Retinerea

Notiune
E singura masura privativa de libertate care poate fi luata si de organul de cercetare penala pe o
durat de cel mult 24 ore ;
Retinerea poate fi dispusa numai in faza de urmarire penala pe o durata de cel mult 24 ore ;
Deosebirea retinerii fata de alte trei notiuni similare
1. prinderea sau capturare infractorilor , in sensul art 465 al 3 CPP (in cz de
infractiune flagranta ) si art 215 al 3 CPP ( in cazul actelor incheiate de
comndntii de nave si aeronve si de subofiterii trupelor de graniceri)
2. retinerea persoanei de catre politie fie ptr verificarea identitati , fie ptr executarea
unui mandat de aducere , in sensul art 184 CPP :
3. interdictia dea indeparta din sala de judecata pana la terminarea cercetarii
judecatorsti de la termenul respectiv , martorii ascultati care raman in sala , la
dispozitia instantei pana se striga o alt cauza de pe lista de ordine din sedinta
( art 328 CPP)
Conditii ptr a putea fi luata masura retinerii
2. sa existe probe sau indicii temeinice ca invinuitul a sa varsit o fpta prevazuta d
legea penala
3. ptr fapta savarsita legea sa prevada pedeapsa cu inchisoarea
4. sa existe unul din czurile prevazute in art 148 lit a- f ;
deci pe scurt :
Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune
flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege.
Masura retinerii poate fi luata daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala.
Organul competent sa dispua masura retinerii
5. aceasta masura poate fi dispusa atat de organul de cercetare penala cat si de procuror ;
6. Organul de cercetare penala sau procurorul dispune masura retinerii prin ordonanta de
retinere ( in ordonanta se precizeaza pe langa mentiunile generale ce se cer in cazul luarii
masurilor preventive , ziua suii ora l care a inceput retinerea ;aceleasi mentiuni vor fi facute
si in ordonanata de punere in libertate ;
Potrivit art 137 (1) CPP , persoaneisretinute I se aduc ala cunostinta , de indata, motivele retinerii
; de asemena organul de urmarire penala e obligat s aaduca la cunostinta invinuitului ca
aredreptul sa-si angajeze aparator si ca are dreptul s anu fac nici o declaratie care poate fi
folosita contra sa ;
De asemeenea organul de urmarire penala trebuie sa incunostiintezxe pe procuror despre
masura luata , dar daca retinerea a fost dispusa de catre procuror acesta va aduce la
cunostinta conducatorului parchetului din care face parte despre actul incheiat ;

Durata retinerii
7. Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata masurii retinerii se
deduce timpuyl cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a masurii administrative a
conducerii la sediul politiei, prevazuta in art. 31 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind
organizarea si functionarea Politiei Romane.
In situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de catre organul de
urmarire penala , termenul de24 ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei.
In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea
a inceput , iaar in ordonanata ziua si ora la care retinerea a incetat.
Masura retinerii nu poate fi prelungita ( dureaza mxim 24 ore )
Daca in timpul retinerii se intrevede necesitatea privariide libertate in continuare , prin depasirea
termenului legal d 24 ore, se dispuen inlocuirea retineii cu o alta masura preventiva mai grava ;
inaces caz organul decercetare are obligatia de a inainta procurorului un referat motivat ;
referatul motivat cu propunerea organului de cercetare penala privind necesitatea dispunerii
masurii arestarii preventive se inainteza procurorului in primele 10 ore de la retineera invinuitului
potrivit art 144 al 3 CPP doar procurorul . inauntrul acestui termen de 10 ore prezinta dosarul
cauza , cu proppunerea motivata de luare a masurii arestarii invinuitului , presedintele instantei
sau judecatorului delegat de acesta ; tot in termen de 10 ore de la dispuenrea masurii retinerii .
dar dispusa de procuror, acesta, cand considera necesar a se lua masura aarestarii
preventive , procedaza in consecinta asa cum rezulta din art 146;
Dispozitiile speciale privind retinerea prevazute in constitutie
In art 72 din Constitutia Romaniei , se arata ca adeputatul sau senatorul nu poate fi retinut fara
incuviintarea camerei din care face parte si numi dupa ascultarea sa ; insa in cz de infractiune
flagranta , deputatul sau senatorul poate fi retinut; Ministerul justitiei vai informa neintarziat pe
presedintele camerei asupra retinerii ; Incazul incare camera sesizata constat ca nu exista temei
ptr retinere va dispune imediat revocarea acestei masuri ;

Obligarea dea nu parasi tara

Notiune
Consta in indatorirea impusa invinuitului sauinculpatului decatre procuror, incursul
urmaririi penale , su de instanta , in cursul judecatii , dea nu parasi tara fara
incunostiintarea orgnului careadispus aceasta masura ;
Conditiiile in care poate fi luata acaeasta masura
-Masura poate fi luata numai daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 alin.
1.( daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea
penala.)
Durata cestei masuri
-nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii.
Masura obligarii de a nu parasi localitatea poate fi prelungita in cursul urmaririi

penale, in caz de necesitate si numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul

care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neput and
sa depaseasca 30 de zile.
Durata maxima a masurii prevazute in alin. 1 in cursul urmaririi penale este de un
an. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata
sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi
localitatea este de 2 ani.
Si in cazul obligarii de a nu parasi tara se aplica dispozitile din art 145 prevazute ptr
obligtia de a nu parasi localitatea;
Copia dupa ordonanta procurorului , su , dupa caz , incheierea instantei , rmas
adefinitiva , se comunic invinuitului sau inculpatului si sectiei de politie in a carei
circumscriptie locuieste acesta , organelor competente sa elibereze pasaportul ,
precum si organelor de frontiera ; organel in drept au obligatia sa refuze eliberarea
pasaportului , sau dupa , caz sa ridice provizoriu pasaportul pe durata masurii;
Obligarea de a nu parasi localitatea
Notiune
Consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de
judecator, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata, in cursul judecatii,
de a nu parasi localitatea in care locuieste, fara incuviintarea organului care a
dispus aceasta masura.( aceasta masura s eia atunci cand organele judiciare penale
comnsidera ca nu este necesara luarea unei masuri privative de libertate ; in acest
caz ele pot decide ca invinuitul sau inculpatul sa fie obligat s anu paraseasca
loclitatea in care locuieste )
Conditii ptr luarea acestei masuri
Ptr a putea fi luata aceasta masura trebuie s afie indeplinite cumulativ urmatoarele
masuri :
1. sa existe probe sau indicii temenince ca invinuitul a savarsit o fapta prevazut de
legea penala
2. ptr fapta savarsita leega s aprevada pedeaps cu inchisoarea( conditia e
indeplinita si incazul in care legea prevede alternativ pedeapsa inchisorii cu
amenda )
Obligatii pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea
Pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, invinuitul sau inculpatul este
obligat sa respecte urmatoarele obligatii:
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata
ori de cate ori este chemat;
b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar
care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de
politie sau ori de cate ori este chemat;
c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus
masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca
pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea sa respecte una sau

mai multe dintre urmatoarele obligatii:

a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in
orice alte locuri stabilite;
c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana
impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de
organul judiciar, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in
exercitarea careia a savarsit fapta.
Durata masurii
-In cursul urmaririi penale, durata masurii prevazute in alin. 1 nu poate depasi 30 de
zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Masura obligarii de a nu
parasi localitatea poate fi prelungita in cursul urmaririi penale, in caz de necesitate si
numai motivat. Prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau
supravegheaza urmarirea penala, fiecare prelungire neput and sa depaseasca 30 de
zile.
Durata maxima a masurii prevazute in alin. 1 in cursul urmaririi penale este de un
an. In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata
sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima a obligarii de a nu parasi
localitatea este de 2 ani.
Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a
instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei
de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta , jandarmeriei, politiei
comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul , organelor de frontiera
precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care ii
revin. Organele in drept refuza eliberarea pasportului dupa caz, ridica provizoriu
pasaportul pe durata masurii.
In cuprinsul ordonantei sau incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care
invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz
de incalcare cu rea-credinta a masurii sau obligatiilor care ii revin se va lua fata
de acesta masura arestarii preventive.
Daca pe durata obligarii de a nu parasi localitatea au intervenit motive care justifica
fie impunerea unor noi obligatii, fie inlocuirea sau incetarea celor existente,
procurorul sau instanta dispune aceasta prin ordonanta sau incheiere motivata.
Dispozitiile alin. 21 si alin. 22 se aplica in mod corespunzator.
Sanctiunea in caz de incalcare cu rea credinta a masurii aplicate sau obligatiilor
( adic a masurii obligarii dea a nu parasi localitatea )
8. masura obligarii de a nu parasi localitatea va fi inlocuita cu masura arestarii
preventive, in conditiile prevazute de lege.
Organul de politie desemnat de organul judiciar care a dispus masura verifica periodic
respectarea masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat, iar in cazul in care constata
incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, sau instanta,
in cursul judecatii.
Arestarea preventiva

Notiunea de invinuit
E persoana fat de care s eefectueaza urmarirea penala cat timp nua fost pusa in
miscare actiunea penala contra sa ;
Notiunea de arestare preventiva
9. e o masura privtiva de libertate prin care organul judiciar competent dispuen detinerea
invinuitului ( su inculpatului ) pe durata si in conditiile prevazute de lege , in locuri special
destinate acestui scop , in interseul urmaririi penale sau al judecatii ;
Conditii ptr a se putea lua aceasta masura
10. urmaririi sa existe probe sauindicii temeinice ca invinuitul a svarsit o fpt prevazut de leega
penala
11. ptr fapt savarsit leega sa prevada peedapasa cu inchisoarea
12. sa existe unul din cazurile prevazute in art 148 lit a- f
13. sa fie neecsara privarea de libertatea invinuitului in intersul penale
Ptr a se putea lua masura arestarii preventive trebuie sa fie intrunite conditiile prevazute in art.
143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148,

Organul competenet sa dispuna arestarea invinuitului

14. doar instanta de judecata printr-o incheiere motivata

Dupa ce da o incheiere motivata judecatorul emite un mandat de arestare care trebuei sa

cuprinda ;

15. instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;

b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute in art. 70, si codul numeric
personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.
Arestarea invinuitului In cursul urmaririi penale

Etapa 1 : Atunci cand sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista
vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148, si cand considera ca arestarea
invinuitului este necesara in interesul urmaririi penale,dar numai dupa

ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului Proocurorul ( din oficiu ) sau l

sesizarea organului de cercetare penala intocmeste propunerea motivat a de
luare a masurii arestarii preventive a invinuitului.
Etapa 2 : Procurorul care efctueaza sau supravegheaza urmarirea penala
intocmeste propunerea de luare a masurii arestarii preventive si o prezinta
impreuna cu dosarul presedintelui ori judecatoruylui delegat de acesta de la
instanta de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in
fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei
circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat
savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face
parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Etapa 3 La prezentarea dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau
judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a
propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de
retinere, in cazul in care invinuitul este retinut. Ziua si ora se comunica atat
aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma
fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut.
Etapa 4 Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de
un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. Invinuitul este adus in fata
judecatorului si va fi asistat de aparator.participarea procurorului e obligatorie ;
Dupa ascultarea invinuitului, judecatorul, de indata, admite sau respinge
propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.; Daca sunt intrunite conditiile
prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148, judecatorul
dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a invinuitului pe o durata ce nu
poate depasi 10 zile. Totodata, judecatorul, admitand propunerea, emite, de urgenta,
mandatul de arestare a invinuitului. Mandatul cuprinde in mod corespunzator
mentiunile aratate in art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) si j), precum si numele si prenumele
invinuitului si durata pentru care este dispus a arestarea preventiva a acestuia.; In caz de
respingere a propunerii de arestare preventiva, daca sunt intrunite conditiile
prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea
sau aceea de a nu parasi tara.
Impotriva incheierii se poate face recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru
cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.( se pate face recurs si de actre
procuror )
Arestarea invinuitului la instanta
Judecatorul, in situatiile aratate in partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea
invinuitului in czurile si in conditiile prevazute prevazute in art. 146. Cand s-a
dispus arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a
invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreuna cu
mandatul de arestare.
Arestarea inculpatului

A) Cazurile si conditiile in care se dispune arestarea inculpatului

Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata daca

sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre
urmatoarele cazuri:

16. inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de
la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod
de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi
localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
b) exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau
indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau
expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de
proba;
c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate
sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa
detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca
lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
In cazurile prev azute in alin. 1 lit. a)-e), masura arestarii preventive a inculpatului poate
fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea
mai mare de 4 ani.
Durata arestarii inculpatului
Durata arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara
de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data
emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in
cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in
executare a mandatului de arestare.
Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire
la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.
Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale
Etapa 1 : Atunci cand sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul
dintre cazurile prevazute in art 148t, cand considera ca in interesul urmaririi penale
este necesara arestarea inculaptului procurorul , ( din oficiu) sau la sesizarea
organului de cercetare penala,numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului
intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

Etapa 2 : Procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, intocmeste

propunerea de luare a masurii arestarii preventive si o prezinta impreuna cu dosarul
resedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad
acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat
savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Etapa 3 : Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei
sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de
arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului
devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere.
Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului,
acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului
arestat sau retinut. Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de
consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. Inculpatul este adus in
fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din
cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi
adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa
inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula
concluzii.
Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.
Participarea procurorului este obligatorie.
Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere
motivata.
Daca sunt intrunite conditiile si cazurile in care se poate dispune arestarea inculpatului ,
judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe
o durata care nu poate depasi 30 de zile.
Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea
din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea
preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii
invinuitului.
Dispozitiile art. 146 alin. 10 si 111 si ale art. 152 alin. 1 se aplica in mod
corespunzator.
mpotriva incheierii se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare,
pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.
Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune in
miscare actiunea penala inainte de expirarea duratei mandatului de arestare a
invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de

arestare a inculpatului.
Ascultarea inculpatului
Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre
procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in
strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre
situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.
In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la
urmarire sau de la judecata, cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta
va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.
Mandatul de arestare
a) Emiteerea mandatului de arestare
Dupa ce s-a intocmit hotararea prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului,
judecatorul de la prima instanta sau, dupa caz, presedintele completului de la instanta de
recurs emite de indata mandatul de arestare preventiva ; Daca prin aceeasi hotarare s-a
dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat pentru
fiecare dintre ei.
Cuprinsul mandatului de arestare
I n mandatul de arestare trebuie sa se arate:
a) instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;
b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute in art. 70, si codul numeric
personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.
Executarea mandatului
Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a
emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un exemplar
il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de de tinere o data cu arestatul
Cand masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului potrivit art. 150,
mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de politie, pentru executare.
Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar daca acesta ridica obiectii care

necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.

Situatia cand cel arestat ridica obiectii privind identitatea
Daca cel arestat ridica obiectii in contra executarii mandatului numai in ceea ce
priveste identitatea, este condus in fata instantei locului unde a fost gasit, care, daca este
necesar, cere relatii judecatorului care a emis mandatul.
Pana la rezolvarea obiectiilor, instanta, daca apreciaza ca nu exista pericol de
disparitie dispuen punerea I libertate e a persoanei impotriva careia s-a executat
mandatul.
Daca instanta constata ca persoana adus a nu este cea ar atata in mandat, o pune imediat
in libertate, iar daca constata ca obiectiile sunt nefondate, dispune executarea mandatului,
procedandu-se potrivit art. 152 alin. 3.
In czurile de mai sus instanta dispue prin incheiere ce se trimite si judecatorului care a
emis mandatul.
Situatia cand persoana mentionata in mandat nu e gasita
Cand persoana mentionata in mandat nu a fost gasita, organul insarcinat cu
executarea incheie un proces-verbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul
judiciar care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in
urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei.
Prelungirea duratei arestarii in cursul urmaririi penale
A) Conditii ptr a se putea dispune prelungirea duratei arestrii in cursul urmaririi
penale
Arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi
penale , motivat, daca temeiurile ce au determinat arestarea initiala impun in
continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de
libertate.
B)Instanta competenta ptra dispune prelungirea duratei aresatrii
Prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia iar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de instanta corespunzatoare in grad
acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere , locul unde s-a constatat
savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
C) Propunerea ptr prelungirea arestarii
Prelungirea duratei arestarii preventive se dispune pe baza propunerii motivate a
procurorului care , dupa caz efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In cazul
in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, acesta va fi sesizat motivat de catre
organul de cercetare penala, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel pu

tin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.

Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde
prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente.
Cand in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata
arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru
unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.
Procedura de prelungire a arestarii preventive
Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala intocmeste propunerea
de prelungire a arestarii preventive si o trimite impreuna cu dosarul la instanta cu cel
putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, si va putea fi consultat de
aparator.
Propunerea de prelungire a arest arii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur
judecator, indiferent de natura infrac tiunii.
Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.
In cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii
sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau
stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa
inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune
concluzii.
Participarea procurorului este obligatorie.
In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea dep asi 30 de zile.
Judecatorul solutioneaza propunerea si se pronunta asupra prelungirii arest arii
preventive, in termen de 24 de ore de la primirea dosarului, si comunica incheierea celor
lipsa de la judecata in acelasi termen.
Incheierea prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii poate fi atacata cu
recurs de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei
prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. Recursul se solutioneaza inainte de
expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate.
Recursul, declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus prelungirea arestarii
preventive, nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 1403 alin. 3-7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului.
Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de de tinere, care este
obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului.
Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs,
instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de
ore de la expirarea termenului de recurs.

Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile.

Dispozitiile aliniatelor precedente se aplica in mod corespunzator. Durata totala a
arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu
mai mult de 180 de zile.
Mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului
Cand procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea in judecata a inculpatului aflat in
stare de arest, dosarul se inainteaza instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de
expirarea mandatului de arestare sau, dupa caz, a duratei pentru care a fost dispusa
prelungirea arestarii.
Instanta, in camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 3001.
Arestarea inculpatului in cursul judecatii
17. Conditiii ptr a s eputea dispune arestarea inculpatului in cursul judecatii
Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin
incheiere motivata, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista
vreunul dintre cazurile prevazute de art 148 ;
Instanta pronunta o incheiere motivata care poate fi atacata separat cu recurs ;
Termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si
de la comunicare, pentru cei lipsa. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen
de 24 de ore, iar recursul se judeca in 3 zile. Recursul declarat impotriva incheierii
prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare.
Dispozitiile art. 151 se aplica si in cazul arestarii inculpatului in cursul judecatii.
Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat in aceeasi cauza, in cursul
urmaririi penale sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura, daca au
intervenit elemente noi care fac necesara privarea sa de libertate.
Judecatorul poate dispune, in cursul judecatii, prin incheiere motivata, arestarea
preventiva a inculpatului, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista
vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148. In cursul judecatii in prima
instanta arestarea preventiva este luata pe o durata ce nu poate dep asi 30 de zile.
Verificari cu privire la arestarea inculpatului in cursul judecatii
Daca instanta constata ca arestarea preventiva este nelegala sau ca temeiurile care
au determinat arestarea preventiva au incetat sau nu exista temeiuri noi care sa justifice
privarea de libertate, dispune, prin incheiere motivata, revocarea arestarii preventive
si punerea de indata in libertate a inculpatului.
Cand instanta constata ca temeiurile care au determinat arestarea impun in
continuare privarea de libertate sau ca exista temeiuri noi care justifica privarea de
libertate, instanta dispune, prin incheiere motivata, mentinerea arestarii preventive.

Incheierea poate fi atacat a cu recurs, prevederile art. 160 a alin. 2 aplicandu-se in mod
corespunzator.
Dispozitii speciale ptr minori
Dispozitii generale
Retinerea si arestarea preventiva a minorului se fac potrivit dispozitiilor prevazute in
sectiunile I, II si IV, cu derogarile si completarile din prezenta sectiune.
La stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii
preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se
dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive.
Exista insa si derogari ptr minori ;
18. Drepturi proprii si regim special ptr minori
Minorilor retinuti sau arestati preventiv li se asigura, pe langa drepturile prevazute de
lege ptr detinutii preventiv ce au depasit 18 ani, drepturi proprii si un regim special
de detentie preventiva, in raport cu particularitatile varstei lor, astfel incat masurile
privative de libertate, luate fata de minori in scopul bunei desfasurari a procesului
penal ori al impiedicarii sustragerii lor de la urm arirea penala, judecata ori de la
executarea pedepsei, sa nu prejudicieze dezvoltarea fizica, psihica sau morala a
minorului.
19. Invinuitilor sau inculpatilor minori, retinuti ori arestati preventiv, li se
asigura in toate cazurile asistenta juridica obligatorie, organele judiciare fiind
obligate sa ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca minorul nu
si-a ales unul si pentru ca acesta sa poata lua contact direct cu minorul arestat si
sa comunice cu el.
3.Atunci cand se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori
inculpat minor se incunostinteaza despre aceasta imediat, in cazul retinerii, si in
termen de 24 de ore, in cazul arestarii, parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau
supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar
in caz de arestare, si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere
a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa instanta careia i-ar
reveni sa judece in prima instanta cauza, consemnandu-se aceasta intr-un procesverbal.
4. In timpul retinerii sau arestarii preventive, minorii se tin separat de majori, in
locuri anume destinate minorilor arestati preventiv.
5. Respectarea drepturilor si a regimului special prevazute de lege pentru
minorii retinuti sau arestati prevenitv este asigurata prin controlul unui judecator
anume desemnat de presedintele instantei, prin vizitarea locurilor de detinere
preventiva de catre procuror, precum si prin controlul altor organisme abilitate
de lege sa viziteze detinutii preventiv.

