Tema 1 MEDICINA DE FAMILIE CA SPECIALITATE

Medicina de familie ca specialitate. Definiia medicinii de familie i a asistenei medicale primare. Obiectivele i
metodologia medicinii de familie. Locul medicinii de familie n medicina modern.
Definitia medicina de familie (WONCA, OMS):
specialitate
actiuni terapeutice, profilactice, educationale, de recuperare
disciplina academica, stiintifica aspect educativ, de cercetare
AMP si continua
promovare sanatate individ, familie, colectivitate
Definitia AMP (OMS):
primul contact al individului cu sistemul de sanatate
primul element al procesului de promovare, pastrare a sanatatii
serviciul de sanatate e adus mai aproape de locul de trai/munca
1.

Obiectivele MF:
1) om sanatos
2) om bolnav
3) profilaxia I, II, III, specifica
4) patologia sociala (somaj, saracie, etc)
5) coordonare cu:
medicina specializata
ambulanta
servicii paraclinice
Metodologia MF:
MF (AMP)
orientare clinica
spre comunicare
tehnica redusa
AM Continua
sinteza

AM Specializata
orientare paraclinica
spre investigatii
tehnica avansata
AM Sporadica
analiza

Istoricul dezvoltrii medicinii de familie n lume i n Republica Moldova. Rolul Instituiilor Internaionale
(WONKA, EURACT) n implementarea practicii medicinei de familie.
1978: Conferinta de la Alma-Ata, Kazahstan
1984: Biroul Regional European (38 de sarcini pentru sanatatea fiecarui cetatean)
1996: Conferinta de la Liubleana, Slovenia
RM
1988: program de specializare 6 luni
1993: Ordin 40 MS: medicina de familie = specialitate
instruire postuniversitara internatura de 1 an
1997: 2 Hotariri de Guvern (668, 1134) + 1 Ordin MS (200)
Hotrrea Guvernului R. Moldova Nr.668 Cu privire la aprobarea Concepiei reformrii sistemului asistenei medicale n RM n
condiiile economice noi pentru anii 1997 2003.
Hotrrea Guvernului RM Nr.1134 Cu privire la dezvoltarea Asistenei Medicale Primare.
Ordinul Ministerului sntii RM Nr.200 Privind reforma medicinii primare n R. Moldova.
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = disciplina universitara obligatorie
Ordinul MS Nr. 404 Cu privire la delimitarea juridic a AMP la nivel raional
2010: reevaluarea unor concepte ordin MS despre AMP
2.

WONCA = World Organisation of National Colleges, Academies (= World Organisation of Family Doctors), 1972
EURACT = European Academy of Teachers in General Practice and Family Medicine, 1992
Structura serviciului de AMP in RM:
35 CMF raionale + CMF Balti
Chisinau: 5 AMT, includ 12 CMF + Clinica Universitara
inclusiv:
392 CS
541 OMF
Caracteristici de baza ale MF:
1) orientare spre individ, familie, colectivitate
2) comunicare pacient-medic de durata
3) prim contact

4)
5)
6)
7)

folosire resurse, coordonare asistenta medicala, colaborare cu alti specialisti

continuitate act medical
rezolvare probleme de sanatate la nivel individual (boli acute, cronice) si comunitar
abordare probleme de sanatate in aspect biopsihosocial

Rolul Organizaiei Mondiale a Sntii n reformarea sistemelor de sntate. Declaraia de la Alma-At i Carta
de la Liubliana.
Declaratia de la Alma-Ata 1978
AMP = rol-cheie in sistemul de sanatate
definitie AMP
minim AMP:
educatia despre cele mai raspindite boli si tratament
tratament adecvat pt bolile cele mai frecvente
provizia cu medicamente esentiale
imunizarea impotriva celor mai frecvente maladii infectioase
preventia si controlul bolilor endemice locale
planificarea familiei, ingrijiri mama-copil
aport adecvat cu apa, alimente
definitia sanatatii, sanatatea = drept uman fundamental
importanta altor factori decit medicali in sanatate: economici si sociali
participarea individului, comunitatii in activitatea sistemului de sanatate!
pn n anul 2000 statele membre ale Organizaiei Mondiale a Sntii vor elabora i implementa o politic, care ar
asigura accesul deplin la serviciile curative calitative, bazate pe medicina primar, susinut de medicina secundar i
teriar
3.

Carta de la Lubleana 1996

intersectorialitatea un element esential in reforma sistemelor de sanatate (bunastarea indivizilor depinde nu numai de
serviciile de sanatate)
principiile fundamentale:
elementul motrice valorile fundamentale
obiectivul sanatatea
actorul principal individul
calitatea serviciilor
mod viabil de finantare
incurajarea autonomiei institutiilor sanitare
Actele normative de stat ale implementrii medicinii de familie i reformei Asistenei Medicale primare n
Republica Moldova.
1988: perfectionarea de 6 luni primele loturi de MF (Edinet, Anenii-Noi, Chisinau)
1993: MF = specialitate
1997: rezidentiat, baza academica de instruire (ProSan, Clinica Universitara)
1998: fondare catedra MF
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = discpilina universitara obligatorie; organigrama sistemului raional al sanatatii
2010: profesiograma MF
4.

Deosebirile dintre Asistena Medical Primar i Asistena Medical specializat. Conlucrarea medicului de
familie cu ceilali specialiti.
AMP
AMS
orientare spre sanatate
orientare spre boala
pacient in aspect integral
obiect de studiu organul
preventie
tratament
AM prim contact
AM secundara
AM Continua
AM sporadica
mai ieftin
mai scump
5.

Componentele de baza ce alctuiesc standardul profesional al MF (WONCA - EURACT). Funciile medicului de

familie.
Standard profesional al MF:
1) management AMP
2) asistenta centrata pe pacient
3) deprinderi medicale propriu-zise
4) abordare comprehensiva
5) abordare holistica
6) orientare spre comunitate
6.

Aspecte ale activitatii MF:

contextual
atitudinal
stiintific
Domeniile de activitate ale MF:
1) promovare sanatate, profilaxie boli
2) AMU
3) diagnostic, tratament
4) expertiza vitalitatii
5) sanatate publica, management sanitar
MF asigura:
1) primul contact
2) acces la servicii potrivite si de buna calitate, servicii specializate
3) coordonare cu alti specialisti, folosire resurse
4) aparare interese pacient
Accesibilitatea la asistena medical primar. Managementul primului contact. Asigurarea continuitii asistenei
medicale.
MF = primul caruia i se adreseaza persoana/pacientul
Competentele de baza ale MF ce tin de managementul contactului primar:
1) management contact primar al pacientilor cu probleme de sanatate neselectate
2) deservire pacienti cu spectru larg de probleme
3) coordonare cu alti specialisti
4) folosirea eficienta a resurselor sistemului de sanatate
5) oferirea serviciilor de sanatate adecvate
6) apararea intereselor pacientului
Functiile MF:
1) asigura accesibilitatea la asistenta medicala
2) supravegheaza, promoveaza starea de sanatate profilaxia I, II, III
3) ingrijiri medicale curente
4) diagnostic, tratament
5) supraveghere medicala continua
6) asistenta medicala a familiei, comunitatii
7) recuperare, reabilitare
8) ingrijiri terminale, paliative
9) cercetare stiintifica
7.

Asigurarea accesibilitatii la AMP:

1) program de lucru
2) programarea consultatiilor urgente, urgentele medicale
3) consultatiile de rutina
4) accesul telefonic
5) timpul de asteptare
6) vizite la domiciliu
7) asistenta medicala in afara orelor de program
8) inscrierea pe listele medicului de familie
Vizite la domiciliu:
1. Urgentelor medico-chirurgicale
2. Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament
3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
4. Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament
5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru deservire medicului de
familie
6. Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n dinamica la domiciliu
7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n focarele de boli
contagioase
8. Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor
Continuitatea experentiala este asigurata de continuitatea:
1) informationala
2) in cadrul echipei si intre specialitati
3) in timp (flexibila)
4) in varietatea necesitatilor individului (longitudinala)
5) relationala, interpersonala

Tema 2. MANAGEMENTUL PRACTICII MEDICALE. ORGANIZAREA ACTIVITII ECHIPEI DE ASISTEN

MEDICAL PRIMAR. ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE N CONDIIILE ASIGURRILOR
OBLIGATORII N MEDICIN.
Noiune de management in practica medicului de familie. Competentele de baza de management a medicului de
familie in AMP (Medicina de prim contact, acces deschis pentru toate problemele, gate keeping ()
i coordonare cu alte resurse ale sistemului de sntate).
Management in practica MF: planificare si mentinere conditii de activitate eficienta a echipei.
Etapele de management:
1) analiza situatiei
2) identificarea problemelor
3) evaluarea resurselor
4) elaborarea unui plan
5) organizarea procesului de implementare a planului
6) planificarea activitatilor propriu-zise
7) desfasurarea activitatilor
8) coordonarea si controlul rezultatelor
1.

