C.S.Oituz Final - SNIF

S.C. SNIF PROIECT S.A.
TARGOVISTE
CALEA DOMNEASCA NR. 53
TARGOVISTE DAMBOVITA
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
snifproiectt@yahoo.com
CAIET DE SARCINI
CAP. 1. DATE DE IDENTIFICARE A LUCRARII
Denumirea lucrarii: APARARE DE MAL RAU OITUZ LA HARJA PENTRU PROTEJAREA

CONDUCTELOR MOGHIOROS-ONESTI 800MM SI MOGHIOROS-ONESTI 700MM
1.2. Faza de proiectare: CAIET DE SARCINI
1.3. Cod de investitie a proiectului: 269/2013
1.4. Beneficiar investitie: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS

Piata Constantin I.Motas nr. 1
Tel. 0269/803333, fax 0269/ 839029
Loc. Medias, jud. Sibiu
1.5. Administrator conducte: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS
1.6. Proiectant: SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE

Calea Domneasca Nr. 53,
Tel/Fax 0245-210170
Trgoviste, jud. Dmbovita
1.7. Date generale

Prezenta documentatie s-a intocmit in baza:
- contractului de proiectare nr. 571/12.12.2012;
-temei de proiectare nr. 24/2012 emisa de S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS.
- ridicari topografice si studii geotehnice efectuate de SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE
- identificarea si localizarea obiectivului pentru care urmeaz a fi proiectata lucrarea, pentru a
cunoate cadrul general al amplasamentului relief, regim hidrologic, precipitaii, temperaturi;
- verificarea ncadrrii lucrrii ce urmeaz a fi proiectata in planul amenajrilor de perspectiva;
- lucrari existente pe sectorul luat in calcul;
- msurtori topometrice;
- studii hidrogeologice;
- studii privind comportarea lucrrilor existente in zona;
- Normativ tehnic pentru lucrri hidrotehnice NTLH-001 Criterii i principii pentru evaluarea i
selectarea soluiilor tehnice de proiectare i realizare a lucrrilor hidrotehnice de
amenajare/reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul
apelor.
Prezentul proiect a fost ntocmit n vederea materializarii n teren a lucrarilor hidrotehnice propuse
prin tema de proiectare pentru asigurarea functionarii in regim de siguranta a conductelor de transport
gaze naturale MoghiorosOnesti 800mm si MoghiorosOnesti 700mm, zona loc. Harja, pe rul Oituz.
PROIECT NR. 269/ 2013 1

APARARE DE MAL RAU OITUZ LA HARJA PENTRU PROTEJAREA CONDUCTELOR MOGHIOROS ONESTI 800MM SI
MOGHIOROS ONESTI 700MM
S.C. SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
In conformitate cu Legea 10/1995, referitoare la calitatea lucrarilor in constructii,

proiectul trebuie verificat de catre specialistii verificatori de proiecte atestati M.L.P.T.L. pentru
partea de constructii.
- Verificarea se face obligatoriu pentru lucrri hidrotehnice pentru domeniul de construcii V-
Construcii i amenajri hidrotehnice, pentru domeniul A7 Rezistenta si stabilitate la pentru
construcii i amenajri hidrotehnice.
CAP.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1. Necesitate si oportunitate
Datorita versantilor abrupti din bazinul hidrografic al raului Oituz, afluent dreapta al raului Trotus,
la ploi cu intensitate mare, timpul de concentrare a scurgerilor n albie este mic, fapt ce duce la
formarea viiturilor care produc modificari semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atat in plan
orizontal cat si vertical.
Fenomenul de erodare a malurilor si talvegului aduce pagube mari atat proprietarilor de terenuri
cat si proprietarilor de instalatii si obiective economice aflate in apropierea albiei, in aproape toate
cazurile fiind necesare lucrari de consolidare si protectie, fapt ce implica in executie cheltuieli foarte
mari si durata mare de timp.
Tronsoanele de conducta de transport gaze naturale Moghioros-Onesti 800mm si Moghioros-
Onesti 700mm a fost pusa n functiune n anul l960-1970. In zona localitatii Harja, jud. Bacau,
conductele au traseul paralel cu malurile rului Oituz. Rul Oituz are cod cadastral XII-1.69.31 si este
afluent dreapta al rului Trotus cod cadastral XII-1.69.
Conducta a fost afectata in urmatoarele puncte:
1. Punct 1 zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz
In aceasta zona albia minora se afla intr-o zona de curbura (meandra) cu malul stang concav.
Datorita actiunii erozionale pe orizontala cu afectarea malului stang, linia malului s-a deplasat cu cca.
30 m spre DN 11 ca urmare a actiunilor curentilor de apa ce a actionat direct asupra malului corelat cu
faptul ca pe acesta nu era prezenta vegetatia lemnoasa care sa ii asigure stabilitate.
Pentru punerea in siguranta a conductelor magistrale de transport gaze naturale Moghioros-Onesti
800mm si Moghioros-Onesti 700mm se propune consolidarea malului stang prin executia unei aparari
de mal cu lungimea de 240m cu punct initial in zona amonte intr-o sectiune stabila si punct final in
zona aval de asemenea intr-o sectiune stabila. Incastrarea in mal in zona amonte este de 8m, iar in zona
aval de 4m.
Pentru a stabiliza aceasta zona in portiunea cuprinsa intre corpul apararii si malul stang al albiei
rezultat dupa erodare propunem executia a 3 traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T1 executata in zona amonte are o lungime de 30,0m;
- traversa T2 are o lungime de 30,0m;
- traversa T3 executata in zona aval are lungimea de 21,0m.
2. Punctul 2 - zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz
La viiturile din anul 2012 malul stang a fost puternic erodat inaintand spre drumul national DN 11
cca. 30,0m apropiindu-se de conducta mai apropiata (Dn 700mm), la cca. 5,0m de aceasta.
Pentru aceasta se propune executia unei aparari de mal stang in sectiunea amonte de traversare in
lungime de 204,0m din care 8,0m incastrare amonte si 2,0m incastrare aval.
rezultat dupa erodare propunem executia a trei traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T1 executata in zona amonte are o lungime de 21,0m cu o incastrare in mal de 1,50m;
- traversa T2 are o lungime de 30,0m si 2,5m incastrare in mal;
PROIECT NR. 269/ 2013 2

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- traversa T3 executata in zona aval are o lungime de 24,0m si 2,0m incastrare in mal.
Traversarea raului Oituz cu conductele de transport gaze naturale in aceasta zona se face intr-o
zona de inflexiune (doua meandre succesive stanga amonte si dreapta aval). In aceasta zona malul
stang este stabil, avand loc depunerea de material aluvionar.
Malul drept fiind concav este afectat de eroziunea pe orizontala. Acesta a fost protejat cu o
aparare de mal din gabioane dar in prezent din aceasta nu au mai ramas decat cadrele gabioanelor,
plasa de sarma si bolovanii ce au umplut gabioanele lipsesc in totalitate.
Pe malul drept se propune executia unei aparari de mal din gabioane in lungime de 84,0m din care
4,0m incastrare amonte si 6,0m incastrare aval.
Aval de traversare apararea de mal are o lungime de 12,50m din care 6,0m incastrarea in mal, iar in
zona amonte de traversare are o lungime de 71,50m din care 4,0m incastrarea in mal.
Luand in calcul situatia prezentata, se impune luarea unor masuri urgente care sa protejeze
malurile i albia, n punctele mentionate, prin msurile ce se vor lua se va stopa procesul de eroziune
care pun n pericol traseul conductelor.
Scopul lucrarilor este, cu prioritate, de ordin economic prin stoparea eroziunilor active si evitarea
pagubelor potentiale ce se pot produce conductelor de transport gaze naturale in timpul viiturilor.
La realizarea schemei de amenajare s-au avut in vedere urmatoarele:
importanta economica si sociala a obiectivelor periclitate;
amploarea fenomenelor si conditiile locale in evolutie;
conditiile morfometrice ale terenurilor;
caracteristicile geotehnice ale terenurilor;
efectul lucrarilor existente si modul de comportare.
Prin lucrarile propuse in cadrul documentatiilor s-au respectat cerintele de calitate prevazute de
Legea 10/1995.
Sub aspect functional, lucrarile propuse, au in vedere asigurarea stabilitatii, oprirea proceselor de
eroziune in maluri i albie si protejarea obiectivelor (conductele de transport gaze naturale Moghioros
Onesti 800mm si MoghiorosOnesti 700mm) de efectul distruciv al viiturilor ce se produc pe cursul
rului Oituz in sectiunea luat in calcul.
2.2. Descrierea lucrarilor
2.2.1. Amplasamentul
Lucrarile hidrotehnice ce fac obiectul investitiei Aparare de mal rau Oituz la Harja pentru
protejarea conductelor MoghiorosOnesti 800mm si MoghiorosOnesti 700mm, sunt amplasate
n albia si pe malurile rului Oituz, pe teritoriul administrativ al localitatii Harja, judetul Bacau, n
doua puncte:
1. Punct 1 zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz
2. Punct 2 zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz
Tronsoanele de conducta de transport gaze naturale MoghiorosOnesti 800mm si Moghioros
Onesti 700mm urmaresc traseul cursului de apa si datorita viiturilor din ultimii ani sunt afectate in
punctele mentionate de eroziunea raului Oituz.
Amplasamentul lucrarilor propuse este urmatorul:
Lucrarile proiectate n prezenta documentatie sunt amplasate pe cursul rului Oituz n sectiunea
localitatii Harja astfel:
1. Punctul 1 - zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz albia majora a
raului Oituz este cuprinsa intre DN 11 Targu Secuiesc-Onesti pe malul stang si baza dealului de pe
malul drept constituit din versant inalt ce poarta denumirea Coama La Plostina.
Deschiderea albiei majore are valori cuprinse intre 250 300m.
PROIECT NR. 269/ 2013 3

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
30m spre DN 11 ca urmare a actiunilor curentilor de apa ce au actionat direct asupra malului corelat cu
Pentru stoparea procesului de deformare al albiei prin dezvoltarea meandrei si datorita faptului ca
cele 2 conducte de transport gaze naturale pot fi afectate prin scoaterea la suprafata pe o lungime
semnificativa in aceasta zona se propune consolidarea malului stang aducandu-se la pozitia intiala
inainte de viitura. Lungimea apararii de mal propusa este de 240m cu punct initial in zona amonte intr-
o sectiune stabila si punct final in zona aval de asemenea intr-o sectiune stabila. Incastrarea in mal in
zona amonte este de 8m, iar in zona aval de 4m.
Accesul la punctul din zona amonte se face din DN11 Targu Secuiesc-Onesti, in sensul de mers
dinspre Targu Secuiesc spre Onesti, la dreapta pe un drum pietruit situat la cca. 500m inainte de iesirea
din localitatea Harja. Se merge pe drumul pietruit cca. 40m dupa care se face la stanga pe un drum de
pamant existent si se merge cca. 400m in aval pana in zona lucrarilor.
2. Punctul 2 - zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz.
In aceasta zona albia majora a raului Oituz este cuprinsa intre DN 11 Targu Secuiesc - Onesti pe malul
stang aflat la baza dealului Puscasului cu altitudini cuprinse intre 650 si 800m si baza dealului de pe
malul drept ce poarta denumirea de Coama la Plostina cu altitudini cuprinse intre 650 si 700m.
Albia minora este mobila in cadrul albiei majore deplasandu-se spre stanga sau spre dreapta la
viituri.
stang este stabil, avand loc depunerea de material aluvionar. Malul drept fiind concav este afectat de
eroziunea pe orizontala. Acesta a fost protejat cu o aparare de mal din gabioane dar in prezent din
aceasta nu au mai ramas decat cadrele gabioanelor, plasa de sarma si bolovanii ce au umplut
gabioanele lipsesc in totalitate.
In zona amonte de traversare cursul de apa avea albia minora in traseu drept rectiliniu, malul drept
fiind acoperit cu vegetatie lemnoasa tanara lastaris conferindu-i stabilitate, iar malul stang lipsit de
vegetatie lemnoasa. La viiturile din anul 2012 malul stang a fost puternic erodat inaintand spre drumul
national DN 11 cca. 30,0m apropiindu-se de conducta mai apropiata (700mm), la cca. 5,0m de
aceasta.
Stim ca traseul normal al albiilor este traseul meandrat, care corespunde de fapt energiei minime
disipate a curentului. Aparitia si formarea meandrelor se explica prin doua cauze mai importante, pe
de o parte prin circulatie transversala, care apare si in albiile rectilinii pe de alta parte prin deformarea
reuniforma a malurilor albiei la actiunea de erodare a curentilor.
In situatia de fata este un caz concludent de deformare a albiei cu tendinte de deformare a albiei
cu aparitia de noi meandre.
Pentru a stopa procesul continuu de deformare a albiei raului Oituz si implicit afectarea celor doua
conducte de transport gaze naturale in zona studiata se propune consolidarea malurilor albiei minore
in zonele concave (pentru a preintampina procesul erozional al malurilor si a mentine in timp pozitia
actuala a albiei minore in cadrul albiei majore astfel incat cursul de apa sa intre in sectiunea
traversarii aeriene cu conductele pe aceelasi traseu fara sa afecteze constructia de traversare).
lungime de 204,0m din care 8,0m incastrare amonte si 2,0m incastrare aval, iar pe malul drept se
propune executia unei aparari de mal din gabioane in lungime de 84,0m din care 4,0m incastrare
amonte si 6,0m incastrare aval.
PROIECT NR. 269/ 2013 4
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
zona amonte de traversare are o lungime de 71, m din care 4,0m incastrarea in mal.
Accesul la punctul din zona aval se face din DN11 Targu Secuiesc-Onesti, in sensul de mers
dinspre Targu Secuiesc spre Onesti, la aproximativ 1,3km de iesirea din localitatea Harja, din parcarea
situata pe partea dreapta a DN 11 se merge pe un drum de exploatare din pamant pe o lungime de cca.
250m in aval pana in zona lucrarilor.
Raul Oituz are codul cadastral XII-1.69.31, face parte din bazinul hidrografic al raului Siret si este
afluent dreapta al raului Trotus.
Obiectivul investitiei va fi amplasat din punct de vedere administrativ in extravilanul localitatii
Harja, judetul Bacau, in albia si pe malurile rului Oituz.
Administrativ, terenul este mpartit astfel:
- n albia si pe malurile rului Oituz A.N. Apele Romne Administratia Bazinala de apa Siret
Bacau
Regimul juridic: - terenul se afla n administrarea A.N. Apele Romne, Administratia Bazinala de
apa Siret Bacau, fiind situat in albia si pe malurile raului Oituz.
Regimul economic:
- albie si maluri ru Oituz neproductiv
Suprafata ocupata de lucrari se afla n albia rului Oituz astfel:
1. Punct 1 zona amonte:
Suprafata totala ocupata de lucrari este de S = 2.164mp din care:
- suprafata ocupata de apararea de mal stang - S = (6m x 240m ) = 1.440mp
- suprafata ocupata de traversele de colmatare este de S = 324mp:
- T1 S = (4m x 30m) = 120mp
- T2 S = (4m x 30m) = 120mp
- T3 S = (4m x 21m) = 84mp
- suprafata ocupata de organizarea de santier S = (20m x 20m) = 400mp
2. Punct 2 zona aval:
Suprafata totala ocupata de lucrari este de S = 2.428mp din care:
- suprafata ocupata de apararea de mal stang - S = (6m x 204m ) = 1.224mp
- suprafata ocupata de traversele de colmatare este de S = 300mp:
- T1 S = (4m x 21m) = 84mp
- T2 S = (4m x 30m) = 120mp
- T3 S = (4m x 24m) = 96mp
- suprafata ocupata de apararea de mal drept - S = (6m x 84m ) = 504mp
- suprafata ocupata de organizarea de santier S = (20m x 20m) = 400mp
Nu sunt ocupate terenuri agricole lucrarea executndu-se n albia rului, teren ce se
ncadreaza la categoria neproductiv, fiind administrata de Apele Romne.
2.2.2.Studii topografice
La intocmirea prezentei documentatii au fost folosite studii topografice, geotehnice, material
didactic n domeniu dupa care au fost facute calculele de dimensionare.
In vederea elaborarii prezentei documentatii au fost executate planuri topografice, ntocmite n
luna decembrie 2012 i constau din:
planuri de situatie scara 1 :1.000 cuprinznd amplasamentul lucrarilor;
plan de ncadrare n zona cuprinznd zona lucrarii sc.1 :10.000 i 1:25.000;
profile transversale prin cursul de apa;
PROIECT NR. 269/ 2013 5

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
profile longitudinale,prin lucrare si prin talvegul cursului de apa.
2.2.3. Studii geotehnice

Fenomene naturale - Morfologie
Perimetrul care ncadreaz obiectivul proiectat face parte din unitatea geomorfologica major
Subcarpaii Moldovei, cu subdiviziunea Subcarpaii Trotuului.
Bazinul Oituzului aparine la dou uniti morfologice: unitatea montan i unitatea subcarpatic.
Relieful montan, constituie elementul major, polarizant al interesului turistic. Se remarc prin
varietate, echilibru, aspecte dintre cele mai pitoreti, sectoare de ngustare a vii cu versani abrupi,
depresiuni intens umanizate.
Varietatea litologic, fragmentarea excesiv i sistemul de modelare au condus la apariia reliefului
de creste, piscuri i abrupturi cu un consistent impact psihologic asupra privitorilor. De asemenea
unitile montane cu altitudini sub 1800m dezvoltate n fli, avnd o fizionomie mai puin
spectaculoas, dar cu peisaje forestiere i pajiti secundare bine conservate, cu o activitate pastoral
tradiional pot constitui n perspectiv obiective ale unor trasee, ferite de aglomeraie.
Pasurile joac un rol decisiv n concentrarea fluxurilor de turiti, pe anumite direcii preferenial.
Dar aceast concentrare nu este dictat, n majoritatea cazurilor, de zestrea lor recreativ, ci de
facilitile acordate accesului.
Valea Oituzului aparinnd subzonei Oituz-Cain este legat de un foarte intens tranzit turistic
transcarpatic, peste cel mai jos pas din Carpaii Orientali, pasul Oituz, la 856m altitudine.
Acesta este situat la limita sudic a munilor Nemira i este traversat de DN 11 sau E 574, cea mai
important cale rutier de legtur dintre Moldova i Transilvania.
Zona subcarpatic cu culmi ntre 400-800m altitudine, parial mpdurite, vi largi cu terase i
bazinete depresionare se caracterizeaz prin atenuarea contrastelor i fragmentrii morfologice, prin
mblnzirea liniilor fizionomice.
Locul crestelor ascuite este luat de interfluviile largi.
Structura major a reliefului din bazinul Oituzului se distinge printr-o orientare a liniilor
morfologice principale conform cu structurile geologice, ntre izvoarele rului i confluena cu prul
Tulghe. Pn n aceast zon culmile secundare se dirijeaz relativ perpendicular pe direcia vii
principale.
ntre confluena prului Tulghe cu rul Oituz i localitatea Hrja, valea are un caracter de
diagonal fa de structura geologic.
Interfluviile ce o separ de bazinul Slnicului la nord i de bazinul Cainului la sud sunt neconforme
cu structura, n schimb interfluviile secundare snt conforme, respectiv longitudinale, ambele larg
rotunjite.
ntre localitile Hrja i Oituz, valea ca i interfluviile ce o separ de celelalte bazine au o direcie
general vest-est, fiind transversale n raport cu structura. De la localitatea Oituz pn la confluena cu
Trotuul, bazinul se restrnge aproape la cadrul general a vii principale.
Geologia regiunii
Pentru furnizarea datelor geotehnice necesare elaborarii documentatiei a fost ntocmit un studiu
geotehnic, folosindu-se date din literatura de specialitate, din alte documentatii si studii elaborate
anterior si cele rezultate n urma efectuarii unor lucrari de prospectiuni constnd n cartari geotehnice
si hidrogeologice de suprafata, precum si executia de santuri si foraje geotehnice.
Munii Nemira i munii Vrancei la a cror grani este situat perimetrul studiat sunt constituii
aproape n totalitate din roci caracteristice fliului paleogen.
PROIECT NR. 269/ 2013 6

