Analiza SWOT a Judeului Vlcea

Localizare
Scurt istoiric
Potenial turistic
Analiza SWOT
Localizare
Judeul Vlcea, localizat n sudul Romniei i se nvecineaz cu judeele Alba
i Sibiu la nord, judeul Arge la est, judeul Olt la sud i sud-est, judeul Dolj la sudvest, judeul Gorj la vest i judeul Hunedoara la nord-vest.
Prin aezarea sa geografic, judeul Vlcea beneficiaz de aproape toate
formele majore de relief: muni, dealuri subcarpatice, podi i lunci cu aspect de
cmpie, dispuse n trepte de la nord la sud, ntregite de defileele ale Oltului i
Lotrului, strjuite de munii Cozia, Cpnii, Fgra, Lotru i Parng. Aici ntre
masivele de muni se afl una din cele mai mari depresiuni intramontane din jude,
cunoscut sub numele de ara Lovitei.

Un scurt istoric al judetului Vlcea

Vlcea, inut strvechi, are o istorie bogat, ncarct cu date i fapte deosebite.
Judeul Vlcea este aezat n partea sudic a rii, de o parte i de alta a Oltului. Fiind unul
dintre cele mai vechi judee din ara, este men ionat in documente nc din ianuarie 1392,
ntr-un hrisov al lui Micea cel Btrn.
Primele urme descoperite pe teritoriul judeului dateaz de acum dou milioane de ani
i au fost descoperite la Bugiulesti (comuna Tetoiu). Descoperirile continu la Copcel, un
sat de langa Rm. Vlcea, unde au fost aduse la lumina materiale arheologice cu o vechime
de circa 8000 de ani. Perioada preistorica si cea geto-daca este bine reprezentata, marturie
stand descoperirile din asezarile de la Ocnita, Gradistea, Daesti, Ionesti, Brezoi, Boi oara si
altele.
Romanii vor construi pe pamantul valcean mai multe asezari ale caror ruine mai pot fi
vazute la Rusidava (Dragasani), Buridava (Stolniceni), Pons Aluti (Ionesti), Arutela (Bivolari)
etc.
Un rol important in stabilirea legaturilor dintre asezari l-au avut drumurile. Pentru tinutul
Valcii se cuvine sa amintim vestita "Cale Traiana" ce serpuia pornind de la Dunare, pe langa
malurile Oltului, pana in inima Carpatilor.
La inceputul secolului IX, in jurul Ramnicului s-a inchegat o formatiune politica
romaneasca ce a devenit oras la sfarsitul secolului XIII, in acceptiunea principiilor medievale
de atunci.Prima atestare documentara a orasului dateaza din 20 mai 1388, fiind intalnita
intr-un hrisov al lui Mircea cel Batran. Referitor la originea numelui Ramnic, acesta provine
de la sensul de "peste" din slavona.Inca de la inceput, orasul a aparut ca resedinta a
judetului Valcea. Factorii care au determinat acest lucru sunt: bogatia resurselor naturale
(sare, lemn, peste), posibilitatile pentru un comert intern si extern si, la final, dar nu in
ultimul rand, pozitia geografica ce ii oferea conditii exceptionale.

Primul sigiliu al orasului Ramnicu Valcea dateaza din 1506, fiind unul dintre cele mai vechi
insemne de acest fel din Tara Romaneasca.
In secolele XIV XVII tinuturile valcene vor cunoaste o adevarata inflorire. Domnitorii romani,
ctitori de tari si de neam, vor dura temelii trainice pe aceste meleaguri. De numele lui Mircea
cel Batran se leaga asadar prima atestare documentara a Ramnicului ca oras domnesc, cat
si ridicarea pe malul Oltului, la nord de Calimanesti, a semetei manastiri Cozia. Matei
Basarab aduce teascurile unei tipografii la Govora (la mijlocul secolului XVII). Constantin
Brancoveanu ridica la Horezu un valoros monument de arta, punand bazele unei biblioteci.
Secolul XVIII a fost cel care a impus orasul in panteonul culturii romanesti. In jurul
episcopiei Ramnicului Noului Severin, care isi avea sediul aici, isi vor desfasura activitatea
carturari de marca, a caror simpla insiruire ne da o imagine completa asupra a ceea ce a
fost Ramnicul in acest veac: Antim Ivireanul, Climent, Chesarie, Filaret, Naum Ramniceanu,
Dionisie Eclesiarhul etc. carturari care au impus orasul ca o inalta autoritate a vietii
spirituale a timpului. Carturarii de la Ramnic au transpus pe plan iluminist cele mai inalte
idei ale vremii, continuand traditia istoriografica a marilor carturari ai veacurilor trecute:
Miron Costin, Constantin Cantacuzino Stolnicul si Dimitrie Cantemir.
Activitatea culturala a Ramnicului a gravitat in secolul XVIII in jurul tiparnitei si a muncii
de editare a cartilor. Venirea lui Antim Ivireanul, ca episcop al eparhiei oltene si aducerea la
Ramnic a tiparnitei sale de la Snagov, a dat un nou curs dezvoltarii spirituale a cetatii intr-un
secol plin de contradictii, in conditiile intensificarii expansiunii politice asupra pamantului
romanesc.In urma pacii de la Passarowitz din 1718, Oltenia trece sub ocupatia imperiului
austriac pana in 1739. Meleagurile valcene au trebuit sa suporte regimul asupririlor unui
imperiu care pusese stapanire pe nedrept pe aceste teritorii. Locuitorii satelor valcene
participa la marile evenimente ale istoriei anilor 1821, 1848, 1859, 1877.
La 29 iulie 1848, in Zavoiul ramnicean s-a desfasurat o mare sarbatoare nationala:
sub "bagheta" lui Anton Pann, o formatie corala a intonat imnul libertatii nationale
"Desteapta-te romane".

Principalele monumente valcene si locuri care trebuiesc neaparat vizitate odata

ajunsi in aceasta zona istorica sunt:
1. Castrul Buridava, asezat la marginea satului Stolniceni, la 7 km sud de
Ramnicu Valcea. El a fost folosit ca punct militar in cel de-al doilea razboi
dintre daci si romani (105 106), aici aflandu-se comandamentul armatelor
romane.
2. Biserici: Biserica Buna Vestire (Maica Domnului), Biserica Cuvioasa
Paraschiva (Sf. Vineri), Biserica Sf. Dumitru, Biserica Toti Sfintii, Biserica Sf.
Voievozi, asezata pe dealul Cetatuia.

3. Muzee: Muzeul Judetean de Istorie din Ramnicu Valcea, Memorialul Nicolae

Balcescu situat la 25 km de Ramnicu Valcea, pe drumul catre Pitesti, casa
memoriala Anton Pann, Muzeul de Arta din Ramnicu Valcea, Muzeul Satului
Bujoreni.
4. Manastiri: Manastirea Cozia situata in statiunea Caciulata, Manastirea Dintrun lemn, Manastirea Bistrita, Manastirea Horezu, Culele de la Maldaresti,
Manastirea Frasinei.
5. Statiuni: Calimanesti Caciulata, Voineasa, Baile Olanesti, Baile Govora.
De-a lungul timpului, hotarele judetului s-au modificat continuu, Oltul ramane
insa intotdeauna axa principala a acestui tinut.
Castrul Buridava Roman din judeul Vlcea, monument istoric de
categoria A, care dateaz din anul 103 d.H.
Ruinele fostei ceti Buridava Roman, ridicat n anul 103, la sfritul
primului rzboi daco-roman, se afl n cartierul Stolniceni din Rmnicu Vlcea. La
nceput, n zon a fost o tabr militar roman, care s-a transformat apoi ntr-o
colonie care era, probabil, conform cercetrilor arheologice, mai mare dect era
Rmnicul n anul 1900. Primele referiri c la Stolniceni a existat o cetate roman
dateaz de la sfritul secolului al XIX-lea, iar n perioada 1950 - 1960 s-au fcut