Retinerea minorului
Durata retinerii
In mod cu totul exceptional, minorul intre 14 si 16 ani, care raspunde penal, poate fi
retinut la dispozitia procurorului sau a organului de cercetare penal a, cu instiintarea
si sub controlul procurorului, pentru o durata ce nu poate depasi 10 ore,
Conditii ptr ca minorul sa poate fi retinut
20. Exista date certe ca minorul a comis o infractiune pedepsita de lege cu
detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare.
Prelungirea retinerii
- Retinerea poate fi prelungita numai daca se impune, prin ordonanta motivata, de
procuror, pentru o durata de cel mult 10 ore.
Arestarea preventiva a minorului
Conditii ptr ca minorul intre 14-16 ani sa poata fi arestat
21. aceleasi conditii ca la retinere
22. pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este
detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare
23. si o alta masura preventiva nu este suficienta.
Durata arestarii inculpatului intre 14-16 ani
24. durata arestarii inculpatului intre 14-16 ani este in timpul urmaririi penale de cel
mult 15 zile , iar verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive se
efectueaza in cursul judecatii periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile.
Prelungirea duratei arestarii
Prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii
nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul
urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un termen rezonabil si nu mai mult de
60 de zile, fiecare prelungire neputand depasi 15 zile.
In mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau
inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, arestarea preventiva a inculpatului minor intre
14 si 16 ani in cursul urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile.
Arestarea minorului peste 16 ani ( intre 16-18 ani )
Durata arestarii in cursul urmaririi penale
25. Inculpatul minor mai mare de 16 ani poate fi arestat preventiv in cursul urmaririi

penale pe o durata de cel mult 20 de zile. Durata masurii preventive poate fi

prelungita incursul urmaririi penale drfiecarecdata cu 20 zile ; Arestarea preventiva
a inculpatului minor in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca, in total, un
termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile.
Prelungirea arestarii preventive
In mod exceptional, cand pedeapsa prev azuta de lege este sdetentiunea pe viata sau
inchisoarea de 10 ani ori mai mare arestarea preventiva a inculpatului minor in cursul
urmaririi penale poate fi prelungit a pana la 180 de zile. Verificarea legalitatii si
temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani in cursul
judecatii se efectueaza periodic, dar nu mai tarziu de 40 de zile.
Durata invinuitului minor ( spre deosebire de inculpat )
26. Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile.
Alte dispozitii din codul penal adiacente si corespunzatoare dispozitiilor privind masurile
precventive la art 136
Art 267 al 2 Procurorul poate dispune revocarea numai a masurii preventive in art 145
si 145 (1)( masura obligarii de nu parasi localitatea si masura obligarii de a nu parasi
tara ) sau trimite dosarul cauzei la instanta cu propunerea de prelungire ; prelungirea sau
revocarea arestarii preventive sau masurilor de siguranta prevazute in art 113 si 114
CPP se face de catre judecatorul care le-a dispus I cursul urmaririi penale , in cazurile
prevazute la art 262pct 2 , art 265 si 268 ;
La art 274 al 1 se dispune ca in czurile dereluarea urmaririi penale prevazute la art 270
al 1 lit a si c si in art 273 termenul privitor la masur arestarii inculpatului curge de la
data luarii acestei masuri , dispozitiile art 150 se aplica in mod corespunzator ;
In ceea ce priveste mentinerea arestarii inculpatului prevazuta la art 300(1) se dispuen
ca dupa inregistrarea dosarului la instanta , in cazurile in care inculpatul e trimis in
judecata in stare de arest , instanta e datoare sa verifice din oficiu , in camera de consiliu ,
legalitatea si temeninicia aresatrii preventive , inainte de expirarea duratei arestarii
preventive ; , si sa dispuan , prin incheiere , revoacrea arestarii preventive si punerea de
indat a inculpatului in libertate , daac temeiurile care au determinat arestarea prvntiva
au incetat sau nu exista te,eiuri noi care s ajustifice privarea de libertate , sau
dispuneprintr-o incheiere motivata , mentineera acesteia , daca temeiurile care au
determinat o impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care o
justifica ;
La art 300(2) prevede obligativitatea verificarii de catre instanta , in cursul judecatii
,alegalitatii si temeniniciei arestarii preventive a inculpatului potrivit art 160(b)
La art 460 al 2 impune obligativitatea aducerii la judecata a condamnatului arestat ;
Si la infractiunile flagrante procurorul , l sesizarea organului de cercetare penala , poate
solicita judecatorului arestre invinuitului care nu poate depasi 10 zile , acesta

calculandu-se de la data expirarii ordonantei deretinere ; dac judecatorul a emis mandat

de arestare a invinuitului si procurorul a restituit cauza , organul de cercetaree obligat sa
continue cercetarea si s ainainteze dosarul procurorului o data cu invinuitul , cel mi
tarziu in 3 zile de la arestare acestuia ; ( art 469 al 1)
Subiectul liberarea provizorie
Notiune
E o masura procesuala neprivativa de libertate care inlocuieste arestarea preventiva a
inculpatului si s e dispuen de catre organele judiciare penale competente in vederrea
asigurarii desfasurariii normale a procesului si executarea pedepsei aplicate
inculpatului in caz de condamnare ;
Trasaturi
27. se acorda numai la cerere ( nu din oficiu )
28. e facultativa ( adica e lasaat la aprecierea organului judiciar competent )
29. e provizorie ( poate fi revocat atunci cand cel liberat nu indeplineste su inclca
obligatile impuse de liberarea sa ]
30. are un cracter accesoriu fata de fatav de masura arestarii preventive a inculpatului
( deoarec ptr luarea ei e neecsara , inn mod prelabil arestarea preventiva
inculaptului ; )
31. e un beneficiuu recunocut de lege inculpatului arestat ( ceea ce insemna ca
presupune existenta unei arestari legale de executare )
32. are caracter subiectiv ( deoarece se admite dupa verificarea conditiilor ptr
consideratii ce privesc persoana inculpatului , in sesnul ca se aprciaza ca detinerea
prevntiva nueabsolut necesara , iar scopurile procesului penal pot fi asigurate prin
garantia pe care o ofera persoana inculpatului si obligatiile ce se impun la liberare

33. e o garantie ( are ca efect doar o incetare temporaraa privarii de libertate ,

conditionat de indeplinirea unor conditii impuse la liberare ;
M odalitatile liberarii provizorii
1. Liberarea provizorie sub control judiciar
2. Liberarea provizorie pe cautiuen
Liberarea provizorie sub control judiciar
Conditi ptr a se acorda liberara provizorie sub control judiciar
34. Actiunea penala sa fie pusa in miscare

35. Impotriva inculpatului s-a dispus masur arestarii preventive

36. Inculpatul s afi svarsit o infractiune din culpa sau o infractiune cu intentie ptr
care legea prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseste 18 ani ( ptr a fi
constata aceasta conditie organele judiciare vor avea in vedere maximul special al
pedepsei prevazute de lege ptr infractiunea ce face obiectul cauzei ; )
37. Inculpatul sa nu fie recidivist
38. Sa nu existe date care justifica temerea ca inculpatul va savarsi o alta infractiune ;
39. sa nu existe date ca inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflare adevarului prin
influentarea unor martori sau experti , alterarea ori distrugerea mijloacelor de
proba sau prin alte asemenea fapte ;

Obligatii pe care e obligat sa le respecte invinutul sau inculpatul

In cazul in care se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar legea
stabileste o serie sde conditiii cu privire la comportamentul inculpatului pe durata
acestei masuri procesuale ,adica o serie de obligtii ptr inculpat : in functie de cum se
respecta sau nu aceste obligatii s mentine sau se revoca liberarea provizorie ;
. a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;
a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori
de cate ori este chemat;

40. sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta,

conform programului de supraveghere supraveghere intocmit de organul de poli tie
sau ori de cate ori este chemat
41. sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;
d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe
timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
42. sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri
stabilite;
c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna
cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu
comunice cu acestea direct sau indirect;
43. sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
d)sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;

e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a

savarsit fapta.
In cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul
trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a
obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
Dispozitiile art. 145 alin. 2 1 se aplica in mod corespunzator.
Organul care dispune liberarea provizorie
44. Liberarea provizorie sub control judiciar se dispune, atat in cursul urmaririi penale, cat si in
cursul judecatii, de instanta de judecata.
Organul care efectueza controlul respectarii obligatiilor
- Controlul modului in care invinuitul sau inculpatul respecta obligatiile stabilite de instanta
revine judecatorului delegat cu executarea precum si procurorului si organului de politiei ;
Modificarea sau ridicarea controlului judiciar
Controlul judiciar instituit de instanta poate fi oricand modificat sau ridicat de aceasta, in total sau
in parte, pentru motive temeinice.

Liberare provizorie pe cautiune

Conditii ptr a se acorda liberarea provizorie pe cautiune
Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi
penale, cat si al judecatii, la cerere daca :
45. Actiunea penala sa fie pusa in miscare
46. Impotriva inculpatului s-a dispus masur arestarii preventive
47. A fost asigurat reparare pagubei produsa prin infractiune
48. S-a depus cautiunea stabilita de organul judiciar competent
49. inculptul sa fi svarsit o infractiune din culpa sau o infractiune cu intentie , ptr care legea
prevede pedeapsa inchisorii care nu depaseseste 18 ani
50. Inculpatul sa nu fi fost recidivist
51. sa nu existe date care justifica temerea ca inculpatul va savarsi o alt infractiune
52. sa nu existe date ca inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin
influentarea unor martori sau experti , alterarea ori distrugeera mijloacelor de proba
sau prin alte asemenea fapte ;
Obligatiile inculpatului pe durata liberarii provizorii pe cautiune
53. aceleasi obligatii ca la liberarea provizorie sub control judiciar ( absolut toate ) adic cum
vedem mai jos
Pe timpul liberarii provizorii invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele
obligatii:

a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta;

b) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate
ori este chemat;
c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform
programului de supraveghere intocmit de organul de poli tie sau ori de cate
ori este chemat;
d) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura;
e) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
(31) Organul judiciar care a dispus masura poate impune invinuitului sau inculpatului ca pe
timpul liberarii provizorii sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite;
c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna
cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu
comunice cu acestea direct sau indirect;
d) sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;
e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate;
f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a
savarsit fapta.
(32) In cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau
inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu reacredinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive.
(4) Dispozitiile art. 145 alin. 2 1 se aplica in mod corespunzator.
Cautiunea
Notiune
54. este suma de bani pe care trebuie sa o depuna inculpatul cu scopul de a se garanta
rspectarea de catre acesta aobliagtiilor ce-I revin in timpu liberarii provizorii ;
Cuantumul cautiunii
55. se fixeaza de catre organul judiciar competent si potrivit legii este de ecl putin 1000 lei si
consemnarea sa se poate face fie prin depunerea sumei de bani stabilita de catre
instanta, fie prin constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a
stabilit cautiunea.
Consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia
instantei care a stabilit cuantumul cautiunii.( consemnarea se face la o institutie financiara )
Cazuri cand se restituie cautiunea
. a) se revoca liberarea provizorie pentru cazul prevazut in art. 16010 alin. 1 lit. a);
56. se constata de instanta, prin incheiere, ca nu mai exista temeiurile care au
justificat masura arestarii preventive;
c) se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau
incetarea procesului penal;

d) se pronunta pedeapsa amenzii sau pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a

executarii pedepesei ori cu suspendarea executarii sub supraveghere sau cu executarea
la locul de munca;
57. se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii.
f) cererea de liberare provizorie a fost respins a potrivit art. 160( 8) a alin. 6( adica pe motiv
ca nu sunt indeplinite conditiile prevazuite de lege , cererea a fost neintemeiata ori facuta
de catre o alta persoana si nu fost insusita de catre invinuit sau inculpat ;
Cazuri cand cautiunea nu se restituie
1. in caz de condamnare la pedeapsa inchisorii cand liberarea provizorie s-a revoct ca
urmare a faptului ca inculpatul nu indeplineste cu rea credinta obliagtiile ce-I revin ( obliagtii
ce-I revin potrivit art potrivit. 1602 alin. 3 si 3(1) si art. 1604 alin. 2 , obliagtii ce i-au fost
invederate de organul judicar sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori
savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.
In aceasta situatie cautiunea sa feca venit la bugetul de stat la ramannerea definitiva a
hotararii de condamnare ; in cazuriel prevazute la lit b)-e) odata cu restituirea cautiunii se
dispune si incetarea starii de libertate provizorie ;

Procedura de liberare provizorie sub control judiciar si sub cautiune

58. cererea de liberarea provizorie
59. liberarea provizorie se poate obtine numai la cerere
Persoanele ce pot introduce cerereera de liberarea provizorie
60. Inculpatul
61. Sotul acestuia
62. Rudele apropiate
Cererea de liberare provizorie poate fi facuta, atat in cursul urm aririi penale, cat si in
cursul judecatii, de catre invinuit sau inculpat, sotul ori rudele apropiate ale
acestuia.in cazul in care cererea e facut de catre aotul sau rudele apropiate ale
inculpatului , organul judiciar competent intreaba pe inculpat dac iis insuseste
cererea , iar declratia acestuia se consemneaza pe cerere ; ( inculpatul ar putea sa nusi insuseasca cererea atunci cand stie ca evinovat si ca va fi condamnat si vrea sa
beneficieze d edispozitiile art 88 CP referitoare la computarea arestariii preventive
din durat pedepsei inchisorii ;
Aparatorul poate introduce o cerere de liberare provizorie in numel oricaruia din
titularii cererii ;
Termenul in care poate fi facuta cererea
63. cererea poate fi facuta oricand in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii ;

Continutul cererii ( elementele pe care trbuie sa le cuprinda cererea )

1. numele, prenumele, domiciliul si calitatea persoanei care o face
2. precum si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privitoare la cazurile de revocare a
liberarii provizorii.
In cazul liberarii provizorii pe cautiune, cererea trebuie sa cuprinda si obligatia
depunerii cautinii si mentiunea cunoasterii cunoasterii dispozitiilor legii privind
cazurile de nerestituire a cautiunii.
Organul competent sa rezolve cererea
64. organul competent sa rezolve cererea de judecata este instanta de judecata
( rezolvarea cererii , in cursul urmaririi penale revine instantei careia i-ar reveni
competenta sa judece cauza in fond, iar in cursul judecatii, instantei sesizate
cu judecarea cauzei. cererea se depun la organul de cercetare penala , la procuror sau
la administratia lacului de detinere ( daca cererea e depusa l organul de cercetare
penala , la procuror ori la administratia locului de detinere se inainteaza, in termen
de 24 de ore, instantei competente.
Masurile premargatoare examinarii cererii
Instanta verifica daca cererea de liberare provizorie cuprinde mentiunile prevazute in art.
1606 alin. 2 si 3 si, daca este cazul, ia masuri pentru completarea acesteia.
Cand cererea este facuta de o alta persoana decat invinuitul sau inculpatul, din cele artate
in art 1606 alin. 1, instanta il intreaba pe invinuit sau pe inculpat daca isi insuseste
cererea, iar declaratia acestuia se consemneaza pe cerere ;
Examinarea si admiterea in principiua cererii
Instanta examineaza, de urgenta, cererea, verificand daca sunt indeplinite conditiile
prevazute de lege pentru admisibilitatea in principiu a acesteia.
In cazul cererii de liberare pe cautiune, daca instanta constata ca sunt indeplinite
conditiile prevazute de lege, stabileste cuantumul cautiunii si termenul in care cautiunea
trebuie depusa, incunostintand despre aceasta persoana care a facut cererea. Dupa
depunerea dovezii de consemnare a cautiunii, instanta admite in principiu cererea si
fixeaza termenul pentru solutionarea ei.
Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si dovada de consemnare a
cautiunii nu a fost depusa, cererea se respinge.
Solutionarea cererii
Solutionarea cererii se face dupa ascultarea invinuitului sau a inculpatului, a
concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului.
A) Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si cererea este intemeiata ,

instanta admite cererea si dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau

inculpatului. Instanta, in cazul admiterii cererii de liberare provizorie, stabileste si
obligatiile ce urmeaza a fi respectate de invinuit sau inculpat. Copia dispozitivului
incheierii ramase definitive ori un extras al acesteia se trimite administratiei locului
de de tinere si organului de politie in a carui raza teritoriala locuieste invinuitul
sau inculpatul ; Persoanele interesate se incunostinteaza. Administratia locului de
detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a
invinuitului sau inculpatului.
B) Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, cand cererea este neintemeiata
sau cand aceasta a a fost facuta de a catre o alta persoana si nu a fost insusita de
invinuit sau de inculpat, instanta respinge cererea.
Cai de atac contra incheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de
liberare provizorie
Incheierea prin care prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie
poate fi atacata cu recurs de catre invinuit sau inculpat ori de catre procuror, la instanta
superioara ; Termenul de recurs este de 24 ore sicurge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si
de la comunicare, pentru cei lipsa.; Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de
ore.; recursul d judeca in termen de 2 zile ; nvinuitul sau inculpatul este adus la judecarea
recursului. Participarea procurorului este obligatorie.
Instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului. Recursul impotriva
incheierii prin care s-a respins cererea de liberare provizorie nu este suspensiv de executare.
Dosarul se restituie in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.
Revocarea liberarii
Liberarea provizorie poate fi revocata daca :
65. se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de
liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului;
b) invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin potrivit art. 1602
alin. 3 si 31 si art. 1604 alin. 2 sau incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului ori
savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

Procedura de revocare
Instanta dispuen revocarea liberarii provizorii prin incheiere ; e ascultatinvinuitul sau
inculpatul asistat de aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau
inculpatului , cand , acesta , fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta. n caz de
revocare a liberarii provizorii, judecatorul dispune arestarea preventiva a invinuitului sau
inculpatului si emite un nou mandat de arestare
Cai de aatac contra incheierii prin care s-a dispus revocarea liberari provizorii

66. se poate face recurs ; Dispozitiile art. 1609 se aplica in mod corespunzator.
Alte masuri procesuale
Masurile de ocrotire si de siguranta

Masurile de ocrotire
67. persoane fata de care se iau masuril de ocrotire
Masurile de corotire se iau cu privire la alt persone decat invinuitul sau inculpatul ;
68. minor
69. persoana pusa sub interdictie
70. persoanna ptr care s-a instituit curatela
71. Persoana care , datorita varstei , bolii sau alte cauze , are nevoie sde ajutor ;

In vederea luarii masurilor de ocrotire , orgamul judiciar are obligatia dea incunostiint
autoritaea competenta ;
Conditii ce trebuie indeplinite ptr a se lua masurile de ocrotire
1In ingrijirea invinuitului sau inculpatului sa se afle una din persoanele mentionate
mai sus ( minor , persoana pusa sub interdictie , persoana ptr cares-a instituit
curatela , persoana care datorita varstei , bolii sau alte cauze , are nevoie de ajutor )
2. in lipsa invinuitului sau inculpatului care urmeaza sa fie privat de libertate ,
persoanele care au nevoie sde ocrotire raman fara aceasta ;
Cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau
inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana
careia i s-a instituit curatela, ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are
nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii
masurilor de ocrotire. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat
masura retinerii ori a arestarii preventive.
Procurorul sau instanta de judecata care a luat masura retinerii ori a arestarii prventive
sau masura de sigurantaa internarii medicale , are obligti dea incunostiinta autoritatea
competenta : autoritatea tutelara

Masurile de siguranta
Conditi ptr a se putea lua masuril de siguranta
1.In cursul procesului penal instanta constat ca invinuitul sau inculpatul se afla in
vreuna din situatiile prevazute in art 113 Cp sau art 114 Cp ( in aceste cazuri instant
dispune luarea in mod provizoriu masurii de siguranta corespunzatoare ;
Art 113 CP prevede Dac faptuitorul din cazuaunei boli sau a intoxicarii cronice prin
alcool , stupefiante saua alte asemenea substante , prezinta periocol ptr societate , el poate

fiobligat a se prezenta inmod regulat la tratament panala insanatosire ;cand persoan fta
de care s-a luat aceasta masura nu se prezinta regulat la tratatment , se poate dispune
internarea medicala ; dac peroaan obligt la ttament e condamnata la pedeapsa inchisorii ,
tratamentul s eefectueaza si in timpul executarii pedepsei ;
Art 114 CP In cazurile in care faptuitorule bolnav mintal ori toxicoman si s eafla intr-o
stare care prezinta pericol social ptr sqocietate , se poate lua masura internarii intr-un
institut medical d speciualitate pana la insanatosire ;
Enumerarea maurilor de siguranta
In art 112 CP sunt enumeratemasurile de siguranta :
1. obligarea la tratament medical
2. internarea medicaal
3. interzicrea dea ocupa o functie sau dea execrita o profesie , meserie ori o alta
ocupatie
4. interzicrea de a se afla in anumite localitati
5. expulzarea strainilor
6. confiscarea speciala
7. interdictia ad areveni in locuinta familiei peo perioada determinata
Dintre masurile de siguranta prevazute in codul penalobligarea l tratatment medical si
internarae medicaal dvin masuri procesuale ; ptr luarea acestor masuri trebue sa fie
indeplinite cumulativ urmatoarele conditii :
72. existent starii de boal sau intoxicare cronica ( prin alcool sau stupefiante )
73. existenta pericoluluiptr societate )
In cazul internarii medicale trebue sa se constate si existenta unei conditii speciale , si
anue : iresponsabilitatea faptuitorului , dtoria unei boli mintale sau toxice ;

Durata luarii masurii de siguranta

-In cursul urmaririi penale, masura de siguranta poate fi dispusa pe o durata ce nu poate
depasi 180 de zile. In cursul judecatii, masura de siguranta corespunzatoare este dispusa,
de asemenea, in mod provizoriu de instanta de judecata.
Procedura luarii masurilor de siguranta
74. Instanta dispune luarea masurilor de siguranta numai dupa ascultarea invinuitului ori
inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului.

