur ivrpnnuNA cu copLUL cA MoDALITATE DE

DEZvoLTARE A RELATIEI pAnrNrn-coplI,

Timpul petrecut impreund cu copilul dumneavoustrd

O percepfie destul de larg rlspdnditd printre pdrinfi este aceea cd grddinifa

reprezintd un substitut pentru prezenfa lor in viala copiilor. Nu educatorii sunt
pirin{ii copiilor dumneavoastri! Chiar dacd o relalie bund educator-copil este
beneficd, ea nu poate inlocui importanfa timpului pe care-l petrecefi impreun[ cu
copilul dumneavoastrd. Presiunile la care suntefi supugi la serviciu, timpul pe care
trebuie s[-l acordali acestor activitdli intrl de multe ori in conflict cu atenfia pe care
afi putea s-o acordafi relafiei cu copilul.
Degi poate pdrea o misiune imposibild, existi metode prin care putefi echilibra
situalia. De altfel, copiii nu au nevoie de foarte mult timp'din partea dumneavoastrd.
Mult mai importantd este ,,calitatea" timpului pe care-l petrec impreund cu
dumneavoastr[. Nu este nevoie sl oferifi copilului jucdrii scumpe pentru a compensa
lipsa dumneavoastr[ sau s5 facefi gesturi excentrice. Este suficient si profitali cdt mai
mult de oportunitdlile pe care le aveli pentru a vd juca cu copilul, de a ieqi la plimbare, .
la gr[dina zoologic5, de a asculta impreund muzicd, de a urmdri filme sau de a-i citio''
povegti, etc. Pentru copii lucrurile cu cea mai mare valoare sunt cele in care investiti
emofional qi nu financiar. Aceste activitAti nu vd costd gi nici nu vi rdpesc foarte mult
timp. in schimb, beneficiile pe termen lung sunt mult mai importante gi v[ ofer[
fundamentul unei rela{ii pozitive cu copilul dumneavoastr[.

Jocul ca modalitate de tnvdyare

Nu de pufine ori auzim remarci de genul ,,Nu te mai prosti", ,,Copiii se joacb
tot timpul qi nu fac nimic util", ,,Aga nu invaf[ nimic". Aceste atitudini fafd de joc
sunt reflectate gi in preferinla pIrinfilor de a-gi ajuta copiii sd ?nvefe o serie de
deprinderi: numdratul, literele alfabetului, etc. Jocul este considerat neproductiv mai
ales datoritd accentului pus in societate pe performanja gcolar6. Pirinfii sunt mult mai
interesafi de mdsura in care copiii sunt pregdtili pentru qcoald gi acordd mai pufind
atentie jocului ca modalitate de invdfare. Acest lucru face dificilb acceptarea
argumentului cd jocul nu ar fi o pierdere de vreme.
Copiii bineficiazd, in urma implicdrii in joc, ei descoperb modul in care
funcfioneazd lumea, care sunt regulile ei, dar mai ales influen{eazd modul in care se
percep pe ei ingiqi gi imaginea pe care gi-o formeazS despre propria persoand.

Aqa cum aminteam gi in alte capitole (vezi Capitolul l),jocul este esenfial
pentru dezvoltarea copilului din mai multe puncte de vedere, ajutind la:
o dezvoltarea competenlelor emolionale - copiii reu$esc sd se exprime mai bine
prin joc, decdt prin cuvinte; in multe situalii, copiii recreeazd prin joc situalii
prin care au trecut; de exemplu, smulg din mdna altor copii jucbria dorit6,
situalie in care copiii pot sd invefe despre reglarea emolional[ gi s5 exploreze
modul in care pot sd rezolve adecvat conflictele;
. dezvoltarea competenfelor sociale - jocurile au propriile lor reguli de
desf5gurare, iar copiii invall treptat despre cooperare, negociere sau impdr,tirea
juc[riilor tocmai in astfel de situalii;
o folosirea imaginafiei gi a creativitdfii - jocurile copiilor se bazeazd pe
imaginafie: orice obiect din jurul lor poate fie transformat intr-un joc; copiii iqi

131

asuma gi roluri, de la cel mai la mod6 super-erou pind la medic sau pdrinte;
copiii experiment eazd" gi exploreazd s cenarii ;
dezvoltarea vocabularului - invdfarea cuvintelor noi, inclusiv despre emofii gi
g6nduri se produce mai ales prin conversa{iile dintre pdrinfi gi copii
iu
"url"
loc in timpuljocului;
dezvoltarea frzicd" - jocul ajutd copiii sd dobdndeascd dexteritate manual5:
construirea obiectelor din cuburi sprijini dezvoltarea coordondrii ochi-m6nd,
importantd mai tdrziu in achizilionatea scrisului, dar gi pentru capacitatea lor
de a se imbrdca gi de a m6nca singuri.

Am fi tentafi sd credem cd jocul reprezintd, o activitate in care copiii se implicd

instinctiv, cE nu au nevoie sd li se explice ,,cum" sd se joace. cu loate acestea,
implicarea adullilor s-a dovedit extrem de util[. Pdrinfii pot sd ghideze prin joc
invdfarea unor comportamente: jocul le permite copiilor sd exploreze gi s6 inqeteiga
situaliile conflictuale, dar qi sd glseascd solufii. Disculiile din timput jocutui
faciliteazd dezvoltarea vocabularului, gi implicit, a modului in care interaclioneazd, cu
ceilalli. Participarea pdrinfilor la joc este benefic[ deoarece astfel pot construi o relafie
cu copilul lot,bazatd pe incredere gi afecfiune, stimulAnd dezvoltarea ataqamentului
securizant. Mai mult, prin joc copiii inva[d multe deprinderi necesare activitalibr
gcolare. Nu ?ntdmpl[tor, educatorii folosesc poeziile, cdntecele gi alte tipuri de jocuri
pentru a le preda copiilor anumite noJiuni.
Cum sd ajatdm copiii sd se dezvolte prin

joc

Datoritd importanfei deosebite a jocului, considerim necesar sd menfionim

c6teva modalitSli prin care ii puteli oferi copilului dumneavoastrd un mediu de joacd,
care sd ii permit6 dezvoltarea optimd:

l. Identificafi preferinlele copilului. observafi comportamentul copilului ?n

situalii de joc, fili aten{i la ceea ce vd intreabd gi orienta{i jocui in acele
2.

3.

4.

5.

direcfii. De exemplu, dacd este pasionat de animale, gdsifi 'cd4i, puzzle-uri,

jucdrii sau alte obiecte de acest gen, dar mai ales discuta{i cu el despie acestea.
Copiii au nevoie de timp p.ttt u u se juca. incercali sd evitafi utiliiareajocului
drept recompensd pentru alte activitdli. Jocul reprezintl, o parte importantd a
activitafilor zTrnice,la fel cum este serviciul pentru dumneavoastrr.
Punefi la dispozilia copilului obiecte c6t mai variate pentru a stimula
imaginalia lor, in special versiuni de jucSrie ale unor obiecte folosite de adulti
(telefon, vase de plastic, magini, casd de pipugi) sau cuburi, plzzle-un, etc.
pentru a beneficia de surse c6t mai multe de joc.
Dafi copilului posibilitatea de a se juca in c6t mai multe feluri. copiii pot fi
implicafi in multe activitdli de acest gen: pove$ti, cd|ti de colorat, d'"r.rr,
cdntece, joc simbolic (imaginar).
Acordafi importanfi activitifilor in aer liber. Jocul de-a v-a!i ascunselea,
fotbalul, gotronul, mersul cu bicicleta sunt modalitdli de a ajuta la dezvoltarea
frzicd a copilului gi la imbundtdfirea reac{iilor la emo{iile negative; de multe
ori agitaqia gi plictiseala copilului dumneavoastrd pot fi rezultatul lipsei
activitafii frzice; jocurile de acest gen pot sd ajute copiii s6 igi ,,consulwte,,
excesul de energie gi implicit sd reducd frecven{a manifest[rilor emo{ionale
negative declangate de sedentarismul excesiv sau lipsa unei u.iirritali
interesante.

132

Dacd observa[i cd se plictisegte, intervenifi oferind copilului variante din care

sd poatl alege cu ce doreqte sI se joace. Spre exemplu, afi putea spune: ,,Vrei
sl te joci cu mingea sau sd colorezi in cartea de povegti?"
7. Nu obligafi copilul s[ se joace dac[ nu vrea. Respectafi dorin{a copilului de a
nu se juca, altfel jocul devine o obligafie, nu o pl[cere. Dacd aceastd reacjie
este frecventd, atunci este nevoie sd vI gnndili la consultarea unui specialist
pentru a determina sursa acestui compofiament.

6.

Cum sd vd implicali in jocul copilalui dumneavoastrd

Copiii au nevoie mai mare s5 se joace singuri sau cu copii de aceeagi vdrstd
decdt cu adulfii. Cu toate acestea, beneficiile obfinute din aceste situafii sunt diferite.
Jocul cu alli copiii dezvolt[ abilitdfile de relafionare, limbajul sau motricitatea. Jocul
cu dumneavoastr[ este important din perspectiva faptului cd toli copiii au nevoie s[
petreacd timp cu pdrinfii. Atenlia gi aprecierea pentru ceea ce fac prin joc intdresc
legdtura dumneavoastrd emo{ionald cu copilul.
Implicarea dumneavoastrd ?n joc are impact pozitiv mai ales dacb lineli cont
de cdteva lucruri care s-ar putea si saboteze bunele intenlii.

Imitafi ac{iunile copilului, nu incerca{i s[ vi impunefi logica de adult

Imaginafi-v5 urm[toarea situalie: mama construieqte impreunl cu fiica sa o
fermd. Perspectiva adultului asupra modului in care trebuie sd arate ferma este
rezultatul aplicdrii cunogtinfelor sale despre modalitatea CORECTA de a aqeza fiecare
obiect, precum qi locul pe care-l ocupb fiecare animal. De multe ori, pdrinlii nu-gi dau
seama cd scopul jocului nu este acela de a obline un rezultat care sd ne facd pldcere
nou[ ca adulfi sau care sb corespund[ logicii noastre. Jocul este in primul r0nd un
context in care copiii iqi manifestd creativitatea gi imagina{ia. Intervenfia adultului
prin instrucliuni ,,Jarcul animalelor il punem la distanld de casd!", ,,Nu putem pune
cdinele gi caii in acelagi loc", va transforma jocul intr-o demonstrafie a pdrintelui, pe
care copilul nu o va savura gi care-l va indepdrta dejoc.
in loc sd oferili copiilor sugestii sau sd-i corectafi, putefi incerca sb le imitali
acfiunile gi nu vd temefi sd vd adaptali comportamentului 1or, chiar daca vi se pare cI
sunteli caraghiogi. Amintifi-vd cd jocul nu trebuie sd aibd neapdrat logicd pentru
dumneavoastr[. Este insd mult mai important ca in loc de ,,Acolo nu ai frcut bine",
,,Nu mai F u$a", copilul s[ aud[ incuraj[ri pentru manifestarea creativitdfii ,,Ce desen
frumos! Imi place cdinele colorat in albastru!" sau ,,E interesantd ideea sd punem
cdinii exact l6ngd gdini".
cont de ritmul in care copilul achizifioneazi anumite comportamente
De multe ori, ali constatat probabil preferinfa copilului dumneavoastr[ pentru
o anumit[ activitate. S-a intdmplat chiar sA citifi pentru a nu mai qti{i cdta oarl aceeagi
poveste. Repetifia este o form[ de invdfare pentru copii, deoarece ii ajutd s5
dobdndeascd anumite cunoqtin{e. Sentimentul de frustrare qi plictisealavd imping sd
recurgeli la alte juclrii sau sd incercali sd invdfafi copilul o modalitate mai sofisticatd
de autiliza aceeagi jucdrie. Dacd copilul dumneavoastrd are 3 ani gi il puneli in fald un
puzzle alcdtuit din 25-30 de piese agteptdndu-vd sd rezolve problema, vefi constata cd
nu peste mult timp va renunfa. Motivul este foarte simplu: nu are capacitatea de a
rezolvaprobleme atdt de complexe, ceea ce va genera sentimente de frustrare datorate
faptului cd nu s-a ridicat la indlfimea agteptErilor dumneavoastr[.

linefi

133

Dacd in aceeagi situalie vefi fi tentat sd inv6!a!i copilul cum sd imbine puzzleul s-ar putea s[ constatali cd refizd cu incdpdlinare orice tentativd de a fi invdfat.
Rezistenfa este de reguld un semnal al faptului cd acel copil nu are nivelul de
dezxoltare necesar pentru inv[farea jocului respectiv. Copiii igi dau seama de faptul cd
nu reu$esc s[ infeleagd anumite lucruri, qi ca urmare, apare refuzul. Nu este nevoie sd
v[ ingrijorafi de aceste reacfii: oferi{i copilului timpul necesar pentru a explora aceste
activitdti gi pentru a dobdndi anumite abilitefi, fErd s6-l presafi sd invele ceea ce dorili
dumneavoastrd.

Jocul nu este o competifie

V-afi g6ndit probabil la fel ca gi alli p[rinfi la motivele din cauza cdrora copiii
manifestd reacfii de furie atunci cdnd vd jucafi cu ei, in momente in care aveali
impresia ci jocul decurge foarte bine. Cnzele de acest fel sunt o manifestare a
frustrdrii gi a lipsei sentimentului de control. Amintifi-v[ de faptul cd sunteli adulli gi
abilit[file dumneavoastrdle dep[qesc pe cele ale copiilor. V[ aminti{i de exemplul cu
ferma de animale? Atat timp c6t dumneavoastrd preluali controlul asupra jocului qi
ajunge{i s[ faceli totul perfect in locul copilului, va apdrea un sentiment de
incompeten{d din partea lui. Astfel, jocul se transformd intr-o situalie cdreia copilul
nu-i poate face f46 sau chiar intr-o competifie cu adultul, pe care nu o poate c6gtiga.
Cum percepe copilul faptul cd dumneavoastr[ preluafi controlul asupra situaliei gi el
nu poate fine pasul? Evident frustrarea gi nemulqumirea saboteazdincrederea copilului
in propriile abilitd{i gi in loc s[ incurajeze autonomia acestuia, sffirgesc prin a crea
neincredere qi sentimentul cd a eguat.

,t-

4ttl,,-"
N

Amintili-vd defaptul

cd

jocul nu este o competilie pe care trebuie s-o cdstigali!

Llsafi copiii si-Ei rezolve singuri problemele, nu intervenifi in locul lor

in alte situalii, pdrinfii sunt tenta{i s5 rezolve problemele cu care se confruntd
copiii in locul lor, chiar dacd aceqtia dispun de abilitdlile necesare pentru a face fa\d
situaliei. Acel ,,lasd, nu te mai chinui, fac eu" este familiar celor mai mulli dintre
pdrin{i. Oferind prea mult ajutor puteli sd reduce(i sentimentul de competenld al
copilului gi sd dezvoltali dependenfd inutild fa{1de dumneavoastrd. Deoarece in multe
situalii copiii pot sd se simtd frustrali de ajutorul primit chiar dacd ei au fost cei care lau cerut, puteli recurge la un compromis. In loc sd facefi dumneavoastrd ceva in locul
lui, incerca{i si colabora{i: ,,Uite, cam aici ar trebui sd vinl piciorul elefantului. Haide

t34

sd ciutbm impreund s6 vedem care pies[ s-ar potrivi". Proceddnd in acest fel
rdspunde,ti gi la frustrarea copilului provenitd din incapacitatea de a rezolva problema,
iar in acelagi timp il invlfali cum s[ rezolve problema. Nu uitali cd de multe ori,

cererea ajutorului este o modalitate de a v[ atrage atenfia qi incurajarea sau implicarea

minimd din partea dumneavoastrd rezolvd orice problemd.

Dezvoltarea vocabularului prin j oc

Pregcolarii nu infeleg ralionamentul asociat regulilor, ei le urmeazd pe acelea
pe care le stabilili dumneavoastrl. Aga cum am discutat (vezi Stabilirea regulilor),
este important s[ stabilim reguli care sb se refere la comportamentele de joc, dar este
contraindicatd impunerea regulilor noastre in jocul copiilor. Acestea este mai infelept
s[ le 16sa]i la latitudinea copilului qi s[ nu le impune{i perceplia dumneavoastrd. Ldsafi
mai degrab[ copilul s6 aleagd regulile qi ,,intrali" in jocul lui. Nu este nevoie s[
transformafi interacfiunile de joc intr-o luptl pentru controlul asupra situaliei.
De multe ori, in timpul jocului pirinlii sunt tentaJi sd pund intrebdri: ,,Ce faci
aict?",,,unde trebuie pusd magina?",,,Ce culoare afe?".Intrebdrile de orice fel 9i mai
ales cele formulate in termeni tip ,de ce" provoacd in cazul multor copii reacfii
defensive, mai ales atunci c6nd copiii simt c1li se testeazd cunoqtinfele.
Dorinfa pdrinlilor de a-i invlla cdt mai multe lucruri se transformi intr-o .
ploaie de interogafii. Este mult mai indicat sd recurgeli la descrieri ale acfiunilor pe
care le fac copiii: ,,Ai pus cdinele ldngd cugcd. Acum cdlelul primegte mdncare." Ve{i
constata faptul cd in cur6nd copiii vor reacfiona pozitiv la comentariile dumneavoastrl
gi vor incepe s[ vd imite, descriind propriile acfiuni. Acest lucru incurajeazd
dezvoltareavocabularului qi poate fi insofit gi de intrebdri care sd incurajeze copilul sb
rdspundS:,,Ce animal mai putempune in gtajd?",,,Ca77",,,Asta este o idee bun6. $i
uite avem cai de doud culori: maro gi negru." Astfel oferili incurajdri copiilor pentru a
vd rlspunde gi adlugafi in mod natural, fXrd sd forfafi, noi cunogtinle la cele pe care le
au deja.

Cum sd incurajagi jocul cu ceila$i copii

Degi implicarea dumneavoastrd ?n joc este extrem de importantS, exist[

beneficii mai ales in jocurile cu mai mul{i parteneri. Puteli incuraja formarea
prieteniilor prin invitarea altor copii la dumneavoastrd acas[ sau prin intdlniri in aer
liber (ieqiri in parc sau excursii). Aceste situalii sunt extrem de utile pentru
dezvoltarea abilitd{ilor care permit inilierea gi menlinerea prieteniilor. in aceste
situalii puteli interveni pentru incurajarea comportamentelor cum ar fi impdr{irea
juc[riilor, oferirea ajutorului, agteptarea rdndului. De exemplu afi putea spune: ,,Ai
fost un prieten bun pentru cd ai impdrlit jucdria." De asemenea, puteli folosi astfel de
situafii pentru a incuraja utllizarea anumitor formule cum ar fi sd spund mullumesc
sau sa-qi cearl scuze pentru cd a lovit un alt copil (vezi invdyarea gi dezvoltarea
strategiilor de reglarea emolionuld lu copii qi Rezolvarea de probleme la copii).

13s

'-1"=-il+;dl;;

#iFo;i

u=iiiF;riri

. Implicali-va in activitalit"
"opitrlfur
;Distrafi-v[9imanifestafi-vdemo1iilepozitive.;
.partlcipafilajocurilecopiluiuidumneavoastrd;
; Lasali copilul sd conducd jocul;
. finefi cont de abilitdflle copilului;
. Nu intratr in competilie cu copilul;
cogiluiui
. ...:: P.aicrie.li lrunile
' Jinefi sub conkol dorin{a de a relolva problemele in locul copilului;

--

p-9tp,a=iaa="i[jili6 tfi
:

.incuiaja[iinteracfiunilecual1icopii.I-

3. INvAla.nnl gr DEZvoLTAREA
EMoTroNu,A rl coPII

STRATEGIILOR DE

REGLARE

Capacitatea copilului dumneavoastrd de a face fafd emofiilor sale depinde in

mare mlsurd de modul in care dumneavoastrd il pregdtifi sd facd fafd situafiilor cu
inclrcdturd emofionald. A$a cum ardtam in Capitolul I, existd aspecte biologice,
inndscute care sunt foarte greu modificabile, insd putem sd facem mult mai mult din
perspectiva sprijinului pe care-l acorddm in invdfarea regldrii emofionale. Diferenlele
dintre copii in ceea ce priveqte reglarea emofionald se datoreazd interacfiunii dintre
cdteva aspecte:
o Maturarea neurologici: conexiunile stabilite intre diferite zone din creier se
dezvolt[ odat[ cu vdrsta gi reprezintd substratul care permite achizilionarea
unor abilitdli din ce in ce mai sofisticate de reglare emofionalS.
o Temperamentul: copiii cu predispozi\ii cdtre temperamente mai dificile tind
sd achizilioneze mai greu strategii adecvate de reglare emofionall.
. Socializarea discufiile despre emofii in familie gi exemplul pe care pdrinfii il
oferd privind reglarea emofional6,, ajutd. copiii sd dobdndeascd modalitdli
adecvate de rdspuns la situaliile cu incdrcdturd emofionald, mai ales fald de
cele negative.

Aqa cum aminteam qi in capitolul despre Competen{ele emotionale, coplli

achizifioneazd rnilial autoreglarea prin intermediul sprijinului acordat de adul1i.
Ulterior, odatd ce sistemul nervos se mafureazd, acesta permite trecerea de la reglarea
emofionald controlatd din exterior de cltre adulli, la cea controlatd de copil.
Dobdndirea acestor abilitdfi le permite copiilor sd-gi exprime emoliile adecvat gi sd
gestioneze eficient situaliile cu inclrc[turd emofionald negativ[. Reglarea emofional[
adecvatd constituie fundamentul dezvoltbrii relafiilor pozitive cu ceilalgi gi contribuie
la succesul copiilor in situalii sociale.

Oferi{i stabilitate qi fi{i consecvenfi in reacfii

Vb amintili probabil disculia despre consecvenfd din subcapitolul despre
stabilirea regulilor; consecvenla este foarte importantd deoarece stabilirea regulilor 9i
limitelor ajutd copilul s[ gtie la ce sd se aqtepte. La fel ca qi in cazul adu[ilor, a gti ce
urmeazd confer6 sentimentul de calm qi senzalia de siguran[d. Dacd perceplia
copilului asupra mediului de acas[ este de stabilitate, va avea mai multe resurse
emolionale pentru a face faf[ evenimentelor mai pufin previzibile din afara familiei.

Exprimafi-vi propriile emofii qi incurajafi exprimarea emofiilor copilului

dumneavoastrfl

/-

Reacliile necontrolate ale copiilor NU sunt intenlionate gi in consecin![ nu

sunt indreptate impotriva dumneavoastrl. Tofi avem momente in care suntem iitati,
furiogi sau dorim sd fim l[safi in pace. Avem nevoie de r[bdare gi de toleranld pentru
a putea sd inv[fafi copiii sd reaclioneze adecvat la emofiile intense. V[ sugerdm trei
modalitdfi de rezolvare a acestei probleme:
1) Vorbifi despre propriile emolii si despre modul in care puteli face fatd acelor
emofii. De exemplu, dupl o serbare in cadrul cdreia copilul a uitat o parte din poezia
lui, putefi spune: ,,imi pare r[u c[ te-ai incurcatlapoezie, dupd ce ai recitat prima
parte foarte bine. Data viitoare vom repeta poeziaimpreuni gi o sd fie mai bine!"

r37

2)

vorbeascl
. Copiii au nevoie de acceptarea
reacfiilor lor emolionale qi de respectarea acestora. Dacd ii spunefi copilului cd nu este
bine sI aibd o anumit[ reacfie, acesta va avea dificultdfi in a gdsi modaliti]i de a
reacfiona adecvat la emolia respectivd. Este important s[ evitali afirmafii de genul:
,,Nu mai pldnge, doar fetele fac aga!" sau ,,Egti prea mic pentru a fi furios!". Mai
degrab6, incurajafi copilul sd vi vorbeasc[ despre sentimentele sale: ,,Vdd cd egti
supdrat. Ce s-a intdmplat?", ascultali-l gi evitali s[ da{i sfaturi sau solufii. in cazul in
care existd in experienla dumneavoastrd o situalie similard, putefi sd impdrt[gi1i acel
eveniment: ,,imi amintesc cd gi eu am gregit la o poezie. M-am simfit tare supdrat, dar
se putea intdmpla oricui sb uite".

3) invdfafi copilul cd existd reactii adecvate pentru toate emotiile. A$a cum am mai
menfionat, copiii au nevoie s5 gtie cd este normal s5 ai emofii. Chiar gi emofiile
negative cum ar fi teama, furia, tristefea sunt inevitabile, dar exist[ modalitdli diferite
de a exprima acest lucru. De exemplu, atunci cdnd copilul este furios poate sd
reaclioneze prin agresivitate sau printr-o modalitate adecvatd: ,,$tiu c[ egti supdratd pe
ea, dar asta nu inseamnd cd poli s[ fipi la ea gi s-o lovegti".

Fifi un exemplu pentru copil, in ceea ce priveqte reactiile la emofii

Nu uitali faptul cd de multe ori copiii invafb de la modelele pe care le au in
jurul lor. Astfel, in incercarea de a face fa[d, frustr[rilor, este posibil sd imite reacliile
dumneavoastrd. Dacd ii oferifi un model de reacJii de furie necontrolate, s-ar putea ca
mai tdrzlt s[ se comporte intr-o manierd asemdn[toare. De exemplu, dac6 vd simfifi
frustrat gi furios pe faptul cd nu reuqili s[ rezolvati ceva, ali putea spune: ,,Mai bine
md opresc s[ md calmez- Nu reugesc decdt sd incurc lucrurile mai tare la cAt de
sup[rat sunt". Altfel spus, dacd agteptali de la copilul dumneavoastrd un
comportament adecvat, este necesar sd facefi mai intdi dumneavoastrd ceea ce ii

cere{i.
^
In
al doilea rdnd, r5mdnefi calmi atunci cdnd copilul are o reac{ie emofionald
intensd. Frustrarea, teama gi iritarea copilului, la care se adaugd frustrarea gi
nemulgumirea dumneavoastr[ conduc la escaladarea reac{iilor. incercali sd linigtili
copilul: putefi sd-i vorbili sau chiar sd-l luali in brafe. Aceste gesturi il ajut[ s[ se

linigteascd gi sd exploreze impreund cu dumneavoastr[ ceea ce simte.

invrfa{i si identificafi stadiile reacfiilor emofionale extrem de intense

De multe ori, vefi fi pugi in situalia de a asista la reacfii emofionale extrem de
intense ale copilului dumneavoastr[. Aceste situafii pot fi infelese mai bine dacd
dumneavoastrd cunoagtefi modul in care se manifestd:
o faza de avertizare - se caracterizeazd prin reacfii de furie manifestate prin
bombdneli, proastd dispozilie, mimicd imbufnatd;
o faza a doua - copilul devine din ce in ce mai agitat gi manifestd schimb[ri
brugte de dispozifie emo{ionald, care conduc la manifestarea crizei de furie; nu
incercali sd il linigtifi in aceastd fazd, este posibil sl oblinefi contrarul;
o faza a treia - dup6 ce ciza trece, furia este iirlocuit[ de reacfii de retragere de
tipul ,,lasd-md in pace", in care copilul evit[ orice tip de interactiune cu
pdrintele;
o faza a patra - copilul se linigteqte gi iqi reia activitAfile obiqnuite.

138

'\r

t'*;&
t

Cele 4 stadii ale

reacliilor emolionale intense

Vd recomand[m sd intervenili in prima fazd prin tehnica ,,brosculei lestoase"

sau prin inlocuirea monologului negativ cu cel pozitiv (aceste tehnici sunt descrise ?n
continuare). Acest moment este oportun deoarece criza de furie nu s-a declangat, iar
de multe ori copiii nu sunt conqtienfi de faptul cd sunt furiogi. Incurajindu-i sd
vorbeascd despre emofii, pute{i sd orientali exprimarea furiei cdtre o modalitate
acceptabild de manifestare a acesteia. De altfel, este mai bine sd preveni{i, decdt sd
intervenili pentru a dezamorsa o cizd de furie (vezi Tabelul 21).
Faza reac{iei emofionale
Faza de avertizare

Fa2a, a,

IV-a

'

linigtire

Tabelul2l

DacS nu afi putut interveni in aceast[ faz6, intewenili in ultima, dupd ce

incidentul s-a incheiat. Odatd ce copilul este calm putefi utlliza rezolvarea de
probleme, pentru a discuta situalia qi pentru a g[si solufii pentru ceea ce s-a intdmplat.
Nu v[ recomanddm s6 intervenili in celelalte etape, deoarece va fi ca gi cum afi
incerca sd ridicafi capacul unei oale sub presiune. Agteptaf i careaclia emolionall sd se
domoleasc[ de la sine pentru a putea discuta cu copilul. O sintezd a etapelor de

139

reacfiilor emofionale de furie, precum qi nivelele (cognitiv,

comportamental gi fiziologic) la carc ac[ioneazd, metodele prin care puteli interveni,

manifestare

sunt prezentate in Tabelul 21.

Exersati impreuni cu copilul tehnica ,,broscatei testoase"

Tehnica ,,brosculei testoase" s-a dovedit extrem de utild in reducerea
intensitdfii emoliilor gi precede modificarea monologului negativ sau implementarea
rezolvdrli de probleme. Rolul acestei metode este in primul r6nd acela de a acliona la
nivelul fiziologic al manifest[rii reac]iilor emofionale. La fel ca qi mulli adulfi, copiii
au dificultdfi in a trece peste intensitatea emo{iei generate pentru a putea sb se implice
in rezolvarea de probleme sau pentru a putea inlocui monologul negativ cu cel pozitiv,
tehnici care intervin mai degrab[ la nivel cognitiv (al gdndurilor). Emofiile extrem de
intense, mai ales pe un fond de reactivitate fiziologicd prea ridicatl, tind sd afecteze
reac{iile comportamentale ale copiilor exacerbindu-le. inainte de a trece la rezolvarea
problemei, copilul trebuie sd se calmeze.
Pagii tehnicli ,,broscutei lestoase" surttl.
1. rugali copilul sd-gi imagineze cd se retrage ?n carapace, asemenea broagtei lestoase
gi sd respire ad6nc de trei ori (dacd este nevoie ardtali-i cum aratd o broasci festoasd gi
cum se ascunde aceasta in carapace); daci este nevoie spunefi-i si se gdndeascd la
ceva pldcut cum ar fijucdria preferatd, un loc favorit, etc.;
2. in timp ce se respird addnc, copilul trebuie sd-gi imagineze cd aerul inspirat ajunge
p6nd la v6rful picioarelor gi in degetele de la mdini;
3. in acest timp poate sd intervind gi monologul: de exemplu, ,,Sunt linigtit";
4. ldsafi copilul sd se liniqteascd, r[mindnd ?n carapace at6t timp cdt are nevoie pentru
a trece

Iarezolvarea problemei.

Pute{i sd utiliza}i situaliile cotidiene pentru a-i oferi copilului un model privind
felul in care se utllizeazd tehnica ,,brosculei testoase". Spre exemplu, dacd agteptafi la
rdnd gi cineva intr[ in fa{a dumneavoastrd ali putea spune: ,,Acum chiar cd m-am
infuriat. Nu-mi vine sd cred cd s-a bdgat in fa![. Cred cd e timpul sd folosesc puterea
brosculei testoase gi sd md liniqtesc... Acum e mult mai bine. Cred c[ e mai bine sd am
rdbdare gi s[ nu mI mai enervez." Pentru a-i ?nvi{a aceastd tehnicd pute{i chiar s5
:utlliza[i animale pe plug pentru a demonstra tehnica sau s[ le spunefi o poveste privind
modul in care broscufa a invd[at sd se comporte atunci cAnd e furioas6 (vezi
A ctiv it d|il e p e nt r u d e zv o lt ar e a c o mp e te nte lo r e mo lio n al e).

invnfafi copilul monologul pozitiv

Atunci cind copiii simt frustrare, teamd, furie, descurajare, aceste emolii apar
odatd cu o serie de gAnduri care menlin gi intensificd reacfia emofionald. Aceste
gdnduri apar sub forma monologului sau sunt exprimate verbal de cdtre copii. De
exemplu, un copil furios ar putea spune: ,,Dan nu mai e prietenul meu, pentru cd nu
vrea sd-mi dea jucdria".Yarianta potrivitd ar fi fost s[ spun6:,,Md pot juca gi cu
altceva, nu-i nimic cd nu vrea sd mi-o dea" sau ,,Am gi alli prieteni". Copiii care au
monologul orientat cdtre expresii negative se infurie mult mai uqor gi igi intrelin
reac\ia emofionald prin aceste gdnduri. in continuare, vd oferim cdteva exemple de
monolog pozitiv (vezi TabeluI22).

140

iffiiffi
.
o
.
o
o
o
o

respir addnc de trei ori

mb gdndesc la ursulelul meu de pluq
am gi alli prieteni care md Plac
data viitoare o sd m[ descurc mai bine
stau un pic sd md linigtesc
o sd fac multe exercilii p6ni o sd-mi iasd bine
copiii [stia rdd il de altii'nu numai de mfu
Tabelul22

folosi{i-le ca
Identifica{i situafiile in care copilul trlieqte emofii puternice Ei

modalitate de a-l invflfa rezolvarea de probleme

in multe cazltri, reacliile emofionale exagerate ale copiilor sunt indiciul
a rezolva Problema
faptului cd nu au invllat strategiile -cele mai potrivite pentru
puteli s[ ii folosi{i
pe
care
respectivd. Existd cdliva pagi in rezolvarea^de probleme
(vizi Rezolvurea de'probtime la copii)' in continuare vom descrie Pe scurt Paqii
rezolvdrii de probleme:
. definiJi problema - identificali problema copilului qi ce simte in legdtura cu

.
o
.

acea situa{ie;

solulii, dupb
identifi ca[i cdtmai multe solu{ii - incurajafi copilul s[ identifice
solufii;
dumneavoastrl
ce a epuizattoate variantele lui, putefi td ptoprrn"fi 9i
altemative de
dacd copilul este mai mic de i ani, oferili dumneavoastrd
rezolvare a Problemei;

identificali solulia cea mai

bund

din punctul de vedere al

pozitive ale acesteia; dacd solulia ur" "orrt".infe

consecinJelor

pozitive, puteli recurge la

implementarea acesteia;
dacl solufia. a fost
evaluafi in ce mdsura a funclionat strategia - verificali
folositl gi care au fost consecinlel e; dacd aceasta nu a funciionat, rediscutali
problema qi reluali procesul de rezolvare a problemei'

unor situafii
invlfarea rezolvdrii de probleme se poate reatiza prin discutarea
dumneavoastrl'
ipotetice sau a celor in care copilul nu a beneficiat de ajutorul
generat-o qi modul in care s-ar
Reactualizali evenimentul, identifica{i emofia pe care a
asigura de
fi putut comporta pentru a rezolva problema. Este o modalitate de a vd
sale
r"ptrr c6 in alte ,itoulll asemlndtoare va gti cum s6 reacfioneze la emoliile
negative.

Lfludafi eforturile copilului de a-qi regla emo{iile

dar
Atunci canJ identifrcali reaclii'de frustrare la copilul durnneavoastrd'
este important s[ lludafi
constata{i c5 a reugit sl igi controleze reacliile de furi9,
Ai avut rdbdare 9i ai continuat
comportamentul. Aii putea'spune: ,,A fost foarte bine.
adecvate primesc atenlie 9i
chiar dac[ !i-a fost grlrr." Copiii ale clror comportamente
de comportament 9i reuqesc
laude din partea pdiinlilor, au mult mai pufine PtobJ.q.
intdrind eforturile copilului 9i
sd igi manifeste in mod adecvat reacliile emolionale.
necesara pentru a fi
p".."rr.r"n1a in a-qi gestiona emoliile, oferili copilului motivalia
consistent in producerea comportamentelor adecvate'

t41

:i-

::'::- '.:.=r;',':lrii:::=l,- .i':'ltil

lnvifarea

9i

::

uir:l.]

dezvoltiiea

de

s-?.ffituXi; la. situafiile

4. RnzolvAREA DE PRoBLEME LA coPII

in general, pentru a-gi rezolva problemele, copiii recurg la agresivitate din

dou[ motive: fie nu au dob6ndit abilitd]ile, care si le permitd adoptarea unor strategii
eficiente, fie au dqbdndit strategii ineficiente, care av fost intdrite prin relafia cu
adul1ii. Din acest motiv, responsabilitatea pentru comportamentul adecvat al copiilor
revine in mare mdsurd pdrinfilor, care pot s6 modeleze achizigionarea unor
comportamente adecvate. Copiii care sunt capabili sd rezolve in mod adecvat
problemele, igi fac mai ugor prieteni, sunt pldcufi de cdtre colegii 1or gi se adapteazd
mai bine gi la grddini!6.
Am discutat in subcapitolul anterior despre rezolvarea de probleme ca
modalitate de a invSla copiii s6-gi gestioneze reacfiile emofionale de furie. Detalierea
acestei metode ar fi foarte util6, pentru cd manifestarea adecvatd a copilului in situafii
sociale gi reacfiile sale la conflicte sunt determinate de modul in care acesta invatd sd
aplice rezolvarea de probleme.
1. Identificarea problemei

Aparigia unei probleme este semnalizatb de modificdri in trlirea noastrd

subiectivd (vezi Rezolvarea de probleme Si luarea deciziilor). Primul pas necesar in
ceea ce privegte identificarea problemei este conqtientizarea acesteia. De altfel, acesta
este principalul motiv pentru care am invocat de mai multe ori pe parcursul acestui
volum necesitatea discufiilor despre emolii.
Identificarea acuratd a reacliilor emofionale ale persoanelor implicate in
problem[ poate s1fie ?ncurajatdprin discufii despre emofii. De exemplu, in urma unui
conflict, pdrinfii pot s[-gi ajute copiii, s5-gi identifice propriile emofii: ,,Probabil ai
fost furios pentru cd sora ta nu a vrut sd impartd cu tine creioanele colorate".
Asemenea afirmafii, ajutd copiii s[ conqtientizeze faptul cd in situaliile conflictuale se
manifestd anumite emotii.
in ill.r, copiii trebuie inv[lafi s[ recunoascb inclusiv emofiile celorlalli.
Empatia este foarte importantd pentru achizilionarea unor strategii adecvate de
rezolvare de probleme: ,,Cum crezi cd se simte prietenul tdu dupd ce i-ai pus piedic6?"
in continuare, v[ oferim c6teva sugestii legate de modul in care putefi sd
iniliafi o disculie pe marginea identificirii problemei.

.
.

incepefi prin a incuraja copilul s[ vd povesteascl despre ceea ce s-a intdmplat.

(,,Ce s-a intimplat?")
incercati s[ identificafi emoliile copilului. Dacd nu reuqegte sd le identifice singur,
putefi sd intervenifi pentru a-l ajuta sd le consfientizeze: ,,$i asta te-a fbcut sd te
simli trist?",,,Te-ai supdrat pe ceilalfi copii pentru ce au spus?". Nu incercafi sd
minimalizali sau s5 ridiculizafi sentimentele copilului, spunindu-i cd ceea ce simte
,,nu este bine", ,,este nepotrivif' sau c[ ,,nu are motive s6 se simt[ in acel fel". in
loc de astfel de reaclii, afi putea spune ,,$tiu cd egti supdrat cdte-a lovit gi te doare.
Radu, ar fi trebuit s5 fie mai atent sd nu alerge prin camerd, dar nici tu n-ar fi
trebuit s6-l lovegti".
Odatd ce emolia este conqtientizatd., formula{i problema astfel incit s[ fie evidentb
sursa emofiei. Mulfi copiii au dificultdli ?n inlelegerea faptului cd nu situalia
genereazd emofia, ci gindurile pe care le avem. Degi la aceastd vdrstd copiii nu fac
congtient aceastd legdturl, formularea problemei in aceqti termeni reprezintd un
bun antrenament. De exemplu, putefi Spune ,,Te-ai supdrat pentru cd 9i tu qi Radu
r43

a{i vrut sd vd jucali cu aceeagi jucdrie" sau ,,Te-ai supdrat pe Monica pentru cd teai gindit c[ nu vrea sd sejoace cu tine".
Problemele pe care le au copiii pot si provinI in multe situalii din dificultblile
in interpretarea corectd a intenfiilor celorlalfi. Acesta este cazul mai multor copii care
au probleme de agresivitate. De exemplu, un copil care reacfioneazd agresiv ar putea
crede cd inten{ia altui copil a fost de a-l lovi, degi a fost un accident datorat faptului cd
celdlalt alerga. De aceea, este important sd-i invdfdrn sd lind cont de mai multe puncte
de vedere: ,,!ie !i s-a intimplat sd alergi gi sd lovegti pe cineva?" - acest gen de
intrebare onenteazd copilul cdtre explorarea posibilitdlii ca interpretarea lui sd nu fie
corectS. Afi putea continua spun6nd: ,,Poate cd nici Radu nu a vrut sd te loveascd
intenfionat gi a fost un accident. Aga cum gi tu po{i s5 alergi qi sd lovegti pe cineva

frr[
2.

sd

vrei".

Identificarea solufiilor posibile

Al doilea pas, presupune identificarea c0t mai multor solulii posibile. Existd
totugi citeva constrdngeri de care va trebui sd lineli cont atunci cdnd treceJi la cel deal doilea pas.

