Manual pentru reducerea

consumurilor de abur prin

drenarea condensului
Dimensionarea, alegerea
[i montajul oalelor
de condens

2006

Rom Energy Armstrong s.r.l.

Str. Polona nr. 35, sc. 1, ap. 2,
Sector 1, Bucure[ti, Romania
Tel/Fax: +(40) 21.211.91.91
Tel/Fax: +(40) 21.211.47.22
E-mail: rea@romenergy.ro
www.romenergy.ro

ARMSTRONG INTERNATIONAL S.A.

Parc Industriel des Hauts-Sarts, 2e Avenue 4, B-4040 Herstal, BELGIUM
Tel.: +32 (0)4 240.90.90 Fax: +32 (0)4 240.40.33 www.armstrong.be marketing@armstrong.be
ARMSTRONG INTERNATIONAL, Inc.
816 Maple Street, P.O. Box 408, Three Rivers, Michigan 49093, USA
Tel. (269) 273.14.15 Fax (269) 278.65.55
www.armstronginternational.com

Produsele Armstrong sunt desenate n alb

Index Alfabetic
Cuprins

Reducerea consumurilor energetice

Tabele de recomand`ri [i

Vorbind despre energie,

te g^nde[ti la mediul \nconjur`tor [i invers

Instruc]iuni de utilizare ......................................... pagina B

Tabele cu abur .................................................................. 2
Aburul expandat ............................................................... 3

Orice societate care este preocupat` de energie este

preocupat` implicit [i de mediul \nconjur`tor. Mai pu]in`
energie consumat`, \nseamn` mai pu]ine reziduuri, mai
pu]ine emisii poluante [i un mediu ambiant mai s`n`tos.

Aburul ...Concepte de baz` .......................................... 4-7

Oala de condens cu clopot ........................................... 8-9
Oala de condens cu plutitor [i termostatic` ...................10
Oala de condens cu bimetal .......................................... 11
Oala de condens cu disc (termodinamic`) .................... 11

Pe scurt, prin corelarea problemelor energetice cu cele de

mediu se mic[oreaz` costurile pe care industria trebuie s`
Ie plateasc` pentru ambele. Ajut^nd societ`]ile s`-[i
administreze consumurile energetice, produsele [i
serviciile Armstrong ajut` de asemenea la protejarea
mediului ambiant.

Oala de condens termostatic` ....................................... 12

Oala de condens cu clopot
[i control diferen]ial automat .......................................... 13
Selectarea oalelor de condens ..................................14-15
Cum se dreneaz`

Armstrong a considerat important s` \mpart`[easc`

experien]a acumulat` \nc` de c^nd a inventat oala de
condens cu clopot \n 1911. De atunci, economiile realizate
de beneficiari au confirmat deviza companiei Armstrong,
potrivit c`reia "CUNO{TIN}ELE NE|MP~RT~{ITE
|NSEAMN~ ENERGIE PIERDUT~".

Sistemele de distribu]ie a aburului ....................16-19

|nso]itorii de abur .............................................. 20-21
Echipamente de \nc`lzire prin convec]ie .......... 22-24
Pre\nc`lzire de aer de proces ................................ 25
Schimb`toare de c`ldura cu manta
[i fascicul tubular ............................................. 26-27
Evaporatoare .................................................... 28-29
Cazane cu manta ............................................. 30-31
Echipamente sta]ionare
cu camera de abur \nchis` ............................... 32-33
Usc`toare rotative cu sifon de drenare ............ 34-35
Vase de expansiune ......................................... 36-37
Instala]ii cu absor]ie de abur ................................. 38

Dezvolt`rile [i perfec]ion`rile f`cute de firma Armstrong \n

proiectarea, construc]ia [i func]ionarea oalelor de condens
au dus la nenumarate economii de energie, de timp [i de
bani.
Acest manual s-a putut realiza dup` o \ndelungat`
experien]` prin folosirea tuturor cuno[tin]elor dob^ndite [i
transmise mai departe. Manualul se ocup` de principiile de
func]ionare a oalelor de condens [i prezint` aplica]iile
specifice pentru o gam` larg` de procese [i industrii. Ve]i
constata c` este un instrument util, complementar altor
publica]ii Armstrong [i la Programul Software 1 Armstrong
pentru dimensionarea [i alegerea oalelor de condens.
Manualul cuprinde de asemenea Tabele de recomand`ri
care prezint` un rezumat al constat`rilor noastre privind
tipul de oal` de condens care va asigura performan]e
optime \ntr-o anume situa]ie [i de ce.

Depistarea defectelor ..................................................... 39

Instalarea [i testarea ................................................. 40-43
Dimensionarea liniilor de alimentare cu abur
[i de retur de condens .............................................. 44-46
C`ldur` specific`-Greutate specific` ............................. 47
Tabele inginere[ti uzuale ................................................ 48
Factori de conversie ....................................................... 48
Pierderile de abur printr-un orificiu dat ............................ 49
Alte Produse ................................................................... 49
Scheme de montaj .................................................... 50-56

IMPORTANT: Acest Manual prezint` \n rezumat principiile

generale de instalare [i func]ionare a oalelor de condens.
Montajul [i exploatarea echipamentelor de drenare a
condensului se vor face numai de c`tre personal calificat.
Alegerea [i montarea trebuie s` fie \nso]ite \ntotdeauna de
asisten]` sau consultan]` tehnic` competent`. Acest
manual nu trebuie s` fie utilizat niciodat` f`r` asisten]` sau
consultan]` tehnic`. Va recomand`m s` lua]i legatura cu
Armstrong sau Rom Energy Armstrong pentru alte detalii.

Abrevia]ii,
B
Abur
Concepte de baz`,
4, 5, 6, 7
Cum este utilizat` c`ldura
aburului,
4
Expandat,
3
Necesitatea dren`rii,
5
Pierderi,
7
Pierderi, verific`ri pentru, 39, 43
Tabele,
2
Aer
Cauza \nc`lzirii lente, temperaturi joase,
6
Efectul asupra temperaturii
aburului
6
Abur expandat,
3
Abur secundar,
3
Bimetalic`, Oala de condens,
11
By-pass-urile,
40
Cazane cu manta,
30, 31
C`ldur` specific`,
47
Coeficien]i de siguran]`
Explica]ie,
14, 15
Pentru diferite activit`]i, 16-38
Colectoarele cazanelor,
16
Depanarea problemelor oalelor de
condens,
39
Dimensionarea oalelor pentru
Autoclave,
32
Cazane cu manta,
30, 31
Colectoarele cazanelor,
16
Concentratoare,
30, 31
Echipament de \nc`lzire cu
convec]ie,
22, 23
Echipamente sta]ionare \nchise
cu camer` de abur,
32, 33
Evaporatoare,
28, 29
Expandor de abur,
36, 37
Instala]ie de \nc`lzire cu abur, 38
|nc`lzitoare cu aspira]ie,
26
|nc`lzitoare de ap`,
26
|nc`lzitoare unitare,
22
|nso]itorii de abur,
20, 21
Linii \nso]itoare,
20, 21
Linii de ramifica]ie,
18
Magistral` de abur,
16,17, 18
Manta, cazane cu,
30, 31
Pre\nc`lzitoare de aer de
proces
25
Pre\nc`lzitoare de aer
22
Pres` pentru placaj
32
Refierb`toare
26
Retorte,
32, 33
Schimb`toare de c`ldur`, 26,27
Separatoare de abur,
19
Separatoare,
19
Serpentine
Ambutisate,
26, 27
|nc`lzire cu convec]ie, 22, 23
|necate,
26,27

Tubulare,
22, 23, 27
Serpentine \ngropate
26, 27
Sisteme de distribuire a
aburului,
16, 17,18, 19
Tuneluri de uscare,
25
}evi, serpentine,
22, 23, 27
Usc`toare de proces,
25
Usc`toare rotative,
34, 35
Vaporizoare,
26
Dimensiuni flan[e.
48
Disc, Oale de condens cu,
11
Echipamente de \nc`lzire cu
convec]ie
22, 23
Echipamentele sta]ionare \nchise, cu
camera de abur,
32, 33
Evacuarea aerului,
12
Evaporatoare,
28, 29
Expandoare de abur,
36, 37
Factori de conversie,
48
Greutate specific`,
47
Instala]ie cu absorb]ie cu abur,
38
Instalare,
40, 41, 42, 43
|nso]itorii de abur,
20, 21
|ntre]inerea oalelor de condens,39,43
Linii
Abur,
16,17,18, 44
Retur,
44
Linii de abur,
16,17,18
Linii \nso]itoare abur,
20, 21
Linii de ramifica]ie,
18
Lovituri de berbec,
5
Oale de de condens
Bimetalic`,
11
Cu clopot,
8, 9
Cu clopot [i control diferen]ial
automat
13
Cu disc,
11
Cu plutitor [i termostatic`,
10
Termostatic`,
12
Pierderi de abur,
7
Pre\nc`lzitoare de aer de proces, 25
Presiune diferen]ial`,
15
Protec]ie \mpotriva \nghe]ului,
42
Regulatorul de condens diferen]ial,
automat,
13
Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i
fascicul tubular,
26, 27
Scurtcircuitarea,
14
Selectarea oalelor de condens, 14,15
Separarea unitar`,
14
Serpentine ambutisate,
26, 27
Serpentine \ngropate,
26, 27
Serpentine tubulare,
22, 23, 27
Sisteme de distribu]ie
a aburului,
16, 17,18, 19
Tabele (grafice)
Coeficien]i pentru dimensionarea oalelor de condens pentru
serpentine multiple,
22
Diferen]` de temperatur`,
29

Procentul de abur expandat

format la evacuarea condensului
la o presiune redus`
3
Recomand`ri, Gatefold,
16, 18, 20,
22, 24, 25,
26, 28, 30,
34, 36, 38
Tabele de abur,
2
Tabele de recomand`ri, 16, 18, 20,
22, 25, 26,
28, 30, 32,
34, 36, 38
Tabele utile pentru ingineri,
48
Tabele, informa]ii uzuale
Aer,efect asupra temperaturilor
aburului,
6
Ratele de condensare pentru
]evi de abur,
24
Constante pentru determinarea
de kcal unei instala]ii de
\nc`lzire,
24
Pierderi, abur,
7
}evi
Capacitate
De abur,
44, 45, 46
De condens,
46
Factori de conversie,
48
Dimensiuni,
48
Dimensiuni pentru calculul
pierderilor prin radia]ie,
17
Propriet`]ile aburului saturat, 2
Reduc]ia de temperatur`
cauzat` de aer,
6
Valorile k
Serpentine ambutisate,27, 29
Serpentine tubulare, 27, 29
Usc`toare rotative,
34, 35
Valorile k
Serpentine ambutisate,
27, 29
Serpentine tubulare,
27, 29
Verificarea oalelor de condens,
43
Verific`ri, oale de condens,
39, 43

Instruc]iuni pentru folosirea Diagramelor de recomand`ri

Referiri cu privire la diagramele de
recomand`ri apar la capitolele "Cum
se dreneaz`" din acest manual, pag.
16-38.
Un sistem de cod cu privire la
caracteristici va poate da informa]ii
rapide (este codificat de la A la Q).
Diagramele acoper` tipurile de oale
de condens cu principalele avantaje
\n diferite aplica]ii.
De exemplu s` presupunem c` sunte]i interesa]i pentru cea mai bun`
oal` de condens pentru a drena un
cazan de fierbere cu manta [i drenare
gravita]ional`. Ve]i proceda \n felul
urm`tor:
1. C`uta]i la "Cum se dreneaz`
cazanele cu manta"-pag. 30-31 [i privi]i
\n col]ul din st^nga jos al paginii 30.

2. Ve]i g`si "Cazane cu manta,

drenare gravita]ional`" [i citi]i "Prima
alegere [i cod". |n acest caz prima
alegere este IBLV iar caracteristicile
sunt B, C, E, K, N.
3. Acum ne referim la diagrama de jos
"Modalitatea \n care diferite tipuri de
oale
de
condens
corespund
solicit`rilor specifice de func]ionare",
unde \n st^nga pute]i constata ce
reprezint` fiecare litera. De exemplu
litera B se refer` la capacitatea
oalelor de condens de a rezolva
problema conserv`rii energiei.
4. Urm`rind spre dreapta pe linia "B"
ve]i \nt`lni prima noastr` alegere, \n
acest caz lB. Av^nd la baza testele
f`cute [i condi]iile de func]ionare,

performan]ele \n domeniul conserv`rii

energiei ale IB sunt cotate ca
"Excelent". Folosi]i aceea[i procedur` pentru celelalte litere.
Abrevia]iuni:
IB- oal` de condens cu clopot
IBLV- oal` de condens cu clopot cu
orificiul de ventila]ie l`rgit
IBT- oal` de condens cu clopot
prev`zut cu ventil termic de aerisire
F&T- oal` de condens cu flotor [i termostatic`
CD- oal` de condens termodinamic`
DC- oal` de condens diferen]ial`
automat`
CV- supap` de sens
T- clopot cu ventil termic de aerisire
PRV- regulator de presiune

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamente

Prima alegere
[i codul

Alt` variant`

Cazane cu manta
evacuare
gravita]ional`
Cazane cu manta
evacuare cu sifon

IBLV
B,C,E,K,N

F&T sau
termostatat`

DC
B,C,E,G,H,K,N,P

IBLV

Modalitatea \n care diferite tipuri de oale de condens corespund solicit`rilor specifice de func]ionare
Cod Caracteristic`
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
Q

Clopot

Mod de func]ionare
(1)Intermitent
Conservarea energiei (durat` de
Excelent
func]ionare)
Rezisten]` la uzur`
Excelent
Rezisten]` la coroziune
Excelent
Rezisten]` la [oc hidraulic
Excelent
Da
Evacueaz` aer, [i CO2 la
temperatura aburului
Poate evacua aer la presiune
Slab
sc`zut` (0,02 bar)
Capacitatea de a evacua cantiAcceptabil
t`]i mari de aer la pornire
Func]ioneaz` la contrapresiune
Excelent
Rezisten]` la \nghe] (6)
Bine
Purjeaz` sistemul
Excelent
Func]ioneaz` la capacit`]i mici
Excelent
Reac]ioneaz` la dopurile de
Imediat
condens
Capacitatea de a drena
Excelent
impurit`]ile
Dimensiuni de gabarit
(7)Mare
Capacitatea de a drena aburul
Acceptabil
expandat
Deschis
Pozi]ia la avariere (deschis-\nchis)

1. Eliminarea condensului este

Intermitent`.
2. Poate fi continu` la debite mici.
3. Excelent c^nd aburul expandat este
reutilizat.

F&T

Disc

Continuu
Bine

Intermitent
Slab

Bine
Bine
Slab
Nu

Slab
Excelent
Excelent
Nu

Acceptabil
Bine
(4)Slab
Nu

Excelent
Excelent
Excelent
Da

Excelent

(5)NR

Bine

Excelent

Excelent

Slab

Excelent

Excelent

Excelent
Slab
Acceptabil
Excelent
Imediat

Slab
Bine
Excelent
Slab
T^rziu

Excelent
Bine
Bine
Excelent
T^rziu

Excelent
Bine
Excelent
Excelent
Imediat

Slab

Slab

Acceptabil

Excelent

Mare
Slab

Mic`
Slab

Mic`
Slab

Mare
Excelent

Inchis

(8)Deschis

(9)

Deschis

4. Oalele de condens cu bimetal [i cu

membran` - bune.
5. Nerecomandate la presiuni sc`zute.
6. Oale din font` nerecomandate.
7. |n construc]ie o]el-inox sudat - medie.

Termostatic

DC

(2) Intermitent Continuu

Acceptabil
(3)Excelent

8. Se pot avaria \n pozi]ia \nchis datorit`

impurit`]ilor.
9. Se pot avaria fie \n pozi]ia deschis,
fie \nchis, func]ie de construc]ia burdufului.

Tabele de abur
Ce sunt... Cum se utilizeaz`

Rela]iile dintre cantitatea de caldur`

[i temperatura/presiune sunt preluate din Tabelele cu propriet`]ile aburului saturat.

Defini]iile termenilor utiliza]i

Abur saturat este abur pur la temperatura ce corespunde temperaturii

apei la fierbere, la presiunea existent`.
Presiune absolut` [i presiune
manometric` (Coloana 1).
Presiunea absolut` este presiunea
manometric` + 1 bar.
Rela]ia presiune-temperatur`
(Coloana 1 [i 2). Pentru fiecare presiune a aburului saturat corespunde
o anumit` temperatur`. Exemplu:
Temperatura corespunz`toare aburului saturat la presiunea de 10 bar
este \ntotdeauna 180C.
Volumul specific al aburului
(Coloana 3) este volumul pe unitatea
de mas` \n m/kg.
Caldura apei la satura]ie (ColoaneIe
4 [i 6). Este c`ldura necesar` pentru
a cre[te temperatura unui kilogram
de ap` de la 0C p^na la punctul de
fierbere corespunz`tor presiunii
respective.
Caldura latent` sau c`ldura de
vaporizare (Coloanele 5 [i 7).
Cantitatea de c`ldur` necesar` pentru a transforma un kilogram de ap`
la temperatura de fierbere \ntr-un
kilogram de abur. Este aceea[i cantitate de c`ldur` cu cea ob]inut` din
condensarea unui kilogram de abur
saturat \ntr-un kilogram de ap` la
satura]ie. Aceast` cantitate de
c`ldur` este diferit` pentru fiecare
combina]ie de presiune-temperatur`, a[a cum se vede \n tabelele de
abur saturat.
CUM SE UTILIZEAZ~ TABELUL
Suplimentar determin`rii rela]iei presiune-temperatur`, pute]i calcula
cantitatea de abur care va condensa
pentru fiecare unitate de c`ldur`
care se [tie c` va fi cedat` \n kcal
(kJ). Invers, tabelul poate fi folosit
pentru a determina c`ldura \n kcal
(kJ) cedat` de aburul saturat care
condenseaz`. |n sec]iunea cu aplica]ii a manualului ve]i g`si c^teva
referiri la utilizarea tabelelor de abur.
1 kcal = 4,186 kJ
1 kJ = 0,24 kcal

Propriet`]ile aburului saturat

Presiune
\n bari
(abs.)
Col. 1
P
0,010
0,020
0,030
0,040
0,050
0,060
0,070
0,080
0,090
0,10
0,20
0,30
0,40
0,50
0,60
0,70
0,80
0,90
1,00
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
4,5
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
25
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
200

kJ
kcal
Temp.
Volumul C`ldura C`ldura
C`ldura
C`ldura
aburului specific \n apei la latent` \n
apei la
latent` \n
\n C
m/g
satura]ie
J/kg
satura]ie
Kcal/kg
\n kJ/kg
\n Kcal/kg
Col. 2
Col. 3
CoI. 4
CoI. 5
CoI. 6
CoI. 7
t
SV
q
r
q
r
7,0
17,5
24,1
29,0
32,9
36,2
39,0
41,5
43,8
45,8
60,1
69,1
75,9
81,3
86,0
90,0
93,5
96,7
99,6
111,4
120,2
127,4
133,5
138,9
1436
147,9
151,8
158,8
164,9
170 4
175,4
179,9
184,1
188
191,6
195,0
198,3
201,4
204,3
207,1
209,8
212,4
223,9
233,8
250,3
263,9
275,6
285,8
295,0
3033
311,0
318,1
324,7
330,8
3366
342,1
365,7

129,20
67,01
45,67
34,80
28,19
23,47
20,53
18,10
16,20
14,67
7,650
5,229
3,993
3,240
2,732
2,365
2,087
1,869
1,694
115,9
0,8854
0,7184
0,6056
0,5240
0,4622
0,4138
0,3747
0,3155
0,2727
0,2403
0,2148
0,1943
0,1774
0,1632
0,1511
0,1407
0,1317
0,1237
0,1166
0,1103
0,1047
0,09954
0,07991
0,06663
0,04975
0,03943
0,03244
0,02737
0,02353
002050
0,01804
0,01601
0,01428
0,01280
001150
0,01034
0,005877

29
73
101
121
138
151
163
174
183
192
251
289
317
340
359
376
391
405
417
467
504
535
561
584
604
623
640
670
696
721
742
762
778
798
814
830
844
858
871
884
897
908
961
1.008
1.087
1.154
1.213
1.267
1.317
1.363
1.407
1.450
1.492
1.532
1.571
1.610
1.826

2.484
2.460
2.444
2.443
2.423
2.415
2.409
2.403
2.398
2.393
2.358
2.335
2.319
2.305
2.293
2.283
2.274
2.265
2.257
2.226
2.201
2.181
2.163
2.147
2.133
2.119
2.107
2.084
2.065
2.046
2.029
2.013
1.998
1.983
1.970
1.958
1.945
1.933
1.921
1.910
1.899
1.888
1.839
1.794
1.712
1.640
1.571
1.505
1.442
1.380
1.319
1.258
1.197
1.135
1.070
1,004
592

7,0
17,5
24,1
28,9
32,9
36,2
39,0
41,5
43,7
45,8
60,1
69,1
75,8
81,3
85,9
89,9
93,5
96,7
99,7
111,5
120,5
127,8
134,1
39,5
144,4
148,8
152,8
160,1
166,4
172,2
177,3
182,1
186,5
190,7
194,5
198,2
201,7
205,1
208,2
211,2
214,2
217,0
229,7
240,8
259,7
275,7
289,8
302,7
314,6
325,7
336,3
346,5
356,3
365,9
375,4
384,7
436,2

593,5
587,6
583,9
581,2
578,9
577,0
575,5
574,0
572,8
571,8
563,3
558,0
554,0
550,7
547,9
545,5
543,2
541,2
539,3
531,8
525,9
521,0
516,7
512,9
509,5
506,3
503,4
498,0
493,3
488,8
484,8
481,0
477,4
473,9
470,8
467,7
464,7
461,7
459,0
456,3
453,6
451,1
439,3
428,5
409,1
391,7
375,4
359,7
344,6
329,8
315,2
300,6
286,0
271,1
255,7
239,9
141,4

Aburul expandat (secundar)

Ce este aburul expandat?

C^nd condensul fierbinte sau apa
fierbinte din cazan, sub presiune, este
evacuat la o presiune mai sc`zut`, o
parte din el se revaporizeaz`, devenind ceea ce este cunoscut sub denumirea de abur expandat.
De ce este important?
Acest abur expandat este important
deoarece con]ine unit`]i de c`ldur`
care pot fi utilizate, aceasta
conduc^nd la func]ionarea eficient` a
instala]iei - [i care, altfel, ar fi pierdute.
Cum se produce?
Atunci c^nd apa este \nc`lzit` la presiune atmosferic` (1,013 bari), temperatura ei cre[te p^na atinge 100C,
cea mai mare temperatur` la care apa
poate exista, la aceast` presiune. O
\nc`lzire suplimentar` nu m`re[te
temperatura, ci transform` apa \n
abur.

C`ldura absorbit` de ap` la m`rirea

temperaturii ei p^na la punctele de
fierbere este numit` c`ldur` sensibil`
sau c`ldura lichidului saturat. C`ldura
necesar` transform`rii apei, la temperatura de fierbere, \n abur, la
aceea[i temperatur`, este numit`
c`ldur` latent`. Unitatea de c`ldur`
utilizat` \n mod obi[nuit este Kcal,
care reprezint` cantitatea de c`ldur`
necesar` pentru m`rirea temperaturii
unui kg de ap` cu 1C, la presiunea
atmosferic`.
Dac` apa este \ncalzit` sub presiune,
temperatura de fierbere este mai
mare de 100C, astfel \n^t c`ldura
sensibil` necesar` este mai mare. Cu
c^t presiunea este mai mare, cu at^t
temperatura de fierbere [i con]inutul
de c`ldur` vor fi mai mari. Dac` presiunea este mic[orat` brusc, o anumit` cantitate de c`ldur` sensibil` va
fi eliberat`. Acest exces de c`ldur` va
fi absorbit sub form` de c`ldur`
latent`, f`c`nd ca o parte a apei s` se
vaporizeze brusc \n abur.

Condensul, la temperatura aburului [i

la o presiune sub 10 bari, are un
con]inut de c`ldur` de 182,1 kcal/kg
(vezi col.6 \n Tabelul Aburului). Dac`
acest condens este desc`rcat la presiune atmosferic` (1bar), con]inutul
s`u de c`ldur` scade instantaneu la
99,7 kcal/kg. Surplusul de 82,3 kcal
vaporizeaz` brusc o parte din condens. Procentul de condens care se
vaporizez` brusc poate fi calculat astfel:
Se \mparte diferen]a dintre con]inutul
ridicat [i cel sc`zut de c`ldur` la
c`ldura latent` de la presiunea mai
sc`zut` [i se inmul]e[te cu 100.
Pun^nd toate acestea \ntr-o formul`:
%abur expandat =

q1-q2
r

x 100

q1 = c`ldur` sensibil` din condens la

presiunea mai ridicat`, \nainte de
evacuare
q2 = c`ldura sensibil` din condens la
presiunea mai sc`zut`, la care are loc
evacuarea
r = c`ldura latent` din abur la presiunea mai sc`zut`, la care s-a evacuat condensul
182,1-99,7
%abur expandat=
x100=15,3%
593,3

Tabel 3-1.
Procentul de abur expandat ce se formeaz` la destinderea condensului la o
presiune redus`

PROCENTUL DE ABUR EXPANDAT

Curba
A
B
C
D
E
G
H
J

Graficul 3-1 arat` cantitatea de abur

expandat care se formeaz` c^nd
evacu`m condensul la diferite presiuni. La pagina 48 se g`sesc alte tabele
folositoare.

Contrapresiunea
0,25
0,5
1
2
4
6
8
10

BAR DE LA CARE ABURUL ESTE DESC~RCAT

Aburul . . . Concepte de Baz`

Aburul este un gaz invizibil generat prin
adaos de energie termic` apei
dintr-un cazan. Trebuie ad`ugat`
energie suficient` pentru a m`ri temperatura apei p^n` \n punctul de fierbere. Apoi, energia suplimentar` - f`r`
nici o alt` cre[tere a temperaturii transform` apa in abur.
Aburul este un mediu de transfer de
c`ldur` foarte eficient [i u[or de controlat. El este utilizat cel mai adesea
pentru transportul energiei dintr-o
surs` central` (cazan) la numero[i
consumatori din instala]ii \n care este
utilizat pentru \nc`lzirea aerului, apei
sau \n alte procese.
Cum s-a observat, pentru a face ca
apa fierbinte s` se transforme \n abur
sunt necesare kcal suplimentare.
Aceste kcal nu sunt pierdute ci sunt
\nmagazinate \n abur gata de a fi eliberate pentru diverse procese: \nc`lzirea
aerului, coacerea ro[iilor, opera]iuni de
uscare etc.
C`ldura necesar` pentru a transforma
apa clocotit` \n abur este numit` c`ldur` de vaporizare sau c`ldur` latent`.
Cantitatea este diferit` pentru fiecare
combina]ie de presiune / temperatur`,
cum arat` \n tabelele de abur.

Aburul la lucru...

Cum este utilizat` c`ldura aburului

C`ldura trece de la un nivel ridicat de
temperatur` la un nivel mai sc`zut de
temperatur` printr-un proces cunoscut ca transfer de c`ldur`. Pornind
din focarul cazanului, c`ldura se
transfer` prin ]evile cazanului apoi
c^nd presiunea mai mare din cazan
\mpinge
aburul
afar`,
acesta
\nc`lze[te ]evile sistemului de distribu]ie. C`ldura trece din abur, prin
pere]ii ]evilor \n aerul \nconjur`tor, mai
rece. Acest transfer de c`ldur` transform` o parte din abur \n ap`. Din
acest motiv liniile de distribu]ie sunt,
de obicei, izolate pentru a minimiza
acest transfer de c`ldur` nedorit care
\nseamn` pierderi.
C`nd aburul ajunge la schimb`toarele
de c`ldur` din sistem, povestea se
schimb`. Aici transferul de c`ldur`
din abur este dorit. C`ldura trece \n
aerul dintr-un pre\nc`lzitor de ap` sau
\n alimente \ntr-un vas de g`tit. Nimic
nu trebuie s` \mpiedice acest transfer
de c`ldur`.

Drenarea condensului...

De ce este necesar`
Condensul este produsul secundar al
transferului de c`ldur` dintr-un sistem
de abur. El se formeaz` \n sistemul de
distribu]ie datorit` radia]iei inevitabile.
El se formeaz` de asemenea \n utilajele de \nc`lzire [i tehnologice ca
rezultat al transferului de c`ldur` de la
abur la substan]a \nc`lzit`. Imediat ce
aburul a condensat [i [i-a cedat
c`ldura latent` valoroas`, condensul
fierbinte trebuie \ndep`rtat f`r`
\nt^rziere. De[i c`ldura disponibil`
dintr-un kg de condens este neglijabil`, \n compara]ie cu un kg de abur,
condensul \nc` mai este ap` fierbinte
valoroas` [i trebuie returnat la cazan.

Figura 4-2. Aceste desene arat` c^t` c`ldur` este necesar` pentru a genera 1
kg de abur la o presiune de 10 bari. De notat c`ldura suplimentar` [i temperatura mai ridicat`, necesare pentru a face apa s` fiarb` la o presiune de 10
bari dec^t la presiunea atmosferic`. Observa]i de asemenea cantitatea mai
mic` de caldur` necesar` pentru a transforma apa \n abur la temperatur` mai
mare.
Figura 4-1. Aceste desene arat` cantitatea de c`ldur` necesar` pentru a
genera un kg de abur la presiunea
atmosferic`. De notat c` este nevoie
de 1kcal pentru fiecare spor de temperatur` de 1C p^n` la temperatura
de fierbere, \ns` va fi nevoie de mult
mai multe kcal pentru a transforma
apa de 100C \n abur la 100C.

