Sunteți pe pagina 1din 9

MAREA I MICA CIRCULAIE

Circulatia este functia de nutritie care asigura transportul substantelor in corp. Aceasta
functie este asigurata de sistemul cardiovascular si sistemul limfatic. Sistemul cardiovascular e
alcatuit din inima, vase sanguine si sange.
In alcatuirea sistemului vascular intra vasele sanguine si vasele limfatice.
In organismul exista doua circuite cardiovasculare principale. Primul circuit, numit
circulatia pulmonara sau mica circulatie. Aceasta se extinde de la inima la plamani si inapoi la
inima. Al doilea circuit, circulatia sistemica sau marea circulatie, care se extinde de la inima la
celule si inapoi la inima.

MICA CIRCULATIE/ CIRCULATIA PULMONARA


Mica circulatie asigura oxigenarea sangelui, aducand in contact intim sangele neoxigenat
cu peretii alveolelor pulmonare din plamani. Aceasta circulatie nu serveste direct nevoilor
metabolice ale tesuturilor corpului.

Cirulatia pulmonara incepe in partea dreapta a inimii. Sangele colectat de la organe intra
in atriul drept adus de catre venele cave superioara si inferioara, acest sange este sarac in
oxigen si bogat in dioxid de carbo. Sagele trece din atriul drept in ventricului drept prin valva
tricuspida. Apoi, ventriculul drept pompeaza sangele in trunchiul pulmonar care, dupa un
scurt traseu, se divide in arterele pulmonare dreapta si stanga. La nivelul plamanilor, fiecare
artera pulmonara se ramifica in artere lobare, arteriole si capilare. Acestea inconjoara
alveolele pulmonare si la acest nivel are loc oxigenarea sangelui. Sangele oxigenat este colectat
de venule si, ulterior, in cate doua vene pulmonare care parasesc fiecare plaman. Cele patru
vene pulmonare se intorc la inima unde descarca sangele oxigenat in atriul stang. Plamanii
sunt singurele organe conectate direct cu inima.
In
aceasta
circulatie
sunt
implicate:
trunchiul
pulmonar,
arterele
pulmonare(transporta sangele neoxigenat), capilarele pulmonare din fiecare plaman si cele
patru vene pulmonare (transporta sangele oxigenat la inima).

TRUNCHIUL PULMONAR

Trunchiul pumonar are lungimea de aproximativ 80 mm si diametrul de 30 mm. El


pleaca din ventriculul drept, se indreapta in sus si inapoi, fiind situat la origine inapoia aortei
ascendente, iar apoi la stanga ei. La nivelul vertebrei toracice 5 se ramifica in arterele pulmonare
dreapta si stanga. Trunchiul arterei pulmonare este situat intrapericardic si are raporturi de
vecinatate cu sternul si cartilajele costale II - III, aorta ascendenta, atriul stang, artera coronara
stanga, bifurcatia traheei, plamanul stang.
Ca oricare din segmentele principale ale arborelui circulator, trunchiul arterei pulmonare
are peretele format din endoteliu, medie si adventice. Stratul endotelial este alcatuit din celule
fusiforme ale caror nuclei sunt veziculosi, alungiti saraci in cromatina. Structura endoteliului se
schimba in raport cu conditiile hemodinamice la care este supus, putandu-se regenera din
elementele conjunctive subendoteliale sau acoperi cu ateroame. Media contine celule musculare
netede, fibre colagene si elastice. Adventicea (tunica externa) este formata din fibre colagene
orientate nesistematizat. Peretele trunchiului pulmonar este de doua ori mai subtire decat peretele
aortei, celulele lui musculare se alatura fibrelor elastice astfel incat contractia musculaturii
netede scade complianta arterei. El este putin extensibil si ofera receptivitate mica la procesele
degenarative, inflamatorii sau proliferative (spre deosebire de peretele arterei).

ARTERA PULMONARA DREAPTA

Artera pulmonara dreapta, lunga de aproximativ 55 mm, cu diametrul de 20 mm, pleaca


orizontal in unghi de 45, trece inapoia aortei ascendente, a venei cave superioare, deasupra
venelor pulmonare drepte, inaintea esofagului si a bronhiei drepte. Ea se imparte inainte de a
patrunde in hilul drept, in patru ramuri.
Ramura superioara (a lobului superior) da cinci diviziuni segmentare: apicala, pentru
segmentul apical; anterioara ascendenta si anterioara descendenta, pentru segmentul
anterior; posterioara ascendenta si posterioara descendenta, pentru segmentul posterior.
Ramura mijlocie destinata lobului mijlociu, da doua diviziuni segmentare: laterala si
mediala pentru segmentul lateral, respectiv medial.
Lobul inferior primeste doua ramuri:

Ramura superioara, independenta, e destinata segmentului superior.


