Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STIINTA SI RELIGIE... Din Cugetarile Lui Petre Tutea
STIINTA SI RELIGIE... Din Cugetarile Lui Petre Tutea
STIINTA SI RELIGIE... Din Cugetarile Lui Petre Tutea
ca s aflu asta. El nu era asa btrn cnd a dibcit chestia asta, c era clugr augustin... Mie
mi-a trebuit o viat ca s m conving c n afar de Biblie nu e nici un adevr.
13. Shakespeare, pe lng Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din Gesti.
14. n afara slujbelor bisericii, nu exist scar ctre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel
nct si vecinttile devin sacre n prezenta lui.
15. Stii unde poti cpta definitia omului? - te ntreb. n templu. n biseric. Acolo esti
comparat cu Dumnezeu, fiindc exprimi chipul si asemnarea Lui. Dac Biserica ar disprea
din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disprea si omul.
16. n biseric afli c existi.
17. Ce pustiu ar fi spatiul dac n-ar fi punctat de biserici!
18. n afar de crti nu triesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru c n-au ratiune, ceilalti
pentru c o au ntr-o prea mare msur ca s mai aib nevoie de mijloace auxiliare de
constiint.
19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc materia i
premerge. Prima idee de creatie real, au adus-o n istorie crestinii.
20. De creat doar zeul creaz, iar omul imit. Eu cnd citesc cuvntul creatie - literar,
muzical, filozofic - lesin de rs. Omul nu face altceva dect s reflecte n litere, n muzic
sau n filozofie petece de transcendent.
21. Cum s fie creatura creator? ''Hai tat, s-ti art mosia pe care ti-am fcut-o cnd nu eram
n viat...'' Pi cum s fie creatura creator?
22. Omul e un animal care se roag la ceva. Caut un model ideal. Si uneori nimereste,
alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt
crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau
pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune c noi l respirm.
Are materialitatea aerului. Seamn cu aerul. Noi sntem crestini fr s vrem. Si cnd sntem
atei sntem crestini: c respirm crestinismul cum respirm aerul.
23. Crestinismul nu e ideologie, c atunci se aseamn cu marxismul. Religia e expresia unui
mister trit, or ideologia e ceva construit.
24. A fi cresti nseamn a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini
absoluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru c e absolut.
25. Suveran fat de natur, supus Divinittii, nemuritor si liber prin depsirea extramundan a
conditiei sale - acesta este omul crestin.
26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat cultur antic precrestin. Eu snt de prere
c apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla din cas n cas.
Eu definesc strlucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de
isprvi politice.
49. Snt dou mari discipline guvernate de principiul ireversibilittii: termodinamic si istoria.
50. Nu e om, Kant. N-a reusit s fie om cu toat stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se
sincronizeaz cu clopotele de la biseric, e laureat al premiului Nobel pe lng Kant.
51. Legionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s ias cstigtor
deoarece avea la baz o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul
de nationalism li s-a tras sfrsitul legionarilor.
52. La comunisti, dac nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - nseamn c esti legionar. De ce
acest ''sindrom legionar'' la bolsevici m ntrebati? Fiindc legionarii snt singurii romni care
n-au avut n dictionar la litera G cuvntul glum si cnd i prindea pe comunisti era vai de
cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum; sta-i punctul lor comun cu
legionarii.
53. Nu se poate spune c miscarea legionar n-a fost puternic! N-a avut rezultate pozitive
fiindc extremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici nationalsocialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar. Deosebirea dintre ele si
miscare este aspectul religios al miscrii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul
n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire
se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva
minute s m trsneasc dac exist! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a
demonstrat c Dumnezeu nu exist.
54. Unde e omul, n imanent, absolut liber? ntr-o bisericut din lemn din Maramures, unde
sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las nvluit de ele ca si credinciosii.