Copiii mai mici de 5 ani au adesea dificultdgi in identificarea mai multor

solufii. Din acest motiv este adesea nevoie de intervenlia dumneavoastrd pentru a
sugera mai multe solufii posibile: ,,Nu ai voie sd-fi lovegti prietenii. impArlili jucdriile
sau vd jucafi fiecare separat." Astfel, copiii infeleg nu numai c5 au alternative, dar qi
faptul cd nu sunt constrinqi sd facd ceva ce nu-qi doresc.
Pe de altdparte, copiii mai mari de 5 ani, au deja abilitdfile suficient de bine
dezvoltate pentru a putea oferi mai multe solufii. Dacd vedeli c6 nu reu$esc sd vin[ cu
idei, putefi interveni dumneavoastrd prin oferirea mai multor variante. In acest

moment, pute{i sd acceptali qi solufii despre care gtifi

c[ nu reprezintd, alternative

adecvate.

in

continuare, vom discuta c6teva modalitS{i practice de a invdla copiii sd

identifice cdt mai multe solufii.
o Ajutali copilul sd identifice solufii pentru problemd, evitdnd sd impunefi soluliile
dumneavoastrd. Intervenili cu variante doar in condiliile in care copilul are o
vdrstd mai fragedd (3-4 ani) sau nu reugeqte sd ofere nicio solulie adecvat5. Dacd,
impuneli de la inceput soluliile dumneavoastrd, riscul este sd nu-i permitefi
copilului s6-gi dezvolte aceastl abilitate, ii ingrddifi autonomia qi creati
dependenll nejustificatd fa\d de dumneavoastrd. Rezolvarea de probleme este un
proces de invdfare qi nu de comportament dupd ,,reletd".
. Chiar gi in condifiile in care solufiile copilului sunt fanteziste sau inadecvate, nu il
criticafi. Transformafi invdfarea rezolvdrii de probleme intr-un joc in care gi
dumneavoastrd sd v[ simlifi bine. DacI dumneavoastrd nu transmiteli aprecierea
pentru eforturile lui, atunci vefi constata curdnd faptul cd iqi va pierde interesul
pentru a invdla.
3. Stabitirea consecintelor pentru solufiile identificate
Acest pas este recomandabil sd-l aplicafi numai in cazul copiilor mai mari de 5
ani. Rolul sdu este acela de a identifica cea mai bund solulie prin evaluarea
consecin{elor fiec6reia. Spre exemplu, dacd copilul a spus c[ doui posibile solufii

pentru situatia in care sora lui mai micd il lovegte este fie sd o loveasc[ la rindul lui,
fie si o porecleascd. ajutafi-l sI identifice posibile consecinle ale acestor variante: s5
aibd probleme cu pdrinfii, sd ii facd o vdndtaie surorii sale sau sd o facd sd pl6ngd. Pe
de altd parte, s1-qi cheme pdrinfii sau s6-i spund surorii sale sd inceteze s6-l mai
loveascd, ar avea alte posibile consecin{e: s6 rezolve conflictul sau sd fie ignorat.
Pentru copii este foarte important sd poat[ prevedea anumite consecinle, deoarece
consecinlele negative ale unor idei bune pot s6-i descurajeze gi sd-i fac6 sd
persevereze in comportamentul eronat. De exemplu, spunindu-i surorii sale mai mici
sd inceteze s[-l loveascd aceasta poate sd-l ignore, degi comportamentul lui a fost
adecvat. Dac[ el este prevenit in legdturd cu aceastd posibilitate, atunci poate sI se
gdndeascl la alte variante, fbr[ sd recurgd la agresivitate.

in continuare, vom discuta cdteva dintre aspectele implicate in evaluarea

consecinfelor.
o De exemplu, Andra qi Diana nu se pot in{elege in 1eg6tur[ cu ce vor s[ se joace: o
solulie ar fr ca fiecare sI incerce s[-gi impund punctul de vedere sau s[ se joace pe
rind.
- consecinlele comportamentale pentru prima solufie ar fr cd nici una nu s-ar juca
a$a cum iqi doresc qi s-ar certa; in al doilea caz consecin[a ar fi cd fiecare ar obqine
ceea ce ?gi doregte; putefi intreba ,,Ce o sd se intdmple dacI...?" pentru a evidenfia
consecinfele comportamentale ale unei solufii;
- consecinfele emolionale in primul caz ar fi furie, dezamdgire, iar ?n aI dorlea caz
bucurie datoratd jocului; puteli intreba,,Cum o sd te simfi dac5...?" pentru a identifica
consecinfele emofionale ale unei solufii;
o Discutali cu copilul toate consecinfele pentru a nu fi luafi prin surprindere. De
exemplu, Andra ar putea sd o roage pe Diana sd se joace cu rdndul, dar aceasta sar putea sd nu fie de acord. Prevdzdnd aceastd posibilitate, Andra ar putea sI
recurgd laaltd solufie posibild: sd caute altd jucdrie cu care sd se joace.

4.Identificarea celei mai tlune solufii

Solulia cea mai bund este aceea care conduce la cele mai multe consecinle
pozitive pentru toli cei implicafi. Odatd ce aceastd solufie a fost identificatd, copiii
trebuie incurajali sd incerce solu{ia pentru a vedea care sunt consecintele
implementdrii acesteia.
Acest pas poate fi mai dificil de realizat in cazul copiilor sub 5 ani, deoarece
presupune capacitatea de a ,,citi" gdndurile celorla$i. Dacd totuqi copilul
dumneavoastrd reugegte s6 identifice emofiile celorlalli cu relativd acuratele, putefi s[
incercafi chiar gi la vdrste mai mici s[-l ajutaJi s[ evalueze consecinfele. De exemplu,
incurajafi copilul sd-gi imagineze cum s-ar simli gi cum s-ar comporta dacd ar fi in
locul celeilalte persoane: ,,Cum te-ai simli in locul ei, dacd ai striga la ea gi i-ai spune
cd nu mai eqti prietena ei? Ce ai face in locul e1?" Utllizali capacitatea copilului de a
evalua o situalie gi din perspectiva altei persoane, astfel incdt sd perceapd faptul cdcea
mai bund modalitate de rezolvare a conflictului este varianta in care ambele pl(i
cdqtig[.
5. Implementarea solufiei

De multe ori pdrinlii se pldng de faptul cb in multe situa{ii copiii lor uitd cum
sd se comporte, chiar dacd aceeagi problemf, a fost rezolvatd in alt context.

145

Exasperarea dumneavoastrd generatd de astfel de situalii poate

si v6 tenteze sd oferili
solufia- V[ recomanddm sd relua{i pagii prezentafi mai ius, deoarece discutarea lor
ajutd copilul sd invefe sd foloseascd experienfele anterioare pentru a rezolva alte
situalii asemdnitoare.
6. Evaluarea solutiei

Copiii trebuie s[ invefe sd evalueze soluliile din perspectiva consecinfelor pe

care le-a avut aplicarea acestora. Solufiile valide sunt de reguld cele care indeplineic
trei criterii: sunt echitabile, nu rbnesc ai genereazd emofii pozitive pentru cei implicali.
Dacd rlspunsul la aceste ?ntrebdri nu este satisfrcdtor, atunci orientagi copilul cdtre
alegerea unei alte solu{ii. Nu uitagi sd-l lSudafi pentru efort, chiar dac['soluiiile lui nu
au fost dintre cele mai bune. Solufiile nu funcfion eazd intotdeauna gi in realitate, dar
important este sd invefe copilul CUM sd rezolve problema gi nu sE o rezolve neapdrat
perfect.

Pagii rezolvdrii de probleme sunt prezentafi in formd graficd, mai jos (vezi
Figura 13). VA reamintim cd, in cantl in care solu{ia aleasd nu permite rezolvarea
eficient6 a problemei, intregul proces se reia.

Identificarea
problemei

Figura 13

Plrintele ca model in rezolvarea de probleme

in afara situafiilor descrise *ui ,,r. in care intervenifi explicit pentru a invdfa
copilul sd-$i rezolve problemele, dumneavoastrd suntefi cei
modeleazd
comportamentul copilului prin comportamentele dumneavoastrd"ur.
zllnice. Copiii
urmdresc felul in care vd manifestafi atunci cdnd primifi o sugestie, suntefi critjiat,
?nvinov6fit, etc. - reacfionali sarcastic, vd enerva{i sau din contrd incercafi s6
cooperafi? O conversafie simpld prin care decideli destinafia de vacan![ a familiei
dumneavoastrd poate fi un exemplu de negociere gi compromis
146

t l'-

n
xe\

)H
Pdrinlii ca model de rezolvare adecvatd a problemelor

Identifica{i situa{iile
dumneavoastrl
Discutam

in care copilul are cu adevlrat

nevoie de ajutorul

in

contextul jocului cu copilul dumneavoastrb despre efectele

negative pe care le au ?ncercdrile dumneavoastr6 de a vd implica excesiv inrezolvarea
de probleme. Copiii devin astfel in mare mdsurd dependenli de deciziile
dumneavoastrl qi intdrzie sd dobdndeascd anumite abilitdli necesare rezolvdrii de
probleme. Pe de altd parte, nu este bine nici sd le cereli copiilor sd rezolve singuri
problema. Pentru mulli copii, independenfa pe care o oferili este contraproductivd,
dac[ ?n prealabil nu au fost dezvoltate abilit5file minime necesare rezolvdrii de
probleme. Este important sd identificafi cflt gi in ce situafii este necesarb interven{ia
dumneavoastrd.

De exemplu, dacd observafi faptul cd are dificult[fi in a ,,citi" reacliile

celorlalfi gi persevereazd sd facd glume Ia care ceilal{i copii nu r6d, puteli sd

intervenifi: ,,Ceilalli copii au ascultat povestea ta?". Dacd nu vd poate oferi un rlspuns
ajutafi-l intrebAnd ce au frcut ceilalfi copii in timp ce el fbcea pe clovnul. Odat[ ce
copilul a identificat reac\ia celorlalli, putefi sd modelali rezolvarea situaliei prin
urrnarea pagilor descriqi anterior.
Strutegii de dezvoltare a rezolvdrii

de

probleme prin ioc

Poveqtile sau jocurile reprezintl contexte potrivite pentru invdlarea rezolvdrii

de probleme de citre copii. V[ oferim cdteva sugestii privind modul in care putefi sd
vd folosifi in mod creativ de anumite situalii pentru a vd invd[a copilul strategii de
rezolvare de probleme.
o Puteti $lliza poveqtile pentru a crea situatii problemd ipotetice pentru care sd
identificafi solufii impreunl cu copilul: de exemplu, in povestea ,,Scufila Roqie"

t47

afi putea intreba ,,Ce ar fi putut face Scufila pentru a ajunge la bunica ei inaintea
lupului?" sau ?n ,,Pinocchio" ,,Ce ar fi trebuit sE spund pinocchio c6nd vulpoiul gi
Motanul l-au chemat in iarmaroc?".
Pute{i sd folosili povegtile pentru a inv5la copiii sd anticipeze urmdtoarele ac}iuni
din poveste (atunci cind povestea este necunoscutd): ,,ce qezi cd" va face
personajul X?... Haide sd vedem dacl este a$a".)
Povegtile insofite de imagini pot fi transformate in iocuri: xeroxa{i imaginile,
amestecafi-le gi impreund cu copilul dumneavoastri, incercali s[ le aranjafi in
ordinea corespunzdtoare. Pentru copiii de 3-4 ani vd recomanddm trei sau patru
imagini, in timp la cei de peste 5 ani,5-6 imagini. Nu intervenifi in rezolvarea
exercifiului, insd putefi sd-l ajutafi prin intrebdri s6-gi reaminteascd povestea.
Povegtile pot gi utllizate gi pentru a dezvolta capacitatea copiilor de a pllyl_ p
problemd din mai multe perspective: ,,La ce crezi cd s-a gdndit personajul X", ,,Tu
ai fi fbcut la fel in locul lui?", ,,Cum s-a simfit e1?", ,,Tu cum te-ai fi simlit dacd, ai
fi fost ?n locul lui?". Focaliza\i-vd, atdtpe emofiile pozitive, cdt gi pe cele negative:
important este ca ambele categorii sd fie recunoscute. Dupd cum spuneam, aceastd
abilitate este extrem de importantd deoarece copiii care sunt agresivi sau timizi au
nevoie de aceastd capacitate pentru a se putea comporta fbrd s5 recurgd la strategii
eronate de a face fagd situagiei.
Putefi inventa situafii problemd despre care gtifi cd pot sd apard in viafa copilului
dumneavoastrd pentru a modela pagii rezolvdrii de probleme.

::::

,'
,'

t:

uul

;-du1u1!.'copi idendce probleml4,sa congtientir-a *ojiire$prii

,

.@'imp

gi

ad copltu],
'cet rn mutte utte_
l=, , . _', .
.,,t$nc11!i
i
eniif.q4li
c.df#intele
Sblutlitor
idenlifcati
',i
lmal ales.=cu.co.piii ae peite s

ani)f,'.1'.1
=='==$utaf; Copiii sa implementeze solufia cea fiai]otriviie; ''=
,'
.
fntlciplti situaliile in care solufia nu va ivea efeCiete agteptate;
. Evaluafi
Consecingele implementdrii solufiei;
L5udafi
eforturile copiilor de a rezoluu probl"*e, chiar dacd nu gas"sc
'
rdspunsul Corect;
-'
.=
U6aet A" i/arv;ie'agqrea.. p*16,.ooir"1.a.r*X"lyju.t e;.,

,,,1

ritfu

..iIqIcrveni1iin]@1'areaproblemelolacic6nd.isteevoie;

' utilizati povegtile, iocurite

probleme.

r48

gi pdpugile

pertr" .*.riu."u rezolvdrii

de

ffAtrT?'#g"qJfu

KXX

Monul DE ACTIVITATI
PENTRU
DEZV OLTAREA $I OPTIMIZAREA

COMPETENTELOR EMOTIONALE

Competenfa Emofionali este definitd drept capacitatea de a recunoaqte qi

interpreta emofiile proprii gi ale celorlalfi, precum gi abilitatea de a gestiona adecvat
situaliile cu incdrcdturd emofional5.
Dezvoltarea competenfei emofionale la aceastd vdrstd este extrem de
importantS, ea contribuind semnificativ la dezvoltarea altor abilitdti care vor facilita
adaptarea copilului la cerinfele mediului (vezi Capitolal I).
Competen{ele emo{ionale sunt impdrlite in trei categorii:
o triirea gi exprimarea emofiilor;
o infelegerea gi recunoaqterea emofiilor;
o reglarea emofionali.
ce urmeaz6, vb vom oferi cdteva activitilli pe grupele de virst[ de 3-4,
respectiv 5-7 ani,pe care le putefi implementa acas6, impreund cu copilul.

in cele

t49

:.i;.::.

:.:'i:=

j0MPETENJ:AP#ffi:our

"..

At

MOTI.ILOR"

::::.,:r=
.,'::::r.':=
:

l:=r:i

CUTIILE FERMECATE CU
EMOTII

Ctri:.l'I

5;

MASIM+

ttr

it,

4,
5,

G-t,MI S[,INTAMPLA CANI)

MA SIMT...

cuMry.fi{wtTrDAq=4
JOC..DE,CARTjTENTR{I
, ..; fMoffl i.,,,,.t"'-'

.6,

LA
CELORLALTI
EMOTIILE
DETEGTI
:):::.::DE SLO.TII
::
:aa::a=
a:::-t,.!'SA NE GANDIM

8.

.i:i::.::;,t.:::::::::::::=r

j
:

::::::::::::::

.::::.=

]::::::::

::

'

9.

CE-ARJI DACA...

. Con$ii entizarea

emoliilor
o Exprimaiea emoliilor
o Etichetarea corectd a emotiilor
r'{dqti-ffi @ emo.fiil.g5,1ll
aTxprimaieb emotiiloro Etichetar"u
a emotiilor

. Congti en tizar"or"it6
ea emof iilor

Exprimarea emo{iilor
o Etichetarea corectl a emotiilor
o Con$tientizarca emolii lor
o Etichetar"u.or.Cta a emotiilor
. Recunoa$terea emofiilor
r Etichetarea corect6 a emotiilor
i....Recunoa$teree='qryqfiil

;,mfudtaiea

=.
coidiii d e*otifui

t',Rec
...,e otiiloi:' roDi,i

Rec.
::::,,.

IN.VATAC.U-ry-I SA N.E=

t2.
13.

EXPRIMAM EMOTIILE
POVES-T.EA BROSEUTEI
= TE-STOASE , .,..,_
B==R$) SCU
tA TX S T qASA NE
..--:==:IIIVATA CIIM.SA FI.M. ..
= S,UPER:BR.SCUTA,==
I

::::::::.:::=

i 156'

157

158

, ',ern

1s9

t60

:a..

.,:::::aaa::::.=,:=,.

=.i1

Etichetarea corectd a emotiiloi

t Expri.m-are.a. ernb-tiito=r'p,...q,, f-ii

a Re cuddds:tE a,.emotiilo?'=, .,
i'. larea'emofidnald .
r Ree.un'oagteiea; edotii l'or
a Reglarea emo{ionald
a Recunoasterea emotii

lor

J Reglarea emofiona16
a

1
1,55

si'iididiiiriixii

,= srnsdildi::$i$brii si -aletelorlalti
-ldendfi aaiea ionieeintbloi-:=-='''-'=

.
i,BRUNJI B.RIJry NE.

gtie.hE1area.,,.,,.,,,

,,-{}, te.re-a $i;1etibh.e..,1a1re.a

.---.-:jrj::::::::.::::.=.j.:::::::::::::::=

fl

ls3

154.,;

emotiilor

OGLINDA'..$].[RMEGA.TA

ii"'

1,'5

'.i'necut--f10.

4W

Recunoagterea emoliilor

l:61
162

=,63
164

,rHarta emofiilor"
CoMpnrsNTA GENERAT,A: competenfe emofionale
CovrprrnNTA spECIFrcA : co nqti entizar ea emo{iilo r, exp rim area
emotiilor, etichetarea corecti a emofiilor

Obiecfive
ii le
,r.$ 5 identifi c':b.mof-"'

"

,.bucutie;

'

ffie,

tristete- teamd

:::::

o Sd exprime corecf
PnRsoax.q. cARE apr,rcA

ACTrvrrATnl: pirintete (pirin{ii)

'ffiltuq

Dunnra:10-15 minute
MlrBRraliu. ,,ltarta emoliilor" (pentru detalii, vezi Anexa C.E.

1),

poveste.

PRocenuRa DE LUCRU:

Citili copilului

o poveste. Acolo unde se pot identifica reac{iile emofionale ale

personajelor, cerefi-i sd le indice cu ajutorul ,,hdrlii emotiilor". (,,Cum s-a sim{it....?,,)
Identificafi impreund cu copilul etichetele verbale corespunzdtoare fiecdrei emofii.
Putefi sd repetafi aceastd activitate in mai multe situalii, utilizdnd diferite povegti.

Nu uitafi si lludafi copilul pentru recunoaqterea qi etichetarea corecti a

emotiilor!

Onsnnv,llrr:
a. prin aceastd activitate copiii inva![ sd identifice corect emofiile gi etichetele
verbale corespunz[toare;
b. prin intermediul acestei activit[fi copiii achizilioneazd cuvinte care
denumesc emotii.

NOTA' ,'=
Dn cB onzvor,rAvr AcBl,srA cournrnNlA:
a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare congtientizdrii
trdirilor emo{ionale proprii qi ale celorlalli;
b. ajut[ copiii s[ dobandeascb strategii de reglare emo{ionald gi ulterior de
relafionare optimd cu ceilal1i.

Al"g i F@qti
cu:'care,CgpiluL

Zdpadt'1-, '
#nocchiot';

,'l'

,,Frumoasa
pi.dura,,-,

::

din-:'

adormita' jetc.).

152

familiari2at
ei.';,S-ufi1a'
1de
Ro$ie'",;.,{lbd
ebte

Cutiile fermecate cu emotii

Obiective

CovrpprrNTA GENERAT-A: competenfe emo{ionale

CovrpernNTA spEcrFIcA : congtie ntizar et e mof iilor,
emo{iilor, etichetarea corecti a emofiilor

exp

rim area

cARE apr,rcA ACTrvrrATna:

pirintele (pirin{ii)

DunarA: 10-15 minute

MltnRrlLn: cutii, cartonage cu emofii

(bucurie, furie, tristefe, team[).

:,

Sa identifiCe gi sd

congtientizeze emofl ile

.
PnRsolNl

:'i ':r': ''

trdite
Sd asocieze o etichetd
verDala expreslel

emolionale din desen

j*6-dSOcieje:ffi iiile :,.-=
emolionale cu un
:t anUmit cgilext, ':.'..:

PRocnouRaDE LUCRU:
Puneli intr-o cutie toate cartonagele cu emo{ii pozitive, iar in cea de-a doua pe cele cu
emofii negative.
Atdt dumneavoastr6, cdt qi copilul veli scoate din fiecare cutie cdte un cartonag, astfel
incdt sb aveli in mdnd un cartonag reprezentdnd o emolie pozitivd" (bucurie) qi una
negativd (furie, tristeJe, teamd).
Ruga{i copilul s[ identifice denumirile emoliilor de pe cartonage gi s[ se gindeascd la
o situalie in care s-a sim{it bucuros, respectiv o situagie in care a simfit
tristef e/team5/furie.

Incuraja{i copilul si identifice etichetele verbale ale emofiilor!

Nu critica{i copilul pentru exprimarea emo{iilor negative!
OeseRvnrrr:
a. prin aceastd activitate copiii invafd sd identifice corect emoliile proprii gi etichetele
verbale corespunzdtoare;
b. prin aceastd activitate copiii incep sd se familiarizeze cu contextul de aparifie
al emofiilor, ceea ce permite in{elegerea consecinfelor trdirilor emo{ionale;
c. imbundtdfegte relafia copilului cu pdrintele prin intermediul discu{iilor despre
emolii.

Dn Co DEZvoLTAM ACEASTA CoMPETENTA:

a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare congtientizdrii
trdirilor emofionale;
b. sprijind copiii in dobdndirea cunoqtinlelor care le permit sd transmitd in mod
adecvat mesajele cu confinut emofional.

,NOTA!=..i.|'",
,Dacfl este '
i.
'nevoie,

aj

,'copil s5',,
'idenlffice
emoliil! cu

",r-

,..':',

ay4iorttl,,kdrSii

imaliilbr',',.;',

.{fuexaC.E.

l.)

''

Cum mi simt

arzi...
ObieCtive

CoupnrnNTA GENERAIA: competen{e emofionale

ColrpnrnNTA SrECIFIcA: congti entizar ea emofiilor, exprimarea
emofiilor, etichetarea corectl a emofiilor

o SI identifice qi sd
i' con$ti bntize2e.e.m.

.
Pnnso,tNl cARE apr,rcA ACTIvITATn.I : pirintele (pIrin{ii)

iile

fteite
SE asocicze o etichetd
verbald expresiei

emofionale din desen

Dun-c.rA:10-15 minute

Marunrals: coli de hdrtie, creioane colorate.

Pnocnuuna

DE LUCRU:

Dafi copilului o coal6 de hdrtie gi creioane colorate.

Rugafi copilul sd deseneze cum se simte (permitefi-i

s6 foloseascd orice

culori

doreqte).

La final, discutali confinutul desenului impreund cu copilul. incurajafi-lsd identifice gi

si denumeascd emo{ia desenatd.

Nu criticati desenul copilului, important este si identifice corect emofia

Acceptafi qi emofiile negative ale copilului dumneavoastri!

triiti!

OnsnRvnlrr:
a. prin aceastd activitate

copiii inva!6 s[ identifice corect emofiile proprii gi etichetele

verbale corespunzdtoare;
b. prin aceast[ activitate copiii ?nva!6 despre emofii prin intermediul desenului - o
activitate specificd vdrstei.

Dn cn rnzvor,rAvr acnasrA connrnrnNlA:

a. permite copiilor sd achizifioneze prerechizitele necesare congtientiz6rii
trdirilor emo{ionale proprii;
b. ajutd copiii sd dob6ndeasc6 strategii adecvate de reglare emofionald gi
ulterior de relalionare optimd cu ceilalli.

N.7
DEsenele'efue

i-iFr*i ehotii

pozitive pot 5E
fie expusotpe
ftigiden sau in
?ntr-unalt loc in

la
:'=

care s6,fie

vedere.

t,

:-

Ce mi se intflmpll cflnd

m[ simt...

CovrpnrnNTA GENERAI,i: competenfe emofionale

COnrpBrnNTA SPECIFICA: conqti entizarea emofiilor, etichetarea

care insolesc anumite

corectl a emofiilor

Pnnso.q,NA. cARE

stdri emolionale (bucurie,

triste{e, teamd, furie)
., Sa idendfice etichetele, ,,.,
verbale corecte aie

lpLrcA AcTIVITATna: plrintele (pirinfii)

emotiilor

Duru.rA:10-15 minute

M.trnntlr-r': ,,harta emoYiilor" (pentru detalii, vezi Anexa C'E'

ObiecfiVg" 1,..;...,,.,,.;1,''''::
-" ,"=,
,,
.4,i 1, '1,- :'. ::
., Sdconstientizeie'ra4iile

1)'

PnocnounaDE LUcRU:
Ardtali copilului una dintre emoliile de pe ,,harta emoyiilor" '
Ruga{i-l sd denumeascd emolia respectivl.
incurajali copilul sd descrie ce reacjii are in cazul in care simte emolia respectivl (ce
simte. ce face).

Liuda{i copilul pentru rlspunsurile pe care le oferi!

Oferifi ajutor atunci cffnd are dificuttifi in descrierea propriilor reacfii emofionale!
Onsenvalrr:
copiii congtientiz eazd faptul cd ?n anumite situafii au
anumite reacf ii emof ionale gi comportamentale ;
b. copiii inva!5 sd eticheteze corect emoliile;
c. aceastd activitate permite copiilor sd exerseze cunoqtinlele privind
recunoagterea gi etich etarea emofiilor.
a. prin aceastd activitate

DB cn rnzvolrAnr .q.cnasrA conrnroNlA:

a. conqtientrzarea emofiilor trdite st[ labaza achizifiondrii celorlalte

competenle emofionale;
b. identificarea gi conqtientizarea emofiilor trdite, precum 9i a reacliilor
comportamentale in situalii cu incarcaturS emolional', faclliteazl
achizilionare a strate gi i lor de re gl are emof ion ald.

NOtL:it'''rrri"r'.
Acetiie.tcrinde"l
pb.atedun.bmr,''-

'diercitriusi

pentr,u,, l

d ettba ]'

Refleeff,aqq{a=

:Biopriilorre.ac$i.:.
amotidnab,pi--',u"

c.@Onim

e'=

Cum te-ai simti

) daci...
CovrpurnuTA GENERAT-A: competente emofionale
ConrpnrnNTA spECrFrcA: recunoagterea emofiilor, etichetarea
corecti a emotiilor

PnRsoaNa cARE apr,rcA

AcrrvrrATrl: pirintele (pirin{ii)

DunnrA: 10-15 minute

Marnnrar,r: listd de situalii (pentru detalii, vezi Anexa C.8.2).

Obiective

Sa asocieze anumite

.,sifuafii,'eu-'anllqt-te,,
=
reac{ii emolionale
r SI inteleagd faptul cd

'l;ssj;n#,:l;-=

faf 5, &, aC- ee-a$dtuatie

o Sd identifice
coniecin{ele ieailiilor

emotionale

PRocnnuRa DE LUcRU:
Intreba{i-vb copilul cum s-ar sim}i dacd s-ar afla intr-una dintre situaliile descrise mai jos.
Acolo unde este cazul putefi sd identificafi impreund cu el, mai multe emofii posibile.
(,,Cum s-ar mai putea simli cineva intr-o altfel de situalie?,,)
Incurajafi copilul sd v[ spuni care ar putea fi consecinfele faptului ci trdiegte acele reacfii
emofionale. (,,Ce qezi cd s-ar putea ?ntdmpla dupd aceea?")

Liudafi copilul pentru identificarea consecinfelor!

Daci are nevoie de sprijinul dumneavoastri, nu ezitati si-l acordafi!
Onsnnvnlu:
a. prin aceastd activitate copiii achizilioneazE vocabularul emo{iilor;
b. aceastd activitate faclliteazd,infelegerea faptului cd oamenii pot avea reacfii
emofionale diferite;
c. aceasti activitate dezvoltd capacitatea de identificare a consecinfelor gi de a
face predicfii in ceea ce privegte comportamentul celorlalte persoane.

NorI!= ',,,
onzvor,rlnr,q.cnasrA covmnrnulA:
copiilor s[ achizi{ioneze etichetele verbale ale emo{iilor gi sd
identifice consecintele trdirilor emofionale;
b. ajutd copiii s5 in{eleagr faptul cd pot exista mai multe perspective asupra
aceleiagi situafii, ceea ce faclliteazd, dezvoltarea abilitalilor'de rezolvare de

t-

DB cn

U,n,c.opil de,,.,-''-,,

a. permite

aceast6,.viistt:':,.,.'
r-:::: :
.:
:- -:::',
poate si in-tdmpine

probleme.

dificuitili iri.., ,

::.=

identifiCdiea',.''' =
consecintelor.
2 :.:..::::::.:::

Ofeii{i-i ajufor -.,,

intr-oprim fu:t ,
1i'a.htru ca a6oi se

feAu-e1ispdjl t.,

Joc de clrti cu emotii

Obiectiv
CoupBrnNTA GENERAIA: competen{e emofionale
CoupnrBNTA spECrFIC,i.: recunoagterea emofiilor, etichetarea
corecti a emofiilor
PrnsoaN,q, cARE lpr,rcA ACTIVITATU: pirintele

(pirinfii)

DunarA: 10-15 minute

MaraRrar-n: imagini cu persoane care exprimd diferite trdiri
emofionale (bucurie, furie triste{e, team[).

,,,

-..,

::

o Sd identifice emoliile in
-"fuc1ie
de

indicii@;

verbali

S[ asocieze o eticheti
verbald expresiei
emotionale
j,. S'E.identifi Ce confextele in
care se manilesti anumite
'','

"*0.1ii,,,

, '=

PRocnounq, DE LUCRU:
Decupali din reviste sau xeroxafi imagini cu persoane care exprimd una dintre emoliile
descrise mai sus.
Ardtali copilului imaginile gi rugafi-l s[ identifice emofia persoanei respective. (,,Cum
crezi cd se simte?")
intrebafi copilul in ce situalie s-a simfit la fel ca gi persoana din imagine. (,,Tu cdnd te-ai
simlit la fel ca gi ellea?")
La final, propunefi copilului un joc prin care sI adune toate cartonaqele care exprimd o
anumit[ emofie (ex. bucurie). Proceda]i la fel pentru fiecare emofie.

Nu uita{i si liuda{i copilul pentru recunoagterea gi etichetarea corecti a emotiilor!

DacI copilul are dificultn{i in a-gi aminti situafii in care a triit o anumiti emo{ie,
ajutafi-l oferind ca exemplu o situafie in care copilul a fost implicat!

Onsnnvalu:
a. prin aceastd activitate

copiii ?nva{d sd identifice corect emofiile gi etichetele

verbale corespunzltoare;
b. aceast[ activitate faclliteazd, dezvoltarea vocabularului despre emofii gi ajut[
copiii sd asocieze anumite contexte cu manifestarea unor emofii specifice.

NOTA!,:,,=

Avgi'Ari

Dn cn onzvor-rAM ACEASTA covrrnrnNlA:

a. permite copiilor sd achizilioneze etichetele verbale ale emofiilor qi sd
recunoascd manifestdrile emofionale pebaza indicilor non-verbali, ceea ce
faclliteazl,
transmiterea adecvatd a mesajelor cu conlinut emo{ional;
b. ajut[ copiii sd dobdndeascd strategii adecvate de reglare emo]ionali gi
ulterior de relaJionare optimd cu ceilalli.

rr.

imagini,lede
s6,corespundi:

etuo$i iastfel
inCdtcopilul'si

aibitrnai$ine,-,
difiirrltatiin a
recunoaqte.

1s7

Si ne gflndim la emo{iile celorlalti

ConrprrBNTA GENERAT-A: competen{e emo{ionale
CorrpnrnNTA spECrFrcA: experienfierea gi exprimarea
emofiilor, recunoaqterea emo{iilor celorlalti

Pnnso,q.NA. cARE apr,rcA

Obicctivi-'..=r
t,

!::.,rii:,,E

:,,ii:::
,,t'=.=
.=Sd invele sd identifice

ACTlvrrATu : pirintele (plrinfii)

trdirile emolionale ale

celorlalli
Sd propund modalitdli de
a-si manifesta emnatia

o SI exerseze:manifestarea
.l

DunarA: 10-15 minute

empatiei

MarnRnr,n: situafii (pentru detalii, vezi Anexa C.E. 3), o p[pugd.

PRocnouRl

DE LUCRU:

Citifi copilului situaliile descrise in anexb.

Intrebafi-l cum se simte cealaltd persoand qi cum s-ar simfi dacd, ar fi ?n locul acelei
persoane (dac[ este nevoie utllizafi ,,harta emoliilor" pentru a-l ajuta sd identifice

corect trdirile emofionale).

Dupd ce a{i identificat emofiile, cerefi copilului
comporta. (,,Ce faci?")

sd vd arate cu

ajutorul pdpuqii cum s-ar

Liudafi copilul pentru manifestarea empatiei!

Onsnnvalrr:
a. prin aceast[ activitate

copiii exerseazd etichetarea corectd a trlirilor emo{ionale ale

celorlalfi;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazi comportamentele prin care se manifestd
empatia;
c. prin intermediul acestei activitdti este facilitatd exprimarea adecvatd a emo{iilor.
Dn cn orzvor,rAnr aceasrA covrnrnNlA:
a. permite copiilor sd dezvolte abilitdfi de reglare emofionald;
b. ajutd copiii sd achizifioneze comportamentele necesare relationdrii
cu ceilalti.

NQTA!:..

-.=,,,

uil941iqi,{h;E

r.m.=nt$fap!!l;ci'
in acest interval
de virst5 empatia
se manifest6

mai

'alss non-vbibal;:,.,

Detectivul de emofii
Oliiective
competenfe emofionale
qi etichetarea corect[ a
recunoaqterea
COnnpnmNTA SPECIFICA:
emofiilor proprii qi ale celorlal{i

CoupnrnNTA

,.='

==,

GENERAT-A:

PnRsoaNa cARE apLrcA ACTIVITATn.n : pirintele

(pirinfii).

Dun-q.rA: 10-15 minute

Ma:rnRrlr-u. ,,harta emoliilot''(pentru detalii, vezi Anexa C.E.

poveste.

1),

o Sd identifice reacliile
..'
emolonale propnl $l
ale celorlalli
o Sd eticheteze corect
reacliile emolionale
proprii pi ale celorlalli
o SE invete c[ intr-o
anumiti situalie nu
toati lunrea :'=',:,.=
.

iiiiii.r'{4

td

Ei'

i'''

PRocnoun-q. DE LUCRU:
Citili copilului povestea.
Identificafl reacliile emolionale ale personajelor.
Mimali emofia gi cereli copilului s[ o denumeasc[ verbal sau sd o indice cu ajutorul.
,,hdrlii emoliilof'. (,,Cum s-a sim1it...?")
Stabilifi impreund cu copilul dac[ personajele din poveste au amt reacfii emofionale
diferite fafd de aceeagi situalie.
Discutafi impreund cu copilul care ar fi reacliile lui emolionale in situalia respectivd.
(,,Cum te-ai sim{i in locul lui...?")

Nu criticafi copilul daci nu identifici qi nu eticheteazil corect reac{iile emofionale

ale personajelor!

Onsnnvllrr:
prin aceast[ activitate copiii pot exersa recunoagterea emoliilor, dar gi exprimarea
non-verbal[ a acestora;
b. prin aceast[ activitate se dezvolt6 simultan qi capacitatea copilului de a empattza;
c. prin identificarea posibilelor reaclii emofionale, se dezvoltd 9i cunoqtinfele
i,
copilului despre modalitdli adecvate sau improprii de manifestare emofionald, NofAl',;
P'enfru aCeast6,.:
=
ce va contribui la dezvoltarcaregllrii emofionale.
'
a.

aCtinffi+

Dn CB DEZVOLTAM ACEASTA COMPETENTA:

a. recunoagterea gi etichetarea corectd a emoliilor proprii gi ale celorlalfi sunt
competenfele debazd, ale dezvolt[rii emo{ionale qi implicit ale relaliondrii
interpresonale optime;
b. insuqirea exprim[rii emofionale optime 9i a recunoagterii emofiilor
celorlalfi, vor facilita adoptarea strategiilor de reglare emofionald potrivite
situaliei, precum qi exprimarea empatiei.

s]}gela.ms4 ,=
utilinafi$v,$
cu.care.cbpilul'
este'fi. 1iaritat

iauoe,[et6di

volumu

i,,,=:

''-'
idiiont@e
copil .

;fttegti.

',.'

Vaist1ri=:ifl,,:
:a: t.:..
=:rir', .':,

1-::''

34 ani

Ce-ar fi dacd"...
CovrprrBnTA GENERAT,A: competen{e emotionale
coupnrnNTA spECrFrcA: identificarea coniecinfelor emotiilor,
recunoagterea emo{iilor gi etichetarea corecti a emotiilor
PnRsonva cARE apr-rcA

AcrrvrrArra: pirintele (pirin{ii)

DuurA:10-15 minute

Obiective

Sd identifice reactiile

emo{ionale din
contextele descrise

o SI identifice
consecinlele reaclii lor
emo[ionale

MnrBRr,lr,n: scenarii (pentru detalii, vezt Anexa C.E. 4).

PRocnnunn

DE LUCRU:

9iti{i pe rind situaliile descrise in scenarii.

Intrerupefi povestea de fiecare datd cdnd un personaj urmeazd sd reacfion
eze la o
anumitd situafie.
Identificafi impreund cu copilul emofiile personajelor.
cerefi copilului sd anticipeze cum se va comporta personajul respectiv gi sd
se
gdndeasci la posibilele consecinte ale comportamentului acestuia. (,,Ce
crezi cd va
face?",,,Ce s-ar putea intdmpla dupd aceea?,,)

Lrudafi copilul pentru rispunsurile pe care re oferi!

Oferifi ajutor atunci cind are dificulti{i in identificarea consecintelor!
Ossenvlrlr:
a. prin aceastd activitate copiii igi dezvoltd vocabularul emofiilor;
b' aceastd activitate permite copiilor sd identifice consecinfele emoliilor
asupra
comportamentului;
,Iv T'A'g'.i =..., =
c. copiii pot sd dezvolte capacitateade a anticipa anumite reacfii
-Un
copil;de ,comportamentale ale celorlalti.
,aceasti tdrst6,ai;de sprijfui=
_netoie
:ln'cee cep[lve$te:
DB cB orzvolrAvr acn,lsrA conrerrnNlA:
.,,,identiftcarea',,-'
a. permite copiilor sd achizilioneze etichetele verbale ale ernotiilor qi
sd
,caniecintelof. 1,''' i'='
identifice consecinlele trdirilor emotionale;
trdidlor= ' .l=,,.,b. sprij ini copiii in achizilio nareacompetenfelor necesare regldrii
lion*e .=='i
emolionale gi ulterior rezolvirii de probleme.
,,ezitati@io$!1i '
ajutof,.,..,,=,1 "::,:i,'

Oglinda fermecati
CoupnrBNTA GENERAT,A: competente emotionale
CoupnrnNTA SrECIFIcA: exprimarea emofiilor proprii,
recunoaqterea emotiilor

. S1'mimE2e-'.,b-fuoF 1 .
bucfi,6|ft.; i-6ffi
teamd

. S6,inne{e
"i94=';
. corect.eJiche ve!b,

PnnsolNa cARE lpr,rcA ACTrvrrATnn: plrintele (pirin{ii)

DunnrA: 10-15 minute

M-ltrnrar-n: oglinzi, ,,harta emoliilor" (pentru detalii, vezi C.E.

1).

.
.

cu exprimarea faciald
embtiei'GSt ae'ii
Sa etidheteze coiect

-;=

emoliile debazd

Pnocnouna DE LUCRU:
Spuneli copilului cd vd veli juca cu oglinzile.
Arbtafi copilului una dintre emoliile depe ,,harta emoliilor" gi cere{i-i sd denumeascd
emofia indicat[ de cdtre dumneavoastrS.
Apoi, rugafi copilul sd mimeze acea emo{ie, lindnd oglinda in mAn[. Dacd este nevoie,
putefi sd mimafi dumneavoastrd emolia pentru a oferi un exemplu.
Repeta{i scenariul pentru fiecare emo{ie (bucurie, furie, tristefe, teamd).

in situafiile in care copilul confundi anumite expresii emotionale, oferifi-i ajutor

mimfrnd emo{ia respectivi!

OessRvnrrr:
a. prin aceastd activitate copiii pot exersa exprimarea faciald, corectd a emofiilor de
bucurie, furie, tristefe, tearnd;
b. prin aceasti activitate copiii invafl sd asocieze corect etichetele verbale ale
emofiilor cu expresiile faciale corespunz[toare.

Dt cn lpzvor-rAvr acB,rsrA coMpETENTA:

a. exprimarea gi recunoaqterea corect[ a

emofiilor reprezintd" fundamentul

pentru achizifionarea abilitdfilor de reglare emofionald;

b. dezvoltdnd aceast[ abilitate copiii vor inv[fa sd interacfioneze eficient cu
ceilalli copii sau cu adul{ii;
c. concordanfa dintre emofia trditd qi emofia exprimatd permite transmiterea
adecvatd a mesajelor cu con{inut emolional.

N{)TA!

:.,1

tJ.titila1i ,i1:..;, .
c-6-itex'Gle"'=

cotidii

p..

a atrage,.atg L;
asuprp rgag,fliloi.

emofionale'a.t{
celoflalti. j -:r-,:', i

Bruno $i Bruni ne invafl cum sI ne

exprimim emofiile
CovrpnrnnTA GENERAI i: competente emofionale
ConaprrnNTA SrECIFIcA: reglarea emofionali, recunoaqterea
emofiilor

. - S.5:'o.ifergnFeze"infre,

ieaCliile emolionale
adeCvate Ei cele

PnnsolNn cARE apr-rcA AcrrvrrArnl: pirintele (pnrinfii)

inadecvate
Sd-ii diversifiCe

repertoriul de strategii
de reglare emofionald

DunrrA: 10-15 minute

M,trrRLtr,n: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.E. 5), pdpugi.
Pnocnouru

DE LUCRU:

Interpreta{i scenariile cu ajutorul pipugilor.

Dupd fiecare pereche de scenete, cerefi copilului sd identifice reacfiile emofionale ale
personajelor. (,,Cum s-a sim1it... atunci c0nd...?")
Identificafi impreund cu copilul care a fost personajul care a reaclionat in mod adecvat.
(,,Cine crezi cd s-a comportat bine?")
Apoi, exersafi prin joc de rol impreund cu copilul reac[ia adecvatd pentru fiecare dintre
scenariile propuse.

Daci

este nevoie

interveniti cu sugestii pe parcursul jocurilor de rol!

Liudafi copilul pentru prestafia lui in timpul jocurilor de rol!

Onsnnvalrr:
prin aceastd activitate copiii sunt familiaiza\i cu faptul cd in aceeagi situatie mai
multe persoane pot avea diferite reacjii;
b. copiii incep sd diferenfieze intre reacfiile emolionale gi comportamentale
a.

adecvate sau inadecvate;

c. prin aceastd activitate copiii exerseazd modalitdfi adecvate de gestionare a

N,oJAt i:.

