Sunteți pe pagina 1din 81

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii

r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

caseta tehnic`

Prof. univ. Dr.


MIHAIL MNESCU

TEH NICIL E
T RADII ONALE
ALE
G R AV U R I I
r`spunz~nd
temelor de figurare
plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

SUMA R :

1. argument .............................................. pag. 6


2. introducere ........................................... pag. 10
3. tehnici tradi]ionale de gravur` ............ pag. 24

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

...aceste cuceriri
ale unor tehnici tradi]ionale,
implantate cu n`dejde
\n inventarul tehnicilor de figurare actuale,
constituie un patrimoniu
pe de o parte asimilat cu convingere dar,
pe de alt` parte,
\nc` insuficient studiat
[i pus \n valoare.

4. rigori tehnice [i mesaje artistice ........... pag. 94


5. viziunile fundamentale nuan]~nd
temele gravurii .......................................... pag. 104
6. tehnici artistice de figurar e
\n gravur` ................................................ pag. 115

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

sub aspectul c` aceste trei categorii men]ionate vor reprezenta \n


era tiparului industrial tot at~tea tipuri fundamentale.
Supuse cu rigoare aceluia[i criteriu al suprafe]ei active, cele trei
tipuri fundamentale de imprimare tehnologic` r`spund punctual [i
diferit temelor de figurare at~t \n epoca premerg`toare a tiparului cu
elemente mobile c~t [i \n perioada modern` a cli[eografiei.

1. argument
Timp de secole, oscil~nd \ntre me[te[ug [i art`, intre tehnic`
tipografic` [i cea de multiplicare artistic`, gravura avea s`-[i
cizeleze tehnici de o \nalt` specificitate.
Acestea aveau s` r`spund` fie unor comenzi de riguroas` aplicativitate, fie unor tentative artistice ale unor practicieni apar]in~nd
chiar [i altor domenii plastice.
n oricare dintre aceste situa]ii, tehnicile tradi]ionale ale gravurii
d`deau severe examene la tema figur`rii plastice.
Va fi deosebit de instructiv de remarcat cum, grupate \n trei mari
categorii, fundamentale \nceea ce prive[te tipul de imprimare,
formele tradi]ionale ale gravurii dovedeau limite [i performan]e
nuan]ate sub aspectul tipului de r`spuns la provoc`rile figur`rii.
Tradi]ia bogat` [i, sub aspect istoric, secular`, a tehnicilor de
incizare [i imprimare se poate totu[i supune unei limpeziri de clasificare pe baza unei grile remarcabil de fire[ti.

Desigur c` se va impune [i un minim inventar de teme ale figur`rii


plastice, teme deosebite care vor pretinde rezolv`ri distincte \n
func]ie de alte [i alte posibilit`]i ale tehnicilor [i materialelor
folosite \n gravura clasic`.
Va fi deosebit de util de remarcat cum, pentru a r`spunde unor
sarcini ca de pild` definirea formei plastice sau sugerarea unor
atribute fundamentale ale ei, cum ar fi volumul sau materialitatea,
fiecare tip de gravur` avea s`-[i structureze \n timp categorii specifice de semne grafice primare, manevrate nuan]at.
n chip firesc, aceast` analiz` se va face [i prin punerea \n lumin` a
deosebirilor fundamentale de rost, de destin aplicativ al gravurii
p~n` la apari]ia cli[eografiei [i dup` eliberarea ei de servitu]ile
tiparului.
Devenit` gen artistic distinct, servit` de arti[ti consacra]i doar ei,
gravura avea s`-[i [lefuiasc` cu aplomb tehnici de figurare de o
impresionant` specificitate.

Este vorba de a raporta tipul tehnicii analizate la criteriul:


-rela]ia intre suprafa]a imprimabil activ` [i planul pl`cii gravate.
Acesta va fi sistemul de a a[eza, \n doar trei categorii distincte,
zecile de tehnici personalizate prin tradi]ie, criteriu \n]elept m`car

Men]ion~nd c` o asemenea analiz` ar reprezenta pentru literatura


de specialitate un act de o necesar` noutate, nutrim speran]a c`
acest demers de a revigora pre]ioasele atribute ale tradi]iilor
gravurii clasice ar contribui salutar la instruirea practicienilor
domeniului \n delicata lor preocupare de \n`l]are a tehnicilor de figurare plastic`.
Dar poate c` cel mai de seam` argument \n favoarea unei asemenea

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

ini]iative ar fi acela de a pune \n lumin` atributele cu adev`rat


proeminente ale imaginii gravate, \ntre cele imprimate \n mai multe
exemplare.
Calit`]ile de seduc]ie plastic`, care datoraz` mult tehnicilor manuale de \ncerneluire, ca [i subtilele, abia sesizabilele diferen]e de
[tergere a pl`cii incizate, care pot conferi imaginii plastice calit`]i
mereu nuan]ate, aportul ad~ncimii [an]urilor la calitatea ha[urilor
gravate, importan]a calit`]ii h~rtiei de gravur` la distinsa materialitate a stampei, reprezint` doar c~teva dintre virtu]ile gravurii raportate la cele mai performante modalit`]i tipografice ale zilelor noastre.

sumatori. Tema cea mai spinoas` era aceea a asigur`rii egalit`]ii de


informa]ie, sub aspectul ]inutei imaginii imprimate, pe tot parcursul
tirajului, idealul fiind egalitatea \ntre ultimul exemplar [i primul.
Una dintre cele mai dificile tehnici de incizare, cea a d`lti]ei, avea
s` asigure [i cel mai amplu tiraj cu performan]e egale, sau aproape
egale, pe toat` \ntinderea tirajului.

Vom eviden]ia faptul c` nici cele mai sofisticate tehnici ale unor
tiparuri industriale nu pot egala calit`]ile plastice ale unei serii de
gravuri, realizate [i multiplicate prin mijloace tradi]ionale.
Prezen]a artistului [i a me[terului imprimeur \n jurul pl`cilor gravate, \n preajma tuturor opera]iunilor de proiect plastic, de
transpunere, de incizare, s`pare sau gravare cu acid dar mai cu
seam` \n delicatele opera]iuni de \ncerneluire, [tergere [i stabilire a
presiunii pentru imprimarea \n serii este salutar`, iar dimensiunea [i
calitatea acestora din urm` este stabilit` tot prin autoritatea artistului autor. Deloc \nt~mpl`tor numai acesta decide ordinea \n care vor
fi numerotate exemplarele tirajului, numai acesta este cel mai capabil de a observa subtilele diferen]e de calitate \ntre exemplare cu
diferen]e care legitimeaz` notarea cu un num`r`tor mai mic al unui
imprimat prefereat...

i totu[i, \n zilele noastre, amatorii rutina]i, descoper` \n lumea de


imagini construit` prin aceast` tehnic`, subtile diferen]e \ntre
exemplare.
Pe de alt` parte, tocmai acest tip de gravur` reprezint` ast`zi modalitatea de a multiplica imagini plastice pre]ioase, ferite de riscul
contrafacerilor sau al multiplic`rii ieftine, tehnologizate, precum
bancnotele sau timbrele.

Sub acest aspect, este instructiv de observat cum, \n cel pu]in trei
secole de eforturi, gravura, o lung` vreme \nlocuitor al tiparului, a
luptat tocmai pentru egalizarea, sub aspectul calit`]ii, al tirajului.
Mai toate tehnicile tradi]ionale tindeau, prin eforturi sistematice, s`
asigure tiraje mari, pe m`sura num`rului tot mai important de con-

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

2. introducere
Definirea domeniului gravurii, cu manifest`ri ce-[i pretind dreptul
la identitate, cu performan]e \n tehnici de tradi]ie sau mai noi, cu
apari]ii ce se lupt` pentru \nt~ietate din punct de vedere al originalit`]ii, toate acestea, prezente deja cu secole \n urm`, reprezint` o
tentativ` departe de a fi confortabil`.
Printr-o viziune relativ amplu \mbr`]i[at` de cei care se ocup` de
domeniu, fie ei arti[ti, meseria[i ai inciziei sau teoreticieni, gravura se define[te ca un gen al artelor plastice \n care elementul cel mai
specific ar fi existen]a unui suport afectat de interven]ii artistice cu
scopul de a creea o sum` de semne plastice apte de a fi reproduse,
\n mai multe exemplare, prin imprimare pe h~rtie. n mod evident
[i inten]ionat vom l`sa deoparte anumite tehnici de decorare a unor
suprafete de metal sau piatr`, piese apar]in~nd unor arme sau
armuri sau decora]iuni ale unor detalii arhitecturale. Din nefericire,
chiar beneficiind de o asemenea defini]ie clar` [i, mai ales, larg
acceptat`, lucrurile sunt departe de a fi simplu de urm`rit.
O descoperire tehnic` relativ nou`, procedura de reproducere
fotomecanic`, cli[eografia, avea s` ad~nceasc` problemele, mai
ales \n zona definirii genului.
Aproape la fiecare termen al defini]iei exist` dificult`]i de clasare,
de identificare, de acceptare f`r` rezerve a unor \n]elesuri.

10

Este greu de imaginat o imagine apar]in~nd unui tratat [tiin]ific editat \n


rena[terea t~rzie, \n afara posibilit`]ilor oferite de gravur`. ncep~nd cu
secolul al X V -lea, timp de peste patru sute de ani, gravura a fost tiparul
iar tehnicile ei au reprezentat nu numai primele forme de tipar ci sin gurele modalita]i de multiplicare a unor imagini, artistice sau [tiin]ifice.
Precum multe alte gravuri ale marelui Durer, [i aceast` ilustrare a unei
posibile tehnici pentru rezolvarea unor probleme de perspectiva pentru
morfologia uman` se poate situa \n categoria ilustra]iei [tiin]ifice dar [i,
la fel de onorabil, \n cea a gravurii de [evalet.

Chiar sub aspect istoric unele prime apari]ii sunt disputate de mai
multe ]`ri sau zone de civiliza]ie.
Pe de alt` parte \ns`, interesul pentru un domeniu cu o practic`
artistic` puternic marcat` de specificitate justific` pe deplin abordarea acestei teme de cercetare.
Dat fiind c` exist` un inventar amplu de c`r]i de specialitate, trat~nd
apari]ia [i \nflorirea unor genuri ale gravurii, \ncerc~nd s`
limpezeasc` perimetrul de origine a unor prime manifest`ri,
definind tehnici [i ad~ncind practica lor, lucrarea de fa]` \[i propune o abordare distinct`.
Este vorba de o \ncercare de a limpezi condi]ia gravurii tradi]ionale
ca o rezerv` \nc` insuficient valorificat` de posibilit`]i ale figur`rii

11

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

plastice, \ntr-o lume profund marcat` de [anse mereu relansate de a


multiplica ieftin [i performant imagini artistice.
Practicienii desenului sau ai picturii, beneficiind de o instruc]ie ce
le-a format deja instincte plastice, se confrunt`, \n cazul abord`rii
gravurii, cu provoc`ri de o mare specificitate, cu probleme ce \[i
caut` solu]ii plastice de un anume fel, tipice genului.
Acesta este motivul pentru care se poate ataca domeniul
tehnicilor de figurare \n gravur`.
Aceste modalit`]i de a crea forme plastice cu mijloace tehnice
deosebit de stricte, mijloace \ncorsetate, tramate sever de limitele
de gest plastic ale diferitelor modalit`]i de incizare, se mai confrunt` [i cu un alt deziderat obligatoriu, [i anume c` vor trebui s`
satisfac` condi]ia de reproductibilitate.
O tentativ` de identificare [i comentatre a problemelor de figurare
[i, mai ales, de prezentare a tehnicilor ce tind s` dep`[easc` dificult`]ile amintite, venind din partea unui artist profesionist, confruntat \n permanen]` cu acestea \n activitatea de crea]ie, ne pare un
lucru oportun.
Facem cuvenita precizare c` lucrarea nu se va dedica prioritar
tehnicilor gravurii, chiar dac`, prin for]a \mprejur`rilor, vor fi
prezentate principiile fundamentale ale imprim`rii [i tehnicile ce le
servesc. Prin analiza sistematic` a limitelor sau a posibilit`]ilor distincte ale unor tehnici, prin punerea \n lumin` a performan]elor
specifice, prin analiza provoc`rilor la care au trebuit s` r`spund` \n
perspectiv` istoric` acestea, interesul se va orienta c`tre problematica de mare specificitate a figur`rii \n gravur`, prin tehnici
tradi]ionale.

12

Detaliul din gravura \n d`lti]` a lui Pierre Imbert Drevet dup` Rigaud
(portrretul cardinalului Dubois -1724) este, f`r` nici o \ndoial`, un
exemplu gr`itor asupra performan]elor de figurare ale acestei dificile
tehnici. Desenul poate defini [i modela volumele, descriind cu o uimi toare acurate]e, p~na la invita]ii tactile, orice tip de structur`
vizibil`, linia incizat` \nvelind formele cu o remarcabil` fidelitate a
reliefurilor [i a materialit`]ii.

n egal` m`sur`, aceea[i zon` de interes se va rela]iona cu [colile [i


curentele artistice, cu rigorile unor orient`ri estetice, cu determinarea elementelor de limbaj de c`tre respectivele orient`ri.
Pe de alt` parte, dat fiind interesul declarat al acestei lucr`ri pentru
relansarea virtu]ilor tehnicilor tradi]ionale ale gravurii, mijloace
mai noi ale domeniului, care se folosesc \n principal de
transpunerea unor imagini fotografice, cum ar fi foto-lito sau fotogravura, nu \[i vor g`si \n aceast` lucrare dec~t pozi]ia de inventar.
R`m~n~nd tehnici artistice, \n afara oric`rei \ndoieli, ele nu ofer`
totu[i elemente de studiu al gestului plastic destinat figur`rii.
Firescul periplu istoric ca [i survolarea celor mai proeminente teritorii de manifestare a tehnicilor tradi]ionale, vor fi deci filtrate,

13

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

recomentate, reconfigurate prin grila preocup`rii amintite.


Le numim tradi]ionale, nu numai pentru motivul c` au punctat istoria genului cu prestan]` [i \ntindere, ci [i ]in~nd seama c` \n peisajul
artelor plastice din Romania, s-au inserat firesc, cu o produc]ie consistent` [i onorabil`.
Nu putem trece cu vederea cel pu]in dou` repere ale \nfloririi domeniului pe teritoriul nostru.

Pe de o parte not`m \nc` de timpuriu \n `rile Rom~ne[ti dar mai


ales \n Transilvania, aflat` sub o influen]` nordic-occidental`, preluarea tehnicilor primare ale gravurii de tip \nalt, \n special realizat`
\n lemn. Putem identifica teme religioase sau laice \nso]itoare ca
ilustra]ii la primele c`r]i tip`rite \nainte sau dup` descoperirea
tiparului cu litere mobile. n primele cazuri, paginile gravate \n
totalitate, cu texte [i imaginile inserate, erau pe deplin compatibile

cu temele asem`n`toare din ]`rile occidentale. Mai apoi, gravurileilustra]ii \nso]ind textele culese, de asemeni religioase sau laice,
aveau s` sugereze unor profesioni[ti sau unor me[teri populari
[ansa de a multiplica subiecte ce capacitau o categorie tot mai larg`
de consumatori.
Pe de alt` parte este simptomatic faptul ca \ntemeietorul, la mijlocul
secolului al XIX-lea, a primei coli Na]ionale de Belle Arte, prima
academie rom~neasc` de studii artistice superioare, cuno[tea bine
gravura. Acesta, profesorul [i pictorul Aman era, \n egal` m`sur`,
[i un distins gravor, cu studii de specialitate dob~ndite la cele mai
\nalte [coli din occident, A[a se face c` gravura s-a configurat de
timpuriu ca o specializare a Academiei Na]ionale de Art` [i c`
reprezint` pe o perioad` de peste o sut` treizeci de ani o catedr` puternic`, cu o proeminent` personalitate, unde s-au format profesioni[ti de valoare, cu prezen]e remarcate la saloane [i bienale interna]ionale.
n contextul mai amplu al artelor europene, \n care gravura, pe parcursul a trei-patru sute de ani a avut un rol important de a sus]ine [i
transmite idei, de a milita pentru difuzarea lor, este firesc s`
remarc`m rolul important al acestui domeniu \n ceea ce poate fi
identificat ca gravur`-manifest, gravur` militant`, \n cele mai onorabile \n]elesuri ale expresiei.
Fiind vorba de figurare, \n acest gen artistic cu o nobil` vechime, se
cuvine aici se facem o precizare de mare importan]`.
Este, din p`cate, curent` prejudecata de a lega semnifica]ia verbului a figura de con]inutul sugerat de calificativul figurativ.
n orice lucrare de art`, fie ea figurativ` sau non-figurativ`, autorul
trebuie s` dea chip unei alc`tuiri plastice care poate avea diferite
\nf`]i[`ri. Formele plastice au volum [i culoare, sunt luminate sau
se afl` \n umbr`, au pozi]ii anume \n spa]iu [i o materialitate diferit` ca textur`. Condi]ia unor componente poate fi armonic` cu a
altora sau, dimpotriv`, de a fi \ntr-o stare de tensiune, anumite

14

15

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

culori sunt terne [i surde, altele vibreaz` cu str`lucire, unele raporturi de valoare mizeaz` pe modul`ri discrete, altele pe contrast.
Toate aceste fa]ete ale compozi]iei artistice pretind dreptul la existen]` vizibil`, ele vor trebui figurate din materie plastic`, prin tehnici adecvate, proprii fiec`rui gen de art`.
Un nud sau un m`r vor trebui figurate prin aceste modalit`]i, cu
evocarea tuturor atributelor prin care pot fi pl`cute sau interesante
pentru privitor. O preocupare la fel de serioas` o va avea artistul
pentru redarea aspectului catifelat al unei suprafe]e, pentru traducerea vibra]iei aerului \n jurul unor obiecte sau pentru sugerarea
unei st`ri conflictuale \ntre dou` pete de culoare.
n concluzie, spre limpezirea noastr` [i r`spunz~nd rostului acestei
teme de cercetare, vom accepta c` no]iunea de figurare nu se refer`
numai la figuri umane ci la \ntruparea oric`rei forme v`zute sau
imaginate de artist, iconic` sau lipsit` de raporturi cu realitatea,
construind o form` inspirat` de real sau d~nd trup unei alc`tuiri
mentale.
Condi]ia gravurii, legitimat` [i prin confirm`ri istorice, s-a situat
\ntre tipar [i multiplicare artistic`, a oscilat \ntre me[te[ug [i art`, a
fost acceptat` doar ca un domeniu ajut`tor [i vitreg dar a tins [i a
reu[it s` se instaureze ca un gen distinct, servit de arti[ti de prestigiu dedica]i \n \ntregime practic`rii ei.
Dup` cum se [tie, p~n` \n Rena[terea t~rzie, gravura a slujit \n integralitate tiparul, \nlocuindu-l. Mai apoi, tehnicile ei, tot mai
perfec]ionate, au prilejuit apari]ia tiparului industrial. Dac` e greu
s` ne imagin`m reproducerile moderne din zilele noastre, lipsite de
confortul policromiei, ar fi de neimaginat aceast` posibilitate f`r`
performan]ele gravurii colorate \n lemn sau ale cromolitografiei.
Citirea acestei profesii, fie ca me[te[ug fie ca art`, pleac`, pe de o
parte, de la condi]ia concret` a unor practicieni ai domeniului.
Ace[tia, supraspecializa]i \n performan]e \n primul r~nd tehnice,
datorate unor teme tot mai preten]ioase, ajungeau me[te[ugari de

geniu, cu o manualitate at~t de pre]ioas` \nc~t erau folosi]i, cu tot


respectul cuvenit, pentru transpunerea proiectelor unor arti[ti.
Pe de alt` parte \ns`, unii dintre plasticieni, aten]i la rezultatul final
al efortului lor, preferau s` se \nhame la dificila st`p~nire a intimit`]ii tehnicilor [i \[i transpuneau singuri opera at~t prin gravare
c~t [i prin imprimare final`.
n zilele noastre, mai ales c~nd, dup` apari]ia cli[eografiei, domeniul s-a eliberat de obliga]iile tipografice, se poate vorbi, a[a cum
ar`tam, de arti[i profesioni[ti av~nd ca activitate predilect` sau
chiar unic`, gravura. Pu]ini dintre ace[tia \[i mai las` proiectul pe
m~na, fie ea excelent antrenat`, a unor me[teri ce s-ar ocupa ulterior de incizarea [i asigurarea imprim`rii lucr`rii. n cel mai bun caz,
unii dintre ei, tenta]i de calitatea unor prese servite de tehnicieni
remarcabili, \n centre bine utilate, \[i \ncredin]eaz` placa, gravat`
de ei \ns`, priceperii acelora.
Figurarea prin desen sau culoare \nseamn` manevrarea unor elemente fundamentale de limbaj dup` normele unor tehnici
perfec]ionate \n multe secole, \nseamn` [lefuirea unui har artistic
c`tre priceperi profesionale.
Talentul nativ reprezint` posibilitatea sporit` a unora de a figura, cu
materii cololorate sau nu, forme pe care le propune vizibilul sau
altele, imaginate.
n consecin]`, instruc]ia artistic` presupune, la nivel de breasl` sau
de [coal`, perfec]ionarea acestui har ini]ial spre mai eficienta
st`p~nire a mijloacelor de expresie plastic`. L`s~nd la o parte studiile de cultur` plastic` sau reeducarea percep]iei de tip artistic, printre altele, va fi vorba de o st`p~nire tot mai avizat` a tehnicilor de
figurare \n desen sau pictur`. Exerci]iile [i intensa activitate de
studiu \n atelier au ca rost deprinderi tot mai profesionale de
manevrare a materialelor dar [i a mijloacelor fundamentale de limbaj plastic. Tehnicile de observare [i de m`surare a formelor reale,
de stabilire a priorit`]ilor \n evantaiul detaliilor semnificative sau

16

17

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

nu, de a percepe propor]iile [i tr`s`turile ce fac specificul modelului, de a sim]i vibra]ia culorilor func]ie de calitatea luminii, sunt
doar o parte din preocup`rile studiului.
Viitorul profesionist va \ncepe s` st`p~neasc` linia [i punctul, valoarea [i tonurile, \n sensul eficien]ei manevr`rii lor, spre mai credibila, mai expresiva figurare a formelor plastice dorite. Dup` cum
va inten]iona acesta sau dup` cum va pretinde tema impus`, linia va
\n]elege [i va explicita forma, o va \nchide expresiv limit~nd-o \n
spa]iu sau, dimpotriv`, o va rela]iona prin diluare \n atmosfera
tabloului. Gradele de valori vor identifica [i ajuta volumele s`
devin` aparente sau vor contribui la sugerarea calit`]ii formei, culorile vor identifica cromatic obiectele sau, dimpotriv`, vor \ncerca s`
traduc` vibra]ia tonurilor \n lumin` [i umbr`.
Toate aceste deziderate, puternic determinate de viziunea, de structura celui ce manevreaz` mijloacele de expresie, se traduc \n fapt
prin st`p~nirea unor instincte plastice, dob~ndite prin studiu asiduu.
Din acest punct de vedere, ar fi instructiv pentru un amator de art`
s` asiste la realizarea unui portret, de pild`, de c`tre un desenator.
Va fi uimit s` vad` cu ce rapiditate de decizie artistul va trasa linii
pe h`rtie, dup` o logic` constructiv` doar de el [tiut`, cu ce gesturi
fluide, aparent dezinvolte, va marca linii ferme sau severe,
suger~nd soliditatea sau stabilitatea. Cu altele, u[oare, inten]ionat
incerte, erodate de lumin`, va sugera efemerul, mi[carea, vibra]ia \n
lumin`.
n mod cert privitorul va sim]i c` st`p~nirea avizat` a acelor
tr`s`turi liniare ]ine \n bun` parte de un dicern`m~nt controlat dar
[i de gesturi instinctuale.
ntre comanda mental` [i trasarea liniei, cu toate calit`]ile plastice,
cu toate rosturile expresive inten]ionate, exist` o conexiune perfect`, [lefuit` \n sute de ore de studiu. Chiar ]in~nd seama de anume
incertitudini [i c`ut`ri, o anume linie, imaginat` cu un rost, ajunge
s` aibe acele anume propriet`]i exacte de dimensiune [i calitate.

M~na artistului oblig` materialul s` r`spund` unor rela]ii a imaginii


plastice cu realitatea sau o imagine mental`, rezultatul este imediat
comparabil [i, \n consecin]` corectabil, acordabil cu modelul real
sau mental.
Este esen]ial de re]inut aceast` tr`s`tur` tipic` figur`rii \n desen sau
pictur` pentruc` \n cazul gravurii, toate aceste priceperi, tehnici,
instincte sunt traduse [i deci tr`date prin tehnici de mare specificitate, pentru a r`spunde prin norme [i rigori, unor rosturi anume.

18

19

Impresionant` demonstra]ie a \n]elegerii [i respect`rii rigorilor ce se


stabilesc \ntre proiect [i tehnica final` de gravur`, primul trebuind s`
respecte limitele \n aria posibilit`]ilor de figurare a celei de a doua.
Demonstra]ia este cu at~t mai impresionant` cu c~t avem de-a face cu
un proiect -\n st~nga- realizat de Goya pentru o lucrare \n aqua forte [i
tinta -dreapta-. A t~t respectul c~t [i cunoa[terea profund` a limitelor [i

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

performan]elor tehnicii men]ionate trebuiesc, mai ales, raportate la


conoscutul temperament al marelui pictor [i gravor...
A cest tip de imagini, care pun \n eviden]` inconforabilele rela]ii \ntr e
proiect [i tehnica artistic` final`, sunt relativ rare [i, \n consecin]`,
cu at~t mai pre]ioase.

Gestul dinainte, at~t de firesc, de trasare, de construc]ie [i de valorare, de figurare prin semne negre, prin aglomer`ri de ha[uri \nchise
pe albul h~rtiei pentru a da ad~ncime volumelor, este cu mult mai
dificil. Artistul a avut libertatea de a desena spontan, prin gesturi
neintermediate, de a disciplina sau elibera de constr~ngeri serii de
linii \ntre]esute, a beneficiat de dreptul la semne plastice sincere [i
personale, cu manevre curajoase [i nu \ntotdeauna conven]ionale.
n situa]ia de atunci, un semiton marc~nd grani]a unui s~n, putea fi
realizat printr-un traseu molatec \n conte, ajutat de o [tergere controlat` a liniei cu podul palmei...
n situa]ia de acum, o linie s`pat` de pild` \n lemn va trebui s` aibe
o expresie mult mai simpl`, suger~nd volumul sau umbra prin
tehnici mai dificile, lejeritatea tras`rii ei pe h~rtie e \nlocuit` de
dificult`]i cu totul aparte, corectitudinea unui traseu fiind rezolvat`
prin gesturi mai puternice [i mai sever controlate. Nu trebuie pierdut din vedere c` alteori o tr`s`tur` luminoas` pe metal, \n cazul
aquei forte, va \nsemna o linie \nchis` \n faza final`.
n primul caz tehnicile genurilor tind s` reconfigureze \n materia
plastic` forma dorit`, dar la modul direct, f`r` intermediere, \n cel
de al doilea, specificitatea tehnicilor, derivat` din tipurile de tipar,
pretinde opera]iuni laborioase de traducere [i sintez` c`tre semnele
fundamentale, incizabile [i imprimabile.
ntr-adev`r, numai semnele simple pot fi u[or de gravat [i tocmai
simplitatea lor, limpezimea grani]elor lor garanteaz` o bun` multiplicare.

20

Detaliu dintr-o compozi]ie a lui Masereel care este remarcabil` prin


modul explicit \n care desenul ca atare, realizat \n tu[, este perfect com patibil cu o prezumtiv` gravur` \n lemn. A bsolut oate elementele de figu rare sunt simplificate, traduse \n semne care pot fi gravate \n lemn.
Savantele doz`ri ale liniilor albe, cantit`]ile nuan]ate de negru reali izeaz` teme nu tocmai simple, cum ar fi cea a limit`rii unor siluete negre
pe alte siluete negre sau cea a figur`rii unor detalii morfologice f`r`
ajutorul unor artificii de construire a formelor, prin lumin`, umbr` [i
reflex...
A ici, ca de altfel \n multe gravuri ale lui Masereeel, aceast` maxim`
simplificare de semne grafice reu[e[te s` serveasc` teme dificile ca cea
a iriz`rilor, a contre-jour-ului sau a pasajelor .

Tocmai aceste atribute men]ionate la urm` \ncurajeaz` un studiu, o


rut` de cecetare a modalit`]ilor prin care elemente specifice ale
unor tehnici tradi]ionale de incizare se pliaz` unor teme specifice de
figurare. La acest nivel de simplitate a semnelor, de sinceritate a
gestului plastic, se afl` [i [ansa identific`rii procedeelor fundamen-

21

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

tale de a rezolva provoc`rile figur`rii.


D`ruirea prin care unii arti[ti plastici, fie ei practicieni ai picturii,
fie gravori profesioni[ti, au str`duit s` se exprime \n acest gen, \[i
are desigur explica]ia tocmai \n provocarea lansat` de rigorile [i
limitele acelor tehnici specifice [i aspira]ia de a crea \n aceste
condi]ii, cu at~t mai credibil, mai expresiv. Nu de pu]ine ori, \n
domenii artistice conexe, precum pictura, cinematografie sau
scenografia, tocmai rigorile, tocmai normele cimentate au capacitat
arti[tii c`tre performan]e impevizibile.
ns`[i respectarea unor norme impuse de disciplina de breasl` sau,
dimpotriv`, \nc`lcarea deliberat` a acestora \nseamn` tot atitudini
artistice, \nseamn` chiar slujirea unui crez artistic personal.
i nu \n cele din urm`, orgoliul mai mult sau mai pu]in declarat al
acestei bresle, se bazeaz` tocmai pe ideea c` performan]ele ei se
realizeaz` inconfortabil, pe materiale severe [i pu]in disciplinate,
unde gre[elile [i corecturile nu sunt tolerate, cu semne simple [i mai
pu]in personale, dat fiind c` sunt transpuse [i multiplicate.
Performan]ele acestui domeniu sunt cu at~t mai apreciabile cu c~t
se realizeaz` sub semnul dificult`]ii, al riscului [i se pare c` tocmai
economia sever` de mijloace oblig` la ini]iative creatoare [i se
bucur` de noble]ea simplit`]ii.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

multiplicarea tehnic`.
A[a cum se va vedea la analiza specificului unor alc`tuiri gravate
\n diferite tehnici, semnul plastic propriu fiec`reia va avea o
seduc]ie \n sine, o materialitate personificat` prin vigoare [i sinceritate, prin delicate]e [i rafinate sublinieri, prin subtile [i
nenum`rate nuan]`ri...
Dialogul \ntre h~rtia de imprimat, cu textur` [i tonalitate atent
alease, cu grosime [i grad de suple]e adecvat` genului de imprimare [i suprafa]a activ` a pl`cii este unul intim, neintermediat.
Gravura va capta cu fidelitate amprenta cea mai sincer` a pl`cii
incizate, va prelua nu numai cele mai delicate reliefuri [i
excav`ri ale materialului dar [i diferen]ele abia sesizabile \ntre
\ncerneluirile [i [tergerile \ntotdeauna u[or diferite...
De fapt, \n cazul gravurii nu putem vorbi de tiraj al unei imagini
identice ci, mult mai degrab`, de serii mici de alc`tuiri plastice, cu
personalitate subtil diferit`.

Dar poate c` cea mai proeminent` proprietate al semnului plastic ce


]ine de inventarul gravurii este unicitatea lui, derivat` din tehnica
anume aleas` de artist [i, \n mod surprinz`tor, chiar \n cazul tirajelor, al seriilor de imagini imprimate dup` aceea[i plac`.
Oric~t de performant al fi un tipar al zilelor noastre, oric~t de rafinat ar \ncerca s` mimeze calit`]ile de textur` ale unui semn desenat de artist, imaginile realizate prin imprimarea mecanic` vor
r`m~ne egale \ntre ele, marcate de o r`ceal` a limitelor care ]in de

22

23

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

GRAVURA N LEMN (XILOGRAVURA)


(prezentare, materiale specifice, gravare, preg`tire pentru imprimare, tiraj)

3. tehnicile tradi]ionale ale gravurii


Opera]iunea de a identifica [i clasifica sub aspectul succesiunii
istorice a apari]iei [i, mai ales, sub aspectul apartenen]ei la unul
dintre tipurile fundamentale de tipar, a celor mai cunoscute tehnici
de gravare, reprezint` un demers relativ dificil.
Pe de alt` parte \ns`, nici tentativele de a reliefa limitele [i [ansele
fiec`reia dintre ele, de a r`spunde la subiectele dificile ale figur`rii,
\n absen]a cunoa[terii intime a performan]elor specifice, nu pot
avea vreo [ans` real`.
A[a se explic` prezentarea \n suit` a celor mai importante tehnici
care s-au impus, pe de o parte prin firescul legitim`rii istorice iar pe
de alta, prin modul explicit prin care au conturat cele trei importante tipuri de imprimare.
Temele urm`toarelor sec]iuni ale studiului se vor baza firesc pe
aceste no]iuni elementare, pe aceste rigori impuse de specificul
tehnicilor fundamentale.
A face specula]ii pe baza limitelor unor tehnici tradi]ionale f`r` a le
cunoa[te resursele ar fi o vinovat` \ntreprindere.
Vom prezenta deci \n continuare cele mai cunoscute tehnici ale
domeniului, \ncerc~nd s` le supunem ciclului istoric de apari]ie iar,
pe de alt` parte, tinz~nd s` punct`m cristalizarea celor trei tipuri de
tipar.