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Se evideniaz o fragmentare accentuat datorita eroziunii si tectonicii, care explica existenta unor
vai largi, a pasurilor si a depresiunilor nconjurtoare.
Ctre limita vestica predomina rocile caracteristice fliului intern, iar la limita estica se afla bazinul
neogen Drmneti, din cadrul uneia dintre cele mai mari depresiuni tectonice din Carpatii Orientali.
Subsolul munilor Nemira in zonele Dofteana, valea Ciunget, Slanic-Moldova i Poiana Srat,
conturat de depozite teriare vechi, este foarte bogat in substane minerale.
Fundamentul Carpailor Orientali, ca i al celorlalte regiuni carpatice, este constituit dintr-o mas
de roci metamorfice, extrem de complicat, care a fost pus n loc i transformat succesiv n cel puin
trei mari cicluri orogenetice:
1 Ciclul prebaikalian (n precambrian), cnd au fost metamorfozate cele mai vechi serii
cristaline, seria Hghima-Raru-Bretila i seria de Rebra-Barnar, reprezentate printr-o mas de roci
mezo-metamorfice (gnaise oculare, micaisturi, calcare i dolomite cristaline),
2 Ciclul baikalian (n cambrian), cnd metamorfismul a fost mai redus, formndu-se serii
cristaline epimetamorfice, dintre care cea mai dezvoltat este cea de Tulghe (isturi cloritoase,
sericitoase, sericito-cloritoase, cuarite negre .a., n care uneori cele mai dure sunt rocile verzi,
tufogene, cu structur porfiroid), deosebit de important sub aspect economic, metamorfismul
specific genernd mineralizaii de Mn i sulfuri complexe;
3 Ciclul hercinic, cnd metamorfismul a fost nc mai redus, caracteristic seriilor de Dmuc i de
Repedea (isturi grafitoase, calcare cristaline .a.). Acest soclu cristalin afloreaz numai n lungul prii
centrale, de la frontiera de nord i pn n nordul M.Ciucului, mai spre sud avnd numai o apariie
insular, n partea vest - sud-vestic a M.Perani. Pe alocuri este strpuns de intruziuni magmatice,
dintre care cea mai important este reprezentat de masivul sienitic de la Ditru.
ncepnd din triasic, n aria Carpailor Orientali de astzi a nceput un nou ciclu de evoluie
geosinclinal, care de fapt continu i care a fost marcat de repetate paroxisme orogenetice i de
migrarea continu spre est a axului activ al geosinclinalului, pe seama bordurii Platformei Est-
Europene.
n acest geosinclinal, n triasic i jurasic, peste fundamentul cristalin, s-a depus o cuvertur
sedimentar apreciabil ca volum, difereniat ns petrografic, predominant neritic (conglomerate,
gresii, dolomite, calcare recifale) n partea sa estic i predominant de mare mai adnc (marne,
marnocalcare) n cea vestic.
Depozitele triasic-jurasice, exondate i antrenate n orogenezele urmtoare, au fost n cea mai mare
parte nlturate prin denudaie, n special post-cretacic, cnd axul cristalino-mezozoic era deja o arie
montan rigid.
Acum aceste depozite nu mai apar dect insular, ntr-o serie de sinclinale (cuvete) cu poziie
marginal, nlate ca efect al orogenezelor celor mai recente i conservndu-i altitudinea i datorit
rezistenei induse de faciesul neritic unor roci: sinclinalul Rarului, al Hghimaului, al Bucegilor, al
Pietrei Craiului etc.
Din cretacicul inferior, n fosa care se deplasa spre est a nceput depunerea unor sedimente
sinorogene, n strate de grosimi variabile, denumite n ansamblu fli (conglomerate, gresii, marne,
argile etc.), ntr-o succesiune strns i ritmic, dovedind o modificare ritmic i relativ rapid a
condiiilor de sedimentare (o deosebit instabilitate tectonic).
n noul ciclu orogenetic, alpin, prima faz important a fost cea austric, din cretacicul mijlociu. Ea
a afectat cel mai puternic fundamentul cristalin i cuvertura sa sedimentar, producnd ariaje de mare
amploare, comparabile cu ariajul getic din Carpaii Meridionali: pnza transilvan. care ariaz spre
est pnza bucovinic, la rndul su ariat peste unitile tectonice cele mai vestice ale fliului, cea a
fliului negru i cea de Ceahlu, conturate n fazele orogenetice de la sfritul cretacicului (cea
subhercinic, din senonian i cea laramic, de la limita cretacic-paleogen).
PROIECT NR. 269/ 2013 7

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
n orogeneza stiric veche (din burdigalian) unitilor fliului li s-au adugat cele de Teleajen i de
Audia (pnza isturilor negre), de asemenea ariate est-vest.
Fazele stiric nou (din badenian) i moldav (din sarmaian) au fost deosebit de puternice n
Carpaii Orientali, genernd unitile fliului de Tarcu i de Vrancea, prima, n poziie vestic,
acoperind-o pe distane apreciabile pe cea de a doua i ajungnd frecvent pn la limita rsritean a
munilor.
De asemenea, n faza moldav unitile fliului i ntregul edificiu carpatic s-au deplasat din nou
spre est, peste depozitele sedimentare din avanfos (unitatea pericarpatic) i chiar peste o parte a
marginii Platformei Est-Europene.
Faza valah (din romanian-pleistocen) a determinat o nlare n bloc a Carpailor Orientali care,
dei inegal ca amploare, a stimulat puternic modelarea extern a munilor n cuaternar.
n timpul orogenezelor neozoice, pe flancul vestic al Carpailor Orientali s-au produs importante
micri crustale, n lungul crora s-a manifestat o puternic activitate magmatic.
Fenomenele au nceput din miocenul mediu i s-au continuat oarecum ritmic pn n pleistocenul
mediu, genernd la vest de axul cristalino-mezozoic o mare caten eruptiv.
Aceasta este mai veche n partea sa central-nordic (unde n mare msur a fost nlturat de
eroziune, lsnd numai un relief subvulcanic rezidual) i din ce n ce mai recent spre nord-vest
(badenian) i mai ales spre sud (sarmaian), unde erupiile au continuat pn n pleistocenul mediu i
unde aparatele vulcanice se pstreaz cel mai bine, fiind i cele mai nalte (peste 2.102m).
Formarea catenei vulcanice i micrile recente de scufundare a unor sectoare interne ale Carpailor
Orientali au generat un mare uluc depresionar intern, din ara Maramureului pn n ara Brsei, n
care s-au instalat lacuri pliocen-pleistocene, prin colmatarea crora a rezultat un relief de adevrate
cmpii aluvio-proluviale, de dimensiuni neobinuit de mari pentru un lan montan.
Sub aspect geomorfologic, mai ales n consecina evoluiei din perioadele geologice recente,
Carpaii Orientali au relieful cel mai tnr prin comparaie cu celelalte regiuni montane, cu adaptarea
cea mai clar a culmilor i vilor la structura substratului.
De asemenea, ca efect al nlrilor inegale impuse de orogeneza valah, au altitudinile cele mai
mari situate la extremiti.- M.Rodnei n nord (2.303m) i M.Bucegi n sud-vest (2.505m) - i arii mai
coborte n partea central-sudic -bazinul Oituzului.
Dezvoltarea larg a formaiunilor sedimentare, foarte variate sub aspect litologic, favorizeaz
procese geomorfologice extrem de active, n special n aria de fli, care modific uneori substanial i
rapid morfologia versanilor, degradeaz nveliul vegetal i solurile, mresc excesiv debitele solide
ale rurilor, uneori le bareaz i produc pagube materiale importante.
2.2.4. Clima
Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avnd urmatorii parametrii :
- temperatura medie anuala .............................................. + 9,2C
- temperatura minima absoluta ......................................... -29,6C
- temperatura maxima absoluta ........................................ +40,8C
Precipitatiile medii anuale au valoarea de 678 mm si reprezinta media valorilor inregistrate de-a
lungul a 10 ani.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
- iarna .................................... 63,1 mm
- primavara.............................185,8 mm
- vara .................................... 292,9 mm
- toamna ............................... 136,2 mm
PROIECT NR. 269/ 2013 8

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Sunt considerate cu precipitatii toate zilele n care apa cazuta sub forma de ploaie, lapovita,
grindina, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei vanturilor. Astfel
putem concluziona ca directia predominanta a vinturilor este cea vestica (33,9 %) si sud-vestica
(17,1%). Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 5,7%, iar intensitatea medie a vnturilor la
scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 3,6 m/s.
Adncimea maxima la nghet este de 1,10 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T0C este
de 118,9 zile/an.
2.2.5. Incadrarea n zona macroseismica

Conform normativ P100-2006 partea I Cod de proiectare seismica, amplasamentul cercetat este
situat, din punct de vedere al valorilor de vrf ale acceleratiei terenului pentru cutremure avnd
intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0,20 g, cu o perioada de control (colt) a spectrului de
raspuns Tc = 0.7 sec.
Din punct de vedere seismic amplasamentul se ncadreaza n zona de macroseismicitate I = 7 1 pe
scara MKS conform S.R. 11.100/1-93.
Conform STAS 6054/77 Teren de fundare Adncimi maxime de nghet zonarea teritoriului
Romniei adancimea maxima de nghet este de 1.1 m.
2.2.6.Studii hidrologice
Incadrarea lucrarilor proiectate n clasa de importanta
Incadrarea lucrarilor s-a facut dupa cum urmeaza:
- lucrarile hidrotehnice propuse fac parte din clasa a II-a de importanta conform STAS 4273-83 si
au fost dimensionate la debitul de calcul cu probabilitatea de depasire de 1% conform STAS
4068/287.
Incadrarea lucrarilor n clasa de importanta s-a facut n conformitate cu STAS 4273/83 dupa cum
urmeaza:
- conform tabel 1 clasa de importanta II constructii de importanta deosebita;
- conform tabel 2 categoria de constructii hidrotehnice 2 de interes national.
Rul Oituz apartine bazinului hidrografic al rului Siret fiind afluent dreapta al raului Trotus si are
codul cadastral XII-1.69.31.
Debitele maxime cu asigurare de 1% si 5% au fost transmise de Administratia Bazinala de Apa
Siret Bacau cu adresa nr. 8935/13.04.2011.
Suprafata ocupata de lucrari hidrotehnice se afla n albia rului Oituz
Proprietarul suprafetei ocupate definitiv este A.N. Apele Romne - A.B.A. Siret Bacau
Valorile debitelor la regim natural de curgere:
Nr.crt. Rul Sectiunea F (Km2) Debite maxime cu diverse

probabilitati de depasire (mc/s)
1 Oituz Amonte confluenta cu rau 1% 5%
Lesunt 325 176
218
2.2.7. Impactul asupra mediului

Prezentul proiect, prin solutiile de proiectare alese respecta reglementarile aplicabile in vigoare,
referitoare la protectia mediului in Romnia.
Analiza impactului de mediu
PROIECT NR. 269/ 2013 9
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Lucrarile prevazute de catre prezentul proiect au un impact pozitiv. Influenele pozitive i negative
ale principalelor categorii de lucrri asupra mediului nconjurtor se refera la perioadele de executie a
lucrrilor i dup intrarea acestora n exploatare curent.
I) In perioada de executie a lucrarilor se manifesta urmatoarele influente asupra mediului
inconjurator;
a) Influene negative. Din cauza concentrrii mijloacelor de transport i utilajelor de lucru pe
spaii relativ limitate se produc modificri cu influene negative asupra mediului nconjurtor.
b) Influene pozitive. Influenele pozitive pentru lucrrile menionate mai sus sunt cele de ordin
social i se manifest prin nlturarea pericolelor privind poluarea.
II) Impactul n perioada de exploatare a lucrrilor asupra mediului scade i tinde ctre un stadiu
normal, n care predomin majoritar influenele pozitive.
a) Influenele negative se pot produce daca solutiile tehnice adoptate nu sunt corespunzatoare,
iar exploatarea lucrarilor nu respecta regulamentele stabilite. Din acest punct de vedere cel mai
important impact il au lucrarile de protectie a conductelor, care impun luarea unor masuri de
intretinere periodica. Neglijarea intretinerii lucrarilor poate provoca deteriorari ireversibile ale zonei,
cu efecte negative asupra mediului.
b) Influene pozitive. Apararea impotriva deteriorarii conductelor de gaze naturale creaza
siguranta in exploatare si agentii economici beneficiari ai acestei lucrari isi pot valorifica superior
serviciile. Prin lucrarile de aparare din zonele mentionate se reduc pagubele potentiale ce pot fi
provocate de eroroziune si se creaza un cadru natural propice mentinerii calitatii mediului inconjurator.
Prezentul proiect, prin solutiile de proiectare alese respecta reglementarile aplicabile in vigoare,
referitoare la protectia mediului in Romnia.
CAP. 3. PREZENTAREA PROIECTULUI
Documentatia tehnica pentru realizarea lucrarilor este formata din 4 volume:

- Proiect tehnic
- Caiet de sarcini
- Cantitati de lucrari
- Piese desenate
Volumele cuprind:
- Memorii cu descrierea lucrarilor
- Programe pe faze determinante, comportarea lucrarilor n timp
- STAS-uri, Normative, Legi ce reglementeaza ntocmirea proiectului
- Graficul general de realizare a lucrarilor
- Listele cu cantitatile de lucrari, necesar de materiale, de forta de munca, de utilaje si mijloace
de transport.
Lucrari existente in zona

In punctul luat n calcul nu sunt lucrari hidrotehnice.
Lucrari propuse
Tipul lucrarilor si solutiile tehnice din documentatie se ncadreaza n amenajarea cursurilor de ap,
pentru asigurarea stabilitatii albiei, stoparea fenomenului erozional n vederea protectiei obiectivelor
situate n apropierea cursului de apa, prin lucrarile propuse fiind asigurata functionarea in regim de
siguranta a conductelor de transport gaze naturale MoghiorosOnesti 800mm si MoghiorosOnesti
700mm afectate de erodarea malului stang al raului Oituz pentru Punct 1 - zona amonte si ambele
PROIECT NR. 269/ 2013 10

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
maluri pentru Punct 2 zona aval, de efectul distructiv al viiturilor ce se produc pe rul Oituz, in
sectiunile luate in calcul.
In documentatie, ca urmare a analizei calculelor efectuate coroborate cu studiile hidraulice,
topografice si geotehnice, pentru atingerea obiectivului, lucrarile propuse pentru asigurarea
funcionrii n regim de siguran sunt:
1. Punctul 1 - zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz:
- aparare de mal stng din gabioane L = 240m
- trei traverse de colmatare din gabioane:
- T1 executata in zona amonte L = 30,0m
- T2 in lungime de 30,0m
- T3 executata in zona aval L = 21,0m
2. Punctul 2 - zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre
Oituz:
- aparare de mal drept din gabioane L = 84m
n funcie de amploarea lucrrilor i a condiiilor naturale sunt necesare date sau studii legate de
analiza evoluiei formei albiei n condiiile de amenajare actual i de perspectiv.
Pentru elaborarea temelor necesare ntocmirii acestor date sau studii este necesar recunoaterea
terenului.
La recunoaterea terenului se urmresc urmtoarele:
- stabilirea scopului lucrrilor hidrotehnice i lungimea sectorului de aplicare;
- efectuarea releveului i stabilirea strii lucrrilor de aprare existente n zona studiat;
- delimitarea zonei pe care urmeaz s se execute studiile topohidrografice i stabilirea
poziiei profilelor transversale;
- identificarea construciilor, amenajrilor i proprietilor;
- examinarea naturii acoperirilor n albie, n vederea aprecierii coeficientului de rugozitate
corespunztor, difereniat pentru albia minor i albia major;
- identificarea naturii terenului la suprafa i stabilirea studiilor geotehnice necesare;
- examinarea comportrii n timp a lucrrilor de aprare existente i efectele acestora;
- identificarea nivelurilor maxime istorice, nregistrate pe cursul de ap i efectele asupra
zonei;
- culegerea de informaii privind modificrile de traseu ale albiei n timp;
- stabilirea surselor de materiale locale, a posibilitilor de exploatare i distanele de transport;
- stabilirea amplasamentului pentru organizarea antierului;
- stabilirea posibilitilor de acces n albie pentru execuia lucrrilor;
- culegerea de date referitoare la elementele de mediu, privind situaia faunei i florei
specifice n amplasamentul lucrrii i aprecierea efectelor de poluare a mediului nconjurtor, cauzate
de execuia lucrrilor.
Dupa finalizarea lucrarilor hidrotehnice pentru punerea conductelor in siguranta, terenul se va
readuce la categoria de folosinta initiala, pentru executia lucrarilor nefiind necesara scoterea de
terenuri din folosinta agricola.
PROIECT NR. 269/ 2013 11

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Scopul lucrarilor propuse si prezentate in documentatie este, cu prioritate, de ordin economic prin
stoparea eroziunilor active si evitarea pagubelor potentiale ce se pot produce conductelor de transport
gaze naturale in timpul viiturilor.
Toate lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv in zona, prin asigurarea gradului de siguranta in
exploatare a conductelor si indirect se asigura protectia terenurilor si a locuintelor proprietarilor din
zonele in care se vor executa lucrari.
CAP. 4. CAIETUL DE SARCINI
4.1. Scopul caietului de sarcini

In proiectul tehnic si n documentele pentru licitatie se integreaza si caietul de sarcini ce contine
datele tehnice si de calitate.
In caietul de sarcini sunt cuprinse:
- partea scrisa a lucrarilor
- detaliile de executie
- note de calcul din care reies dimensiunile lucrarilor
Legea nr. 10/1995 si HG 766/1997 cuprind obligatiile si raspunderile constructorului si
investitorului.
In vederea desfasurarii activitatilor n conditii optime, pentru realizarea lucrarilor n conditiile
tehnice si de calitate sunt necesare din partea constructorului urmatoarele:
- dotare tehnica corespunzatoare;
- respectarea tehnologiei de executie;
- colaborarea cu factorii desemnati sa urmareasca si sa verifice executia;
- respectarea normelor si normativelor pentru a putea executa lucrari de calitate,
eliminnd riscurile de producere a accidentelor;
- nsusirea temeinica a documentatiei, a legislatiei n vigoare, a normativelor
tehnice;
- ntiinarea proiectantului n cazul unor necorelri ntre proiect si teren, pentru a
se putea modifica din timp eventualele neconcordane;
- verificarea amplasamentului, accesului si a lucrarilor existente in zona;
- asigurarea cu personal de specialitate si forta de munca;
- aprovizionarea din timp a materialelor ce vor fi puse n opera;
- plan de lucru corelat cu graficul de esalonare a investitiei;
- pentru a putea respecta n executie cotele si dimensiunile lucrarilor,
documentatia i actele referitoare la executie vor fi pastrate n permanenta pe
santier;
- inspectorul de santier urmareste ca lucrarea sa fie n stricta concordanta cu
proiectul, participa la verificarea si confirmarea lucrarilor ce devin ascunse,
controlul calitatii;
- verificarea calitatii, a proiectului si lucrarilor trebuie facuta de personal atestat.
4.2. Breviar de calcul pentru dimensionari
Punct 1 - zona amonte
PROIECT NR. 269/ 2013 12