Ramura inferioara, puternica, se distribuie celorlate segmente ale lobului inferior, dand
urmatoarele ramificatii: bazala mediala, bazala anteriora, bazala laterala, bazala
posterioara.
3

ARTERA PULMONARA STANGA

Artera pumonara stanga, lunga de 30 mm, cu diametrul de 20 mm, pleaca in unghi de


65 (inaintea aortei descendente si a bronhiei stangi) spre hilul plamanului stang, unde se divide
in trei ramuri pentru cei doi lobi ai plamanului stang. Ea este legata de concavitatea arcului aortic
prin ligamentul arterial. La stanga ligamentului trece nervul recurent laringeal, iar in dreapta lui
sunt dispuse ramuri din plexul cardiac.
Ramura superioara (pentru lobul superior) cu cinci diviziuni segmentare: apicala si
posterioara, pentru segmentul apico-posterior: anterioara ascendenta si anterioara
descendenta, pentru segmentul anterior: lingulara pentru cele doua segmente lingulare:
superior si inferior.
Lobul inferior are o dispozitie arteriala identica cu cea din dreapta.

Ramura superioara, independenta, pentru segmentul superior.


Ramura inferioara, puternica, este destinata celorlalte segmente ale lobului inferior:
bazala anterioara, bazala laterala, bazala posterioara si bazala mediala, chiar in lipsa
segmentului bronhopulmonar corespunzator.

Ramurile arterelor pulmonare se continua cu ramificatiile segmentare care insotesc


bronhiile si strabat impreuna segmentele bronhopumonare. Ele au aceeasi structura ca si arterele
pulmonare, realizand o relatie constanta intre diametrul lumenului si grosimea peretelui.
Esantionul urmator este reprezentat de ,,ramificatiile subsegmentare", denumire care
marcheaza patrunderea arterelor in parenchimul pulmonar. Conexiunea tunicii lor externe cu
interstitiul conjunctiv le antreneaza pasiv in dinamica respiratorie, iar dispunerea longitudinala si
circulara a tesutului elastic in stratul lor mediu le permite participarea activa la dirijarea sangelui
spre complexul alveolocapilar, unde se face hemostaza.
Ultima subdiviziune a circulatiei pulmonare arteriale este reprezentata de ramurile
lobare. Acestea sunt mici, cu diametrul intre 100 - 1000 microni, si reprezinta sediul
principalelor modificari morfologice care duc la hipertensiune pulmonara esentiala. Stratul lor
mediu contine multe celule musculare netede, asezate circular, longitudinal, sau oblic, prinse
intre doua limitante elastice, una interna, alta externa. Grosimea medie la o artera pulmonara
musculara este apreciata la 3 - 5% din diametrul arterei. Adventicea se rezuma la un tesut elastic
si conjunctiv bine dezvoltat.
Ramurile lobulare reprezinta echivalentul fiziologic al arteriolelor din circulatia
sisitemica. Arterele lobulare comunica cu arterele bronsice prin anastomoze interarteriale sau/si
cu venele pulmonare prin anastomozele arteriovenoase.

Arterele lobulare se continua cu arterele precapilare. Acesta nu au tesut muscular,


adventicea lor fuzioneaza cu tesut conjunctiv interstitial, pregatind unitatea morfofunctionala
dintre capilare si alveole.
RETEAUA CAPILARA

Reteaua capilara face legatura anatomica si functionala intre ramurile arteriale si venoase
ale circulatiei mici. Ea este reprezentata de vasele precapilare, de capilare si de vasele
postcapilare.

VASELE PRECAPILARE
Precapilarele au lungimea intre 200 - 500 microni si diametrul intre 50 - 60 microni,
peretele lor, lipsit de musculatura, fiind format din endoteliu si adventice care fuzioneaza cu
peretele ductelor alveolare. Precapilarele comunica direct si cu reteaua postcapilara, prin derivati
al caror mecanism este reglat de elemente epiteloide de tipul celor din vasele care asigura
anastomozele arteriovenoase
VASELE CAPILARE

Capilarele reprezinta teritoriul vascular in care se realizeaza hematoza. Ele sunt asezate in
peretii alveolelor si mai rar, in peretii bronhiilor respiratorii si in tesutul conjunctiv subpleural.
Capilarele ocupa o suprafata respiratorie intre 30 mp in expiratie si 100 mp in inspiratie, avand
capacitatea de 200 mp si debitul de 100 cmc pe secunda. Reteaua capilara este atat de bogata
incat spatiul dintre capilare este mai mic decat diametrul lor. Sangele strabate aceasta retea in 0,8
secunde. Capilarele sunt formate dintru-un singur rand de celule endoteliale, inconjurate la
exterior de o membrana bazala.
Legatura dintre capilare si celule alveolare reprezinta cea mai stransa unitate functionala
dintre vas si o celula parenchimatoasa. La acest nivel se face difuzarea gazelor, retinearea unor
elemente circulante ce au diametrul peste 500 microni si retinerea impuritatilor din aerul
respirator. Prin lumenul capilarelor trec hematiile dispuse in lant, antreenate intr-o curgere cu
viteza mare (in faza activa) si mica (in faza inactiva).