.;.'.

emo{iilor negative.

I.-ftr

se..

rmpungfl .rrl i.':ii

rnceiitji

copilului 'i.

'.'..

varianta c.orect6

DB cn onzvor,rAm lcnlsrA coupnrnNrA:

a. permite identificarea unor reacfii emofionale alternative, care vor facilita
achizi[ionarea strategiilor de reglare emofionald;
b. asigurd dobindirea unor strategii de relafionare adecvate.

ajulati'ls6'b

"='

gils9&sQ

.=

ofei.indu-i ".
zuge-Stii= -

"'
-

Poves tea Broscutei Testoase

CovrpnrBNTA GENERAIA: competen{e emotionale
ColrperuNTA sPECIFIcA: reglarea emofionali, recunoaqterea

Obiective

emofiilor

,.==
r Sl se familiarizze
cu

PnnsoaN.q. cARE apr,rcA ACTIVITATTI':

..: personajul tsroscuJei

I estoase

'

plrintele (plrinfii)

. -SI etiche@ coiectl

"'tCa.cliile im-o,tioq4Je,,
ale personajelor

DururA:10-15 minute

MltnRur-r:

figa de desen, povestea, fiqa cu etapele tehnicii

,,broscu{ei testoese" (pentru detalii, vezi Anexele C.E. 6, C-E-7
C.E. 8), creioane colorate.

Si

Sd diferentieze intre
reacliile emolionale

adecvate gi cele
inadecvate

PRocnoun-q, DE LUCRU:

Etapa I
incuraja{i copilul s6 coloreze figa cu broscufa festoas[.
Famlliarizafi copilul cu broscula festoas[ gi discutafi despre modul in care aceasta
ascunde incarapacepentru a se apdra. (,,Ce animal este acesta?",,,Atmaivdzut
undeva un astfel de animal?", etc.)
Etapa II
Citifi copilului povestea Broscufei Jestoase.
Pe parcursul povegtii identificafi impreund cu copilul reacfiile emolionale ale
personajelor. (,,Cum s-a simlit... atunci cind...?")
Cerefi copilului sd identifice personajul care a reaclionat in mod adecvat. (,,Cine
credeli cd s-a comportat bine?")
La frnal, exersali impreun[ cu copilul tehnica ,,hrosculei testoase".

se

qi pentru identificarea strategiilor

reglare
emofionali!
inadecvate de

Lluda{i copilul pentru recunoaqterea emofiilor

Onsnnv.Llrr:
a. prin aceastl activitate copiii sunt familianzali cu tehnica,,broscufei festoase" qi
invafd s6-gi gestionezein mod adecvat furia;
b. copiii diferen{iazd intre reacliile emolionale gi comportamentale adecvate
sau inadecvate;
c. prin aceastd activitate

NOTA!

copiii exerseazi modalit[1i adecvate de gestionare a

furiei.
Dn cn nnzvor-rAM ACEASTA covrrnrnNll:
a. permite identificarea unor reac{ii emofionale alternative, care vor facilita
achizi{ionarea strategiilor de reglare emofionald;
b. ajutd copiii s[ invefe sd stabileasc[ gi sd menfind relafii de prietenie cu
ceilal{i copii.

..

C-o-ntinuaf'aqst "''

eierciliu cu="

activitatea:

,.,.

lest asd
clm
si.'
ne inV46

;;Brosc..14,

fimiupei.
btot",'tent'

='
"'t'

'

Bruno $i Bruni ne inva{[ cum s[ ne

exprimflm emofiile
ObiectivC

ConrpnrnNTA GENERAT A: competenfe emo{ionale

covrpnrnNTA spECrFrcA: reglarea emo{ionali, recunoaqterea

emo{iilor

o Sd diferenfleze intre
reac[iile emolionale
adecvate Ei cele

inadecvate

PnnsoaNn cARE a,pr,rcA ACTIVITATU: pirintele

(plrinfii)

DunarA: 10-15 minute

i=sd:qi

a ifi;d'=i

"- rep ertoriu1'{e-trafegii.- -

de ieglare

emofionii{

Mlr:BRr^al,n: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.E. 5), pdpuqi'

PRocnoun-LDE LUCRU:
Interpretafi scenariile cu ajutorul p[puqilorOupi fiecare pereche de scenete, cere{i copilului s[ identifice reac{iile emolionale ale
personajelor. (,,Cum s-a sim1it... atunci cdnd...?")
identifiiali impreun[ cu copilul care a fost personajul care a reac{ionat in mod adecvat.
(,,Cine crezi cd s-a comportat bine?")
Apoi, exersafi prin joc de rol impreund cu copilul reac{ia adecvatd pentru fiecare dintre
scenariile propuse.

intervenifi cu sugestii pe parcursul jocurilor de rol!

Lludafi copilul pentru prestafia lui in timpul jocurilor de rol!

Daci

este nevoie

Onsnnv.l,lu:
a. prin aceastd activitate copiii sunt familiarizali cu faptul cd in aceeaqi situalie mai
multe persoane pot avea diferite reaclh;
b. copiii incep sd diferenli eze intte reacliile emofionale 9i comportamentale
adecvate sau inadecvate;
NOTA!: =rr'=
ffi itteer@ti'
c. prin aceast[ activitate copiii exerseazdmodalitSli adecvate de gestionare a
imnuneti
emoliilor negative.
It

c-,,opiluffi, it'='.rr.
-.vaiianta,aoreoti,

DE ce unzvolrArvr a.cnlsrA corvrnrnNli:

a. permite identificarea unor reaclii emo{ionale alternative, care vor facilita
achrzi\ionarea strategiilor de reglare emofionald;
b. asigur[ dobdndirea unor strategii de relafionare adecvate.

Ajuiali:i

ffi,.-.i

g[seasoi ir i

,ofuiinduj,r,..t ,,sugestii. . -:: ,.:::

Broscufa festoasi ne invafi cum si fim

super-broscute
CovrpnrpNTA GENERAT_A: competente emotionale
Comp.nrrNTA spECrFIcA: reglarea emofionali,
recunoaqterea

emofiilor

PnnsonNa cARE .qpr,rcA ACTrvrrAToa : plrintele

(pirinfii)

ObiCctivo,t=, r1'=,. .,'-'.,,=,.'

.
',

SE se familiarizeze
cu peisonajul

Broscufei festoase
Secicheteze'c_O-ieil
reacliile emofionale
ale personajelor

DunarA:10-15 minute

Mntn*^r,n:

figa cu etapele tehnicii,,broscutei testoase,,,scenariile,

diploma de ,,super-brosculd', (penku det alii,
veziAnexele C.E. g, C.E. 9,
ei C.E. 10).

PRocnouna
Etapa I

o Sd diferenfieze intre
reac[iile emo!ionale
adecvate gi cele

inadecvate

DE LUcRU:

tehni cii,,b r o s.c u i

le
:i1ryt
Repeta{i fiecare etapdimpreun[
cu copirul.

5::::*'i'^::*:*:

te s to a s e,,

cuI oJuLvrur
ajutorul rr]('r'
n qei.

Etapa II
Descriefi una dintre situaqiile din anexi gi
cerefi copilului sd v6 spund ce ar face
broscufa festoasd.
Pentru fiecare scenariu reariza[iun joc
de rol impreund cu copilul pentru a exersa
modul in care reacfioneazd broscuta.

Liuda,ti copilul pentru prestafia

sa

in jocul de rol!

OrsrRv.rln:
famitiarizafi cu tehnic a,,broscutei
testoasd,
l'111*l3jl1:.j'":'^,,1,:-.-:l,fr-:"1,
prin
intermediul cdreia invap sd-gi gestior"r.
io ,.,'oa uJ..rr';'#;u?r""estua
prin
b'
aceast' activitate copiii exeieazd,modalitdli
adecvate de gestionare a
No'Ii{i' r :1:''=,'--'l :
furiei.
bupainifuterai
?rctivitd"tii nu,i'' ,
uitali'ia i.c'o@
De ce oezvolraru acpasrA conreerelrlA:
fopilplqi- i".,,,' ,'a- permite identificarea unor reacfii
emofionale alternative, care vor facllita
diPloma 6e i-=;'
achizi[ionarea strategiilor de reglare emof
ionali ;
;uPer-" ';:'b. ajutr copiii sd invefe sd stabil-eascb gi
blosiiiff'.. '-,..,..
sd men{ind relafii de prietenie cu
ceilalfi copii.
;:,,

HARTA EMOTIILOR

14.

15.

CUTIILE FERMECATE CU
EMOTII
CUM MA SIMT AZI...

16.

U.

CE

MI

SE INTAMPLA CAND

18.

MA SIMT...
CUM TE-AI SIMTI DACA...

19.

JOC DE CARTI PENTRU

EMOTII
20.

SA NEGANDIM

LA

21

EMOTIILE CELORLALTI
DETECTIVUL DE EMOTII

22.

CE-AR FI DACA...

. Con$tienttzarea emoliilor
. Exprimarea emo{iilor
o Etichetarea corect[ a emoliilor
o C on$tien tizarca emoliilor

. Exprimarea

166

167

emofiilor

o Etichetarea corecta a emotiilor

. Congtien tizar ea emo{iilor
. Exprimarea emofiilor
o Etichetarea corectd a emotiilor
o Con$tientizarea emoliilor
o Etichetarea corect[ a emotiilor
o Recunoagterea emoliilor
o Etichetarba corectd a emotiilor

168

169
L:70

r Recunoa$terea

l7l

Recunoagterea gi etichetarea
emotiilor proprii si ale celorlalti
o Recunoagterea gi etichetarea
emotiilor proprii si ale celorlalli

172

. Identifi carea consecinlelor

174

emofiilor
o Etichetarea corectd a emotiilor

t73

emoliilor
o Recunoa$terea emoliilor

corectl a emo{iilor
Exprimarea emofiilor proprii
Recunoasterea emotiilor

o Etichetarea

23.

OGLINDA FERMECATA

24.

BRUNO $I BRUNI NE
iNv,q.rAcuM sA NE

25.

POVESTEA BROSCUTEI
TESTOASE
BROSCUTA TESTOASA NE
INVATA CUM SA FIM
SU PER-BROSCUTE
DETECTIVUL DE EMOTII II
VULPOIUL NE INVATA

175

Reglarea emofionald
o Recunoaqterea emoliilor

176

Reglarea emo{ionald
Recunoasterea emotiilor

177

Reglarea emoJional[
o Recunoagterea emoliilor

178

. Reslarea emotionald
. Reglarea emofionall

t79

EXPRIMAM EMOTIILE

26.

27.

28.

MONOLOGULPOZITIV

a
o

180

Harta emotiilor
)
CovrpnrnNTA GENERAT,I : competenf e emofionale
conrprrpxrA spECrFrcA : conqti entizar ea emo f iilor, exp rim area
emotiilor, etichetarea corecti a emo,tiilor

r Sd identifice emotiile
de bucurie, furie,
tristef e, team5, dezgust,

.
PnRsoaNl cARE aplrcA ACTrvrrATra: pirintele (plrin{ii)

Dunrrn: l0-15 minute

surprindere
Sb exprime Corect
emolia observatd

r Sd eticheteze corect
emotiile Drezentate

MlrnRrar,E: ,,ltarta emoliilot''(penku detalii, vezi Anexa c.E. 11), poveste.

Pnoconunn

DE LUCRU:

Citifi copilului o poveste. Acolo unde se pot identifica reacfiile emofionale ale
personajelor, cerefi-i sd le indice cu ajutorul ,,hdrlii emoliilof,. (,,Cum s-a simfit....?,')
Identificafi impreund cu copilul etichetele verbale corespunzltoare fiecdrei emofii.
Pute{i s[ repetafi aceastd activitate in mai multe situaqii, utilizdnddiferite povegti.

Nu uitafi sI tiudafi copilul pentru recunoagterea gi etichetarea corecti a

emotiilor!

Onsrnvllrr:
a. prin aceast5 activitate

corespunzdtoare;

copiii inva!6 sd identifice corect emofiile gi etichetele verbale

b. prin intermediul acestei activitSfi copiii achizilione azd cuvinte care denumesc
emofii.

DB cn nrzvor,riu,qcnlsrA cournrnNlA:
a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare congtientizdrii
rdirilor emofionale proprii gi ale celorlalfi;
b. ajutd copiii si dobdndeascd strategii adecvate de reglare emofionald gi
ulterior de relafionare optim[ cu ceilalfi.

NQTA!"'i1iAlegb,li,a t:,,. ,,,=

Fde+ti.bu-care'=
,copilUl.,este':'.,,

familiarizal, cffi
altele':noi:.'-',.,=.

Cutiile fermecate cu emotii

Obiective

ConrpntnNTA GENERAIA: competenfe emofionale

C ovlpnrnN TA sPECTFIcA : co nqtie ntizar ea e mof iilor, exp rim area
emofiilor, etichetarea corecti a emofiilor
PnRso.r.N.l cARE npr,rcA ACTIVITATna:

pirintele (pirinfii)

i*iftentifice $i

Dunq.rA: 10-15 minute

MatnRrlr-n: cutii, cartonage cu emolii (bucurie, furie, tristefe,

l,,'..

congtieniizeze emog ile

trdite
o Sd asocieze o etichetd
verba16 expresiei

emolionale din desen

Sd asocieze

trdirile

emofionale cu un
anumit context

teurrd, surprindere, dezgust).

PRocnnuRnDE LUCRU:
Puneli intr-o cutie toate cartonaqele cu emofii pozitive, iar in cea de-a doua pe cele cu
emofii negative.
AtAt dumneavoastrd, cit gi copilul vefi scoate din fiecare cutie un cite un cartonaq,
astfel incdt sd avefi in mdn[ un cartonag reprezentdnd o emofie pozitivd (bucurie,
surprindere) qi una negativd (furie, tristele, teamd, dezgust).
Rugafi copilul sd identifice denumirile emofiilor de pe cartonage qi sd se gdndeasc[ la
o situalie in care s-a simlit bucuros/surprins, respectiv o situalie in care a simfit
tri stefe/teamd/fu rieldezgust.
Ulterior, identificafi emoliile de pe cartonagele dumneavoastrd qi povestifi-i situalii in
care a1i trdit astfel de emo{ii.

incurajafi copilul si identifice etichetele verbale ale emofiilor!

Nu critica{i copilul pentru exprimarea emo{iilor negative!
Oesnnvalrt:
a. prin aceastl activitate

copiii invaf[ sd identifice corect emoliile proprii gi etichetele

verbale corespunzdtoare;
b. prin aceastd activitate copiii incep s[ se familranzeze cu contextul de aparilie al
emofiilor, ceea ce permite inlelegerea consecinlelor trdirilor emofionale;
c. imbunltdlegte relalia copilului cu pdrintele prin intermediul discufiilor despre
emofii.

NOTAi..ii-"
Dn cn DEZVoLTAM ACEASTA co*rnnrnNlA:
a. permite copiilor sd achizifioneze prerechizitele necesare congtientizdrii
trdirilor emolionale:
b. sprijind copiii in dobdndirea cunogtinlelor care le permit sd transmitd in
mod adecvat mesajele cu conlinut emofional.

DaCfeste'nevoie,,
ajutafi oopiii s5.''."'
identif,ce-emoliile
cu ajut@;;hdrlit-.
emoliiloil.2;i
..;,,.,.,

(Anexi{.E.-it;

''.

Cum mi simt azi...

Obiective

CouprrnNTA GENERALA: competente emofionale

ConrpnrnNTA spECrFrcA: conqti entizar ea emo{iilor, exprimarea
emotiilor, etichetarea corectl a emofiilor

. Si,iAenfficb, gi

sa,.'i-

::' c bn$iientizeze'-mo1ii
le

tralte

Sta

eze

aiiiafiitn.

-'rv la'expieii

PnnsoaNa cARE,rpr,rcA ACTrvrrATnn: plrintele

(pirinfii)

emolionale din deien

Dunq,rA: l0-15 minute

M,lrnRlar,B: coli de hdrtie, creioane colorate.

PRocnouRl

DE LUCRU:

Dafi copilului o coald de hArtie qi creioanele colorate.

Rugafi copilul sd deseneze cum se simte (permiteli-i si foloseascd orice culoare
doregte).

Lafrna.l,cerefi-i sd v[ arate desenul sdu gi sd denumeascd emotia desenatd.

Incurajafi copilul sd povesteacd o situalie in care atrdito emolie asemdndtoare celei
desenate.

Nu criticafi desenul copilului, important este si identifice corect emotia

trliti!

OnsnRvalrr:
a. prin aceastd activitate copiii invafd s[ identifice corect emo{iile proprii gi
etichetele
verbale corespunzdtoare;
b. prin aceastd activitate copiii inva!5 despre emofii prin intermediul desenului,
o
activitate specific[ vdrstei;
c. prin aceastd activitate copiii incep sd se familianzeze cu posibilele cauze
:.,.,:ale emofiilor.
Desene* care ,expnma emolll
poiitiy=e,p,,sE
Dn cn onzvor,rAtr lcnlsrA coururrNlA:
fie,explrse pe:''.:
a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare" congtientizdrii
frigiderrs.au,.in. ,intrrxn'al 1oii
trlirilor emo{ionale proprii;
care ia.fie,,tra--,,,,.
b. ajutd copiii sd dobdndeascd strategii adecvate de reglare emofionald gi
ttedere,, ' ., "
ulterior de relafionare optim[ cu ceilalfi.

P[t{1::

:'

Ce mi se intflmPli cfind

m[ simt...
Obiecfive

ConapnrnNTA GENERAI .l.: competenfe emofionale

CO1UpBTnNTA SPECIFICA: conqtie ntizar ea emo{iilor, etichetarea
corecti a emo{iilor, reglarea emofionall

PERSoANA cARE npr,tcA

con$tienttzeii reacliile
iare insolesc anumite
Sa

stdri emo{ionale (bucurie,

tristele, team6, furie.
dezggst, surPlindere,

ACTIVITATu: plrintele (p[rinfii)

rugine, mdndrie)

.'saidentifie0 etichetele

Dunara:10-15 minute

verbale corecte ale

MatonrAI-E: ,,harta emoliilot''(pentru detalii, vezi Anexa C'E'

1

1).

emotiilor

diisisifiae,=,, -l',=.'
:.. ,rsp"tt -de,stfategii de'
r,=
,o, si5:g,i

glare?molib.nal[i,,.-

PROCNIURIDE LUCRU:
Ardtali copilului una dintre emoliile de pe ,,harta emoyiilor" '
Cereji-i sd denumeascd emolia respectiv5Rugali copilul sd descrie ce reaclii are (ce simte, ce face)'
prin
taentifrcali impreund cu copilul aspectele pozitive gi negative ale reacJiilor sale
identifi carea posibilelor consecinf e.
pentru reacliile pe care le considerali inadecvate, incuraja{i copilul s[ glseascd cdt mai
multe alternative adecvate.

Liudaficopilulpentrurlspunsurilepecareleofer5!
Oferifi ajutor atunci cffnd are dificultifi in identificarea posibilelor consecinfe
a reacfiilor emo{ionale adecvate!
Oesenvnllt:
a. prin aceastd activitate

copiii conqtientiz eazd

fapl;tlJ

qi

ci in anumite situalii au anumite

reacjii emolionale gi comportamentale;

b. copiii invald sd eticheteze corect emoJiile;
pritr aceastd activitate copiii invaJ[ strategii alternative de gestionare a reacliilor
".
emofionale.

Dn cB onzvor,rANr .q.cnA,srA covrrnrnxlA :

a. c on qti en tizar ea emoliil or trdite st[ la b aza achiziliondi'i c el orlalte c omp etenle
emo{ionale;
b. permite identificarea unor reaclii emolionale altemative, care vor facilita
achizifionarea strategiilor de reglare emofionald ;
c. identificarea qi congtientizarea emofiilor trdite, precum 9i a reacfiilor
comportamentaie in situalii cu incdrcdtur[ emof ionald, facilitea zd achizi\ionarea
strategiilor de reglare emofionald.

NOTA!.,.'''=
Nu'Cfiti0ati'

copilu!chiar

dacb.,'

..

altematitele
oGriienu',,

sunt ideale.

Si ne gflndim la emofiile celorlalti

CoupnrnxTA

ObieCtive
GENERAT-A: competente emofionale

ConapBrnNTA spECrFIcA: experientierea qi exprimarea

emo{iilor, recunoaqterea emofiilor celorlalti

r Sd invele si identifice

.
PrnsoaNl

cARE

aplrcA

AcrrvrrAru: pirintele (pirinfii)

DunarA: 10-15 minute

trdirile emolionale ale

celorlalti
Sh propund modahtati de
a-gi manifesta empatia
SI exerse2e manifestarea
empatrel

Marnnr,trn: situalii (pentru detalii, vezi Anexa C.E. 3), o pdpug6.

PnocrouRa

DE LUCRU:

Citifi copilului situaliile descrise in anexd.

Intrebafi-l cum se simte cealaltd,persoand gi cum s-ar simli dacd, ar fi in locul acelei
persoane (dacd este nevoie utllizali ,,Iterta emo{iilof'pentru a-l alutasd identifice
corect trdirile emofionale).
Dupd ce afi identificat emofiile, cereti copilului sd vd arate cu ajutorul pdpugii cum s-ar
comporta. (,,Ce faci?")

Liudafi copilul pentru manifestarea empatiei!

Onsnnvalrr:
prin aceastd activitate copiii exerseazd etichetarea corectd a trdirilor emotionale ale
celorlalli;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele prin care se manifestd
a-

empatia;
c. prin intermediul acestei activitdti este facilitatd exprimarea adecvatd a emotiilor.

DB cn unzvor,rAnr acslsrA cournrnNlA:

a. permite copiilor dezvolte abilitdli de reglare emo{ionald;
b. ajutd copiii sd achizilioneze comportamentele necesare relationdrii cu
ceilal1i.

NOTA!

Nu uitati
sI tineti
:7:: ..' ::t
::t
.Conl:4,9 fapful;

in ace5t!q,!!rva1.
de'4stdC atia

'se'manifestn

at'
no.n.v*it 'cai'al
,,verbal. ' i- ':.

.:::

:, : ,

r:t A

r,

:.:::...,

v:ir:,:::l::1,
arstai.

Detectivul de emotii

ConrpnrBNTA GENERAT.A: competen{e emofionale

CovrpnrnNTA spECIFIcA: recunoaqterea qi etichetarea corecti a
emofiilor proprii qi ale celorlalfi

pirintele (p[rin{ii).

.
..

e Sb identifrCe gi sd
eficheteze corect

ieacliile emo{ionale
,=

prolrii

gi alb ielorl,.1.l

o Sd invete cd intr-o
anrqryitd situalie nu

Dunq,rA: 15 -20 minute

Marenrar-E: poveste.

5-/anl

:l

I
Obie0tive

PnRson Na. cARE .q.pI,rcA ACTrvlrATnn:

I
'

toatd lumea
reacfioneazd la fel
Sb eierseze

mani .a.l-a-i.e mpatiei

Pnocpouna DE LUCRU:
Citifi copilului povestea.
Identificafi reacfiile emofionale ale personajelor.
Mima{i emolia gi cerefi copilului sl o denumeascl verbal sau s[ le indice cu ajutorul.
,,hdrlii emoliilor". (,,Cum s-a sim{it...?")
Identifica{i in ce m[sur5 personajele din poveste au avut reacfii emo]ionale diferite in
aceeagi situalie.

Stabilifi impreund cu copilul care ar fi fost reacfiile lui emofionale in locul

personajelor gi ce ar fi fbcut pentru a le face sl se simtd mai bine. (,,Cum te-ai fi simfit
in locul...?", ,,Ce ai fi fbcut ca sd-l ajufi sd se simtd mai bine?")

Nu critica{i gi etichetali ca nepotrivite reac{iile emo{ionale ale copilului pe

parcursul activiti{ii!

Onsnnvnlrr:
a. prin aceastd activitate copiii pot exersa recunoagterea emofiilor, dar gi exprimarea
non-verbald a acestora;
b. prin aceastd activitate se dezvoltd simultan qi capacitatea copilului de a empatiza;
c. prin identificarea posibilelor reacfii emoflonale, se dezvoltd gi cunoqtinfele
copilului despre modalitdli adecvate sau improprii de manifestare
emofionald, ceea ce va contribui la dezvoltarea regldrii emo{ionale.
NOTA:
P9ntru aceast[

"
ac,,,!,, tate vA ""
su.gerdm si , ,,

Dn cn

DEZVoLTATTT

lcnlsrA comrnrnxlA:

emoliilor proprii gi ale celorlalli

sunt competenlele debazd ale dezvolt[rii emo{ionale, qi implicit ale
relafion[rii interpersonale optime;
b. ?nsugirea exprimdrii emolionale optime gi a recunoaqterii emo{iilor
celorlalgi faclliteazd, adoptarea strategiilor de reglare emo{ionall potrivite
situaliei, precum gi exprimarea empatiei.
a. recunoa$terea qi etichetarea corectd a

utili2ali p.o.roqticu iare cqilul',

este ppJliar.@,
sau pe,'cele@' .

Volumul ,,Pove$ti
ralionale pentru ,
copii?2..,

.,

.,.

Cum te-ai simti) daci...

Obiective;
CovrpnrnnTA GENERAT,A: competenfe emofionale
CompBrrNTA spECrFrcA: recunoaqterea emofiilor,
etichetarea corecti a emotiilor

. Slasocieze.anumite

PnRsoaur cARE lplrcA ACTrvrrATna: plrintele (pirin{ii)

situalii

"'

,,,,,, '=;
-.

un'l rit" reac[ii

"u (inclusiv
emo!ionale
emogii sociale: m6.ndrie,
ruqine)
sa inf6leagiA$ur-t ia

'-.{oui p@ane pOi4a '

DunnrA: 10-15 minute

" leacfii diferite fafA'rde'

aceeaqi.situa{i{ ::,,:,

MarnRur-n: listd de situafii (pentru detalii, vezi Anexa C.E.12).

Sd

identifice cauzele gi

.,consecinle=le

ieac-tiiloi''

emolionale

PRocnruna DE LUcRU:
Intrebaji copilul cum s-ar simli dacd s-ar afla intr-una dintre situatiile descrise in lista
din anexd.
Acolo unde este cazul putefi sd identificafi mai multe emofii. (,,cum s-ar mai putea
simfi cineva in aceastd situafie?")
Rugafi copilul sd identifice care ar putea sd fie cauzele respectivelor reaclii emofionale
(,,De ce crezi cd, se simte...?")
Incurajafi copilul sd vI spund care ar putea fi consecinfele faptului cd trdiegte acele
reacfii emo{ionale. (,,Ce qezi cd s-ar putea intdmpla dupd aceea?")

Liudafi copilul pentru identificarea cauzelor

gi consecinfelor!

Daci are nevoie de sprijinul dumneavoastri, nu ezitati si-l acordafi!

Onsenvalrr:
a. prin aceast[ activitate copiii dezvoltd vocabularul emofiilor;
b. aceastd activitate faciliteazl, in{elegerea faptului cd oamenii pot avea

diferite reacfii emofionale;

c. aceastd activitate dezvoltd, capacitatea de identificare a consecinfelor gi
de a face predicfii in ceea ce privegte comportamentul celorlalte persoane.

NOTA!=" 'l'. ''

Un copil

de :.

aceast6 v6.rstd are

nevoie'de

mai

pulm spnJrn

Dn cB unzvor,rAm,lcnasrA cotmrrntlA:
a. permite copiilor sd achizilioneze etichetele verbale ale emo{iilor gi sd
identifi ce consecinlele trdirilor emofionale;
b. ajutd copiii sd infeleagd faptul cd pot exista mai multe perspective asupra
aceleiagi situalii, ceea ce faclliteazd,dezvoltarea abilitrtilor de rezolvare
de probleme.

,'

Ciea ce

'

priwgte :

identificaiea,-. '.
cauzelor gi = t'
consecintelor,,-',,,:

trdirilor

'=:..

emolionale,"tt

''

Joc de cflrti cu emotii

--=,

0biectiVe
CoupnrnNTA GENERAT A: competen{e emofionale
ComprrnNTA spECIFIcA: recunoaqterea emofiilor, etichetarea
corecti a emofiilor, identificarea cauzelor emofiilor

,,
r Se identi!!.9,e.m.41iile
ln',,,,.,-

funclie de indicii non-.,*e.i,bd'1i"iil. i, -. -, .,.r,r

a 5 asocieie o etichetiverbald exoresiei

PnRson

N.q,

DuurA:

cARE

lpr,rcA ACTIVTTATna: pirintele (pirinfii)

10-15 minute

.iffe-se,fi

ifest6 a,

emolii qi posibilele cauze

cu persoane care expriml diferite tr[iri

emof ionale (bucuri e, fu ri e, tri ste [e, teamd, surprindere, dezgust).

MnreRtalu: imagini

emolionale
o Sd identifice contextele in

ale acestora

PnocnounaDE LUcRU:
Decupali din reviste sau xeroxafi imagini cu persoane care exprimd emo{iile descnse
mai sus.
Ardta[i copilului imaginile gi ruga]i-l s6 identifice emo]ia persoanei. (,,Cum crezi cI se
simte?")
Intreba{i copilul in ce situafie s-a simfit la fel ca gi persoana din imagine. (,,Tu cdnd teai simlit la fel ca gi eVea?")
Incurajali copilul sd gdseasci posibile explicafii pentru modul in care se simte
persoana respectivd. (,,Ce crezi cd s-a intdmplat?", ,,De ce e bucuros/furios/trist/?i este
teamd/este surprins/e dezgustat?")

Nu criticafi copilul daci nu giseqte explica{ia adecvatfl. Implicafi-vi qi ajutafi-l

identifice rispunsului corect!

si

OeseRvnlrr:
a. prin aceastd activitate

copiii inva!6 sd identifice corect emo{iile gi etichetele verbale

corespunzdtoare,

b. aceasti activitate faclliteazd achizitionarea vocabularului despre emo(ii gi ajutd

copiii sd asocieze anumite contexte cu manifestarea unor emofii specifice.

ll-Otl:.,,. '.

.,'::

Aj+=fifiibc
Dn cn DEZVoLTAM ACEASTA COMPETENTA:
a. permite copiilor sd achizi{ioneze etichetele verbale ale emoliilor gi sd
recunoasci manifestdrile emofionale pebaza indicilor non-verbali, ceea ce
faclliteazd transmiterea adecvatd a mesaj elor cu conf inut emofional ;
b. ajutd copiii s5 dobdndeascd strategii adecvate de reglare emo{ional[ gi
ulterior de relalionare optimd cu ceilal1i.

.imaginile,al@

s[coresp

&

emo{iiloq,astfbl.
:incAt:icotilul sa:'
d,b.6,'mai,putinF

dificulthii.in a.le
recunoaqte:t,'

::ii:::::-

:r.':

:i:::i

V,6r,sta=1,,, , ".
=
t. ;,r, : '5:7':a

Ce-ar fi dacd"...
ConrpnrsNTA GENERAT,I: competente emo{ionale
CovrpnrBNTA spECrFrcA: identificarea consecintelor emofiilor,
recunoaqterea emofiilor gi etichetarea corecti a emo{iilor

PrnsolNn

cARE

lpr,rcA ACTrvrrATna: pirintele (pirin{ii)

o Sd identifice reacliile

'li-@gon-a1o@'",
contextele descrise

r; sa

,,

futir6e*ii.'ti

"on*".in1"1"
'emolioAate

reacgiiloi

''

""

,,i

DunarA:10-15 minute

Malnnraln:
PnocnouRl

scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.E. 13).

DE LUCRU:

9itifi pe rAnd situafiile descrise in poveqtile din anexe.

Intrerupeli povestea de fiecare datd cdnd un personaj :urmeazd. sd reacfion eze la o
anumitd situalie.
Identifica{i impreund cu copilul emofiile personajelor.
Discutafi impreuni cu copilul ca'tzareacfiilor emofionale ale personajelor. (,,De ce
crezi cd s-a simfit...?")
Cerefi copilului sr anticipeze cum se va comporta personajul respectiv gi s6 se
gdndeascd la posibilele consecinle ale comportamentului acestuia. (,,Ce qezi cd. va
face?",,,Ce s-ar putea intdmpla dupd aceea?")

Liudafi copilul pentru rispunsurile pe care le oferl!

Oferifi ajutor atunci cind are dificultlfi in identific area carrzelor qi consecintelor!
OnseRv,rlrr:
prin aceastd activitate copiii igi dezvoltd vocabularul emofiilor;
b. aceastd activitate permite copiilor sI identifice consecintele emotiilor
asupra comportamenfu lui;
c. copiii pot sd dezvolte capacitatea de a anticipa anumite reacfii
comportamentale ale celorlalfi.
a-

NoTL!"==

Ungopil de-.
aieastS,v0rstd

# nAi;i;
lnai ry,!,il
rn

DB cn DEZVoLTAm acnasrA comrnrnNlA:

a. permite copiilor sd achizifioneze etichetele verbale ale emofiilor gi sd
identifice consecin{ele triirilor emolionale;
b. sprijin[ copiii in achizifionarea competenlelor necesare regldrii emofionale
gi ulterior rezolv[rii de probleme.

174

'

.,,,,,-

se

ce,ea.,.gg.._-

pr,ivsstei,::::'=:
identificarea:==
iauzelorgi .

consecintbloi

tr loi .'::
emojionale.

'

.,

Vfirsta.

.=

"=i'',,,.

i=

..=,5-7 ani

Ogtinda fermecati
obia!g,Y,l.

CotrpnrpNTA GENERAIA: competenfe emofionale

ConrpnrBNTA sPECIFIcA: exprimarea emofiilor proprii,
recunoaqterea emo{iilor
PnRso.q.NA. cARE .q.pt-rcA

ACTIvITATnI : pirintele

(pirinfii)

DunarA: 10-15 minute

MlrBRrnln: oglinzi, ,,harta emoliilof'(pentru detalii' vezi Anexa

c.E.

11).

=,''=,,'.-.

. sa *i*eri'
Uaza

emqiiile.ae,
ttuiuria, furia,

tristefea, teama,
dezgustul,
surprindeiea)

r Sd invete sE asocieze
corect eticheta verbald
cu,exprimaf ea faeiali a,.
emoliei iespective
o Sd eticheteze corect

emoliile

PnoCrNUru. DE LUCRU:
Spunefi copilului cd vd vefi juca cu oglinzile.
una dintre emoliile de pe ,,harta emoliilor" qi cerefi-i s6 denumeascd
Aiatali
"opilr,lrri
emolia indicatd de cdtre dumneavoastrd.
Apoi, rugafi copilul sd mimeze acea emoJie, linind oglinda in mdn6. DacS este nevoie,
p,rt"1i s[ mimali dumneavoastra emolia pentru a oferi un exemplu.
Repetali scenariul pentru fiecare emolie menfionatd.

in situafiile in care copilul confundi anumite expresii emo{ionale, oferifi-i ajutor

mimffnd emo{ia resPectivi!

Onsnnva.lrr:
a. prin aceastd activitate copiii pot exersa exprimarea faciald, corect1 a emofiilor de
baz6;

b. prin aceastd activitate copiii invafd sd asocieze corect etichetele verbale ale
emo{iilor cu expresiile faciale corespunzdtoare.

Dn cB DEZvoLTAM a.cn.q.srA cournrnNlA:

a. exprimarea gi recunoaqterea corectb a emofiilor reprezintd, fundamentul
pentru achizifionarea abilitdJilor de reglare emofionald;
t. dezvoltdnd aceastd abilitate copiii vor invdla sd interacli oneze eficient cu
ceilal{i copii sau cu adulfii;
dintre emofia trditS qi emolia exprimat[ permite transmiterea
..
"orr"ordun{a
adecvatd a mesajelor cu confinut emofional-

5|eff

!':

...,,,.,.,,..

uffiiit"

,' ,,-

contextele'=
eotidigne.pen
a atrafe otenlia.
copiluhi asiipra

ieacliilor,'.=,

,"

molionalea'le'
relodal1i.,,.,.,

t7s

,,

Bruno $i Bruni ne invafl despre cum sI

ne exprimflm emo{iile
Obiective

CovrprrnNTA GENERAT,i: competente emotionale

ConrpnrBNTA spECIFrcA: reglarea emofionali, recunoagterea
emotiilor

PnnsolNL cARE apr,rcA ACTrvrrATnn: pirintele (pirin{ii)

'

o Sd diferentieze intre
reacliile emotionale

adecvate $i cele
inadecvate
Sd-$i diversifice
repertoriul de strategii de

reglare emo{ionald

DunarA: 10-15 minute

MnrnRrllr:
PRocnouru
t
i
I
I

scenarii (pentru detalii, vezi Anexa

C.E.I4),2 plpuqi.

DE LUCRU:

Interpretati scenariile cu ajutorul plpugilor.

Dupd fiecare pereche de scenete, cereli copilului sd identifice reacliile emolionale ale
personajelor. (,,Cum s-a simfit... atunci cdnd...?',)
Identifica{i impreun[ cu copilul posibilele reacfii emo{ionale ale personajelor. Exersafi
impreun6 cu copilul reac{iile comportamentale aferente emofiilor identificate.
a. prezentafi copilului reaclia inadecvatb cu ajutorul pdpugilor,
b. exersafi impreun6 cu acesta prin joc de rol solulia adecvatd (dac[ este cazul
incurajali-l si propund cdt mai multe alternative).

DacI

este nevoie interveniti cu sugestii pe parcursul jocurilor de rol!

Liudafi copilul pentru prestatia lui in timpul jocurilor de rol!

Oesonvalrr:
a. prin aceastd activitate

copiii sunt familianzali cu faptul ci in aceeagi situagie mai

multe persoane pot avea diferite reacfii;
b- copiii incep sd diferenfi eze intre reacfiile emofionale gi comportamentale adecvate
sau inadecvate;
c. prin aceastd activitate copiii exerseazd modalitdti adecvate de gestionare a
emofiilor negative.
';-.
-!!,pTA!'..

Nu,.inCerEati s5-:

Ds cr tnzvor,rAM ACEASTA conrnnrnNlA:

a. permite identificarea unor reacfii emolionale altemative, care vor facilita
achizilionarea strategiilor de reglare emofionald;
b. asigur[ dobdndirea unor strategii de rela{ionare adecvate.

impu-neii-'';:.;
Copilului::=-

AjutaJi=-l sA o'r-",

gisea

'''''-

dftrindu-i
::.::::
"'-" '
:::

sugeSti| ',,

t76

ii,i:'-

vfiinidq'6-i

Virffi ; ',.',','",

f,-/ ant

Poves tea

Broscutei Testoase

CoupernNTA GENERAT,I: competenfe emofionale

CovrpgrnnTA SrECIFIcA: reglarea emo{ionall, recunoaqterea
emofiilor

Obiective
::

Sd se familiarizeze cu

personajul Broscufei

PnRso,lNa cARE aplrcA ACTrvrrATnl: pirintele (p5rin{ii)

Jestoase
Sd etichetezb corect,

reacliile emolionale ale

DunarA:10-15 minute

.personajelor.:'::=''==

MlrnRraLn: figa de desen, povestea, figa cu etapele tehnicii

,,broscalei lestoase" (pentru detalii, vezi Anexele C.E. 6, C.E. 7 gi
C.E. 8), creioane colorate.

Pnoconuna

.:Sd diferenfie,ie.:,intie,-reacfiile emolionale

adecvate gi cele

inadecvate

DE LUCRU:

F,tapa I
Incurajafi copilul sd coloreze figa cu broscu{a festoasd.
Famlliariza[i copilul cu broscufa lestoasd gi discutafi despre modul in care aceasta se
ascunde in carapace pentru a se apdra. (,,Ce animal este acesta?", Aimaivdzutundeva
un astfel de animal?", etc.)

Etapa II
Citifi copilului povestea Broscufei Jestoase.
Pe parcursul poveqtii identificali impreund cu copilul reacliile emofionale ale
personajelor. (,,Cum s-a sim{it... atunci cdnd...?")
Cerefi copilului sd vd spund care a fost personajul care a reacfionat ?n mod adecvat.
(,,Cine crezi cd s-a comportat bine?")
Incurajafi copilul sd propund gi alte alternative de comportament adecvat, in afara celor
propuse in poveste. (,,Ce altceva ar mai fi putut face...?")
La frnal, exersafi impreund cu copilul tehnica ,,brosculei {estoase" .

Liudafi copilul pentru recunoaqterea emofiilor

pentru identificarea strategiilor

inadecvate de reglare emo{ionali!
qi

Onsnnvalrr:
a. prin aceastl activitate copiii sunt familiariza[i cl tehnica ,,brosculei testoase"

qi

inva{6 s6-gi gestionezeinmod adecvat furia;

b. copiii diferenfiazd intre reacliile emofionale qi comportamentale adecvate
sau inadecvate;
c. prin aceastd activitate copiii exerseazl modalit5li adecvate de gestionare
a furiei.

N At

DB Cr DEZvoLTAM ACEASTA CoMPETENTA:

@scufa'feiioas6',

a. permite identificarea unor reaclii emo{ionale alternative, care vor facilita

achizi[ionare a strate gi il or de re gl are emoli on al [;
b. ajutd copiii sd invele s6 stabileasc[ gi sd dezvolte relafii de prietenie cu

'==
bros'euie",t' '

ceilalti cooii.

,,:
eontinuali acest

eieiiiliu cu=. .,
activitatea'::'=;' "' :
ne invaJ6 cum
fim super-='

si=
:'

.,.

vfl rs t-.-====:=t,-=

"'.-=

it: / flfll

Broscuta
))) testoasi ne invati cum s[ fim
super-broscufe
ObiectiVe

ConrpBrnNTA GENERAT-A: competente emo{ionale

CoprpnrnNTA spEcrFIcA: reglarea emofionali, recunoaqterea

emofiilor

., Sa.se

@i"rid/" "-,r-'Bloqlei j,i-

persoppjpl
Jestoase

o Sd eticheteze corect

relcJiile erno-fio44fe ale,'

peisonajelor
o Sd diferentieze intre
reac!iile emo{ionale

PnRsoaNl cARE lpr,rcA ACTIVTTATna: plrintele (pirin{ii)

DunarA:20-25 minute

adecvate Ei cele

MnrnRtlr,n: fiqa cu etapele tehnicii ,,brosculei testoase", scenarii

inadecvate

(pentru detalii, vezi Anexele C.E. 8 qi C.E. 15).