55. Omul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunic tainele
care i nvluiesc deopotriv si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s fii cu adevrat liber,
trebuie s nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumnezeul crestin:
''Robeste-m Doamne, ca s fiu liber!'' (Imitatio Christi)
56. Libertatea eu o asemn cu o frnghie agtat de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer,
participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti s cobori n ntuneric. Bipolaritatea
liberttii. Dup crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s cobori n ntuneric, dac esti
vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru c ei nu snt adaptabili la morala zilnic si o
calc fiind liberi. Am nvtat la nchisoare c omul e un animal stupid, deoarece confisc
libertatea semenilor si. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine s si chinuie
semenii. Oricum sntem captivi n univers. Ne ajunge aceast grozvie. Dar s intensifici
aceast captivitate pn la nivelul puscriei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.
57. Liberatea omului e partea divin din el.
58. Limba romn are virtuti complete, adic poate fi vehicol a tot ce se ntmpl spiritual n
om. E foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cntret de stran. Limba romn
are toate premisele valorice pentru a deveni o limb universal, dar nu stiu dac e posibil acest
mars istoric. Dac am fi fost un popor cuceritor... Noi, romnii, nu punctm universalitatea
nicieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndrzneala.
59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului.
A fi lucid nseamn a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o
categorie dizolvant. n msura n care Dumnezeu trebuie primit, si nu nteles, la Dumnezeu
nu ai acces prin luciditate.
60. M ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii si i-am zis: domnule Preda,
macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de npstuti si goniti,
au instinct national de fiar btut. Iar eu si dumneata pe lng ei, avem fort domestic de
rate. Mcim. Am stat cu macedoromni n temnit. i bteau pn i omorau, dar nu declarau
nimic. Au o brbtie perfect.
61. A sti la scar uman, poate fi folositor - dar n nici un caz mntuitor.
62. E mai mntuitoare o rugciune ntr-o biseric din Giesti dect Platon.
63. Ideea mortii absolute st la baza smintelii moderne.
64. Heidegger spune asa: ca s iesi din anonimat, trebuie s triesti nelinistea perspectivei
neantului zilnic. El te ndeamn, Heidegger, s triesti murind absolut n fiecare zi!
65. Moartea m determin s fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul pmntului
cznd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
66. Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am gsit totusi la Homer
un mort de toat frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omort de Ahile. Si plnge
Ahile c a omort frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se
apuc s insulte cadavrul Pentensileei. Ahile i d un pumn si-l omoar - pe poporul muncitor
- c-i obraznic si c insult cadavrul leia. Aici am vzut asadar o frumusete, desi n principiu,
mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoas a mortului.
67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
68. Omul e guvernat pe pmnt de dou morale: de morala dogmelor, care e crestin si etern,
adic absolut, si de morala normelor, care, ca moral laic, e construit pe putintatea si
imperfectiunea omului. Morala laic nu poate fi desprins de morala absolut si ea arat c
omul se misc asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat.
69. Morala n sine, autonom, e mai primejdioas pentru religie dect ateismul. Stiinta
moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios
egal cu zero. Seamn cu Mersul trenurilor, dup prerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren,
la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s creeze o ordine moral. O primeste de sus,
sau nu o primeste deloc. Cum e posibil morala public? Prin nstpnirea absolut a moralei
religioase crestine. Dogmele crestine trebuie s porunceasc normele morale, care, fr ele, nu
se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect. Morala public ntr-un stat crestin trebuie
s stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul mrginit. Dac
nu situm Biserica deasupra statului, ne aflm n treb si face fiecare ce vrea.
70. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac
judecti. Cei care fac silogisme snt fat de adevr, cum snt curcile alea care se ncurc
printre popice.
71. Napoleon face adevrata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a refcut ordinea
natural, punnd parul pe haimanalele de pe ulit. Cnd a fost ntrebat cum si explic intrarea
armatelor sale n Trile de Jos ca pe bulevard, n timp ce regii Frantei se pinteau la ele
zadarnic, Napoleon a rspuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe
drapel! ncepuse o nou filozofie a istoriei, cu Napoleon.
