Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Civil Executional PDF
Drept Civil Executional PDF
iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu
iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg
Departamentul de nvmnt la
hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv
Distan i Formare Continu
bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe
Facultatea de tiinte Juridice, Sociale i
Politice
rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl
zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa
Coordonator de disciplin:
Lect. univ. dr. Manuela NITA
2011-2012
UVT
SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR
= TEST DE AUTOEVALUARE
= BIBLIOGRAFIE
MODULUL I
EXECUTAREA SILITA.
CONSIDERATII GENERALE.
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
U.I. 1: definiie, participantii la executarea silita, dreptul de a porni
executarea silita, practica judiciara ;
= 2 ore
UNITATEA DE NVARE 1
1. Definiie, participantii la executarea silita, dreptul de a porni
executarea silita.
1.1. Definiia executarii silite.
Executarea silita este mijlocul procedural prin care titularul unui drept
recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau orice alt titlu executoriu, ce
consfinteste o anume obligatie in sarcina unei alte persoane, in cazul refuzului
debitorului de a-si executa de bunavoie obligatiile, poate cu concursul organelor de
stat competente sa-l constranga pe acesta sa-si execute obligatia.
Numai in acest caz intram pe taramul executarii silite, orice alta executare de
buna voie a unor obligatii indiferent daca sunt continute sau nu in titluri executorii nu
valoreaza executare silita.
Natura juridica a executarii silite
Executarea silita constituie tot o faza a procesului civil fiind ultima si totodata
cea mai importanta din cadrul procesului civil datorita faptului ca prin ea se
realizeaza efectiv pretentiile creditorului, ciclul procesual fiind incheiat iar pretentiile
reciproce ale participantilor la procesul civil fiind transate definitiv.
1.2. Participantii la executarea silita
Fiind o ultima faza a procesului civil, aceasta implica activitatea concurenta a
mai multor subiecti procesuali, participanti la executarea silita si la efectuarea de acte
procedurale in baza carora se contureaza raporturile procedurale in faza executarii
silite.
Partile din titlul executoriu anume creditorul urmaritor si debitorul urmarit
sunt principalii participanti la executarea silita, acestia urmarind sa-si realizeze
drepturile si obligatiile consfintite de titlu.
Alaturi de cele doua sau eventual mai multe parti, la executarea silita participa
instanta de judecata, organul de executare si alte persoane (tertii) care mai mult
incidental iau parte la executare.
6
1. Partile
In faza executarii silite, ca si in faza judecatii sunt cele doua parti cu interese
contrare creditorul care in acesta faza devine creditor urmaritor si debitorul,
respectiv debitorul urmarit.
Evident ca in functie de complexitatea cauzei putem avea o pluralitate de
creditori, insa datele problemei se schimba in cazul debitorilor, in faza executarii
silite neexistand posibilitatea pluralitatii de debitori in cadrul aceleasi executari sau
mai bine spus in cadrul aceluiasi act de executare silita. Creditorul in cazul pluralitatii
de debitori, datorita caracterului unipatrimonial al executarii silite, formuleaza cate o
cerere de executare silita impotriva fiecarui debitor al sau, iar executorul intocmeste
acte de executare separat in raport cu fiecare dintre acestia.
2. Organele de executare
Organul de executare este organul investit cu autoriatea de stat pentru a putea
impune debitorului sa aiba o anume conduita in cadrul executarii silite in vederea
satisfacerii creantei creditorului. Cu alte cuvinte ei sunt cei care aduc la indeplinire
silit, obligatiile fixate prin hotararile judecatoresti.
Principalul drept al organului de executare este acela ca, sub constrangerea
legala a platii de amenzi sau a indeplinirii pe cale silita, poate primi informatiile
necesare din partea debitorilor urmariti si a tuturor persoanelor fizice sau juridice la
care se afla bunurile urmaribile ale debitorului sau care datoreaza debitorului sume de
bani, informatii care sa-i ajute la efectuarea executarii silite.
Principalele organe de executare 1 sunt:
-
executorii judecatoresti ;
executorii bancari devin executori judecatoresti, la cerere, ca urmare a prevederilor Legii nr.
287/2011 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 894 din data de 16 decembrie 2011
privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand
institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare
7
instanta de judecata este chemata a rezolva diferitele aspecte legate sau ivite in faza
executarii slite.
4. Ministerul public
Potrivit
legii
pentru
organizare
judecatoreasca
ministerul
public
Titlurile executorii
Orice executare silita pornita in temeiul codului de procedura civila, trebuie
facuta in baza unei hotarari judecatoresti ori a altui inscris care, potrivit legii,
constituie titlu executoriu.
Titlul executoriu nu are o definitie consacrata legal insa putem spune ca este
un inscris alcatuit in conformitate cu prevederile legale de catre unul dintre organele
abilitate lege, care consacra existenta unei creante si care permite punerea in
executare silita a acesteia.