primele spturi arheologice. Acestea au scos la iveal ruinele termale (bi

romane) mici i mari. Termele descoperite se ntind pe o suprafa de 7.000 de
metri ptrai. n urma spturilor fcute anul acesta, s-a constatat c pe sub casele
oamenilor din Stolniceni i prin curile lor se ntind mai multe ziduri ale construciei,
iar n captul strzii se banuieste c ar fi un amfiteatru. Situl arheologic Buridava
Roman e nscris n lista monumentelor istorice de categoria A, ceea ce nseamn
c e de importan naional.

Castrul Buridava

Biserica cu hramul Buna Vestire a fost construit ntre 1545-1552 pe timpul

domniei lui Mircea Ciobanul. Biserica a fost n repetate rnduri incendiat de ctre
otile otomane, fiind ns reconstruit de ctre logoftul Radu Rmniceanu n 1747.

ManastireaCoziaBiserica cu hramul Buna Vestire

Cunoscuta ca una din cele mai vechi si complexe monumente istorice si de arta
din Romania, Manastirea Cozia este situata pe malul drept al Oltului la 22 km de
Ramnicu Valcea si 75 km de Sibiu. Zidita intre anii 1386-1388 si 1393 aceasta
manastire este una din cele mai importante ctitorii ale Voievodului
Mircea cel Batran. Initial a fost cunoscuta sub numele de Manastirea Nucet, fiind
cladita intr-o regiune prielnica pentru cresterea nucilor. Numele de Cozia l-a primit
mai tarziu, dupa muntele din vecinatate.
In Biserica Mare, cu hramul Sfanta Treime, se poate vedea pictura originara si
anume in naos, unde, pe pereti de vest, sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in
costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino. In
pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui
Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605.Manastirea
Cozia nu mai pastreaza aproape nicio urma autentica de pe vremea ctitorului
manastirii Mircea cel Batran.
Singurele obiecte ramase de pe vremea domnitorului doua clopote au fost
luate de mai-marii bisericii si duse unul la Episcopia Ramnicului si cel de-al doilea
la Episcopia Argesului. Epitaful lui Mircea cel Batran a ajuns si el la Muzeul de Arta
de la Bucuresti, la Cozia ramanand doar o bucata din placa de mormant a
domnitorului. De asemenea, tot de pe vremea lui dateaza modelul de cruce
voievodala care se afla si acum pe turla manastirii.

Este situata la aproximativ 25 km sud de municipiul Rm. Valcea si la 12 km

nord de Babeni, pe valea Otasaului, in comuna Francesti. Potrivit unei vechi traditii
locale, ar fi luat fiinta in primele decenii ale secolului al XVI-lea, prin edificarea in
acest loc a materialului unui singur stejar. Ea a fost ridicata in cinstea Icoanei Maicii
Domnului, icoana ce se pastreaza si azi in biserica de piatra a manastirii. In baza
acestei traditii asezarea monahala de aici poarta numele Dintr-un Lemn.
Cea mai veche marturie despre manastire a fost consemnata in scris de
diaconul Paul de Alep, care l-a insotit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei in calatoriile
acestuia prin Tarile Romanesti intre anii 1653-1658. el sustine ca un calugar ar fi
gasit o icoana a Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. In acel moment el
ar fi auzit o voce ce l-ar fi indemnat sa zideasca o manastire din trunchiul acelui
copac.

Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Cretanul, cercetand manastirea la 29 iulie 1745

scria: Un cioban cu numele Radu, in timpul lui Alexandru Voda (1568-1577), a
visat Icona Maicii Domnului despre care aminteste Paul de Alep si, taind stejarul in
care a fost gasita icoana, a facut din lemnul lui o bisericuta, numita din aceasta
pricina Dintr-un Lemn.
Cam acelasi lucru afirma in 1842 si poetul Grigore Alexandrescu. Existenta
stejarilor seculari, precum si a icoanei, se constituie astazi in probe de necontestat
pentru adevarurile consacrate in legenda.
Construita chiar pe locul stejarului purtator de icoana, dupa toate probabilitatile
pe la mijlocul secolului al XVI-lea, bisericuta din lemn este lucrata din barne groase,
incheiate in coada de randunica. Are o forma dreptunchiulara, cu absida altarului
decrosata, cu o lungime totala de 13 m, latime de 5,50 m si o inaltime de
aproximativ 4 m. Este inconjurata la exterior de un brau in torsada, sapat in
grosimea lemnului, cu un pridvor deschis, fara turla.
Iconostasul, sculptat in lemn de tei, in 1814, este o veritabila opera de arta ca si
multe din icoanele de lemn ce impodobesc bisericuta in interior.
Dupa restaurarea din 1938-1940, facuta de Ministerul Aerului si Marinei, acest
ansamblu monahal a devenit in mod simbolic altar de inchinare pentru aviatori si
marinari.

MANASTIREA HOREZU

Situata in judetul Valcea, la poalele muntelui Capatanii, Manastirea Horezu este

considerata cea mai reprezentativa constructie in stil brancovenesc.
Lacasul de cult, cu Hramul Sfintii Imparati Constantin si Elena, a fost ctitorit
intre anii 1693 1697 in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Actualmente se
afla in patrimoniul UNESCO din 1993.
Intregul ansamblu manastiresc, se intinde pe mai mult de 3 hectare, si cuprinde
manastirea propriu-zisa, biserica Bolnitei, ctitorita de doamna Maria (sotia lui
Constantin Brancoveanu) ridicata la 1696 si zugravita de Preda Nicolae si Ianache,
apoi la 50 de metri spre nord se afla Schitul Sfintilor Apostoli, ctitorit de marele staret
Ioan Arhimandritul in 1698 si zugravita de Iosif si Ioan in 1700, precum si Schitul
Sfantul Stefan, dupa numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 si zugravit de
Ianache, Istrate si Harinte.

STATIUNEA CALIMANESTI-CACIULATA

Statiunea este indicata in tratamentul unor afectiuni ale aparatului digestiv, renale
si ale cailor urinare, hepatobiliare, reumatism degenerativ , inflamatoriu si
subarticular, metabolice si de nutritie (inclusiv obezitatea), neurologice si
ginecologice, ORL dermatologice, endocrine, profesionale.

STATIUNEA VOINEASA

Climatul tonic, puternic ionizat, bogat in aerosoli constituie principalul factor

terapeutic si este recomandat in tratarea anemiilor secundare, neuro-asteniilor. In

imprejurimile statiunii se poate vizita lacul Vidra si rezervatia Latorita cuprinzand

padurea care se intinde pe 650 ha.

STATIUNEA OLANESTI

 Statiunea Olanesti, este statiunea cu cele mai multe izvoare minerale, atat de
variate prin compozitia lor chimica, prin intrebuintarea lor cu succes in diferite boli si
prin efectele lor vindecatoare. Putine localitati au clima acestei statiuni si inca si mai
putine care sa aibe atmosfera statiunii Olanesti, lipsita de acea umiditate si ceata atat
de vatamatoare chiar si pentru cei sanatosi.
Cu alte cuvinte, este antisepticul cel mai puternic al sangelui si tesuturilor organice
din cate se cunosc si se intrebuinteaza in mod natural pana astazi.
BAILE GOVORA

Statiunea Govora este recomandata in tratamentul bolilor respiratorii, bolilor

degenerative si a bolilor reumatice articulare , ca si in tratamentul disfunctiilor
neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli
asociate. Complexele balneologice moderne sunt utilitate cu facilitati pentru bai cu
ape minerale iodate si sulfuroase, aplicatii cu namol cald, pneumoterapii,
electroterapii, chinototerapii, tratamente cu produse apicole. La Govora exista si un
sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.