Instanta ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii si,

totodata, sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali
si a toxicomanilor periculosi ;
Masura internarii provizorii dureaza pana la confirmarea acesteia de catre instanta de
judecata.
Confirmarea se face pe baza avizului comisiei medicale, care trebuie comunicat instantei
in termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. Nerespectarea acestui termen constituie
abatere judiciara si se sanctioneaza conform art. 198 alin. 3.
In cazul in care s-a dispus internarea medicala, se vor lua si masurile prevazute in art.
161.
Hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata
separat cu recurs. Recursul nu suspenda executarea.
Masurile asiguratorii
.Notiune
Sunt masuri procesuale cu caracter real si se iau in vederea acoperirii despagubirilor
civile si a executarii pedepsei amenzii , si au caefecte indisponibilizarea bunurilor mobile
si imobile care apartin invinuituylui sau inculpatului sau partii responsabile civilmente ;
( bunurile asupr carora s einstituie masurile asiguartorii sunt indisponibilizate , in sensul
ca cel cre le are in proprietate pierdedreptul de a le instraina sau greva de sarcini , ori
dreptul de folosinta in unel cazuri ; ( de exemplu situatiile incre bunurile sechestrate
trebuie ridicate inmod obligatoriu )
Orice instrainarea bunurilor indisponibilizate e lovita de nuliatte absoluta si atrage
raspuneedrea penala ptr infractiune de sustragere de sub sechestru ; ptr existenta
infractiunii e neecsar ca bunurile sa fie legal sechestrate ; nu s e considera legal
sechestrate bunurile exceptate de lege sdela sechestare ; deasemenease sanctioneaza
ruperea de sigilii legal aplicate constituind infractiune de Rupere de sigilii ( art 243 CP )
Conditii ptr a se putea dispune masurile asiguratorii
1. sa existe o paguba materiala
2. paguba sa fie produsa prin infractiune
3. sa existe un proces penal cu privire la infractiune
4. sa existe parte civila ( exceptie face cazulexerciatarii actiuni civile din oficiu , in
conditiile art 17 CPP , cand nu exista conditia ca persona vatamata sa s e constituie
parte civila )
Obiectul masurilor asiguratoriii

Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei se pot lua asupra

75. Bunurilor invinuitului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente,
pana la concurenta valorii probabile a pagubei., incvazul in care se urmarste
asigurre reparri pagubei;
Daca valoarea bunurilor inculpatului asupra caror s-au luat masuri asiguratorii depaseste
valoarea pagubei , nu exista temei ptr a se lua masuri asiguratorii si asupra bunurilor
pasrtii responsabile civilmente ;
2. Bunurilor apartinand numai invinuitului sau inculpatului in cazul in care se
urmareste garantrea executarii pedepsei amenzii ;

Categorii de bunuri asupr carora nu se pot lua masuri asiguratorii

76. Bunuri care apartin unei unitati din cele prevazute in art 145 CP ;
2. Bunuri exceptate de lege , aratate in dispozitiile art 406-409 CP civ ;

Luarea masurilor asiguratorii

- luarea masurilro asiguratorii se face la cererea partii civile sau din oficiu ; de regula
aplicarea acestei masuri e faculttiva ( legea lasa instituirea ei la aprecieera organului
competent ; dar exista si cazuri cand luarae acestei masuri e obligatorie ;
Cazuri cand e obligatorie luarea masurilor obligatorii
77. Cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa.
Organul competent sa ia masurile asiguratorii
-procurorul in faza de urmarire penala
-intanta in faza de judecata prin incheiere;
Daca legea nu prevede expres , masurile asiguratorii pot fi dispuse de instanta si prin
sentinta sau decizie ;
Organe ce pot aduce la indeplinire masurile asiguratorii
78. Procurorul sau organul de cercetare penaal care a luat masura
79. Executorul judecatoresc cand masura a fost luata de catre instanta
80. Organele proprii de executare ale unittii pagubite , in cul in care aceasta este una din

cel la care se refera art 145 CP si masura asigurtorie a fost dispusa de procuror sau
de instanta ;
81. Secretarul parchetului in cazul in care procurorul care efectueaza urmarirea penala
a dispus aceast modalitate de aducere la indeplinire ;
Masurile asiguratorii se aduc la indeplinire prin aplicarea pe bunurile indisponibilizate a
unui sechestru penal care potrivit CPP poate avea urmatoarele forme :
82. Sechestrul penal propriu-zis
83. inscriptia ipoteccara apolicbila ptr bunurile imobile
84. Poprirea aplicabila ptrsumele de bani
Inscriptia ipotecara si poprirea sunt forme speciale ale sechestrului ;
Sechestrul penal propriu-zis
Notiune
E masura asiguratorie cu ce mai frecvent aplicare si consta in indisponibilizarea
anumitor bunuri mobile ce apartin invinuitului ori inculpatului ori partii responsabile
civilmente , invederea reparari pagubei , produse prin infractiune , precum si ptr
garantarea executarii pedepsei amenzii ;
Procedura sechestrului
Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat :
Etapa 1 . Sa identifice bunurile ( adica se individualizeaza si se enumera bunurile
sechestrate )
Etapa 2 ; Sa evalueze bunurile ( adica s estabileste valoarea bunurilor fie pe baz ade acte
fie prin folosirea expertilor )
Etapa 3 : Sa declare ca sechestrate bunurile care formeaza obiectul masurii
asiguratorii In total sau in parte ;
Dupa momentul sechestrarii bunurilor mobile pot aparea urmatoarele situatii in functie de
cum apreciaza organul competent pericolul instrainarii bunurilor :
Bunurile sechestrate , nesigilate ,
-raman in posesia celui impotriv carua s-a luat masura , acesta avand obligatia de a nu le
instraina sau greva ;
Bunurile sechestarte sigilate
85. raman in posesia celui impotriva caruia s-a luat masura , acesta avand obligatia dea
nu le instraina sau greva ; in acescaz se poate numi un custode ptr pastrarea
bunurilor ;

Bunurile sechestrate se ridica si se incredinteaza spre pastrare altor persoane , unitati de

profil ;
Situatii cand e obligatorie ridicarea bunurilor sechestrate ( adic acele situatii cand nu s e
mai las a la aprecierea organului competent )
Daca sunt sechestrate , urmatoarele categorii de bunuri vor fi ridicate inn mod
obligatoriu :
86. bunurile perisabile
87. se predau unitatilor comerciale cu capital majoritar de stat, potrivit profilului activitatii, care
sunt obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata.

88. metalele sau pietrele pretioase sau obiectele confectionate din acestea
89. se predau in termen de 48 ore de la ridicare , la cea mai apropiata institutie bancara
competenta ; daca obiectele sunt strict necesare urmaririi penale , depunerea se face
ulterior , dar nu mai tarziou de 48 ore de la rezolvarea cauzei de catre procuror , dupa
terminarea urmaririi penale ;
3. Titlurile de valoare interna , obiectele de aratt sau de miuzeu si colectile de
valoare ,
90. Se predau spre pastrare institutiilor de specialitate.in 48ore de la ridicare ; daca obiectele
sunt strict necesare urmaririi penale , depunerea se face ulterior , dar nu mai tarziou
de 48 ore de la rezolvarea cauzei de catre procuror , dupa terminarea urmaririi
penale ;
91. sumele de bani
-precum si cele rezultate din valorificarea bunurilor perisabile sau a mijloacelor
deplata straine se consemneaza dupa caz pe numele invinuitului , inculpatului , sau
partii responsabile civilmente , la dispozitia organului cre a dispus instituirea
sechestrului , carui I se preda recipisa de consemnare a sumei , in termen d cel mult 3
zile de la ridicarea banilor ori dela valorificarea bunurilor ;
Locul unde se pastreaza bunurile sechestrate
92. obiectele sechestrate se pastreaza de cei care le-au primit pana la ridicarea
sechestrului;
93. Daca exista pericol de instrainare, celelalte bunuri mobile sechestrate vor fi puse sub sigiliu
sau ridicate, putandu-se numi un custode.
Procesul verbal de sechestru
-Organul care aplica sechestrul incheie proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art.
165,

Cuprinsul procesului verbal

94. pe langa mentiunile prevazute la art 91 CPP cuprinde urmatoarel elemente :

3. Indicarea activitatilor efectuate de organul competent
4. descrierea amanuntita a bunurilor sechestrate cu indocarea valorii lor
5. Indicarea bunurilor gasite la persoana careia I s-a aplicat schestrul si care sunt
exceptate de lege de la urmarire
6. consemnarea obiectiilor partilor sau ale altor persoane interesate ;
Un exemplar de pe procesul-verbal se lasa persoanei careia i s-a aplicat sechestrul, iar in
lipsa, celor cu care locuieste, administratorului, portarului, ori celui care in mod obisnuit
il inlocuieste sau unui vecin. In cazul cand parte din bunuri ori totalitatea lor au fost
predate unui custode, se lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se
inainteaza si organului care a dispus luarea masurii asiguratorii, in termen de 24 de ore de
la incheierea procesului-verbal.
Inscriptia ipotecara
Notiune
E o forma speciala a sechestrului aplicabila in cazul bunurilor imobile
Organul care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent luarea inscriptiei
ipotecare asupra bunurilor sechestrate, anexand copii de pe actul prin care s-a dispus
sechestrul si un exemplar al procesuluiverbal de sechestru.
Poprirea
Notiune
E o masura asiguratorie si , inacelasi timp , o procedura folosita ptr urmarirea
sumelor de bani ;
Potrivit art 67 sumele de bani datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului sau
partii responsabile civilmente de catre o a treia persoana, ori de catre cel pagubit, sunt
poprite in mainile acestora si in limitele prevazute de lege, de la data primirii actului
prin care se infiinteaza sechestrul
In cazul popririi exista 3 persoane :
95. Creditorul popritor persoana fizica sau juridica prejudiciata prin comiterea
infractiunii
96. Debitorul poprit-invinuitul , inculpatul sau partea responsabial civbilmente
97. Tertul poprit persoana fizica sau juridica ce datoreaza debitorului poprit o suma
de bani ;
Procedura

98. se infiinteaza poprirea prij ordinul dt tertului , debitor al invinuitului , inculpatului sau
partii responsabile civilmente sa nu plateasca suma de bani datorata si saopuna la
dispozitia organului judiciar carea infiintat poprirea ;
99. Platirea sumei ( adica debitorul va consemna suma la dispozitia organului care a
dispus poprirea sau a organului de executare, in termen de 5 zile de la scadenta,
recipisele urmand a fi predate aceluiasi organ in 24 de ore de la consemnare.
Contestarea masurii asiguratorii
A_ Persoane ce pot face contestatie contra masurilor asiguratorii
1. Invinuitul sau inculpatul
2. Partea responsabila civimente
3. Orice alta peroana interesta
Atat invinuitul sau inculpatul ori partea responsabila civilmente , ct si orice alta persoan
interesata , poate formula plangere sau contestatie contra masurilor asiguratorii luate pe
parcursul procesulu penal , precum si a moduiului deaducere la indeplinire a aacestora ;
se poate afce contestatie atat cu privire la ordonanta organului de urmarire penaala sau
incheierea instantei prin care s-a dipsus masura asiguratorie cat si cu privire la actul
procedural prin care s educe la indeplinire actul procsual( de exemplu procesul verbal de
instituire a sechestrului )
Organului caruia se poate adresa contestatia
100.In cursul urmaririi penale , pana la sesizarea instantei , procurorului carea dispus
masura ; solutionarea se va face potrivit art 275-278 CPP de catre procuror ;
101.in cursul judecatii , pa na la solutionarea definitiva a cauzei, instantei ( cu
conditia ca masura siguratorie sa fi fost dispusa in cursul urmaririi penale ; dac
masura aa fost dispusa in fz ade judecata , incheierea instantei poate fi atacata cu
recurs , care nu suspenda executarea ;
102.dupa solutionarea definitiva a cauzei instantelor civile ;
In contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, invinuitul
sau inculpatul, partea responsabila civilmente, precum si orice alta persoana interesata se pot
plange procurorului sau instantei de judecata, in orice faza a procesului penal.
Cai de atac contra hotararii pronuntata de instanta cu privire la contestatie
-Instanta pronunta o hotrare care poate fi atcat sparat cu recurs ; Recursul nu suspenda
executarea.;
Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut plangere impotriva aducerii
la indeplinire a masurii asiguratorii, se poate face contestatie potrivit legii civile.

Restituirea lucrurilor

Notiune
E o masura procesuala ce se ia in scopul repararii in natura pagubei pricinuite prin
infractiune si asigurarilor lucrurilor contra riscului unor riscului unor instrainari viitoare
de catre invinuit sau inculpat ;
Conditii ptr a se dispune restituirea lucrurilor
103.Lucrurile sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din
posesia sau detentia sa;
104.Lucrurile au fost ridicate de la invinuit sau inculpat su de la cel care le-a primit
del acestia ptr a le pastra
105.Restituirea lucrurrilor nu stinghereste aflare adevarului si solutionare cauzei ;
Orice alta persona care pretinde un drept asupra bunurilor ridicate poate cere , pe calea
unei contestatii , stabilire acestui drept si restituirea lucrurilor ;
Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea
adevarului si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa
le pastreze pana la ramanerea definitiva a hotararii.
Organul competent sa dispuna restituirea lucrurilor
106.Organul de urmarire penala ( organul de cercetare penaal sau procuror) in faza
de urmarire penala printr-o rezolutie
2.instanta in faza de judecata - printr-o incheiere;
Persoana in favoarea careia s-a dispus masura restituirii lucrurilor are obligati dea le
pastra pana la ramanerea definitiva a hotararii ;
Restabilirea situatiei anterioare
Notiune
E o modalitate de reparare in natura a pagubelor provocate prin infractiune ;
Restabilirea situatiei anterioare are caracter provizoriu , producand efecte definitive si
deplin in momentul ramanerii dfinitive a hotararii judecatoresti ;
Organul competent sa dispuna restabilirea situatiei anterioare
.1. organul de cercetare penaala in fazade urmarire penala . printr-o rezolutie de catre
procuror ;
107.Instanta in faza de judecata printr-o incheiere ;
Conditi ptr a se putea dispuen restabilirea situatiei anterioare
108.Schimbarea situatiei rezultate in mod vadit din comiterea infractinii

109.Restabilirea s fie posibila ; ( de exemplu in caz de bigamie , instanta va restabili

situati anterioara prin anularea castoriei ulterioare )
Masura procesuala a restabiliri situatiei anterioare trebuie luata de organele
judiciare in timp util ;
Subiectul Asistenta juridica si reprezentarea
Asistenta juridica
A) Asistenta juridica a invinuitului sau a inculpatului
Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in tot cursul urmaririi
penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest
drept.
Cazuri cand asistenta juridica e obligatorie
110.Invinuitul sau inculpatul este minor,
111.invinuitul sau inculpatul e internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut
medical educativ,
112.invinuitul sau inculpatul este retinut sau arestat chiar in alta cauza,
113.cand fata de invinuit sau inculpat a fost dispusa masura de siguranta a internarii
medicale sau obligarea la tratament medical chiar in alta cauza
114.Cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori
inculpatul nu si-ar putea face singur apararea,
115.precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Cazuri

in cursul judecatii cand asistenta juridica e obligatorie

116.in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe
viata sau pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
In cursul judecatii, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea
prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa
inchisorii de 5 ani sau mai mare.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un
aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat
la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de
judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea,
organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l
inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii.

In cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridica este

obligatorie, daca aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu
asigura substituirea, instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu
care sa-l inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea
apararii.
Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.
Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 41,
cauza se amana.
117.Drepturile aparatorului
a)Drepturi in cursul urmaririi penale
5. Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica
audierea sau prezenta invinuitului sau inculpatului care ia ii asigura apararea
2.. Poate formula cereri si depune memorii.
3. Are dreptul sa ia contact cu persoana retinuta sau arestata ( si se asigura
confidentialitatea convorbirilor)
4. 4. Are dreptul de a se plange, potrivit art. 275, daca cererile sale nu au fost acceptate;
(In situatiile prevazute in alin. 2 si 4, procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel
mult 48 de ore.)
Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea
sau prezenta invinuitului sau inculpatului care ia ii asigura apararea
Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actului de urmarire penala, daca exista dovada
ca aparatorul a fost incunostintat de data si ora efectuarii actului, incunostintarea se face
prin notificare telefonica, fax, internet sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in
acest sens un proces-verbal.
Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta
aparatorului la ascultarea invinuitului sau inculpatului.
In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act
de urmarire penala, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator.
Drepturi in cursul judecatii
1.Are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia,
2.Are dreptul sa ia contact cu inculpatul ( daca inculpatul e arestat)
. Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a
invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire
penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua
masuri.

118.Asistenta celorlalte parti (adica Aparatorul partii vatamate, al partii civile si al

partii responsabile civilmente)
Drepturi ale apratorului celorlalte parti
1. Are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica
audierea sau prezenta partii careia ii asigura apararea
2. poate formula cereri si depune memorii.
3. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista.
Cazuri cand organul judiciar se dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor
pentru desemnarea unui aparator.
119.Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila
sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea,
Reprezentarea
A) Cazuri cand invinuitul , inculpatul precum si celelalte parti pot fi reprezentate
-In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu
exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.
In cazurile in care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanta de
judecata, cand apreciaza necesara prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune
aducerea lui.
Subiectul Citarea , comuinicarea actelor procdurale , mandatul de aducere
A) Modul de citare
-O persoana pote fi chemata in fata organului de urmarire penala sau a instantei prin
citatie scrisa ; citarea se poate face si prin nota telegrafica sau telefonica ;
B) Continututl citatiei
Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni:
a) denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata care emite citatia,
sediul sau, data emiterii si numarul dosarului;
b) numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si indicarea obiectului cauzei;
c) adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si municipii: localitatea, judetul,
strada, numarul si apartamentul unde locuieste, iar in comune: judetul, comuna si satul, in
citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date necesare pentru stabilirea adresei
celui citat;
d) ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si invitarea celui citat sa se prezinte

la data si locul indicate, cu aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.

e) ca partea citata are dreptul la un aparator cu care sa se prezinte la termenul fixat;
f) ca potrivit art. 171 alin. 2 si 3 apararea este obligatorie, iar in cazul in care partea nu isi
alege un aparator, cu care sa se prezinte la termenul fixat, i se va desemna un aparator din
oficiu;
g) ca partea citata poate, in vederea exercitarii dreptului la aparare, sa consulte dosarul
aflat la arhiva instantei.
Citatia se semneaza de cel care o emite.
Locul de citare
Invinuitul su inculpatul e citat :
a) Cand adresa e cunoscuta - se citeaza la adresa unde locuieste
b)cand adresa nu e cunoscuta se citeaza la adresa locului sau de munca, prin serviciul
de personal al unitatii la care lucreaza.
c) Invinuitul sau inculpatul a indicat un alt loc pentru a fi citat, printr-o declaratie data in
cursul procesului penal - este citat la locul indicat.
d) invinuitul sau inculpatul si-a schimbt adresa aratata in declaratie -este citat la noua sa
adresa, numai daca a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata de
schimbarea intervenita, sau daca organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute
potrivit art. 180 ca s-a produs o schimbare de adresa.
e) nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de
munca, - citatia se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit
infractiunea. Cand activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri, citatia se
afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care
efectueaza urmarirea penala.
f) Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate se citeaza prin administratia
acestora.
g) detinutii se citeaza se citeaza la locul de detinere, prin administratia acestuia.
h) Militarii - se citeaza la unitatea din care fac parte, prin comandantul acesteia.
-i) invinuitul sau inculpatul locuieset in strainatate -citarea se face potrivit normelor de
drept international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat, in conditiile legii. In
absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international
aplicabil o permite, citarea se face prin scrisoare recomandata. In acest caz, avizul de
primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar, sau refuzul de primire a acesteia
tine loc de dovada indeplinirii procedurii de citare.
La stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate,

se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe

teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de
necesitatea ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile
inainte de ziua stabilita pentru infatisare.
j) citare altor peersoane dcat invinuitul sau inculpatul -se face potrivit dispozitiilor din
prezentul articol.
k) citare unitatilor la la care se refera art. 145 din Codul penal si alte persoane juridice se citeaza la sediul acestora, iar in cazul neidentificarii sediului, citatia se afiseaza la
sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea.
Inmnarea citatiei
Citatiile se inmaneaza de : Agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau
prin Mijlocirea serviciului postal.
Persoana careia i se inmneaza citatia
Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna dovada de primire.
Alte situatii
1. Persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu voieste sau nu poate sa
semneze dovada de primire,
-agentul lasa citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe usa
locuintei acestuia, incheind despre aceasta proces-verbal.
2. Scrisoarea recomandata prin care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in
strainatate nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii ei sau din orice alt motiv,
precum si in cazul in care statul destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor
sai,
-citatia se va afisa la sediul parchetului sau al instantei, dupa caz.
3. citarea se face potrivit art. 177 alin. 1 partea finala, alin. 5, 6 si 7,( al 5,6,7 se refera la
Bolnavii aflati in spital sau intr-o casa de sanatate( admnistratia acestora ) , detinuti
( administrtia locului de detinere), militarii( comandantul unitatii din care face parte )
-unitatile acolo aratate sunt obligate a inmana de indata citatia persoanei citate sub luare
de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentru care nu s-a putut obtine
semnatura acesteia. Dovada este predata agentului procedural, iar acesta o inainteaza
organului de urmarire penala sau instantei de judecata care a emis citatia.
4. Citatia destinata unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau
altei persoane juridice
-se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei.
Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator.

Persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificand
identitatea si semnatura, incheie proces-verbal. Daca aceasta nu voieste sau nu poate
semna dovada de primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei, incheind procesverbal.
Dovada de primire si procesul verbal de predare a citatiei
A) Dovada de primirea citatiei

Dovada de primire a citatiei trebuie sa cuprinda:

120.numarul dosarului,
121.denumirea organului de urmarire penala sau a instantei care a emis citatia,
122.numele, prenumele si calitatea persoanei citate,
123.precum si data pentru care este citata
. De asemenea, trebuie sa cuprinda:
124.data inmanarii citatiei,
125.numele, prenumele, calitatea si semnatura celui ce inmaneaza citatia,
126. certificarea de catre acesta a identitatii si semnaturii persoanei careia i s-a inmanat
citatia,
127. precum si aratarea calitatii acesteia.
Procesul verbal de predare a citatiei
- Ori de cate ori cu prilejul predarii sau afisarii unei citatii se incheie un proces-verbal,
acesta va cuprinde in mod corespunzator si mentiunile aratate mai sus (adica mentinile de
la dovada de primirea citatiei )
Comunicarea altor acte proceduarle
Se face potrivit dispozitiilor din prezentul capitol ;
Mandatul de aducere
Cazuri cand o persoana este adus in fata in fata organului de urmarire penala sau a
instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere,
128.cand persoana a fost anterior citata iar ascultarea ori prezenta ei este necesara.
Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin
citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul
rezolvarii cauzei se impune aceasta masura.