De aici rezulta faptul ca nu intotdeauna titlurile executorii sunt numai hotarari
judecatoresti ci si alte inscrisuri autentice sau sub semnatura privata carora legea le
atribuie caracterul de titluri executorii.
11
plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca,
precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor;
rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru
copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale;
codul de procedura civila) ca hotararile date in prima instanta sunt executorii, iar
exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea silita.
Sunt executorii si acele hotarari date in cursul judecatii in prima instanta
denumite incheieri cum este cazul incheierii prin care se stabilesc cheltuielile pentru
infatisarea unor inscrisuri sau cheltuielile cu deplasarea martorilor.
Art. 269 din Codul de procedura civila, arata in ce consta investirea cu fomula
executorie anume- aplicarea pe copia hotararii a unei fomule preconstituite, fiind
semnata de catre presedintele instantei si de grefier. Aceasta se va inmana numai
partii care a castigat procesul sau reprezentantului ei legal.
Ce implica investirea cu formula executorie ? Vezi pag. 13.
B. Hotararile arbitrale
Arbitrajul reprezinta o cale conventionala de solutionare a litigiilor, prevazuta
de codul de procedura civila, prin care acestea isi rezolva litigiile avute, prin persoane
particulare, persoane care sunt investite de partile litigante si care pronunta o hotarare
definitiva si obligatorie in cazul unui litigiu. Astfel la baza pronuntarii unei asemenea
hotarari sta o conventie arbitrala care exclude competenta instantelor judecatoresti,
conventie exprimata de obicei printr-o clauza compromisorie inserata in diverse
inscrisuri.
Partile in cazul litigiilor arbitrale, isi aleg arbitrii ( persoanele ce le va rezolva
litigiul) de pe lista arbitrilor aflati in componenta Tribunalului Arbitral , tribunal ce
fiinteaza pe langa Camera de Comert si Industrie.
Hotararea arbitrala pronuntata de tribunalul arbitral, contine in mare parte
aceleasi elemente componente ca si o hotarare pronuntata de catre instanta de drept
comun. Aceasta se comunica partilor in termen de cel mult o luna de la data
pronuntarii ei, avand efectele unei hotarari judecatoresti definitive.
Legea instituie, insa, posibilitatea desfiintarii unei asemenea hotarari arbitrale
prin actiune in anulare pentru motive sricte (art. 364 din Codul de procedura civila),
formulata la instanta judecatoreasca imediat superioara celei competente a judeca
litigiul in fond, in prima instanta (art.365 din Codul de procedura civila). In caz de
14
15
16
18
19
Dac s-ar admite susinerile recurentei, s-ar nfrnge principiul general de drept
"tempus regit actum", privind neretroactivitatea legii civile.
Problema necesitii investirii sau nu cu formul executorie a acestui tip de
nscrisuri, crora legea le recunoate caracterul de titlu executoriu, a fost clarificat de
legiuitor, prin ultima modificare a Codului de procedur civil, prin Legea nr.
459/2006 care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2007, numai c la soluionarea cauzei
s-a aplicat dispoziia legal n materie la acea dat.
Hotrrea pronunat a avut la baz aplicarea corect a dispoziiilor legale n
materie, criticile formulate fiind nlturate i recursul a fost respins ca nefondat.
DECIZIA nr. 393 din 22 aprilie 2008
Hotarare judecatoreasca pronuntata in materie comerciala. Caracter executoriu.
Consecinte
EMITENT:
23
25
reglementare de art. 270 (pct. 7), precum i "n orice alte cazuri n care legea prevede
c hotrrea este executorie" (pct. 8).
Or, un astfel de caz este i cel stabilit prin art. 720^8, introdus n Codul de
procedur civil prin art. I pct. 224 din Ordonana de urgen a Guvernului nr.
138/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 219/2005, potrivit
cruia "hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie
comercial sunt executorii", iar "exercitarea apelului nu suspend de drept
executarea".
Cum, n raport cu aceast reglementare, hotrrile date n prim instan n
procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii, fac parte din categoria
celor executorii provizoriu, exceptate prin art. 374 alin. 1 din Codul de procedur
civil de la obligativitatea de a fi nvestite cu formul executorie, se impune s se
considere c prin prevederea cuprins n art. 720^8 din acelai cod legiuitorul a voit
ca hotrrile respective s se execute fr formul executorie.
De altfel, n acelai sens s-a prevzut, prin art. 720^9 din Codul de procedur
civil, c i n cazul hotrrii judectoreti date n materie comercial, dac este dus
la ndeplinire prin executare silit "hotrrea, purtnd meniunea c este irevocabil,
constituie titlu executoriu, fr efectuarea altor formaliti".
n consecin, n temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciar, republicat, precum i al art. 329 din Codul de procedur civil, urmeaz a
se admite recursul n interesul legii i a se decide c dispoziiile art. 720^8 din Codul
de procedur civil se interpreteaz n sensul c hotrrile date n prim instan
privind procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii de drept, nu
trebuie nvestite cu formul executorie pentru a fi puse n executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
n numele legii
DECID:
26
27
n ceea ce privete suma pentru care a fost nfiinat poprirea, s-a reinut c n mod
corect este compus att din valoarea nscris n titlul executoriu ct i din cheltuielile
de executare.
mpotriva acestei sentine contestatoarea SC FIG SRL a formulat apel nregistrat pe
rolul Tribunalului Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL sub nr. 504/3/2006.
