Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Com Nou
Com Nou
Binet a dezvoltat prima lui "scal" la Paris n 1904 cnd ministruI francez al
nvtmntului a hotrt s dezvolte un sistem de nvtmnt si educatie pentru copiii
napoiati mintal. El a conceput o serie de treizeci de ntrebri care msurau capacitatea de a
ntelege, rationa si gndi logic. ntrebrile erau de asa natur c rezolvrile lor nu necesitau
un bagaj de cunostinte. Un exemplu: copilul primea o foaie de hrtie si un creion. Pe foaia de
hrtie era desenat un cerc deschis, iar copilului i se spunea c acea linie curb este gardul
unei grdini n care el si-a pierdut mingea si portiunea deschis este poarta grdinii. Apoi i
se cerea s deseneze cum ar porni el n cutarea mingei. Erau acceptate ca fiind corecte
toate solutiile care desemnau o cutare sistematic. Gradul de dificultate al ntrebrilor lui
Binet era foarte variat. Urmrind s le aseze n serii de ntrebri care s se ncheie cu cele
mai grele, Binet lua ca msur a gradului de dificultate procentul de copii de vrste diferite
care au dat solutii corecte. Acest mod de lucru l-a condus la notiunea de vrst mintal,
Binet crend nivele de testare. El a inclus n nivelul de trei ani toate acele teste care erau
dezvoltate n mod normal de copii de trei ani, n nivelul de patru ani testele rezolvate de
copii de patru ani s.a.m.d. Aceast scal ddea posibilitatea de a stabili vrsta mintal a
copiilor care erau supusi testelor. De exemplu, unui copil de opt ani care rezolva cu bine
testele de nivel de opt ani si jumtate din testele de nivel de nou ani, i se atribuia vrsta
mintal de opt ani si jumtate.
Primii psihologi care au utilizat testele lui Binet defineau inteligenta ca fiind diferenta
ntre vrsta biologic si cea mintal. Aceast definitie s-a devedit a fi inexact si oarecum
grosier. Astfel, un copil de zece ani care rezolva testele pn la nivelul de opt ani era
considerat napoiat mintal cu doi ani, iar unul de sase ani care rezolva testele pn la nivelul
de nou ani era considerat superdotat, cu trei ani naintea vrstei lui. Existau ns cel putin
dou argumente mpotriva acestui mod de a diagnostica napoierea mintal ori opusul ei:
Cnd un copil de doi ani reuseste s rezolve testele adecvate nivelului de vrst patru ani,
se poate spune c acest copil este foarte inteligent. Dar numai un copil din 50.000 reuseste
acest lucru, ceea ce face ca testul s devin nesemnificativ. Pe de alt parte se ntmpl
adesea ca la vrsta de paisprezece-cincisprezece ani copiii s demonstreze o vrst mintal
cu un an sau doi mai mare sau mai mic dect cea biologic.
De aceea, acest mod de a msura inteligenta prin diferenta ntre vrsta mintal si
cea biologic s-a dovedit defectuos. Ceea ce rmne cu adevrat constant este raportul
ntre vrsta mintal si cea biologic si nu diferenta dintre ele. Valoarea acestui raport
nmultit cu 100 pentru a elimina zecimalele se numeste coeficient de inteligent si se
noteaz cu IQ (intelligence quotient). Conform acestei definitii, un copil de sase ani cu o
vrst mintal de opt ani va avea un IQ egal cu 133, iar un copil de doisprezece ani cu
aceeasi vrst mintal de opt ani va avea un IQ egal cu 67. Notiunea de coeficient de
inteligent IQ a cstigat repede popularitate si a devenit cel mai cunoscut concept
psihologic la profesori, psihiatri, lucrtori din domeniul asistentei sociale si la toti cei care au,
ntr-un fel sau altul, de-a face cu psihologia.
S-a calculat c 50% din populatie are un IQ cuprins ntre 90 si 110, 25% are un IQ
sub 90 si 25% un IQ peste 110 (Prin definitie, valoarea 100 a IQ corespunde unui IQ mediu).
Grupa situat deasupra mediei se mparte, la rndul ei, astfel: aproximativ 16% au un IQ
cuprins ntre 110 si 120, 7% peste 130 dintre care mai putin de 0,5% au un IQ peste 140. Tot
statistic vorbind, copiii care iau un examen de admitere n licee (dup sistemul englez) au un
IQ de cel putin 115, studentii au cel putin 125, iar un student eminent are un IQ de cel putin
135.
n ceea ce priveste grupa situat sub medie, tabloul este asemntor, n sensul c
16% au un IQ ntre 80 si 90, 7% ntre 70 si 80 si restul sub aceast valoare. Binenteles ca
aceast simetrie perfect este un pic idealizat. Exist de exemplu boli care influenteaz
negativ inteligenta si sporesc astfel numrul oamenilor cu un IQ foarte sczut. Aceste
aspecte au fost neglijate la ntocmirea statisticii de mai sus.
