Mineriada 13-15 Iunie 1990

Pintea Adina Bianca
Mineriada 13-15 iunie 1990
Dup cum tim, termenul de mineriad desemneaz i trezete n amintirea romnilor

ce au trit evenimentele anilor 1989-1990 o anumit trisee i golciune. n multele amintiri
ale naiei noastre, mineriada din 13-15 iunie 1990 reprezint o vrsare de snge care a rmas
pn i n amintirea Europei. Prin acest termen, nelegem violenele desfurate de ctre
grupurile organizate de mineri romni mpotriva concetenilor lor, mai ales asupra clasei
intelectuale n Romania postdecembrist.
Celebra Mineriad sau Manifestaia din Piaa Universitii i are rdcinile nc din
data de 22 aprilie 1990, zi n care au fost organizate n Bucureti dou mitinguri electolare,
respectiv cel al PNCD n Piaa Aviatorilor i cel al Gruprii Democratice de Centru n Piaa
Unirii. Dincolo de aceste grupri politice, asociaiile independente Aliana Poporului i
Asociaia 16-21 Decembrie 1989 au organizat un mar de protest spre Palatul Victoria i
Televiziune. n urma terminrii mitingului electoral, participanii s-au alturat n numr
semnificativ marului organizat de cele dou asociaii independente.
n cadrul acestei manifestaii s-au auzit i simit lozinci precum:Revoluia a fost
furat de FSN, Proclamaia de la Timioara, lege pentru toat ara!, Jos comunismul!
Apel din Timioara, trezete Doamne ara!, 16-22. Cine-a tras n noi?, Jos Chiac!,
Cine-a tras n noi dup 22? Iliescu a tras n noi dup 22!, Iliescu judecat pentru sngele
vrsat!, Timioara, Timioara!. n decursul zilelor de 23,24,25 i 26 aprilie, manifesta ia
din Piaa Universitii a continuat, oamenii artnd clar c nu vor prsi Piaa. Trebuie
subliniat faptul c Manifestaia nu a fost organizata de partidele politice, ci de organiza iile
nonguvernamentale: Aliana Poporului, Asociaia 16-21 Decembrie 1989, Forumul
Antitotalitar Romn i Grupul Independent pentru Democraie, la care nc din seara de 24
aprilie 1990 s-au alturat Asociaia 21 Decembrie 1989 i Liga Studenilor. Participantii au
fost n numr mare, mai ales dup declaraia jignitoare a domnului Ion Iliescu cu privire la
protestatani. Majoritatea aveau ecuson n piept cu ,,Golan,, ca urmare a spuselor
preedintelui. Participanii fceau parte din aproape toate clasele sociale: studeni, profesori,
foti deinuti politici, revoluionari, personaliti din cadrul artei i a culturii, muncitori,
1. http://www.asociatia21decembrie.ro/2009/07/raport-despre-fratricidul-din13-15-iunie-1990/
Pintea Adina Bianca
revoluionari, liceeni i chiar i oameni ai bisericii, un grup de clugrie fiind confirmat