Sarcinile de management in practica MF dup definiia EURACT. Medicina de prim contact. Noiune de portar
pentru utilizarea raional a resurselor sistemului de sntate.
Procesul de management in practica MF:
1) formularea obiectivelor
2) definirea populatiei deservite in centrul medical
3) evaluarea necesitatilor, cerintelor, resurselor
4) determinarea prioritatilor
5) formularea politicilor
6) evaluarea performantelor
2.

Modele de organizare a serviciilor de asisten medical primar, centre medicin de familie. Practica MF n
grup, individual. Organizarea serviciilor de AMP n Moldova.
CMF: 40-80 mii
CS: 4,5-11,5 mii
OMF: 900-3000
OS: <900
4. Rolurile i funciile de management n practica MF. Aspecte ale managementului clinic, a practicii medicale i
personal medical. Calitile de lider ale MF.
5. Componena echipei de asisten medical primar (contact clinic cu pacienii) i rolurile membrilor echipei AMP
/ MF. Sarcinile i motivarea membrilor echipei MF. Beneficii de abordare n echipa a lucrului n MF.
Echipa = grup de persoane care lucreaza in comun pentru atingerea unui scop comun.
Echipa multidisciplinara: se bazeaz pe faptul ca abilitile diferitor profesioniti sporesc creativitatea, promoveaz inovaia i
gndirea deschisa a membrilor echipei, ofer soluii comprehensive i stabilitatea echipei. Echipa interdisciplinara: interaciunea
diferitor specialiti, aplicnd tehnici de interaciune n situaii reale de practica.
Echipa transdisciplinar: interaciunea specialitilor din diverse discipline, adaptndu-se i folosind reciproc resursele pentru
operare n legtura logica.
Componenta echipei MF:
medicul de familie
asistentele medicale
moasa
secretar, receptionist
personal non-medical
Asistenta medicala:
1) inregistrare pacienti
2) identificare problema pacient
3) contributie la consultatie
4) semnalare urgente medicale
5) efectuare tratamente indicate de MF in oficiu/domiciliu
6) pregatire cabinet de lucru al MF
7) sterilizare echipament
8) educatie sanitara
9) evidenta materiale, aparataj
Moasa:
1) evidenta gravide
2) vizite la domiciliu gravida, lehuza
3) imunizare gravide
4) consult OBG in caz de necesitate
3.

6. Organizarea fluxului de pacieni n practica MF. Asigurarea accesului la servicii de AMP.

Organizare flux de pacienti:
cabinete de triaj
lucrul asistentei medicale
sistem informational de planificare a vizitelor
Metode de asigurare a accesibilitatatii la AMP:
programul de lucru al MF
programare consultatii urgente
urgente medicale
consultatii neurgente, de rutina:
2 zile lucratoare (orice medic) sau 7 zile lucratoare (anumit medic)
20 min consultatia
accesul telefonic
timpul de asteptare (40-60min)
vizite la domiciliu
Urgentelor medico-chirurgicale
Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament
Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament
Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru
deservire medicului de familie
Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n
dinamica la domiciliu
Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n focarele
de boli contagioase
Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor
asistenta medicala in afara orelor de program
inscrierea pe listele medicului de familie
acceptabilitatea serviciilor
7. Folosirea sistemului informaional pentru gestionarea informaiilor i organizarea lucrului n practica MF.
Sistem informational = mecanism de colectare, procesare, analiza si transmisie a informatiei necesare pentru organizarea
serviciilor de sanatate si pentru cercetare si predare.
Tipuri de informatii in CMF:
clinice:
fise medicale individuale
registre de morbiditate, mortalitate
inregistrare vizite
epidemiologice
administrative
8. Principiile asigurrilor medicale obligatorii.
AOM = sistem de stat de protectie a intereselor populatiei in domeniul ocrotirii sanatatii, ofera asistenta medicala inclusa in
Programul Unic.
Principiile AOM:
1) solidaritate
2) echitate
3) acces universal
4) finantarea din fonduri publice, taxe, contributii patronat
5) ingrijiri primare de sanatate, profilaxie
6) decentralizare economico-financiara grad inalt de autonomie
7) acreditare institutii medicale, acordare licente pt activitate medicala creste calitate ingrijiri de sanatate
Categorii de persoane asigurate:
angajati
persoane asigurate de stat
persoane care isi procura PA individual
Servicii medicale incluse in Programul Unic:
1) AMP:
servicii medicale profilactice
servicii medicale curative
servicii speciale
servicii de suport
2) AMS
3) servicii spitalicesti
4) servicii farmaceutice (medicamente gratuite, compensate)

Servicii oferite de AMP:

primare de baza:
1) urgente
2) servicii medicale preventive = scolarizare, imunizare, supraveghere grupe de risc
3) monitorizarea bolilor cronice
4) servicii consultative
5) planificare familiala
6) proceduri de mica chirurgie
7) servicii medico-sociale
extinse (aditionale)
9.
1)

2)

3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)

Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii curative acordate de medicul de familie n cadrul
asigurrilor medicale obligatorii.
consultaie medicala (anamneza, examen clinic) n caz de boala sau accident, stabilirea diagnosticului, recomandarea
investigaiilor de laborator i instrumentale prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de cte ori are
nevoie aceasta n baza datelor obiective
manopere de mica chirurgie n strile urgente, la indicaii medicale tratamentul chirurgical al plgilor, inclusiv suturarea
plgii i aplicarea pansamentului, disecia panariciului, furunculului (cu excepia localizrilor n regiunea capului i
gtului), extragerea corpilor strini din esuturile moi, localizate superficial
tratament injectabil
prescriere de tratament medical i igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, n tratament ambulatoriu, cu
sau fr contribuie personala
monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor
prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice
referirea (trimiterea) pacientului catre specialitii de profil
luarea n evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil i a persoanelor contacte din focarele TBC,
supravegherea i aplicarea strict observata a tratamentului n condiii de ambulator, pn la scoaterea din evidenta
asistenta medicala la domiciliu

10. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii preventive acordate de medicul de familie in
cadrul AOM.
1) promovare educativa a sanatatii
2) supraveghere dezvoltare copil
3) imunizare
4) testare la tuberculina
5) ingrijire gravide, lauze
6) planificarea familiei
7) controlul medical anual, examene profilactice
11. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale urgente acordate de MF n cadrul AOM.
Asistenta medicala n cazul urgentelor medico-chirurgicale (anamneza, examen clinic, medicaie din trusa de urgenta), n limita
competentei MF i posibilitilor tehnice medicale.
Solicitare ambulana pentru cazurile care depesc competenta medicului de familie i posibilitile tehnice medicale, sau pentru
trimiterea ctre medicul specialist de profil din serviciul de ambulator pentru internare n spital.
12. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale de suport acordate de MF n cadrul
AOM.
1) expertiza incapacitii temporare de munca, inclusiv eliberarea i evidenta Comisiei Medicale Consultative
2) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalitii (CEMV), inclusiv completarea documentelor
3) eliberarea i evidena certificatelor medicale despre starea sntii, pentru ngrijirea copilului bolnav, adeverinelor
medicale, certificatelor de deces etc.
4) activitii de evidenta, completare i tinere la zi a documentaiei medicale primare i statistice medicale spre a fi
prezentate MS i CNAM
13.