PRocnouRnDE LUCRU:
Etapa I
Reamintifi copilului etapele tehnicii broscufei lestoase cu ajutorul figei.
Repeta{i fiecare etap6 impreund cu acesta.
Etapa II
Descriefi una dintre situaliile din anexd qi cerefi copilului sd vd spund ce ar face
broscu{a {estoasd.

Pentru fiecare scenariu facefi un joc de rol impreunb cu copilul pentru a exersa modul
?n care reaclioneazd broscufa.

Liudafi copilul pentru presta{ia sa in jocul

de rol!

Orsanv,rlrr:
a. prin aceastd activitate copiii sunt familiaiza[i cu tehnica ,,brosculei testouse" qi
?nvafd sd-gi gestioneze in mod adecvat furia;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazd modalit[1i adecvate de gestionare a

furiei.

NO-.TA.!="-

:'::,

DupE:inche.ierea

actiVitdtii.,nu I
u.ill'isd,a@a1i

,:

DB cB unzvor,rAu acnlsrA covrrnrnNlA:

a. permite identificarea unor reacfii emo{ionale alternative, care vor facilita
achizilionarea strategiilor de reglare emofionald;
b. ajutd copiii sd invefe s5 stabileascd qi s[ dezvolte relalii de prietenie cu
ceilalli copii.

e.opitrului.:

,-

diploma.de= '
,_$ap(-

;;,.;::,:.,

hiosculd|';'-

,;,

5-/anl

Detectivul de emotii
)

II

Obiecfive

:.::

:,:

ierseze.strategii de

CoupnrBNTA GENERAI-A: competenfe emofionale

CoupnrnnTA SrECIFIcA: reglarea emofionali

reglare emo{ionald

;Sa iamnce

PnRsolNn cARE .tpr,tcA ACTIVTTATTI: plrintele (pnrinfii)

DunarA: 15 -20 minute

MarnRrlr-r: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.E.

'

Sd dobdndeascd gi sd

16), pdpugi.

qi

sl"

'

tticheteze corect ...

reactiile emotiondle'
.......
proprii,$.i ecelbrlalli
., Sa int=ejot'e6jntr-o.' '
anumitd situalie nu
toatd lumea

r-ac{ioneazi 1a,,1e1=

PRocrnuRl DE LUCRU:
Prezenta[i copilului scenariile cu ajutorul p[pugilor. Cerefi-i sd identifice emofiile
personajelor. La final discutali impreun[ cu acesta, in ce mdsurd comportamentul

personajelor a fost sau nu adecvat.

Realizali un joc de rol prin care copilul s[ exerseze metodele de reglare emofionald.
Folosili lista cu scenarii pentru a face jocuri de rol pebaza situaliilor descrise.
Ajutali copilul sd identifice modalit[1i adecvate de manifestare emofional[.
Discuta{i impreund cu copilul gi alte solufii pe care nu le-a identificat pe parcursul
jocului de rol. Dacd a{i identificat o astfel de situalie, crea{i un nou joc de ro1 pentru
acea situalie.

Intervenifi prin sugestii atunci cflnd copilul intf,mpini dificultifi in cadrul

activititii!
OnseRvalrr:
copiii pot exersa modalitatea cea mai potrivitl de gestionare a
emo{iilor negative;
b. exersarea acestei competenfe se desfrgoard intr-un context neameninfbtor, care va
contribui la transferul strategiilor inv[fate gi la alte contexte.
a. prin aceastd activitate

Dn cn onzvor-rAM ACEASTA coMpETENTA:

a. reglarea emo{ionald, aldturi de recunoaqterea gi etichetarea corectd a
emofiilor proprii gi ale celorlalli favorizeazd achizilionarea unor strategii
optime de relalionare;
b. copiii cu abilitdfi de reglare emofionald bine dezvoltate iqi'fac mai ugor
prieteni gi se integreazdmai ugor ?n grup;
c. abilitdfile de reglare emofionald favoizeazd ulterior capacitatea copiilor
de a se adapta la cerinfele qcolii.

NOTA :'j ,'::-:-:

Daci bste :
posibilincludeli

.Cqiii.din :

familie sau din-

cerculde'

"
prieteni in jocul

derol- ,,

.:

Acfititatea?8

Vulpoiul

ne

invatil monologul pozitiv

ConapnrnNTA GENERAT A: competenfe emofionale

CoNrpnrnNTA spECrFIcA: reglarea emofionali

oll
.
.

PnnsoaN.c. cARE

npr,rcA ACTTvITATnI: pirintele (pirinfii)

i|i'.-i:"-

ate ia'iaeatin'ei-

monologul negativ
5a tnloculasca

monologul negativ cu
cel pozitiv

DunarA:10-15 minute

Mlrontar,s:

scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.E.I1), o pdpug6.

PRocnouRn DE LUcRU:
Prezenta[i copilului scenariul cu ajutorul plpugii.
Identificafi impreund cu copilul alte variante de monolog pozitiv.
Prezenta\i copilului gi celelalte situalii.
Cereli-i sd inlocuiascd monologul negativ cu cel pozitiv.

Liudafi copilul pentru utilizarea monologului pozitiv!

Onsnnv,lln:
a. prin aceastd activitate copiii inva!6 o strategie de reglare emofional[;
b. prin aceastd activitate copiii ?nvaj[ s[ inlocuiascd gdndurile care intrefin furia
cu emo{ii adaptative, care le permit gestionarea adecvatd a situafiilor cu
incdrcdturd emolionald negativd.

Dn cn onzvor,rAu lcrlsrA conpprnNrA:

a. permite copiilor dezvolte abilitdli de reglare emofionald;
b. ajutd copiii si achizilioneze comportamentele necesare relationdrii cu
ceilalfi.

N0TA!'.'.Inv6fare4

monologutrui

":;.
pozititse-r =
realileaZi cu
..

coput Inal m4fl,.:

de5ani,ale'
Cafor abifitati '.''
verbale sunt mai
bing dezvoltate...

Monul DE ACTIVTTATT
PENTRU
DF,ZV OLTAREA $I OPTIMIZAREA

COMPETENTELOR SOCIALE

Competenfa Sociali este definitd drept abilitatea

de a

manifesta

comportamente adecvate gi acceptate din punct de vedere social, care au consecinle

pozitive asupra persoanelor implicate gi permit atingerea unor scopuri.
Dezvoltarea competenfelor sociale la aceastd vdrstd este extrem de importantd,
ea contribuind semnificativ la dezvoltarea altor abilitdfi care vor facilita adaptarea
copilului la cerinlele mediului (pentru detalii vezi Cupitolal I).
Competenfele sociale sunt implr{ite in doud categorii:

o
o

Interpersonale

A. relafionare socialS;
B. rezolvare de probleme

sociale.

Intrapersonale

in cele ce urmeaz6. vd vom oferi cAteva activitdli pe grupele de vdrst[ de 3-4,

respectiv 5-7 ani, pe care le pute{i implementa acasd, impreund cu copilul.

t8l

,IW
,l

ffi

ANffi E IN.VATA

..

. Reso e,.cjbiet

i,eplilor,

185

r ftgsp@area ieptilof

186

oi

187-

DEsFns.neGu,,=t
.?'

J.

4,

SA

XERSAM'REGUL.-ITE
lI,tP-,REUN,i, cUam
Aru..NE TNVATA SA.n'r$tr
= i,'"'RESPNSABIEI
A,CELA$r-Drf'ERrr,

'-

r-,ResDedt4ra re gu'lil

-==Re-ibl

$I-SAU4LTC[,VA
::

5.

iNA.INTE4I"IPA

6,-

8"
g'.

10:

BRB:$q $.I.3.R{JI{I, AU
NEVOIE DEIAJUTO-R.,
ACUM,SA.II'NIAI=TARZIU
;

19{}

Rezolvaiea de probleme
Identificarea etichetelor verbale ale

I ' :r: '::= . 'i ='

i'':,Reiblvdrea*. probleme

l9I

.'Rezolvatdffiprortg*!

192

o Toleianta la frusfrare
Rezolvarea de piobleme
ReCunoagterea Ei etichetarea Corectd

193

.
.

,,A AVEA" SAU ,A NV

AVEA'' O PROBLEIVIA

.-

..

,p.rob,|.,,..

e ,"''=,,

194
.

r, Rbc.uio a$erea pitetiche-f are a,,core Ct6

PJ.LARIA NIAGICJ
+ENTR{],S-OL-UTIr

GRE$'ilA '*', i

aemotiilor :;. = ' -

o$zolvai--

ORICE PROBLE.MA-ERE
MAI MUL,TE$OLUT..II

1L

L2:

189

ea<e=,nror!,,.,.1em9

edotiilor
7:

188

kZolv'aie.a de pf6'b leme

emotiiioi

R@1v,.41e-a'de=p 1eme

'. tdentifiiafea'di*etelor

i;,.,.,

r....

195

verbale ale

emotiilor
-

A E S.T.fflPE
JUMA.TATEJERTATA . .
-.
PALARIA
: ::
:::=:::.: .,::MAGICA:===

196

Rezo.lvarea de piobleme

RE C,VNOS C Uir
13:

.:.:.,.,.,.

soLcTii,Dc zt,RYi

e.

ta

h fruitrafd .

r"Retl mea-fi

t4
r5.;
16;

r7,
18-

alf

-,

::,

I,

:198

.,Cobper,area iir,,-j,qc- 111 .,, r,

o Comoortamenie orosociale

19-9

o Coooeiara,'hrjos
. Cooperarea in joc

200-:.l

rCa9'per.q,1, ga

OBIECTUT MISTERIOS
MODELB DIN
TURNUL DIN CUBURJ

o1ioll

5
-injo ,, oai5b
- omp ofu ment',pi6S

s{NY1a;T.A\! CUM,$A
FIM PRJETENI
PRI4TENI ADEVAR$TI

pr,tsr*rNt:

191

zolv.ar.ea.=.d.e$oble.@

- ?oteq

=t,

2fr1

Comoortamente oroSociale

,. Cooperarea'fujoc:
o Comnortamente prosociale

2A2

lg.

",,

rc

EB3

i#

Ami

ne

invatil despre reguli

ObieCtiVC,,,,,,:,

CorrptrnNTA GENERALA: competenfe sociale

CovrpBrnNTA SrECIFIcA: respec tzr ea regulilor

r,r

::-:.:r:.-

:...

a::::aa::=:::

o Sd se familiarizeze cu

=regulile,

;.,,,

'."','

.'SA cunoasc{
:rl::::

PnRsolNl cARE npr,rcA ACTIVITATna: pirintele (pirin{ii)

'.,:t

:,r:'
I

comportamentele
aferente regulilor

DunarA: 10-15 minute

MarnrualE: poster cu reguli,
PnocrouRn

povestea (pentru detalii, vezi Anexele C.S.

gi C.S. 2).

DE LUCRU:

Etapa I
Prezenta\i copilului posterul cu reguli. Explicafi regulile cu ajutorul desenelor.
Etapa II
Citili copilului povestea pentru a-l familiariza cu regulile.
Discutafi cu copilul con{inutul poveqtii (,,Crezi cd lui Ami i-a pldcut ce avdzutla
prietena/ul e7?", ,,Ce qezi cd i-a plicut?", ,,Ce nu i-a pl6cut?", ,,Cum crezi cd ar trebui
sd se comporte prietenalul e1?")
La frnal, cere{i copilul sd vd descrie regulile cu ajutorul imaginilor.

Nu uitafi si repetafi regulile in contexte diferite pentru a facilita retinerea

acestora!

OnsnRvalrr:
a. prin aceast5 activitate
b. prin aceastS activitate
s[ se comporte.

copiii sunt familiarizalr cu regulile de comportament de acasS;

copiilor li se explic[ rolul regulilor gi modul in care ar trebui

Dn cn onzvor,rArr ncnasrA coupnroNrA:

a. ajfid copiii sd dezvolte complian![ fafd de reguli 9i sd inleleagd faptul cl orice
comportament are consecinf e;
b. permite copiilor sl dezvolte sentimentul de control gi siguranfd, deoarece
regulile fac mediul predictibil.

NOTA!

:'.,'
Pentrui ,, , t'
respectarer

i,egulihpute{i
sn

stabilifi un:

sistem

de

rec0.lxlpeflS:.

l
:

Si exerslm regulile impreun[ cu Ami

CoupnrnnTA GENERAT.A: competenfe sociale
CovrprrrNTA spECrFrcA : respec tar ea regulilor

qa re'A*itiiiaez,edu
conlinutul regulilor

':ffifi

PuRsolN,t cARE apr,rcA ACTtvrrATna: pirintele (pIrin{ii)

DuntrA: 10-15 minute

MnrnRrar,n: poster cu reguli (pentru detalii, vezi Anexa C.S.
PnocnouRa

1).

DE LUCRU:

Etapa I
Identifica{i impreuni cu copilul regulile stabilite cu ajutorul posterului.
Incurajafi copilul s6le identifice pornind de la desenele de pe poster.
Etapa II
Spunefi copilului cd vefi exersa regulile cu ajutorul personajului Ami.
Modelafi invdfarea regulilor in contextele in care poate s[ invefe regula (ex. s6-gi fac[
patul cu ajutorul dumneavoastr[, dimineafa dupi ce se trezegte, etc.).

Nu uitafi sI repetati regulile in contexte diferite pentru a facilita re{inerea

acestora!

Onsenvnlrr:
a. prin aceastd activitate copiii invafd despre regulile de comportament;
b. prin aceasti activitate copiii au posibilitatea de a exersa comportamentele dezirabile,
ceea ce faciliteazd" ?nvdtarea acestora.

Dn cn oozvor,rAM ACEASTA colrnrrNlA:

a. ajutd' copiii sd dezvolte complian!1 fafd de reguli gi sd inleleagd ulterior faptul cd
orice comportament are consecinfe;
NOTA!,,i,,
b. permite copiilor sd dezvolte sentimentul de control gi siguran{d, deoarece
,.=.,
Penfu
a:::.::- :a:=.':,1::::rregulile fac mediul predictibil.
!!.s.Pwtarea;
iegqli'lo-r puteji
si stabiliti un:-

sl51e6{9
recompens;

Varsta

':::= =
..,r.l..3-4

Ami

ne

u1i

invatil s[ fim responsabili

olYn."
j

CovrpnrnNTA GENERAT,A: competente sociale

CowrpnrBNTA SrECIFIcA: respectarea regulilor

Sd cunoascd

conJecinlele

respect5iii

PnnsoaNa cARE lpr,rcA ACTrvrrATna: pirintele

:-

(plrin{ii)

DunnrA:10-15 minute

sau

'' ;n@Spbctari! .regqliloi

. Sd fac[ distinctia intre
comportamente
adecvate gi inadecvate

Mnrnnrar,r: poster cu reguli, poveste (pentru detalii, vezi Anexele C.S. 1 gi C.S.

2).

PnocnouRnDE LUCRU:
Discutafi cu copilul confinutul povegtii ,,Ami ii face o vizitd, prietenei/ului ei".
Dacd este nevoie citifi povestea din nou.
Stabilifi impreund cu copilul consecin{ele nerespectdrii regulilor: recompensele pentru
comportamentele adecvate, precum gi sancfiunile pentru cele inadecvate.

Liuda{i copilul atunci cind

se conformeazi!
Administrafi consecintele atunci cfrnd este non-compliant!

Onsonvalrr:
a. prin aceastd activitate

copiii ?nva!6 despre consecinfele nerespectdrii regulilor de

comportament;
b. prin aceastd activitate copiii infeleg cd orice comportament este urmat de consecinte
(recompense sau sancfiuni) .

Dn cr oBzvor,rAvr lcrnsrA comnornulA:

a. ajutd copiii sd dezvolte complianld fald de reguli;
b. dezvoltd autonomia gi favorizeazd responsabilizarea copiilor fa![ de propriul
comportament.

NOTAI.=: ,=
Fi{i consecvenli
in administrarea
consecinldlor ,"
stabilitC-.de"'

comunaebrd.

,',

Acelaqi-diferit
Obiective

r Sd inleleag[ faptul cd

CouprrrNla cnNrnar,A: competente sociale

CouprrrNll srrcrnrcA:

aceeagi pro6lemA poate

rezolvarea de probleme

PrRsoaNa .ARE,rpr,rcA AcTrvrrArrn : plrintele

(plrinfii)

DunarA:10 minute

M.qrnnru,E: scenariul (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 3), pdpuga.

PRocnounn

DE LUCRU:

Spunefi copilului cd o -s6 vd jucali ?mpreund un joc.

copilului pipuga gi urmali scenariul prop.r, de noi.
fdlafi
Varia{i instrucliunile pe care le oferi{i.
Continuafi exerciliul at6t timp c6t copilul nu se plictisegte.

simfifi-vn bine in timp ce vi jucafi impreunr cu copilur!

Nu-l critica,ti chiar daci mai gregeqte!
Orsnnv.rlrr:
a' prin aceastd activitate coplii achizifione azd,limbajul
necesar rezolvdrii de probleme;
b. prin aceastd activitate copiii in{eleg conceptele
de ,,asemdndtor,, gi ,,diferit,,.

Dr cr oBzvor,rAnr ncnasrl cournrnNlA:

a' permite copiilor si achizifioneze prerechizitelenecesare
rezolv6rii de probleme;
b' ajutd copiii sd dobdndeasci ulteritr strategii de rezolvare
de probleme adecvate
vdrstei.

NOT.{l=..

,,..=

Fiiieg ,,urlr

!i
:ioculACgLA$t
DIFERIT'ih'mai.

multesimagil''
cotidiene:"-,r=,,

r88

fi

rezolvath in diferite
moduri
Sa aChizilioneze Iimbajul
necesar reZolvdrii de
probleme

$i-sau-altceva

Obiective

.
CovrprrnNTA GENERAIA: competen{e socitile
ConrpBrnNTA spEcrFIcA: rezolvarea de probleme

'

ai mpliepunag

.
PnRsonNa cARE apr.rcA ACTIvITATna:

pirintele (pirinfii)

S, injeleagE faptul cd in
aceeagi situalie pot exista
6e.,'.

vedere

limbajul
necesar rezolv6rii de
Sd achizitioneze

probleme

Dun-lrA: 10 minute
MarnRra.r,E: scenariul (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 4), 2 pdpuqi.

PnocnouRaDE LUCRU:
Folosifi p[pugile pentru a interpreta scenariul propus de noi.
Pe parcursul scenetei, cere{i copilului s[ rlspundd la intreblrile dumneavoastr[.
Continuali jocul atdt timp c0t copilul este interesat.

Simfi{i-vi bine in timp ce vi jucafi impreuni cu copilul!

Nu-l criticafi chiar daci mai greqeqte!
Onsnnvalrr:
a. prin aceasti activitate copiii achizilioneazd limbajul necesar rezolvdrii

de

probleme;
b. prin aceastd activitate copiii infeleg faptul c[ aceeagi situalie poate fi privitd din
mai multe puncte de vedere.

Dn cn nnzvor,rAvr ncrl.srA connenrnNlA:

a. permite copiilor si achizilioneze prerechizitele necesare rezolvdrii de probleme;
b. ajutl copiii sd dobtndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme
.NOTA!adecvate vdrstei.

s[

Pufe{i
, ,'.,"'
inventat' pi'a1,te=

j,odur-$I-SAU:AIjTCEVA in ,,
afai6:: de
cele
r :
:l::::i
'::
'piopuS'e&noi,
.UtilizatiJocul indifeiite conteite:.,

lF
I

Inainte-dupi
.
CovrpnrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale, competen{e
emo{ionale
couprrtNTA spECrFrcA: rezolvarea de probleme, identificarea
etichetelor verbale ale emo{iilor
PBRsolNn cARE

lpr,rcl

ACTrvrrATn.r: pirintete

=tempbralI'trIrlAlNTE. l', .
DUPA
. Sa achizitioneze limbajul
necesar rezolvdrii de
probleme

. Si exerseze recunoagterea

(pirinfii)

emoliilor in contextul
de probleme

reiolvirii

DuRnrA: 10-15 minute

MntnRrlr,E:

povestea, ilustraliile (pentru detalii, vezi Anexa

Sd in+eleagp relaga

c.s.

5).

PRocrouRt DE LUCRU:
9iti{i copilului povestea.

Intrerupefi povestea pentru a pune intrebdri despre ceea ce urmeazdsd fac6 personajele
sau despre modul in care se simt. IJtlliza[i ilustrafiile pentru a ajutacopilul
sd
identifi ce succesiunea evenimentelor.
,,cu cine s-au intdlnit Bruno qi Bruni iNarNrr de a ajunge lalac?,'
,,Ce a frcut Bruno iNefNfp si inceapd s6-l caute p. il*ii?,'
,,IJnde l-a cdutat pe Bruni DUPA ce a stat sd se g6ndeasc[?,,
,,Bruno l-a glsit pe Bruni iNafNfp sau DUP-A ce l-a chutat in tufigurile de ldngd
lac?"
Acolo unde este posibil punefi intrebdri despre starea emofionald a personajelor.
,,Cum s-a simfit Bruno cind a vdzutcd nu-l gdsegte pe Bmni?,,
,,Cind te-ai simfit la fel ca Bruni?,,

Liudafi copilul pentru rispunsurile oferite!

OnsrRvllrr:
a. prin aceastb activitate copiii achizilione azd,limbajul necesar
rezolvdrii de
probleme;
b. prin aceast[ activitate copiii in{eleg faptul cd orice comportament
este
urmat de consecin{e gi invafd s[ se proiectezeinviitor.

NOTA1,..,=.,,...'., ..'

Dacl,esteaecgsai;
oferili c-opilului','

'a '"
=r,"
imaglnilo:iuie1i,=

,ajiitoi
Dn cn DEZVoLTinT lcnnsrA conmnrnNlA:
a- permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare rezolvrrii
de
probleme;
b. ajutd copiii sd dobdndeascr ulterior strategii de rezolvare de probleme
adecvate vArstei.

190

',1

OrdOha,iOreei

s5 interv.,eniti iu,,.'
inti.ebfi' j '''':'.' .::::

ajut6toaiC.,,,,=

,.,'

Bruno $i Bruni au nevoie de ajutor

CovrpBrrNTA GENERAT,A: competente sociale
CompnrnNTA spEcrFrcA: rezolvarea de probleme

Obiective

.
PrRsolNa cARE apr,rcA ACTrvrrATel: plrintele (plrinfii)

.
DunnrA: 10-15 minute

MaruRwE:

Sd i--nlelCag6,faiitul

ci o

',

situalie problemd are mai

multe solulii
Sd priveascd o problemd

din mai multe perspeitive

povestea (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 6).

PRocouuRa DE LUCRU:

Citifi copilului povestea.

Identificali impreund cu copilul problemele cu care se confruntd personajele.
Stabilifi ce ar putea sd facd personajele in sifualia respectivd. (,,Ce crezi cd ar putea s[
facd?")
Comparafi solufiile oferite de copil cu cele din poveste.

incurajafi copilul sI ofere cit mai multe solu{ii!

Nu impunefi copilului si ofere solu{ii plauzibile, incuraja{i-i creativitatea gi
imaginatia!
OnsnRvllrr:
a. prin aceast[ activitate copiii dezvoltl capacitatea de a identificamaimulte
solufii pentru aceeagi problemd;
b. prin aceastd activitate copiii ?n{eleg faptul cd oamenii pot avea puncte de
vedere diferite in legdturd cu aceeaqi problemd.
r\ae)'TAt :i, r::::rir r::r :

Dn cB rnzvor,rAlr a.coasrA cournrrNlA:

a. permite copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de
probleme;
b. ajutd copiii sd inve{e sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faciliteazd stabilirea gi menfinerea relaliilor de prietenie cu ceilalfi copii.

Puneli aibentul pe
of-erirea soluliilor;

nu neapfuat pe

corectitudinet,=

deeitora;'iaiid=
'a-ot.i.:l

ie

impodaht

''.

''"

si

inCerce sd rezolVe
problema, m sd o
rezolve pe.rfoct.

Acum sau mai tirziu?

CoupBrnNTA GENERAIA: competenfe sociale
ConnpnrnrvTA SrECIFICA: rezolvarea de probleme, toleranfa la

frustrare

oolffi = i,-.

Sd inleleagb faptul

uneofiry-@

ci

iezol@o

problemi este necesar Sd

identificdm momentul
potrivit
.r':Si identifiee p.o'Sib.ile'
.

PnRsoaNa cARE aplrcA ACTrvrrATn,r. :

pirintele (pirinfii)

Sruii raF6b@

,'

Duru.rA:10-15 minute

MlrnRrlr-E:

scenetele, ilustra{iile (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 7), doul p6pugi.

PRocrounnDE

LUCRU:

Interpretafi sceneta cu ajutorul pdpugilor.

Identifica{i impreund cu copilul momentele potrivite sau nepotrivite pentru a reahza
anumite comportamente.
Prezenta[i copilului ilustrafiile gi stabilili in ce mdsurl acela este sau nu este un
moment potrivit pentru arezolva problema.
Identifica{i impreun[ cu acesta posibile solulii pentru aceast[ situalie. Dacd este nevoie
intervenifi cu exemple.

Nu criticafi copilul pentru rispunsurile oferite! Important este si identifice

mai multe solutii!

cit

OnseRvlln:
a. prin aceasti activitate copiii achizilioneaz[ limbajul necesar rezolvdrli de probleme;
b. prin aceast[ activitate copiii dezvoltd capacitatea de a identifica mai multe solu{ii
pentru rezolv ar ea unei probleme.

Do cn onzvor,rAM ACEASTA conarnrnNlA:

a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare rezolvdrii de
probleme;
b. ajuth copiii s[ dobdndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme
adecvate v0rstei.

:: :.:

-.vj.:::

NoT
Mni

:=

,! -:::

:::
::::::.

a ,nn

Co$l$

pneasta

v,0rsEAste,'
indicat

s6-i-

.
,.,

of#i{i'ajutoiiri'
ideqtifiiaiea ,'

altemativblor""

))A zrver)t sau ,a nu aver" o problemi

Obiective

CoupnrBNTA GENERAT-A: competen{e sociale, competenfe

emofionale
CovrpnrnnTA sPEcIFIcA: rezolvarea de probleme,
recunoagterea qi etichetarea corecti a emo{iilor

i'.sa iaentinee po.sib.i'lgl :

situatii problemd
. Sd asocieze diierite stari
emolionale cu situaliile
t..

PnRso.q.N,q. CARE

a.plrcA

AcrIVlrATu: plrintele (plrinfii)

problelTul

;
,

55 61icge1e7a-,co=r.ect :''=I
-'
emotlo.nahl'':',
1,

eaellm

DunarA: 10-15 minute

M.q'rnRrAln:listadesitualii(pentrudetalii'veziAnexaC.S.8).
PnOCNOUNADE LUCRU:

din anexe'
Discutali impreund cu copilul situaliile problematice propuse in lista
te-ai simli
Identificafi rfacliile emolionale in asemenea situalii ipotetice- (,,cum
dac6...?")
s[ le denumeasci
Dacd este nevoie utlliza\r ,,harta emoliilof'pentru a ajuta copilul
corect.

(,,ce faci in
Discutafi cu copilul care af fi reac{iile lui vizavi de situaliile descriseaceast[ situalie?")

Nu critica{i copilul chiar daci rispunsurile lui nu sunt perfecte!

Onsenv.lltl:
a.

prin aceastd activitate copiii dezvoltl capacitateade

identifica o situalie

problem6;

il. prin aceastd activitate copiii asociazd conceptul de problemd cu anumite

reaclii emolionale negative (furie' team[).

NOTA!
Folosili aceastd

activitbte-cu ::,'.':

DE cE rrzvor,rAu lcnasrA covtrnruNlA:

a. permite

copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de

probleme;
t. ajutd copiii sd invele sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. iaclliteaz[ stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie cu ceila$i copii'

,scopul de

a '='

feaCtut

,,,=,-="'

Cuno$tin1e'1e=:. '

nchiziiionde prin'
'activi@{i1ede=,..':

,dezvbl!4re'ar:',,.:
'ConrPetenlelor= '
'Emotioqale.'= =i

orice problemr are mai multe solutii

CoMpnrsNTA GENERAT,A: competente sociale, competente
emo{ionale
conrprrBNTA spECIFIcA: rezolvarea de probleme, recunoagterea
qi etichetarea corecti a emotiilor

PrnsoaN,q cARE lpr,rcA ACTrvrrATn.a, : pirin tele

(plrinfii)

DunarA: 10-15 minute

Obiective
o Sd identifice c6i mai
multe solu(il pentru o
situagie problemi
o Sd stabileascd
fiecareia

r"dintre
"onr""in1"l"
lu{iile pio,puse,''

Si priveascd o problemd
din mai multe perspeclive

Matnnrarp: lista de situafii (pentru detalii, vezi Anexa c.s. gA).

PnocnounaDE LUCRU:

utllizali lista cu situafii problematice din activitatea anterioard.

Oferifi copilului un exemplu de solufie.
cereli copilului sd evalueze solufia. (,,crezicd este o idee bun[?',)
Stabilili reac{iile emofionale care pot sd apard ca urrnare a implementlrii respectivei
solufii. (,,Cum qezi cd s-ar simfi dac6"...?")

Lludafi copilul pentru rlspunsurile oferite!

Nu criticafi copilul, evaluati alternativele cu ribdare!
Onsenvalrr:
a. prin aceastd activitate copiii dezvolti capacitatea de a identifi ca
maimulte solutii
pentru aceeagi problemd;
b. prin aceastl activitate copiii inva{d si evalueze o solufie in funclie de consecin{ele
acesteia;
c. prin aceastd activitate este facilitatd, capacitatea copiilor de a privi o
situalie din
mai multe puncte de vedere.
,NOE|J,,

,1.1rn.

'

,'

D4qd sste--nevoie

DB cn

pnzvolrAnr aconsrA counrrnNlA:

a. permite copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de

probleme;
b. ajutd copiii sd invefe s[ rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea qi menfinerea relafiilor de prietenie cu ceilalfi copii.

ofeiiJi'.cbpilu'lui'',
aiutor in

etichetarea''

cordctf a

"::;':,:::;1:

reacfiilo= i
e4o{ionale

:,'

=:,,r
;.,,

\11izand :;Jt artA:..:

imafiilaft.,1 ,'=,

t94

:.::.:::

: :,

Pilf,ria magic[ pentru solufii

ColrpsroNTA GENERAT-A : competen{e sociale, competenf e
emofionale
CompntnNTA spEcIFICA: rezolvarea de probleme, identificarea
etichetelor verbale ale emotiilor

PnRso.q.NA.

cARE,lpLtcA ACTIVrrATra,: plrintele

DuurA:10-15 minute
Mlrnnur-E:

(pirinfii)

'

,OUrC"rif ,,
':::.::,1':::,
'i 56, in@agi

=-

faptul i6 un

comportament are

'.

ionsecinle asupra
emotiitor persoanelor
implicate
Sd pti*asc6 o situpli-e din

hi,mu1te puucte de'':

.. vedere

,.,

scenete, ilustrafii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 9), doud pdpuqi.

PRocnouRa DE LUCRU:
Interpreta{i sceneta cu ajutorul pdpugilor.
Adresafi copilului intrebbri pornind de la conlinutul scenetei.
Puneli accentul pe identifi carea consecin{elor anumitor comportamente.
Amestecali ilustrafiile qi ruga,ti copilul sd igi pund ,,pdldria magicd" pentru a se gdndi
la posibile consecinle pebaza ilustrafiilor.
Apoi, cerefi copilului sd propund solufii pentru situaliile prezentate gi oferifi-i ajutor
dac6 este nevoie.

Lfluda{i eforturile copilului de a identifica consecintele!

Onsnnvalrr:
a. prin aceastd activitate copiii invald

sd aplice cunogtinfele despre emofii

in contextul

rezolvdrii de probleme;
b. aceastb activitate permite copiilor sd exerseze pagii rezolvirii de probleme.

Dn cn onzvor,rlnr acrlsrA conaeornNlA:

a. permite copiilor sd exerseze prerechizitele necesare rezolvdrii de probleme;
b. ajutd copiii sd dob0ndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme
adecvate vdrstei.

N,O-.T-,A.5,,..,,

,1"

in'ifulcotiitoi.
de aceastd Vdrstd
putbfi u!i,,t!2a.'-

;,har Ia', Ema li il o.d l,

Pnf ''a' a:ti;

identificarea

emo,tiilor.

.::,,

.'

O greqeali recunoscutfl este pe jumlt ate

iertatl
CoupgrnxTA GENERALA: competenfe sociale
ComprrnNTA spEcIFrcA: rezolvarea de probleme

ObieCtive

o Sd infeleagd faptul ca
orice comportament are

.
PBRsoaN,r cARE aplrcA ACTrvrrATrn:

pirintele (pnrinfii)

consecinte
Sa achiziii;;;;" strategii
pentru rezolvarea
adecvatb a unor situalii

pio6lemb

DunarA: 10-15 minute

MnrnRrnr,n: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 10),2 pdpugi.
PRocrouRa

DE LUCRU:

Interpretafi scenariile cu ajutorul pdpugilor.

fiecare scenariu identificali solufia adecvat[ ?mpreund cu copilul.
Pupa
Incurajafi copilul sd exerseze soluliile prin joc de rol.
Identif,rcafi alte situalii asemdn[toare gi cereli copilului sd ofere solufii prin joc de rol.

Daci

este nevoie

oferifi copilului ajutor in identificarea solufiilor adecvate!

Liudafi solu{iile oferite de citre copil!

Onsrnvnlrr:
a.

prin aceastd activitate copiii dezvoltd, abilitatea de arezolva situafii problemd;

b. prin aceastd activitate copiii pot exersa rezolvareade probleme ?n situatii

asemdndtoare cu cele din contexte cotidiene.

DB cn orzvor,rAnn

acnasrA comrnrnNlA:

a. permite

copiilor sd achizifioneze strategii adaptative de rezolvare de

probleme;
b. ajuti copiii sd invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c- faciliteaz[ stabilirea gi menlinerea rela{iilor de prietenie cu ceilalli copii.

NOTA!,,,'.., :_:

nata obse
solufi,.,
aj:uta1i.c lul .

quo

sugei6ndu-i.,=,, l',
posibile soln{ii.

fl-

::.:::

Vdistat"

!fl

r:

,,.;:,,..:

,...,

34..aini

Pillria magicl - solufii de rezervil

-rf
l.-

iH
I

H
-

b
I

Obiective
ConnpnrnNTA GENERAT,A: competen(e sociale, competenfe
emofionale
CoupnrrNTA SrECIFIcA: rezolvarea de probleme, toleranfa la
frustrare, reglarea emofionali

.',Sid"ip"r

probleme chiar gi atunci

cdnd strategia de
rezolvare a problemei

h{;
!r
I

PnnsonNa cARE,tpt,rcA ACTrvrrATn.L: plrintele (p5rin{ii)

l=

DunarA: l0-15 minute

-r
-

MarnRru,n: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 11), o pdllrie.

t-

d
-r

t
H
E
!{

H
-

"

este adecvatd
Sd achizi{ioneze stiategii
altemative pentru
rezolvarea adecvati a
unor sirualii problemd

o Sd exerseze strategiile de
reglare emo{ionald

achizilionate anterior

Pnocnnuna

DE LUCRU:

Prezenta\i copilului scenarii referitoare la posibile situalii in care degi a utilizat o

strategie adecvatd, rezultafitJ nu a fost cel agteptat.
Identificali posibilele reacfii emofionale in astfel de situalii, precum gi modul in care le
poate gestiona in mod adecvat.
Incurajafi copilul sd propun[ solufii prin joc de rol.
Dacd este nevoie ghidafi copilul pe parcursul jocului de ro1.

H
b
H

Liudafi copilul pentru prestafia din timpul jocului de rol!

lI

-f
I
I

H
i

iH
i

!H

Onsnnvalu:
prin aceastd activitate copiii dezvoltd, abilitatea de a rezolva situalii problemd;
b. prin aceast[ activitate copiii pot anticipa o serie de probleme care pot sd intervinb in
a.

r ezolv ar ea

de prob leme ;

c. prin intermediul acestei activitAfl copiii pot

contextul rezolv6rii de probleme.

sd exerseze reglarea emofionald

in

fb
I

b
L
lI

Dn cn pnzvor,rlvr lcnasrA coMpETENTA:

a. permite copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de
probleme;
b. ajutd copiii sb invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea gi men{inerea rela{iilor de prietenie cu ceilalli copii.

1\OTA|.:,,Dma

eiii=

A*lei-6etati
pa-iiemtcii'
-,,bro;culii

EI

leslo e".

tH

Lr=
E
H

l-

'':

F
Activitatea 14

SI invil[ilm cum si fim prieteni

CoupBrtNla crNnnar.A: competenfe sociale
CoupnrnNla srncrnrcA: cooperarea in joc, comportamente

prosociale

PnnsolNn cARE apr,tcA

ACTTvTTATEA:

plrintele (pirinfii)

PRocnouna

povestea (pentru detalii, vezi Anexa C.S.

o Sd identifice modalitdti
oe a se JUea impreund
."S5.diars,ete liibilitdliie :de,'
cooperaie injoc

. Sd,.re-cunbaS

ba"la-.ceiffi

'

comportamentele
prietenoase

DunnrA: 10-15 minute

MltoRrat,E:

Obiective

l2)

DE LUCRU:

Citifi copilului povestea. Identificali pe parcurs comportamentele

prietenoase sau

neprietenoase ale personajelor din poveste.

Discutafi impreund cu copilul cum trebuie sd se comporte
prietenii. (,,cum te joci cu
prietenii?")
Cerefi copilului sd demonstreze prin joc de rol comportamente
prietenoase. Realizati
jocul de rol ?mpreuni cu copilul penhu a putea
oferi soluli iin cazul?n care .r,J"oot'
nevoie.
Pune{i accentul pe comportamente cum.ar fi: oferirea
ajutorului, cererea ajutorului,
impdr,tire a j ucbrii lor, agteptarea rdndului.

,l

'lr
lt,

Lrudafi copilul pentru manifestarea comportamentelor de

cooperare in timpul
jocului de rol!

i
i

li

Onsonvalrr:
a' prin aceasti activitate copiii inva[E s[ identifice
comportamentele care faciljteazd
stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie;
b' prin aceastd activitate copiii exerieazd,comportamentele
de cooperare esenfiale
pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum gi
comportamentele prosociale. r

*O1{i."-. ,'''
-

Dn cr onzvor,rAnr lcnasrl coruroroNlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilitati de interrelafionare
adecvate;
b' ajutd copiii sd achizifioneze comportamentele necesare
stabilirii gi menfinerii
relaf iilor interpersonale.

Realilaji.=,1

jocuiilede:r
' :::::-''

'

'''

momentg::.::::::.

,:.

i -:
::,

i:,

aireiiii'a@,,"'
inhet senu,..-- '.=

supfuficitati'--'
copilul.

198

i'r:''::-r: r .'"r:

Activitatea 15

Prieteni adevflrati
Obiective

CovrprrnNTA GENERAT-A: competenfe sociale

CovrpnrnNTA spECIFrcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

r Sd recunoascd
comportamentele de

, cooperare injoc'
i'Sa

'

ei

seze abilifigte de

cbopeiaie in

joc t '==

PnRsolN.t cARE apr,rcA AcrrvrrATna: pirintele (pf, rinfii)

DunarA:10-15 minute
MnrsRrale: juclrii.
PRocnnuRa DE LUCRU:
Jucafi-vd impreund cu copilul dumneavoastrd un joc (lego, puzzle, cuburi, cu maginufele,
9tc.)-

Incurajafi-lsd coopereze in joc.

Oferifi-i in timpul jocului exemple de comportamente de cooperare realizate de
dumneavoastrd (oferirea ajutorului, cererea ajutorului, impdr,tirea jucdriilor, etc.).
Cerefi copilului sb identifice situaliile in care v-ati comportat asemenea unui prieten.

Liudafi copilul atunci cind manifesti comportamente de cooperare!

Onsnnvllu:
prin aceastd activitate copiii invafd sd identifice comportamentele care faclliteazil
stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele de cooperare
esenfiale pentru dezvoltarea implic[rii in joc, precum gi comportamentele
a.

prosociale.

Dr cn tnzvor,rAu acsnsrA conternNlA:

a. permite

copiilor sE dezvolte abilitafi de interrelafionare adecvate;

b. ajutd copiii sd achizifioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menfinerii relafiilor interpersonale.

NOTA,: .

,,,.=
:.,,'::

Ineurajali
.manifestarea

-omporta-me{teloi
de coooerarin...,,.

diferile io'nteiG"..'
fioeut cu fritii"':""

jocul cu alli
copiiJ;,-,. ,

r
dctivitatea:16

Obiectul misterios
Obiective

CoupnrBNTA GENERAT.I: competenfe sociale

CoupnrnNTA spECrFIcA: cooperareain joc

Sd-$i dezvolte abilit5tile

:
oe conversalle
Sd exerseze

abilitdtile de

interrelafionare prin

Prnsoaua cARE lpr,rcA ACTrvrrATnn: pirintele (pnrin{ii)

dialog

DunarA: 10 minute
MnrpRltr,n: un obiect
Pnocnouru

de acas[.

DE LUCRU:

Etapa I
Spuneli copilului c[ afi ales un obiect din camera unde vb afla[i.
El trebuie si vd pund intrebdri (maxim 10) pentru a aflacare este obiectul la
care v-ati
gindit. Avertizali-l c[ nu putefi s6 rdspundegi decdt prin ,,da,, sau,,nu,,.

Etapa II
Cerefi copilului sd aleagd un obiect.
Punefi-i intrebdri pentru a ghici obiectul. Dupb

aceea, schimbafi

rolurile.

Liudafi copilur pentru ghicirea obiectului misterios!

Orsnnv,rlrr:
a' prin aceastd activitate copiii inva!6 sd identifice comportamentele
care faclliteazd,
stabilirea gi menfinerea relaliilor de prietenie;
b' prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele de cooperare
esenfiale
pentru dezvoltarea implicrrii in joc, precum gi comportamentele
piosociale.

Dn cr onzvorrLtr aceasrA covrrrrrNlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilitd{i de interrelafionare adecvate;
b' ajut[ copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi menginerii
relaliilor interpersonale.