Coeficientul de inteligent n valoare medie pentru opt grupe diferite (dup un tabel de Cyril
Burt si conditiile socio-profesionale din Marea Britanie):
153
117
109
5. Muncitori calificati
98
6. Muncitori necalificati
87
7. Muncitori cu ziua
82
57
Ne vom ocupa aici doar cu valorile pentru printi. Despre faptul c IQ-ul copiilor este
sistematic diferit de cel al printilor, nu vom discuta aici.
Este clar ca IQ-ul scade n valoare odat cu statutul socio-profesional. Repetm, este
vorba de valorile medii ale IQ, obtinute n urma testrii a numeroase grupuri si, evident,
exist exceptii ori diferente mari, dac ne referim la indivizi n parte. Un mturtor de strad
foarte inteligent va avea cu sigurant un IQ mai mare dect un avocat deosebit de prost, asa
cum un vagabond poate avea un IQ mult mai mare dect un medic. Relatia ntre inteligent
si statutul social exist, dar nu este nici pe departe o relatie matematic. De aceea, poate fi
o greseal s apreciezi inteligenta cuiva dup munca pe care acela o face, desi cel mai
adesea exist relatia despre care am vorbit. Si aici, exceptiile ntresc regula.
Exist un caz celebru al unui individ cu inteligent redus, cu un IQ putin sub 70,
care a fost eliberat dintr-un sanatoriu la rugmintile sotiei lui. Acesta a devenit curnd un om
de afaceri de succes, cu o vil superb pe malul mrii si mai multe masini. Toti copiii lui au
mers la universitate. n acest caz, un rol primordial l-au avut norocul, faptul ca era un
estrovertit si alte proprietti ale caracterului su. Si, nefiind un caz singular, constituie o
dovad n plus pentru faptul c nu se pot face previziuni despre succesul n viat pe baza IQ.
Unul dintre cele mai des folosite argumente mpotriva testelor de inteligent se
refer la efectul pe care exercitiile si antrenamentul l-ar avea asupra rezultatului testrii. Ar
fi desigur nedrept si neconcludent s comparm dup rezultatele testelor de inteligent IQul a doi copii dintre care unul a fost intensiv antrenat s rezolve astfel de teste, n vreme ce
cellalt nu a vzut niciodat un test. Pentru ca o asemenea comparatie s fie permis,
trebuie mai nti s dovedim c antrenamentele nu au nici un efect asupra rezultatelor
testelor si, implicit, asupra valorii IQ. Majoritatea copiilor obtin rezultate mai bune si IQ-uri
mai mari la a doua sau a treia testare, chiar dac nu este vorba despre acelasi gen de teste.
IQ-ul poate creste n astfel de cazuri, cu 5 pn la 8 puncte. Acest lucru este probabil
explicabil printr-o serie de factori cum ar fi: copiii se obisnuiesc cu ideea de test, capt
oarecare experient, teama si emotia - firesti n cazul n care copiii sunt confruntati cu ceva
nou - dispar si copiii capt o oarecare usurint n exercitiul abordrii testelor. Cu toate
acestea, "avantajul" cptat dup rezolvarea a trei teste - dac se poate vorbi despre un
avantaj - este minor. Antrenamentul ar putea ntr-adevr s mbuntteasc usor rezultatele
testului de inteligent, totusi nu este o regul sigur. Totul depinde de felul antrenamentului
si exist cazuri n care, un antrenament prost fcut nrutteste IQ-ul. Constituie cu
sigurant ca avantaj un oarecare exercitiu n rezolvarea unor astfel de teste. Argumentul c
antrenamentul are efect asupra mrimii IQ este asadar un adevr. Acest inconvenient poate
fi ns nlturat testnd copii, elevi, studenti si alti candidati mai mult de o singur dat. n
mod special, elevii care se pregtesc pentru un examen de admitere trebuiesc familiarizati
cu atmosfera de testare. Dac aceste conditii sunt ndeplinite, nu exist motive de
ngrijorare cu privire la modificarea semnificativ a IQ-ului datorat antrenamentului.
Un grad mare de team poate avea de asemenea efecte nefericite asupra prestatiei
copiilor testati. Acesta ar putea constitui un argument puternic mpotriva utilizrii testelor,
dac nu ar exista metode si ci pe care aceast team s poat fi redus. Multe depind de
felul n care este abordat testul, dac persoana care testeaz copilul i este strain sau
cunoscut. Aici se vede rolul benefic al calculatorului.