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
1. Calculul nivelelor maxime n albia rului Oituz localitatea Hrja, jud. Bacau - zona
amonte. Metoda de calcul
Micarea apei n albia rului este gradual variat i prin urmare calculul cotelor suprafeei libere a
apei se face prin metoda diferenelor finite. Aceasta este o metod general de calcul i se aplic
pentru orice form a seciunii de curgere a albiei. Pentru calcul este necesar s se cunoasc profilul
longitudinal al albiei i forma seciunilor de scurgere n diverse profile transversale, astfel determinate
nct s delimiteze tronsoane de albie cu caracteristici geometrice i hidraulice ct mai uniforme.
I
am av
h0
i h h
z
.s
z0
Micarea permanent gradual variat a apei n albia unui ru.
Metoda de calcul are la baz ecuaia energiei scris pentru un tronson de albie de lungime s n
care micarea apei este permanent i gradual variat. Dac se are n vedere schema din figura de mai
sus, conform ecuaiei energiei se poate scrie:
2
z zam zav (vav vam
2
) ht
2g
n care ht este pierderea de sarcin pe lungimea s , care se exprim cu panta hidraulic medie pe

tronsonul de albie respectiv ht I m .s . Termenul 2 g (vav vam ) este de obicei foarte mic n raport
2 2
cu ceilali termeni ai ecuaiei i se pot neglija. Mrimea necunoscut a ecuaiei este z am . Dac se
noteaz cu I av i I am , pantele hidraulice n seciunile aval i amonte, atunci:
1 1 Q 2 Q2 Q2 1 1
I m ( I av I am ) ( 2 2 ) ( 2 )
2 2 K av K am 2 K av2 K am
Panta hidraulic medie se poate exprima n funcie de un modul de debit mediu pe tronsonul de
albie de lungime s :
Q2
Im
K m2
astfel c:
1 1 1 1
( 2 )
K m2 2 K av2 K am
Ecuaia se poate scrie deci:
PROIECT NR. 269/ 2013 13

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Q2
zam zav .s
K m2
Deoarece K am f ( zam ) i Aam f ( zam ) ecuaia este implicit n zam i ca atare nu poate fi rezolvat
dect prin metoda aproximaiilor succesive. Calculul suprafeei libere a apei n micarea gradual
variat se face de obicei din aval ctre amonte, deoarece ntr-una din seciunile aval se cunoate cota
suprafeei libere, impus de existena unei construcii hidrotehnice n canal sau albie.
Pentru rezolvare se procedeaz n felul urmtor:
- cu valoarea cunoscut a cotei apei zav se calculeaz elementele hidraulice ale seciunii aval:
hav , av , Pav , Rav , C av , K av ,1 / K av
2
;
'
- se propune o valoare zam pentru cota nivelului liber al apei n seciunea amonte: se
recomand ca prim propunere zam '
z0 am hav , n care hav este adncimea apei n seciunea aval;
'
- cu valoarea zam se calculeaz caracteristicile geometrice i hidraulice ale seciunii amonte:
ham , am , Pam , R am , C am , K am ,1 / K am 2
;
2
- se determin 1 / K m ;
- cu elementele astfel calculate se determin cota nivelului liber al apei z am potrivit ecuaiilor
mai sus prezentate ;
'
- deoarece zam i zam reprezint valori ale aceleiai mrimi, teoretic acestea trebuie s fie
egale. Se admite totui n calcul o diferen care s nu depeasc o valoare admisibil adm .
Eroarea de calcul poate fi n raport cu eroarea admisibil n dou situaii:
1 *
a)
*
z am z am adm : n acest caz se corecteaz propunerea
*
zam ( zam , ant zam ) i se reia
2
calculul cotei apei n seciunea amonte, pn cnd este respectat condiia de eroare (eroarea efectiv
s fie mai mic sau egal cu eroarea admisibil adm ). Noua valoare propus pentru cota apei n
amonte asigur convergena calculului numeric.
1 '
b) *
z am z am adm : n acest caz cota apei n seciunea amonte va fi zam ( zam zam
"
) i se
2
continu calculul pentru urmtorul tronson de canal sau albie, pentru care seciunea amonte devine
seciune aval.
1.1. Condiii de calcul i rezultate obinute
Avnd la baz aceast metod s-a ntocmit un program de calcul cu ajutorul cruia elementele
hidraulice n lungul curentului se obin automat. Geometrizarea albiei s-a realizat prin 5 profile
transversale de baz si 36 profile intermediare generate de program, amonte si aval de lucrri.
Calculul hidraulic s-a efectuat pentru debitul cu probabilitatea de depire de 1 % reprezentnd
debitul de calcul ( Q1% ) n dou situaii:
1. n situaia iniial fra lucrri
2. n situaia final cu lucrri.
Prelucrarea rezultatelor obinute arat ca lucrrile proiectate pe cursul rului Oituz nu au influen
semnificativ asupra nivelelor de ap n amonte i aval.
Pentru interpretarea datelor se anexeaz tabelul cu calculul hidraulic n cele dou situaii sus
menionate, pentru debitul Q1%.
RAUL:OITUZ,LOC.HARJA,JUD.BACAU,ZONA AMONTE Q1%=325mc/s

CALCULE HIDRAULICE EFECTUATE IN MISCARE PERMANENTA
PROIECT NR. 269/ 2013 14

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
ELEMENTE HIDRAULICE CALCULATE IN PROFILE TRANSVERSALE

SITUATIA INITIALA FARA LUCRARI
NR.CRT NR.PR DIST DEBIT Z.APA Z.TALV H.APA SECT VIT
1 PR.1 0. 325. 394.91 392.80 2.11 187. 1.74

2 ** 9. 325. 394.84 392.73 2.11 188. 1.73
3 ** 19. 325. 394.77 392.66 2.11 189. 1.72
4 ** 28. 325. 394.70 392.58 2.11 190. 1.70
5 ** 38. 325. 394.63 392.51 2.12 192. 1.68
6 ** 47. 325. 394.56 392.44 2.12 194. 1.66
7 ** 57. 325. 394.49 392.37 2.13 197. 1.64
8 ** 66. 325. 394.43 392.30 2.14 200. 1.62
9 ** 75. 325. 394.37 392.22 2.15 204. 1.59
10 ** 85. 325. 394.32 392.15 2.17 208. 1.55
11 PR.2 94. 325. 394.27 392.08 2.19 214. 1.51
12 ** 100. 325. 394.23 392.02 2.21 214. 1.51
13 ** 106. 325. 394.20 391.97 2.23 213. 1.52
14 ** 112. 325. 394.16 391.91 2.24 212. 1.53
15 ** 118. 325. 394.12 391.86 2.26 211. 1.54
16 ** 124. 325. 394.08 391.80 2.28 209. 1.55
17 ** 130. 325. 394.04 391.75 2.29 208. 1.56
18 ** 136. 325. 394.00 391.70 2.30 205. 1.58
19 ** 142. 325. 393.95 391.64 2.31 201. 1.62
20 ** 148. 325. 393.89 391.58 2.30 196. 1.67
21 PR.3 154. 325. 393.81 391.53 2.28 186. 1.75
22 ** 159. 325. 393.77 391.51 2.26 191. 1.71
23 ** 164. 325. 393.73 391.49 2.23 196. 1.67
24 ** 168. 325. 393.68 391.48 2.21 200. 1.63
25 ** 173. 325. 393.64 391.46 2.19 205. 1.59
26 ** 178. 325. 393.61 391.44 2.17 210. 1.56
27 ** 183. 325. 393.57 391.42 2.15 215. 1.52
28 ** 188. 325. 393.53 391.40 2.13 220. 1.49
29 ** 192. 325. 393.50 391.39 2.11 225. 1.45
30 ** 197. 325. 393.47 391.37 2.10 230. 1.42
31 PR.4 202. 325. 393.44 391.35 2.09 237. 1.36
32 ** 211. 325. 393.37 391.25 2.13 235. 1.38
33 ** 220. 325. 393.31 391.14 2.17 232. 1.39
34 ** 229. 325. 393.25 391.04 2.21 229. 1.41
35 ** 239. 325. 393.18 390.94 2.25 226. 1.43
36 ** 248. 325. 393.12 390.84 2.29 224. 1.44
37 ** 257. 325. 393.06 390.73 2.33 220. 1.47
38 ** 266. 325. 392.99 390.63 2.36 216. 1.49
39 ** 275. 325. 392.92 390.53 2.40 210. 1.54
40 ** 284. 325. 392.83 390.42 2.41 198. 1.65
41 PR.5 294. 325. 392.71 390.32 2.39 177. 1.83
RAUL:OITUZ, LOC.HARJA,JUD. BACAU,ZONA AMONTE Q1%=325mc/s

SITUATIA FINALA CU LUCRARI
1 PR.1 0. 325. 394.92 392.80 2.12 189. 1.72

2 ** 9. 325. 394.85 392.73 2.12 190. 1.71
PROIECT NR. 269/ 2013 15

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
3 ** 19. 325. 394.78 392.65 2.13 191. 1.70

4 ** 28. 325. 394.71 392.58 2.13 192. 1.68
5 ** 38. 325. 394.65 392.51 2.14 193. 1.67
6 ** 47. 325. 394.58 392.43 2.14 195. 1.66
7 ** 57. 325. 394.52 392.36 2.15 198. 1.64
8 ** 66. 325. 394.45 392.29 2.17 200. 1.61
9 ** 75. 325. 394.40 392.22 2.18 204. 1.59
10 ** 85. 325. 394.34 392.14 2.20 208. 1.55
11 PR.2 94. 325. 394.29 392.07 2.22 214. 1.51
12 ** 100. 325. 394.26 392.02 2.23 212. 1.52
13 ** 106. 325. 394.22 391.98 2.25 211. 1.53
14 ** 112. 325. 394.18 391.93 2.26 209. 1.55
15 ** 118. 325. 394.15 391.88 2.26 207. 1.56
16 ** 124. 325. 394.11 391.84 2.27 205. 1.58
17 ** 130. 325. 394.06 391.79 2.28 202. 1.61
18 ** 136. 325. 394.02 391.74 2.27 199. 1.65
19 ** 142. 325. 393.96 391.69 2.27 194. 1.69
20 ** 148. 325. 393.90 391.65 2.26 187. 1.75
21 PR.3 154. 325. 393.82 391.60 2.22 175. 1.87
22 ** 159. 325. 393.78 391.56 2.22 177. 1.85
23 ** 164. 325. 393.73 391.52 2.21 179. 1.83
24 ** 168. 325. 393.69 391.49 2.20 182. 1.80
25 ** 173. 325. 393.64 391.45 2.20 185. 1.76
26 ** 178. 325. 393.60 391.41 2.19 189. 1.72
27 ** 183. 325. 393.57 391.37 2.20 193. 1.68
28 ** 188. 325. 393.53 391.33 2.20 198. 1.63
29 ** 192. 325. 393.50 391.30 2.20 204. 1.59
30 ** 197. 325. 393.47 391.26 2.21 210. 1.54
31 PR.4 202. 325. 393.44 391.22 2.22 218. 1.48
32 ** 211. 325. 393.38 391.13 2.25 217. 1.49
33 ** 220. 325. 393.31 391.04 2.27 216. 1.50
34 ** 229. 325. 393.25 390.95 2.30 215. 1.50
35 ** 239. 325. 393.19 390.86 2.33 214. 1.51
36 ** 248. 325. 393.12 390.77 2.35 213. 1.52
37 ** 257. 325. 393.06 390.68 2.38 211. 1.53
38 ** 266. 325. 392.99 390.59 2.40 209. 1.54
39 ** 275. 325. 392.92 390.50 2.42 206. 1.57
40 ** 284. 325. 392.84 390.41 2.43 198. 1.65
41 PR.5 294. 325. 392.74 390.32 2.42 187. 1.74
2. Calculul afuierii generale
Se face cu relaia:
haf vmp
E
h vm
v mp
haf h E h , dac vmp> vm
vm
unde :
E = coeficientul de afuiere general medie;
haf = adncimea apei n punctul respectiv, dup producerea afuierii generale;
h = adncimea medie a apei ntr-un punct oarecare al seciunii de scurgere, nainte de afuiere;
vmp = viteza medie a apei n albia minor n seciunea lucrrii, nainte de producerea afuierii;
PROIECT NR. 269/ 2013 16

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
vm = viteza medie de antrenare a apei n albia minora.

af g max haf . max hm. max
v mp 2,93m / s
h1% 2,14m
Menionm c viteza i nlimea apei au fost luate ca media vitezelor i nlimilor n cele 5
profile transversale, determinate din cheia limnimetric n fiecare profil transversal, deoarece din
ecuaia micrii gradual variate programul genereaz viteze medii ale apei n albia minor i albia
major a cursului de ap. Pentru faptul c n calculul afuierii generale se ine cont de viteza i
nlimea apei n albia minor, am procedat la ntocmirea cheii limnimetrice pentru fiecare profil n
parte (chei limnimetrice anexate).
SECTIUNEA: PR.1 - RAU OITUZ, LOC.HARJA,JUD. BACAU, ZONA AMONTE
Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
NR.CRT Z.APA Q.MIN Q.MAJ Q.TOT V.MIN V.MAJ
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 392.80 .00 .00 .00 .00 .00
2 392.92 .08 .00 .08 .31 .00
3 393.03 .48 .00 .48 .49 .00
4 393.15 1.44 .00 1.44 .68 .00
5 393.26 3.06 .00 3.06 .87 .00
6 393.38 5.25 .00 5.25 1.02 .00
7 393.49 8.08 .00 8.08 1.17 .00
8 393.61 11.89 .00 11.89 1.35 .00
9 393.72 16.32 .00 16.32 1.52 .00
10 393.84 21.33 .00 21.33 1.68 .00
11 393.95 26.90 .00 26.90 1.83 .00
12 394.07 33.00 .00 33.00 1.97 .00
13 394.18 39.98 31.87 71.85 2.13 .80
14 394.30 47.54 47.35 94.89 2.28 .85
15 394.41 55.62 74.84 130.46 2.43 1.01
16 394.53 64.21 107.30 171.50 2.57 1.16
17 394.64 73.27 144.46 217.73 2.71 1.30
18 394.76 82.82 186.13 268.94 2.84 1.43
19 394.87 92.85 232.23 325.08 2.98 1.55
20 394.99 103.38 281.56 384.94 3.11 1.66
21 395.11 114.35 334.30 448.65 3.23 1.75
22 395.22 125.77 391.56 517.33 3.36 1.85
23 395.34 137.61 455.10 592.72 3.48 1.95
24 395.45 149.88 522.74 672.62 3.60 2.05
25 395.57 162.56 596.59 759.15 3.72 2.16
26 395.68 175.65 675.31 850.97 3.84 2.26
27 395.80 189.15 758.04 947.18 3.95 2.36
28 395.91 203.04 844.69 1047.73 4.07 2.46
29 396.03 217.32 935.22 1152.54 4.18 2.55
30 396.14 231.99 1029.57 1261.56 4.29 2.65
------------------------------------------------------------------
Rugozitatea albiei minore = .045
Rugozitatea albiei majore = .055
Panta longitudinala = .008620
Cota malului albiei minore: 394.08 m
Capacitatea albiei minore: 37.07 mc/s
PROIECT NR. 269/ 2013 17

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
------------------------------------------------------------------
SECTIUNEA: PR.2 - RAU OITUZ, LOC.HARJA, JUD. BACAU, ZONA AMONTE

Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 392.08 .00 .00 .00 .00 .00
2 392.20 .06 .00 .06 .31 .00
3 392.31 .41 .00 .41 .41 .00
4 392.43 1.58 .00 1.58 .65 .00
5 392.54 3.59 .00 3.59 .89 .00
6 392.66 6.24 .00 6.24 1.10 .00
7 392.77 9.48 .00 9.48 1.28 .00
8 392.89 13.26 .00 13.26 1.45 .00
9 393.00 17.57 .00 17.57 1.61 .00
10 393.12 22.41 .00 22.41 1.75 .00
11 393.23 27.77 .00 27.77 1.89 .00
12 393.35 33.63 .00 33.63 2.02 .00
13 393.46 39.99 .00 39.99 2.15 .00
14 393.58 46.83 .00 46.83 2.27 .00
15 393.69 54.16 .00 54.16 2.38 .00
16 393.81 59.55 .00 59.55 2.38 .00
17 393.92 69.03 .00 69.03 2.53 .00
18 394.04 79.06 176.20 255.26 2.67 1.28
19 394.15 89.63 235.41 325.04 2.81 1.46
20 394.27 100.71 301.19 401.91 2.94 1.64
21 394.38 112.31 373.32 485.63 3.07 1.82
22 394.50 124.41 451.66 576.08 3.20 2.00
23 394.61 137.01 536.21 673.22 3.33 2.19
24 394.73 150.08 627.08 777.15 3.45 2.38
25 394.84 163.62 724.48 888.10 3.57 2.58
26 394.96 177.63 828.80 1006.43 3.69 2.78
27 395.07 192.09 940.59 1132.69 3.81 3.00
28 395.19 207.01 1060.63 1267.64 3.92 3.23
29 395.30 222.36 1189.99 1412.35 4.04 3.48
30 395.42 238.16 1330.13 1568.29 4.15 3.74
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------

Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
PROIECT NR. 269/ 2013 18

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
1 391.53 .00 .00 .00 .00 .00

2 391.64 .00 .00 .00 .00 .00
3 391.75 .00 .00 .00 .30 .00
4 391.87 .03 .00 .03 .33 .00
5 391.98 .19 .00 .19 .44 .00
6 392.09 .64 .00 .64 .59 .00
7 392.20 1.51 .00 1.51 .77 .00
8 392.31 2.84 .00 2.84 .96 .00
9 392.43 4.54 .00 4.54 1.13 .00
10 392.54 6.61 .00 6.61 1.27 .00
11 392.65 9.04 .00 9.04 1.40 .00
12 392.76 11.86 .00 11.86 1.53 .00
13 392.87 15.05 .00 15.05 1.64 .00
14 392.99 18.71 22.68 41.38 1.76 .83
15 393.10 23.04 31.97 55.01 1.89 .86
16 393.21 27.97 45.59 73.56 2.03 .90
17 393.32 33.30 63.49 96.79 2.17 .96
18 393.43 39.01 86.08 125.09 2.30 1.01
19 393.55 45.09 117.55 162.65 2.43 1.10
20 393.66 51.55 159.59 211.13 2.55 1.23
21 393.77 58.36 207.09 265.45 2.67 1.34
22 393.88 65.53 259.97 325.50 2.79 1.46
23 393.99 73.05 318.16 391.21 2.90 1.56
24 394.11 80.92 381.61 462.53 3.01 1.66
25 394.22 89.13 450.32 539.46 3.11 1.75
26 394.33 97.42 520.82 618.24 3.21 1.83
27 394.44 106.99 600.94 707.93 3.33 1.92
28 394.55 116.92 686.41 803.32 3.45 2.01
29 394.67 127.19 777.22 904.41 3.57 2.09
30 394.78 137.80 873.41 1011.22 3.68 2.17
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------

Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 391.35 .00 .00 .00 .00 .00
2 391.47 .06 .00 .06 .32 .00
3 391.59 .34 .00 .34 .56 .00
4 391.71 .90 .00 .90 .73 .00
5 391.83 1.84 .00 1.84 .94 .00
6 391.95 3.09 .00 3.09 1.12 .00
7 392.07 4.63 .00 4.63 1.28 .00
8 392.19 6.49 4.17 10.67 1.44 .52
9 392.31 8.66 9.34 18.01 1.59 .63
10 392.43 11.22 17.77 28.99 1.75 .76
11 392.55 14.24 29.29 43.54 1.92 .88
12 392.67 17.55 44.54 62.09 2.09 1.00
PROIECT NR. 269/ 2013 19

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
13 392.79 21.13 56.85 77.98 2.25 .98