Defini]ii

Kcal. O kcal este cantitatea de caldur` necesar` pentru a m`ri temperatura

unui kg de ap` rece cu 1C. sau o kcal este cantitatea de c`ldur` cedat` de
un kg de ap` prin r`cire, s` zicem de la 20 la 19C.
Temperatura. Este gradul de c`ldur` f`r` implicarea cantita]ii de c`ldur`
disponibil`.
C`ldura. Este o m`sur` a energiei disponibile f`r` implicarea temperaturii.
Pentru ilustrare, o kcal care m`re[te temperatura unui kg de ap` de la 10C la
11C poate proveni din aerul ambiant la o temperatur` de 20C sau de la o
flacar` cu temperatura de 500.

Necesitatea dren`rii sistemului de

distribu]ie. Condensul care se adun`
la partea de jos a conductelor de abur
poate fi cauza loviturilor de berbec.
Aburul circul`nd cu o vitez` p^n` la
150km/h formeaz` valuri c^nd trece
peste acest condens. Dac` se
formeaz` destul condens, aburul de
mare vitez` \l \mpinge, cre^nd un dop
periculos care cre[te din ce \n ce mai
mare pe m`sur` ce preia lichidul din
fa]a lui. Orice obstacol ce i-ar putea
schimba direc]ia - arm`turi, ventile
regulatoare, teuri, coturi, blinde - ar
putea fi distrus. Pe l^ng` deteriorarea
provocat` de lovitura de berbec, apa
cu vitez` mare poate eroda fitingurile,
ciupind suprafe]ele metalice.

Necesitatea dren`rii echipamentului

de transfer c`ldur`. C^nd aburul vine
\n contact cu condesul r`cit sub temperatura aburului, el poate produce un
alt tip de lovituri de berbec, cunoscute
sub denumirea de [oc termic. Aburul
ocup` un volum mult mai mare dec`t
condesul, iar \n momentul \n care condenseaz` brusc poate transmite unde
de [oc \n sistem. Aceast` form` de
lovitur` de berbec poate deteriora utilajele si avertizeaz` c` condensul nu
este evacuat in sistem.
Evident, condensul din schimb`torul
de c`ldur` ocup` spa]iu [i reduce
dimensiunea fizic` [i capacitatea utilajului. Eliminarea lui rapid` mentine
utilajul plin cu abur (fig. 5-3). Pe m`sur` ce aburul condenseaz`, el formez`
o pelicul` de ap` pe interiorul
schimb`torului de c`ldur`.

Gazele necondensabile nu se transform` \n lichid care s` curg` liber. Ele

se acumuleaz` ca o pelicul` sub]ire
pe suprafa]a schimbatorului de
c`ldur` - \mpreun` cu murd`rie [i
piatr`. Toate sunt bariere poten]iale
pentru tansferul de c`ldur` (fig. 5-1).
Necesitate elimin`rii aerului si a
CO2
Aerul este prezent mereu \n timpul
pornirii utilajului [i \n apa de alimentare a cazanului. Apa poate con]ine
deasemenea carbona]i dizolva]i care
elimina dioxid de carbon gazos. Viteza
aburului \mpinge gazele spre pere]ii
schimb`toarelor de c`ldur`, put^nd
bloca transferul de c`ldur`. Acest
lucru complic` problema evacu`rii
condensului pentru c` aceste gaze
trebuie eliminate \mpreun` cu condensul.

Figura 5-1
Barierele poten]iale
ale transferului de
c`ldur`:
c`ldura
aburului [i temperatura trebuie s`
str`bat` aceste bariere pentru a-[i
face treaba.
Figura 5-2. Condensul l`sat s` se
colecteze \n ]evi sau tuburi este suflat
in valuri de aburul care trece peste el
p`n` blocheaz` fluxul de abur \n
punctul A. Condensul din zona B
provoac` o diferen]` de presiune care
permite presiunii aburului s` \mping`
dopul de condens \nainte ca pe un
berbec.

Figura 5-3. Serpentina pe jum`tate

plin` cu condens nu poate func]iona
la capacitatea maxim`.

Fig. 5-4. Observa]i c` radia]ia c`ldurii de la sistemul de distribu]ie provoac` formarea condensului, [i, deci, necesit`
oale de condens la punctele joase ale ventilelor regulatoare. |n schimb`toarele de c`ldur`, oalele de condens au func]ia
vital` de eliminare a condensului \nainte ca el s` devin` o barier` pentru transferul de c`ldur`. Condensul fierbinte este
returnat prin oalele de condens la cazan, pentru reutilizare.

Aburul . . . Concepte de Baz`

Efectul aerului asupra
temperaturii aburului

C^nd \n sistemul de abur p`trunde

aer [i alte gaze, acestea consum` o
parte din volumul pe care l-ar ocupa,
altfel, aburul. Temperatura amestecului de aer/abur scade sub cea a aburului pur. Fig. 6-1. explic` efectul
aerului \n conductele de abur. Tabel
6-1 [i graficul 6-1 prezint` diversele
reduceri de temperatur` provocate de
aer \n diverse procente [i la presiuni
diferite.

Figura 6-1. Incinta care con]ine aer [i

abur furnizeaz` numai c`ldura presiunii par]iale aburului [i nu c`ldura corespunz`toare presiunii totale.

Efectul aerului asupra

transferului de c`ldur`

Fluxul normal de abur spre suprafa]a

schimb`toarelor de c`ldur` antreneaz` cu el aer [i alte gaze. Cum ele
nu condenseaz` [i nu se golesc
gravita]ional, aceste gaze necondensabile formeaz` o barier` \ntre
abur [i suprafa]a schimb`toarelor de
c`ldur`. Propriet`]ile izolante excelente ale aerului reduc transferul de
c`ldur`. De fapt, \n anumite condi]ii
chiar [i din 1% volumul de aer \n
abur poate reduce eficien]a transferului de c`ldur` cu 50% (fig.7-1).
Cand gazele necondensabile (\n principal aer) continu` s` se acumuleze [i
nu sunt eliminate, ele ar putea umple
treptat schimb`torul de c`ldur` [i pot
opri total fluxul de abur. Utilajul este
atunci blocat cu aer.

Coroziunea

Incint` de abur: 100% abur

Presiune total`: 10 bar
Presiunea aburului: 10 bar
Temperatura aburului: 180C

Dou` cauze principale ale depunerilor

de piatr` [i ale coroziunii sunt dioxidul
de carbon [i oxigenul. CO2 p`trunde
\n sistem sub form` de carbona]i
dizolva]i \n apa de alimentare [i c^nd
se amestec` cu condensul rece,
formeaz` acid carbonic.

Extrem de coroziv, poate ataca ]evile

[i schimb`toarele de c`ldur` (Fig. 72). Oxigenul p`trunde \n sistem ca
gaz dizolvat \n apa de alimentare
rece. El agraveaz` ac]iunea acidului
carbonic, acceler^nd coroziunea [i
provoc^nd coroziunea \n puncte a
]evilor de fier [i o]el (Fig. 7-3).

Eliminarea sustan]elor
nedorite

Pe scurt, oalele de condens trebuie

s` dreneze condensul pentru c`
acesta poate reduce transferul de
c`ldur` [i poate provoca lovituri de
berbec. Oalele de condens trebuie s`
evacueze aerul [i gazele necondensabile pentru c` acestea pot reduce
transferul de c`ldur` prin mic[orarea
temperaturii aburului [i formarea de
izola]ii termice \n sistem. Ele pot
\ntre]ine coroziune distructiv`. Este
esen]ial s` se elimine c^t mai rapid
condensul, aerul [i CO2. O oal` de
condens, care este pur [i simpli o
supap` care deschide \n prezen]a
condensului, aerului [i CO2 [i \nchide
\n prezen]a aburului face acest lucru.
Din ra]iuni economice, oala de condens trebuie deasemenea s`
func]ioneze perioade \ndelungate cu
un minimum de \ntre]inere.

Incint` de abur: 90% abur [i 10% aer

Presiunea total`: 10 bar
Presiunea aburului: 9 bar
Temperatura amestecului: 175.4C

Tabel 6-1
Reducerea temperaturii datorat` de
prezen]a aerului

Graficul 6-1. Amestec aer/abur

Reducerea temperaturii cauzat` de diferite procentaje de aer la diferite presiuni. Acest grafic determin` procentul de aer la presiuni [i temperaturi cunoscute
prin determinarea punctului de intersec]ie dintre presiune, temperatur` [i procentul de aer, \n volum. De exemplu, s` presupunem un sistem cu presiune de
9 bari, cu o temperatur` la schimb`torul de c`ldur` de 160C. Din grafic se
determin` c` \n abur exist` 30% aer \n volum.

Rolul oalelor de condens

Sarcina oalei de condens este s`

elimine din sistem condensul, aerul [i
CO2 imediat ce se acumuleaz`. |n
plus pentru eficien]` [i economie,
oala de condens mai trebuie s` asigure:
1. Pierderi minime de abur
Tabelul 7-1 arat` c^t pot fi de costisitoare pierderile de abur nesupravegheate.
2. Durata lung` de via]` [i
siguran]a n serviciu
Uzarea rapid` a pieselor aduce oala
de condens \n stare de nesiguran]`.
Oala de condens eficient` economise[te bani prin minimizarea cheltuielilor pentru testare, repara]ii,
cur`]ire, sta]ionare [i altor pierderi
asociate.
3. Rezisten]a la coroziune
Elementele active ale oalei de condens trebuie s` fie rezistente la coroziune pentru a combate efectele
d`un`toare ale condensului acid sau
\nc`rcat cu oxigen.

Figura. 7-1. Aburul care condenseaz`

\ntr-un ansamblu de transfer de
c`ldur` deplaseaz` aerul la suprafa]a
de transfer de c`ldur` unde se
colecteaz` sau se \ntinde form^nd o
izola]ie foarte eficient`.

4. Capacitatea de a elimina aerul

Aerul poate fi prezent \n abur [i mai
ales la pornire. Aerul trebuie eliminat
pentru a asigura un transfer de
c`ldur` eficient [i pentru a preveni
blocarea sistemului.
5. Capacitatea de a elimina CO2
Eliminarea CO2 la temperatura aburului va impiedica formarea acidului carbonic. Deci oala de condens va trebui
s` func]ioneze la, sau aproape de
temperatura aburului deoarece CO2
se poate dizolva \n condensul care s-a
r`cit sub temperatura aburului.

impurit`]ile [i piatra din ]evi [i solidele

pot fi antrenate din cazan. Chiar [i
particulele care trec prin filtre sunt
erozive [i, deci, oala de condens trebuie s` fie capabil` s` func]ioneze \n
prezen]a impurit`]ilor.
O oal` de condens care nu
indepline[te toate aceste caracteristici de func]ionare / construc]ie, va
reduce eficien]a sistemului [i va m`ri
cheltuielile. C^nd o oal` de condens
asigur` toate aceste caracteristici,
sistemul poate realiza:

6. Functionarea in condi]ii de contrapresiune

Contrapresiunea din liniile de retur
condens presurizate poate s` apar`
\nt^mpl`tor sau dac` sistemul a fost
conceput s` func]ioneze presurizat. O
oal` de condens trebuie s` poat` s`
func]ioneze \n condi]iile de contrapresiune real` din sistemul s`u de retur.

1. |nc`lzirea rapid` a echipamentelor

de transfer de c`ldur`
2.Temperatura maxima a echipamentelor pentru un transfer de c`ldur`
sporit al aburului
3. Func]ionarea la capacitatea maxim`
a echipamentului
4. Economie maxim` la combustibil
5. Efort de munc` redus pe unitatea
de produc]ie
6. |ntre]inere minim` [i durabilitate
mare de func]ionare, f`r` probleme.

7. Func]ionarea \n condi]iile
prezen]ei impurit`]ilor
Impurit`]ile sunt o preocupare continu` deoarece oalele de condens
sunt amplasate \n punctele joase din
sistemul de abur. Condensul preia

Uneori \n practic` nu sunt necesare

toate aceste caracteristici constructive, dar \n mare majoritate a utilizatorilor, oala de condens care satisface
toate cerin]ele va da cele mai bune
rezultate.

Figura. 7-2. CO2 gazos se combin`

cu condensul r`cit sub temperatura
aburului [i formeaz` acid carbonic
care corodeaz` ]evile [i schimb`toarele de c`ldur`. Observa]i canalul
ros \n ]eava ilustrat`.

Figura. 7-3. Oxigenul din sistem

accelereaz` coroziunea (oxidarea)
]evilor, provoc^nd ciupituri, cum se
poate vedea \n poza de mai sus.

Fig. 7-2 [i 7-3 sunt prezentate cu acordul [i amabilitatea Dearborn Chemical

Company, USA
Tabelul 7-1. Pierderile de abur prin orificii de diferite m`rimi la 7 bar
M`rimea orificiului (inch)

kg de abur pierdut pe lun`

1/2
7/16
3/8
5/16
1/4
3/16
1/8

379.500
289.500
213.600
147.700
95.400
53.200
23.800

Aceste valori de pierderi reprezint` abur curat [i uscat, curg^nd printr-un orificiu cu muchie ascu]it` spre atmosfer` f`r` a avea condens. Prezen]a condensului va reduce aceste pierderi datorit` efectului de expandare c^nd are loc o
c`dere de presiune.

Oala de condens cu clopot

Oala de condens Armstrong cu clopot
este o oal` de condens mecanic`,
func]ion^nd pe baza diferen]ei de
densitate dintre abur [i ap`. (vezi fig.
8-1). Aburul, p`trunz^nd sub clopot
face ca clopotul s` se ridice [i s`
\nchid` valva de evacuare. Condensul
care intr` \n oala de condens transform` clopotul \ntr-o greutate care se
scufund` [i deschide supapa oalei de
condens pentru a elimina condensul.
Spre deosebire de alte oale de condens mecanice, clopotul purjeaz` de
asemenea aerul [i bioxidul de carbon,
\n mod continuu, la temperatura aburului.
Acest principiu simplu de eliminare a
condensului a fost introdus de
Armstrong \n 1911. Anii de cercetare
pentru \mbun`t`]irea materialelor [i a
fabrica]iei au f`cut oalele de condens
cu clopot Armstrong practic f`r` egal
\n ceea ce prive[te eficien]a \n
func]ionare, siguran]` [i durabilitate.

Durata de via]`
ndelungat`

Inima oalei de condens cu clopot

Armstrong este un sistem unic de
p^rghii care multiplic` for]a furnizat`
de clopot pentru a deschide valva sub
presiune. Nu exist` pivo]i fic[i care s`
se uzeze sau s` creeze fric]iune. Ea
este conceput` s` deschid` orificiul

de evacuare pentru o capacitate

maxim`. Cum clopotul este deschis la
baz`, el rezist` la loviturile de berbec.
Punctele \n care ar putea apare o
uzur` sunt \nt`rite pentru o durabilitate mare.
O oal` de condens cu clopot
Armstrong poate conduce la conservarea energiei chiar [i \n prezen]a
uzurii. Uzura treptat` m`re[te u[or
diametrul scaunului [i modific` forma
[i diametrul valvei cu bil`. |ns` pe
m`sur` ce are loc aceast` ac]iune,
bila se a[eaz` mai ad^nc, men]in^nd
o etan[are perfect`.

Func]ionare sigur`

Oala de condens cu clopot Armstrong

datoreaz` o mare parte a siguran]ei ei
unei construc]ii care face practic s`
nu aib` probleme provocate de impurit`]i. De remarcat c` valva [i scaunul
sunt la partea de sus a clopotului.
Particulele mai mari de impurit`]i cad
la fund, de unde sunt pulverizate de
mi[carea \n sus [i \n jos a clopotului.
Cum valva unei oale de condens cu
clopot este fie \nchis`, fie deschis` la
maximum, exist` o trecere liber` a
particulelor de impurit`]i. |n plus
curentul rapid de condens de sub
marginea clopotului creeaz` o ac]iune
liber` de autosp`lare care m`tur`
impurit`]ile din oala de condens. Oala

Figura1. Oala de condens este instalat` \n linia de

evacuare \ntre utilajul \nc`lzit cu abur [i conducta de condens de retur. La pornire, clopotul este cobor^t [i supapa
este deschis` la maximum. Pe m`sur` ce fluxul ini]ial de
condens intr` \n oala de condens [i curge pe sub baza
clopotului, el umple corpul oalei de condens [i scufund`
complet clopotul.

de condens cu clopot are doar dou`

p`r]i mobile - ansamblul p^rghiilor
valvei [i clopotul. Asta \nseamn` c`
nu exist` puncte fixe, nu exist` articula]ii complicate care s` se blocheze
- nimic care s` se gripeze, s` se aga]e
sau s` se colmateze.

Piese rezistente la coroziune

Valva [i scaunul oalelor de condens

cu clopot Armstrong sunt din o]el
inoxidabil cu con]inut ridicat de crom,
rectificate. Toate celelalte elemente
active sunt din o]el inoxidabil rezistent
la uzur` [i coroziune.

Func]ionarea la
contrapresiune

Presiunea ridicat` din linia de retur

condens reduce pur [i simplu presiunea diferen]ial` pe valva de evacuare. Pe m`sur` ce contrapresiunea se
apropie de presiunea de intrare,
evacuarea devine continu`.
Contrapresiunea nu are nici un efect
nefavorabil asupra func]ion`rii oalei
de condens cu clopot \n afara reducerii capacit`]ii, provocat` de presiunea
diferen]ial` sc`zut`. Exist` doar o
for]` mai redus` aplicat` clopotului
ca s` deschid` valva, f`c^nd oala de
condens s` penduleze.

Figura 2. Aburul intr` de asemenea \n oala de condens

sub baza clopotului, ridic^ndu-se [i acumul^ndu-se la
partea de sus, produc^nd flotabilitatea clopotului. Acesta
se ridic`, ridic^nd valva spre scaunul ei p^n` c^nd valva
se va \nchide etan[. Aerul [i CO2 trec continuu prin
aerisirea clopotului [i se colecteaz` la partea de sus a
oalei de condens. Aburul care trece prin orificiul de aerisire
este condensat prin radia]ie.

Tipuri de oale de condens

cu clopot Armstrong pentru
diferite aplica]ii specifice

Disponibilitatea de oale de condens

cu clopot, cu corpuri construite din
diferite materiale, pentru diferite configura]ii de conducte [i condi]ii de
lucru, permit o flexibilitate mare \n utilizarea oalei de condens corespunz`toare pentru a satisface necesit`]i
specifice. Vezi tabelul 9-1.

1. Oale de condens din o]el

inoxidabil
Corpurile ermetice, din o]el inoxidabil,
permit acestor oale de condens s`
reziste la \nghe]uri f`r` s` fie avariate.
Ele pot fi instalate pe \nso]itorii cu
abur, colectoarele din aer liber [i \n
alte locuri supuse \nghe]ului. Sunt
construite pentru presiuni de p^n` la
45 bari [i temperaturi de p^na la
345C.
2. Oale de condens din font`
Oale de condens cu clopot, standard,
pentru uz general la presiuni de p^na
la 17 bari [i temperaturi p^na la
232C. Oferite cu racorduri laterale,
orizontale, racorduri laterale cu filtre
\ncorporate [i racorduri de intrare, la
baz` - ie[ire, la v^rf (verticale).

3. Oale de condens din o]el forjat

Sunt oale de condens cu clopot, standard, pentru presiuni \nalte, temperaturi \nalte (inclusiv abur supra\nc`lzit)
p^na la 180 bari [i respectiv 560C.
4. Oale de condens din o]el
inoxidabil turnat
Sunt oale de condens cu clopot, standard, de mare capacitate, pentru utiliz`ri \n medii corozive. Pot fi reparate.
Pentru presiuni de p^na la 47 bari [i
temperaturi p^na la 263C.

Tabelul 9-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru oale de condens cu clopot

Font`

O]el inox

O]el forjat

O]el turnat

Otel inox
turnat

1/2 - 2 1/2
15 - 65

1/2 - 1
15 - 25

1/2 - 2
15 - 50

1/2 - 1
15 - 25

1/2 - 2
15 - 50

Tip racorduri

cu filet

cu filet
sudat cu mufe

cu filet
sudat cu mufe
sau flan[e

cu filet
sudat cu mufe
sau flan[e

cu filet
sudat cu mufe
sau flan[e

Presiune de
lucru (bar)

0 la 17

0 la 45

0 la 180

0 la 40

0 la 47

p^n` la 2.000

p^n` la 9.500

p^na` la 2.000

p^n` la 9.500

Racorduri

inch
mm

Capacitate (kg/h) p^n` la 9.500

3. Pe m`sura ce condensul care intr` \ncepe s` umple

clopotul, clopotul \ncepe s` exercite o for]` de tragere
asupra p^rghiei. Pe m`sura ce condensul \ncepe s` se
ridice, se exercit` o for]` mai mare p^na c^nd este suficient de mare s` deschid` valva corespunzator diferen]ei
de presiune existente.

de condens. Curentul de la baza clopotului preia

impurita]ile [i Ie elimin` din oala de condens. Evacuarea
continua p^na c^nd clopotul este umplut cu mai mult abur
[i ciclul se repet`.

4. C^nd valva \ncepe s` se deschid`, for]a presiunii pe

valva este redus`. Clopotul se scufund` rapid [i deschide
complet valva. Aerul acumulat este evacuat primul, urmat

Oala de condens cu plutitor [i termostatic`

Oala de condens cu plutitor [i termostatic` este o oal` de condens
mecanic`, func]ion^nd at^t pe principiul densit`]ii c^t [i pe cel al temperaturii.
Valva plutitorului func]ioneaz` pe
principiul densit`]ii: o manet` leag`
plutitorul sferic de valv` [i scaun.
Odat` ce condensul atinge un anumit
nivel \n oala de condens, plutitorul se
ridic`,
deschiz^nd
orificiul
[i
evacu^nd condensul. O etan[are de
ap` format` de condens \mpiedic`
pierderile de abur viu.
Cum valva de evacuare este sub ap`,
ea nu poate evacua aerul [i necondensabilele. C^nd acumularea de aer
[i gaze necondensabile provoac` o
sc`dere considerabil` a temperaturii,
o aerisire termostatat` de la partea
de sus a oalei de condens o va evacua.
Aerisirea termostatat` deschide de la
o temperatur` cu c^teva grade sub
satura]ie, deci este capabil` s` fac`
fa]` unui volum mare de aer printr-un orificiu complet separat \ns` la o temperatur` u[or redus`.
Oalele de condens cu plutitor [i termostatic` Armstrong asigur` o
capacitate mare de evacuare a aerului, reac]ioneaz` imediat la condens [i
pot fi utilizate at^t \n aplica]ii industriale c^t [i \n sisteme de conditionare
de aer.

Func]ionare sigur` la presiune de

abur modulat`
|n sistemele cu presiune de abur
modulat` este posibil ca presiunea
din schimb`torul de c`ldur` care se
dreneaz` s` varieze de la presiunea
maxim` de intrare a aburului p^na la
vid, \n anumite condi]ii. Astfel, \n
condi]ii de presiune zero, numai for]a
gravita]ional` este cea care \mpinge
condensul printr-o oal` de condens.
|n aceste condi]ii de presiune sc`zut`
de abur se pot elibera de asemenea
cantit`]i
substan]iale
de
aer.
Func]ionarea eficient` a oalei de condens cu plutitor [i termostatic` satisface toate aceste cerin]e specifice.

Func]ionare la contrapresiune
ridicat`
Contrapresiunea nu are nici un efect
nefavorabil asupra func]ion`rii oalei
de condens cu plutitor [i termostatic`, \n afara reducerii capacit`]ii
datorat` presiunii diferen]iale reduse.
Oala de condens nu va fi \mpiedicat`
s` \nchid` [i nu va pierde abur
datorit` contrapresiunii ridicate.

Tabel 10-1
Parametrii tipici de construc]ie
pentru oalele de condens cu plutitor [i termostatic`.

inch
Racorduri
mm
Tip
Racorduri
Presiune de
lucru (bar)
Capacitate
(kg/h)

Font`

O]el turnat

1/2 - 2

2-3

15-80

50 - 80

cu filet, sudat
cu filet sau
cu muf` sau
flan[`
flan[`
0 la 17

0 la 31

p^n` la
94400

p^n` la
170000

Figura 10-1. Func]ionarea oalei de condens cu plutitor [i termostatic`

1. La pornire presiunea sc`zut` a sistemului \mpinge aerul prin aerisirea

termostatic`. Aerisirea este urmat` \n
mod normal de o \nc`rc`tur` mare de
condens, ridic^nd plutitorul care
deschide valva principal`. Restul de
aer continu` s` fie evacuat \n aerisirea
deschis`.

10

2. C^nd aburul ajunge la oala de condens, aerisirea termostatic` \nchide,

ca reac]ie la temperatura mai ridicat`.
Condensul continu` s` curg` prin
valva principal`, care este pozi]ionat`
de plutitor \n a[a fel \nc^t s` evacueze
tot condensul ce intr` \n oala de condens.

3. Pe m`sur` ce \n oala de condens

se acumuleaz` aer, temperatura
scade sub cea a aburului saturat.
Aerisirea termostatat` deschide [i
evacueaz` aerul.

OALE DE CONDENS CU DISC (TERMODINAMIC~)

Oala de condens cu disc este un dispozitiv temporizat care func]ioneaz`
pe principiul varia]iei vitezei de curgere a fluidului. Ea con]ine numai un
element mobil, discul. Deoarece este
foarte u[oar` [i compact`, oala de
condens cu disc satisface cerin]ele
multor aplica]ii \n care spa]iul este
limitat. Pe l^ng` simplitatea oalei de
condens cu disc [i pe l\ng` dimensiunile sale reduse, ea ofer` de asemenea [i alte avantaje, cum ar fi rezisten]a la [ocuri hidraulice, evacuarea
complet` a \ntregului condens, c^nd
este deschis`, [i o func]ionare intermitent` pentru o ac]iune de purjare
permanent`.

CAMERA DE INCLZIRE

Camera de \nc`lzire din oalele de

condens cu disc Armstrong, \ncon- TABEL11-2. Parametrii tipici de
joar` discul [i camera de control. construc]ie pentru oalele de conCurgerea controlat` din camer` spre dens cu disc
ie[ire comand` ciclul
\nchis-deschis. Asta \nO]el
O]el
seamn` c` nu condi]iile Materiale corp
[i
capac
carbon
inox
de mediu ci construc]ia
10-25
15-25
oalei controleaz` ciclul de Racorduri (mm)
filet,
filet
func]ionare. F`r` acest Tip
racorduri
sudur`
sau
control, ploaia, z`pada [i
sau flan[`
flan[`
vremea rece ar putea
deregla ciclul de fun- Presiune
0 p^n` la 41 0 p^n` la 41
c]ionare a oalei de con- de lucru (bar)
Capacitate
(kg/h)
p^n`
la 1300 p^n` la 1150
dens.

Figura 11-2.

1. La pornire condensul [i aerul care

intr` \n oala de condens, trec prin
camera de \nc`lzire din jurul camerei
de control [i prin orificiul de intrare.
Acest flux ridic` discul de pe orificiul
de intrare [i condensul trece mai
departe, la orificiile de ie[ire.

2. Aburul intr` prin pasajul de intrare

[i curge sub discul de control. Viteza
pe fa]a discului de control cre[te,
cre^nd o presiune sc`zut` ce trage
discul c`tre scaun.

OALA DE CONDENS BIMETALIC~

Figura 11-1

1. La pornire, temperatura este

scazut` [i elementele de bimetal sunt
orizontale. Valva este deschis` iar
condensul [i aerul sunt evacuate din
oala de condens.

2. C^nd aburul ajunge la oala de condens, temperatura cre[te iar elementele de bimetal se curbeaz`.
Valva va \nchide [i opre[te evacuarea
p^n` c^nd se acumuleaz` suficient
condens subr`cit \n fa]a oalei de condens [i temperatura scade.

3. Discul \nchide pe cele dou` fe]e

concentrice ale scaunului, \nchiz^nd
pasajul de intrare [i totodat` re]in^nd
aburul deasupra discului. Are loc o
scurgere controlat` a aburului dinspre
camera de control; aburul expandat
ajut` la men]inerea presiunii \n camera de control. C^nd presiunea de
deasupra discului se reduce, presiunea la intarare ridic` discul de pe
scaun. Dac` condensul este prezent,
va fi eliminat, [i ciclul se repet`.
Oala
de
condens
bimetalic`
func]ioneaz` pe principiul temperaturii, utiliz^nd dou` straturi de elemente bimetalice care au coeficien]i
de dilata]ie diferi]i. La cre[terea temperaturii elementele se vor dilata \n
mod diferit [i se vor curba. Tija
conectat` la aceste elemente
ac]ioneaz` o valv` in pozi]ie deschis`
sau \nchis`.
TABEL11-1. Parametrii tipici de
construc]ie pentru oalele de condens bimetalice
Racorduri inch
mm
Tip
racorduri
Presiune
de lucru (bar)
Capacitate (kg/h)

O]el [i o]el inox

1/2-3/4
15-20
cu filet,
sudate cu muf`
sau flan[ate
0 la 24
p^n` la 1200

11

Oala de condens termostatic`

Oalele de condens termostatice
Armstrong sunt disponibile \n variante
cu burduf cu presiune variabil` sau
membran` [i sunt construite dintr-o
larg` diversitate de materiale, inclusiv
o]el inoxidabil, o]el carbon, bronz.
Aceste oale de condens sunt utilizate
la aplica]ii cu solicit`ri foarte mici de
condens.