72. Fr nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac nu are n substanta lui
ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seamn cu berbecul, cu capra, cu oaia...
73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a aprut ideea nemuririi, care nu
trebuie confundat nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic a gloriei.
74. Fr Dumnezeu omul rmne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nicieri si
merge spre nicieri. Si el rmne asa chiar dac este laureat al premiului Nobel sau mturtor.
Cnd, unde si n ce scop a aprut el n calitatea asta de om? Dac se ntreab singur si nu e un
zeu n dreptul casei care s-i reveleze data nceputului, nseamn c omul rmne un biet
animal rational care vine de nicieri si merge spre nicieri.
75. Renasterea italian, unde omul este situat n centrul universului, este eretic din punct de
vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonic. Prerea mea este c omul
este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
76. Aotonomia spiritual a omului este iluzorie si ea se misc perpetuu ntre Dumnezeu si
dracul. Fr credint si Biseric, omul rmne un simplu animal rational si muritor,
rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice
dect restul dobitoacelor. Cnd zici c omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea
avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul
dobitoacelor. Cnd zici c omul e un animal rational, atributul rationalittilor l distinge de
restul viettilor, nescotndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ, ca o
trecere numai prin religie - stiinta, orict de savant, nescotnd omul dect aparent din regnul
animal. Nici o consolare c eu m deosebesc de elefant sau de capr pentru c fac silogisme,
dac apar si dispar n mod absurd din natur.
77. Scara valorilor umane contine: sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia
situndu-se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt fr voia societtii, care e obligat s-i
recunoasc. Nimeni nu-ti contest dreptul la existent dac esti om obisnuit, dar nimeni nu
trebuie s fac confuzie ntre tine, sfnt, erou si geniu. Oamenii snt egali n fata legii, adic
trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu fcuti identici, c e o gogoas... Nimeni nu-ti
contest dreptul la o viat normal dac porti masca de om. Numai c dac esti mediocru, nu
trebuie s te instalez n vrf, pentru c nu e nici n interesul tu. Acolo trebuie s stea cei
dotati. Sfntul st n fruntea tablei valorilor pentru c el face posibil trirea absolutului la
scar uman. Eroul se consum fcnd istorie si nedepsind sfera laicului. Eroul este admirat asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se nchin, chiar dac fapta lui aduce foloase reale
omului. n vreme ce sfntul se situeaz dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie,
pentru c urma pe care o las el, ca om mplinit, este fixat doar n timp si n spatiu.
78. Omul nu e o sum de miliarde de celule sau de organe. C nu snt independente nici
ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca ntreg nu poate fi
gndit dect biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dect ultima noutate evolutionist a
stiintei.
92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc religie am ltra precum cinii.
Ne nastem, trim, ne mbolnvim, mbtrnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om
culmineaz n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a tri. Singurul mod de-a
evita nelinistea metafizic a cimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu
filozofia intri n cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.
93. Cine n-a putut fi nlocuit? Religia! Iar filozofia care speculeaz autonom, face onanie
mintal. Si dac vrea s scoat, s extrag esente din stiintele naturii, e parazit. Att! Nu
ndrznesti s spui despre religie, teologal vorbind, - dac esti cinstit - c a fost nlocuit de
filozofie sau de stiint. Un crestin ti spune c advrul se defineste prin jocul celor dou lumi:
cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac poti!
94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare n care se
poate vorbi despre egalitate.
95. Religia transform poporul ntr-o mas de oameni culti.
96. ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a rmas religios si un
tran analfabet nu exist nici o diferent.
97. Nivelul meu intelectual, chiar dac snt savant, nu depseste nivelul unui pop obscur din
Brgan. Pentru c preotul la, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatr, st de vorb
cu absolutul.
