EVOLUTIA EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI IN BANATUL ISTORIC

Invatamantului si legislastiei scolare din provinicia banateana in perioada cuprinsa

intre ultimele decenii ale secolului al XVIII si primele doua decenii ale secolului XX.
Banatul a traversat cateva experiente deosebite in istoria invatamantului romanesc
si concomitant a fost arealul unor experinte reusite in domeniul invatamantului
elementar, prin care a fost posibila alfabetizarea timpurie a populatiei intr-o
proportie ridicata, fapt care a permis cel putin cunoasterea scrisului, cititului.
Accesul elementelor romanesti la o intructie de rang superior, la scolile secundare
din Banat sau din alte areale geografice , iar dupa 1820-1830 intr-un numar ridicat
la Universitati apusene a fost facilitate de numeroasele reforme implementate in
domeniul invatamantului banatean care si-a avut debutul in perioada monarhiei
luminate.
In perioada 1867-1918 marea majoritate a romanilor care studiasera la
universitatile ungare proveneau din aceasta provincie. Accesul la instructie si
educatie a fost permisiv primordial categoriilor sociale de jos , cele care studiau in
asa zisele scoli populare.Astfel de la institutii scolare isi au inceputurile in perioada
Luminilor.
In baza decizilor congresului bisericesc din 1769 si a Regulamentului ilir din 1770, a
supus dezbateri si aprobari proiectul de organizare a invatamantului national din
Banat.Un an mai tarziu s-a infintat Comisia scolara pentru Banat. Din punct de
vedere dictrinar pedagogic reforma scolara s-a suprapus cu reforma generala din
Austria inaugurata de Felbiger , cu efecte directe asupra scolilor germane si celor
din granita militara. Reforma scolara a debutat in provincia Banateana in anul 1774
cand au fost aplicate pentru scolile germane si cele de la granita militara precum si
Legea Regulae Directivae , ultima aplicata scolilor ortodoxe din provincie . Prima
lege stabilea un invatamant elementar organizat in trei tipuri de scoli : triviale ,
capitale si normale.
Prin Legea XXXVIII /1868 s-a introdus obligativitatea invatamantului pentru copiii cu
varste intre 6 si 12 ani si cerinta fregventarii cursurilor de repetitie pentru copii cu
varste intre 12 si 15 ani.
In perioada 1867-1918 , in intregul Banat s-au contruit si functionat mai multe
categorii de scoli elementare si anume scoli confectionale, scoli comunale, de stat si
particulare.
Invatamantul elementar desi nu era eliberat total de controlul bisericii, devine o
component a politicii de stat privind alfabetizarea populatiei banatene si asigurarea
unei instructii prin care se urmarea transformarea autohtonilor intr-un factor
productive, loial Coroanei austriece. Se preda citirea si scrierea , aritmetica si

religia, invataturi morale si cantari bisericesti , impunand necesitatea uniformizarii

materiilor si a metodelor de predare. Planul mai impunenea ca scoala sa fie
fregventata de copii intre 6-12 ani

PAUL IORGOVICI (1760-1808) a fost adept al miscarii social- politice

francize specific epocii luminilor, a fost fondatorul unui ziar in limba
romana, in care erau probagate, apreciereacercurilor oficiale vieneze,
periculoasele idei delibertate ale francezilor. Este cunoscut in special prin
propunerile judicioase privind imbogatirea vocabularului limbi romane ,
precum si prin lucidele observatii gramaticale curpinse in lucrarea
Observatiunide limba romaneasca. In opinia sa , educatia reprezinta alt
ceva decat ingrijirea pe care animalele o ofera puiilor lor, educatia omului
consta in grija de a face, a creste si a dezvalui intransii talentele care ei ()
au capatat cu nasterea impreuna.
Ceea ce caracterizeaza educatia este finalitatea sa sociala :prin educatie,
copilul este pregatit spre a deveni util societatii
El considera ca omul este o fiinta educogena, ca purcede din mainile
naturii imperfect, cu o plecaciune numai lui innascuta catre
perfectiune .Omul nu este o fiinta perfecta , dar este una perfectibila
.Factorul determinant in perfectionarea omului este mediul , in special mediul
social , dar prin acesta Iorgovici intelegea si educatia :Daca pruncul va
creste la mana buna si indreptatoare , va fi bun , aplecaciunea lui innascuta
catre perfectiune se va dezvalui si pruncul se va face asemenea acelor intre
care a crescut .
DIMITRIE TICHINDEAL (1775-1818)A promovat o conceptie luminista
privind rolul activ al stiintei si culturii in emanciparea economica, sociala si
politica a omului . Bunastarea populatiei era in opinia sa , direct dependent
de nivelul cultivarii ei .Scoala devenea astefl un factor de progress social ,
prin ea se poate risipi atat ignoranta , cat si saracia sociala .