Rolul asigurrilor medicale n promovarea medicinii de familie.

accesibilitatea la asistenta medicala
se pot rezolva cel mai puin costisitor peste 80% din problemele medicale curente ale populaiei
apreciere cnd este necesara asistenta medicala de specialitate

14. Categoriile de ceteni ai Republicii Moldova asigurate din bugetul de stat.

copii < 18 ani
student, frecventa la zi
gravide, lauze
pensionari
invalizi

someri inregistrati
persoane care ingrijesc la domiciliu copii invalizi de gr. I
mame cu 4 si mai multi copii
Tema 3 ETICA N PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE
etica = disciplina care se preocupa de problemele morale ridicate de cercetarea biologica, genetica, medicala
1. Particularitile deciziei etice n practica medicului de familie.
1) premiza initiala = ce trebuie si ce nu trebuie de facut in acest caz
2) definirea motivatiilor (medicale, sociale, legale, personale) pt sustinerea premizei initiale = argumentul etic al premizei
3) elaborarea contrapremizelor
4) alegerea finala
dilema etica = alegerea intre 2 sau mai multe principii etice legale, respectiv cu compromiterea unuia dintre ele
2. Principiismul ca metodologie a eticii medicale, caracteristic, viziuni critice.
principiism = abordarea in baza de principii = metodologie primara in etica = aplicarea unui set restrins de principii pt toate
dilemele etice
e considerata simplista, nu tine cont de contextele culturale, economice, sociale
cele 3 principii initiale:
1) respectul fata de persoana
2) binefacerea
3) justitia
3. Cele patru principii de baz (seculare) ale bioeticii medicale. Caracteristica scurt.
autonomia = pacient competent (apt de a percepe informatia, de a o evalua si de a lua decizii), acordare consimtamint informat
alegere intentionata, neinfluentata, rationala
informarea corecta conditia de baza a autonomiei
nedaunarea = non nocere
binefacerea = corelatii: paternalism, privilegiul terapeutic
justitia
4. Bioetica medical i deontologia medical, caracteristici, interrelaii.
5. Autonomia pacientului i consimimntul informat, caracteristici, principii de utilizare practic n activitatea
medicului de familie. Consimmntul informat explicit, tacit, implicit i prezumtiv.
autonomia = dreptul unei persoane la autodeterminare, independenta, libertate; dreptul fiecarei persoane de a lua decizii ce tin de
ea insasi
consimtamint informat asigurare autonomie pacient, acorda pacientului putere juridica
Tipuri de consimtamint informat:
explicit
tacit
implicit
prezumtiv
generic
specific
Conditiile unui consimtamint informat:
1) competenta pacientului
2) informarea adecvata
3) decizia benevola
6. Luarea deciziei pentru minor. Noiunea de minor emancipat. Rolul copilului n luarea deciziilor n practica
medical.
impartirea responsabilitatii intre medic si reprezentantii legali ai copilului
permisiunea parinteasca informata + acordul pacientului
Minori emancipai:
o triesc independent, nu locuiesc n familie , sau sunt:
o cstorii
o prini sau gravide
o militari
o declarai ca emancipai de organele de justiie.
7. Convenia Naiunilor Unite despre Drepturile copilului i decizia etic pentru copil, opinii, contradicii.
3 valori de baza:
1) rolul central familia
2) luarea deciziilor respectind interesul major al copilului
3) implicarea copilului in procesul de luare a deciziilor
8. Luarea deciziilor pentru pacientul fr discernmnt. Decizia surogat.
Directiva in avans, rationamentul de substituire, decizia in interesul major al pacientului.
Decizia surogat:

parinti incompetenti
divergente intre parinti

Principiul de sinceritate n practica medicului de familie. Dreptul pacientului la adevr. nelarea cu bun tire,
atitudine, caracteristici.
teoria deontologica: minciuna e inacceptabila
teoria teologica: minciuna poate fi permisa cind un alt principiu al eticii e mai important
9.

veridicitatea = obligatia de a dezvolta o relatie de incredere intre medic-pacient, prin comunicarea adevarului
10. Principiul de confidenialitate. Dificulti de aplicare practic. Excepii de divulgare a informaiei private,
exemple.
Exceptii de divulgare a informatiei private:
incuviintarea pacientului
implicarea legii
persoana in pericol
Cadrul confidentialitatii = acordul clientului si concordanta cu cadrul legal
11. Principiul nedunrii i binefacerii. Principiul dreptii. Caracteristic scurt.
nedaunarea mai putin pozitiva decit binefacerea
principiu de proportionalitate, principiul efectului dublu
principiul dreptatii: 2 dimensiuni echitate pe orizontala si verticala
Tema 4 OMUL SNTOS N PRACTICA MEDICULUI DE FAMILIE.
1. Dai caracteristica modelelor utilizate n definiia sntii. Explicai esena lor. Descriei avantajele i
dezavantajele.
Hipocrate: stare de echilibru intre corp, minte, mediu
supravietuire
starea libera de boli
abilitatea de a exercita activitati cotidiene
senzatia de fericire si prosperitate
5 abordari in definirea sanatatii:
1) model medical
2) model holistic
3) model de bunastare
4) model de ambianta
5) model eclectic
2. Definiia sntii conform OMS. Avantajele i dezavantajele. Domeniile de aplicare.
Constitutia OMS, Conferinta internationala a sanatatii, 1946: sanatatea este o stare de prosperitate completa fizica, mintala si
sociala, si nu doar lipsa bolii sau infirmitatii.
Astfel se stabilesc scopurile pt sistemele de sanatate.
3. Enumerai i caracterizai factorii care determin sntatea. Care este ponderea lor n condiionarea sntii?
Lalonde, ministrul sanatatii in Canada:
biologia umana
mediul ambiant
stilul de viata
organizarea asistentei medicale (15%)
4. Enumerai i caracterizai factorii sociali care influeneaz sntatea.
1) gradientul social
2) stresul
3) conditiile de dezvoltare in copilarie
4) izolarea sociala
5) locul de munca
6) somajul
7) suportul social
8) dependenta de substante
9) alimentatia
10) transportul
5. Descriei elementele conceptului contemporan al determinantelor sntii.
individ: factori biologici + comportament
mediu: factori fizici + sociali
politici in domeniul sanatatii, acces la servicii calitative de asistenta medicala
6. Dai explicaie relaiilor dintre capacitile funcionale ale organismului n relaie cu sntatea i boala. Din
perspectiv crui model utilizat n definiia sntii este abordat problema?

7. Caracterizai etapele de tranziie de la sntate la boal. Numii activitile medicului de familie relevante
etapelor enumerate.
faza de sanatate
faza de susceptibilitate
pragul de imbolnavire
stadiul asimptomatic
semne si simptome
pragul de adresare la medic
evolutia clinica
pragul diagnosticului
clinica desfasurata
pragul de vindecare
complicatii
pragul de supravietuire
8. Dai explicaie relaiilor dialectice dintre sntate i boal.
deteriorarea simptomatica a sanatatii apare dupa 70% pierdere capacitate maximala
20-40% = zona dintre disabilitate si supravietuire
9. Caracterizai elementele principale ale modelului de ncredere n sntate n schimbarea comportamental. La
ce ntrebare se obine rspunsul utiliznd acest model?
2 tipuri de abordare teoretica in schimbarea comportamentului de sanatate a individului:
teoria explicativa, de cercetare a problemei modificarea factorilor
teoria schimbarii, actiunii
Din teorii rezulta modelele. La moment 9 modele.
Activitatile de promovare a sanatatii sunt imposibile fara componenta de schimbare a comportamentului.
Modelul de incredere in sanatate (explorare cauze ale schimbarii comportamentului)
5 elemente-cheie:
1) constientizare gravitate
2) constientizare pericol
3) constientizare beneficiu
4) constientizare obstacole
5) autoeficacitatea
10. Caracterizai elementele principale ale modelului transteoretic sau al etapelor de schimbare n schimbarea
comportamental. La ce ntrebare se obine rspunsul utiliznd acest model?
Modelul transteoretic (cum apare schimbarea, prin ce faze trece)
5 etape de schimbare:
1) precontemplare
2) contemplare
3) luarea deciziei, pregatirea, planificarea
4) actiune
5) mentinere
Nu este un model liniar. Recunoaste ca nu fiecare individ e pregatit pentru schimbari.
11. Enumerai i caracterizai elementele constructului celor 5 A utilizat n consilierea comportamental.
Obstacole in aplicarea interventiilor de modificare a comportamentului:
insuficienta timp
instruire insuficienta personal
neincredere in fortele proprii
remunerare insuficienta
cerere redusa din partea pacientilor
insuficienta resurse de suport
bariere necesitate abordare generala consistenta construct 5A
ASSESS (evalueaza)
ADVISE (propune, sa sfat)
AGREE (obtine acordul)
ASSIST (ajuta)
ARRANGE (organizeaza)
12. Enumerai i dai caracteristica criteriilor utilizate n stabilirea diagnosticului de sntate. Argumentai
importana stabilirii diagnosticului corect al strii de sntate.
Importanta stabilirii diagnosticului de sanatate:
1) persoane sanatoase: diagnostic comprehensiv depistare eventuale probleme, plaficare profilaxie
2) persoane bolnave: determinare indicatii pt incapacitatea temporara de munca, referirea la comisia de expertiza medicala a
vitalitatii
3) mobilizarea adecvata a resurselor din sistemul de sanatate