Prin decizia civil nr. 659 A/30.03.2006 pronunat n dosarul nr. 504/3/2006,
Tribunalul Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL a respins ca nentemeiat excepia
tardivitii declarrii apelului excepie invocat de intimat i a respins ca nefondat
apelul formulat de apelant.
Pentru a pronuna aceast soluie, tribunalul a avut n vedere actele i lucrrile
cauzei i dispoziiile legale incidente, reinnd n esen cu privire la excepia
tardivitii c instana de fond a calificat aciunea formulat de contestatoare ca fiind
o opoziie la executare reglementat de dispoziiile art. 62 i urmtoarele din Legea
nr. 58/1934, calificare care ns s-a realizat prin considerentele hotrrii judectoreti.
Tribunalul a mai reinut c pn la comunicarea hotrrii judectoreti
considerentele avute n vedere de instana de fond i calificarea juridic a aciunii nu
a putut fi cunoscut de ctre contestatoare, astfel c aceasta nu a cunoscut c aciunea
s-a soluionat ca o opoziie la executare reglementat de art. 62 din Legea nr.
58/1934, opoziie care este supus cii de atac a apelului n termen de 15 zile de la
pronunare.
n ceea ce privete apelul formulat de apelant, tribunalul a reinut n esen c
biletul la ordin este un titlu formal i acesta trebuie s mbrace forma scris i trebuie
s cuprind toate meniunile artate la art. 104 din Legea nr. 58/1934 pentru a
produce efecte juridice i pentru a se putea solicita plata creanei coninute de acesta.
Tribunalul a mai reinut c n situaia n care biletul la ordin nu conine unul din
elementele prevzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934 acesta este lovit de nulitate.
Pe acest aspect, tribunalul a reinut c raportat la aceste dispoziii legale, nulitatea
absolut a biletului la ordin intervine atunci cnd acesta nu cuprinde numele aceluia
cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut, respectiv a beneficiarului artat de
ctre emitent care va avea dreptul s pretind suma de bani nscris n biletul la ordin,
nu i situaia n care denumirea emitentului nu ar fi corect sau complet.
Tribunalul a mai reinut c, n cauz, biletul la ordin cuprinde tampila societii
emitente i semntura reprezentantului acesteia, argumentele instanei de fond fiind
28
contractul de prestri servicii nr. F61 din data de 17.08.2004, instana nelund n
considerare nici notificarea adresat reclamantei prin executorul judectoresc Doina
Safta.
Recursul a fost nregistrat pe rolul Curii de Apel Bucureti - SECIA a IV-a
CIVIL sub nr. 504/3/2006.
Prin ncheierea de edin de la termenul din 14.12.2006 pronunat n dosarul nr.
504/3/2006 Curtea de Apel Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL a constatat natura
comercial a litigiului i n consecin a dispus scoaterea cauzei de pe rol i naintarea
dosarului conducerii Curii de Apel Bucureti pentru a fi repartizat spre competent
soluionare Seciei Comerciale.
Cauza a fost repartizat Seciei a VI-a Comercial a Curii de Apel Bucureti fiind
nregistrat sub nr. 96/2/2007.
La termenul de azi recurenta a depus la dosar nscrisuri n copie.
Examinnd recursul n raport de criticile invocate, n raport de actele i lucrrile
cauzei i avnd n vedere dispoziiile legale incidente, Curtea constat c este
nefondat pentru considerentele ce se vor arta:
Biletul la ordin este nscrisul prin care emitentul (debitorul) se oblig s plteasc
beneficiarului sau n ordinul beneficiarului o sum determinat, la locul i scadena
artat.
n cazul biletului la ordin intervin numai dou persoane: emitentul adic cel care
emite biletul la ordin i se oblig s fac plata i beneficiarul (creditorul) care are s
primeasc plata sau n ordinul cruia se va face plata.
Condiiile eseniale pe care trebuie s le ndeplineasc biletul la ordin sunt redate n
art. 104 din Legea nr. 58/1934, printre acestea fiind "numele aceluia cruia sau la
ordinul cruia plata trebuie fcut" i "semntura emitentului".
Art. 105 din aceeai lege prevede c numai n situaia n care biletului la ordin i
lipsete vreuna din condiiile prevzute la art. 104, acesta este nul.
n cauz, biletul la ordin n temeiul cruia s-a pornit executarea silit mpotriva
recurentei cuprinde toate condiiile prevzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934,
inclusiv denumirea emitentului, semntura reprezentantului acestuia i tampila
societii.
Ortografia greit a denumirii emitentului prin inversarea cuvintelor ce compun
denumirea acestuia nu atrage nulitatea biletului la ordin, n condiiile n care
30
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2001.