14 392.91 24.96 73.02 97.98 2.40 .95
15 393.03 29.05 91.01 120.06 2.56 .86
16 393.15 33.39 145.10 178.49 2.70 1.04
17 393.27 37.96 209.35 247.31 2.84 1.20
18 393.39 42.76 282.84 325.61 2.98 1.34
19 393.51 47.79 365.09 412.88 3.12 1.48
20 393.63 53.04 455.70 508.74 3.25 1.62
21 393.75 58.51 554.39 612.89 3.38 1.74
22 393.87 64.19 660.88 725.07 3.51 1.86
23 393.99 70.07 774.97 845.05 3.63 1.98
24 394.11 76.17 896.48 972.65 3.76 2.09
25 394.23 82.46 1027.59 1110.05 3.88 2.20
26 394.35 88.95 1167.36 1256.32 4.00 2.32
27 394.47 95.64 1314.24 1409.89 4.12 2.43
28 394.59 102.52 1468.08 1570.60 4.23 2.54
29 394.71 109.59 1628.73 1738.32 4.35 2.64
30 394.83 116.85 1796.06 1912.91 4.46 2.74
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 390.32 .00 .00 .00 .00 .00
2 390.44 .06 .00 .06 .31 .00
3 390.55 .40 .00 .40 .44 .00
4 390.67 1.38 .00 1.38 .65 .00
5 390.79 2.94 .00 2.94 .78 .00
6 390.91 5.70 .00 5.70 1.00 .00
7 391.02 9.19 .00 9.19 1.19 .00
8 391.14 13.38 .00 13.38 1.36 .00
9 391.26 18.23 .00 18.23 1.52 .00
10 391.37 23.74 .00 23.74 1.66 .00
11 391.49 29.71 .00 29.71 1.78 .00
12 391.61 36.05 .00 36.05 1.88 .00
13 391.73 43.09 .00 43.09 1.97 .00
14 391.84 50.85 .00 50.85 2.07 .00
15 391.96 59.37 .00 59.37 2.15 .00
16 392.08 69.07 .00 69.07 2.25 .00
17 392.19 81.28 11.89 93.17 2.40 .53
18 392.31 94.28 25.22 119.50 2.55 .63
19 392.43 108.05 46.61 154.66 2.69 .74
20 392.54 122.55 78.98 201.53 2.83 .89
21 392.66 137.77 119.38 257.15 2.97 1.02
22 392.78 153.70 171.48 325.19 3.10 1.17
23 392.90 170.32 233.02 403.34 3.23 1.32
24 393.01 187.62 301.95 489.57 3.36 1.46
25 393.13 205.57 377.93 583.50 3.48 1.59
26 393.25 224.18 460.67 684.85 3.61 1.72
PROIECT NR. 269/ 2013 20

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
27 393.36 243.43 549.94 793.36 3.73 1.84

28 393.48 263.30 645.53 908.83 3.85 1.96
29 393.60 283.80 747.26 1031.06 3.96 2.07
30 393.72 304.90 854.99 1159.89 4.08 2.18
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Conform PD 95-77, pentru h1% = 2,0 m i patul constitutiv al albiei format din bolovanis foarte
marunt, viteza medie de antrenare vm = 3,00 m/s.
Intrucat vmp = 2,93 m/s < vm = 3,00 m/s rezulta in patul albiei nu este prezent fenomenul de
afuiere.
3. Dimensionarea lungimii saltelei din gabioane pentru apararea de mal stang
Latimea maxima a saltelei din gabioane ramasa libera n fata corpului apararii trebuie sa fie
suficienta pentru a realiza, dupa afuiere, o panta pna la maxim 1:3.
Latimea se calculeaza cu formula:
L 2e 3,2 h1 , unde:
e = grosimea saltelei
h1 = afuierea locala considerata sub linia fundului albiei
Constructiv se ia L = 4,0m.
Punct 2 - zona aval
1. Calculul nivelelor maxime n albia rului Oituz localitatea Harja, jud. Bacau - zona aval.
Metoda de calcul
Micarea apei n albia rului este gradual variat i prin urmare calculul cotelor suprafeei libere a
apei se face prin metoda diferenelor finite. Aceasta este o metod general de calcul i se aplic
pentru orice form a seciunii de curgere a albiei. Pentru calcul este necesar s se cunoasc profilul
longitudinal al albiei i forma seciunilor de scurgere n diverse profile transversale, astfel determinate
nct s delimiteze tronsoane de albie cu caracteristici geometrice i hidraulice ct mai uniforme.
I
am av
h0
i h h
z
.s
z0
Micarea permanent gradual variat a apei n albia unui ru.
Metoda de calcul are la baz ecuaia energiei scris pentru un tronson de albie de lungime s n
care micarea apei este permanent i gradual variat. Dac se are n vedere schema din figura de mai
sus, conform ecuaiei energiei se poate scrie:
PROIECT NR. 269/ 2013 21
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
2
z zam zav (vav vam
2
) ht
2g
n care ht este pierderea de sarcin pe lungimea s , care se exprim cu panta hidraulic medie pe

tronsonul de albie respectiv ht I m .s . Termenul 2 g (vav vam ) este de obicei foarte mic n raport
2 2
cu ceilali termeni ai ecuaiei i se pot neglija. Mrimea necunoscut a ecuaiei este z am . Dac se
noteaz cu I av i I am , pantele hidraulice n seciunile aval i amonte, atunci:
1 1 Q2 Q2 Q2 1 1
I m ( I av I am ) ( 2 2 ) ( 2 )
2 2 K av K am 2 K av2 K am
Panta hidraulic medie se poate exprima n funcie de un modul de debit mediu pe tronsonul de
albie de lungime s :
Q2
Im
K m2
astfel c:
1 1 1 1
2
( 2 2 )
K m 2 K av K am
Ecuaia se poate scrie deci:
Q2
zam zav .s
K m2
Deoarece K am f ( z am ) i Aam f ( zam ) ecuaia este implicit n zam i ca atare nu poate fi rezolvat
dect prin metoda aproximaiilor succesive. Calculul suprafeei libere a apei n micarea gradual
variat se face de obicei din aval ctre amonte, deoarece ntr-una din seciunile aval se cunoate cota
suprafeei libere, impus de existena unei construcii hidrotehnice n canal sau albie.
Pentru rezolvare se procedeaz n felul urmtor:
- cu valoarea cunoscut a cotei apei zav se calculeaz elementele hidraulice ale seciunii aval:
hav , av , Pav , Rav , C av , K av ,1 / K av
2
;
'
- se propune o valoare zam pentru cota nivelului liber al apei n seciunea amonte: se
recomand ca prim propunere zam '
z0 am hav , n care hav este adncimea apei n seciunea aval;
- cu valoarea am se calculeaz caracteristicile geometrice i hidraulice ale seciunii amonte:
z '
ham , am , Pam , R am , C am , K am ,1 / K am 2
;
2
- se determin 1 / K m ;
- cu elementele astfel calculate se determin cota nivelului liber al apei z am potrivit ecuaiilor
mai sus prezentate ;
PROIECT NR. 269/ 2013 22

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
'
- deoarece zam i zam reprezint valori ale aceleiai mrimi, teoretic acestea trebuie s fie
egale. Se admite totui n calcul o diferen care s nu depeasc o valoare admisibil adm .
Eroarea de calcul poate fi n raport cu eroarea admisibil n dou situaii:
1 *
a)
*
z am z am adm : n acest caz se corecteaz propunerea
*
zam ( zam , ant zam ) i se reia
2
calculul cotei apei n seciunea amonte, pn cnd este respectat condiia de eroare (eroarea efectiv
s fie mai mic sau egal cu eroarea admisibil adm ). Noua valoare propus pentru cota apei n
amonte asigur convergena calculului numeric.
1 '
b) *
z am z am adm : n acest caz cota apei n seciunea amonte va fi zam ( zam zam
"
) i se
2
continu calculul pentru urmtorul tronson de canal sau albie, pentru care seciunea amonte devine
seciune aval.
1.1. Condiii de calcul i rezultate obinute
Avnd la baz aceast metod s-a ntocmit un program de calcul cu ajutorul cruia elementele
hidraulice n lungul curentului se obin automat. Geometrizarea albiei s-a realizat prin 4 profile
transversale de baz si 24 profile intermediare generate de program (cate 8 intre profilele de baza),
amonte si aval de lucrri.
Calculul hidraulic s-a efectuat pentru debitul cu probabilitatea de depire de 1% reprezentnd
debitul de calcul ( Q1% ) n dou situaii:
1. n situaia iniial fra lucrri
2. n situaia final cu lucrri.
Prelucrarea rezultatelor obinute arat ca lucrrile proiectate pe cursul rului Oituz nu au influen
semnificativ asupra nivelelor de ap n amonte i aval.
Pentru interpretarea datelor se anexeaz tabelul cu calculul hidraulic n cele dou situaii sus
menionate, pentru debitul Q1%.
RAUL : OITUZ, LOC. HARJA, JUD. BACAU,ZONA AVAL
SITUATIA INITIALA FARA LUCRARI
Q1%=325 mc/s
1 PR.1 0. 325. 383.09 380.91 2.18 236. 1.38

2 ** 15. 325. 383.00 380.82 2.18 238. 1.36
3 ** 30. 325. 382.91 380.73 2.18 241. 1.34
4 ** 44. 325. 382.83 380.64 2.19 245. 1.32
5 ** 59. 325. 382.75 380.55 2.20 250. 1.29
6 ** 74. 325. 382.67 380.46 2.21 257. 1.26
7 ** 89. 325. 382.60 380.37 2.23 266. 1.22
8 ** 104. 325. 382.54 380.28 2.26 277. 1.17
9 ** 119. 325. 382.49 380.19 2.30 290. 1.12
10 PR.2 133. 325. 382.44 380.10 2.34 305. 1.06
11 ** 147. 325. 382.39 380.02 2.37 300. 1.08
12 ** 161. 325. 382.34 379.95 2.39 294. 1.10
13 ** 174. 325. 382.29 379.87 2.42 288. 1.12
14 ** 188. 325. 382.24 379.80 2.44 281. 1.15
15 ** 202. 325. 382.18 379.72 2.46 273. 1.18
16 ** 215. 325. 382.12 379.65 2.48 264. 1.22
PROIECT NR. 269/ 2013 23

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
17 ** 229. 325. 382.06 379.57 2.48 252. 1.30

18 ** 243. 325. 381.98 379.50 2.48 237. 1.38
19 PR.3 256. 325. 381.87 379.42 2.45 215. 1.52
20 ** 271. 325. 381.78 379.36 2.42 216. 1.51
21 ** 285. 325. 381.69 379.30 2.39 217. 1.50
22 ** 300. 325. 381.60 379.23 2.37 220. 1.48
23 ** 315. 325. 381.51 379.17 2.34 224. 1.46
24 ** 329. 325. 381.43 379.11 2.32 228. 1.43
25 ** 344. 325. 381.36 379.05 2.31 233. 1.40
26 ** 358. 325. 381.28 378.98 2.30 240. 1.35
27 ** 373. 325. 381.22 378.92 2.30 249. 1.30
28 PR.4 388. 325. 381.16 378.86 2.30 260. 1.25
RAUL : OITUZ, LOC. HARJA, JUD. BACAU,ZONA AVAL
SITUATIA FINALA CU LUCRARI
Q1%=325 mc/s
1 PR.1 0. 325. 383.10 380.91 2.19 238. 1.38

2 ** 15. 325. 383.01 380.87 2.14 238. 1.38
3 ** 30. 325. 382.92 380.83 2.09 239. 1.37
4 ** 44. 325. 382.83 380.78 2.05 241. 1.36
5 ** 59. 325. 382.75 380.74 2.01 243. 1.34
6 ** 74. 325. 382.67 380.70 1.97 247. 1.32
7 ** 89. 325. 382.60 380.66 1.94 254. 1.29
8 ** 104. 325. 382.53 380.61 1.91 262. 1.25
9 ** 119. 325. 382.47 380.57 1.90 272. 1.20
10 PR.2 133. 325. 382.42 380.53 1.89 284. 1.14
11 ** 147. 325. 382.36 380.41 1.96 284. 1.14
12 ** 161. 325. 382.32 380.28 2.03 283. 1.14
13 ** 174. 325. 382.27 380.16 2.11 281. 1.15
14 ** 188. 325. 382.22 380.04 2.18 277. 1.17
15 ** 202. 325. 382.17 379.91 2.26 271. 1.19
16 ** 215. 325. 382.12 379.79 2.33 264. 1.22
17 ** 229. 325. 382.06 379.67 2.39 254. 1.27
18 ** 243. 325. 381.99 379.54 2.45 240. 1.34
19 PR.3 256. 325. 381.89 379.42 2.47 218. 1.50
20 ** 271. 325. 381.79 379.36 2.43 218. 1.50
21 ** 285. 325. 381.70 379.30 2.40 219. 1.49
22 ** 300. 325. 381.61 379.23 2.37 221. 1.48
23 ** 315. 325. 381.52 379.17 2.35 224. 1.46
24 ** 329. 325. 381.44 379.11 2.33 228. 1.43
25 ** 344. 325. 381.36 379.05 2.31 233. 1.40
26 ** 358. 325. 381.29 378.98 2.30 240. 1.36
27 ** 373. 325. 381.22 378.92 2.30 249. 1.30
28 PR.4 388. 325. 381.16 378.86 2.30 260. 1.25
2. Calculul afuierii generale

Se face cu relaia:
haf vmp
E
h vm
PROIECT NR. 269/ 2013 24

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
v mp
haf h E h , dac vmp> vm
vm
unde :
E = coeficientul de afuiere general medie;
haf = adncimea apei n punctul respectiv, dup producerea afuierii generale;
h = adncimea medie a apei ntr-un punct oarecare al seciunii de scurgere, nainte de afuiere;
vmp = viteza medie a apei n albia minor n seciunea lucrrii, nainte de producerea afuierii;
vm = viteza medie de antrenare a apei n albia minora.
af g max haf . max hm. max
v mp 2,24m / s
h1% 2,31m
Menionm c viteza i nlimea apei au fost luate ca media vitezelor i nlimilor n cele 4
profile transversale, determinate din cheia limnimetric n fiecare profil transversal, deoarece din
ecuaia micrii gradual variate programul genereaz viteze medii ale apei n albia minor i albia
major a cursului de ap. Pentru faptul c n calculul afuierii generale se ine cont de viteza i
nlimea apei n albia minor, am procedat la ntocmirea cheii limnimetrice pentru fiecare profil n
parte (chei limnimetrice anexate).
SECTIUNEA: PR.1 - RAU OITUZ, LOC. HARJA, JUD. BACAU, ZONA AVAL
Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 380.91 .00 .00 .00 .00 .00
2 381.02 .02 .00 .02 .24 .00
3 381.13 .14 .00 .14 .31 .00
4 381.24 .55 .00 .55 .38 .00
5 381.36 1.59 .00 1.59 .48 .00
6 381.47 3.72 .00 3.72 .65 .00
7 381.58 6.79 .00 6.79 .81 .00
8 381.69 10.58 .00 10.58 .97 .00
9 381.80 15.03 .00 15.03 1.10 .00
10 381.91 20.12 .00 20.12 1.23 .00
11 382.02 25.80 .00 25.80 1.35 .00
12 382.14 32.07 .00 32.07 1.46 .00
13 382.25 39.16 4.35 43.51 1.58 .39
14 382.36 46.94 9.54 56.47 1.70 .46
15 382.47 55.27 18.78 74.05 1.81 .57
16 382.58 64.17 27.48 91.64 1.92 .56
17 382.69 73.62 41.93 115.54 2.03 .56
18 382.81 83.58 71.53 155.11 2.14 .68
19 382.92 94.04 110.39 204.43 2.24 .80
20 383.03 105.00 155.90 260.90 2.34 .91
21 383.14 116.42 208.78 325.20 2.44 1.02
22 383.25 128.32 267.93 396.25 2.54 1.13
23 383.36 140.67 332.91 473.58 2.63 1.23
24 383.47 153.48 403.50 556.97 2.72 1.33
25 383.59 166.73 479.50 646.22 2.82 1.42
26 383.70 180.41 560.76 741.16 2.91 1.51
27 383.81 194.52 647.13 841.65 3.00 1.59
28 383.92 209.05 738.49 947.54 3.08 1.68
PROIECT NR. 269/ 2013 25

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
29 384.03 224.00 834.73 1058.73 3.17 1.76

30 384.14 239.35 935.75 1175.11 3.25 1.83
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 380.10 .00 .00 .00 .00 .00
2 380.21 .00 .00 .00 .00 .00
3 380.32 .00 .00 .00 .23 .00
4 380.43 .00 .00 .00 .37 .00
5 380.54 .01 .00 .01 .56 .00
6 380.65 .03 .00 .03 .30 .00
7 380.76 .12 .00 .12 .38 .00
8 380.87 .35 .00 .35 .54 .00
9 380.98 .71 .00 .71 .66 .00
10 381.09 1.21 .00 1.21 .76 .00
11 381.20 1.86 .00 1.86 .87 .00
12 381.31 2.68 .00 2.68 .96 .00
13 381.42 2.84 .00 2.84 .76 .00
14 381.53 3.95 .00 3.95 .74 .00
15 381.64 6.19 65.24 71.43 .83 .76
16 381.75 9.49 90.32 99.81 .98 .84
17 381.86 13.35 122.18 135.52 1.12 .93
18 381.97 17.88 159.30 177.18 1.25 1.01
19 382.08 22.94 200.98 223.92 1.38 1.09
20 382.19 28.50 247.15 275.65 1.51 1.17
21 382.30 34.53 290.60 325.13 1.63 1.21
22 382.41 41.01 340.92 381.93 1.75 1.26
23 382.52 47.93 401.94 449.86 1.86 1.32
24 382.63 55.27 468.06 523.33 1.97 1.38
25 382.74 63.03 547.78 610.81 2.07 1.46
26 382.85 71.19 635.71 706.90 2.18 1.55
27 382.97 79.74 728.86 808.61 2.28 1.64
28 383.08 88.68 824.96 913.63 2.38 1.71
29 383.19 97.99 924.83 1022.82 2.48 1.79
30 383.30 107.67 1029.51 1137.18 2.57 1.86
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Q1%=325 mc/s
PROIECT NR. 269/ 2013 26

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 379.42 .00 .00 .00 .00 .00
2 379.53 .07 .00 .07 .23 .00
3 379.64 .41 .00 .41 .38 .00
4 379.75 1.18 .00 1.18 .54 .00
5 379.86 2.38 .00 2.38 .67 .00
6 379.97 4.02 .00 4.02 .78 .00
7 380.08 6.12 .00 6.12 .88 .00
8 380.19 8.78 .00 8.78 .98 .00
9 380.30 12.20 .00 12.20 1.10 .00
10 380.41 15.98 .00 15.98 1.20 .00
11 380.52 19.64 .00 19.64 1.25 .00
12 380.63 23.93 .00 23.93 1.30 .00
13 380.74 28.91 .00 28.91 1.35 .00
14 380.85 36.15 .34 36.50 1.47 .28
15 380.96 44.10 1.16 45.26 1.60 .32
16 381.07 52.66 3.15 55.81 1.71 .32
17 381.18 61.82 8.54 70.36 1.83 .38
18 381.29 71.55 19.81 91.36 1.94 .48
19 381.40 81.85 38.54 120.39 2.04 .63
20 381.51 92.70 62.05 154.74 2.15 .75
21 381.62 104.07 89.98 194.05 2.25 .86
22 381.73 115.97 117.32 233.29 2.35 .93
23 381.84 128.38 146.15 274.53 2.45 .96
24 381.95 141.28 183.88 325.17 2.54 1.02
25 382.06 154.68 236.31 390.99 2.64 1.12
26 382.17 168.56 293.88 462.44 2.73 1.23
27 382.28 182.91 356.39 539.30 2.82 1.32
28 382.39 197.73 423.66 621.38 2.91 1.42
29 382.50 213.00 495.52 708.52 3.00 1.51
30 382.61 228.73 571.76 800.49 3.08 1.60
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Q1%=325 mc/s
------------------------------------------------------------------
(m) (mc/s) (mc/s) (mc/s) (m/s) (m/s)
------------------------------------------------------------------
1 378.86 .00 .00 .00 .00 .00
2 378.96 .04 .00 .04 .22 .00
3 379.07 .25 .00 .25 .35 .00
4 379.17 .73 .00 .73 .46 .00
5 379.27 1.57 .00 1.57 .56 .00
6 379.37 2.89 .00 2.89 .67 .00
7 379.48 4.33 .00 4.33 .69 .00
8 379.58 7.03 .00 7.03 .80 .00
PROIECT NR. 269/ 2013 27