Functionarea termostatic`

Oalele de condens termostatice

func]ioneaz` pe principiul diferen]ei
de temperatur` dintre abur [i condensul r`cit [i aer. Aburul m`re[te presiunea \n interiorul elementului termostatic , provoc^nd \nchiderea oalei de
condens. Pe m`sur` ce condensul [i
gazele necondensabile se adun` \n
faza de r`cire, temperatura \ncepe s`
scad` [i elementul termostatic se
contract`
[i
deschide
valva.
Cantitatea de condens adunat` \naintea oalei de condens depinde de

Tabelul 12-1. Parametrii de construc]ie pentru oalele de condens

termostatice
Cu Burduf
Cu diafragm`
Material corp
[i capac
Racorduri
(mm)
Tip racorduri

O]el inox

Bronz

O]el inox O]el carbon

Bronz

15-20

15-20

10-25

15-20

15-25

filet,
sudur`
0-20

filet \n
unghi drept
0-3

filet,
sudur`
0-27

filet,
sudur`
0-40

filet \n unghi
drept
0-4

Presiune de
lucru (bar)
Capacitate (kg/h) p^n` la 1600 p^n` la 750 p^n` la 30 p^n` la 40 p^n` la 450

condi]iile de func]ionare, presiunea

aburului [i m`rimea conductelor. Este
important de remarcat c` \n spatele
acumul`rii de condens poate avea loc
o acumulare de gaze necondensabile.

Not`: Oalele de condens termostatice pot fi utilizate de asemenea

pentru evacuarea aerului dintr-un
sistem de abur. Atunci c^nd aerul
se acumuleaz`, temperatuta scade
[i aerisirea termostatat` evacueaz`
automat aerul la o temperatur` u[or
sub cea a aburului, pe intregul
domeniu de presiuni de lucru.

Figura12-1. Func]ionarea oalei de condens termostatic`

1. La pornire, condensul [i aerul sunt

\mpinse \naintea aburului direct prin
oala de condens. Burduful termostatic este complet contractat [i valva
r`mne complet deschis` pn` cnd
aburul se apropie de oala de condens.

12

2. Pe m`sur` ce temperatura din oala

de condens cre[te, ea \nc`lze[te
rapid burduful \nc`rcat, m`rind presiunea de vapori din interior. Cnd
presiunea din burduf se egalizeaz` cu
presiunea sistemului din corpul oalei
de condens efectul de arc al burdufului face ca acesta s` se dilate,
\nchiznd valva. Cnd temperatura
din oala de condens scade cu cteva
grade sub temperatura aburului saturat, presiunile din burduf [i corpul
oalei de condens devin inegale, iar
burduful
se
poate
contracta
deschiz^nd valva oalei de condens.

Func]ionarea oalei de condens cu

membran` termostatic` cu presiuni
egale este foarte asem`n`toare cu
cea a burdufului, descris` \n figura
12-1. Camera este umplut` par]ial cu
un lichid. Pe m`sur` ce temperatura
din oala de condens cre[te, ea \nc`lze[te lichidul, m`rind presiunea de
vapori din interior. Cnd presiunea din
interior dep`[e[te presiunea aburului
din jur, membrana este \mpins` \n jos
pe scaunul valvei [i oala de condens
este \nchis`. O sc`dere de temperatur` provocat` de condens sau gazele necondensabile, r`ce[te [i reduce
presiunea din camer` permi]^nd
membranei s` se ridice de pe scaunul
valvei.

Oala de condens cu clopot [i control diferen]ial automat

Regulatoarele de condens cu clopot
[i control diferen]ial automat (DC)
sunt concepute s` func]ioneze \n aplica]ii \n care condensul trebuie ridicat
din punctul de drenare sau \n aplica]ii
de drenare gravita]ional` unde
cre[terea vitezei poate ajuta evacuarea.
Ridicarea condensului din punctul de
evacuare - numit` deseori sifonare
reduce
presiunea
condensului,
f`c^nd ca o parte din el s` expandeze
brusc \n abur. Cum oalele de condens
obi[nuite nu pot face distinc]ia dintre
aburul expandat [i cel viu, ele \nchid
[i \mpiedic` evacuarea
M`rind viteza la drenarea gravita]ional`, se ajut` la direc]ionarea condensului [i a aerului c`tre DC. Un by-pass
intern de abur , controlat printr-un
ventil dozator produce cre[terea de
vitez` [i extrac]ia unui abur secundar.

Acesta este apoi colectat pentru a fi

utilizat in alte schimb`toare de
c`ldur` sau va fi golit in linia de retur
a condensului.
|n func]ie de aplica]ie, debitele de
condens ce trebuie drenate difer`
foarte mult. Totu[i, o singur` oal` de
condens DC asigur` o capacitate
suficient`
pentru
majoritatea
aplica]iior.
Tabel 13-1. Parametrii tipici de construc]ie pentru regulatorul de condens diferen]ial, automat
Racorduri
inch
mm
Tip racorduri

Font`

O]el turnat

1/2 - 2
15-50
cu filet
sau flan[`
0 la 19

1/2 - 3
15-80
cu filet
sau flan[`
0 la 41

Presiune de
lucru (bar)
Capacitate p^n` la 9100 p^n` la 9100
(kg/h)

Figura 13-1.

Functionarea oalei de condens DC

Condensul, aerul, [i aburul (viu [i
expandat) intr` prin racordul de
intrare al oalei de condens. |n acest
moment aburul expandat [i aerul s^nt
separate automat de condens. Apoi
ele se \ndreapt` \n by-pass-ul \ncorporat la un debit controlat, form^nd
aburul secundar (Vezi fig. 13-2).
Valva se regleaz` la cantitatea de
abur expandat prezent la func]ionarea
la capacitate maxim` sau pentru a
satisface necesarul de vitez` al sistemului. Condensul este evacuat
printr-un orificiu separat controlat de
clopot.
Datorit` construc]iei cu dou` orificii,
exist` o diferen]` de presiune controlat`, prestabilit` pentru sistemul de
abur secundar \n timp ce diferen]a
maxim` de presiune este disponibil`
pentru evacuarea condensului.

Fig. 13-2 Func]ionarea oalei de condens DC

Pentru o folosire eficient` a aburului, Armstrong

recomand` aceast` configura]ie dac` aburul
expandat este refolosit.

Configura]ia recomandat` c^nd aburul expandat [i

necondensabilele sunt descarcate direct \n conducta
de retur condens.

13

Alegerea oalelor de condens

14

Pentru a beneficia din plin de pe urma

oalelor de condens descrise \n
sec]iunea precedent`, este esen]ial s`
se aleag` oale de condens de dimensiuni [i presiuni corecte pentru o anumit` utilizare [i s` se instaleze [i
\ntre]in` \n mod corespunz`tor. Unul
din scopurile acestui manual este s`
se furnizeze informa]ii care fac aceste
lucruri posibile. Instalarea [i operarea
\n fapt a echipamentelor de drenare
trebuie efectuate numai de personal cu
experien]` \n acest domeniu. Selec]ia
sau instalarea trebuie s` fie \nso]it`
mereu de o asisten]` sau consultan]`
tehnic` competent`. Acest Manual nu
va fi utilizat niciodat` ca un \nlocuitor
pentru asisten]` sau consultan]`
tehnic`. V` recomand`m ca pentru
alte detalii s` contacta]i Armstrong sau
Rom Energy Armstrong.
CONSIDERENTE DE BAZ~
Drenarea unitar` \nseamn` utilizarea
unei oale de condens separate pe
fiecare instala]ie cu abur-condens
inclusiv, pe c^t posibil, fiecare camer`
de distribu]ie sau serpentin` ale unei
instala]ii. Discu]ia de la paragraful
scurtcircuitare explic` de ce trebuie
f`cut` drenarea individual` \n loc de
drenarea unui grup de echipamente.

BAZA}I-V~ PE EXPERIEN}~
Selecta]i oalele de condens cu ajutorul experien]ei acumulate. Fie a dvs.
fie prin cuno[tin]ele Rom Energy
Armstrong, fie din ceea ce au \nv`]at
al]ii din utilizarea de oale de condens
pe echipamente similare.
DIMENSIONATI SINGURI
Dimensionarea este simpl` cu ajutorul
Programului Trap-A-Ware ("Dimensionarea [i selec]ia oalelor de condens"). Chiar [i f`r` acest program de
calculator, pute]i dimensiona usor
oalele de condens c^nd cunoa[te]i
sau pute]i calcula:
1. Cantit`]ile de condens, \n kg/h
2. Coeficientul de siguran]` care se va
utiliza
3. Presiunea diferen]ial`
4. Presiunea maxim` admisibil`
1. CANTITATEA DE CONDENS
Fiecare capitol 'CUM' din acest
Manual con]ine formule [i informa]ii
utile despre propor]iile de condensare
ale aburului [i procedeele de dimensionare corespunz`toare.
2. COEFICIENTUL DE SIGURAN}~
sau FACTORUL EXPERIEN}~
CARE TREBUIE UTILIZAT
Utilizatorii au constatat c` trebuie s`
utilizeze \n general, un coeficient de

Fig. 14-1 . Doi consumatori de abur

drena]i \n grup, printr-o singur` oal`
de condens, numit` captare \n grup
pot avea ca rezultat scurtcircuitarea.

Fig. 14-2. Scurtcircuitarea este

imposibil` cnd fiecare instala]ie este
golit` prin propria sa oal` de condens.

Figura 14-3. Serpentin` continu`,

presiune constant`, curgere liber` la
oala de condens a 300kg/h de condens de la o singur` serpentin` de
cupru, la 3 bari. Evacuarea
gravita]ional` la oala de condens.
Volumul spa]iului de abur este foarte
mic. Coeficient de siguran]` 2:1.

Figura 14-4. Schimb`tor cu plac`

tubular` cu func]ionare modulat` de
presiune, curgere gravita]ional` c`tre
oala de condens. Cantitatea de condens 300kg/h la 5 bar. Tuburile multiple au un pericol minor de scurtcircuitare. Utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1

siguran]` la dimensionarea oalelor de

condens. De exemplu, o sepentin`
care condenseaz` 300kg/h poate
necesita o oal` de condens care s`
poat` face fa]` p^n` la 900 kg/h pentru cea mai bun` func]ionare general`. Acest coeficient de siguran]` de
3:1 are grij` de diversele viteze de
condensare, sc`derile ocazionale de
presiune diferen]ial` [i de factorii de
construc]ie a sistemului.
Coeficien]ii de siguran]` vor varia de
la un minim de 1,5:1 la un maxim de
10:1. Coeficien]ii de siguran]` din
acest Manual se bazeaz` pe ani de
experien]` ai utilizatorilor.
CONFIGURA}IA AFECTEAZ~
COEFICIEN}II DE SIGURAN}~
Mai important` dec\t modific`rile
obi[nuite de cantit`]i [i presiune este
construc]ia \n sine a ansamblului
\nc`lzit cu abur. Vezi figurile 14-3,14-4
[i 14-5, care arat` trei unit`]i condensatoare, fiecare produc^nd 300 kg
condens pe or`, \ns` cu coeficien]i de
siguran]` de 2:1 , 3:1 , 8:1 .
SCURTCIRCUITAREA
Dac` o singur` oal` de condens
leag` mai mult de un punct de evacuare, condensul [i aerul de la una sau
mai multe instala]ii pot s` nu ajung` la
oala de condens. Orice diferen]` a
vitezelor de condensare va avea ca
rezultat o diferen]` de c`dere de presiune a aburului. O diferen]` de
c`dere de presiune, prea mic` pentru
a fi \nregistrat` pe un manometru de
presiune, va fi suficient` pentru a l`sa
aburul de la o instala]ie cu presiune
mai mare s` blocheze fluxul de aer
sau condens de la instala]ia cu presiune mai mic`. Rezultatul net este o
\nc`lzire redus`, pierderi de produc]ie
[i combustibil. (Vezi fig. 14-1 [i 14-2).

Figura 14-5. Cilindru mare golit prin

sifon. 300kg/h de la un usc`tor cilindric de 1200 mm diametru, 2500 mm
lungime cu spa]iu de 2.8m la 2 bari.
Coeficientul de siguran]` este de 3:1
cu un DC [i de 8:1 cu IB.

SELEC}IA ECONOMIC~ A OALEI

CU CONDENS / ORIFICIULUI
De[i, pentru cele mai bune performan]e este necesar un coeficient de
siguran]` adecvat, un coeficient prea
mare provoac` probleme. Pe I^ng`
cheltuielile mai mari pentru oala de
condens [i instalarea ei, una supradimensionat` inutil se uzeaz` mai
repede. {i \n cazul defect`rii unei oale
de condens, una supradimensionat`
pierde mai mult abur, ceea ce ar
putea provoca lovituri de berbec [i o
contrapresiune mare \n sistemul de
retur.
3. PRESIUNEA DIFEREN}IAL~
Diferen]ialul maxim este diferen]a dintre presiunea cazanului sau a liniei de
abur sau presiunea din aval a unui
PRV [i presiunea liniei de retur. Vezi
fig 15-1. Oala de condens trebuie s`
fie capabil` s` deschid` la aceast`
presiune diferen]ial`.

DIFEREN}IALUL DE LUCRU
C^nd instala]ia lucreaz` la capacitate,
presiunea aburului la intrarea oalei de
condens poate fi mai mic` dec^t presiunea liniei de abur, iar presiunea din
colectorul de retur de condens poate
cre[te peste cea atmosferic`.
Dac` diferen]ialul de lucru este de cel
pu]in 80% din diferen]ialul maxim, la
selectarea oalelor de condens se

Figura 15-1. A minus B este presiunea diferen]ial`: Daca B este contrapresiunea , sc`de]i-I din A.Daca B
este vid aduna]i-I la A.

poate utiliza \n siguran]` diferen]ialul

maxim.
Controlul modulat al aliment`rii cu
abur provoaca modific`ri mari ale
presiunii diferen]iale. Presiunea din
instala]ia drenat` poate scadea la cea
atmosferic` sau chiar mai mic` (vid).
Acest lucru nu \mpiedic` evacuarea
condensului dac` se urmeaz` practicile de instalare indicate \n acest
Manual.
IMPORTANT. Ave]i grij` s` citi]i cele
ce urmeaz`, care se ocup` de
reducerile mai pu]in obi[nuite \ns`
importante ale presiunii diferen]iale.
4. PRESIUNEA MAXIM~ ADMISIBIL~
O oal` de condens trebuie s` fie
capabil` s` reziste la presiunea
maxim` admisibil` a sistemului sau la
cea de proiect. Ea ar putea s` nu trebuiasc` s` func]ioneze la aceast`
presiune \ns` trebuie s` fie capabil`
sa o suporte.
Ca un exemplu, presiunea maxim` de
intrare este de 26 de bari iar presiunea liniei de retur este de 11 bari.
Aceasta are ca rezultat o presiune
diferen]ial` de 15 bari, totu[i oala de
condens trebuie s` fie capabil` s`
reziste la presiunea maxima admisibil` de 26 bari. Vezi fig. 15-1.

Figura 15-2. Condensul de la punctul

de drenare inferior este ridicat la oala
de condens prin sifonare. Fiecare metru de ridicare reduce presiunea diferen]ial` cu 0.1 bar. Se va observa
etan[area cu apa de la partea inferioar` [i faptul c` oala de condens este
prevazut` cu supap` de sens integrat` pentru a evita curgerea invers`.

FACTORII CARE INFLUEN}EAZ~

PRESIUNEA DIFEREN}IAL~
Cu excep]ia defect`rii regulatoarelor
de presiune, presiunea diferen]ial`
variaz` de obicei spre minimul valorii
normale sau de proiect. Acest lucru
poate fi provocat de varia]iile presiunii
de intrare sau ale celei de ie[ire.
Presiunea de intrare poate fi redus`
sub valoarea ei normal` de:
1. Un ventil regulator sau regulator de
temperatur` modulant.
2. Golire cu sifon . Fiecare metru de
ridicare dintre punctul de golire [i oala
de condens reduce presiunea de
intrare ([i cea diferen]ial`) cu 0.1 bari.
Vezi fig. 15-2.
Presiunea de evacuare poate fi marit`
peste valoarea ei normala prin:
1. Frecarea \n conducte.
2. Alte oale de condens care evacueaz` \ntr-un sistem de retur de
capacitate redus`.
3. Ridicarea condensului. Fiecare
metru de ridicare m`re[te presiunea
de evacuare ([i scade pe cea
diferen]ial`) cu 0.1 bari c^nd evacuarea este doar condens. Totu[i \n
prezen]a aburului expandat, contrapresiunea suplimentar` poate fi
redus` Ia zero. Vezi fig. 15-3,
observ^nd supapa de sens.

Figura 15-3. La deschiderea valvei de

evacuare a oalei de condens, presiunea aburului va ridica condensul.
Fiecare metru de ridicare va reduce
presiunea diferen]ial` cu 0.1 bari.

15

Cum se dreneaz` sistemele de distribu]ie a aburului

Sistemele de distribu]ie a aburului
leag` cazanele de abur [i echipamentele care utilizeaz` aburul, transport^ndu-I \n orice loc din instala]ie
unde este nevoie de energie termic`.
Cele trei componente principale ale
sistemelor de distribu]ie a aburului
sunt : colectoarele cazanelor, liniile de
abur [i liniile de ramifica]ie. Fiecare
dintre ele \ndepline[te o anumit`
cerint` a sistemului [i \mpreun` cu
separatoarele de abur [i oalele de
condens, contribuie la utilizarea eficient` a aburului.
COLECTOARELE DE PlC~TURI
Un lucru comun tuturor sistemelor de

distribu]ie a aburului este necesitatea

mont`rii unor colectoare de pic`turi la
diferite intervale (fig. 16-1). Acestea
sunt instalate pentru:
1. A lasa condensul s` cad` prin
curgere liber` din aburul \n deplasare
rapid`.
2. A colecta condensul p^n` c^nd
presiunea diferen]ial` \l poate evacua
prin oala de condens.
COLECTOARELE CAZANELOR
Un colector de cazan este o linie de
abur de tip specializat care poate
primi abur de la unul sau mai multe
cazane. EI este cel mai adesea o conduct` orizontal` care este alimentat`
pe la partea de sus, [i, la rindul ei ali-

Figura 16-1
Dimensionarea
piciorului de drenare

Figura 16-2
Colectoare de
abur la cazan
Dimensionat
corect

Dimensionat
incorect

Oal` de condens cu
supap` de sens intern`

Piciorul de drenare dimensionat corect va prelua condensul. Un picior de drenare

incorect va crea un efect venturi picolo iar pulsa]iile de
presiune pot antrena condensul din oala de condens
(vezi Fig 18-2 [i Fig 18-3).

Piciorul de drenare va avea acela[i

diametru ca [i conducta drenat`
p^n` la 100mm. Peste 100mm
diametrul piciorului de drenare va fi
1/2 din diametrul conductei

Oal` de condens cu
supap` de sens intern`

Tabel cu recomand`ri (vezi tabelul de la pag. B pentru referin]e privind

"codul de caracteristici")
Echipamentul
de drenat

Prima alegere
[i codul de
Alt` variant`
caracteristici
Colector cazan
IBLV
M, E, L, N,
*F & T
B, Q
*La aburul supra\nc`lzit nu se va utiliza niciodat` o oal` de condens cu plutitor [i termostat. Utiliza]i \ntotdeauna un IB cu
clapet` de re]inere interioar` [i valv` [i scaun tratate.
Echipamentul
de drenat
Magistralele de
abur [i linii de
ramifica]ii, condi]ii
f`r` \nghe]
Magistrale de,
abur liniile de
ramifica]ie \n
condi]ii de \nghe]

Prima alegere,
codul [i alternativa
B, M, N ,L, F,E,
C, D, Q
Alternativa

0 - 2 bari

Peste 2 bari

*IB

*IB

F&T

**F&T

B, C, D, E, F, L,
M, N, Q, J
Alternativa

*IB

*IB

Termostatic`
sau CD

Termostatic`
sau CD

*Se va prevedea supap` de re]inere interoar` c^nd presiunile sunt fluctuante

**Se va folosi IBLV dac` F&T este limitat` de presiuni sau temperaturi

16

menteaz` conductele de abur. Este

important s` se dreneze corect colectorul cazanelor pentru a se asigura c`
orice antrenare (apa din cazan [i
solide) va fi \ndepartat` \nainte de distribu]ia \n sistem.
Oalele de condens care deservesc
colectorul trebuie s` fie capabile s`
evacueze cantit`]i mari de condens,
imediat ce acestea sunt prezente.
Rezisten]a la [ocul hidraulic este de
asemena un considerent \n selec]ia
oalelor de condens.
SELEC}IA OALELOR DE CONDENS {I COEFICIENTUL DE SIGURAN}~ PENTRU COLECTORUL DE
CAZANE (NUMAI ABUR SATURAT)
Pentru practic toate aplica]iile la
colectorul cazanelor se recomand`
un coeficient de siguran]` de 1.5:1.
Capacitatea necesar` a oalei de condens se poate ob]ine utiliz^ndu-se
urmatoarea formula:
Capacitatea necesar` a oalei de
condens = coeficient de siguran]` x
sarcina conectat` la cazan x coeficient de antrenare (de obicei 10%)
EXEMPLU:
Ce dimensiune de oal` de condens
este necesar` pentru o sarcin`
conectat` de 20000 kg/h cu un coeficient de antrenare de 10% ?
Folosind formula:
Capacitatea necesara a oalei de condens = 1,5 x 20000 x 0,10 = 3000
kg/h
Capabilitatea de a reac]iona imediat
la dopuri de condens, rezisten]a
excelenta la [ocuri hidraulice, capabilitatea de a face fa]` la murd`rie [i
func]ionarea eficient` la sarcini foarte
sc`zute sunt tr`saturi care fac oalele
de condens cu clopot cele mai
potrivite pentru aceste aplica]ii.
INSTALAREA
Dac` fluxul de abur prin colector este
doar \ntr-o singur` direc]ie, la cap`tul
din aval va fi suficient` o singur` oal`
de condens. La o admisie \n punctul
din mijloc al colectorului (fig 16-2),
sau \ntr-un sistem cu abur \n dou`
direc]ii, se va instala c^te o oal` de
condens la fiecare cap`t al colectorului.

CONDUCTELE PRINCIPALE
DE ABUR

Una din utilizarile cele mai obi[nuite

ale oalelor de condens este la conductele principale de abur. Aceste linii
trebuie men]inute f`r` aer [i condens
pentru a men]ine func]ionarea corespunz`toare a echipamentelor consumatoare de abur. lnstalarea necorespunz`toare de oale de condens pe
conductele principale de abur duce
deseori la lovituri de berbec [i dopuri
de condens ce pot avaria valvele de
control [i alte echipamente.

aprinderea focurilor de la cazan,

permi]^nd conductelor [i echipamentelor s` acumuleze presiune [i
temperatur`, f`r` vreun ajutor manual
sau supraveghere.
ATEN}IE: Indiferent de metoda de
\nc`lzire, acorda]i un timp suficient
\n cursul ciclului de \nc`lzire pentru
a minimiza solicitarea termic` [i
pentru a preveni orice deteriorare
din sistem.

SELEC}IA OALELOR DE
CONDENS {I COEFICIENExist` doua metode utilizate pentru TUL DE SIGURAN}~
\nc`lzirea conductelor de abur: supraPENTRU CONDUCTELE
vegheate [i automate.
PRINCIPALE DE ABUR
|nc`lzirea supravegheat` este larg utilizat` pentru \nc`lzirea ini]ial` a conductelor cu diametru mare [i/sau
lungi. Metoda sugerat` este ca ventilele de purjare s` fie deschise complet pentru a se sufla \n atmosfer`
\nainte de admisia aburului \n conduct`. Apoi oalele de condens preiau
sarcina de eliminare a condensului
care s-ar putea forma \n condi]iile de
func]ionare. |nc`lzirea liniilor principale de la o central` termic` va urma
aproape acela[i procedeu.
|nc`lzirea automat` are loc la

Pentru determinarea rapid` a

cantit`]ii de condens \n cursul
\nc`lzirii unei conducte de abur, utiliza]i tabelul 17-3. Odat` g`sit` valoarea corect`, \nmul]i]i cu un coeficient de siguran]` 2 , coficientul de
siguran]` recomandat pentru toate
oalele de condens aflate \ntre cazan [i
cap`tul conductei.

(Wp x T1) x c x (t2-t1)

r

Qc = Cantitatea de condens \n kg
Wp = Greutatea conductei \n kg (vezi
tabelul 17-1)

Suprafa]a Greutatea
ext.

inch

DN

mm

m/m

kg/m

1 /8"
1/4"
3/8"
1/2"
3/4"
1"
1 1/4"
1 1/2"
2"
2 1/2"
3"
4"
5"
6"
8"
10"
12"
14"
16"
20"

6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150
200
250
300
350
400
500

10.2
13.5
17.2
21.3
26.9
33.7
42.4
48.3
60.3
76.1
88.9
114.3
139.7
165.1
219
273
324
355
406
508

0.03
0.04
0.05
0.07
0.09
0.11
0.13
0.15
0.19
0.24
0.28
0.36
0.44
0.52
0.69
0.86
1.02
1.12
1.28
1.60

0.493
0.769
1.02
1.45
1.90
2.97
3.84
4.43
6.17
7.90
10.1
14.4
17.8
21.2
31.00
41.60
55.60
68.30
85.90
135.00

Cantitatea de condens \n kg

Diametrul
exterior

Qc =

NOTA: pentru calcule rapide, t2 poate

fi luat` ca 0C iar r poate fi fixat la 500
kcal/h.

Tabelul 17-3.
Cantitatea de condens pentru 20 m de conduct`-\nc`lzit` de la 0C la
temperatura aburului saturat

Tabelul 17-1.
Dimensiuni de conduct` pentru
calculul pierderilor prin radia]ie
Conducta

Cantit`]ile de condens din conducta

izolat` sau neizolat`, pentru metoda
de \nc`lzire fie supravegheat` sau
automat` se pot calcula cu formula:

T1 = Lungimea total` a liniei de abur

\n m
c = C`ldura specific` a materialului
conduc]iei \n kcal/kg/C (]eav` o]el =
0.115 kcal/ kg/C)
t2 = Temperatura final`
t1 = Temperatura ini]ial`
r = C`ldura latent` \n kcal/kg (vezi
tabelele de abur, col. 6)

Presiunea aburului \n bari

Figura 17-2.
Viteze de condensare pentru conducte de abur kg/h/m
Presiunea aburului \n bari
Conducte cu izola]ie
Conducte f`r` izola]ie

1,0
1
4

2
1
5

4
1 ,5
6

8
1 ,5
7

12
2
8

16
2,5
9

21
3
10

17

Pentru oalele de condens instalate

\ntre cazan [i cap`tul conductei de
abur se aplic` un coeficient de siguran]` de 2:1. Pentru oalele de condens instalate la cap`tul conductei
sau \nainte de ventilele regulatoare
sau de \nchidere care sunt \nchise o
parte din timp, se va aplica un coeficient de siguran]` de 3:1.
Oala de condens cu clopot este recomandat` pentru c` ea poate face fa]`
la murd`rie [i dopuri de condens [i
rezist` la [ocurile hidraulice. |n plus \n
cazul \n care o oal` de condens cu
clopot se defecteaz`, de obicei o face
\n pozi]ia deschis`.

Instalarea.
Ambele metode de \ncalzire utilizeaz`
colectoare de pic`turi [i oale de condens la toate punctele joase sau \n
punctele de golire natural` cum ar fi:
- |naintea conductelor de ridicare
- La capatul conductelor
- |naintea compensatorilor de dilata]ie
sau coturilor
- |naintea ventilelor sau regulatoarelor
Instala]i colectoare de pic`turi [i
acolo unde nu exist` puncte de golire
natural` (vezi fig. 18-1, 18-2, 18-3).
Acestea vor fi instalate de obicei la

intervale de 50 m [i niciodat` mai

mari de 75 m.
La o \nc`lzire supravegheat`, lungimea colectorului de pic`turi trebuie
s` fie cel pu]in 1 1/2 ori diametrul
conductei, \ns` niciodat` mai pu]in de
250 mm. Face]i colectoarele de
pic`turi la \nc`lzirile automate cu o
lungime minim` de 700 mm. Pentru
ambeIe metode este bine s` se utilizeze un colector de pic`turi cu
acela[i diametru ca [i conducta, la o
dimensiune de ]eav` de p^n` la 100
mm [i de cel pu]in 1/2 din diametrul
conductei, la m`rimi de ]eav` de
peste 100 mm, \ns` niciodat` mai
pu]in de 100 mm (vezi tabela 18-1.)

Conducte principale

Figura 18-1.
Drenare cu oal` de condens prin filtrul
montat \n fa]a PRV

Figura 18-2.
Colector pic`turi pe o conduct` principal`

Figura 18-3.
Drenarea cu oala de condens cu
picior de drenare (colector de pic`turi)
\n fa]a unei conducte de ridicare.
Distan]a "H" \n m \mpar]it` la 10 =
presiunea static` (bari) pentru a
\mpinge apa prin oala de condens.

