Caracterizarea adolescentului miop

Personajul principal din romanul adolescentului miop scris de Mircea Eliade, este
insasi autorul care prin intermediul acestui roman isi rememoreaza anii copilariei.
Romanul este scris la persoana I deoarece personajul narator vrea sa scrie un
roman bazat pe experientele proprii, fara sa-l infrumuseteze. Toata opera este
scrisa intr-o perspectiva subiectiva, naratorul prezentand evenimentele din
punctul lui de vedere. Portretul fizic al personajului pincipal este dezvoltat cu
ajutorul autocaracterizarii. El se simtea complexat deoarece era miop, urat si plin
de cosuri. In ceea ce priveste portretul moral, acesta este mult mai amplu, fiind
dezvoltat atat prin intermediul caracterizarii indirecte cat si prin intermediul
caracterizarii directe. Acesta era trist ca nu este mai indraznet, era timid si
nehotarat. Tocmai din acest motiv, nu vrea sa aiba parte de orice contact cu
fetele sau sa fie in compania lor,deoarece crede ca o fata nu are ce vedea la el.
Personajul narator se refugiaza in carti, citind foarte mult, acesta fiind un mod de
a uita de defectele sale. Acesta reprezinta tipul cititorului pasionat, ce are drept
modele unele personalitati literare. Adolescentul miop nu este un personaj unic
din punct de vedere al caracterului sau, ci din contra, e un simbol al adolescentei
- o perioada in care tinerii nu sunt siguri pe ei, simtindu-se intr-o oarecare
masura complexati. Acesta voia sa scrie un roman cat mai captivant, dar se
gandea ca cititorii nu vor fi impresionati de un scriitor miop daca acesta nu este
indragostit si nu sufera.
Din punct de vedere al educatiei, tanarul Eliade avea o atitudine nejusta fata de
examene si sistemul de invatamant. Acesta era un elev mediocru, superficial si
avea o atitudine ostila fata de profesori, considerand ca este mai bun ca acestia,
si ca nu merita sa invete notiuni ce nu ii sunt necesare. Fiind amenintat de
corigenta la matematica si germana, acesta planuia sa scrie cartea intr-un mod
genial, si sa ii impresioneze pe profesori.
Un alt punct de vedere ar fi prietenia. Acesta nu avea o relatie buna cu colegii
sai, vrand sa para un geniu printre ei, dar acestia il izoleaza, deoarece nu il
inteleg, fiind satuli de actele sale de superioritate. Cum era miop si citea carti cu
coperti cenusii, colegii au gasit si o porecla adecvata ,,doctorul.
Relatiile cu familia sa erau destul de bune. Parintii nu ii impuneau sa invete, nu-l
certau, ramaneau in umbra lui. Acesta era un adolescent dificil, comunica foarte
putin cu parintii. Era independent, vrand sa-si creeze propria sa personalitate cu
ajutorul cartilor, fara prieteni, parinti si profesori.
Trecand la analiza gramaticala a romanului, dupa parerea mea, tipul figurii de stil
pe care se bazeaza opera de fata este antiteza. Exista cel putin trei antiteze:
prima, cea care il opune pe narator cu Papini, a doua care are loc in sufletul
adolescentului, iar a treia care este reprezentata de conflictul dintre personaj si
lumea inconjuratoare. Antiteza dintre adolescentul miop si Giovanni Papini este
cea mai evidenta si cea mai bine conturata in acest roman. Personajul l-a ales ca
model pe Papini deoarece acesta ,,i-a scris viata, in romanul ,,Omul sfarsit pe
care tocmai il citise, regasindu-se si el, la fel ca toti adolescentii. Antiteza
urmareste accentuarea pe de o parte a urii fata de Papini,iar pe de o parte iubirea
si stima pe care o purta in sine.

Adolescentul miop este macinat de dorinta de a se desprinde de Giovanni Papini ,

de a-l depasi, de a-l lasa in urma, de a-l invinge. El se manifesta fata de ceilalti
oameni cu un aer de superioritate, privindu-i autoritar si criticandu-i. In momentul
in care este la pamant se autocompara cu o ,,zdreanta; pe masura ce devine
mai hotarat si castiga incredere in sine vrea sa infranga pe cei care il inconjoara.
Romanul adolescentului miop nu este romanul tipic, n care personajul trece
printr-o serie de ntmplri urmate cu strictee de firul narativ. E un amestec de
sentimente pe care tanarul le traieste, si de aceea consider ca multi adolescenti
se pot ragasi in aceasta carte, si mai ales in comportamentul personajului
narator.