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
9 379.68 10.64 .00 10.64 .93 .00

10 379.78 14.87 .00 14.87 1.06 .00
11 379.89 19.68 .00 19.68 1.17 .00
12 379.99 25.16 .00 25.16 1.28 .00
13 380.09 31.32 .83 32.15 1.39 .33
14 380.19 38.04 2.06 40.11 1.49 .39
15 380.30 45.29 3.91 49.20 1.59 .37
16 380.40 53.07 9.24 62.31 1.68 .50
17 380.50 61.36 13.42 74.78 1.77 .42
18 380.60 70.55 25.38 95.94 1.87 .47
19 380.71 80.53 48.84 129.37 1.97 .60
20 380.81 91.02 78.68 169.70 2.07 .73
21 380.91 102.02 113.99 216.01 2.17 .85
22 381.01 113.52 154.36 267.88 2.26 .96
23 381.12 125.51 199.50 325.00 2.35 1.06
24 381.22 137.97 249.17 387.14 2.44 1.16
25 381.32 150.89 303.18 454.07 2.53 1.25
26 381.42 164.28 361.37 525.65 2.62 1.34
27 381.53 178.12 423.59 601.71 2.71 1.43
28 381.63 192.40 489.73 682.13 2.79 1.51
29 381.73 207.12 559.68 766.80 2.87 1.59
30 381.84 222.27 633.34 855.61 2.96 1.67
------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------
Conform PD 95-77, pentru h1% = 2,0 m i patul constitutiv al albiei format din bolovanis foarte
marunt, viteza medie de antrenare vm = 3,00 m/s.
Intrucat vmp = 2,24 m/s < vm = 3,00 m/s rezulta in patul albiei nu este prezent fenomenul de
afuiere.
3. Dimensionarea lungimii saltelei din gabioane pentru apararile de mal stang si drept
Latimea maxima a saltelei din gabioane ramasa libera n fata corpului apararii trebuie sa fie
suficienta pentru a realiza, dupa afuiere, o panta pna la maxim 1:3.
Latimea se calculeaza cu formula:
L 2e 3,2 h1 , unde:
e = grosimea saltelei
h1 = afuierea locala considerata sub linia fundului albiei
Constructiv se ia L = 4,0m.
4.3. Planele dup care se va executa lucrarea
Punct 1 - zona amonte, Rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau

1. Plan de amplasament scara 1:25000
2. Plan de ncadrare n zon scara 1:10000
3. Plan de situaie rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:1000
4. Profil longitudinal prin talveg rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:200 / 1:100
PROIECT NR. 269/ 2013 28
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
5. Profil transversal P1 P1, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:500/1:100
10. Profil longitudinal pe traseul apararii de mal stang, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara
1:200/1:100
11. Sectiune a-a, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
12. Sectiune b-b, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
13. Sectiune c-c, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
14. Profil transversal P2 P2, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
15. Sectiune d-d, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
16. Sectiune e-e, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
17. Sectiune f-f, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
19. Sectiune g-g, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
20. Sectiune h-h, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
22. Sectiune i-i, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
23. Sectiune j-j, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
24. Sectiune k-k, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
25. Sectiune l-l, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
27. Detalii incastrare aparare de mal drept, , rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
28. Structura apararii de mal stang, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:25
29. Geometria gabioanelor pentru aparare de mal, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:50
30. Structura traverselor, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:25
31. Geometria gabioanelor pentru traverse, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:50
Punct 2 - zona aval, Rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau

1. Plan de amplasament scara 1:25000
2. Plan de ncadrare n zon scara 1:10000
3. Plan de situaie rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:1000
4. Profil longitudinal prin talveg - fara lucrari rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:500 / 1:100
9. Profil longitudinal prin talveg mal stang - cu lucrari rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:500
/ 1:100
10. Profil longitudinal prin talveg mal drept - cu lucrari rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:500
/ 1:100
11. Profil longitudinal pe traseul apararii de mal stang, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:200
/ 1:100
12. Profil longitudinal pe traseul apararii de mal drept, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara
1:200 / 1:100
13. Sectiune transversala S0-S0, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
PROIECT NR. 269/ 2013 29
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
32. Detalii incastrare aparare de mal stang, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
33. Detalii incastrare aparare de mal drept,rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:100
34. Structura apararilor de mal, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:50
35. Geometria gabioanelor pentru apararile de mal stang si drept,rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau
scara 1:50
36. Structura traverselor, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:25
37. Geometria gabioanelor pentru traverse, rau Oituz, loc. Harja, jud. Bacau scara 1:50
38. Insula pe protectie din elemente de beton prefabricate pentru conducta 700mm scara 1:50
39. Insula pe protectie din elemente de beton prefabricate pentru conducta 800mm scara 1:50
4.4. Programul de executie

Inspectorul de santier urmareste ca executia sa se faca n conformitate cu graficul de esalonare a
investitiei, n concordan cu caietul de sarcini, prevederile din documentatie, cu normativele n
vigoare.
Receptia va fi stabilita de comun acord de beneficiar, constructor si proiectant.
Programul de control al calitatii a fost ntocmit n baza prevederilor Ordinului nr. 31/N/95,
specificndu-se faza determinanta si fazele de control la programul calitatii.
Pe toata perioada executiei se va urmari ca lucrarile sa corespunda cu cele prevazute in proiect, ca
amplasament, calitate, materiale utilizate.
Antreprenorul este obligat sa remedieze pe parcursul executiei orice lucrare sau parte de lucrare
care nu este conforma cu proiectul sau este necorespunzatoare din punct de vedere calitativ.
Programul de execuie al lucrrilor va fi prezentat de antreprenorul lucrrii. Acest program este
funcie de lucrrile prezentate de proiectant, de nivelul de dotare i puterea de mobilizare a
antreprenorului.
Lucrrile de construcii-montaj la fata locului vor cuprinde:
1. Predare amplasament i trasarea lucrrilor.
2. Terasamente
3. Amenajare pat de fundare prin nivelare i compactare
PROIECT NR. 269/ 2013 30

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
4. Montaj saltea de fundare pentru aprarea de mal

5. Montaj gabioane n corpul aprarii de mal
6. Turnare beton pe suprafeele dinspre albie ale aprrii de mal
7. Amenajare pat de fundare prin nivelare si compactare pentru traverse
8. Montaj saltea de fundare pentru traverse
9. Montaj gabioane in corpul traverselor
10. Umplutur de material local ntre aprarile de mal i mal
11. Dezafectarea lucrrilor provizorii - dig provizoriu existent
12. Refacerea seciunii albiei pentru a asigura parametrii de curgere a apelor
13. Refacerea terenului la categoria de folosinta initiala
Pentru realizarea lucrrilor propuse in prezenta documentaie este necesar ca derularea lucrrilor s
se fac ealonat, n baza unui program stabilit de comun acord intre beneficiar si constructor.
Lucrrile se vor ealona astfel:
1. se va amenaja organizarea de antier
2. se vor executa terasamentele pentru fundarea aprrii de mal
3. se vor monta gabioanele n salteaua de fundare a aprrii de mal
4. se vor monta gabioanele n corpul aprrii de mal
5. se vor executa terasamentele pentru traversa
6. se vor monta gabioanele n salteaua de fundare a traversei
7. se vor monta gabioanele n corpul traversei
8. umplutur de material local ntre aprarile de mal i mal
9. se va amenaja albia la finalizarea lucrarilor din gabioane
10. se va dezafecta organizarea de antier
11. se va aduce terenul dezafectat la condiiile iniiale.
Organizarea lucrului pe traseu se face conform prevederilor standardelor in vigoare.
In timpul executiei lucrarilor, constructorul nu are voie sa depaseasca culoarele de lucru prevazute
n proiect, iar nceperea lucrarilor nu va fi facuta dect dupa ce au fost obtinute avizele si acordurile
tuturor organelor prevazute n legislatie.
Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va preda beneficiarului terenul n aceleasi conditii cu cele
de la nceperea lucrarilor si va acorda o atentie deosebita refacerii stratului de sol vegetal.
Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanenta a lucrarilor de
constructii-montaj si n timpul executiei, prin delegati mputerniciti n acest scop. La lucrarile de
verificare vor participa si delegati ai proiectantului conform Program privind controlul calitii pe
faze de executie a lucrarilor.
NOTA: Programul de execuie si recepie se poate reealona, dupa caz, de ctre beneficiar, de
comun acord cu constructorul.
Durata de execuie totala estimat pentru realizarea lucrarilor este de 90 de zile.
Toate verificarile vor fi incheiate cu documente scrise: procese verbale de lucrari ascunse, procese
verbale de receptie calitativa, proces verbal de receptie finala.
4.5. Amenajarea organizarii de santier

Organizarea de santier este sarcina antreprenorului ce va stabili solutiile cele mai avantajoase cu
acceptul investitorului, ncadrndu-se n limita valorii acceptate.
In vederea realizarii acestor obiective constructorul si va amenaja organizarea de santier ct mai
aproape de centrul de greutate al lucrarilor (pe ct posibil), functie de terenul pe care Primria
localitii Oituz il poate pune la dispozitie.
PROIECT NR. 269/ 2013 31

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Organizarea de santier va fi amenajata pe o platform cu laturile de 20m x 20m pentru fiecare

punct si va fi mprejmuit.
In perimetrul acestui spatiu, constructorul si va amenaja un depozit de materiale, o zona de
parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru.
Constructorul trebuie sa tina cont ca nu are posibilitati de racordare la reteaua electrica din cauza
distantei mari, fiindu-i necesare generatoare de curent.
La sfrsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier, sistematiznd si
refacnd terenul.
Organizarea de santier este sarcina antreprenorului ce va stabili solutiile cele mai avantajoase cu
acceptul investitorului, ncadrndu-se n limita valorii acceptate.
Solutiile cele mai convenabile privind cazarea, transportul muncitorilor si celelalte lucrari din
cadrul organizarii santierului vor fi alese de antreprenor avnd nsa acceptul investitorului.
Se va avea n vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizarii de santier s nu afecteze sau s
aduc prejudicii cadrului natural limitrof.
Este obligatorie respectarea normelor privind securitatea si sanatatea muncii si situatii de urgenta,
igiena n constructii.
Materialele necesare executiei lucrarilor vor urmari un program de transport, manipulare,
depozitare si punere n opera, respectndu-se ruta de transport, platformele de depozitare si de lucru
indicate pe planul de situatie.
Se va da o atentie deosebita manipularii si montarii, respectndu-se cu strictete traseul, adncimea
de montaj si asezarea corespunzatoare pe pozitie a materialelor ce vor forma lucrarile de protectie a
malurilor si albiei rului Oituz (aparari de mal si traverse din gabioane).
Lucrarile cuprinse n proiect se ncadreaza n categoria lucrarilor cu dificultate deosebita, executia
avnd o cota de risc mare datorita configuratiei terenului maluri joase predispuse la inundare datorita
actiunii apelor n timpul viiturilor, relief partial accidentat, textura pamntului si conditii
hidrometeorologice ce pot interveni n timpul executiei.
refacnd terenul la categoria de folosin iniial.
Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea n vase, n organizarea de santier.
Localizarea organizrii de antier

Terenul pe care se amenajeaz Organizarea de santier va fi amplasata de preferinta pe malul stang
al rului Oituz, n afara zonei inundabile, suprafata ocupata pentru O.S. fiind de 400mp pentru fiecare
punct.
Nu se vor realiza drumuri de acces noi, deoarece este asigurat accesul la punctele de lucru pe
drumurile de exploatare existente.
Organizarea de santier va fi amenajata pe o platforma pe malul rului, terenul ncadrndu-se la
categoria neproductiv si este dimensionata pentru depozit de materiale, o zona de parcare pentru utilaje
si autovehicole, precum si baraca maistru.
Descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier:

Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara n santier sa nu afecteze cadrul
natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru.
Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri pentru
prevenirea bolilor hidrice.
Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.
PROIECT NR. 269/ 2013 32

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Avnd n vedere ca lucrarea se executa n extravilan in apropierea zonelor locuite, se vor lua
masuri speciale de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau
lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise.
Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in
prealabil a acordului proprietarului acesteia.
Lucrrile se vor executa n timpul zilei, personalul ce si va desfura activitatea fiind transportat la
i de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport.
Organizarea de antier va fi dotat cu WC-uri ecologice, constructorul avnd obligaia ca pe durata
desfurrii lucrrilor s ncheie contract de servici cu uniti specializate din zona.
Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura aceste riscuri in ceea ce
priveste securitatea si sanatatea muncii i are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii,
dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de
executie.
NOTA
Constructorul are obligatia de a amplasa organizarea de santier la minim 20m de traseul
conductei. Nu va traversa conducta cu utilaje sau mijloace de transport, iar in cazul in care este
necesara traversarea pentru a se ajunge la punctul de lucru, traversarea se va face numai in
locuri special amenajate, punctul de trecere peste conducta fiind prevazut cu dale din beton
armat carosabile.
4.6. Masurarea lucrarilor

Inainte de ntocmirea situatiilor de lucrari lunare constructorul va convoca beneficiarul lucrarii
pentru verificarea si receptionarea lucrarilor.
Proiectantul are dreptul de a face masuratori pentru a verifica executia lucrarilor n timpul derularii
lor.
De asemenea proiectantul are dreptul de a verifica respectarea cotelor si modul de lucru, acestea
trebuind sa ndeplineasca conditiile din proiect.
Nerespectarea cotelor si tehnologiei de lucru din proiect d dreptul proiectantului si investitorului
sa opreasca lucrarile si sa oblige constructorul sa refaca lucrrile ce nu corespund, cheltuiala fiind
suportata de constructor.
Antemsurtorile ce includ volumele de lucrri i cantitile de materiale, precum i echipamentele
ce se vor monta sunt cuprinse in volumul cu partea economic i in volumul cu caietul de sarcini.
4.7. Memorii de specialitate

Lucrarile propuse pentru asigurarea funcionrii n regim de siguran sunt :
1. Punctul 1 situat la intrarea in localitatea Hrja dinspre Oituz (zona amonte):
2. Punctul 2 situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Hrja dinspre Oituz (zona aval):
- aparare de mal stang din gabioane L = 204m
PROIECT NR. 269/ 2013 33

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

n funcie de amploarea lucrrilor i a condiiilor naturale sunt necesare date sau studii legate de
analiza evoluiei formei albiei n condiiile de amenajare actual i de perspectiv.
In vederea asigurarii protectiei conductelor de transport gaze naturale Moghioros - Onesti 800mm
si Moghioros-Onesti 700mm afectate de erodarea malurilor raului Oituz, n cele doua puncte (zona
amonte si zona aval), este necesara executia unor lucrari hidrotehnice (aparari de mal si traverse din
gabioane) care s asigure siguranta n exploatare si sa previna eventualele eroziuni in mal.
Executia lucrarilor
Succesiunea operatiilor realizate n perioada de constructii-montaj este urmatoarea:
1. Identificare n teren.
2. Predare-primire amplasament ntre beneficiar, constructor, topograf.
3. Trasarea lucrarilor beneficiar, constructor, topograf.
- trasarea si marcarea pe teren a amplasamentului lucrarilor cu tarusi si
sabloane, pe care se vor nota cotele, grosimea straturilor si panta taluzului.
4. Amenajarea organizarii de santier.
5. Lucrari pregatitoare n vederea nceperii lucrarilor de baza aparare de mal,traverse de
colmatare :
Amenajare drumuri de acces in albie:
- copertarea cu balast a drumului de acces
- mprastierea, nivelearea si compactarea balastului n vederea formarii patului
drumului
Amenajare platform:
- decoperta sol vegetal si strngere n depozit
- copertare cu balast a platformei
- mprastiere, nivelare si compactare a balastului
6. Trasarea axului pentru montare gabioane.
7. Terasamente pentru fundare aparare de mal, traverse de colmatare.
8. Procurare materiale.
-debitare otel la dimensiunile necesare executiei cadrelor si formarea n atelierele constructorului.
- procurare materiale, transport si depozitare la locul executiei: rame din otel pentru gabioane,
bare fasonate la dimensiuni, din otel pentru confectionat gabioane, plasa din sarma zincata,
sarma pentru legaturi electrozi, bolovani de rau, cofraje.
- confectionarea cadrelor de dimensiunile necesare executiei apararilor si traverselor.
9. Nivelarea si compactarea stratului de fundare pe care se monteaza gabioanele.
10. Verificarea topografica a cotelor de fundare.
11. Montare cadre (gabioane) si umplere cu bolovani de rau n fundatie aparare de mal.
12. Montare cadre (gabioane) si umplere cu bolovani de rau n elevatie aparare de mal.
13. Montare cadre (gabioane) si umplere cu bolovani de rau n fundatie traverse.
14. Montare cadre (gabioane) si umplere cu bolovani de rau n elevatie traverse.
15. Betonare suprafete orizontale aparari de mal.
16. Refacere mal, nivelare suprafete.
17. Umplutura intre aparare de mal si mal.
18. Verificarea lucrarilor executate:
- verificare montare gabioane
- remedierea eventualelor neconcordante dintre executie si proiect.
19. Dezafectarea lucrarilor provizorii
PROIECT NR. 269/ 2013 34
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- dig din balast

- refacere albie
- platforme
- nlaturare balast
- recopertarea suprafetelor cu solul vegetal strns n depozite.
- refacerea terenului neproductiv pe care a fost executat platforma, la categoria de
folosin iniial.
20. Receptia lucrarilor.
Materialele utilizate la realizarea lucrarilor hidrotehnice vor fi verificate, daca sunt insotite de
certificatul de calitate conform legii si corespund prevederilor proiectului, de catre contractor.
Lucrarile de constructii-montaj se vor executa n conformitate cu planurile de situatie si profile
longitudinale si vor incepe numai dupa obtinerea tuturor avizelor necesare si autorizatiei de construire.
Montarea gabioanelor va fi facuta numai de unitati specializate in domeniu, care dispun de utilaje
de executie si control performante in domeniu, personal calificat si atestat pentru astfel de lucrari.
Constructorul care va executa aprarea de mal din gabioane, va fi direct raspunzator dupa
receptionarea lucrarilor pentru orice vicii de executie ascunse si lucrari executate necorespunzator, ce
nu au putut fi evidentiate prin verificarile efectuate inainte de punerea in functiune.
Unitatea constructoare are obligatia sa pastreze certificatele de calitate si inregistrarea acestora,
astfel incat pe baza schemei de montaj sa fie cat mai la indemana tuturor persoanelor in drept s le
consulte.
Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica de catre constructor si beneficiar, daca traseul marcat
pe teren este conform proiectului si dac contravine prevederilor in vigoare.
In timpul executiei lucrrilor, constructorul nu are voie sa depaseasca culoarele de lucru prevazute
n proiect, iar nceperea lucrarilor nu va fi facuta dect dupa ce au fost obtinute avizele si acordurile
tuturor organelor prevazute n legislatie, inclusiv Autorizatia de Construire.
Programul privind controlul de calitate pe faze de executie ntocmit de proiectant poate fi
completat cu propunerile beneficiarului conductei si ale constructorului pna la nceperea executiei
lucrarilor. Completarile vor fi avizate de proiectant.
Constructorul si beneficiarul vor organiza si urmari verificarea permanenta a lucrarilor de
constructii-montaj si n timpul executiei, prin delegati mputerniciti n acest scop. La lucrarile de
verificare vor participa si delegati ai proiectantului conform Program privind controlul calitatii pe
faze de executie a lucrarilor.
4.8. Dimensionarea, forma, aspectul si descrierea executiei lucrarilor
a) Dimensionarea lucrarilor
Dimensionarea lucrrilor este dat n Capitolul 4, punctual 4.2. Breviar de calcul pentru
dimensionari.
b). Forma, aspectul si descrierea lucrarilor