Criterii utilizate in stabilirea diagnosticului de sanatate:

negative
absenta factori de risc
absenta boli (simptomatice, asimptomatice, cu evolutie in pusee)
pozitive
morfologie, fiziologie N
comportament N
adaptabilitate
statistice
incadrare parametri si comportament in anumite norme
variatii statistice in diferite societati
13. Numii i caracterizai activitile de caracter preventiv n practica medicului de familie.
promovarea sanatatii
profilaxia primara
profilaxia secundara
profilaxia tertiara
14. Care este obiectivul principal i care sunt elementele-cheie ale promovrii sntii?
promovarea sanatatii = parte componenta a sanatatii publice = proces de creare a posibilitatilor pentru populatie de a-si
imbunatati sanatatea si de a fortifica controlul asupra ei (OMS)
Promovarea sanatatii include o totalitate de activitati nemedicale si mai putin medicale, orientate spre schimbarea stilului de viata,
alimentatiei, mediului ambiant, cu majorarea gradului de implicare a individului si comunitatii in mentinerea sanatatii proprii.
Obiectivul principal: pastrarea sanatatii si prosperitatii populatiei pe un termen cit mai lung.
Obiective secundare: imbunatatirea in domenii concrete:
factori de risc
elaborare politici
dezvoltare infrastructura
schimbare mediu
dezvoltare deprinderi
participare comunitate
Elementele principale in promovarea sanatatii:
1) aplicare la nivel de populatie intreaga si grupuri-tinta
2) actiunea directa asupra factorilor de risc, cauzelor bolilor
3) cercetare factori de risc
4) masuri de reducere a factorilor de risc, informare, educare populatie
5) baza legislativa, modificari organizatorice
6) participare comunitate
7) protectie mediu ambiant
8) participare lucratori medicali si alte persoane fizice, juridice
15. Dai definiiile profilaxiei primare, secundare i teriare.
profilaxia primara = activitati orientate spre prevenirea bolii (individ, comunitate)
imunoprofilaxia
centuri de siguranta
sare iodata
clorurare apa
profilaxia secundara = masuri de diagnostic si management terapeutic precoce tratare boala, prevenire complicatii
masuri antiepidemice in focare de boli infectioase
management HTA, tonsilita
profilaxia tertiara = activitati de reabilitare, recuperare si mentinere a functiei maxime a Org dupa instalarea unei boli cronice sau
a complicatiilor ei
16. Enumerai i caracterizai trei roluri-cheie n domeniul sntii pe care le joac medicul de familie la nivel
comunitar n promovarea sntii i profilaxia maladiilor.
lider
persoana de influenta
comunicator
Tema 5 CONSULTULUI CENTRAT PE PACIENT. COMUNICAREA INSTRUMENT IMPORTANT N
ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIE.
1. Consultul medical. Tipurile, scopurile, particularitile.
consult medical = schimb de informatie intre medic si pacient; dialog intre 2 experti
pacientul este apt de a participa la actul de luare a deciziilor

consultul medical holistic!

Modele de abordare a pacientului:
m. biomedical
m. biopsihosocial
deviere interviu disfunctional
Modele de comunicare cu pacientul:
SEGUE
Calgary-Cambridge
E4
comunicare centrata pe pacient
model trifunctional
Scopurile consultului medical:
1) formare relatie medic-pacient
2) stabilire dialog
3) colectare informatie
4) intelegere viziune pacient
5) informarea pacientului
6) obtinerea acordului, luarea deciziei
7) incheierea consultului
2. Modelul biologic i biopsihosocial al consultului. Caracteristica. Diferena.
Model biomedical:
centrat pe maladie
abordare tehnica
conditii de spital
cunostinte teoretice + tehnologii medicale si informationale
Model biopsihosocial:
fondator George Engel
centrat pe pacient
abordare holistica, exhaustiva
rezultat: dezvaluirea a 4 caracteristici a bolii
1) sentimentele pacientului referitor la problemele de sanatate
2) ideile lui despre ce este rau
3) efectele bolii asupra activitatilor zilnice
4) asteptarile fata de medic
3. Funciile i scopurile medicului de familie n timpul consultului medical.
Un interviu medical are ca baz 3 funcii principale, formulate n 1990 de Bird i Cohen-Cole:
1. Colectarea datelor pentru mbuntirea nelegerii problemelor pacientului
2. Formarea relaiei eficiente ntre pacient i medic
3. Educaia pacientului n cunotine despre maladie i implementarea planului de tratament, managementul comportamentului
4. Etapele consultului medical. Ghidul Calgary-Cambridge.
1) Iniierea interviului
asigurare conditii pt o relatie pozitiva
motivul adresarii la medic
2) Colectarea informaiei
explorare probleme pacient
deprinderi aditionale pt intelegerea viziunii pacientului
3) Structurizarea consultului
organizare
asigurare desfasurare consult
4) Formarea relaiei
folosire corecta limbaj non-verbal
stabilire incredere
implicare pacient in procesul consultului
5) Explicaii i planificare

 acordare informatie in mod comprehensive

asigurare ca pacientul intelege informatia
luarea mutuala a deciziilor
6) ncheierea sesiunii
planificare vizite ulterioare
verificare finala
5.

Deprinderile de comunicare necesare medicului de familie pentru un consult efectiv n cadrul etapelor de
consultaie.
Deprinderile de comunicare care rezult n expresia spontan a gndurilor pacientului includ ase elemente de baz:
- tcere
- ncurajare nonverbal
- rspuns neutral (facilitare nonverbal)
- reflectarea (ecou)
- cerere
- recapitulare (rezumare)
Tehnici non-verbale:
contact vizual adecvat
folosirea adecvata a spatiului orizontal si vertical intre medic si pacient
postura corpului
Tehnici verbale:
intrebari deschise
intrebari inchise
facilitare nonverbala
precizare, directionare
verificare
identificarea altor probleme
Raspunsul la emotiile pacientului:
empatie
reflectare
legitimare (justificare)
suport personal
parteneriat
respectful pentru atitudinea pacientului fata de boala
Educatia pacientului:
informatia despre maladie
negocierea planului de tratament

6. Scopurile i importana comunicrii interpersonale n cadrul unui consult medical. Factorii care influeneaz
comunicarea n practica medicului de familie.
7. Cauzele eecului unui consult medical.
a) problema de baza (Byrne, Long) = incapacitatea de a determina motivul adresarii la medic
Pacientul nu trebuie intrerupt la inceputul consultatiei!
b) dominarea medicului in timpul consultatiei
c) timpul insuficient;
d) ntreruperea consultaiei de ctre alt persoan;
e) contact nesatisfctor la nceputul consultaiei;
f) consultarea / examinarea a mai mult de o persoan (mama i copilul, soul i soia);
g) pacientul este ntr-o stare de nervozitate (medicul se afl ntr-o stare de nervozitate);
h) consultarea aa-numitor pacieni dificili;
i) pacientul se ateapt s-l consulte alt medic;
j) consultaia se efectueaz seara;
k) existena barierelor lingvistice.

Tema 6 NGRIJIREA CENTRAT PE PACIENT. ABORDAREA COMPREHENSIV I ABORDAREA

HOLISTIC.
1.

Modelul Bio-Psiho-Social n practica medical. Postulatele Modelului Bio-Psiho-Social n practica medical.