24

Este o tehnic` care, prin vechimea apari]iei, prin modul \n care a


impus legile domeniului, a stat la originea tuturor tipurilor de
gravur`. Se bazeaz`, evident, pe folosirea unei suprafe]e plane ocolite de d`l]i sau de un cu]it cu t`i[ oblic ( denumit cu]it japonez \ntre
profesion[ti). Rostul acestor instrumente este s` sape [i s` excaveze
maqterial lemnos \n jurul locului men]ionat, prezerv~ndu-l.
Suprafa]a plan`, deci cea activ`, respect`, \n principiu,
transpunerea unui desen, a unei imagini plastice inten]ionat` de
artist.
Realizarea unei asemenea plan[e de lemn poate avea dou` variante:
- una, mai la \ndem~n`, curent`, const~nd din debitarea lemnului
de-a-lungul fibrei, precum se ob]in sc~ndurile pentru construc]ie,
- alta prin t`ierea trunchiului sec]ion~nd fibra, imagin~ndu-ne un
trunchi decupat \n felii rotunde, egale cu diametrul acestuia.
n primul caz vorbim de lemnul \n fibr`, \n cel de al doilea ne referim la lemnul \n capul fibrei.
Principiul tiparului \nalteste deci direct derivat din acest tip de gravur`. Singura modificare
notabil` o reprezint` faptul c` materialul lemnos a fost \nlocuit,
pentru motive de rezisten]` desigur, cu pl`ci de zinc tipografic.
Suprafa]a \ntregii pl`ci se acoper` cu o substan]` fotosensibil`. Se
proiecteaz` apoi o imagine de pe negativ fotografic cu expunere
puternic` de lumin` [i se corodeaz`).
Gravura \n fibr`
\nseamn` materie prim` ieftin` [i o anume lejeritate de excavare
mai ales de-a-lungul fibrei dar [i semne plastice mai simple, trasee
mai economice, datorit` faptului c` t`ieturile perpendiculare pe

25

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

fibr` sunt mai dificile, creaz` rupturi. Este u[or de imaginat c` o


incizie de-a-lungul fibrei nu pune probleme gravorului, c` o
excavare \n acest sens \nseamn` ridic`ri u[oare de material dar
dublate de dificult`]i de a limita cioplirea.
Orice \ncep`tor \n domeniu poate constata lejeritatea cu care d`lti]a
poate scoate material lemnos din suprafa]` pe lungimea fibrei [i, \n
egal` m`sur`, c~t de greu i-ar fi de oprit aceast` mi[care la limita
transversal` a inciziei. Va sim]i cum a[chia de lemn, at~t de u[or de
excavat pe lungime, se va supune greu comenzii de a se t`ia la o
limit` impus`. Acesta este motivul pentru care detaliile [i traseele
unduioase au acces foarte limitat pe acest tip de pl`ci.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Detaliu - \n st~nga jos - dintr-o gravur` \n lemn a autorului,


"Cauze confluente" - 2002, unde sunt evidentele lejerit`]ile de gest pe
traseele orizontale ale s`parii, \n partea din dreapta, de-a lungul fibrei
[i dificult`]ile de urm`rire a unor trasee care se str`duie s` taie fibra pe
alte sensuri, transversal. oblic sau curb.
Desenul este obligat s` se simplifice pentru a figura, traseele devin mai
st~ngace, mici tr`d`ri ale semnelor desenate pe plac` devin inevitabile,
la fel de acceptat sunt [i u[oare rupturi ale fibrei, decup`ri [i pierderi
neinten]ionate, toate acestea fiind suportabile numai \n cazul unui
proiect care ]ine seama de dificult`]ile men]ionate...

Gravura \n capul fibreicu mult mai permisiv` sub aspectul mi[c`rii cu]itului de gravat,
cere \n schimb opera]iuni laborioase de ob]inere a pl`cilor, realizate
\n general prin alipirea unor segmente mai mici de aceea[i grosime,
cu fibrele dispuse vertical, pentru ob]inerea unei suprafa]e mai
mari, convenabile.
n schimb, semnele care pot fi gravate pe acest suport, pot fi mult
mai vioaie, pot avea trasee fluide, pot descrie mai multe detalii, pot
traduce inten]ii artistice mult mai personale.
Pentru o mai bun` \n]elegere, este u[or de imaginat mi[carea cu
mult mai liber` a degetului, tras~nd mi[c`ri unduioase \n v~rful
unui snop de spice fa]` de tentative similare f`cute de-a lungul
aceluia[i snop...
Performan]ele grafice pe acest tip de pl`ci sunt, \n unele lucr`ri ale
secolelor XVI XVIII, uimitoare pentru gravorii timpurilor noastre,
pu]in dispu[i s`-[i sacrifice o \ndem~nare de excep]ie sus]inut` pe
multe zeci de ceasuri de munc`.
(Este foarte adev`rat, \n ap`rarea acestora, c` tehnica pretinde o
aten]ie sporit` [i din cauza posibilelor accidente, d`l]ile put~nd t`ia
grav tendoane sau vene.)

26

27

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Materialele specifice\nseamn` pl`cile lemnoase \n cele dou` tipuri pomenite mai sus, cu
o planitate corect` realizat` prin opera]iuni de rectificare mecanice,
urmate de o atent` [lefuire.
O bun` majoritate a gravorilor procedeaz` la o tratare cu ulei de in
[i uscare pe o durat` de cel pu]in c~teva zile pentru a hr`ni fibrele
[i a le m`ri coeziunea, a[a cum procedeaz` [i sculptorii pentru anumite opera]iuni de cioplire. Uleiul compacteaz` materialul lemnos
[i faciliteaz` t`ierile, anul~nd \n bun` m`sur` amput`rile dezordonate ale capetelor de fibr`.

Detaliul din imaginea de deasupra poate da m`sura dificult`]ilor dar [i


[anselor de figurare \n cazul gravurii \n capul fibrei. Tema pentru
me[terul gravor era de a respecta cu stricte]e desenul facut cu tu[ pe
plac`, de a prezerva cu am`nun]ime dimensiunile [i sensul semnelor
grafice desenate; orice tr`dare a geometriei acestora putea afecta grav
calitatea ilustr`rii, calitatea expresiei inten]ionate de artist. (gravur` \n
lemn "Hercules" -Durer)

Specificitatea gravurii \n lemn const` \n soliditatea, caracterul ferm


al semnului t`iat, condi]ia lui, definit` numai prin dimensiuni de
suprafa]`, \i d` o garan]ie a repetabilit`]ii [i \n egal` m`sur` o urm`
foarte palpabil` a amprentei imprim`rii (structurile lemnului, prin
fibr`, sunt prezente \n cazul unei \ncerneluiri corecte).
Pe de alt` parte, dificult`]ile de gravare, oblig` artistul chiar la simplific`ri de semne, la solu]ii grafice de sintez`, la exprim`ri concise.

28

Detaliu dintr-o gravur` \n lemn a autorului; "A mbiguitate IV ".(cli[eu)


A tunci cand placa de lemn este insistent hr`nit` cu straturi succesive de
ulei de in, \n decurs de c~teva zile, masa lemnoas` se consolideaz`,

29

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

cap`t` o consisten]` asem`n`toare linoleumului dur, chiar c~nd, de fapt,


avem de-a face cu o plac` de tei. Practic, esen]a de tei \nseamn` un
material destul de moale [i rarefiat, \n linii mari, un material relativ dis ciplinat, u[or de t`iat, mai ales \n lungul fibrei, dar, din p`cate f`r` prea
multe posibilit`]i de a s`pa detalii prea mici.
n acest caz, datorit` acestui procedeu de \mbibare a pl`cii cu straturi
succesive de ulei, se poate observa cum materialul a permis
surprinz`toare sensuri de t`iere, pe linii variate, eliberate de orice
rigoare impus` de fibra orizontal`. Doar la o privire mai atent` se poate
remarca predominan]a acestei fibre, altfel, destul de u[or, se poate con funda aceast` gravur` cu una executat` \n materialul mult mai greu de
ob]inut dar at~t de r~vnit, lemnul \n capul fibrei. Deloc \nt~mpl`tor
acest tip de lemn de la urm` este cel recomandat pentru asemenea imagini, cu detalii sinuoase.

n ceea ce prive[te d`l]ile de gravatacestea sunt, \n principiu, de c~teva tipuri:


- unele cu profil \n V [i \n U [i cu profilul interior frezat, deci \n
form` de jgheab, sau altele de tip cu]it cu t`i[ \nclinat (japonez) acesea fiind necesare s`p`rii \n lemnul \n fibr`- altele, cu acela[i tip de profil dar cu interiorul plin (f`r` jgheab),
necesare grav`rii \n pl`cile \n capul fibrei, dat fiind c` rolul lor este
doar de a reteza m`nunchiul de fibre care st` vertical.
Ascu]irea acestor scule [i \ntre]inerea lor, reprezint` opera]iuni de
mare importan]` dat fiind c` determin` considerabil alte etape fundamentale ale procesului grav`rii. n consecin]`, ele presupun o
instruire atent` de c`tre un profesionist [i nenum`rate exerci]ii de
perfec]ionare.Transpunerea proiectului

are dou` variante func]ie de tipul de abordare a autorului:


- prima \nseamn` pur [i simplu notarea reperelor proiectului pe
lemnul de culoarea lui natural` sau albit cu tempera, prin trasee de
tu[.
- a doua, mai aproape de inten]ia fireasc` a unora de a figura prin
excav`ri ce caut` lumina formelor, presupune o \nnegrire a \ntregii
suprafe]e, o notare sintetic` (cu ton deschis de pastel \ntins pe foi]`
de studiu) a traseelor importante ale proiectului, \n a[teptarea
grav`rii. Fiecare gest de s`pare va avea astfel, a[a cum men]ionam,
un control imediat al viitoarelor trasee albe, prin raportarea semnelor excavate la c~mpul plan de negru.
n primul caz, o foi]` din h~rtie, \negrit` cu grafit, c`rbune presat
sau o coal` de indigo a[ternut` pe placa de gravat u[or albit` \n prealabil cu tempera alb`, va primi deasupra desenul. Urm`rirea acestuia, cu un ac bont sau cu un stilou cu bil`, va permite o translare
destul de fidel` a unui mare num`r de informa]ii necesare grav`rii.
n continuarea acestui tip de abordare, artistul d` substan]` desenului copiat ref`c~ndu-l \n tu[, cu pensula sau peni]a. n logica
aceluia[i tip de viziune, el \nsu[i sau un me[ter gravor va ocoli prin
excavare semnele de tu[. Se impune a fi men]ionat faptul c` acest
tip de transpunere, a reprezentat, cu excep]ii rarissime, singura
modaliatate de lucru pentru c~teva secole.
Era [i cel mai firesc gen de operare mai ales c` \n cele mai multe
cazuri, lucrarea avea doi autori, un desenator ale c`rei pre]ioase
semne desenate erau prezervate prin harnicia [i corectitudinea unui
gravor, a unui tehnician. De disciplina [i exactitatea gesturilor
aceluia din urm` depindea calitatea semnelor gravate, c~t mai
asem`n`toare cu cele desenate.
Bine\n]eles c` o seam` de arti[ti \[i notez` pe acela[i suport doar
detaliile importante, le completeaz` cu un desen economic [i, dup`
o anumit` etap` de gravare, se gr`besc s` \ncerneluiasc` placa [i s`
imprime un exemplar de prob`. Se vor putea astfel raporta la o

30

31

Unii dintre profesioni[ti procedeaz` chiar la o \ncerneluire ini]ial`


pe toat` suprafa]a cu negru care, pe l~ng` compactarea materialului, realizeaz` [i posibilitatea unui control continuu a fiec`rei
excav`ri.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

imagine ce se apropie de inten]ia lor [i, \n special, pentru etapele


ulterioare, vor avea [ansa c` fiecare cioplitur` ce urmeaz`, va da
m`sura importan]ei ei \n contextul real.
Ba chiar, acei arti[ti procedeaz` altfel, dat fiind c` se simt mai
apropia]i de material, de naturalul unor gesturi care, cioplind lemnul, deseneaz` cu alb, \n]eleg~nd c` este mai firesc s` se realizeze
prin s`pare semne albe care figureaz` dec~t s` se ocoleasc` semnele
negre, figur~nd.
Pe placa \negrit` cu tu[ gravorii transpun desenul cu ajutorul unei
foi]e albite cu pastel sau cret`, complet~ndu-l eventual cu trasee de
tempera alb`. Astfel, chiar de la primele gesturi ale s`p`rii, dat fiind
c` interiorul lemnului este relativ deschis la culoare fa]` de negrul
pl`cii, ciopliturile reprezint` exact viitoarele alburi \n exemplarul
imprimat.
Bine\n]eles c` dac` tonurile lemnului sunt ceva mai \nchise, apar
evidente inconveniente din cauza raportului inexact cu negrul
pl`cii, (\n loc de rela]ie alb-negru putem avea gri-negru) aceste neajunsuri fiind \nvinse de experien]a gravorului sau cu ajutorul unor
imprim`ri de prob`.
Tehnicile de gravaresunt \n general asigurate de d`l]ile men]ionate mai sus. Se folosesc
\ns` [i tehnici mai fruste ce mizeaz` doar pe cu]itul japonez dar, pe
de alt` parte, se folosesc [i scule moderne cum ar fi frezele electrice. Nedoritele gre[eli nu pot fi anulate dec~t prin excavarea unei
por]iuni mai mari \n jurul defectului, cu o geometrie mai simpl` p`trat sau cerc- pentru a putea fi \nlocuit` cu o nou` bucat` egal` ca
dimensiune, \n`l]ime [i grad de [lefuire.
Opera]iunea de lipire [i aliniere pe suprafa]` nu este numai laborioas` dar [i descurajant de inutil` pentru c` de cele mai multe ori
grefa se observ` [i compromite ]inuta gravurii.
F`r` a fi foarte necesare, stadiile sau tirajele de prob` nu pericliteaz` prin nimic calitatea tirajului final. Se impune totu[i aten]ie

pentru \ncerneluirile prea generoase care, \n cazul \n care nu au fost


desc`rcate total, prin imprim`ri pe h~rtie modest`, pot \nc`rca planul desenului, pot chiar desfiin]a prin umplere unele excav`ri mai
fine.
n ceea ce prive[te procesarea lemnului, gravarea lui \nseamn` \n
fapt, opera]iuni de cioplire, de excavare a unor por]iuni din
suprafa]a [lefuit`. Legat de aceste opera]iuni, am men]ionat c~t de
diferite sunt ele \n cazul celor dou` condi]ii ale pl`cilor, \n fibr` sau
\n capul fibrei [i, \n egal` m`sur` cu ce d`l]i diferite se lucreaz`.
Unul din aspectele esen]iale ale acestui subiect r`m~ne, a[a cum am
men]ionat:
Ascu]irea sculelorCalitatea, acurate]ea semnelor care figureaz` poate fi total compromis` \n cazul folosirii unor d`l]i tocite sau incorect ascu]ite.
Foarte pu]ini gravori \[i \ncredin]eaz` aceast` sarcin` unor meseria[i specializa]i, a[a \nc~t prefer` s` \[i rezolve ei \n[i[i aceast` delicat` opera]iune.
Pentru lemnul \n fibr`, problema cea mai dificil` r`m~ne deosebirea
de efort [i de semn rezultat \ntre gestul de-a lungul fibrei [i cel perpendicular pe ea. n primul caz avem efort mic [i excav`ri clare, cu
margini curate, datorit` \naint`rii d`l]ii printre fibre, \n cel de al
doilea, efort dificil [i, ca rezultat, v`i cu margini zdren]uite, datorit`
ruperii (pe l~ng` t`iere) a fibrelor.

32

33

Pentru egalizarea acestor situa]ii se impun scule ascu]ite irepro[abil


[i, lucru cu adev`rat important, cu unghiuri foarte \nchise.
O dalt`, chiar bine ascu]it` dar cu sec]iunea din imediata apropiere
a jgheabului prea groas`, va \nainta greu [i rup~nd fibre.
Insist`m asupra faptului c` ar fi de preferat ca aceast` delicat`
opera]iune s` fie pentru \nceput deprins` de la un profesionist [i s`
se fac` pe pietre indicate (Arkansas), pe pelicul` de ulei.
n principiu d`l]ile cu jgheab se ascut numai pe fe]ele exterioare.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

nc~nt`toare pagin` dintr-o enciclopedie francez` a lui Diderot [i


Dalambert, prin ale c`rei imagini ni se confirm` adev`ruri fundamen tale [i perenitatea lor; semnele gravate \n lemn cu rost de a figura sunt
acelea[i de multe sute de ani, instrumentele nu au putut fi perfec]ionate
cu mult mai mult iar atitudinile [i gesturile prin care sunt manevrate
sunt acele[i, sup`r`tor de acelea[i...
Ca [i \n alte domenii ale artei, gravura beneficiaz` de un inventar de
semne fundamentale, de un instrumentar [i de o categorie de gesturi
neschimbate [i de neschimbat \n secole...

Pentru lemnul \n capul fibrei, acele d`lti]e f`r` jgheab se ascut, \n


acelea[i atente condi]ii, numai pe suprafa]a \nclinat` a sec]iunii lor,
respect~nd cu stricte]e planitatea acesteia.
O suprafa]` pu]in convex`, de exemplu, tinde s` orienteze scula
c`tre ad~ncime, bloc~nd-o sau m`rind f`r` voie l`]imea v`ii.
Un alt element cheie la acest tip de gravare este
tehnica de manevrare a d`lti]ei.
Problema este c` avem de a face cu un efort destul de mare dar
foarte controlat, cu sensuri [i direc]ion`ri foarte precise.
D`l]ile clasice pentru gravura \n lemn \nseamn` o tij` de metal, cu
o lungime \ntre 10 [i 12 cm., blocat` la un cap`t \ntr-o pies` de
lemn emisferic` sau de forma unei ciuperci, cu diametru de 4-5 cm.
Modalitatea de manevr`, recomandat` cu insisten]`, \nc` din
vechime, este urm`toarea: ciuperca de lemn bine potrivit` \n podul
palmei iar degetele m~inii cuprinz~nd d`lti]a c`tre v~rf.
Justificarea acestei recomand`ri este c`, astfel, podul palmei preia
sarcina efortului \mpingerii iar degetele, mai ales cel mare, sprijinit
pe plac`, preiau direc]ionarea.
Uneori degetele celeilalte m~ini ajut` [i ele sensul mi[c`rii.

34

35

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Este amuzant [i instructiv c` foarte mul]i \ncep`tori, cu toate recomand`rile mae[trilor, refuz` exceda]i acest tip de manipulare.
Dup` c~teva tentative \ns`, care, nu numai c` produc semne aproximative dar sunt [i periculoase, se \ntorc la pozi]ia recomandat` de
secole.
Cu rare excep]ii, privind oamenii care se folosesc firesc de dou`
m~ini, (excep]iile fiind apreciate \n cazul practic`rii tenisului sau a
boxului), avem \n general \ndem~n`ri pe o singur` parte. Aceast`
parte, modul predilect \n care ne desf`[ur`m efortul, va determina
[i modul de ancorare a pl`cii pe plan[eta de lucru dat fiind c`
\ndeob[te sensul de atac este de jos \n sus, oblic, fie c`tre st~nga, fie
c`tre dreapta.
n consecin]`, un mod simplu [i eficient de ancorare \l reprezint`
dou` baghete de lemn ]intuite pe plan[et` [i care blocheaz`
mi[carea pl`cii pe col]ul st~nga sus, respectiv dreapta sus.
Fiind vorba de gesturi predilecte, punctarea unui am`nunt ar putea
pune [i mai bine \n eviden]` importan]a acordat` acestora.
Exist` gravori care controleaz` mai bine incizarea unei curbe,
numai atunci c~nd semnul este a[ezat \ntr-o anume pozi]ie fa]` de
m~na ce graveaz`. Este instructiv de urm`rit cum artistul, invariabil, \[i r`suce[te plan[eta c`tre pozi]ia preferat`, pentru un mai bun
control al gestului.
O alt` tehnic` de gravare a lemnului, larg \mbr`]i[at` de mul]i
arti[ti, o reprezint` cu]itul japonez, pe care l-am descris la
prezentarea tehnicii.
Explica]ia acestei preferin]e, mai ales \n cazul mai dificil al lemnului \n fibr`, se g`se[te \n calitatea semnelor ce figureaz`: excav`ri
mult mai fine, cu marginile v`ii curate. Performan]a este explicabil`, o unic` sec]iune, \n form` de i, trece mai u[or prin material
dec~t o sec]iune mai complex`, \n form` de v sau de u. Gravurile
japoneze, cu semne plastice de o excep]ional` fine]e, justific`
preferin]a [i numele dat instrumentului.

O fermec`toare gravur` japonez` T~n`r cu dou` curtezane, poate


depune m`rturie, dat fiind c` e reeprodus` foarte aproape de dimensunea
real`, asupra virtu]ilor tehnicii cu]itului japonez.
Desenul, lejer [i remarcabil de fin, este sus]inut de abia sesizabile muchii
lemnoase.

36

37

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Inconfortul \n acest caz este faptul c` pentru un semn s`pat sunt


necesare dou` t`ieturi, c~te una, oblic` spre interior, care, odat`
\nt~lnite, permit scoaterea materialului. n cazul d`lti]elor \n v sau
u, o singur` mi[care permite excavarea, personificat` prin profilul
ales, prin m`rimea lui [i ad~ncimea s`p`turii.
Luminarecomandat` pentru cazul s`p`rii \n lemn este \n general din fa]` [i
razant`, pentru punerea \n relief a excav`rilor. O lumin` zenital` de
pild`, anuleaz` v`ile s`p`turilor [i mai ales dimensiunile lor de
ad~ncime, acest lucru prezent`nd o fireasc` importan]`, dat fiind c`
\n cazul unor ad~ncimi prea mici, ruloul de \ncerneluire risc` s`
ating` [i s` fac` reproductibile [i alte muchii din interiorul v`ilor,
care nu au ca rost s` figureze ceva.
ncerneluirearealizat` prin manevrarea unui rulou de cauciuc ce preia cerneala
tipografic` de pe o plac` de marmor` sau sticl`, presupune o aten]ie
special`. n primul r~nd v~scozitatea cernelii trebuie s` aibe acel
grad ideal care s` garanteze o culoare saturat` [i egal` \n timpul
tirajului dar care, \n egal` m`sur`, s` nu \nece fibra, s` nu
deformeze fine]ea semnului gravat prin supra\nc`rcare.
(de altfel, la tirajele preten]ioase se procedeaz` la desc`rc`ri ritmice
ale pl`cii)
Din rezerva de cerneal` a[ezat` \n partea superioar` a pl`cii de
sticl` sau marmor` se vor lua mici cantit`]i de cerneal` cu ajutorul
[paclului [i se vor intinde cu ruloul. Se recomand` sensuri
\ncruci[ate ale cursei acestuia pentru a asigura o \ntindere egal` iar,
pe de alt` parte, o aten]ie special` trebuie acordat` fine]ei stratului
de cerneal`.
Se va evita cu insisten]` un strat prea saturat, aspectul lui trebuind
sa fie, \n cazul ideal, asem`n`tor cu cel al unui geam mat.

38

39

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Pe dosul paginii, alt` excelent` plan[` din acela[i dic]ionar DiderotDalambert \n care se prezint` cel pu]in dou` caracteristici fundamentale
ale gravurii \n lemn - tip de tipar \nalt:
-pe de o parte este evident prin ce laborioase [i dificile opera]iuni de
excavare se pot realiza re]ele de linii relativ simple ale tehnicii desenului
-pe de alta, devine luminos de clar c` gravura \n lemn a reprezentat,
pentru o bun` perioad` singura modalitate real` de a putea grava, \n
scopul unei multiplic`ri decente, imagini [tiin]ifice sau documentare.

dreapta [i pe alocuri, \n cercurile desenate din acela[i perimetru, cum


materialul lemnos a cedat cu u[urin]`, \n sensul predominant al fibrei
orizontale, \ntrerup~nd ductul liniilor .
Pe de alt` parte, este instructiv de remarcat cu c~t` aten]ie trebuie pr o cedat \n etapa de \ncerneluire, cea mai mic` mi[care neglijent` a rolei
de cerneal` sau o ap`sare prea insistent` a acesteia poate \ncernelui, \n
mod nedorit, spa]iile excavate, f`c~nd vizibile mici reliefuri l`sate de
dalt` \n timpul t`ierii. A semenea supra\ncerneluiri sunt de evitat, dat
fiind c` \ncarc` desenul, \ngro[~ndu-l dar pentru faptul c` sunt dificil
de [ters \n zonele s`pate, care se doresc albe... A cesta e motivul pentru
care mul]i gravori \[i construiesc imaginea cu grija de a p`stra por]iuni
ridicate la distan]e ritmice, f`r` riscul ca ruloul s` ating` fundul unor
v`i excavate prea mari.

Eventualele inegalit`]i de suprafa]` ale pl`cii de lemn ce pot l`sa


ne\nc`rcate cu cerneal` unele semne, pot fi rezolvate cu ajutorul
unor rulouri mai mici, manevrate pe acele anume suprafe]e.

A ceast` por]iune din placa de lemn gravat`, foarte aproape de dimensi unea de 1/1, poate pune \n lumin`, cel pu]in dou` dificult`]i cu care se
confrunt` artistul.
Pe de o parte se poate observa, \n zona cre[tetului personajului din

Gravura \n culoritrebuie men]ionat` pentruc` a fost folosit` cu secole \n urm`,


pun~nd astfel temeliile tiparului industrial \n culori. Xilogravura \n
culori a prilejuit remarcabile produse artistice de gen, nu numai \n
occident, ci [i \n alte p`r]i ale lumii. Ca s` d`m numai un exemplu
str`lucit [i foarte cunoscut, punct`m faptul c` ea a f`cut gloria
gravurii japoneze.
n principiu aceast` tehnic` pretinde s`parea unui num`r de pl`ci
egal cu num`rul de culori pl`nuit pentru imaginea final`. Exist`
\ns` [i modalit`]i de \ncerneluire cu tonuri diferite a aceleea[i pl`ci
cu ajutorul unor rulouri mai mici, cu rulouri de structuri [i consisten]e deosebite, \ntre texturi absorbante sau dure sau folosinnd
m`[ti de h~rie pentru acoperirea anumitor suprafe]e. De obicei se
mizeaz` pe maximum dou`-trei tonuri suplimentare iar imprimarea
presupune o aten]ie special` \n potrivirea h~rtiilor la fiecare tiraj al

40

41

Detaliu dintr-o gravur` \n lemn a autorului: "ngeri \nl`n]ui]i". (cli[eu)

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

tonurilor. Pe de o o parte, fiecare culoare are ca rost s` figureze un


anume lucru [i ea va trebui s` cad` exact \n acela[i loc \n rela]ie cu
celelalte. Pe de alt` parte, potrivirea tuturor culorilor trebuie s` fie
identic` pentru tot tirajul.
De obicei, ca de altfel [i \n cazul tiparului industrial, se porne[te cu
asigurarea culorii celei mai deschise pentru tot tirajul, se continu`
la fel cu tonurile mai puternice [i se \ncheie cu negrul sau culoarea
cea mai \nchis`.
Preg`tirea h~rtieinu mai are nici o leg`tur` cu tehnicile gravurii \n metal, ce vor fi
prezentate mai departe; ar \nsemna doar o bun` alegere a calit`]ii ei.
n principal e vorba de h~rtie supl` [i sub]ire, \n cazurile ideale,
manufacturat`.
Cea mai dorit` este a[a numita h~rtie japonez`, cu prezen]e vizibile
[i pl`cute ale unor fibre de celuloz`, din p`cate [i foarte scump`.

evidente de sub]irime.
Linia neagr`, cea care construie[te [i descrie, cea, care prin al`tur`ri
[i suprapuneri, creaz` pulsa]ia volumelor, nu poate fi construit`
dec~t prin p`strarea unui semn liniar pe suprafa]a pl`cii de lemn.
Dat fiind c` aceast` prezervare se realizeaz` numai prin excav`ri
ale materialului lemnos din jurul desenului, este evident c` semnul
va fi marcat de acele eforturi laborioase din jurul lui.
Suprafa]a acelui material apar]ine ne\ndoielnic structurii fibroase a
lemnului, condi]ia de structur` longitudinal` sau vertical` va afecta, a[a cum am mai punctat, starea liniei. n principal, trebuie
acceptat c` acel semn liniar este construit prin ocolire, este practic
mimat.
Se poate spune deci, [i acest lucru prezint` o deosebit` importan]`
\n tema figur`rii \n gravur`, gestul spontan [i sincer al desenatorului este ref`cut, reconstruit, adus \n situa]ia de a mima inten]ia celui
ini]ial.
Pu]ini amatori de art` con[tientizeaz` cu ce eforturi de cioplire disciplinat` poate reu[i gravorul s` redea liniei din proiect vioiciunea
dorit`, puritatea de sens [i calitatea ini]ial` a semnului plastic.
E adev`rat c` tocmai prin vigoarea cu care este ea s`pat` \n material, prin contribu]ia resturilor amputate ale fibrelor de lemn care se
opun t`ierii [i prin obliga]ia de a avea o prezen]` economic`, va
ajunge \n situa]ia de a se bucura de sinceritate.
Chiar [i \n cazul liniei albe, ca element constructiv al volumelor, ca
semn mai propriu de figurare \n cadrul unei viziuni apropiate de
firescul acestui tip de gravur`, lucrurile nu sunt cu mult mai confortabile.
Este adev`rat c` aici, semnul plastic realizat direct prin gestul gravorului nu mai este mimat ci concret [i nemijlocit.

Imprimarease realizeaz` sub prese anume, cu ac]iune vertical`, dar o bun` parte
dintre gravori prefer` mijloace manuale, laborioase dar mai bine
controlabile (suprafe]e curbe ale spatelui lingurii, lentile de sticl`
etc. pres~nd h~rtia pe suprafe]e mici).
n unele ]`ri, chiar \n ateliere serioase de gravur`, se procedeaz` la
imprimarea pl`cilor de lemn cu ajutorul presei pentru gravura \n
metal. Va trebui \ns`, evident, ca \n prealabil s` se regleze presiunea
acestora pentru \n`l]imea pl`cii de lemn.
P`strarea [i notarea sunt opera]iuni identice ce cele ce vor fi
descrise mai departe, pentru cazul pointe-secheului, unde detalii
mai speciale vor pretinde o prezentare mai ampl`.
n ceea ce prive[te tema semnelor plastice proprii acestui gen, ele
sunt relativ viguroase iar virtutea lor suplimentar` ar consta \n faptul c` ar putea deveni [i mai viguroase. Sunt semne simple, \n general negre, cu posibilit`]i vaste de lungire [i l`]ire dar cu limite

42

n acela[i timp \ns`, materialul lemnos, cu diferen]ele lui de esen]`


[i structur`, nu se va l`sa prelucrat de bun` voie, nu va permite

43

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

d`lti]ei gravorului s` se mi[te dup` dorin]`.


n concluzie, va trebui s` c`dem de acord c` un semn plastic realizat cu at~tea dificult`]i va avea desigur caren]e dar, \n cazul
reu[itei, va fi cu at~t mai apreciat. Detaliile unui nor dintr-o gravur`
de Drer sau ame]itoarele trasee ale unui val dintr-o lucrare de
acela[i tip a lui Hokusai, pot fi un argument \n favoarea celor de
mai sus.
n concluzie, linia gravurii \n lemn este dificil de construit, este deci
inexact`, poate fi ]eap`n`, dar are o sinceritate aspr`, are, f`r`
\ndoial`, caracter.
n deceniul al [aselea al secolului trecut, f`ceau o carier` onorabil`,
\n ilustra]ia de carte, imagini care plecau de de la puritatea [i
inerenta st~ng`cie espresiv` a gravurilor rena[terii. Klemke \n
Germania [i Val Munteanu \n Rom~nia se str`duiau s` realizeze
serii de originale desenate cu tu[, care mimau, cu cea mai declarat`
inten]ie, seduc]ia gravurilor rena[terii. Niciodat` \ns` acele desene
nu ajungeau s` egaleze savoarea modelelor lor, gravate cu sute de
ani \nainte...

tu[ negru compact, alt tip de semne. ca de pild` tonuriile diluate,


nu pot fi traduse de material. Vom vedea \n capitolul urm`tor care
sunt mijloacele de figurare prin care plasticianul poate dep`[i starea
de frustrare pe care i-ar genera-o o palet` at~t de restr~ns`.

Am v`zut \n paginile anterioare cum cele dou` tipuri de t`iere a


lemnului, \n fibr` [i \n capul fibrei determin` ne\ndoielnic [i
geometria semnelor, posibilit`]ile traseelor lor.
Primul caz pretinde semne mai economice cu predilec]ie c`tre
unghiuri mai drepte [i monotone, cel de al doilea ofer` un evantai
mai amplu de posibilit`]i.

LINOLEUM *
(prezentarea tehnicii, materiale specifice, gravarea [i imprimarea)
Am preferat s` o not`m tehnica acesta cu asterisc pentru c` nu poate
fi enumerat` printre cele cu adev`rat tradi]ionale, printre cele care
au f`cut gloria domeniului dar care, pe de alt` parte, mai ales \n
ultimii 50 de ani, a fost folosit` de c~]iva arti[ti importan]i [i \n ]ara
noastr`.
Explica]ia acestei preferin]e ]ine de unele caracteristici: materialul
este mai ieftin ca lemnul, mult mai u[or de manevrat [i, pentru faptul c` nu are fibr`, se poate grava cu semne mai libere.
Dat fiind c`, la toate reperele prezent`rii, indica]iile pot fi preluate
de la xilo gravur`, vom puncta numai c~teva lucruri cu adev`rat distincte.
Consisten]a semi-dur` ofer` posibilit`]i de mi[care mult mai libere
dec~t \n masa lemnoas`. Din acest motiv, \n afar` de d`l]ile pentru
lemn cu ajutorul c`rora poate fi s`pat, s-au mai fabricat, special
pentru acest material, un soi de d`l]i-peni]`, relativ ieftine [i u[or de
schimbat \ntr-un m~ner unic.

ncheind aceast` sumar` prezentare a posibilit`]ilor tehnicii lemnului, vom reitera o idee important`, singura modalitate de a nuan]a
semnul plastic oferit de lemn este de a-l redimensiona pe suprafa]`
dat fiind c` numai cantitatea de negru -\n general- sus]inut` de
lungimea [i l`]imea liniei, \i va putea conferi [anse de vibra]ie.
n consecin]` proiectul lucr`rii nu poate fi f`cut dec~t \n pensula, cu

Un alt avantaj \l prezint` suportul [i prin faptul c` pentru zonele


mari, albe, suprafe]ele pot fi decupate cu un cu]it japonez sau cu un
cutter, evit~nd astfel \ncerneluiri accidentale, cum se \nt~mpl` adesea \n cazul lemnului. Aceast` lejeritate a decup`rii a f`cut ca
linoleum-ul s` fie mult mai mult folosit pentru gravur` \n culori,
dec~t ruda lui mai serioas`, lemnul.
Lejeritatea proces`rii [i pre]ul convenabil au f`cut din linoleum o
tehnic` predilect` a elevilor \n art` sau a \ncep`torilor.