Evoluia infrastructurii de cazare din judeul Vlcea n perioada 2002-2008 a

avut loc dup cu urmeaz:

Denumire

U.

2002

2003

2004

2005 2006

2007

2008

Nr.

85

97

100

119

124

147

163

Hoteluri

Nr.

24

25

25

27

29

33

38

Hanuri i moteluri

Nr.

11

10

Vile turistice

Nr.

35

40

37

46

37

42

43

Cabane turistice

Nr.

Pensiuni turistice urbane

Nr.

11

11

15

23

34

Pensiuni turistice rurale

Nr.

18

22

Campinguri

Nr.

6
6
8
Sursa: INSSE

M.
Uniti de cazare turistic
existente - total, d. c. n:

S-a nregistrat o cretere a numrului de hoteluri din mediul urban i, n

special, numrului de pensiuni urbane i rurale n ultimii ani, cu observaia c, aa
cum era de ateptat, exist mai multe uniti de cazare n partea de nord a judeului.
Evoluia indicatorilor demonstreaz c din anul 2002 aproape s-a dublat
numrul structurilor de cazare turistic. Creteri semnificative se nregistreaz la
numrul de hoteluri, dar mai ales la numrul de pensiuni turistice urbane i rurale.
Este evident c numrul vilelor, cabanelor turistice i al campingurilor a nregistrat o
cretere foarte mic.

Analiza swot a judeului Vlcea

Puncte tari:
Geografie i mediu
- Relieful muntos n partea nordic;
- Clima temperat continental;
- Izvoarele minerale i geotermale i nmolurile terapeutice (3 din cele 9 staiuni
balneare din ar se afl n judeul Vlcea);
- Existena a dou parcuri naionale: Parcul Naional Cozia i Parcul Naional
Buila-Vnturaria;
- Existena Oltului i a Vii Oltului;
- Diversitatea florei i faunei
- Existena peterilor.

Cultur i patrimoniu cultural

- Diversitatea obiectivelor de patrimoniu mnstiri, aezri fortificate etc., inclusiv

un obiectiv n patrimoniul mondial al UNESCO;
- Aezri rurale n care se poate experimenta stilul de via tradiional;
- Muzee - pe diverse tematici;
- Pstrarea meteugurilor tradiionale;
- O gam larg de festivaluri de tradiii i folclor.

Infrastructur, transport i comunicaii

- Numrul structurilor de cazare;

- Reea de drumuri ampl cu legturi bune n toate direciile;
- O reea feroviar destul de cuprinztoare;
- Autocare de calitate pentru transportul interurban i alte mijloace de transport prin
tur-operatori;
- Reele de telecomunicaii bine dezvoltate telefon, radio, GSM, satelit.

Resurse umane

- Populaie cu abiliti lingvistice, ce ofer un potenial pentru resursele umane din

turism
- Grupul colar Economic Administrativ i de Servicii Climneti, care contribuie la
pregtirea profesional din industria hotelier;
- Oameni primitori i cu ospitalitate tradiional;
- Numeroi operatori turistici calificai i experimentai.

