Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Românilor PDF
Istoria Românilor PDF
I.
Limba daco-getilor
Dacii si getii vorbeau aceeasi limba, afirma geograful antic Strabo. Ei au fost
numiti geti in izvoarele grecesti si daci in izvoarele latine, dar ei erau unul si acelasi
popor.
Limba daco-getilor este un dialect al limbii traco-dace care face parte din familia
limbilor indo-europene, dintr-un grup care mai cuprinde: sanscrita, persana, sciatica,
limbile popoarelor baltice, limbile slave (grupul satem). Celalalt grup cuprinde greaca,
latina, celtica, germana (grupul kentum).
Limba traco-daca a disparut, s-au pastrat putine urme: nume de plante medicinale,
nume proprii de personae, locuri, rauri (cca. 160 de cuvinte).
Religia daco-getilor
o daco-getii credeau in zei:
- zeul suprem al cerului si al pamantului a fost Zalmoxis (sau Gebeleizis)
- un zeu al razboiului, Derzelas sau Derzid,
- o zeitate feminina pe nume Bendis, ce corespunde zeitelor Artemis sau
Diana din mitologia greaca, respectiv romana.
o Daco-getii credeau in nemurire, in viata de dincolo de moarte
alaturi de Zalmoxis, zeul suprem. De aceea ei primeau moartea cu
seninatate.
o Mortii erau incinerati iar cenusa era depusa in urne ce se ingropau
in pamant.
o Cultul consta in slujbe, ceremonii si incantatii facute de preoti, de
obicei pe munte.
o Slujbele religioase aveau loc in sanctuare cum sunt cele
descoperite la Costsesti, Blidaru, Piatra Rosie, etc.
Imperiul roman constituia un pericol pentru statul dac, motiv pentru care
Burebista s-a amestecat in razboiul civil de la Roma dintre Caesar si Pompei, ajutandu-l
pe Pompei. Victoria lui Caesar a fost urmata de organizarea unei expeditii de pedepsire a
lui Burebista intrerupta de moartea conducatorului roman(44 i. Hr.).
La moartea lui Burebista, statul dac s-a destramat. S-au format patru, apoi cinci
unitati statale: in Transilvania, in Moldova, in Maramures, in regiunea subcarpatica a
Munteniei.
Urmasii lui Burebista
Deceneu (44 i. Hr.) rege si mare poet (concentra in mainile sale puterea laica si
religioasa), a preluat conducerea statului lui Burebista, dar statul condos de acesta
se limita in zona Muntilor Orastie.
Comosicus a fost rege si mare poet al statului dac din Transilvania.
Coryllos-Scorilo (? - 68/69 i. Hr.) a fost rege timp de 40 de ani in statul dac cu centrul
in Muntii Orastie.
Diurpaneus-Duras (68/69 87 d. Hr.) a condus statul dac cu centrul in Muntii
Orastiei. In iarna 85/86 d. Hr., dacii au facut o incursiune in provincial Moesia
In anul 106, in urma victoriei obtinute de armata romana asupra dacilor teritoriul
locuit de daci a fost divizat astfel:
provincia Dacia, care cuprindea Transilvania, Banat, Oltenia, a
carei populatie autohtona a fost supusa unui intens proces de romanizare;
o parte a teritoriului (sudul Moldovei, Muntenia, si partea de rasarit
a Olteniei) a fost anexat provinciei Moesia inca din anul 46;
teritoriul locuit de dacii liberi (costobocii, carpii, dacii mari):
Maramures, Crisana, nordul Moldovei. Prezenta dacilor liberi la granitele
provinciei a impus aducerea unui numar mare de legiuni si construirea de
fortificatii (castre).
I.
Factorii romanizarii:
Administratia. Prin intermediul administratiei romane, formata din functionari
provinciali (procuratori) si functionari locali (magistri sau prefecti) din orase sau
comunitati rurale, ce foloseau ca limba oficiala limba latina, romanizarea a capatar un
caracter organizat.