44

45

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Detaliu din gravura autorului: "A mbiguitate I"


Chiar dac` materialul special, cu consisten]` eliberat` de orice
impunere a vreunui sens de gravare, permitea orice tip de semne [i
direc]ii de s`pare, viziunea autorului, cu proiecte care trebuiau s` sugereze apartenen]a desenului la un tip de imagine tributar` gravurii
rena[terii, a impus un anumit stil de t`iere. Este vorba de imagini
inten]ionat simplificate, cu detalii pu]ine [i \ngro[ate [i, mai ales, cu
un inventar de semne relativ economic.
Practic, la modul cel mai declarat, s-a inten]ionat evitarea moliciunii,
a lipsei de caracter a linoleumului [i crearea confuziei c`tre materialul
lemnos, ca plac` de gravat. A t~t liniile \n mod special rigide [i pe
alocuri st~ngace c~t [i mici resturi ale cioplirii l`sate \n prejma
semnelor \n relief tind s` m`reasc` [i s` intre]in` confuzia cu
placa de lemn.
Este deosebit de instructiv c`, la fel ca [i \n cazurile altor gravori,
autorul este tentat s` contrazic` tipul de imagine pe care o poate oferi,
prin tradi]ie, un tip de material.
n cazul lemnului s-a f`cut tentativa de a-i invinge rigiditatea [i simpli tatea iar \n cazul linleumului, dimpotriv`, s-a \ncercat mimarea
severit`]ii pl`cii lemnoase...

46

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Din p`cate produsele de acest gen fabricate azi, acoperind mult mai
bine interesele de uz [i de gust pentru spa]iile de locuit, nu mai
servesc aproape de loc interesele gravurii, materialul devenind mai
moale [i prea elastic. De cele mai multe ori, din p`cate, are [i
suprafa]a cu decoruri \n relief, fiind astfel total inapte pentru
gravur`.
n str`in`tate, \n magazinele de specialitate, se g`sesc, fabricate
special pentru arti[ti, pl`ci de linoleum cu o structur` mai dur`,
compactat` prin ad`ugarea unui material anume. Acele pl`ci se
apropie de structura lemnului [i se pot grava cu semne fine, pe
trasee mai libere dar din p`cate pre]ul acestui produs este ridicat.
Se poate spune \ns` c` tocmai lejeritatea lucrului [i libertatea gestului de gravare nasc semne moi, lipsite de caracter iar gravurile
imprimate sunt mai pu]in pre]ioase, chiar [i la modul propriu.
-POINTE SECHE
(prezentarea tehnicii, materialele specifice, incizarea [i imprimarea)
Numele, preluat din limba francez`, \nseamn` "v~rf uscat"
referindu-se desigur la v~rful acului care este folosit ca atare, f`r`
ajutorul acidului, pentru a inciza placa de metal.
n acest moment este locul s` preciz`m c` toate tehnicile de gravur`
\n metal, destinate tiparului ad~nc sau celui \nalt ( aproape inexistent \n zilele noastre \n perimetrul gravurii artistice manuale) se
bazeaz` pe dou` mari procedee de gravare:
- cea DIRECT, \nsemn~nd zg~riere sau incizare manual` \n sensul concret al cuv~ntului, f`r` alt intermediar [i
- cea INDIRECT, care presupune interven]ia acidului.
Acesta preia \n integralitate dificila sarcin` a grav`rii, for]a [i
ad~ncimea [an]ului gravat fiind determinate de concentrarea [i timpul corod`rii pe traseul unei acelea[i zg~rieturi ini]iale.

47

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

ncerc~nd s` definim opera]ia de gravare \n cazul pointe-seche-ului


putem folosi termenul mai pu]in [tiin]ific dar mult mai propriu de zg~riere. Traseele desenului [i vioiciunea lui sunt marcate deci de
dificultatea disciplin`rii semnului trasat de m~n`, mai lejer sau mai
viguros, dar \n orice caz limitat de rezisten]a metalului la incizare.
Anumite linii unduioase sau curbe \nchise sunt greu de realizat iar
un ac ascu]it gre[it le face [i mai dificile. M~na gravorului trebuie
s`-[i g`seasc` acel dozaj de efort care poate s`-i asigure [an]uri
suficient de ad~nci dar [i gesturi de o anume lejeritate, capabile s`
descrie forme.

abrazive, [mirghelul sau paste de [lefuit sunt materialele curente,


praful de c`rbune sau "l~na de o]el" rezolv` un grad \nalt de luciu.
n egal` m`sur` preg`tirea pl`cii \nseamn` [i [lefuirea acesteia pe
margini cu un plan de 45 de grade, pentru a evita posibila t`iere a
h~rtiei (sau a p~slei de la pres`) de unele muchii t`ioase \n timpul
imprim`rii.

Preg`tirea pl`cii\nseamn` \n principal asigurarea unei planit`]i perfecte [i a unui


nivel de [lefuire care s` fac` suprafa]a asem`n`toare cu luciul unei
oglinzi.
Cu c~t acest luciu este mai bine realizat cu at~t alburile din stamp`
sunt mai bine asigurate prin faptul c` cerneala tipografic` nu poate
fi re]inut` pe suprafe]e foarte lucioase dup` [tergere. Discurile

Ascu]irea aculuipentru pointe-seche este o opera]iune delicat` [i important` dat


fiind c` semnele grafice zg~riate pe metal au orient`ri [i ad~ncimi
variabile bine determinate pentru a rezolva plasticitatea liniei.
Esen]ial \n cazul acestui tip de gravur` este ca zg~rietura s` beneficieze de o mic` ridicare de material pe o latur` a inciziei,
asem`n`toare cu p`m~ntul ridicat din brazd` prin s`parea cu plugul.
Aceste [panuri (\n limbajul curent al profesioni[tilor genului sunt
numite "b`rbi") r`mase \n vecin`tatea liniei gravate, realizeaz`,
dup` \ncerneluire [i imprimare, un gri pre]ios, delicat [i cald. Acest
din urm` aspect \[i va dovedi importan]a \n sec]iunea dedicat`
tehnicilor de figurare.
Pentru motivele enun]ate acul trebuie atent ascu]it ca v~rf dar [i sub
aspectul conicit`]ii, a[a cum men]ionam mai \nainte, pentru a nu
risca derap`ri de la sensul inciziei inten]ionate de artist.
Opera]iunile de ascu]ire, pe piatr` de Arkansas [i numai pe o
suprafa]` \mb`iat` \n ulei mineral, care presupun gesturi [i metode
specifice de verificare (pe unghie), nu pot fi \nv`]ate dec~t sub
\ndrumarea unui profesionist.
Transpunerea proiectuluiconceptul mai r`sp~ndit al transpunerii presupune o notare sumar`
a principalelor repere ale desenului proiect, modalitatea curent`
fiind cea a copierii unui desen simplu de pe o foi]` de studiu prin
ap`sarea pe o suprafa]` de indigo, (cu urme negre) dat` fiind
suprafa]a luminoas`, argintie, a pl`cii de metal.

48

49

Materiale specificecele ideale [i, devenite \n consecin]` tradi]ionale, sunt arama [i


cuprul, mai apoi zincul de tipografie a devenit un material curent
pentru gravori. n zilele noastre ace[tia au fost nevoi]i s` se orienteze [i c`tre materiale mult mai ieftine: folii de aluminium sau din
plastic, u[or de ob]inut [i de gravat dar cu rezultate precare, mai
ales sub aspectul asigur`rii tirajului.
Instrumentul ce realizeaz` zg~rierea pl`cii este de regul` un ac de
o]el ( ac de cusut, de patefon sau de compas etc) fixat \ntr-o mandrin` [i bine ascu]it. Un v~rf ascu]it incorect, poate avea \n timpul
ap`s`rii rute neb`nuite, compromi]~nd desenul. Astfel, un ac fa]etat
sau cu o sec]iune elipsoidal` \n loc de conic`, ar tinde s`-i impun`
trasee preferate pe sensul fa]etei sau pe cel al lungimii elipsei.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Transpunerea proiectului la pointe-seche nu pune probleme


deosebite, tot h~rtia \negrit` sau indigoul pot s` transmit` semnele
desenului pe placa de metal, mici dificult`]i ar fi cauzate de citirea
foarte slab` a grafitului pe luciul pl`cii sau de \ntinderea liniilor de
indigo. Din acest motiv unii arti[ti prefer` ca, dup` o foarte sumar`
preluare a unor elemente din proiect, s`-[i continue desenul cu
creionul, direct pe plac`. Al]ii, merg~nd mai departe, ]in~nd seama
de spiritul acestei tehnici, de spontaneitatea [i efemerul pe care le
sugereaz`, \[i noteaz` foarte economic c~teva repere [i \ncep s`
deseneze, s` figureze, chiar cu acul de gravat. Evident c` acest fel
de abordare presupune o anumit` experien]`, un anumit aplomb dar
sugereaz` [i rezultate cu alt` respira]ie artistic`.

Pe pagina al`turat`, \n mod evident, avem de-a face cu unele schi]e ale
lui Rembrandt, trasate direct pe placa de gravur`, prin zg~rierea stratu lui de verni. Prospe]imea [i siguran]a liniei, at~t de asem`n`toare cu
peni]a care ar schi]a pe h~rtia de desen dau m`rturie despre profunda
familiarizare a pictorului cu tehnica gravurii, situa]ie \n care semnele
f`cute cu acul sunt, printr-un exersat instinct, cele care ar figura pe
h~rtie.

M`rturie stau unele pl`ci ale lui Rembrandt, de exemplu, oprite \n


faze de lucru sau stadii imprimate unde este evident, pentru cei ce
privesc atent, c` artistul desena grav~nd.
Tocmai aceast` situa]ie ar putea identifica artistul gravor fa]` de
me[terul gravor, cel de al doilea copiaz` sau respect` un desen,
primul deseneaz` grav~nd, chiar atunci c~nd \[i copiaz` propriul
proiect.
Zg~riereaeste un termen cu o rezonan]` mai pu]in [tiin]ific` dar care
define[te exact interven]ia gravorului asupra pl`cii de metal pentru
pointe-seche. Am specificat deja importan]a ascu]irii acului pentru
aceast` tehnic`, de agresivitatea v~rfului depinde vioiciunea
[an]ului [i calitatea b`rbilor, at~t de pre]ioase.
Revenim cu dou` aten]ion`ri pentru opera]iunea preliminar` a
ascu]irii:
- trebuie evitat` orice fa]etare care ar tenta acul s` ia trasee ciudate,
de neb`nuit, tr`d~nd inten]iile figur`rii.
- unghiul de ascu]ire, conul format \n v~rful acului, nu trebuie s` fie
prea scurt [i nici prea prelungit.
n primul caz inciziile realizate nu vor fi prea ad~nci [i, \n consecin]` nu vor re]ine suficient` cerneal`.
n cel de al doilea, v~rful se va rupe prea des.
Zg~rirea este foarte important` \n cazul pointe-seche-ului dat fiind

50

51

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

c` trebuie s` asigure calitatea liniei de imprimat numai prin efort


manual. Fluiditatea liniei, sensul, ad~ncimea, lejeritatea sau for]a ei
se realizeaz`, a[a cum spuneam, numai prin intensitatea unui gest
al m~inii.

tergereaetap` cheie \n acest caz, cu tampoane de canafas sau tifon u[or


apretat, se realizeaz` cu gesturi mai ferme la \nceput [i din ce \n ce
mai u[oare c`tre final, pentru a evita scoaterea cernelii din [an]uri
[i, mai ales, pentru a nu distruge b`rbile.
Asigurarea unor alburi str`lucitoare se face prin [tergerea unor
por]iuni ale pl`cii cu mici buc`]i de h~rtie sub]ire [i aspr` sau ziar.
Tocmai \n cazul acestui gen de gravur`, etapa [tergerii face evidente calit`]ile distincte ale fiec`rui exemplar. Doar artistul este \n
m`sur` s` nuan]eze orchestrarea griurilor realizate prin [tergereea
incomplet` a cernelii de pe plac`, doar el poate asigura c`ldura unei
figur`ri prin delicatul halou realizat de "b`rbi".

Diferen]a de calitate a imaginii -cea ilustrativ-liniar` \n st~nga [i cea cu


virtu]i picturale, \n dreapta, este rezolvat` de pictorul Rembrandt, prin
disciplinarea gravorului Rembrandt, doar prin delicate [i responsabile
opera]iuni de \ncerneluire [i [tergere a pl`cii gravate, \nainte de impri mare, suportul inciziilor fiind, evident, acela[i.
("Pezentarea lui Iisus la templu")

ncerneluireaeste puternic determinant` \n acest tip de gravur`, se face cu grij`,


de preferat cu buricele degetelor, pentru a nu afecta prezen]a
"b`rbilor".
Performan]ele cernelii, sub aspectul concentra]iei, al v~scozit`]ii, al
puterii de acoperire, sunt asigurate de firme profesionale dar pot fi
corectate [i prin trucuri personale ale gravorilor. (adaosuri de sicativi, de uleiuri fine etc.)

52

Preg`tirea h~rtiei pentru imprimare\nseamn` debitarea ei \n formate compatibile cu dimensiunea pl`cii


gravate [i, pe de alt` parte, umezirea pentru m`rirea suple]ii.
Grosimea, calitatea, gradul de \ncleiere, repere garantate de firma
produc`toare, sunt tot at~tea determin`ri pentru timpii de cufundare
\n ap`, pentru nivelul de umectare. Din aceste motive se impun
teste de umezire [i sv~ntare, cu r`stimpuri ideale, notate [i respectate pentru perioada folosirii unei anume h~rtii. Nu trebuie neglijat
riscul ca unele h~rtii foarte bune sa cedeze la o umezire prelungit`
sau s` nu mai preia semne gravate fine \n cazul unei usc`ri insistente.
Dat fiind c` e prima oar` c~nd HARTIA apare ca reper \n
preocup`rile noastre se cuvin unele preciz`ri.
Prima subliniere ar fi h~rtia este \ntr-adev`r un element cheie \n
inventarul lucrurilor care conlucreaz` la calitatea unei gravuri.
O plac` perfect gravat`, \ncerneluit` [i imprimat`, nu-[i dezv`luie
calit`]ile dec~t pe o coal` de h~rtie la \n`l]imea calit`]ilor gravurii,
fabricat` special pentru acea tehnic`, cu o grosime, ton [i grad de
\ncleiere potrivite numai acelui tip de gravur`.

53

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Grosimea, stabilit` prin greutate pe metru p`trat, garanteaz` o bun`


preluare a cernelii din [an]uri [i o cuvet` pregnant`. n cazul unei
\ncleieri prea saturate, cerneala nu va fi bine primit`; o prezen]`
inegal` a cleiului \n masa de celuloz` va genera prelu`ri nesigure
ale cernelii iar \n cazul unei lipse de clei, h~rtia, sem`n~nd a sugativ`, se dezmembreaz` desf`c\ndu-[i mici f~[ii care r`m~n \n
incizii.
ntr-adev`r, calitatea unei h~rtii ce ar r`spunde exigen]elor
imprim`rii unei pl`ci incizate manual, nu este chiar o problem`
minor`, acesta fiind [i motivul pentru care adev`rata h`rtie de
gravur` este fabricat` de profesioni[ti ai domeniului, av~nd denumiri [i pre]uri ce ofer` garan]ii de utilizare.
Pe l~ng` asigurarea acestor calit`]i, o sum` de firme superspecializate str`duie s` ofere [i altele gravorilor con[tien]i de importan]a
vital` a acestui reper [i \n egal` m`sur` celor capabili s` le poat`
cump`ra.
O preocupare \n ultimii dou`zeci de ani, eliberarea h~rtiei de elemente acide, care o \ng`lbenesc [i o \mb`tr~nesc prematur, a m`rit
[i ea costul acesteia. in~nd seama c` h~rtiile preten]ioase se fac
manual, \n [arje [i tiraje mici, nu e de mirare c` au ajuns foarte
pre]ioase, mai ales la propriu din p`cate.
n general, pentru o h~rtie fabricat` special pentru gravur`, un timp
de umezire de o or` este suficient iar o perioad` de 30 minute de
]inere \ntre sugative, pentru \ndep`rtarea excesului de umiditate,
este de asemeni suficient.
Manevrarea \n vederea a[ez`rii pe plac` pentru imprimare sau la
ridicare dup` trecerea prin pres` se face cu m~nile curate sau cu ajutorul unor buc`]ele de h~rtie folosite precum pensetele, \ntre degete.
Un surplus de h~rtie t`iat` \n formate, umectat` [i r`mas` neimprimat` poate fi p`strat` mai multe zile \n frigider, \n plicuri de plastic, \nchise bine.

54

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Opera]iuni de prob`nu se fac \n cazul pointe-seche-ului dec~t la mare nevoie, \ntruc~t


fiecare imprimare de prob`, numit` "stadiu" \n mod curent,
\nseamn` de fapt o par]ial` strivire, o anulare a pre]ioaselor b`rbi.
Imprimarea, realizarea tirajului, p`strarea [i notarea:
fiecare grosime de plac`, cu diferen]e ce se situeaz` \ntre 0,3 mm.
[i 3mm. presupune atente regl`ri ale presiunii presei de gravur`.
Acest tip de pres` asigur` o trecere a pl`cii gravate, acoperite de
h~rtie, peste care se a[terne o foaie de p~sl`, pe sub un cilindru rotitor ap`s~nd pe un blat metalic ce se mi[c` orizontal.
Prin trecerea sub cilindru a unei pl`ci de aceea[i grosime cu cea
gravat` se poate face proba calit`]ii presiunii, a eficien]ei p~slei ce
asigur` ap`sarea elastic` a h~rtiei pe metal, ad~ncimea "cuvetei"
adic` a depresiunii realizate de ap`sarea pl`cii \n grosimea h~rtiei.
Dup` reglarea presiunii ce va trebui s` garanteze [i egalitatea ei pe
toat` suprafa]a pl`cii, se poate \ncepe tirajul. Ridicarea p~slei,
a[ezarea pl`cii pe blatul presei, a[ternerea h~rtiei, repunerea p~slei
[i manevrarea presei se vor face cu m~inile curate
La executarea tirajului se va ]ine seama de opera]iunile de prob`
dar, \n principiu, mi[carea p~rghiilor sau a ro]ii presei trebuie s`
garanteze o mi[care lent` [i egal`.
Orice oprire sau \nt~rziere, \n timpul trecerii pl`cii pe sub cilindrul
care preseaz`, vor da na[tere unor segmente imprimate mai puternic, unor por]iuni mai pregnante.
Succesiunea acestor opera]iuni, cu toate precau]iile pentru pastrarea
cur`]eniei [i a observ`rii unor norme de protec]ie, trebuie bine
\nv`]at`, sub instruirea unui profesionist, pentru formarea unor
instincte corecte.

55

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Pl`cile din cupru, alam` sau zinc asigur` la pointe- seche \ntre 6-8
exemplare de calitate, asem`n`toare, cele din aluminiu pierd mult
mai repede efectele b`rbilor [i garanteaz` maximum 4-5 exemplare, foliile de plastic rigid sau film de radiografie au o cuvet`
infim` [i o plasticitate redus` dar au un tiraj mai ridicat datorit`
elasticit`]ii "b`rbilor".
Acest maximum de exemplare este determinat de dificultatea prezerv`rii acestora \n timpul presiunii la imprimare.

P`strarea gravurilorse face \ntre foi]e protectoare, \n teancuri de dimensiuni


asem`n`toare, \n cutii sau sertare \nchise, la umbr` [i \n condi]ii
egale de clim`.
La pointe-seche linia are dificult`]i evidente de na[tere. n m~na
gravorului, antrenat` \n a descrie semne pe h~rtie, se afl` un ac
ascu]it confruntat cu un material pu]in dispus la zg~riere. De la
primele tentative, artistul va sim]i c` tedin]a natural` a acului e s`
alunece pe trasee mai pu]in previzibile. Micile defec]iuni de
ascu]ire sau anumite st~ng`cii provoac` semne dure acolo unde se
doreau delicate, linii col]uroase \n zone unde ar fi fost indicate cele
unduioase.

Exemplarele imprimate, \nc` u[or umede, se a[tern \ntre dou` h~rtii


absorbante, \n teanc [i \n final la pres`, sub o plan[et` lestat` de alte
greut`]i. Pentru o uscare corect`, f`r` prea multe deform`ri, o
p`strare la pres` de minimum 48 de ore este recomandat` cu
obliga]ia de a schimba la fiecare 24 ore sugativele. Se va evita astfel riscul form`rii mucegaiului sau a altor parazi]i de tipul ciupercillor.
Tirajul reprezint` acel num`r de exemplare foarte asem`n`toare de
la primul p~n` la ultimul, restul de exemplare, de prob`, cu anume
\ncerc`ri inten]ionate, cu modific`ri, vor fi notate ca probe, stadii,
exemplare de artist etc.
Lu~nd cazul unui tiraj de 8 exemplare notarea num`rului se face \n
st~nga foii cu o frac]ie av~nd la numitor cifra 8 iar la num`r`tor
cifrele de la 1 la 8, \n ordinea \n care consider` artistul c` se pierde
calitatea primelor exemplare.
Astfel, \n principiu, gravura notat` cu 1/8 este mai pre]ioas` dec~t
cea notat` cu 6/8. Tot \n principiu, enun]area tehnicii folosite, titlul
lucr`rii, anul execu]iei [i semn`tura autorului se noteaz` \n continuare spre dreapta, \n vecin`tatea cuvetei.
Se folose[te \n general un creion tare pentru ca u[oarele deform`ri
pe care le las` \n momentul not`rii s` fac` imposibil` [tergerea [i
modificarea.

56

in~nd seama de cele de mai sus, putem eticheta linia apar]in~nd


pointe-seche-ului ca st~ngace, inexact`, cu riscuri de fr~ngere, cu
grani]e nesigure dar fermec`toare tocmai prin naivitatea [i c`ldura
ei. Prin prezen]a b`rbilor, are prelungiri [i laturi catifelate, dar at~t
de delicate \nc~t au via]` scurt`.
Din mai multe motive, pendul~nd \ntre lejeritatea abord`rii [i dificult`]ile tipice, ea poate fi, \n egal` m`sur`, linia \ncep`torilor dar
poate r`spunde [i exigen]elor unor practicieni rafina]i.
Pointe-seche-ul are deci acea linie fin`, cu trasee destul de libere,
cu sub]irimi de la volatil la viguros, dar cea mai pregnant` tr`s`tur`
este f`r` \ndoial` prezen]a acelor griuri lejere, \n degradeu, care
inv`luie linia, imaginea \n general.
Un desen preg`titor \n tu[, cu peni]a, diluat pe alocuri cu semitonuri
sau un altul \n creion, cu estomp`ri cu degetul ar fi proiecte
sem`n~nd destul de bine cu posibilit`]ile acestei tehnici.
Deloc \nt~mpl`tor, paginile rezervate acestei tehnici, sunt
numeroase.
La toate nivelurile prezent`rii, se impun aten]iei noastre detalii

57

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

care, poate mai mult ca \n cazul altor tehnici de gravur`, fac mai
proeminent rostul studiului nostru.
ntr-adev`r, trucurile profesionale de transpunere a unui proiect
sunt aici prea pu]in eficiente, controlul total al gesturilor incizante
este de neimaginat, doar controlul semnelor realizate la un moment
dat este posibil printr-o u[oar` \ncerneluire.

Stampele numerotate de la 1/8 la 8 /8, de exemplu, vor marca tot


at~tea decizii sau incertitudini ale artistului, fidel transpuse pe delicata foaie de gravur`.
Numai el va decide care dintre acelea merit` s` fia marcate \naintea
altora.
i poate astfel, vom putea \n]elege calitatea de neegalat al unui
exemplar imprimat printr-o tehnic` tradi]ional` de gravur` fa]` de
cea mai performant` tehnic` modern` de multiplicare a unei imagini artistice...

n ceea ce prive[te adev`rata \ncerneluire pentru tiraj, toate dificult`]ile imaginare par a se alia \mpotriva artistului: diferen]ele de
calitate sau v~scozitate a cernelii, abia sesizabilele diferen]e de
c`ldur` a pl`cii sau ale presiunii m~inii gravorului pot da importante deosebiri de hr`nire a [an]urilor.
Dar poate c` cea mai important` opera]iune este, a[a cum
men]ionam, cea a [tergerii pl`cii. Pe de o parte, numai o anumit`
experien]` profesional` poate gira calitatea alburilor [i a griurilor
realizate prinntr-o [tergere mai mult sau mai pu]in energic`, pe de
alt` parte, tensiunea acelor gesturi va trebui, cel pu]in ipotetic,
repetat` la un nivel identic, pe parcursul micului tiraj...
Orice gravor poate m`rturisi c` de fapt, \]ncerneluirea unei pl`ci
gravat` \n pointe-seche reprezint` o aventur` unic`, chiar dac` este
supus` ideii de serie \n principiu egal` ca exemplare.
Avem aici argumente de for]` pentru a sublinia cum calit`]ile spre
figurare, at~t de subtil nuan]ate ale acestui tip de gravur`, ajung la
o ]inut` plenar` numai \n situa]ia unei st`p~niri avizate ale
atributelor tradi]ionale.
Cu adev`rat, nici cea mai performant` tehnic` tipografic` nu va
putea transpune at~t de fidel gestul artistic al unui creator. O ipotetic` analiz` la nivel macro a unui gri, realizat printr-o [tergere
anume, va dezv`lui desigur semne distincte, realizate prin u[oare
mi[c`ri ale fibrelor ce efectueaz` [tergerea \n acele momente succesive.

AQUA FORTE
(Prezentarea tehnicii, a materialelor, incizarea [i corodarea, imprimarea)
Numele, care \n latin` \nseamn` ap` tare, se refer` bine\n]eles la
folosirea acidului pentru corodarea metalului, pentru realizarea
ad~ncimii inciziilor.
Aliat` sau nu cu aqua-tinta, ea reprezint` cea mai r`sp\ndit` tehnic`
a arti[tilor gravori ai lumii, mai ales c` ofer` un inventar de semne
plastice foarte amplu [i nuan]at, posibilit`]i de figurare practic
nelimitate.
Elementele care fac specificul acestei tehnici sunt acidul [i verni-ul.
Spre deosebire de pointe-seche, unde gravarea se realiza cu "acul
uscat ", \n acest caz, acul gravorului zg~rie cu lejeritate un strat protector, r`[inos, de verni, l`s~nd acidului sarcina dificil` de a realiza
incizii mai superficiale sau mai ad~nci, linii mai sub]iri sau mai viguroase.
Caracteristica fundamental` a acestei tehnici este faptul c` elementul de limbaj manevrat \n exclusivitate este linia, cu valori de calitate [i dimensiuni, \n intersect`ri [i ha[uri variate.
n fine, fiind vorba de un gen apar]in~nd tiparului ad~nc, este evident ca ad~ncimea inciziei confer` un plus de calitate semnului
plastic.

58

59

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Principiul tiparului ad~ncconst`, evident \n exploatarea atributelor unor excav`ri din planul
unei suprafe]e metalice de a re]ine cerneala tipografic` [i de a
imprima semne plastice sau litere.
Este u[or de re]inut ca suprafa]a activ` este cea ad~nc`, cea din care
s-au extras por]iuni de material [i \n care se poate aduna cerneal`
pentru a putea fi mai apoi preluat` de h~rtie prin imprimare.
n cazul tiparului industrial, raclete foarte eficiente cur`]` suprafa]a
neted` a pl`cii de metal, asigur~nd alburile [i las` \n [an]uri
cerneala care va imprima semnele dorite.

excep]ie important` o constituie tabla de fier laminat` care pretinde


ca stratul lucios [i dur s` fie polizat p~n` la \ndep`rtare, ca mai apoi
s` se procedeze la o decapare cu peroxid de sodiu. Este foarte
important` degresarea pl`cii prin [tergerea energic` cu un solvent
de tipul: tiner, neofalin`, aceton`, toluen, pentru c` astfel se asigur`
o priz` bun` a verni-ului.

Materiale specificesuporturile de metal ideale, verificate prin tradi]ie, r`m~n cuprul [i


alama, u[or de laminat [i de [lefuit, u[or de corodat cu acizi av~nd
concentra]ii bine determinate de tipul de aliaj folosit. Linia corodat`
\n aceste materiale este bine controlabil` la atac`rile succesive [i,
mai ales, este rezistent` la un num`r mare de exemplare. n ultimele
decenii ale secolului au fost folosite [i pl`cile de zinc tipografic, cu
rezultate convenabile. Odat` \ns` cu dispari]ia treptat` a
zincografiei din sistemul poligrafic, gravorii \ncep s` foloseasc` [i
tabla de fier laminat`, uneori u[or galvanizat`.
Diferen]ele \ntre aceste materiale vor determina [i modalit`]i distincte de [lefuire [i preparare. Dat` fiind importan]a acidului \n
realizarea corod`rii, acul de gravat este acum mult mai modest, \n
linii mari, orice ac ascu]it relativ, prins \ntr-o mandrin` sau alt
obiect asem`n`tor, \[i achit` sarcina.
Preg`tirea pl`ciiconst` \n asigurarea planit`]ii, a gradului de [lefuire, a netezirii
muchiilor prin planuri de 45 de grade, acestea sunt opera]iuni
asem`n`toare cu cele de la pointe-seche. Se folosesc materiale [i se
asigur` grade de luciu func]ie de calitatea aliajului de baz`. O

60

Verni-urile [i vernisarea pl`ciiVERNI = o substan]` r`[inoas`, cu grade diferite de v~scozitate [i


transparen]`, de duritate sau moliciune, av~nd ca rost acoperirea
pl`cii de metal \naintea corod`rii (atac`rii) cu acid. El protejeaz`
suprafa]a plan` [i lustruit` a pl`cii, (suprafa]a inactiv`), fa]` de
ac]iunea coroziv` a acidului.
n condi]ii de calitate mai modeste el va proteja [i spatele pl`cii de
metal atunci c~d este cuvundat` \n cuva de acid
Re]etele de preparare a verni-urilor difer` \n func]ie de tipul de
semn plastic familiar artistului sau inten]ionat de acesta pentru o
anume lucrare: liniile vioaie, cu arabescuri lejere pretinz~nd un
verni mai sub]ire [i elastic iar liniile ap`sate [i dure unul mai rezistent pentru atac`ri mai ferme.
n egal` m`sur` semne mai certe pretind verni-uri elastice dar [i
rezistente \n vreme ce semne mai difuze pot fi ajutate la atacare de
verni-uri fie casante, fie grase [i moi etc.
Tot astfel vom remarca mai multe tipuri de atacare cu acid, mai
\ncete [i sigure sau, dimpotriv`, brutale, rapide, pentru c` p~n` [i
la acest subiect \[i pune amprenta temperamentul artistului.
n consecin]`, nu \n ultimul r~nd, personalitatea artistului,
instinctele lui plastice \l orienteaz` c`tre cel mai potrivit verni pentru nevoile sale.

61

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Pe l~ng` adev`rul \nduio[`tor c` principalele scule \n domeniul


gravurii \n metal au r`mas neschimbate sub aspectul rosturilor [i al
v~rfurilor de metal precum [i al m~nerelor, se mai pot remarca, \n ilus tra]ia de pe pagina opus`, dou` activit`]i la fel de pu]in schimbate
p~n` \n zilele noastre. Este vorba de marile ecrane de h~rtie ceruit`,
semitransparent`, a[ezat` \n calea luminii directe pentru a p`zi ochii
de un efort prea intens la citirea inciziilor pe plac`.
Se mai poate remarca \ns`, chiar \n centrul-dreapta al compozi]iei pr o cedeul de afumare a placii, alt` opera]iune r`mas` aceea[i, timp de
secole, p~n` \n zilele noastre... (acela[i dic]ionar Dalambert)

Verni clasic- se aplic` cear` de albine prin \nc`lzire [i uniformizare


cu ruloul, se presar` prin pudrare un strat de colofoniu (sac~z) [i se
afum` cu flac`ra unui m`nunchi de lum~n`ri. Substan]a neagr`
depus` este de fapt negru de fum, utilizat \n re]etele multor cerneluri negre dar aici av~nd ca rost posibilitatea citirii liniilor trasate.
Este stabil [i rezistent, se poate lucra pe el [i la c~teva luni de la
preparare iar elasticitatea lui garanteaz` linii cu muchii curate, f`r`
contururi zdren]uite. Din acest motiv este preferat pentru lucr`ri cu
detalii de fine]e, cu ]es`turi de linii sub]iri.
Se recomand` totu[i folosirea unei pun]i , (un obiect din lemn, o
sc~nduric` cu dou` picioare laterale) pentru a evita contactul
\nt~mpl`tor cu m~na liber` ce l-ar putea \ndep`rta accidental.
Verni cu smoal` [i benzin` - uscare lent`se m`run]e[te smoala (bitumul) [i se las` la dizolvat \ntr-o cantitate egal`
de benzin`. Dup` 24 de ore se mai poate dilua p~n` la concentra]ia dorit`.
Se usuc` \n 4-5 ore dar e foarte rezistent, put~nd fi gravat [i dup` c~teva
s`pt`m~ni f`r` riscuri de spargere.
Este unul dintre cele mai ieftine [i u[or de preparat verniuri. poate fi
p`strat f`r` precau]iuni speciale [i nu e de mirare c` e preferat \n egal`
m`sur` de profesioni[ti [i de \ncep`tori.