Persoanele aduse cu mandat, potrivit alin. 1 si 2, nu pot ramane la dispozitia organului

judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor, in afara de cazul cand s-a dispus
retinerea ori arestarea preventiva a acestora.
Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de indata de catre organul judiciar.
Executarea mandatului de aducere
129.Mandatul de aducere se executa prin organele politiei, jandarmeriei sau politiei
comunitare.
Situatia cand persoana aratata in mandatul de aducere nu poate fi adusa din motive de
boala,
-cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se
inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
Persoana aratata in mandat, cu exceptia invinuitului sau inculpatului, nu poate fi adusa
din orice alta cauza.
130.cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal,
care se inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata.
131.face cercetari si daca acestea au ramas fara rezultat, incheie un proces-verbal care va
cuprinde mentiuni despre cercetarile facute.
Daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi
constrans la aceasta.
Executarea mandatului de aducere privind pe militari
-

Situatia cand citatia e inmanata altei persoane

1. persoana citata nu se afla acasa
-agentul inmaneaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu ea,
ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. Citatia nu poate fi inmanata unui
minor sub 14 ani sau unei persoane lipsite de uzul ratiunii.
2. persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel,
-in lipsa persoanelor de mai sus (sotului, unei rude sau oricarei persoane care locuieste cu
ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta. citatia se preda administratorului,
portarului ori celui care in mod obisnuit il inlocuieste.

3. persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel,
daca in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste,
- agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta. Daca investigatiile au
ramas fara rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind
procesverbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea
citatiei.
4. Situatia cand lipsesc toate persoanele de mai sus : sotul, orude sau oricarei persoane
care locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta.,
adminiostrtorul , portarul ori cel care in mod obisnuit il inlocuieste ;
- agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana
citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare, agentul afiseaza citatia
pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal.

Situatia cand persoana citata si-a schimbat adresa

132.agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate in citatie si se informeaza pentru
aflarea noii adrese, mentionand in procesul verbal datele obtinute.

Termenele
133.Calcularea trmenlor in cazul masurilor preventive
In calcularea termenelor privind masurile preventive, ora sau ziua de la care incepe si cea
la care se sfarseste termenul intra in durata acestuia.
134.Calculul termenlor procedurale
La calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat
in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.
135.La calcularea termenelor pe ore sau pe zile
- nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ora sau ziua in
care acesta se implineste.
b) Calcularea termenlor pe luni sau pe ani
- expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si
lunii corespunzatoare din ultimul an.( Daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi
corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni.) Cand ultima zi a unui termen
cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care
urmeaza.
C) Consecintele in cazul nerespecatrii termenelor

Atunci cand legea prevede ca un act procesul poate fi exercitaat intr-un anumit termen
trebuie sa fie respectat acest termen ; in caz de nerespectare a acestui termen intervin
doua sanctiuni : decaderea din exercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.
Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un anumit termen, expirarea acestuia
atrage de drept incetarea efectului masurii.
Pentru celelalte termene procedurale se aplica, in caz de nerespectare, dispozitiile
privitoare la nulitati.
136.Acte considerate ca facute in termen
7. Actul depus inauntrul termenului prevazut de lege la administratia locului de detinere
ori la unitatea militara sau la oficiul postal prin scrisoare recomandata este considerat
ca facut in termen.( Inregistrarea sau atestarea facuta de catre administratia locului de
detinere pe actul depus, recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea
facuta de unitatea militara pe actul depus, servesc ca dovada a datei depunerii
actului.)
8. Cu exceptia cailor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca facut in
termen, daca data la care a fost trecut in registrul de iesire al parchetului este inauntrul
termenului cerut de lege pentru efectuarea actului.
Subiectul Cheltuielile judiciare
137.Acoperirea cheltuielilor judiciare
138.cheltuielile judiciare se acopera din sumele avansate de stat sau platite de parti.
Sunt cheltuieli judiciare :
9. Cheltuielile necesare pentru efectuarea actelor de procedura,
2. administrarea probelor,
3. conservarea mijloacelor materiale de proba,
4. retribuirea aparatorilor,
5.precum si orice alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea procesului penal
Cheltuielile judiciare prevazute mai sus , avansate de stat sunt cuprinse distinct, dupa caz, in
bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului
Administratiei si Internelor.
139.Plata cheltuielilor judiciare facute de parti
a) Cazul cand inculpatul a fost condamnat
- in acest caz Inculpatul este obligat sa plateasca partii vatamate, precum si partii civile
careia i s-a admis actiunea civila, cheltuielile judiciare facute de acestea.
Cand actiunea civila este admisa numai in parte, instanta poate obliga pe inculpat la plata
totala sau partiala a cheltuielilor judiciare.

In caz de renuntare la actiunea civila, instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor.
In situatiile prevazute in alin. 1 si 2, adica cand sunt mai multi condamnati, ori daca exista si
parte responsabila civilmente, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 191 alin. 2 si 3.

Al 2) Cand sunt mai multi inculpati condamnati, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare
datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de
masura in care a provocat cheltuielile judiciare.
Al (3) Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la
repararea pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare
avansate de stat.
b) inculpatul a fost achitat
partea vatamata este obligata sa plateasca inculpatului si partii responsabile civilmente
cheltuielile judiciare facute de acestia, in masura in care au fost provocate de partea vatamata
In celelalte cazuri privind restituirea cheltuielilor judiciare facute de parti in cursul procesului
penal, instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii civile.

Plata cheltuielilor judiciare avansate de stat

A) Situatia cand inculpatul a fost achitat

In caz de achitare cheluielile judiciare se suporta de catre :
1. Partea vatamata
-in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta;
2.Partea civila careia s-a respins in totul pretenttiile civile
-in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta parte;
3. Inculpat

-in cazul cand, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.
-in cazul cand a fost achitat in temeiul art. 10 alin. 1 lit. b1).
B) In caz de incetare a procesului penal

1. Inculpat
- daca s-a dispus inlocuirea raspunderii penale sau exista o cauza de nepedepsire;
2. Ambele parti
-in caz de impacare;
3.partea vatamata

-in caz de retragere a plangerii sau in cazul in care plangerea a fost tardiv introdusa.
C) . In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii, precum si in cazul existentei unei
cauze de nepedepsire, daca inculpatul cere continuarea procesului penal,
cheltuielile judiciare sunt suportate de catre:
a) partea vatamata, atunci cand in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 2;
b) b) inculpat, atunci cand in cauza se face aplicatia art. 13 alin. 3.
140.In cazul declararii apelului ori recursului sau al introducerii oricarei alte cereri
-cheltuielile judiciare sunt suportate de catre persoana careia i s-a respins ori care si-a retras
apelul, recursul sau cererea.
In toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia.
In cazul cand mai multe parti sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanta hotaraste
partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.
Dispozitiile prevazute in alin. 1 pct. 1 lit. a) si d), precum si la pct. 2 si 3, se aplica in mod
corespunzator si in caz de clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi
penale.( al 1 pct 1 lit a spune in caz de achitare cheltuielile judiciare se suporta de catre In caz
de achitare, de catre:a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de
aceasta; d)) d) inculpat, in cazul cand a fost achitat in temeiul art. 10 alin. 1 lit. b1).
141.Cheltuielile pentru plata interpretilor desemnati de organele judiciare, potrivit legii, pentru
asistarea partilor
-raman, in toate cazurile, in sarcina statului.
Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de condamnare
In caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat,
Exceptii :
-cheltuieli privind interpretii desemnati de organele judiciare, potrivit legii,
-precum si in cazul in care s-a dispus acordarea de asistenta gratuita, care raman in sarcina
statului.
Situatia cand sunt mai multi inculpati condamnati
-instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti
se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare.
Partea responsabila civilmente, in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea
pagubei, este obligata in mod solidar cu acesta si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Sumele cuvenite martorului , expertului, interpretului
a) sume cuvenite ptr martorul , expertul , interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de
instanta de judecata
-au dreptul la restituirea cheltuielilor de transport, intretinere, locuinta si altor cheltuieli necesare,
prilejuite de chemarea lor.

Martorul, expertul si interpretul care sunt salariati au dreptul si la venitul de la locul de munca, pe
durata lipsei de la serviciu, pricinuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta
de judecata.
Martorul care nu este salariat, dar are venit din munca, este indreptatit sa primeasca si o
compensare.
Expertul si interpretul au dreptul si la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date, in cazurile si
conditiile prevazute prin dispozitii legale.
Sumele acordate potrivit alin. 1, 3 si 4 se platesc pe baza dispozitiilor luate de organul care a
dispus chemarea si in fata caruia s-a prezentat martorul, expertul sau interpretul, din fondul
cheltuielilor judiciare special alocat. Aceste sume se platesc martorului imediat dupa infatisare, iar
expertului si interpretului, dupa ce si-au indeplinit insarcinarile.
Suma care reprezinta venitul aratat in alin. 2 se plateste de cel la care lucreaza
Subiectul Modificarea actelor procedurale, indreptarea
erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite
A) Modificari in acte procedurale
Orice adaugare, corectura ori suprimare facuta in cuprinsul unui act procedural este tinuta in
seama, numai daca aceste modificari sunt confirmate in scris, in cuprinsul sau la sfarsitul actului,
de catre cei care l-au semnat.
Modificarile neconfirmate, dar care nu schimba intelesul frazei, raman valabile.
Locurile nescrise in cuprinsul unei declaratii trebuie barate, astfel incat sa nu se poata face
adaugari.
B) Indreptarea erorilor materiale
Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta de insusi organul de
urmarire penala sau de instanta de judecata care a intocmit actul, la cererea celui interesat ori din
oficiu.
In vederea indreptarii erorii, partile pot fi chemate spre a da lamuriri.
Despre indreptarea efectuata, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, dupa caz,
intocmeste un proces-verbal sau o incheiere, facandu-se mentiune si la sfarsitul actului corectat.
C) Inlaturarea unor omisiuni vadite
Dispozitiile din aret 195(adica dispozitiile referitoare la erorile materiale ) se aplica si in cazul
cand organul de urmarire penala sau instanta, ca urmare a unei omisiuni vadite, nu s-a pronuntat
asupra sumelor pretinse de martori, experti, interpreti, aparatori, potrivit art. 189 sau 190, precum
si cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea masurilor asiguratorii.
Subiectul Nulitatile
142.Incalcari care atrag nulitatea
Sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii incalcarea urmatoarele dispozitii
143.Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei,
144.Dispozitiile relative la sesizarea instantei

145.Dispoziti referitoare la compunerea instantei

146.Dispozitii referitoare la publicitatea sedintei de judecata
147.dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta invinuitului sau a inculpatului si
asistarea acestora de catre aparator, cand sunt obligatorii, potrivit legii,
148.Dispozitiiile referitoare la efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori
minori.
Nulitatea ptr cazurile de mai sus ( adica cel din al 2 ) nu poate fi inlaturta in nici un mod , poate fi
invocata in orice stare a procesului si s eia in considerare chiar din oficiu ;

B) Conditi ptr a interveni nulitate

-Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea
actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea
acelui act.
Incalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute in alin. 2 atrage nulitatea actului in
conditiile alin. 1, numai daca a fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta
sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului.
Instanta ia in considerare din oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului
este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
149.Refacerea actului anulabil
In situatiile prevazute in alin. 1 si 4,* adica in situatiile de mai sus) in cazul in care refacerea
actului anulabil se poate face in fata instantei care a constatat, prin incheiere, incalcarea
dispozitiilor legale, aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului.
Subiectul Amenda judiciara
150.Abateri judiciare
Abaterile savarsite in cursul procesului penal se sanctioneaza cu amenda judiciara
A)N Amenda judiciara de la 250 la 1000 lei
1. neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de inmanare ori de comunicare a citatiilor
sau a celorlalte acte procedurale, precum si neexecutarea mandatelor de aducere.
2. Neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a lucrarilor de citare sau de comunicare
a actelor procedurale, de transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin
acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal;
B) amenda judiciara de la 250 lei la 5.000 lei.
-Lipsa nejustificata a martorului
C) amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei.
Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in
conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea
D(Amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei:

151.manifestarile ireverentioase ale partilor, aparatorilor acestora, martorilor, expertilor,

interpretilor sau ale oricaror alte persoane, fata de judecator sau procuror;
2. nerespectarea de catre parti, aparatorii acestora, martori, experti, interpreti sau orice alte
persoane a masurilor luate de catre presedintele completului de judecata potrivit art. 298;
3. neindeplinirea de catre organul de cercetare penala a dispozitiilor scrise ale procurorului,
in termenul stabilit de acesta.
4. nerespectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiei de a incunostinta in scris, in termen
de 3 zile, organele judiciare despre orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal;
5. tergiversarea de catre expert sau interpret a indeplinirii insarcinarilor primite;
6. lipsa nejustificata a expertului sau interpretului legal citat;
7. neluarea de catre reprezentantul legal al persoanei juridice in cadrul careia urmeaza a se
efectua o expertiza a masurilor necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la
timp a expertizei, precum si impiedicarea de catre orice persoana a efectuarii expertizei in
conditiile legii;
8. nerespectarea obligatiei de pastrare, prevazuta in art. 109 alin. 5;
9. eindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de prezentare, la cererea organului de
urmarire penala sau a instantei de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea,
precum si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre reprezentantul legal al persoanei juridice
sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii;
10. impiedicarea in orice mod a exercitarii, in legatura cu procesul, a atributiilor ce revin
organelor judiciare, personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al
parchetelor, expertilor desemnati de organul judiciar in conditiile legii, agentilor procedurali,
precum si altor salariati ai instantelor si parchetelor;
Amenzile judiciare aplicate constituie venituri la bugetul de stat, cuprinzandu-se distinct in bugetul
Ministerului Public sau Ministerului Justitiei, dupa caz, potrivit legii.
Aplicarea amenzii judiciare nu inlatura raspunderea penala, in cazul in care fapta constituie
infractiune.
Procedura privitoare la amenda judiciara
Amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata, prin
incheiere.
Persoana amendata poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire
sau de reducere se poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii
de amendare.
Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire
penala sau instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.
Urmarirea penala

A) Conceptul de urmarire penala

Urmarirea penala e intaiul act al activitatii procesuale ; judecata al doilea act iar executarea

hotararii al treilea act ;

Urmarirea penala este o faza obligatorie in majoritate cauzelor penale , cand procesul penal se
prezinta sub forma sa tipica cu cele 3 faze procesuale ; dar sunt si situatii cand procesul
penal se prezinta si sub forma sa atipica , si anume cazul faptelor prevazute de legea penala ,
care nu sunt supuse urmaririi penale ; astfel in art 279 al 2 lit a CPP se preveed ca plangerea
prealabila se adreseaza direct instantei ;
B) Obiectul urmaririi penale
152.urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta
infractinilor , la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora , ptr a se
constata daca este sau nu este cazul sa se dispuna trimiterea in judecata ;
Expresia Strangerea probelor: - - insemna operatia de adunare a probelor , cat si operatiunile de
examinare si evaluare a lor , ptra se constata daca sunt sau nu temeiuri suficiente ptr a se putea
trimite cauza in faza de judecata ;
Expresia existenta infractiunilor legea are in vedere orice infarctiune , indifernt de faz in care
aa ajuns aceasta infractiune consumata sau tentativa
Expresia identificarea faptuitorului insemna aflare datelor necesare cunoasterii faptuitorului
sub aspectul participtiei pnale ( autori , instigatori , complici ) , acelor cecaracterizeaza si
individualizeaza persoana lor fizica cat sia celro privind starea lor civila ;
Expresia stabilirea raspunedri faptuitorului insemna c materialul probator trebuie sa
elucideze aspectelelegate de materialitatea faptelor , de vinovatia faptuitorului si de existenta
unor temeiuri in baza caror acesta sa poata fi tras la raspundeer penalaptr infractiune
asavarsita ;
C) Trasaturile caracteristice urmaririi penale
153.Caracterul nepublic al urmaririi penale

154.Lipsa caracterului contardictoriu al urmaririi penale

3.Caracterul preponderent al formei scrise ;
4.Subordonarea ierarhica in fectuarea actelor de urmarire penala
Caracterul nepublic al urmariri penale
- aceasta trasatura se impune pe considerentul unei administari a probelor , ptr prvenirea
denaturarii acestora sau zadrnicirii aflarii adevarului ; cu toate acestea in baza art 172 CPP ,
aparatorul invinuituklui su inculpatului are dreptul sa asite la efectuarea oricarui act de urmrire
penala ; ptr invinuit sau inculpat , urmarirea penala nu mai este secreta in momentul prezentarii
matrialului de urmarire penala , acest moment fiind plasat dupa efectuarea tuturor actelor de
urmarire penala (art 250 CPP)
Lipsa caracterului contradictoriu al urmaririi penale
- adica organul de urmarire penala admninistreaza probele fara a ale supune discutiieie partilor
( exceptii: momentul prezentarii materialului de urmarire penala si procedura prelungirii arestarii
inculaptului de catre instanta ;
Caracterul preponderent al formei scrise

-au relevanta doar actele cuprinse la dosar sub forma scrisa ; partile pot actiona doar in scris ,
prin cereri sau memorii scrise ;
Subordonarea ierarhica inefectuare actelor de urmarire penala
155.procurorii conduc si controleaza activitatea de cercetare penaal a organelor de politie sia
altor organe , care sunt obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile procurorului ierarhic
superiro , date in conformitate cu legea ; aceseta sunt obligatorii ptrprocurorii din subordine;
C) Organele de urmarire penala
Organele de urmarire penala sunt :
156.Organele de cercetare penala
157.Procurorul
Organele de cercetare penala
158.organele de cercetare penala sunt :
159.organele de cercetare ale politiei judiciare;
160.b) organele de cercetare speciale.
Organele de cercetare ale politiie judiciare
161.Ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza lucratori specializati din Ministerul
Administratiei si Internelor, desemnati nominal de ministrul administratiei si internelor, cu
avizul conform al procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie, si isi desfasoara activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe
langa inalta Curte de Casatie si Justitie.( Retragerea avizului conform al procurorului general
al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie conduce la incetarea calitatii de
lucrator in cadrul politiei judiciare. Cand legea speciala prevede o procedura diferita de
desemnare si functionare a organelor de politie judiciara, se aplica dispozitiile legii speciale.
Organe de cercetare speciale
- din ctegoria organelor de cercetare speciale fac parte ofiteri anume desemnati din cadrul
ministerului Apararii nationale . Ministerului Administratiei si internelor si Capitanii porturilor;
Rolul activ al organului de urmarire penala
Procurorul conduce intreaga activitate de urmarire ( acnd legea preveed expres) cat si de
supraveghere a activitatii de cercetare penala ;
Organul de urmarire penala trebue sa aiba un rol activ , fiind obligat sa stranga probele
necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea
justei solutionari a acesteia.
Organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau
inculpatului;( organul de urmarire penala trebuie sa starnga probe atat in favoarea cati in
dfavoarea invinuitului invinuitului su inculpatului si aceasta chiar in ipoteza recunoasterii fptei
de catre invinuit sau inculpat
Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si
celorlalte parti drepturile lor procesuale.

Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa stranga date cu privire la imprejurarile
care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de
natura sa serveasca la solutionarea cauzei.
Actele organului de urmarire penala
Organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau masurilor procesuale :

162.prin Ordonanta ( acolo unde legea prvede aceasta ) cand se dispuen asupra unor
probleme importante ptr desfasurarea procesului penal ,( care au consecinte ptr drepturile si
obligatiile partilor )
- prin Rezolutie motivata ( rezolutia este un inscris procedurala de mai mica complexitate
prin care se rezova problemele care nu vizeaza drepturiel partilor ; e singura exceptie ;cazul
executarii mndatului de arestare emis inlipsa , cand , dupamprinderea inculpatului si arestarea
lui , procurorul dispuen prinrzolutie asupr arestarii)
Atat ordonanta cat si rezolutia pot fi folosite atat de procuror cat sideorganul de cercetare penala
;
Cuprinsul ordonantei
Ordonanta trebuie s afie motivata si cuprinde :
1 data si locul intocmirii,
2. numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste,
3.cauza la care se refera,
4.obiectul actului sau masurii procesuale,
5. temeiul legal al acesteia
6.semnatura celui care a intocmit-o.
7.Ordonanta va cuprinde de asemenea mentiunile speciale prevazute de lege pentru anumite
acte sau masuri.
Legea nu preveed continutul rezolutieie dar cei mai ulti autori considera ca ea trebuie s a
cuprinda in mod obligatoriu daat intocmirii, numel si prenumle persoanei care aintocmit-o ,
dispozitia , motivele de fapt si de drept , si semnatura celui carea intocmit-o ;
Pe langa aceste 2 inscrisuri procedurale , organele de urmarire penal mai pot dispue si prin
proces verbal ( dex; incazul inceperii urmaririi penale , cand organul de urmarire penala s-a
sesiza dinoficiu0 su sunt obligate sa consemneze in procesele verbale actele de urmarire ( de
ex; in cazul perchezitie , cercetarii la fat locului )
Cand organul de cercetare penala considera necesar sa se ia anumite masuri , face propuneri
motivate procurorului : ex ;ptrluarea masurii arestarii preventiv , suspendarea urmaririi penale
( se refera la situatia cand anumite aact sau masuri sunt decompetenta exclusiv a procurorului ;(
deex; puneera in miscare aactiunii penale )
Atunci , cand , legea , prevede inmod expres c un act sau masura procesuala trebuie
incuviintata , autorizata sau confirmata de procurro , un exemplar al ordonantei sau al actului
procesual ramane la procuror ;
Cand legea prevede ca un act sau o masura procesuala trebuie sa fie incuviintata, autorizata sau

confirmata de procuror, un exemplar al ordonantei sau al actului procesual ramane la procuror.