Armata. Fiind o provincie de granita, expusa atacurilor barbarilor de la hotare, provincia
Dacia avea nevoie de un sistem de aparare bine organizat. De aceea, imparatii romani au
dispus construirea unui numar mare de castre, cum erau cele de la: Apulum, Dierna,
Micia, Porolissum, Romula, in care stationau in numar mare legionari (Legiunea a XIII-a
Gemina la Apulum, Legiunea a V-a Macedonica la Potaissa) sau trupe auxiliare (Micia).
Intre acesti soldati si populatia autohtona au avut loc schimburi culturale, soldati cu nume
dace au intrat in armata romana, ceea ce a contribuit la intensificarea romanizarii
provinciei Dacia.
Veteranii. Dupa satisfacerea stagiului militar, o mare parte a veteranilor au parasit
armata dar s-au stabilit in provincia Dacia. Ei au ocupat functii administrative, au primit
compensatii banesti, pamant, si-au intemeiat familii pe teritoriul provinciei, contribuind
astfel la procesul de romanizare.
Colonistii. In provincia Dacia au fost colonizati, in mod organizat, un numar mare de
locuitori din celelalte provincii ale imperiului, vorbitori ai limbii latine populare, purtatori
ai culturii romane. Acestia au patruns in toate domeniile economiei (agricultura, minerit,
mestesuguri), au populat vechile asezari si au intemeiat altele noi, de tip roman:
canabae (asezari rurale situate in jurul castrelor) si mai tarziu, vicus, pagus si villa
rustica. Convietuind cu autohtonii, aflati intr-un contact nemijlocit cu acestia, colonistii
au imprumutat daco-getilor elemente de civilizatie romana, constituindu-se intr-un factor
activ al romanizarii.
Urbanizarea. Dupa cucerire, Dacia a fost supusa unui intens proces de urbanizare prin
construirea dupa model roman, uneori pe locul vechilor asezari, a unui numar mare de
orase cu statut de municipia (Dierna, Porolissum, Tibiscum, Troemsis) sau cu statut de
coloniae (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum, Potaissa). Centre
administrative, economice, culturale, orasele au constituit puncte de schimb cultural intre
autohtoni si noii veniti, contribuind astfel la romanizarea provinciei Dacia.
Viata economica. Activitatea economica din toate domeniile(agricultura, minerit,
mestesuguri, constructii, schimb de marfuri) a constituit un alt factor al romanizarii
datorita legaturilor ce s-au stabilit intre autohtoni si colonisti in cadrul activitatilor
desfasurate pe teritoriul Daciei romane si datorita participarii lor la viata economica a
Imperiului.
Justitia. Normele juridice romane au fost introduse si aplicate pe teritoriul provinciei,
ceea ce a impus autohtonilor cunoasterea acestor norme si exercitatea drepturilor lor in
limba latina, contribuind astfel la desfasurarea procesului de romanizare. Norme ale
dreptului roman se vor regasi in dreptul romanesc cutumiar de mai tarziu.
Viata culturala. A fost atestata existenta de scoli in cadrul carora se invata scrisul si
cititul in limba latina pe intreg teritoriul stapanit de romani, in Dacia si Moesia Inferior.
Viata religioasa. Fenomenul interpretatio romana (preluarea unor divinitati dace sub
nume romane: Zalmoxis, Bendis), adorarea unor divinitati romane (Inunona, Mineva,
Jupiter, Venus), practicarea cultelor in limba latina au dat nastere elementelor de
sincretism religios (contopirea unor divinitati asemanatoare, dar de origini diferite, intruna singura), ceea ce demonstreaza legaturile spirituale daco-romane, influentele
reciproce care au aujutat la romanizarea autohtonilor din Dacia.
Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana
10
11
13
14
15
16
17
18
II.
II.
1. Biserica si domnia
19
20
21
22
II.
1388 1389, iarna Mircea cel Batran a participat cu un corp de oaste la batalia de la
Kossovopolje (Campia Mierlei) impotriva turcilor si a anexat Dobrogea la Tara
Romaneasca.