62

63

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Verni cu smoal` [i cear` de albine uscare rapid` Se adaug` sac~z, tiner, (sau neofalin`, diluant 506)
Smoala se tope[te la o plit` electric`, evit~nd surse cu flac`r`, se
adaug` ceara dizolvat` \n prealabil \n terebentin` [i sac~zul dizolvat \n alcool tehnic.
Dat fiind gradul \nalt de inflamabilitate, procesul pretinde o aten]ie
avizat`, \ndep`rtarea de sursa de c`ldur` dup` omogenizare [i, mai
ales, dizolvarea cu tiner pentru fluidizare, abia dup` r`cire.
Este de asemeni un verni rezistent, asigur~nd margini curate.

vopsit` cu verni cu mi[c`ri lente, pentru a evita formarea bulelor de


aer, de sus \n jos [i f`r` a reveni. V~scozitatea corect` va asigura o
acoperire egal`, f`r` diferen]e de grosime. Aceast` egalitate a stratului este extrem de important` \ntruc~t un gest egal, tinz~nd s`
traseze o linie de aceea[i calitate, se poate bloca \ntr-o barier` de
r`[in` mai groas` sau mai dur`. \ntrerup~nd ductul.
Evident c`, func]ie de re]eta verniului, vor trebui respecta]i timpii
de uscare \nainte de a proceda la lucrul prin zg~riere.

Aplicarea verni-ului pe plac`:


l`s~nd la o parte a[ternerea prin centrifugare, modalitatea curent`
de a acoperi cu verni este urm`toarea: placa, u[or \nclinat` este

Transpunerea proiectuluiva ]ine seama de faptul c` suprafa]a de lucru este \n general neagr`
sau brun \nchis, a[a \nc~t indigoul din cazul pointe-seche-ului va fi
\nlocuit cu o foi]` fin` de h~rtie albit` cu pastel alb. Aceast` dificultate de a urm`ri trasee albe pentru semne ce vor construi linii negre,
precum [i aten]ia pentru zg~rieturi luminoase, pe suprafa]a metalului descoperit de verni, va fi prezent` pe tot timpul lucrului.
Frustrarea artistului de a nu putea controla calitatea [i cantitatea
liniilor pe care le vede \n negativ nu poate fi anulat` dec~t prin
stadii, prin imprim`ri de control sau, evident, printr-o ampl` experien]` (a[a cum unii fotografi afl` multe despre fotografie privind
doar negativul).
Aceasta este una din tr`d`rile identificate \n sec]iunea dedicat`
figur`rii a acestei lucr`ri. Inconfortul este evident pentruc` pe de o
parte, \nc` din aceast` faz`, avem un desen \n negativ care va fi
construit cu zg~rieturi. Mai apoi, acele zg~rieturi, foarte luminoase
pentruc` descoper` mici por]iuni de metal str`lucitor vor fi ele
\nsele semne negative, figur~nd \ns` viitoare semne pozitive, negre.
Imprim`rile de control presupun \ns` [tergerea pl`cii de verni,
\ncerneluiri [i imprim`ri de prob`. Pe de alt` parte interven]iile cu
acul pe placa \ncerneluit` din nou nu mai pot avea raport`ri cu
inciziile dinainte, sub aspectul luciului metalic, ci cu traseele negre
din imprimarea de control.

64

65

Verni casant- se folose[te smoal` sau asfalt de Siria, tiner sau neofalin`. Prepararea seam`n` cu cea a verni-ului dinainte, cu
aten]ionarea c`, \n cazul asfaltului de Siria nu e necesar` \nc`lzirea.
L`s~nd la o parte folosirea lui pentru ob]inerea unor linii cu margini zdren]uie, mai "plastice", este util [i pentru acoperirea spatelui
pl`cii sau a unor corecturi \n timpul lucrului.
Verni moale- se amestec` smoal`, (sau asfalt de Siria), cear` de
albine, sac~z, tiner (neofalin`), seu de oaie. Prepararea este identic`
cu a celor de mai sus, re]in~nd c` \n final se adaug` seul de oaie \n
propor]ie de 2/3.
(e folosit \n a[a numita tehnic` a verni-ului moale (verni mou) sau
tehnica creionului, v~rful acestuia, pres~nd o foi]` de h~rtie plasat`
deasupra, ridic`, lipe[te pe h~rtie trasee cu contururi moi, incerte,
numele deci fiindu-i justificat [i de aspectul liniilor realizate astfel.
ntr-un mod deloc \nt~mpl`tor, semnele realizate dup` corodare,
\ncerneluire [i imprimare, seam`n` cu urmele desenate de un creion
moale sau conte.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Zg~riereaPentru cazul aquei-forte, nu se pun probleme deosebite, nici m`car


pentru calitatea v~rfului. Un singur lucru trebuie observat cu
aten]ie, zg~rietura trebuie \n mod obligatoriu s` str`bat` stratul de
verni pentru a permite acidului s` ajung` la suprafa]a metalului.
Corodarea, atacarea cu acidare ca rost prelungirea gestului artistului, care, zg~riind superficial
un strat de material nu prea dur, dore[te incizii puternice [i gradate
in suprafa]a de metal. Acest lucru se realizeaz` prin cufundarea
pl`cii, cu verni-ul zg~riat, \ntr-o baie cu acid \n concentra]ii variate.
nainte de atacare \ns` spatele pl`cii de metal trebuie protejat cu un
strat de verni sau, mai curent, cu scotch lat sau cu benzi adezive.
Avantajul gravurii \n aqua-forte este \n principal acela c` o linie
egal` produs` de acela[i gest \n momentul zg~rierii verni-ului,
poate c`p`ta grade de importan]`, prin ad~ncime [i l`]ime, foarte
diferite.
Este vorba de binecunoscutele atac`ri \n trepte.
O suprafa]` format` din intersec]ii de linii poate fi atacat` \n acid
c~teva minute; dac` se acoper` o jum`tate din aceast` suprafa]` cu
verni [i se reatac` alte c~teva minute, va rezulta un c~mp cu ha[uri
mai ferme. Dac` mai acoperim \nc` o parte din aceast` suprafa]` cu
verni [i l`s`m pu]inul r`mas alte c~teva minute sub ac]iunea acidului, vom avea pe acea mic` suprafa]` o re]ea de linii foarte negre [i
groase.
Dup` sp`larea de verni, remarc`m cum un c~mp realizat din linii
ha[urate egal \n momentul ini]ial, devine o al`turare de trei c~mpuri
mai mici cu incizii evident diferite.
Acesta este principiul atac`rii \n trepte.

66

67

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Dup` cum se poate observa \n imaginile anterioare, elemente de struc tur` ini]ial` a desenului, de limpezire a formelor [i valorilor, pot fi abor date \n etape, de la simplu la complex, de la schi]` la figurare detaliat`,
de la prezen]` discret` la forme proeminente, de la liniar, la clar obscur... A tacarea \n trepte permite artistului nu numai un control ritmic
ale modului \n care st`p~ne[te imaginea ci, mai ales, monitorizarea
etapelor tehnice de corodare [i a r`spunsului acestora \n palierul
reprezent`rii plastice.

profesioni[ti preten]io[i, probele acestea sunt absolut necesare.


Gravorii cu experien]` palpeaz`, controleaz` cu un v~rf de ac sau
cu unghia ad~ncimea [an]ului gravat [i se pot pronun]a asupra eficien]ei atac`rii [i deci asupra momentului \ncheierii corod`rii.
Se impune s` men]ion`m [i un alt lucru argumentat [i el de documente de epoc` ale istoriei gravurii. Adesea, tehnica gravurii pe
metal prin corodare se completa [i cu una sau am~ndou` celelalte,
incizarea sau ([i) zg~rierea. Acestea din urm` serveau unor ad~nciri
de tonuri, unor preciz`ri de construc]ie sau valoare, unor corect`ri,
prin ad`ugare de nuan]e. Exist` \n egal` m`sur` gravuri \n d`lti]`
"ajutate" de interven]ii ulterioare \n aqua-forte, \n special \n zona
fundalurilor.
La aceast` tem` a corod`rii mai putem face \nc` o aten]ionare
privind stilul de lucru cu acidul, op]iunile gravorului asupra rela]iei
acid-timp.
Este vorba de \nscrierea pe o rut` de lucru cuprins` \ntre solu]iile
1: - atac`ri pe timp lung cu acid pu]in agresiv sau
2: - atac`ri rapide cu acid concentrat.
Rezultatele sunt aparent asem`n`toare, primul caz garanteaz`
[an]uri sigure, cu v`i curat s`pate dar pentru unii cu un aspect rece,
cel de al doilea \n schimb, prezint` atac`ri mai dure, cu [an]uri
av~nd margini zdren]uite, de la spargerea verniului pe alocuri dar
mai sincere, mai expresive. Aceste op]iuni ]in \n principal de dou`
aspecte. Pe de o parte tipul de mesaj al lucr`rii poate impune un
anume stil pentru tehnic`, pe de alta, \n mod cert [i temperamentul
artistului are un cuv~nt greu \n alegerea tehnicii.

Corodarea \n trepteare deci ca principal` virtute faptul c` poate modula aceea[i incizie
ini]ial` numai prin acoperiri par]iale [i atac`ri succesive cu acid.
Astfel, pe un arabesc de linii, cu un grad modest de nuan]`ri, un
gravor cu experien]` poate, prin acopeririea unor suprafe]e cu verni
[i cufund`ri \n acid, s` ob]in` semitonuri.
n fapt, stampele reprezent~nd stadiile unor lucr`ri \n aqua-forte din
secolele trecute dovedesc acest lucru, etapele atac`rilor \n trepte
fiind folosite mai ales pentru etape ale figur`rii \n trepte.
n felul acesta, prima corodare ad~ncea \n plac` un desen mai u[or,
economic dar care marca elementele de orientare ale figur`rii, o a
doua definea ceva mai mult forme, valori, ad~ncimi iar ultimele
atac`ri ad~nceau nuan]e, corectau, puneau accente.
Acest fel de lucru este firesc [i convenabil pe mai multe planuri.
Mai \nt~i reprezint` o modalitate de a controla procesul figur`rii pe
etape de complexitate, prin definire, ad`ugare, ad~ncire, acestea
gir~nd o cale fireasc` de a-l st`p~ni, prin etape logice [i succesive.
Pe de alt` parte, dup` cum observ`m, aceast` abordare este foarte
asem`n`toare cu cea urmat` \n modul de figurare de tip [evalet.
Dac` opera]iunile men]ionate mai sus se efectueaz` pe teste, pe
marginea lucr`rii, f`r` a afecta desenul propriuzis, se poate vorbi de
atac`ri de prob`.
n cazul \ncep`torilor sau a unor lucr`ri importante, sau pentru unii

68

Brunisareaca opera]iune de corectur` nu pune probleme deosebite, trebuie


doar plecat de la premiza c` rezultatele ei sunt par]iale, nu pot
corecta \n totalitate.
n cazul abord`rii ei, ca tehnic` de figurare prin alb, pentru mezzo-

69

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

tinta, gravorul se poate baza pe un mic inventar de brunisoare sau


\[i poate adapta c~teva, cu planuri de atac [i curburi adecvate,
modalit`]ii personale de figurare.
Eventualele gre[eli de atacare, cum ar fi liniile prea ad~nci ce ar
produce por]iuni de desen mai \ntunecate, pot fi par]ial corectate cu
un obiect metalic cu extremitatea rotunjit`, boant`, numit` brunisor.
Acesta, strivind oarecum [an]urile, le \ngusteaz`, rezultatul fiind o
]es`tur` de linii mai sub]iri.
Acizii folosi]i pentru corodaresunt: cel azotic, clorhidric, clorura feric` sau chiar o solu]ie de sod`
caustic` \n cazul aluminiului. Concentra]iile lor, modul de diluare,
recomand`rile de folosire constituie teme prea importante pentru a
fi enun]ate doar \n aceast` lucrare de sintez`. Folosirea acestora trebuie deprins` numai sub atenta \ndrumare a unui profesionist,
riscurile de accident sunt prea mari. (Opera]iunea de diluare a
acidului prin amestec cu ap`, f`cut` incorect, poate produce
explozii sau incendii)
Deopotriv`, sistemele de ventila]ie \n timpul atac`rii, apropierea
fe]ei [i respira]ia \n prezen]a vaporilor de acid, amestecul lichidului
cu pene sau m`nunchiuri de fire din plastic pentru a evita atac`ri
accidentale, folosirea m`nu[ilor pentru manevr`ri ale pl`cii \ntre
atac`ri, reprezint` un domeniu de instruc]ie de mare rigoare.
Notarea vechimii acidului, a gradului de concentra]ie, efectuarea
unor probe chiar \naintea atac`rii pentru tiraj, asigurarea unor temperaturi egale de p`strare, dat fiind c` diferen]ele de temperatur`
dau grade diferite de putere a corod`rii, sunt [i ele teme importante.
tergerea pl`cii dup` corodare: se face cu un solvent puternic cum
ar fi tiner-ul, neofalina, toluenul sau benzina, ]in~nd seama \n principal de solventul care a stat la baza prepar`rii verni-ului, un verni
preparat cu un anumit solvent va fi evident mai bine sp`lat cu
acela[i tip de solvent.

70

Detaliu dintr-o gravur` \n aqua-forte de Goya, din ciclul: "Dezastrele


r`zboiului".
Iat` din nou cum, atunci c~nd tipul de imagine se dore[te sever` [i
[ocant`, c~nd mesajul plastic tinde s` aibe for]a unui pamflet, artistul
oblig` o anumit` tehnic` s` se supun` acestor deziderate.
Chiar dac`, prin tradi]ie, aqua-forte permite semne sinuoase [i delicate,
cu detalii oric~t de numeroase, aici avem de-a face cu semne grafice
extrem de simple [i, mai ales, dure. Calitea acestor semne sugereaz` o
corodare cu acid concentrat, pe o perioad` scurt`.
Traseele rigide, cu un inventar de sensuri inten]ionat economic, trimit
privitorul mai degrab` spre xilogravur`, spre severitatea acelui gen de
gravur`.

ncerneluirea\n cazul aquei-forte nu prezint` dificult`]i prea mari, spre deosebire


de pointe-seche, cerneala se poate ap`sa pe plac` cu o raclet` elastic` pentru \nceput, se poate [terge cu materiale textile mai ferme
prin mi[c`ri rotative cu ap`sare moderat`, [i finaliz`ri mai atente cu
canafas sau tifon.

71

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Pentru alburile puternice, la [tergerile locale, se vor folosi acelea[i


petice de h~rtie de ziar. E de notat c`, func]ie de calitatea [i gradul
de v~scozitate a cernelii, \ncerneluirea se poate face la rece sau la
cald. n aceast` din urm` situa]ie, placa gravat` se \nc`lze[te pe o
tabl` a[ezat` deasupra unui re[ou electric. n mod evident, oportunitatea \nc`lzirii [i gradul anume se vor corela cu tipul [i calitatea
cernelii, cu v~scozitatea ei.
Opera]iunile ulterioare de umezire a h~rtiei, de imprimare [i de
manevrare a presei, de realizare a stadiilor sau a tirajelor de prob`,
de p`strare, de uscare [i notare a tirajului, sunt acelea[i ca \n cazul
tehnicii pointe-seche, descris` mai \nainte. Trebuie notat \ns` un
lucru de mare importan]`, acela c` datorit` fermit`]ii inciz`rii prin
corodare cu acid, tirajul posibil \n tehnica aqua- forte este cu mult
mai mare ca \n cazul tehnicii pointe-seche, garant~nd zeci [i zeci de
exemplare.
Aqua forte dispune de o linie mult mai u[or de realizat.
Acul gravorului nu se mai confrunt` cu opozi]ia capricioas` a metalului; ea nu are de br`zdat dec~t un strat sub]ire de verni.
n consecin]` traseele realizate sunt cu mult mai aproape de inten]ia
desenatorului. ndr`znesc s` presupun c`, pe l~ng` alte motive
fire[ti [i mult mai ancorate \n interese profesionale, descoperirea
gravurii cu ajutorul verni-ului a fost determinat` [i de interesul
arti[tilor-pictori, frustra]i de posibilitatea unor gesturi de figurare
mai "la \ndem~n`".
ntr-adev`r, m~na desenatorului, eliberat` de stress-ul gestului prea
controlat, ca \n cazul pionte-seche-ului sau, a[a cum se va vedea, \n
cel al d`ti]ei, poate descrie acum trasee mult mai libere.
Pe de o parte, rezisten]a slab` a verni-ului de pe plac` ofer` posibilita]i quasitotale mi[carii acului . Se pot schi]a trasee dintre cele
mai fluide, arabescuri \ndr`zne]e, intersect`ri cu cele mai variate
unghiuri. Gestul, implicarea muscular` r`spund unor extrem de

variate comenzi mentale, se coloreaz` cu ample grad`ri temperamentale, au deci ca rezultat la acest prim nivel de semne abia
trasate, o alc`tuire marcat` de personalitatea autorului .
Vibrarea traseului unei linii a fost realizat` la acest nivel fie prin
efectul controlat mental, de ad`ugare, de \ngro[are, prin alipirea pe
un traseu determinat a \nc` uneia sau mai multor linii, fie, \n baza
unui impuls mai degrab` instinctual, prin ap`sarea mai puternic`,
prin zg~rierea mai profund`.
Prin atacarea cu acid, vibra]iile pomenite sunt ad~ncite, marcate \n
plus . O linie sub]ire, delicat` \nseamn` \n fapt o zg~rietur` abia
sesizabil` \n placa de metal, aproape f`r` ad~ncime iar una mai viguroas` \nseamn` un [an] mai puternic, mai lat dar [i mai ad~nc \n
masa metalului. Practic cerneala de imprimat are \n primul caz
sub]irimea [i transparen]a unui fir de p`r iar \n al doilea, atunci c~nd
se construie[te o linie viguroas`, mizeaz` pe l~ng` grosimea
[an]ului [i pe ad\ncimea lui .
O linie cu o scal` at\t de ampl` de vibra]ie va construi deci prin
re]ele, prin intersect`ri, o plaj` foarte extins` de griuri, cu semitonuri, cu pasaje extrem de rafinate .
De re]inut c` [i linia \n culoare, \n cazul acestei tehnici, beneficiind
de atu-urile enun]ate, poate avea virtu]i suplimentare.
n cazul aquei-forte, semitonurile delicate dispar, ele nu pot fi construite dec~t prin ha[ur`ri, prin suprapuneri de linii, \n schimb
arabescurile permise ofer` m~inii toate posibilit`]ile.
Schi]a preg`titoare pentru gravura \n aqua forte:
dat fiind c`, a[a cum men]ionam, sub aspectul sus]inerii detaliilor
nu exist` practic nici o limit`, un desen cu tu[ \n peni]`, f`r` laviuri, poate garanta compatibilizarea cu posibilit`]ile tehnicii. Este
instructiv de specificat c` atu-ul cel mai important al acesteia, [i
anume calitatea suplimentar` a liniei, oferit` de prezen]a ad~ncimii
ei, nu poate fi notat` \n desenul preg`titor, ea nu poate fi dec~t
mimat`, sugerat`. Acesta este desigur motivul pentru care, invari-

72

73

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

abil, sub aspectul frumuse]ii liniei, al pre]iozit`]ii, exemplarul


imprimat al gravurii este \ntotdeauna mai pl`cut, chiar seduc`tor
fa]a de proiect.
Poate c` frecven]a acestui tip de satisfac]ie explic` de ce unii arti[ti
\[i dedic` \ntregul poten]ial creator gravurii.

de granularea prin r`[ini pentru corodarea tentelor. Structura metalic` a acestei table este inegal` [i cufundarea \n acid produce mici
corod`ri al`turate, rugozitatea ce rezult` este suficient` pentru a
re]ine cerneala tipografic` \n micile alveole, aspectul de tinta fiind
asigurat. Substan]ele folosite pentru ob]inerea structurilor punctiforme pe pl`cile din metal clasice cuprul, alama, zincul - sunt
sac~zul, zah`rul, mici pic`turi de verni sau altele asemenea, capabile ca prin u[oare \nc`lziri sau fix`ri s` adere bine pe metal.

AQUA TINTA
(prezentare, materiale, tehnici specifice, corodare [i imprimare)
Dup` cum sugereaz` numele, este vorba despre un tip de gravur` ce
se bazeaz` pentru corodare tot pe acid, numai c` ]elul urm`rit este
acela de a ob]ine tente, tonuri [i semitonuri. Dac` \n cazul aquei
forte semnul plastic definitoriu era linia [i jocul de intersect`ri ce le
putea stabili ea, de r~ndul acesta semnul specific este pata.
Prin suprapuneri de asemenea pete [i atac`ri \n trepte se poate oferi
un inventar destul de amplu de tente, cu valori cuprinse \ntre griuri
foarte deschise [i negrul cel mai intens.
De regul` aceast` tehnic` \nso]e[te, agrementeaz`, completeaz` o
plac` gravat` \n aqua forte, tentele ad~ncind expresivitatea desenului realizat \n linii ha[urate.
Foarte rar o gravur` se poate baza numai pe jocul de tente pentru a
figura.
Din punct de vedere tehnic, specificul acestei tehnici este ob]inerea
unei suprafe]e punctiforme pe placa de gravur`, cu rezisten]` la
ac]iunea acidului [i cu o bun` aderen]` la metal. Prin tradi]ie, de altfel perpetuat` p~n` \n zilele noastre, substan]a r`[inoas` folosit` \n
acest scop este sac~zul (colofoniul) dar se mai poate folosi [i verniul pulverizat.
Materiale specificeca suport metalic reamintim tot pe acelea preferate \n cazul aquei
forte- cuprul, alama, zincul, aluminiul mai gros de 1 mm.
O men]iune special` o merit` tabla de fier, care nu mai are nevoie

74

Caz rarissim \n opera de gravor a lui Goya, dar [i \n general \n lumea


tehnicii aqua forte, unde figurarea se rezolv` exclusiv prin mijloacele
petelor de gri, \n absen]a total` a liniilor de desen.
Suprafe]ele delicate ale petelor de gri rezolv` at~t planurile de umnbr`

75

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

[i lumin` c~t [i limitarea formelor, definirea acestora \n spa]iul decoru lui. n mod curent, data fiind dificultatea de a limita cu stricte]e
c~mpurile de tinta, arti[tii prefer` trasee liniare care creaz` grani]e
ferme, pe care suprapun petele de gri, posibila incertitudine a acestora
fiind corectat` prin linie.

pulverizate cu verni, cu benzin`.


Ca [i pentru aqua forte, suprafe]ele care au devenit prin corodare
mai ad~nci dec~t presupunea inten]ia proiectului, pot fi par]ial
corectate prin neteziri cu brunisorul, ob]in~ndu-se astfel griuri mai
deschise.
n ce prive[te \ncerneluirea, [tergerea pl`cii, preg`tirea h~rtiei pentru tiraj, lucrurile sunt identice cu cele prezentate pentru tehnica
aqua forte.
Se poate totu[i aten]iona c` \ncerneluirea pentru o gravur` \n culori
presupune o aten]ie sporit`, unde, cel pu]in \n cazul unor suprafe]e
mici, a[ezarea culorii cu v~rfurile degetelor \nseamn` opera]iuni
delicate [i identice. n general e vorba de \ncerneluirea diferit colorat` a unor suprafe]e distincte, cu sau f`r` ajutorul m`[tilor dar
s-au mai realizat lucr`ri [i cu pl`ci (cli[ee) diferite.
n aceast` din urm` situa]ie o problem` delicat` presupun~nd
aten]ie [i exactitate, ar fi potrivirea pl`cilor, riguros de aceea[i
dimensiune, \n aceea[i cuvet`.
Este firesc ca pentru aqua-tinta, desenul preg`titor s` se realizeze \n
laviuri de tu[ dar, bine\n]eles, cu tente plate, a[a cum rezult` din
modul de ac]ionare al acidului pe suprafe]ele pl`cii, prezervate de
verni, \n etape.

Preg`tirea pl`cii\nseamn` o bun` degresare [i acoperirea cu praful sau punctele


r`[inoase.
Praful de sac~z sau zah`rul se presar` cu un soi de solni]` ce are
drept capac o ]es`tur` fin`; \n cazul c~nd se inten]ioneaz` un grain
[i mai mic, o textur` [i mai fin`, praful de sac~z este a[ternut cu ajutorul morii de sac~z.
Practic, \ntr-un spa]iu \nchis, o palet` cu ax agit` pulberea de colofoniu care ajunge s` pluteasc` \n aer precum micile pic`turi de
cea]`. Particulele cele mai mici [i mai u[oare stau mai mult \n aer
a[a \nc~t placa de metal \ntrodus` acolo colecteaz` \n pu]ine minute
un praf foarte fin.
Prin \nc`lzire u[oar`, fiece particul` se lichefiaz` ader~nd mai bine
la metal, evit~ndu-se totu[i topiri mai insistente ce ar crea prin
b`ltire suprafe]e prea mari. n cazul folosirii verni-ului, pulverizarea se poate face cu spray-ul, cu aerograful sau cu ajutorul
unui sufl`tor de gur`, av~nd aceea[i grij` pentru evitarea suprapunerii de puncte.
Dup` prezervarea prin aceast` modalitate a viitoarelor mici spa]ii
albe cu verni de acoperire, placa este supus` corod`rii cu acid care
va ac]iona numai \n jurul zonelor acoperite.
Principiul [i metodele atac`rii \n trepte sunt acelea[i ca \n cazul
aquei forte, iar atac`rile de prob` sunt la fel de necesare. naintea
\ncerneluirilor \n vederea unor stadii sau a tirajului, pl`cile sunt
sp`late cu alcool \n cazul celor prelucrate cu sac~z iar \n cazul celor

76

TranspunereaLa aqua-tinta problema se pune mult mai simplu dat fiind c` acele
c~teva trasee albe transpuse prin h~rtie albit` cu pastel, au un rol
mai u[or, de a marca limitele unor suprafe]e pentru tente. Ba chiar,
\n situa]ia unor prime atac`ri pentru aqua forte, prezen]a liniilor
deja gravate d` repere suficiente pentru viitoarele tente.
Sub aspectul seduc]iei plastice, ar fi de remarcat faptul c` atributele
cele mai conving`toare ale tonurilor deschise sau \nchise ]in de subtile calit`]i ale texturii tentei.
Griurile sunt impuse cu o continu` vibra]ie, sunt catifelate dar pot

77

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

pleca de la palide atingeri c`tre c~mpuri cu negruri surde [i viguroase. For]a de expresie a tonurilor asigurate de tinta rezid` \n
caracteristica principal` a tiparului ad~nc: cerneala nu puncteaz`
plat planul h~rtiei ci \ncarc` reliefuri abia sesizabile ale acesteia,
datorate alveolelor realizate prin corodare. Acele mici excrescen]e
tonate cu cerneal` dau via]` suprafe]ei de ton sau de gri, devin
ne\ndoielnice calit`]ii de textur`.
nc~ntarea unui amator de stampe, care prive[te \ndeaproape o
gravur`, datoreaz` mult frumuse]ii acelor griuri, catifelate prin
acele subtile cait`]i de textur`.
ntr-adev`r materialitatea rafinat` a unor asemenea suprafe]e de
stamp` reprezint` una dintre cele mai importante repere ale
seduc]iei lor plastice iar posibilit`]ile de mimare a acestor atribute
printr-un tipar industrial sunt cu adev`rat reduse.

permis` [i unde nu-[i poate afla locul nici o corectur`, ea d` m`sura


dificult`]ilor [i performan]elor acestei arte.
Este genul de gravur` unde extrema economie de mijloace se aliaz`
cu maxima expresivitate, linia urm`re[te reliefurile formelor [i le
d` ad~ncime prin valori rezolvate cu ajutorul modul`rii ei.
Diferen]ele de lungime, grosime [i ad~ncime se \mplinesc prin gesturi pur manuale dar care respect` de cele mai multe ori o geometrie neiert`tore.
Aceast` tehnic` oblig` meseria[ul s` ating` culmile artei [i pe artist
s` st`p~neasc` me[te[ugul inciziei la nivel plenar.
Pe l~ng` obligatoriile calit`]i ale pl`cilor de metal- suport, pe l~ng`
performan]ele d`lti]elor, sub aspectul metalurgic, al finis`rii, al
for]ei [i rezisten]ei la efortul de incizare, definitorii pentru aceast`
tehnic` r`m~n disciplina [i precizia gestului descris de m~na artistului. Din acest motiv, rarele domenii artistice unde acest tip de
gravur` se mai poate reg`si, sunt desenul de bancnote [i unele
machete de timbre.

Iat` de ce, atunci c~nd se vorbe[te despre materialitate \n domeniul


gravurii, pe l~ng` modalit`]ile specifice ale fiec`rei tehnici de a
sugera materialitatea motivului preluat din lumea vizibil`, ar mai fi
vorba despre atributele concrete ale stampei, despre calit`]ile tactile
ale h~rtiei pe care se r`sfa]` tonuri cu o textur` de o identitate unic`.
Aceast` identitate, aceast` secret` seduc]ie, ar reprezenta tocmai ce
a pierdut tiparul atunci c~nd s-a separat de gravur` dar ar \nsemna
[i atributul cel mai de seam` al genului artistic personalizat tot mai
proeminent de atunci...
GRAVURA CU DLTIA
(prezentare, materiale specifice, incizarea, realizarea tirajului)
Este \n mod categoric una din cele mai vechi [i nobile tehnici de
gravare.
Prin specificul modalit`]ii de figurare, cu linii ce au modul`ri realizate numai prin incizii manuale, prin disciplina [i siguran]a gestului care sap` \n materialul foarte dur, unde nici o gre[al` nu poate fi

Materiale specificepl`cile de metal fac parte \n mod obligatoriu din aliaje pre]ioase
bazate pe cupru [i alam`, au nevoie de lamin`ri [i planit`]i de
excep]ie, pretind [lefuiri impecabile [i nu pot fi incizate dec~t cu
d`lti]e perfect finisate.
D`lti]ele au profile \nV, \n U, \n form` de O sau cu profil p`trat,
func]ie de tipul de incizie inten]ionat, sunt pline [i au o oblic`
ascendent` din spre v~rf c`tre m~na gravorului.
Sub aspectul preg`tirii [i al inciz`riil, lucrurile pot fi deduse din
detaliile men]ionate mai sus, preg`tirea [i \ntre]inerea acestor materiale reprezint` preocup`ri de o foarte special` aten]ie.
A[a cum s-a insistat [i la sec]iunea tehnicii gravurii \n lemn,
ascu]irea acestor d`l]i reprezint` o preocupare serioas`, cu o seam`
de opera]iuni delicate [i atente

78

79

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

IncizareaReprezint` cea mai nobil` dar [i dificil` tehnic` pentru gravura \n


metal.
Numele este foarte potrivit pentruc` \n fapt d`lti]a taie \n plac`
semnele, elimin~nd \n totalitate materialul din [an]ul realizat.
Dup` cu se [tie, linia incizat` acoper`, sub aspectul figur`rii, mai
multe sarcini: limiteaz` forma, o valoreaz`, sugereaz` materialitatea [i, ceea ce \i este foarte caracteristic, subliniaz` volumele prin
trasee care urm`resc curbura formelor.
Aceste sarcini complexe se realizeaz` printr-o linie cu foarte subtile
varia]ii de sens, ad~ncime [i deci de l`]ime, manevrat` pe trasee
drepte sau curbe de o suprem` exactitate.

Detaliul supradimensionat al unei gravuri incizate de Ralph Massard,


dup` "R`pirea Sabinelor" de Louis David, d` m`rturie despre dificult`]ile
de incizare a unor semne at~t de ordonate, ale c`ror curburi, sensuri,
dimensiuni de lungime, l`]ime [i ad~ncime, \nsemn` gesturi extrem de
controlate. (colec]ia Universit`]ii Na]ionale de A rte - Bucure[ti)
Nu este greu de imaginat ce disciplin` a efortului st` \n spatele realiz`rii
acestor linii t`iate \n metal, cu repeti]ii uimitor de exacte [i uneori abia
vizibile cu ochiul liber.
A cest tip de [an]uri, cu o geometrie neiert`toare, mai pot fi g`site \n zilele
noastre, doar pe unele bancnote, precum dolarii sau euro, create \n spiri tul marilor realiz`ri din secolele al X V II -lea [i al X V III-lea.

80

Calitatea acestor linii se remarc` din dou` puncte de vedere:


- nuan]`rile de intensitate pleac` de la sub]irime abia vizibil` p~n`
la traseu foarte viguros [i aceasta se pot \nt~mpla pe aceea[i linie,
- v`ile inciziilor au pere]ii foarte cura]i [i muchiile clare, t`ioase, \n
compara]ie cu cele realizate prin corodare cu acid, asigur~nd \n
acest fel o perfect` re]inere a cernelii [i semne reproductibile identice pentru tiraje mari.
O asemenea salb` de calit`]i se ob]ine \n acest caz, a[a cum am mai
spus, cu ajutorul unor scule de calitate, \ntre]inute irepro[abil [i
manevrate prin gesturi ce pretind efort \mbinat cu fine]e, nuan]`ri
marcate de exactitate [i o rigoare a tr`s`turilor identice.
De regul`, ucenicii domeniului consum` ceva timp cu exerci]ii pentru realizarea unor semne tip, urm`rind formarea unor instincte
corecte.
Tipul de iluminare a pl`cii de gravatTrebuie s` remarc`m c` acea concentrare foarte special` care
\nso]e[te gestul gravorului \nseamn`, \n mod firesc [i o concentrare
vizual`.

81

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Dificultatea este sporit` de faptul c` pe l~ng` urm`rirea, \n general


prin lup`, a modului \n care se realizeaz` incizarea, detaliile observate sunt [an]uri str`lucitoare de metal. Ochiul obose[te repede [i
se impune regizarea unei lumini c~t mai potrivite.

gravorul \[i controleaz` bine gestul, incizia va avea traseul, curbura [i ad~cimea variabil` \n cadrul traseului, garant~nd o linie
vibrat`, modulat` pe frecven]e ample.
Capacitatea acestei linii de a figura nuan]at este remarcabil`.
Pe de alt` parte, sub aspectul reproductibilit`]ii, al siguran]ei
egalit`]ii de calitate pe \ntinderea tirajului, o incizie at~t de curat`
[i de bine controlat` garanteaz` ne\ndoielnic reu[ita.
Este nepl`cut de adev`rat \ns` c` aceast` linie datoreaz` mult controlului geometric, presupune o concentrare la limita omenescului
[i o manualitate st`p~nit` total.
Nu \nt~mpl`tor practicienii domeniului se g`sesc tot mai rar \n
zilele noastre iar cu asigurarea performan]elor de mai sus au fost
\ns`rcinate programe de grafic` pe computer, mai apoi date spre
execu]ie pantografului.