Este mult mai important sa stii ce pacient are maladia, decit sa stii ce maladii are pacientul. (W. Osler)
descriere detaliata Jorj L. Engel
4 postulate:
1) majoritatea bolilor somatice, psihiatrice = fenomen biologic, psihologic, social
2) factorii bio/psiho/socio influenteaza boala la toate etapele ei
3) medicii care se dirijeaza de modelul biopsihosocial au un randament sporit
4) o aptitudine importanta a medicului capacitatea de a mentine relatiile terapeutice cu diverse tipuri de pacienti
La aplicarea modelului biopsihosocial se ia in considerare:
predispozitia psihologica si de comportament fata de anumite patologii
debutul bolii
influenta factorului psihologic asupra bolii
mecanismele psihobiologice
posibilitatile de influenta asupra bolii prin interventii psihologice
2. Compliana bolnavilor. Explicaiile non-complianei. Aciunile medicului n cazul pacienilor puin compliani.
complianta = acceptarea de catre pacienti a informatiei oferite de medic + acordul de a urma recomandarile propuse
complianta mai buna la bolnavi cronici si la virstnici
Explicatiile non-compliantei:
1) probleme financiare
2) negatia/informarea insuficienta asupra bolii
3) motive religioase
4) tratament prea complicat, de lunga durata
5) RA medicamente
Aciunile medicului n cazul pacienilor puin compliani
Evaluare motive non-compliana, inclusiv motive financiare i culturale
Reducere complexitate medicaie, dozaj zilnic
Modificare regim medical adaptat la stilul de via a pacientului
Informare despre efectele secundare ale medicamentelor
Sugerarea folosirii unui calendar sau a unui jurnal pentru pstrarea evidenei medicale
79598041
3. Principiul de abordare comprehensiv a pacientului cu probleme multiple n practica medical. Obiectivele
abordrii comprehensive aplicate n practica medical.
evitarea polipragmaziei, incompatibilitatii medicamentelor, agravarea bolilor latente
ierarhizarea bolilor
etapizarea actelor terapeutice
tratare patologie de baza
control factori de risc
medicul de familie = diagnostician, terapeut, consilier
managementul simultan al plngerilor i patologiei multiple,
promovarea sntii i bunstrii;
managementul i coordonarea promovrii sntii, prevenirii, tratamentului, ngrijirilor i ngrijirilor paliative i reabilitrii.
Diversitatea problemelor existente la pacieni. Probleme medicale curative, preventive, speciale. Servicii
contractate de CNAM.
Stott, Davis primul obiectiv al MF = a descoperi problema pacientului, daca e sau nu vb de boala
5. Dificultatea problemelor existente la pacieni. Dificulti ntlnite de medicul de familie n rezolvarea
problemelor complexe ale pacienilor.
diversitatea problemelor
gravitatea problemelor
evolutia asimptomatica a unor boli
evolutia in pusee a unor boli
debutul nespecific, atipic al unei boli
complexitatea fenomenelor
6. Factorii care intervin n conduita bolnavilor cronici. Etapele care necesit colaborarea medicului de familie cu
specialitii de profil.
Factori specifici pt pacientii cu boli cronice:
asistenta medicala frecventa, de lunga durata
afectare consistenta a calitatii vietii
medicul creaza un cadru de suport a pacientului necesitatea abordarii holistice
complianta buna
Abordarea comprehensiva a bolnavului cronic:
examen multidisciplinar
4.

examinare tablou psihologic al bolnavului

stabilire situatie familiala si interactiunea acesteea cu boala
activitatea profesionala
pozitia sociala

7. Definiia EURACT pentru abordare holistic.

holism = proprietatile unui sistem nu sunt echivalente cu suma componentelor acestui sistem
Intregul este mai mult decit suma partilor componente. (Aristotel)
reprezentantii holismului: Parmenides, Spinoza, Hegel
atomism teorie opusa holismului, reprezentant Democritus
abordare holistica = grija privind persoana in integritate, in contextul valorilor personale, credintelor familiale, tipul familiei,
situatia culturala si socio-ecologica in comunitate + program terapeutic bazat pe evidente despre cost si beneficii
8. Particularitile bio-psiho-sociale n relaia medic-pacient.
In cadrul consultaiei centrate pe pacient, medicul de familie va respecta urmtoarele poziii:
- va adopta o abordare centrat pe pacient
- va dezvolta relaii efective medic-pacient n cadrul general al consultaiilor medicale, respectnd autonomia pacientului
- va comunica, va evidenia prioriti i va aciona n parteneriat
- va oferi asisten medical continu de durata determinata de necesitile pacientului, cu referire la ngrijire continu i
management medical coordonat.
Tema 7 PARTICULARITILE DIAGNOSTICULUI. SINTEZA DIAGNOSTICA N MEDICINA DE FAMILIE.
1. Colectarea i interpretarea informaiei medicale.
diagnosticul de sindrom diagnosticul de boala (diagnostic clinic si etiopatogenetic)
proces de superiorizare = trecerea de la o multitudine de semne inferioare la un semn superior
2. Particularitile diagnosticului n medicina de familie. Factorii ce influeneaz diagnosticul.
Procesul de diagnosticare 2 rationamente logice:
deductiv
inductiv
Particularitatile diagnosticului clinic in cazul medicinei de familie:
- Diagnosticul clinic poate fi stabilit cu mijloace clinice accesibile
- Nu necesit dotri speciale
- Snt extrem de important observaia, anamneza, examenul fizic
- Diagnosticul clinic trebuie confirmat
- Diagnosticul clinic sugereaz investigaiile paraclinice
- MF dispune de condiiile necesare stabilirii diagnosticul clinic
- MF are obligaia de stabili diagnosticul clinic.
Factorii care determina particularitatile diagnosticului in medicina de familie:
primul contact (trecerea de la om sanatos la om bolnav, diversitate pacienti, urgente medicale, etc)
asistenta continua (bolnavi cronici, boli asociate, stadializare diagnostic)
dotarea tehnica (predominanta metode clinice, colaborare cu alti specialisti)
asistenta persoanei diagnostic bio-psiho-social
asistenta familiei (ereditate, factori familiali)
3. Tipuri de diagnostic n medicina de familie.
diagnostic = ansamblul de investigatii clinice, paraclinice care au scopul de a defini starea patologica a unui pacient
prima etapa a diagnosticului = diagnosticul prezumtiv = suspiciunea existentei unei boli (in baza anamnezei)
diagnostic definitiv (de certitudine) = etapa finala a unui diagnostic; include DD (in baza investigatiilor)
DD = etapa la care diagnosticul prezumtiv este comparat cu tablourile (para)clinice ale altor boli cu simptomatologie
asemanatoare
diagnostic clinic = simptomatica subiectiva + obiectiva; include:
semne, simptome
anamneza
antecedente fiziologice, patologice, eredocolaterale
mediu de viata, munca
examenul fizic obiectiv
Particularitatile diagnosticului in medicina de familie:
clinic, de sindrom, diferential, precoce, evolutiv, de sanatate
Alte tipuri de diagnostic: anatomoclinic, clinic si stadial, etiologic, evolutiv, de asociatie morbida
4. Formularea diagnosticului.