2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001
31
32
MODULUL II
PROCEDURA EXECUTARII SILITE
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
33
UNITATEA DE NV ARE 2
Procedura executarii silite
36
n temeiul dispoziiilor art. 371^1 alin. (3) Cod procedur civil executarea silit
include i recuperarea cheltuielilor de executare.
Prin aceeai ncheiere s-a respins cererea formulat n baza deciziei nr. 176 din 18
mai 1999 a Curii de Apel Braov, ca nentemeiat.
Apelul declarat de creditoarea SC D. SRL mpotriva ncheierii anterior menionat,
a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial, prin
decizia nr. 521 pronunat la 1 iunie 2005.
Cu petiia nregistrat la data de 28 iulie 2005, creditoarea SC D. SRL Bacu a
declarat recurs mpotriva hotrrii pronunat de instana de apel criticnd-o pentru
nelegalitate i netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate, recurenta arat c la data judecrii apelului (1
iunie 2005) instana a reinut c procedura a fost legal ndeplinit, cu toate c din
procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare cu apelanta rezult c procedura a
fost viciat cu aceasta, procesul verbal nu cuprinde semntura de primire i tampila
societii.
Recurenta arat c neavnd cunotin de termenul fixat pentru judecarea apelului
nu a putut dovedi plata taxei judiciare de timbru i nu a putut susine pe fond motivele
de apel formulate.
Printr-un alt motiv de recurs se arat c n mod greit s-a respins cererea de
ncuviinare a executrii silite avnd n vedere c prin ncheierea din 24 februarie
2004 a Curii de Apel Braov pronunat n dosarul nr. 466/1999, cererea de
ndreptare a erorii materiale privind denumirea corect a societii debitoare a fost
admis, instana dispunnd ndreptarea erorii materiale, constatnd c denumirea
corect a prtei este SC C. SA Bucureti.
Pentru motivele invocate recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
i trimiterea cauzei spre soluionare instanei competente, conform art. 312 alin. (5)
Cod procedur civil.
Recursul declarat de creditoare este fondat.
Analiznd decizia recurat prin prisma motivelor de recurs invocate ct i a actelor
i lucrrilor dosarului, nalta Curte apreciaz c hotrrea nu este legal.
Din analiza actelor dosarului i anume a citaiei aflat la dosar apel rezult c n
mod greit instana de apel a soluionat pricina cu nclcarea dispoziiilor art. 92^1
Cod procedur civil, procedura de citare cu apelanta creditoare s-a realizat prin
38
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2001.
2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001
3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante
fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010
4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed.
Universul Juridic, 2009
5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul
Juridic, 2009
6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009
39
MODULUL III
INCIDENTE IN CADRUL EXECUTARII
SILITE
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
U.I. 3: prescriptia dreptului de a cere executarea silita, suspendarea
si intreruperea cursului prescriptiei, repunerea in termenul de prescriptie,
perimarea;
= 2 ore
40
UNITATEA DE NV ARE 3
Incidente in cadrul executarii silite
43
Practica judiciara
DECIZIE nr. 1.261 din 21 martie 2007 Contestatie la executare. Prescriptia
44
n ceea ce
n cauz, dreptul de a cere executarea silit este prescris, ntruct scadena celor dou
contracte a fost la 28 august 1995, respectiv la 21 octombrie 1994, iar termenele de
prescripie se calculeaz conform dispoziiilor articolului 13 alin. (5) din Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 i dispoziiilor Decretului nr. 167/1958.
Contestatorii au susinut c, potrivit dispoziiilor articolului 13 alin. (1) din
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998, cesiunea creanelor bancare
neperformante se supune dispoziiilor articolului 139^1 i urm. Cod procedur civil
i are ca efect subrogarea AVAS n toate drepturile principale i accesorii ale
creditorilor cedeni. Au pretins c acestei creane nu i este aplicabil termenul de
prescripie de 7 ani, prevzut de articolul 13 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 51/1998, ntruct la momentul prelurii acesteia la datoria public, era
45
prescris dreptul de a cere executarea silit, termenul prescripiei fiind cel de 3 ani,
prevzut n art. 16 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998, raportat la
articolul 98 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 i de art. 6 din Decretul nr.
167/1958.
Sub aspectul momentului de la care ncepe s curg prescripia, s-a susinut
c Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 nu derog de la dispoziiile legii
comune, anume art. 7 din Decretul nr. 167/1958, prescripia mplinindu-se la 28
august 1998, respectiv la 21 octombrie 1997, cursul ei fiind ntrerupt prin executarea
silit imobiliar, a crei perimare s-a constatat.
Prin sentina nr. 143 din 13 septembrie 2006, Curtea de Apel Bucureti a
admis n parte contestaia la executare, a anulat formele de executare i executarea
silit pornit de AVAS, n temeiul contractelor de credit nr. 5/1994 i nr. 60/1994 i
contractul de garanie imobiliar nr. 1608/1994 i a respins ca inadmisibil cererea de
radiere a ipotecii.
