Razboiul din Vietnam

Intro: Rzboiul din Vietnam a fost una dintre crizele majore ale Razboiului Rece, ce
a afectat Vietnamul, Laosul si Cambodgia, sic are s-a desfasurat intre 1 noiembrie
1955 i 30 aprilie 1975. Rzboiul a fost purtat ntre Republica Democrat Vietnam
(Vietnamul de Nord), sprijinit de China i Uniunea Sovietic, i Republica Vietnam
(Vietnamul de Sud), sprijinit de Statele Unite. Conflictul s-a ncheiat cu
nfrngerea Vietnamului de Sud i unificarea rii sub conducere comunist,
trupele americane retragandu-se din Vietnam, rzboiul fiind considerat unul dintre
marile eecuri ale politicii externe americane.
Despre Vietna:
Vietnamul a fost o colonie franceza infiintata prin 1884. In
1940, japonezii au pus mana pe colonie, dupa ce Franta a fost infranta de germani.
In august 1945 Vietnamul si-a proclamat independenta, japonezii fiind alungati prin
intrmediul unei revolutii de catre Partidul Comunist Vietnamez, fondat de chinezi
cu suportul americanilor, condus de Ho Chi Minh. Acesta a castigat alegerile in
nordul si centrul tarii si a inceput sa-si intareasca puterea acolo, inainte ca
francezii sa porneasca o ofensiva. In 1954 francezii se retrag, iar Vietnamul este
impartit temporar in doua parti, separate de paralele 17. Conform termenilor
Conventiei de la Geneva, civilii aveau voie sa circule liber intre cele doua parti pe o
perioada de 300 de zile. Aproximativ un milion de catolici din nord au trecut
granita in sud, temandu-se de persecutii din partea coministilor. Ca urmare a
plecarii catolicilor, aproximativ 130.000 trupe revolutionare au trecut granita in
nord, urmand sa se intoarca in sud in doi ani.
Ho Chi Minh vrea ca in cele doua parti sa organizeze un referendum pentru
unificare, dar aceasta propunere este respinsa de Diem, premierul Vietnamului de
Sud, pentru ca lumea il dorea pe primul. Diem a inceput sa-si omoare opozantii
politici, dand vina mereu pe comunisti, si astfel a reusit sa castige alegerile.
Guvernul a fost infrant in cele din urma de o grupare de comunisti din sud, numita
Viet Cong.
Inceperea razboiului: In 1961, John F. Kennedy era presat de infrangerile pe care
americanii le sufereau in Razboiul Rece, si de aceea, a inceput sa-si directioneze
atentia spre Vietnam. Pretextul folosit a fost teoria dominoului, conform careia
daca o tara devine cominista atunci tarile inconjuratoare o vor urma. Incepand cu
anul 1955, s-a declansat campaniaDenuntarea Cominismului, in timpul careia
comunistii au fost arestati, inchisi si torturati sau executati. Pana in 1963,
aproximativ 16.000 de militari americani au ajuns acolo, la inceput doar sa ajute
armata sud-vitenameza, dar aceasta era formata din oameni care mai mult
dezertau decat luptau. Diem este asasinat intr-o lovitura de stat in 1963 sprijinita
de americani, desi Kennedy nu dorea ca acesta sa fie ucis.
Dupa asasinarea lui Kenedy, razboiul ia o intorsatura mult mai violenta, conform
dorintelor lui Lyndon B. Johnson succesorul acestuia. Pentru a primi sprijinul
poporului in ceea ce priveste extinderea razboiului, presedintele se foloseste de un
incident. Pe 2 august 1964, 3 barci vietnameze au fost scufundate dupa ce au
lansat niste torpile asupra unor nave americane care efectuau o misiune de
spionaj, in cadrul operatiunii Desoto. Dupa acest incident, 2 zile mai tarziu,
aceleasi nave, Maddox si Turner Joy, au primit ordine sa-si desfasoare activitatea
mai departe de tarm, cand, spun americanii, au fost atacate de nord-vietnamezi.