Stampe din secolul XVIII, ilustr~nd scene din laboratoare de


gravur`, depun m`rturie despre valabilitatea unei formule g`site pe
atunci dar valabil` [i ast`zi. Este vorba de ecrane din h~rtie pergament, calc sau alte asemenea, a[ezate oblic \n apropierea pl`cii,
acoperind sursa de lumin` [i realiz~nd o anume difuzare. Jocul de
str`luciri ale metalului proasp`t t`iat este astfel diminuat, spre
binele ochilor.
n schimb, \n ceea ce prive[te opera]iunile de \ncerneluire, [tergere
a pl`cii, lucrurile sunt mult mai pu]in preten]ioase, preg`tirea
h~rtiei nu prezint` nimic special fa]` de opera]iunile similare pentru aqua forte [i tinta, iar tirajul, ]in~nd seama de calit`]ile materialelor de baz`, este mult m`rit. Nu \nt~mpl`tor acest tip de gravur`
a asigurat tiraje confortabile pentru ilustra]iile multor publica]ii ale
sf~r[itului de secol XIX, \naintea apari]iei cli[eografiei.
Exist` tehnici ale gravurii care i-au impus notorietatea [i i-au consolidat gloria, care au justificat respectul pentru rosturile ei.

MEZZO TINTA
Prezentare rapid`tehnic` relativ rar folosit` \n zilele noastre, bazat` pe mijloace de
figurare ce presupun construire prin lumin`, prin anulare de negru
(asem`n`toare cu tehnica "manierei negre "din litografie).
Procedeul curent \nseamn` accidentarea ini]ial` a suprafe]ei unei
pl`ci de metal [lefuite, cu mici incizii punctiforme.

ntre ele se afl`, f`r` nici o \ndoial` gravura \n d`lti]`.


in~nd seama de dificult`]ile acestei tehnici, prezentate \n suita
celor tradi]ionale, putem afirma, \n cuno[tin]` de cauz`, c` linia \n
d`lti]` este t`ioas`, seac`, ]eap`n` \n multe cazuri, dar, bine controlat`, poate avea performan]e uluitoare.
Cauzele acestor performan]e pot fi explicate prin analiza semnului
fundamental incizat. D`lti]a de o]el, incizeaz`, taie cu acurate]e
[an]uri \n placa de metal iar v`ile acestor [an]uri au, a[a cum
men]ionam, pere]ii netezi, cu o geometrie cert`. n m`sura \n care

Obiecte sferice, cilindrice, ovoidale, populate cu excrescente


t`ioase, sau leag`ne la fel de agresive sub aspectul v~rfurilor
t`ioase, sunt plimbate pe suprafa]a pl`cii de metal pentru a realiza
zone accidentate, ce ar putea re]ine cerneala tipografic`. Aceast`
rugozitate ar asigura, dup` \ncerneluire, un negru intens.
Cu ajutorul unor brunisoare, scule boante [i lucioase, gravorul
poate anula din valoarea acestor viitoare negruri sau griuri, poate
crea lumini.

82

83

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

. Griurile [i alburile sunt subtil orchestrate, cre[terea lor se face numai


\n sensul descifr`rii [i mai conving`toare a portretului.
(mezzo-tinta de John Jones dup` Reynolds -1784)

Toate celelalte opera]iuni, de preg`tire, \ncerneluire, imprimare etc.


sunt identice cu cele descrise \n cazul tehnicilor anterioare, pentru
metal.
Desenul preg`titorDin p`cate, pentru tehnicile manier` neagr` (\n litografie) [i mezzotinta (\n gravura \n metal cu acid) nu se poate imita genul de construire a imaginii prin ad`ugare de alb. Singura tehnic` de desen ce
ar tinde s` se apropie de acea posibilitate ar fi un desen cu cret` sau
pastel pe h~rtie neagr`.
Profesioni[tii prefer` un proiect \n laviu, relativ sumar, p`str~ndu[i bucuria figur`rii prin alb \n dialogul direct cu materialul.
Toate tehnicile de incizare in metal, prezentate mai sus sunt subordonate
principiului tiparului ad~nc:
o plac` de metal cu o [lefuire irepro[abil`, curbat` [i str~ns` \n jurul
unui cilindru, pentru rapiditatea tirajului, a fost incizat` cu acizi, \n
conformitate cu o imagine.

A ceste dou` reproduceri, sem`n~nd at~t de frapant cu dou` expuneri a


unui cli[eu fotografic, sunt de fapt etape succesive de rezolvare a
figur`rii unui portret \n mezzo-tinta. A sem`narea cu expunerile
fotografice se explic` desigur prin rigoarea [i fine]ea cu care luminarea
volumelor figurii nu tr`deaz` \n nici un moment elementele morfologice.

84

Dup` \ncerneluire, o raclet` \ndep`rteaz` complet surplusul culorii


de pe suprafa]a [lefuit`, l`s~nd-o doar \n micile depresiuni incizate.
tergerea cu racleta s-a f`cut at~t de riguros \nc~t la imprimare,
h~rtia r`m~ne perfect alb` \n zonele luciului si prime[te imagine
numai din inciziile gravate.
Pentru motivele explicate la tehnicile tradi]ionale aqua-forte [i
aqua-tinta, acest tipar este de mare fine]e [i este rezervat reproducerilor cu adev`rat preten]ioase, reproduceri de calitate, certificate,
ac]iuni [i alte acte dificil de falsificat.

85

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

LITOGRAFIE
(prezentare, materiale, tehnici, corodare [i imprimare)
Numele tehnicii pleac` de la denumirea \n grece[te a pietrei [i este,
evident, vorba de gravur` \n piatr`. Avem de-a face cu felii t`iate \n
piatr`, cu grosimi \n jurul a 10 cm. [i cu suprafe]e p~n` la 60/70 de
cm. pentru a asigura manevrabilitatea. Este vorba de o piatr` de calcar, prin legend` de Bavaria dar care poate fi g`sit [i \n alte zone,
cu durit`]i [i grain deosebit.
Planitatea trebuie s` fie perfect` iar gradul de [lefuire, de la rugos
la oglind`, se asigur` prin materiale polizante adecvate (\n general
nisip cu grain diferit, frecat cu buc`]i din alt` piatr` litografic` [i
sub pelicul` de ap`) .
Specificul tehnicii const` \n realizarea \n suprafa]a neted` a pietrei
a unor por]iuni oleo-file [i a altora aqua-file, cerneala tipografic`
aplicat` ulterior va fi p`strat` [i imprimat` numai prin mijlocirea
suprafe]elor oleo-file.
Dat fiind c` suprafa]a activ` opereaz` \n acela[i plan cu suprafa]a
pasiv`, tipul de tipar se nume[te plan.

Tiparul plan industrial sau ofset-ul se folose[te absolut identic de


acela[i principiu cu excep]ia faptului c` piatra a fost \nlocuit` la
\nceput cu pl`ci sub]iri bimetalice (strat de crom a[ternut pe foaie
de cupru) iar mai apoi cu foi fine de aluminiu.
U[oara corodare \n primul caz dezgolea [i f`cea u[or rugoase
suprafe]e de cupru sau alam` care re]ineau umezeala [i respingeau
cerneala care adera numai pe suprafe]ele necorodate, cromate. n
cazul foilor de aluminiu corodarea asigur` o microscopic` matisare,
accidentare prin mici alveole a suprafetelor ce vor re]ine umezeala.

Desenul se realizeaz` pe plac` cu substan]e grase care au \nglobat


pigment negru pentru a se putea controla locul [i cantitatea interven]iei lor. Este instructiv de aflat c` gradul de fluiditate a acestei
substan]e grase pleac` de la laviu de tu[ sub]ire, prin tu[ c`tre cret`
sau creion litografic. Aceste niveluri de concentrare [i soliditate,
aliate cu gradul de [lefuire a pietrei, asigur` semne grafice \ntru
totul asem`n`toare desenului \n tu[ [i laviu, \n peni]` sau desenului
\n creion sau c`rbune pe h~rtie.

Materiale specificepiatra litografic`, tu[ sau cret` litografic`


Preg`tirea pl`cii\nseamn` asigurarea unei bune planit`]i [i a unui grad de [lefuire
adecvat inten]iilor de figurare. n egal` m`sur` este foarte important
de p`strat o bun` degresare a suprafe]ei, orice por]iune atins` de un
corp gras, inclusiv o amprent`, risc` s` re]in` cerneal` litografic` [i
s` imprime semne.

Principiul tiparului planeste cel expus \n frazele anterioare \n care sunt esen]iale cele dou`
tipuri de suprafa]` realizate \n acela[i plan dar care re]in diferit apa
sau cerneala gras`.

Transpunerea [i realizarea proiectului\n cazul litografiei sunt cele mai lejere opera]iuni.
Asem`narea suprafe]ei pietrei cu h~rtia, asigur` mijloace banale de
transpunere
(foi]` \negrit` sau indigo) [i modalit`]i de a desena din cele mei
obi[nuite (peni]`, tu[, pensul`, creion [i cret` litografic`)
Se impune aten]ionarea asupra posibilit`]ii de transport sau
transpunere prin h~rtie de transfer; e vorba de o h~rtie cu o
suprafa]` tratat` cu gelatin`, capabil` s` re]in` un desen realizat cu
tu[ sau cret` litografic` [i, mai ales, s` asigure transferul pe piatra
litografic` prin presiune.
Deloc \nt~mpl`tor, a fost preferat` de mul]i pictori [i gravori.

86

87

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

cedeele de figurare se bazeaz` pe construirea imaginii prin lumin`,


pe reliefarea volumelor luminate.
O aten]ie aparte merit` cromolitografia, litografia \n culori, cu un rol foarte important \n
maturizarea tiparului industrial. Este vorba de un num`r de pl`ci
pentru c~teva culori de baz`, fiecare din acestea va beneficia de o
gravare asigur~nd un ton de culoare, tiparul succesiv [i suprapus va
realiza tenta final` dorit`. Evident c` potrivirea aceleia[i h~rtii pe
pl`ci diferite presupune delicate opera]iuni de notare [i respectare a
pozi]iei.
Posibilitatea de a descompune \n suprafe]e mici, punctiforme,
fiecare ton, a \nsemnat un salt uria[ spre preocuparea de a ob]ine
prin suprapunerea pl`cilor-cli[ee semitonuri. n aceast` anume
tehnic` s-au putut realiza primele reproduceri color cu semitonuri,
s-au putut imprima primele lucr`ri remarcabile de grafic` aplicat`
[i, \n plus, ea a sugerat [i principiul rasterului \n tiparul modern.
Acestea sunt motivele pentru care am men]ionat rolul ei cov~r[itor
\n maturizarea tiparului color industrial.

Retu[urile, care constau \n principal din raderi ale zonelor acoperite


cu tu[ sau cret` litografic` se realizeaz` cu r`zuitoare, [abere, bisturie, lame de ras, cutter. Aceast` tehnic` de r`zuire este determinant` \n cazul "manierei negre", pomenit` mai \nainte [i unde pro-

Corodarease realizeaz` prin ungerea pl`cii de piatr` cu un amestec de acid cu


gum` arabic`, (numit e]), amestec cu o concentra]ie [i un timp de
ac]iune bine determinate. Bine\n]eles c` substan]a acid` va ac]iona
numai pe por]iunile care nu au fost acoperite de creta sau tu[ul
tipografic.
Dup` atacarea cu acid piatra se spal` [i se preg`te[te pentru imprimare.
La o privire atent`, cercet~nd luciul ei, se pot observa cele dou`
calit`]i ale suprafe]elor u[or corodate sau neatinse: cele corodate
sunt mai mate, datorit` creerii unor minuscule alveole prin ac]iunea
acidului iar celelalte por]iuni [i-au p`strat carecteristicele ini]iale
suprafe]e lucii, netezime.

88

89

Ochii lui Kathe Kolwitz, dintr-un autoportret de b`tr~ne]e, in litografie,


sunt desena]i cu acelea[i gesturi fire[ti, din inventarul gesturilor care slu jesc grafica de sevalet. Creta litografic` este manevrat` pe placa de
piatr` cu acelea[i instincte de gest, cu aceea[i lejeritate cu care acest
lucru s-ar \nt~mpla pe h`rtie.
A ceast` lejeritate, aceast` u[urin]` de figurare, explic` [i marele succes
al litografiei printre pictorii sau desenatorii care fac [i gravur`.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

ncerneluirease face cu cerneal` tipografic` fluidizat` p\n` la un grad optim [i


preluat` de un rulou confec]ionat din toval, foarte bine \ntins pe un
cilindru de lemn, numit val.
Esen]ial este ca, \n cazul acestei tehnici, suprafa]a pietrei s` fie continuu umezit`, dat fiind c` tocmai pelicula de ap`, re]inut` de
porozitatea unor por]iuni, va respige cerneala litografic` pentru
viitoarele zone albe.
Ca [i \n cazul lemnului, calitatea \ncerneluirii este foarte important`, abuzul sau insuficien]a pot da diferen]e grave la tiraj. Ba
chiar, dep`[ind dificult`]ile deja men]ionate ale xilogravurii, aici
avem de-a face cu opera]iuni [i mai delicate, [i mai atente, dat fiind
c` elementele de relief care preiau cerneala, sunt mult mai firave,
mai fine. Suprafe]ele care prin alveole inundate cu ap`, pot re]ine
acidental cerrneal`, creaz`, f`r` de voie, zone active, \ncerneluite
ap[roximativ.
Imprimarea:
se bazeaz` pe o pres` diferit` de cea pentru gravura \n metal.
Este vorba o modalitate de a asigura presiunea prin frecare pe placa
de litografie. Piesa cheie este un raiber, o stinghie solid` de lemn,
cu muchie ascu]it` care e obligat` s` preseze prin deplasare
suprafa]a h~rtiei a[ternute pe piatra \ncerneluit`, precum muchia
palmei.
H~rtia este \n principiu supl`, cu un grad moderat de \ncleiere, [i de
o grosime medie. Nu presupune nici un fel de preg`tire \n vederea
imprim`rii.
P`strarea ei, ]in~nd seama de umiditatea c`p`tat` prin presarea pe o
plac` de piatr` udat` \n permanen]`, presupune aten]ii similare ca
\n cazul tirajului pentru aqua-forte sau pointe-seche.

-nu vom prezenta tehnici relativ moderne de gravur`, cum ar fi


fotogravura [i foto-lito, dat fiind c` acestea, av~nd posibilitatea de
a prelua practic orice tip de original realizat de un artist, nu mai pun
probleme specifice de gest plastic ce str`duie spre figurare.
Preocup`ri specifice apar pe palierele corodare, \ncerneluire [i
imprimare iar aceste etape sunt identice cu descrierile de la tehnicile aqua-forte [i, respectiv, litografia.
A[a cum ar`tam mai \nainte, func]ie de nivelul de [lefuire a
suprafe]ei ei [i a tipului de cret` litografic` folosit`, tehnica poate
transpune cu fidelitate, absolut orice manier` a desenului pe h~rtie.
Pe piatra lustrit` se poate desena cu peni]a cu tu[ litografic [i se pot
face laviuri iar pe cea rugoas`, cu diferite grade de asperitate, se
poate desena cu creion sau cret` litografic`.
Evident c` dac` se pleac` de la o piatr` existent`, gata preparat`,
desenul preg`titor se va plia ]inutei ei iar \n cazul \n care desenul,
tipul lui, este determinant, piatra se va preg`ti \n consecin]`.
Se cuvine men]ionat c` aceast` lejeritate de abordare [i, mai ales
acest inventar foarte amplu al mijloacelor de limbaj a f`cut din
litografie un gen preferat pentru arti[tii plastici interesa]i [i de
gravur`.
Unii dintre ei, chiar atra[i de domeniu dar pu]in dispu[i s`-[i piard`
din pre]ioasa lor rezerv` de timp pentru crea]ie, se aventurau \n
aceast` tehnic` din motive evidente: era u[or de st`p~nit, se puteau
folosi \n continuare de mijloacele lor tehnice predilecte pentru a
figura, [i , mai presus de toate, nu \[i tr`dau gesturile plastice fundamentale.
Acest din urm` argument va face obiectul unei justificate dezvolt`ri
\ntr-o sec]iune ulterioar`, distinct`, a acestei lucr`ri.

Trec~nd \n revist` tehnicile gravurii care s-au impus prin tradi]ie,


relief~nd dificult`]ile ce deriv` din specificitatea lor, putem puncta:

90

91

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

SERIGRAVURA
Prezentare, materiale, tehnici, imprimare.
Este o tehnic` de multiplicare, intrat` relativ de cur~nd \n inventarul
tehnicilor artistice curente [i care provine din lumea manufacturilor
de textile imprimate, de ceramic` [i sticl` care pot primi astfel pe
suprafa]a lor anumite motive, \nainte de vaporizare sau ardere.
Are ca element cheie o sit`, ]esut` din fire de m`tase sintetic` sau
din metal. Sita reprezint` factorul purt`tor de imagine imprimabil`,
este cli[eul sau [ablonul ce poate realiza multiplicarea.

Modalit`]ile de realizare a [ablonului sunt manuale sau fotomecanice.


Artistul poate desena pe sit`, cu un creion litografic gras sau cu
pensula purt~nd o cerneal` tipografic`, semnele ce vor construi
imaginea plastic`.
Dup` aplicarea unui strat de clei pe toat` suprafa]a [i uscarea acestuia, prin \nmuierea cu benzin`, por]iunile desenate, solubile \n benzin`, se vor dizolva eliber~nd porii sitei. Acest [ablon va fi
bine\n]eles utilizabil numai pentru cerneluri tipografice, cu solven]i
organici care nu pot afecta re]eaua acoperit` cu clei, re]ea rezistent`
pentru tot tirajul.
n cazul procedeelor fotomecanice, imaginea ce se dore[te multiplicat`, fie ea desen, fotografie sau text, e tranpus` pe un negativ
fotografic. Sita, care a primit un strat fotosensibil pe baz` de gelatin` [i bicromat, se expune unei ilumin`ri puternice prin acel negativ men]ionat. Lumina, care p`trunde numai prin zonele transparente ale peliculei, creaz` calit`]i distincte pentru stratul de gelatin`,
e vorba de tanare, de \nt`rire, calit`]i m`rite prin procedee chimice
ulterioare. Dup` sp`lare viguroas`, numai zonele tanate se
p`streaz` \n ochiurile re]elei asigur~nd suprafe]ele obturate ce vor
garanta albul neatins al h~rtiei.
Bine\n]eles c` mai multe cli[ee transpuse pe mai multe site vor
putea realiza tot at~tea posibilit`]i de a tip`ri, \n culori suprapuse, o
imagine policrom`.

Principiul serigrafieiconst` \n posibilitatea cernelii de imprimat de a trece (sau nu) prin


ochiurile libere (sau obturate) ale ]es`turii.
Sita de serigrafie, are \n principiu o ]es`tur` foarte deas` pentruc`
tocmai num`rul mare de puncte pe o suprafa]` dat` garanteaz` o c~t
mai bun` defini]ie.
Preocuparea artistului const` \n astuparea persistent` a porilor pe
anumite zone [i, dimpotriv`, de a asigura ochiuri libere pentru
por]iuni reprezent~nd desenul, semnul plastic imprimabil. Odat`
realizat acest lucru, sita, foarte bine \ntins` pe un [asiu, pe o ram`
de lemn, se a[terne peste h~rtia de imprimat. Cu ajutorul unei
raclete de cauciuc rigid, cerneala este presat` prin ochiurile
deschise ale re]elei.
Tipul de cerneal`, \n special tipul ei de solvent, determin` [i tipul
de verni care realizeaz` obturarea. Dac` cerneala este tipografic`,
cu dizolvant din toluen, suprafe]ele ce se inten]ioneaz` a fi astupate,
vor primi substan]e de tip clei, cu solvent aquatic, nedizolvabile \n
substan]ele volatile, organice.
Evident c`, \n cazul \n care cerneala are ca solvent apa, zonele necesare vor fi obturate cu substan]e r`[inoase sau polimerice de tip
nitroceluloz`, din acelea[i motive enun]ate mai sus.

Fine]ea texturii [i rezisten]a sa, asigurate de tehnologii tot mai performante, faptul c` sita poate lua [i forme curbe, avantajul c` cernelurile pot fi de mai multe tipuri inclusiv textile sau de tip glazur`
ceramic` sau oxizi metalici, concur` la folosirea acestui tip de
imprimare de serii foarte mari \n multe domenii industriale.
Serigrafia asigur` imprimarea oric`rui tip de imagine pe orice tip [i
form` de suport: h~rtie, metal, sticl`, material plastic [.a.m.d.

92

93

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

nc` de la \nceputuri, realiz`rile acestui domeniu au fost puternic


determinate de anumite materiale, de calitatea acestora [i, mai ales
de acurate]ea prelucr`rii lor. Performan]e [i priceperi din mai multe
domenii t~mpl`rie, metalurgie [i prelucrarea metalelor, chimie,
tehnici de multiplicare [i, nu \n ultimul r~nd, [tiin]a desenului- s-au
\nm`nunchiat pentru a servi aspira]iile de excelen]` ale acestei
bresle.
n cazul gravurii \n lemn, cunoa[terea \ndeaproape a esen]elor, a
calit`]ilor diferite de la esen]` la esen]`, calit`]i utile pentru anumite
tehnici sau improprii pentru alte proiecte, era un lucru fundamental.
n egal` m`sur`, modalit`]ile de \mbinare, de \ncleiere [i de [lefuire
a suprafe]ii lemnului trebuiau bine st`p~nite.
Alegerea pl`cilor de metal necesare grav`rii, presupunea
cunoa[terea celor mai potrivite aliaje pentru incizare, rezisten]` la
tiraj sau pentru corodarea cu acid. Prelucrarea [i \ntre]inerea
sculelor de gravare cerea cuno[tin]e din domeniul o]elurilor speciale dar [i deosebite priceperi pentru ascu]irea lor, pentru c` cea
mai mic` gre[eal` poate compromite definitiv prin spargere sau
dec`lire, o d`lti]` pre]ioas`.
Re]etele verniurilor, transmise din genera]ie \n genera]ie membrilor
breslei [i mai ales manevrarea avizat` a acizilor, cereau la r~ndu-le

familiarizarea cu propriet`]ile sustan]elor chimice, pretindeau


aten]ie [i fler.
Nu trebuie trecut cu vederea faptul c` \n practica gravurii nu sunt
admise gre[elile. Motivul nu reprezint` o norm` a breslei [i nu este
de natur` disciplinar` ci pleac` de la adev`rul evident c` posibilele
gre[eli sunt imposibil de corectat. Prin natura studiului, vom reveni
asupra acestei teme c~nd vom prezenta limitele [i dificult`]ile unor
tehnici. n consecin]`, tocmai obliga]ia de asigura pe \ntinderea
unui tiraj c~t mai mare, copii tinz~nd c`tre identic, cu diferen]e c~t
mai mici \ntre exemplare, pretindea dou` categorii de teme bine
rezolvate. Ne referim la un inventar de semne c~t mai simple la
nivel primar, pentru a fi reproductibile dar [i op]iuni bine c~nt`rite
pentru materiale prelucrabile dar foarte rezistente. Exigen]ele tot
mai ridicate fa]` de fine]ea originalului, interesul de a crea trasee
mai fluide, mai eliberate de simplitate, chiar dac` aceasta reprezint`
moned` curent` \n cazul semnelor gravate, au cerut nu numai
materiale performante [i prelucr`ri sus]inute tehnologic dar, mai
ales, un control deplin al gestului, o disciplin` extrem de sever` a
m~inii.
Toate aceste rigori au impus domeniului o puternic` amprent`
me[te[ug`reasc`, dat fiind c` st`p~nirea avizat` a materialelor cerea
\n primul r~nd priceperi de meseria[.
Referindu-ne la nivelul inventarului de semne plastice, vom remarca faptul c` \n cazul unui plastician, acesta este fluid [i cu op]iuni
generoase, pe c~nd \n cazul gravurii se opereaz` extrem de riguros
[i economic, numai prin semne ce pot fi incizate [i mai ales reproductibile.
Cele de mai sus explic` de ce \n secolele XVI XIX, secolele celor
mai mari performan]e \n gravur`, se poate vorbi mai degrab` de un
nobil me[te[ug dec~t de un gen al artelor plastice, ne putem referi
mai ales la meseria[i de geniu dec~t la arti[ti st`p~nind perfect rigorile breslei.

94

95

4. rigori tehnice [i mesaje artistice

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Era vorba desigur de acei anume plasticieni care, incita]i de posibilit`]ile gravurii, \[i gravau, multiplic~ndu-le, propriile proiecte
artistice.
De re]inut este \ns` c` nevoia de a inventa aceast` denumire
dovede[te prezen]a \n con[tiin]a contemporanilor, plec~nd [i de la
anumite realit`]i, a celor dou` profesii distincte, una a artistului,
chiar \n ipostaza unor proiecte proprii gravate, iar cea de a doua
apar]in~nd meseria[ului. Se pare c` expresia definea corect
ocupa]ia pentru c` au preluat-o de la francezi, numai prin simpl`
traducere, [i englezii, \n formula: "painter-engravers".

Este induio[`tor de constatat c~t de pu]in s-au schimbat instrumentele [i


gesturile gravorilor \n cei 350 de ani care s-au scurs de la realizarea aces tei gravuri de A braham Bosse - 1642.
ntr-adev`r, tipul de opera]iuni [i gesturile cu care se efectueaz` ele au
r`mas identice de secole [i acest lucru depune m`rturie asupra faptului c`
anumite componente me[te[ug`re[ti ale gravurii se sprijin` pe o tradi]ie
de neclintit, respectarea ei d` m`sura dificult`]ilor cu care se confrunt`
membrii acestei bresle dar [i asupra respectului de care se bucur` peste
secole, domeniul.

Tot astfel se explic` de ce agreabilele plan[e ale secolelor trecute


poart` dou` sau chiar trei semn`turi. Alc`tuirile plastice ale pictorului sau ale desenatorului, \n care pulsau semne libere, neconstr~nse,
erau mai apoi traduse \n alte anumite semne, de c`tre un desenator
specialist [i mai apoi incizate cu cea mai mare grij`, cu un respect
total, de c`tre un me[ter gravor.
Un argument de for]` \n favoarea celor de mai sus este identificarea
\n trecut a unor arti[ti folosind denumirea de "peintre-graveur".

96

Chiar [i \n zilele noastre, c~nd gravura s-a eliberat de de


cople[itoarele obliga]ii tipografice, se mai simte presiunea tradi]iei
dat fiind c` [i acea component` me[te[ug`reasc` r`m~ne puternic
prezent`.
Arti[tii ce apar]in breslei nu-[i ascund orgoliul c` reu[itele lor plastice nu pot fi traduse dec~t cu o intim` cunoa[tere a me[te[ugului
gravurii. Ba chiar dificult`]ile tipice generate de aici reprezint` o
provocare generatoare de performan]`.
n aceast` secven]` a studiului ne propunem s` punem \n lumin`
tocmai aspectele de interdependen]` \ntre firescul interes artistic al
gravorului [i obligatoria lui familiarizare cu secretele
me[te[ug`re[ti ale breslei imprimeurilor.
Intim` st`p~nire a mijloacelor tehnice, sensibilitatea la posibilit`]ile
limitate ale unor suporturi, \ndem~narea prelucr`rii sculelor,
cunoa[terea solu]iilor verificate \n timp, actualizarea lor, toate acestea puse \n slujba unui proiect artistic au un rol hot`r~tor \n calitatea
transpunerii lui, \n adaptarea lui la limitele impuse de o anume
tehnic`.

97

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Nu este vorba desigur la un respect servil fa]` de o cople[itoare


tradi]ie, nu avem de-a face cu un conservatorism simplist ci ne
intereseaz` s` punem \n lumin` o avizat` [i intim` decriptare a
atributelor tehnicilor cel mai bine identificate istoric.
Manevrarea \n cuno[tin]` de cauz` a acestora se v`de[te o deosebit
de pre]ioas` experien]` chiar [i \n cazul practicienilor zilelor noastre [i se va dovedi, dup` p`rerea noastr`, un tezaur f`r` v~rst` al
acestei bresle.
Dar, tocmai pentru a ne putea referi \n mod avizat asupra limitelor
men]ionate, pentru a st`p~ni reperele posibilit`]ilor prin care rigorile unei tehnici se pot \ntoarce \n calit`]i, se impune, \n paginile
urm`toare, prezentarea dialogului tehnicilor tradi]ionale cu materialele specifice. Acest dialog va fi determinant \n \ntemeierea [i
cristalizarea acestui gen artistic.
Prin prezentarea sumar` a etapelor tehnice de preluare a proiectului, de incizare sau corodare [i de asigurare a integrit`]ii tirajului, se
vor eviden]ia [i premizele \n]elegerii posibilit`]ilor de figurare plastic` pentru fiecare gen tradi]ional, de la limite c`tre performan]e.

bur`toare excep]ii care netezesc \n spre zilele noastre configurarea


unor atitudini foarte personale, marcate de structura profesionistului dar [i de crezul s`u artistic.

Dat fiind c` \n capitolul anterior am putut face cuno[tin]` cu oferta


tipurilor de tehnici ca semn plastic [i ca posibilit`]i de figurare,
avem acum repere pentru a studia mijloacele prin care proiectul
plastic [i transpuneea acestuia r`spund cel mai bine, \n rela]ie cu
materialele acelor tehnici.
Una din cele mai specifice tr`s`turi ale gravurii este aceea c`
proiectul la care se va raporta imaginea final` necesit` o
transpunere \n materialul de gravat.
La acest nivel, al transcrierii [i respect`rii proiectului, se nasc atitudini diferite, se iau decizii distincte, de la gravor la gravor.
n mod evident tipul de atitudine a fost puternic marcat de comandamentele epocii, de rosturile gravurii \n context, exist` \ns` tul-

98

Pentru o mai bun` \n]elegere, am putea simplifica tema c`tredou`


orient`ri. n cadrul celei dint~i, am avea de-a face cu un respect
total fa]` de proiect, unde dorin]a manifest` este de a asigura \n
totalitate, prin transpunere [i incizare, cantitatea [i calitatea semnelor din proiect. n aceast` situa]ie condi]ia materialului este de a
fi supus, cu totul docil, artistul afl~ndu-se \n situa]ia de a impune,
de a-[i dicta preten]iile.
La alt pol ar fi vorba de interesul gravorului pentru limitele [i performan]ele materialului.
n loc de a-i pretinde rezultate nepotrivite structurii sale, artistul se
apleac` spre specificul naturii acestuia, respect~ndu-i limitele [i
izbutind s` se foloseasc` \n mod avizat tocmai de acele limite, s` le
\ntoarc` in interesul s`u.
Evident c`, \n acest caz, dialog ar fi cuv~ntul care ar ilustra cel mai
potrivit rela]ia cu materialul
Va fi instructiv de analizat cum, \n perimetrul acestei rela]ii, se vor
fi n`scut rigori, [coli pentru anumite epoci, legi coordon~nd [i
garant~nd activitatea pe genurile fundamentale dar, \n egal`
m`sur`, se poate remarca faptil c` unele performan]e \n domeniu au
fost posibile tocmai prin \nc`lcarea deliberat` a acestor rigori.
De altfel, [i acesta este un lucru binecunoscut \n lumea artelor cu un
grad mare de aplicativitate, tocmai rigorile unor tehnici [i
provoc`rile de mare specificitate ale unor teme impuse, au determinat nu numai g`sirea unor solu]ii de rezolvare a impedimantelor ci
[i [lefuirea mijloacelor de figurare c`treniveluri mereu \ntrecute.

99

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Primul din cele dou` este ancorat puternic \n timp, \n afirmarea [i


definirea gravurii ca gen.

Servilismul fra]ilor Dalziel -gravori- fa]` de lucrarea \n creion desenat`


de A rthur Houghton (1861) -sus- merge at~t de departe \nc~t st~ng`cia
[i platitudinea proiectului nu pierde absolut nimic prin transpunerea \n
gravur`, performan]` cu at~t mai remarcabil` cu c~t este vorba de
incizare \n lemn -jos-. Ba chiar nu se poate trece cu vederea faptul c` \n
gravur` personajuil binecuv~nteaz` cu m~na st~ng`...

Vom pleca de la premiza c` \ns`[i abordarea proiectului plastic,


citit` prin grila sugerat` mai sus, este marcat` de dou` elemente:
rostul lucr`rii [i tehnica inten]ionat`.

100

O scurt` privire asupra perspectivei istorice a domeniului probeaz`


determinarea ]inutei proiectului fa]` de scopul lucr`rii.
Condi]ia de ilustra]ie documentar`, de plan[` stiin]ific` sau de
reproducere a unor opere de art`, ca s` lu`m doar c~teva cazuri evidente, oblig` proiectul s` con]in` suficiente informa]ii care, prin
transpunere, s` nu tr`deze prezentarea riguroas` a temei.
Pe de alt` parte, gradul de acurate]e a semnelor fundamentale va
garanta corectitudinea transl`rii acestora pe placa de gravat.
Lucrurile stau altfel \n cazul unor proiecte plastice personale.
Numai artistul decide acum cantitatea [i calitatea semnelor ce construiesc proiectul pentru a avea garan]ii de reu[it` \n etapa
transpunerii.
Tot acea privire istoric` ne poate prilejui o concluzie u[or de acceptat.
Dat fiind c` situa]ia gravurii ca gen plastic a evoluat de la condi]ia
de \nlocuitor de tipar, de component` de baz` a lui prin ]inuta ilustrativ-documentar` c`tre un gen eliberat de obliga]ii de acest fel,
c`tre un tip de art` preocupat de propria evolu]ie, desigur c` [i tipul
de abordare a proiectului ar fi evoluat de la rigoare [i exactitate
impersonal` c`tre decizii personale, artistice.
Ar fi un punct de vedere simplist, o concluzie hazardat`.
Chiar dac` o bun` parte din argumentele trecutului ar servi o
asemenea p`rere, nu trebuie pierdut din vedere faptul c` gravura a
fost f`cut` de persoane, arti[ti sau mai pu]in arti[ti, \n orice caz
oameni cu structuri distincte care au f`cut ca tema analizat` s` aibe
aspecte mult mai complexe.
Sper`m ca paginile urm`toare s` o demonstreze.
Cel de al doilea element, rela]ia cu tehnica de gravare, nu are nici

101

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

nuan]are sau evolu]ie istoric`, este din totdeauna [i pentru totdeuna.