Pentru punerea in siguranta a conductelorde transport gaze naturale MoghiorosOnesti 800mm si
MoghiorosOnesti 700mm afectate de erodarea malurilor raului Oituz, n cele doua puncte (zona
amonte si zona aval), este necesar executia urmatoarelor lucrari hidrotehnice:
1. Punctul 1 - zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz:
PROIECT NR. 269/ 2013 35

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

2. Punctul 2 - zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre
Oituz:
NOTA: In executie se vor respecta cu strictete dimensiunile, caracteristicile tehnice ale

materialelor si ale lucrarii precum si modul de executie specificat in proiect.
Nu se admit materiale cu alte caracteristici sau dimensiuni si sub nici o forma nu se admite
punerea lor in opera fara prezentarea certificatului de calitate.
Caracterizarea albiei
1. Punct 1 zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz albia majora a raului
Oituz este cuprinsa intre DN 11 Targu Secuiesc - Onesti pe malul stang si baza dealului de pe malul
drept constituit din versant inalt ce poarta denumirea Coama La Plostina.
30m spre DN 11 ca urmare a actiunilor curentilor de apa ce au actionat direct asupra malului corelat cu
Pentru stoparea procesului de deformare al albiei prin dezvoltarea meandrei si datorita faptului ca
cele 2 conducte de transport gaze naturale pot fi afectate prin scoaterea la suprafata pe o lungime
semnificativa in aceasta zona se propune consolidarea malului stang aducandu-se la pozitia intiala
inainte de viitura. Lungimea apararii de mal propusa este de 240m cu punct initial in zona amonte intr-
o sectiune stabila si punct final in zona aval de asemenea intr-o sectiune stabila. Incastrarea in mal in
zona amonte este de 8m, iar in zona aval de 4m.
rezultat dupa erodare propunem executia a 3 traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T3 executat in zona aval are lungimea de 21,0m.
2. Punct 2 zona aval. In aceasta zona albia majora a raului Oituz este cuprinsa intre DN 11
Targu Secuiesc - Onesti pe malul stang executat la baza dealului Puscasului cu altitudini cuprinse intre
650 si 800m si baza dealului de pe malul drept ce poarta denumirea de Coama la Plostina cu altitudini
cuprinse intre 650 si 700m.
Albia minora este mobila in cadrul albiei majore deplasandu-se spre stanga sau spre dreapta la
viituri.
stang este stabil, avand loc depunerea de material aluvionar. Malul drept concav fiind este afectat de
PROIECT NR. 269/ 2013 36
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
eroziunea pe orizontala. Acesta a fost protejat cu o aparare de mal din gabioane dar in prezent din
aceasta nu au mai ramas decat cadrele gabioanelor, plasa de sarma si bolovanii ce au umplut
gabioanele lipsesc in totalitate.
In zona amonte de traversare cursul de apa avea albia minora in traseu drept rectiliniu, malul
drept fiind acoperit cu vegetatie lemnoasa tanara lastaris conferindu-i stabilitate, iar malul stang
lipsit de vegetatie lemnoasa. La viiturile din anul 2012 malul stang a fost puternic erodat inaintand
spre drumul national DN 11 cca. 30,0 m apropiindu-se de conducta mai apropiata (700mm), la cca.
5,0m de aceasta.
Stim ca traseul normal al albiilor este traseul meandrat, care corespunde defapt energiei minime
disipate a curentului. Aparitia si formarea meandrelor se explica prin doua cauze mai importante, pe
de o parte prin circulatie transversala, care apare si in albiile rectilinii pe de alta parte prin deformarea
neuniforma a malurilor albiei la actiunea de erodare a curentilor.
In situatia de fata este un caz concludent de deformare a albiei cu tendinte de deformare a albiei
cu aparitia de noi meandre.
Pentru a stopa procesul continuu de deformare a albiei raului Oituz si implicit afectarea celor doua
conducte de transport gaze naturale in zona studiata se propune consolidarea malurilor albiei minore
in zonele concave ( pentru a preintampina procesul erozional al malurilor si a mentine in timp pozitia
actuala a albiei minore in cadrul albiei majore astfel incat cursul de apa sa intre in sectiunea
traversarii aeriene cu conductele pe aceelasi traseu fara sa afecteze constructia de traversare).
rezultat dupa erodare propunem executia a trei traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T1 executata in zona amonte are o lungime de 21,0m cu o incastrare in mal de
1,50m;
Descrierea lucrarilor
Punctul 1 - zona amonte situat la intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz:
Aparare de mal stang din gabioane L = 240m

Lungimea apararii de mal propusa este de 240m cu punct initial in zona amonte intr-o sectiune
stabila si punct final in zona aval deasemenea intr-o sectiune stabila. Incastrarea in mal in zona amonte
este de 8m, iar in zona aval de 4m.
Structura apararii de mal in sectiune transversala este urmatoarea:
- saltea executata din gabioane 6,0 x 2,0 x 0,5m montata cu latura de 6,0m perpendiculara
pe mal si cu cea de 2,0m de-a lungul malului;
- rndul 1 montat peste saltea astfel incat aceasta sa ramana libera spre albie pe o lungime
de 4,0m; se executa din gabioane 3,0 x 2,0 x 1,0m si se monteaza cu latura de 3,0m de-a
lungul malului;
PROIECT NR. 269/ 2013 37

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- rndul 2 se executa din gabioane 2,0 x 1,0 x 0,5m si se monteaza peste rndul 1 astfel
incat acesta sa ramna liber in fata randului 2 cu 1,0m; se aseaza cu latura de 2,0m de-a
lungul malului.
Traverse de colmatare
Din calculul hidraulic efectuat rezulta ca nivelul maxim al apelor corespunzator debitului de calcul
depaseste malurile albiei minore astfel ca terenul de pe ambele maluri este inundabil (inclusiv zona
afectata de eroziune cu amplasamentul conductelor de gaze). Pentru a stabiliza aceasta zona in
portiunea cuprinsa intre corpul apararii si malul stang al albiei rezultat dupa erodare propunem
executia a 3 traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T3 executata in zona aval are lungimea de 21,0m.
Structura traverselor de colmatare in sectiune transversala este:
- saltea executata din gabioane 4,0 x 2,0 x 0,5m montate cu latura de 4,0m de-a
lungul malului si la cota saltelei apararii de mal;
- rndul 1 executat din gabioane 3,0 x 1,0 x 1,0m montat peste saltea astfel incat aceasta sa
ramna libera fata de randul 1 in zona amonte 1,0m, iar in zona aval 2,0m; se aseaza cu
latura de 3,0m perpendicular pe mal.
Rolul traverselor este de a retine materialul aluvionar in spatiul format de mal, treverse si
corpul apararii si de a impiedica deplasarea acestuia in alte locatii.
Punctul 2 - zona aval situat la cca. 1,7km inainte de intrarea in localitatea Harja dinspre Oituz:
In aceasta zona se propune executia unei aparari de mal stang in sectiunea amonte de traversare in
Din calculul hidraulic efectuat rezulta ca nivelul maxim al apelor corespunzator debitului de calcul
depaseste malurile albiei minore astfel ca terenul de pe ambele maluri este inundabil (inclusiv zona
afectata de eroziune si zona prin care trec conductele de gaze). Pentru a stabiliza aceasta zona in
portiunea cuprinsa intre corpul apararii si malul stang al albiei rezultat dupa erodare propunem
executia a trei traverse de colmatare avand urmatoarele lungimi:
- traversa T1 executata in zona amonte are o lungime de 21,0m cu o incastrare in mal de
1,50m;
Structura traverselor de colmatare in sectiune transversala este:
- saltea executata din gabioane 4,0 x 2,0 x 0,5m montate cu latura de 4,0m de-a lungul
malului si la cota saltelei apararii de mal;
- rndul 1 executat din gabioane 3,0 x 1,0 x 1,0m montat peste saltea astfel incat aceasta sa
ramna libera fata de randul 1 in zona amonte 1,0m, iar in zona aval 2,0m; se aseaza cu
latura de 3,0m perpendicular pe mal.
Rolul traverselor este de a retine materialul aluvionar in spatiul format de mal, traverse si corpul
apararii si de a impiedica deplasarea acestora in alte locatii.
PROIECT NR. 269/ 2013 38
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Pe malul drept se propune executia unei aparari de mal din gabioane in lungime de 84,0m din care
4,0m incastrare amonte si 6,0m incastrare aval.
zona amonte de traversare are o lungime de 71,50m din care 4,0m incastrarea in mal.
Apararea de mal drept se executa intr-o zona de mal concav cu punctul de incepere amonte de
varful curbei, iar punctul final aval de traversare astfel incat sa protejeze malul de procesul erozional
al apelor.
Structura apararilor de mal stng si drept este:
- saltea executata din gabioane de 6,0 x 2,0 x 0,5m montata cu latura de 6,0m perpendiculara
pe mal si cu cea de 2,0 m de-a lungul malului;
- rndul 1 montat peste saltea astfel incat acesasta sa ramana libera spre albie pe o lungime de
4,0m. Aceasta se executa din gabioane 3,0 x 2,0 x 1,0m si se monteaza cu latura de 3,0m
de-a lungul malului;
- rndul 2 se executa din gabioane 2,0 x 1,0 x 0,50m si se monteaza peste rndul 1 astfel
incat acesta sa ramna liber in fata randului 2 pe o lungime 1,0m. Se aseaza cu latura de
2,0 m de-a lungul malurilor.
Plasa se monteaza pe cadre prin coasere n lungul barelor cu srma cu aceleasi caracteristici cu ale
plasei. Capacul va ramne liber pentru a putea aseza bolovanii de ru, dupa care se coase.
Cadrele se monteaza sub forma unei zidarii cu rosturi petrecute si se solidarizeaza att n plan
vertical ct si orizontal prin legaturi cu srma moale de 2,8mm petrecuta n 4 la distante de 30cm.
Legarea cadrelor ntre ele se face nainte de umplerea cu bolovani de ru.
Dimensiunile pietrelor de rau trebuie sa fie cuprinse ntre 10 si 30cm fiind asezate ordonat,
manual, evitndu-se pe ct posibil formarea golurilor si deformarea cadrelor.
Piatra necesara umplerii gabioanelor va fi procurata din zone indicate de A.N. Apele Romane
Administratia Bazinala de Apa Bacau. Se poate recolta i de pe cursul rului Oituz, daca au
caracteristicile date prin proiect, din zone unde albia are deschidere mare, numai dupa obtinerea n
prealabil a avizului Apelor Romne.
nainte de ntocmirea ofertei, ofertantul va face deplasare n teren pentru a depista locurile de
procurare, urmnd a trece n ofert distana exact de transport.
Dupa executia apararii, pe suprafetele orizontale si verticale se va turna un strat de beton C8/10 de
10cm grosime, lucru ce asigura o rezistenta sporita si sunt evitate furturile. Nu se admite sub nici o
forma turnarea betonului fara montarea plasei pe gabioane si nici folosirea unui beton de marca
inferioara celui dat prin proiect.
Constructiile hidrotehnice au fost calculate pentru aceste lungimi astfel incat sa asigure protectia
conductelor de transport gaze naturale Moghioros-Onesti 800mm si Moghioros-Onesti 700mm si sa
nlature posibilitatile de producere n viitor a unor astfel de fenomene.
Inainte de nceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul va executa pichetajul conform
planurilor de trasare, a reperilor, elementelor si coordonatelor punctelor principale.
Odata cu realizarea pichetajului antreprenorul va materializa prin tarusi si sablolane urmatoarele:
adncimea sapaturii, naltimea umpluturilor, punctele de intersectie.
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor.
Cu ocazia pichetarii vor fi identificate si instalaiile subterane si aeriene aflate n ampriza lucrarilor
n vederea protejarii acestora.
Inainte de nceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pe suprafata amprizei:
- defrisri
- curairea terenului
PROIECT NR. 269/ 2013 39

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- decaparea si depozitarea pamntului vegetal

- demolarea construciilor existente, daca este cazul
- nlaturarea corpurilor si materialelor aduse de apa
Miscarea pamntului se efectueaza folosind pamntul provenit din sapaturi n albie pentru profile
cu umplutura.
Excedentul de sapatura va fi transportat pentru realizarea umpluturii intre malul stang si aparare
pentru punctul 1, intre cele doua maluri si aparari pentru punctul 2 si sistematizarii albiei.
Avand in vedere faptul ca volumul de pamant necesar umpluturii intre aparare si mal este mai mic
dect decat volumul pmntului rezultat din sptur, excesul de pmnt se va imprsti in albie in
faa aprrilor de mal.
Spturile se executa n albie mecanizat, cu excavator pe senile si buldozer.
Dupa ndepartarea stratului vegetal, cnd este cazul se va constata daca pe ampriza lucrarilor apar
lentile de ml sau de pamnturi moi, cu exces de umiditate, care vor fi nlaturate, golul format fiind
umplut de preferin cu refuz de ciur sau cu balast ce se compacteaz.
Se vor executa terasamente pentru atingerea cotelor de fundare, respectndu-se conturul
elementelor ce alcatuiesc lucrarea.
Dupa ncheierea terasamentelor se va executa compactarea terenurilor de fundare prin treceri
succesive cu utilaje grele (buldozere, excavatoare), astfel nct pe o adncime de 0,5m sa se realizeze
un grad de compactare favorabil montarii lucrarilor.
Receptia terenurilor de fundare constituie faza determinanta prin care se va autoriza nceperea
lucrarilor de constructii.
Umplutura intre mal si lucrari se executa in straturi succesive de 30cm, cu compactarea fiecarui
strat. La suprafata, pe o grosime de 20cm se asterne un strat de pamant fertil.
Compactarea se va executa cu maiul mecanic pna la atingerea gradului de compactare prevazut.
NOTA. Pe traseul conductelor de transport gaze naturale, se vor executa urmatoarele
lucrari:
- sub conducte, pe portiunile suspendate, umlutura si compactarea se vor face manual in
straturi alternative.
- peste conducte umplutura si compactarea se vor face numai manual.
Este cu desavarsire interzisa circulatia utilajelor si a mijloacelor de transport pe traseul
conductelor. Pentru evitarea conductelor, pe traseul acestora, se face un marcaj vizibil stanga-
dreapta, iar mecanicii de utilaje vor fi instruiti in acest scop. Lucrarile pe traseul conductelor se
vor face numai manual.
Trasarea lucrarilor
Predarea amplasamentelor se va face in baza unui proces verbal de predare primire amplasament,
in prezenta constructorului, beneficiarului si proiectantului la cererea constructorului adresata
beneficiarului si proiectantului cu minimum 10 zile inainte.
Trasarea si pichetarea n teren a lucrarilor va fi facuta de topograf n baza planurilor de situatie si a
profilelor longitudinale. Lucrarile vor fi executate in conformitate cu urmatoarele desene:
- planul de situaie
- profil longitudinal
- profile transversale
- seciuni
Nu pot fi facute modificari n amplasamentul lucrarilor. In cazul n care se produc modificari ale
traseului se va cere acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
PROIECT NR. 269/ 2013 40

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
La predarea amplasamentului se va marca pe teren i traseul conductei, iar n cazul n care pe teren
sunt alte conducte, instalatii sau obiective acestea vor fi marcate vizibil pentru a fi evitat orice
accident.
Marcarea si materializarea la teren a lucrarilor se va realiza conform tehnologiilor specifice
lucrarilor topografice si de nivelment.
Pichetarea n teren a lucrarilor va fi facuta de topograful constructorului n baza planului de situatie
si a profilului longitudinal, separat pentru fiecare punct in parte.
Nu pot fi facute modificari n amplasamentul lucrarilor. In cazul n care se produc modificari ale
sectiunii se cere acordul scris al proiectantului.
Inainte de inceperea executiei, constructorul va verifica, impreuna cu beneficiarul lucrarii, daca
exista in amplasamentul lucrarii conducte de alimentare cu apa, cabluri electrice, cabluri telefonice,
conducte de gaze, obiective speciale etc. pe care le va marca si semnaliza vizibil pentru evitarea
oricaror accidente.
Depistarea acestora va fi adusa la cunostinta proiectantului pentru adaptarile necesare.
Actualizarea avizelor si acordurilor necesare pentru executia lucrarii este obligatia beneficiarului de
investitie.
Executarea lucrarilor de terasamente

Lucrarile de excavatii pentru amenajarea albiei, precum si pentru fundatia lucrarilor din gabioane
se vor executa mecanizat cu excavator si buldozer.
In vederea realizarii acestor obiective constructorul si va amenaja organizarea de santier pe malul
stang al rului Oituz, pe terenul Primariei Oituz, in afara zonei inundabile.
In perimetrul acestui spatiu, constructorul si va amenaja un depozit de materiale si o zona de
parcare pentru utilaje si autovehicole.
La sfrsitul lucrarii, constructorul va dezafecta zona organizarii de santier sistematiznd si
refacnd terenul.
De asemeni pentru protejarea executiei lucrarilor va fi executat un dig din material local, bine
compactat.
Dupa terminarea lucrarilor digul va fi dezafectat, iar materialul rezultat va fi folosit ca umplutura
intre aparare si mal, iar albia va fi adusa la forma ei initiala.
Terasamentele la fundatii vor ncepe dupa trasarea exacta a axului lucrarilor si dupa transmiterea
cotelor de fundare.
Santul de fundare al apararii se va executa cu malurile n taluz 1:1 pentru a evita surparea. Latimea
santului de fundare este cu 1,0m mai mare dect latimea cadrelor pentru a permite circulatia si
asezarea manuala a bolovanilor n cosuri.
Patul santului de fundare va fi bine nivelat si compactat pentru a se evita deformarea lucrarii n
timp. Executia santului de fundare se face pe portiuni care s permita montarea zilnica a cadrelor din
urmatoarele motive:
- infiltratiile puternice ar necesita un volum mare de epuizmente n cazul sprii sanului pe
lungime mare;
- n cazul unor viituri n timpul executiei, ar fi afectata o cantitate mare de lucrri executate
pna n acel moment.
Materialul rezultat din sptur se va strnge n depozite prin releu de excavator si transportat cu
ncarcator frontal pe pneuri. Dupa terminarea lucrarilor, materialul rezultat va fi folosit pentru
refacerea albiei si umplutura ntre aparare si mal.
Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii provizorii si unei receptii definitive.
PROIECT NR. 269/ 2013 41

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Receptiile provizorii se fac:

- partial pe categorii de lucrari;
- integral pe tronsoane.
Receptiile provizorii se fac la propunerea beneficiarului, au caracter intern pentru constatarea pe
parcursul executiei a calitatii lucrarilor si luarea de urgenta a masurilor de remediere cnd este cazul.
Receptia definitiva se va face la un an de la data ultimei receptii provizorii, verificndu-se daca
este cazul executarea remedierilor semnalate la receptia provizorie.
Patul lucrarilor de aparare

Patul lucrrilor se va nivela i compacta, pentru a se asigura stabilitatea gabioanelor.
Pentru realizarea fundatiei lucrarilor de aparare sunt necesare urmatoarele operatiuni:
- trasarea si marcarea pe teren a amplasamentului lucrarii cu tarusi si sabloane pe care se vor
nota cotele, grosimea si panta aprrii;
- sapatura pentru pozarea lucrarii de aparare se va executa conform tehnologiei de excavatii
si finisare taluze.
Lucrarile pentru pregatirea fundarii apararii se desfasoara pe fronturi de lungime limitate la maxim
30m, evitndu-se n acest fel degradarile ce pot aparea n timp la realizarea protejarii taluzului.
Nu se va trece la o noua deschidere de front de lucru fara executia apararii pe zona precedenta.
Lucrarile pot fi executate si n lant cu condiia s nu ramna neprotejat o lungime mai mare de
30m.
Verificarile de ordin calitativ asupra fundarii apararii sunt cele specifice lucrarilor de terasamente
si au n vedere:
- verificarea de catre seful punctului de lucru, sef si diriginte de santier, a cotelor, pantei
taluzului si dimensiunii n conformitate cu prevederile proiectelor si consemnarea
constatarilor facute n Procesul verbal de verificare a cotei de fundare.
- Verificarea cotei de fundare si natura terenului de fundare constituie Faza Determinanta,
pentru care vor fi incheiate Proces-Verbal de lucrari ascunse, Proces Verbal de receptie
calitativ, Proces-Verbal de Faza Determinanta.
Executarea lucrarilor de constructii