In cazurile in care procurorul inainteaza dosarul cauzei instantei in vederea solutionarii
propunerilor ori cererilor formulate in cursul urmaririi penale, acesta sau organul de cercetare
penala pastreaza copii de pe toate actele dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale.
In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de
instante diferite, procurorul inainteaza originalul dosarului instantei mai intai sesizate, iar celorlalte
instante copii de pe actele dosarului, semnate de procuror si purtand stampila parchetului.
Competenta organelor de urmarire penala
a) Competenta organelor de cercetare penala a Politiei ( a organelor judiciare )

163.au o competent foarte larga putand sa fectueze cercetare ptr orice infractiue care nu e data
inm mod obligatoriu incompetenta altor organe de cercetare ; ( competenta materiala
generala 0
Fac prte din politia judiicara lucratori din cadrul Administratiei si internelor specializati in
efectuarea activitatilor de constatare a infractiunilor , de starngeer a adatelor in vederea
inceperii urmaririi penale si de cercetare penala prevazuti in art 201 CP:
Organel de politie judiciara isi desfasoaraactivitatea , in mod nemijlocit ,suub conducerea ,
supravegherea si controlul procurorului , fiind obligate sa aduca la indeplinire toat dispozitiile
acestuia
Ace2sti luicratori de poitie judicara din straucturile teritoriale iis indeplinesc atributiile , in mod
nemijlocit , subautoritatea si controlul prim procurorilor parchetelor de pe lang judecatorii si
tribunale ;( procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel isi exercita autoritatea
sicontrolul nemijlocit asupra lucratorilor s deplitie judicara din circumscriptia curtii de Apel ;
Procurorul General al parchetului de pe lang Inlta curte de casatie si justitie isis exercit
autoritatea si controlul direct sau prin procurori desemnati asupr organelor de politie judiciara di
Inspectoratul general al politiei si din intreg teritoriul ;
Lucratorii de politie care nu fc parte din organel de politie judicara audreptul si obligati de a
efectua orice act de constatre a savarsirii infarctiunilor , incunostiintand despr aceasta m, de
indat procurorul , sau organel d ecercetare ale politiie judiciare , cu inaintarea totdata a actelro
de constatare ;
Eliberarea din functie a lucratorilor de poltie judiciara
- se poate dispune doar cu avizul procurorului general al parchetului d pe langa Inalta curte de
casatie si justitie ;
Lucratorii de plitie judicaranu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o alt insqarcinare ,
in fara unor situatii si evenimnete exceptionale su in relizarea sarcinilor d pregatire si
perfectionare profesionala;
Promovarea in functie a lucratorilor de poitie judiciara
164.se face numai cu avizul Procurorului general al parchetului de pe lng Inlta curte de Castie si
justitie ;
Eliberarea din functia de lucrator de politie judiciara
- ptr neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de cater lucratorii de poitie judiciara a

obligatiilor ce le revin , procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ poate propune

Ministrului administratiesi internellor eliberarea din functia de lucrator de poitiejudicira ;
Raspunderea disciplinara a lucratorilor de politie judiciara
165.Ptr fapteelde indisciplina savarsite deorganele de cercetare penala ale politiei judicare >
procurorul general al parcshetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate solicita
ministrului Administratsiei si internelor declansarea proceduri ptr angajarea raspounderii
disciplinare ;

Efectuarea unor acte de urmarire penala in incinta unor unitati din art 145 CP
- Orice act de urmarire penala in incinta unei unitati din cele la care se refera art. 145 din Codul
penal se poate efectua numai cu consimtamantul conducerii acelei unitati sau cu autorizatia
procurorului.
In caz de infractiuni flagrante, consimtamantul sau autorizatia nu este necesara.
Competenta teritoriala
166.organle de cercetare penala instrumentaza cauzele conform normelor de competenta
teritoriala ( rt 30 Cpp) deciisi desfasoara activitatea potrivit competentei sale steritoriale ;
Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale in care s
eface cercetarea , organel politiei pot sa le efectueze dupa ce in prealabil au instiintat organul
corespunzator din raza teritoriala rspectiva ; se mai pot folosi in aceste situatii , comisii rogatoriii
ori delegarea ;( deci s2au paote dispuen efeectuarea lor prin comisie rogatorie sau delegrea ) ;
in cazuri urgente , organel de cercetare penala sunt obligate sa efectueze actele de crecetare
ce nu sufera amanare , chiar daca nu sunt competente , iar actele se trimit deindata , prin
procurorul care exercita supravegherea , la procurorul competent ;
Competenta organelor de cercetare speciale
Cercetarea penala se efectueaza si de urmatoarele organe speciale:
167.ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si similare
- pentru militarii in subordine. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandant;
b) ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana,
-pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare. Cercetarea poate fi
efectuata si personal de sefii comenduirilor de garnizoana;
c) ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare,
-pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in
legatura cu obligatiile lor militare.
Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare. La cererea
comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa
care inainteaza lucrarile comandantului centrului militar;
d) ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati
-pentru infractiunile de frontiera;

e) capitanii porturilor,
-pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si ordinii la bord,
precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, prevazute in Codul
penal, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut pune
in pericol siguranta navei sau a navigatiei.
In cazurile prevazute la lit. a), b) si c), cercetarea penala se efectueaza in mod obligatoriu de
organele speciale acolo prevazute.
Competenta procurorului in efectuare urmaririi penale
Procurorul supravegheaza urmarirea penala; in exercitarea acestei atributii procurorii conduc si
controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a altor organe de
cercetare speciale.
Procurorul poate sa efectueze orice actede urmarire penala in cauzele pe care le supravegheaza.
Infractiuni ptr care se efectueaza obligatoriu urmarirea penala
168.Infractiunile din art 155-173(infractiuni contra sigurantei statului)
169.infractiunil din art 174-177( omor , omor calificat , omor deosebit de grav , pruncucidere)
170.art 179- Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
171.art 189 al 3-5(lipsirea deliberate in mod illegal
172.art 190- sclavia
173.art 191 supunere la munca fortat sau obligatorie
174.art 211 al 4: talharia
175.art 212 pirateria
176.art 236-ofensa adusa unor insemne
177.art 236(1) defaimarea tarii saua natiunii
178.art 239 =ultrajul
179.art 239(1) cazurile speciale d pdepsiere a aultrajului )
180.art 250 purtare abuziva
181.ar252 neglijent in pastrrea secretului de stat ;
182.art 252- neglijenta in pastrre secretului dee stat
183.art 253(1)
184.art 254 (luarea de mita )
185.art 255 ( dare de mita )
186.art 257( trafic de influenta )
187.art 265omisiunea de a incunostinta organe judicare

188.art 266(restare nelegaal si cercetare abuziva )

189.art 267( supunere l rele trtamente )
190.art 267(1)tortura
191.art 268 ( rpresiunea nedreapta )
192.art 273-276( unele infarctiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate
193.art 27991) nerespectarea regimului materialor nucleare sau al altor materii radioactive
194.art 280(nerespecatrea regimului materialelor explosive
195.art 280(1) nrespecatrae regimului de ocrotire a unor bunuri
196.art 302(2) nerespectarea dispozitiilor privind importul d dseuri si reziduuri ;
197.art 317 - propoganda nationalist sovina
198.art 323 asocierea in vederea comiterii de infractiuni
199.art 356-361 infractiuni contra pacii si omenirii
200.art. 27 pct. 1 lit. b)-e),( infractiuni svarsite cu intentie care au avut ca urmrea moarte unei
persoane , infrctiuni privind siguranta nationala a romaniei prevazute in legi speciale ,
infractiunea de spalare a banilor , , infractiunile privind traficul si consumul illicit de
droguri , precum si infractiunea de bancruta frauduloasa , daac priveste sistemul
bancar ) infractiuni care atrag competenta de judecatin prima instanta a tribunalului ;
201.infactiunile din art 2891) pct 1 lit b-c CPP ( infarctiunile comise de judecatori de la
judcatorii si tribunale , de procurorii de la parchete de pe langa aceste instante , de notarii
publici , precum si de judecatori , procurori , controlori financiari ai camerelor de conturi
judeetne ) si art 28(1) pct 5 CPP(cererile prin care s-a solicitat extradarea su transferul
persoanelor condmnate in straintate )- infractiuni care atrag competenta de judecata in
prima instanta a curtii militare de apel ;
202.infractiuni la care se refera art 29 pct 1 CPp ( infractiuni comise de senatori , deputati
membrii ai guvernului , judecatorii curtii constitutionale , mmbrii , judecatori si procurori la
curtea de Conturi , , de pressedinteel consiliului legislative si Avocatul poporului ,
infactiuni comise de maresali , generali amirali , si chestori , infractiuni comise de sefii
cultelor religioase organizte in conditiile legii si d ceillti membri ai inaltului cler care au cel
putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia , infractiuni svarsite de magistrate
asistenti dela la ICCCJ de judecatori de la curtil de apel si curtea militara d apel , ,
precum si procurori de la parchetele d p lang acete instante , procurorii de la DNA )
infractiuni care atrag competenta de judecata in prima instanta a ICCJ
203.infractiuni contra protectiei muncii
204.alte infractiuni date prin lege in competenta sa ; 9 adicv infractiuni p[revazute in legi
speciale , in czul carora urmarirea penala se efectueaza inmod obligatoriu d
procurer( ex ; legea 78/2000 ptr prevenirea , descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie ; legea 39/2002 privind prvnirea si combaterea criminlitatii organizate ;
In toate situatiile de mai sus ,procurorul este obligat sa efectueze el insusi toate actele de
urmarire peenala si sa exercite supravegherea asupra activitatii de cercetare penala procurorul
de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza.

Procurorii din cadrul parchetelor ierarhic superioare pot prelua, in vederea efectuarii urmaririi
penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia conducatorului
parchetului ierarhic superior, cand:
a) impartialitatea procurorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale
sau calitatii partilor;
b) una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre procurorii ori grefierii
parchetului sau judecatorii, asistentii judiciari ori grefierii instantei;
c) exista pericolul de tulburare a ordinii publice;
d) urmarirea penala este impiedicata sau ingreunata datorita complexitatii cauzei ori altor
imprejurari obiective, cu acordul procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea
penala.
In cauzele preluate in conditiile prevazute la alin. 41, procurorii din cadrul parchetelor ierarhic
superioare pot infirma actele si masurile procurorilor din parchetele ierarhic inferioare, daca sunt
contrare legii, si pot indeplini oricare dintre atributiile acestora.

Verificarea competentei

- reprezinta o obligate legala atunci cand organul de urmarire penala e sesizat prin unul din
modurile de sesizare legala ( palngere , denunt sau din oficiu ) daca se constata necomptenta ,
rganul d cercetare penala trimite deindata cauzaprocurorului care exercita supravegherea , in
vederea sesizarii organului competent ;
Extinderea competentei teritoriale
In cazul in care anumite acte de cercetare penala trebuuie sa fie effectuate in afar razei teritoriale
in care s efface cercetarea , organul de cercetare penal poate sa le efectueze el insusi sau sa
dispuna efctuarea lor prin comisie ropgatorie ori delegare ;
In cazul in care organul de cercetare penala intelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor,
instiinteaza in prealabil despre aceasta organul corespunzator din circumscriptia in care va
efectua acesteacte
In cuprinsul aceleiasi localitati, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare,
chiar daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale, cu respectarea
dispozitiei din alineatul precedent.
Organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare,
chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui. Lucrarile efectuate in astfel
de cazuri se trimit, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce
Ie-a efectuat, procurorului competent.
Actele incheiate de unele organe de constatare ( de alte organe de constatare )
Sunt organe de constatare :
205.organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera
art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si
obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii;
b)organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care
se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei
aflati in subordine ori sub controlul lor.

c) ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe

timpul executarii misiunilor specifice
Aceste organe de mai sus sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si
de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca procesverbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:
De asemenea organele de mai sus organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile
delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cand
legea prevede aceasta.
Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce
constituie infractiune, afara de cazul cand legea dispune altfel.
In caz de infractiuni flagrante, aceleasi organe au obligatia sa inainteze de indata procurorului
pe faptuitor, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba.Proceseleverbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba.
Actele incheiate de comandantii de nave si aeronave, precum si de agentii de politie
de frontiera
Obligatii ptr aceste organe ( ptr comandantii de nave si aeronave si ptr agentii de politie de
frontiera)
Aceste organe de mai sus sunt obligate sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si
de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni si sa intocmeasca procesverbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia:
De asemenea organele de mai sus organele aratate mai sus au dreptul sa retina corpurile
delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor, precum si sa efectueze orice alte acte, cand
legea prevede aceasta.
Agentiii de frontiera
206.pot incheia acte de constatare ptr infractiunile de frontiera ;
Comandantii de nave si aeronave
-pot incheia cate de constatare ptr savarsite pe acestea, pe timpul cat navele si aeronavele pe
care le comanda se afla in afara porturilor sau aeroporturilor;
Organele de mai sus( agentii de frontiera si comandantii de nav si aeronave ) pot efectua
perchezitii corporale asupra faptuitorului si pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine.
De asemenea, organele de mai sus pot prinde pe faptuitor, in care caz il predau de indata
procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele
materiale de proba
In celelalte cazuri, lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, in
cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale deproba.
Cand infractiunea a fost savarsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la
ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.
Procesele-verbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba
Comandntii de nave sau aeronave au o competenta mai latrga fata de organele d
econstatare prevazute in art 2145

Supravegherea exercitata de procuror inactivitatea de urmarire penala

A) Obiectul supravegherii
Procurorul, in exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala,
vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita, orice infractor sa fie tras la raspundere penala si
ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala.
De asemenea, procurorul vegheaza ca nici o persoana sa nu fie retinuta sau arestata, decat in
cazurile si in conditiile prevazute de lege.
In exercitarea activitatii de supraveghere, procurorul ia masurile necesare sau da dispozitii
organelor de cercetare penala ca sa ia asemenea masuri.
Procurorul ia masuri si da dispozitii in scris si motivat.

B) Procurorul competent sa exercite supravegherea

Este competent sa exercite supravegherea asupra activitati de cercetare penala

procurorul de la parchetul corespunzator instantei , care , potrivit legii , judeca in prima
instant cauza; ( doctrina I practica judiciara au stabilit ca e competent sa efectueze
supravegherea si procurorul din parchetul ierarhic superiro celui corespunzator
instantei competente sa judece cauza in prima instanta ; 9 astfel cand cauza este sde
competenta judecatoriei , dar cercetarea o afce organul de poitie judeetean ,
supravegheera s epoate exercita si de procurorul de la parchetul de pe langa tribunal ;
In cauzele preluate de un organ de cercetare penala central ( ex; ofiteri de cercetare
penala din cadrul IGP) competent de exercita supravgheerea apartine unui procuror din
cadrul Parchetului de pe langa ICCJ:

B)Trecerea cauzei de la un organ la altul

Procurorul poate dispune trecerea cauzei de la un organ la altul ( o asemnea masur poate fi
determinata de imprejurarea ca in cauza penala s-a facut o cerere de abtinere sau de
recuzare , ori adunarea probelor s-ar putea face in conditii mai bune decatre organul caruia
I s etroimite cauza in vederea efectuarii urmaririi ;
Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de
procurorul de la parchetul care exercita supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate
a organului de cercetare penala care preia cauza si dupa incunostintarea procurorului care
exercita supravegherea acesteia.
D) Modalitati de exercitare a a supravegherii
Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si
a altor organe de cercetare speciale si supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie
efectuate cu respectarea dispozitiilor legale
1. Participarea directa a procurorului la efectuarea anumitor acte de urmarire penale
Astfel ;

a) poate sa efectueze orice act de cercetare penala

b)poate sa asiste la efectuarea oricarui act de cercetare penala ( cu aceastaa ocazie poate
indruma organul de cercetare penala cu privire la efectuare oricaruiact de cercetare penala )
Organele de cercetare penala sunt obligate sa incunostinteze de indata pe procuror despre
infractiunile de care au luat cunostinta. Procurorul poate sa asiste la efectuarea oricarui act de
cercetare penala sau sa-l efectueze personal.
2. Verificarea dosarului de cercetare penala
a) Procurorul poate sa ceara spre verificare orice dosar de la organul de cercetare penala, care
este obligat sa-l trimita, cu toate actele, materialele si datele privitoare la fapte care formeaza
obiectul cercetarii.
b)deplasarea la sediul organului de cercetare penala ( cu aceasta ocazie verifica toate
dosarele aflate in curs de cercetare )
c) verificarea actelor de cercetare cu ocazia solicitarii de catre organul de cercetare penaal a
uni autorizatiii prealabile , a unei incuviintari ,a unei confirmari atunci cand leega preveed
aceasta
D)Dispozitiile date de procuror
1. Procurorul poate sa dea dispozitii cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala. In
cazul organelor de cercetare ale politiei judiciare, (organele ierarhic superioare ale acestora nu
pot sa le dea indrumari sau dispozitii privind cercetarea penala, procurorul fiind singurul
competent in acest sens.)
2. Dispozitiile date de procuror sunt obligatorii pentru organul de cercetare penala, precum si
pentru alte organe ce au atributii prevazute de lege in constatarea infractiunilor.
3. In cazul neindeplinirii sau al indeplinirii in mod defectuos, de catre organul de cercetare penala,
a dispozitiilor date de procuror, acesta va sesiza conducatorul organului de cercetare penala,
care are obligatia ca in termen de 3 zile de la sesizare sa comunice procurorului masurile
dispuse.
Infirmare actelor su masurilor procesuale nlegale
Organele de cercetare penal pot efectu acte de urmarire penala din proprie initiativa ( retinerea
invinuyitului, dispuneerea inceperii urmaririi penale 0) iar daca procurorul constat ca acesta nu
respecta prevderile legale poate sa intervina , si s adea dispozitii care devin obligatorii ptr
organele de cercetare penal ( adica el poate dac autorizari , confirmari , incuvintari
Autorizarea ( e prealabaila efectuarii urmaririi penale )
Ex ; organul de cercetare penala poate dispuen inceperea urmaririi penale ptr o infractiune
comisa in afara teritoriului tarii decater un cetatean strain sau o persoan a fara cetatenie , care
nu domiciliaz pe teritoriul tarii , prin care s-a adus o vatamare grava integritatii corporale sau
sanatatii unui cetatean roman , numai cu autorizarea prealbalia a procurorului general al
parchetului e pe langa ICCJ ( in acest caz deca actul e incheiat far autorizarea procurorului nu
mai e valabil )
Confirmarea ( e de fapt o ratificare a actului)
207.fara aceasta confirmare actul nu poate produce efecte juridice ( ex; confirmarea propuenrrii
organului decercetare penala privind arestarea preventiva ainvinuitului sau inculpatului ;
confirmarea este postreioara fectuarii actului )

Incuvintarea
-se referal acte a caror efectuare este atributia organului d cercetare penal dr valabilitatea
actului e supusa aprobrii procurorului ; 9 x ; incuviintarea exhumarii in vederea constatrii cauzelor
mortii ; incuvintarea poate fi prelabila dar si posterioara eefctuarii actului 9 in cazuuri urgente 0

Cand procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de urmarire penala nu
este data cu respectarea dispozitiilor legale, o infirma prin ordonanta.
Sesizarea organelor de urmarire penala

208.Moduri de sesizare
a) dupa sursa de informare
1. moduri de sesizare externa ( plngere , denunt )
2.Moduri de sesizare interna ( sesizare din oficiu)
b) dupa organul de urmarire penala ssizat
1.moduri de sesizare primara ( in situtia in care incunostintarea despre savasrirea u8nei
infractiuni a ajuns ptr prima data in fat unui organ d urmarire penala )
2. moduri de sesizare complementara (in situatia in care cauza a trecut anterior pe la un alt
orgn d urmarir penala 9 inaczul in care un organd urmarire penal isi declina competenta in
fvoartea unuialt organ;
c) dupa efectele pe acre le produce
moduri de sesizare generala ( plangere , denunt , sesizare din oficiu )
moduri de sesizare speciala( planger prealabila , sesizarea si autorizarea organului
competent , anifestarea dorintei guvernului strain )
Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu
cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire
penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens.
Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea
prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala
nu poate incepe in lipsa acestora.
De asemenea, urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain in
cazul infractiunii prevazute in art. 171 din Codul penal.
Cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera
art. 145 din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de
urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire
la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.