Compatibilizarea proiectului cu tehnica aleas` este o sever` permanen]` \n activitatea gravorului.
Este de neimaginat ca desenul preg`titor, c~t de sumar ar fi el, \ntro concep]ie mai modern`, s` con]in` semne plastice pe care tehnica inten]ionat` de artist s` nu [i le poat` permite.
n instruc]ia artistic` a ucenicilor breslei, tema revine cu insisten]`
justificat`.

n fapt, acest tip de gravor \ncepe prin a nota pe plac` doar c~teva
trasee importante [i continu` s`-[i construiasc` subiectul "din
mers", cu mijloace intim determinate de rela]ia : instrument de gravat - suport de un anume fel. Pentru arti[tii foarte apropia]i de material, lucrurile au o logic`, sunt bine justificate, de multe ori metalele, aliajele, au u[oare diferen]e de calitate, func]ie de [arj`, dup`
cum o prelucrare diferit` a unei scule \i schimb` performan]ele
c`tre alt rezultat, acizii \[i modific` puterea de corodare, astfel c`
numai "din mers" se pot adapta sau acorda lucrurile.
Este evident c` \n primul caz se poate vorbi de garan]ii sporite pentru identificarea \n copia imprimat` a proiectului ini]ial, de o cantitate mai mare de informa]ii preluate de acolo cu o fidelitate ce tinde
c`tre perfec]iune. De cele mai multe ori \ns`, e o perfec]iune rece,
efortul insistent de a transpune c~t mai multe semne \n slujba
garan]iei pomenite lipse[te lucrarea de c`ldur`, de fluiditate a gestului, de emo]ie.
Se impune sublinierea unui adev`r important.
O incizare patronat` de grija permanent` pentru a p`stra \ntocmai
semnul transferat, na[te semne crispate, st~ngace, lipsite de expresie.
Re\ntorc~ndu-ne la studiul nostru, \n cel de al doilea caz nu se mai
poate vorbi de o raportare la un proiect elaborat, finisat [i de o
stricte]e a respect`rii lui. Avem de-a face mai degrab` cu un proiect
mental al produsului final, cu o alc`tuire perfectibil` prin datele
uneori incerte oferite de material.

Probleme ale transpuneriiTrec~nd astfel \n revist` cele c~teva detalii tehnice ce ar asigura
posibilit`]ile de transpunere precum [i unele abord`ri diferite chiar
la acest anume nivel de lucru, vom ad~nci unele reflec]ii punctate
mai \nainte.
La un pol al acestei preocup`ri s-ar situa interesul servil de a garanta prezen]a pe materialul de gravat a c~t mai multor informa]ii din
semnele proiectului, cu garan]ia c`, astfel, vor fi incizate [i imprimate. Prin calcuri, h~rtii [i materiale copiatoare, prin fine]ea
prelu`rii, se urm`re[te ca nimic din nuan]ele mesajului ini]ial s` nu
se piard` pe parcursul transpunerii. O foarte disciplinat` incizare,
atacare cu acid, imprimare, ar garanta fidelitatea fa]` de proiectul
ini]ial [i pentru mul]i arti[ti ar reprezenta ordinea lucrurilor, respectul meritoriu al unei frumoase tradi]ii.
n direc]ia opus` am avea de-a face cu o aparent` tr`dare, cu o viziune mai modern` asupra subiectului, cu o \n]elegere mai deta[at`
asupra rigorilor impuse de material. n egal` m`sur` \ns`, este
vorba de rela]ie mult mai special`, un dialog mai intim cu suportul;
artistul supune materialul \n \nten]ia de a-l face s` scoat` la lumin`
mesajul inten]ionat dar [i-l face aliat \n acela[i timp, exploateaz`
surprizele pe care acesta i le ofer` sau chiar se supune legilor unui
joc ale c`rui repere nu are cum s` le b`nuie \n totalitate.

Elementele compozi]iei, detaliile figur`rii, cantit`]ile dar mai ales


calit`]ile semnelor grafice se structureaz`, se definesc \n timpul
inciz`rii [i se controleaz`, \n cazul gravorilor riguro[i, prin stadii,
prin tiraje de etap`. n aceast` situa]ie placa de gravat nu mai este
supus`, disciplinat`, obligat` la deform`rile dictate de artist, ci
cap`t` dreptul s`-[i arate limitele, s`-[i probeze rezisten]a [i mai
ales s`-[i dezv`luie neb`nuite virtu]i.

102

103

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

5. viziunile fundamentale nuan]~nd temele gravurii


Plec~nd de la premiza c` fiecare subiect uman prezint` o anumit`
structur` biologic`, cu parametri mentali [i senzoriali afla]i \ntr-un
aliaj cu infinite propor]ii [i dat fiind c` orice etap` a percep]iei este
o instantanee opera]iune senzorial-mental`, devine credibil`
ipoteza c` mediul, indiferent de obiectivitatea lui teoretic` nu poate
fi dec~t deformat \ntr-un chip specific fiec`rui receptor.
innd seama pe de o parte de nivelul recept`rii, ne putem referi la
specificul percep]iei de tip artistic.
n ceea ce prive[te analiza realului, priorit`]ile de receptare a elementelor componente sunt diferite de la artist la artist, de la om la
om.
n stagiul instruirii artistice, ucenicii domeniului sunt instrui]i s`
"citeasc`" elementele componente ale unei forme reale \n etape [i
pe paliere distincte de receptare. Ei sunt antrena]i s` vad` mai \nt~i
"forma mare", s`-i observe mai apoi reperele fundamentale de
structur`, s`-i \n]eleag` [i s` fac` vizibile liniile constructive, s`
descifreze prin \nt~mpl`rile luminii pe volume forma lor geometric` real`, s` o fac` inteligibil` prin opera]iuni de valorare [i, \n
cele din urm` s` fac` expresiv` alc`tuirea plastic` prin opera]iuni
de expresivizare.
Chiar dac` aceast` suit` de abordare este \n general atent urmat`,

104

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

mai ales \n perioada instruirii artistice, \n realitate, \n practica


curent` a realiz`rilor plastice, at~t ordinea opera]iunilor dar mai
ales priorit`]ile de receptare a elementelor realului sunt copios
\nc`lcate. A[a de exemplu, un element de subliniere a expresiei sau
de vibra]ie poetic` a unui detaliu pot fi receptate, notate [i desenate
cu mult \nainte de a limpezi reperele constructive ale \ntregului.
Ochiul pu]in oblic al unui portret poate fi notat cu insisten]` mai
\nainte ca ovalul capului s` fie a[ezat \n pagin`, mai \nainte ca
ansamblul s` aibe o prezen]` schi]at`, \n conformitate cu o rut` academic` fireasc`,
Urmare a experien]elor sale, Stephen Palmer tran[eaz` la acest
subiect:
"P`r]ile au acela[i statut cu \ntregul". i \ntr-adev`r raport`rile
p`r]ilor cu \ntregul, \n`l]imile segmentelor fa]` de l`]imi, adunarea
sau rarefierea detaliilor pe aceea[i suprafa]` reprezint` percep]ii
instantanee. Analizele [i compara]iile au loc la un nivel subiectiv [i
par]ial [i, chiar dac` le-am considera ipotetice, ele r`mn totu[i
expresia unui adev`r personal, absolut.
n egal` m`sur`, e greu de stabilit, de limpezit, \n examene foarte
rapide, priorit`]ile de citire ale formelor, texturilor, culorilor [i de
integrare a acestora \n \ntreg.
" Quid recipitur ad modum recipiendis recipitur"
Textul, folosit cu insisten]` \n Rena[tere, puncteaz` cu o acurate]e
sintetic`, tipic latin`, adev`rul c` ceea ce se recepteaz` se face \n
conformitate cu ]inuta receptorului.
Pe de alt` parte, condi]ia pur fizic` a obiectului dimensiuni, raporturi, structur`, construc]ie, materialitate are tot attea variante c]i
privitori.
Acele greu m`surabile raporturi individuale \ntre mental [i senzorial dau nenum`rate aparen]e realului. Largul evantai ar avea la un
cap`t \n]elegerea obiectului iar la cel`lalt sim]irea lui, pozi]ii, a[a
cum spuneam, posibile numai la nivel teoretic.

105

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

n acela[i timp \ns`, este foarte u[or de marcat diferen]a fundamental` de abordare a unei fa]ade de catedral` \n cazul unui Canaletto
sau \n cazul unui Monet, s` spunem.
n cazul primului, toate elementele fa]adei sunt surprinse cu o acuitate vizual` [i de \n]elegere a rosturilor constructive mai aproape de
competen]ele unui arhitect.
Proeminen]ele cl`dirii au expresii plastice care nu tr`deaz` prin
nimic structurile reale [i, \n egal` m`sur`, toate detaliile de zid`rie,
st~lpi, rame, corni[e sau decoruri, se subsumeaz` sensului de construc]ie unic`, credibil definit` prin conlucrarea tuturor volumelor
figurate.
Pentru Monet \ns`, toate rosturile acelor elemente arhitectonice nu
mai prezint` nici o importan]`, reliefurile lor devin tot at~tea pretexte pentru a nota impresia general` a modului \n care ansamblul
se tope[te \n atmosfera ce]oas` [i colorat`. Nu mai este o cl`dire ci
o alc`tuire plurimorf` puls~nd, vibr~nd \n aer ca urmare a aventurilor luminii la ceasuri diferite ale zilei.
Vizibilul este m`surat, \n]eles [i sim]it cu organe similare dar cu
parametri func]ionali de o imens` [i subtil` varietate.

-pentru tipul pictural:putem remarca sensibilitatea pentru vibra]ia culorilor care traduc
formele [i pozi]ia lor \n spa]iu, pentru pasajele care deschid
formele [i le fluidizeaz` \n alc`tuiriri plurimorfe, pentru volume ce
[i-au pierdut identitatea constructiv` personal` [i care accept` s` se
topeasc` \n alc`tuiri complexe, seduc`toare victime ale unei citiri
poetice a realului. (pentru Cezanne "atunci c~nd culoarea ajunge la
\ntreaga bog`]ie, plenitudinea desenului e rezolvat`")
Va fi instructiv deci de pus \n lumin` modul diferit \n care cele dou`
structuri fundamentale vor determina opera]iunile de percepere ([i
de figurare) s` urm`reasc` rute distincte de alegere a reperelor
oferite de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul [i a-l figura.
n esen]`, se va reliefa faptul c`, indiferent cu ce op]iuni distincte
fa]` de reperele reale va opera fiecare observator artist, rostul final
al oric`ruia va r`m~ne acela[i: identificarea formei reale.

n mod evident \ns`, structurile deosebite ale arti[tilor receptori,


situa]i \ntre tipurile liniar [i pictural, pun \n func]iune mecanisme
diferite \n perceperea realului.
Se acord` importan]` distinct` detaliilor, se schimb` priorit`]ile
[.a.m.d.
n consecin]`:
-pentru tipul liniar:
identific`m o insistent` aten]ie pentru contur, pentru liniile care
\nchid [i delimiteaz` volumul \n spa]iu, care definesc forma, pentru
p`r]i care construiesc \ntreguri, pentru valorile care desv`luie [i
expliciteaz` volumele prin modelare, pentru materialitatea structurilor [i concrete]ea lor, pentru \n]elegerea construc]iei ferme.

106

n acest proces de identificare, chiar dac`, \n principal teoretic,


traseele observa]iei sunt marcate de structurile fundamentale, mental` sau senzorial`, ]elul urm`rit nu va fi tr`dat. Vom \ncerca s`
risipim prejudecata c` exist` structuri favorizate pentru a percepe
obiectiv realul, cu rost de reprezentare plastic`, a[a precum ar putea
fi vorba de altele proprii unei figur`ri poetice, proprii artei.
Cu ajutorul unor exemple foarte cunoscute din istoria gravurii vom
\ncerca sa relief`m cel pu]in dou` rute de analiz`.
Pe de o parte vom identifica ne\ndoielnice atribute ale unor anumite
tehnici tradi]ionale de a servi predilect [i plenar o anumit` viziune
fundamental`.
Ba chiar se vor putea descifra \n performan]ele tehnice ale unora, \n
anumite etape istorice, tendin]e de \nbun`t`]iri determinate mai ales
de comandamentele servirii acelei anumite viziuni.
Pe de alt` parte \ns`, vom eviden]ia cum tocmai aceste limite sau

107

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

performan]e, specializate strict \n vederea unui anumit rost, au


putut fi copios contrazise, deturnate pentru a servi ]eluri opuse.
O pregnant` patronare a artelor plastice de viziunea liniar` \n lumea
rena[terii timpurii si t~rzii avea s`-[i pun` logic amprenta [i pe
gravura perioadei.
A[a se face c` gravura \n lemn, prima tehnic` important` a domeniului \[i va [lefui si perfec]iona posibilit`]ile, c`tre culmi ale
figur`rii. \n aceast` perioad`, sub semnul servirii viziunii liniare.
Tentativele me[terilor [i ale arti[tilor \ntre secolele al XIV-lea si al
XVII-lea, s-au concentrat asupra acurate]ei liniei [i a posibilit`]ilor
sale de a defini forma chiar dac`, \n cazul altor tehnici sau \n cadrul
celei a lemnului ceva mai t~rziu, nu neap`rat numai calit`]ile liniei,
ca semn plastic fundamental, aveau sa serveasc` interesele liniarit`]ii.
Vom lua spre analiz` c~teva detalii din gravura \n d`lti]` f`cut` de
Ralph Massard dup` pictura lui Louis David "Sabinele".
(pagina al`turat`0
ns`[i lucrarea original`, de un clasicism rece [i retoric, cu forme
umane respect~nd servil modele antice, dovede[te o total` \nregimentare \n categoria pictorilor \nrobi]i viziunii liniare. De altfel
absolut toat` pictura oficial` a timpului, mai toate n`zuin]ele artistice ale vremii se supuneau viziunii liniare.
O gravur` \n d`lti]` dup` o asemenea lucrare nu va face alceva
dec~t s`-i ad~nceasc` acele caracteristici de figurare \n conformitate cu viziunea men]ionat`.

Fie ca avem de-a face cu rotunjimea unui s~n, cu convexitatea unui scut
sau cu relieful unei coapse, geometria neiert`toare a traseelor gravate
nu ajut` la sugerarea condi]iei [i a materialit`]ii diferite a acestora.
(Sabinele)

A[a se face c`, deloc \nt~mpl`tor, performan]ele de exactitate a


definirii formelor, de limpezire a limitelor spa]iale ale detaliilor, de
sugerare a texturilor diferite printr-un inventar atent [i precis de
semne incizate, sunt exact cele mai proeminenete caracteristici ale
gravurii \n d`lti]`.

Ar fi o davad` de simplism \ns` aceea de a concluziona c` aceste


trasee reci [i exacte, atributele de baz` ale d`lti]ei ar fi cauza principal` a excesului de liniaritate. De asemeni nu putem conchide c`
aceast` tehnic` nici nu poate figura altfel.
A[a cum se poate observa \n pagina urm`toare, alt detaliu dintr-o
excelent` gravur`, \n aceea[i tehnic`, de Pierre-Imbert Drevet
demonstreaz` c`, \n chiar limitele acestei viziuni liniare, \n aproximativ aceea[i epoc`, modelajul mult mai nuan]at al formelor se
\mbin` cu uimitoare performan]e de a sugera nuan]ate calit`]i materiale, pentru m`tase, pentru dantel`, lemn aurit, epiderm`, p~n` la
invita]ii tactile.

108

109

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Uneori \ns`, geometria rece a inciziilor cu ritmuri [i curburi impuse, nu


impieteaz` grav asupra sugestiei materialit`]ii.
(Drevet, gravur` \n d`lti]`)

n cazul lui Rembrandt \ns`, detalii din dou` gravuri \n metal, "Iisus
cu bolnavii" [i "Prezentare la templu" demonstreaz` ne\doielnic c`
tirania picturalit`]ii opereaz` [i \n opera grafic` a artistului.
Volumele [i detaliile lor, sc`ldate \n acea lumin` misterioas` care
creaz` atmosfera tuturor tablourilor sale, cu proeminen]e ale c`ror
contururi au fost erodate de lumin` sau cu ad~ncimi care au topit
alte limite de forme \ntr-o cea]` \ntunecat`, pot figura cald [i
conving`tor repere de morfologie uman` sau orice alt material
stof`, piele, metal sau piatr`-.
Aceste trei exemple de gravuri din pagina din dreapta,: aqua forte,
lemn [i d`lti]`, fac dovada c`, prin cunoa[terea mijloacelor specifice, orice poate fi reprezentat. Apar]in~nd lui: Rembrandt, Durer [i
Bervic, ele demonstreaz` c` indiferent de tehnica [i epoca \n care
ne afl`m, orice manier` tradi]ional` are resurse pentru a r`spunde
oric`rui program de figurare, \ntre pictural-clar obscur, liniar-documentar [i liniar-figurativ plenar.

110

111

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Nu putem s` nu remarc`m condi]ia distinct` oferit` pointe-secheului \n perioada impresionist`, cu lucr`ri perfect integrate manifestului impresionist; \n egal` m`sur` ar fi de punctat aportul aqueiforte \n sus]inerea viziunii picturale dar [i cel al asigur`rii reperelor
de liniaritate \n gravura unor epoci...
De asemeni, \n litografie, poate c` tocmai datorit` perioadei
descoperirii [i extinderii dar mai ales a lejerit`]ii abord`rii, se pot
g`si cele mai proeminente exemple de sus]inere a ambelor viziuni...
De remarcat, nu \n ultimul r~nd, cum \n epoca modern`, nu at~t
apartenen]a la un curent estetic sau la o [coal` aritstic` determin`
alegerea unei anumie tehnici de gravur` sau utilizarea predilect` a
unor anumite atribute ale ei c~t structura personal` a artistului va
determina [i reorienta acea anumit` tehnic` spre servirea viziunii
personale...

O tehnic` destul de riguroas`, cu semne liniare relativ egale, poate, sub


controlul unui A nders Zorn, s` asigure cele mai proaspete [i transparente
proiecte impresioniste, performan]` extrem de apreciat` \n epoc` [i per petuat` p~n` t~rziu, c`tre primele decenii ale secolului X X . A ceste
aprecieri sunt subliniate, f`r` \ndoial`, de ]es`tura declarat gestual`,
\nt~mpl`toare, care evit` declarat sugerarea formelor prin formule tipice
viziunii liniare.
n mod evident, la impresia general` de spontaneitate, sus]inut` de con tre-jour-ul lipsit de contururi definitorii, de trasee care ar fi trebuit s`
con]in` volumele morfologige, de repere precise, contribuie mai ales
suportul de instantaneu fotografic, din p`cate prea vizibil [i cu siluet`ri
prea \nt~mpl`toare...
Pentruc`, a[a ca [i \n alte aqua-forte ale lui Zorn, documentul fotografic
r`m~ne vizibil, de dragul impresiei spontane instantaneul fotografic este,
de cele mai multe ori, respectat servil...

112

Nu se poate ascunde faptul c` \n chiar interiorul conceptului de


"tradi]ie", se pot identifica cele dou` orient`ri.
Pe de o parte, este firesc desigur ca me[terii care aveau ca sarcin`
s` transpun` proiectul unui artist s` plece de la ideea respct`rii
necondi]ionate a semnelor desenate de acela. Cu c~t fidelitatea
inciz`rii semnelor desenate de "maestru" era mai evident`, cu at~t
garan]ia valorii artitice a lucr`rii era mai mare.
Antrenamentul me[terilor gravori \nsemna o sum` de gesturi tip, de
incizare pe trasee tip, cu anumite curbe specifice [i, mai ales cu
anumite ad~ncimi controlate pe traseu, ale inciziei.
A[a precum \nv`]`ceii caligrafiei \[i [lefuiesc gesturi tip penru a
desena be]i[oare lungi sau scurte, ovale sau semi-ovale, \n vederea
alc`tuirii ulterioare a literelor alfabetului, ucenicii gravori \[i antreneaz` m~na pentru incizii de categorii specifice: drepte
irepro[abile, cu linii av~nd grosimi perfect egale, drepte cu linii
paralele dar av~nd grosimi \n cre[tere sau descre[tere, curbe egale

113

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

la grosimea liniei dar cu un ritm de repeti]ie inegal sau curbe


inegale ca dimensiune liniar` dar respect~nd un ritm sever al
repeti]iei...
n m`sura \n care aceste formule de figurare erau folosite disciplinat, re]elele de incizii ale me[terului a[ez~ndu-se \ntocmai pe
dimensiunile indicate de artist, era de prev`zut c` viitoarea gravur`
va fi \nsemnat un succes.
Firea mereu rebel` a arti[tilor cerea \ns` mereu alte formule de
expresie, pretindea ca \n cazul unor anumite materiale, imaginea s`
se bucure de [anse sporite.
Materialul, cumin]it de manevre verificate \n timp, se l`sa, mai mult
sau mai pu]in de bun`voie, incizat de m~ini experte.
Pe de alt` parte \ns`, acela[i material, \[i oferea [ansa ca, \n m~na
altor gravori, s` se comporte diferit, s`-[i demonstreze calit`]i
neb`nuite.
O \n]eleapt` aplecare c`tre aceste anumite r`spunsuri netipice ale
materialului a reprezentat, \n multe situa]ii, lansarea unor rute de
figurare \nc` neb`nuite. Se impune men]ionat totu[i c` numai la
nivelul artistului-gravor acest tip de aten]ie [i solu]ie era posibil`.
Numai un artist, con[tient la rezisten]a unei pl`ci de metal la un
anumit tip de semne incizate, poate s`-[i reconsidere alfabetul plastic fundamental c`tre includerea unui alt tip de semne, capabile s`
figureze tema personal` dar [i, mai ales, s` poat` fi realizate \n
materialul recalcitrant.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

6. tehnici artistice de figurare ale gravurii

n consecin]`, se cade s` accept`m c` \n cadrul aceleia[i frumoase


tradi]ii, str`duin]a de adaptare \ntre material [i proiect, reprezint`
un efort curent [i legitim. Dat fiind c` ceea ce numim tradi]ie a
\nsemnat un continuu interes de adaptare, de corelare a inten]iilor
aristice la posibilit`]ile materialului, nu putem s` \ndep`rt`m tentativele de a adapta noi solu]ii de figurare la limitele sau performnan]ele suportului de gravat.

Aceasta este tema principal` a studiului nostru, elementele lui au


fost identificate [i puse \n context istoric sau tehnic \n capitolele
anterioare, a[a cum men]ionam. Tot \n acestea s-au reliefat [i
modalit`]i profesionale de dep`[ire a unor dificult`]i, de \nvingere
sau de adaptare la unele probleme.
n acest capitol \ns` ne propunem s` ad~ncim subiectul discrepan]ei
\ntre modalit`]ile curente ale plasticianului de a figura [i cele de
mare specificitate ale gravurii adaptate acelora[i inten]ii.
Aceast` discrepan]`, generatoare de tensiuni [i frustr`ri a \nsemnat
\n acela[i timp [i o provocare, un imbold \n g`sirea unor solu]ii a[a
\nc~t, privind gravurile unor mae[tri, vom remarca cu respect faptul c` acestea nu sunt doar ni[te tablouri mai mici transpuse \n
gravur` ci performan]e artistice ale unui gen cu pregnant` personalitate, cu un limbaj plastic manevrat cu expresivitate, cu o
retoric` plastic` de mare specificitate.
Ca s` detaliem aceste solu]ii [i performan]ele lor, va trebui s` le
raport`m la acele modalit`]i de figurare curente, fire[ti \n activitatea
profesional` de tip [evalet.
n linii mari instruc]ia artistic` se bazeaz` pe c~teva elemente fundamentale, pe sec]iuni de interes [i pe etape de asimilare a procedeelor de manevrare a limbajului plastic.

114

115

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

O prim` preocupare se orienteaz` c`tre reeducarea percep]iei.


Psihologii formei, [i nu numai, subliniaz` faptul c` percep]ia de tip
artistic prezint` particularit`]i mai mult sau mai pu]in detectabile [i,
\n consecin]` mai mult sau mai pu]in explicabile.
Se poate spune totu[i c` majoritatea umanilor, privind o form`
real`, au nevoie de un model la care s` raporteze [i s` o claseze, ca
s` o poat` defini. ntregul proces de dialog cu oferta vizibilului este
patronat de aceast` continu` raportare la un model, la un tip.
Prin citirea diferen]elor dintre forma real` [i tipul ei abstract, se
apreciaz` calitatea formei, frumuse]ea sau utilitatea ei, se subliniaz` elementele ce-i fac specificul, ce o personalizeaz`. Cu c~t cultura vizual` a subiectului este mai restr~ns`, cu at~t mai mici sunt
[ansele de apreciere a formei perceptibile.

Pe de alt` pare, \nc` la acest nivel, t~n`rul artist se antreneaz` s`


descifreze formele, prin \n]elegerea costruc]iei mai mult sau mai
pu]in vizibile [i a modului cum se ofer` luminii [i se desf`[oar` \n
spa]iu.
Cercet`ri similare se vor petrece evident [i la nivelul materialit`]ii,
ale texturilor ce \nvelesc forma.
F`r` con[tientizarea [i asumarea acestor tentative, f`r` progrese \n
acest domeniu, nu se pot face primii pa[i pe terenul opera]iunilor
fundamentale de figurare.

Artistul are harul natural de a observa mai ales acele nuan]e [i de a


le raporta la un model mult mai amprentat de structura sa psihic` [i
de crezul s` estetic. El \nsu[i este un creator de forme care vor
deveni elemente de raport pentru rela]ia lui sau altor oameni cu vizibilul.
Privind o anume femeie se \nt~mpl` mult mai frecvent s` o
raport`m la tipul rubensian sau la cel boticellian, intrate deja \n
con[tiin]a universal` [i deci mult mai cunoscute ca model.
Problema este c` specificul percep]iei de tip artistic presupune
op]iuni foarte personale asupra priorit`]ilor \n marcarea unui detaliu, asupra oportuni]`]ii alegerii lui sau chiar al observ`rii lui, pentruc` un pictor vede sau nu un detaliu, func]ie de interesul s`u artistic.
Instruc]ia artistic` tinde, la acest palier al reeduc`rii percep]iei, s`
[lefuiasc` spiritul de observa]ie al t~n`rului plastician, s`-i ascut`
sensibilitatea pentru observarea specificului modelului, s`-i anuleze
"ticuri" de percep]ie datorite \nregiment`rii prea supuse la o orientare estetic` [.a.m.d.

116

Facem o cuvenit` precizare privind alinierea cursurilor de gravur`


cu nivelul de instruc]ie artistic` al momentului. Este firesc ca tehnicile de gravur` s` se raporteze la experien]a plastic` a tinerilor [i nu
la respectarea cronologiei apari]iei. Inventarea unui gen de gravur`
nu a plecat de la un preaplin de experien]` \n figurare a arti[tilor ci
de la cu totul alte comandamente, ]in~nd de solicit`ri ale societ`]ii
\ntre limite tehnice date. Date fiind dificult`]ile iscate de adecvarea
figur`rii de tip [evalet la economia de mijloace, la severitatea sintezei pe care o pretinde gravura, este firesc ca sucesiunea pred`rii
tehnicilor ei s` se petreac` \n baza nivelului de instruc]ie plastic` al
t~n`rului.
Nu se pot traduce griuri ce definesc expresiv volume, \n dou`-trei
semne, \n absen]a unei minime experien]e sau informa]ii \n aceast`
direc]ie.
Rostul acestei men]ion`ri este de a argumenta pertinen]a unui
asemenea punct de vedere fa]` de modul, uneori aproximativ, \n
care se \nva]` tehnicile gravurii \n unele [coli de art`.
Pentru mai fluenta demonstra]ie, vom simplifica \n c~teva mari
opera]iuni procesul curent al figur`rii [i le vom prezenta \n etape
succesive, chiar dac` \n realitate, demersul real nu are asemenea
limpezimi.

117

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Acestea ar putea fi:


- percep]ia, - pagina]ia-construc]ia-compozi]ia, - desen-valoraremodelare, - expresivizare.

[i expresiviz~nd economic dar conving`tor, p`str~nd numai acel


minim dar vital necesar.

Reiter`m insistent adev`rul c` \n realitate aceste preocup`ri, chiar


dac` au o anume logic` \n aceast` succesiune, \n procesul real al
figur`rii se \ntrep`trund sau se repet`, \[i inverseaz` ordinea sau
sunt eludate.
n ce prive[te compozi]ia, mai ales \n accep]ia larg` [i fireasc` a
no]iunii care \nseamn` rela]ionarea armonic` a tuturor elementelor
de limbaj plastic, acest reper are o prezen]` permanent`, marc~nd
absolut totul [i \n toate etapele, p~n` la condi]ia celor mai elementare semne plastice, linia [i punctul.
Am punctat unele lucruri specifice percep]iei aristice [i am stabilit
c` acel moment ar reprezenta o prim` etap`. Este evident \ns` c`
nevoia de raportare la model presupune continue eforturi de percepere, a[a \nc~t o putem considera ca o etap` \nchis` abia odat` cu
\ncheierea lucr`rii.
Acest tip de figurare face specificul desenului dup` natur`, dup`
model [i este fundamental deosebit de cel practicat \n gravur`, unde
elementele caracteristice ale subiectului real, au fost percepute,
analizate, sintetizate [i expresivizate \ntr-un proiect care a \nmagazinat aceste importante repere [i la care se va raporta gravorul pe
parcursul opera]iunilor de figurare.
Dac` din paragraful anterior s-au eviden]iat [i dificult`]ile generate
de acest specific, tot \n acele fraze s-a sugerat [i modalitatea
dep`[irii dificult`]ilor. Pe l~ng` opera]iunile de simplificare a
inventarului de semne adecvate transpunerii \n gravur`, acel proiect
trebuie s` \nmagazineze suficiente informa]ii despre subiectul
vizat.
Cu discern`m~nt, artistul analizeaz` datele vizibilului, sintetiz~nd

118

Pentru "etapa" pagina]ie-construc]ie-compozi]ie vom pune \n


lumin` date despre firescul acestor opera]iuni \n perimetrul artelor
de [evalet, despre m`iestria antrenat` cu care sunt abordate.
Nenum`ratele ore de studiu \n atelier aduc dup` sine o rutin` pozitiv`, o rapiditate profesional` \n luarea deciziilor, iar gestul artistului care figureaz` se bazeaz`, a[a cum se [tie, [i pe instincte plastice acumulate.
Acest firesc, aceast` rutin` nasc un anume confort al lucrului, o
anumit` certitudine c` mijloacele sunt st`p~nite iar etapele urmeaz`
rute corecte. Solu]iile compozi]ionale de punere \n pagin` [i marcarea construc]iei se g`sesc fluent, se pot puncta provizoriu [i se
acordeaz` din mers. Elementele constructive, axele, traseele
ajut`toare, at~t de utile fazelor de \nceput ale figur`rii, pot r`m~ne
aparente \n m`sura \n care nu compromit expresia.
Se poate tatona [i se poate cerceta, se poate corecta \ntr-o bun`
masur`.
Toate acestea fac parte dintr-o ordine a lucrurilor a[a \nc~t, atunci
c~nd este confruntat cu rigorile acelora[i etape \n gravur`, artistul
se simte frustrat [i \[i impune s`-[i tr`deze instinctele plastice pentru a-[i adapta priceperile [i paleta de mijloace.
De r~ndul acesta, \n gravur`, etapele au o delimitare mult mai clar`
\n timp, tehnicile pretind trepte acoperite clar, re\ntoarcerile sunt
imposibile sau mult mai dificile.
Fa]` de problemele de pagina]ie, gravorul are o viziune mult mai
sever`, concluziie lui compozi]ionale sunt rezultatul unor lungi
reflec]ii pentruc` o plac` de metal, dup` o atacare, nu mai poate fi
recadrat` sau t`iat` ca o coal` de h~rtie [i \n aceea[i situa]ie s-ar afl`
[i piatra pentru gravat, groas` de 10 cm.

119

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Preocup`rile pentru construc]ie trebuie s`-[i consume taton`rile [i


cercet`rile \ntr-o etap` dat`, limbajul economic al gravurii nu permite dec~t acele repere morfologice strict necesare, axele sau liniile ajut`toare nu mai pot fi explicite ci mai degrab` implicite.
Detaliile acestei preocup`ri sunt parcimonios distribuite numai \n
m`sura \n care servesc expresivizarea.

de sintez` c`tre semne cu o geometrie foarte simpl` care vor cere


manevr`ri de mare specificitate pentru a putea sugera umbre,
penumbre, reflexe, modelaj al suprafe]elor [.a.m.d.