Instana de fond a apreciat ca ntemeiat primul motiv al contestaiei la executare
viznd prescripia dreptului de a cere executarea silit. Intimata AVAS a invocat fapte
ntreruptive ale cursului prescripiei emannd de la debitor (respectiv recunoaterile
fcute de administratorul C.E.) i fapte emannd de la creditoare (respectiv cererea de
executare silit nr. 5617 din 11 octombrie 1996, formulat de B. A. SA) .
Aceste aprri au fost apreciate ca nentemeiate i au fost nlturate de
curtea de apel, care a artat c prescripia trebuie calculat n funcie de contractul de
credit nr. 5/1994, fiindc s-a reinut c numai acest contract a fost garantat cu ipotec
de ctre C.E. i C.L.. Curtea a mai reinut c nu s-a dovedit ntreruperea cursului
prescripiei, c hotrrea de deschidere a procedurii este pronunat n 2005, deci cu
mult dup mplinirea termenului de prescripie i c la 2 decembrie 1999, data
contractului de cesiune de crean, intimata AVAS a preluat de la B. A. SA o crean
prescris.
mpotriva acestei hotrri, creditoarea AVAS a declarat recurs n termen, n
temeiul art. 304^1 Cod procedur civil, solicitnd modificarea hotrrii n sensul
respingerii contestaiei la executare ca nentemeiat.
n ceea ce privete prescripia dreptului la aciune, recurenta a susinut c
termenul de prescripie a fost ntrerupt prin acte de recunoatere a datoriei din partea
debitorului, respectiv clauza din notele de constatare din 10 octombrie 1995, prin care
46
i pentru c ele nu sunt recunoateri neechivoce ale datoriei i vizeaz diverse sume
contestate de ctre debitor.
Nici susinerea creditoarei recurente c prescripia a fost ntrerupt prin
cererea de executare silit formulat de B.A. la 11 octombrie 1996 nu este ntemeiat.
Aa cum corect a reinut instana de fond, cererea de executare silit a vizat imobilul
asupra cruia au constituit ipotec N.Z. i N. M. i efectul ntreruptiv al prescripiei al
acestei executri ar putea fi opus numai acestor debitori, obligaia lor de garantare
nefiind solidar ci conjunct cu cea a debitorilor C.E. i C.L..
Ca atare, este corect meniunea instanei de fond potrivit creia, nefiind
dovedit ntreruperea cursului prescripiei, AVAS a preluat de la B.A. SA o crean
prescris iar termenul de prescripie al acestei creane este de 3 ani, n conformitate cu
art. 1, 3 i 7 din Decretul nr. 167/1958, termenul de 7 ani prevzut de art. 13 alin. (5)
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001 nefiind aplicabil n caz de preluare
a unei creane prescrise.
n raport cu cele artate, nalta Curte, n temeiul art. 312 Cod procedur
civil, a respins recursul i a meninut sentina nr. 143 din 13 septembrie 2006 a
Curii de Apel Bucureti, Secia a Va comercial.
DECIZIE nr. 2.384 din 27 iunie 2006.
Curtea de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial, prin sentinta nr. 206 din 14
decembrie 2005, a admis excepia prescripiei dreptului de a se cere executarea silit,
a admis contestaia la executare formulat de contestatoarea SC S. SA Zimnicea n
contradictoriu cu parata Autoritatea pentru Valorificare Arhivelor Statului, impotriva
somaiei nr. 29789 din 26 iulie 2005 i a titlurilor executorii, a constatat prescris
dreptul paratei de a cere executarea silit, a anulat actele de executare silit, respectiv
contractele de credit pe termen scurt enumerate n cerere i a repus prile n situaia
anterioar nceperii execurarii silite.
n fundamentarea acestei soluii instanta de fond a reinut n esenta, ca n speta sunt
ndeplinite cerinele prevzute de Decretul nr. 167/1958 n baza crora opereaz
prescripia dreptului la aciune, constatnd ca s-a ndeplinit termenul general de
48
Din economia textului precizat, nu rezulta cerinta unei recunoasteri exprese, astfel
ca recunoaterea poate fi i rezultatul unei manifestrii tacite de vointa, putnd reiei
din orice act sau fapt care presupune mrturisirea existenei dreptului supus
prescripiei.
n raport cu aceste considerente, este evident ca la data ncheierii actului de partaj
ntre FNRD i AVAS (18 martie 2002) dreptul de prescripie era ntrerupt.
n temeiul art. 312 Cod procedura civil, recursul declarat de AVAS a fost admis i
excepia prescripiei dreptului la aciune respins i, pe cale de consecinta, a fost
respins contestaia la executare formulat de SC S. SA Zimnicea.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina
Lex, Bucureti, 2001.
2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001
3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante
fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010
4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed.
Universul Juridic, 2009
5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul
Juridic, 2009
6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009
50
MODULUL IV
OBIECTUL EXECUTARII SILITE
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
U.I. 4: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim
faz a procesului civil.
= 2 ore
51
UNITATEA DE NVARE 4
Obiectul executarii silite
52
urma situatie, creditorul poate actiona si anula toate actele de instrainare cu rea
credinta, de bunuri din patrimoniu, actiune ce are ca efect intoarcerea in patrimoniu
debitorului a acestor bunuri, cu posibilitatea executarii silite si a satisfacerii creantei.
In majoritatea cazurilor, legea instituie obligatia ca obiectul executarii
respectiv bunurile sa fie in patrimoniul debitorului, adica sa apartina acestuia.
Sunt situatii de exceptie de la aceasta regula cand bunurile supuse executarii
silite nu sunt sau mai bine spus nu mai sunt in proprietatea acestuia:
Imobilele ipotecate si apoi transmise de catre debitor in proprietatea unui tert.
In aceasta situatie, creditorul care a beneficiat si de dreptul de ipoteca, va putea
urmari imobilul in mana oricui se va afla si indiferent de titlul cu care l-a obtinut.
Privilegiul statului
54
pana la 1/2/ din venitul lunar net, poate fi urmarit, pentru sumele datorate cu
titlu de pensie de intretinere, ori alocatii pentru copii
pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru oricare alte datorii.
55
56
58
imobilele prin natura lor, din aceasta categorie facand parte cadirile,
strans legate de un bun imobil datorita destinatiei lor fiind menite a asigura serviciul
si exploatarea acestui bun.
Bunurile din aceasta categorie pot fi urmarite pe calea executarii silite
imobiliare numai impreuna cu bunurile ce le sunt afectate, niciodata singure.
- imobilele prin obiectul la care se aplica anume uzufructul lucrurilor imobile,
precum si dreptul de superficie. Dreptul de servitute poate fi urmarit numai o data cu
fondul dominant caruia ii profita.
Ca si in cazul bunurilor mobile sunt anumite situatii in care executarea bunurilor
imobile se va face respectandu-se o anumita ordine in alegerea bunurilor. Este cazul
imobilului unui minor sau al unui interzis, situatie in care acest imobil nu poate fi pus
in vanzare inainte de vanzarea mobilelor acelei persoane;
Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale
debitorului sau.
d. Bunurile mobile asupra carora debitorul are un drept de proprietate
comuna pe cote parti sau in devalmasie
Dificultatile sunt cauzate tocmai de faptul ca debitorul nu este proprietarul
exclusiv al unui asemenea bun, ci il detine impreuna cu o alta persoana iar o
eventuala executare silita ar conduce si la executarea unui bun care nu apartine
debitorului cu toate consecintele nascute de aici.
59
60
MODULUL V
FORMELE EXECUTARII SILITE.
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
61
UNITATEA DE NVARE 5
Formele executrii silite
Codul de procedur civil prevede 6 forme de executare silit dar acestea pot
fi grupate n dou mari categorii care structureaz principala clasificare a executrii
silite:
Executarea direct
Executarea indirect
EXECUTAREA SILITA DIRECT
Aceasta privete urmrirea unui bun sau obiect determinat sau realizarea unei
obligaii de a face ce implic faptul personal al debitorului.
Executarea silit direct asupra bunurilor mobile
In cazul in care printr-o hotarare judecatoreasca se consfinteste o obligatie de
predare a unui bun mobil determinat, executarea silita se va face nemijlocit numai
asupra acelui bun, ce formeaza obiectul executarii silite.
Aceasta executare poate opera n urmtoarele circumstane:
- partea obligat s predea bunul nu-i ndeplinete obligaia de bun voie;
- ea a fost obligat s predea un bun mobil determinat, prin calitate i cantitate;
- a trecut o zi de la primirea somaiei de a preda bunul;
- nu intereseaz dac bunul se afl la debitor sau la o alt persoan.
Fiind ndeplinite aceste circumstane, executorul judectoresc ridic bunul
urmrit i l pred creditorului, punndu-se astfel n drepturile sale stabilite prin titlu
executoriu.
Despre msura luat, executorul va ncheia un proces verbal cu meniunile
prevzute de art. 388 C.pr.civ., stabilind totodat cheltuielile de executare pe care
urmeaz s le plteasc debitorul. Procesul verbal este el nsui titlu executoriu n caz
de neplat a acestor cheltuieli.
62
Care sunt circumstantele executarii silite directe asupra bunurilor mobile ? Vezi pag.
63.
63
64
De cele mai multe ori executarea silit indirect are ca scop realizarea unei
creane exprimat n bani si astfel presupune orice mijloace de executare silit prin
care s fie urmrite disponibilitile bneti ale debitorului sau presupune mijloacele
proedurale de valorificare a unor bunuri astfel nct creana s fie acoperit.
Astfel, putem spune c executarea silit indirect se realizeaz fie asupra
disponibilitilor bneti ale debitorului, a titlurilor sale de valoare fie asupra
bunurilor sale susceptibile de executare silit.
Diferentiati executarea silita directa de cea indirecta ? Vezi pag. 63-65.
mod de
transmitere a obligaiilor, n situaia n care pe viitor terul poprit n persoana cruia sa validat poprirea va refuza n continuare plata sumelor de bani prevzute de titlul
66
executoriu, creditorul poate solicita executarea silit mpotriva terului poprit pe baza
hotrrii de validare a popririi.
Este evident ca hotararea judectoreasc de validare a popririi nu mai subzist
n situaia n care nfiinarea popririi nu mai este posibil din lipsa bunurilor supuse
urmriri.
Pe lng sanctiunea procedural a unei eventuale executri directe mpotriva
terului poprit, acesta mai este urmrit, n cazul unui refuz la nfiintarea popririi, i de
posibilitatea pentru creditor de a cere instanei de judecat amendarea acestuia(
tertului poprit).
In practic, cea mai des utilizat form de poprire este poprirea ce are ca ter
poprit o societate bancar, aa numita poprire asupra unui cont.
n fapt, n aceast situaie poprirea se efectueaz asupra soldului creditor al
contului bancar. Numai un sold activ al contului poate corespunde unei creane certe,
lichide i exigibile deci unei datorii a terului poprit fa de debitor i poate deci fi
urmrit.
n doctrin s-a expus prerea conform careia, dac la momentul popririi,
soldul contului asupra cruia s-a facut poprirea este negativ( nu sunt bani n cont),
terul poprit nu poate s dea eficacitate popririi i n aceast din urm situaie, dac
ulterior contul ar deveni activ (vor intra bani n cont) nu s-ar mai putea infiina
poprirea. ntrebarea care trebuie pus vis a vis de acest punct de vedere este aceea c
o asemenea abordare nu ar mai da eficien juridica textului art.457. alin. 2 potrivit
crei poprirea se nfiineaza i asupra sumelor de bani viitoare.
n lipsa unei stipulaii exprese referitoare la data exacta de la care terul poprit
este obligat s nfiineze poprirea, suntem de prere c, n ciuda redactarii textului de
lege ( consemnarea sumei de bani sau indisponibilizarea acesteia n termen de 15 zile
de la comunicarea popririi) terul poprit este obligat de ndat s indisponibilizeze
sumele de bani aflate in contul debitorului, termenul fiind fixat n vederea transmiterii
catre executor a ntiinrii despre nfiinarea popririi.
Achitarea de bun voie de ctre debitor ctre creditor a debitului ce a fcut
obiectul executrii dup nfiinarea popririi nu d posibilitatea bncii de a debloca
conturile acestuia chiar dac sunt aduse suficiente documente justificative i chiar o
recunotere din partea creditorului a acestui fapt. Soluia se explic prin aceea c
odat cu nfiinarea popririi se nate un raport juridic obligaional ntre executorul
67
A. Sechestrul
Presupune identificarea bunurilor mobile aparinand debitorului de ctre
executorul judectoresc i apoi evaluarea acestora cu acordul prilor sau n caz
contrar prin intermediul unei expertize de specialitate.
n situaia n care la aplicarea sechestrului nu este prezent debitorul sau acesta nu
voiete a deschide usile sau n lips fiind, nu-l reprezinta nici o rud care locuiete cu
dnsul, este obligatorie prezena unui subofier, respectiv ofier de poliie (sau ajutor
al su) sau a primarului (sau ajutorului su).
Dupa deschiderea camerelor si inventarierea mobilelor debitorului, in toate
cazurile, in prezenta persoanelor aratate mai sus sau in lipsa acestora a doi martori,
68
69
70
71
72
73
74
MODULUL VI
CONTESTATIA LA EXECUTARE
1.
2.
3.
4.
5.
Cuprins
Obiectiv general
Obiective operaionale
Dezvoltarea temei
Bibliografie selectiv
Cuprins:
75
UNITATEA DE NV ARE 6
Contestaia la executare
Este prin natur o cale de atac mpotriva oricrui act de executare silit
considerat nelegal, prin care cel vtmat ntr-un drept al su prin executarea silit,
solicit instantei de judecat anularea actului nelegal.
Contestaia la executare silit se deosebete profund de plngerea fcut
mpotriva refuzului executorului judectoresc de a ndeplini anumite acte de
executare silit, intemeiat pe prevederile legii executorilor judectoreti (Legea
188/2000).
Instanta competenta a soluiona contestaia la executare este stabilit n
funcie de obiectul acesteia fiind astfel:
prin executarea silit. Astfel, pot fi subieci ai contestaiei la executare att creditorul
i debitorul ct i terele persoane, strine de executarea silit dar care sunt vtmai
prin executare.