VASELE POSTCAPILARE
Postcapilarele au aceleasi dimensiuni si aceeasi structura cu vasele precapilare, de care se
deosebesc doar functional, in sensul ca participa la hematoza ajutand la eliminarea bioxidului de
carbon in caile aeriene terminale. Postcapilarele se leaga cu precapilarele prin ,, vase de tranzit"
care devin active dupa necesitati.

MAREA CIRCULATIE/ CIRCULATIA SISTEMICA


Circulatia sistemica furnizeaza sangele functional, adica asigura atat aprovizionarea cu
oxigen, nutrimente si alte substante necesare functionarii tesuturilor cat si preluarea dioxidului
de carbon si a produsilor de metabolism de la toate tesuturile corpului.
Circulatia sistemica include: artera aorta cu toate ramurile sale, toate capilarele (cu exceptia celor
pulmonare) si toate venele ( excluzand cele pulmonare). Prin aceste artere sangele circula catre
cap, torace, regiunea abdominala, membre superioare si inferioare, cu alte cuvinte, in toate
regiunile corpului.
Circulatia sistemica incepe din ventriculul stang, de unde pleaca artera aorta ( sange oxigenat) si
se incheie in atriul drept unde sangele este adus de venele cave (sange neoxigenat).

SISTEMUL AORTIC
Este format din artera aort i din ramurile ei, care irig toate esuturile i organele
corpului omenesc.
Sistemul aortic incepe din ventriculul stng cu aorta ascendent, din care se desprind
cele dou artere coronare, care iriga miocardul. Dup ce urc 5-6 cm, aorta ascendenta se
curbeaz i formeaz arcul aortic, care se continu cu aorta descendent, submprit n
toracala i abdominal. Terminal, aorta abdominal se bifurc n arterele iliace comune,
stnga i dreapt.

Ramurile arcului aortic


7

Dinspre dreapta spre stnga, din arc se desprind trunchiul brahiocefalic, artera
carotida comun stng i artera subclavicular stng.
Trunchiul brahiocefalic se mparte apoi n artera carotid comun dreapt i artera
subclavicular dreapt. Ambele artere carotide comune, stng i dreapt, urc la nivelul
gtului pn n dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid, unde se bifurc n artera carotid
extern i intern. La acest nivel exist o mic dilataie, sinusul carotic (carotidian), bogat n
receptori.
Artera carotid extern irig gtul, regiunile occipital i temporal i viscerele feei.
Artera carotid intern ptrunde n craniu, irignd creierul i ochiul.
Arterele subclaviculare ajung de la originea lor pn in axil, unde iau numele de artere
axilare. Din arterele subclaviculare se desprind: artera vertebral, care intr n craniu prin
gaura occipitala, unde se unete cu opusa, participnd la vascularizaia encefalului, i artera
toracica intern, din care iau natere arterele intercostale anterioare.
Artera axilara vascularizeaz att pereii axilei, ct i peretele anterolateral al toracelui
i se continua cu artera brahial care vascularizeaz braul. La plic cotului, artera brahial d
natere la arterele radiala i ulnara, care vascularizeaza antebraul. La mn se formeaz
arcadele palmare, din care se desprind arterele digitale.

Ramurile aortei descendente


Aorta descendent toracic d ramuri parietale i viscerale.
Ramurile viscerale sunt trunchiul celiac, artera mezenterica superioara, arterele
renale stng i dreapta , arterele testiculare, respectiv ovariene stng i dreapt
, i artera mezenterica inferioar.
Trunchiul celiac se mparte n trei ramuri splenic, gastric stng i hepatic i
vascularizeaz stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul i splina.
Artera mezenterica superioar vascularizeaz jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent
i partea dreapt a colonului transvers.
Artera mezenteric inferioar vascularizeaz partea stng a colonului transvers,
colonul descendent sigmoidul i partea superioar a rectului.

Ramurile terminale ale aortei


8

Arterele iliace comune stng i dreapt , ajunse la articulaia sacro-iliac, se


mpart fiecare n artere iliace extern i intern.
Artera iliaca extern iese din bazin i ajunge pe faa anterioar a coapsei, devenind
arter femural, care irig coapsa. Se continu cu artera poplitee, care se afl n fosa poplitee
(faa posterioar a genunchiului). Ea se mparte n dou artere tibiale: 1. artera tibial
anterioar irig faa anterioar a gambei i laba piciorului i se termin prin artera dorsal a
piciorului, din care se desprind arterele digitale dorsale; 2. artera tibial posterioar irig faa
posterioar a gambei i, ajuns n regiunea plantar, se mparte n cele dou artere plantare,
interna i extern, din care se desprind arterele digitale plantare.
Artera iliaca intern are ramuri parietale pentru pereii bazinului i ramuri
viscerale pentru organele din bazin (vezic urinara, ultima poriune a rectului) i organele
genitale uter, vagin, vulv, prostat, penis.