Dar, cum era si normal, cele 2 nave au scufundat barcile comunistilor. Problema a
fost, ca nu s-a gasit nicio urma de nord-vietnamez in zona. Mai mult, incidentul a
fost prezentat de presedinte intr-un discurs live la 11:37, inainte ca el sa se
produca, pe la 1:27. Acest incident imaginar a fost utilizat de Johnson care a
dramatizat totul, spunand ca trebuie luate masuri militare imediate si a ordonat
aviatiei sa inceapa bombardamentul.
Razboiul:
Incepere: Rezultatul indidentului din Golful Tnokin a fost escaladarea conflictului.
Viet Cong-ul a ajuns la 100.000 de voluntari, iar americanii au crescut efectivele cu
inca 150.000, ajungandu-se la peste 250.000 de membri. Intre martie 1965 si
noiembrie 1968 a avut loc Operatiunea Rolling Thunder. Sute de bombe si rachete
au fost lansate asupra nordului Vietnamului, mai multe decat in Al Doilea Razboi
Mondial.
Agentul Orange: Agentul Orange a fost folosit intens in aceasta perioada
(aproximativ 45 milioane de litri). Acesta este o arma chimica, ce contine dioxin,
care era imprastiata pentru a distruge vegetatia din zonele unde se ascundeau
nord-vietnamezii. Ca la orice arma chimica, efectele ulterioare sunt mult mai
devastatoare, chiar si astazi, copiii vietnamezilor nascandu-se cu malformatii. Si
soldatii americani au fost expusi la Agentul Orange, multi suferind de cancer si
avand copii cu malformatii. De asemenea, americanii au folosit si napalm pentru a
parjoli padurile.
Masacre: Razboiul din Vietnam este cunoscut in special datorita masacrelor care au
avut loc pe perioada desfasurarii acestuia. Din ianuarie 1968, nord-vietnamezii au
declansat Ofensiva Tet, care a pus mare presiune pe americani, fiind atacate
aproape toate orasele din sud. Chiar daca au fost luati prin surprindere de ofensife
nordicilor, trupele americane si cele vietnameze din sud au raspuns rapid si
efficient, decimand trupele inamice. In provincia Quang Ngai, batalionul 48 al Viet
Cong-ului a facut ravagii printre americani. Dar, dupa mai multe lupte, a inceput sa
se retraga, majoritatea ascunzandu-se in satul My Lai. Charlie Company a fost
trimis pe 16 martie sa-i anihilize. Instructiunile primite de la colonelul Oran K.
Henderson erau simple: Duceti-va acolo agresivi, incercuiti inamicul si distrugeti-l
pe vecie. Actionand precum a cerut superiorul sau, locotenenul-colonel Frank. A
Barker a ordonat soldatilor sa dea foc caselor, sa omoare animalele si sa distruga
fantanile si rezervele de mancare. Au fost masacrati aproximativ 500 civili
vietnamezi nenarmati, majoritatea femei i copii, dup ce au fost molestai,
mutilai, abuzai sexual sau torturai. Adevrul a ieit la iveal ase luni mai trziu,
singurul gsit vinovat de atrocitile comise fiind locotenentul american William
Calley, iniial, condamnat la nchisoare pe via, ulterior, sentina fiindu-i redus la
trei ani de nchisoare la domiciliu.
Acest lucru nu inseamna ca numai americanii au fost cei care au facut masacre. In
orasul Hue au fost descoperite gropi comune ce contineau aproximativ 6.000 de
prizonieri de razboi si civili acuzati ca au colaborat cu americanii.
Urmari: Toate aceste masacre si faptul ca soldatii se ocupau mai mult cu traficul de
cocaina si de prostituate au dus la o puternica opozitie impotriva razboiului. Tot
mai multi tineri refuzau sa se inroleze in armata. Miscarile au luat amploare dupa
ce 4 pacifisti au fost omorati intr-un protest la Universitatea Kent State. Studentii sau revoltat, batai de strada avand loc la Conventia Nationala a Democratilor in
1968. Din 1969, Richard Nixon, a decis sa aplice politca de vietnamizare, dorind sa
antreneze sud-vitenamezii si sa retraga fortele americane. A incercat apoi sa
forteze sovieticii si chinezii sa nu mai trimita arme nord-vietnamezilor, dar acestia
au continuat. Americanii s-au retras in 1973, dupa negocierile purtate de Dr. Henry