Tabelul 18-1.
Dimension`rile recomandate pentru
colectorul de pic`turi pentru conducta de abur [i linia de ramifica]ie
M

H
Lungimea minim`
a colectorului
de pic`turi (mm)

Diametrul
conductei
de abur

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)

18

Echipamentul
de drenat

Prima alegere
[i codul

Separatorul
de pic`turi

IBLV
B, M, L,
E, F,N,
Q

Alternativa
DC

Diametrul
colectorului
de pic`turi

|nc`lzire
supravegheat`

|nc`lzire
automat`

mm

in

mm

in

15
20
25
50
80
100
150
200
250
300
350
400
450
500
600

1/2
3/4
1
2
3
4
6
8
10
12
14
16
18
20
24

15
20
25
50
80
100
100
100
150
150
200
200
250
250
300

1/2
3/4
1
2
3
4
4
4
6
6
8
8
10
10
12

250
250
250
250
250
250
250
300
380
460
535
610
685
760
915

710
710
710
710
710
710
710
710
710
710
710
710
710
760
915

Liniile de ramifica]ie

Liniile de ramifica]ie sunt plec`ri din

conducta de abur care alimenteaz`
elemente specifice ale echipamentelor consumatoare de abur.
ntregul sistem trebuie s` fie astfel
proiectat [i conectat inc^t s` se
previn` acumul`rile de condens \n
orice punct.

Selec]ia oalelor de condens

[i coeficientul de siguran]`
pentru liniile de ramifica]ie

Formula pentru calculul cantit`]ii de

condens este aceea[i cu cea utilizat`
pentru conductele de abur. Liniile de
ramifica]ie au de asemenea un coeficient de siguran]` recomandat de 3:1.

Instalarea

Configura]ia recomandat` a conductelor de legatur` dintre conducta

principal` [i regulatorul de presiune
este ilustrat` \n fig. 19-1 pentru trasee

Figura 19-1. Configura]ia de conducte pentru traseu mai mic de 3 m.

Nu este necesar` oal` de condens
dec^t dac` \nclina]ia \n spate spre
colectorul de alimenatare este mai
mic` de 50 mm pe m.

Figura 19-2. Conducta pentru un

traseu mai mare de 3 m. Este necesar
un colector de pic`turi [i oala de condens \nainte de ventilul regulator. Filtrul
dinaintea ventilului regulator poate
servi drept colector de pic`turi dac`
racordul de purj` merge la o oala de
condens cu clopot. Acest lucru va minimiza de asemenea problema cur`]irii
sitei. Oala de condens trebuie s` fie
prev`zut` cu o clapet` de re]inere interioar` sau o clapet` oscilant` instalat`
\naintea oalei de condens.

de sub 3 m [i \n fig.19-2 pentru trasee

de peste 3 m. Vezi fig. 19-3 pentru
configura]ia c^nd ventilul regulator
trebuie s` fie sub conducta principal`.
Instala]i un filtru cu sec]iunea egal` cu
cea a conductei \nainte de fiecare
ventil regulator precum [i \naintea
PRV, dac` se utilizeaz`. Asigura]i
ventile de purjare, de preferin]` cu
oalele de condens lB. La c^teva zile
dup` pornirea sistemului examina]i filtrele pentru a vedea dac` este necesar` o cura]ire.

Separatoarele

Separatoarele de abur sunt destinate

elimin`rii \ntregului condens care se
formeaz` \n sistemele de distibu]ie ale
aburului; ele sunt utilizate cel mai
adesea \naintea echipamentelor \n
care aburul uscat este esen]ial. Ele
sunt deasemenea obi[nuite \n liniile
de abur secundar, care, prin \nsa[i
natura lor, au un procent mare de
condens antrenat.
Factorii importan]i \n selec]ia oalelor
de condens sunt capabilitatea de a
face fa]` la dopurile de condens, de a
asigura o rezisten]` bun` la [ocurile
hidraulice [i de a func]iona \n sarcin`
redus`.
Selec]ia oalelor de condens [i coeficien]ii de siguran]` pentru separatoare
|n toate cazurile se aplic` un coeficient de siguran]` de 3:1, chiar dac`
se recomand` tipuri diferite de oale
de condens, \n func]ie de nivelurile de

Figura 19-3. Indiferent de lungimea

traseului,\naintea ventilului regulator
aflat sub alimentarea cu abur va fi
necesar un colector de pic`turi [i o
oal` de condens. Dac` serpentina este
deasupra ventilului regulator, se va
instala o oal` de condens [i dup` ventilul regulator.

condens sau de presiune.

Pentru ob]inerea capacit`]ii necesare
a oalei de condens utiliza]i urm`toarea formul`:
Capacitatea necesar` a oalei de
condens \n kg/h = coeficient de siguran]` x debitul de abur \n kg/h x
procentul anticipat de condens (de
obicei 10% la 20%.)
Exemplu: Ce dimensiune de oal` de
condens va fi necasar` la un debit de
500
kg/h?
Utiliz^nd
formula:
Capacitatea necesar` a oalei de condens = 3x500xO,1 0=150kg/h.
Pentru separatoare se recomand`
oala de condens cu clopot cu o
aerisire mare. Atunci c^nd murd`ria [i
[ocul hidraulic nu sunt probleme
importante, o alternativ` acceptabil`
este o oal` de condens cu plutitor.
|n multe cazuri ar putea fi de preferat
o oal` de condens cu clopot [i control
diferen]ial automat. Aceasta combin`
cele mai bune caracterictici ale celor
dou` tipuri de mai sus [i sunt recomandate pentru cantit`]i mari de condens, care depa[esc capacitatea de
separare a separatorului.

Instalarea

Conecta]i oalele de condens la linia

de evacuare a separatorului, la 250300 mm, sub separator, ]eava de
golire [i colectorul de n`mol trebuie
s` aib` aceea[i dimensiune ca [i
racordul de golire.

Figura 19-4. Goli]i partea din aval a

separatorului. Sunt necesare un colector de pic`turi [i colector de n`mol
pentru a se asigura o curgere direct` [i
rapid` a condensului la oala de condens.

19

Cum se dreneaz` conductele de abur supra\nc`lzit

La prima vedere aceast` problem`
poate creea confuzie datorit` idei c`
aburul supra\nc`lzit nu produce condens; de aceea conductele de abur
supra\nc`lzit nu ar avea deloc condens de-a lungul lor. Aceasta este
adev`rat c^nd conductele au ajuns la
temperatura [i presiunea corespunz`toare aburului supra\nc`lzit, dar
eliminarea condensului este absolut
necesar` p^na la atingerea acestor
parametri. Acest capitol va explica ce
este aburul supra\nc`lzit [i aplica]iile
unde se folose[te.

Aceast` ap` poate fi eliminat` prin

separatoare de pic`turi [i oale de
condens la ie[irea aburului din cazan,
dar nu sunt 100% eficiente. |n
aplica]iile unde aburul uscat este
absolut necesar, sunt ad`ugate serpentine suplimentare la cazan ca treceri pentru schimb de c`ldur` prin
convec]ie. Se livreaz` astfel o cantitate de c`ldur` suplimentar` pentru
vaporizarea apei r`mas` \n emulsia
apa - abur , realiz^ndu-se o u[oar`
supra\nc`lzire ce asigur` un abur
absolut uscat.

C`ldura specific` oric`rei substan]e

este cantitatea de c`ldura necesar` a
ridica temperatura unui kg din acea
substan]` cu un C. Conform acestei
defini]ii , c`ldura specific` a apei este
4,186 kj, iar c`ldura specific` a aburului supra\nc`lzit variaz` func]ie de
temperatur` [i presiune. C`ldura specific` descre[te c^nd temperataura
cre[te dar cre[te odat` cu cre[terea
presiunii.

|ntruc^t aburul supra\nc`lzit cedeaz`

o foarte mic` cantitate de c`ldur`
pentru a ajunge la satura]ie, acesta nu
este un mediu bun pentru transferul
de c`ldur`. Anumite procese cum ar fi
centralele termoelectrice necesit`
abur uscat pentru ac]ionarea turbinelor. Aburul supra\nc`lzit reduce
cantitatea de condens la pornirea de
la rece [i cre[te puterea ob]inut` prin
\nt^rzierea condens`rii \n treptele turbinelor. Av^nd abur uscat durata de
via]` a paletelor turbinelor este mai
\ndelungat`.

Aburul supra\nc`lzit se produce prin

ad`ugarea unui set suplimentar de
serpentine \n cazan sau \n zona de
evacuare gaze arse folosindu-se astfel c`ldura acestora \n loc s` fie aruncate la co[. Sau prin ad`ugarea unei
camere suplimentare de supra\nc`lzire undeva dup` cazan [i conectat` la conducta principal` de abur. O
diagram` schematic` a unui generator de abur prev`zut cu o sec]iune de
supra\nc`lzire este prezentat` mai
jos.

Propriet`]ile aburului
supra\nc`lzit
Aburul supra\nc`lzit are c^teva propriet`]i care \l fac inutilizabil pentru
transfer de c`ldur` dar ideal pentru
ac]ion`ri [i transfer de mas`. Diferit
fa]` de aburul saturat, presiunea [i
temperatura aburului supra\nc`lzit
sunt independente. Aburul supra\nc`lzit se formeaz` la aceea[i presiune ca aburul saturat dar temperatura [i volumul cresc.
|n cazanele cu tamburi separarea apei
de abur se face extrem de dificil.
Suprapunerea volumelor mici de ap`
\n tambur cu varia]ii rapide ale
\nc`rc`rii produce contrac]ii severe [i
condi]ii de v`lurire la suprafa]a de
separa]ie abur /ap` ceea ce conduce
la antrenarea apei odat` cu aburul.

19-1

Aburul supra\nc`lzit poate ceda

energie f`r` s` ajung` la condensare
pe c^nd aburul saturat nu.
Deasemenea aburul supra\nc`lzit
poate fi transportat pe distan]e lungi
f`r` s` ajung` la condensare.

tul sistemului [i a evita avariile

cauzate de loviturile de berbec [i
eroziune.

Dimensionarea cantit`]ilor
de condens \n cazul aburului
supra\nc`lzit
Cantit`]ile de condens ce trebuiesc
drenate \n cazul aburului supra\nc`lzit
pot varia \ntre debite foarte mari la
pornire [i aproape de zero \n timpul
func]ion`rii normale. |n consecin]` se
va calcula pentru fiecare aplica]ie \n
parte.
Pe timpul pornirii , conducte foarte
mari sunt umplute cu abur de la rece.
|n aceast` perioad` vom reg`si \n
conducte doar abur saturat la presiuni sc`zute p^na c^nd temperatura va
cre[te. Pentru a evita stresul \n conducte aceast` opera]iune se face \n
timp \ndelungat. Cantit`]i mari de
condens la presiuni sc`zute sunt
condi]iile de pornire ceea ce necesit`
oale de condens de mare capacitate.
Aceste oale de condens trebuie s`
lucreze corect [i \n condi]ii de
func]ionare normal` adic` de debite
foarte mici [i abur supra\nc`lzit.
Capacit`]ile de pornire se calculeaz`
astfel:
Folosind:

De ce se dreneaz`
sistemele de abur
supra\nc`lzit?
Primul motiv ar fi \nc`rcarea la
pornire. |nc`rcarea cu condens poate
fi important` datorit` dimensiunilor
mari a conductelor. La pornire robinetele manuale sunt cele mai folosite
\ntruc^t timpul de manevr` permite
ac]ionarea lor. Aceasta este cunoscut` ca pornire supravegheat`. Un al
doilea motiv pentru utilizarea oalelor
de
condens
este
pierderea
supra\nc`lzirii sau by pasarea
supra\nc`lzitoarelor
din
motive
tehnice astfel trec^ndu-se la folosirea
aburului saturat. Pentru aceste cazuri
neprev`zute nu este timp pentru
ac]ion`ri manuale, deci folosirea
oalelor de condens este inevitabil`.
Acestea sunt situa]iile \n care dimensionarea corecta a oalelor de condens este o necesitate. Condensul
trebuie eliminat imediat ce se
formeaz` pentru a p`stra randamen-

C = 0,48Wp( t2 - t1 )/H
Unde:
C = Cantitatea de condens \n kg
Wp = Greutatea total` a conductei (
tabelul 17-1 pag 17 )
H = C`ldura total` la presiunea X
minus c`ldura sensibil` la presiunea
Y
( C`ldura latent` a aburului. Pentru
\nc`lziri de lung` durat` folosi]i
c`ldura total` a aburului saturat la
presiunea aburului supra\nc`lzit ce se
livreaz` (X) minus c`ldura sensibil` a
aburului saturat la presiunea medie
pe timpul \nc`lzirii(Y) ).
0,48 = C`ldura specific` a o]elului
conductei \n kj/kg/C

Exemplu:

Pentru urmatoarele 2 ore:

Singurul parametru care s-a modificat este caldura sensibil` ( 775kj/kg ) a aburului saturat la presiunea medie pe
timpul respectivei perioade.

Presupunem o \nc`lzire cu 50C/h

Diametrul conductei 14"
Abur supra\nc`lzit la 83bar, 577C
Temperatura ambiant` 21C
60m distan]` \ntre 2 oale de condens

C=0,48kj/kg/Cx4.098kgx100C/1.978kj/kg=99,4kg

Pentru primele 2 ore:

W=60mx68,3kg/m=4.098 kg
T2-T1=121-21=100c
H=2.753kj/kg(83 barg)-454kj/kg(0,35barg)=2.299kj/kg
C= 0,48kj/kg/Cx4.098kgx100C/1.978kj/kg=85,6kg
Tabelul 19-1.1 Tabelul perioadelor de timp de \nc`lzire
Perioada de timp

Presiunea medie
\n barg

Temperatura la sf^r[itul
fiec`rei perioade \n C

Debitul de condens
pe o conduct` de 14" kg/h

primele 2h

0,35

121

42,9

urm`toarele 2 h

9,7

221

49,7

a 3-a perioad` de 2h

48

321

61,5

a 4-a perioad` de 2h

83

421

58,3

a 5-a perioad` de 2h

83

577

76,2

Pentru a ne asigura c` condensul

este eliminat corespunz`tor, dimensionarea picioarelor de drenare [i a
conductelor trebuie s` fie facut`
corect la instalarea oalelor de condens.Tabelul18.1 de la pag 18 indic`
alegerea dimensiunilor colectorului de
pic`turi ( picior de drenare ) func]ie de
dimensiunile conductelor.
Problema este dac` s` se izoleze
colectorul de pic`turi [i conducta
c`tre oala de condens sau nu.
Raspunsul este NU !
Se va izola numai \n cazuri de siguran]`. Neizolarea ajut` la formarea
permanent` a condensului [i prelungirea duratei de via]` a oalei de condens.

Tipuri de oale pentru abur

supra\nc`lzit
Oala de condens cu bimetal

Oala de condens cu clopot

Oala de condens cu bimetal este

reglat` s` nu deschid` p^n` c^nd
condensul nu s-a r`cit p^n` sub temperatura de satura]ie. La presiunea
existent`, aceasta va ram^ne \nchis`
at^ta timp c^t aburul la orice temperatur` va fi \n oala de condens. Dac`
temperatura aburului cre[te, elementele de bimetal vor trage [i mai
mult tija \nchiz^nd [i mai ferm oala de
condens. Oala de condens cu bimetal poate drena debite mari la pornire.
Pentru acest motiv este foarte potrivit`
pentru
drenarea
aburului
supra\nc`lzit.

O etan[are cu ap` protejeaz` valva

de \nchidere \nc^t aburul viu nu
ajunge la ea deci nu pot exista
pierderi de abur iar durata de via]`
este crescut`. Valva de evacuare se
g`se[te \n partea superioar` , deci
este protejat` \mpotriva impurit`]ilor
permi]^nd \n acela[i timp evacuarea
aerului. Se pot evacua cantit`]i mari
de condens la pornire [i totodat`
func]ioneaz` bine [i la debite mici.
Probleme
pot
apare
datorit`
dezamors`rii ei ( pierderea etan[`rii
de ap`) . Trebuie executat un montaj
corect pentru evitarea acestei probleme. Vezi fig.18.3 la pag 18. La
dimensionarea oalei de condens pentru abur supra\nc`lzit se va ]ine cont
de debitul de condens la pornire f`r`
a aplica factorul de siguran]`.
Materialele se vor alege pentru presiunea [i temperatura maxim` a aburului supra\nc`lzit.

|n timpul func]ion`rii pe abur

supra\nc`lzit, condensul din oala de
condens trebuie s` se r`ceasc` sub
temperatura de satura]ie pentru ca
oala de condens s` deschid`. Din
aceast` cauz` condensul se poate
acumula \n conduct` , [i creea mari
avarii robinetelor, coturilor [i altor
arm`turi, dac` colectorul de pic`turi
[i conducta p^n` la oala de condens
nu sunt bine dimensionate.

19-2

Cum se instaleaz` oale de condens la \nso]itorii de abur

|nso]itorii cu abur sunt destina]i
men]inerii fluidului dintr-o conduct`
de produs la o anumit` temperatur`.
|n majoritatea cazurilor ace[ti
\nso]itori cu abur sunt utiliza]i \n aer
liber ceea ce fac condi]iile climaterice
s` devin` un considerent critic.
Scopul principal al oalelor de condens de pe inso]itorii cu abur este
re]inerea aburului p^n` c^nd caldura
sa latent` este utilizat` la maximum [i
apoi s` evacueze condensul [i
gazele. La fel ca orice alt echipament
de transfer de c`ldur`, fiecare linie de
inso]itor trebuie s`-[i aib` propria
oal` de condens. Chiar dac` pe linia
de fluid principal se pot instala mai
mul]i \nso]itori, este necesar` instalarea individual` de oale de condens,
pentru prevenirea scurtcircuit`rilor.
Vezi pag. 14.

se ]in` seama de compatibilitatea lor

cu obiectivele sistemului, deoarece
oaleIe de condens trebuie:
1. S` conserve energia printr-o
func]ionare sigur` pe o perioad`
\ndelungat` de timp.
2. S` asigure o evacuare periodic`
brusc` pentru a purja condensul [i
aerul din linie.
3. S` func]ioneze \n condi]ii de
sarcin` redus`.
4. S` reziste la deterior`ri provocate
de \nghe] \n cazul opririi aburului.
Nici o industrie nu-[i poate permite s`
pl`teasc` costul exorbitant al aburului
pierdut prin conductele de \nso]ire cu
abur.

Selec]ia oalelor de condens pentru

\nso]itorii cu abur
Cantitate de condens ce trebuie
drenat` pe un \nso]itor de abur poate
fi determinat` din pierderea de
c`ldur` din conducta de produs, utiliz^ndu-se formula
Qc = S x k x t
r
Qc = Cantitatea de condens \n kg/h
S = Suprafa]a exterioar` din linia de
produs \n m2/m (Vezi tabelul 17-1)
k = Coeficientul de transfer de c`ldur`
\n Kcal/m2/h/C (Vezi tabelele 21-1 [i
21-2)
t = Diferen]a de temperatur` \n C
r = C`ldura latent` \n Kcal/kg (Din
tabela de abur)

La selectarea [i dimensionarea
oalelor de condens este important s`

Instala]ii tipice de \nso]itori cu abur

Figura 20-1

Figura 20-2

Tabelul de recomand`ri (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipamentul
de drenat

Prima alegere
[i codul

Alternativa

Linii
\nso]itoare

*IB
A, B, C, L,
J, N. I, K

Termostatic`
sau CD

* Selecta]i un orificiu de oal` de condens de 5/64"

pentru a conserva energia [i a evita \nfundarea cu
murd`rie [i piatr`.

20

Exemplu:

Un \nso]itor cu abur cu o presiune de

abur de 11 bari este utilizat la o conduct` cu un diametru de 100 mm, 30
m lungime. }eava este izolat` pentru
a men]ine o temperatur` de 90C cu o
temperatur` de proiect \n exterior de
-25C. S` mai presupunem c` izola]ia
]evii este eficient` 75%. Care este
cantitatea de condens?
Utiliz^nd formula:
Qc =

este adecvat` cea mai mic` oal` de

condens. Bazat pe capabilitatea ei de
conservare a energiei printr-o
func]ionare sigur` pe o perioad`
\ndelungat` de timp, de a face fa]` la
sarcini reduse de a rezista la \nghe] [i
de a purja sistemul, pentru liniile
inso]itoare cu abur se recomand` o
oal` de condens cu clopot.

30m x 0.36 m x 11kcal/m/h/C x 0,25 =7,1kg/h

481,0

La majoritatea \nso]itorilor cu abur

debitul oalei de condens este surprinz`tor de sc`zut, deci, de obicei

Coeficientul de siguran]`

Utiliza]i un coeficient de siguran]` de

2:1 indiferent de implicarea sau nu a

expunerii la condi]iile climatului

ambiant. Nu supradimensiona]i oalele
de condens sau \nso]itorii de abur.
Alege]i un orificiu de 5/64"al oalei de
condens pentru a conserva energia [i
pentru a se evita colmatarea cu
murd`rie [i piatr`.

Instalarea

Instala]i liniile distribu]ie sau alimentare la o \n`l]ime oarecare deasupra liniilor de produs care necesit` \nso]itor
cu abur. Pentru o evacuare eficient` a
condensului [i purjarea necondensabilelor, \nclina]i liniile \nso]itoare pentru golirea gravita]ional` [i capta]i la
toate punctele joase. Acest lucru va
ajuta de asemenea la evitarea
\nghe]`rii \nso]itorului cu abur (vezi
fig.20-1, 20-2 [i 21-1).
Pentru conservarea energiei, returna]i
condensul la cazan. Utiliza]i ruptoare
de vid imediat \nainte de oalele de
condens pentru a asigura golirea la
oprire la sistemele de evacuare gravita]ional`. Acolo unde predomin`
condi]iile de \nghe] se sugereaz` utilizarea de drenere de protec]ie la
\nghe] pe colectoarele de evacuare
ale oalelor de condens.

Figura 21-1. Instala]ie tipic` de \nso]itor

Tabelul 21-2. Factorii K - M`surat

\n medii cu deplasare lent`
Mediu Material Mediu Factor K
de conduct`
de
\n Kcal/h/
\nc`lzire
\nc`lzit C/m
Tabelul 21-1. Factorii K \n Kcal/h/m/C pentru transferul de c`ldur` de la
liniile \nso]itoare de abur \nc`lzite cu abur, din o]el, la liniile de produs, \n
func]ie de v^scozitatea produsului.
V^scozitatea
la temperatura medie
SSU
35
70
350
700
2000
3500

Centistokes
3
13
75
150
475
750

Greutatea specific` a lichidului

1
100
74
59
49
35
25

0.934
112
100
74
64
49
39

0.876
148
112
100
83
-

0.825
172
148
-

Aer
Aer
Ap`
Ap`
Ap`
Abur
Abur
Abur
Abur
Abur
Abur
Ap`
Ap`
Ap`

Font`
O]el
Font`
O]el
Cupru
Font`
O]el
Cupru
Font`
O]el
Cupru
Font`
O]el
Cupru

Aer (gaz)
5
Aer (gaz)
7
Aer (gaz)
7
Aer (gaz)
10
Aer (gaz)
11
Ap` (gaz)
10
Ap` (gaz)
11
Ap` (gaz)
15
Ap`
750
Ap`
900
Ap`
1000
Ap`
200-250
Ap`
300-350
Ap`
300-400

21

Cum se instaleaza oalele de condens la echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie

Echipamentele de \nc`lzire cu convec]ie, cum ar fi instala]iile de
\nc`lzire, pre\nc`lzitoarele de aer [i
serpentinele din ]evi se afl` practic \n
toate industriile. Acest tip de echipament este destul de elementar [i va
necesita o \ntre]inere de rutin`
redus`. |n consecin]`, oalele de condens sunt neglijate perioade \ndelungate de timp. Una din problemele
care rezult` \n urma acestei neglijen]e
este condensul rezidual din serpentina de \nc`lzire care poate provoca
pagube datorate \nghe]ului, coroziunii
[i loviturilor de berbec.

Selec]ia oalelor de condens

[i coeficien]ii de siguran]`

Tipul [i dimensiunea oalelor de condens care se vor utiliza, va fi determinat` \n func]ie de diversele cerin]e ale aplica]iilor implic^nd presiune de abur constant` sau variabil`. Exist` dou` metode standard pentru dimensionarea
oalelor de condens pentru serpentine.
1. Presiune constant` de abur
Oale de condens cu clopot [i oale de
condens cu plutitor [i termostatic`
(F& T)

- utiliza]i un coeficient de siguran]`

de 3:1 la presiunile diferen]iale de
lucru.
2. Presiune de abur variabil`
Oale de condens F&T [i oale de condens cu clopot prev`zute cu aerisire
cu bimetal.
- abur de 0-1 bar - coeficient de siguran]` de 2:1 la o presiune diferen]ial`
de 0,1 bar.
- abur de 1-2 bari - 2:1 la p de 0,2
bar.
- abur peste 2 bari - 3:1 la 1/2 p max
pe oala de condens
Oale de condens cu clopot f`r`
clopot termostat
La abur numai peste 2 bari - 3:1 la 1/2
din p max pe oala de condens.

Alegerea oalelor de condens

pentru instala]ii de \nc`lzire
[i pre\nc`lzitoare de aer

Pentru a calcula cantitatea de condens se pot utiliza trei metode.

Condi]iile de operare cunoscute vor
determina metoda care se va utiliza.
1. Metoda Kcal
Evaluarea standard a instala]iilor de
\nc`lzire [i a altor serpentine de aer

COEFICIENT MULTIPLICARE

Grafic 22-1. COEFICIEN}II DE MULTIPLICARE PENTRU DIMENSIONAREA

OALELOR DE CONDENS |N CAZUL SERPENTINELOR CU }EVI MULTIPLE
20
17
15
12
10
8
7
6
5
4

Circula
]ie de a
er for]a
t`
Uscare
a
rgil`
Uscare
atmosfe
r` ume
d`
nc`lzir
i spa]ii

1,14

1,2

1,3

1,4 1,5

1,75

2,5

PRESIUNE ABUR BAR

10 12 15 18

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B)

Echipamentul
de drenat

Prima
alegere
[i codul

Instala]ii de
\nc`lzire
Instala]ii de
pre\nc`lzire
aer
Serpentine cu
aripioare de
radia]ie

B,C,E,K,N
Alternativ`
B,C,E,K,N
Alternativ`

Presiune
constant`
0-2 bar peste
2 bar
IB
*F&T
IB
*F&T

IB
IB
IB
IB

B,C,E,K,N
IB
IB
Alternativ` Termo- Termostatic
static

Prima
alegere
[i codul

Presiune
variabil`
0-2 bar peste
2 bar

B,C,G,H,L
Alternativ`
B,C,G,H,L
Alternativ`

F&T
IBLV
F&T
IBLV

*F&T
IBLV
*F&T
IBLV

B,C,G,H,L
Alternativ`

F&T
IBLV

*F&T
IBLV

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de temperatur`/presiune ale F&T

DE NOTAT: 1. asigura]i ruptor de vid ori de c^te ori apar presiuni subatmosferice. 2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

22

este produc]ia de Kcal cu o presiune

de abur de 1,15 bari \n instala]ie [i o
temperatur` de intrare a aerului de
15C. Pentru a transforma valoarea
standard \n cea real`, utiliza]i factorii
de conversie din tabelul 24-1. Odat`
cunoscute condi]iile reale de
temperatur`, \nmul]i]i cantitatea de
condens cu coeficientul de siguran]`
coresunzator.
2. Metoda m/min [i cre[terea
temperaturii aerului
Acolo unde se cunosc numai m/min
de capacitate a ventilatorului [i
cre[terea de temperatur` a aerului,
produc]ia real` \n Kcal se poate afla
utiliz^ndu-se formula urmatoare:
Kcal/h = m/min x 18 x cre[terea de
temperatur` \n C
Exemplu: Ce dimensiune de oal` de
condens va goli un pre\nc`lzitor de
100 m/min care produce o cre[tere
de temperatur` de 30C?
Presiunea aburului este de 5 bari.
Utiliz^nd formula:
100 x 18 x 30 = 54.000 Kcal/kg
Acum,\mp`r]ind 54.000 Kcal/h la
503,4 Kcal/kg (c`ldura latent` a aburului) pentru a ob]ine 107,3 Kg/h condens [i \nmul]ind cu coeficientul de
siguran]` recomandat de 3, se determin` c` este necesar` o oal` de condens cu o capacitate de 322 Kg/h.
Factorul 18 din formula de mai sus
este ob]inut dup` cum urmeaz`:
1 m/min x 60 = 60 m/h
60 m/h x 1,25 (greutatea specific` a
aerului la 5C) = 75 kg/h
75 kg/h x 0,24 (c`ldura specific` a
aerului \n Kcal/Kg/C)=18 Kcal/h/C
3. Metoda condensului
Odat` determinat` produc]ia \n Kcal:
1. Se \mparte Kcal la c`ldura latent` a
aburului la presiunea aburului utilizat`. Vezi coloana 2 a tabelului 24-1
sau Tabelele de abur. Aceasta va da
greutatea reala a aburului condensat.
Pentru o aproximare str^ns` se poate
aplica o regul` empiric` utilizat` \n
mod obi[nuit \n care produc]ia de
Kcal este \mpar]it` la 500.
2. Se \nmul]e[te greutatea real` a
aburului care condenseaz` cu un
coeficient de siguran]` de 3 pentru a
ob]ine capacitatea de evacuare continu` a oalei de condens.