Prezenta documentatie stabileste prevederi referitoare la lucrarile necesare materializarii pe teren a
lucrarilor prin urmatoarele:
- conditiile tehnice calitative pentru materialele (beton, otel beton, plasa si piatra) folosita
in executia apararilor de mal;
Constructorul are obligatia sa cunoasca si sa respecte legile, STAS-urile si normativele n vigoare,
care au legatura cu lucrarile din prezenta documentatie.
Constructorul este raspunzator de pagubele rezultate n urma nerespectarii prevederilor din proiect.
Lucrarile de construire vor incepe numai dupa obtinerea tuturor avizelor necesare si a autorizatiei
de constructie.
Constructorul este obligat sa respecte toate normativele si STAS-urile n vigoare, care au legatura
cu tematica proiectului.
In cursul lucrarilor nu se va putea face nici o derogare de la prevederile prezentului proiect, fara
aprobarea proiectantului si beneficiarului.
Pentru executarea lucrarilor n cele mai bune conditii tehnice, constructorul este obligat sa
efectueze un control tehnic de calitate permanent.
Constructorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a probelor prelevate si
rezultatele acestora.
PROIECT NR. 269/ 2013 42
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul proiect, proiectantul si beneficiarul vor
putea dispune ntreruperea lucrarilor. Constructorul va fi vinovat de pagubele ce ar putea rezulta din
aceste ntreruperi sau refacerea lucrarilor necorespunzatoare din punct de vedere al calitatii.
Unitatea constructoare va organiza pastrarea certificatelor de calitate si nregistrarea acestora,
astfel ca pe baza schemei de montaj, acestea sa fie accesibile tuturor celor in drept sa le consulte.
La receptia lucrarilor, aceste certificate se predau in continutul cartii constructiei, raspunderea
pastrarii lor trecand in sarcina beneficiarului.
Dupa terminarea digului vor ncepe lucrarile de executie la amenajarea patului pentru montarea
gabioanelor la aprarea de mal.
Miscarea pamntului se efectueaza folosind pamntul provenit din sapaturi n albie pentru profile
cu umplutura.
Excedentul de sapatura va fi transportat pentru realizarea umpluturii intre maluri si aparare si
sistematizarii albiei.
Sapaturile se executa n albie mecanizat, cu excavator pe senile si buldozer. Dupa ndepartarea
stratului vegetal, cnd este cazul se va constata daca pe ampriza lucrarilor apar lentile de ml sau de
pamnturi moi, cu exces de umiditate, care vor fi nlaturate.
Se vor executa terasamente pentru atingerea cotelor de fundare, respectndu-se conturul
elementelor ce alcatuiesc lucrarea.
Dupa ncheierea terasamentelor se va executa compactarea terenurilor de fundare astfel nct pe o
adncime de 0,5m sa se realizeze un grad de compactare favorabil montarii lucrarilor.
Receptia terenurilor de fundare constituie faza determinanta prin care se va autoriza nceperea
lucrarilor de constructii.
Pe toata perioada executiei se va urmari ca lucrarile sa se incadreze in grafic, sa corespunda cu cele
prevazute n proiect, ca amplasament, calitate, materiale utilizate.
Punerea n opera a gabioanelor

Gabioanele se vor pune n opera dupa verificarea si acceptarea de catre inspectorul de santier a
dimensiunilor si calitatilor acestora.
Gabioanele aduse la punctul de lucru dezmembrate se asambleaza din partile componente si se
transporta la locul de montaj.
Fetele vecine a doua gabioane vor fi perfect lipite. Cei patru pereti verticali vor fi cusui cu srma
galvanizat, la fel si pereii vecini a doua gabioane.
Cu srma de legatur se coase fiecare ochi, introducnd srma de legatura cu o bara de lemn si un
cleste pe care se ruleaza extremitatea firului liber.
Monolitizarea gabioanelor se va face nainte de umplerea lor cu piatra.
Montarea gabioanelor
Fata gabionului umplut trebuie sa fie orizontala cu o toleranta de 2-3%. Cusatura pe margini nu
trebuie sa aiba un pas mai mare de 30cm.
Se vor lega cu srma, cusnd toate laturile gabionului de laturile vecine.
Gabioanele se vor pune n opera dupa verificarea si acceptarea de catre inspectorul de santier a
dimensiunilor si calitatii acestora si dupa receptionarea suprafetei si cotei de fundare a acestora
prevazuta n proiect, care constituie si faza determinanta. Umplerea gabioanelor se va realiza manual
aseznd bolovanii cu grija n straturi de 25-30cm grosime. Dimensiunile pietrei trebuie sa fie de 1,5 ori
mai mari ca dimensiunea ochiului, dar nu mai mari de 30cm.
PROIECT NR. 269/ 2013 43
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
La suprafata gabionului se vor aseza pietre plate.
4.9. Proprietati, tolerante, probe ale materialelor componente lucrarii

Legea nr. 10/18.01.1995 privind calitatea n constructii si HG nr. 925/20.11.1995 privind aprobarea
Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiei reglementeaza cerintele privind certificarea produselor folosite n constructii (calitatile
materialelor folosite n constructii).
Saltelele din gabioane sunt saltele din plasa de srma folosindu-se ca elemente de fundatie la
lucrarile de consolidare a malurilor. Ele se confectioneaza din cadre de otel beton cu diametrul de
12mm, care se mbraca cu plasa din srma zincata cu diametrul de 2,8mm si ochiuri de 50 x 50mm,
umplndu-se apoi cu bolovani de ru.
Saltelele din gabioane se monteaza pe terenul amenajat, cu latura lunga spre albie, cota de fundare
fiind -0,50m sub cota talvegului, lungimea libera inspre albie fiind de 4m.
Gabioanele sunt cutii din plasa de srma galvanizata de forme paralelipipedice ce se executa din
cadre de fier beton OB 37 cu diametrul de 16mm pe care se monteaza plasa din srma zincata cu
diametrul de 2,8mm si ochiuri de 50 x 50mm, umplndu-se apoi cu bolovani de ru.
Ochiurile plasei au forma patrata sau hexagonala si sunt dublu torsionate.
Materiale folosite:
Otel beton
- trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS 438/2-80;
- livrarea otelului beton pe santier se face conform prevederilor legale n vigoare nsotita de
certificat de calitate emis de producator si certificat de garantie corespunzator;
- sudabilitatea se va verifica conform STAS 7194-79;
- pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control a calitatii este obligatorie
si va consta din: constatarea certificatului de calitate; verificarea dimensiunilor sectiunii
conform reglementarilor normativelor n vigoare STAS 437/2-80, NE 012-99- Anexa II.1 si
II.2; examinarea aspectului; verificarea prin ndoiri la rece.
Frecventa verificarilor se face conform Normativ NE 012-99 Anexa II.1. si II.2.
La ntindere, alungirea maxima nu va depasi 1mm/m.
Inadirea barelor prin sudura se va face conform instructiunilor tehnice pentru sudarea armaturilor
din otel beton, indicativ C28/90. Inainte de sudura barele se vor curata la capete cu perii de srma pna
la obtinerea luciului metalic.
Plasa de srma
Plasa va fi din srma galvanizata.
Ochiurile plasei sunt hexagonale si dublu torsionate. Dimensiunile d si D ale ochiurilor vor fi 50 x
50mm cu o toleranta de + 5%.
Grosimea srmei este de 2,8mm.
Greutatea plasei de srma confectionata din srma zincata de 2,8mm si ochiuri de 50 x 50mm este
conform Normativului IF articol IFI04A1 de 2,156Kg/mp de mpletitura pusa n opera.
Srma de legatura (mpletire) va fi aceeasi ca si srma din gabioane.
Greutatea srmei reprezinta 10% din greutatea gabionului gol.
La gabioane se utilizeaza srma galvanizata cu urmatoarele caracteristici:
- ncercarea la tractiune se efectueaza cu un efort de 42Kg/mm2 minim. La acest efort sa nu se
obtina o alungire mai mare de 10%.
- sa suporte 10 plieri la 90o n ambele sensuri fara sa se rupa
- sa se nvrteasca de 10 ori pe un cilindru cu diametru de 2 ori mai mare ca al srmei, fara ca
zincul sa se exfolieze sau sa se crape. Invrtirea se face cu o viteza de 15 ture/minut;
PROIECT NR. 269/ 2013 44
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- la torsiune, firul de 20cm lungime trebuie sa suporte 30 ture complete (360 o fiecare tura), fara
sa se rupa sau sa se exfolieze.
Incarcarea, transportul si descarcarea plaselor de srma se va face cu grija evitndu-se turtirile si
deformarea lor.
Este cu desavrsire interzisa folosirea de plasa de sarma pentru imbracarea gabioanelor cu
caracteritici inferioare celor enumerate mai sus diametru, dimensiunea ochiurilor, rezistenta
deoarece scurteaza cu mult durata de viata a lucrarilor (cu peste 50% in cazul folosirii de plasa zincata
fara certificat de calitate, cu diametrul mai mic de 2,8mm). Dirigintele de santier are obligatia de a opri
lucrarile in cazul nerespectarii conditiilor enumerate.
Agregate de cariera si balastiera
Piatra bruta si bolovanii de ru se folosesc la umplerea saltelelor si gabioanelor de la apararile de
mal si a traverselor de colmatare.
Materialele din care se executa lucrarile trebuie sa ndeplineasca conditiile de calitate n
conformitate cu prevederile standardelor de materiale si anume:
- piatra bruta STAS 667/84, SR 667
- suprarefuz de ciur STAS 662/82
Bolovanii de ru procurati vor fi cu dimensiuni mai mari de 75mm.
Suprarefuzul de ciur ce intra n umplerea gabioanelor trebuie sa aiba dimensiunea minima
obligatorie de 75mm, avnd curba granulometrica continua si se va ncadra n conditiile prevazute de
STAS 662/82.
Bolovanii de ru vor proveni din roci magmatice, metamorfice sau sedimentare si trebuie sa
corespunda urmatoarelor conditii:
- sa nu prezinte urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica
- sa fie omogena n ce priveste culoarea si compozitia mineralogica
- sa se ncadreze din punct de vedere al rezistentei mecanice (minim 800 daN/cm 2 la
compresiune) si a coeficientului de gelivitate (minim 3% - STAS 5090/83)
- sa fie rezistent la nghet-dezghet (100 cicluri de variatie ntre 23oC si + 20oC .
In cazul n care piatra se livreaza de la balastiere organizate se vor emite certificate de calitate la
fiecare transport n parte conform legilor n vigoare.
Se interzice introducerea n lucrare a pietrei brute n amestec cu pamnt, steril, materiale ce pot
putrezi, si a pietrei a carei dimensiune este sub sau peste dimensiunile prescrise.
Ciment
Clasa de expunere a constructiilor, n functie de conditiile de mediu, conform codului de practica
pentru executia lucrarilor din beton NE 012-99 tab. 5.1., este 2.b.
Se va utiliza ciment II/A-S 32,5 (Pa 35).
Lucrarile din betoane sunt lucrari curente si nu impun cerinte speciale.
Clasa betonului C 8/10 pentru acoperire suprafete orizontale si verticale.
Lucrarile din beton se vor executa cu beton livrat de la o statie de beton centralizata. Betonul livrat
va fi nsotit de certificat de calitate, urmarindu-se respectarea clasei betonului solicitat transportul
betonului se va face cu autobetoniera.
Se vor recolta probe din betonul proaspat nainte de betonare.
Inceperea lucrarilor de betonare se face numai:
- dupa receptionarea calitativa a lucrarilor de montat gabioane;
- n conditii tehnice organizatorice prevazute de NE 012/99.
Agregate
Diametrul maxim al agregatelor n betonul turnat monolit si n prefabricate, va fi de 31mm, n
sorturile: 0-3, 3-7, 7-31mm.
PROIECT NR. 269/ 2013 45
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Depozitarea se va face pe sorturi, n conditii care sa evite mprastierea, impurificarea sau

amestecarea.
Verificarea calitatii agregatelor se va face la aprovizionare si nainte de utilizare, conform STAS
1799-98.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa, nghet. Se interzice utilizarea
agregatelor din roci feldspatice sau sistoase.
Nu se admit agregate cu impuritati (resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri, argila sau alte
materiale aderente la agregat etc.).
Granulozitatea trebuie sa fie continua astfel nct sa nu lipseasca granule cuprinse n limitele
sortului respectiv.
Este cu desavrsire interzisa folosirea de piatra necesara umplerii gabioanelor cu dimensiuni mai
mici dect ochiul plasei folosite la mbracarea gabioanelor, a balastului sau a rocilor ce se pot degrada
datorita fenomenului nghet-dezghet.
NOTA: In executie se vor respecta cu strictete dimensiunile, caracteristicile tehnice ale
materialelor si ale lucrarii precum si modul de executie specificat in proiect. Nu se admite folosirea
otelului beton pentru confectionarea cadrelor cu dimensiuni mai mici decat cele prevazute in proiect.
sub nici o forma nu se admite folosirea plasei din sarma zincata cu diametru mai mic de 2,80mm.
Pentru toate materialele inainte de punerea in opera se va prezenta certificat de calitate emis de
unitatea furnizoare. Fr certificat de calitate materialele nu vor putea fi utilizate beneficiarul si
proiectantul avand dreptul sa opreasca lucrarile.
4.10. Materialele principale ale lucrrii
NECESAR DE MATERIALE RAU OITUZ ZONA AMONTE

I. APARARE DE MAL STANG DIN GABIOANE, L= 240m
1. Gabioane 6,0m x 2,0m x 0,5m saltea = 120 buc.
a) OB 37 12mm
Lungime pe cadru = 73 m
120 cadre x 73 m/cadru = 8760 ml
Greutate OB 37 12 mm pe m = 0,888 Kg/m
8760 ml x 0.888 Kg/ml = 7778,88 Kg
b) Plasa de srma zincata 2,8 mm cu ochiuri de 50 x 50 mm

Suprafata plasa pe cadru = 32 mp
120 cadre x 32 mp/cadru = 3840 mp
Greutate plasa pe mp = 2,156 Kg
3840 mp x 2,156 Kg/mp = 8279,04 Kg
c) Bolovani de ru
Volum bolovani pe cadru = 6 mc
Volum bolovani necesar:
120 cadre x 6 mc/cadru = 720 mc
d) Numar suduri
Numar suduri pe cadru = 78 buc.
120 cadre x 78 buc/cadru = 9360 buc.
PROIECT NR. 269/ 2013 46

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
2. Gabioane 3,0m x 2,0m x 1,0m rnd 1 = 80 buc.

a) OB 37 16 mm
Lungime pe cadru = 44 ml
80 cadre x 44 ml/cadru = 3520 ml
Greutate OB 37 16 mm pe m = 1,578 Kg/ml
3520 ml x 1,578 Kg/ml = 5547,56 Kg

80 cadre x 22 mp = 1760 mp
1760 mp x 2,156 Kg/mp = 3794,56 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
3. Gabioane 2,0m x 1,0 m x 0,5m rnd 2 = 120 buc.

a) OB 37 16 mm
120 cadre x 17 m/cadru = 2040 m
2040 m x 1,578 Kg/m = 3219,12 Kg

Suprafata plasa pe cadru = 7,0 mp
120 cadre x 7,0 mp = 840 mp
840 mp x 2,156 Kg/mp = 1811,04 Kg
c) Bolovani de ru
Volum bolovani pe cadru = 1,0 mc
120 cadre x 1,0 mc/cadru = 120 mc
d) Numar suduri
TOTAL NECESAR MATERIALE APARARE DE MAL STANG DIN GABIOANE IN ZONA
AMONTE, L=240 m
PROIECT NR. 269/ 2013 47

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
OB 37 12mm = 7778,88 Kg (8760 m)

a)
OB 37 16mm = 8766,68 Kg (5560 m)
b)
c)
Plasa srma zincata 2,8 mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 6440 mp (13884,64 Kg)
d)
Bolovani de ru = 1320 mc
e)
Numar suduri = 15760 buc.
f)
Beton acoperire (C 8/10) - 10 cm grosime , Vb = 84,0 mc:
a. L= 240,0 m
b. l= 3,50 m
c. gr.= 0,10 m
Vb = 240,0 m x 3,50 m x 0,10 m = 84,0 mc.
g) Volum sapatura pentru aparare V = 3017,23 mc
h) Volum umplutura in spatele apararii V = 4362,44 mc
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE SAPATURA PENTRU MONTARE APARARE
DE MAL STANG RAU OITUZ, L=240 m
Nr. Profil Distanta ntre Sectiuni Sectiuni medii Volume Volume
profile (m) partiale sapatura (mp) partiale cumulate
sapatura (mp) sapatura (mc) sapatura (mc)
Incastrare 20.35
amonte 8.00 14.89 119.12 119.12
P2 9.43
20.72 8.34 172.80 291.92
d 7.24
9.03 6.30 56.89 348.81
e 5.35
18.10 16.13 291.95 640.76
f 20.96
21.02 23.72 498.59 1139.35
P3 20.53
18.33 19.31 353.95 1493.30
g 18.09
28.20 14.82 417.92 1911.22
h 11.55
7.22 11.06 79.85 1991.07
P4 10.56
18.59 9.81 182.37 2173.44
i 9.06
20.00 9.63 192.60 2366.04
j 10.20
14.70 10.26 150.82 2516.86
k 10.32
20.67 9.18 189.75 2706.61
l 8.03
31.42 8.17 256.70 2963.31
P5 8.30
4.00 13.48 53.92 3017.23
Incastrare 18.66
aval
PROIECT NR. 269/ 2013 48

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Volum sapatura pentru aparare de mal stang in zona amonte = 3017,23 mc (se depoziteaza
in spatele apararii)
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE UMPLUTURA IN SPATELE APARARII DE

MAL STANG, RAU OITUZ, L= 240 m
Incastrare 14.49
amonte 8.00 9.19 73.52 75.52
P2 3.89
20.72 4.48 92.83 166.35
d 5.07
9.03 7.58 68.45 234.80
e 10.09
18.10 6.90 124.89 359.69
f 3.71
21.02 18.64 391.81 751.50
P3 33.56
18.33 28.62 524.60 1276.10
g 23.68
28.20 28.03 798.06 2074.16
h 32.37
7.22 30.18 217.90 2292.06
P4 27.99
18.59 24.87 462.33 2754.39
i 21.74
20.00 22.23 444.60 3198.99
j 22.71
14.70 23.35 343.25 3542.24
k 23.98
20.67 21.24 439.03 3981.27
l 18.49
31.42 11.08 348.13 4329.40
P5 3.67
4.00 8.26 33.04 4362.44
Incastrare 12.85
aval
PROIECT NR. 269/ 2013 49

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Volum umplutura in spatele apararii de mal stang = 4362.44 mc
II. TRAVERSE DE COLMATARE

- TRAVERSA DE COLMATARE T1, L= 30 m
1. Gabioane 4,0m x 2,0m x 0,5m saltea = 14 buc. (Lsaltea = 28 m)
a) OB 37 12mm
Lungime pe cadru = 50,5 m
14 cadre x 50,5 m/cadru = 707 ml
707 ml x 0.888 Kg/ml = 627,816 Kg

308 mp x 2,156 Kg/mp = 664,048 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
2. Gabioane 3,0m x 1,0m x 1,0m rnd 1 = 10 buc. (L rand = 30 m)

a) OB 37 16 mm
Lungime pe cadru = 28ml
280 ml x 1,578 Kg/ml = 441,84 Kg

10 cadre x 14 mp = 140 mp
140 mp x 2,156 Kg/mp = 301,84 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
PROIECT NR. 269/ 2013 50

