Acestea reprezinta sumele aferente efectuarii unei operatiuni de
diagnosticare sau raportate la unitate de timp. In definirea costurilor specifice intra: amortizarea aparaturii de diag., consumurile de energie, apa, aer comprimat, materiale speciale, birotica sau pentru manopera personalului tehnic, impozite si taxe. Costurile specifice arata pe langa eficienta activitatii si care din PD va fi ales in cazul unei informativitati de tip c. 2)Valori caracteristice ale PD Odata cu punerea in functiune a sistemului demareaza procesul de rodaj cu evolutii neregulate ale valorilor PD, datorate instabilitatii caracteristice fenomenelor din aceasta perioada. Dupa stabilizarea evolutiei starii tehnice se defineste valoarea nominala a PD. Pana la atingerea valorii PDa nu exista practic pericol de defectare. In acest din urma moment starea tehnica a sistemului a involuat in asa masura incat este posibila aparitia defectiunii. Utilizatorul va fi avertizat asupra acestei stari. La atingerea valorii PDe defectiunea se poate produce in orice moment a.i. sist tehnic de diag va fi scos din utilizare si supus unui corment.
3) Instalatia de masurare a debitului de aer comprimat introdus in camera de ardere
IAOP- incinta (vas) pentru amortizarea oscilatiilor de presiune; DC- dispozitiv
cuplare la camera de ardere; R1,R2- robinete; M1,M2- manometre(M1 arata daca e destula presiune in instalatie); Rp- regulator de presiune, mentine constanta presiunea in avalul sau indiferent de marimea debitului. Debitmetrul cu diafragma (sectiune ingusta- un jiclor calibrat( ca diametru si forma: ambele depasesc coef pierderilor hidrodinamice locale);- este ieftin si robust, portivit lucrului intr-un atelier service auto. La deschiderea R1 aerul comprimat patrunde in instalatie; daca R2 este deschis, aerul ajunge in camera de ardere de unde, o parte scapa prin zonele neetanse. Astfel apare o curgere de-a lungul sistemului care va produce o cadere de presiune intre amontele si avalul jiclorului. Daca debitul creste rezulta P creste. Masurarea caderii de presiune se va face cu ajutorul sistemelor RP si M2. Pentru a nu ingreuna citirea M2 din cauza eventualelor oscilatii de presiune generate de functionarea compresorului, se va folosi IAOP. Se va aplica legea lui Bernoulli intre amontele si avalul jiclorului (sectiunea I-I, II-II). Se neglijeaza caderea de sarcina pe verticala deoarece diferenta de nivel dintre cele doua sectiuni este nesemnificativa (hI-II0 )si nu produce diferente de presiune, iar densitatea aerului este foarte mica si se accepta ca 1=2 (sa fie aceeasi). Bernoulli I-II:--- P1/1=P2/2+j2/2 ---(P1,P2- presiunea in I-I (amonte)/II-II(aval); 1,2- densitatea aerului in I-I (amonte)/II-II(aval); - coeficientul pierderilor gazodinamice pe jiclor( coeficient de debit al jicloruli); j- viteza aerului prin jiclor 3.Masurarea debitului de aer comprimat introdus in cilindrul MAI Datorita diferitelor surse de scapari la introducerea aerului comprimat in cilindrul mai apare un debit de aer.Masurarea debitului scaparilor este dificila datorita particularitatilor constructive ale zonelor pe unde ele se produc.In locul acestui debit se va masura debitul de aer comprimat care intra in cilindru deoarece potrivit principiului conservarii masei debitul la iesire este egal cu debitul la intrare. Aceasta teorie este valabila aerului care nu sufera modificari chimice pe durata masurarii.Punctul de intrare este orificiul bujiei/injectorului.