Cel mai important rol n testarea IQ pare ns a-l juca repetitia. Teama este la
paroxism la nceputul primului test. Apoi, n scurt timp, se poate vorbi despre o oarecare
obisnuint. Dup trei testri, foarte putini copii mai dovedesc un grad att de mare de
team nct s le fie influentat negativ prestatia. Deci cheia ctre msurtori corecte si
concludente ale IQ sunt testele repetate si familiarizarea copiilor cu atmosfera de examen.
n sprijinul acestei categorii vin mai multe argumente. Absolvirea unui singur test poate esua
din mai multe motive obiective: dureri de cap, suprare ori neliniste din cauze exterioare, o
digestie proast, oboseal sau, pur si simplu, vrful creionului se rupe ntr-una. Exist
nenumrati factori care, separat sau mpreun, pot influenta negativ capacitatea
candidatului ducnd la nruttirea rezultatelor testrii. Atunci cnd un candidat este testat
de mai multe ori, este mai mult dect imposibil ca o constelatie nefericit s-l influenteze de
fiecare dat. De asemeni, media rezultatelor mai multor teste este mult mai concludent
dect rezultatul unei singure testri. n cazul n care, pe baza rezultatelor unor astfel de
teste, trebuie luate hotrri de mare nsemntate n viata candidatului - cum este cazul
examenelor de admitere - nu trebuie niciodat luat n considerare rezultatul unui singur test.
trebui privit ca fiind o medie obtinut din medierea rezultatelor caracteristice acestor
capacitti intelectuale specifice. n acest caz IQ-ul ar avea toate avantajele si dezavantajele
specifice unui rezultat mediu. Se cunosc diferite ci de punere n evident a acestor
capacitti intelectuale singulare. Le-am numi aici pe cele dou mai importante. Este vorba
pe de o parte de continutul diferit al problemelor incluse n aceste teste si despre modul de
investigare a diferitelor functiuni psihice implicate. Una si aceeasi problem - ntrebare poate
fi formulat n cuvinte, cu numere sau cu figuri. Succesul unui anumit candidat n rezolvarea
unei probleme poate depinde n mare msur de forma n care problema i este formulat
spre rezolvare. Se observ urmtoarele trei ntrebri:
1. Negrul este pentru alb ceea ce nalt este pentru: (a) scund, (b) verde, (c) sus, (d)
departe.
2. 14 este pentru 7 ceea ce 30 este pentru: (a) 15, (b) 13, (c) 20, (d) 11.
3. < este pentru > ceea ce [ este pentru: (a) ], (b) <, (c) >, (d) [.
Presupunerea noastr s-a dovedit a fi corect: reactiile unui om testat depind n mare
msur de prezentarea problemei: cuvinte, figuri sau numere. Din aceast cauz, apare
complet ndrepttit ideea de a msura separat: inteligenta verbal, usurinta de a calcula,
usurinta de a vedea n spatiu, precum si alti factori de inteligent.
trebuie s optezi ntre studiul fizicii si cel al limbilor moderne. Astzi acest lucru este mai
bine cunoscut si acceptat dect n urm cu 10 ani, de exemplu. Totusi testele pentru
msurarea capacittilor singulare specifice nu sunt suficient folosite, n parte datorit
pozitiei conservatoare a profesorilor care au crescut cu testele de inteligent de stil vechi;
pe de alta parte, dezvoltarea acestor noi instrumente de msurat este foarte scump si
necesit munc si timp de cercetare.
Foarte des am auzit punndu-se ntrebarea dac inteligenta se mosteneste sau este
un rezultat al influentei mediului. Aceast problem este cunoscut sub numele de
controvers factor genetic - mediu. nainte de a ncheia aceast expunere despre
coeficientul de inteligent, se cuvine s spunem cteva cuvinte si despre aceast problem.
INTERPRETAREA IQ:
- peste 140
- inteligent ridicat
- ntre 80 si 90
- inteligent scazut
- ntre 70 si 80
- ntre 50 si 70
- debilitate mintal
- ntre 25 si 50
- imbecilitate
- sub 25
- idiotie
- 2%
- IQ peste 140
- 7%
- 16%
- 50%
- 16%
- IQ cuprins ntre 80 si 90
- 7%
- IQ cuprins ntre 70 si 80
- 1%
- IQ cuprins ntre 50 si 70
- 0,5% - IQ sub 25
Pentru a se ntelege ct mai usor modul n care trebuie folosit programul, vom
parcurge pasii necesari pentru fiecare scop pe care si-l propune utilizatorul, astfel:
- Primind accesul la solutii, utilizatorul poate actiona din nou butoanele 1 - 40,
accesnd astfel ntrebrile si comparnd rspunsurile date cu rezultatele corecte. Accesul
alternativ la ntrebri sau solutii se poate efectua cu butonul SOLUTII - NTREBRI. Iesirea din
aceast sectiune se poate realiza cu butonul IESIRE.
n mod normal, aceast sectiune este protejat prin parol si este disponibil numai
administratorului de program, care si poate exprima optiunile n functie de modul n care sia organizat activitatea (de exemplu, psihologul sau psiho-pedagogul care utilizeaz
programul pentru stabilirea IQ al diversilor subiecti). n conditiile n care programul este
utilizat individual, accesul la aceast sectiune este liber, contndu-se pe seriozitatea si
obiectivitatea cu care utilizatorul priveste importanta respectrii conditiilor recomandate.