oficial de rapoarte.
n ziua de 27, liderii Manifestrii din Piaa Universitii au proclamat clar c aceasta
era o micare mpotriva regimului comunist i cereau aplicarea punctului 8 al Proclama iei de
la Timioara (Conform punctului 8 al Proclamaiei de la Timioara, toi fotii activiti
comuniti i fotii ofieri de Securitate, care dominau de fapt structurile provizorii de putere,
nu aveau voie s candideze la alegeri timp de circa zece ani). Mai mult dect att se anun
nfiinarea Alianei Naionale pentru Proclamaia de la Timioara, Piaa Universit ii
anunndu-se o zon liber de neocomunism. Liderii manifestaiei au dorit comunicarea i
rezolvarea discrepanelor cu Ion Iliescu i Petre Roman, ns acest dialog nu a avut loc. Astfel,
s-a declanat greva foamei. Manifestanii s-au organizat n Piaa Universitii, urmnd ca i n
alte orae cheie ale Romniei precum Timioara, Braov, Constana, Cluj, Piatra-Neam s se
dezvolte manifestri.
La data de 11 iunie 1990 s-a stabilit o nou ntlnire a reprezentan ilor guvernului cu
reprezentantul manifestrii, Teodor Mrie. n urma discuiei, acesta a prsit sala, exclamnd
manifestanilor adunai n Piaa Victoriei c fuseser din nou pclii i au hotrt s dea
Guvernului un ultimatum de 24 de ore, n urma cruia s aib un dialog real i benefic. Astfel,
n seara de 11 iunie, la orele 18, s-a organizat la Scrovitea o ntlnire ntre Ion Iliescu i
civa apropiai politici ai acestuia. n urma acestei ntlnire s-a hotrt dispersarea
manifesntanilor din Piaa Universitii n ziua de 13 iunie, la ora 4 dimine a. Ion Iliescu a
decis aducerea minerilor n Bucureti cu scopul de a susine aceast ini iativ. Astfel, au fost
adui peste 10,000 de minieri din ar.
13 iunie 1990, ora 19:20 prima victim decedat, mpucat n cap.
14 iunie 1990 sosirea minierilor n capital.
Declaraii mineri:
Ion Bucur, Petrila
Si in Piata Universitatii erau droguri, praf, varsat pe jos, in rigola Un praf cam ca
detergentul, dar un pic mai galben.
Pintea Adina Bianca
De unde stiati ca sunt droguri?

Dupa miros.
Pana atunci ati mai mirosit droguri?
Asa ziceau unii
Cine?
Niste civili.
Si dvs. nu v-ati intrebat cine puteau fi acei civili?
Acum ma gandesc serios ca ar fi putut sa fie teroristi. Dar atunci credeam ca sunt oameni de
treaba. Erau multi infiltrati printre noi care ne agitau, ne puneau sa lovim.
Traian Calin Uba, Expres, august, 1990.
Lovitura de stat de pe 13 iunie a fost o inscenare stangace si sangeroasa, un pretext
cinic pentru declansarea terorii de pe 14 si 15 iunie. Actiunea terorista din zilele de 14 si 15
iunie a fost premeditata si organizata la cel mai inalt nivel cu participarea esentiala a
Securitatii. Actiunea a avut un caracter profund contrarevolutionar. Principalii vizati au fost
studentii si, in general, cei care pastrau vie flacara Revolutiei. De aceea, au fost atacate
salbatic Universitatea, Institutul de Arhitectura si Asociatia 21 Decembrie. Actiunea a lovit
in opozitia de traditie antebelica, reconfirmand obsesiile comuniste ale detinatorilor puterii.
Actiunea a avut un caracter profund antiuman punand in primejdie cel dintai dintre drepturile
omului dreptul la viat. 1
Fratricidul din 13-15 iunie 1990 a fost organizat de puterea neocomunist pentru a
reprima
idealurile revoluiei anticomuniste exprimate n cadrul celui mai lung miting
anticomunist din istorie: manifestaia-maraton din Piaa Universitii care a nsumat 52 de zile
i nopi fr ntrerupere. Neocomunitii care guvernau discreionar Romnia, n frunte cu Ion
Iliescu, au instigat romni mpotriva romnilor. Romnia a fost sacrificat n mod deliberat de
ctre reponsabilii fratricidului, din cauza cruia, timp de muli ani, ara noastr a fost
considerat cea mai barbar ar european. Aderarea Romniei la NATO i integrarea
Pintea Adina Bianca
Romniei n Comunitatea european au fost amnate pentru mult timp. Daunele aduse
poporului romn de ctre responsabilii crimelor fratricide din 13-15 iunie 1990 sunt uriae.
Totui, nici unul din responsabili nu a fost condamnat pn n prezent, datorit Justiiei care
a fost i este aservit criminalilor.2
Bibliografie:
http://www.asociatia21decembrie.ro/2009/07/raport-despre-fratricidul-din-13-15iunie-1990/

Mineriada 13-15 Iunie 1990

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mineriada 13-15 Iunie 1990

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pintea Adina Bianca