{Q1.{!r,:..''r'
Putefi

sb

=
:

realtzati
aceasti
t i'-:
:::::,

::,

Activitate'in= '

difedte'e'bntexte

peAtruawajuca.
Cu,copilUl':.,

:..

ACtivitatda 17

Modele din plastilinl

obiectine-.,, ,,...-,
CoupnrBNTA GENERAIA: competente sociale
CovrpnrBNTA spECtFrcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

situalie de joc

r.,.Si4i dez-volte

abili

il.-,
de conversalie
5a exerseze olerfea
ajuto. lni $i cOoperarea rn
.

:::::t:

Joc

DururA: 10-15 minute

MarBnrar,n: plastilin6.

PnocpouRl

DE LUCRU:

Facefi echipd cu copilul dumneavoastrS.

Stabilifi impreund cu copilul ce dorili sd modela{i.
Dacd este nevoie, oferili copilului ajutor gi descriefi lucrurile pe care le face.
Discutali ceea ce facefi impreund cu copilul.

Nu transforma{i acest joc intr-o competifie!

Punefi accent pe incurajarea cooperirii!

Onsonv.rlrr:
a. prin aceastl activitate copiii inva{5 s5 identifice comportamentele care faclliteazd
stabilirea qi men{inerea relafiilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele de cooperare esenfiale

pentru dezvoltarea implic[rii in joc, precum gi comportamentele prosociale.

DB ca

rnzvor,rAlr lcelsrA conrpnrrxrA:

a. permite

copiilor s[ dezvolte abilitdli de interrelafionare adecvate;

b. ajutd copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menf inerii relafiilor interpersonale.

,,::

r Sd interactione2e intr-o

.
PsnsoaNl cARE lpr,rcA ACTrvrrATnn: pirintele (pirin{ii)

.,

NorAr.
NuUt*i'ia,tineti
? ...
a2

cont de nivelul de
dezvottare

motricit[qii ,fine.a:
copilului" Nu.ij
cereli lucruri pe.,,
cafe nU:,le poate.i':

ftCe- '

',.

Activitatea lS

Turnul din cuburi

CoupnrnNTA GENERAIA: competente sociale
CovrpBrBNTA spECrFrcA: coope rarea,in joc, comportamente
prosociale

,Obie-CtiVe,:,,.,,,.,.,

nplrcA AcrtvrrATn,t : plrintete (pirinfii)

Sd interaClioneie

intr-o

S5-$i dezvolie abilitefile

de conversafie
Sd exerseze oferirea

aJutorulur ql Cooperarea in
Joc

DunarA: 10-15 minute

MatnRrar,E: cuburi, imagine cu turnul din cuburi.

Pnocruuna

DE LUCRU:

Facefi echipi cu copilul dumneavoastrd.

Propunefi-i si construi{i impreund tumul din imagine (putefi
desena dumneavoastrd
modelul).
Colaborafi pentru a construi turnul.
urmdri{i ceea ce face copilul gi incurajafi-l dacd este nevoie.

Nu transformati sarcina intr-o competitie cu copilul

dumneavoastri!

Onsnnvllrr:
a' prin aceast[ activitate cgniii ?nvafd sd identifice
comportamentele care faciliteazd,
stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie;
b' prin aceasti activitate copiii exerseazd comportamentele
de cooperare esenliale
pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum gi
comportamentele prosociale.
i

Dr cn nnzvor,rApr acnlsrA conrrnrnNlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilitSti de interrelafionare

adecvate;
b' ajutd copiii sd achizifioneze comportamentele necesare
stabilirii gi menfinerii relafiilor

interpersonale.

NO,.TA::=..;. tii=

Modelul tiebuie
ie'na+,i u$1i

sdnu,ionlin["r"
mai,rnqltAe5-6.

cfturi,-

202

.,,1 .

i'='si 1iedejoa.-=.'"=i'1

i
PnRsoAN,q, cARE

r,-,,1,,=..

:"t,,,.,-':;,,
1

Activitatea

19

YArsta

't,

't" ,

,-''

3.4 ani

Castelul lego
Obiective
ConrpBrnNTA GENERAT A: competente sociale
CovrrurnNTA spECIFIcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

PnRsoan,t cARE aplrcA AcrrvrrATna.: plrintele

(pirin{ii)

.
':

Sd-$i dezvolte abilitSlile

oe cooperare
t:t:t I l
SE eierseze a'bilitdiile de
impd4ire'ajuciriilor, de
cerere gi de oferire a
ajutorului, de agteptare a

rdndului

DururA:10-15 minute
Marnnrar-n: cuburi lego.
PnocnluRa

DE LUCRU:

Realizafi impreun[ cu copilul o construcfie din cuburi lego.

Punefi la dispozilia copilului un num[r destul de mare de cuburi pentru a construi un
castel, dar suficient de mic pentru a-l obliga sd coopereze gi sb-qi impartd materialele.
Modelafi cooperarea prin comportamentul dumneavoastr[. (,,8u am nigte cuburi albe.
Unde le putem pune?", ,,Construim un turn sau dou[?", etc.)

Liuda{i copilul pentru comportamentele de cooperare manifestate pe parcursul

activitifii! Nu construifi in locul copilului!
Onsnnvalrr:
prin aceastd activitate copiii exerseaz[ comportamentele care faciliteazl stabilirea
menfinerea relatiilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii invafl sd dobAndeascd capacitatea de a se implica
in jocurile celorlalli;
c. prin aceasti activitate copiii sunt incuraja{i sb transfere ceea ce invafd in jocul
cu pdrinfii gi in alte contexte (cu copiii de aceeagi vdrstd).
a.

gi

NOf;,! ."--Dn cr rnzvor,rAM ACEASTA comrornnlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilitdfi de interrelafionare adecvate;
b. ajutd copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menfinerii rela{iilor interpersonale.

UnnArifi iu....
atenlie modul,in
care se comporta

@i1u1-$sa!i-l si
preia

c'oltrotll

asupra sfua{tet

,,

gt:..

NU lncerCafi.sd='
rnbnopolizali'
351iYi1n1s3":::';'.:=

Cum sI incep sI m[ joc cu altcineva

ColrpnrnNTA GENERAT,A: competente sociale
CorrporBNTA spEcrFrcA: cooperarea in joc, ini{ierea
interactiunilor cu ceilalfi copii

Obie0tive., . -..-'
r

S achizilionezs,,' ...

strategii de implicare in
Joc

Pnnso,qNa cARE apr,rcl ACTrvrrATn,t :

pirintele (p5rin{ii)

.' Si

exei,seze

stiategiile

de relationare

DunnrA:10-15 minute
M,ttnRtar,B: scenarii (pentru detalii, vezi AnexaC.S. 13), 2 pdpugi.
PRocpouna

DE LUCRU:

Interpretafi scenariile cu ajutorul pdpugilor.

Cerefi copilului s5 demonstreze prin joc de rol modul in care ar putea sd inilieze
un joc
cu un alt copil.
Asigurafi-vd de faptul cd afi exersat impreund frecare dintre jocurile de rol.

Nu criticafi copitul daci greqegte!

de a exersa strategiile de implicare in joc!

Liudati-i efortul

Onsonvllrr:
pril aceastd activitate copiii

a.

exerseazd comportamentele care faciliteazd stabilirea gi

menfinerea relafiilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii inva[dsd dobdndeascd capacitatea de a inilia
interacliuni adecvate vdrstei.

DB cB

oBzvor,rAu lcnnsrA covrnrrNlA:

permite copiilor si dezvolte abilitdti de interrela{ionare adecvate;

b. ajutd copiii sd achizi{ioneze comportamentel;;;r;;;;; ,ouitirii gi menfinerii
relaf iilor interpersonale.
a.

NOTAl,,,,,=,.'.

Pent a nul =.plictisi.

c-opilul,.=.,

putetiiA,,qeeliztti'
aceastd'adtivitate,,
::'
*.. dif"ait".,.,

contexte. :'

'':::::=:

Alfi, Pufi

gi Puqu ne

inva{I sI rezolvlm

problemele dintre prieteni

obie1,,,,.!..i

CovrpnrnNTA GENERAT-I: competenfe sociale

CompnrnNTA SrECIFIcA: cooperarea in joc, rezolvarea de
probleme, toleranfa la frustrare

PnnsoaNn cARE apr,rcA ACTrvrrATnl: plrintele

(pirinfii)

Sd invete sd rezolve
problemele care pot sd
apari intr.,ir rela-tie dg ,',:.
prietenie
Sf, exe.is@ stra! ii de=
rezolvaie a problemeloi

.
.

DunnrA:10-15 minute

Sa reaClioneze adecvat
.

Mlrrmlr,E:
PnocptuRa

.='

in :qitua@onfl @ale,':..

scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 14),2 pdpugi.

DE LUCRU:

Interpretafi scenariile cu ajutorul p[puqilor.

Cereli copilului sd ofere solufii pentru situafiile problematice ale personajelor din
scenarii.
Recurgefi la cunogtinfele lui despre cooperarea in joc Ai despre rezolvarea de
probleme.
Exersa{i prin joc de rol solufiile propuse (dacd acestea sunt adecvate).

Liudafi copilul pentru prestafia din timpul jocului de rol!

Intervenifi cu sugestii numai in cazul in care copilul nu identifici solufii adecvate!
Onsnnvalrr:
a. prin aceastd activitate copiii exerseaz[ comportamentele

care faclliteazd,
stabilirea
gi menfinerea relaliilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii invafd sd rezolve situaliile probleml care pot
sd apard intr-o relalie de prietenie;
c. prin intermediul acestei activit[fi se faciliteazd achizi[ionarea unor strategii
rezolutive adecvate vdrstei.

Dr cB ogzvor,rArr ncusrA conpnrnNlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilit[{i de interrela}ionare

NOTA!'
DaCE este

=""""
nqsaii

puteli

sd reamintiii
copilului iehnica'.
,ohros c ulei

=,,',..,..,,''

Pstoaset";iii.ilatt.
in cadrufl :::r"=
actiditalilor pentru
adecvate;

b. ajutd copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi

menfinerii relafiilor interpersonale.

dazvaltargv

t:,"

,'.,

Competenteloitt'-

Emolionale. .'

F=

,,ffi

,M......
'%
:;G

,fr.
1

.ffi1

22.
23.
24.

AMr NE INVATA
DESPRE REGULI
SA EXERSAM REGULILE
IMPREUNA CU AMI
AMI NE INVATA SA FIM

26.

RESPONSABILI
LA CE SA NE A$TEPTAM
CIiND NU RESPECTAM
REGULILE
ACELA$I-DIFERIT

27.

$r-sAU-ALTCEVA

28.

TNATNTN-DUPA

29.

BRUNO $I BRUNI AU
NEVOIE DE AJUTOR
ACUM SAU MAI

25.

''

"

::-I

o Respectarea regulilor

208

. Respectarea

regulilor

209

o Respectarea regulilor

210

o Respectarea regulilor
o Toleranff, la frustrare

2tl

o Rezolvarea de probleme

212

Rezolvarea de probleme
o Rezolvarea de probleme
o Identificarea etichetelor verbale ale

213
214

emofiilor

30.

rAnzrur

31

,,A AVEA" SAU,,A NU

AVEA'' O PROBLEMA

32.

ORICE PROBLEMA AR.E,

MAI MULTE SOLUTIT

JJ.

PALARIA MAGICA
PENTRU SOLUTIT

34.

o GRE$EALA
RECUNOSCUTA ESTE PE

35.

JUMATATE IERTATA
A FOST DREPT SAU
NEDREPT?

36.

PALARIA MAGICA _
SOLUTII DE REZERVA

)t.

DETECTIVUL DE
ACCIDENTE
sA iNvAlAru curvr sX
FIM PRIETENI

38.

206

o Rezolvarea de probleme

zts

o Rezolvarea de probleme
o Toleranta la frustrare
o Rezolvarea de probleme

2t6

Recunoa$terea gi etichetarea
corectd a emotiilor
o Rezolvarea de probleme
o Recunoagterea gi etichetarea corectd
4 emofiilor
o Rezolvarea de probleme
o Identificarea etichetelor verbale ale

217

218

219

emoliilor

. Rezolvarea

de probleme

o Rezolvarea de probleme
o Recunoagterea gi etichetarea corectd
a emofiilor celorlalti
Rezolvarea de probleme
o Toleranla la frustrare
o Reglarea emotionalS
o Rezolvarea de probleme
a Reglarea emotionald
. Cooperarea in joc
o Comportamente prosociale

220

Strategii de relafionare
221

'r'r',

223

224

39.
40.

4r.
42.

43.

PRIETENI ADEVARATI

OBIECTUL MISTERIOS
MODELE DIN
PLASTILINA
TURNUT DIN CUBURI
CASTELUL LEGO

44.

CUM SA INCNP SA MA
JOC CU ALTCINEVA

45.

ALFI, PUFI $I PU$U NE

iNv.q.TA sA nBzoLvAM
PROBLEMELE DINTRE
PRIETENI

. Cooperarea

in

joc

225

o Comportamente prosociale
o Coooerarea in ioc
o Cooperarea in joc
o Comnortamente orosociale

226
227

. Cooperarea

228

in

joc

o Comoortamente orosociale
. Cooperarea in joc
o Comportamente prosociale

o Rezolvarea de orobleme
o Cooperarea in joc
o Initierea interacliunilor cu ceila{i
copii
o Tolerantd la frustrare

. Cooperarea

in joc
o Rezolvarea de probleme
o Toleranfa la frustrare

229

230

231

Ami ne invatil despre reguli

Obiective

CorrpBrnNTA GENERAT,A: competente sociale

ConrpnrnNTA spECrFrcA: respectarea regulilor

PnRsonNa cARE lpr,rcA ACTrvrrATna: pirintele @nrin{ii)

DuurA:

o Sd se familiarizeze cu
regulile
o Sd cunoascS
comportamentele
aferente regulilor

15-20 minute

MarnRrAr,n: poster cu reguli, povestea (pentru detalii, vezi Anexele C.S. 15 gi C.S.
16).

PRocnnuRn DE LUCRU:
Etapa I
Prezenta[i copilului posterul cu reguli.
Incurajali-l si identifice regulile pornind de la desene.
Etapa II
Citifi copilului povestea pentru a-i reaminti regulile sau pentru a-l familiariza cu cele
noi.
Discuta{i cu copilul confinutul povegtii. (.,Crezi cd lui Ami i-a pldcut ce avdzutla
prietena/ul ei?", ,,Ce crezi cd i-a pl6cut?", ,,Ce nu i-a pldcut?", ,,Cum crezi cd ar trebui
sd se comporte prietena/ul ei?")
Lafrnal, cereli copilului sd descrie regulile discutate.

Nu uitafi si repetati regulile (mai ales cele noi) in contexte diferite pentru a
facilita retinerea acestora!

Onsnnvnlu:
a. prin aceastd activitate copiii sunt familiariza[i cu regulile de comportament de acas[;
b. prin aceastd activitate copiilor li se explic[ rolul regulilor gi modul in care ar
trebui sb se comporte.

Dn cn DEZvoLTANT acB,qsrA covrrnrnNli:

a. ajutd copiii si dezvolte complian![ fa!6 de reguli qi sd infeleag[ ulterior faptul
cd orice comportament are consecinfe;
b. permite copiilor sd dezvolte sentimentul de control qi siguranfd, deoarece
regulile fac mediul predictibil.

NOTA!:..
Pentru-

.::

respeetarea,

regulilor puteti
s-E-stabilili un
ilstem de
recompense.

5-7.ani

Si exerslm regulile impreun[ cu Ami

Obiective

CompnrpNTA GENERAT,A: competenfe sociale

ConapnrrNTA spECrFIcA: respectarea regulilor

Sd se familiarizeze cu
='=fu;Einn

i@ril

o sd ex-ersezj

Pnnso.tNl, cARE apltcA ACTIVITATna : pirintele

(pirinfii)

,,'=;:t.-,,

comBortam@1e',,,,,t,-,
aferente regulilOi

DunarA: 15-20 minute

Marnm,tr,n: poster cu reguli (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 15).
PRocnouna
Etapa

DE LUCRU:

Ardta[i copilului posterul cu reguli gi reactualizafi impreund cu acesta confinutul

regulilor.
Incuraja{i-l sd le descrie cu ajutorul desenelor de pe poster.

Etapa

II

Spuneli copilului c5 vefi exersa regulile cu ajutorul lui Ami.

Modelafi invd{area regulilor prin joc de rol in contextele in care poate sd inve{e regula
(ex. s6-qi impdtureascd hainele dupd ce se schimb6, etc.).

Nu uitafi si repetafi regulile in contexte diferite pentru a facilita retinerea

acestora!

Onsenvnln:
prin aceast[ activitate copiii invall despre regulile de comportament;
b. prin aceastl activitate copiii au posibilitatea de a exersa comportamentele dezirabile,
a.

ceea ce faclliteazd, invdtarea acestora.

Dn co uozvor,rAlr lcalsrA connpnrnNrA:

a. ajutd copiii s[ dezvolte complianfd fali de reguli gi sd infeleag[ ulterior faptul
cd orice comportament are consecinfe;
b. permite copiilor sd dezvolte sentimentul de control gi siguran!6, deoarece
regulile fac mediul predictibil.

NOTAI
Pentru,

':.
,,,,'

rSpectar:ea --..

reguffir'puteli

stabiliti$n::ni
siStern d9='. ' '-,

SA
I

::

.::,::,

recompense,

:::

Ami

ne

invatil si fim responsabili

Obiective

CoNrprrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale

CoupnrnNTA spECIFrcA: respectarea regulilor

Si cunoascd

"

consecilfele

Cffi@'i"='"

reresoectdri i'ib grl tilor

r Sd facd distinclia intie

.-

PnRsoaN.l cARE lpr,rcA ACTrvrrATnn : pirintele

(pirin{ii)

DunarA: 10-15 minute

,'':ao.rpo

uia' , =l

,' adeivateSi inadeCvate

MllnRrnr,n: poster cu reguli, poveste (pentru detalii, vezi Anexele c.S.

15 qi c.S.

16).

PRocanuna

DE LUCRU:

Discutafi cu copilul confinutul povegtii ,,Ami ii face o vizitd,prietenei/ului ei,'.

Dacb este nevoie citili povestea din nou.
Stabilili impreun[ cu copilul consecinlele nerespectdrii regulilor: recompensele pentru
comportamentele adecvate, precum gi sanc{iunile penku cele inadecvate.

Liudafi copiii atunci c6nd se conformeazS! Administrafi consecinfele atunci

cffnd

sunt non-complianti!

OnsnRvalrr:
prin aceastd activitate copiii invafd despre consecinfele nerespectirii regulilor

a.

de

comportament;
b. prin aceastd activitate copiii in{eleg cd orice comportament este urmat de consecinte
(recompense sau sancfiuni).

Dr cn onzvor,rAtvr lcrasrA cournnrnNlA:

a. ajutd" copiii sd dezvolte complianfd fa{d de reguli;
b. dezvoltd autonomia gi favorizeazd responsablhtur"ucopiilor fa[6 depropriul
comportament.

NOTA! ":,.' :
-..
.f lil Consecventl,
in administrarea
ionseiinletror ',
-::,.,,.
stabilite.de
comun trcord; -

210

Activitat+C'26

La ce s[ ne a$teptim cAnd nu respectlm

regulile
ObiCctive
:

ConrpnrnNTA GENERAIA: competente sociale

ConrpBrrNTA spECIFIcA: respec tarea regulilor, toleran{a la frustrare

t:t:

Sd cunoasCd

faptul cd

una dintre

tl

consecintele
,'

nerespect"drii regul

iI

or

este excluderea

PBRsolNa cARE lpr,rcA ACTrvrrATon: plrintete (pnrinfii)

o Sb se familiarizeze cu

=procedura

de

,...

excludere

Dun-qra: l0-15 minute

MntrRtu-n: poster cu reguli, scenariu (pentru detalii, vezi Anexele c.S. l5

gi c.S.

17), pdpugi, ceas cu alarm6.

PnocoouRa

DE LUCRU:

Discutafi regulile impreund cu copilul, utilizdnd posterul. Stabilifi consecinlele

nerespectdrii regulilor.
Avettiza[i copilul asupra faptului cd una dintre posibilele consecinte ale nerespect[rii
regulilor este excluderea.
Modelafi excluderea pebaza scenariului propus in anex5, utilizdnd o pdpuq[ gi un ceas
cu alarmd care sd indice expirarea timpului de excludere.
La final, rugafi copilul sd vi arate cu ajutorul pdpuqii cum se desfrgoard excluderea.

Reamintifi-vI sl liudafi copilul atunci cind

se

conformeazi regulilor!

Onsnnvalu:
a. prin aceastd activitate copiii inva!6 faptul cd excluderea poate fi una dintre
consecinf ele nerespectlrii regulilor;
b. prin aceastd activitate copiii infeleg cd orice comportament inadecv at arc

consecinte.

NOTA!

=.,

Pute$ utiliia,:i'..

aceastafutodt,$i"
DB cB onzvor,rAvr

ncusrA connenrnNlA:

copiii s[ dezvolte complianld fal6 de reguli;

b. dezvoltd autonomia gi favorizeaz[ responsabllizarea copiilor fa!6 de
propriul comportament.
a. ajutd

cu un copll mar
mic de 5 ani,-ins[

vi iecodandadisa

tos ic deiei
doai'ilacim aveti,
altS bpgiunel
,

V...6iitc..;r'.=.-,.i..,:
'
:i::.:
:
'

'':..,-.:a::.::.:::

3-/

anr

Acelaqi-diferit
Obiective
ConrpnrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale
ColrpnrnNTA spECIFrcA: rezolvarea de probleme

PrRsoaNa cARE apr-rcA AcrrvrrATna: pirintele

(pirinfii)

"""t,,,,11-,--,

o Sd inleleagd faptul cd
aCeea$i-pio.b,{ i'p e'fi
rezolvatd in diferite
moduri

-'

i.ie.*tiiiti#"ra=,riiii6ijnr
,.:

fiecesar

rgiolVirii

'1iobiefi,e..

DunnrA:10 minute

MatBntlrE:

"=;,,;;;:;..

,,

d,.,,,=,,.

"-.'",

"=l

scenariul (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 1g).

PRocnouRaDE LUCRU:
Spuneli copilului cd o sd v[ juca]i impreund un joc.
Urmafi scenariul propus de noi.
Variafi instrucfiunile pe care le oferili.
Continuafi exercitiul atdt timp cdt copilul nu se plictiseqte.

Simfifi-vi bine in timp ce vi jucafi impreuni cu copilul! Nu-l criticati chiar daci
mai greqegte!

Onsnnvllrr:
a. prin aceast[ activitate
b. prin aceastd activitate

copiii achizilione azd,limbajul necesar rezolvfur]i de probleme;

copiii infeleg conceptele de ,,asemdndtor,, gi ,,diferit',.

Da cB oszvolrAna acnnsrA covlenreNlA:

a. permite copiilor sd achizilioneze prerechizitele necesare rezolvarii de probleme;
b. ajuti copiii sd dobdndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme adecvate
vdrstei.

5OTA'!._.'',,
Putefi

sa

:,,,,,,:

ili2aJi

jocuf{CLAgJ-,
DIFERITft mti,

m si tii=.
::::
iotidiehe,=

2t2

5-/ anl

$i-sau-altceva

Otiiitive. :.',

1,,,ne{e.ie_'.
PnRsolNa cARE apr,rcA ACTrvrrATna: plrintele (pIrin{ii)

,, =,,.''=

a Se aChititioneze limbajul
necesar rezolvirii de

-roilte;e "'.'

DururA:10 minute

Pnocnturu

":

o Sd inteleaed fanful cd in
.
aceea;l srtuale pot ellsta
mai multe puncte de

ConrpnrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale

ConrpnrnNTA spECrFrcA: rezolvarea de probleme

MatnRr,tlE: scenariul (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 4),

rr

2 pdpugi.

DE LUCRU:

Folosili pdpugile pentru a interpreta scenariul propus de noi.

Pe parcursul scenetei, cerefi copilului sd rdspundd la intreb[rile dumneavoastrd.
Continuafi jocul atdt timp c6t copilul este interesat.

Simfi{i-v5 bine in timp ce vI jucafi impreuni cu copilul! Nu-l criticati chiar daci
mai greEeqte!

Onsnnvllrr:
prin aceastd activitate copiii achizilioneazd,limbajul necesar rezolvdrli de probleme;
b. prin aceastd activitate copiii in{eleg faptul cd aceeagi situalie poate fi privitd din
a.

mai multe puncte de vedere.

Dr cn lnzvor,rAnr lcBlsrA colrnrnNlA:

a. permite

copiilor s[ achizilioneze prerechizitele necesare rezolvdrii de probleme;

b. ajutd copiii s1 dobdndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme adecvate
vArstei.

NoTA!="'.'
!iii.inventali
;i'alteiocuri $I561J:. -{CEVA
Ll ame'ae'n
propuse d'noi".:
Ud;lAaF j6a.u1,.iq.,i
di;fedte contexte.,-

r/\

lnainte-dupi
Obiective

ConnpnrenTA GENERAT A: competenfe sociale,

competen{e
emofionale
conrpnrnNTA spECIFIcA: rezolvarea de probreme,
identificarea
etichetelor verbale ale emotiilor

PnRsonNl cARE lpr,rca ACTrvrrATnn: pirintele

,,'.'S 5' ?npeleag^{ reiaJia',' =,,

":r,tempoiald INAJIdTE.'-,
DTIPA
i

a SI achizitioneze limbajul
neceSar rezolvdrii de
probieme

(plrinfii)

Sd exeiseze recunoagterea

.-,,emojiilor,,,,in.c6ntexhrl'.
re2olvdrii de probleme

DunnrA: l5-20 minute

vezt Anexa C.S. 5).

Procedura de lucru:
Etapa I
Citifi copilului povesrea.
Intrerupefi povestea pentru a pune ?ntrebdri
despre ceea ce urmeaz| sd faci personajele
sau despre modul in care se simt.
,'cu cine s-au intdlnit Bruno gi Bruni iNerNrp de a ajunge rarac?,,
,,Ce a fdcut Bruno tNafNfB sd inceapd sd_l caute p" B*ii?,,
,,LJnde l-a ciutat pe Bruni DUPA ce a stat sA se g6ndeasc6?,,
l-a gisit pe Bruni iNarNrp sau DUP"A rc i-"
in rufigurile de l6ng5
i;"ril,""

"artat

Acolo unde este posibil punefi intreb5ri despre

starea emofionald a personajelor.
,,91-_ s-a simfit Bruno cdnd, avdzutc[ nu_l gIseqte pe Brurri?,,
,,Cdnd te-ai simfit la fel ca Bruni?,'
Etapa II
Amestecafi ilustrafiile povegtii gi rugafi copilul
si le ageze in ordinea
corect6.

Lludafi copilul pentru rlspunsurile oferite!

Observafii:
a' prin aceasti activitate copiii achizifione
azdlimbajul necesar rezolvdrii de
probleme;
b' prin aceastr activitate copiii infeleg faptul
cr orice comportament este urmat
de consecinfe gi invafd s6 se proiec tel,e inviitor.
De ce dezvoltim aceastE competenfi:
a. permite copiilor sr achizifiotr"r" pi....hizitelenecesare
rezolvrrii de
probleme;
b. ajutd copiii s6 dobdndeascd ulterior strategii
de rezolvare de probleme
adecvate vdrstei.

214

..

fllOf:Ai',''-.-

,r

Dacd esie,,t',--

'

,necesa4, oferi{i':
,cgBilului,ajui6r"
pentfu a'ordona.
coreCt imaginile.
Puteli-sl,'"'-'t'",intrveaifi.iu'f i:''
infisldii - -,'-: l

ajut6toti".-' 'r'."

.,

Bruno $i Bruni au nevoie de ajutor

CotrpnrrNTA GENERAIA: competente sociale
CoupnrnNTA spECrFrcA: rezolvarea de probleme

obiictiyg

AcrrvrrATu: plrintele (pirin{ii)

DunarA: 10-15 minute

Marorulln:

povestea (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 6).

'-

'=
:l

r Si inleleagd
.;::,

PBRsoaNl cARE apr,rcA

.:=.

faptul ci o
rituaf ie.-p. i_o11,414 ar.e*ai l

multe solutii

Sd priveascd o pioblemd
',, din mai-fiulte'perspecrtive

.i

Sa

','

ani@2e

pd.sibilala

onse'ein{C' blb :s'olulii 1or

propuse

PRocnnuRnDE LUCRU:

Citi{i copilului povestea.

Identificafi impreund cu copilul problemele cu care se confruntd personajele.
Stabilifi ce ar putea sd facd personajele in situafia respectiv[. (,,Ce crezi c5 ar putea

sd

fac6?")
Compara{i solufiile oferite de copil cu cele din poveste.
Incurajafi copilul sd anticipeze posibilele consecinle ale solufiilor propuse. (,,Ce crezi
cd se va intdmpla dup[ ce...?")

Incuraja{i copilul si ofere cit mai multe solu{ii!

Nu impune{i copilului si ofere solufii plauzibile, incurajafi-i creativitatea gi
imaginafia!
OnsnRvalu:
a. prin aceastd activitate copiii dezvoltd capacitatea de a identifica mai multe
solufii pentru aceeagi problem6;

b. prin aceast[ activitate copiii infeleg faptul cd oamenii pot avea puncte de
vedere diferite ?n legdturd cu aceeaqi problemd.

NOifA!,,, , ,l,

,,',,.

Pune$ aCcehtul pq

oferiiea sq,.l$ilori
nu

Dn cn rnzvor,rAvr lcnasrA comroreNlA:

a. permite copiilor sd achizifioneze strategii adaptative de rezolvare de
probleme;
b. ajutd copiii sd invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faciliteazd stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie cu ceilalli copii.

neapiralp

..-

coi$tud! ,'
acesttira. P..entru
copif$te' ' '
irilpo-rtant,S'A=

iiri s6'rehlve,
protl a '3-6 o
tezOlW

per&Ct.

Activitatea 31

Acum sau mai tirziu?

Obiective

CorrpnrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale

covrprrnurA spEcIFrcA: rezolvarea de probleme, toleranfa la

frustrare

Sd inteleagd faptul ca
uneori pentru a rezolva o
problema este necesar sE

identificdm momentul

PnRsoaNa cARE apr,rcA ACTrvrrATn.L: pflrintele

(pirinfii)

potnvit
SI identifice posibile
solulii la probleme

DururA:10-15 minute
MarBrunLE: scenetele, ilustrafiile (pentru detalii, vezi Anexa c.s. 7), doui pdpugi.
PRocnnuRa DE LUCRU:
Interpretafi sceneta cu ajutorul pdpugilor.
Identificafi ?mpreun[ cu copilul momentele potrivite sau nepotrivite pentru a realiza

anumite comportamente.
Prezenta[i copilului ilustrafiile gi stabilifi in ce mdsurd, acelaeste sau nu este
un
moment potrivit pentru a rezolv a problema.
Identificafi ?mpreun[ cu copilul posibile solufii pentru aceastd situagie. Nu interveniti
cu exemple dec6t ?n situalia in care acesta nu a identificat nicio solutie.

Nu criticafi copilul pentru rispunsurile oferite! Important este sI identifice

cflt
mai multe solutii!

Onsnnvalrr:
prin aceastd activitate copiii achizilioneazd,limbajul necesar rezolvdrii
de
probleme;
b. prin aceast[ activitate copiii dezvolt[ capacitateade a identifica mai
multe
solulii pentru r ezolv area unei probleme.
a.

Dn cB urzvolrAvr ncn,rsri covrenrnNlA:

a. permite copiilor s[ achizifioneze prerechizitele necesare rezolvdrii
de
probleme;
b. ajutd copiii sd dobdndeascd ulterior strategii de rezolvare de probleme
adecvate vdrstei.

216

NOTA!, = '
,M;i it"i iniazur
,unuiiopil:de, '"''
aceast6.'vflrsfies&
'indicat s6 iC uce}i

ajutorul ,in ,-, . "

identifierea ".,.,:,
poiibilelor ''..altematite- - ''' ,-

Activ.itatea32

Virsta"-'.
.::11...,., :,.:,,::.,:l'

li

L r: j::::

lr',

-,,,',5:7 .ani

nA avett sau ,ra nu aveatt o problem[

ConnpnreNTA GENERAIA: competen{e sociale, competenfe
emofionale
ConrpnrnNTA spECrFIcA: rezolvarea de probleme, recunoaqterea
etichetarea corectl a emotiilor

:::
ObiCitive,...::=,.,
:::::]::::::::::::::::j:i :::]

:,
i=a
taEAanss
,
::::,-::t
=

$nrinfii)

Duru.rA:10-15 minute

i::l

:j
i':::

puiSibilele situatii'..

Ei

problema-

.,S[*ociele
PnnsonNa cARE ArLICA ACTIVITATna.: pirintele

:t:::,1=

:,::::::,,::,::.::::::::::::,:::=

:
:::

difer.ite.

.r.,.stdii::m'ofional u:'
situaliile problemd

. Saeiichetezecarect

- reactiild motionale

MarnRrar,n: lista de situalii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 19).

PRocBluRl

DE LUCRU:

Discutafi impreund cu copilul situaliile problematice propuse in lista din anexe.

Identificali reacliile emolionale in asemenea situalii ipotetice. (,,Cum te-ai simfi
dac[...?")
Discutafi cu copilul care ar fi reacfiile lui vizavi de situaliile descrise. (,,Ce faci in aceastd
situalie?")
Stabilifi in ce mlsurd reacfiile propuse de cbtre copil sunt adecvate sau nu. (,,Crezi cd
aceasta este o idee bun6?", ,,Ce altceva ai putea face?").

Nu critica{i copilul chiar daci rispunsurile lui nu sunt perfecte!

Onsnnv,rlrr:
a. prin aceastd activitate copiii dezvoltd capacitatea de a identifica o situalie
problem6;
b. prin aceastd activitate copiii asociazd conceptul de problemd cu anumite
reaclii emofionale negative (furie, teamd).

:,N.OTA!,'' ., ,,
Folosili aceasti
actiVitafe

Dn CB DEZvoLTAM ACEASTA COMPETENTA:

a. permite copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de
probleme;
b. ajut[ copiii sd invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea qi menlinerea relafiilor de prietenie cu ceilalli copii.

cu ..r

scopu=1.dg ', ,i
:{e-acfial,ia, ,.
.,

,i'

i' oltinle "

aihiZifionate pdn

apfltitllile de", '

ldezv.o.1larca..

Competenl
Emo{ionale,;,

,.t,

r'

orice problemi are mai multe sclutii

ConrpnrBNTA GENERAT,A: competente sociale, competente
emotionale
covrpnrBNTA spECIFIcA: rezolvarea de probleme, recunoaqterea qi
etichetarea corecti a emotiilor

obiectite:::

;:::':=-

SE identifice cAt mai

I mUte,,
fiiif;;tu;-"

I'iitu-1i-e,p 1eE4

o Sd slabileascd

PnRsolNa cARE nplrcA ACTrvrrATnl: pirintele (pnrinfii)

consecinjele fiecdreia

dintre solutiile

DururA:15-20 minute
Ml:rnRtat-n: lista de situagii (pentru detalii, vezi Anexa c.s. l9A).

propuse
Sd priveascd o

t,,F' blemi. drn'''mai :,:l

, m:rlt r

ectiG.,

PnocnounaDE LUCRU:

utllizali lista cu situafii problematice din activitatea anterioarI.

Cere{i copilului sd identihce cdt mai multe solulii posibile pentru situalia respectiv6
(dacd este nevoie intervenili cu exemple).
Evaluafi pe rdnd soluliile impreund cu copilul. (,,crezicd este o idee bun[?")

Stabilifi reacfiile emo{ionale care pot sd apardca urrnare a implementdrii respectivei

solufii. (,,Cum crezi cE s-ar simfi dacd...?',)

Liudafi copilul pentru rispunsurile oferite!

Nu criticafi copilur, evaruafi alternativere cu rrbdare!
OnsnRvnlrr:
prin aceastd activitate copiii dezvoltd capacitatea de a identifi ca maimulte
solutii

a.

pentru aceeagi problemd;

b. prin aceastd activitate copiii invaf[ sd evalueze o solufie in funcfie de
consecinfele
acesteia;
c- prin aceastb activitate este facilitatd, capacitatea copiilor de a privi
o situafie din
mai multe puncte de vedere.

f{{)ifd!;:
Do cB onzvor,rAu acrlsrA courrrnNlA:
a. permite copiilor si achizilioneze strate gii adaptative de rezolvare
de
probleme;
b. ajut[ copiii sd invefe s[ rezolve conflictele in mod adecvat;
c- faciliteazd stabilirea gi menfinerea relatiilor de prietenie cu ceilalli copii.

218

r,.

':,;

In-terveni,ti numai

in*ituaJiile'in caie
este nev,Oie;-

- :,r

inoiajafl;A6dL'
sd

fie creativ=i Si.

se-gdndeasc6 la'cdt

maimulte solu1ii,.,

Plllria magici pentru solufii

Obiectivgt = I

CovrpnrnNTA GENERAT A: competenfe sociale, competen{e

emofionale
CovrpnrrNTA spEcIFIcA: rezolvarea de probleme, identificarea
etichetelor'verbale ale emotiilor

PnRsoaNl cARE lpr,rc,q ACTrvrrATu: pirintele (pirinfii)

DuurA:15-20 minute
doud p6pugi.

SE inteleagd

faptul cd un

comportament are
consecinle asupia
emo[iilor peisoanelor

implicate
Sa identifice- posibile
Cauze ale

Ma:rnm,tr,E: scenete, ilustrafii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 20),

PRocnouna

:-:::=.::.::::-:

reacliilor

emogionale

F.n't ci,o situalie din

mai multe puncte de
vedere,

DE LUCRU:

Interpreta{i sceneta cu ajutorul pdpugilor.

Adresali copilului intreb[ri pornind de la confinutul scenetei pentru a identifica
consecinf ele comportamentelor.
Amesteca{i ilustrafiile gi rugafi copilul s5 igi pund ,,pdldria magicd" pentru a se gindi
la ordinea corectd a imaginilor.
Cereli acestuia sd se gdndeascd la alte motive din cauza cdrora copiii ar putea sd
ajungS s[ se simtd furiogi. (,,De ce ar mai putea fi copiii furiogi?")
Apoi, cerefi copilului sd propund solufii pentru situaliile prezentate-

Liuda{i copilul pentru efortul de a identifica cauzele qi consecin{ele reactiilor

comportamentale!

Onsnnvllrr:
a. prin aceastd activitate copiii invafd sd aplice cunogtinlele despre emofii in contextul
rezolvdrii de probleme;
b. aceastS activitate permite copiilor sd exerseze paqii rezolv[rii de probleme.

NOTAj.r; ri'1.==
Dn cn lnzvor,rAnr ncnnsrA coMpETENTi:
a. permite copiilor sd exerseze prerechizitele necesare rezolvdrii de probleme;
b. ajutd copiii sI dobdndeasc[ ulterior strategii de rezolvare de probleme
adecvate vdrstei.

DacdCSte
neVoie,,
ii::::
.::,.:::::r:::'::::::::'i:

of,eri{it'opiluiu,i,,

ajutof,.ii1it .':"'1
identificarea-",','
cauzelor: anumitor
,,,.:,:1,
:::
comportamerts:.

vff 1s1a:,
::::

o greqeali recunoscuti este pe jumit

r--.

1;r':.,..-

:..:t

=.:.1::::.5-7,

ani

ate

iertatil
.Objecti*e

CoNrprrcNla cnNunnr,A: competente sociale

CouperpNla snncrrrcA: rezolvarea de probleme, strategii de
relafionare

".,,,-',.,,,,,,=,,

=,;,

a Sd in.teleagd faptul cd
rta*Entaie
,-'ori

c.o

conseclnte

o Sd achizitioneze strategii
pentru rezolvarea

Pnnsoaxa cARE,lpr,rcA ACTrvrrATu: pirintele

(pirinfii)

adecvati a unor situatii

,5aobtimat', .-, :,t"'

Durur.l:10-15 minute
MlraRrar,B: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 21), 2 pdpugi.

Sa exerseze

l=:

.oaui in care

pot reiolva problemele:

ia igi ceara siuze arunci
cdnd au greqii

PRocBnunn DE LUCRU:
Interpretafi scenariile cu ajutorul pdpugilor.
fiecare scenariu identificafi solufia adecvatd impreund cu
copilul.
Pupa
Incurajafi copilul sd exerseze solufiile prin joc de rol.
Identificafi alte situalii asemdndtoar. qi
copilului sd ofere solu{ii prin joc de rol.
""..1i
Exersali impreun[ cu acesta modul in care
pot sd-gi ceari scuze pentru ceea ce a frcut

gregit.

incurajari."ou,li1glri;,",T$,Ji,".l';fi

,ffi;ffi Tilil", jocuruideror!

OesoRv,rllr:
a' prin aceast[ activitate copiii dezvoltd, abilitatea de a
rezolva situalii problemd;
b' prin aceastd activitate copiii pot exersa rezolvareade probleme
in situatii
asemdndtoare cu cele din contexte cotidiene:
c' prin intermediul acestei activitdfi copiii achizilione azd
strategii de relafionare
adecv atd, (comportamente prosociale).

Dn cn orzvor,rAtr ncBasrA conrnroNl.l:

a. permite copiilor sd achizilioneze strate g\i adaptatrve
de rezolvare de
probleme;
b. ajut[ copiii sd inve{e sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faciliteazi stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie cu
ceilalli copii.

220

,NOTAi,=,'."
Daia,obier,vali

ei nu of0r,5.,,...'
sotulil a;uffi'r
-"' "lul ,.- -'1":

r,':

sugerhdu.i,' ,'

posibilesoffii.

VflfSta
'.;,,,:'.,..:=

:..,::=::''t;,...'

.,. 5-7 tfii

A fost drept sau nedrept?

0biective'..., t'''', =
CovrpnrnnTA GENERAIA: competenfe sociale, competenfe
emofionale
ColrpnrBnTA 5PECIFIcA: rezolvarea de probleme, recunoaqterea
gi etichetarea corecti a emofiilor celorlalfi

Sd inleleagd faptul cd
oriCe iompoftament are

consecin{e
Sa facd diferenla intre o

consecinli dreaptd sau

PBRsolNn cARE npr,tcA ACTIVITATnI: pirintele

(pirin{ii)

Duru,rA: 15-20 minute

M.ttnRrar-B: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S- 22),2 pdpugi.

nedreaptA
Sd evalueze o posibild

solulie din perspectiva

corectitudinii fatd de
pa(ile implicate in
, conflict qi iir fuctiede
emoliile pe care le

gene-reazd
PnocnouR-q. DE LUCRU:

"..,

,.