Moduri de generale de sesizare a organelor de urmarire penala

B) Plangerea
Notiune
Este incunostiintarea facuta de oe persoana fizica su de o persoana juridca , careia I s-a
cauzat o vatamare prin infractiune
Continutul plangerii
1. numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului,
2. descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii,proba
Conditi formale ale plangerii

Plangerea pote fi facuta :

209.in scris ( plngerea trebuie semnata d catre petitionar )chiara daca nu va fi smenata .
plngerea este totluata in considerare , putand fi considerata fie denunt anonimfie
sesizare din oficiu ;)
oral ( in acest caz plangerea se consemenaza intr-un proces verbal de organul care o
primeste ;
Modalitti dea face plangerea
210.personal ( decela carua I s-a cauzat o vtamare prin ingractiune ) ; plngerea facutade o
persoana cu capacitate de eexercitiu restransa( minor intre 14-18 ani ) vfi incuvintata de
catre persoanele prevazute de leega civila ( parinte tutore curator 0
211.prin mandatar (madatul trebuie sa fie special , iar procura ramane atasata plangerii ;
212.prin substituiti procesuali ( unul din soti ptr celat sot sau de catre copilul major ptr
parinti ) ; persoana vatamata poate asa declare ca nu-si insuseste palngerea , situatie in
care plangera nu va mai produce efectele prevazute de lege ;
213.prin reprezentatntii legali ptr persoaneel lipsite de cpaciate de exercitiu 9 minorul
carenua implinit 14 ani si persoana pusqa sub interdicitie )
Caracterul facultativ al palngerii
Palngerea este facultativa ; exista si o exceptie : art 221 al 4 CPP prevede ca in situatria in care
prin savarsirea unei infarctiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care s erefera art 145
CP acesta are urmatoarele obligatii ;
214.sa sesizeze deindata organul de urmarire penala
215.sa prezinte situatii explicative cu priviire la intindera pagubei
216.sa prezintedate cu privire la fapteel care au cauzat paguba ;
217.sa se constituie parte civila ;
Atentie ; Plangerea trebuie sa se refere la fapte reale , deoarece invinuirea mincinoasa fcuta
prin plangere , cu privire la savarsirea unei fapt prevazute d legea penala . e considerata

infractiunea de denuntare mincinoasa;

Situatia cand palngerea e indreptat gresit
Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite
organului competent.
218.Denuntul
Notiune
este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre
savarsirea unei infractiuni.
Continutul denuntului
Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea.
Conditiile formale ale denuntului
Denuntul poate fi facut :
219.in scris ( ca si la plangere e necesara semnatur denuntatorului) denuntul nesemnat
econsiderat o simpal informare , inbaza careia dupa o prealbil verificare a veridicitati sale
organul d urmarire penal se poate sesiza din oficiu
220.oral ( in aceasta situatie se consemneaza intr-un proces verbal de organul in fata carui a a
fost facut; )
persoana ce pote face denuntul

denuntul poate fi facut de orice persoana spre deosebire de planger care potye fi facuta doar de
o persoan care are capacitate deplina de exercitiu ( iar in cazul in care este intocmita de o
persoan deo persoana cui capaciatte de exercitiu restransa , trbuie incuviintat d rprezentantiul
legal ) denuntul poate fi fcut si deo persoana lipsitde capcitate d exerctiu su cu capacitate de
exercitiu restransa ; se poate considera denunt si instiintarea organelor de urmarir penala despre
savarsirea unei infractiuni , facuta de o unitate prejudiciata care nu are personalitate juridica ;I
uneel czuti denuntul poatye fi facut chiar de persoan carea comis infractiune a fiind vorba d
autodenunt; autotdnuntul e o circumstanta atenuantaacirdat faptuitorului ; daca cel carea comis o
fapta dclara maininaintede puner in miascare actiunii penale fata de persoana in contr creia s-a
facut denuntul saui plangeera ori contr careia s-au produs probele ca denuntul plangeera sau
probele sunt mincinoase , pedeapsa se reduc potrivit cu duspozitiile art76 CP in alte cazuri
leega prevde ac autodenuntul deteernmian inlturarea raspunderii penale; astfel mituitorul nu s
epedepsetedac denunta fapt mai inainte ca organu de urmarire penala sa fi fost sesizat ptr acea
infrctiune ;
Caracterul facultativ al palngerii
Denntul e facultativ ; poate fi facut de orice persoan particulara sau orice uniatte din cele din art
145 Cp fara ca acestea sa aiba creo obligatie legaal in acest sens ;existasi situatii cand denuntul
eo obligatie a acellor care auluat cunostinta despre3savarsirea unei infractiuni ;
Sesizarea din oficiu
Situatii cand organele de urmarirea penala se sesizeaza din oficiu

221.Prin mijloace de informare in masa ( presa scrisa si vorbita )

2.Prin denunturi anonime scrise sau verbale ( telefonice )
3. Zvonul public ( de exemplu intr-olocalitate poate sa circule zvonul ca anumit persoane
se ocupa cu racolarea , indrumarea sau caluzireaunei persoane in scopul trecerii
frauduloase a frontierei de stat )
4.La constatatrea unor infarctiuni flagrante ( in acest caz organul d urmarir penala inchei
un process verbal care constituie actul de incepere a urmaririi penale )
5.la constatarea altor infarctiuni de catre alte organe decat cele de urmarire penala
( organel de constatare prevazute in art 214 Cp, comandantii de nav si aeronave , agentii
politiei de frontiera , ofiterii I subofiterii din cadrul jandarmeriei romane etc )
6. in cazul in care se descopera fapt noi ce constituie infractiuni , cu ocazia desfasurarii
urmarii penale;
Organele de urmarire penala nu se pot sesiza din oficiiu cand ., desi au luat cunostinta despre
savarsirea unei infractiuni orin mijloace proprii de informare , e neecsara totusi plangerera
prealabila ; a persoanei vatamate sau alt sesizare speciala prevazuta anume de lege ;
Sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de alti functionary
Orice persoana cu functie de conducere intr-o unitate la care se refera art. 145 din Codul penal
sau cu atributii de control, care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni in acea unitate,
este obligata sa sesizeze de indata pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri
sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba ;
Obligatiile de mai sus revin si oricarui functionar care a luat cunostinta despre persoane cu functii
savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile.
Unle dispozitii speciale privind urmarirea penala ptr militari
Pentru infractiunile prevazute de Codul penal in art. 331-334, 348, 353 si 354, urmarirea penala
poate incepe numai la sesizarea comandantului.
) Pentru celelalte infractiuni savarsite de militari, organul de urmarire penala procedeaza potrivit
regulilor obisnuite, informand pe comandant de indata ce a inceput
urmarirea penala.
Sesizarile speciale
Exista situatii cand urmarire penala nu pote avea loc fara o sesizare speciala ; In aceste cazuri ,
sesizarea speciala trebuie fcuta in scris si semnata de catre organul competent ; actul de
sesizarea trebuie sa cuprinda : aceleasi elemente ca si in cazul plangerii sau denuntului
( numele , prenumele , calitate a si domiciliul petitionarului , sediul organului care face sesizarea
, descrierea faptei , indicare faptuitorului , , daca ecunoscut si a amijloacelor de proba ; )
Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire
Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa
terminarea actiunii acestora.
Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i
cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional.

Modurile speciale de sesizare a orgnelor de urmarire penala

222.Plangerea prealabila
2.sesizarea organului prevzut de lege
3. autorizarea organului prevazut de lge
4.exprimarea dorintei guvernului strain
Plangerea prealabila
Exista situatii cand actiunea penala se pune inmiscare numai lapalngerea prelabila si
urmarirea penal nu poa te incepe in lipsa acesteia ;
Organe la care se poate introduce plngerea prealabila
223.Direct instantei de judecata- ptr urmatoarele infractiuni
224.art180 lovire sau alte violente
225.art 184 Cp al 1 vatamre corporala din culpa
226.art 193- amenintare
227.insult art 205
228.calomnie art 206; etc
cu conditia ca faptuitorul s afie cunoscut
229.organului de cercetare penal sau procurorului ptr urmtaoerele infractiuni

230.vtmar corporla
231.vtmare corporala din culpa
232.violare de domiciliu
233.violarea scretului corspondentei
234.violarea secretuluiprofesional ect
c) organului competent sa efectueze urmarire penal cand plangerea prealabila e
indreptata contra unui judecator , procurer , notr public , military si judecator si
controlor financiar l camera de conturi judetana sau conbtr uneia din persoaneel
aratate in art 29 CPP
Sesizarea organului prevazut de lege
235.sesizarea comandantului
-ptr infractiunile comise de militari su de civili in legatura cu obligatile lor militare ) e
voorba de infractiuni contra ordinii si disciplinii militare ( sustrgrea de la recrutare ,
sustragreea dela serviciul militar , neprezentarea la incorpoare sau concentarre )
b) sesizare organelor competente ale cailor ferate

-ptr unelu infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate ,( cum ar fi ;

neindeplinire indtoririlor d serviciu sauindeplinirea lor defectuoasa , din culpa ,
neindeplinirea cu stiinta a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defctuoasa si
parasirea postului siprezenta la serviciu in stare de ebrietate ;
c.)cererea camerei deputatilor , Senatului si presedintelui romaniei ptr infractiuni
comise I exercitiul functiei de catre membrii guvernului
d) hotararea camerei deputatilor de a pune sub acuzare presedintele romaniei ptr inalta
tradare , cu votul a cel putin 2/3 din nr deputatilor si senatorilor , in sedinta comuna
Autorizarea organului prevazut de lege
a) _ Autorizarea prealabia a procurorului general al parchetului de pe langa Inalt curte de
Castie si justitie
- ptr infractiuni savarsite in afara teritoiului tarii contr statului roman sau contra vietii unui
cetatean roman ori prin care s-a adus o vtamare grava integritaii corporale sau sanatatii
unui cetatean roman , cand sunt svarsite deactre un cetatean strain sau de o persoan fara
cetatenie care nu domiciliaza peteritoriul tarii ;
b) incuvintarea camerei deputatilor sau a senatului in vederea retinerii , arestarii ,
pechezitionarii sau trimiterii In judecata a unui deputat sau senator ;
Avizul ministrului justitiei , in vederea cercetarii retinerii ,, arestarii , perchezitionarii sau
trimiterii in judecata a magistratilor

Exprimarea dorintei guvernului strain

236.exprimarea dorintei guvernului strain

237.ptr infractiuni contra vietii, integritti corporale , snatatii , libertatii sau demnitati svarsite
contra unui reprzentnt al statului respective; urmarire penal v incepe chiar si in lipsa dorintei
exprimate a guvernului strain , insa nu se vor mai plica dispozitiil art 171 al 1 Cp in cea ce
priveste aplicarea sporului de pedeapsa , ci vor fi aplicate diospozitiile de drept comun
corespunzatoare fapteisvarsite de inculpat;
Sesizarea se face in scris si terbuie semnata de catre organul competent ; sesizarea speciala
trebue sa cuprind aceleasi elemente ca si in cazul plangerii sau denuntului ( numele , prenumele
, calitate a si domiciliul petitionarului , sediul organului care face sesizarea , descrierea faptei ,
indicare faptuitorului , , daca ecunoscut si a amijloacelor de proba ;
Actele premergatoare
Natura juridica
238.in literature juridica actle premergatoare sun considerate acte procedurale ; alti autori
considera anu sunt acte procedurale iar altii conidera ca au o natura jusridica
apropiata de ce a aactelor de constatare ;

durata actelor premergatoare

- legea nu prevede expres durata dare le se efctueaz pana ala moemntul cand organul judiciar
competent are suficiente informatii in baza carora s poate dispuna incperea urmaririi penale ;

Potrivit art 224 , in vederea inceperii urmaririi penale , organul de urmarire penala precuym si
lucratori operative din Ministrul de interne pot efectua acte premergatoare desemnate in
literature de specialitate investigatii prealabile ; ele au menirea fie de a completa informatile cu
privire la savarsirea unei infarctiuni , fie doar de verificare a acestor informatii fie dea verifica
existenta saiu inexistenta vreunuia din cazurile din art CPP sau a unui caz de nepdepsire a
carorincidenta ar putea determian dup caz inceperea sau neinceperea urmaririi penale ;
Daca sesizarea este suficienta ptr a se dispune inceperea urmaririi penale actele premergatoare
nu se mai efectueaza; actele prmergatoare se eefctueaza ianinte de inceperea urmaririi penale;
In aceasta faza pot fi efectuate anumit verificari , pot fi ascultate anumite persoane , se pot
face perchezitii , , cercetari la fata locului ;dispuenrea unei constatari medico legale ; ridicare de
obiecte si incrisuri etc ;
Se pot desfasura si activitati care nu au elemente commune cu regulile procesual penale , nefind
rglemenatte I codulde procedura penala ( ex ; filajul unor persoane suspecte , ,organizer de
filtre , efectuare de razii , legitimarea siidentificarea unor persoane necunoscute )
Se pot desfasura sI activitati care sub aspect formal , pot semana cu unele acte procedurale ,
dar care nu capata calitatea ajuridica a acestora ( de ex; verificarea gestiunii prin eefctuarea unei
revizi contabile , care are aspecte commune cu o expertiza ;

Nu pot fi dispuse masuri procesuale ;

Organul competent sa eefctueze actele premergatoare
239.Organele de urmarire penala ( atat procurorul cat si organele de cercetare penala)
respectandu-se regulile competentei ;
240.Lucratori operative anume dsemnati di cadrul Ministerului de interne ; altii decat cei cu
atributi de urmarire penala
241.Lucratori operative din celelalte organe de stat cu atributii in domeiul sigurantei nationale
,anume desemanti in acest scop ptr fapte care constituie potrivit legii amenintari la
adresa sigurantei nationale ( lucratori operative din cadrul SRI SIE , SPP , STS
( serviciul de telecomunicatii speciale , Ministrul Aparari Natioanle . Ministrul Justitiei ; )
Procesul verbal

242.Actele premergatoare s econsemneaza intr-u proce s verbal , care poate constitu mijloc de
proba ;
Investigatorii sub acoperire si actele premrgatoare efectuate de acestia
Notiunea de invstigatori ub acoperire
- sunt lucratori operative din cadrul ministreului administratii si internelor , precum si din organe
de stat care desfasoara , potrivit legii activitati de informare ptr relizarea sigurnti ntionale ,
anume desemnati in acest scop si pot fot fi folositi numai ptr o perioada determinata , pt
culegerea de date si informatii , pe care le pun , in totalitate , la dispozitia organului de urmarire
penala
Cazuri in care se pot folosi investigatori sub acoperire

243.in cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste
savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale prevazute in codul penal si in legi
speciale , precum si in czul infractiunilor de traffic d stupefiante si arme , traffic d
persoane , , acte de terrorism , , spalarea banilor , flsificared monede ori alt valori , sua uni
infractiuni grave care nu poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin
alt mijloace , pot fi folositi , in vderea strangerii datelor privind existenta infractiunii si
identificarea persoanelor fta de care exista presupunerea ac au savarsit o infractiune ,
investigatori ub o ltoidentitate decat ce reala
Conditile in care investigatorii sub acoperire pot efectua acte premergatoare urmaririi penale
Invstigtiile pot fi effectuate numai cu autorizarea motivta a procurorului desemnat de procurorul
general al parchetului de pe langa curtea de Apel ;
Autorizarea este dat prin ordonanta motivate , ptr o perioada d cel mult 60 zile , soi poate fi
prelungit pt motiv temeinic justificate ; fiecareprlungire nu poate depasi 30 zile iar durata totl a
autorizarii , I aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana nu poate depasi 1 an ;
In crera de autorizare adresata procurorului trbue mentionat datele si indicile privitoare la faptele
si persoanele fat decare exista prsupunerea c au svarsito infractiune , precum siperioada
ptr care s ecere autorizarea ;
Mentiuni cuprinse in ordonant prin care procurorul autorizeaza folosirea investigatorului sub
acoperire
a) mentinile generale din art 203 CPP :
b)

indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care masura este
necesara;

c) activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire;

d)

persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune;

e)

identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sa desfasoare activitatile

autorizate;

f)

perioada pentru care se da autorizarea;

g)

alte mentiuni prevazute de lege.

In cazuri urgente si temeinic justificate se poate solicita autorizarea si a altor activitati decat cele
pentru care exista autorizare, procurorul urmand sa se pronunte de indata.
Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot foii folosite numai in cauza
penala si in legatura cu persoanel la care se refera autorizatia emisa de procuror ; daca sunt
concludente si utile , aceste date si informatii vor putea fi folosite si in alte cause su I legatura
cu acete persoane ;
Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire
244.identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita nici In timpul si nici
dupa terminarea actiunii acestora ;
245.procurorul competent sa autorizeze folosirea unui invstigator sub coperire are dreptul sa-I
cunoasca adevarat identitate , cu respecatarea sceretului profesional ;

Folosirea datelor obtinute de invstigatorii sub acoperire

Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai in cauza
penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror.
) Aceste date si informatii vor putea fi folosite si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane,
daca sunt concludente si utile.
Desfsurarea urmariririi penale
Inceperea urmaririi penale

Organul de urmarire penala sesizat prin plangere sau denunt dispune prin rezolutie inceperea
urmaririi penale , cand , din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor prmergatoare efectuate ,
nu rezulta vreunul din cazuriele de impeidicare a punerii in micsare a actiunii penale prevazut in
art 10 CPP ; cu exceptia situatiei cand rezulta ca fapta nu prezinta gradul de pricol social al
unei infractiuni ; in acest caz se incepe urmarirea penala , iar dosrarul s einainteaza
procurorrului cu propunerea dea dispuen scoaterea de sub urmarirea penala ;

. Atunci cand organul de urmarire penal sessizeaza din oficiu incheie un process verbal care
constituie actul de inceprea urmaririi penale
Procesul penal se poate declansa si prin ordonanta procurorului in ipoteza in care , solutionnd
un conflict de competenta procurorul stabileste competenta prin ordonanta , si incepe iacelasi
timp urmarirea penala ;
In cazul constatiri infractiunilor de audienta instanta intocmeste un procsverbal care
constituieactul de inceperea urmaririi penale ;
Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea
plangerii sau denuntului rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii
penale prevazute in art 10 CPP se procedeaza dupa caz la :
246.inceperea urmaririi penale
247.sau inceperea urmaririi penale urmata dac est cazul de scoatera de sub urmarirea penala ;
Daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiilemai sus , restituie actele organului de
urmarire penala, fie pentru completarea actelor premergatoare, fie pentru inceperea urmaririi
penale.
In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, o confirma prin rezolutie motivata. Copie
de pe rezolutie se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei
fata de care s-au efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c1) se aplica in mod
corespunzator.
Impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale se poate face plangere la instanta de
judecata, potrivit art. 2781 si urmatoarele.
Daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia
propunerea de a nu se incepe urmarirea penala, procurorul infirma rezolutia si restituie actele
organului de urmarire, dispunand inceperea urmaririi penale.

Conditiii ptr a se dispune inceperea urmaririi penale

248.svarsirea unei fapte prevazute de legea penala
249.existenta nunei sesizari a organului de urmarire penala care sa cuprind un minim de
informatii , pe baza carora se poate dispune inceprea urmaririi penale; ( daca nu
contine un mini d informatii se va proceda la efectuarea de acte premergatoare )
250. inexistent vreunuia din cazurile de impiedicare a inceperii urmariri penale prevazut in art
10 cpp cu exceptia celu prevazut la lit b (1)
Acte prin care se poate dispune inceperea urmariri penale
1 . Rezolutia de incepere a urmaririi penale ( daca sesizarea s-a facut prin plangere sau
denunt )
Rezolutia e un act simplu cuprinde temeiul legal , dispozitia de incperea urmarirri penale , ,
incadrarea juridical , numele si prenumele faptuitorului ( daca acesta ecunoscut ) , semantura
organului de urmarire penala ;
Rezolutia de incepere a urmaririi penale va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea
urmaririi penale si va fi inregistrata intr-un registru special.
Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala, se supune
confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in
termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale, organele de cercetare penala
fiind obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei.
Sanctiunea in cazul in care organul de cercetare penala nu comunica , in mod nejustificat ,
procurorului, intermenul prevazut de lege , inceperea urmaririi penale , e amenda judiciara dela
1 milion la 10 milioane lei ;

251.Procesul verbal de incepere a urmariri penale ( in caz de sesizare din oficiu)

Procesul verbal este un act complex care cuprinde in afara dispozitiilor di art 91 CPP incadraera
juriidcaa feptei precumsi dispoziotie ade inceperea urmaririii penale ;

252.Ordonanta prin care procurorul solutioneaza un conflict de competenta dispunand

totodat si incepeera urmaririi penale ;

Situatia cand se constata existenta vreunuia din cazurile prevazut la art 10 CPP , cu exceptia
celor de la lit b(1) lsi lit I
b1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
lit I - i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale;
In aceasta situatie organul de cercetare penala inainteaza procurorului acte le incheiate cu
propunerea de a nu se incpe urmarirea penala ; daca procurorul este de acord cu propunerea de
a nu se incepe urmarirea penala , o confirma prin rzolutie motivata si instiinteaza depsre aceasta

persoana care a facut sesizarea ; Daca ulteriuor s constatata ca nua existat su caa disparut
imprejurarea pe care se intemeia propunerea de a nu se incepe urmarirea penala , procurorul
infirma rezolutia si restituie actele orgamului de cercetare penala , dispunand inceperea
urmaririi penale ;
Daca procurorul constata ca I cuza nu este incident vreunul din cazurile prevazute inart 10
CPP, cu exceptia celor de la lit b(1) si I restituie actele organului de cercetare penala , fie ptr
completarea cercetarii , fie ptr inceperea urmaririi penale , procedand la efectuarea acesteia ,
potrivit legii si tinnd sema de imprejurarile spcifice ale fiecarei cauze;
Situatia cand se constata existenta cazului prevazut I art 10 lit b) (1) CPP
In aceasta situatie organul de cercetare penala dispuen inceperea urmariri penale si inainteaza
dosarul procurorului cu propunerea de e a dispue scoaterea de sub urmarirea penala ; Daca
procurorul este de acord ciu propunerea , dispune prin ordonanta scoatera de sub urmarirea
penala si instiinteza despre aceasta , cand este cazul , persoanacarea facut sesizarea ; cand
procurorul constat ca a in cauza nu ete incident cazul prevazut de art 10 lit b (1) CPP restituie
dosarul organului de cercetare penala , care are obligti de a continua urmarirea penala ,
procedand l efectuarea acesteia , potrivit legii si tinand semaa de imprejurruile speciale ale
fiecarei cauze
Invinuitul ;
- Din momentul cand incepe urmarirea penala faptuitorul capata calitatea de invinuit , cat timp
nu a fost pusa in miscare actiunea penala contra sa invinuitul nu e parte in procesul penal dar
e subiect d drepturi si obligatii procesuale ; adicare aceleasi drepturi si obligatii procesuale cu
ale inculpatului ; ; astfel are dreptul ; sa dea declratii , sa aib un aparator , , sa doveedasca lipsa
de netemeiniicie a probelor in acuzare , dar in acelasi timp are obligatia dea suporta anumite
masuri ce rezulta din continutul normelor procesual penale ;
Efectuarea urmariri penale

Urmarirea penla se desfasoara diferit dupa cum se cunoaste saunu faptuitorul ;

a) In rem cand nu se cunoaste persoana faptuitorului ; ( in acest caz se desfasoara acte de
urmarire penala ptr a clarifica imprejurarile in care s-a savarsit infractiunea si ptr a descoperi
identitatea persoanei care a savarsiit fapta ; )
b) in rem si In persoanam cand se cunoaste persoana faptuitorului ;
De asemenea in functie de calitatea procesuala a faptuitorului , urmarirea penala se poat
desfasura numai fat ade invinuit sau fat numai de inculpat ;
Urmarirea penala numai fata de invinuit
Urmarirea penal numai fat dee invinuit se efectueaza numai in cuzele penale mai simple si daca
nu ete necesara privarea de libertate a invinuitului pe o durata de pana la 10 zile ; la termianrea
urmaririi penale se va dispuen de actre procuror punerea in miscare actiuni penale si trimitrea
inculpatului in judecata prin rechizitoriu; 9 cand urmarirea penala s edesfasoara fara punerea in
miscare actiuni penale ; )
Urmarirea penala fata de inculpat
Urmarirea penala se eefctueaza fata ade inculpat , incauzele penale complexe , cand exista

probe temeinice ca fptuitorul poate fi invinovatit de savarsire infractiunii , fapt ce determina

punerea in miscare a actiuni penale , precum si posibilitatea privarii de libertate a inculpatului
pe o durat de pna la maxim 30 zile ;