Kissinger si Tho la Paris. Cei doi au primit Premiul Nobel Pentru Pace, desi asiaticul
l-a refuzat spunand ca pacea adevarata nu exista inca...
Reinceperea razboiului: Razboiul a reinceput pe 10 martie 1975, cand General
Dung a lansat Campania 275, o ofensiva in zona dealurilor centrale, purtata de
tancuri si artileria grea. Tinta era orasul Bun Ma Thut, aflat in provincial k Lk.
Comunistii s-au dovedit incapabili de a rezista atacului si trupele lor s-au prabusit
la data de 11 martie. Dung era acum sigur de o victorie iminenta si a declarat ca in
doua luni va lua controlul asupra situatiei. Desi sud-vietnamezii erau mult mai bine
echipati decat cei din nord, presedintele Nhuyen Van Thieu a decis ca fortele
trebuie sa se retraga. Aceasta retragere care se dorea scurta si controlata a dus la
o adevarata degringolada, sud-vietnamezii retragandu-se in ceea ce se
numeau coloanele de larimi.
Ultimul act: Ultimul act al razboiului a fost ofensiva Ho Chi Minh care isi propunea
sa ocupe Saigon pana la 1 mai. Fortele nordice, increzatoare in fortele proprii dupa
ultimele succese, au cucerit Nha Trang, Cam Ranh, and Da Lat. Noul presedinte
american incepand cu data de 9 august 1974, Gerald Ford a declarat pe 23 aprilie
ca retrage tot personalul ambasadei americane si ultimele efective militare. Pe 29
aprilie, desi mii de sud-vietnamezi au cerut sa fie si ei evacuati, americanii au
plecat, lasandu-i in voia sortii. Pe 30 aprilie 1975, nord-vietnamezii au infrant si
ultima urma de rezistenta, arborand steagul lor la ora 11:30 deasupra Saigonului,
incheindu-se 116 ani de razboi.
Outro:
Urmarile razboiului se vad si astazi. Copiii se nasc cu malformatii nu
numai in Vitenam, ci si in SUA din cauza Agentului Orange, nivelurile de dioxina
fiind si astazi de 100 de ori mai mari decat cele admise in anumite zone ale
Vietnamului de Sud. Acest razboi a fost una dintre cele mai mediatizate parti ale
Razboiului Rece dintre SUA si URSS, inspirand foarte multe filme, documentare,
carti si piese muzicale.
Date statistice:
In conflict au mai fost implicate pe langa SUA si URSS, statele: Republica Chineza si
provincia Taiwan, Coreea de Sud si Coreea de Nord, Australia si Noua Zeelanda,
Filipine, Thailanda, Cuba si Canada.
Pana in anul 1973, aproximativ 7.500 de americance au participat la Razboiul din
Vietnam ca parte a armatei, ajutoare sau asistente medicale.
AK-47 a fost arma cea mai folosita de nordici, fiind asigurata de URSS.
Peste 600 de tancuri M48A3 Patton au fost aduse in lupta de americani.
Zippo sau tancul echipat cu aruncator de flacari M67A1 a fost, de asemenea, unul
din cele mai folosite tancuri in tazboi.
Intre 1978 si 1979, aproximativ 450.000 chinezi au parasit Vietnamul pea pa ca
refugiati sau au fost expulzati peste granita in China.
Mai mult de 3 milioane de oameni au parasit Vietnamul, Cambodgia si Laosul din
cauza razboiului. Majoritatea tarilor asiatice nu au acceptat refugiati pana cand
aproximativ 1,4 milioane de oameni au fost gazduiti de SUA si aproximativ 450.000
de catre Canada, Australia si Franta.
Intre 1965 si 1975, SUA au cheltuit peste 111 miliarde de dolari in razboi.
Mai mult de 3 milioane de americani au partcipat la razboiul din Vietnam.
La sfarsitul razboiului aproximativ 58.220 de soldati americani au fost ucisi, peste
150.000 au fost raniti si cel putin 21.000 au suferit leziuni permanente.
61% dintre americanii ucisi aveau mai putin de 21 de ani.
Dintre americanii ucisi in lupta, 86.3% erau albi, 12.5% erau negrii si restul de alte
rase.

Aproximativ 125.000 de americani au plecat in Canada pentru a evita efectele

razboiului, si aproximativ 50.000 de soldati americani au dezertat.
Peste 45 de milioane de litri de Agent Orange au fost folosite de americani.
Fortele aeriene americane au imprastiat peste 75.700.000 de ierbicide toxice peste
24.000 de kilometrii patrati, afectand aproximativ 13% din suprafata Vietnamului.
In 2006, guvernul Vietnamului a estimate ca sunt peste 4 milioane de victime are
otravirii cu dioxin in Vietnam, in timp ce guvernul Statelor Unite neaga orice relatie
intre victimele vietnameze otravite si Agentul Orange. In anumite zone ale
Vietnamului de Sud nivelul dioxinului este de 100 de ori mai mare decat cel
accepta de standardele internationale.
In 1995, guvernul Vietnamului a declarat ca au existat 1.1 milion de decedati si
peste 600.000 de raniti in timpul razboiului, dar aceste cifre nu includ victemele
din anumite conflicte.
Estimarile facute de americani cu privire la numarul de morti civili rezultat in urma
bombardamentelor aeriene oscileaza intre 52.000 si 182.000.
SUA estimeaza ca au murit in razboi intre 200 si 250 de mii de soldati sudVietnamezi.