,,;.,.,,

Interpretafi scenariile cu ajutorul pdpuqilor.

intrebafi copilul in ce mdsurdrezolvarea propusd a fost dreaptd sau nedreaptd pentru
personaje.

Cerefi copilului sd identifice reacliile emolionale ale personajelor implicate qi sd le

denumeasc[.
Comparafi solufiile din fiecare scenariu qi stabilifi impreund cu copilul care este solulia
adecvat6.

incurajafi copilul si evalueze consecin{ele

qi

si fini cont de emofiile celorlalfi!

Onsnnvalrt:
a. prin aceastd activitate faclliteazd dezvoltarea capacit5lii de a infelege gdndurile

gi emoliile altei persoane;

b. prin aceastd activitate copiii achizilioneazdrcpere privind evaluarea

solufiilor implementate.

NOTA! =' :r:'::r'::::::

Va reeomandam
sd

DB cn DEZVoLTAM ACEASTA
a. permite

colrrnrnNlA:

copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de

probleme;
b. ajutd copiii sd invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea gi menlinerea relafiilor de prietenie cu ceilalli copii.

folosili,a4ast[,.

aCtivitate numai ",

'
cu copiiide peste
Sai. ineam 'celor mai mi-C,i= .,,
,este suficient pi =
disCuta1i.,.,-',,1',,,-,

posihlele=
consecin1e e.,..,.,

so'lutiilor.= -

Activitatea3T

viista,

.-,,,.,..,,",.'

)-/

anr

Plllria magici - solufii de rezervd,

CotupgrnNTA GENERAT,A: competenfe sociale, competen(e
emofionale
CovrprrrNTA spECrFrcA: rezolvarea de probleme, toleran{a la
frustrare, reglarea emo{ionali
PBRsoaNa cARE apr,rcl ACTrvrrATnl: plrintele

(pIrin{ii)

Dunara.: 15-20 minute

MarpRur,r: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. l1), o pdldrie.

PnocntuRaDE LUCRU:
Prezenta[i copilului scenarii referitoare la posibile situalii in care

Obiectine,,,...
'

' -".

;,,

.'S 5, anticip,,.ez"' p"o sibi l

probleme chiar $i atunci

cdnd strategia de rezolvare

a problemei este adecvatd

Sd achizifioneie strategii

altematjve pentru
rezolvaiea adecvatd a unor

situaliiproblemi
',. Sddeibeze strategiile

de.

reglare emogionald

achizifionate anterioi

Si adopte perspectiva altei

:, persoans asupiaproblemei

degi a utllizat o strategie adecvatd, rezultatul nu a fost cel agteptat.

Identificafi posibilele reacl1i emofionale in astfel de situalii, precum gi
Modul in care le poate gestiona in mod adecvat.
Cerefi copilului sd identifice posibilele cauze ale reacfiei neadecvate a celuilalt,
precum gi reac{iile emofionale ale acelei persoane. (,,De ce crezi cd" s-a comportat
aqa?",,,Cum crezi cd s-a simtit?")

Incurajafi copilul sd propund solufii prin joc de rol.

DacS este nevoie ghidafi copilul pe parcursul jocului de rol.

Liuda{i copilul pentru prestafia din timpul jocului de rol!

^
Incurajafi
copilul sI identifice reacfiile emofionale ale celorlalfi qi sI tini cont de
acestea!

Orsnnvllu:
a. prin aceastd activitate copiii dezvoltd abilitatea de a rezolva situalii problemi;
b- prin aceasti activitate copiii pot anticipa o serie de probleme care pot sd intervin6
in
r ezolv ar ea de prob I eme ;
c. prin intermediul acestei activitdfi copiii pot s5 exerseze reglarea emofional6 ?n

contextul rezolvdrii de probleme;

d. prin aceast5 activitate copiii dezvolt6 capacitateade a adopta perspectiva

celeilalte persoane.
DB cB

orzvor,rAu acalsrA cotrnnrnNlA:

a. permite

copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de

probleme;
b. ajutd copiii sd invefe sd rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea gi mentinerea relafiilor rde prietenie cu ceilal{i copii.

-t

,NOTA! , 1'-=
DacE este'-',
nev0re repetatl
pagii tehnicii
,,,bro:scalei ,,
jj:'

:::.:,

::

:{esto&se':n."'-

Detectivul de accidente
0bieCtive
:

ConrpnrBNTA GENERAT,A: competente sociale, competente

emo{ionale
CoUpBTBNTA spECIFIcA: rezolvarea de probleme, reglarea

emo{ionalI

::'

,.,,,.-

:::::=

a:.a":' '::.

o Si identifice corect
situaliile in care

'''iomportamen iiva
este ::un accident

o Sd reaclioneze

PnRsolul

CARE

apr,rcA ACTrvrrATnl: pirintele

(pirin{ii)

DunarA: 10-15 minute

comportamental gi
, emo{ional inmod adecvaf

..'&A

de situaliile.potgnfial
conflictuale

MarnRIlr,n: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 23).

PRocrruRl

DE LUCRU:

Prezenta[i copilului pe rind scenariile propuse.

Stabili{i dacd acestea au fost comportamente intenfionate sau accidente. (,,Ce crezl? A
fost un accident?")
Stabilili impreund cu copilul cum ar trebui sd reacfionezein fiecare din aceste situatii.
Exersafi rdspunsurile prin joc de rol.

incurajafi copilul si utilizeze tehnicile de reglare emo{ionalS atunci cf;nd este

cazul!

Onsnnvllrr:
a. prin aceastd activitate

copiii dezvoltd abilitatea de a rezolva situalii problema;

prin
b.
intermediul acestei activit[1i copiii pot sd exerseze reglarea emofionala ?n
contextul rezolvdrii de probleme;
c. prin aceast[ activitate copiii dezvoltd capacitatea de a identifica interpretdri
altemative vizavi de o anumitd situatie.
Dn cn unzvolrAu ncnasrA coMrETENTA:
a. permite copiilor sd achizilioneze strategii adaptative de rezolvare de
probleme;
b. ajutd copiii sd invefe s[ rezolve conflictele in mod adecvat;
c. faclliteazd stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie cu ceilalli copii.

NOTfl,, .r' ',':

UtilitafFtrategiile
de,reglare
:,.

o1ionald."

inv{ate de'c6!qe
Copii in modulul de
activi.ld1i

pentru=

Coryetenlele,:'
Emofionale. '"

223

:,:'

Activitatea3g

Si invifnm cum si fim prieteni

CoupnrnNTA GENERALA: competenfe sociale
CovrpBroNTA spECrFrcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

.:

Obiective
e

SE

identifice modalititi

de a se juca impreund
i,5_6,exers-e: abilitetile'de

PnRsolN,l cARE apI-rcA ACTTvITATEA

pdrintele (pnrinfii)

cooperare in joc
o Sd recunoasca Ia ieilalf
comportamentele
prietenoase

DunarA:10-15 minute
M,ttnnmr,E: povestea (pentru detalii, vezi Anexa C.S.
PRocnnuna

12)

DE LUCRU:

Citifi copilului povestea- Identifica{i pe parcurs comportamentele prietenoase

neprietenoase ale personajelor din poveste.

sau

Discutafi impreund cu copilul cum trebuie sd se comporte prietenii.

(,,Cum
\-' - ----- te
-- joci
Jt cu

prietenii?")

Cerefi copilului sd dem.onstreze prin joc de rol anumite comportamente.

Reali zali jocul
de rol ?mpreun[ cu copilul pentru a putea oferi solufi iin cazulin
care este nevoie.
Punefi accentul pe comportamente cum ar fi: oferirea ajutorului,
cererea ajutorului,
impdr{irea jucdriilor, agteptarea rdndului, atitudinile poiiti"our"
(sd spund,,te rog,, gi
,,multumesc", cererea permisiunii pentru a se juca cu jucaria altcuiva,
etc.j.

Liudafi copilul pentru manifestarea comportamentelor

jocului de rol!

de cooperare in timpul

Onsnnvnlrr:
a' prin aceastd activitate copiii invald sd identifice comportamentele
care faciljteazd.
stabilirea qi menfinerea rela{iilor de prietenie;
b' prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele de
cooperare esenfiale
pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum qi comportamentele
piosociale.
,,1-\QTA!-=,,'. ,

Dn cn orzvolrAm ncn,qsrA covrnrnNlA:

a. permite copiilor si dezvolte abilitbti de interrelafionare
adecvate;
b' ajut[ copiii s5 achizifioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menlinerii
rela{iilor interpersonale.

224

RealiiaJi,,.,,,-',,'.

j.ocuri .e ln
momentB

,:',:,]:

air e;i r'-

i11sfl{sf,:fin=, :'
gprasolicitali :,,
cooilul'=.,,.,,. =,

Activitatea 40

Prieteni adevflra{i
CotrprrBNTA GENERAT-A: competen{e sociale
CompernNTA sPECIFIcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

Pnnson Na. cARE npr,rcA ACTIvITArna.:

Obiective

Sd reCunoasci

comportamentele de
coopeiare in joc
Si exerseze a-bilitAtile de
cooperare ln Joc

pirintele (pirin{ii)

Duna.rA: 10-15 minute

MnrnRlaln: juclrii.
PRoCnUURADE LUCRU:

Jucali-v[ impreund cu copilul dumneavoastr[ un joc (lego, puzzle, cuburi, cu

maginufele, etc.)
incuraja!i-lsd coopereze in joc.
Oferili-i in timpul jocului exemple de comportamente de cooperare realizate de
dumneavoastr[ (oferirea ajutorului, cererea ajutorului, impd(irea jucdriilor, etc.).
Cerefi copilului s6 identifice situaliile in care v-a!i comportat asemenea unui prieten.

Liuda{i copilul pentru prestafia de pe parcursul jocului de rol!

Onsnnv,l,lu:
a. prin aceastd activitate copiii invald

s5 identifice comportamentele cate faclliteazd

stabilirea gi menlinerea relaJiilor de prietenie;

b. prin aceastd activitate copiii exerseaz[ comportamentele de cooperare esenliale
pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum 9i comportamentele prosociale'

Dn cB DEZvoLTAM ACEASTA covrnrnNlA:

a. permite copiilor sb dezvolte abilitdli de interrelafionare adecvate;
U. aiuta copiii sb achizijioneze comportamentele necesare stabilirii gi menlinerii
relaliilor interpersonale.

'
$otlti5
In0ur.aL1}i '-

manifcstarea,='
] ::.::
comportamehtel
of'&,coop.eq4re.

tt*t"t'"":- '=
c b*te':(jo'
cuta4ii, jocul
c.u

alli-opii),=

Activitatea4l,

Obiectul misterios
Obiective
:

ColrpnrnNTA GENERALi: competente sociale

ConarurnNTA spEcIFrcA: cooperarea in joc

PnnsoaNa cARE aplrcA AcrrvrrArea: pirintele (pnrinfii)

I t::l

o Sd-$i dezvolte abiliUlile

de conversatie

i'g eiarsazc*liiidtiia

o"-'

interrelalionare prin
dialog

DunnrA: 10 minute
MltnRmr-B: un obiect
PnocnnuRa
Etapa

de acas6.

DE LUCRU:

Spune{i copilului cd afi ales un obiect din camera unde vd afla{i.

El trebuie si vd pund inkebdri (maxim 10) pentru a afla care este obiectul la care v-ati
gindit. Avertiza[i-l cd nu puteli sd r[spundefi dec6t prin,,da', sau,,nu,,.
Etapa II
Cerefi copilului si aleag[ un obiect.
Punefi-i intrebdri pentru a ghici obiectul. Dupd aceea, schimba{i rolurile.

Lrudafi copilul pentru ghicirea obiectului misterios!

Onsnnvllrr:
prin aceastd activitate copiii inva!6 sd identifice comportamentele care faciliteazd
stabilirea gi menfinerea rela{iilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii exerseaz[ comportamentele de cooperare esenfiale
pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum gi comportamentele piosociale.
a.

Dn cn oszvor,rAvr acrasrA covrnrnNlA:

a. permite copiilor sd dezvolte abilitS{i de interrelafionare adecvate;
b. ajut[ copiii sr achizifioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menfinerii relafiilor interpersonale.

NOT fii==,

,,,,.

Puteli s5,iea1izali.,
aCeastf aCtivitate

fu diferi]e. :u:::=:l

io.ntexte'tin

a.,

vd iuca cu Cooilul
dumneavoastrd.

Modele din plastilini

Obiective

CorrpnrrNTA GENERAT A: competen{e sociale

CovrpnrBNTA spECIFIcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

PrRso.q.NA. cARE,lpr,rcA ACTIVITATna.:

pirintele (pirinfii)

r Sd interaclioneze
o

inii-o
fuali6.dej6p-=,-,,, ,=

:$[-si:;deitblte abilitdtile.,=
j

de conversalie
Sd exerseze oferirea

.1j,u.t luj,$i:coqBEi
.,.i.JOC.11

t,:.
'Lr::,..= :'-:-=

1:::

'

ea

in
,.....

DunarA: 10-15 minute

M.q.rrRrA,Ln : plastilini.

PRocnouRl

DE LUCRU:

Facefi echipd cu copilul dumneavoastrd.

Stabilili impreund cu copilul ce dorili sd modelafi.
Dacd este nevoie, oferili copilului ajutor gi descriefi lucrurile pe care le face.
Discuta{i ceea ce facefi impreunb cu copilul.

Nu transformafi acest joc intr-o competifie! Punefi accent pe incurajarea

cooperIrii!
OnsnRvalu:
a. prin aceastd activitate copiii inva!6 sd identifice comportamentele care faclliteazd
stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie;
b. prin aceastb activitate copiii exerseazd comportamentele de cooperare esen{iale

pentru dezvoltarea implicdrii in joc, precum qi comportamentele prosociale.

onzvor-rAlr lcnlsrA covrnnrnNlA:

copiilor sd dezvolte abilitdfi de interrelalionare adecvate;
b. ajutd copiii s[ achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi menlinerii
relaf iilor interpersonale.
DB cn

a. permite

ggf[1'- r"'
Intervenili
sugestii doadn
situa,tiile,,,. care
observ,afi$ nu',
So

descutci' "t.

227

Turnul din cuburi

ColrpnruvTA GENERAT,i: competenfe sociale
CovrpnroNTA spECIFrcA: cooperarea in joc, comportamente
prosociale

o Sb interacfioneze intr-o
situalie de joc
..-S-pi'dezv# atlnalltE:='

.
PnRsoaNl cARE apr,rcA ACTrvrrATn,r : plrintele (p6rinfii)

de conversalie
Sb exerseze oferirea
ajutorului gi cooperarea in

loc

DunarA: 10-15 minute

MarnRralE: cuburi, imagine
PnocBouna

cu turnul din cdburi.

DE LUcRU:

Facefi echipl cu copilul dumneavoastrd.

Propunefi-i sd construifi impreund tumul din imagine. (putefi sd desenafi
dumneavoastr[ modelul)
Colaborafi pentru a construi furnul.
Urmdrili ceea ce face copilul gi incurajafi-l dacd este nevoie.

Nu transforma,ti sarcina intr-o competifie cu copilul dumneavoastri!

Onsnnvnlu:
prin aceastd activitate copiii inva{d sd identifice comportamentele care faciliteazd,
stabilirea gi menfinerea relaliilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele de cooperare esenfiale
pentru dezvortarca implic[rii in joc, precum gi comportamentele piosociale.
a.

DB cn pnzvor,rAtvr

ncnlsrA cournraNlA:

a. permite

copiilor dezvolte abilit[fi de interrelafionare adecvate;

b. ajutl copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi menfinerii
relafiilor interpersonale.
N'OTfr,t ':,... ''=
Modelui::trebui
s'i,Cdna='=='

maximQ:13= "
cuburj:.- ,,,"r.r-.

Castelul lego
CoupnrnNTA

competenfe sociale
ConrpnrBNTA spECIFIci: cooperarea in joc, comportamente
prosociale, rezolvarea de probleme
GENERAT-A:

PnnsoaNa cARE a.pr-rcA ACTIVITATra: plrintele (pflrinfii)

ObiCcfive

. SA*i

zvolte atilitA$le

de cooperare

r Sd exerseie'ab.i,l!!,lfile

de

imparlire aj'u.'C.idilor; de
cerere gi de oferire a
ajutorului, de agteptare a
rAndului
'a S5' dobindeasci strateg'ir
de negociere

Duru.rA:10-15 minute
Mlrnnrar-n: cuburi lego.
PRocrouRn

DE LUCRU:

Realizali impreund cu copilul o construclie din cuburi lego.

Puneli la dispozilia copilului un numdr destul de mare de cuburi pentru a construi un
castel, dar suficient de mic pentru a-l obliga sd coopereze gi sd-qi impartd materialele.
Negocia,ti rolurile fiec5ruia in construirea castelului.
Modelafi cooperarea prin comportamentul dumneavoastrd. (,,Eu am nigte cuburi albe.
Unde le putem pune?", ,,Construim un turn sau dou[?", ,,Ce vrei sd faci? Sd
construieqti zidul de apirare sau turnurile?", etc.)

Nu uitafi si liudafi copiii pentru comportamentele de cooperare manifestate pe

parcursul activitifii!

Onsnnvllrr:
a. prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele care faclliteazd,
stabilirea gi men{inerea relafiilor de prietenie;

b. prin aceastd activitate copiii inva!6 si dobdndeascd capacitatea de a se implica

in j ocurile celorlalli.

Dr cn unzvolrAM

ACEASTA

covmrnNlA:

copiilor sd dezvolte abilitdli de interrelalionare adecvate;

b. ajutd copiii sd achizilioneze comportamentele necesare stabilirii gi
menfinerii relafiilor interpersonale.
a. permite

NOTA!.'Urmeiiti-U

j
l

aten!,ie odul in
care's0 comportl
e:opilut.

t6*'uflse

pieia controhrl-...,
asupra situaliei

NUltqefiafi

$'

sd

mon'opoliza!i
zctiiiartr,,a::,...:::.: :'

Viiste:=,: =

:::

.'..

t-/

anr

Cum sI incep si mI joc cu altcineva

CompBreNTA GENERAT-A: competenfe sociale
CoupnrnNTA spECrFrcA: cooperarea in jbc, initierea
interactiunilor cu ceilalfi copii, toleranta la frustrare

PnRsoaNn cARE lpr,rcA AcTrvrrArnn: plrintele

(pirinfii)

DunarA: 10-15 minute

MatBRul,n: scenarii (pentru detalii, vezl Anexa C.S. 24), 2 pdpuqi.

Obiective
:l

Sa achizifioneze strategii

de impliCare in jocuri
care se afl5 deja in

deslEqurare
SA exerseze

strategile?e

relationare
q-

Se,,,tolere2e'sifua1iile in
care nl,l este acCeptatd '

...implicare,injoeul
celorlalti

'
'

I'=,-,,

PRocnnuRaDE LUcRU:

Etapa I
Interpreta{i scenariile cu ajutorul pdpugilor.
Cere{i copilului s[ demonstreze prinjoc de rol modul in care ar putea
sd ini{ieze
implicarea ,din mers" in jocul celorlalli.
Etapa II
Pregdtili copilul gi pentru situalia in care este refuzat.
Exersafi prin joc de rol reac[ia la astfel de situatii.

Nu criticafi copilul dac[ gregeqte!

Liuda{i-i efortul de a exersa strategiile de implicare in joc!

Onsnnvnlrr:
prin aceastd activitate copiii exerseazd comportamentele care faciliteaz1,
stabilirea gi menfinerea relafiilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii ?nva[d sE dobindeascd capacitatea
de a initia
interacfiuni adecvate vdrstei;
c. copiii invafd sd dezvolte toleranta la frustrare in situatiile in care
sunt
refuza[i.
a-

Dr cn nnzvorr"Llr acrlsrA contornNlA:

a. permite

copiilor s[ dezvolte abilitdti de inteffelafionare adecvate;

b. ajutd copiii sd achizigioneze comportamentele necesare stabilirii gi
mentinerii relaliilor interpersonale.

*Ot'4!.. :,, 1,,

Nu u1t4!!.s6-

adu@ copiiioi '

aminte.de' ",. . =

iehnicile &,"'. ,=
ieglare ,i t =,'

.e

lionald.

,,=,

.in*apte

eannrl.
aciivil6,tilor'penfiu

dezvoltarea.

",:-

C-ompetent
Emo!ionale.,.,.

230

.,=

':'

-=,,

,
,,-,

VfliSta,,,, .,:':'..,:"':
5-/ anl

Alfi, Pufi gi Pu;u ne invafi s[ rezolvim

problemele dintre prieteni
Obiective

CoupnrBNTA GENERAT-A: competen{e sociale

CompnrpNTA spECIFIcA: coopertrea in joc, rezolvarea de
probleme, toleranfa la frustrare
PnRsoaNa cARE npr,rcA ACTIVITATna: pirintele

(pirinfii)

DunarA: 10-15 minute

r Sd invele sd rezolve
problemele care pol sb
apard intr-o relalie de

prietenie

.
'

Sd exerseze strategii de
iezolvar.e,a p,.,,.0!lemelor'

.-Sa reaCliond-eadeevdt tn
situalii conflictuale

M,trnnlA.t-p: scenarii (pentru detalii, vezi Anexa C.S. 25), 2 pdpugi.

Pnocnnun,q. DE LUCRU:

Interpretafi scenariile cu ajutorul pdpugilor.

Cerefi copilului sd ofere solufii pentru situaliile problemd ale personajelor din scenarll.
Recurgefi la cunogtinfele lui despre cooperarea in joc Ai despre rezolvarea de
probleme.
Exersafi prin joc de rol solufiile propuse (dac5 acestea sunt adecvate).

L5uda{i copilul pentru prestafia din timpul jocului de rol!

Interveni{i cu sugestii numai in cazul in care copilul nu identifici solufii adecvate!

OnsnRvnlrr:
a. prin aceastd activitate copiii exerseaz[ comportamentele care faclliteazd
stabilirea gi men{inerea relaliilor de prietenie;
b. prin aceastd activitate copiii inva!6 s[ rezolve situaliile problem[ care pot
apard ?ntr-o rela{ie de prietenie;

c. prin intermediul acestei activitdfl este facilitatd achizi[ionarea unor strategii

rezolutive adecvate vdrstei.

NOTA!

Daci este ne""iui;

puteli3i*amintifi
copilului tehnica

t;,br ulei,.'.j.
Dn cn onzvor-rAu lcnnsrA covrrrrnNlA:
a. permite copiilor sd dezvolte abilitdli de interrelafionare adecvate;
b. ajutd copiii sI achizilioneze comportamentele necesare stabilirii $i
menfinerii relaliilor interpersonale.

,yeiioase".bv*[atd

in cadrul .:' ,.,.1...

activ.iti{ilor pmtu
:dezvoltaiea

,:

Competenfelor.

Emotionale.='

AxnxE ALE ACTwrrAlrLoR

PENTRU
DEZV OLTAREA $I OPTIMIZAREA
COMPETENETBLOR EMOTIONALE $I SOCIALB

232

h
\

(r

-.ao

)t
...ol

0j

c
L

o
o
6)

tr
ll

*r

(J

\t
i

!!

I
I,

In

F
i
I

C.8.2
Cum te-ai simti daci...

sirE'ffi

-t

=a

I
I

i
I

l
I
E

I
F

rl

ll

I
I

':

l
i
l
:

C.E.3

Si

ne gffndim la emo{iile celorlalfi

C.E.

Ce-ar fi daci...

ai'1d1

C.E.5
Bruno gi Bruni ne inva{fl cum s[ ne exprimim emofiile

Figi de colorat cu Broscu{a festoasi

rG

/l

tl
U;

tfr

C.8.7
Broscu{a festoasi Tobias a inva(at cum si nu mai fie furioasi
intr-o zi, Tobias s-a gdndit cd gi-ar dori s[ se joace cu ceilalfi prieteni ai lui,
Pufi gi Ami. El a pornit in c[utarea lor qi i-a g[sit l6.ng[ lac. Pufi gi Ami se jucau cu
mingea, dar broscu{a noastrd vroia sd se joace alt joc.
- Eu propun s[ ne jucdm altceva! Ce zice\i sd ne jucdm de-a super-eroii?
- PAi, asta ne-am jucat gi ieri, a spus pisicufa Pufi.
-Dacdvrei poli sd te joci cu mingea impreund cu noi, a zis cdfeluqa Ami.
- N-am niciun chef de jocurile voastre. Dacd nu vrefi sd ne juc6m, atunci eu plec.
,,Lasd cdle ardt eu lor!" s-a g6ndit broscufa gi a sdrit intr-o baltd astfel incAt
tofi ceilal{i au fost murddrifi de noroi. ,,Dacd nu vor sd se joace cu mine, atunci nu mai
sunt prietenii mei". Tobias s-a indep[rtat cu gdndul de a mai g[si o modalitate s[-gi
pedepseascd prietenii pentru cd nu au vrut s[ se joace de-a super-eroii.
Cum mergea broscu{a prin pddure bosumflatd gi bombdnind cd nu are prieteni,
s-a int0lnit cu Vulpoiul cel infelept. Vulpoiul s-a uitat atent la broscu!6 gi i-a spus:
- VAd cd eqti furios. Ce s-a intdmplat?
- Nimic! a spus broscufa pe un ton nepoliticos.
- Ei, dar ceva tot s-a intAmplat. Dacd nu s-a intdmplat nimic, atunci cum de eqti
furios?
- PAi... aveli dreptate domnule Vulpoi. Am vrut s[ md joc cu prietenii mei gi ei nu au
vrut s6 fim super-eroi. Au vrut sd se joace cu mingea. $i i-am improgcat cu noroi.
- $i asta este ceea ce ifi doregti: sd nu mai fie prietenii tdi?
Dup[ ce s-a gdndit bine, Tobias a spus:
- Eu vreau sIfim in continuare prieteni.
Vulpoiul cel injelept s-a uitat la Tobias cu atenfie:
- Hai s[-!i spun un secret. Nu am fost intotdeauna a$a de infelept. Am ?nvdlat qi eu
multe lucruri de la o broascd festoasd.
- O broasc[ festoasd?! a intrebat Tobias mirat.
-Da, era o broascd {estoas[ foarte b6tran[ gi infeleaptd. $i eu eram furios ca gi tine pe
prietenii mei gi ea mi-a spus cum ag putea sI fac sd nu mb supdr pe ei.
- Oauu!... a strigat Tobias incdntat. $i eu vreau sd gtiu.
- Atunci cind simli cd te infurii respird addnc de trei ori... Acum facem impreund!
(inspird profund de trei ori) in timp ce respiri, i{i imaginezi cd aerul ili ajunge pdnd in
vdrful degetelor qi picioarelor.
- Doar atdt? a intrebat broscula Tobias nerdbddtoare.
- Stai, nu te grdbi! Acum imagineaz5-fi cd intrii in carapace...
- Asta e ugor, a spus broscufa cu mindrie.
- Acum gdndegte-te la motivul pentru care te-ai supdrat...
M-am g6.ndit cd sunt rdi gi nu mai sunt prietenii mei pentru cd nu vor sI se joace ce

vreau eu.

Acum gindegte-te ce ai putea sd faci ca sd nu se supere pe tine? (lnlocuirea

monologului negativ)
Tobias s-a gdndit o vreme, dupd care bucuros a anunfat cd a gdsit rdspunsul:
- $tiu! Cred cd aq putea sd le spun c[ eu prefer sd ml joc cu altceva. Doar am gi alfi
prieteni.
- Bravo! Sunt mdndru de tine, a spus Vulpoiul. De acum inainte sd nu uifi s6 fii qi tu o
brosculd infeleapt[.
239

- Mulfumesc, domnule Vulpoi! Aqa am s6 fac.

Tobias a pornit inapoi c[tre lac cu gdndul sd-gi ceard scuze pentru modul in
care s-a comportat gi ca de acum inainte sd incerce sd fie un prieten adevdrat.

240

0)

a
d

rt)

o)
q)

I(t)
L

c)
6)

C.8.9
Broscufa festoasi ne invafi cum s[ fim super-broscufe

a
I
a

)cs

cg

o
LJ
J

r-\
-

ri
rg

-A(DI
!'/

)cg
.g-

.n)

:J

.ea
.=g

t'tf\

Sr

F\U.]o) (D
ra\
O.

F
F

s.
')( Ea
'u

I.
\lJ

'5=

5C
k Eb
q
yo.
na 65
\)

LJ

\J

*s

aE
X (J

',sE

I.IJ

rQ

v)

\r-A
N
\J

t{
=
::

5cu

U).
a
.,)<

-\J

=ri
,L

'J

E-"
U6

I'

rlt D

fi .i;
cO

rcs 04
()rn

E
0,)

O.

F-l

CO

r
li

";ffi

)ni

r:i+_d;l-Tr
t"."*_i
a

tt *

i"-=r
\*r

il

E_-"j

\***""t

tr

q)
sn

eq

l+l

rl

.er,
r J"

,.!

C.E.

Cum te-ai simfi daci

c.E.

13

Ce-ar fi daci...

c.E. t4
Bruno qi Bruni ne invafi cum si ne exprimim emo,tiile

c.E.

15

Broscufa festoasl ne invafi cum si fim super-broscufe

ili:,

c.E.

16

Detectivul de emotii

II

Ami: Ai *qu,f ;$u

cd oricum eu am cAgtigat.
Pugu: Jllu e adevdrat! Minli! (PuSu Stie cd Ami a minfit)

Ami: Ba da. Sdc!

Pugu aruncd

35sr.

(Ami il necdjeSte pe PuSu)

cu o juclrie

dupd

Ami'

pro..auti la fel ca t ,"^iscenariului .ti"rior.

:r::::::::::::.::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::-.li;r,

: :::::::::::::::::::::::::::il

r:,::::::- ::::::::::::::::::::::::.

'

:a:=:aa:::a::a:::::=

SCenAriUl

i!i'i

: ::::::.::::::::::::.

IV

iiX=

:':-:'::ri.ii'
. :=.1
:i: r
,,
::::::::::=::.,,,:

:,r;i.r::.::,
I tt:,:::::r- . ::::

::'

**=i:==EiidE;i;=srmiriibro

;*-;rt=ii*a G;iG !-;ti*]:.,''"==-

pofu' fufu; vreau sd md dau. (incalcd promisiunea)'

Ami ii pune piedici iui Pugu dupd ce ei CoUoard de pe leagan. (Ami se ioip,ortd
a.. :

inadecvat)

PidAid6t' !.9,

uo,,..1,,

"t^1-scenariului

::..:.:..........:aaa=..:)

c.n. t7
Vulpoiul

ne

invafi monologul pozitiv

Ami: Cea mai bund p.i.t.na a mea nu mai vrea sd se joace cu mine. Nu .r"a cd-i mai
place de mine. Ce sA fac?
Vulpoiul
infeiept: De ce crezi cdnu te mai place?
"ef
Ami: Pentru Cd se joacd cu altcineva. Are o noud prietend.
Vulpoiul Cel Inleiept: In loc s[ te gdndegti cd nu-i mai place de tinel.,ce ai'putea s5
facl?
Ami: Ag putea... sd mh gdndesc cd eu am gi alli prieteni cu care md pot juca.
Vulpoiul cel Infelept: Foarte bine. Asta este o idee bund. DaCt tu ai alfi prieteni gi ea
poate sd aibd alti prieteni.

'=-'

"

i"'

Situafii
Eqti supdrat pentru cd un coleg nu te-a invitat la ziua lui. Te gindegti cd nimeni
nu te place. Ce altceva ai putea sd faci? (variante posibile: t1i spui cd mai ai Si
alli prieteni, ti spui cd eSti trist pentru cd nu te-a invitat sd te joci cu el)
Un grup de copii se joacd. Vrei sd te joci qi tu cu ei, dar ifi spun cd nu te
primesc in echip[ pentru cE nu joci fotbal la fel de bine. Te gdndegti cd egti un
jucdtor slab gi c[ nu faci nimic cum trebuie. Ce altceva ai putea sd faci?
(variante posibile: te gdndeqti cd eSti bun la alte jocurii, te uili la felul cum
joacd ca sd inveli de la ei, t1i propui sd cauli altceva cu care sd te poli.iuca)
Unul dintre colegi te lovegte. Eqti furios gi vrei sd-l loveqti gi tu. Ce altceva ai
putea sd faci? (variante posibile: foloseSti tehnica ,,broscutei lestoase", te
gdndeqti cd nu face bine, dar Stii cd nu e bine sd loveSti pe cineva, te gdndeSti
cd doamna educatoare tl va trimite la coly)
Unul dintre prietenii tdi refazd, sd impart[ o jucdrie cu tine. Te gdndegti c[ nu
este un bun prieten gi ci nu te mai joci cu el niciodatd. Ce altceva ai putea si
faci? (variante posibile: te gdndesti cd ai qi alyi prieteni care vor sd tmpartd cu
tine, te gdndeqti cd poate ii este fricd sd nu-i strici jucdria sau cd nu o sd i-o
mai dai inapoi)

2s0

C.S.2

Ami merge in vizitil la prietena/prietenul

ei*

Cdleluga Ami a cerut voie de la mama ei s[ meargd invizitd la prietena ei cea

mai bun[/ la prietenul ei cel mai bun. Cdnd a ajuns acolo, Mariana/Marius era inc[ in
pijama gi aqtepta ca mama ei s-o/mama lui sd-l imbrace. Ami s-a uitat miratd gi i-a
spus:

Eu nu mai agtept sd md imbrace mama sau tata. Am inv[fat sd m[ imbrac ai singur[.

(Regula: si

se

imbrace singur)

Dar nu e mai ugor cdnd te ajutd altcineva?

- Ba da, a rdspuns Ami, dar altfel cum vrem sd fim copii mai'? Pe copiii mafl nu-l
mai ajutd pdrin{ii sd fac[ totul.
Prietena/prietenul lui Ami gi-a luat hlinufele de pe scaun gi s-a imbrdcat. Apoi
s-a dus sd-gi facd patul.
- Uite, Ami! Mama md ajutd in fiecare diminealb sd-mi fac patul.
- $i mie mi-a spus mama cl md ajut[ s6-mi fac patul. Imi place tare mult. In fiecare
diminea{[ scutur perna ca sd fie pufoasb gi trag colqurile pbturii ca s[ stea intinsd.
(Regula: si-qi faci patul cu ajutor din partea unui adult)
Mariana/It4arius era foarte incdntatd/incdntat de felul in care ardta patul. Dupd
ce au terminat de fdcut patul, mama Marianei/lui Marius i-a chemat la mas6:
- Venili! Masa este gata! Am ficut niqte cl[tite. $tiu cd sunt preferatele voastre.
- Oooooo, ce bine miroase..., spuse Ami gi se intoarse cdtre Mariana/Marius. Am o
idee. Eu o ajut pe mama ta sd pund masa. Haide sd punem impreun[ furculifele gi
gervefelele. (Regula: sI puni masa)
Copiilor le-au plicut tare mult cldtitele. Au spus ,,mulfumess?'pentru masd qi
s-au dus pe rdnd la baie. Ami s-a aplecat cdtre urechea Marianei/lui Marius gi i-a
goptit:
- Acum c6nd merg la baie folosesc toaleta lafel ca gi oamenii mari.
- $i eu la fel, spuse MarianaAvlarius. Mama qi tata mi-au spus cd de-acum sunt destul
de mare ca s[ nu mai folosesc oli1a. (Regula: si foloseasci toaleta).
Copiii au mers pe r0nd la toaletd, s-au spilat pe miini qi s-au dus in camera
Marianei/lui Marius, unde au inceput sd se joace. S-au jucat impreun[ cu trenuleful,
au cdntat toate cAntecele pe care le-au invdfat la grddinild gi au fbcut chiar teatru de
pipugi. Timpul a trecut aga de repede cI nici nu qi-au dat seama cAnd s-a frcut tArziu.
Incepeau imediat desenele animate. Mariana/Marius a fugit repede s[ se aqeze in fala
televizorului. Ami avdzut toate juc[riile imprdgtiate qi s-a gdndit: ,,Cred ca mai intdi
trebuie sd adundm juc[riile qi apoi si mergem sd ne uit[m la televizor!" (Regula: si
igi adune juciriile)
Ydzdnd c[ Ami a inceput sd adune jucdriile Mariana/Marius a venit s-o ajute.
- Uite, te ajut qi eu! Aqa termindm mai repede.
- MulEumesc, a spus Ami.
Dup[ ce au terminat de adunat jucdriile, copiii s-au uitat la desenele animate.
Apoi Ami a plecat inapoi cltre casd, fericitd cd a frcut o vizitd pritenei eilprietenului
ei.

Pentru fete utiliza{i varianta ,,Ami merge in vizitd la prietena e7", iar pentru b[iefi ,,Ami merge in
vizitdla prietenul ei", astfel inc6t copiii sd se identifice cu personajul principal. Citili copilului doar
acele pasaje care corespund regulilor stabilite de dumneavoastrd! ({inefi cont de numdrul de reguli
recomandate pentru fiecare categorie de vdrstd)

I
I
ri

I
I

251

C.S. 3

Acelagi-diferit*
Prezenta[i copilului pdpuga Bruno qi spuneli-i c[ jocul are 2 cuvinte. (ridicali 2
ACELA$I qi DIFERIT.

degete) Cuvintele sunt

Bruno ridicd mdna. (ridicayi Si apoi cobordyi mdna pdpuSii)

Acum ridicd mdna din nou. A fbcut ACELA$I lucru.
Acum Bruno va face ceva DIFERIT. O sd ridice piciorul. (ridicayi piciorul
pdpusii)
Bruno ridicd piciorul. Acest lucru este DIFERIT de ridicarea mdinii. (ridicali
mdna pdpuSii)
Acum s5 facem gi noi ca Bruno.
Eu bat din palme. (bateli din palme)
Acum bate qi tu din palme.
Foarte bine, acum facem ACELA$I lucru.
Acum sar intr-un picior. Acum tu faci ceva DIFERIT. (dacd copilul nu Stie ce
sdfacd oferili-i o sugestie)
Foarte bine.
este DIFERIT de sdritul intr-un picior.
Continuafi jocul gi alternali rolurile. Dacd este nevoie sugerafi copilului alte variante
de migcdri pe care le-ar putea face (sd ridice un deget, sd bat[ pe genunchi, sd stea
intr-un picior, etc.).
Eu fac acum ACELA$I lucru ca gitine.(stali tntr-un picior)
Acum eu o sd fac ceva DIFERIT.

in cazul copiilor de 3-4 ani utilizali in special instrucliuni referitoare la migcdri sau obiecte concrete,
pe cire aceqtia pot sd le vadd gi sI le compare; utilizali jocul in contexte cotidiene de acasd pentru a
exersa prerechizitele rezolvdrii de probleme.
252

C.S. 4

$i-sau-altceva*
Prezentaficopiilor cele doud p[pugi: ursulefii Bruno gi Bruni.
Bruno $I Bruni sunt ursulefi.
Gdndegte-te dacd Bruno $I Bruni mai seamdnd gi prin ALTCEVA?
Bruno $I Bruni au nasul negru. Ce ALTCEVA mai seamdnd la Bruno $I Bruni?
Bruno $I Bruni au ochii negri. (asteptali rdspunsul copilului; puteli interveni qi
dumneavoastrd cu exemple dacd este nevoie: patru ldbuge, o gurd, doi ochi, etc.)
Identifica{i cdt mai multe asemdndri intre cele doud personaje.

uit[m acum cu gi mai multd atenfie. Bruno gi Bruni sunt DIFERIJI.

Cum putem s[-i deosebim? Cine este mai mare? Bruno SAU Bruni? Bruno este mai
Sd ne

mare decdt Bruni.

Prin ce ALTCEVA sunt diferifi? Bruno are fundd in jurul g6.tului SAU un batic?
Bruno are in jurul g0tului un batic, iar Bruni o fund6. (asteptali rdspunsul copilului)

Continuali jocul pdnd se epuizeazd asemlndrile gi deosebirile. Utllizati jocul qi in

contextele cotidiene pentru a obiqnui copilul cu utilizarea acestor cuvinte. Putefi folosi
qi alte perechi de cuvinte (ex. DIFERIT - ACELA$I), invblate anterior pentru a
consolida utilizarea lor.

Variali exerci{iul in func{ie de contextele pe care le avefi la dispozifie.