diagnostic = denumire acceptata de comunitatea stiintifica pt un tablou clinic care are o anumita etiopatogeneza, evolutie si
tratament
formulare diagnostic respectare succesiune anumiti termeni in diagnostic
Diagnosticul anatomoclinic = leziunea organic sau/i funcional sistemului implicat.
Diagnosticul formei clinice i stadial = stadiul clinico-evolutiv al patologiei cu starea lezional sau/i funcional.
Diagnosticul etiologic sau etiopatogenetic = menionarea factorilor etiologici sau de risc declanatori (hepatit de origine viral).
Diagnosticul funcional = starea funcional a organelor n patologie (insuficiene, decompensare, etc.).
Diagnosticul evolutiv = stabilitatea procesului cronic cu risc de complicaii precoce sau tardive (ulcer duodenal cronic stenozant).
Diagnosticul de asociaie morbid = dup patologia de baz se nregistreaz toate bolile asociate n baza sintezei diagnostice i
criteriilor de ierarhizare a bolilor.
5. Dificulti de diagnostic. Principalele greeli n formularea unui diagnostic pozitiv.
Erori de diagnostic pot fi conditionate de:
1) boala (atipica, asimptomatica, in pusee, evolutie latenta, mascata)
2) bolnav (necomunicativi, bolnavi psihici, cultura redusa, simulare)
3) medic (incompetenta, graba, frica de decizii, exces de zel)
4) alte cauze (dotare tehnica insuficienta)
Principalele greeli n formularea unui diagnostic pozitiv:
Diagnostice lungi lipsite de logic, compuse dintr-un ir de semne i simptome
Diagnostic formulat prin termeni generali grup de suferine (pneumopatie, gastropatie, colopatie)
Diagnostice ce cuprind sinonime (cronic-persistent)
Diagnostice ce cuprind antonime (insuficien ... compensat)
Diagnostice ce constau din acronime se folosesc abrevierile n literatura de specialitate i n limbajul medical, dar utilizarea lor
n documentaia medical trebuie s fie limitat. Exemplu: CI. AP de efort CF II. HTA gr. II, risc adiional foarte nalt. IC II
(NYHA).
6. Greelile n efectuarea diagnosticului difereniat (Fiessinger, Hegglin).
incompetenta examinator
examen incomplet
greseli in rationament
erori de ordin psihologic
erori de natura tehnica
erori de ordin statistic
neconsiderare valoare dubla diagnostic (pozitiv, negativ)
7. Criterii de stabilire a strategiei investigaiilor paraclinice n ambulatoriu.
Pentru efectuarea investigaiilor paraclinice mai nti este nevoie de diagnostic prezumptiv
Se solicit acele investigaii care pot confirma sau infirma diagnosticul clinic
Dac se cunosc criteriile de diagnostic (conform OMS, protocoalelor clinice naionale)se vor solicita respectivele
Nu se recurge la investigaii paraclinice pn nu se epuizeaz resursele clinice
Se solicit numai informaii care aduc informaie util pentru diagnostic
Dac exist un algoritm de diagnostic se recurge la algoritm
Dintre investigaiile utile se aleg cele mai uor de efectuat
Dac rezultatele infirm suspiciunea, se revede diagnosticul clinic
n cadrul revizuirii se recurge la alte investigaii
ntre dou investigaii se alege cea mai simpl i mai puin riscant
Se ine cont de posibilitile pacientului (materiale, fizice)
MF trebuie s ntrein legturi funcionale i s ia legtura cu serviciile specializate (planificarea, programarea)
n cadrul strilor de urgen sau grave, se evit tergiversarea investigaiilor
8. Sinteza diagnostic n medicina de familie.
analiza sistemica a datelor sinteza diagnostica si terapeutica
sinteza diagnostica = diagnosticarea si ierarhizarea tuturor bolilor pe care le prezinta individul cu scopul de a stabili o strategie
terapeutica adaptata
Metoda de realizare a sintezei diagnostice:
inventariere simptome
stabilire legaturi intre ele

grupare simptome, semne in sindroame

grupare sindroame in boli
diagnosticul tuturor bolilor
stabilirea legaturilor cu mediul de viata
ierarhizarea bolilor
stabilirea unui diagnostic integral

9. Criteriile de ierarhizare a bolilor.

ierarhizare elaborare tactica terapeutica
este valabila doar la momentul respectiv
Criterii:
1) pe primul plan = boli care pun in pericol iminent funciile vitale ale organismului
2) boli acute naintea bolilor cronice
3) boli cu evoluie mai rapid naintea bolilor cu evoluie mai lent
4) boli cu evoluie nefavorabila naintea bolilor cu evoluie favorabil
5) boli cu evoluie imprevizibil naintea bolilor cu evoluie previzibil
6) boli care produc o suferin mai puternic naintea celor care produc o suferin mai mic
7) boli care au un tratament eficace naintea celor care nu au tratament eficace
8) Revizuirea ierarhiei ori de cate ori apar modificri n starea bolnavului

Tema 8 PARTICULARITILE TRATAMENTULUI N MEDICINA DE FAMILIE. SINTEZA TERAPEUTICA N

MEDICINA DE FAMILIE.
1. Factori ce determin particularitile tratamentului n medicina de familie.
posibilitatile limitate ale medicului de familie
particularitati conditionate de natura bolii boli care necesita internare in spital
particularitati determinate de bolnav
necesitatea de a tinterveni in urgente
necesitatea colaborarii cu alti specialisti
tratamentul integral al bolnavului
supravegherea continua a bolnavului
importanta tratamentului nemedicamentos
cointeresarea pacientului, familiei cresterea compliantei la tratament
consilierea pacientului (rol de advisor)
necesitatea ingrijirilor terminale (tratament paliativ)
Boli care necesit internarea n spital
Boli care pun n pericol iminent viaa bolnavului
Boli care afecteaz grav funciile vitale
Boli care necesit o intervenie chirurgical iminent
Boli care necesit o monitorizare permanent
Boli grave pentru care nu avem un diagnostic cu certitudine
Boli care presupun o evoluie nefavorabil
Boli n care pot interveni complicaii grave
Boli care necesit investigaii deosebite
Boli care necesit tratamente deosebite
Boli psihice grave
Unele boli infecioase
Bolnavi care necesit internare
Bolnavi cu o stare general alterat
Bolnavi cu o reactivitate deosebita
Bolnavi alergici
Bolnavi care nu coopereaz
Unii bolnavi psihici
Bolnavi care nu au condiii minime de ngrijire la domiciliu

 Bolnavi din familii dezorganizate

Bolnavi singuri, prsii
2. Principalele activiti terapeutice ale medicului de familie.
activitatile terapeutice fac parte din planul de tratament
1) Recomandri de regim
2) Recomandri de alimentaie
3) Aplic o metod de prevenie (primar, secundar, teriar, cuaternar)
4) Consiliere pentru schimbarea modului de viata
5) Indic un tratament medicamentos, presupune alegerea individual a remediilor farmacologice.
6) Practic mica chirurgie
7) Recomand tratament balneo-sanatorial
8) Recomand spitalizarea i spitalizeaz
9) Urmrete rezultatele tratamentului
10) Consiliere psihologic
11) Recomandri de recuperare
12) Efectueaz recomandri pentru reorientarea profesional sau de pensionare
13) Planul de dispensarizare, care cuprinde specificul controalelor periodice de bilan ale bolii de baz (manevre clinice,
investigaii, evaluarea rezultatelor terapeutice).
14) Aplic o metod alternativ de tratament - apiterapia, sacroterapia, aromoterapia, etc.
3. Decizia terapeutic n Medicina de Familie. Particulariti. Boli i bolnavi care necesit internare.
se bazeaza pe argumente si dovezi stiintifice
protocoale clinice nationale pt cele mai frecventa patologii
4. Supravegherea tratamentului: tipuri i modaliti de monitorizare.
In medicina de familie = supraveghere episodica, care se divizeaza in ordinara si speciala
Supravegherea ordinara apreciere:
1) complianta bolnav
2) toleranta la preparate
3) eficacitatea
Supravegherea speciala supravegerea:
1) bolnavilor cu risc (n/n, copii, gravide, batrini, etc)
2) medicamentelor cu risc
5. Medicina defensiv n medicina de familie. Cauzele practicrii.
medicina defensiva = compromisul, abaterea de la ceea ce crede madicul ca e necesar de facut la ceea ce crede pacientul ca trebuie
de facut
creste cheltuielile pt sanatate
expune pacientul la riscuri inutile
nu ajuta pacientul, previne o actiune judiciara
Cauzele medicinei defensive:
criza de timp
evitarea reclamaiilor
teama de a pierde bolnavul din list
evitarea unor conflicte cu bolnavul
evitarea unor discuii inutile
comunicare dificil cu pacientul
bolnav necooperant
neinformarea pacientului
diferene de opinii
insuficiena pregtirii bolnavului
lipsa de nelegere a pacientului
evitarea stresului
bolnav cu personalitate accentuat
6. Sinteza terapeutic: alctuirea strategiei de tratament.
inventariere boli
stabilire legaturi intre boli
ierarhizare boli
elaborare conduita terapeutica in dependenta de tabloul clinic general
evitare efecte adverse asupra celorlalte boli