CUM V MSURATI IQ ?
Acest program contine opt teste de baz si un test de practic, fiecare cu cte 40 de
ntrebri. Fiecare test de baz este de sine stttor si poate fi rezolvat si corectat
independent de celelalte. ntrebrile sunt diferite, mai usoare la nceputul testului si mai
grele spre sfrsit, totusi ordonarea dup gradul de dificultate nu este att de strict.
Multe dintre ntrebrile testului solicit persoanei testate cunoasterea foarte bun a
alfabetului. Pentru a nu se crea confuzii, avndu-se n vedere c alfabetul limbii romne
contine caractere specifice acesteia, autorul a considerat c este preferabil s se foloseasc
n formularea acestor ntrebri alfabetul limbii engleze, simplificat fat de cel al limbii
romne. S-l amintim: A-B-C-D-E-F-G-H-I-J-K-L-M-N-O-P-Q-R-S-T-U-V-W-X-Y-Z.
Timpul de lucru este strict, o jumtate de or pentru fiecare test n parte. Din fericire,
sarcina cronometrrii revine calculatorului si nu persoanei testate sau altei persoane. Au
valoare numai testele rezolvate corect n intervalul de jumtate de or. Optional, solutiile si
rspunsurile nsotite uneori de explicatii, se pot da la sfrsitul fiecrui test n parte sau dup
rezolvarea toturor testelor de baz. La unele ntrebri pot fi acceptate drept corecte si alte
rspunsuri, dar ca regul de baz trebuie avut n vedere c rspunsul cel mai corect este cel
care furnizeaz cele mai multe informatii pe cale logic.
Dac doriti o valoare ct mai exact a IQ-ului dumneavoastr, rezolvati toate cele
opt teste de baz, dar numai un test (deci 40 de ntrebri) pe zi.
Respectati ct mai exact indicatiile, altfel valoarea pe care o veti obtine pentru IQ-ul
dumneavoastr va fi inexact, deci irelevant.
Persoana testat nu are voie s primeasc nici un fel de ajutor, de aceea este
recomandabil ca la rezolvarea testului sa nu fie nimeni de fat si nici crti ori alte surse de
inspiratie. Cnd persoana care parcurge testul este singur n camer este esclus si
posibilitatea ca ea sa fie n vre-un fel deranjat, ceea ce este foarte important. Desprindem
de aici un alt avantaj al utilizrii calculatorului n aceast directie.
Aprecierea IQ-ului cea mai apropiat de realitate se poate face dac rezolvati toate
testele de baz si nu verificati rspunsurile pn ce nu le-ati parcurs pe toate.
Cel ce n urma rezolvrii testelor si-a putut stabili IQ, trebuie s stie c valoarea
obtinut nu are absolut exactitate. Coeficientul de inteligent este o cifr obtinut ca
valoare medie. Deci, dac de exemplu, persoana testat are un IQ calculat de 128, este bine
s-l apreciem ca fiind cuprins ntre 120 si 135, sau s nu folosim valoarea numeric, ci
aprecierea: 'persoana este foarte inteligent'.
n cele mai multe cazuri, cele opt valori intermediare ale IQ sunt apropiate, acest fapt
constituind si garantia c valoarea IQ obtinut reprezint o foarte bun apreciere a IQ-ului
individual. Dac ns, n conditiile respectrii exacte a indicatiilor noastre, rezultatele
intermediare difer mult ntre ele, vina pentru aceste discrepante nu trebuie atribuit
testelor. Este cunoscut faptul c unii oameni dau un randament diferit de la o zi la alta,
capacittile lor intelectuale descriind o curb de tip sinusoidal.
Deci, pe scurt, atunci cnd treceti la rezolvarea problemelor cuprinse n aceste teste,
trebuie s tineti seam de:
5. Rezolvati problemele n ordinea dat, dar nu pierdeti prea mult timp la o singur
problem.
10. Alegeti un loc linistit unde nimeni si nimic s nu v deranjeze. Aveti nevoie de
ntreaga capacitate de concentare.
11. Cititi rspunsurile si explicatiile abia n ziua a opta, dup ce ati parcurs toate
testele!