2s3

lF-

C.S.5

Bruno qi Bruni

se

joaci de-a v-afi ascunsea

Bruno gi Bruni au pornit cdtre lacul din pldure sd se joace. Ei erau foarte
bucurogi cd se vor juca ?mpreund. Era o zi frumoasd de primdvard, era cald qi peste tot
se vedeau flori de prim[var6. Bruni s-a oprit sd miroase florile qi a adunat cdteva
pentru mama: ,,sigur o s[-i placd", se g6ndi el.
Pe drum, cei doi ursulefi s-au intdlnit cu prietenul lor Vulpoiul cel inlelept.
Bund
ziua, domnule Vulpoi! au spus cei doi ursulefi.
- BunI zilua,le-a rdspuns Vulpoiul. VId cd sunte{i foarte bucurogi.
- Da, a spus Bruno. Mergem s[ne juclm 16ng6lac.
- S[ avefi grijd sd nu intrafi in apd,, e incd prea rece, i-a avertizat Vulpoiul.
- O sd fim atenfi. Noi vrem sd ne jucdm de-a v-afi ascunsea, a spus Bruni.
Bruno gi Bruni s-au desp[r{it de Vulpoi gi gi-au continuat drumul prin pddure
gi au ajuns la lac.
- Eu md ascund gi tu mijegti! a anunfat Bruni. $i s-a ficut nevdzut.
Bruno a numdrat pdnd la 10 qi a pornit in cdutarea lui Bruni. Mai intdi l-a
cdutat in tufele de l6ngd lac, apoi dupd copacli cdn[i dupd ultima furtun5. Nimic.
Bruno l-a mai cdutat o vreme, dar {5rd noroc. Atunci s-a ?ntristat qi s-a agezat pe o
piatrd' de ldngd lac, g0ndindu-se cd va pierde jocul ,,Oare unde s-a ascuns Bruni? L-am
cdutat peste tot".
Deodatd fa{a s-a luminat de un zdmbet:,,$tiu. Am c[utat peste tot, dar nu mam uitat in sus. Md voi uita in brazi. Acolo trebuie sd fie". Bucuros de ideea care i-a
venit, Bruno s-a indreptat tiptil c[tre locul de l6ngd lac cu brazii cei mai inalli. S-a
uitat cu atenfie la primul, al doilea brad, dar nu a vdzut nimic. Deodat[ a auzit un
fognet gi privirea i-a fost atrasd cdtre unul din brazii care cregteau in apropierea
stejarilor.
Zgomofiil l-a dat de gol pe Bruni, care a incercat s[ se lind strins de o parte a
trunchiului ca Bruno sd nu-l poatd vedea. Bruno s-a invdrtit in jurul trunchiului gi
cdnd l-a vdzut pe Bruni i-a strigat: ,,Te-am vdzutt Primul care ajunge inapoi, cdgtig6".
Bruno a alergat gi a ajuns primul ldngd lac.
- Pui-pui! De data asta am cdgtigat eu, a spus Bruno bucuros.
- Cum fi-ai dat seama unde m-am ascuns? l-a intrebat Bruni ?ntristat. Eram sigur c6
nici de data asta nu md gdsegti...
- Nu te-am g[sit nic[ieri. Aqa cd m-am gindit cd singurul loc unde nu m-am uitat au
fost copacii. Jie ifi place cel mai mult sd te urci in copaci. Aqa te-am gisit, a spus
Bruno rdzdnd.
- Bine, acum cd m-ai g[sit, o sd mijesc eu.
Bruni s-a intors gi a inceput s[ numere. Bruno qi Bruni au rdmas sd se joace
pdnd s-a frcuttdrziu. Cind soarele a inceput sd apund, cei doi ursulefi au pornit grdbi{i
inspre cas6.

254

(l,\t{Yr

ltb, tid#
\}}r {ll,
',19

6^

IJ#I

.o

'lfu

f{

[&.

* $*ut

-t u*,r'-

* O

-G
r>a1'

W LN
ill
w
w I
'--T

Vt/U

'./::''

's

F*

255

'{(
,
: ,,*)

fs*t
l?"

el(

Ui'\

q
q
tJ,u^,

256

'uf w wv,

ffi
{a
tlll"
I

t /"^-^-

Uf,tr

,.-f-\
/G\

\w

fX61

Yo/

\lr\r

tr

q h\&d\

\9
t

'#$

q*

a{-\

e\

w
,LL

\,\l,ttl

'\^-r'

{9;
d),

,27'Y)-1
/_*__tJ

258

C.S. 6

Aventurile lui Bruno qi Bruni prin nimefi

Iama a fost foarte grea pentru toate animalele din pddure. A nins mult gi
zdpada a acoperit totul. intr-o zi, soarele a iegit dintre nori cenugii, aga c[ Bruno gi
Bruni au pornit prin p6dure sd caute mincare in locul in care gi-au ascuns proviziile in
toamn6. Ascunzdtoarea era plind de nuci, ghinde, mere uscate gi alte bunltdfi, pe care
ursulelii de-abia agteptau sd le mdnince. Au adunat in rucsace cdt mai multe bundtlli
gi au pornit inapoi c[tre casd.
Deodati de pe munte s-a auzitun zgomot teribil gi s-a pornit o avalang[. intr-o
clipd totul s-a fbcut alb ?n jur gi nici una dintre poteci nu se mai vedea. Acum, Bruno
gi Bruni erau speriali pentru cd nu mai recunogteau drumul cdtre cas6.

- Ce ne facem aici in pddure singuri? a intrebat Bruni.

- Nu gtiu. Dar mie mi-e tare fricd, a rbspuns Bruno aproape pl6ngAnd.
- Nu mai putem ajunge acasd! Se intunecd imediat gi vom r[mAne aici in frig.
Bruno gi Bruni s-au gdndit c[ vor rdmdne in frig qi in intuneric.

Soarele

incepuse sd apun[ gi frigul se frcea din ce in ce mai bine simfit. Deodat[ fafa lui Bruni
s-a luminat de un zdmbet gi a spus:
- Eu cred cd nu e o ideea bund sd ne speriem. Dacd suntem speriafi nu rezolvlm
nimic. Haide s[ ne gdndim cum putem sd glsim drumul. Sigur gdsim o solufie.
- Dar nu vedem nimic, a spus Bruno oftind.
- Da, a$a este, de aici nu se vede nimic, a incuviin{at Bruni. Ce ai spune dac[ m-aq
cd[6ra in bradul de acolo? De acolo sigur ag putea sd vid in ce direcfie sd mergem.
- A$a este! Asta e o idee bund.
Bruni s-a c\6rat in copac qi a vdzut cb dinspre casele de peste coama dealului
iegea fum din hornuri.
- Bruno, cred cd qtiu pe unde putem ajunge acas[, dar e tare greu sd ajungem... zdpada
e prea mare.
- Atunci haide s6 ne construim un addpost din crengile astea cdztie. Dacd este nevoie,
vom rdmdne aici peste noapte.
- Sau am putea s[ facem din ele schiuri cu care am putea merge mai uqor prin zdpadd,.
Avem nevoie doar de un briceag ca sd le tdiem.
Bruno gi Bruni s-au apucat de treabd gi au fEcut niqte schiuri, cu care au reugit
sl porneascdfrrd, sI se afundeinzdpad6. Ei au reuqit sd traverseze pddurea gi au ajuns
acasd inainte de ldsarea nopfii. Bucuroqi cd au scdpat cu bine din aceast[ aventur[, ei
au impdr{it cu ceilalli urgi bundtd{ile aduse din pddure.

2s9

C.S. 7

ACUM sau MAI TARZIU

Sceaaiiurr
Bruno qi Bruni deieneaz[.
Biuho-: AC!l\-A',ne1*ern3fbaf-,'==','i',,,'
Bruni: Nu, ACUM desendm. Ne putem juca MAI
:

r,, '.' ,-. -

i)':,:

.,i,

:'

::'

fAnZU.

Silyni invafd despre cifre.

!*n9
Bruni: ACUM putem
sd mdncdm?

Brun6-;,;Nu, A,eUM-.inV6!6m despfe= cifrb, mdncdm

Scenariul

Iruno:

MAI TAMIU-"",,

..::

III

E,bine $,,d.'trarbi ACu-pl\rl-,cdq$ marnilAtane

ci@e?"'.- ",-,

,r:=:

Biuni::,.E bine sd,' orbim MAITARZIU.: ACU.M facem linigte ca sd ascult6m

povestea.

Prezentafi copilului cele cinci plange gi cerefi-i sd vd spund dacd acela este
momentul in care copiii pot si se comporte intr-un anumit fel sau nu.

Ilustralia 1: Mama scrie o felicitare pentru bunici. Este un moment bun sd o intrerupi
ACUM? Ce ai putea face?
Ilustralia 2: Mama gi tata discut6. Este un moment bun

sd

ii intrerupi ACUM? Ce ai

putea face?

Ilustralia 3: Unul dintre prietenii t[i ifi povesteqte despre animalul sdu preferat.
Vorbegti qi tu ACUM, odatd cu el? Ce ai putea face?
Ilustralia 4: Sora ta pldnge gi mama vrea s[ o linigteascd. Este un moment bun sd o
rogi sd se joace cu tine ACUM? Ce ai putea face?
Ilustralia 5: Ai cdzat de pe bicicletd gi te-ai lovit la picior. Este un moment bun s[
r6.dd ACUM cineva de tine? Ce ai putea face?

260

Ilustralia

Ilustratia 2

Ilustralia 3

Ilustralia 4

262

Ilustra{ia 5

C.S.8
,rA ayer" sau ,ra nu aveaot probleme

o
.

Unul dintre *igii tai ifi p."rnrr"

tU Od;u"aria lui Dar ,":.*U O.
timp cu ea gi nu mai wea sh fi-o dea."U
Ai vdrsat din gregeal[ un pahar plin cu apd pe covorul de la gddinifi.

*rt,

.Rogiun':l:gsavijucapiiTqi:Tdgii!ispunecinuvrea.

.
o
o

o
i
o

?mpiedici gi ceilalli copii rdd de tine pentru cd, ai cdnft..

Te
impreund Cu alfi copii, dar ceilalli incep sd se impingd gi sd te loveasce.
joci
Te
impreund cu ceilalfi. Un copil vine gi te lovegte.
ai
uitat
acasr jycerja
p.#1te
1i
9"qlyu
i,i
spune cd trebuie sd impa4i ultimi felie de tort cu soru talfrutefe tau.
fdama
Unul dintre copii ifi stricd jucdria.

1" joci

C.S.8A
Orice problemi are mai multe solufii

Situafii:

i-

unur

dil*; colegii tai i!.p

m'ite

affidt'jnq4ri;'

Dai

se

cr de rmrh

Posibile solulii: Spui unui adult (doamna educatoare sau unuia dintre parin(i). iniepi
sl'tec$ii smqlei juatfa nmana. i.t! cauli$ j ri care sh te pofi juca.
,, -'.-: vbrsat din grege'alb un paharplin cu@a pe'iworul'de1a'grid.t446., ,,
Pisibile i,oMii: ineeibi'la aduni'singir/d apa de pe joi. Ceri ajutorul unui adllt. Ceri
ajutor unui coleg. Nu recunogti c[ tu ai virsat apa.
1 '.,R i un coleg sb'v5j*ati @pr,e,unfti iti.sFu c6fi ea:- . =
Posibile solulii: ti impingi gi ii spul cd nu mai egti prietenul lui. Cauli alt coleg cu care

tejoci. Stii deoparte supdrat.

o Te impiedici $i Ceitatqi copii rdd de tine pentru cd, ai Cdzut.
Posibile'*olulii .Azi gi tu,degi'te doare e'gan e'5ti'cd ei,ftC un truCru urdt. Te sqperi
sd

,'

lncepr sa sfi:lgr'1 la er.

. Te joci impreund cu al{i copii, dar ceilalli incep sd se impingd qi ia te loveascd.
Posibile sbilulii: Impinglji tu,.mai tare decdt,ceilalti. Mg i qA stai$ margine'. CauJi
$r

.=.j..T6joei.impremd..cu*ila[i,.Un.e@iFine.9i.t.lovegte-

PosibiEsllu;iiiillovegtirgi,tu. ii,-6=C[ e un 0,p ".

ii

spui unui adult (doamna

educatoaresaupdrin1ii).Intorcispatele9ipleci.
o Ji-ai uitat acasb juc[ria de plug preferatf,.
Posibile solitii: Te superi qi incepi sd plingi. Vrei sd mergi inapoi acasd dupA ea.
Cad{i alt6:,juc5fi'tu care isd te joci.
.1 Mama ili ppune cd trebuie s[ imp@i ultima felie de tort cu sora talfratele t5t. '=
Pasib-ile s,oluli|: Iirspui. c5, nir vrei.i'i' a4i, Ii iei fratelui thr/surofi tale.',o-.ucata de
tort cdnd mama nu te vede. Asculli de mama gi imparfi tortul.
. Unul dintre copii ifi stricl jucdria.
pentru
stricat
PosiQile Soluyii: Tisepi-sn-l lo pti, Ii spui-[ egti'rylrat,pe
-c[ !i-a
juciria-Pl6nei:..14 in6:1'rfd i adult: :' ==r=':: ":i-el
.

c.s.9

Piliria magici pentru solu{ii

Scenariul I
Ra{q-sgrrlge

- t

jucafi-=a;#aa;+i ['lex. ,'-..'

, ,,'

',.,'-",

"

" ' ,=,.

'

=,,

::.

t
r,6d:[i'Aiel#ep_*.ie-t. ui

Cum se simte Alexi 6a"rt7ii'i1i emoyia

le xr"Etj
pentru
-p..e,.,,4"q-,,
3.
"a.1ulvdl*r'iadA
penku a-gi
lua jucdria inapoii",,n
, .-ce,,'fu;- Rua,i si-.irEni-'ci;fr.'-;
comportamentald legatd de faptul cid amdndot ai tncepit sd se batd; identtficali
reacyiili i'moyionile defurii ii" ceni ai,i1

il-;;'i

'ir,x?

;r;;ili;

:,:::ri::::::,1:,:;:'i;:t iii;:::=l

Acum avem nevoie de pdldria magica. P[leria magicd este a ta.

Pffi# @"in*i'tnia=g-";
araE.mi

Cetis-,

a intdmplat-

3.,
ee
Pioqq4a 'la'fel ia

266

iodeci/i{a,

$i...in

aazulScenarithi f.

Ilustralii pentru Scenariul

>b/
t./
I

- t)9
b-'

Ilustralii pentru Scenariul

268

II

Gregelile recunoscute sunt pe jumfltate iertate

.Radu a ve-nit $[:i!]ovesteas.cd-

c[

jucariite cu et.

s-a

Dan pentru ci nu a
sd-gi impartd
=y1qt

Mama/tata' Rudu,

r-u intdmplat?
Radu: Astdzi m-am"iceftaa cu Dan pentru ch nu a vrut sd-mi dea jucdria.
"
Mama/tata: Cum te-ai sim{it cdndn-a vrut s6-fi dea jucdria?
Radu: Am toit furios.
Mama/tata: $i ce ai fbCui dup[ aceea?

Radu:I-amspusc5numaiVreausdfiuprietenullui.
Mama/tata: Ce i-ai spus lui Dan atunci cdnd ai cerutiucariat
Radu: D6-mi juc6ria.
Mama/tata: Ce zicl? Radu a ales Cea mai bund solufie? (stabili1i cum arfi putut sd se
comporte Radu Si cere{i copilului sd vd demonstreze prin joi de rol solulia aleasd sd ii spund ,,te rog sd-mi dai si mie iucdria", sd isi asteb,te rdndul, sd i,

IVlihaela are nevoirj,,de ajutrirul tdu, Astlzr=-uhuldintrdiopiii de 1a,gr[dini!6

;ffiT:;ffi,*,.

a'i6S'd

ce s-a int6mp,at?

Mihaela: Azi unul dintre colegi a rds de mine pentru cd pot ochetari. Mi-a

spus

,aragaz cu patru ochi".

Mama/tata: Cum te-ai simlit c6nd ai vdzut cd rdd de tine?

Mihaela:Amfosttarefurioas5.Agac5amr6sgieudeel.
Mama/tata:
Ce l:iicif
Mihaela a ales c.u *ai bund iolugie? (stabiliyi cum arfi putut sd
::,-.:,
:=.::
ie',cr1mporte Miha?la St Ctere{@pilului'sd":y.a': emonitrezeprii i.bb de ral solu{ia
aleasd - sd it igno,ri, sd ti intoarcd spateli S,i i3 ptece, sd spund doamnei educatoare
ce s-a int,

Andreea are nevoie de ajutorul t6u-A#cut ceva de care

ii

este

rugine-,

='

'

'

Mama/tata: Ne povestegti ce s-a intdmplat?

Andreea: Am ,Vaiilt cd Miruna are o ;d.C.aii'e$arte frumoas[,

$i eu mi-am dorii

Andreea: I-am luat-o frrh sa-i cer voie. $i apoi nu am spus nimic penffu cd mi-a fost
fricd sd nu md pedepseascd doamna .Ou.uto*.
Mama/tata: Cezicti Andreea a frcutbine? (stabiligi cum arfi p,itrt sd se comporte
Andreea Ei cereli copiilor sd vd demonsttreze prin joc de rol solulia aleasd - sd
tnapoieze iucdria, sd-i snund doamnei educatoare cd ea a luat iucdria

C.S.

Piliria magici -

solu{ii de rezervi

c.s.

12

Cum si fim prieteni

Pisicufa Pufi s-a trezit intr-o dimineald gi a pornit la plimbare hot[rdt[ sd-gi
gSseasc[ ceva de m6ncare. Deodatd avdzut un m[r rogu, mare, exact aga cum ii pldcea
ei. ,,Cu m[ru] asta o sd md satur sigur qi o s6-l pot mdnca singur[ pe tot", igi spuse ea.
S-a tot invdrtit in jurul pomului incercAnd s6-gi dea seama cum ar putea s[
ajungl la m5r. Era chiar aproape de vArful pomului qi nu avea curaj s[ se cafere p6nd
acolo.
- Ofl a exclamat ea. O sd fie tare greu, dar nu merg sd cer ajutor nimdnui.
S-a c6![rat in copac hotdrdtd s[ ajungd ?n virful pomului, dar nicicum nu pdrea
sd poatd s[ urce atit de sus.
- Ei, na! Nu pot sd cred. Sunt aqa de aproape gi nu reugesc! a bomb[nit ea.
Pugu, motanul, tocmai trecea pe acolo. Auzindu-i bombdnelile, a intrebat-o:
Ai
nevoie
de ajutor? (comportament prietenos: oferd ajutor)
Hmmm!
a spus Pufi. Nu am nevoie de ajutorul nimlnui, cu atdt mai pufin de la un
motan bleg ca tine. (comportament neprietenos: ti spune motanului cd este ,,bleg")
- Eu am vrut doar s[ te ajut, a rdspuns Pugu. Sunt mai mare gi mai puternic decAt tine.
Eu md pot cd!5ra cu ugurinfd pdn5 in vdrf.
* Nu am nevoie de niciun ajutor. Am s6-1 culeg singurd gi am sd-l mdndnc tot singur6!
(comportament neprietenos: nu vrea sd fmpartd)
- Bine, cum vrei! a spus Pugu gi a pomit mai departe.
S-a frcut dup6,-amiazd gi oricdt ar fi ?ncercat Pufi, nu a reugit s6 ajungi la mdr.
Tocmai cdnd tot incerca ea s[ culeagd mdrul, au trecut pe acolo Alfi qi Ami, cei doi
c6ini.
- Ai nevoie de ajutor s[ ajungi la mdrul acela? a intrebat AIfr. (comportament
prietenos : oferirea aj utorului)
- Eu n-am nevoie de ajutorul vostru. Nici de-al unui motan bleg, nici de-al unor cdini.
Atrzi, s[ primesc ajutor de la unii care stau pe l6ngd stbpdni gi se gudurd pe lingd ei.
(comportament neprietenos: ii jigneSte pe Ami qi Affi)
- Cum vrei, a spus Ami. $i am6ndoi au pornit mai departe, ldsdnd-o pe Pufi sd se
chinuie in continuare sd culeagd mirul.
incdp6!6nat5, Pufi a sdrit hot[rdtd pe ultima cracd, a inaintat incet, incet gi a
prins m[ruI.L-a cules fericitd gi gi-a spus,,Am reugit!". Dar cum a vrut sd coboare gia dat seama c[ nu mai poate. Dacd incerca sd coboare, ar fi scdpat mdrul dintre 16bu{e.
Mai mult, dacd, ar fi dat drumul mdrului, tot n-ar fi putut cobori: ii era prea fricd de
indllime.
- Ah, nu se poate! Eram atdt de aproape gi e deja sear6, toate animalele dorm deja gi
nimeni nu md mai poate ajuta. Dacd Puqu, Alfi gi Ami ar fi aici sigur m-ar ajuta.
Toatd noaptea gi-a petrecut-o in copac. Imediat cum s-a fbcut diminea{5, Ami
gi Afli au iegit ca de obicei in plimbare.
- Bund dimineafa! a strigat Pufi din vdrful copacului (comportament prietenos:
salutd). Vd rog sd md ajutafi. (comportament prietenos: cere ajutor)
- Dar unde egti? a intrebat Ami.
- Sunt aici sus in copac Ai nu pot cobori.
- Ha! Ha! a rds Alfi. Parcd nu aveai nevoie de ajutorul nostru pentru c[ vroiai s[
mdndnci m6rul numai tu.

271

Da, qtiu! Dar uite ce mi s-a intdmplat. Am nevoie de

ajutorul vostru. imi pare riu cd
am fost aqa de rea cu voi. (comportiment prietenos:
tsi cere scuze)
- Alfi, mergi te rog gi cheamd-l pe pugu, spuse Ami. Noi doi nu ne putem cd{dra in
copac.
In scurt timp, Alfi s-a intors cu pugu. Motanul s-a cd[drat repede
in copac. A
luat m5rul gi l-a aruncat lui Alfi care l_a prins cu indemdnare.
(comportament
prietenos : coop ereazd)
- Urc6-te pe spatele meu! a spus Pugu. Te ajut si cobori. (comportament prietenos:
oferirea ajutorului)
Dupd ce au cobordt pufi a spus:
- Mulfumesc c[ m-afi ajutat. (comportament prietenos:
mulyumegte) Haidefi sd
impdrfim mdrul acesta. (c o_ytp ortameni pr iet eno s : -imp art
e mdrur)
- Am o idee 9i mai bund. Haide sd adundm mai mulie mere impieund,. (comportament
pri et eno_s : co I abor e azd)
impreund, cei patru prieteni au reugit sr adune multe mere.
Apoi, s-au agezat gi
au mdncat cu poft5 merele culese. De atunci, Pufi
a invd{at
sd
imparti
gi sd-gi ajute
i

noii

272

prieteni.

c.s.

13

Scenarii pentru inifierea jocurilor

A1fi&ui61aFu|u..csejbacdcumaeinu1ele.l...1...;l,
lodi fuiaiafabtut cd 11,taa,i.a'i,@ni
+fr:'F!t,sa

ila ian

mpreilhaj=

se uitd la Pugu care se joacd cu maginulele.

AIR iiintinde lui Pugu o jucdrie. (oferd o jucdrie fentru a inilia interacliunea)
Alfi: Vrei sl ne jucdm impreunii
Pugu: Da, haide.

Atfi

::

Scenariul

II

AIfi: Imi dai terogjuciria ta?

Puqu: $i eu weau si maioC Cu ea.
idauinsc!!mb,iobo,q!_qrdi::(ofuirdt"fuiima\4tmi"c,l114,
-'==
$in:flie=ft
ta'facem sch@'

Pntj; Oaaadtdu,"ie

bin
i':,

:_:'ii:::

at6! Hai
i

=r

.,

,:.:.:,: ,,

,,.r.:

sau

Alfi a!,w sise joaC'e,Fi l cu maqimFle.lu,i

Alfi: imi dai te rog jucdria ta?

$",, . '

Alfi: Atunci ne jucdm pe rdnd, Mai intdi:fu, apoi

eu. (i1i aiteaptd rdndul)

Pugu nu gtie Cum sa construiaiCi portavionul. Se g6ndegte cine l-ar putea ajuta.

D'

qiut-Uite;.1g 1ie s6 iry!.ini:Cuburile apu=

Puiu: Sd-ti dau o piesd gri sau neagr[? (ofer" ajutor)
Alfi: D6-mi una gri gi cautd nigte avioane.
Pugu:.$iae'dai trbuie $i u:r elicopter.
. '..,.r"

,iJfi:

"

,,,.

c.s. l4
Alfi, Pufi qi Pugu ne inva{i cum si rezolvlm problemele dintre
prieteni

astazi$ ditttt nti.ffi

Alfi

ttniina.ci

"",l

hab6

d deseneze

Mama/tata:cumie-aisimtitc6nd1i-aspuscdnu9tiisf,desenezi?
'@d 9i si nu las pe nimetri ri.mi'va=aa'a=Eful:
Alfi: 'A* fiofuiiivroiurn

ra

am,atzit c*punei i'

L{ama/tata: Aga-es.te {Jfi Iatd o idee foarte buna: Haide si vede ce altceVa ar mai
pdeas[ *inil"X-1frj(Ei@i bbp;;1o,1* sd propund solulii pentru re.iAl+alea cqn/Iictului)=,
o Sd cear[ ajutor de la cineva pentru a invdfa s[ deseneze mai bine

AlfiaC.

,CI aq putea sb md fac cd nu

o ,$'g: sf,
Prietena cea mai bund a pisicu{ei Pufi a promis
gdsit pe altcineva cu care s5 se joace.

c[

se

joac6 impreund, dar acum gi-a

Mamhltatd: Cum te.ai sim1ift6nd prietenala nu a mai venit si se,j.q e cu tine?

Pufi: Am fost foarte trist6. $i eram gi furioasA ci nu vroia sd se mai joace cu mine.
Mama/tata: Ce crezi cd ai putea face?
Pufi: Sd-i spun cd m-am supdrat foarte tare pe ea.
vedem:Ce altcbva ar mai-B-tea sd fac[
Haide*
Mama/taEAiia'este o solulie:,b'fu5.
tu::t t:
u:
t:l
oSa

un alt,nrieten cu caie sd se r

Pusu+ergg 1s{-.1-intrbbi p'6 ceilal$ cgpii.daclnor:si

S=e

joace cu el.

Mama/tt@ Cum te-ai sim{it'c'dndpietonii$,ti.au$us.cd

Ei'i!

nurmai

un c5-nu

lbc inrei-hibd gi

Dentru tme/

Puqu:Eramfuriospentruc6n-uvors[mb.laSes6..m6joc4.*.1....-.::..--:..
Mama/tata'. Ce crezi ca ai puiea face?

Pupu:S6mergsdimi'uutul1iprietenicucares[m5jocfotbal'
Mam-a/tata:',AS eSte'o rclu1ie,bun6i Haidg ve{!m ce altceva ar mai putea. s{,faci
....Ji"1S5acceptefaptulcaceiial1icopiinriiaul6ib.e-n

r,.

274

Sd ftdrezew6,,Dentru,aahipe

'''

Alft ;i

prieten-ul
Batman.

siu

se

joacd de-a super.roii. Prietenul lui Alfi vr6a intotdeauna si fie

Mama/tata: Cum te-ai simqit cdnd ai vdzut cd piietenul t6u vrea sd fie intotdeauna
personajul pozitiv?

Alfi:Amfost..Nu-mi.:'1aces6fiueuintotdeaunapersonajuLnegativ...
Mama/tata'. Ce crezi cI ai putea face?
Alfi: Cred cd ag:putea$ilBund nu mai weau s[ ne jucim aga.

Mama/tata: Aga este lfi.'Iati ideC'fo-arte bunn. Haide,$.vedrn ce altCeva-m mai

putea s['faci Awt (c@i cap.'@i id piopvndsolu1ti penwiez6'li4a gonfl,ictilIui)

."'S6

'loaCe altceVa

&fi ii spune pri,etenei ei.

rilr dea'altcuiva juciria ei prefe@. Tofuqi, ea o d6 unei

Mam.a/tata:.Cumte-aisimfitc6ndprietena.taadatjuc[ria.taa1tcuiva?.]...
Pufi: Am fost supdratd pe ea.
Mama/iata: Ce ciei cd ai putea face?
Pufi: Sd-i spun sd nu mai dea juc[riile mele fbrd sd-i dau voie.
Mamaltata: AS@ste o solupe bun6. Haide sd vedem ce altceva ar mai putea sd fac[

" o
o

S[ nu,i spund nimic pAne c6ff se linigtegteSd dea celuilalt copil o alt6 iuc[rie in schimbul celei De care a nrimit-o

Copiii {a4 de Pugu pentru cS,este rgto,]dbauna ultimul care ajunge pe:terenul de joacl

Mama/tata: Cum te-ai simfit cdnd prietenii tbi au rAs de tine?

PuEu: Am iost furioa. Aveau dreptate. intoideauni imi la mult pdni imi leg gireturile.
Mama/tata: Ce crezi cI ai putea face?
Puqu: SI inval sd-mi leg gireturile mai repede.
Mama/tata: Asta este o solufie bun5. Haide sl vedem ce altceva ar mai putea sd facd
Pugtt. (cerbli''Cdpilnfui sd propund soluiliientiu'l.emJiar:ia,cbfiJlictg4lui) ,,4, .,,'
. Sd intre in carapace pentru a se calma (tehnica ,,broscutei (estoase")
o Sd roage un adult sd-l ajute sb inve{e s[-gi lege gireturile
o S[ se facd cd,nui-a avzit

c.s.

16

Ami merge in

viziti

la prietena/prietenul ei.

Cdfeluga Ami a cerut voie de la mama ei sd meargb in vizitd,la prietena ei cea

mai bun[/prietenul ei cel mai bun. Cdnd a ajuns acolo, MarianalMarius era incl in
pijama gi toate hainele ?i eram imprdgtiate prin camerd,.Ea/ela$tepta camamaei/lui
sd
vind s[-i adune hdinufele. Ami s-a uitat miratd gi i-a spus:
- Eu nu mai agtept sd-mi a$eze mama hainele. Am invdfat sd le agez gi singur6.
(Regula: sr-qi impitureascr hainele) E chiar ugor! vino sd-ti ardt.
Ami a impdturit hainele cu aten{ie gi le-a agezat pe scaun impdturite, gata sd
fie puse inapoi in dulap. Mariana,Marius a spus:
- Mulfumesc, de-acum incolo o sd gtiu ce s6 fac.
Mariana,/Marius era foarte incdntatd./incdntat de felul in care ardta camera frrd
haine imprdgtiate peste tot. intre timp, mama Marianei/lui Marius i-a chemat la
masf,:
- Venifi! Masa este gata! Am fdcut nigte cl[tite. $tiu ci sunt preferatele voastre.
- Oooooo, ce bine miroase..., spuse Ami gi se intoarse cdtre Mariana/Marius. Am o
idee. Eu o ajut pe mama sd pund masa. Haide s5 punem impreund
furculilele,
farfuriile gi gervefelele. (Regula: si puni masa)
copiilor le-au plicut tare mult clititele. Au spus ,,mulfumesc,, pentru masd qi
au pus farfuriile murdare in chiuvetd. Mama Marianei/lui Marius le-a
spus:
- Sunt mdndrd de voi c[ afi pus farfuriile murdare ?n chiuvetd.
Ami 9i Mariana/I\4arius s-au dus pe rOnd la baie. Ami s-a aplecat cdtre urechea
Marianei/lui Marius gi i-a goptit:
- Acum sd nu uit[m s5 ne sp[l6m gi pe dinfi - uite eu mi-am adus o periu!6.
- $i eu am una care seamdnd cu asta. Mama gi tata mi-au spus c[ trebuie sd md spl pe
dinfi dimineafa gi seara ca sd nu mi se strice dinfii. (Regula: si se spele pe dinfij.
Dupd ce s-au spdlat pe mdini gi pe dinfi, s-au dus in .u-.ru Marianei/lui
Marius, unde au inceput si se joace. S-au jucat impreund cu trenuleful, au
c6ntat toate
cdntecele pe care le-au invdlat la grddinild gi au frcut chiar teatru
de pdpugi. Dar c6nd
au vrut s[ se joace cu piesele de lego nu s-au mai infeles. Auzind cearta
mama
Marianei/lui Marius le-a spus:
- Mariana/Marius,.te rog si ?mpdrfi juclriile. (Regula: sE imparti juciriile) Sunt
sigurd cd sunt suficiente cuburi pentru fiecare.
Mariana/Marius gi Ami gi-au dat seama cd intr-adev6r sunt destule piese
ca s6
construiascl fiecare ceea ce-gi doregte. Timpul a trecut aga de repede cd
nici nu gi-au
dat seama cdnd s-a frcut tlrziu. incepeau imediat desenele animate.
Mariana/IVlarius a
fugit repede sd se aqeze ?n fa[a televizorului. Ami a vdzuttoate jucdriile imprdgtiate gi
s-a gdndit: ,,cred cd mai int6i trebuie sd adundm juc[riile gi apoi
s[ mergem sd ne
uitdm la televizor!" (Regula: si iqi pistreze camera curati)
Ydzdnd c[ Ami a inceput sd adune jucdriile Mariana/Marius a venit s-o ajute.
- Uite, te ajut gi eu! Aga termindm mai repede.
- Mulgumesc, a spus Ami.

f gnty fete utiliza{i varianta ,,Ami merge in vtzitd la prietena ei", iar pentru b[ie(i ,,Ami merge in
vizitdla prietenul ei", astfel incAt copiii sd se identifi""
p"rrona;ut pilncipat. cliili'cofitutui dou,
"u
acele pasaje care corespund regulilor stabilite de dumneavourttat
1."g"tile propuse de noi'au caracter

orientativ; {ine{i cont de numdrul de reguli recomandate pentru fiecare"categorie

de vdrstd)

276

Dupd ce au terminat de adunat juclriile, copiii s-au uitat la desenele animate.

Apoi Ami a plecat inapoi c[tre cas6, fericitd cd a f[cut o vizitd pritenei eilprietenului
ei. ,,Merg acas[ gi ii dau de mdncare brosculei mele. Sunt sigurl c[ gi ei ii este tare
foame!" (Regula: si hrlneascii animalul de casi al familiei'o)

277

c.s.

17

Scenariu pentru administrarea excluderii

Ami gtie cd nu intotdeauna respectdm regulile. Atunci cdnd nu respectim

regulile, se pot intdmpla lucruri nepldcute.

aqa-'ae

278

c.s.

18

Acelagi-diferit.
Spunefi copilului cd jocul are
DIFERIT.

cuvinte. Cuvintele sunt ACELA$I

Culoarea puloverului meu este ... . (ardtali cdtre dumneavoastrd)

Sd vedem dacd tu ai un pulover de ACEF,A$I culoare. Tu ai
ACEEA$I culoare.
Ce hain6 are o culoare DIFERITA? (asteptali rdspunsul copilului)
Aga este. Haina aceea este DIFERITA de a ta.

9i

o haind de

Eu port pantaloni. Cine mai poarti ACELA$I lucru? (aqteptali rdspunsul

copilului)
Tata poartd ACELA$I lucru. Ce face tata acum?
Cine mai face ACELA$I lucru?
Cine face ceva DIFERIT?
Continua,ti jocul atdt timp cdt se menline qi interesul copilului. Variali intreb[rile.

in cazul copiilor de 5-7 ani putefi

sd faceli referire la situalii sau obiecte care nu sunt prezente in

si renun,tafi la exemplificarea cu ajutorul pdpugii.

mediu, dar pe care acegtia le cunosc; pute{i chiar

279

c.s.

19

,rA avea" sau ,ra nu aveatt probleme

Situatii:
a

-t
a
a
a,l

c.s. 19A
Orice problemi are mai multe solutii

iertare.

ii

ceri tatdlui tdu sd

o vaza noua.

c.s.

20

Piliria magici pentru solufii

:,.'

':::

a:-

i.j

Scenariul

I=

Scenaiiul

II

1. Andreea stricd desenul Mirunei

2. Miruna incepe s[ plAngb
Cum se simte Miruna? (identificagi emoyia de tristele)
3. Miruna ia desenul Andreei qi il mflzgdleqte
Ce face Andreea? Cum se simte Andreea? Dar Miruna? (identificali ionsecinya

comportaientali,iizgalirii'aii'"ni|uisipeceaemo|ionald,7uiia)

tr"r*rtt

tu

f.t

"u

gi in scenariul

1.

t
l

Ilustralii pentru Scenariul

284

Ilustralii pentru Scenariul

II

F
t
l

c.s.21
Gregelile recunoscute sunt pe jumitate iertate
lutu..? venit.sd i1i povesteascd cd s-i "e,t
Mama/tata: Radu, ce s-a intdmplat?
Radu: Astdzi m-am certat cu Dan pentru cb nu a urut ,a-*i dea jucdria.
l\famaltata: cum te-ai simlit c6nd n-a vmt sh-fi dea jucdria? "
Radu: Am fost furios.
nr*ultulu,-$i; ;;;cut dupd ur".u?

Radu:..tramip.,an.,*i.fi;fi.,priet"n,.l.lui....

Mama/tata: ce i-ai spus lui Dan atunci cdnd ai cerut jucdria?

Radu: Dd-mijucaria.
Mama/iata: Ce nci? Radu a ales cea mai buni solufie? (stabitili cum ar putut sd se
fi
comporte'fadw'gi;;niieli=iopilutuL-'si ua d"*onstreie prin jac' de ral s'oi"ui ,,,aleasd_sd

imnarti)

d.".

ajutotu!,,, 4

Yr4::ti;*l="lyd";
p++l.ca.qo.'lY'-=..:':..j:l:.=..'.l-..=-.=

M;iiiutu.Mihu6iaj*iule-"'u;i.i.iota*ptutt--..=...i...:==....=.
*111_"rr Azj unul
colegi ; ;r ;;'-io" p.nt u cd pot ocherari. Mi-a spus
.91nre
,,aragaz cu patru ochi".

Mamaltata:..cum1e*isimft c6n ai vafii,ea

red de,tinei'

fost 'fu ra.'[fi'ct;; i*;;; d.;

trlame/t -ee.zici? Mihaela.a alls cea"mai umas;-Mit Mihaeta:@

,l

iauiiirt;ai';upputut,sd
copituliit
sd'=ia
auio,ifu"r"
'se.iomnoiie"Mihbela s.i geyii
prin jac,.de rol solulia
a1g,ltrn,t&'rtsr3nd iltitau iqit sd:iu mai rdid,, sa il is& ;aitiii"*:;;;i;ta

Andie'ea@ nev ie'deajt

Mtm;i

'Epov;rieeti,iE

Andreea: Am',v5zut

cd.

r-i'i

rutr

Miruni ari o,,jucdrie,'foartet'fuoasa. $i eu mi-am dorit

Mama/tata: $i ce ai ficut?
Andreea:'I.am hat-o'fdri* ;r,voie'. giapoi nu am.p.rrn p i*,j;_a
fost
fricd sd nu md pedepseasca doamna educatoaie
Mama/tata: ce iici? Andreea a ftcut bine? (stabiliyi ,i, o,r:7 putut sd se
comp,orte
Aidry3o $:"iiagi eopiturui sd va,demoiiiQ:a'prir1";A;"i"r;;;;;""it"iri,"_.,ra
iqr
ceard.,scuzs,'"'sd.,;inapoieze
rucQrxa

juciria, sA-i,."iiuna,,,diaii,ii

"durotouru

,i u" a luat

c.s.22
Drept sau nedrept?

,.l

ou,lu

Varifuta,.f:t,

,::ia1
L,::.:r:

Vorl'ioito

Mai

B=

oi

I
o singpiEftlie de ba-$.C.t=t

,r,,,
=,..,.'-''.it'-'
i'
,'"'
cn.Filni
trebui'sro'irnbi
'

Bruno ia felia gi o mananCa singur.

Bry.lo,.Ce faci?$e rru mi=ai l6Sat
V,aiiania

2,

nim!{,

',;''

lie de capciiv*,,,"-.,
Mai est -in
Bruno aitrebrri'i-ib.'. l{qpartd cu' B.
B no aides[ manc6m46nfui.,, =

Biuni:'

, ce bun ol,

lrrrr,

{aatiakia 3

MaiCsteo:singryi felie de c4gcaval; : ,

Bruno ar trebui s-o impartd cu Bruni.
Biuno: Haide sd mAncdm amindoi.
Bruni: Eu nu mai vreau. Mdndncd tu.
Bruno: bine.

,:,,,.1,,,.,,"

' ,"='

,=,,

:
i

i:r:: .:'.::::::1 .:,=l

Saenaiiul,III
:':.::l:.::,:
::

,:=

:::,:,

,::ll:'', r:=:

[p1ianta,.1,,,",;1

e-,,i..

runb; Efu .te,

p-iil o j'""eri
"a'taVa;iiaf, i pi.sun5-'='I "
Maga/@:'V,[=,rog.sd
B..ru$i'\p-vieau,si ma joc cu nruni,._ ,,,= ,.it =.,.,;='
Mnil#ratn::D#a,nu viei,sa ie ioci cu erun dAi te V-ijuca,singru
B

.J

Id,trian

::,:::.:::,::..,:,. r: :::=:i:
I::'';:..::::=,

'iit,

gi

::.,

',;:

",ii
.,,=rii , =
'i].,.',.t 1,,,,,,.
=i,=..,r,,,,:=.
,. . ', ''=i-.,,,=r

-Irifiaitas',,:,,,, -t":-l':,tt
'

.r,i-:-i.,::r,,=ri ',,

L,

ti= .:::. rii::= "::::::=: ":i'=

'
ltt:-:t"'j1t],
,-, .,.r '' 1:t
':=,

Bruno gi Bruni se ceard pentru o juchrie.

Bruno il lovegte pe Bruni.
Bruni ?ncepe sa pldngh.
Bruno: Imi pare rdu cd te-am lovit.

288

1ie';

:'

c.s.
Detectivul de accidente

c.s.24
Scenarii pentru inifierea jocurilor

uite..,hPagu e.ie..joac[tedfuinu1elq. ,,,,,., =,.

' ,,,:'
,
-"i,
{tnr@a*iipo'lr, -,,r{;ne?,,t(aiitd plalcd vre'i ta tu -l[i'ffiaiii1i
A,lg.Se

Alfi arvrea sf, se joace gi el cu maginulite lui pugu.

Alfi: Imi dai te rog jucdria ta?
Pugu: $i eu vreau s[ md joc cu ea.
$tfi:,u,,1!e'if,,dauin-schimb'robotul rineu. (oferd in sihimb o'ittaioiiaiia,
Pug-u: Oaaaauurrl,'cebine aratdt giliilfacem,schimb.=', '"
, -:'',,,=

i '-

sau

Alfi {vreaii q*'jou"" qi ei'iu,

Alfi: Imi dai te rog jucdria ta?

l"q"r"r"ipi

P'ugu: Vi6au'Se.maiod'mai mafu -u lj-"=''....,,..:

nffil AfiilCi n" jucbm pe r6nd n4ai inmi tu; apoi e

ScCnariulfll.,i':-l ..

: :-: rri.r
,.

-''',

','. '' , "'

:(*ti

"st

iiiiiU

''

lusr nu gtie cum s[ construiascd portavionul. Se gandegte cine l-ar B-teaduta.

Pugu: Alfi, md ajufi sd construiesc portavionul? (ieie iiutorull
Alfi: Da, te ajut. Uite, trebuie ia imbini cuburile aqa.
Puqu: S6-fi dau o pies[ gri sau neagrE? (oferd ajutor)
AJfi:,DE-mi unaEi $i caute,niSie avioane- ' ,::.:.: ,- ,. ,.= .,. ,'
Puqu: gi ne mai trebuie gi un eliCopter.

c.s.

25

Alfi, Pufi qi Pugu ne inva{l cum si rezolvim problemele dintre

prieteni
Aatdii

ryl

dintre plietenii lui

rala'

Alfi a venitifl-irpuna

c6',habar-n-are sd-desenezi..,=.
'='''
ptii sd

lrnS
o.sfuir,'' ,,$tui,rii"1it ci"4a spus ca nl
Alfi: Am fost trist. Vroiam s5 ml ascund gi sd nu las pe nimeni sd-mi vadd
Mama/tata: Ce crezi

Cd ai

Alfi: Cred cd ag putea

sd md fac cd nu am auzit ce spune.

desenul.

putea face?