1389 a incheiat alianta cu domnul Moldovei, Petru I (1374-1391), pentru a contracara
pretentiile Ungariei de a-si extinde stapanirea asupra tarilor romane, mai ales ca
regele Ungariei Sigismund de Luxemburg (1387-1437) era nemultumit de
preluarea Banatului Severinului, Amlasului si Fagarasului de catre Mircea.
1389, 10 decembrie la Radom s-a incheiat, prin mijlocirea domnului Moldovei, tratatul
de alianta cu regele Poloniei, Wladislav Jagello, impotriva Ungariei.
1393 a intreprins o expeditie la Karinovasi, in sudul Muntilor Balcani, incheiata cu
succes.
1394, 10 octombrie batalia de la Rovine incheiata cu infrangerea armatei otomane
condusa de Baiazid Ilderim (Fulgerul).
1395, 7 martie Brasov, tratat de alianta cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg,
impotriva turcilor.
1396 cruciada antiotomana de la Nicopole, organizata de Sigismund de Luxemburg cu
participarea lui Mircea cel Batran si a cavalerilor occidentali (in special a celor
burgunzi):
- 1396, vara cruciatii au cucerit Vidin, Rahova, Nicopole;
- 1396, 25 septembrie a avut loc lupta de la Nicopole incheiata cu un dezastru
pentru cruciati care s-au retras in dezordine. Mircea a pierdut cetatea Turnu.
1397, septembrie-octombrie a avut loc infruntarea cu turcii in Campia munteana
incheiata cu izgonirea turcilor si recuperarea cetatii Turnu.
1403, 23 septembrie a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun, alianta cu
Wladislav Jagello.
1406, noiembrie initiativa lui Sigismund de Luxemburg de a organiza, impreuna cu
Mircea cel Batran, o noua cruciada antiotomana.
1402-1413 s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai
intai pe Musa, apoi pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.
1417 a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de
catre acesta a independentei Tarii Romanesti.
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova
1402, 12 martie Alexandru cel Bun a incheiat o intelegere cu regele Poloniei,
recunoscand suzeranitatea acestuia, pentru a opri ofensiva Ungariei in Moldova.
23
24
25
26
27
28
Politica externa:
- 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei Basarab, dar a fost
infrant in luptele de la Ojogeni si Nenisori (Ialomita);
- 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rackoczi I;
- 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei Basarab;
- 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de extradare cu
Transilvania;
- 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul Tarii
Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta si indepartarea sa
de pe tron.
29
30
III.
31
32
33
34
35
36
Revolutia de la 1821
Revolutia din Tara Romaneasca se inscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata
pe plan european, de eliberare sociala si nationala. Revolutia romaneasca s-a desfasurat in
stransa legatura cu miscarea de eliberare a Greciei de sub stapanirea otomana, organizata
de societatea secreta Eteria, condusa de Alexandru Ipsilanti.
Cauze:
dominatia straina si regimul fanariot;
razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au
provocat numeroase pierderi;
coruptia si fiscalitatea excesiva;
situatia grea a taranilor, ale caror obligatii au crescut.
Forte participante:
taranii liberi si dependenti;
orasenii;
boerii pamanteni;
pandurii.
Documente programatice:
Proclamatia catre tara citita la Pades, la 23 ianuarie 1821;
Cererile norodului romanesc, februarie 1821;
Proclamatia catre munteni, 3 martie 1821;
Proclamatia din Bolintin, 16 martie 1821;
Proclamatia de la Cotroceni, 20 martie 1821.
Revendicari:
desfiintarea privilegiilor boieresti;
numirea in functii dupa merit;
37
38
39
Bucovina
Adunare populara: 8 mai 1848, la Cernauti, prezidata de Eudoxiu Hurmuzaki.
Document programatic: Petitia tarii.
Revendicari:
autonomia Bucovinei;
drepturi politice.