"Etapa" desen-valorare-modelare aduce [i ea \n lumin` tr`d`ri \ntre


"firea lucrurilor" [i cerin]ele gravurii.
Desenul, ca tehnic` de figurare, \nseamn` pentru imensa majoritate
a plasticienilor, o prim` structurare \n spa]iu a elementeleor principale de constru]ie, delimitarea volumelor [i modelarea lor prin valorare, sugerarea materialit`]ii formelor.
La acest nivel, din ra]iuni de limpezime a demonstra]iei, s` ne referim la cele mai pregnante aspecte.
Primul ar fi legat de maniera concret` de figurare iar cel de al doilea
aspect s-ar referi la gesturile predilecte prin care artistul realizeaz`
opera]iunile de mai sus.
Vom puncta mai economic un prim subiect pentruc` \[i va g`si un
loc de studiu \n capitolul urm`tor, referitor la manevrarea sub
aspect geometric a semnelor figur`rii.
Este vorba de modalitatea curent` a desenatorului de a modela prin
valorare. n linii mari acestea \nseamn` ]es`turi de linii, gri-uri
estompate, ha[ur`ri \nc`rcate sau u[urate de semitonuri prea puternice n gravur` se nasc fire[ti dificult`]i de a traduce acele griuri \n
semne posibile pentru anumite tehnici.
Dac` la litografie, aqua forte, mezzo tinta, de exemplu,
posibilit`]ile de interpretare a griurilor destul de nuan]ate, nu pun
mari probleme de execu]ie [i rezultat, dac` \n tehnica d`lti]ei
orchestrarea griurilor este practic nelimitat` dar cu un efort de
gravare de neimaginat, \n xilogravur` lucrurile stau cu totul altfel.
Aici limitele foarte severe de semn [i de gravare impun opera]iuni

120

Unul din cele mai cristalizate instincte ale unui desenator este acela
de descrie formele, de a le adumbri [i modela prin semne plastice
care sunt concret ha[uri negre pe fond alb. Cu ajutorul liniilor negre
el \ntunec` p`r]i ale volumelor suger~nd plasarea \n umbr` sau
deplasarea c`tre fundal iar prin alburile prezervate sugereaz`
\naintarea lor c`tre privitor. Deci negrurile modeleaz` umbra [i
depresiunile, albul modeleaz` lumina [i convexitatea volumelor.
Cea mai important` concluzie a celor spuse mai sus este c` elementul activ fundamental \n figurarea din perimetrul artelor de [evalet
este semnul negru pe fond alb.
i dac` aceast` viziune nu este contrazis` de tehnicile: pointe-seche
[i aqua-forte, este \n schimb \nfruntat` relativ de tehnicile: xilogravur`, linoleum, litografie, [i la modul absolut de: maniera neagr`
[i mezzo-tinta. La primele dou`, l`s~nd la o parte dificult`]ile concrete ale opozi]iei unor materiale nespecifice pentru desen, figurarea se realizeaz` totu[i cu linii care vor deveni negre pe fond alb.
La urm`toarele, la care am folosit cuv~ntul relativ, dificultatea
figur`rii cu alb se pune numai pentru acei arti[ti ce opteaz` deliberat pentru aceast` viziune, pentru cei care construiesc volumele cu
decup`ri de linii albe. Aceast` op]iune reprezint` un punct de
vedere mai \n spiritul dialogului cu materialul.
n ce prive[te ultimele dou` tehnici, acestea contrazic copios rutina
de figurare care mizeaz` pe manevrarea semnelor negre.
n maniera neagr` a litografiei [i \n mezzo-tinta, fiecare gest de
anulare sau de erodare a unor por]iuni negre, lumineaz`, aduce \n
fa]` volume, descrie forme prin manevr`ri de semne albe pe fond
negru.

121

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Iat` deci un aspect evident, ne\ndoielnic, al confrunt`rii dintre un


element al instinctelor plastice fundamentale [i specificitatea unor
tehnici de figurare atipice. Obligat s` se plieze acestora, artistul
poate avea frustr`ri, poate resim]i o anume \nstr`inare.
Ar mai fi un aspect ce ar trebui resubliniat, pentruc`, \n simplitatea
lui, poate constitui totu[i o surs` de \ngrijor`ri.
Chiar dac` \n cazul primelor tehnici pomenite mai sus, valorarea [i
modelarea nu pune probleme pentru c` practic ele mizeaz` pe re]ele
suprapuse de linii sau de puncte, ca [i \n cazul desenului pe h~rtie,
nu trebuie pierdut din vedere faptul c` acele semne care figureaz`
pot fi doar ad`ugate, niciodat` scoase, anulate.

Detaliu din xilogravura autorului: "Conexiuni incerte"


Chiar dac`, \n mod declarat, imaginile acestui ciclu se doresc familiar e
cu gravurile rena[terii, supuse unei evidente tiranii a viziunii liniare, se
poate remarca, chiar \ntr-o por]iune relativ restr~ns` a desenului, cum pot
convie]ui cele dou` tehnici ale figur`rii.
Este limpede c` a existat un desen liniar pe placa de lemn, prezervat cu
grij` \n etapa cioplirii cu dalta dar, \n egal` m`sur`, se poate observa,
mai cu seam`, \n zona pulpelor umbrite, cum s-au figurat detaliile morfo logice cu ajutorul albului.
Este dificil pentru un artist s` sape disiplinat \n jurul unor semne atent
desenate, rezum~ndu-se astfel la o munc` similar` nivelului de me[ter
gravor [i s` nu se lase sedus [i de unele surprize pe care i le poate oferi
materialul chiar \n timpul grav`rii. Oric~t de experimentat ar fi autorul,
de cele mai multe ori, t`ieturile prin care se inten]ioneaz` figurarea, cele
care presimt [i tatoneaz` forma, sunt mai sincere [i mai credibile, sunt
mult mai \n spiritul grav`rii \n lemn.
A [a cum men]ionam, semnele ocolite cu grij` prin s`pare, oric~t de spon tan ar fi fost desenate pe plac`, sugereaz` r`ceal` [i exagerat` rigoare...

122

Nu \nt~mpl`tor pomeneam la \nceputul prezent`rii acestui subiect


[i un alt aspect, acela al tr`d`rii gesturilor predilecte ale artistului \n
activitatea lui curent` de figurare.
R`sfoirea atent` a unor reproduceri dup` desenele unor mae[tri,
apar]in~nd mai multor [coli artistice, ar putea prilejui concluzii
foarte instructive referitoare la frecven]a unor anumite trasee, la
tipuri de semne, la familii de elemente primare ale figur`rii care pot
identifica un anume maestru, un anume desenator.
Evident nu este vorba de stiluri distincte apar]in~nd unor [coli
foarte personalizate: arta european` fa]` de arta oriental` - sau de
[coli europene fundamental diferite: - academismul fa]` de impresionism ci de arti[ti-persoane care pot fi g`zdui]i de acela[i curent
artistic, put~nd fi [i contemporani.
i, \n egal` m`sur`, nu este vorba numai de tr`s`turi ce descriu
forme umane sau altele reale, ci de familii de semne primare
folosite prioritar de un anume artist indiferent ce anume figureaz`.

123

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Ceea ce descrie desenatorul sau pictorul pe h~rtie este un gest neintermediat, netranspus, marcat cu sinceritate [i aplomb.
Anii de exerci]iu l-au obi[nuit cu for]a de expresie a unor tr`s`turi
sau, de ce nu, cu elegan]a acelora. El se folose[te preferen]ial de ele
pentruc`, \n timp, i-au asigurat performan]e.

Iat` dou` gravuri \n lemn, desp`r]ite de peste patru secole, -Kathe


Kolwitz -1940 [i Urs Graf -1521-, pe care le une[te \ns` aceea[i
preocupare de a construi formele cu ajutorul albului.
Excava]iile \n lemn realizeaz` linii [i pete albe care, prin apropiere [i
suprapunere, creaz`, definesc [i umfl` formele figurate. Dac` pentru o
artist` a secolului X X acest lucru pare firesc, pentru un apartenent la
cea mai tiranic` visiune renascentist`, de la \nceputul secolului al X V Ilea, aceast` \nt~mplare se v`de[te de o remarcabil` precocitate...

Este evident c` prin transpunere \n materialul de gravat aceste


semne nu au cum s`-[i p`streze prospe]imea. De la tehnica
litografiei c`tre xilogravur` [i d`lti]`, adic` spre acelea cu problemele cele mai severe de transpunere, ele \[i tr`deaz` tot mai evident proprietarul.
i totu[i, cople[itoarea personalitate a unor arti[ti, a r`zb`tut [i prin
aceste dificult`]i, a g`sit solu]ii de dialog cu materialul de natur` s`
nu afecteze procedeele de figurare p~n` \ntr-at~t \nc~t identitatea
autorului s` poat` fi pus` la \ndoial`.
ntr-adev`r, un fragment dintr-o gravur` a lui Goya, un altul din
placa lui Drer sau un col] prelevat dintr-o plac` de Rembrandt, vor
fi, indubitabil un Goya, un Drer, un Rembrandt.

Un cercet`tor sau artist, preocupat de opera unui desenator [i interesat de subiect, va descoperi acele familii de semne, acele trasee
predilecte din lucr`rile aceluia, care \l definesc. Chiar la nivelul
unor fragmente care nu mai descriu ceva recognoscibil, exist` suficiente elemente de recunoa[tere a artistului.
Frecventarea acestor semne de c`tre un artist, preferin]a vizibil`
pentru anumite semne-gest, este at~t de ad~nc \nr`d`cinat` \n firescul tehnicii sale de figurare, at~t de intrat` \n instinct, \nc~t, invariabil, acele semne se reg`sesc, fire[te u[or alterate, \n posibila sa
oper` de gravor.
Tocmai aceast` alterare, aceast` tr`dare a purit`]ii semnului personal ar fi subiectul acestui paragraf.

O alt` dificultate generatoare de frustr`ri, de mare specificitate pentru gravur` [i, \n general pentru orice semn imprimabil, este a[a
numita \ntoarcere \n oglind`.
Aceasta este un alt tip de tr`dare fa]` de firescul activit`]ii unui
desenator. n mod curent rela]ia artistului cu desenul s`u ]ine de formula fa]` \n fa]`, pe timpul realiz`rii lucr`rii se familiarizeaz` \ntrat~t cu el \nc~t nu [i-l poate imagina altfel. Nu \nt~mpl`tor atunci
c~nd are \ndoieli asupra unor propor]ii sau st~ngacii
compozi]ionale, desenatorul \[i prive[te opera \n oglind`.
De fapt o vede ca pe a unui str`in, cu o deta[are care \i permite s`
identifice defectele.
Deci, ar fi vorba \n primul r~nd de nepl`cutul adev`r c`, \n gravur`,
proiectul, dup` incizare sau atacare, se r`suce[te prin imprimare "\n

124

125

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

oglind`".
O sum` de probleme de valoare a gestului prin sensul mi[c`rii, de
folosire a m~inii drepte ale unui personaj \n situa]ii obligatorii, alte
probleme de ascenden]` a unui acces, de valoare smbolic` a unui
sens, sunt tot at~tea dificult`]i ce nu pot fi pierdute din vedere. n
zona figurativului ele trebuie s`-[i afle \n mod obligatoriu solu]iile.
ns` chiar [i \n aria nonfigurativului, teme cum ar fi importan]a
unei cantit`]i pe o anumit` parte a compozi]iei, sensurile st~nga
dreapta sau, \mpreun` cu acestea, sensurile de mi[care ascendent`descendent`, r`m~n probleme la fel de importante ce-[i pretind
solu]iile.

Este deosebit de important de acceptat ideea c`, pentru un artist


obi[nuit s`-[i manifeste o anumit` amprent` temperamental` printrun gest, s` spunem ascendent st~nga-dreapta [i dezordonat, e
remarcabil de dificil s` [i-l construiasc` \n "oglind`".

La o extrem` a preocup`rii pentru acest inconfort se situeaz` arti[tii


mai pu]in marca]i de importan]a invers`rii, ei se d`ruie lucrului
control~nd sub aspect plastic etapele, \n a[a m`sur` \nc~t, la
momentul oglindirii, s` nu poat` ap`rea surprize. Momentul de
nesiguran]`, de \nstr`inare pe care \l resimt unii, la ace[tia se transform` \n emo]ie, \n surpriz` instructiv` pentru alte lucr`ri viitoare.
La cealalt` extrem` am g`si un artist gravor at~t de sensibil la
aspectul final al lucr`rii, dup` incizare [i imprimare, la impactul
vizual al exemplarului din tiraj, \nc~t, la toate palierele aventurii lui
plastice, etapele tind s` rezolve problemele invers`rii. Proiectul
ini]ial este conceput \n ideea oglindirii, locurile pe care le vor ocupa
anumite semne [i cantit`]ile lor sunt marcate sub acela[i semn al
invers`rii, familiile de urme grafice tipice autorului, p~n` [i " ticurile " de gest ale artistului sunt g~ndite \n desenul preg`titor [i
transpuse pe placa de gravat tocmai cu rostul reconfigur`rii lor \n
oglind`.
Pe plan[eta acestuia, oglinda este nelipsit` ca instrument de control.
in~nd seama de cel pu]in aceast` categorie de arti[ti, nu putem s`
nu inventariem ca pe o tr`dare major` acest subiect al oglindirii.

126

O sum` de gesturi [i semne ale acestuia, verificate \n timp [i


adunate \n fi[iere marcate de instincte plastice, vor trebui retraduse
[i manevrate \mpotriva firescului s`u, conform unei rigori str`ine.
Important` este con[tientizarea temei, \n inventarul problemelor
legate de tehnicile de figurare \n gravur`, ea este una de dimensiune, cu implica]ii asupra c`rora se cuvine s` reflect`m pentru
dep`[irea dificult`]ilor.
De altfel, o dovad` a seriozit`]ii subiectului o constituie documentele.
n seduc`toarele plan[e gravate cu scene din atelierele de gravur`
din secolul al XVIII-lea [i nu numai, se pot vedea, montate cu grij`
pentru fi manevrate \n diferite unghiuri, mult pomenitele oglinzi.
Exist` oameni care au probleme s`-[i tund` musta]a \n oglind` dar
[i genii ca Leonardo da Vinci care scriau tratate [i desenau \n
oglind`.
ntre aceste categorii, ca [i \ntre categoriile de gravori de mai sus,
sunt [i solu]iile, diferite din punct de vedere al eficien]ei ca [i
subiec]ii preocupa]i de ele.
n ceea ce prive[te palierul modalit`]ilor de expresivizare tipice
gravurii [i al modului \n care acestea ar putea fi observate, prin
aceast` gril` a tr`d`rii, vom putea reliefa c~teva puncte de vedere.
O prim` aten]ionare ar fi aceea c` ne-am putea referi la dou`
niveluri de tr`dare.
Primul se afl` la acela al artelor [evaletului, unde se anuleaz` coinciden]a \ntre motivul perceput [i cel figurat. Cel de al doilea, prin

127

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

specificitatea modalit`]ilor de figurare \n gravur`, s-ar referi la


tr`darea rutinei profesionale de [evalet.
Se cuvine subliniat c` \n arta plastic`, la fel ca [i \n lingvistic`, toate
manevrele asupra mijloacelor de limbaj sunt de natur` retoric`, au
ca rost sublinieri, \ngro[`ri, deform`ri ce urm`resc s` fac` mesajul
mai penetrant, mai conving`tor.

manevr`, acelora[i determin`ri fa]` de gen.


Jocul luminilor pe figura unui personaj gravat, mai ales \ntr-o
tehnic` de mare sintez` cum ar fi lemnul \n fibr`, [i \n viziunea unui
Nolde sau Masereel, nu mai au nimic de-a face cu logica ilumin`rii
volumelor. Un element morfologic, un detaliu anatomic care ar fi \n
mod firesc figurat prin trasee negre, cum ar fi de pild` desenul unui
ochi, poate fi credibil [i mult mai util reprezent`rii, trasat \n negativ, \ntr-un c~mp \ntunecat.

Fiind o rud` mai apropiat` a graficii, gravura va miza \n principal


pe inventarul acelor modalit`]i specifice zonei. Din acest punct de
vedere ne vom referi desigur la opera]iuni asupra valorii, la tentative de deformare, de accentuare a tr`s`turilor [i, bine\n]eles la
st`p~nirea avizat` a luminii.
E de la sine \n]eles c` absolut toate tentativele apar]in~nd acestor
modalit`]i sunt marcate de structura autorului, de orientarea lui, mai
mult sau mai pu]in evident`, c`tre una din viziunile fundamentale.
Pe l~ng` aceast` prim` determinare, deplin valabil` dealtfel [i \n
grafica de [evalet, se impune [i o alta, evident`.
Opera]iunile de sintez`, de abstragere, de sever` simplificare a semnului plastic, marcheaz` toate tehnicile de expresivizare cu reperele
amintite mai sus.
n consecin]`, valoarea poate avea reduceri, invers`ri sau anul`ri,
cu rostul de a face motivul inteligibil sau mai conving`tor

i, pentruc` expresivizare \nseamn` exagerare, ne vom mira tot mai


pu]in remarc~nd p~n` unde poate merge exagerarea, p~n` acolo
\nc~t ea va nega realul dar, manevrat` de un artist, negarea realului
face servicii mai bune credibilit`]ii lui dec~t o evocare servil`.
Ar fi instructiv s` lu`m \n studiu trei tipuri de probleme cu care se
confrunt` plasticianul \n binomul: percep]ie figurare, pentru c` \n
cazul percep]iei artistice, aceste dou` etape sunt mereu complementare, nu sunt neap`rat succesive ci adesea concomitente.

Deformarea, ca tehnic` de expresivizare, este moned` curent` \n


gravur`, f`r` tr`darea atributelor de suprafa]` ale subiectului vizat;
f`r` \ngro[area acelora determinante [i anularea celor nesemnificative, motivul perceput nu poate fi figurat.
Viziunea personal` a artistului, cu obsesiile sale estetice, \[i va
suprapune solu]iile peste cele general proprii gravurii.
Lumina, cu aventurile sale de epurare, fluidizare sau anulare a firescului legilor fizicii optice, se va supune acelora[i reguli de

128

A mbii autori, Nolde [i Masereel, \[i acord` libert`]i totale fa]` de


respectarea limitelor reale ale volumelor luminate care ar trebui s`
sugereze credibil formele vizibile.

129

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Sinteze [ocante, t`ieturi economice [i trasee tr`d~nd copios realul, nu


numai c` nu distrug forma dar o impun aten]iei noastre, cu atribute
extrem de conving`toare. Portretul este expresiv iar lumina, filtrat` prin
alc`tuirirle seci ale blocurilor, este transparent` [i vie.

Tipurile de teme pe care [i le propune percep]ia-figurarea pot fi


deci:
- delimitarea, traducerea volumelor, materialitatea.
n bun` parte am pus \n lumin` modul diferit \n care cele dou`
structuri fundamentale determin` opera]iunile de percepere ([i de
figurare) s` urm`reasc` rute distincte de alegere a reperelor oferite
de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul [i a-l figura.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

vizibile, spre mai buna p`trundere a esen]ei ei, are [anse deosebite
\n cazul preponderen]ei unei viziuni fa]` de cealalt`?
- putem vorbi de rute distincte sau, apreciem c` cele dou`, pe l~ng`
faptul c` sunt complementare, pot ajunge la rezultate la fel de valoroase ?
- reperele apreciate ca distincte, \n cazul acestor dou` tipuri de percep]ii deformate, nu sunt cumva fa]ete la fel de pre]ioase \n
\n]elegerea [i sim]irea formei reale?
- binomul structural mental-senzorial, tradus \n perechea de viziuni
fundamentale liniar`-pictural`, poate fi aceptat ca singura mare
[ans` a percep]iei de tip artistic \n apropierea de realitate, \n citirea
celor mai importante mesaje ale ei, \n filtrarea [i asamblarea acestora spre asimilarea [i st`p~nirea realit`]ii ?

n esen]`, vom reliefa faptul c`, indiferent cu ce op]iuni distincte


fa]` de reperele reale va opera fiecare observator artist, rostul final
al oric`ruia va r`m~ne acela[i: identificarea formei reale. n acest
proces de identificare, chiar dac`, \n principal teoretic, traseele
observa]iei sunt marcate de structurile fundamentale, mental` sau
senzorial`, ]elul urm`rit nu va fi tr`dat.
Sper`m c` s-a risipit prejudecata c` exist` structuri favorizate pentru a percepe obiectiv realul, cu rost de reprezentare plastic`, a[a
precum ar putea fi vorba de altele proprii unei figur`ri poetice, proprii artei.
Se nasc de la sine unele teme de reflec]ie ce s-ar putea ad`uga studiului:
- mediul deformat prin citirea distinct`, oferind date diferite receptorilor amprenta]i de viziunile fundamentale va fi frustrat de perceperea obiectiv`, sau, dimpotriv`, tocmai prin complementaritatea
informa]iilor, are [anse mai mari ?
- preocuparea major` de a dep`[i limitele superficiale ale formei

n orice caz, trebuie eviden]iat firesc modul \n care categorii de


performan]e tipice prin tradi]ie unei anume viziuni, linia sau pata \n
gravur`, pot face excelente servicii celeilalte, servindu-i plenar
dezideratele. n egal` m`sur` conlucrarea lor rotunje[te reconfigurarea realului \n opera plastic`.
n aceast` idee, se pot identifica gravuri \n pointe-seche sau aqua
forte, unde semnul preponderent este linia, dar unde imaginea construit` cu ajutorul ei serve[te plenar viziunea pictural`. i mai spectaculos, se poate remarca, ca de pild` \n mezzo-tinta lui Waillant,
cum o baie de griuri, realizate numai prin pat`, serve[te cu scrupulozitate cea mai liniar` viziune...

130

131

Se nasc de la sine unele teme de reflec]ie ce s-ar putea ad`uga studiului:


- mediul deformat prin citirea distinct`, oferind date diferite receptorilor amprenta]i de viziunile fundamentale va fi frustrat de perceperea obiectiv`, sau, dimpotriv`, tocmai prin complementaritatea
informa]iilor, are [anse mai mari?

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

- preocuparea major` de a dep`[i limitele superficiale ale formei


vizibile, spre mai buna p`trundere a esen]ei ei, are [anse deosebite
\n cazul preponderen]ei unei viziuni fa]` de cealalt`?
- putem vorbi de rute distincte sau, apreciem c` cele dou`, pe l~ng`
faptul c` sunt complementare, pot ajunge la rezultate la fel de valoroase ?
- reperele apreciate ca distincte, \n cazul acestor dou` tipuri de percep]ii deformate, nu sunt cumva fa]ete la fel de pre]ioase \n
\n]elegerea [i sim]irea formei reale?
- binomul structural mental-senzorial, tradus \n perechea de viziuni
fundamentale liniar`-pictural`, poate fi aceptat ca singura mare
[ans` a percep]iei de tip artistic \n apropierea de realitate, \n citirea
celor mai importante mesaje ale ei, \n filtrarea [i asamblarea acestora spre asimilarea [i st`p~nirea realit`]ii ?

consecin]` realizate cu semne care trebuiau atent respectate, ocolite


prin priceperea [i disciplina me[terilor gravori.
Elementele de limbaj fundamentale linia [i punctul- erau subordonate rosturilor de baz` ale figur`rii, acelea de a defini, de a
limpezi \n spa]iu expresivitatea formelor. n fiecare tehnic`
tradi]ional` aveau s` se iveasc` tipuri de semne [i formule specifice
pentru rezolvarea acestor deziderate [i, \n egal` m`sur`, sculele de
incizat [i gravat aveau s` capete performan]e orientate c`tre aceste
rosturi

n orice caz, trebuie eviden]iat firesc modul \n care categorii de


performan]e tipice prin tradi]ie unei anume viziuni, linia sau pata \n
gravur`, pot face excelente servicii celeilalte, servindu-i plenar
dezideratele. n egal` m`sur` conlucrarea lor rotunje[te reconfigurarea realului \n opera plastic`.
n aceast` idee, se pot identifica gravuri \n pointe-seche sau aqua
forte, unde semnul preponderent este linia, dar unde imagine construit` cu ajutorul ei serve[te plenar viziunea pictural`. i mai spectaculos, se poate remarca, ca de pild` \n mezzo-tinta lui Waillant,
cum o baie de griuri, realizate numai prin pat`, serve[te cu scrupulozitate cea mai liniar` viziune... (pagina din dreapta)
Cu rare excep]ii desenele [i picturile rena[terii [i ale perioadei
urm`toare tindeau s` st`p~neasc` forma, prin contururi atent controlate care limitau \n spa]iu volumele, care sugerau desf`[urarea
lor \n ad~ncime, care explicitau logica lor constructiv`.
Proiectele pentru pl`cile ce urmau a fi incizate sau s`pate erau \n

132

133

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Cu rare excep]ii desenele [i picturile acelei perioade tindeau s`


st`p~neasc` forma, prin contururi atent controlate care limitau \n
spa]iu volumele, care sugerau desf`[urarea lor \n ad~ncime, care
explicitau logica lor constructiv`.
Proiectele pentru pl`cile ce urmau a fi incizate sau s`pate erau \n
consecin]` realizate cu semne care trebuiau atent respectate, ocolite
prin priceperea [i disciplina me[terilor gravori. Elementele de limbaj fundamentale linia [i punctul- erau subordonate rosturilor de
baz` ale figur`rii, acelea de a defini, de a limpezi \n spa]iu expresivitatea formelor. n fiecare tehnic` tradi]ional` aveau s` se iveasc`
tipuri de semne [i formule specifice pentru rezolvarea acestor
deziderate [i. \n egal` m`sur`, sculele de incizat [i gravat aveau s`
capete performan]e orientate c`tre aceste rosturi.

Este vorba de problema evoc`rii [i traducerii formelor prin tehnicile de figurare specifice genului.
Se impune s` demont`m prejudecata, mentalitatea destul de
r`sp~ndit`, c` grafica [i mai ales gravura sunt supuse plenar viziunii liniare.
Este foarte adev`rat c` o perioad` de glorie, de \nflorire maxim` a
gravurii de tip tipar \nalt sau ad~nc s-a remarcat pe extinsa istorie a
artei plastice dintre rena[tere [i neoclasicism. Nu trebuie pierdut
\ns` din vedere c` exact \n aceast` ampl` perioad` viziunea predominanat`, la un nivel general, era cea liniar`. Faptul c` o prelungire aplicativ` a artei picturii [i a desenului, care era gravura, se plia
f`r` re]ineri acestei viziuni tiranice, nu poate fi contestat.
n mod evident, toate elementele de limbaj, [lefuite prin \ndelungate rigori de breasl`, se g`seau \n slujba figur`rii patronate de viziunea liniar`.
Plec~nd de la aceast` provocare [i de r`spunsurile oferite de breasl`
pentru rezolvarea ei, se pot identifica dou` rute de interes, dou`
tipuri de interven]ie asupra semnelor
1.- cea care simplific` semnele dar continu~nd s` deseneze.
Opera]iunile de organizare a semnelor plastice apar]in~nd acestei
rute ar putea fi patronate de o geometrie a definirii.

n gravurile lui Durer, arabescurile fluide ale liniilor, descriu forme


c~t se poate de explicite, cu o condi]ie clar` \n spa]iu. Oric~t de
sub]ire ar fi semnul liniar [i, mai ales, oric~t de sinuos, el se prezerv` pe planul pl`cii de lemn cu o riguroas` identitate.
Premiza pentru prezentarea punctelor de vedere din acest capitol
este, \n viziunea autorului, o preocupare de secole a gravurii.

134

2. cea care descompune griurile, suger~nd forma.


Aici, opera]iunile asupra semnelor ar putea fi controlate de o
geometrie a impresiei
Dat` fiind prezen]a insistent` a primei rute de abordare pe cateva
lungi secole, nu e de mirare ca s-a putut na[te p`rerea conform
c`reia gravura r`m~ne domeniul patronat de viziunea liniar`.

135

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Principala preocupare a gravorilor a fost deci folosirea unor tehnici


de figurare care, \n limitele enun]ate mai sus, s` poat` asigura
alc`tuiri credibile.
Acele enun]uri plastice au nevoie de un limbaj plastic adecvat.
n consecin]`, semnele de baz` ale acestuia trebuie s` fie:
simple, clare, manevrabile [i reproductibile.

n cazul \n care ritmul liniilor ce descriu personajul este cel al unei


re]ele mai dese, fundalul va fi decorat cu unele rare sau dac`
traseele liniare de pe subiect sunt \n special sinuoase, curbe, liniile
din fundal vor fi neap`rat drepte sau cu trasee diferite. (Drer personajele reprezent~nd cavalerii Apocalipsei, figurate mai ales prin
linii sinuoase, se delimiteaz` pe un decor structurat din linii orizontale)
Deci problema delimit`rii \n spa]iu se rezolv` prin suprapuneri
par]iale ale subiectelor, prin conflict de trasee liniare la limita
formei [i \n nici un caz prin trucuri de perspectiv` aerian` ce ar fi
putut s` fie aduse din experien]a pictorilor.
Materialitatea formelor se rezolva prin prezen]a pe suprafa]a
subiectelor a unor semne simple, decorativ-specifice ale acestuia.
Acestea, un soi de semne-cod pentru materiale deosebite, pot fi:
linii sinuoase pentru ap`, semne liniare repetate ritmic pentru teren,
ideograma unui c~rlion] pentru p`r. simbolul unei frunze repetat pe
toat` suprafa]a coroanei unui copac etc.

Aceste patru atribute nu sunt numai interactive dar mai intr` [i \n


str~ns` determinare cu unele sau altele din constr~gerile enun]ate
mai sus, dar \ntotdeauna [i cu caracteristicile materialului.
Simplific~nd datele problemei, \n inten]ia de a nu dilua analiza
studiului, s-au luat \n calcul urm`toarele:
-rostul lucr`rii,
-atributele semnelor fundamentale [i
-materialul implicat \n procesul realiz`rii gravurii.
Tipurile de probleme derivate din adecvarea limbajului la
dezide-ratele domeniului s-au pus de la primele manifest`ri [i
tot de atunci au \nceput s` apar` [i solu]iile.
Temele volumului, a delimit`rii \n spa]iu, a materialit`]ii, a identit`]ii sunt cele prioritare. nc` din cele mai vechi gravuri ale
rena[terii putem prelua c~teva modele de dep`[ire a temei.
Linia reprezint` elementul cheie.
Cu ea se descriu formele la cea mai simpl` expresie a identit`]ii lor,
se delimiteaz` \n spa]iu prin contur mai ferm iar diferen]a de
ad~ncime se realizeaz` nu at~t prin sub]ierea liniilor, ca o coresponden]` cu viziunea pictural`, ci prin alte mijloace, ]in~nd mai
degrab` de tehnica sugerat` de principiul siluet`rii.
Dac` de pild` personajul conturat are \n drapajul ve[mintelor sale
multe elemente verticale, liniile din decor vor avea mai ales orizontale sau oblice care vor putea asigura delimitarea personajului.

Pentru \ncerc`rile de figurare a volumelor, \n aceast` perioad` de


copil`rie a gravurii, se apeleaz`, pentru \nceput, la un ritm de linii
paralele, drepte sau u[or curbe, de grosime egal`, care limiteaz`
forma c`tre zona de unbr`.
Evident c` geometria acelor forme era nesigur`, [irurile de linii
reu[eau dec~t \n mic` parte s` sugereze mi[carea volumului \n
spa]iu. Nu ar fi de mirare s` constat`m c`, \n fa]a unei mari cereri
de me[teri multiplicatori de imagini prin gravare, \n multe cazuri
era limpede c` \nv`]au me[te[ugul de gravor [i oameni care nu
probau un har real pentru desen.
Inteligen]a unor simplific`ri, trasee care evocau f`r` aproxim`ri
subiectul vizat, semne grafice decupate cu o mare acurate]e, sunt cu
at~t mai de admirat cu c~t, a[a cum spuneam, d`lti]ele erau manufacturate \nc` artizanal.

136

137

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Floren]a 1500 A rta de a muri cu bine -dup` o predic` Savonarola

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

gravur` a pictorilor sau desenatorilor consacra]i.


Marea tem` a gravurii \ns` presupunea alegerea acelor semne simple care s` poat` fi manevrabile pe volume din mai multe familii,
care s` poat` fi \ndesite sau rarefiate f`r` a-[i pierde \ns` identitatea
de semn primar dup` incizare.
Tocmai aceast` acurate]e a semnului garanta pe de o parte \ncerneluiri f`r` \nec`ri [i, mai cu seam`, asigura imprim`ri repetate,
egale \ntre ele.
Venind din sfera de profesionalism a desenului [i picturii, arti[tii
rena[terii au adus c`tre gravur` date ale experien]ei lor din
manevrarea tehnicilor de figurare. Era vorba, a[a cum se [tie, de o
anume rutin` pozitiv`, de instincte plastice care sus]ineau activitatea curent` a profesioni[tilor.
Astfel, linia ca element fundamental de limbaj, contura, delimita [i
prin valorare, ajuta citirea volumulor. Chiar \n situa]ia \n care, prin
ha[uri, construia griurile valor`rii, linia tindea s` sugereze, prin curburile sale, cre[terea volumului \n spa]iu.

A nvers - 1487 - Domni]` \n gradin` -xilogravur`

ntr-adev`r, un gri marc~nd o umbr`, construit din elemente liniare


ce urm`resc rotunjimea formei, contribuie la definirea acesteia.
n gravura rena[terii se configureaz` \n acest fel o nou` tehnic` de
figurare ce se folosea de linie ca element al definirii formelor, nu
numai ca un mijloc de delimitare \n spa]iu.
Era deci o modalitate de a oferi maximum de informa]ii despre acea
form` cu un minimum de mijloace.

Promovarea unor perfec]ion`ri \n tehnicile de reprezentare avea s`


se \nt~mple prin transferuri de rutin` artistic`, prin preluarea, din
bagajul de \ndem~n`ri profesionale ale pictorului sau sculptorului,
a celor mai curente dar verificate modalit`]i de figurare.
Desigur c` acest proces avea s` debuteze cu primele aventuri \n

Elementul cheie al acestei posibilit`]i era urm`torul:


semnele geometrice liniare, drepte sau curbe, care traduceau griurile umbrelor, nu-[i p`r`seau subiectul ci urm`reau relieful acelor
volume, se plimbau pe curburile acestora, m`ng~iau suprafa]a lor.

