www.referat.

ro

Pedeapsa
de Tudor Arghezi
Poezia Pedeapsa face parte din ciclul Tablouri biblice (Versuri de
Abecedar) alaturi de Paradisul ,Adam si Eva , Porunca ,Pacatul.
Titlul este sugestiv pentru ilustrarea ideii ca omul risca o pedeapsa divina daca va
incalca poruncile si randuielile biblice.
Tema ilustreaza consecintele iremediabile pe care le va indura omul din cauza
incalcarii cuvintului divin sau nerespectarii regulilor prestabilite ale jocului , ca metafora
pentru viata ori soarta individului.
Structura , compozitie, semnificatii
Tudor Arghezi si-a structurat poezia Pedeapsa in sase catrene si un distih ,
ultimul cuprinzand decizia divina , ca urmare a incalcarii poruncilor de catre Adam si
Eva .
Poezia Pedeapsa, text fictional creat de imaginatia eului liric, ilustreaza
alungarea din Rai a barbatului si a femeii, pentru ca au incalcat porunca divina , prin care
li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii:De aceea l-a scos Domnul
Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat .Pe
sarpele , care a indemnat-o pe Eva sa manance din rodul pomului celui din mijlocul
Raiului,Dumnezeu l-a blestemat sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii
tale!
In poezia argheziana , viziunea este umanizata , Adam si Eva credeau ca il pot
pacali pe Dumnezeu , care n-avea de unde sa afle ca ei au mancat roade din pomul
interzis.Oamenii sunt superficiali si naivi-Ea cam neroada dansul cam netot-, de aceea
nu se asteptau ca Dumnezeu sa stie tot sis a fie prezent in orice loc:vede tot,ochiul lui
deschis, departarile le vede in raspar.Ironia poetica accentueaza neghiobia celor doi
oameni din Paradis , care, nu numai ca au incalcat porunca divina ,dar , cu totul
iresponsabili , voiau sa-si faca si provizii din poamele interzise; Si cel putin nu
apucase/Sa puie poame-n san, vreo cinci sau sase.Mania Prea Sfintiei Sale s-a abatut
naprasnic asupra celor doi oameni, care s-au dovedit lasi.La judecata divina , ei se
dovedesc josnici, fiind incapabili sa-si recunoasca vina (Nici-unul n-a voit s-aleaga ,/
Sa-si ia asupra-si vina intreaga ),ci se acuzau reciproc :Adam pe Eva lui o a parat,/ Eva
pe sarpe ,care s-a tarat.Dumnezeu s-a infuriate nu numai din cauza furtului roadelor , ci
si din cauza miseliei dovedite de sarpe , care i-a atatat pe Eva si Adam . Asadar , nu atat
fapta neascultarii, cat mai ales minciuna a fost pedepsita de catre Dumnezeu , care i-a
alungat din Rai pe cei vinovati , lipsindu-i astfel de fericire si pace sufleteasca si

www.referat.ro

aruncandu-i in valtoarea vietii efemere:Din Raiul dulce si din tihna buna / Domnul i-a
dat afara , in furtuna .
Limbajul poetic se particularizeaza prin termeni biblici:Dumnezeu , Prea
Sfintiei Sale ,Adam,Eva, Rai.Registrul popular si oralitatea stilului sunt
reliefate prin cuvinte si expresii specifice vorbirii:fistecare soi de roade, neroada,
netot,vede in raspar, i-a luat de scurt , sa puie poame-n san .
In poezia Pedeapsa se manifesta lirismul obiectiv , deoarece nu sunt prezente
marcile lexico-gramaticale ale eului liric.Se remarca insa , in mod cu totul neobisnuit
,topica verbului si a pronumelui personal o a parat, iar nu a parat-o , cum este
ordinea fireasca . De altfel , acest procedeu artistic , de a aseza pronumele personal in
acuzativ inaintea verbului , este specific versului arghezian , inscriindu-se in inovatiile
stilistice ale originalitatii sale:
Cand mi s-a tocit unghia ingereasca
Am lasat-o sa creasca
Si nu a mai crescut
Sau nu o mai am cunoscut
(Flori de mucigai)
Si Dumnezeu ce vede toate,
In zori , la cinci si jumatate,
Pandind , sa iasa , prin perdea,
O a vazut din cer pre ea.
( Mahniri)
Prozodia. Masura versurilor este de 8-10 silabe.Rima este imperecheata si
suprinzatoare prin potrivirea celor mai diverse categorii gramaticale: adverb cu
substantiv ( ntotdeauna/minciuna) , verb cu numeral ( nu apucase/sase) sau verb
cu adjectiv( s-aleaga/intreaga)
La noutatea limbajului arghezian s-a referit si Tudor Vianu , care
afirma :Renovarea liricii romanesti , smulgerea ei de pe caile unde o fixase marea
influenta a poetului Luceafarului, este consecinta cea mai importanta produsa de
afirmarea lui Arghezi inca din al doilea deceniu al secolului nostru.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate