RASPUNDEREA JURIDICA A FUNCTIONARULUI PUBLIC

1.1 Reglementari privind functia publica si functionarii publici

Reglementarea funciei publice n Romnia are o lung tradiie, ara noastr fiind
printre primele state din Europa care a consacrat o reglementare speciala a funcionarilor
publici prin aprobarea statutului din 1923. Statutul functionarilor publici din 1923 vine cu
o serie de reglementari care individualizeaza raspunderea functionarilor publici si reuseste
chiar sa o disocieze de raspunderea generala a statului fata de particulari, chiar daca ar
putea fi implicati in solidar intr-o astfel de raspundere.
Prin funcia public nelegem exclusiv funcionarii publici de carier din structurile
administrative. Conform Statutului funcionarilor publici ,reprezentat prin Legea
188/1999 republicata cu modificarile ulterioare, funcia public reprezint ansamblul
atribuiilor si responsabilitilor, stabilite n temeiul legii, n scopul realizrii
prerogativelor de putere public de ctre administraia public centrala i local si
autoritatile administrative autonome.
Funcionarul public este definit conform Legii 188/1999 ca fiind persoana numit
ntr-o funcie public, purttor al autoritii publice, ce contribuie prin natura activitii
desfurate potrivit legii i prin exercitarea ansamblului atribuiilor i responsabilitilor
aferente postului ocupat, la realizarea competenei autoritii sau instituiei publice n care
a fost numit.
Sunt funcionari publici persoanele care ocup in urma unui concurs o funcie
public n instituii ca: aparatul de lucru al Guvernului i Parlamentului, aparatul propriu al
Ministerelor i celorlalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale, n
serviciile descentralizate ale acestora, aparatul de lucru al prefectului i al autoritilor
administraiei publice locale i anume: primarii, consiliile judeene i consiliile locale.
Conform Codului Penal, art. 175 alin. (1), definete funcionarul public ca fiind
persoana care, cu titlu permanent sau temporar exercita atributii si responsabilitati
stabilite in temeiil legii, si care exercita o funtie de demnitate publica sau o functie de
orice natura, care care exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei
regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital
integral de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
Conform Legii 188/1999, activitile desfurate de funcionarii publici, care
implic exercitarea prerogativelor de putere public, sunt urmtoarele:

punerea n executare a legilor i a celorlalte acte normative;

elaborarea proiectelor de acte normative i a altor reglementri specifice autoritii sau
instituiei publice, precum i asigurarea avizrii acestora ;

elaborarea proiectelor, politicilor i strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor i

statisticilor, precum i a documentaiei privind aplicarea i executarea legilor, necesare
pentru realizarea competenei autoritii sau instituiei publice;
consilierea, controlul i auditul public intern;
gestionarea resurselor umane i a resurselor financiare;
colectarea creanelor bugetare;
reprezentarea intereselor autoritii sau instituiei publice n raporturile acesteia cu
persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din ar i strintate, n limita
competenelor stabilite de conductorul autoritii sau instituiei publice, precum i
reprezentarea n justiie a autoritii sau instituiei publice n care i desfoar
activitatea;
realizarea de activiti n conformitate cu strategia de informatizare a administraiei
publice.

Toate activitatile desfasurate de orice functionar public functioneaza pe baza unor

principii bine stabilite de Legea 188/1999:

legalitate, imparialitate i obiectivitate;

transparen;
eficien i eficacitate;
responsabilitate, n conformitate cu prevederile legale;
orientare ctre cetean;
stabilitate n exercitarea funciei publice;
subordonare ierarhic.

Funcionarul public nu poate fi dect o persoan fizic, persoan care trebuie s fie
cetean romn i s aib domiciliul n ar, care este numit ntr-o funcie public n urma
susinerii unui concurs, urmat de depunerea jurmntului i care devine astfel purttoare a
autoritii publice, exercitnd, contra unui salariu, atribuiile i responsabilitile aferente
postului ocupat, Pe ntreaga perioad a ocuprii funciei publice, funcionarul are anumite
drepturi i obligaii, expres prevzute de dispoziiile legale n materie.
Drepturile funcionarilor publici.
Drepturile funcionarilor publici au fost clasificate n drepturi care privesc situaia
personal a funcionarului public (salarizare, concediu, protecie social) i n drepturi
specifice funciei publice deinute, indiferent de titular. Funcionarului public i-au fost
conferite de Statutul funcionarilor publici urmtoarele drepturi:

dreptul la opinie este garantat.

este interzisa orice discriminare intre funcionarii publici pe criterii politice, sindicale,
religioase, etnice, de sex, stare materiala, origine sociala sau de orice alta natura.

dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau care l vizeaz n mod direct.

dreptul de asociere sindical cu excepia celor care sunt numii n categoria nalilor
funcionari publici, funcionarilor publici de conducere i altor categorii de funcionari
publici crora le este interzis acest drept prin statute speciale.

exercitarea dreptului la grev n condiiile legii,

dreptul la salariu, care se compune din salariul de baza, sporul pentru vechime n
munc, suplimentul postului i suplimentul gradului.

dreptul de primii uniforma acei funcionarii publici care, sunt obligai s poarte
uniform n timpul serviciului.

dreptul de a-i perfeciona in mod continuu pregtirea profesional.

dreptul de a lucra timp de 8 ore pe zi i de 40 de ore pe sptmn; pentru orele lucrate

din dispoziia conductorului autoritii sau instituiei publice peste durata normal a
timpului de lucru sau n zilele de srbtori legale ori declarate zile nelucrtoare,
funcionarii publici de execuie au dreptul la recuperare sau la plata majorat cu un spor
de 100% din salariul de baz cu condiia ca numrul orelor pltite cu sporul de 100% s
nu depeasc 360 ntr-un an.

dreptul, la concediu de odihn, la concedii medicale i la alte concedii.

dreptul de a lucra in condiii normale de munc i igien, de natur s le ocroteasc

sntatea i integritatea fizic.

beneficiaz de asisten medical, proteze i medicamente, n condiiile legii.

beneficiaz de pensii, precum i de celelalte drepturi de asigurri sociale de stat,

potrivit legii.

in caz de deces al funcionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul
la pensie de urma, primesc pe o perioada de 3 luni echivalentul salariului de baz din
ultima lun de activitate a funcionarului public decedat.

beneficiaz n exercitarea atribuiilor lor de protecia legii.

dreptul de a fi despagubit, funcionarul public n situaia n care acesta a suferit, din

culpa autoritii sau a instituiei publice, un prejudiciu material n timpul ndeplinirii
atribuiilor de serviciu.
Obligatiile funcionarilor publici

au obligaia s i ndeplineasc cu profesionalism, imparialitate i n conformitate cu

legea ndatoririle de serviciu i s se abin de la orice fapt care ar putea aduce
prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcionarilor publici.
funcionarii publici de conducere sunt obligai s sprijine propunerile i iniiativele
motivate ale personalului din subordine, n vederea mbuntirii activitii autoritii
sau instituiei publice n care i desfoar activitatea, precum i a calitii serviciilor
publice oferite cetenilor.

au obligaia de a respecta normele de conduit profesional i civic prevzute de lege.

au ndatorirea de a se abine de la exprimarea sau manifestarea public a convingerilor

i preferinelor lor politice, de a nu favoriza vreun partid politic i de a nu participa la
activiti politice n timpul programului de lucru.

este interzis s fac parte din organele de conducere ale partidelor politice.

este obligat s aduc la ndeplinire atribuiile ce i revin din funcia public pe care o
deine, precum i atribuiile ce i sunt delegate.

este obligat s se conformeze dispoziiilor primite de la superiorul ierarhic, ns are

dreptul s refuze, n scris i motivat, ndeplinirea acestora , dac le consider ilegale.
Dac cel care a emis dispoziia o formuleaz n scris, funcionarul public este obligat s
o execute , cu excepia cazului n care aceasta este vdit ilegal. Funcionarul public are
ndatorirea s aduc la cunotin superiorului ierarhic al persoanei care a emis
dispoziia, astfel de situaii.

s pstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum i confidenialitatea n legtur

cu faptele, informaiile sau documentele de care iau cunotin n exercitarea funciei
publice, n condiiile legii, cu excepia informaiilor de interes public.

este interzis s solicite sau s accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alii, n
considerarea funciei lor publice, daruri sau alte avantaje.

la numirea, precum i la eliberarea din funcie, funcionarii publici sunt obligai s

prezinte, n condiiile legii, conductorului autoritii sau instituiei publice declaraia
de avere, care se actualizeaz anual, potrivit legii.

au ndatorirea de a rezolva n termenele stabilite de ctre superiorii ierarhici, lucrrile

repartizate.

este interzis s primeasc direct cereri a cror rezolvare intr n competena lor sau s
discute direct cu petenii, cu excepia celor crora le sunt stabilite asemenea atribuii,
precum i s intervin pentru soluionarea acestor cereri.

au obligaia de a urma forme de perfecionare profesional, organizate de Institutul

Naional de Administraie sau alte instituii abilitate potrivit legii, a cror durat
cumulat este de minimum 7 zile pe an.

funcionarii publici au ndatorirea de a respecta ntocmai regimul juridic al conflictului

de interese i al incompatibilitilor, stabilite potrivit legii.

1.2.Formele raspunderii juridice a functionarului public

Rspunderea, n oricare din formele pe care le mbrac, este determinat de

comiterea unei fapte ilicite, de nclcarea sistemului de valori stabilit de lege si este firesc
ca acela care ncalc dreptul s rspund pentru fapta sa.
Activitatea functionarului public se desfasoara, fara indoiala, in cadrul unor norme
juridice care presupun o anumita disciplina, conduita, responsabilitate si garantii bine
reglementate. Nu exista o valoare mai importanta, pentru un functionar public responsabil,
decat indeplinirea cu buna credinta si buna intelegere a sarcinilor care deriva din atributele
functiei sale, precum si continua preocupare pentru perfectionarea activitatii, pentru
sporirea eficacitatii si eficientei muncii sale.
Specificul raspunderii juridice a functionarilor publici este dat de circumstantierea
locului, timpului si modului de savarsire a faptului ilicit, dar si de calificarea subiectului activ din punct de vedere al savarsirii faptei si pasiv din punct de vedere al raspunderii
juridice - caruia i se cere sa aiba calitatea de functionar public. Astfel, vor fi considerate
fapte care atrag raspunderea juridica a functionarilor publici doar acele fapte ilicite care
indeplinesc cumulativ conditiile:

sunt fapte care intra in sfera ilicitului : disciplinar, contraventional, penal sau civil, fiind
prevazute in legislatia specifica;
sunt savarsite cu vinovatie (intentie sau culpa);
sunt generatoare de prejudicii;
intre savarsirea faptei si producerea prejudiciului exista o legatura de cauzalitate;
subiectul activ al faptului ilicit, subiect pasiv al raspunderii juridice, trebuie sa aiba
calitatea de functionar public, deci un subiect calificat;
faptul ilicit, izvor al raspunderii juridice, este savarsit in timpul serviciului sau in legatura
cu atributiile de serviciu.

Pentru raspunderea juridica a functionarilor publici, sediul actual al materiei il

reprezinta articolele 75-85 din Legea nr.188/1999, cu modificarile si completarile aduse de
Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei.
Potrivit art. 75 din Statutul funcionarilor publici, nclcarea de ctre funcionarii
publici, cu vinovie, a ndatoririlor de serviciu atrage, dup caz, rspunderea disciplinar,
contravenional, civil sau penal.
Rspunderea disciplinar
Faptele care constituie abateri disciplinare sunt incalcarea urmatoarelor indatoriri:

intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;

neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
absente nemotivate de la serviciu;
nerespectarea, in mod repetat, a programului de lucru;
interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;
nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter;
manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi
desfasoara activitatea;
desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic;
refuzul de a indeplinii atributiile de serviciu;
incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de
interese si interdictiile impuse functionarilor publici;
stabilirea de catre functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii in
vederea solutionarii cererilor acestora.

Conform Legii nr. 188/1999, rspunderea disciplinar se atrage odat cu

nclcarea cu vinovie de ctre funcionarii publici a ndatoririlor corespunztoare funciei
publice pe care o dein i a normelor de conduit profesional i civic prevzute de lege
cu urmatoarele specificatii:

este o rspundere juridic de drept public n general i de drept administrativ n special;

att subiectul activ ct i subiectul pasiv sunt subiecte de drept administrativ astfel,
funcionarul public trebuie s fie legal numit n funcie iar autoritatea disciplinar,
comisia de disciplin, trebuie s fie legal constituit;

se angajeaz numai pentru o abatere disciplinar i numai dup procedura special

prevzut de lege;

se angajeaz pentru simpla nclcare a competenei funcionarului public sau a

interdiciilor impuse de legiuitor prin stabilirea incompatibilitilor funciei, indiferent
dac se cauzeaz un prejudiciu moral sau material;

se angajeaz numai dac nu exist o cauz exoneratoare de rspundere.

Individualizarea sanciunii disciplinare se face innd cont de cauzele i gravitatea

abaterii disciplinare, mprejurrile n care aceasta a fost svrit, gradul de vinovie i
consecinele abaterii, comportarea general n timpul serviciului a funcionarului public,
precum i de existena n antecedentele acestuia a altor sanciuni disciplinare care nu au
fost radiate.Sanctiunile sunt:

mustrarea scrisa;
diminuarea drepturilor salariale cu 5-20 % pe o perioada de pana la 3 luni;
suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare
in functia publica pe o perioada de 1 3 luni;
trecerea intr-o functie inferioara,pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea
corespunzatoare a salariului;
destituirea din functie.

Procedura de constatare si de aplicare a sanctiunilor este prevazuta de Legea 188

care stipuleaza ca sanctiunile disciplinare nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila
a faptei si dupa audierea functionarului public considerat vinovat, sens in care in cadrul
autoritatilor publice se constitue comisii de disciplina, competente sa cerceteze faptele
sesizate si sa propuna o sanctiune, exceptand mustrarea care poate fi aplicata direct de
catre conducatorul autoritatii, la propunerea sefului compartimentului de resurse umane.
Activitatea comisiei se bazeaza pe respectarea unor principii si anume:

prezumtia de nevinovatie: functionarul public este considerat nevinovat atata timp cat
vinovatia nu a fost dovedita;
garantarea dreptului la aparare: se recunoaste dreptul de a fi audiat, de a
prezenta dovezi in apararea sa si de a fi asistat de un aparator sau de un reprezentant;
celeritatea procedurii: obligatia de a proceda fara intarziere la solutionarea cauzei cu
respectarea procedurii disciplinare;
contradictorialitatea: asigurarea posibilitatii, pentru functionarul public incrimina, de a
a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legatura cu abaterea imputata cu
care fost sesizata comisia;
proportionalitatea: trebuie respectat un raport corect intre gravitatea abaterii,
circumstantele comiterii acesteia si sanctiunea disciplinara propusa
legalitatea sanctiunii: comisia poate propune doar o sanctiune prevazuta de lege;
unicitatea sanctiunii: pentru o abatere disciplinara nu poate fi aplicata decat o
singura sanctiune

Sanciunile se aplic n termen de cel mult 6 luni de la data svririi abaterilor i

nu pot fi dispuse dect dup cercetarea prealabil a faptei svrite i dup audierea
funcionarului public, audiere care se consemneaz n scris, sub sanciunea nulitii.

Refuzul funcionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaraie

privitoare la abaterile disciplinare care i se imput se consemneaz intr-un proces-verbal.
Rspunderea contravenional
Este o form specific dreptului administrativ i intervine n momentul n care se
nesocotesc dispoziii de drept administrativ, n raporturile dintre autoritile administrative
precum i dintre acetia i particulari.
Potrivit alin. (1) al art. 83 din Legea nr. 188/1999, precizeaza ca raspunderea
functionarilor publici se angajeaza in situatia in care acestia savarsesc o contraventie in
timpul si in legatura cu serviciul iar sanctiunile aplicabile sunt avertismentul sau amenda
contravenional, prestarea unei activiti n folosul comunitii.
Sanctiunile contraventionale pot fi aplicate in paralel (impreuna) cu cele disciplinare
sau civile, nu insa si cu cele penale, intrucat o fapta nu poate constitui, in acelasi timp, si
contraventie si infractiune; constatarea contraventiilor savarsite de functionarii publici se
poate face de catre organele care exercita controlul administrativ extern de
specialitate asupra activitatii acestora, intre care mentionam urmatoarele: Curtea de
Conturi, Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta, Politia Sanitar - Veterinara s.a.
Funcionarul public poate ataca procesul-verbal de constatare a contraveniei,
adresndu-se cu o plngere la judectoria n a crei circumscripie i are sediul autoritatea
sau instituia public n care este numit funcionarul public sancionat.
La ora actual, regimul juridic al contraveniilor este reglementat prin Ordonana
Guvernului Romniei nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraveniilor,
modificat i completat ulterior. Aceasta constituie legea cadru prin care se stabilesc
principiile i regulile procedurale generale ce se aplic n toate cazurile cnd s-a svrit o
contravenie.
Rspunderea civil
Conform art 84 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcionarilor publici,
rspunderea civil a funcionarului public se angajeaz pentru:

pagubele produse cu vinovie patrimoniului autoritii sau instituiei publice n care

funcioneaz;
nerestituirea n termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
daunele pltite de autoritatea sau instituia public, n calitate de comitent, unor tere
persoane, n temeiul unei hotrri judectoreti definitive i irevocabile

Primele dou forme se dispun de ctre conductorul autoritii sau instituiei

publice prin emiterea unui ordin sau a unei dispoziii de imputare, n termen de 30 de zile
de la constatarea pagubei, sau, dup caz, prin asumarea unui angajament de plat.

mpotriva ordinului sau dispoziiei de imputare, funcionarul public n cauz se

poate adresa instanei de contencios administrative.
Raspunderea civila a functionarului public, in sensul prevazut in Statutul functionarilor
publici, poate fi cumulata cu raspunderea disciplinara, contraventionala si/sau penala, dupa
caz.
Statutul functionarilor publici prevede termenul maxim pana la care poate fi emis
ordinul sau dispozitia de imputare, acesta fiind de cel mult trei ani de la data producerii
prejudiciului;de asemenea, in raport cu data constatarii prejudiciului, acest ordin sau
dispozitie de imputare trebuie emis/a in cel mult 30 de zile de la constatare; astfel, pentru a
fi legal acel ordin sau dispozitie, este necesara respectarea ambelor termene: de cel mult
trei ani de la data comiterii prejudiciului si de 30 de zile de la data constatarii acestuia;
constatarea pagubei se poate face pe toata perioada de trei ani, chiar si in ultima zi a
termenului, cand trebuie emis/a si ordinul sau decizia de imputare.
In situatia in care autoritatea sau institutia publica plateste despagubiri pentru
pagube produse unor terte persoane, in calitate de comitent, potrivit Legii contenciosului
administrativ nr. 544/2004, actiunile in justitie in materia contenciosului administrativ pot
fi formulate direct impotriva functionarului public ori a autoritatii sau institutiei publice
parate care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii daca se
solicita plata unei despagubiri pentru prejudiciul cauzat sau pentru intarziere; tertul pagubit
poate alege intre trei posibilitati de actionare: fie impotriva autoritatii, fie a functionarului,
fie impotriva amandurora, pentru a raspunde solidar;
Rspunderea penal
Rspunderea penal este o form a rspunderii juridice, alturi de rspunderea
civil, administrativ ori disciplinar. Rspunderea penal este definit ca fiind raportul
juridic penal de constrngere nscut ca urmare a svririi infraciunii ntre stat, pe de o
parte, i infractor, pe de alt parte, raport complex al crui coninut l formeaz dreptul
statului, ca reprezentant al societii, de a trage la rspundere pe infractor, de a-i aplica
pedeapsa prevzut pentru infraciunea svrit i de a-l constrnge s o execute i
obligaia infractorului de a rspunde pentru fapta sa i de a se supune sanciunii aplicate,
n vederea restabilirii ordini de drept i a autoritii legii.
Pentru ca o fapt s fie considerat infraciune trebuie s ntruneasc trei trsturi
eseniale: s prezinte pericol social, s fie svrit cu vinovie i s fie prevzut de
legea penal.
n cazul n care fapta svrit de funcionarul public are un grad de pericol social
ridicat, se angajeaz rspunderea penal a acestuia si conform conform art 86 alin (1) din
Statutul functionarilor publici se stipuleaza ca raspunderea penala a functionarilor publici
se poate angaja si pentru infractiunile savarsite de acestia in timpul sau in legatura cu
atributiile functiei indeplinite, dar in conditiile prevazute de legea penala.

Codul penal prevede unele infraciuni care pot fi comise n general numai de ctre
un funcionar public i anume:
Sustragerea sau distrugerea de nscrisuri- art 259 al Codului penal
Ssustragerea ori distrugerea unui nscris care se afl n pstrarea ori deinerea
unei personae din cele la care se refer art. 175 sau 176 se pedepsete cu nchisoare de
la 1 luni la 5 ani. Dac aceste fapte sunt svrite de un funcionar public n exercitarea
atribuiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
Luarea de mit art 289
Fapta funcionarului public care, direct sau indirect, pretinde ori primete bani sau
alte foloase care nu i se cuvin, ori accept promisiunea unor astfel de foloase sau nu o
respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act
privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor
ndatoriri, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fcut obiectul lurii de mit se
confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor
n bani.
Delapidarea - art 295 din Codul penal
nsuirea, folosirea ori traficarea, de ctre un funcionar, n interesul su ori
pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaz sau le administreaz, se
pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani i interzicerea unor drepturi.
Purtarea abuziv- art 296
ntrebuinarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un funcionar
public n exercitarea atribuiilor de serviciu, se pedepsete cu nchisoare de la 1 luna la 6
luni sau cu amend. Amenintarea, lovirea sau alte acte de violent svrite n condiiile
de mai sus se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege, ale carei limite speciale se
majoreaza cu o treime.
Abuzul n serviciu art 297 (1)
Codul penal prevede c fapta functionarului public care, n exerciiul atribuiilor
sale de serviciu, cu tiin nu ndeplinete un act sau l ndeplinete n mod defectuos i
prin aceasta cauzeaz o vtmare a intereselor legale ale unei persoane se pedepsete cu
nchisoare de la 2 la 7 ani.
Abuzul n serviciu prin ngrdirea unor drepturi art 297 (2)

ngrdirea de ctre un funcionar public a folosinei sau a exerciiului drepturilor

vreunui cetean, ori crearea pentru acesta a unor situaii de inferioritate pe temei de
naionalitate, ras, sex sau religie, se pedepsete cu nchisoare de la 2 la 7 ani.
Neglijena n serviciu art 298

nclcarea din culp, de ctre un funcionar public, a unei ndatoriri de serviciu

prin nendeplinirea acesteia sau prin ndeplinirea ei defectuoas, dac s-a cauzat o
paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau
juridece se pedepsete cu nchisoare de la o 3luni la 3 ani sau cu amend.
Folosirea abuzuva a functiei in scop sexual art 299 (1)(2)
Fapta functionarului public care pretinde ori obtine favoruride natura sexualade la
o persoana inmteresata direct sau indirect de un serviciu, se pedepseste cu inchisoarea de
la 6 luni la 3 ani si intrezicerea drepotului de a ocupa o functie publica.
Pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala de catre un functionar
public care profita de o situatie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce
decurge din functia detinuta, se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, sau cu
amenda, si interzicerea exercitarii de a mai ocupa o functie publica.
Uzurparea functiei art 300
Fapta functionarului public care in timpul serviciului, indeplineste un act ce nu
intra in atributiile sale, daca prin acesta s-a produs una din urmarile prevazute la art 297
se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani, sau cu amenda.
Conflictul de interese art 301
Functionmarul publ;ic care, in exercitarea atributiilor de serviciu a indeplinit un
act ori a participat la luarea unei decizii prin carea s-a obtinut, direct sau indirect, un
folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la
gradul ii, inclusiv pentru o alata persoana cu care s-a aflat in relatii comerciale ori de
munca in ultimii 5 ani, se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani si interzicerea
exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Violararea secretului corespondentei- art 302 (1)(2)(3)
Deschiderea, sustragerea, disrugerea sau retinerea fara drept a unei corespondente
adresate altuia, precum si divulgarea fara drept a continutului unei asemena
corespondente, de catre un functionar public, care are oblugatia de a apastra secretul
profesionalsi confidentialitatea informatiilor primite, pedea[sa este de la 1 la 5 ani si
interzicerea unor drepturi.
Falsul material in inscrisuri oficiale art 320
Falsificarea unui inscris oficial, prin contrafacereea scrierii ori a subscrierii lui de
catre un functionar public se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani swi interzicerea
unor drepturi.
Falsul intelectual art 321

Falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul ntocmirii acestuia, de ctre un

funcionar public aflat n exerciiul atribuiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau
mprejurri necorespunztoare adevrului ori prin omisiunea cu tiin de a insera unele
date sau mprejurri, se pedepsete cu nchisoare de la1la 5 ani.

Dac se pune n micare aciunea penal pentru svrirea unei infraciuni contra
umanitii, contra statului sau contra autoritii , de serviciu sau n legtur cu serviciul,
care mpiedic nfptuirea justiiei, de fals ori a unor fapte de corupie sau a unei infraciuni
svrite cu intenie, conductorul autoritii sau instituiei publice va dispune suspendarea
funcionarului public din funcia public pe care o deine.
n situaia n care se dispune scoaterea de sub urmrire penal ori ncetarea
urmririi penale , precum i n cazul n care instana judectoreasca dispune achitarea sau
ncetarea procesului penal , suspendarea din funcia public nceteaz, iar funcionarul
public respectiv va fi reintegrat n funcia public deinut anterior i i vor fi achitate
drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

BIBLIOGRAFIE

1.

Legea nr. 188 din 8.12.1999, privind Statutul funcionarilor publici, republicat n M.O.,
Partea I nr. 365, din 29.05.2007.
2.
Legea nr. 7 din 18.02.2004, privind Codul de Conduit al funcionarilor publici,
republicat n M.O. Partea I, nr. 525 din 02.08.2007.
3.
Ordonana Guvernului nr. 2 din 12.07.2001, privind regimul juridic al contraveniilor,
publicat n M.O. nr. 410 din 25.07.2001, modificat i aprobat prin Legea nr. 180 din
11.04.2002, modificat i completat ulterior.
4.
Legea 286 din 17.7.2009, privind Codul penal