elaborare strategii terapeutice in functie de ierarhia bolilor

schimbarea conduitei terapeutice in functie de evolutia bolilor
schimbarea strategiei terapeutice in functie de modificarea ierarhiei bolilor
7. Prevederile Programului Unic de Asigurri Medicale pentru tratament n AMP.
Tema 9 PACIENTUL N CONTEXTUL FAMILIEI. FAMILIA I BOALA. ASISTENA CENTRAT PE FAMILIE.
1. Definiia familiei. Clasificarea familiilor. Funciile de baza ale familiei.
familia = grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care sunt legate de relatii natural-biologice, psihologice, morale,
juridice
OMS: familia = o persoana sau un grup de persoane care traiesc impreuna si au legatiri de singe, prin casatorie, adoptiune
Clasificarea familiilor:
traditionala
familia nucleara
diaida nucleara
familia largita (verticala/orizontala)
cu un singur parinte
poligama
netraditionala
consensuala (concubinaj)
binucleara
reconstituita (vitrega)
uniunea homosexuala
structuri cvasifamiliale
relatii de familie afiliate
Functiile familiei:
1) economica
2) socializare
3) solidaritate
4) sexual-reproductiva
Functiile sociale ale familiei:
o angajamentul emoional, social i economic dintre soi;
o ngrijirea copiilor, vrstnicilor i a rudelor cu deficiene;
o educarea i socializarea copiilor i chiar a prinilor;
o protecia membrilor familiei;
o realizarea necesitilor individuale de baz, ale fiecrui membru al familiei.
Elemente de dezvoltare a familiei n context evolutiv istoric. Familia contemporan, caracteristici, particulariti,
provocri.
criteriul de clasificare a formelor de organizare familiala practicile sexuale si maritale
Forme de organizare familiala:
promiscuitatea
casatoria in grup = poliginandrie; familia punulua
poligamia
monogamia seriala/stricta
familia traditionala = autoritate, ierarhie, represiune
famila contemporana = cooperare
3. Tipuri de familie i stiluri de intercomunicare familial
1) despotic
2) bastion
3) vulcan
4) al treilea e de prisos
5) cu idol
6) azil
7) teatru
8) liberala
9) egalitate
10) patriarhala
11) romantica
12) spirituala
4. Ciclul vieii de familie. mbuntirea ciclului de via al familiei.
ciclul vietii de familie = etapele emotionale si intelectuale prin care un om trece din copilarie pina la batrinete in calitate de
membru al unei familii
Etape:
2.

 perioada de celibat
cuplul/ mariajul
parinti cu copii la diferite virste
virsta a treia
tranzactiile cu succes intre diverse etape preventie boli, tulburari emotionale
Cicluri ale vietii:
crestere si dezvoltare (copilarie, pubertate, adolescenta)
perioada de adult (pina la 65 de ani)
virsta de regresie
5. Caracteristica scurta a unor etape ale ciclului de via a familiei. Stadiul de celibat. Vrsta mijlocie. Relaiile n
familia lrgit.
6. Etape ale ciclului vieii de familie. Cuibul gol. Vrsta a treia. Caracteristici scurt.
Etapa cuibul gol se subimparte in:
contractie familiala
cuib gol
7. Familia i boala. Impactul bolii asupra familiei i familiei asupra bolii.
Impactul bolii asupra familiei:
financiar
habitual
psihic
structural
Modalitati de diminuare a impactului:
o buna comunicare
o adaptare compensatorie
o coeziune familiala solida
Impactul familiei asupra bolii:
factorul social
factorul cultural
factori traditionali
Reactiile familiei la boala:
o negarea bolii
o neincrederea in precizia diagnosticului
o furia, revolta
o depresia
8. Caracteristica serviciilor centrate pe familie.
abordare multilaterala a pacientului
implicarea membrilor familiei familia devine parte colaborativa in procesul curativ, preventiv, de recuperare
se tine cont de necesitatile intregii familii, considerate ca factor de decizie
organizarea echipelor interdisciplinare
formare grupuri de parinti cu probleme similare
specialistul isi manifesta puterea sa prin intermediul capacitatilor familiei
Lucru n echip. Familia i activitatea n echip a medicului de familie; echipa multidisciplinar, interdisciplinar
i transdisciplinar; caracteristici.
echipa multidisciplinara: specialisti independenti, ofera consultatii, comunicare minima intre ei
echipa interdisciplinara: grad mai inalt de colaborare, coeziunea specialistilor in echipa; persista protectionismul profesional
echipa transdisciplinara: considerarea holistica a pacientului complex; mai cost-eficient; colaborarea cu familia; terapie integrala
consolidare colectiva: 3 elemente familia, specialistii, mediul; directionarea comuna spre resursele accesibile
Ordin 695 MS, 2010
numarul optimal de populatie pt un CS = 4500 locuitori
Norme de reglementare a Asistenei Medicale Primare din Republica Moldova
1. Dispoziii generale
Asisten medical primar = parte component a sistemului de sntate din RM, constituie asistena medical esenial, care este
universal accesibil pentru indivizii i familiile din comunitate, i este orientat spre satisfacerea necesitilor de sntate de baz
ale comunitii.
Serviciile medicale primare cuprind ngrijirile de sntate de prim-contact i monitorizarea permanent a pacienilor, indiferent de
prezena sau absena bolii.
Medicina de familie = specialitate medical, obinut in condiiile legii, care asigur asistena medical primar i continu a strii
de sntate prin aciuni preventive, educaionale, terapeutice i de recuperare contribuie la promovarea strii de sntate a
individului, a familiei i a colectivitii.
Medicul de familie:
asigura i coordoneaz asistenta medicala personala, primara si continua a individului si familiei
asigura o asistenta medicala comprehensiva, bio-psiho-social pentru ambele sexe si pentru toate virstele
9.

coordoneaz i integreaz serviciile medicale furnizate pacienilor de ctre el insui sau de ctre ali furnizori medicali,
acionind ca un filtru in accesarea de ctre populaie a altor tipuri de asisten medical a sistemului de sntate
acord ingrijiri persoanelor in contextul familiei i familiilor in cadrul comunitii
Principiul de baz in organizarea asistenei medicale primare este asigurarea accesului populaiei la servicii medicale primare
eseniale i calitative de sntate.
2. Caracteristicile medicinii de familie
Caracteristicile medicinii de familie:
1) punctul de prim contact in cadrul sistemului de sntate
2) folosete eficient resursele sistemului de sntate coordonnd asistena medical
3) colaboreaz cu ceilali reprezentani din asistena medical primar i asigur legtura pentru celelalte specialiti
4) este orientat ctre individ, familie i comunitate
5) comunicarea direct medic pacient relaie in timp
6) continuitatea actului medical
7) rezolv problemele de sntate acute i cronice ale pacienilor
8) rezolvarea problemelor de sntate ale comunitii
9) se ocup de probleme de sntate in dimensiunea lor fizic, psihologic, social i cultural
Tendinele actuale ale medicinii de familie sunt urmtoarele:
a) spre profilaxie;
b) spre medicina omului sntos;
c) spre promovarea strii de sntate;
d) spre asistena medical primar a populaiei
Funciile medicinii de familie:
1) asigurarea accesibilitii populaiei la asisten medical;
2) prevenie primar, secundar i teriar;
3) prevenie specific;
4) promovarea sntii;
5) supravegherea sntii;
6) identificarea persoanelor din grupurile de risc;
7) asigurarea asistenei medicale curente;
8) coordonarea serviciilor medicale in raport cu nevoile concrete ale bolnavului;
9) supraveghere medical continu a individului, familiei i colectivitii;
10) supravegherea sntii reproducerii i planificarea familial;
11) supravegherea gravidelor i copiilor;
12) colarizarea pacienilor;
13) recuperarea i reintegrarea social a bolnavilor;
14) lucrul cu persoanele defavorizate, din grupurile de risc, cu maladii social condiionate;
15) asigurarea ingrijirilor paliative n stadiile terminale de boal;
16) selectarea pacienilor ce necesit asisten specializat de ambulator i spitaliceasc i organizarea referirii ctre acetea,
la indicaii medicale.
3. Serviciile medicale primare furnizate n cadrul instituiilor de asisten medical primar
Instituiile de AMP furnizeaz servicii medicale primare ctre:
1) pacienii inscrii pe lista proprie, in baza cererii depuse conform principiului de liber alegere, indiferent de statutul
persoanei (asigurat sau neasigurat)
2) persoane din alte instituii in caz de urgene medico-chirurgicale
3) alte situaii justificate din punct de vedere medical.
Instituiile medico-sanitare de AMP ofer servicii
medicale primare de baz = definitorii pentru domeniul de competen al AMP, conform profesiogramei medicului de
familie, care pot fi oferite de toi MF, in cadrul consultaiei medicale
medicale extinse (adiionale) = servicii pe care instituiile de AMP le pot oferi i care depesc sfera tradiional de
cuprindere a asistenei medicale primare, fiind legate de competene suplimentare i dotri speciale
Serviciile medicale primare de baz:
1) intervenii de prim necesitate in urgenele medico-chirurgicale, inclusiv la domiciliu;
2) servicii medicale preventive:
colarizarea populaiei
programul de imunizare
depistarea activ a persoanelor cu risc sporit de imbolnvire pentru afeciuni selecionate
supravegherea medical activ la aduli i copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat
3) monitorizarea bolilor cronice:
supraveghere medical activ pentru cele mai frecvente boli cronice
iniierea si meninerea tratamentului de susinere
asigurarea evalurilor periodice clinico-instrumentale, de laborator i consultativ-specializate
4) servicii medicale de consultan pentru gravide, copii, adolesceni, virstnici, persoane social-vulnerabile, persoane cu handicap
i bolnavi terminali;
5) planificare familial;