138

139

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Sintetic, se poate spune c` aceste semne liniare cu rost de valorare,


continu` s` deseneze, s` defineasc` forma, cu fiecare element component.

extrema luminat` [i negru pe cealalt`, delimitarea e astfel limpezit`. Pe de alt` parte, \ntr-un [ir de forme, latura umbrit` a uneia se
va citi profilat` pe partea luminat` a alteia, rezolv~nd aceea[i problem`.
Schema tehnicii de figurare a laturilor luminoase sau umbrite ale
volumelor ar fi \n consecin]` urm`toarea:

n ce prive[te tema materialit`]ii, se poate remarca faptul c` deja,


semnele ce populeaz` o suprafa]`, \ncearc` s` personalizeze forma
figurat`, s` o delimiteze structural. Avem de-a face cu familii de
semne care astfel, ajut` la identificarea pielii, p`rului, ierbii sau
cerului. Nivelul de rezolvare a preten]iilor materialit`]ii este \nc`
sc`zut, subiectele piele, p`r, cer, sunt \nc` mai degrab` simbolizate,
nu figurate.
Pe de alt` parte \ns`, \n felul acesta, c~mpurile, odat` populate [i cu
repere plastice codific~nd materialitatea, scot \n eviden]` identitatea formei. Ele devin module compozi]ionale [i datorit` faptului
c` pot fi manevrate \n c~mpul imaginii, \mbog`]esc astfel inventarul reperelor compozi]ionale ale lucr`rii
O modalitate sistematic` de a pune \n lumin` performan]ele specifice ale semnelor apar]in~nd domeniului, ar trebui s` plece de la
modul \n care acestea rezolv` cele trei importante teme ale
figur`rii:
delimitarea, traducerea volumelor [i materialitatea.
Acum preocuparea pentru delimitarea formelor \[i g`se[te rezolv`ri
nu numai prin contur [i al`tur`ri de structuri liniare diferite ci [i
prin suprapunerea atent ritmat` a laturilor umbrite sau luminate ale
volumelor. Principiul siluet`rii, al contururilor unei forme care se
citesc pe planul altei forme, este vechi [i prezent \nc` din zorii
imaginii pictate, cu str`lucite rezolv`ri \n compozi]iile parietale
egiptene de pild`. Acum \ns`, spre deosebire de formele colorate
diferit [i conturate, solu]iile pleac` de la limitele deschise sau
\nchise ale unor imagini alb-negru.
Pe un fond neutru, atunci c~nd un volum sferic de pild` are alb pe

140

n ceea ce prive[te formulele tipice fiec`rei tehnici tradi]ionale de a


rezolva teme ap`s`toare cum ar fi: definirea \n spa]iu a unor volume, limitarea contururilor luminoase sau \ntunecate fa]` de un
ecran-fond neutru, punerea \n valoare a unor siluete pe fonduri
\nchise sau deschise etc. s-au conturat tehnici de figurare cu un
nivel \nalt de personalitate, potrivite limitelor fiec`rui domeniu al
gravurii. Acestea au r`spuns unor norme foarte preten]ioase care, \n
linii mari, trebuiau s` rezolve atributele de credibilitate [i identitate
a imaginii plastice care servea o anumit` preten]ie a aplicativit`]ii:
ilustra]ie, plan[` [tiin]ific`, reproducere a unui tablou etc.
Este extrem de instructiv de remarcat modul \n care delicata tem` a
modeleului unei forme se putea rezolva \n tehnici distincte.
Instinctele creatoare asistate de priceperi me[te[ug`re[ti au creat un
inventar aproape neschimbat \n c~teva sute de ani, prin care temele

141

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

men]ionate sunt rezolvate f`r` probleme.


Imaginile urm`toare \ncearc` s` inventarieze semne fundamentale
distincte, manevrate pe rute specifice, capabile s` acopere
preten]iile temelor de figurare men]ionate.

Trebuie remarcat cum aceast` inconfortabil` tem` de preocupare sa realizat numai prin modelarea liniei ca semn plastic fundamental.
Referindu-ne la aceea[i problem` [i la modul specific \n care este
rezolvat`, mai ales ]in~nd seama de confruntarea cu materialul,
vom putea extrage tipul de semn propriu d`lti]ei.
Acesta va fi, evident, linia dar cu diferen]e de lungime [i de sens
remarcabile fa]` de semnele realizate \n lemn.

Acest tip de semn care urmeaz` este foarte specific pentru lemn,
forma lui geometric` este strict determinat` de dificult`]ile s`p`rii
dar r`m~ne [i cea mai logic` pentru sugerarea deplas`rii treptate a
griului c`tre alb sau c`tre negru. Aceast` virtute o poart` cu sine
chiar semnul primar, care pleac` de la o baz` lat` care prin
\ngustare, se deplaseaz` spre o cantitate tot mai mic` p~n` la inexisten]`.

Este important de reliefat modul \n care dificultatea temelor [i


inteligen]a r`spunsurilor au realizat un tip de figurare a volumelor,
cu atributele lor, care depind de pozi]ia fa]` de sursa luminoas`.

Dac` principala virtute a semnului gravat \n lemn era aceea de a


putea sugera umbra, ad~ncirea \n spa]iu, printr-o \ngro[are puternic` a liniei, p~n` la negruri consistente, aici lucrurile stau altfel.
Acelea[i dorite zone \nchise nu se pot ob]ine \n d`lti]` dec~t prin
aglomer`ri de semne liniare [i nu prin \ngro[area lor. Chiar dac`,
prin absurd, gravorul va inten]iona s` ob]in` un semn liniar dezvoltat pe l`]ime, acesta va fi inutil, pentruc` din cuva mai lat`, realizat` \n metal, cerneala va fi scoas` la opera]ia de [tergere, \nainte
de imprimare.
Se pot astfel remarca tipuri de semne performante pentru o tehnic`
dar interzise alteia: modelarea prin l`]ire a liniei la lemn este
incompatibil` cu posibilit`]ile d`lti]ei \n vreme ce fine]ea remarcabil` a inciziei la cea din urm` \i este interzis` lemnului...
Dac` \n cazul lemnului nu aveam limite pentru \ngro[area semnului, la metal, redimensionarea acestuia c`tre sub]ire este practic
nelimitat`.
Traseul lui pe lungime [i, \n absen]a fibrelor, fiind capabil s`
urm`reasc` cele mai variate curbe, este de o ductibilitate impresionant`. Din geometria structurilor liniare realizate \n d`lti]` lipsesc
\ns` curburile scurte, ocoli[urile vioaie, imprevizibile, at~t de proprii aquei-forte de pild`. Semnului liniar al d`lti]ei \i sunt refuzate
asemenea aventuri, ]es`turile de trasee, cu un mare poten]ial de figurare a unui modeleu nuan]at, au totu[i o anume r`ceal` determinat` de severitatea opera]iunilor de disciplinare a materialului.

142

143

Pentru traducerea diferitelor volume, s-au impus tehnici bazate pe


intui]ia practicienilor dar [i pe experien]a de [evalet a mae[trilor
care au p`[it \n teritoriul gravurii. Astfel semnele primare s`pate \[i
vor schimba curbura dup` natura volumului figurat, se vor alungi
sau l`]i, vor putea lua alte ritmuri, tinz~nd s` fac` mai credibil`
imaginea, mai aproape de identitatea formei vizate.

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

n concluzie, ceea ce pierde semnul primar al d`lti]ei fa]` de lemn,


sub aspectul for]ei, al caracterului, c~[tig` prin fine]e, printr-o
excep]ional` capacitate de nuan]are.
Acesta este motivul pentru care men]ionam, la \nceputul studiului,
de faptul c` nici cel mai performant tip de tipar industrial nu poate
reda seduc]ia unei forma plastice pe m`sura nuan]atei suprafe]e gravate \n d`lti]`...

excrescen]ele unor volume, subliniindu-le relieful sau ad~ncindu-le


identitatea \n umbr`, o linie care se plimb` pe reliefuri, subliniind
prezen]a acestora...

Detaliu puternic m`rit, care d` m`sura posibilit`]ilor efective ale


tehnicii \n d`lti]` de a urm`ri orice form` pe care o propune realul.

Chiar la un detaliu supradimensionat, tes`turile liniilor incizate cu


d`lti]a sunt at~t fine [i construiesc griuri at~t de nuan]ate, \nc~t
lucrarea pare realizat` \n creion...
(gravur` de Jan Muller -marchizul A mbrogio Spinola- detaliu

Dup` cum se poate remarca, at~t \n cazul liniei incizate sau s`pate,
diferen]ele subtile de ad~ncime [i l`]ime a [an]ului, determin`
nuan]ate traduceri ale sinuoaselor puls`ri ale volumelor. Practic,
cele mai fine volume se pot reg`si \n imaginea gravat`, prin subtile
exerci]ii asupra liniei. Aceasta va descrie sinuos [i modulat,
urm`rind cu respect cele mai pu]in sesizabile reliefuri, va umfla
reliefuri luminate prin linii extrem de sub]iri sau va ad~nci cavit`]i
prin linii mai groase [i ad~nci, \ntre]esute.
Putem astfel vorbi de o linie docil`, care urm`re[te fidel

144

Lu~nd \n studiu acelea[i probleme ale delimit`rii, traducerii volumelor [i ale materialit`]ii, vom identifica modalit`]ile de
rezolvare a acestora, tipice d`lti]ei. n primul r~nd acurate]ea
inciziei, calitatea ei specific` de ad~ncime, fa]` de lemn, \nseamn`
o [ans` suplimentar` cert`, pentru opera]iunile de definire, de
delimitare.
Pe de alt` parte, claritatea mai bun` a semnului liniar, fine]ea lui, d`
posibilit`]i mai ample de creare a unui inventar de familii de

145

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

tr`s`turi.
Pe l~ng` de-acum cunoscutele contururi mai ferme, vecin`t`]i de
]es`turi de linii cu propriet`]i distincte, citire prin manevrarea de
ecrane sau suprapuneri de laturi deschise ale formelor pe cele
\nchise [i invers, avem aceast` palet` mai ampl` de familii de
semne mult mai bine personalizate. La zonele de al`turare se pot
crea astfel [i delimit`ri mai precise dar \n special, mai nuan]ate.

de re]ele construite din linii egala ca grosime [i dispuse la distan]e


egale [i cea de a doua cu re]ele \n care liniile se \ndesesc c`tre limita umbrit`.

n ceea ce prive[te preocuparea de a traduce volumele, tehnica


d`lti]ei ofer` posibilit`]i mult sporite, este, sub acest aspect, campioana absolut` a tehnicilor de figurare \n gravur`. A[a cum ar`tam
mai sus, fine]ea [i ductibilitatea liniei, modularea suplimentar` prin
ad~cimile variabile, permisiunea de a face nenum`rate \ntre]eseri,
\nseamn` o ofert` generoas`. Formele au volume a c`ror pulsa]ie \n
spa]iu este urm`rit` cu extrem` fidelitate, modelajul reliefurilor
este surprins la cele mai delicate diferen]e, jocul luminii pe
suprafe]e este tradus \n totalitate.
Dac` am pune \ns` \n discu]ie un criteriu al compensa]iei, nu putem
s` nu remarc`m, cu frustrare, c` performan]e de asemenea \n`l]ime
nu pot fi ob]inute dec~t cu pre]ul unui efort [i al unei concentr`ri de
care pu]ini muritori sunt capabili.

Exist` \ns` un nivel superior de rezolvare a umbrei, \n care semnele


liniare, pe l~ng` suprapuneri, mai beneficiaz` [i de un plus de modulare, chiar la nivelul semnului primar. Linia nu mai are aceea[i
grosime pe tot traseul ci, cu ad~ncirea inciziei prin folosirea unei
d`l]i cu v~rful \n v, se l`]e[te nuan]at.
Astfel, la nivelul unei ]es`turi de linii marcate la distan]e egale,
putem avea modul`ri de valoare numai prin acele \ngro[`ri pe
traseu, \n zonele unde acest lucru se inten]ioneaz`.
n situa]ia \n care traseele liniare au [i varia]ii de ritm, de apropiere
progresiv`, ad~ncirea semitonului c`tre umbr` se face mai rapid [i
mai nuan]at.

ncerc~nd s` traducem geometric explica]ia acestor impresionante


posibilit`]i putem identifica c~teva paliere de rezolv`ri.
La un prim nivel, am avea incizii liniare, cu grosimi egale dar
urm`rind trasee curbe asem`n`toare sau u[or diferite. Acestea se
suprapun \n trepte, pe zone ce se \ntunec` spre umbr`.
Evident c`, \n situa]ia \n care se procedeaz` [i la o \ndesire treptat`
a lor c`tre o por]iune, acolo virarea c`tre negru se va face mai rapid
[i mai nuan]at.
Cu alte cuvinte, la acest prim nivel putem inventaria dou`
modalit`]i de \ntunecare a formei: prima const~nd din suprapuneri

Raport~ndu-ne la acea posibilitate de a modula linia, prin \ngro[`ri


ale traseului, trebuie s` subliniem ce pu]in dou` importante merite
ale acestui procedeu.
Pe de o parte se \mbog`]e[te [i se nuan]eaz` cantitatea de informa]ii
chiar de la nivelul semnului primar, iar \n al doilea r~nd aceste
informa]ii suplimentare prezente la un singur semn, \nseamn` posibilitatea de a folosi mai pu]ine semne primare, \nseamn` deci [anse
mai mari de reproductibilitate, de acurate]e.

146

147

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Simplific~nd, vom identifica \n general semne liniare, egale ca


grosime, ]esute \n grile cu distan]e egale [i urm`rind curburi determinate de morfologia subiectelor figurate.
Prin suprapunerea succesiv` a unor re]ele de semne liniare, cu gesturi foarte apropiate de practica figur`rii de tip [evalet, s` spunem
desen \n creion sau peni]`, se poate sugera volumul [i umbra lui.
De notat totu[i respectarea delimit`rii volumelor.
Vom \ncerca s` punem \n lumin` modalit`]ile de manevrare geometric` a semnelor \n perimetrul tehnicii aqua-forte, filtrate prin
aceea[i gril` a preocup`rilor pentru delimitare, traducere a volumelor [i materialitate.
A[a cum am subliniat \n mai multe r~nduri, aceast` tehnic`, aflat`
\ntre altele dou` cu o cople[itoare personalitate, are, prin aportul
acidului, [anse deosebite.
Determinante sunt aici libertatea gestului [i vigoarea inciziei.
Din acest motiv, \n geometria semnelor ce servesc figurarea, nu
exist` categorii at~t de u[or identificabile ca cele de p~n` acum.
Cu toate acestea, se poate reliefa un adev`r greu de neglijat.
ntre speciali[tii domeniului se admite ideea c` dintre toate tehnicile gravurii, aqua-forte este cea mai folosit`, cea mai agreat`.
O prim` explica]ie s-ar g`si \n inventarul de posibilit`]i, \n for]a de
expresie a liniei [i a tonurilor oferite prin aqua-tinta.
Cea de a doua ar fi modalitatea mai lejer`, mai fireasc`, de
apropiere a artistului [evaletist de o tehnic` de gravur`. Rezisten]a
verni-ului la gesturile care traseaz` semne este mic` [i sub acest
aspect, tr`darea instinctelor profesionale \ntre desenatorul de
[evalet [i gravor este minim`. n consecin]` vom g`si, f`r` prea
mari uimiri, \n aria geometriei semnelor ce figureaz`, trasee [i
solu]ii mult mai aproape de cele curente \n lumea [evaletului.

148

Bine\n]eles, cuceririle de limbaj plastic [i de manevrare, realizate


de cele dou` tehnici comentate p~n` acum, au fost preluate de aquaforte, \n mod avizat \ns`, pentruc` o \nsu[ire prea direct` sugereaz`
sup`r`tor mimarea tehnicii proveniente.
Lumea picturii a fost un teren mult mai propice pentru manifest`rile
identificabile ale viziunii picturale.
Chiar dac` rena[terea a construit redute inexpugnabile \n jurul viziunii liniare, \n epoc` [i \n secolele urm`toare au putut \ndr`zni s`
pretind` dreptul la existen]` [i rudimente ale viziunii picturale.
Nu \nt~mpl`tor deci, tocmai \n (prin) aqua-forte \[i face apari]ia [i
cea de a doua viziune, cu semne primare destinate figur`rii,

149

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

patronate de ceea ce suger`m a se numi o geometrie a impresiei.


Dup` cum o sugereaz` numele, mi[carea semnelor plastice \n
c~mpul gravurii este ordonat` de o viziune care tinde s` rezolve
aceleea[i probleme ale definirii, red`rii volumelor [i ale materialit`]ii sub imperiul unei st`ri sensibile mai mult la impresia pe
care o dau subiectele.
Nu este deloc \nt~mpl`tor c` viziunea s-a maturizat \n plin` mi[care
impresionist` [i post impresionist`, de[i vom g`si exemple de precocitate de-a-lungul istoriei gravurii, \n opera unor arti[i prea
marca]i de propria lor viziune ca s` se lase trama]i de viziunea tip
cea liniar` - a respectivei perioade.
Performan]a se bazeaz` pe sfidarea limitelor sau specificului
tradi]ional al tehnicii, sensibilitea artistului gravor fa]` de frumuse]ea vibrant` a vizibilului, nu-[i mai g`se[te mijloace pe
m`sur` \n inventarul strict al tehnicilor conven]ionale.
Seduc]ia de baz` a manevr`rii semnelor sub patronajul acestei
geometrii const` \n faptul c` elementele de limbaj grafic nu se mai
supun legii economiei, sunt mult mai libere, mai spontane [i, \n
consecin]` mai credibile.
Gesturile prin care sunt realizate sunt mai sincere, comandate de
impresii care pretind traduceri mai fidele pe placa de gravur`, ele
\[i caut` libertatea de mi[care chiar \ntre limitele unor tehnici
cimentate de c`tre breasl` timp de secole.
Traseele, fie ele viguroase sau u[uratic \ntrep`trunse, par sc`pate de
sub vreun control geometric, par mai degrab` rezultatul unei
gemetrii a dezordinii.
n realitate avem de-a face cu o dezordine savant`, cu o lume a semnelor primare care, prin sinceritate [i vigoare, prin dorite incertitudini, genereaz` alc`tuiri grafice de o [ocant` expresivitate, semnele
spontane, aparent indisciplinate, realizeaz` figur`ri nuan]ate.

150

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Acestea poate nu definesc forma \n conceptul dinainte dar o identific` mult mai subtil, mai inconfundabil.
Ele nu \nchid volumele \ntr-o geometrie \nghe]at`, nu le fixeaz`
limite \n spa]iu, umbra lor are mistere cu pierderi \n ad~ncime iar
lumina ce le pune \n valoare, vibreaz`, \nv`luind detaliile. Acestea,
detaliile, chiar cele care ar avea ca rost credibilitatea unor structuri
de suprafa]` a formelor, chiar dac` inventariaz` mai pu]in exact
componentele texturale ale acestora, realizeaz` totu[i evoc`ri mai
variate, impresii mai vii.
n consecin]` re]elele de trasee liniare se suprapun mai liber, cu
unghiuri de intersectare la alegerea artistului.
Se [tie c` unghiurile mai deschise, sub care se \ncruci[eaz` re]elele
de linii incizate, garanteaz` o transparen]` egal` a griului, mult mai
bine controlabil` [i pe care se mai pot ad`uga alte re]ele, pentru
\ntunecare. Aceste unghiuri deschise deci permit o st`p~nire mai
bun` a griurilor, o linie ad`ugat` \[i g`se[te mai u[or locul pe un pat
de linii \ncruci[ate \n unghiuri \ntre 20 [i 60 de grade.
Aceast` preocupare pentru modul de \ncruci[are al liniilor incizate
nu ]ine numai de gust sau de o rigoare estetic`, ea are o justificare
deosebit de important` la nivelul opera]iunilor tehnice.
Astfel, o re]ea cu linii \mb~csite, \nseamn` un pericol cert pentru
momentul corod`rii, acidul va sparge \n aceast` situa]ie delicatul
strat de verni dintre liniile prea apropiate, realiz~nd o cuv`
deschis`, incapabil` s` p`streze cerneala, \n loc de o ]es`tur` deas`.
n loc de gri-ul intens, spre negru, inten]ionat de artist, se va ob]ine
un gri sp`l`cit [i egal.
n situa]ia unor incizii cu re]ele de linii prea dese, cerneala nu va
mai putea fi bine [tears`, [i doritul gri \ntunecat va deveni un negru
plat, care va pierde forma.
Desigur, sub aspectul calit`]ii gri-ului, varianta unghiurilor

151

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

deschise are anumite egalit`]i, valori previzibile, o anumit` r`ceal`.


Varianta unghiurilor mai libere, mai \nchise, face s` vibreze tonul,
creaz` valori u[or inegale, cu nuan]e de imprevizibil, pe scurt cu o
anume c`ldur`.
Pun~nd \n balan]` avantajele [i dezavantajele, prima variant` e mai
u[or de st`p~nit, mai controlabil`, [i de aceea nu e de mirare c` este
preferata viziunii liniare. Lipsurile ei sunt sugerate de o anume normalitate, de manevr`ri previzibile.
Unghiurile apar]in~nd celei de a doua variante traduc gesturi mai
sincere, mai marcate de temperament, mai curajoase sub aspectul
riscului ca intensitatea tonului s` scape de sub control.
narma]i cu aceste aten]ion`ri, ar fi instructiv` analiza unor mostre
din ]es`turile liniare ale lui Rembrandt, Goya, Zorn.

aceea[i cea]`, albite de o lumin` unificatoare, integrate \n atmosfer`.


Aceste e motivul pentru care tr`s`turile liniare au unghiuri [i ritmuri mai libere, mai personale, iar volumele cresc sau se afund`
prin jocul de \ndesire a re]elelor.
n ceea ce prive[te posibilitatea de modula linia chiar \n timpul
s`p`rii sau inciziei, cu [ansele suplimentare de coloratur` pe care le
ofer` astfel, acesta nu putea sc`p` aten]iei arti[tilor marca]i de viziunea pictural`.
Evident \ns` c` modalitatea este pus` \n slujba acestei viziuni.
Liniile astfel ob]inute, nu mai modeleaz` formele p~n` la limita
volumului lor ci [i \n afara acestora, realiz~nd acea topire \n atmosfer`, acea fluiditate a traseelor ce descriu nu volume al`turate, ci un
corp alc`tuit prin rela]ia, dialogul dintre volume.
Mai concret, aduc~nd \n zona unei scheme geometrice mi[carea
acestor linii \n planul lucr`rii, se poate remarca faptul c` semnul
primar se plimb` pe proeminen]ele ansamblului de volume, ca pe
un corp unic [i nu definindu-l pe fiecare.

Este important de re]inut c` \n cadrul acestei viziuni, semnele


liniare nu mai urm`resc cu stricte]e curbura volumelor \n spa]iu,
\nvelindu-le cu fidelitate, nu-i mai delimiteaz` contururile ci,
p`r`sind formele, le sugereaz`, le traduc volumele prin modul \n
care pulseaz` lumina pe suprafa]a lor.
Formele nu mai exist` prin ele \nsele ci creaz` ansambluri, cu
\ntrep`trunderi [i pasaje, creaz` familii de reliefuri, ie[ind parc` din

n consecin]` este evident c` tehnicile preferate pentru servirea


acestei viziuni sunt: aqua-forte [i aqua-tinta, pointe-seche,

152

153

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

litografia, ca s` r`m~nem, a[a cum ne-am propus, \n teritoriul celor


tradi]ionale.
Pa[i preg`titori pe calea \nnoirii mentalit`]ii de figurare, au fost
aceia prin care s-a acceptat ideea, mai mult sau mai pu]in evident,
c` figurarea prin lumin` este mai proprie materialelor care se cer
excavate, dec~t modalitatea de a ocoli traseele negre care deseneaz`.
n desenele de mai jos se poate vedea c` inten]ia de a ob]ine un ton
de gri se poate traduce la fel de bine [i prin trasarea unei re]ele de
linii negre pe fond alb dar [i printr-o re]ea de linii albe pe fond
negru.

declarate ale artistului care poate miza con[tient, din motive plastice personale, tocmai pe importan]a liniei negre ca element fundamental de figurare.

Avantajul fundamental \n cazul liniilor s`pate \n lemn, deci albe,


este c` acestea sunt rezutatul unui gest direct, ne-intermediat, \n
care at~t comanda mental` c~t [i componente ]in~nd de instinctele
plastice, de temperament, sunt mult mai prezente.
Oric~t de mare ar fi priceperea gravorului [i c~t de fidel ar s`pa \n
jurul semnului negru desenat, va fi vorba de o ocolire, de mimarea
unui gest direct.
Nu va mai fi vorba de un semn plastic provenit de la surs`, cu
toate atributele sincerit`]ii, ci vom avea de a face cu o restaurare.

Spuneam deci c` aceste prime tentative au netezit drumul pentru


integrarea \n aceast` tehnic` a unei mentalit`]i noi, preg`tind
terenul pentru viziunea pictural`. i \ntr-adev`r va fi u[or de acceptat aceast` idee dat fiind c` figurarea prin lumin` presupune o prim`
aten]ie sau cel pu]in o aten]ie mai special` pentru modul \n care
pulseaz` volumul \n lumin`, a felului \n care lumina \l constituie, \i
d` form`.
n ce prive[te apari]ia [i identificarea unor libert`]i de expresie \n
limbajul sever al lemnului, lucr`rile semnate de Nolde sau Karl
Schmidt-Rottluf depun m`rturii conving`toare \n sensul celor afirmate.

Evident c` \n aceast` argumenta]ie nu intr` \n discu]ie inten]iile

Prin subtile [i, mai ales, ingenioase solu]ii de rela]ionare a albului


incizat \n c~mpul de negru, tr`d~nd copios toate re]etele
conven]ionale de figurare prin semne tip, arti[tii realizeaz` suger`ri
de volume, contre-jour-uri, pasaje delicate.

154

155

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Ei exploateaz` inteligent fenomenul de explozie a albului \n


c~mpuri intense de negru [i, \n egal` m`sur`, aspectul erod`rii liniei negre \n mari suprafe]e de alb.

distincte. Reperarea cantitativ`, inventarul componentelor, sugerarea prin mici elemente similare a texturii tipice pentru o anumit`
form`, nu mai sunt tehnicile de baz` pentru figurare.
Acum artistul, sensibil la atribute mai subtile ale materialit`]ii,
moliciunea sau fermitatea, efemerul sau soliditatea, platitudinea sau
starea de vibra]ie, \[i oblig` inventarul de semne plastice s`
r`spund` acestor interese. Liniile gravate sau incizate se vor organiza \n c~mp \ntr-un joc molatec sau, dimpotriv`, cu repeti]ii [i
paralelisme ]epene, vor tatona incerte un contur sau \l vor descrie
t`ios [i sigur, se vor \n[irui [i suprapune plicticos, sau vor vibra,
dezorganizate \ntr-un mod anume.

Este mai pu]in important` delimitarea geometric` a componentelor


volumetrice ale unei forme, c~t aten]ia pentru ansamblul observat,
pentru geometria precar` dar specific` rezultat` prin al`turarea unor
repere tridimensionale \ntr-un anumit moment [i \ntr-un anumit
regim
de lumin`. A[a se face c` [i tehnicile de figurare aferente acestei
preocup`ri sunt adecvate unor inten]ii mai speciale.
Pe l~ng` procedeele ce au servit viziunea liniar`, \ngro[area liniilor
de contur, al`turarea de structuri liniare diferite, sublinierea
laturilor umbrite sau luminoase ale formelor, mai vin, dinspre tehnicile de [evalet, modalit`]i care servesc perspectiva aerian`.
Este firesc, pentruc` limitele unor forme care se constituie doar \n
ochiul artistului, ca rezultat al unor impresii captate sub jocul
luminii, nu au consisten]a unor limite reale.
Ele pot fi definite mai ales prin procedee de tip pictural cum ar fi
tentative de a figura aura luminoas` din jurul unor forme, erodarea
unor contururi \n plin` lumin`, vibra]ia aerului \ntre formele ce se
\ndep`treaz` \n spa]iu.
Excavarea unor trasee liniare sub]iri \n jurul unui personaj sau \n
interiorul siluetei lui rezolv` probleme de delimitare, plasare \n
spa]iu, contre-jour, detalieri morfologice.
ntreruperea unor liniaturi cu o t`ietur` alb`, dezordonarea unor
incizii \n apropierea limitei unor forme, anularea unor contururi \n
zona unei maxime lumin`ri sau, dimpotriv`, sublinierea cu o
tr`s`tur` \ngro[at` a unei limite luminoase citit` pe un fond neutru,
sunt procedee curente posibile \n orice tehnic` a gravurii.
n ceea ce prive[te materialitatea, vom sublinia faptul c` preocuparea pentru aceast` tem`, aferent` viziunii, are desigur coordonate

156

Credem \ns` c` am izbutit s` identific`m cele dou` mari orient`ri


care guverneaz` preocup`rile artistice \n interiorul genului, cele
dou` rute fundamentale de abordare, \ntre care s-a desf`[urat \n
realitate practica artistic` a breslei.
Pe de alt` parte am \ncercat s` punem \n lumin` cele mai importante
familii de semne prin care se realizeaz` figurarea \n manierele de
gravur` care le-au generat [i unde sunt g`zduite cu predilec]ie.
Adev`ratele op]iuni c`tre oportunitatea asum`rii unor tehnici sau
solu]ii, remodelarea unora sau altora c`tre traducerea unor anumite
instincte plastice sau pentru servirea unui anume crez estetic, se
desf`[oar` \n cadrul unui proces foarte intim. Reiter`m adev`rul c`
numai practicianul, creatorul care serve[te domeniul, este cel care
alege, manevreaz` [i impune un anume invetar de mijloace
Raport~ndu-ne la tema studiului nostru, aceste cuceriri ale unor
tehnici tradi]ionale, implantate cu n`dejde \n inventarul tehnicilor
de figurare actuale, constituie un patrimoniu pe de o parte asimilat
cu convingere dar, pe de alt` parte, \nc` insuficient studiat [i pus \n
valoare.

157

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

CURRICULUM V ITA E

MIHA ILM NESCU

N`scut la 23 iunie 1943 Bucure[ti


A bsolvent al Institutului de A rte Plastice N. Grigorescu -Bucure[ti
1968
Lucr`ri \n diferite domenii ale artelor plastice:
grafic` de [evalet, gravur` [i grafic` aplicat` -afi[e de teatru [i film,
sociale [i politice, grafic` publicitar`, editorial` -coper]i [i ilustra]ii,
fotografie, scenografie, pictur`, art` monumental` [i ambiental` etc.
membru al Uniunii A rti[tilor Plastici din 1970
Experien]` profesional` [i managerial`:
din 2000 Cancelar general al Universit`]ii de A rte din Bucure[ti
din 2004 Decan la Universitatea de A rte din Bucure[ti
1999-2001 V icepre[edinte al Uniunii A rti[tilor Plastici din Romania
1990-1993 Pre[edinte al Uniunii A rti[tilor Plastici din Romania
din 1990 Profesor la Universitatea de A rte din Bucure[ti
din 1990 membru al Consiliului Na]ional Filatelic
din 1986 membru al Consiliului A RTIS al U.A .P.
pre[edintele Consiliului Na]ional al nv`]`m~ntului A rtistic Gimnazial
redactor artistic de publicitate la Centrala ROMA NIA FILM
1968-1970 grafician [i scenograf la TELEV IZIUNEA ROMA NA
din 2001
Doctor \n Estetica A rtelor V izuale
din 2002 Conduc`tor de Doctorate \n A rte-A rte V izuale
Programe, cursuri, conferin]e pe teme de grafic` [i grafic` aplicat`
Burse [i c`l`torii de studii \n: Polonia, Rusia, Letonia, Belgia, U.S.A .,
Grecia

158

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Membru \n jurii na]ionale din partea U. A . P., Min. Culturii [i Min.


nv`]`mntului.Expozi]ii \n Romania:
Dup` 1968: - Expozi]iile A nuale Republicane, Saloane Oficiale, Bienale,
ntre 1975-2003 Expozi]ii de grup
expozi]ii personale:
1979, 1986, 1991, 1994, 1996, 2001, 2002, 2003, 2004
Expozi]ii \n str`in`tate (particip`ri [i personale):
Stuttgart, Linz, Ontario, Los A ngeles, Rio de Janeiro, Praga, Cannes,
Moscova, Budapesta, Brasil, Brno, Paris, Bruxelles, Castellamare,
Thessaloniki...
Lucr`ri de art` monumental`: Bucure[ti, Slobozia, Br`ila, A rad
C`r]i publicate : Ordine [i Dezordine \n limbajul Graficii",
"Tehnici de figurare \n gravur`" -la Editura Tehnic` - 2001. 2003
"Retoric` [i candoare" Editura A letheia- 2004
Premii [i diplome: Bucure[ti 1970, Ontario 1972, Moscova 1973,
Cannes 1975, Timi[oara - 2003, Bucure[ti- 2004 Ordinul Meritul
Cultural \n grad de Ofi]er
Lucr`ri de grafic` [i pictur` \n colec]ii de stat [i particulare din:
Romania, U.S.A ., Canada, Japonia, Belgia, Israel, Coreea de Sud,
Germania, Grecia etc.
adres` domiciliu: str. N. Sebe nr.5, bloc S 24 ap 4 sector 3
Bucure[ti tel. 3 24 22 73 e mail: mmanescu@rdslink.ro
studio: str Eforie 4-6 ap. 24 sector 5 tel: 3 15 41 98,
celular: 0722 719 826

159

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii


r`spunz~nd temelor de figurare plastic`

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
ARNHEIM Rudolf - "Art and Visual Perception A Psichology of the
Cretive Eye" - Ed. University of California Press 1974
BAILLY Herzberg Janine - "Dictionnaire de lEstampe en France 18301950" Paris - 1985
BERGER Richard - "La gravure sur linoleum" Paris 1948
BLAND David - "A history of Book Illustration" London 1969
BLISS D.P. -"A History of Wood Engraving" London 1928
BOCK Elfred - "Geschichte der graphischen Kunst" (im "Propylaen")
Berlin 1935
BUSSET Maurice - "La technique moderne du bois grav et les procds
anciens des xylographes du XVI eme siecle et des maitres graveurs japonais - Paris 1925
CURWEN Harold -"Process of Graphic reproduction in Printing" London
- 1966
EICHENBERG Fritz - "The Art of the Print - London 1976
GRIFFITHS Antony - "Prints and Printmaking" - University of California
Press 1996
GROSS Anthony - "Etching, Engraving, and Intaglio Printing" - London
- 1970
IUCA Simion - "Gravura- Vocabuler de termeni tehnici" - Uniunea
Arti[tilor Plastici Bucure[ti 1991
LARAN Jean -"LEstampe" Paris 1959
LANG Lothar -"Expressionist Book Illustration in Germany 1907 1927"
- Ed. New York Graphik Society 1976
"La Gravure sur bois a travers 69 incunables et 434 gravures" Paris - 1970
MASEREEL Frans -"Bilder der Grossstadt" - Carl Reissner Verlag
Dresden 1926
MELOT Michel - "L^Estampe Impressioniste" - Paris - 1994
NEUMEYER Alfred -"Drer" - Les Editions G. Cres et C-ie - 1929
REMBRANDT Album Leningrad 1978
SCHIFFLER Gustav - "Emil Nolde, das graphischen Werk" Cologne
1966
WEBER Wilhelm - "Histoire de le Litographie"

160

161

S-ar putea să vă placă și