Efectuarea urmaririi penale fata de invinuit

In timpul urmarirrii penale , organul de cercetare penala :
1. Poate asculta invinuitul , persoana vatamata , martorii
2. Poate lua masuri asiguratorii
3. Poate dispuen constatari tehnico-stiintifice sau medico-legale
4. Poate proceda la ridicarea de obiecte si inscrisuri ce pot servi ac mijloace de
proba in procesul
Daca exista probe sau indicii tmeinice ca invinuitul a savarsit fapta organul d cercetare
penala poate lua masura retinerii invinuitului ;
Organul de cercetare penala aapeleaza la procurorul care ii supravegheaza activitatea numai
atunci cnd are nvoie de o autorizare prealabila ori de o incuviintare ; 9 de ex ;ptr
interceptarea corespondntei potrivit art 98 cPP )
De asemena potrivit art 233 CPP , daca organul de cercetare penala considera ca sunt
intrunite conditiile prevazute de lege ptr luarea masurii arestarii preventive a invinuitului , face
propunere , printr-un referat , procurorului care va proceda la examinarea materialului
probator ;
Daca procurorul dupa ce examineaza dosarul cauzei ,constata ca este cazul sa se ia masura
arestarii preventive a invinuitului , dup ascultreacestuia in prezenta aparatorului , prezint
judecatorului dosarul cauzei cu propuneera motivata de luare a masurii arestarii preventive a
invinuitului ; daca sunt intrunite conditiile din art 143 si exista probe din care rezulta vreunul din
cazurile din art 148 ,. Judecatorul , dispune , prin inchiere , arestarea preventiva a invinuitului ,
pe o durat care nu poate depasi 10 zile ;
Daca procurorul supa ce examineaza dosarul cauzei constata ca nu este cazul sa se iamasurii
arstarii preventive a invinuitului infirma propuneera organului de cercetare penal printr-o
rzolutie , mentionata chiar pe referatul cu propunerea , dispunand ac invinuitul s afiecercetat in
continuare in stare de liberatate ; potrivit art 237 al 1 CPP organul de cercetarepenala este
obligat sa continue cercetarea penala , aducand la indeplinire dispozitiile procurorului ;
In situatia in care urmarirea penala este efectuta personal de catre procuror el poate lua din
oficiu masura retinerii ;
Cand urmarirea penala este efctuata de catre procuror intreahga activitate de strangere a
probelor este realizata de catre acesta ; exceptiil fac situatiile In care procurorul dispune
organului de cercetare penala prin institutia delegarii efectuare unor acte procedurale , potrivit art
217 alin final CPp

Punerea in miscare actiunii penale

Daca organul de cercetarepenala considera ca exista temeiuri ptr punerea in miscare actiunii
penale intocmeste un referat cu propunerea de punere in miscare actiunii penale pe acreil

inainteza procurorului ; procurorul dupa ce examineaza dosarulva dispune :

253.punerea in miscare actiunii penale prin ordonanta
Ordonanta cuprinde urmatoarele mentiuni ;:
1. Mentiunile din art 203
2. Date cu privire la persoana inculpatului,
3. Fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia.
Odata cu emiterea ordonantei invinuitul capata calitate ade inculpat , devenind parte in proces;
254.Infirmarea propunerii organului d cercetare penaal prin rezolutie
In aceatsa situatie ,
1, restituie dosarul organului de cercetare penala , daca considera necesara continuare
cercetarii penale ; organul de cercetare penala esteobligat sa continue cercetarea penala
respectand si dipsozitiile procurorului ;
2. Clasarea , scaoterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale potrivit art 262 pct 2 lit
a0 CPP ori suspendarea urmaririi penale potrivit art 262 pct 2 lit b CPP ;
Regula ese ca la punerea in miscarea actiunii penale inculpatul e ascultat . organul de urmarire
penal va continua urmarirea penala , dupa punerea in miscare actiunii penale ; , fara a a asculta
pe inculpat , cand acesta edisparut , se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara ;
Efectuarea urmariri penale fata de inculpat
Din momentul in care s-a pus in miscare actiunea penala persona respectiva capata calitatea de
inculpat ;
Se pot efectua in principiu toate actele de urmarire penala ca si fata de invinuit ; dar legea
reglementeaza si unel activitati care sunt specifice urmaririi penale efectuate fta d inculpat ;
Astfel :
1.Dupa momentul punerii in miscare actiunii penale organul de cercetare penala are obligatia
sa cheme inculpatul ptr a-I comunica fapta de care este acuzat si ptr a-I da explicatii cu privire
la drepturile si obligatiile pe care le are ;
( atunci cand inculpatul nu locuieste in tara , organul de cercetare penala va tine seama , la
fixarea termenului de prezentare in fata acestuia ,de reglementarile speciale privind asistenta
judiciara internationala in materie penala ; de asemenea organul de cercetare penala ii pune in
vedere inculaptului aflat in stare de libertate ca este obligat s ase prezinte la toate chemarile ce I
se vor face in cursul procesului penal si ca are indatorirea sa I se comunice orice schimbare de
adresa ; )
255.Daca inculpatul este disparut, se sustarge dekla cercetare sau nu locuieste in tara , organul
de cercetare penala , va continua urmarirea penala , dupapuneera in miscare actiunii fara al asculta ;
3. Organul de cercetare penala daca considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege ptr
luare masurii arestarii preventive a inculpatului intocmeste u referat cu propunere I acest sens pe
care il inainteaza procurorului ;

Procurorul , din oficiu , ,su la sesizarea organului d cercetare penal , daca sunt intrunite
conditiileprevazute in art 143 si exista vreunul din cazurile din art 148 , cnd considera ca in
interesul urmaririi penale e necesara arestarea inculaptului ,numai dup acultrea acestuai in
prezenta aparatorului , prezinta dsarul cauzei cu propunerea motivata de luare a masurii arestarii
preventive a inculaptului , presedintlui instantei sau judecatorului delegat de acesta ; judecatorul
, dupa ascultarea inculaptului su a aparatoruylui acestuia , admite sau respinge propuneera de
arestare prventiva , prin incheiere motivata ; incheierea poate fi atacaat cu recurs in 24 ore de la
pronuntare , ptr cei prezenti si de la comunicare ptr cei in lipsa ;
Extinderea cercetarii penale
Daca cu ocazia dsfasurarii urmarirrii penale , se constata fapte noi in sarcina invinuitului ,
inculpatului ori imprejurari noi care pot duce la schimbarea incadrarii juridice a faptei sau date
cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte , potrivit art 238 CPP ,
organul de cercetare penala face propuneri in acest sens pe care le inainteza procurorului ptr ca
acesta sa decida in privinta extinderii cercetarii penale sau schimbarii incadrarii juriddice ;
Propuenrile se inainteza in cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor , imprejurarilor sau
persoanelor noi ; procurorul v dcide prin ordonantain cel mult 5 zile ;
Ca urmare a ordoantei de extindere a cercetarii penale date de procuror , organul d cercetare
penala va trece la starngeera probelor necesare cu privire la noiel fapte si persoane pna la
finalizare cercetarii penale ;
Ordonanta de schimbare a incadrari juridice , detrmian fie adminsitrarea probelor in raport cu nou
incadare juridica , fie dclinarea de competenta ori trecera cauzei de la un orgam de cercetare
penala la altul ;
Suspendarea urmaririi penale
In cazul cand se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o
boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala
inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea
urmaririi penale.
Procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta.

Notiune
Prin suspendarea urmaririri penale se intrrup temporar procesul penal c urmare a existentei unei
boli gravea invinuitului sau inculpatului , constata printr-o expertiza medico legaal c il impiedica
sa Ia parte la activitatea procesuala ;
Conditi ptra se putea dispune suspendarea urmaririi penale
1. Invinuitul sau inculaptul sa sufere de o boala grav care il impiedica sa ia parte la
procesul penal
Boala poate fi de ordin fizic . psihic temporara ( de scurta durata sau de lunga durata ) , su
permanenta , curabila sauincurabila , independenta de vointa invinuitului sau inculapstului , ori
dimpotriv rezultatul propriei sale activitti ;
Legea cere ca boala grava s fie deasa natura incat s impiedice participarea invinuitului sau
inculaptului la procesul penal ;
Daca bola grva constituie o cazua de iresponsabilitate si a existat inclusiv in momentul in carea

fost savarsita fapta prevazuta de legea penala , urmarirea penala nu se suspenda ci se dispue
scoaterea de sub urmarirea penala 9 conform art 11 pct 1 lit b coroborat cu art 10 al 1 lit e
CPP;
2. Boala grava sa fie constata printr-o expertiza medico legala ( nue suficient un certificat
medicolegal ptr a se dispuen suspendare urmaririi penale ;
Dup ce organul de cercetare penala este sesizat despre imposibilitatea participarii invinuitului
sau inculpatului la procsul penal,datorita existentei unei boli grave , va dispune efectuarea unei
expertize medico legale ; daca se va constata existenta bolii grave , va ininta procurorului
care ii vegheaza activitatea un referat cu propunerea de suspendare a urmaririi penale ,
impreuna cu dosarul cauzei ; Procurorul s epronunta asupra suspendarii prin ordonanta ;
Continutul ordonantei
256.mentiunile ratatei art 203 CPP ( dta si locul intocmirii , , numele , perenumle si calitate
celui care o intocmeste , cauza la care se refera, obiectul actului , temeiul legal si
semnatura celui carea intocmit-o
b) date privitoare la persoan invinuitului sau inculpatului
257.fapta de care ste invinuit
c) cauzele care au determinat uspendarea
d) masurile luate in vederea insantosirii invinuitului sau inculaptului ;
Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica, in copie, invinuitului sau
inculpatului si persoanei vatamate. Dupa comunicare, dosarul se restituie organului de
cercetare penala.

Obligatii pe care le are procurorul dupa suspendarea urmaririi penale

258.Sa comunice invinuitului sau inculpatului precum si partii vatamate , despre luarea
masurii ( astfel parte vatamat are posibilitatea dea prasi calea penala ptr a se adresa
acu actiune la instanta civila ;
2. Sa restituie dosarul organului de cercetare penala , dupa incunostiintarea persoanei
vatamate ;
Obligatii ptr organul de cercetare spenaal dupa dispunerea suspendarii .

259.sa continue a efectua toate actele a caror indeplinire nu e impiedicata desituati

invinuitului sau inculpatului ( audierea celorlalte parti in proces , a martorilor ,
efectuarea deexpertize , ridicare e obiecte si inscrisuri etc )

260.Sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determint suspendarea
urmaririi penale
In situatia in care organul de cercetare penala constt ca a incetat cazua de suspendare , va
inainta dosaarul procurorului ptr a dispune reluarea urmaririi penale ;
Sarcina organului de cercetare in timpul suspendarii

In timpul cat urmarirea este suspendata, organul de cercetare penala continua sa efectueze
toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului.
Organul de cercetare penala este obligat sa se intereseze periodic daca mai subzista cauza care
a determinat suspendarea urmaririi penale.
Dispozitile de incetare a urmariri penale
Daca pe parcursul urmaririi penale , se constata existent unuia din cazuriel prevazute la art 10
CPP procurorul , la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu , dispune dupa caz :
a) incetarea urmaririi penale
b)Scoaterea de sub urmarirea penala
c) Clasarea cauzei penale
incetarea urmaririi penale
Notiune
E acea solutie de netrimitere in judecata , care areloc cand se constata existenta vreunuia din
cazurile prevazute in art 10 lit f) h) si j ) si exista invinut sau inculpat In cauza , sau cand
exista o cauza de nepedepsire prevazut de legea penala ;
Conditii ptr a se putea dispune incetarea urmaririi penale
261.Sa existe invinuit sau inculpat in cauza
2 . Sa existe vreunul din czuriel prevazute la art 10 lit f)-h) si j Cpp sau o cauza de
nepedepsire prevazut de legea penala ;
Cazurile de incetare a urmaririi penale
Sunt prevazute in art 10 lit f) h- j) :
262.Lipseste plangerea prelabilaa persoanei vatamate , autorizarea sau sesizarea
organului competent ori alta conditie prevazuta d lege , necesara ptr punrea in
miscare actiuni penale ;

2. A intervenit amnistia , prescriptia ori decesul faptuitorului ;

3. A fost retrasa plangerea prelabila , ori partile s-au impacat in cazul infractiunilor ptr care
retrageera plangerii sau impacare partilor inlatura raspunderea penala
4. exista autoritate de lucru judecat
Incetarea poate fi ;
263.totala ( cand imprejurarile determina o stingere in intregime a cuzei penale ( in comnnditiile
existntei unei singure fapte , intervine un impediment la execitarea actiunii penale )
264.partiala (daca inaceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati , ori dac mai multefapte
fac obiectul aceleiasi cauze , iar cazul de impiedicare a exercitarii actiunii penale are
aplicabilitte numai la anumiti invinuiti sau inculpati ori numai la anumite fapte ; ptr restul
persoanelor urmarirea penala continua ;

Daca organul de cercetare penla constata existent vreunia din cazurile prevazute in art 10 lit f) ,
h ) , - j) CPP intocmeste un referat cu propunerea de incetare a urmaririi penale ; ( referatul
contine mentiunile din art 259 CPP) ; referatul impreuna cu dosarul cauzei il ianinteaza
procurorului care exercit supravegherea activitatii de cercetare penala ;
Dupa ce studiaza dosarul cu propunerea organului de cercetare penala . procurorul poate
dispune ;
1.Incetarea urmaririi penale ,prin ordonanta ( in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala )
sauprin rezolutie motivata ( in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala)
2. Restituirea dosarului la organul de cercetare penala , cu dispozitia de a continua cercetarea
in cazul incare constata ca nue cazul sa dispuna incetarea sau cand a dispus incetarea partiala
;
Continutul ordonentei deincetare a urmaririi penale
265.Mentiunile aratate in art 203 CPP ( data si locul intocmirii , numele , prenummele si calitatea
celui care o intocmeste , cauza la care se refera , obiectul actului , temeiul legal si semnatura
celuicareaintocmit-o)
266.Mentiunile speciale prevazute in art 24 CPP 9 date privind persoana si fpt l care se refera
incetarea , precumsi temeiurile de fapt , si de drept pe baza carora se dispuen incetarea
urmaririi penale ) ;
267.dispozitiile complementare prevazute ain art 245 CPP ; se dispuen asupra : :
268.revocarii masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii;
b) confiscarii lucrurilor care potrivit art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscarii speciale si
restituirii celorlalte. Daca proprietatea corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au servit ca
mijloace materiale de proba este contestata, ele sunt pastrate de organul de cercetare penala
pana la hotararea instantei civile;
c)_ masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii
infractiunii.
In cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, aceste
masuri se vor considera desfiintate, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata
instantei civile in termen de 30 de zile de la comunicarea incetarii urmaririi penale;
c1) sesizarii instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui
inscris.
269.cheltuielilor judiciare, stabilind cuantumul acestora, cine trebuie sa le suporte si
ordonand incasarea lor;
e) restituirii cautiunii in cazurile prevazute de lege.
Daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va
face mentiune despre aceasta.
In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta
se va face mentiune si cu privire la revocarea arestarii preventive dispusa de instanta, potrivit art.
243 alin. 3.
Instiintarea despre incetarea urmaririi penale

-Deindata ce dispune incetarea urmaririi penale , procurorul are obligatia dea instiinta despre
aceasta persoanel interesate (Copie de pe ordonanta sau rezolutia prin care procurorul dispune
incetarea urmaririi penale se comunica persoanei care a facut sesizarea, invinuitului sau
inculpatului si, dupa caz, altor persoane interesate.)
In cazul cand invinuitul sau inculpatul este arestat preventiv, instanta instiinteaza prin adresa
administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau
inculpat, potrivit art. 243 alin. 3.

Termenul inauntrul carua procurorul trbuie sa se pronunte asupr incetarii urmaririi penale din
momentul inregsitrarii dosarului cu propuneera organului de cercetare penala la secretariatul
parchetului
270.legea nu face nici o precizare ;
271.exista o exceptie de al aceasta regula :
Atunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat,
procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit
propunerea de incetare de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus incetarea
urmaririi penale, trebuie sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive. In
termen de 24 de ore de la primirea de la procuror a dosarului impreuna cu un referat in care se
mentioneaza cazul sau cazurile de incetare a urmaririi penale constatate, instanta dispune, prin
incheiere, revocarea masurii si punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului si
restituie dosarul procurorului, in acelasi termen, impreuna cu o copie a incheierii.
Scoaterea de sub urmarirea penala
Notiune
Cand se constat vreunul din cazurile pervazute in art 10 lit a) e) CPP si exista invinuit su
inculpat in cauza sedispune scoaterea de sub urmarire penala ;
Conditiii ptr a se dispune scoaterea de sub urmarirea penala
272.sa existe invinuit sau inculpat in cauza
273.sa existe vreunul din cazurile prevazute la art 10 lit a) e) Cpp si anume :
274.fapt nu exista
275. fapta nu e prevazuta de legea penala
276.Fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ;
277.Fapta nua fost savarsita de invinuit sau inculpat ;
278.Exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei ;
Scoaterea de sub urmarire penala poate fi:
Totala (cand stingerea cauzei penale are loc in intregime )
Partiala ( dac in aceeasi cauz sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori dac mai multe fapte fac
obiectul aceleiasi cauze iar cazul de impiedicare a exercitari actiunii penale se aplica numai ptr
anumiti invinuiti su inculpati , ori numai la anm,ite fapte ;

Dupa ce studiaza dosarul cu propunerea organului de cercetare penal procurorul poate dispune :
279.Scoaterea de sub urmarire penala , prin ordonanta ( in cazul in care s-a pus in miscare
actiunea penala ) sau prin rezolutie motivata ( in cazul in care nu s-a pus in miscare
actiunea penala ) constituie o exceptie cazul prevazut d art 10 lit b (1) cpp cand
procurorul s epronunta numai prin ordonanta , indifernt daca actiunea penala a fost sau
nu pusa in miscare ;
2. Restituirea dosarului la organul de cercetare penala ,cu dispozitia de a continua
cercetarea 9 incazul in care se constata ca nue cazul sa dispuna scoatere a de sub urmarire
sau cand a dispus scoterea de sub urmarire partial ;
Continutul ordonantei de scoatere de sub urmarirea penala
280.cuprinde aceleasi mentiuni ca si ordonanta de incetare a urmaririi penale ;
Termenul inauntrul caruia procurorul trebuie sa se pronunte asupra scoaterii de sub urmarire
penala
Legea nu face nici o precizare ; constituie oexceptie de akl aceasta regula cazul in acre
procurorul trebuie sa dispuna scoatera de sub urmarirtea penaal ptr un invinuit sau inculpat
arestat , cz inn care legea prevede un termen maxim de 24 ore de la primirea dosarului cu
propuneera organului de cercetare penala
Instintarea despre scoatera desub urmarirea penala
Deindata ce dispuen scoaterea de sub urmarirea penala procurorul are obligtidea instiinta
despre aceasta persoanele interesate ;
Daca invinuitul sau inculpatul e arestat p[reventiv , instanta instiinteaza prin adresa administratia
locului de detinere , cu dispozitia de a pune deindata in liberatte p invinuit sau inculpat ;
Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat o sanctiune cu caracter
administrativ
In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala in temeiuo art 10 lit b(1) CPp
executare sanctiunilor cu caracter administrativ se face astfel
a) Excutarea mustrarii sau mustrarii cu avertisment aplicate de catre procuror
-, se face deindata , dupa dispunerea scoaterii de sub urmarire penala sau , se fixeaza un
termn l care se dispune aduceera invinuitului sau inculpatului , in situatia in care mustrarea nu
poate fi executata cu ocazia dispunerii scoaterii de sub urmarire ;
b ) executarea amenzii
-se face dupa expirarea termenului in care se poate face plangere contra ordonantei prin care s-a
dispus scoaterea de sub urmarirea penala , iar dcas-a facut plangere , dupa respingeera
acesteia ; executarea amenzii se face de catre procuror prin trimitere unui extras de pepartea din
ordonanta careprivest aplicare amenzii , organului , care potrivit legii executa pedepsa amenzii ;
Cai de atac contra ordonanti prin care s-a dispus scoterea de sub urmarirea penala in temeiul art
10 lit b(1) CPp
-se poate face plangere in termen de 20 zile de la instiintare , de catr oricare dintre persoanel
interesate ;

Punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a
amenzii
281.se face dupa expirarea termenului prevazut in alin. 3, iar daca sa facut plangere si a fost
respinsa, dupa respingerea acesteia.
Clasarea
Notiune
Este acea solutie de netrimitere in judecata care are loc cand se constata existent anumitor
cazuri prevazute ain art 10 CPP si nu exista invinuit in cauza ;
Clasare se dispuen de catre procuror , din oficiu sa u lapropuneera organului decercetarepenaal
, printr-o rezolutie motivata

Conditii ptr a se dispune clasarea

282.sa nu existe invinuit in cauza
se considera ac nu exista invinuit in cauza cand
283.organul de urmarire penala nu are nici un fel de date cu privire la persoana care a comis
fapta , *cand faptuitiorul este deci necunsocut )
284.se constata ca urmarea produsa nu provine dintr-o actiune umana ci dintr-o imprejurare
neculpabila ( ex ; o moarte naturala )

285.sa existe anumite cazuri prevazute la art 10 CPP ( in acest sens nu s epotesrtine
catemeiuri ale clasarii cauzei aspectele din art 10 Cpp care sunt aplicate intuitu
persoane : ex : inlocuirea rasounderii penale , autoritatea e lucru judecat , decesul
faptuitorului , impacarea partilor , neputandu-se afirma ca nu exista invinuit in cauza )

cand invinuitul nue cunoscut si nu se constata existenta vreuneia dincazueleprevazute de art 10