6) supravegherea gravidelor, luzelor, copiilor;

7) unele proceduri de mic chirurgie;
8) servicii medico-sociale: ingrijiri medicale la domiciliu, ingrijiri paliative in faza terminala.
Servicii medicale adiionale:
1) diagnosticul maladiilor la nivel de AMP
2) tratamentul de reabilitare i organizarea asistenei farmaceutice
3) activiti de suport etc.
4. Organizarea instituiilor de asisten medical primar
Instituiile de AMP se clasific dup urmtoarele criterii:
a) locul de desfurare a activitii;
b) numrul populaiei deservite;
c) forma juridic de organizare;
d) complexitatea serviciilor medicale primare acordate.
In funcie de criteriile menionate, AMP se acord in:
a) Centre ale Medicilor de Familie;
b) Centre de Sntate, inclusiv autonome;
c) Oficii ale Medicului de Familie;
d) Oficii de Sntate
CMF
Centrele Medicilor de Familie se organizeaz in localitile urbane, locul de reedin a administraiei publice locale teritoriale i
sunt contractate la direct de ctre CNAM.
CMF se clasific:
1) CMF de categoria III - pin la 40 000 populaie;
2) CMF de categoria II - 40 000 - 80 000 populaie;
3) CMF de categoria I 80 000 populaie i mai mult.
N.B. Numrul populaiei include populaia din cadrul CS, OMF i OS din componena CMF, inclusiv din cadrul CS autonome,
instituii private.
CS
Centrele de Sntate se organizeaz de regul in localitile rurale i, in funcie de forma juridic de organizare, ele pot fi:
1) autonome (publice sau private), contractate la direct de ctre CNAM;
2) subdiviziuni ale Centrului Medicilor de Familie.
Centrul de Sntate deservete cel puin 4500 locuitori.
Clasificarea CS in funcie de numrul populaiei deservite, inclusiv din OMF i OS din componena sa:
1) CS categoria IV - 4500 - 6000 populaie;
2) CS categoria III 6000 - 9000 populaie;
3) CS categoria II - 900 - 11500 populaie;
4) CS categoria I - 11500 populaie i mai mult.
CS, inclusiv cele autonome, pot avea un numr de populaie mai mic de 4500 in cazurile cind amplasarea geografic nu permite
organizarea accesului populaiei la asisten medical in CS nominalizat, despre cazurile date fiind informat MS, cu prezentarea
argumentrilor coordonate cu administraia public local.
OMF
Se organizeaz in localitile rurale cu populaie de la 900 pin la circa 3000 locuitori, in care activeaz respectiv 1 i 2 medici de
familie.
OS
Se organizeaz in localitile rurale cu populaie pin la 900 locuitori, in care activeaz numai asistente medicale de familie.
5. Managementul instituiei de asisten medical primar
Metode manageriale:
1) durata unei consultaii = 20 de minute; durata programului de lucru in instituie = 5 ore;
2) activitile echipei MF in instituie doar in baz de programare;
3) obligatoriu trierea primar a pacientului i preconsultaia la nivel de asistent medical;
4) delimitarea/separarea activitii asistentului de consultaia MF;
5) concentrarea activitilor echipei MF pe promovarea modului sntos de via prin crearea colilor de sntate pentru pacieni
cu HTA, astm bronic, DZ; program de abandonare a fumatului; coala model a mamei; alte msuri profilactice la tema educaiei
pacientului i modului sntos de via;
6) principiul alegerii libere a MF.
6. Programarea activitii instituiei de asisten medical primar
La programarea serviciilor medicale se vor lua in considerare cel puin urmtoarele criterii:
1) programul zilnic de activitate al medicului de familie, luind in considerare faptul c timpul mediu/consultaie este de 20 minute;
2) luarea n consideraie/programarea posibilei vizite a pacientului cu maladie urgent;
3) includerea in programul zilnic de activitate a medicului de familie a timpului
preconizat pentru lucrul cu documentaia medical i statistic, alte activiti posibile (edine, seminare, activitatea de iluminare
sanitar, colarizarea pacienilor, etc.).
Fac excepie de la prevederile menionate:

1) situaiile de urgen medico-chirurgical;

2) instituiile medico-sanitare din localitile rurale unde, din cauza lipsei mijloacelor tehnice necesare, nu exist posibilitatea
efecturii programrilor telefonice sau prin oricare alte mijloace;
3) serviciile medicale paraclinice recomandate bolnavilor cu un diagnostic prezumtiv sau cert de afeciune acut consemnat n
biletul de trimitere.
7. Organizarea activitii, funciile i drepturile medicului de familie
Medicul de familie indeplinete urmtoarele funcii:
1) instruirea sanitaro-igienic a populaiei, promovarea modului sntos de via, educaia sexual, planificarea familiei, educaia
copilului sntos etc.;
2) asistena medico-profilactic i consultativ privind imunizarea, alimentaia, educaia igienic a copiilor, profilaxia i depistarea
precoce a patologiilor la copii, investigarea medical a copiilor pentru admiterea, inclusiv la nceputul anului colar, in instituiile
precolare i preuniversitare, asigurarea sntii reproducerii, planificarea familiei, asigurarea graviditii fr risc, contracepie,
etic, psihologie;
3) identificarea persoanelor din grupurile de risc, organizeaz i desfoar activiti de profilaxie in vederea depistrii factorilor
de risc, precum i identificrii formelor precoce i tardive ale maladiilor, inclusiv social-condiionate i sntatea reproducerii;
4) examenele medicale profilactice anuale, inclusiv la angajare i periodice;
5) realizarea programelor de imunoprofilaxie a populaiei;
6) asisten medical de urgen tuturor pacienilor, indiferent de prezena acestora in list, viza de reedin, locul de trai,
naionalitate, religie, iar la necesitate spitalizarea oportun a acestora;
7) activiti curative i de reabilitare;
8) colarizarea, evidena i supravegherea (dispanseric) a pacienilor cu efectuarea examinrilor necesare, tratamentului i
reabilitrii strii sntii;
9) asistena medical necesar in cadrul asigurrii obligatorii de asisten medical cu referirea, la indicaii medicale, la alte
instituii medico-sanitare;
10) consultaiile bolnavilor de ctre specialitii de profil, inclusiv spitalizarea pacientului in modul stabilit;
11) asistena medical la domiciliu pacienilor, in cazul strilor acute i acutizrii maladiilor cronice, la copii, persoanele virstnice
i nedeplasabile;
12) consult i organizeaz trimiterea pentru internare urgent i programat in spital;
13) indic i supravegheaz tratamentul in cabinetul de proceduri i staionarul de zi;
14) efectueaz expertiza incapacitii temporare de munc, trimiterea la expertiza medical a vitalitii;
15) trimiterea la tratamente de recuperare, inclusiv balneosanatoriale;
16) acordarea ajutorului medico-social de comun cu organele proteciei sociale, alte instituii de stat
17) activiti antiepidemice;
18) informeaz Serviciul de Supraveghere de Stat a Sntii Publice despre cazurile de boal transmisibil aflate sub
supraveghere epidemiologic;
19) organizarea activitii de eviden, completarea i inerea la zi a documentaiei medicale primare i statistice medicale,
planific activitile i periodic evalueaz rezultatele;
20) asigur delegarea activitilor pentru realizare de ctre personalul subordonat, monitorizeaz i controleaz executarea lor.
8. Organizarea activitii, funciile, responsabilitile i drepturile asistentului medical de familie
Sarcinile de baz ale asistentului medical de familie din cabinetul de triaj sunt urmtoarele:
1) msurarea temperaturii
2) msurarea tensiunii arteriale
3) msurarea tensiunii intraoculare
4) msurarea frecvenei contraciilor cardiace
5) determinarea frecvenei respiraiei
6) efectuarea electrocardiografiei
7) efectuarea antropometriei la aduli i copii
8) recomandarea efecturii unor examinri medicale profilactice
9) completarea iniial a documentaiei medicale primare i inregistrarea rezultatelor examinrilor preventive obinute in modul
stabilit (in fia medical de ambulator a pacientului (F 025/e) i documentaia de eviden a activitii cabinetului de triaj)
10) glucometria (in caz de necesitate).