Alegerea oalelor de condens

la serpentine

|n masura \n care este posibil, fiecare

]eav` va fi prev`zut` cu o oal` de
condens individual` pentru evitarea
scurtcircuit`rii.
Serpentine cu o singur` teav`
Pentru dimensionarea oalelor de condens pentru o singur` ]eav` sau ]evi
drenate individual, g`si]i rata de condensare pe m \n tabelul 24-2.
|nmul]i]i rata de condensare pe m cu
lungimea \n m [i cu m/m a ]evii din
tabelul 24-3 pentru a ob]ine cantitatea normal` de condens.
Pentru \nc`lzire rapid`, aplica]i un
coeficient de siguran]` de 3:1 pentru
selec]ia oalei de condens [i utiliza]i o
oal` de condens cu clopot cu o
aerisire termic`. Acolo unde nu este
necesar` o \nc`lzire rapid`, se utilizeaz` un coeficient de siguran]` de
2:1 pentru selec]ia oalei de condens
[i selecta]i o oal` de condens cu
clopot standard.
Serpentine cu ]evi multiple
Pentru dimensionarea oalelor de condens pentru drenarea serpentinelor
formate din mai multe ]evi, proceda]i
\n felul urm`tor:

1. Determina]i m ]evii \nmul]ind

lungimea ]evii cu suprafa]a exterioar`,
m/m (Tabelul 24-3)
2. |nmul]i]i m de ]eav` cu viteza de
condensare dat` \n tabelul 24-2.
Aceasta d` cantitatea normal` de
condens.
3. Din graficul 22-1, g`si]i coeficientul
pentru condi]iile dvs. de func]ionare.
4. |nmul]i]i cantitatea normal` de condens cu coeficientul pentru a ob]ine
capacitatea necesar` de drenare continu` a oalei de condens.
De notat c` coefieientul de siguran]` este inclus \n coficientul de
multiplicare.
Recomand`rile privind coeficientul de
siguran]` sunt date pentru:
1. Dep`[irea pericolului de scurtcircuitare creat de ]evile multiple din
echipament.
2. Asigurarea unei capacit`]i adecvate a oalei de condens \n condi]ii
severe de func]ionare. Pe vreme
extrem de rece temperatura de intrare
a aerului poate fi mai mic` dec^t cea
calculat` iar cererea crescut` de abur
\n toat` fabrica poate conduce la o
presiune sc`zuta de abur [i la o
cre[tere a presiunii \n conducta de
abur condensat. Toate conduc la

mic[orarea capacit`]ii sale de

drenare.
3. Asigur` eliminarea aerului [i a altor
necondensabile.

ATENTIE !

Pentru \nc`lzire la presiune redus`,

utiliza]i un coeficient de siguran]` la
presiunea diferen]ial` real`, nu
neap`rat presiunea de alimentare cu
abur, re]in^nd c` oala de condens
trebuie de asemenea s` poat`
func]iona la presiunea diferen]ial`
maxim` \nt^lnit`.
Instalarea
|n general, urma]i recomand`rile produc`torului. Fig. 23-1, 23-2, 23-3 [i
23-4
reprezint`
consumul
produc`torilor de elemente de
\nc`lzire cu convec]ie.

Fig. 23-1. Drenarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-3. Metoda general aprobat`

de drenare [i pozare a conductelor
pentru instala]iile de \nc`lzire de \nalt`
presiune (peste 1 bar) cu refulare orizontal`. Colectoarele de pic`turi de la
fig. 23-3 [i 23-4 trebuie s` fie de minimum 250-300 mm.

Fig. 23-2. Captarea [i aerisirea serpentinei de \nc`lzire a aerului

Fig. 23-4. Metod` general aprobat`

pentru conducte [i oale de condens
la instala]iile de \nc`lzire de joas` presiune (sub 1 bar) cu refulare vertical`.

23

Tabelul 24-1. Tabel cu constante pentru determinarea cantit`]ii de c`ldur` \n Kcal la o instala]ie de \nc`lzire \n alte
condi]ii dec^t cea standard - standardul fiind cu o presiune de abur de 1,15 bar la o temperatur` de intrare a aerului de
15C. Pentru utilizare \nmul]i]i capacitatea standard \n Kcal a instala]iei de \nc`lzire cu constanta indicat`.
Presiune
a aburului,
\n
bari

C`ldura
latent` a
aburului
kcal/kg

24

-12

+10

+15

+20

+32

1,15
1,35
1,7
2,0
2,5
3,0
4,5
6,0
6,5
8,0

537,0
534,7
528,8
525,0
521,0
516,7
506,3
498,0
495,6
488,0

1,64
1,73
1,79
1,86
1,96
2,13
2,25
2,31
2,40

1,45
1,54
1,61
1,67
1,77
1 ,93
2,05
2,11
2,20

1,28
1,37
1,44
1,49
1,59
1 ,75
1 ,87
1,92
2,01

1,07
1,12
1,21
1,27
1,33
1,42
1 ,58
1 ,69
1,74
1,83

1,00
1,05
1,31
1,19
1,25
1,43
1,49
1,61
1,66
1,74

0,92
0,97
1,05
1,11
1,17
1,26
1,41
1,52
1,57
1,66

0,78
0,82
0,90
0,97
1,02
1,11
1,26
1,36
1,41
1,50

Temperatura de intrare a aerului \n C

Tabelul 24-2. Ratele de condensare pentru conduct` de abur, kg/h/m

Presiunea aburului, bari
Conduct` cu izola]ie
Conduct` f`r` izola]ie

1.0

12

16

21

1
4

1
5

1.5
6

1.5
7

2
8

2.5
9

3
10

Tabelul 24-3. Dimensiuni de conduct` pentru calculul pierderilor prin radia]ie

Conducta

24

Diametrul
exterior

Suprafa]a
exterioar`

Greutatea

inch

Dn

mm

m/m

kg/m

1/8
1/4
3/8
1/2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
21/2
3
4
5
6
8
10
12
14
16
20

6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150
200
250
300
350
400
500

10,2
13,5
17,2
21,3
26,9
33,7
42,4
48,3
60,3
76,1
88,9
114,3
139,7
165,1
219
273
324
355
406
508

0,03
0,04
0,05
0,07
0,09
0,11
0,13
0,15
0,19
0,24
0,28
0,36
0,44
0,52
0,69
0,86
1 ,02
1 ,12
1 ,28
1,60

0,493
0,769
1,02
1,45
1,90
2,97
3,84
4,43
6,17
7,9
10,1
14,1
17,8
21,2
31 ,00
41,60
55,60
68, 30
85,90
135,00

24-1

24-2

Cum se dreneaz` pre\nc`lzitoarele de aer de proces

Pre\nc`lzitoarele de aer de proces
sunt utilizate pentru uscarea h^rtiei,
lemnului, laptelui, amidonului [i a altor
produse, precum [i pentru pre\nc`lzirea aerului de combustie pentru
cazane.
Exemple obi[nuite de acest tip de
echipamente sunt usc`toarele de
proces, tunelurile de uscare [i
pre\nc`lzitoarele de aer de combustie. |n compara]ie cu instala]iile de
\nc`lzire de aer pentru \nc`lzirea prin
convec]ie, \nc`lzitoarele de aer de
proces func]ioneaz` la temperatur`
foarte ridicat`, 260C nefiind
neobi[nuit`. Aceste utiliz`ri la temperaturi extrem de ridicate necesit`
abur de \nalt` presiune ([i uneori,
chiar supra\nc`lzit).

Selec]ia oalei de condens [i

coeficientul de siguran]`

Determina]i cantitatea de condens

pentru pre\nc`lzitoarele de aer de
proces cu urm`toarea formul`:
Qc = V x c q x 60min /h x t
r

Exemplu: Care ar fi cantitatea de

condens la o serpentin` de tunel de
uscare cu un debit de 60 m/minut de
aer [i necesit^nd o cre[tere de temperatur` de 35C ? Presiunea aburului este de 5 bari. Utiliz^nd formula:
Qc=

Qc = cantitatea de condens \n kg/h

V = metri cubi de aer pe minut
c = c`ldura specific` a aerului \n
Kcal/kg/C
q = densitatea aerului - 1,2 kg/m la
15C (temperatura de alimentare cu
aer)
t = cre[terea de temperatur` \n C
r = c`ldura latent` a aburului \n
Kcal/kg.

60x0,24x1,2x60x35
509,5

Qc =72kg/h
|nmul]ind cu un coeficient de siguran]` de 2, care este cel recomandat
pentru toate pre\nc`lzitoarele de aer
de proces cu presiune constant`, va fi
necesar` o oal` de condens cu o
capacitate de 144 kg/h. Aceasta se
bazeaz` pe o singur` serpentin`.
Pentru cre[teri mai mari de temperatur`, ar putea fi necesare serpentine
suplimentare, \n serie.

Coeficien]i de siguran]`

Pentru presiuni constante de abur,

utiliza]i un coeficient de siguran]` de
2:1 la presiunea diferen]ial` de lucru.
Pentru presiuni variabile de abur, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 3:1
la 1/2 din presiunea diferen]ial`
maxim` de pe oala de condens.

Instalarea

Figura 25-1 .Pre\nc`lzitor de aer de proces

Asigura]i liniei pentru un ansamblu

\ntreg de echipamente de \nc`lzire a
aerului de proces - inclusiv toate
racordurile oalelor de condens - o
rezerv` adecvat` pentru dilata]ia
datorat` varia]iilor mari de temperatur`. Instala]i oale de condens la 250300 mm sub serpentine, cu un colector de n`mol de cel pu]in 150 mm. La
pre\nc`lzitoarele cu presiune at^t
constant` c^t [i variabil`, instala]i un
ruptor de vid \ntre serpentin` [i oala
de condens. Instala]i o aerisire pe
fiecare serpentin` pentru eliminarea
aerului [i a altor necondensabile care
pot provoca o coroziune rapid` (vezi
Fig. 25-1 ).

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipamentul
drenat

Prima
alegere
[i codul

Pre\nc`lzitoare B,F,K,I,M,A
de aer
Alternativa
de proces

Presiune
constant`
0-2 bar peste
2 bar
IB
*F&T

IB
IB

Prima
alegere
[i codul
B,C,G,H,L
Alternativa

Presiune
variabil`
0-2 bar peste
2 bar
F&T
IBLV

*F&T
IBLV

Lua]i \n considerare o golire de siguran]` \n cazul \n care condensul

este ridicat dup` oala de condens
sau este prezent` o contrapresiune
(vezi pag. 42 - schema de conducte).

C`derea de presiune a zidului pentru oalele de condens F&T poate fi oarecum

diferit` la unele modele [i dimensiuni.
Nota]i: 1. Asigura]i ruptor de vid oriunde pot apare presiuni subatmosferice.
2. Nu utiliza]i oale de condens F&T la abur supra\nc`lzit.

25

Cum se dreneaz` schimb`toarele de c`ldur` cu manta [i serpentine \necate

Serpentinele \necate sunt elemente de
transfer de c`ldur` care sunt cufundate
\n lichidul care trebuie \nc`lzit, evaporat
sau concentrat. Acest tip de serpentin`
poate fi g`sit \n practic toate instala]iile
care utilizeaz` abur. Exemplele
obi[nuite sunt cazanele de ap`,
refierb`toarele, \nc`lzitoare cu aspira]ie,
evaporatoarele [i vaporizatoarele.
Acestea sunt utilizate pentru \nc`lzirea
apei pentru uz tehnologic sau menajer,
vaporizarea gazelor industriale cum ar fi
propanul [i oxigenul, concentrarea de
fluide cum ar fi zah`rul, le[ie [i p`cur`
pentru transport [i pulverizare.
Diversele cerin]e care presupun presiuni de abur constante sau variabile
determin` tipul de oal` de condens
care va fi utilizat`. Factorii de selec]ie a
oalelelor de condens includ capabilitatea de a vehicula aer la presiuni difer-

en]iale reduse, conservarea energiei [i

eliminarea n`molului [i a dopurilor de
condens. Trei metode standard de
dimensionare ajut` la determinarea
tipului [i dimensiunilor corespunz`toare ale oalelor de condens pentru
serpentine.

Coeficientul de siguran]`

I Presiune de abur constant`

Oale de condens cu clopot sau F&T utiliza]i un coeficient de siguran]` de
2:1 la presiuni diferen]iale de lucru.
II Presiune de abur variabil`
Oale de condens F&T sau cu clopot
1. abur 0-1 bar - 2:1 la o presiune diferen]ial` de 0,1 bar
2. abur 1-2 bar - 2:1 la o presiune diferen]ial` de 0 2 bar
3. abur peste 2 bar - 3:1 la 1/2 din presiunea diferen]ial` de pe oala de condens.

Fig. 26-1. Schimb`toare de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular

(Schema tipic` de conducte)

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipamentul
drenat

Prima
alegere
[i codul

Presiune
constant`
0-2 peste
bar 2 bar

Prima
alegere
[i codul

Presiune
variabil`
0-2 peste
bar 2 bar

Schimb`toare B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV

cu manta [i
DC
DC
Alternativa
fascicul tubular
F&T *F&T

B,C,G,H,I,L
Alternativa

F&T1
DC

F&T1
DC

Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q DC

DC
butisate [i
serpentine dreAlternativa
IBLV IBLV
nate prin sifon

B,C,G,H,I,L

DC

DC

Alternativ`

IBT

IBLV

Serpentine am- B,C,E,F,G,I,K,N,Q IBLV IBLV

butisate [i serpentine drenate
DC
DC
Alternativa
gravita]ional
F&T F&T

B,C,G,H,I,L

F&T

*F&T1

Alternativa

DC
IBT

DC
IBLV

* Utiliza]i IBLV peste limit`rile de presiune/temperatur` ale F&T

1. Dac` apar murd`rie [i volume mari de aer se poate utiliza eficient o oal` de condens cu
clopot cu o aerisire termostatic` extern`.
De notat: Asigura]i ruptor de vid oriunde apare o presiune atmosferic`.
Asigura]i o golire de siguran]` c^nd condensul este ridicat, la func]ionare cu presiune variabil`.

26

III Pentru presiune de abur constant` sau variabil` cu evacuare

prin sifonare. Se va utiliza o oal` de
condens cu clopot [i control diferen]ial
automat, cu un coeficient de siguran]`
de 3:1.O alternativ` este un IBLV cu un
coeficient de siguran]` de 5:1.
Aplica]i coeficientul de siguran]` la diferen]ialul maxim la presiunea constant`
de abur. Aplica]i coeficientul de siguran]` de la 1/2 din presiunea diferen]ial`
maxim` la presiunea variabil` de abur.
Schimb`toare de c`ldur` cu manta
si fascicul tubular
Un tip de serpentin` \necat` este
schimb`torul de c`ldur` cu manta si
fascicul tubular (Fig. 26-1 ). |n aceste
schimb`toare sunt instalate numeroase tuburi \ntr-o carcas` sau manta
cu un spa]iu liber limitat. Acest lucru
asigur` un contact direct cu ]evile pentru orice fluid care curge \n manta. De[i
termenul "serpentin` \necat`" presupune c` aburul este \n tuburi iar
tuburile sunt scufundate \n lichidul care
trebuie \nc`lzit, poate exista [i situa]ia
invers`, \n care aburul este \n manta iar
\n tuburi este un lichid.
Selec]ia oalei de condens pentru
schimb`toare de c`ldur` cu manta
si fascicul tubular
Pentru determinarea condensului la
schimb`toarele de c`ldur` cu manta si
fascicul
tubular
se
utilizeaz`
urm`toarea formul` atunci c\nd se
cunosc valorile reale * (Dac` se cunosc
numai dimensiunile serpentinei, utiliza]i formula ar`tat` pentru serpentinele ambutisate. Ave]i grij` s` selecta]i factorul "U" aplicabil).
Qc =

mxtxCx60xs.g.
r

Qc= Cantitatea de condens \n kg/h

m = Debitul de lichid \n I/min
t = Cre[terea de temperatur` \n C
c = C`ldura specific` a lichidului \n
Kcal/kg/C
60 = 60 min/h
s.g. = Greutatea specific` a lichidului
r = C`ldura latent` a aburului, \n
Kcal/kg (Vezi tabelul de abur)
Exemplu: S` presupunem un debit de
ap` de 30 I/min, cu o temperatur` de
admisie de 20C [i o temperatur` de
iesire de 120C. Presiunea aburului
este de 1 bar. Determina]i condensul,
utiliz^nd formula:
Qc=30 x 100 C x 1 kcal / kg / C x 1 s.
g. : 539 kcal / kg = 335kg / h
* Dimensiona]i oalele de condens
pentru refierb`toare, vaporizoare [i
evaporatoare (procese care creeaz`
vapori) utiliz`nd formula pentru serpentine ambutisate.

Serpentine ambutisate
Ca regul` de baz` inginereasc`, pentru a
cre[te temperatura a 500l de ap` cu 1C
se va condensa 1kg de abur. Foarte adesea rezervoarele deschise de ap` sau
chimicale sunt \nc`lzite prin intermediul
serpentinelor ambutisate (Fig. 27-1).
Presarea canelurilor de pe placa celor
dou` jum`t`]i produce spa]ii pentru abur.
Cnd sunt sudate, jum`t`]ile formeaz`
trecerile pentru intrarea aburului, transferul de c`ldur` [i evacuarea condensului.

Selec]ia oalelor de condens

pentru serpentinele ambutisate
Cnd dou` lichide \n curgere sunt
separate [i au temperaturi diferite, una
din ele \n cre[tere \n timp ce cealalt`
scade, exist` o diferen]` logaritmic`
de temperatur` \ntre cele dou` lichide
ca [i \ntre abur [i lichid (sau \ntre
intrarea [i ie[irea unui schimb`tor de
c`ldur`) tm.
t -t
tm= 1 2
t1
Ln x
t2
t1= diferen]a de temperatur` cea
mai mare
t2= diferen]a de temperatur` cea
mai mic`
Ln se poate determina cu o precizie
u[or mai mic` utiliz^nd graficul 29-1
Exemplu:
Care este diferen]a de temperatur`
medie logaritmic` a unui lichid care
este \nc`lzit de la 74C la 95C [i un
alt lichid care trece de la o temperatur` de 125C la 95C. Utiliz\nd formu-

la:
t1

125 -> 95
125 <- 74

de condensare cu coeficientul de siguran]` recomandat.

t2

Serpentine tubulare

t1 =125-95 = 30C
t2 = 95-74 = 21C
Diferen]a de temperatur` medie logaritmic` este:
30-21
tm=
30
Ln x
21
Pentru a determina schimbul total de
c`ldur`, utiliza]i urm`toarea formul`.
H=A x k x tm
unde
H=Transferul de c`ldur` \n kcal/h
A=suprafa]a \n m
k=Transferul total de caldur` \n
kcal/m/h/C (Tabelul 27-2)
tm=diferen]a de temperatur` medie
logaritmic`
Suprafa]a de \nc`lzire=8m
Transfer de c`ldur`=900 kcal/h/C/m
Temperatura medie logaritmic`=25C
Presiunea aburului este de 2,5 bari
=125 C ceea ce d` o caldur` latent`
de 52 kcal/kg. 90000 \mp`r]it la
521=172,7 kcal/h. Pentru determinarea oalei de condens corespunz`toare necesar` acestei situa]ii,
\nmul]i]i cantitatea de condens cu
coeficientul de siguran]` potrivit.
Pentru determinarea capacit`]ii necesare a oalei de condens \nmul]i]i viteza

Tabel 21-1. Valorile k ale serpentinei Tabel 21-2. Valorile K ale serpentinei
ambutisate \n kcal/h/m/C
tubulare \n kcal/h/m/C
Tip serviciu

Circula]ia
Natural`
For]at`
245-975
730-5800
875
2200

Abur la ap`
Pre\nc`lzitor
cu ]evi 1 1/2
Pre\nc`lzitor
975
cu ]evi 3/4
Abur la ulei
50-150
Abur la lichid 1450-3900
clocotit
Abur la ulei
245-730
clocotit

2450
245-730
-

Tip serviciu
Abur la solu]ii
de ap`
Abur la ulei u[or
Abur la ulei mediu
Abur la Bunker C
Abur la gudron
asfaltic
Abur la sulf topit
Abur la parafin`
topit`
Abur la melas`
sau sirop
Dowtherm la
qudron asfaltic

Circula]ia
Natural` For]at`
500-975 730-1350
200-220 300-540
100-200 245-490
80-150 200-400
80-120 90-300
120-170 170-220
120-170 200-250
100-200 345-440
80-150

245-300

Figura 27-1. Serpentin` ambutisat`, Figura 27-2. Serpentin` continu`,

termostatat` , golit` cu sifon.
golit` cu sifon.

Serpentinele tubulare sunt tuburi de

transfer de c`ldur` cufundate \n vase
cu volum mare \n compara]ie cu serpentinele \nsele (Fig. 27-2). Aceasta
este diferen]a principal` \n compara]ie
cu schimb`toarele de c`ldur` cu
manta [i tuburi. Ca [i serpentinele
ambutisate, ele pot fi golite gravita]ional sau cu sifon, \n func]ie de condi]iile
predominante \n instala]ie. Spre deosebire de serpentinele ambutisate,
majoritatea serpentinelor tubulare
sunt instalate \n vase \nchise.

Selec]ia oalelor de condens

pentru serpentinele tubulare

Determina]i cantitatea de condens

pentru serpentinele tubulare prin aplicarea uneia dintre formule, \n func]ie
de datele cunoscute. |n cazul \n care
capacitatea este cunoscut` utiliza]i
formula de la schimb`toarele de
c`ldur` cu manta [i fascicol tubular.
Atunci c^nd dimensiunile fizice ale
serpentinei sunt cunoscute, utiliza]i
formula de la serpentinele ambutisate.

Instalarea
Atunci c^nd la schimb`toarele de
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular,
serpentinele ambutisate [i cele tubulare se utilizeaz` evacuare gravita]ional`, amplasa]i oala de condens sub
serpentina de \nc`lzire. La o func]ionare modulat` utiliza]i un ruptor de vid.
Acesta poate fi \ncorporat \n oalele de
condens F&T sau montat pe ]eava de
intrare la o oal` de condens cu clopot.
A[eza]i un colector de pic`turi voluminos \naintea oalei de condens care s`
aib` rol de rezervor. Acesta asigur`
golirea serpentinei atunci c^nd exist` o
cantitate maxim` de condens [i o presupune diferen]ial` minim` de abur.
Evita]i ridicarea condensului de la un
schimb`tor de c`ldur` cu manta [i fascicul tubular, serpentin` ambutisat`
sau serpentin` tubular` \n condi]ii de
func]ionare modulat`. Totu[i dac`
acest lucru trebuie f`cut, se recomand` urm`toarele:
1. Nu \ncerca]i s` ridica]i condensul
cu mai mult de 0.2 bar fa]` de presiunea diferen]ial` normal`, fie \nainte
fie dup` oala de condens.
2. Dac` ridicarea condensului are loc
dup` oala de condens, instala]i o
evacuare de siguran]` de joas` presiune (vezi pagina 42).
3. Dac` ridicarea condensului are loc
\naintea oalei de condens (ridicare cu
sifon), instala]i un regulator de condens automat, diferen]ial pentru a
evacua eficient tot aburul expandat.

27

Cum se dreneaz` evaporatoarele

Evaporatoarele reduc con]inutul de
ap` dintr-un produs prin utilizarea
c`ldurii. Ele sunt foarte obi[nuite \n
multe domenii industriale, mai ales \n
cea a h\rtiei, alimentar`, textile, chimice [i o]eluri.
Un evaporator este un schimb`tor de
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular \n
care aburul este de obicei \n manta iar
produsul este \n tuburi [i \n mi[care.
|n func]ie de tipul produsului [i de
rezultatele dorite, ar putea fi necesar`
o evaporare \n mai multe trepte sau
efecte. Efectul triplu este cel mai
obi[nuit de[i \n unele utiliz`ri pot fi
\nt\lnite 5 sau 6 trepte.

Efectul simplu

|n timp ce produsul este \mpins \n

tuburile evaporatorului, se adaug`
c`ldur` pentru eliminarea unei cantitati specifice de umiditate. Dup` ce
se face acest lucru, at^t vaporii de
produs c^t [i produsul concentrat
sunt \nchise \n camera separatoare
din care vaporii sunt extra[i [i pot fi
utiliza]i \n alt` parte. Concentratul
este apoi pompat \ntr-o alt` parte a
procesului. (Fig. 28-2).

Exist` multe variabile \n construc]ie

datorit` utiliz`rilor largi la diferite produse. Capacit`]ile de abur pentru
evaporatoare pot varia de la aproximativ 500 kg/h la 50.000 kg/h \n timp
ce presiunile de abur pot varia de la
10 bar \n primul efect p^n` la 60 cm
Hg vid \n ultimul efect.
Cum evaporatoarele func]ioneaz` de
obicei continuu exist` o cantitate uniform` de condens care trebuie
evacuat. Este important de re]inut c`
oalele de condens trebuie selectate
dup` presiunea diferen]ial` real` pentru fiecare efect.
Cele trei considera]ii majore la instalarea oalelor de condens la evaporatoare sunt:
1. Cantit`]i mari de condens
2. Presiuni diferen]iale reduse la
unele efecte.
3. Evacuarea aerului [i
contaminan]ilor.

Coeficientul de siguran]`

C^nd cantitatea este destul de constant`, un coeficient de siguran]` de

2:1 ar trebui s` fie corespunz`tor
c^nd se aplic` la o cantitate real` de
condens de peste 25000 kg/h.
Sub 25000 kg/h, utiliza]i un coeficient
de siguran]` de 3:1.
Pentru evaporatoarele cu efect simplu
[i multiplu, se recomand` oale cu
clopot [i control diferen]ial automat.
Pe l^ng` oferirea unei func]ion`ri coninue, oalele de condens DC evacueaz` aer [i CO2 la temperatura aburului, evacueaz` aburul de vaporizare
[i reac]ioneaz` imediat la dopurile de
condens.

Figura 28-1 .Sistem de evaporator cu efect triplu

Efect multiplu

La utilizarea metodei cu efect multiplu, exist` o conservare a c`ldurii

deoarece \n primul efect se utilizeaz`
abur de la cazan [i apoi vaporii genera]i din produs sunt utiliza]i ca surs`
de c`ldur` \n cel de al doilea efect.
Vaporii genera]i aici sunt utiliza]i ca
surs` de c`ldur` \n cel de-al treilea
efect [i \n final, \nc`lze[te apa pentru
alte procese sau pre\nc`lze[te materia prim` (Fig.28-1 ).

Figura 28-2. Sistem de evaporator

cu efect simplu

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru cod)

Echipamentul
de drenat
Evaporator cu
efect simplu
Evaporator cu
efect multiplu

28

Prima alegere
codul [i
alternativele
A,F,G,H,K,M,P
Alte variante
A,F,G,H,K,M,P
Alte variante

0-2 bar

Peste 2 bar

DC
IBLV
F&T
DC
IBLV
F&T

DC
IBLV
F&T
DC
IBLV
F&T

Instalarea

Datorit` faptului c` un evaporator

este \n principiu un schimbator de
c`ldur` cu manta [i fascicul tubular,
cu aburul \n manta, pe schimb`torul
de c`ldur` trebuie s` fie aerisiri separate de abur. Plasa]i aceste aerisiri \n
orice loc \n care exist` tendin]` de
acumulare a aerului cum ar fi in zona
calm` a mantalei . Instala]i o oal` de
condens separat` pentru fiecare
efect. De[i condensul de la primul
efect poate fi returnat la cazan, condensul de la fiecare efect succesiv nu
poate fi returnat la cazan, datorit`
contamin`rii de la produs.

Selec]ia oalelor de condens

pentru evaporatoare

C^nd se calculeaz` condensul pentru

evaporatoare, ave]i grij` la selectarea
valorii k (kcal/h/m/C). Ca o regul`
general`, se pot utiliza urm`toarele
valori pentru k:
1400 pentru evaporatoare cu circula]ie natural` cu abur de joas` presiune (p^n` la 2 bari).
2400 pentru circula]ie natural` cu
abur de \nalt` presiune (p^n` la 3
bari)
3600 pentru evaporatoare cu circula]ie for]at`
Pentru a calcula transferul de c`ldur`
pentru schimb`toarele de c`ldur` cu
debit continuu, presiune de abur constant` utiliza]i urm`toarea formul`:

Grafic 29-1.
Grafic de diferen]` de temperatur` medie pentru schimb`toare de c`ldur`

H=A x k x tm
unde:
H = Transferul de c`ldur` \n kcal/h
A = Suprafa]a \n m
k = Viteza total` de transfer de
c`ldur` kcal/h/m/C
tm = Diferen]a de temperatur` medie
logaritmic`
t1-t2
tm=
t1
Ln x
t2
unde:
t1 = Diferen]a de temperatur` cea
mai mare
t2 = Diferen]a de temperatur` cea
mai mic`
Diferen]a de temperatur` medie logaritmic` poate fi determinat` cu o precizie u[or mai mic` utiliz^nd diagrama
din graficul 29-1.