Contestaia la executare poate avea ca obiect fie executarea silit nsasi i
actele de executare, in acest caz ea fiind o contestaie la executare propriu zis, fie
lmurirea nelesului i intinderii titlului executoriu n cazul contestaiei la titlu. Se
poate solicita pe calea contestaiei la executare silita i anularea ncheierii de investire
cu formul executorie sau de ncuviinare a executrii silite. Totui contestaia la
executare silit nu poate avea ca obiect incercarea de a modifica titlul executoriu ( asa
zisele aprri de fond) dect n situaia n care aceasta privete un titlul care nu este
emis de ctre o instan judectoreasc.
76
Articolul 401 din codul de procedur civil, fixeaz termenele n care poate fi
introdus contestaia la executare, anume 15 zile de la data cnd contestatorul a luat la
cunotin de actul contestat sau de refuzul de ndeplinire a actului; de cnd cel
interesat a primit comunicarea sau ntiinarea de confirmare a popririi; de cnd
contestatorul a primit somaia sau a luat cunotin de primul act de executare; de la
efectuarea vnzrii ori de la data predrii silite a bunului.
Contestaia la executare se judec conform regulilor judecii n prim
instan, hotrrile fiind atacabile fie cu recurs fie cu apel, n funcie de obiectul
contestaiei.
Practica judiciara
DECIZIE nr. 491 din 1 februarie 2007
77
82
83
85
Practica judiciara
DECIZIE nr. 1.092 din 16 martie 2006Intoarcerea executarii silite. Repunere in
situatia anterioara.
EMITENT:
COMERCIAL
Asupra recursului de fa;
Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele:
Prin contestaia la executare formulat de contestatoarea A.V.A.S. s-a solicitat
instanei n contradictoriu cu SC S. SA i SC C. SRL anularea procesului verbal de
licitaie din 17 septembrie 2004, ncheiat n dosarul nr. 249/2004 al B.E.J. S.V.,
ntoarcerea executrii silite i repunerea n situaia anterioar a prilor.
n motivarea contestaiei s-a reinut c prin contractul de cesiune de crean din 10
decembrie 1999, a preluat de la B.C.R. o crean n valoare de 45.337.565,56 dolari
S.U.A. i 190.400.000 lei cheltuieli de executare asupra debitoarei SC S. SA Clrai,
crean ce a fost preluat la datoria public.
Pentru valorificarea acestei creane A.V.A.S. a declanat procedura de executare
silit prevzut de art. 58 i 60 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998
comunicnd debitoarei titlul executoriu i de asemenea s-au ncheiat dou procese
verbale de instituire a sechestrului asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei,
avndu-se n vedere c executarea silit pornit de A.V.A.S. prevaleaz n faa tuturor
celorlali creditori, persoane fizice i juridice n raport de dispoziiile Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 51/1998.
Prta SC C. SRL cunoscnd faptul c A.V.A.S. este un creditor de rang privilegiat
a pornit executarea silit mpotriva prtei SC S. SA pentru recuperarea creanei de
87
repunerea prilor n situaia anterioar, trebuia s oblige pe fiecare din cei care au
beneficiat de sumele rezultate din vnzare.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 Cod procedur civil modificarea sau casarea unei hotrri se
poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
Este adevrat c potrivit art. 304^1 Cod procedur civil, recursul declarat
mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel nu este limitat la
motivele de casare prevzute n art. 304, instana putnd s examineze cauza sub toate
aspectele.
Prin cererea de recurs, se invoc motive de nelegalitate dar din coninutul acestora
rezult c s-au fcut referiri mai mult la aspecte de netemeinicie cum ar fi modul de
interpretare a probatoriilor i a susinerilor prilor.
Nu este de neglijat faptul c, prin sentina nr. 11861 din 22 octombrie 2004 s-a
constatat nulitatea absolut a contractului de cesiune de crean din 15 iulie 2004,
ncheiat ntre cedenta SC L.I.P.C. SA i cesionarea SC C. SA.
Din actele dosarului a rezultat c cesionara recurent a solicitat punerea n
executare a contractului de cesiune la data de 15 iulie 2004, dup ce A.V.A.S. pentru
valorificarea creanei, a declanat procedura de executare silit i a instituit sechestrul
asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei la 28 ianuarie 2003.
n aceste condiii justificat instana de fond a reinut c reclamanta - intimat a
declanat procedura de executare silit anterior creditoarei SC C. SRL, iar actele de
executare efectuate de acesta din urm, a nclcat dispoziiile imperative ale art. 64 i
68 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998, care stabilesc
indisponibilizarea bunurilor sechestrate pn la valorificare sau pn cnd A.V.A.S.,
ori instana competent dispune ridicarea sechestrului, debitorul neputnd dispune de
bunurile respective dect cu acordul A.V.A.S.
La pronunarea soluiei, instana de fond justificat a considerat potrivit art. 61 din
Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998 dreptul corespunztor creanei
preluate la datoria public se execut naintea oricrui alt drept, indiferent de natura
acestuia sau de data la care a fost constituit, cu excepia salariilor i a altor privilegii
legale.
Criticile privind ntoarcerea executrii urmeaz a fi nlturate, instana de fond
stabilind contravaloarea bunurilor ce au fcut obiectul executrii silite conform
90
94
95