Banat
Adunare populara: 15 iunie 1848, la Lugoj, prezidata de Eftimie Murgu.
Document programatic: Petitia Neamului Romanesc din Ungaria.
Revendicari:
recunoasterea natiunii romane;
autonomia provinciei.
Consecinte:
chiar daca a fost infranta, revolutia de la 1848 a constituit un pas inainte pe
drumul fauririi natiunii romane moderne;
strangerea legaturilor dintre romanii din cele trei parti romanesti in vederea
intensificarii luptei pentru independenta si unitate nationala.
41
IV.
42
43
44
45
46
47
C. Parlamentul
-
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
Politici economice:
o Prin noi insine Partidul National Liberal;
o Porti deschise Partidul National Taranesc;
Societatea:
o 1930 Populatia rurala 78,9%
- urbana 20,1%
Minoritati nationale: romani 71,9%, maghiari 7,9%, germani 4,1%, evrei
4%, tigani 1%.
o Burghezia in ascensiune, s-a afirmat pe plan economic si politic (industrie,
banci, comert);
o Marii propietari funciari (boierii) au pierdut puterea economica;
o Muncitorimea crestere numerica, grupata in marile orase, s-a afirmat pe
plan politic;
o Taranimea cea mai numeroasa forta de munca;
o Intelectualitatea purtatoare a progresului, angajata in consolidarea
Romaniei mari, a dominat viata politica si culturala.
Conflicte sociale:
o greva tipografilor din decembrie 1918;
o greva generala din octombrie 1920;
o greva de la Lupeni din august 1929;
58
VI.
Monarhia:
1914-1927 rege al Romaniei ai fost Ferdinand:
o prestigiul monarhiei a crescut datorita prezentei suveranilor pe front in primul
razboi mondial, desavarstirii unirii, infaptuirii reformei agrare;
o 15 octombrie 1922 Regele Ferdinand si Regina Maria au fost incoronati la Alba
Iulia, ca suverani ai Romaniei Mari;
o printul Carol al II-lea, casatorit cu Elena, fiica regelui Greciei, era printul
mostenitor al Romaniei. In 1925 a ramas cu Elena Lupescu in Anglia, iar in 1926
a renuntat la prerogativele de print mostenitor;
o 1926-1930: criza dinastica determinata de renuntarea la tron a lui Carol. Print
mostenitor a devenit Mihai, fiul lui Carol. A scazut prestigiul monarhiei;
o in 1927 a murit regele Ferdinand;
1927-1930 Rege al Romaniei a devenit Mihai care era minor, motiv pentru care
prerogativele regale erau exercitate de o regenta formata din Principele Nicolae
de Hohenzollern, Miron Cristea Patriarhul Romaniei, Gheorghe Buzdugan
Presedintele Inaltei Curti de Casatie;
8 iunie 1930 restauratia carlista, revenirea lui Carol in tara. Carol al II-lea a devenit
rege al Romaniei iar criza dinastica s-a incheiat. Pana in anul 1938 acesta a
intreprins actiuni pentru discreditarea partidelor politice si instaurarea unui regim
de dictatura personala in anul 1938.
Partidele politice
- unele partide si-au continuat activitatea (Partidul National Liberal, Partidul
Nationalist Democratic);
- dupa 1918 au aparut partide noi (Partidul Taranesc, Partidul Poporului);
- Partidul Conservator a disparut de pe scena politica;
- In provinciile istorice unite in 1918 au existat partide politice proprii;
59
Partide de dreapta:
- Partidul Poporului (Liga Poporului) fondat la 1 aprilie 1918 de
Alexandru Averescu, s-a bucurat de succes datorita popularitatii
conducatorului partidului. Popularitatea acestui partid a scazut datorita
masurilor luate grevelor si manifestatiilor;
- Partidul National Liberal a fost condus de I. I. C. Bratianu (19091927), Vintila Bratianu (1927-1930), I. G. Duca (1930-1933, asasinat),
Dinu I. C. Bratianu (1933-1947). Acest partid a dominat scena politica
romaneasca mai ales in perioada 1918-1928 (decada bratienista), cand s-a
aflat la guvernare. Liderul partidului, Ion I. C. Bratianu, a avut o influenta
foarte mare asupra regelui Ferdinand;
- Partidul National Taranesc s-a format la 10 octombrie 1926 prin
fuziunea Partidului Taranesc condus de Ion Mihalache condus cu Partidul
National din Transilvania condus de Iuliu Maniu. Acest partid a fost
condus de Iuliu Maniu (1926-1933), Ion Mihalache (1933-1937), Iuliu
Maniu (1937-1947).