Tabel 29.1. Valorile k ale serpentinei tubulare \n kcal/h//C

*Diferen]a de temperatur` medie logaritmic`

Tip de serviciu
Abur la vapori
Pre\nc`lzitor
cu ]evi 1 1/2
Pre\nc`lzitor
cu ]evi 3/4
Abur la ulei
Abur la lichid
clocotit
Abur la ulei
clocotit

Circula]ia
Natural` For]at`
245-975 730-580
875
2200
975

2450

50-150 245-730
1450-390
245-730

Tabela 29-2. Valorile K ale serpentinei ambutisate \n kcal/h/m/C

Tip de serviciu
Abur la solu]ii
apoase
Abur la ulei u[or
Abur la ulei
mediu
Abur la Bunker C
Abur la gudron
asfaltic
Abur la sulf topit
Abur la parafin`
topit`
Abur la melas`
sau sirop
Dowtherm la
gudron asfaltic

Circula]ia
Natural` For]at`
500-975 730-1350
200-220 300-540
100-200 245-490
80-150
80-120

200-400
90-300

120-170 170-220
120-170 200-250
100-200 345-440
80-150

245-300

29

Cum se dreneaz` cazanele cu manta

Cazanele cu manta de abur sunt \n
esen]` fierb`toare cu manta de abur
sau concentratoare. Ele pot fi g`site
peste tot \n lume [i aproape \n orice
domeniu de utilizare: ambalarea
c`rnii, fabricarea h^rtiei [i zaharului, la
topiri, prelucrarea fructelor [i
legumelor [i alimentelor pentru a numi
numai c^teva.
Exist` dou` tipuri de baz` de cazane
cu manta de abur - cu evacuare gravita]ional` [i evacuare cu sifon rabatabil. Fiecare tip necesit` o metod`
specializat` de captare a condensului
cu toate c` probleme majore implic`
am^ndou`.
Problema cea mai important` \nt^lnit`
este aerul captat \n mantaua de abur
care afecteaz` nefavorabil temperatura. Cazanele cu manta efectueaz` \n
general opera]ii \n [arj` [i men]inerea
unei temperaturi uniforme sau "de
fierbere" critic`. Cu o cantitate excesiv` de aer, varia]iile mari de temperatur` care pot apare pot avea ca rezultat arderea produsului [i/sau o produc]ie lent`.

Mai precis, \n anumite condi]ii chiar [i

1/2 din 1% vol. de aer \n abur poate
forma o pelicul` izolant` pe suprafa]a
de transfer de c`ldur` [i poate reduce
eficien]a chiar cu 50 %.
O a doua preocupare \n utilizarea
cazanelor cu manta de abur este
necesitatea unei evacu`ri permanente, corespunz`toare a condensului. O acumulare de condens \n manta
duce la un control nesigur al temperaturii, reduce produc]ia cazanului [i
provoac` lovituri de berbec.

Selectia oalelor de condens

pentru cazanele cu manta

Capacitatea necesar` a oalei de condens pentru cazane poate fi determinat` prin utilizarea urm`toarei formule:
Qc= k x A x t
r
unde:
Qc=Cantitatea de condens, \n kg/h
k=Transferul de c`ldur`, \n
kcal/h/m/C
A=Suprafa]a, \n m

Figura 30-1. Cazan cu golire gravita]ional`

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)

30

Echipamente

Prima alegere
[i codul

Alt` variant`

Cazane cu manta
evacuare
gravita]ional`
Cazane cu manta
evacuare cu sifon

IBLV
B,C,E,K,N

F&T sau
termostatat`

DC
B,C,E,G,H,K,N,P

IBLV

t= cre[terea \n temperatur` a
lichidului, \n C
r=C`ldura latent` a lichidului, \n
kcal/kg
Exemplu:
Care ar fi capacitatea recomandat`
pentru oala de condens pentru un
cazan evacuat gravita]ional, cu un
diametru interior de 800 mm [i o presiune de lucru a aburului de 7 bar,
\nc`lzind un lichid de la 20 C la
143C? Utiliz^nd formula:
Qc =

850 x 1,18x123
=248 kg/h
498

K = 850 kcal/h/m/C factorul

considerat pentru o]el inoxidabil
A = 1,18 m (dat de fabricantul cazanului).
Pentru o alt` metod` de determinare
a cantit`]ii de condens, utiliza]i
urm`toarea formul`:
Qc= V x s.g. x c x t
rxh
unde:
Qc= Cantitatea de condens, \n kg/h
V= Litri de lichid de \nc`lzit
s.g.= greutatea specifica a lichidului
\n kg/m
c= C`ldura specific` a lichidului \n
kcal/kg/C
t=Cre[terea de temperatur` a
lichidului, \n C
r= C`ldura latent` aaburului \n kcal/kg
h= timpul \n ore de \nc`lzire a produsului
Acum doar \nmul]i]i cu un coeficient
de siguran]` de 3 pentru a ob]ine 744
kg/h de condens [i a selecta oala de
condens de tipul [i capacitatea
corespunz`toare.

Exemplu :
Selecta]i o oal` de condens pentru un
cazan de 1000 I, utiliz^nd 1,5 bari
pentru a \nc`lzi un produs cu o greutate specific` de 1,03 [i o c`ldur`
specific` de 0,90 (lapte). Pornind de
la temperatura camerei de 20C, produsul va fi \nc`lzit la 80C \n 1/2 h.
Utiliz^nd formula:
Qc=

1000 x 1,03 x 0,90 x 60

= 209,1 kg/h
531,9 x 0.5

Acum \nmul]i]i cu coeficientul de siguran]` de 3 pentru a ob]ine 627 kg/h

de condens [i a selecta oala de condens de tip [i capacitate corespunz`toare.

Bazat pe cerin]ele standard [i pe

problemele implicate la cazanele cu
evacuare gravita]ional` fix`, oala de
condens cea mai eficient` este oala
de condens cu clopot.
Oala de condens cu clopot evacueaz` aer [i CO2 la temperatura aburului [i asigur` o eficien]` total` \mpotriva contrapresiunii. Recomandarea
principal` pentru cazanele cu evacuare cu sifon rabatabil este oala de
condens cu clopot [i control
diferen]ial automat. Pe l^ng` asigurarea acelora[i caracteristici ca [i IB,
DC ofer` o aerisire excelent` la presiuni foarte reduse [l capabilitatea de
a face fa]` aburului expandat. Dac`
pentru evacuarea cu sifon se
selecteaz` o oal` de condens IB, utiliza]i o oal` de condens cu o m`rime
mai mare.

Figura 31-1. Cazan cu golire cu sifon rabatabil`

Recomand`ri generale
pentru eficien]` maxim`

Viteza de fierbere dorit`

Datorit` faptului c` produsul fiert are
o importan]` at^t de mare \n selec]ia
oalei de condens, o instala]ie cu mai
multe cazane cu manta trebuie s`
fac` \ncerc`ri utiliz^nd dimensiuni
diferite de oale de condens pentru a
determina m`rimea care d` cele mai
bune rezultate.
Alimentarea cu abur
Pentru a furniza abur la cazane utiliza]i linii de abur cu o m`rime suficient`. Plasati duza de intrare sus pe
manta, pentru a ob]ine cele mai bune
rezultate. Ea trebuie sa fie prevazut`
cu fante pentru a da un flux de abur
pe \ntreaga suprafa]` a mantalei.
Instalarea
Instala]i oalele de condens aproape
de cazan. Pute]i m`ri [i mai mult siguran]a [i capacitatea de manipulare a
aerului prin instalarea unei aerisiri
temostatate \n punctele \nalte ale
mantalei. Vezi fig. 30-1 [i 31-1.
Nu drena]i niciodat` dou` sau mai
multe cazane cu o singur` oal` de
condens. Drenarea \n grup va avea
\n mod invariabil ca rezultat o
scurtcircuitare.

31

Cum se dreneaz` echipamentele sta]ionare \nchise, cu camera de abur

Echipamentele sta]ionare, \nchise cu
camer` de abur \nchid presele pentru
fabricarea placajului sau alte produse
\n foi, forme cu manta de abur pentru
piese de cauciuc [i mase plastice,
autoclave pentru vulcanizare [i sterilizare [i retorte pentru fiert.

Produse \nchise \n presa cu

manta cu abur

Produsele din material plastic [i cauciuc, cum ar fi cutiile pentru baterii,

juc`rii, fitinguri [i pneuri sunt formate
[i vulcanizate iar placajul este comprimat [i \nt`rit cu clei \n echipamente
de acest tip. Presele de c`lcat din
sp`l`torii sunt o form` specializat` de
pres` cu o camer` de abur numai pe
o fa]` a produsului.
Alegerea oalei de condens [i
coeficientul de siguran]`
Cantitatea de condens pentru echipamentele sta]ionare \nchise, cu camer`
de abur este determinat` utiliz^nduse urm`toarea formul`:
QC=A x R x SF
OC=Cantitatea de condens, \n kg/h

A= Suprafa]a total` a pl`cii \n contact

cu produsul, \n m
R= Rata de condensare, \n kg/m/h
(pentru dimensionarea oalelor de condens se poate utiliza o rat` de condensare de 35 kg/m/h )
SF=Coeficientul de siguran]`
Pl`cile din cap`t vor avea jum`tate
din aceast` cantitate.
ExempIu: Care este condensul pentru o plac` mijlocie de la o pres` cu o
plac` de 600 x 900 mm? Utiliz^nd formula:
QC=0,54mx35kg/m/hx3=56,7 kg/h
Pl`cile de cap`t vor avea jum`tate din
aceast` cantitate.
Coeficientul de siguran]` recomandat pentru toate echipamentele de
acest tip este de 3:1.
Oala de condens cu clopot este prima
alegere recomandat` la camerele cu
manta cu abur, usc`toare [i prese de
c`lcat deoarece ea poate purja sistemul, poate rezista la [ocuri
hidraulice [i poate conserva energia.
Oalele de condens de tip cu disc [i
termostatice pot fi variante acceptabile.

Injec]ie direct` de abur \n

camera de produs

Acest tip de echipament combin`

aburul cu produsul pentru a trata,
steriliza [i fierbe. Exemplele obi[nuite
sunt autoclavele utilizate \n producerea de produse din cauciuc [i mase
plastice,
sterilizatoarele
pentru
pansamente [i halate chirurgicale [i
retorte pentru fierberea produselor
alimentare \nchise deja \n cutii.
Selec]ia oalei de condens
[i coeficientul de siguran]`
Calcula]i condensul utiliz^nd
urm`toarea formul`:
Qc=

Figura 32-1. Produsul cuprins \n presa cu manta de abur

Grafic recomandare (vezi pag. B pentru Coduri)

Echipament
drenat

Prima alegere
[i codul

Alegere
alternativ`

Produse \nchise \n
presa cu manta
cu abur
Injec]ie direct` de
abur \n camera de
produs
Produs \n camer`
- Manta cu abur

IB
B,K,E,A

CD
[i termostatic

*IB
A,B,E,H,K,N,Q

**DC

*IB
A,B,E,H,K

Termostatic [i
F&T [i **DC

*Este recomandat un ventil de aerisire auxiliar

** Prima alegere pentru vase cu volum mare

32

Instalarea
De[i cantitatea de condens pe fiecare
plac` este mic`, instalarea de oale de
condens individuale este esen]ial`
pentru prevenirea scurtcircuitarii, Fig.
32-1. Instalarea de oale de condens
individuale asigur` o temperatur`
maxim` [i uniform` pentru o presiune
de abur dat` prin golirea eficient` a
condensului [i purjarea necondensabilelor.

W x c x t
rxh

unde:
Qc=Condensul kg/h
W= Greutatea materialului, \n kg
c= C`ldura specific` a materialului \n
kcal/kg/C
t= Cre[terea temperaturii materialului \n C
r= C`ldura latent` a aburului \n
kcal/kg (vezi tabeul de abur)
h =Timpul \n ore
Exemplu:
Care va fi cantitatea de condens pe o
autoclav` con]in^nd 100 kg de articole de cauciuc care trebuie \nc`lzite
la 150C de la temperatura ini]iala de
20C? Autoclava func]ioneaz` la o
presiune de abur de 8 bari iar procesul de \nc`lzire dureaz` 20 de minute.
Utiliz^nd formula:
Qc= (100 x 0,50kcal / kg / C x 130 C
x 60) : (488,8kcal / kg x 0.33 x 20)
= 39kg/h
|nmul]i]i cu un coeficient de siguran]`
de 3:1 pentru a ob]ine capacitatea
cerut`, de 117 kg/h.

Cum aburul este \n contact cu produsul, v` pute]i astepta la un condens

murdar. |n plus, vasul este o camer`
cu volum mare care necesit` o considera]ie special` la purjarea condensului si a necondensabilelor. Din
aceste motive se recomand` o oal`
de condens cu clopot cu o aerisire
termostatic` auxiliar`, instalat` pe
partea de sus a camerei.
Acolo unde nu se poate instala o
aerisire termostatic`, la distan]`, lua]i
\n considerare purjarea unui volum
mare de aer prin oala de condens
propriu-zis`. Ca o prim` alegere la
camerele mari trebuie considerat un
regulator DC. Ca o alternativ` se va
considera o oal` de condens F&T sau
termostatic` care trebuie precedat`
de un filtru, acesta din urm` fiind verificat regulat dac` nu este colmatat.

Instalarea

Cum aburul [i condensul sunt \n contact cu produsul, se va evita trimiterea

condensului la cazan. |n practic toate
cazurile acest echipament este
evacuat gravita]ional la oala de condens. Totu[i, foarte adesea exist` o
ridicare de condens dup` oala de
condens. Cum presiunea aburului
este de obicei constant`, aceasta nu
reprezint` o problem`. Pentru o
\ndep`rtare complet` a aerului [i o
\nc`lzire mai rapid`, instala]i o aerisire
termostatic` la un punct \nalt al vasului. Vezi fig. 33-1.

Produsul \n camer` Aburul \n manta

Autoclavele, retortele [i sterilizatoarele sunt deasemenea exemple

obi[nuite ale acestui tip de echipamente, totu[i, condensul nu este contaminat de pe urma contactului cu
produsul [i poate fi returnat direct la
cazan. Oalele de condens cu posibilit`]i de purjare [i evacu`ri de volume mari de aer sunt necesare pentru
o func]ionare eficient`.

Figura 33.1. Injec]e direct` cu abur \n camera cu produs

Selectia oalei de condens [i

coeficientul de siguran]`
Dimensiona]i oalele de condens pentru echipamentele cu "produs \n
camer` - abur \n manta" utiliz^nd
aceea[i formul` ca [i pentru injec]ia
direct` cu abur. Coeficientul de siguran]` este tot 3:1 .
Oala de condens cu clopot este recomandat` pentru c` ea conserv` abur,
purjeaz` sistemul [i rezist` la [ocuri
hidraulice.
Utiliza]i oala de condens IB \n combina]ie cu o aerisire termostatic` la
partea de sus a camerei pentru o
capacitate mai mare de manipulare a
aerului. Ca alternativ`, se poate utiliza
o oal` cu condens F&T sau termostatic`. La camerele mari unde nu se
poate instala o aerisire, ca prim`
alegere posibil` se va considera o
oal` de condens DC.
Instalarea
La echipamentul cu "produs \n camer`
- abur \n manta" , aburul [i condensul
nu vin \n contact cu produsul [i pot fi
\ndreptate spre sistemul de retur al
condensului. Acolo unde este posibil,
instala]i o aerisire termostatic` auxiliar` \ntr-un punct \nalt \ndep`rtat, de
pe camer`. Vezi fig 33-2.

Figura 33-2. Produsul \n camer`-Aburul \n manta

33

Cum se dreneaz` usc`toarele rotative necesit^nd golire cu sifon

Exist` dou` categorii de usc`toare
rotative care difer` \n mod semnificativ at^t ca func]ie c\t [i ca metod` de
operare. Prima usuc` un produs
aduc^ndu-I \n contact cu partea exterioar` a unui cilindru umplut cu abur.
Cea de a doua ]ine produsul \n interiorul unui cilindru \n rota]ie \n care se
utilizeaz` tuburi umplute cu abur pentru a-I usca prin contact direct. |n
unele aplica]ii se utilizeaz` deasemenea o manta cu abur care \nconjoar`
cilindrul.
Coeficientul de siguran]`
Coeficientul de siguran]` ale ambelor
tipuri de usc`toare depinde de tipul
de evacuare ales.
Dac` este instalat un DC, se va utiliza un coeficient de siguran]` de 3:1
bazat pe solicitarea maxim`. Acesta
va permite o capacitate suficient`
pentru a face fa]` aburului expandat,
dopurilor mari de condens, varia]iilor
de presiune [i elimin`rii de necondensabile. DC execut` aceste func]ii
at^t la o presiune constant` c^t [i la o
presiune variabil`.

Cilindru rotativ umplut cu

abur, cu produsul \n exterior

Aceste usc`toare sunt utilizate pe

scar` larg` \n industria h\rtiei, textilelor, a maselor plastice [i alimentar`, \n care exemplele comune sunt
cilindrii de la ma[ina de uscat, tamburii usc`tori, prese de c`lcat de la
sp`l`torii [i usc`toarele de la ma[inile
de fabricat h\rtie. Viteza lor de
func]ionare variaz` de la 1 sau 2 rpm
la viteze circumferen]iale de 5000
rpm.
Presiunea de lucru a aburului variaz`
de la cea subatmosferic` p^n` la mai
mult de 14 bari. Diametrele pot varia
de la 150 mm sau 200 mm pin` la 4 m
[i peste. |n toate cazurile, este necesar` golirea prin sifonare iar condensul va fi \nso]it de abur expandat.

Figura 34-1. Usc`tor cu produs \n exterior

Dac` se utilizeaz` o oala de condens cu clopot cu o aerisire mare,

m`ri]i coeficientul de siguran]` pentru
a compensa volumul mare de necondensabile [i abur de vaporizare
prezent. |n condi]ii de presiune constant`, utiliza]i un coeficient de siguran]` de 8:1. La func]ionare modulat`
m`ri]i-I la 10:1.

Un cilindru rotativ golit cu un sifon,

\nconjurat de abur. O parte din condens vaporizeaz` brusc \n abur
datorit` sifonului \nconjurat de abur [i
ridic`rii prin sifon \n cursul evacu`rii.

Tabel cu recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru racorduri)

Echipament
de drenat

Prima alegere
[i codul

Alt`
variant`

Usc`toare
rotative

DC
A,B,K,M,P,N

IBLV*

*La presiune constant` utiiiza]i un coeficient

de siguran]` de 8:1 iar la func]ionare modulat` utiliza]i 10:1.

34

Selectia oalelor de condens

Cantit`]ile de condens pot fi determinate utiliz^ndu-se urm`toarea formul`:
Qc= d x R x W
unde:
Qc= Condensul, \n kg/h
d= Diametrul usc`torului, \n m
R= Rata de condensare, \n kg/m2/h
W= L`]imea usc`torului, \n m.
Exemplu:
Determina]i condensul unui usc`tor
de 1500 mm diametru, 3000 mm
la]ime [i o rat` de condensare de 35
kg/m/h. Utiliz^nd formula:
Condens = (1,5) x 35 x 4=659,4 kg/h
Pe baza capabilita]ii ei de a face fa]`
la aburul de vaporizare, dopuri de
condens [i de purjare a sistemului, ca
prim` alegere se recomand` DC.
Dac` se urmeaz` procedeele de
dimensionare corect` ar putea fi
corespunz`toare [i IBLV.

Produsul \ntr-un usc`tor

rotativ , \nc`lzit de abur

Acest tip de usc`tor \[i g`se[te o

larg` aplica]ie \n industria ambal`rii
c`rnii precum [i cea alimentar`.
Exemplele obi[nuite sunt usc`toarele
de cereale, fierb`toarele rotative [i
condi]ionatoarele de fasole.
Viteza lor de rota]ie este relativ
sc`zut`, limitat` de obicei la c^teva
r.p.m., \n timp ce presiunea aburului
poate varia de la 0 Ia10 bari.
Aceste viteze reduse de rota]ie permit
condensului s` se acumuleze la baza
camerei de colectare \n practic toate
cazurile. Din nou va fi necesar`
golirea prin sifonare [i \n cursul
evacu`rii condensului se genereaz`
abur expandat.

Selec]ia oalei de condens

Condensul generat de aceste
usc`toare poate fi determinat prin utilizarea urm`toarei formule:
Qc = N x L x R x S
unde:
Qc= Condensul \n kg/h
N= Num`rul de tuburi
L= Lungimea tuburilor \n m
R= Rata de condensare \n kg/m/h (de
obicei 30-45 kg/m/h)
S=Suprafa]a exterioar` a ]evii, \n
m/m (Vezi tabelul 35-1).

Exemplu:
Care va fi condensul de la un fierb`tor
rotativ con]in\nd 30 de ]evi de o]el de
1/4", de 3m lungime cu o vitez` de
condensare de 40kg/m/h? Utiliz^nd
Figura 35-1. Usc`tor cu produs \n interior

formula:
Qc= 30 x 3 x 40 x 0,13 = 468 kh/h
La aceste usc`toare se recomand`
un DC pentru capabilitatea sa de purjare [i de manipulare a aburului de
vaporizare.
IBLV necesit` o dimensionare corespunz`toare pentru anumite aplica]ii.
Instalarea
|n toate cazurile, golirea condensului
se efectueaz` printr-un racord rotativ,
fig. 34-1. [i fig. 35-1.
DC trebuie amplasat \n acest caz la
250-300 mm sub racordul rotativ cu
un colector de n`mol prelungit de 150
mm. Acestea asigur` un rezervor
pentru excesele de condens precum
[i un colector pentru piatra antrenat`.

Tabelul 35-1
Un cilindru rotativ golit cu un sifon
\nconjurat cu abur. O parte din condens vaporizeaz` brusc \n abur
datorit` sifonului \nconjurat de abur [i
ridic`rii prin sifonare \n cursul
evacu`rii.

Conducta
inch
1 /8
1 /4
3/8
1 /2
3/4
1
1 1 /4
1 1 /2
2
2 1 /2
3
4
5
6
8
10
12
14
16
20

Dn
6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150
200
250
300
350
400
500

Diametrul
exterior
mm
10.2
13.5
17.2
21 .3
26.9
33.7
42.4
48.3
60.3
76.1
88.9
114.3
139.7
165.1
219
273
324
355
406
508

Suprafata
exterioara
m/m
0.03
0.04
0.05
0.07
0.09
0.11
0.13
0.15
0.19
0.24
0.28
0.36
0.44
0.52
0.69
0.86
1.02
1.12
1.28
1.60

Greutatea
kg/m
0.493
0.769
1.02
1 .45
1.90
2.97
3.84
4.43
6.17
7.9
10.1
14.1
17.8
21.2
31.00
41.60
55.60
68.30
85.90
135.00

35

Cum se dreneaz` expandoarele de abur

Atunci c^nd condensul fierbinte sau
apa de cazan, sub presiune, sunt
evacuate la o presiune mai sc`zut`, o
parte este reevaporat`, devenind
ceea ce se cunoa[te sub numele de
abur expandat. Con]inutul de c`ldur`
a aburului expandat este identic cu
cel al aburului viu la aceea[i presiune,
de[i aceast` c`ldur` valoroas` este
pierdut` c^nd este l`sat s` scape prin
aerisirea expandorului. Prin dimesionarea corespunz`toare [i instalarea
unui sistem de recuperare a aburului
expandat, con]inutul de c`ldur`
latent` al aburului expandat poate fi
utilizat la \nc`lzire prin convec]ie,
\nc`lzirea sau pre\nc`lzirea apei,
uleiului sau altor lichide [i la \nc`lzirea
\n procese la joas` presiune.

Daca exist` disponibil [i abur uzat,

acesta poate fi combinat cu aburul
expandat. |n alte cazuri, aburul
expandat va trebui s` fie suplimentat
cu abur viu de adaos la o presiune
redus`. Cantitatea real` de abur
expandat, variaz` \n func]ie de
condi]iile de presiune. Cu c^t diferen]a dintre presiunea ini]ial` [i presiunea de pe partea de evacuare este
mai mare, cu at^t cantitatea de abur
expandat care va fi generat`, va fi mai
mare. Pentru a se determina cantitatea exact`, \n procente, de abur
expandat format \n anumite condi]ii,
vezi capitolul respectiv din acest
Manual.

Figura 36-1.
Schi]` de instalare a unui expandor

Selec]ia oalelor de condens

Condensul poate fi claculat utiliz^ndu-se urm`toarea formul`:

Q= L-

LxP
100

Q= Condensul \n kg/h (care va fi

vehiculat de oala de condens)
L= Debitul de condens \n expandor, \n
kg/h
P= Procentul de abur expandat
Exemplu:
Determina]i condensul dintr-un
expandor cu 2300 kg/h de condens la
7 bari intr^nd \n recipientul reductor
men]inut la 0,7 bari. De la capitolul
respectiv,
procentul
de
abur
expandat este P = 10,5%
Utiliz^nd formula:
Q= 2300 - (2300 x 10,5)/100 = 2060
kg/h.
Datorit` importan]ei conserv`rii
energiei [i datorit` func]ion`rii la contrapresiune, oala de condens cea mai
potrivit` pentru aburul expandat este
de tip cu clopot, cu o aerisire mare la
clopot. |n plus, IB lucreaz` intermitent, evacu^nd aerul [i C02 la temperatura aburului.

Expandor de abur cu adaos de abur

viu, cu prezentarea fitingurilor [i
racordurilor recomandate. Clapetele
de re]inere din liniile de intrare
\mpiedic` pierderile de abur expandat
c^nd linia nu se utilizeaz`. By-pass-ul
este utilizat c^nd nu se poate utiliza
aburul expandat. Supapele de siguran]` \mpiedic` acumularea de presiune [i \mpiedicarea func]ion`rii
oalelor de condens de \nalt` presiune.
Reductorul de presiune reduce aburul
de \nalt` presiune la valoarea aburului
expandat astfel \nc^t s` poat` fi combina]i pentru utilizarea \n proces sau
inc`lzire.

|n unele cazuri, oala de condens cu

plutitor [i termostatic` este o alternativ` acceptabil`. Un avantaj deosebit
al F&T este capabilitatea ei de a face
fa]` la cantit`]i mari de aer la pornire.

Vezi Graficul 3-1. pentru procentul de

mare presiune abur expandat format
la evacuarea condensului la presiune
redus`.

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipament
de drenat

Prima alegere
[i codul

Alt`
variant`

Expandor

IBLV
B,E,M,L,I,A,F

F&T sau *DC

*Recomandat acolo unde condensul

dep`[e[te capacitatea de separare a
expandorului.

36

Un al treilea tip de dispozitiv care

poate fi alegerea preferat`, \n multe
cazuri, este DC. EI combin` cele mai
bune caracteristici ale celor dou` de
mai sus [i este recomandat pentru
cantit`]ile mari de condens care
dep`[esc capacitatea de separare a
expandorului.
Coeficientul de siguran]`
Cantitatea sporit` de condens de la
pornire [i diversele cantit`]i din cursul
func]ion`rii, \nso]ite de o presiune
dlferen]ial` redus`, dicteaz` un coeficlent de siguran]` de 3:1 pentru
drenarea expandoarelor.

Liniile de retur de condens con]in at^t

abur expandat, c^t [i condens. Pentru recuperarea aburului expandat,
colectorul de retur merge la un
expandor, unde condensul este golit
iar aburul este trimis prin ]evi de la
expandor la consumatori, Fig. 36-1.
Cum un expandor provoac` o contrapresiune pe oalele de condens
care refuleaz` \n recipient, aceste
oale de condens trebuie astfel selectate \nc^t s` poat` func]iona la contrapresiune [i s` aib` o capacitate
suficient` la presiunile diferen]iale
existente.
Liniile de condens trebuie \nclinate
spre expandor [i acolo unde la un
astfel de recipient vin mai multe linii,
fiecare linie trebuie echipat` cu o
clapet` de re]inere rabatabil`. Atunci,
oricare linie care nu se utilizeaz` va fi
izolat` de celelalte si nu va fi alimentat` \n sens contrar cu abur expandat
rezidual care rezult`. Dac` oala de
condens func]ioneaz` la joas` presiune, se va asigura golirea
gravita]ional` la vasul de condens.

Liniile de condens, expandorul [i liniile de abur de joas` presiune trebuie

izolate pentru prevenirea pierderilor
de abur expandat prin radia]ie. Nu se
recomand` instalarea unei duze de
pulverizare pe ]eava de intrare \n interiorul vasului. Ea s-ar putea \nfunda,
oprind curgerea condensului [i ar
putea produce o contrapresiune la
oalele de condens.
Echipamentele de joas` presiune care
utilizeaz` abur expandat trebuie
prev`zute cu oale de condens
individuale [i trebuie evacuate la un
retur de joas` presiune. Volumele
mari de aer trebuie evacuate din
expandor, deci, se va utiliza o aerisire
termostatic` pentru eliminarea aerului
[i pentru a-I \mpiedica s` treac` la
sistemul de joas` presiune.

Dimensiunile expandorului

Expandorul poate fi construit de obicei dintr-o bucat` de conduct` de

diametru mare, cu capetele sudate
sau prinse \n bol]uri. Racordul de
intrare condens trebuie s` fie la 150200 mm deasupra ie[irii condensului
dup` expandare.

|n general, amplasamentul ales pentru

expandor trebuie s` satisfac`
cerin]ele de cantitate maxim` de abur
expandat [i de lungime minim` a conductei.