CPp , nu se poate dispune solutia clasarii , dosarul rmanand nesolutionat pamna la identificarea
faptuitorului (cunoscute in practic sub denumirea de An)- autor necunsocut
Intr-o singura ipoteza exista posibioitatea anticipariimoemntului cand va fi dispusa solutiaclasarii
, daca nue cunsocut autorul infractiunii , si anume momentul implinirii termenului de prscriptie a
raspunderii penale * termen care poate fi calculat potrivit legii)

Procedura prezentarii materialului de urmarire penala

A) Obligativitatea prezentarii materialului de urmarire penala
Prezentarea materialului de urmarire penala este intotdeauna obligatorie ; e un moment de
contact obligatoriu intre organul de urmarire penala si inculpat ;
B) Organul competent

- se efectueaza de catre procuror in cazurile incare actiunea penal nua fost pusa in
miscare ( iar peparcursul urmaririi penale organul de cercetarepenala nu a efectuat
aceasta activitate ) , sau daca a fost pus ain miscare cand ne aflm intr-ua din cauzele
reglementate expres de art 209 al 3 CPP :
Conditi ce trebuie indeplinite ptr prezentarea materialului de urmarire penala
10. Cercetarea penala sa fie terminata
2. Inculpatul sa fie prezent ptr a putea lua contac cu organul de urmarire penala ; ( in acest
scop organul de urmarre penala va dispune fie aducerea inculpatului ( In cazul In care se afla in
arest preventiv) , fie chemare acestuia prin intermediul institutiei citarii , in cazul in care inculpatul
e cercetat in stare de libertate )
Dac inculpatul se prezinta , e prins ori adus pna la momentul inaintarii dosarului de catre
procuror , organul de cercetare penala procedeaza la prezentarea materialului de urmarire
penala ;
Daca inculpatul se prezinta , este prins ori adus, dupa inaintarea dosarului la procuror , acesta
procdeaza la prezentarea materialului d urmarire penala ;
11. Sa existe suficiente probe in cauza care sa faca posibila trimiterea inculpatului in
judecata ;
Obligatii ptr organul de cercetare penala la prezentarea materialului de urmarire penala
286.Sa puna in vedere inculpatului ca are dreptul de a lua cunostinta de mterialul d
urmarire penala , aratandu-I incadrarea juridica a faptei ;
2.Sa-I asigure inculpatului posibilitatea de a lua deindata cunostinta de material ;
In acest sens inculpatul va putea studia dosarul fila cu fila , in mod nelimitat ; organul de
cercetare spenala asista la studieera dosarului , urmarind ca inculpatul sa nu sustraga sau sa
distruga anumit piese , ori sa nu modifice sau sa inlocuiasca anumite acte ; daca nu poate sa
citeasca I se vor citi inculpatului lucrarile din dosar ; inculpatului care nu cunoaste limba romana I
se va traduce materialul de urmarire penala de catre un interpret ;
3.Sa-l intrebe pe inculpat , dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala ,
daca are . de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare ;
4. Sa intocmeasca un proces verbal in care va consemna pelnga mentinile din art 91 CPP ,
indeplinirea obligatilor prevazute la art 250 CPP precum si declaratile suplimentare ,
cererile noi si raspunsurile inculpatului ; ( procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina si
la sfarsit , de catre cel care il incheie , inculpat si de catre aparator ( daca este cazul )
Prezentarea din noua materaialului de urmarire penala
Daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala organul de cercetare
penala , In baza art 252 CPP le examineaza deindata si dispune prin ordonanta admiterea sau
respingerea lor ; prin aceeasi ordonanta , organul de cercetare penala dispune completarea
cercetarii penale atunci cand din declaratile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului
rezulta necesitatea completarii ;
Daca in urma cercetarilor noi sau a declaratiilor suplimentare , organul de cercetare penala a
efectuat noi acte de cercetare sau constata trebuie schimbta incadrearea juridica , va proceda la
o noua prezentarea materialului de urmarire penala ; Prezentare are loc numai daca este cazul
ca inculpatul sa fie trimis in judecata ; daca insa din noile cercetari rezulta existenta vreunuia din
cazurile prevazute in art10 CPP nu se va mai procedala o noua prezentarea materialului de

urmarire penala , cin se va dispune dupa scoatera de sub urmarire penala sau incetarea
procsului penal ;
Daca insa in cauza sunt mai multi inculpati . materialul de urmarire penala se prezinta individual ;
se incheie separat procesul verbal de prezentare a materialului de urmarire penala ptr fiecare
inculpat; cand datorita propunerii unui singur inculpat s-au efectuat noi acte de cercetare penala
se va proceda potrivit art 253 CPP ; in aceasta situatie prezentarea materialului se face tuturor
inculpatilor

Cazuri de neprezentare a materialului de urmarire penala

287.In cazul in care prezentarea materialului de urmarire penala nu este posibila datorita
faptului ca inculpatul e disparut sau se sustrage de la chemarea organului de cercetare
penala( in acest caz referatul de terminare a urmaririi penale intocmit de organul de
cercetare penala va cuprinde si imprejurarile concrete care au determinat imposibilitatea
prezentarii materialului de urmarire penala )
Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se
procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala.
Prezentarea din noua materialului de urmarire penala
Organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului,de
urmarire penala :
1. Daca a efectuat noi acte de cercetare penala,
2. Daca constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.
Prezenta aparatorului inculpatului la prezentarea materialului de urmarire penala
- Aparatorul invinuitului su inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de
urmarire penaal ; deci va participa si la prezentarea materialului de urmarire penala ( adica
studiaza dosarul , formuleaza cereri in intresul inculpatului ; adica aparatoruil ia contact
obligatoriiu cu inculpatul
Neasigurarea prezentei aparatorului la prezentarea materialului de urmarire penala atrage
sanctiunea nulitatii absolute prevazut in art 197 al 2 CPP in cazurie in care asistenta
juridica a inculpatului este obligatorie potrivit art 171 al 1 CPP;
Terminarea urmarirrii penale
Notiune
E acea etapa a urmaririi in care organul de cercetare , dup ce a apreciat ca a administrat
toate probele necesare in cauza pregateste dosarul in vederea inaintarii lu procurorului , ptr c
acesta s ase pronunte potrivit legii ;
a) Terminare urmaririi penale far actiunea penala pusa in miscare
b) Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare
Terminarea urmaririi penale fara actiunea penala pusa Ia miscare
Atunci cand urmarirea penala s-a efectuat de catre organul de cercetare penala fara
actiunea penala pusa in miscare exista 3 momente :

A) Ascultare invinuitului inainte de terminarea cercetarii

B)Inaintarea dosarului privind pe invinuit
C)Prezentare materialului de urmarire penala de catre procuror ;

A)Ascultarea invinuitului inainte de terminarea cercetarii

Dupa ce se efectueaza actele de cercetare penala , daca exisata invinuit in cauza si se
constat ca impotriv acestuia sunt suficiente probe in acuzare , organel de cercetare penala
procedaza la o ascultare a acestuia ,; I se aduce la cunostinta invinuirea si il intreaba daca
are probe de propus in aparare ;
Conditii ce trebuie indplinite ptr ascultarea invinuitului la terminarea urmaririi penale ;
1. Sa existe invinuit in cauza ( adica acesta sa fi fost identificat si sa existe
posibilitatea luarii legaturi cu el )
Daca invinuitul este disparut , se sustrage de la urmarire penala sau exista alta impiedicare
de a-l contacta , dosarul se inainteaza la procuror , fara o prelabila ascultare ;
2. Sa se constate ca impotriva invinuitului exista suficiente probe ptra fi tras la
raspundere penala ;
Daca organul de cercetare penala considera ca nu sunt probe suficiente , nu va mai proceda la
ascultarea inculpatului ; dosarul urmeaza sa fie trimis procurorului cu propunerea de se dispune
solutia scoaterii de sub urmarire penala ;
Daca organul de cercetare penala considera ca sunt suficiente probe in acuzare ptr a determina
tragerea la raspundere penala , organul de cercetare penala va procedal o noua ascultare a
invinuitului ; in aceasta situatie organul de cercetare penala ii pune in vedere invinuitului care
este fapta ce I se retine si care sunt probele principale in acuzare ; daca dup ascultare
invinuitul nu propune noi probe sau daca propune si acestea sunt considerate netemeinice si
sunt respinse cercetarea se considera terminata ; dac propunrera de noi probe din parte
invinuitului este considerata intemeiata , organul de cercetare penala e obligat sa completeze
cercetarile ; doar pe urma cercetarea se considera terminata ;
B) Inaintarea dosarului privind pe invinuit
Deindata ce s-a terminat cercetarea penala , organul de cercetare penala intocmeste un referat
unde se va consemna rezultatul cercetarii iar apoi va trimite dosarul procurorului; ( referatul are
acelasi continut ca si referatul intocmit in cazul desfasurarii urmaririi penale cu actiunea penala
pusa inmiscare ) daca cercetarile au fost terminate far punerea inmiscare actiunii penale ,
dosarul de urmarire penla acontine acte si masuri dispuse fata de invinuit ; , nu poate fi dispusa
masur arestari preventive decat ptr cekl mult 10 zile ; in acest dosar nu va exista un procs verbal
d3e przentare a materialului de urmarire penala findac nua fost pusa in miscare actiunea penala
)
C) Prezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror
- Procurorul primeste dosarul deurmarire penala de la organul de cercetare penala si prezint
mterialul de urmarire penala invinuitului ;
Terminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusda in miscare

In cauzele in care actiunea penalaa fost pusa in miscare , dup ac s-a terminat cercetarea penala
organul de cercetare penala inainteazaa deindata procuroului , dosarul cauzei insotit de referat ;
cercetarea penala se considera terminata dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea
dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala,
Cuprinsul referatului intocmit de organul de cercetare penala
Referatul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze la fapta care a format
obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica
data faptei.
Referatul trebuie sa cuprinda fapta retinuta in sarcina inculpatului, probele administrate si
incadrarea juridica.
Cand urmarirea penala priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa
cuprinda mentiunile aratate in alineatul precedent cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si,
daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a incetat urmarirea, s-a
dispus scoaterea de sub urmarire ori s-a suspendat urmarirea penala.
Referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la:
a) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale,
precum si locul unde se afla;
b) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul
cercetarii penale;
c) cheltuielile judiciare.
In cauzele in care urmarirea penala este efectuata personl de catre procuror , nu exista obligatia
intocmirii raferatului de terminare a urmariri penale ( in acest caz , actul prin care procurorul
finalizeaza faza de urmarire penala (rechizitoriu sau ordonanta) va suplini referatul cuprinzand
inclusiv datele suplimentare de mai sus ;
Trimiterea in judecata
Notiune
E ultimul moment al fazei de urmarire penla
Organul competent sa dispuna trimiterea in judecata
288.procurorul ;
A)Verificarea lucrarilor de urmarire penala
Dupa ce primeste dosarul de la organul de cercetare penala procurorul este obligt c in termen de
15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea
lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. termenul de 15 zile e termen de
recomandre )
Procurorul procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala in situatiile prevazute in
art. 254 alin. 1, daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la
parchet.
Rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere.
Solutii ce se pot da in urma verificarilor
In urma verificarilor efectuate procurorul poate da urmatoarele solutii :

1. Daca procurorul constata ca s-au rspectat dispozitiile legale ce asigura aflarea adevarului ,
ca urmarirea penala e completa si ca exista probe necesare si legal administrate , va
dispune , in functie de caz
289.Trimiterea in judecata ,
290.Netrimiterea in judecata( prin ; clasare , scoatere de sub urmarirea penala sau incetare
urmaririi penale ) sau
291.Suspendarea urmaririi penale
2. Da a procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost respectate
dispozitiile legale ce garanteaza aflarea devarului , ori ca urmarirea penala nua fost
efectuata decatre un organ de cercetare competent , va dispune
292.restituirea sutrimitre cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi ,
293.ori trimitere cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea ;
Conditii cumulative ce trebuie indeplinite ptr a se putea dispuen trimiterea in judecata
i Respectarea dispozitilor legale cegarnteza aflarea adevarului ;
2. Urmarirea est completa , probele fiind suficiente si legal adminitrate
3.Exista o fapta prevazuta d legea penala
4.Fapta a fost savarsita e invinuit sau inculpat ;
5.invinuitul su inculpatul raspunde penal ;
Rezolvarea cauzei de catre procuror

294.Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea

adevarului, ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal
administrate,si din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de
invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penalLdeci daca sunt indeplinite conditiile de
mai us ptr a se putea dispune trimiterea in judecata) daca actiunea penala nu a fost pusa in
miscare in cursul urmaririi penale,

-Da rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata;
295.Procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea
adevarului, ca urmarirea penala este completa, existand probele necesare si legal
administrate,si din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de
invinuit sau de inculpat si ca acesta raspunde penal: daca actiunea penala a fost pusa in
miscare in cursul urmaririi penale,
- da rechizitoriu rin care dispune trimiterea in judecata;
3. Daca se constata la terminarea urmaririi penale ca nu sunt indeplinite conditiile ptr
trimiterea in judecata procurorul da ordonanta prin care dispune dupa caz :
a) Scoaterea de sub urmarirea penala
b) incetarea urmaririi penale

c)Clasarea cauzei
d) Restituirea dosarului catre organeel de cercetarepenala ptr completarea cercetarii 9 daca nu
s-au lamurit toate aspectele impuse de buna rezolvare a cuzei)
e) Va restitui ptr refacerea urmariri penale ( cand sunt acte ilegale ori s-au incalcat dispozitiiile
legale privind aflarea devarului)

4. Cand se constata ca urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cel competent ,
procurorul trimite dosarul la organul competent ;
Continututul rechizitoriului
Rechizitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala
si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 203,:
a) datele privitoare la persoana inculpatului,
b) fapta retinuta in sarcina sa,
c) incadrarea juridica,
d) probele pe care se intemeiaza invinuirea,
e) masura preventiva luata si durata acesteia,
f)

precum si dispozitia de trimitere in judecata.

In rechizitoriu se arata de asemenea numele si prenumele persoanelor care trebuie citate in

instanta, cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza a fi citate.
In cazul cand urmarirea penala este efectuata de procuror, rechizitoriul trebuie sa cuprinda si
datele suplimentare prevazute in art. 260.
Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau,
dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel, iar cand urmarirea
este facuta de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Cand urmarirea penala
este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie,
rechizitoriul este verificat de procurorul-sef de sectie, iar cand urmarirea penala este efectuata de
acesta, verificarea se face de catre procurorul general al acestui parchet. in cauzele cu arestati,
verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive.
Daca rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic care a efectuat verificarea il inainteaza
instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe
rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpatilor aflati in stare de detinere.
Rechizitoriul dat de procurorul de la u parchet inferior celu corespunzator instantei competente
sa judece cauza in fond , e supus confirmarii procurorului de la parchetul corespunzator acestei
instante
In situatia in care rechizitoriul est infirmat de catre procurorul competent , acesta dispune
refacerea sau completarea urmaririi penale , inlocuirea rechizitoriului cu un alt rechizitoriu , sau o
solutie de netrimitere in judecata ;
Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu , chiar daca lucrarile urmaririi penale privsc mai

multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dauacestor rezolvari diferite ( chiar
daca ptr unele fapte si persoane se dispuen trimiterea in judecata , iar ptr altele se dispune
vreuna din solutiile de netrimitere in judecata ; )
Procurorul competent sa sesizeze instanta e cel care a dat su dupa cz a confirmat rechizitoriul ;
dupa darea sau confirmarea rechizitoriului , in trmen de 24 ore ,procurorul inainteaza instantei
competente dosarul , impreuna cu nr necesar de copii de pe rechizitoriu , ptr a fi comunicat
inculpatilor aflati in stare de detinere ; (cominicarea copiei d pe rechizitoriu nue necesara cand
inculpatii sunt in stare de libertate ;
;
Procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai
multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite,
potrivit art. 262.
Netrimiterea in judecata
Atunci cand procurorul constaat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege ptr trimiterea
in judecata , va dispune netrimiterea in judecata , adica pronunta una din urmatoarele solutii :
1. Scoaterea de sub urmarire penala
2. incetarea urmaririi penale
3. clasarea cauzei
Procurorul dispune una din aceste solutii numai prin ordonanta ;
In cazul in care procurorul dispune scoaterea de sub urmarirea penala pe temeiul lipsei de pericol
social al faptei , aplica in mod obligatoriu un a din urmatoarele sanctiuni administrative :prevazute
la art 91 CPP ( respectiv mustrarea , mustrarea cu avertisment , amenda de la 100 mii la 10
milioane lei ;
Suspendarea urmaririi penale
Procurorul va dispune prin ordonanta suspendarea urmaririi penale cand constata ca invinuitul
sau inculpatul sufera de o bola grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal ;
Restituirea sau trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale

Cand procurorul constata ca urmarirea penala nu e completa sau ca nu au fost respectate

dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului poate dispune :
1. Restituirea sau trimiterea cauzei la un alt organ de urmarire penala in vederea completarii
urmaririi penale ,( in situatia in care organul , care a efectuat urmarirea a respectat dispozitiile
legale care garanteaza aflarea adevarului , dar nua lamurit toate aspectele impuse de buna
rezolvare a cauzei ;
2. Restituirea sau trimiterea cauzei la alt organ de urmarire penala in vederea refacerii
urmaririi penale ( in situatia in care urmarirea penala a fost efectuata prin incalcarea
dispozitiilor legale care garanteaza aflare adevarului in procesul penal
Cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte
sau la unii invinuiti sau inculpati, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea
sau trimiterea intregii cauze.

Cuprinsul ordonantei de restituire

Ordonanta de restituire sau de trimitere cuprinde, pe langa mentiunile aratate in art. 203,
a) indicarea actelor de cercetare penala ce trebuie effectuate in vederea completarii ori
refacute,
b) indicre faptlor sau imprejurarilor care urmeaza a fi constatate
b)indicarea mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite. ;
c) dspozitia asupra mentinerii sau revocarii masurilor preventive , de siguranta ori asiguratorii
luate in cursul urmaririi penale sau daca s eimpuen luare unor asemena masuri ;
Dispozitii privitoare la masurile preventive , de siguranta sau asiguratorii
In cazul in care procurorul, la intocmirea rechizitoriului potrivit art. 262 pct. 1, considera ca
este necesara arestarea inculpatului, fiind intrunite conditiile prevazute de lege, inainteaza
instantei, in termen de 24 de ore, rechizitoriul si propunerea de arestare a inculpatului. In acelasi
mod procedeaza procurorul si in cazul in care este necesara luarea masurilor de siguranta
prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal. In cazul incare procurorul considera ca se impune
luarea masurilor preventive prevazute in art. 145si 1451, dispune aceasta prin rechizitoriu.
In cazurile prevazute in art. 262 pct. 2, art. 265 si 268, procurorul trimite dosarul cauzei la
instanta, pentru ca judecatorul care a dispus in cursul urmaririi penale arestarea preventiva sau
masurile de siguranta prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal sa dispuna asupra prelungirii
sau revocarii acestora. In cazul masurilor preventive prevazute in art. 145 si 1451, procurorul
dispune revocarea acestor masuri sau, dupa caz, trimite dosarul cauzei la instanta cu propunerea
de prelungire.
Incheierea prin care instanta dispune cu privire la aceste masuri se trimite procurorului, care
face mentiune despre aceasta in ordonanta de scoatere de sub urmarire penala, de incetare a
urmaririi penale, de suspendare a urmaririi penale, de restituire sau de trimitere la organul
competent. Prevederile art. 243 alin. 3 si art. 249 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Procurorul este obligat sa dispuna asupra mentinerii sau revocarii masurilor de siguranta, altele
decat cele prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal, si a masurilor asiguratorii luate in cursul
urmaririi penale, sau daca este cazul sa ia asemenea masuri.

Trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala

Cand procurorul constata ca ptr vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in art 207,208,209
al 3 si 4 CPP urmarire penala s-a facut de un alt organ dfecat cel prevazut in textile mentionate
mai sus dispune prin ordonanata ca urmarire sa fie facuta de organul competent ;
Cazuri cand s edispune rstituirea cauzei la organul competent
1. cercetare penala a fost efectuta de catre organul de cercetare penal al poititei in loc d
organul d cercetare penala prevazut la art 208 lit a0 b0 , c) CPP ( in aceasta situatie ,
procurorul civil primeste dosarul de la organul de cercetare penala alpoititiei si va diuspune
trimitrea cauzei procurorului military , ptr ca acesta sa asigure efecctuarea cercetarii de
catre organul de cercetare penala competent ;
2. cercetarea penala fost efectuata de catre organelle d cercetare penala prevazute la art 208
lit a) , b) , c) in loc de organul de cercetare penal al polititiei ;

3. cercetarrea penala a fost efectuta de catre organel de cercetare penala in loc d procurorin
czurile , in cazurile prvazute la art 209 al 3 CPP;

In cazul in care procurorul trimite cauza organului competent sa efectueze urmarire penala , rman
vlabile masurile asiguratorii luate , actele sau masuril procesuale confirmate sau incuviintate de
catre procuror , precum si actele procesiuuale care nu pot fi refacute ;
Obligatii ptr organul de cercetare penala sesizat prin trimiterrea cauzei de catre procuror
1. Procedeaza l ascultarea invinuitului sau inculpatului
2. diipune in ce masura trebue refacute clealte acte procesuale
3. dispune ce anume acte mai trebuie effectuate in vederea completarii cercetarii penale ;
Reluarea urmaririi penale
Notiune
Se poate dispuen cand desfasurarea procsului penal a fost intrerupta , fie inainte deaa
ajunge cauza in fta instanteide judecata , fie ulterior acestui moment ;
Cazuri de reluare a urmariri penale
. a) incetare a cauzei de suspendare;
b) restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii urmaririi penale;
c) redeschidere a urmaririi penale.

Sa ma duc pe intercer la http://tv.intercer.net/media/339/Revelation_Seminar_7/ intercer

tv am pus semn de carte ;