Cadrul legal i organizarea

Cadru legal i strategic solid pentru gestionarea ariilor protejate i pentru

protecia mediului

Marketing i promovare

- Sector dinamic al operatorilor din turism;

- Un numr nsemnat de propuneri de proiecte care vizeaz turismul vlcean,
rezultat al preocuprii permanente a autoritilor locale n acest sens.
Puncte slabe:

Geografie i mediu

- Poluarea industrial;
- Poluarea rurilor;
- O slab implementare a legislaiei de mediu;
- Densitatea excesiv a unitilor turistice n anumite zone;
- Utilizarea abuziv a bazei forestiere;
- Puncte de colectare i reciclare a deeurilor slab rspndite sau insuficiente

Cultur i patrimoniu cultural

- Lipsa investiiilor n dezvoltarea i promovarea obiectivelor culturale - muzee,

monumente etc.;
- Lipsa unei baze de date i a unor calendare ale festivalurilor i ale evenimentelor
culturale care s permit o promovare eficient pentru turiti;
- Neimplementarea legislaiei privind conservarea cldirilor i pstrarea
caracteristicilor arhitecturale.

Infrastructur, transport i comunicaii

- Dotri uzate n numeroase staiuni balneare;

- Lipsa parcrilor i a grupurilor sanitare n numeroase obiective turistice;
- Accesul limitat pentru persoanele cu dizabiliti la numeroase hoteluri i puncte de
atracie turistic;
- Neelectrificarea reelei de ci ferate;
- Calitatea slab a trenurilor;
- Dotarea slab a grilor;
- Necorelarea rutelor i a orarelor de transport n special a celor intermodale;
- Lipsa reelei de centre de informare turistic;
- Calitatea slab a drumurilor;
- Lipsa oselelor de centur n jurul oraelor cu mare potenial turistic;
- Lipsa indicatoarelor turistice la obiectivele i atraciile turistice;
- Lipsa unui aeroport;
- Folosirea foarte slab a surselor de energie alternativ.

Resurse umane

- Salarii mici i condiii de munc grele, care stimuleaz migraia forei de munc din
industria hotelier;
- Pregtirea profesional din sectorul hotelier nu corespunde ntocmai nevoilor
angajatorilor;
- Lipsa cursurilor de pregtire profesional n teritoriu;
- Contientizarea slab a oportunitilor i a potenialului de dezvoltare a carierei n
industria turismului;
- Contientizarea slab a importanei turismului pentru economie;
- Educaia insuficient n coli n domeniul turismului i proteciei mediului.

Cadrul legal i organizarea

- Lipsa parteneriatelor public-private n turism;

- Organizarea slab a operatorilor de turism n asociaii de profil;
- Lipsa structurilor instituionale de dezvoltare regional a turismului;
- Lipsa planurilor de dezvoltare turistic integrat a oraelor/staiunilor;
- Lipsa stimulentelor i a mecanismelor de sprijin pentru investitori;
- Nesoluionarea problemelor juridice privind proprietatea asupra terenurilor i a
proprietilor imobiliare care limiteaz dezvoltarea;
- Implementarea legislaiei curente este adesea inadecvat - este necesar
stabilirea de prioriti.

Marketing i promovare

- Lipsa unui plan de marketing oficial la nivel judeean, regional i naional;

- Lipsa unui brand judeean i a brandurilor locale;
- Lipsa unui piee virtuale unice a turismului vlcean Cercetarea insuficient a
pieei;
- Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice i a internetului pentru informare,
marketing i rezervare;
- Colaborare redus a sectorului public/privat pe probleme de marketing.

Oportuniti:
- Asocierea unui numr ct mai mare de operatori de turism n vederea realizrii
intereselor comune;
- Finanarea proiectelor de instruire a personalului din Programul Operaional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
- Finanarea dezvoltrii turismului cu ajutorul finanrilor nerambursabile din cadrul
instrumentelor de postaderare i al programelor de finanare naionale.
Ameninri:
- Mentalitatea nefavorabil constituirii i lucrului n parteneriat ntre autoritile
publice locale i mediul de afaceri;
- Fondurile reduse pentru investiii i neprioritizarea acestora datorit lipsei
strategiilor;
- Costurile mari ale reabilitrii infrastructurii rutiere;
- Migraia personalului din sectorul turismului;
- Lipsa angajamentului clar al membrilor parteneriatului pentru realizarea aciunilor
asumate.