Figura 37-1. Recuperarea aburului expandat de la un pre\nc`lzitor de aer

Aburul expandat este luat de la expandor [i este combinat cu abur viu a c`rui
presiune este redus` la cea a aburului expandat printr-un reductor de presiune.

Dimensiunea
important`
este
diametrul interior. Acesta va trebui s`
fie astfel \nc^t viteza de ridicare a
aburului expandat s` fie suficient de
redus` pentru a se asigura c` apa
antrenat` cu aburul expandat este
\ntr-o cantitate mic`. Dac` viteza de
ridicare este men]inut` redus`,
\n`l]imea vasului nu este important`,
\ns` este bine s` se utilizeze o
lungime de 700-1000 mm.
S-a constatat c` o vitez` a aburului
de aproximativ 3m/sec \n expandor
va da o separare bun` a aburului [i
apei. Pe aceast` baz` s-au calculat
diametrele interioare corespunz`toare
pentru diverse cantit`]i de abur
expandat, rezultatele s^nt reprezentate \n graficul 37-1. Aceast` curb` d`
diametrele interioare cele mai mici
recomandate. Dac` este mai
convenabil, se poate utiliza un vas cu
o m`rime mai mare.
Graficul 37-1 nu ]ine seama de presiune ci numai de greutate. De[i volumul de abur [i viteza de ridicare sunt
mai reduse la o presiune mai mare,
pentru c` aburul este mai dens, exist`
o tendin]` sporit` de antrenare. Se
recomand`, deci, ca indiferent de
presiune, Graficul 37-1 s` fie utilizat
pentru a afla diametrul interior. Pentru
informa]ii suplimentare privind dimensionarea
expandoarelor
cere]i
Buletinul Armstrong 201.

Grafic 37-1.
Determinarea diametrului interior
al expandorului pentru o anumit`
cantitate de abur expandat
Afla]i cantitatea de abur expandat
disponibil (\n kg/h) pe orizontal`, citi]i
pe curb` [i pe axa vertical , pentru a
ob]ine diametrul \n mm.

Diametrul interior al expandorului, mm

Instalarea

Kg. de abur expandat

37

Cum se dreneaz` instala]iile cu absorb]ie

O instala]ie cu absorb]ie r`ce[te apa
pentru utilizare la condi]ionarea aerului sau \n proces prin evaporarea unei
solu]ii apoase, de obicei bromur` de
litiu. Aburul furnizeaz` energia necesar` pentru partea de concentrare a
ciclului [i, cu excep]ia pompelor electrice, este singura alimentare cu
energie pe parcursul \ntregului ciclu.
O oal` de condens instalat` pe o
instala]ie cu absorb]ie cu abur trebuie
s` fac` fa]` unei cantit`]i mari de
condens [i s` purjeze aerul \n condi]ii
de joas` presiune modulat`.

Selec]ia oalei de condens [i

coeficientul de siguran]`

Determina]i condensul \n kg/h produs

de o instala]ie cu absorb]ie cu abur
de joas` presiune (de obicei, 2 bari
sau sub), o singur` treapt`, prin calcularea kcal/h de refrigerare [i
\mp`r]irea acestei valori la 500.
ExempIu: C^t condens se va forma
\ntr-o instala]ie cu absorb]ie cu o singur` treapt` cu o capacitate nominal`
de 600.000 kcal/h ? |mp`r]ind
600.000 kg/h la 500 condensul este
calculat a fi de 1.200 kg/h.

La capacitatea maxim` se va aplica

un coeficient de siguran]` de 2:1 iar
oala de condens trebuie s` fie capabil` s` evacueze aceast` cantitate la
un diferen]ial de 0,1 bar. Cu alte
cuvinte, instala]ia din exemplu va
necesita o oal` de condens capabil`
s` manipuleze 2.400 kg/h condens la
0,1 bar [i capacitatea de a func]iona
la o presiune diferen]ial` maxim`, de
obicei 1 bar.
Comparativ, instala]iile cu absorb]ie
\n dou` trepte func]ioneaz` la o presiune mai mare a aburului, de 11 bari.
Ele au un avantaj fa]` de cele cu o
singur` treapt` prin aceea c` consumul lor de energie per kcal de
refrigerare este mai mic.
La instala]iile cu absorb]ie, cu abur, \n
dou` trepte, se va utiliza un coeficient
de siguran]` de 3:1. La presiuni de
peste 2 bari, capacitatea oalei de
condens trebuie realizat` la 1/2 din
presiunea diferen]ial`. La presiuni sub
2 bari, capacitatea oalei de condens
trebuie realizat` la o presiune
diferen]ial` de 0,15 bari. Totu[i, oala
de condens trebuie s` fie capabil` s`
func]ioneze la o presiune maxim` de
intrare de 11 bari.

Oala de condens F&T cu un ruptor de

vid \ncorporat este ideal` pentru
golirea instala]iilor de absorb]ie at^t
cu o singur` treapt`, c^t [i \n dou`
trepte. Ea asigur` un debit de condens uniform, variabil, [i o func]ionare
cu economisirea energiei. O oal` de
condens cu clopot cu o aerisire termostatic` extern` poate fi deasemenea acceptabil`.

Instalarea

Instala]i oala de condens sub serpentina de abur a instala]iei cu

absorb]ie, cu o \n`l]ime a colectorului
de pic`turi de cel pu]in 400 mm (fig.
38-1). Aceasta asigur` o presiune
diferen]ial` minim` de 0,04 bar pe
oala de condens. Indiferent de tipul
de oal` de condens utilizat, pentru
acest serviciu se recomand` un sistem de captare de rezerv`. |n cazul \n
care \n sistemul de golire una dintre
componente necesit` o \ntre]inere,
instala]ia
cu
absorb]ie
poate
func]iona pe sistemul de rezerv` \n
timp ce se efectueaz` repara]iile.
Acest lucru asigur` o func]ionare continu`, ne\ntrerupt`.
|n unele cazuri, cantit`]ile foarte mari
de condens pot necesita utilizarea a
dou` oale de condens care
func]ioneaz` \n paralel pentru a face
fa]` cantit`tii normale.
Figura 38-1.
Metod` general valabil` de conectare
a instala]iei cu absorb]ie cu abur cu
sistem de captare de rezerv`.

Tabel de recomand`ri (vezi tabela de la pag. B pentru coduri)

Echipament
de drenat

Prima alegere
[i codul

Alternativa

Instala]ia cu
absorb]ie

F&T
A,B,G

*IB

Not`: Se va prevedea ruptor de vid [i sistem de rezerv`.

* Cu ventil de aerisire termostatic exterior

38

Problemele ce pot apare la oalele de condens Armstrong [i cauzele ce le produc

Rezumatul de mai jos se va dovedi
util \n localizarea [i remedierea
aproape a tuturor problemelor la
oalele de condens. Multe dintre ele
sunt de fapt mai degrab` probleme
ale sistemului dec^t probleme ale
oalei de condens.
Ori de c^te ori o oal` de condens nu
func]ioneaz` iar motivul nu este imediat evident, se va urm`ri evacuarea
de la oala de condens. Dac` oala de
condens este instalat` cu o iesire de
prob`, acest lucru va fi simplu, dac`
nu, se va desface racordul de evacuare.

Oala de condens rece

- nu descarc`

Dac` oala de condens nu evacueaz`

condens, atunci:
A. Presiunea ar putea fi prea ridicat`.
1. Presiune gre[it` specificat`
ini]ial.
2. Presiunea a fost m`rit` f`r` instalarea unui orificiu mai mic.
3. PRV defect (PRV - reductorul de
presiune)
4. Manometrul de presiune de la
cazan indic` o valoare mic`,
eronat`.
5. Orificiul l`rgit de uzura normal`.
6. Vidul \nalt din linia de retur
m`re[te presiunea diferen]ial`
peste care ar putea func]iona oala
de condens.
B. Lips` de condens sau abur la oala
de condens.
1. Oprit de filtrul \nfundat dinaintea
oalei de condens.
2. Ventil defect \n linia spre oala de
condens.
3. Conducta sau coturile \nfundate.
C. Mecanism uzat sau defect.
Repara]i sau \nlocui]i, dup` caz.
D. Corpul oalei de condens plin cu
n`mol.
Instala]i filtru sau elimina]i n`molul
la surs`.
E. Pentru IB, aerisirea clopotului
umplut` cu n`mol.
Preveni]i prin:
1. Instalarea unui filtru.
2. L`rgirea u[oar` a aerisirii.
3. Utilizarea unei s^rmuli]e de
cur`]ire a aerisirii.
F. Pentru oalele de condens F&T,
dac` aerisirea nu func]ioneaz`
corect, oala de condens se poate
bloca datorit` prezen]ei aerului.
G. Pentru oalele de condens termostatice, burduful se poate rupe din
cauza [ocului hidraulic, fac^nd oala
de condens s` se defecteze \n
pozi]ia \nchis`.

H. Pentru oalele de condens cu disc,

oala de condens poate fi instalat`
invers.

Oala de condens fierbinte

- nu descarc`

A. Nu vine condens la oala de condens.

1. Oala de condens instalat` deasupra ventilului de by-pass neetan[.
2. }eava sifonului de la cilindrul golit
cu sifon rupt` sau deteriorat`.
3. Vidul din serpentinele pre\nc`lzitorului de ap` poate \mpiedica
golirea. Instala]i un ruptor de vid \ntre
schimb`torul de c`ldur` [i oala de
condens.

Pierderi de abur

Dac` oala de condens pierde abur

viu, problema se poate datora uneia
dintre cauzele de mai jos:
A. Supapa nu se a[eaz` pe scaun
1. O bucat` de zgur` fixat` \n orificiu.
2. Piese uzate.
B. Oala de condens IB \[i pierde
amorsarea.
1. Dac` oala de condens sufl` abur
viu, \nchide]i c\teva minute ventilul
de intrare. Apoi deschide]i treptat.
Dac` oala de condens amorseaz`,
sunt [anse ca ea s` fie bun`.
2. Pierderea amors`rii se datoreaz`
\n general c`derilor bru[te sau
frecvente ale presiunii de abur. La
aceste aplica]ii va fi necesar` instalarea unei clapete de re]inere pozi]ia B sau C din fig. 41-2. Dac`
este posibil, amplasa]i oala de condens mult sub punctul de drenare.
C. Pentru oalele de condens F&T [i
termostatice, elementele termostatului ar putea s` nu se \nchid`.

Curgere continu`

Dac` oala de condens IB sau cu disc

refuleaz` continuu sau o oal` de condens F&T sau termostatic` evacueaz`
la capacitate maxim`, verfica]i
urm`toarele:
A. Oala de condens prea mic`.
1. Trebuie instalat`, \n paralel, o
oal` de condens mai mare sau oale
de condens suplimentare.
2. S-ar putea s` se fi utilizat oale de
condens de \nalt` presiune pentru
aplica]ii la joas` presiune. Instala]i
m`rimea adecvat` a mecanismului
interior.
B. Condi]ii anormale ale apei
Cazanul poate spuma sau se poate
umple, arunc^nd cantit`]i mari de
ap` \n liniile de abur. Va trebui insta-

lat un separator sau vor trebuie

remediate condi]iile pentru apa de
alimentare a cazanului.

|nc`lzire \nceat`

C^nd oala de condens func]ioneaz`

satisf`c`tor, \ns` instala]ia nu se
\nc`lze[te corect:
A. Una sau mai multe instala]ii scurtcircuiteaz`. Remediul const` \n
instalarea unei oale de condens la
fiecare instala]ie.
B. Oalele de condens ar putea fi prea
mici pentru aplica]ie, chiar dac` par
s` vehiculeze eficient condensul.
|ncerca]i cu o oal` de condens cu o
m`rime mai mare.
C. Oala de condens ar putea avea o
capacitate insuficient` de aerisire
sau aerul din schimb`tor ar putea
s` nu ajung` la oala de condens [i
s` nu poat` fi evacuat. n oricare
caz, utiliza]i ventile de aerisire auxiliare.

Probleme misterioase

Dac` oala de condens lucreaz` satisf`c`tor c^nd evacueaz` \n atmosfer`,

\ns` apar probleme c^nd este conectat` la linia de retur, verifica]i
urm`toarele:
A. Contrapresiunea poate reduce
capacitatea oalei de condens.
1 . Linia de retur prea mic` - oala de
condens fierbinte.
2. Alte oale de condens pot sufla
abur - oala de condens fierbinte.
3. Aerisirea atmosferic` \n vasul de
condens poate fi \nfundat` - oala de
condens fierbinte sau rece.
4. Obstruc]ii \n linia de retur - oala
de condens fierbinte.
5. Vid \n exces \n linia de retur oala
de condens rece.

Probleme imaginare

Dac` este evident c` aburul scap` de

fiecare dat`, c^nd oala de condens
evacueaz`,
re]ine]i:
condensul
fierbinte formeaz` abur expandat
c^nd este evacuat la o presiune mai
sc`zut`, \ns` de obicei acesta condeneaz` rapid \n linia de retur.

39

Instalarea si testarea oalelor de condens Armstrong

|nainte de instalare
Trage]i conducta la oala de condens.
|nainte de a instala oala de condens,
cur`]a]i conducta sufl^nd cu abur sau
aer comprimat. (Cur`]a]i filtrele dup`
aceast` suflare).

ABC-ul amplas`rii
oalelor de condens

Accesibil` pentru inspec]ie [i

repara]ie.
Sub punctul de drenare, ori de c^te
este posibil.
Aproape de punctul de drenare.
Conectarea oalelor de condens
Pentru conect`ri tipice vezi figurile
40-1 la 43-4.
Ventilele de \nchidere sunt necesare
\naintea oalei de condens c^nd oala
de condens gole[te conducte de
abur, cazane mari de ap`, etc, \n care
sistemul nu poate fi oprit pentru
\ntre]inerea oalelor de condens. Ele
nu sunt necesare pentru instala]iile
mici \nc`lzite cu abur - o pres` de
sp`l`torie, de exemplu. Ventilul de
\nc`lzire din alimentarea cu abur la
ma[in` este de obicei suficient.

Figura 40-1.
Montaj tipic de IB

40

Ventilele de \nchidere din linia de

evacuare a oalei de condens sunt
necesare atunci c^nd oala de condens are un by-pass. Este o idee
bun` c^nd \n vasul de refulare este o
presiune ridicat`. Vezi clapetele de
re]inere.
By-pass-urile (fig. 41-3 [i 41-4) nu
sunt recomandabile pentru c` dac`
sunt l`sate deschise ele vor \mpiedica
func]ionarea oalei de condens. Dac`
este neap`rat necesar` o func]ionare
continu`, utiliza]i doua oale de condens \n paralel, una ca rezerv`.
Racorduri.
Dac` se utilizeaz` numai unul singur,
el trebuie s` fie pe partea de evacuare
a oalei de condens. Cu dou` racorduri evita]i montajele orizontale sau
verticale "in line". Cel mai bine este s`
se instaleze \n unghi drept, ca \n figurile 40-1 [i 41-3 sau paralele, ca \n
figura 41-4.

Figura 40-1.
Montaj tipic IB vertical`

Leg`turile standard
|ntre]inerea este simplificat` dac` se
p`streaz` lungimi de nipluri de intrare
[i ie[ire identice pentru oale de condens de o dimensiune [i tip dat. O
oal` de condens cu fitinguri [i semicuple identice poate fi p`strat` \n
magazie. |n cazul \n care o oal` de
condens trebuie reparat`, este simplu
s` se desfac` cele dou` racoduri, s`
se scoat` oala, s` se instaleze rezerva [i s` se str^ng` racordurile.
Repara]iile se pot face apoi \n atelier
[i oala reparat`, cu fitinguri [i semicupl`, poate fi p`strat` \n stoc.
Ventilele de prob` (fig. 40-1) asigur`
un mijloc excelent de verificare a
func]ion`rii oalei de condens. Utiliza]i
un robinet mic cu cep. Asigura]i o
clapet` de re]inere sau un ventil de
\nchidere \n linia de refulare pentru a
izola oala de condens \n timpul verific`rilor.

Filtre. Instala]i filtre \naintea oalelor

de condens c^nd se specific` acest
lucru sau c^nd condi]iile de cur`]enie
pretind aceasta. Unele oale de condens sunt mai susceptibile la problemele de murd`rie dec^t altele - vezi
tabelul de recomand`ri.
Unele oale de condens au filtre \ncorporate. C^nd se utilizeaz` un ventil de
purjare a filtrului, \nchide]i ventilul de
alimentare cu abur \nainte de a
deschide ventilul de purj` al filtrului.
Condensul din corpul oalei de condens va izbucni \napoi prin filtre pentru o cur`]ire corespunz`toare. Deschide]i ventilul de abur \ncet.
Colectoarele de n`mol - sunt excelente pentru re]inerea pietrei [i eliminarea eroziunii care poate apare \n
coturi atunci c^nd nu sunt prev`zute
colectoare de n`mol. Cur`]a]i periodic.

Instala]iile de sifon necesit` o etan[are a apei [i, cu excep]ia DC, o

clapet` de re]inere \n sau \naintea
oalei de condens. }eava sifonului trebuie s` fie cu o m`rime mai mic`
dec\t m`rimea nominal` a oalei de
condens utilizate, \ns` nu mai mic` de
1/2" (DN 15).
Ridicarea condensului
Nu supradimensiona]i ]eava vertical`
de refulare. De fapt o m`rime de
]eav` mai mic` dec\t cea normal`
pentru aplica]ia respectiv` va da
rezultate excelente.
Clapetele de re]inere - sunt necesare frecvent. Ele sunt o necesitate
dac` nu se utilizeaz` ventil de
\nchidere pe linia de refulare. Figura
41-2 indic` trei amplasamente posibile pentru clapete de re]inere exterioare - oalele de condens cu clopot
Armstrong au clapete de re]inere interioare \n timp ce oalele de condens cu
disc actioneaz` ca ni[te clapete de
re]inere proprii. Amplasamentele
recomadate sunt indicate \n fig. 41-2.

Clapete de re]inere pe, linia de

refulare - \mpiedic` apari]ia curgerii
inverse [i izoleaz` oala de condens
c^nd ventilul de prob` este deschis.
De obicei este instalat` \n punctul B
din fig. 41-2. C^nd linia de retur este
ridicat` iar oala de condens este
expus` la condi]ii de \nghe], instala]i
clapeta de re]inere \n punctul A, fig.
41-2.
Clapetele de re]inere de pe linia de
intrare - \mpiedic` pierderea
etan[eit`]ii \n cazul \n care presiunea
scade brusc sau c^nd oala de condens este deasupra punctului de
picurare la oalele de condens IB.
Se recomand` o clapet` de re]inere
Armstrong din o]el inoxidabil, pozi]ia
D. Dac` se utilizeaz` o clapet` de
re]inere rabatabil`, instala]i-o \n
pozi]ie C, fig. 41-2.

Figura 41-2
Localizarea clapetelor de sens

Oal` de condens cu clapete

de sens \ncorporate

Figura 41-1
Oal` de condens cu clopot cu intrarea
pe jos [i ie[irea lateral`

Figura 41-3
Oal` de condens cu clopot
cu By-pass

Figura 41-4
Oal` de condens vertical`
cu By-Pass

41

Ori de c^te ori exist` probabilitatea ca

presiunea de intrare s` scad` sub
presiunea de ie[ire a unei oale de
condens principale, mai ales \n
prezen]a aerului foarte rece, se va utiliza o oal` de condens cu golire de
siguran]`. O astfel de aplica]ie ar fi o
serpentin` de \nc`lzire cu func]ionare
modulat` care trebuie golit` cu o linie
de retur ridicat`. |n cazul unei goliri
insuficiente de la oala de condens
principal`, condensul se ridic` \n
golirea de siguran]` [i este evacuat
\nainte de a putea p`trunde \n
schimb`torul de c`ldur`. O oal` de
condens F&T poate fi o golire de siguran]` bun` datorit` capacit`]ii ei de a
manipula cantit`]i mari de aer [i
datorit` simplit`]ii func]ion`rii. Oala
de condens de golire de siguran]` trebuie s` fie de aceeasi m`rime (capacitate) ca oala de condens principal`.
Aplicarea corespunz`toare a unei
goliri de siguran]` este ilustrat` \n fig.
42-1. Intrarea la golirea de siguran]`
trebuie s` fie situat` pe colectorul de
pic`turi al schimb`torului de c`ldur`,
deasupra intr`rii la oala de condens
principal`. Ea trebuie s` refuleze
\ntr-un canal deschis. Bu[onul de
golire trebuie conectat prin ]eav` la
intrarea oalei de condens principale.
Acest lucru \mpiedic` pierderea condensului format \n golirea de siguran]` de radia]ia corpului c^nd oala
de condens principal` este activ`.

Golirea de siguran]` are un ruptor de

vid \ncorporat pentru a men]ine
func]ionarea atunci c^nd presiunea
din schimb`torul de c`ldur` scade
sub cea atmosferic`. Intrarea ruptorului de vid va fi instalat` cu o curbur` S
pentru a se \mpiedica aspirarea
murd`riei c^nd func]ioneaz`. Ruptorul de vid trebuie s` fie prev`zut la
intrare cu un tub egal \n eleva]ie cu
fundul schimb`torului de c`ldur` pentru prevenirea sc`p`rilor de ap` \n
cursul func]ion`rii ruptorului de vid,
iar colectorul de pic`turi [i corpul
oalei de condens sunt \necate.

Protec]ia \mpotriva
\nghe]ului

O oal` de condens selectat` [i instalat` \n mod corespunz`tor nu va

\nghe]a at^ta timp c^t aburul intr` \n
oala de condens. |n cazul \n care alimentarea cu abur este oprit`, aburul
condenseaz`, form^nd un vid \n
schimb`torul de c`ldur` sau \nso]itorul de abur. Acesta \mpiedic`
golirea liber` a condensului din sistem \nainte ca \nghe]ul s` apar`.
Instala]i un ruptor de vid \ntre echipamentul care se gole[te [i oala de condens. Dac` nu este o golire
gravita]ional` prin oala de condens la
linia de retur, oala de condens [i linia
de refulare trebuie golite manual sau
automat prin intermediul unei
evacu`ri de protec]ie \mpotriva
\nghe]ului. De asemenea, c^nd sunt

Figura 42-1. Conexiune tipic` de oal`

de condens cu golire de siguran]`

instalate mai multe oale de condens

\ntr-un c`min de abur, izolarea oalelor
de condens poate asigura protec]ia
\mpotriva \nghe]`rii.

M`suri de precau]ie
\mpotriva \nghe]`rii

1. Nu supradimensiona]i oala de
condens.
2. Men]ine]i liniile de refulare ale
oalei de condens foarte scurte.
3. |nclina]i liniile de refulare ale oalei
de condens \n jos pentru o evacuare gravita]ional` rapid`.
4. Izola]i liniile de refulare ale oalei de
condens [i liniile de retur ale condensului.
5. Acolo unde liniile de retur condens
sunt expuse la mediul ambiant, se
va lua \n considera]ie instalarea de
\nso]itori.
6. Dac` linia de retur este
supra\n`l]at`, trage]i o linie de
refulare vertical` adiacent` la linia
de golire la v\rful colectorului de
retur [i izola]i linia de golire [i linia
de refulare a oalei de condens,
\mpreun`. Vezi fig. 42-2.
Not`: O linie de refulare orizontal`
lung` provoac` probleme. Se poate
forma ghea]` la cap`t, \nfund^nd \n
ultim` instan]` ]eava. Aceasta va
\mpiedica oala de condens s`
func]ioneze. Nu mai poate intra abur
\n oala de condens [i apa din corpul
oalei de condens \nghea]`.
Figura 42-2.

Instala]ie \n aer liber pentru a permite

testarea [i \ntre]inerea oalei de condens la nivelul solului, cnd liniile de
alimentare cu abur [i cele de retur
sunt mult deasupra. Linia de golire [i
linia de refulare a oalei de condens
sunt izolate \mpreun` pentru prevenirea \nghe]`rii lor. Remarca]i
amplasarea clapetei de re]inere \n
linia de refulare [i a ventilului de purj`
A care gole[te conducta de abur
atunci c^nd oala de condens este
deschis` pentru cur`]ire sau repara]ii.

42

Verificarea oalelor de
condens Armstrong

Programul de verific`ri
Pentru o durabilitate maxim` a oalei
de condens [i economisirea aburului,
se va stabili un program regulat de
verificare a oalelor de condens [i de
\ntre]inere preventiv`. Dimensiunile
oalei de condens, presiunea de lucru
[i importan]a lor vor determina
frecven]a verific`rii oalelor de condens.
Tabela 43-1.
Frecven]a anual` a verfic`rii recomandat` pentru oalele de condens
Cum se testeaz`
Presiu-

Aplica]ie

nea de
lucru
(bar)

Drenare |nso]itor
cond.
principale

0-7
7-17
17-30
30 [i
peste

Serpentin`

Proces

1
2
2

1
2
2

2
2
3

3
3
4

12

Metoda ventilului de prob` - este

cea mai bun`. Fig. 40-1 ilustreaz`
conexiunea corect`, cu robinetul de
\nchidere \n linia de retur pentru a
izola oala de condens de colectorul
de retur. lat` ce trebuie c`utat la
deschiderea ventilului de prob`:

1. Refulare condens
Oalele de condens cu clopot [i cele
cu disc trebuie s` aib` o refulare de
condens intermitent`. Oalele de condens F&T trebuie s` aib` o refulare
continu` de condens, \n timp ce
oalele de condens termostatice pot
s` fie fie continue, fie intermitente, \n
func]ie de cantitate. C^nd o oal` de
condens cu clopot are un debit
extrem de sc`zut, ea va avea o refulare continu`, ceea ce provoac` un
efect de picurare. Acest mod de
func]ionare este normal \n aceste
condi]ii.
2. Aburul expandat
Nu-I confunda]i cu sc`parea de abur
viu prin ventilul oalei de condens.
Condensul, sub presiune, re]ine mai
multe unit`]i de c`ldur` - kcal/kg dec^t condensul la presiune atmosferic`. Atunci c^nd condensul este
refulat, aceste unit`]i de c`ldur`
suplimentare reevaporeaz` o parte
din condens.
Cum se identific` aburul expandat.
Utilizatorii oalelor de condens confund` uneori aburul expandat cu
sc`parea de abur viu. lat` cum se
poate face deosebirea:
Dac` aburul sufl` continuu, \ntr-un
flux "albastru", este o sc`pare de
abur viu. Dac` aburul "plute[te" intermitent (de fiecare dat` c^nd oala de
condens refuleaz`) \ntr-un nor albicios, este abur expandat.

4. Lips` debit
Posibile probleme. Vezi capitolul
"Probleme".
Testul cu dispozitiv de ascultare
(stetoscop)
Utiliza]i un stetoscop sau ]ine]i un
cap`t al unei tije pe capacul oalei de
condens [i cel`lalt cap`t la ureche.
Va trebuie s` pute]i auzi diferen]a dintre refularea intermitent` a unor oale
de condens [i refularea continu` a
altora. Aceast` stare de func]ionare
corect` poate fi deosebit` de sunetul
cu vitez` mai mare al unei oale de
condens care sufl`. Pentru aceast`
metod` este necesar` o experien]`
vast`, deoarece prin conducte se pot
transmite [i alte zgomote.
Metoda de testare cu pirometrul
Aceast` metod` ar putea s` nu dea
rezultate precise, depinz^nd de construc]ia liniei de retur [i de diametrul
orificiului oalei de condens. De
asemenea, atunci c^nd se refuleaz`
\ntr-un retur comun, o alt` oal` de
condens ar putea avea sc`p`ri, produc^nd o temperatur` ridicat` la
ie[irea oalei de condens care se
verific`. Se pot ob]ine rezultate mai
bune cu dispozitivul de ascultare.
cere]i Buletinul Armstrong 310.

3. Suflare continu` cu abur

Probleme. Vezi capitolul respectiv.
Figura 43-1.
Montaj tipic al oalei de condens cu
flotor [i temostatic`

Figura 43-2.
Montaj tipic al unei oale de condens
cu clopot [i control diferen]ial
automat

Figura 43-3.
Montaj tipic al unei oale de condens
cu disc (termodinamice)

Figura 43-3.
Montaj tipic al unei oale de condens
termodinamic`

43

Dimensionarea conductelor de alimentare cu abur [i a liniilor de retur condens

Defini]ii

Conducta de abur sau magistrala

transport` abur de la cazan \ntr-o
zon` \n care sunt instala]i mai mul]i
consumatori de abur.
Liniile de ramifica]ie de abur.
Transport` aburul de la conducta principal` la ansamblul \nc`lzit cu abur.
Liniile de refulare ale oalei de condens - transport` condensul [i aburul
expandat de la oala de condens la o
linie de retur.
Liniile de retur ale condensului primesc condens de la mai multe linii
de refulare ale oalelor de condens [i
transport` condensul \napoi la sala
cazanelor.

Dimensionarea conductelor

Dimensionarea conductelor dintr-un

sistem de abur este determinat` de
doi factori principali.
1. Presiunea ini]ial` la cazan [i p
admisibil al \ntregului sistem. p total
al sistemului nu trebuie s`
dep`[easc` 20% din presiunea total`
maxim` de la cazan. Aceasta include
toate p - pierderile pe linie, coturi,
ventile, etc. Re]ine]i, c`derile de presiune reprezint` o pierdere de
energie.
2. Viteza aburului. Eroziunile [i zgomotul cresc odat` cu viteza. Vitezele
rezonabile pentru aburul de proces
sunt \ntre 30 [i 60 m/s, \ns` sistemele

Tabelul 44-1. Diametre interioare [i exterioare de ]eav` conform DIN 2448.