98. Stiinta se misc asimptotic la absolut. Arta se misc asimptotic la absolut. Stiinta este
sediul folosului si arta este sediul plcerii.
99. Religia este sediul adevrului transcendent n esent si unic ca principiu unic al tuturor
lucrurilor. Religia se situeaz peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adevrul
absolut unic, care e Dumnezeu. S vin un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o s-mi spun
el? O bab care cade n fata icoanei Domnului strbtut de absolut e om, si la e dihor
laureat.
100. n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: ''mprtia mea nu e din lumea aceasta''
Asta-i nemaiauzit! Du-te n mprtia Lui cu trenul sau cu racheta dac poti. Nu poti! notm
n Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaz transcendent ca-n Ispita de pe
munte, n mod etern.
101. Revolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup facerea lumii; doar
dac te situezi n afara ei si creezi o lume nou. Revolutia nu adaug nimic Ideilor lui Platon.
102. Revolutia francez n-a fost o revolutie, nici revolutia rus n-a fost o revolutie. Nu exist
revolutii, ci doar tehnici insurectionale n btlia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac e o
''restructurare'' a omului, aceasta s-a ntmplat o singur dat n timp, la aparitia lui Hristos.
103. Asa am spus eu n temnit: Domnule colonel - eram sase sute de insi ntr-o curte nchis nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodat revolutionari pn nu veti imita pe cel mai generos zeu pe
care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. n parabola cu oaia rtcit, un pstor prseste o turm
ntreag n cutarea unei oi. S stiti, asta se cheam ''unanimism moral crestin''. Fiindc n
universul lui Hristos o celul care mai palpit ntr-un muribund e mai valoroas dect toate
galaxiile posibile.
104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr la Dumnezeu e
rugciunea. Rugciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu
Dumnezeu. Gndit crestin, rugciunea ne arat c umilinta nalt, iar nu coboar pe om.
105. Am spus eu odat c dac un preot din Brgan, cnd se roag, este Dumnezeu cu el,
atunci preotul la nlocuieste toat Academia Romn....
106. Sfntul are forta de coeziune a pietrei.
107. Un sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc ideea de sfintenie e legat
de ideea de minune. Un sfnt poate face o minune. Geniul face isprvi, nu minuni. Lumea,
acum e ancorat n cultul genialittii ca slvire a progresului n afar. Att. Or, cu ct sntem
mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta real a lumii, de
sfintenie.
108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c se nfioar n fata mortii snt sfintii.
109. A fi sfnt nseamn a fi suveranul tu perfect.
110. M-a ntrebat odat Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am
spus? - sta nu-i om, domnule, este toat Mediterana.
111. Trei ore am vorbit atunci n curtea nchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul:
V rog s scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Drghici s spun c snt
solidar cu dumneavoastr. - Domnule colonel, cum s fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am
venit aici, c nu sntem solidari unii cu altii...
112. Este incorect s ai dispret fat de tehnic. Eu nu snt tehnocrat, ns recunosc c n btlia
pentru adaptare, tehnica este universal util. Dar asta nu nseamn c tehnica poart n ea
dimensiunea infinitului.
113. Cnd va disprea ultimul tran din lume - la toate popoarele, vreau s spun - va disprea
si ultimul om din specia om. Si atunci or s apar maimute cu haine.
114. Tranul este omul absolut.
115. I-am spus eu printelui Stniloaie c nu m consider un Socrate. Dar cum v socotiti?
Pop, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.
116. Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare ru c exist. ncerc eu s-mi par ru, dar n-are
sens. Stiti de ce? Pentru c eu constat, n mod evident, c exist. Ceea ce m confisc
pesimismului de a m autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a
constatat c e om. N-a reusit s intuiasc existenta sa. S se triasc pe sine. Eu nu m pot
sinucide - indiferent de starea mea, sntate sau boal - fiindc nu m-am fcut eu. N-am venit
cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am s plec de voie din ea. sta este jocul fundamental al
existentei mele.