Partide de stanga:
- Partidul Social-Democrat din Romania s-a format la 7 mai 1927 si a
avut la lideri pe George Grigorovici si Constantin Titel-Petrescu.
Partidele extremiste:
de dreapta:
o Liga Apararii National Crestine a fost infiintata la 24 martie 1923 de
prof. A. C. Cuza;
o Legiunea Arhanghelului Mihail infiintata la 24 iunie 1927, a avut pe
lider Corneliu Zelea Codreanu. In 1930 a fost creata Garda de Fier.
de stanga:
o Partidul Comunist Roman, instrument al intereselor Uniunii Sovietice,
s-a format la 8 mai 1921. Avea ca lideri pe Gheorghe Cristescu, Stefan
Foris. In 1924, Partidul Comunist a fost scos in afara legii.
Activitatea parlamentara si guvernamentala
Politica in perioada interbelica a fost dominata de lupta intre democratie si
autoritarism:
- optiuni democratice: liberalismul, taranismul;
60
61
62
63
64
65
69
Presedintele
72
73
74
Cuprins
I. De la geneza etnica la geneza statala _____________________________________ 1
I. 1. Civilizatia si istoria daco-getilor _______________________________________1
Procesul de indo-europenizare; etnogeneza tracilor______________________________1
Geneza civilizatiei geto-dace_______________________________________________1
Limba daco-getilor_______________________________________________________3
Religia daco-getilor_______________________________________________________3
Contacte cu alte popoare___________________________________________________3
Izvoarele scrise despre daco-geti____________________________________________4
Statul dac (sec I i. Hr.-sec I d. Hr.)___________________________________________4
I. 2. Trasaturile civilizatiei in Dacia________________________________________6
Provincia Dacia__________________________________________________________6
Elemente ale civilizatiei romane in Dacia_____________________________________7
I. 3. Etnogeneza romaneasca: semnificatia sintezei____________________________7
Etnogeneza romaneasca procesul de formare a poporului roman__________________7
Romanizarea si etapele romanizarii__________________________________________8
Factorii romanizarii ______________________________________________________8
Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana____________________________9
Autohtoni si migratori____________________________________________________10
Formarea poporului roman si a limbii romane; componenetele limbii romane________11
I. 4. Constituirea statelor medievale Transilvania, Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia),
Moldova, Dobrogea_____________________________________________12
Societatea romaneasca in sec IX-XIII________________________________________12
Structuri politice romanesti din sec IX-XIII___________________________________13
Formarea Voievodatului Transilvaniei_______________________________________16
Formarea Statului medieval Tara Romaneasca (Ungro-Vlahia)____________________17
Intemeierea Statului medieval Moldova______________________________________18
Formarea Dobrogei______________________________________________________18
II. Civilizatia romaneasca in context european______________________________19
II. 1. Biserica si Domnia_________________________________________________19
II. 2. Politica externa a voievozilor romani__________________________________22
1. Mircea cel Batran (1386-1418) Tara Romaneasca__________________________22
2. Alexandru cel Bun (1400-1432) Moldova_________________________________22
3. Iancu de Hunedoara Transilvania _______________________________________23
4. Vlad Tepes (1456-1462;1476) Tara Romaneasca___________________________24
5. Stefan cel Mare (1457-1504) Moldova___________________________________24
6. Mihai Viteazul (1593-1601) Tara Romaneasca_____________________________25
75
76
77