Nlama/tata: Aga este Alfi. iatd o idee foarte bun[. Haide s[ vedem ce altceva ar mai
putea,sd
reli c@ufui
opi"S;,olulii pentruiiiai,tv@;r-ififi,icnituijit'
o Sd-i spund colegului cd este ur6t din partea lui sd ipuna astfel de lucruri
' l,r, 'Sa se.gandeasc[16 nut'e-foane bun'.la des.gl, dar ie pricepe ta.locuiite pe
calculator
o Sh cearl ajutor de la cineva pentru a invdla sd deseneze mai bine
o ',,'S5 se
la altceva:

f4Xi'

si

Pr.ielena+ea,qai bund apisicu{e$f1 a piomis cd se joaci impi.euni, ai acum gi-i

gasrt pe altclneva cu care sd seloade.
M[malthta: fum..-tq, i simgt,"5tr6 Frieteq4 ta@a mai venit ia se joace cu tine?
Pufi:Am fost foarc ftistd, $i eram gi furi'6asa:ia.nu vioia'si se dai- joaci*'mine,.
J- Mama/tata: Ce crezi cb ai putea face?
Pufi: S[-i spun cd m-am sup[rat foarte tare pi ea.
N{ama/tata: Asta este o soluiie buni. Haide sa vedem ce altceva ar mai put.u sd fac[

o
o

Sd intre in carapace pentru a se calma (tehnica ,,broscutei lestouse")

Sd gdseascd un alt prieten c,
sd sejoace

"ure
S[ bropunl un ioc'hcare
toti trei
ioc' care se pot
i
iuca

Puqu mrge, s5-i.intrebe,pe:,c.ei1 i.,cqp!i daCi

mai au loc in echipa gi pentru el.

vor sd se joace,.zu el. Ei

?isffi

"a "u

Mama/tata: Cum te-ai simlit c6nd prietenii tai fi-au spus Ca nu mai au ioC in echipe gi
pentru tine?
Puqu: Eram furios pentru cd nu vor sh rn[ las" sE md joc cu ei.
Mama/tata: Ce crezi cI ai putea face?
Pugu: Sd merg sd imi caut al(i prieteni cu care sa mi joc fotbal.
Mama/tatalsta=este o.solufie bund. Haide sd vedem..ce altceva ai'mai butea sd facl

Pu6u.(c2...14ic:bpilulu;isa-ir:bpnna*:blu|itpen't|aiiio,tii'conflictilui)-.
o Sd intre in carupuce pentru a se calma (tehnica ,,,hroscalei ges;tiii")

.
r

292

Sd

ii

roage sd

Sd fie,,rezervd

il includd in echipd data viitoare

penffi,echi

fi gi prieten*shu joacS de-a

Batman.

er:eroii. Prietem-l+i Alfi'vrea'inJotdeauna s[.fie

Mama/tata: Cum te-ai simfit cand ai vdzut ca piietenul tdu vrea sd fie intotdeauna
personajul pozifiv?
,Alfi:
t;'Nu,mi place si fiu'eU intodeauha peisonajul negativ.
lvlama/tata: Ce ciizi cd aiputea face?
:Atfi: Cied,cE a!'putea.sd.i spqn cd nu,mai vreau sd,'ne jucdrn.alf,-, ,... r',.1
Mama/tata: Aga este Alfi. Itffi o idee foarte bund. ttaide sd vedem ce altceva ar mai
putea sd facd Alfi. (ceregi copilului sd propund solulii pentru rezolvarea conflictului)

A fost'

Sd se joace altceva

Sd-si Caute alt nrieten cu care Si se ioace

Puf ii spuneSfiete ei,ei si nu det@uiva jucdria ei prefeiatS. Tofuqi,

dd unei

alte colege

um @i simlit i0nd*ietena ta a dat ju

Pufi: Am fost supdratb pe ea.
Mama/tata: Ce crezi cd ai putea faCe?

altcui

Mama/tat

Pufi:Sd-ispunsdnumaidlajucdriilemelefrrds5-idauvoie.
Mama/tata: Asta este o solufie bun[. Haide sd vedem ce altceva ar mai puiea

sh facd

Pufi. (gere1,i copilului sd propund solu!ii pentru rezolvarea conflictului)

. SA nu-i spund nimic pinl cAnd se linigtegte

...:l.:..S[iispun1c6:.estesup[rat[*eapentruceeae.eafbiut

Sd dea

celuililt copil o altd iucdrie in schimbul celei

oe care a nrimit-o

Copiii rdd de Pugu pentru cd este intotdeauna ultimul care ajunge pe terenul

de

joaci.

etenii t[i au ris de tine?, ::,'"'

Pugu: Am fost furios. Aveiu dreptaie. intotdeauna imi ia mult pdn[ imi
Mama/tata: Ce qezi cd ai putea face?
Puqu: Sd invdf s6-mi leg gireturile mai repede
Mama/hta:1staaa16- sbl{ie buna'.',Iiaide''sd vdemce altcevs ar mai putea sd fac[
Pugu. (cere(i copilului sd propund solutgii pentru rezolvarea conflictului)
. Sd intre in carapace p."t a se calma (tehnica .,brosculei gesti,ise")
. Si roage un adult sd-l ajute" sd invege s[-gi lege gireturile

Mama/tatt{um ted simfit cdnd, .

S6'ie faca:cd nu

i a a.uiill'',

,:::.:-::::::::

. ...

BrsLrocRArrn
*+* (1998). Conflicte qi comunicarea.Fundafia Soros,
Ed. ARC Bucuregti
Abric, J-C. (2002). Psihologia comunicdrii, teorii Ei metode. Editura Collegium,
Polirom,Iagi
Ahn, H.J. (2005). Teachers' discussions of emotion in child care centers. Early
Childhood Education Journal, 3 2(4), 237 -242.
Algert, N.E. (1996). Conflict in the worlqlace. in: proceedings: women in
engineering advocates network. Denver, CO.
Anderson, D.K., Lord, c., Risi, S., Shulman, c., welch, K., Dilavore, p.S., Thurm,
A., & Pickles, A. (2007). Pattems of growth in verbal abilities among children

with autism spectrum disorder. Journal of

P sycho

I o g1,,, 7 5

(5),

Consulting

and

Clinical

59 4 -604.

Arnoschd, O.J. (2000). "Time-out" guides children

to productive and positive

behavior. Brown University Child and Adolescent Behavior Letter, 16(a),6-7.

Arsenio, w. F., cooperman, S., & Lover, A. (2000). Affective predictors of

preschoolers' aggression and peer acceptance: direct and indirect effects.
Developmental Psychology, 3 6(4), 438-448.
Ashley, J., & Tomasello, M. (1998). Cooperative problem-solving and teaching in

preschoolers. Social Development, 7, 143-163.

Azoulay, D. (1999). Encouragement and logical consequences versus rewards and
punishment: a reexamination. The Journal of Individual Psychologlt, 55(1),
92-99.
Babkie, A.M. (2006). Proactive in managing classroom behavior. Intervention in
School and Clinic, 41, 184-I9I.
B[ban, A. (2003). Consiliere educalionald. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenlie Si consiliere. Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Baldwin, M. W., & Sinclair, L. (1996). Self-esteem and ..if...then" contingencies of
interpersonal acceptance. Journal of personarity and social Psychologt, 71,
1130-1141.
Banerjee, M. (1997). Hidden emotions: preschoolers' knowledge of appearancereality and emotion display rules. social Deveropment, I5, 107 -132.
Barkley, R.A. (1997). Defiant children. A clinician's manual
for assessment and
parent training (second edition). The Guilford press, New york.
Baron, R.A. (1998). Developmental psycholog,,. Fourth Edition. Allyn & Bacon. MA.
Bedell, J.R., & Lennox, S.S. (1997). Handbook for communication and problem
solving skills training' a cognitive-behavioral approach. John Wiley & Sons
Inc., New York.
Benga, o. (coord.) (2002). Jocuri terapeutice. Ed. ASCR, cluj-Napoca.

Berlin, L.J-, & Cassidy, J. (2003). Mothers' self-reported control of their preschool
children's emotional expressiveness: a longitudinal study of associations
berween infant-mother attachment and children's emotion regulation. Social
Development, I 2 (4), 47 7 -49 5.
Bierman, K.L., & Welsh, M. (2000). Assessing social dysfunction: the contributions
of laboratory and performance-based measures. Journal of Clinicat Chitd
P sy cho I o g1,,, 2 9 (4), 526 - 539 .
Birch, S. H., & Ladd, G. W. (1997). The teacher-child relationship and children's
early school adjustment. Journal of School psychology, 35,6I-79.

294

Birch, S.H.,

&

Ladd, G.W. (1998). Children's interpersonal behaviors and the

teacher-child relationship . D ev el op m e nt a I P sy ch o I o gt,,

34

(5),

93 4 -9 4 6.

Birch, S.H., Ladd, G.W., & Blecher-Sass, H. (1997). The teacher-child relationship
and children's early school adjustment: good-byes cand build trust. Jourual of
School Psycholog,,, 3 5, 6l-7 9.
Blair, C. (2002). School readiness - integrating cognition and emotion in a
neurobiological conceptwalization of children's functioning at school entry.
American Psychologist, 5 7 (2), n I -I27 .
Blankemeyer, M., Flannery, D.J., & Vazsonyi (2002). The role of aggression and
social competence in children's perceptions of the child-teacher relationship.
Psychology in the Schools, 3 9(3), 293-304.
Blum, P. (2001). A teacher's guide to anger monagemenf. Routledge Falmer, London.

Bohlin, G., Hagekull, B.,

&

Andresson,

K.

(2005). Behavioral inhibition as

precursor of peer social competence in early school age: the interplay between
attachment and nonparental care. Merril-P almer Quart erly, 5 I (I), I -I9.
Borog, S., & Petra,L. (2004). Comunicare gi rela{ii interpersonale. in: Lemeni, G. &
Miclea, M. (Ed.), Consiliere Si orientare - ghid de educalie pentru carierd.
Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Brotman, L.M., Gouley, K.K., Chesir-Teran, D., Dennis, T., & Klein, R.G. (2005).
Prevention for preschoolers at high risk for conduct problems: immediate
outcomes on parenting practices and child social competence. Journal of
C I inical C hild and Ado I es c ent P sy cho I o g/, 3 4, 7 24 -7 3 4.
Brown, R.T. (2004). Handbook of Pediatric Psychologt in School Settings. Lawrence
Erlbaum Associates, Mahwah, NJ.
Brownell, M.T., & Walther, T. (2001). Stephen W. Smith: strategies for building a
positive classroom environment by preventing behavior problems.
Intervention in School and Clinic, 35,31-33.
Buckley, M., Storino, M., & Saarni, C. (2003). Promoting emotional competence in
children and adolescents: implications for school psychologists. School
Psychologlt Quarterly, I 8, 17 7 -I9I.
Caldarella, P., & Merrell, K.W. (1997). Common dimensions of social skills of
children and adolescents: a taxomomy of positive behaviors. School
Psychology Review, 2 6, 264-27 8.
Calhoun, L. G., & Tedeschi, R. G. (1998). Beyond recovery from trauma:
implications for clinical practice and research (Thriving: broadening the
paradigm beyond illness to health). Journal of Social Isszes, Summer.
Carpendale, J. I. M., & Lewis, C. (2004). Constructing an understanding of mind: the
development of children's social understanding within social interaction.
Behavioral and Brain Sciences, 27, 79-15I.
Casey, B.M. (1990) A planning and problem-solving preschool model: the
methodology of being a good learner. Early Childhood Research Quarterly, 5,

53-67.
Chamberlain, P., & Patterson, G.R. (1995). Discipline and child compliance in
parenting. in: Bornstein, M.H. (ed.) Handbook of parenting: applied and
practicalparenting, Vol. 4. Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ.
Chaplain, R. (2003). Classroom structures: the role of rules, routines, and rituals in
behavior management. in: Teaching without disruption: a multilevel model
for managing pupil behaviour in the primary schools. Routledge Falmer,
London.
M. (2001). The Emotional Intelligence.Management Pocketbooks Ltd.

Chapman,

295

& Scott, G. (2006). The link between emotional competence and wellbeing: a longitudinal study. British Journal of Guidance and Counseling,

Ciarrochi, J.,

34(2),231-243.
Cippani, E. (2005). Effective consequences for child misbehavior: be specificl Brown
University Child and Adolescent Behavior Letter, 2l(4),6-7.
Cole, P.M., Martin, S.E., & Dennis, T.A. (2004). Emotion regulation as a scientific
construct: methodological challenges and directions for child development
research. Child Development, 7 5, 317 -333.
Coplan, R.J., Prakash, K., O'Neil, K., & Armer, M. (2004). Do you "want" to play?
Distinguishing between conflicted shyness and social disinterest in early
childhood. D ev el op m ent al P sy cho I o gy, 4 0(2), 244 -258.
Corrie, L. (2001). Investigating troublesome classroom behaviour: practical tools for
teachers. Routledge Palmer. London.

Crick, R. N., & Dodge, K. A. (1994). A review and reformulation of socialinformation- processing mechanisms in children's social adjustment.
Psychological Bulletin, I I 5, 7 4-101.
Crick, R. N., Casas, H. F., & Ku, H.-C. (1999). Relational and physical forms of peer
victimisation in preschool. Developmental Psycholog,t, 3 5 (2), 37 6-385 .
Crick, R. N., Casas, H. F., & Mosher, M. (1997). Relational and overt aggression in
preschool. D ev el opment al P sy cho I o gt, 3 3 (4), 5 79-5 8 8.
Cummnings, E.M., Kouros, C.D., & Pupp, L.M. (2007). Marital aggression and
children's responses to everyday interparental conflict. European
Psychologist, I 2(l),I7 -28.
Cutting, A.L., & Dunn, J. (2006). Conversations with siblings and with friends: links
between relationship quality and social understanding. British Journal of
Developmental Psychologt, 2 4, 7 3-87 .
Davies, P.T., & Cummnings, E.M. (1994). Marital conflict and child adjustment: an
emotional security hypothesis . Psychological Bulletin, I I 6, 387 -4lI .
De Peretti, A., Legrand, J-A., Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Ed.
Polirom,Iaqi.
Deacon, T.W. (1997). The symbolic species: the co-evolution of language and the
brain. New York: W. W. Norton.
Dearing, K.F., Hubbard, J.A., Ramsden, S.R., Parker, E.H., Reylea, N., Smithmyer,
C.M., & Falangan, K.D. (2002). Children's self-reports about anger regulation:
direct and indirect links to social preference and aggression. Mewill-Palmer
Quarterly. 48(3), 308-3 1 6.
Deater-Deckard, K., Lansford, J.E., Dodge, K.E., Pettit, G.S., & Bates, J.E. (2003).
The development of attitudes about physical punishment. Journal of Family
Psychology, I 7(3), 35 1 -360.
Deci, E.L., Kostner, R., & Ryan, R.M. (1999). A meta-analytic review examining the
effects of extrinsic awards on intrinsic motivation. Psychological Bulletin,
r25(6),627-668.
Denham, S. (1997). "'When I have a bad dream, mommy holds me": preschoolers'
conceptions of emotions, parental socialisation, and emotional competence.
International Journal of B ehavioral D evelopment, 2 0(2), 3 0 1 -3 1 9.
Denham, S. (2007). Dealing with feelings: how children negotiate the worlds of
emotions and social relationships. Cognition, Brain, Behavior, I I(l),1-48.
Denham, S., Mason, T., Caverly, S., Schmidt, M., Hackney, R., Caswell, C., &
DeMulder, E. (2001). Preschoolers at play: co-socialaziers of emotional and

296

social competence. Inter"national Journal of Behavioral Development, 25,90101.

Denham, S., Mitchell-Copeland, J., Strandberg, K., Auerbach, S., & Blair, K. (1997).
Parental contributors to preschoolers' emotional competence: direct and
indirect effects. Motivation and Emotion,2l(l),65- 86.
Denham, S., Workman,E., Cole, P., Weissbrod, C., Kendziora, K., Zahn-Waxler, C.
(2000). Prevention of extemalizing behavior problems from early to middle
childhood: the role of parental socialization and emotion expression.
Development & Psychopatholog,t, I 2, 23-45.
Denham, S.A. (2006). Social-emotional competence as support for school readiness:
what is it and how do we assess it? Early Education and Development, 17(I),

5t-89.
Denham, S.A., &. Burton, R. (1997). Social and emotional prevention and
intervention programming for preschoolers. Kluwer Academic/Plenum

Publishers.
Denham, S.A., Blair, K.A., Schmidt, M.S., Blair, K., DeMulder, E., Caal, S. (2002).
Preschool understanding of emotions: contributions to classroom anger and
aggression . Journal of Child Psycholog,, and Psychiatry, 4 3, 90 1 -9 1 6.
Denham, S.A., Zoller, D., & Couchoud, E.A. (1994). Socialization of preschoolers'
emotion understanding. D ev el opm ent al P sy cho I o gy, 3 0, 928-93 6.
Dincer, c., & Guneysu, S. (2001). Examining the permanence of problem-solving
training given for the acquisition of interpersonal problem-solving skills.
Internation al Journ al of E arly Ye ars E duc at io n, 9 (3), 207 -219 .
Dinwiddie, S.A. (1994) The Saga of Sally, Sammy and the Red Pen: facilitating
children' s social problem solving.Young Children, 4 9(5), I3-I9 .
Domitrovich, C.E., Cortes, R.C., & Greenberg, M.T. (2007). Improving young
children's social and emotional competence: a randomized trial of preschool
PATHS curriculum. The Journal of Primary Prevention, on-line early edition.
Dopkins Stright, A., & Supplee, L.H. (2002).children's self-regulatory behaviors
during teacher-directed, seat-work, and small-group instructional contexts. The
Journal of Educational Res earch, 9 5 (4), 23 5 -257 .
Downer, J.T., & Pianta, R.c. (2006). Academic and cognitive functioning in first
grade: association with earlier home and child care predictors and with
concurrent home and classroom experineces. School Psychologt Review,
35(1),11-30.
Dunn, J., & Cutting, A.L. (1999). Understanding others and individual differences in
friendship interactions in young children. Social Development, 8,2Ol-2I9.
Durbin, C.E., Klein, D.N., Hayden, E.P., Buckley, M.E., & Moerk, K.C. (2005).
Temperamental emotionality in preschoolers and parental mood disorders.
Journal of Abnormal Psycholog,,, I14,28-37.
Eiseberg, N., Valiente, C., Morris, A.S., Fabes, R.A., Cumberland, A., & Reiser, M.
(2003). Longitudinal relations among parental emotional expressivity,
children's regulation, and quality of socioemotional function. Developmental
Psychology, 3 9(T), 3 -19.
Eisenberg, N. (2001). The core and correlates of affective social competence. Social
Development, I 0(I), I2I -I24.
Eisenberg, N., Fabes, R. A., Guthrie, I. K., & Reiser, M. (2000). Dispositional
emotionality and regulation: their role in predicting quality of social
functioning. Journal of Personality and Social Psychologt, 78(l), 136-157.

297

Eisenberg, N., Fabes, R.A., Guthrie, I.K., & Reiser, M. (2002). The role of
emotionality and regulation in children's social competence and adjustment.
In: Pulkinnen, L., & Caspi, A. ("d.) Paths to successful development:
personality in the life course. Cambridge University Press, Cambridge,
England.
Eisenberg, N., Guthrie, I. K., Murphy, B. C., Shepard, S. A., Cumberland, A., &
Carlo, G. (1999). Consistency and development of prosocial dispositions: a
longitudinal study. Child D ev elopment, 7 0(6), L3 60-137 2.
Eisenberg, N., Spinrad,T.L., & Cumberland, A. (1998a) The socialization of emotion.
Psychological Inquity, 9(4), 24I -27 3.
Eisenberg, N., Spinrad, T.L., & Cumberland, A. (1998b) The socialization of
emotion: reply to commentaries. Psychological Inquiry, 9(4),317 -333.
Flksnin, L.K., & Elksnin, N. (2000). Teaching parents to teach their children to be
prosocial. Intervention in School and Clinic, 36,341-348.
Engels, C.M.E., Finkenauer, C., Meeus, 'W., & Dekovic, M. (2001), Parental
attachment and adolescents's emotional adjustment: associations with social
skills and relational competence. Journal of Counseling Psychologt, 48(4),
428-439.
Englander, M.E. (1987). Strategiesfor classroom discipline.Praeger Publishers, New
York.
Epstein, S. (1998). Constructive thinking. A key to Emotional Intelligence. Praeger,
Westport Connecticut.
Fabes, R.A., Eisenberg, N., Jones, S., Smith, M., Guthrie, I. K., Poulin, R., Shepard,
S. A., & Friedman, J. (1999). Regulation, emotionality, and preschoolers'
socially competent peer interactions. Child Development, 7 0, 432- 442.
Fabes, R.A., Gaertner, M.B., & Popp, T.K. (2005). Getting along with others: social
competence in early childhood. in: McCartney, K. & Phitlips, D. (eds).
B lach,ryell Handb o ok of E arly Childho od Development.Blackwell Publishing,
London.
Fabes, R.A., Martin, C.L., Hanish, L.D., Anders, M.C., & Madden-Derdich, D.A.
(2003). Early school competence: the roles of sex-segregated play and
effortful control. D ev el opmental P sychology, j 9(5), 848-85 8.
Fagot, B.I., & Gauvain, M. (1997). Mother-child problem solving: continuity through
the early childhood years. Developmental Psychologt, 33(3), 480-488.
Fantuzzo, J., & McWayne, C. (2002). The relationship between peer-play interactions
in the family context and dimensions of school readiness for low-income
preschool children. Journal of Educational Psycholog,,, 92(l),79-87 .
Fine, S. E.,Izard, C. E., Mostow, A. J., Trentacosta, C.1., & Ackerman, B. p. (2003).
First grade emotion knowledge as a predictor of fifth grade self-reported
internalizing behaviors in children from economically disadvantaged families.
D evelopment and P sychopatholo g,t, I 5, 33 11 42 Flavell, J.H. (1999). Cognitive development: children's knowledge about the mind.
Annual Reviews in Psychologl,t, 50,2I-45.
Fosco, M.G., & Grych, J.H. (2007). Emotional expression in the family context for
children's appraisals of interpersonal conflict. Journal of Family Psycholog,t,
21,249-259.
Fox, N.A., Henderson, H.A., & Marshall, P.J. (2001). The biology of temperament: an
integrative approach. in: Luciana, M. & Nelson, C.A. (ed.), The handbook of
developmental cognitive neuroscience. MIT Press, Cambrige, MA.

298

Gagnon, S.G., & Nagle, R. (2004). Relationships between peer interactive play and
social competence in at-risk preschool children. Psychologlt in the Schools,

4I(2),173-t89.
Garner, P.W., Jones, D.C., & Miner, J.L. (1994). Social competence among lowincome preschoolers: emotion socialization practices and social cognitive
correlates. Child Development, 65, 622-637 .
Gershoff, E.T. (2002). Corporal punishment by parents and associated child behaviors
and experience: a meta-analytic and theoretical review. Psychological
Bulletin, I 28(4), 539-57 9.
Gimpel, G.A., & Merrell, K.W. (1998). Social skills of children and adolescents:
conceptualization, assessment, treatment. Lawrence Erlbaum Associates,
Mahwah, NJ.
Goleman, D. (2001). Inteligenla Emo[ionald. Ed. Curtea Veche, Bucureqti.
Goleman, D. P. (1995). Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than IQfor
Character, Health and Lifelong Achievement.BantamBooks, New York.
Greenberg, M.T., Weissberg, R.P., O'Brien, M.IJ., Zins, J.8., Fredericks, L., Resnick,
H., & Elias, M.J. (2003). Enhancing school-based prevention and youth
development through coordinated social, emotional, and academic leaming.
American Psychologist, 5 8(617), 466-47 4.
Grolnik, W.S., & Farkas, M. (2002). Parenting and the development of children's selfregulation. In: Bornstein, M.H. (ed.), Handbook of Parenting, Vol. 5.
Lawrence Erlbaum Associates, Mahwah, NJ.
Gross, J.J., & John, O.P. (2003). Individual differences in two emotion regulation
processes: implications for affect, relationships, and well-being. Journal of
P ers o nal ity an d S o ci al P sy cho I o 9,,, I 5 (2), 3 48 -3 62.
Gross, J.J. (1998). The emerging field of emotion regulation: an integrative review.
Review of General Psychologt, 2(3),17 I -299.
Gutermuth Anthony, L., Anthony, B.J., Glanville, D.N., Naiman, D.Q., Waandres, C.,
& Shaffer, S. (2005). The relationship between parenting stress, parenting
behavior and preschoolers's social competence and behavior problems in the
classroom. Infant and Child Development, 14,I33-I54.
Haight, W.L., Wang, X., Fung, H.H., Williams, K., &Mintz, J. (1999). Universal,
developmental, and variable aspects of young children's play: a cross-cultural
comparison of pretending at home . Child Dev elopment, 7 0(6), I 47 7 -1488.
Halberstadt, A.G., Denham, S.A., & Dunsmore, J.C. (2001). Affective social
competenc e. Social D evelopment, I 0(l), 10-20.
Hastings, P.D., Zahn-Waxler, C., Robinson, J., Usher, 8., & Bridges, D. (2000). The
development of concem for others in children with behavior problems.
Developmental Psychologt, 3 6(5), 531 -5 46.
Houlfort, N., Kostner, R., Joussemet, M., Nantel-Vivier, A., & Lekes, N. (2002). The
impact of performance-contingent rewards on perceived autonomy and
competenc e. Motiv ation and Emotion, 2 6(4), 27 9 -29 5 .
Howe, N., Petrakos, H., Rinaldi, C.M., & LeFebre, R. (2005). "This is a bad dog, you
know...": constructing shared meanings during sibling pretend play. Child
Development, 7 6(4), 7 83 -7 9 4.
Howe, N., Rinaldi, C.M., Jennings, M., & Petrakos, H. (2002). "No the lambs can
stay out because they got cozies": constructive and destructive sibling conflict,
pretend play, and social understanding. Child Development, T3(5),1460-1473.

299

Howes, C. (2000). Social-emotional classroom climate in child care, child-teacher

relationships and children's second grade peer relations. Social Development,
9(2),191- 204.
Howes, c., Matheson, c.c., & Hamilton, c.E. (rgg4). Maternal, teacher
and child
care history correlates of children's relationships with peers. Child

Development, 65, 264-272.

Howes, c., Phillipsen,L., & peisner-Feinberg, E. (2000). The consistency of teacher_
child relationships between preschool and kinCergarten. Journit of School
P sycho lo gt, 3 8(2),1 13 - 132.
Johnson, w., McGue, M., & Iacono, w.G. (2006). Genetic and environmental

influences

on

academic achievement trajectories during adolescence.

D evelopment al P sycho lo 94

42

(5), 5 | 4-532.

Jones, F.H. (1999). Positive discipline. in: Tauber, R.T. (ed) classroom management:
sound theory and effective practice. Bergin & Garvey, CT.
Jones, R.B. (2004). Playing with your child. childhood Education, g0(5),272-274.

I- (1994). Display rule behavior and understanding in p."school children.

Journal of Nonverbal Behavior, I 8, 30I-326.
Kallay, E., Macavei, B., & Lemeni, G. (2004). Autocunoagtere gi dezvoltare
personald. in: Lemeni, G., & Miclea, tvt.
1ed;, consiliere'si oriintare - Ghid
de educalie pentru carierd. Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Kam c.-M., Greenberg, M.T., & walls, c.T- (2003). Examining the role of
implementation quality in school-based prevention using pATIfS curriculum.
Prevention Science, 4(l), 55 -63.
Kamins, M.L., & Dweck, C.S. (1999). Person versus process praise and criticism:
implications for self-worth and coping. Developmental psycholog/,
-tj(3),
Josephs,

83s-847.

Kelly, 8., Longbottom, J., potts, F., & williamson, J. (2005). Applying emotional
intelligence: exploring the Promoting Alternative' ffrinh"i Strategies
curriculum . E ducational psycho

I o glt

in practice,

0(3), 221-24r .
subsequent triadic family
interactions and parenting. D everopmentar p sychorogy, 3 6(D, 3 -r3.
Kochanska, G., Gross, J.N., Lin, M.-H., & Nichols, K.E. (2002).
Guilt in young
children: development, determinants, and relations wiih a broader system
of
standards. Child Development, 7 3 (2), 461492.
Kopp, C.B. (19^97). Young children: emotion management, instrumental
control, and
plans. In: Friedman, S.L., & Scholnick, tr.K. (ed.), The developmental
psycholog,, of planning: why, how, and when do we pran? Lawrence
Ertbaum

Kitzman, K.M. (2000). Effects

of marital conflict on

Associates, Mahwah, NJ.

Kotler, J.c., & McMahon, R.J. (2002). Differentiating between anxious, aggressive,
and socially competent children: validation of the Social Co-p"i.lr"e and
Behavior Evaluation - 30 (Parent version). Behavior Research ind Therapy,
40(8),947_959.
Ladd, G'W., Birch, S.H., & Buhs, E.S. (1999). Children's social and scholastic
lives
in kindergarten: related spheres of influenc e? Child Development, 20, 13731400.

Lagattata, K-, & Wellman, H. (2002). Differences in early parent-child conversations

about negative versus positive emotions: implications for the development
of
psychological understanding. D ev er opment al p sy cho I o gt, 3 g, 5 64-5 sd.
Laible, D, carlo, G., Torquati,I., & ontai, L. (2004). children;s perception
of family
relationships as assesed in a doll story completion tasn n*s to parenting,

300

social competence and externalizing behavior. Social Development, I3(4),

55t-s69.
Laible, D. (2004). Mother child discourse in two contexts: links with child
temperament, attachment security, and socioemotional competence.
Developmental Psychologt, 4 0(6), 97 9 -992.
Landreth, G.L. (2002). Therapeutic limit-setting in play therapy relationship.
Profes s ional P sy cholo gy : Res earch and Practic e, 3 3 (6), 259 -53 5 .
Landry, S.H., Swank, P.R., Assel, M.A., Smith, K.E., & Vellet, S. (2001). Does early
responsive parenting have a special importance for children's development or
is consistency across early childhood necessary? Developmental Psychologt,
37(3),387-403.
Larson, J. (1994). Violence prevention in the schools: a review of selected programs
and procedures. School Psychology Review, 23, 15l-164.
Lassman, K. A., Jolivette, K., & Wehby, J. H. (1999). "My teacher said I did good

work today!" Using collaborative behavioral contracting. Teaching

Exceptional Children, 3l, I2-I8.
Laursen, E.K. (2003). Principle-centered discipline. Reclaiming Children and Youth,
t 2(2),78-82.
Lawhon, T. (1997) Encouraging friendships among children. Childhood Education,
73(4), pp.228-231.
Lazarus, R.S. (2001).Relational meaning and discrete emotions. in: Klauss R.,
Scherer, A., Johnstone, A. (ed.), Appraisal theories in emotion - theoryt,
methods, researclt. Oxford University Press, New York.
Leaper, C. (2000). Gender, affiliation, assertion, and the interactive context of parentchild play. Developmental Psycholog,,, 36(3), 381-393.
Lemeni, G., & Miclea, M. (2004). Consiliere qi orientare - ghid de educalie pentru
carierd. Ed. ASCR, Cluj-Napoca.
Lemerise, A.E., & Arsenio, C.R. (2000). An integrated model of emotion processes
and cognition in social information processing. Child Development, 71, I071

18.

Lepper, M.R., Corpus, J.H., & Iyengar, S.S. (2005). Intrinsic and motivational
orientations in the classroom: age differences and academic correlates. Journal
of Educational Psychologt, 97(2), 184-196.
Lepper, M.R., Henderlong, J., & Gingras, I. (1999). Understanding the effects of
extrinsic reward on intrinsic motivation - uses and abuses of meta-analysis:
comment on Deci, Kostner, and Ryan (1999). Psychological Bulletin, 125(6),
669-676.
Levine, M. (1994). Effective Problem Solving. Engelwood Cliffs, NJ: Prentice Hall.
Masten, 4., & Coatsworth, J. (1998). The development of competence in favorable
and unfavorable environments: lessons on research on succesful children.
American Psychologist, 5 3 , 205-220 .
McNally, R.J. (2003). Progress and controversy in the study of posttraumatic stress
disorder. Annual Review of Psycholog,,, 54,229-252.
Mendez, J.L., Fantuzzo, J., & Cicchetti, D. (2002). Profiles of social competence
among low-income African American preschool children. Child Development,
73(4), 1085-1 100.
Mendez, J.L., McDermoff, P., & Fantuzzo, J. (2002).Identiffing and promoting social
competence with African American preschool children: developmental and
contextual considerations. Psycholog,, in the Schools, 39(l), W-I23.
Miclea, M. (2000). Psihologie cognitivd- edilia a doua. Ed. Polirom, Bucuregti.

301

lE

Mill, D., & Romano-White, D. (1999). Correlates of affectionate

and angry behavior

in child care educators of preschool-aged children. Early Chitdhooi Research

Quarterly, I 4(2),1 5 5 -I7 8.

Mize, J., & Pettit, G.S. (1997). Mothers' social coaching, mother-child relationship
style, and children's peer competence: is the medium the messag e? Chitd
Development, 68, 312-332.
Neizel, C., & Dopkins Stright, A. (2003). Mother's scaffolding of children's problem
solving: establishing a foundation for self-regulatory academic competence.
Journal of Family Psychology, 17, t47-t59.
O'Leary, K.D., Vivian, D., & Malone, J. (1992). Assessment of physical aggression
against women in marriage - the need for multimodal assessment. Behavior
Assessment, I 4(l), 5-I4.
Olson, S.L., & Hoza, B. (1993). Preschool developmental antecedents of conduct
problems in children beginning school. Journal of Ctinicat Child Psycholog,,,
22(t),60-67.
ozer, E,.J., Best, s.R., Lipsey,T.L., & weiss, D.s. (2003). predictors of posttraumatic
stress disorder and symptoms in adults: a meta-analysis. Psychological
Bulletin, 129,52-71.
Perryz, N. E. (1998). Young children's self-regulated learning and contexts that support
it. Journal of Educational Psychologt, 90,715-729.
Petermann, F., & Petermann, U. (2001) . Training mit aggressiven Kindern. Ed,. Be\tz,
Weinheim, Germania.

Petrovai,

D., Botiq, A., & Mihalca, L. (2006). Dezvoltarea qi

optimizarea
competenlelor sociale si emolionale la prescolari. centrul ,,Expert", suport de
curs.
Radke-Yarrow, M., & Kochanska, G. (1990). Anger in young children. in: Stein,
N.L., Leventahl, B., & Trabassol, T. (ed.), psychological and biological
approaches to emotion. Lawrence Erlbaum Associates. Hillsdale, NJ.
Rakoczy, H., Tomasello, M., & Striano, T. (2006). The role of experience and
discourse in children's developing understanding of pretend play actions.
B r it is h Jo urn al of D ev el opm ent al p sycho I o gy, 2 4, 30 5 -33 5 .
Redshaw, S. (2007). "Cleaning your glasses": a prerequisite for "catching your child
being good". ANZJFT, 28, 28-34.
Roberts, W., & Strayer, J. (1996). Empathy, emotional expressiveness, and prosocial
behavior. Child Development, 67, 449-47 0.
Roberts, W., & Strayer, J. (1991). Facial and verbal measures of children's emotions
and empathy. International Journal of Behavioral Development, 20 (4), 627649.
Roberts, w., & Strayer, J. (2004). Empathy and observed anger and aggression in
five-year olds. Social Development, l3,I-I3.
Rose, A.J., & Asher, s.R. (1999). children's goals and strategies in response to
conflict within a friendship . Devel opmetal p sychot o g,t, 3 5 (I), 69 -7 g.
Roter, D.L., & Ewart, C.K. (1992). Emotional inhibition in essential hipertension:
obstacle to communication during medical visits? Health psychology, I1,163169.

Rubin, K.H., Burgess, K.B., Dwyer, K.M., & Hastings, p.D. (2003). predicting
preschoolers' externalizing behavior from toddler temperament, conflict, and
maternal negativity. D evelopmental psychol o gt, 3 9(l), I 64-17 6.
Ruffman, T., Perner, J., & Parkin, L. (1999). How parenting style affects false belief
understanding. Soc ial Development, 8, 39 5 -41 I .
302

Saarni, C. (2001). The continuity dilemma in emotional competenc e. Psychological

Inquiry, 12(2),94-96.
Salovey, P., & Mayer, J. D. (1990). Emotional intelligence. Imagination, Cognition,
and Personality, 9, 1 85-2 I 1.

A., &

Mayer, J.D. (2002). Emotional intelligence:

and measurement. in: Fletcher, G., & Clark, M. (Ed.), The

P., Woolery,
Salovey,
-conceptualization

Blach,tell handbook o.f social psycholog,t. London: BlackwellSanders, M.R., 8. Morawska, A. (2005). Can changing parental knowledge'
dysfunctional expectations and attributions, and emotion regulation improve
outcomes for children? Encyclopedia on Early Childhood Development,
publicatd on-line.
Schaffer, R. H. (2005). Dezvoltarea emofionald. ln: Introducere in psihologia
dezvoltdrii. Ed. ASCR, Cluj-NapocaSebanc, A. M. (2003). The friendship features of preschool children: links with
porsocial behavior and aggression. Socia I D ev el o pm ent, I 2 (2), 249 -268.
Shure, M. n. (1993). I can problem solve (ICPS): Interpersonal cognitive problem
solving for young children. Special issue: Enhancing young children's lives.
Early Child Development and Care, 96, 49-64.
Shure, M. B. (1999). Preventing violence: The problem solving way. Juvenile Justice

Bulletin,I-ll.

&

Williams, K.L. (2006). Providing practicing teachers

classroom management professional development in a brief self-study format.
Journal of Behavior Education, 15,215-228.
Spinrad, T.L., Eisenberg, N., Cumberland, A., Farbes, R.A., Valiente, C., Shepard,
s.A., Reiser, M., Losoya, S.H., & Guthrie, I.K. (2006). Relation of emotion-

Slider, N.J., Noe|l, G.H.,

related regulation to children's social competenc e. Emotion, 6(3), 498-5 1 0Stansbury, K. & Sigman, M. (2000). Responses of preschoolers in two frustrating
episodes: .*i.g.tt"" of complex strategies for emotion regulation. Journal of
Genetic P sychologt, I 6 I (2), 182-202 Stansbury, K., & Zimmerman, L.K. (1999). Relations among child language skills,
matemal socialization of emotion regulation, and child behavior problems.
Child P sychiatry and Human Dev elopment, 3 0, l2T -I 42'
Stormshak, E.A., & WLhh, J.A. (2005). Enhancing social competence. in Teti, D.M.
(Ed.), Handbook of research methods in developmental science (pp. 27t 294). Blackwell Publishing, Oxford, UK.
Strayer, J., & Fraser, S. (2004). Children's anger, emotional expressiveness, and
empathy: relations with parents' empathy, emotional expresiveness, and
parentig practices. Social Dev elopment, I 3 (2), 229 -25 4 Stuhlmin, M.W., & Pianta, R.C. (2002). Teachers'narratives about their relationships
with children: associations with behavior in classrooms. School Psychology

Review, 31, t48-1,62.

M.L., Davies, P.T., & Cummnings, E.M. (2006). Hostility and
Sturge-Apple,
- *ithd.u*al
in marital conflict: effects on parental emotional unavailability and
inconsistent discipline . Journal of F amily P sychology, 2 0(2), 227 -238.
Tauber, R.T. (1999). Classroom management: sound theory and effective practiceBergin & GarveY. WestPort, CTTaylor, J., & Miller, M. (1997). When timeout works some of the time: The
importance of treatment integrity and functional assessment. School
Psychology QuarterlY, I 2, 4-22.

303

==l

-=
-Acest volum igi propune si r5spundE multora din intrebErile pdrintilor cu
privire la dezvoltarea copiilor de virst5 pregcolare G-6/7 ani). Scopul nostru a fost
sb oferim un ghid care si propun6 strategii practice nu doar pentru prevenirea
problemelor de comportament, dar mai ales pentru dezvoltarea optimS,
emofionalS gi socialS a copiilor.
Ghidul vE oferS pe 16ngd solutii practice 5i exemple concrete de aplicare a
acestor metode, o serie de activit5li pe care le puteli realiza acasi impreund cu
copilul dumneavoastrS.

-
!=!!r
--t

!!!!!!l
!=rt

-==r
E
E
l=!l

Capitolele din acest volum conlin informatii despre urmEtoarele teme:

. Repere in dezvoltarea emotiona15 gi socialS a copiilor

r Factori de risc pentru dezvoltarea optimb

copiilor
. Modalitdgi de optimizare a relatiilor dintre adulti (managementul
stresului, comunicare, rezolvare de probleme)
. Metode de abordare a comportamentelor inadecvate ale copiilor
. Modalit5ti de implicare a adultilor in jocul copiilor
. Activit5ti pentru dezvoltarea competentelor emotionale gi sociale ale
copiilor
a

,,Nu se poate concepe o buni adaptare la mediul gcolar fEri dezvoltarea

competentelor emotionale (de receptare, producere gi autocontrol al emotiilor) gi
sociale ale pregcolarilor. Potenlialul cognitiv rimSne nevalorificat f5rI abilitSti
socio-emolionale, cbciinainte de a g5ndi, trebuie sE interactionEm.
Volumul de fa!5 ofer5 o serie de proceduri practice prin care pdrinlii igi pot
ajuta gi inlelege mai bine copiii, dar gi sd se ajute pe eiingigi. Aplicaliile practice se
?ntemeiaz5 pe teorii gtiinfifice rlguroase, exprimate intr-un limbaj simplu gi clar. O
carte deosebitS, in care aplicatia gi rigoarea se imbind ?n chip fericit."

=!-

-a

=-l
!=!-

!=r
!l!=g

==
--r

a-

l-

!!-

=r
q

:=
--l

Prof. univ. dr. Mircea MICLEA

Catedra de Psihotogie
lJ n i v e rsi ta tea,, Ba beg- Bo lya i "

-=-r
!d

!-r
I

:ra
I

I
J

J-