Racord de
Racord de
Diametrul
Grosimea
Diametrul
conduct` (in) conduct` DN exterior (mm) peretelui (mm) interior (mm)
1/2
15
21.3
2.0
17.3
3/4
20
26.9
2.3
22.3
1
25
33.7
2.6
28.5
1 1/4
32
42.4
2.6
37.2
1 1/2
40
48.3
2.6
43.1
2
50
60.3
2.9
60.3
2 1/2
65
76.1
2.9
70.3
3
80
88.9
3.2
82.5
4
100
114.3
3.6
107.1
5
125
139.7
4.0
131.7
6
150
168.3
4.5
159.3
8
200
209.1
5.9
207.3
250
273.0
6.3
260.4
Temp.
aburului
Presiunea
\n bari

Tabelul 44-3. Factori de capacitate

pentru abur supra\nc`lzit

Presiunea
\n bari

Temp.
aburului

Pentru a determina capacit`]ile de

abur supra^nc`lzit utiliza]i factorii de
corec]ie a coeficientului din tabelul
44-3.

44

Presiunea
\n bari

Temp.
aburului

250
1
3
8
12
20
40
100

106
1,11
1,20
1,20
127
250

1
3
8
12
20
40
100

1,10
1,30
1,15
1,18
1,28
250

1
3
8
12
20
40
100

1,18
1,20
1,26
1,28
1,29
-

de \nc`lzire cu presiune sc`zut` au de

obicei viteze mai mici. Un alt considerent este extinderea ulterioar`.
Dimensiona]i-v` liniile pentru viitorul
previzibil. Dac` ave]i \ndoieli, ve]i
avea mai pu]ine probleme cu liniile
supradimensionate dec^t cu acelea
care sunt la limit`.
Exemplu: Care este capacitatea
maxim` a unei linii de abur cu o presiune
de 4 bari si un diametru de 50 mm?
Citind \n coloana st\ng` a tabelului 45-1
"Presiunea aburului \n bari" la 4 [i apoi
la dreapta p^n` la coloana pentru o
]eav` de abur de 50 mm \n diametru, se
determin` c` ]eava va avea o capacitate de 570 kg/h.

Tabela 44-2. Viteza aburului \n m/sec

Diametrul
conductei
inch mm

Presiunea aburului
\n bari (g)
1
12
25 100

1/2
2
4
6

17
19
21
22

15
50
100
150

Dimensiunea conductei 32
300
350
400

33
38
41
44

37
44
47
50

50
50
50
50

450

500

1,04
1,17
1,06
1,06
1,06
1,10
1,17

1,05
1,17
1,06
1,06
1,06
1,04
1,06

1,06
1,15
1,06
1,04
1,03
1,00
0,98

Dimensiunea conductei 100

300
350
400

450

500

1,13
1,11
1,10
1,09
1,09
1,11
1,14

1,13
1,30
1,09
1,10
1,09
1,05
1,06

1,15
1,30
1,10
1,09
1,08
1,02
0,97

Dimensiunea conductei 200

300
350
400

450

500

1,19
1,16
1,12
1,10
1,06
1,00
0,98

1,30
1,16
1,12
1,09
1,05
1,00
0,95

1,02
1,17
1,14
1,14
1,19
1,30
-

1,08
1,08
1,09
1,15
1,19
1,25
-

1,19
1,20
1,23
1,23
1,21
1,23
-

1,04
1,17
1,09
1,09
1,11
1,17
1,52

1,12
1,00
1,08
1,09
1,11
1,14
1,47

1,20
1,20
1,18
1,16
1,13
1,13
1,40

1,20
1,17
1,14
1,11
1,04
1,06
1,01

Tabela 45-1 poate fi de asemenea utilizat` pentru determinarea presiunii

necesare pentru manipularea unei
cantit`]i cunoscute de condens. Dac`
o ]eav` de abur de 65 mm trebuie s`
transporte 4100 kg/h de condens, ce
presiune va fi necesar`? Citind pe
coloana pentru o ]eav` de abur
m`sur^nd DN 65 p^n` se ajunge la
4100 [i apoi spre st^nga, se determin` c` presiunea de abur necesar`
pentru a face fa]` cantit`]ii de condens este de 16 bari (g).
Pentru determinarea rapid` a vitezei
aburului, vezi Tabelul 44-2. Pentru o
m`sur`toare exact`, se poate utiliza
formula:
V=

Q
3600 x S

unde:
V= viteza \n m/s
Q= Cantitatea de abur in m/h
S= Suprafa]a interioar` a ]evii \n m
(vezi tabelul 44-1)
C^nd este cazul, putem afla p \ntr-o
linie de abur utiliz^nd graficul 46-1.
Exemplu: Ce c`dere de presiune va fi
prezent` \ntr-o linie de abur dreapt`,
DN 80, cu lungime de 150m cu un
debit de 2000 kg/h [i o presiune de 6
bari (g) [i care va fi presiunea la
cap`tul liniei?
S` presupunem o presiune medie \n

linie de 5,5 bar (g). Din tabele afl`m o

c`dere de presiune de 38mm H2O/m
astfel \nc^t p total va fi de
150 x 38 = 5700 mm H2O/m x 0,57
bar.
Presiunea la cap`tul conductei va fi 6
- 0,57 = 5,43 bar (g).
Liniile de refulare ale oalelor de
condens
Liniile de refulare ale oalelor de condens sunt de obicei scurte.
Presupun^ndu-se c` oala este
dimensionat` corect pentru aplica]ie,
utiliza]i o linie de refulare de aceea[i
dimensiune ca [i leg`turile la oala de
condens. La un p foarte mic \ntre
oala de condens [i linia de retur de
condens, liniile de refulare ale oalei de
condens pot fi m`rite cu o m`rime de
]eav`.
Liniile de retur de condens
Pentru instala]iile de m`rime medie [i
mare se va apela la serviciile unui
consultant pentru proiectarea ]evii
sau ]evilor de retur pentru condens.
De obicei se consider` c` este bine
s` se selecteze o ]eav` de retur o
dat` sau de dou` ori mai mare pentru:
1) m`rirea capacit`]ii instala]iei, [i 2)
eventuala colmatare a ]evii cu n`mol
[i piatr`.
Exemplu: care este p \ntr-o linie de

retur de condens de DN 40 cu o
capacitate de 400 kg/h, c^nd presiunea aburului este de 2 bari iar linia
de retur condens \n atmosfer` este de
150 m lungime?
Din tabelul 46-1 lua]i factorul de
capacitate corespunz`tor cu 2 bar =
0,256 [i apoi \mp`r]i]i debitul dat la
acest factor:
400/0,256=1562 kg/h
Oale de condens [i contrapresiune
mare
Contrapresiunile excesive fa]` de
standardele normale pot apare
datorit` colmat`rii liniilor de retur,
m`rimii debitului de condens sau
func]ion`rii defectuoase a a oalei de
condens. |n func]ie de func]ionarea
oalei de condens, contrapresiunea
poate fi o problem` sau nu. Vezi
tabelul de recomand`ri de pe coperta
B. Dac` exist` posibilitatea existen]ei
unei contrapresiuni \n liniile de retur,
ave]i grij` ca oala selectat` s` poat`
lucra \n aceste condi]ii. Contrapresiunea coboar` presiunea diferen]ial`
[i. deci, capacitatea oalei de condens
este mic[orat`. |n cazuri severe,
reducerea capacit`]ii ar putea face
necesar` utilizarea de oale de condens mai mari pentru a compensa
sc`derea presiunii diferen]iale de
lucru.

Tabela 45-1. Grafic de capacit`]i \n kg/h (Viteza 30m/sec)

Presiunea
aburului
bar (g)
0.1
0.3
0.5
1
2
3
4
5
6
8
10
12
14
16
18
20
22
25
30
35
40
50
60
70
80
100

Diametrul conductei de abur aburului

15
7.5
10
11
15
25
35
45
55
66
88
115
130
160
180
200
230
270
300
370
450
520
650
840
970
1300
1500

20
13
17
19
26
44
62
83
100
120
165
210
250
290
350
380
430
490
560
630
830
970
1200
1500
1700
2400
2760

25
22
28
32
46
72
100
135
165
200
270
340
400
470
550
610
700
770
900
1100
1350
1550
1950
2400
2900
3700
4500

32
35
46
52
74
122
170
220
270
330
430
570
650
770
920
1050
1150
1300
1500
1840
2250
2600
3300
4250
5000
6600
7900

40
55
72
81
115
190
270
360
440
520
690
910
1060
1200
1450
1650
1850
2050
2400
3000
3600
4350
5300
6800
7800
10500
12500

50
90
120
130
190
310
440
570
700
830
1100
1450
1700
2000
2400
2600
3000
3400
3900
4800
5800
6800
8500
11000
12500
16800
20000

65
150
200
220
320
520
750
980
1200
1300
1950
2460
2900
3400
4100
4600
5100
5800
6600
8300
10000
11700
14500
18700
22000
29000
34000

80
240
315
370
500
820
1180
1570
1900
2300
3100
3900
4600
5400
6500
7200
8000
9000
10500
13000
15500
18100
23000
29000
24000
46000
54000

100
400
520
575
790
1330
1850
2450
3000
3600
4900
6100
7300
8500
10000
11500
12600
14400
16500
20500
25000
29000
37000
47000
53000
74000
87000

125
620
810
900
1300
2100
2900
3900
4900
5900
7950
10100
11500
13500
16300
18000
20000
23000
25500
33000
40000
46000
57000
74000
85000
115000
138000

150
930
1200
1350
1900
3100
3400
5680
7200
8400
11400
14300
17000
20000
24000
26000
30000
33000
38000
48000
58000
67000
84000
111000
127000
167000
275000

45

Tabelul 46-1. Grafic de capacit`]i pentru liniile de condens

p \n
mm H20
pe m
liniar de
conduct`
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
34
36
38
40
42
44
46
48
50

Diametrul conductei \n mm
10

20

25

32

40

50

65

80

100

150

CAPACITATEA DE CONDENS \n kg/h

67
95
116
134
150
164
177
190
201
212
232
251
268
285
300
315
329
342
355
368
380
392
403
414
425
435
446
456
465
475

153
217
266
307
343
376
406
434
461
486
532
575
615
652
687
721
753
784
813
842
869
896
922
947
972
996
1020
1042
1065
1087

310
438
537
620
693
759
820
877
930
980
1074
1160
1240
1315
1387
1454
1519
1581
1641
1698
1754
1808
1861
1912
1961
2010
2057
2103
2148
2193

677
958
1174
1355
1516
1660
1793
1917
2033
2143
2348
2536
2711
2876
3032
3180
3321
3457
3587
3713
3835
3953
4067
4179
4287
4393
4497
4598
4697
4794

1048
1483
1816
2097
2345
2569
2775
2966
3146
3317
3633
3924
4195
4450
4691
4920
5138
5348
5550
5745
5933
6116
6293
6466
6634
6798
6958
7114
7267
7417

2149
3040
3723
4299
4807
5265
5687
6080
6449
6798
7447
8043
8599
9120
9614
10083
10531
10961
11375
11774
12160
12535
12898
13252
13596
13932
14260
14580
14894
15201

3597
5087
6230
7194
8044
8811
9715
10175
10792
11375
12461
13460
14389
15262
16088
16873
17623
18343
19035
19703
20350
20976
21584
22175
22751
23313
23862
24398
24923
25437

6413
9070
11108
12827
14341
15710
16968
18140
19240
20281
22217
23997
25654
27210
28682
30082
31420
32702
33937
35128
36280
37397
38481
39535
40563
41564
42542
43499
44434
45350

13527
19130
23430
27055
30248
33135
35790
38261
40582
42777
46860
50615
54110
57392
60496
63449
66270
68976
71580
74093
76523
78878
81165
83389
85555
87668
89731
91747
93721
95653

Capacitatea de condens expandat \n kg/h \ntr-un retur de condens la presiune atmosferic`.

Capacit`]ile de mai sus au fost calculate cu o presiune primar` = 0,35 bar (g).
Pentru alte presiuni \nmul]i]i capacit`]ile de mai sus cu urm`torii coeficien]i
1 bar: 0,415
12 bari: 0,09
2 bari: 0,256
17 bari: 0,07
4 bari: 0,162
31 bari: 0,06
7 bari: 0,124
42 bari: 0,055
9 bari: 0,108
Graficul 4-1. C`derea de presiune a aburului \n linii de abur saturat

s
re

iu

ne

de

ab

ur

(g

C`derea de presiune a aburului

46

125

Cantitatea de abur \n kg/h

25410
40485
35935
57255
44012
70123
50821
80971
56819
90529
62242
99169
67230 107115
71871 114511
76231 121457
80355 128027
88024 140247
95077 151484
101642 161943
107807 171767
113639 181058
119186 189896
124485 198339
129568 206438
134460 214231
139179 2217502
143743 229023
148167 236071
152463 2429152
156641 249572
160710 256055
164679 262379
168554 268533
173342 274589
176049 280494
179679 286279

C~LDURA SPECIFIC~ - GREUTATEA SPECIFIC~

Tabelul 47-1. Propriet`]i fizice - lichide [i solide

Acid acetic, 100%

Acid acetic,10%
Aceton`, 100%
Alcool etilic, 95%
Alcool, metilic, 90%
Aluminiu
Amoniac, 100%
Amoniac, 26%
Aroclor
Azbest, plac`
Asfalt
Asfalt, solid
Benzen
Zid`rie de c`r`mid` [i
zid`rie
Sol` - clorur` de calciu, 25%
Sol` - clorur` de sodiu
Argil`, uscat`
C`rbune
Gudroane de c`rbune
Cocs, solid
Cupru
Plut`
Bumbac, pnz`
Ulei din semin]e de bumbac
Dowtherm A
Dowtherm C
Etilen glicol
Acid gras - palmilic
Acid gras - steanic
Pe[te, proasp`t, mediu
Fructe, proaspete, medii
Benzin`
Sticl`, pyrex
Sticl`, vat` de
Ulei, 2 p`rti ap`, 1 parte clei
uscat
Glicerin`, 100%
Miere
Acid clorhidric, 31,5%
Acid clorhidric, 10%
Ghea]`
Ghea]`
|nghe]at`
Untur`
Plumb
Piele
Ulei din semin]e de in
Magneziu, 85%
Sirop de ar]ar
Carne, proasp`t`, medie
Lapte
Nichel
Acid azotic, 95%
Acid azotic, 60%
Acid azotic, 10%
Kerosen
Combustibil pentru calorifere
nr. 2
Combustibil pentru calorifere
nr. 3
Combustibil pentru calorifere
nr. 4
Combustibil pentru calorifere
nr. 5
Combustibil pentru calorifere
nr. 6
}i]ei 34 API continental
Motorin` 28 API
Hrtie
Parafin`

Lichid (L)
sau
solid (S)

gr. spec.
la
18-20C

c`ld.
spec.
la 20C
kcal/kg/C

L
L
L
L
L
S
L
L
L
S
L
S
L
S

1,05
1,01
0,78
0,81
0,82
2,64
0,61
0,90
1,44
0,88
1,00
1,1-1,5
0,84
1,6-2,0

0.48
0.96
0.514
0.60
0.65
0.23
1.10
1.00
0.28
0.19
0.42
0.22-0.4
0.4
0.22

L
L
S
S
S
S
S
S
S
L
L
L
L
L
L
S
S
L
S
S
L

1,23
1,19
1,9-2,4
1,2-1,8
1,20
1,0-1,4
8,82
0,25
1,50
0,95
0,99
1,10
1,11
0,85
0,84

0.689
0.786
0.224
0.2-0.37
3,35 la 40C
0.265
0.10
0.48
0.32
0.47
0.63
0.35-0.65
0.58
0.653
0.550
0.75-0.82
0.80-0.88
0.53
0.20
0.157
0.89

L
L
L
L
L
S
S
S
S
S
L
L
L
S
L
S
L
L
L
L
L

1,26

0.58
0.34
1,15
0.60
1,05
0.75
0,90
0.50
0,90
0.50
0.70
0,92
0.64
11,34
0.031
0,86-1,02 0.36
0,93
0.44
0,208
0.27
0.48
0.70
1,03
0.90-0.93
8,90
0.11
1,50
0.50
1,37
0.64
1,05
0.90
0,81
0.47
0,86
0.44

0,88

0.43

0,90

0,42

0,93

0,41

0,95

0,40

L
L
S
S

0,85
0,88
1,7-1,15
0,86-0,91

0,44
0,42
0,45
0,62

0,73
2,25
0,072
1,09

Parafin` topit`
Fenol (acid carbolic)
Acid fosforic, 20%
Acid fosforic, 10%
Anhidrin` ftalic`
Cauciuc vulcanizat
SAE - SW (ulei de ma[in` nr. 8)
SAE - 20 (ulei de ma[in` nr. 20)
SAE - 30 (ulei de ma[in` nr. 30)
Nisip
Ap` de mare
M`tase
Hidroxid de sodiu, 50
Hidroxid de sodiu, 30
Ulei de soia
O]el, maleabil la 70F
O]el inoxidabil, seria 300
Zaharoz`, 60% sirop de
zah`r
Zaharoz`, 40% sirop de zah`r
Zah`r, trestie [i sfecl`
Sulf
Acid sulfuric, 110%
Acid sulfuric, 98%
Acid sulfuric, 60%
Acid sulfuric, 20%
Titan (industrial)
Toluen
Tricloretilen
Tetraclorur` de carbon
Terebentin`
Legume, proaspete, medii
Ap`
Vinuri, de mas`, de desert,
medie
Lemn, derivate din
Ln`
Zinc

Lichid (L)
sau
solid (S)

gr. spec.
la
18-20C

cald. spec.
la 20C
kcal/kg/C

L
L
L
L
L
S
L
L
L
S
L
S
L
L
L
S
S
L

0,90
1,07
1,11
1,05
1,53
1,10
0,88
0,89
0,89
1,4-1,76
1,03
1,25-1,35
1,53
1,33
0,92
7,90
8,04
1,29

0,69
0,56
0,85
0,93
0,232
0,415

L
S
S
L
L
L
L
S
L
L
L
L
S
L
L

1,18
1,66
2,00

S
S
S

0,19
0 94
0,33
0,78
0,84
0,24-0,33
0,11
0,12
0,74

1,00
1,03

0,66
0,30
0,203
0,27
0,35
0,52
0,84
0,13
0,42
0,215
0,21
0,42
0,73-0,94
1,00
0,90

0,35-0,9
1,32
7.05

0,90
0,325
0.095

1,84
1,50
1,14
4,50
0,86
1,62
1,58
0,86

Tabel 47-2. Gaze

Aer
Amoniac
Benzen
Butan
Dioxid de carbon
Monoxid de carbon
Clor
Etan
Etilen`
Freon - 12
Hidrogen
Hidrogen sulfurat
Metan
Azot
Oxigen
Propan
Dioxid de sulf
Vapori de ap` (abur)

gr. spec. la
18-20C

c`ld. spec.la
20C (kcal/kg/C)

1,00
0,60

0,24
0,54
0,325
0,455
0,21
0,255
0,118
0,50
0,45
0,16
3,42
0,25
0,60
0,253
0,225
0,46
0,162
0,453

2,00
1,50
0,97
2,50
1 ,10
0,97
0,069
1,20
0,55
0,97
1,10
1 ,50
2 30

47

Tabele utile pentru ingineri

Tabela 48-1.
Conducte conform DIN 2440

Tabela 48-3.
Conducte conform DIN 2448

Tabela 48-2.
Conducte conform DIN 2441

Diametrul

Diametrul Grosimea Greutate

ext.
peretelui
mm
mm
mm
kg/mm

Diametrul

Diametrul

inch

inch

Diametrul Grosimea Greutate

ext.
peretelui
mm
mm
mm
kg/mm

inch

6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150

10,2
13,5
17,2
21,3
26,9
33,7
42,4
48,3
60,3
76,1
88,9
114,3
139,7
165,1

2,65
2,9
2,9
3,25
3.25
4,05
4,05
4,05
4,5
4,5
4,85
5,4
5,4
5,4

1/8
1/4
3/8
1 /2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
2 1/2
3
4
5
6

1/8
1/4
3/8
1/2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
2 1/2
3
4
5
6

6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150

10,2
13,5
17,2
21,3
26,9
33,7
42,4
48,3
60,3
76,1
88,9
114,3
139,7
165,1

2,0
2,35
2,35
2,65
2,65
3,25
3,25
3,25
3,65
3,65
4,05
4,5
4,85
4,85

0,407
0,650
0,852
1,22
1,58
2,44
3,14
3,61
5,10
6,51
8,47
12,1
16,2
19,2

1/8
1/4
3/8
1/2
3/4
1
1 1/4
1 1/2
2
2 1/2
3
4
5
6

0,493
0,769
1 ,02
1,45
1 ,90
2,97
3,84
4,43
6,17
7,90
10,1
14,4
17,8
21 ,2

Diametrul Grosimea Greutate

ext.
peretelui
mm
mm
mm
kg/mm

6
8
10
15
20
25
32
40
50
65
80
100
125
150

10,2
13,5
17,2
21 , 3
26,9
33,7
42,4
48,3
60,3
76,1
88,9
114,3
139,7
168,3

1.6
1.8
1.8
2.0
2.3
2.6
2.6
2.6
2.9
2.9
3.2
3.6
4.0
4.5

Dimensiuni de flan[e conform DIN

DN
25
32
40
50
65
80
100
125
150
200
250
300

PN6
k z M D

PN10
k z

PN16
k
z

M D

PN25
k
z

M D

PN40
k
z M

100
120
130
140
160
190
210
240
265
320
375
440

75
90
100
110
130
150
170
200
225
280
335
395

85
100
110
125
145
160
180
210
240
295
350
400

12
16
16
16
16
16
16
16
20
20
20
20

115
140
150
165
185
200
220
250
285
340
405
460

85
100
110
125
145
160
180
210
240
295
355
410

12
16
16
16
16
16
16
16
20
20
24
24

85
100
110
125
145
160
190
220
250
310
370
430

12
16
16
16
16
16
20
24
24
24
27
27

85
100
110
125
145
160
190
220
250
320
385
450

4
4
4
4
4
4
4
8
8
8
12
12

10
12
12
12
12
16
16
16
16
16
16
20

115
140
150
165
185
200
220
250
285
340
395
445

4
4
4
4
4
4
4
8
8
8
12
12

4
4
4
4
4
8
8
8
8
12
12
12

115
140
150
165
185
200
235
270
300
360
425
485

4
4
4
4
8
8
8
8
8
12
12
16

115
140
150
165
185
200
235
270
300
375
450
515

4
4
4
4
8
8
8
8
8
12
12
16

12
16
16
16
16
16
20
24
24
27
30
30

z - num`rul de [uruburi de prindere

M - dimensiunea [uruburilor de prindere

FACTORI DE CONVERSIE METRICI |N UNIT~}I ANGLO-SAXONE

48

Lungime
1 mm = 0,0394 inch
1 mtr. = 3,28 feet

1 inch = 25,4 mm
1 foot = 0,305 m

Suprafa]a
1 cm = 0,155 sq inch
1 m = 10,764 sq feet

1 sq. inch = 6,45 cm

1 sq. foot = 0,0929 cm

Volum
1 dm = 61,02 cu. inch
1 m = 35,31 cu. feet

1 cu. inch = 16,39 cm

1 cu. foot = 28,32 cm

Vitez`
1 m/sec = 3,281 feet/sec

1 foot/sec = 0,305 m/s

Greutate
1 kg = 2,205 pound(Ib.)

1 pound (Ib.) = 0,452 kg

Presiune
1 kg/cm = 14,22 psi
1 kg/m = 0,205 psf
C`ldur`
1 kcal = 1000 cal
1 kilowatt-or` = 859,8 kcal
1 Btu/Ft2/h/C = 4882
kcal/m/h/C
Temperatur`
tc = 5/9 tfi
tc = 5/9(tf-32)
tf = 5/9 tc
tf = 5/9tc+32

1 bar = 14,5 psi

1 psi = 0,0689 bar

0.344
0.522
0.688
0.962
1.41
2.01
2.57
2.95
4.14
5.28
6.81
9.90
13.5
18.1

Pierderile de abur printr-un orificiu dat

DIAM.

PRESIUNEA DE ABUR |N VALORI RELATIVE (BARI REL.) - PIERDERI KG/H

5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
55
60
2
4
6
8
11
13
15
17
19
21
23
25

1
1

2
1

1.5

10

15

19

21

28

33

37

42

46

51

55

10

18

26

31

42

50

58

66

74

82

90

95

2.5

15

28

40

53

66

78

91

104

116

129

141

154

MM

11

22

40

58

76

95

113

131

149

167

185

204

222

3.5

10

15

30

54

79

104

129

153

178

203

228

252

277

302

13

19

39

71

103

136

168

200

233

265

297

330

362

394

4.5

16

25

49

90

131

172

213

254

294

335

376

417

458

499

20

30

61

111

162

212

263

313

364

414

465

515

565

616

29

44

87

160

233

305

378

451

523

596

669

742

814

887

40

59

119

218

317

416

515

614

713

811

910

1009

1108

1207

52

78

155

284

414

543

672

801

931

1060

1189

1318

1446

1577

65

98

196

360

523

687

851

1014

1178

1341

1505

1669

1832

1996

10

81

121

242

444

646

818

1050

1252

1454

1656

1856

2060

2262

2464

12

116

174

349

640

931

1221

1512

1803

2094

2385

2676

2966

3257

3548

14

158

238

475

871

1267

1663

2058

2454

2850

3246

3642

4038

4433

4829

16

207

310

620

1137

1654

2171

2688

3206

3723

4240

4757

5274

5791

6308

18

262

393

785

1440

2094

2748

3403

4057

4711

5366

6020

6674

7329

7983

20

323

485

969

1777

2585

3393

4201

5009

5816

6624

7432

8240

9048

9856

25

505

757

1515

2777

4039

5301

6564

7826

9088 10350 11613 12875 14137 15399

30

727

1091

2181

3999

5816

7634

9452 11269 13087 14905 16722 18540 20358 22175

35

990

1484

2969

5443

7917 10391 12865 15339 17813 20287 22761 25235 27709 30183

40

1293

1939

3878

7109 10340 13572 16803 20034 23266 26497 29728 32960 36191 39422

S-a folosit formula lui Napier: ARIA ORIF X PRES.ABS. X 3600 (SEC) / 70 = KG PIERDERI / H

Alte produse
Filtre tip Y
Filtrele tip Y produse de firma Armstrong au o gam` larg`
de dimensiuni [i sunt confec]ionate din materiale speciale
put^nd rezolva practic toate necesit`]ile de filtrare din
instala]ii. Se va solicita Buletinul Nr. 171 .
Pompe de condens
Pompele de condens Armstrong nu folosesc energie electric` pentru antrenare, ci energia aburului sau a aerului
comprimat, put^nd pompa chiar [i din instala]ii sub vid
\ntr-o conduct` de retur condens sub presiune sau pot fi
folosite pentru a ridica condensul \n orice aplica]ie. Se va
solicita Buletinul Nr. 1230.
Colectoare - Distribuitoare
Colectoarele de condens [i distribuitoarele de abur
Armstrong sunt special proiectate pentru debite mici \n
industria chimic`, petrochimic` [i cauciucului. Se va
solicita Buletinul Nr. 164 [i 612.
Drenere de lichide de lichide din gaze
Drenerele cu flotor de lichide din gaze sunt proiectate pentru drenarea lichidelor din gaze sau pentru eliminarea apei
din lichide mai u[oare. Capacitate maxim`: 318.000 kg/h.
Presiune maxim`: 124 bar. Se va solicita Buletinul Nr.
1401.

Ventile de aerisire termostatice

Exist` dou` modele:
Modelul TV-2 este construit cu conexiuni intrare-ie[ire \n
linie, av^nd corpul din bronz [i lucreaz` la o presiune
maxim` de 8,5 bar. Se va solicita Buletinul Nr. 455.
Seria TTF este construit` cu conexiuni intrare-ie[ire \n
linie sau \n unghi drept av^nd corpul din inox [i lucreaz`
la presiuni 0 - 20 bari. Cere]i Buletinul Nr. 457.
Specializarea personalului
\n domeniul conserv`rii energiei
C`l`uzindu-ne dup` deviza c` "cuno[tin]ele nemp`rt`[ite
\nseamn` energie pierdut`", Armstrong acord` o mare
importan]a instruirii personalului oferind o gam` larg` de
posibilit`]i, incluz^nd documenta]ie tehnic`, casete video
etc. Multe dintre ele sunt oferite gratuit, altele cu un cost
minim.Se va solicita Buletinul Nr. 815.
Asisten]a tehnic` este cel mai important lucru pe care
Armstrong Interna]ional \l ofer` Reprezentan]ii Armstrong
sunt califica]i \n fabric` [i au suficient` experien]` pentru
a acorda asisten]a tehnic` necesar`. De asemenea
Reprezentan]ii Armstrong sunt asista]i, pentru aplica]ii
speciale, de speciali[tii Armstrong.

49

50

51

52

53

54

55

56