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

TOTAL NECESAR MATERIALE TRAVERSA DE COLMATARE T1, L= 30 m
a) OB 37 12mm = 627,816 Kg (707 m)

b) OB 37 16mm = 441,84 Kg (280 m)
c) Plasa srma zincata 2,8 mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 448 mp (965,888 Kg)
d) Bolovani de ru = 86 mc
e) Numar suduri = 1104 buc.
f) Volum sapatura pentru traversa V = 215,55 mc

a) OB 37 12mm
707 ml x 0.888 Kg/ml = 627,816 Kg

308 mp x 2,156 Kg/mp = 664,048 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
280 ml x 1,578 Kg/ml = 441,84 Kg
PROIECT NR. 269/ 2013 51

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

140 mp x 2,156 Kg/mp = 301,84 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
a) OB 37 12mm = 627,816 Kg (707 m)

b) OB 37 16mm = 441,84 Kg (280 m)

a) OB 37 12mm
505 ml x 0.888 Kg/ml = 448,44 Kg

220 mp x 2,156 Kg/mp = 474,32 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
PROIECT NR. 269/ 2013 52
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

a) OB 37 16 mm
196 ml x 1,578 Kg/ml = 309.288 Kg

98 mp x 2,156 Kg/mp = 211,288 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
7cadre x 32 buc/cadru = 224 buc.
a) OB 37 12mm = 448,44 Kg (505 m)

b) OB 37 16mm = 309,288 Kg (196 m)
TOTAL NECESAR MATERIALE TRAVERSA DE COLMATARE
a) OB 37 12mm = 1704,072 Kg (1919 m)

b) OB 37 16mm = 1192,968 Kg (756 m)
c) Plasa srma zincata 2,8 mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 1214mp (2617,384 Kg)
f) Volum sapatura pentru traversa V = 558,46
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE TERASAMENTE PENTRU AMENAJARE

ALBIE, RAU OITUZ
PROIECT NR. 269/ 2013 53

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
profile (m) partiale (mp) (mp) partiale (mc) cumulate (mc)

P2 22.74
20.72 23.78 492.72 492.72
d 24.81
9.03 24.25 218.98 711.70
e 23.69
18.10 27.16 491.60 1203.30
f 30.63
21.02 21.31 447.94 1651.24
P3 11.98
18.33 12.70 232.79 1884.03
g 13.41
28.20 14.36 404.95 2288.98
h 15.31
7.22 13.59 98.12 2387.10
P4 11.87
18.59 11.87 220.66 2607.76
i 11.87
20.00 11.24 224.80 2832.56
j 10.60
14.70 11.18 164.35 2996.91
k 11.76
20.67 8.79 181.69 3178.60
l 5.81
31.42 2.91 91.43 3270.03
P5 0.00
V = 3300 mc
- 2300 mc se transporta in spatele apararii de mal
- 1000 mc se sistematizeaza spre malul drept
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE TERASAMENTE PENTRU DESFIINTARE

DIG PROVIZORIU PRIN DISLOCARE SPRE MAL DREPT

P2 14.41
20.72 11.40 236.21 236.21
d 8.39
9.03 7.49 67.63 303.84
e 6.58
18.10 5.52 99.91 403.75
f 4.45
21.02 4.56 95.85 499.60
P3 4.66
18.33 3.60 65.99 565.59
g 2.54
28.20 4.02 113.36 678.95
PROIECT NR. 269/ 2013 54

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
h 5.50
7.22 4.67 33.72 712.67
P4 3.84
18.59 3.47 64.51 777.18
i 3.10
20.00 2.80 56.00 833.18
j 2.49
14.70 2.41 35.43 868.61
k 2.33
20.67 2.15 44.44 913.05
l 1.97
31.42 0.99 31.10 944.15
P5 0.00
NECESAR DE MATERIALE RAU OITUZ ZONA AVAL
I. APARARE DE MAL STANG DIN GABIOANE , L= 204 m

a) OB 37 12mm
7446 ml x 0,888 Kg/ml = 6612,048 Kg

3264 mp/cadru x 2,156 Kg/mp = 7037,184 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
PROIECT NR. 269/ 2013 55

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

2992 ml x 1,578 Kg/ml = 4721,376 Kg

68 cadre x 22 mp = 1496 mp
1496 mp x 2,156 Kg/mp = 3225,376 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
a) OB 37 16 mm
1734 m x 1,578 Kg/m = 2736,252 Kg

102 cadre x 7,0 mp = 714 mp
714 mp x 2,156 Kg/mp = 1539,384 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
TOTAL NECESAR MATERIALE APARARE DE MAL STANG DIN GABIOANE, L=204 m
a) OB 37 12mm = 6612,048 Kg (7446 m)

b) OB 37 16mm = 7457,0628 Kg (4726 m)
PROIECT NR. 269/ 2013 56

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

f) Beton acoperire (C 8/10) - 10 cm grosime , Vb = 71,40 mc
a. L=204,0 m
b. l=3,50 m
c. gr.=0,10 m
Vb = 204,0 m x 3,50 m x 0,10 m = 71,40 mc
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE SAPATURA PENTRU APARARE DE MAL

STANG RAU OITUZ, L=204 m

Incastrare 17.23
amonte 8.0 11.99 95.92 95.92
S1 6.75
16.17 4.31 69.69 165.61
S2 1.86
12.96 3.88 50.28 215.89
S3 5.90
14.32 7.36 105.39 321.28
S4 8.82
16.88 10.46 176.56 497.84
S5 12.09
17.71 12.70 224.92 722.76
S6 13.30
29.28 13.69 400.70 1123.46
S7 14.07
2.90 13.71 39.76 1163.22
P2 13.35
25.14 13.73 345.17 1508.39
S8 14.10
14.32 14.49 207.50 1715.89
S9 14.87
27.39 10.10 276.64 1992.53
S10 5.33
16.93 6.46 109.37 2101.90
PROIECT NR. 269/ 2013 57

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
S11 7.59
2.0 10.88 21.76 2123.66
Incastrare 14.17
aval
Volum sapatura pentru aparare de mal stang = 2123,66 mc se depoziteaza in spatele apararii
de mal stang

MAL STANG, RAU OITUZ, L= 204 m

profile (m) partiale umplutura partiale cumulate
umplutura (mp) umplutura umplutura
(mp) (mc) (mc)
Incastrare 11.56
amonte 8.0 7.20 57.60 57.60
S1 2.83
16.17 6.67 107.85 165.45
S2 10.50
12.96 14.54 188.44 353.89
S3 18.57
14.32 28.17 403.39 757.28
S4 37.77
16.88 37.97 640.93 1398.21
S5 38.16
17.71 34.98 619.50 2017.71
S6 31.80
29.28 31.71 928.47 2946.18
S7 31.61
2.90 31.31 90.80 3036.98
P2 31.00
25.14 29.58 743.64 3780.62
S8 28.16
14.32 26.27 376.19 4156.81
S9 24.38
27.39 18.57 508.63 4665.44
S10 12.76
16.93 9.25 156.60 4822.04
PROIECT NR. 269/ 2013 58

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
S11 5.73
2.0 7.28 14.56 4836.60
Incastrare 8.82
aval
Volum umplutura in spatele apararii de mal stang = 4836,60 mc
II. APARARE DE MAL DREPT DIN GABIOANE, L= 84 m

a) OB 37 12mm
3066 ml x 0,888 Kg/ml = 2722,608 Kg
1344 mp/cadru x 2,156 Kg/mp = 2897,664 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
1232 ml x 1,578 Kg/ml = 1944,096 Kg

616 mp x 2,156 Kg/mp = 1328,096 Kg
c) Bolovani de ru
PROIECT NR. 269/ 2013 59

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

d) Numar suduri
a) OB 37 16 mm
714 m x 1,578 Kg/m = 1126,692 Kg

42 cadre x 7,0 mp = 294 mp
294 mp x 2,156 Kg/mp = 633,864 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
TOTAL NECESAR MATERIALE APARARE DE MAL DREPT DIN GABIOANE, L=84 m
a) OB 37 12mm = 2722,608 Kg (3066 m)
b) OB 37 16mm = 3070,788 Kg (1946 m)
L=84,0 m
l=3,50 m
gr.=0,10 m
Vb = 84,0 m x 3,50 m x 0,10 m = 29,40 mc
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE SAPATURA PENTRU APARARE DE
MAL DREPT RAU OITUZ, L=84 m
PROIECT NR. 269/ 2013 60
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

Incastrare 17.23
amonte 4.0 11.80 47.20 47.20
P3 6.36
21.17 6.17 130.62 177.82
S12 5.98
12.19 5.89 71.80 249.62
S13 5.79
14.26 5.94 84.70 334.32
S14 6.09
26.38 5.40 142.45 476.77
S15 4.70
6.0 14.17 85.02 561.79
Incastrare 23.63
aval
Volum sapatura pentru aparare de mal drept = 561,79 mc

MAL DREPT, RAU OITUZ, L= 84 m

profile (m) partiale umplutura partiale cumulate
umplutura (mp) umplutura umplutura
(mp) (mc) (mc)
Incastrare 11.56
amonte 4.0 7.54 30.16 30.16
P3 3.52
21.17 3.43 72.61 102.77
S12 3.34
12.19 3.49 42.54 145.31
S13 3.63
14.26 3.71 52.90 198.21
S14 3.79
26.38 2.77 73.07 271.28
S15 1.74
6.0 9.76 58.56 329.84
Incastrare 17.77
aval
Volum umplutura in spatele apararii de mal drept = 329,84 mc
TOTAL NECESAR MATERIALE APARARI DE MAL DIN GABIOANE

a) OB 37 12mm = 9334,656 Kg (10512 m)
b) OB 37 16mm = 10528,416 Kg (6672 m)
PROIECT NR. 269/ 2013 61

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:

g) Volum sapatura pentru aparari: V = 2685,45 mc
h) Volum umplutura in spatele apararilor: V = 5166,44 mc
III. TRAVERSE DE COLMATARE

a) OB 37 12mm
505 ml x 0,888 Kg/ml = 448,440 Kg

220 mp x 2,156 Kg/mp = 474,320 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
196 ml x 1,578 Kg/ml = 309,288 Kg

98 mp x 2,156 Kg/mp = 211,288 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
PROIECT NR. 269/ 2013 62

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:


a) OB 37 12mm = 448,440 Kg (505 m)
b) OB 37 16mm = 309,288 Kg (196 m)
f) Volum sapatura pentru traversa T1: V = 102,90 mc

a) OB 37 12mm
707 ml x 0,888 Kg/ml = 627,816 Kg

308 mp x 2,156 Kg/mp = 664,048 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
280 ml x 1,578 Kg/ml = 441,84 Kg

140 mp x 2,156 Kg/mp = 301,84 Kg
PROIECT NR. 269/ 2013 63
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
a) OB 37 12mm = 627,816 Kg (707 m)

b) OB 37 16mm = 441,84 Kg (280 m)
f) Volum sapatura pentru traversa T2: V = 208,37 mc

a) OB 37 12mm
11 cadre x 50,50 m/cadru = 555,50 ml
555,50 ml x 0,888 Kg/ml = 493,284 Kg

242 mp x 2,156 Kg/mp = 521,752 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri

a) OB 37 16 mm
PROIECT NR. 269/ 2013 64
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
224 ml x 1,578 Kg/ml = 353,472 Kg

112 mp x 2,156 Kg/mp = 241,472 Kg
c) Bolovani de ru
d) Numar suduri
8cadre x 32 buc/cadru = 256 buc.
g) OB 37 12mm = 493,284 Kg (555,50 m)

h) OB 37 16mm = 353,472 Kg (224 m)
i) Plasa srma zincata 2,8 mm cu ochiuri de 50 x 50 mm = 354mp (763,224 Kg)
j) Bolovani de ru = 68 mc
k) Numar suduri = 872 buc.
l) Volum sapatura pentru traversa T3: V = 144,41 mc
TOTAL NECESAR MATERIALE TRAVERSE DE COLMATARE

a) OB 37 12mm = 1569,54 Kg (1767,50 m)
b) OB 37 16mm = 1104,60 Kg (700 m)
f) Volum sapatura pentru traverse: V = 455,68 mc
PROIECT NR. 269/ 2013 65

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL TOTAL DE TERASAMENTE ALBIE, RAU

OITUZ
P1 0
24.92 1.30 32.40 32.40
S0 2.61
20.30 7.66 155.50 187.90
S1 12.72
16.17 15.29 247.24 435.14
S2 17.86
12.92 22.82 294.83 729.97
S3 27.78
14.32 24.86 356.00 1085.97
S4 21.95
16.88 25.42 429.09 1515.06
S5 28.90
17.71 20.73 367.13 1882.19
S6 12.56
29.28 12.47 365.12 2247.31
S7 12.39
2.90 14.92 43.27 2290.58
P2 17.46
25.14 17.08 429.39 2719.97
S8 16.71
PROIECT NR. 269/ 2013 66

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
14.32 19.99 286.26 3006.23

S9 23.27
27.39 17.48 478.78 3458.01
S10 11.69
16.93 9.75 165.07 3650.08
S11 7.81
14.44 3.90 56.32 3706.40
P3 0
Volum total terasamente albie = 3706,40 mc
TABEL CENTRALIZATOR CU VOLUMUL DE TERASAMENTE CE SE SISTEMATIZEZA

IN ALBIE, RAU OITUZ
P1 0
24.92 1.88 46.85 46.85
S0 3.75
20.30 7.49 152.05 198.90
S1 11.22
16.17 8.39 135.67 334.57
S2 5.56
12.92 4.26 55.04 389.61
S3 2.95
14.32 2.95 42.24 431.85
S4 2.95
16.88 2.95 49.80 481.65
S5 2.95
17.71 2.95 52.24 533.89
S6 2.95
29.28 2.95 86.38 620.27
S7 2.95
2.90 2.95 8.56 628.83
P2 2.95
25.14 2.95 74.16 702.99
S8 2.95
14.32 2.95 42.24 745.23
S9 2.95
PROIECT NR. 269/ 2013 67

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
27.39 3.37 92.30 837.53

S10 3.79
16.93 4.22 71.44 908.97
S11 4.65
14.44 2.33 33.65 942.62
P3 0
Volum total terasamente ce se sistematizeaza in albie = 942,62 mc

NOTA: Din volumul total de terasamente in albie (V=3700 mc), 1000 mc se sistematizeaza in
albie si 2700 mc se transporta in spatele apararii de mal stang.
SEF PROIECT,
Ing. Costea Paul
Intocmit, Verificat,
Ing. Stan Mirea Irina Ing. Bobeica Ion
MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

MASURI PRIVIND SITUATII DE URGENTA.
LEGI, STANDARDE , NORMATIVE
PROTECIA MEDIULUI
PROIECT NR. 269/2013
APARARE DE MAL RAU OITUZ LA HARJA PENTRU PROTEJAREA CONDUCTELOR

MOGHIOROS-ONESTI 800MM SI MOGHIOROS-ONESTI 700MM
Faza: C.S.
PROIECT NR. 269/ 2013 68

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
CAIET DE SARCINI
MEMORIU TEHNIC
CAP.I. STANDARDELE, NORMATIVELE SI ALTE PRESCRIPTII CARE TREBUIE

RESPECTATE LA MATERIALE, UTILAJE, CONFECTII, EXECUTIE, MONTAJ, PROBE,
TESTE, VERIFICARI.
- Normativ tehnic pentru lucrri hidrotehnice NTLH-001 "Criterii i principii pentru evaluarea i
selectarea soluiilor tehnice de proiectare i realizare a lucrrilor hidrotehnice de
amenajare/reamenajare a cursurilor de ap, pentru atingerea obiectivelor de mediu din domeniul
apelor.
- Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de
transport gaze naturale-Normativ Tehnic nr. 1220/2006.
- SR EN ISO 14161-2011 Industria petrolului si gazelor. Sisteme de transport prin conducte;
Lucrari de terasamente
STAS-uri
Nr.c Numar Titlul STAS-ului
rt. STAS
Masuratori terestre
1. 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
2. 9824/4-83 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de arta. Supraterane.
3. 9824/7-92 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a lucrarilor de mbunatatiri funciare.
4. 10493/76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii, deplasarii constructiilor n teren.
PROIECT NR. 269/ 2013 69
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Teren de fundare (G 20, G 21, G 23, G 55, G 56, G 71, G 75)

6. 1243/88 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamnturilor.
7. 6054/77 Teren de fundare. Adncimi maxime de nghet. Zonarea teritoriului
Romniei.
8. 2745/90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice.
9. 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.
10. 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale
pamnturilor cu umflaturi si contractii mari.
11. 8389/82 Lucrari de regularizare a albiei rurilor. Diguri. Conditii de executie si
metode de verificare.
12. 9850/89 Lucrari de mbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor.
13. 10355/84 Constructii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de
determinare.
14. 10356/75 Constructii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea
deformatiei si a coeficientului de permeabilitate sub ncarcare.
15. 2914/84 Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
16. 1848/1-86 Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare.
17. 1848/7-85 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere.
Normative si instructiuni tehnice
Nr.c Numar Denumirea normativului sau instructiunii
rt. normativ
sau
instructiu
ne
1. P 7/92 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe
pamnturi sensibile la umezire.
2. P 70/79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor
fundate pe pamnturi cu umflaturi si contractii mari.
3. C 196/86 Instructiuni tehnice pentru folosirea pamnturilor stabilizate la lucrarile
de fundatii.
Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, receptionarea
4. C 251/94 lucrarilor de mbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin metoda
mbunatatirii cu materiale locale de aport pe cale dinamica.
5. C 182/87 Normativ privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri.
6. P 82/86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si ntretinerea
drumurilor de santier.
7. C 180/88 Instructiuni tehnice pentru controlul compactarii pamnturilor coezive
prin metode radiometrice.
8. Norme tehnice Indrumar privind proiectarea si executarea consolidarii terenurilor de
M.A.P.P.M fundare compresibile la constructii hidrotehnice.
Lucrari de constructii
STAS-uri
Nr.c NumarSTAS Titlul STAS-ului
rt.
PROIECT NR. 269/ 2013 70

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
1 2 3
Masuratori de constructii (H)
Pietre naturale (H 11)
1. 5090/83 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare.
2. 6200/1-75 Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru determinari
fizice.
3. 6200/2-91 Pietre naturale pentru constructii. Prescriptii generale pentru ncercari
mecanice.
4. 6200/15-83 Piatra naturala pentru constructii. Determinarea comportarii la nghet-
dezghet.
5. 6200/16-83 Piatra naturala pentru constructii. Indicatii pentru stabilirea comportarii la
intemperii.
Agregate (H 12)
6. 662/89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
7. 667/90 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Conditii tehnice
generale de calitate.
8. 1667/76 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
9. 4606/80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali.
Metode de ncercare.
Ciment (H 23)
10. SR EN 196 Metode de ncercari a cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice.
-1/ 95
Apa (H 30)
11. 790/84 Apa pentru betoane si mortare.
Betoane si mortare (H 31)
12. 1275/88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul ntarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat. Determinarea
13. 1759/88 dennsitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a
nceputului de priza.
Tolerante n constructii si utilizarea spatiului (G 02, G 05)
14. 10265/75 Tolerante n constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni
de baza.
15. 7469/80 Constructii civile si industriale. Utilizarea terenurilor pentru organizarea
lucrarilor de constructii montaj. Prescriptii generale.
Normative si instructiuni tehnice

Nr.c Numar normativ Denumirea normativului sau instructiunii
rt. sau instructiune
1. C 28/83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
2. Instructiuni privind conditiile tehnice si conditiile de receptionare si
utilizare a otelului beton marca PC 60.
3. C 16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
a instalatiilor aferente.
4. C 56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
PROIECT NR. 269/ 2013 71

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
si instalatii aferente.
5. C 204/80 Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al
utilajelor si instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitii.
6. U 6/78 Normativ privind lucrul utilajelor de constructii pe timp friguros.
7. Norme tehnice Indrumator tehnic privind masuri pentru realizarea traversarilor de
M.A.P.P.M diguri, baraje si a altor lucrari hidrotehnice cu rol de aparare mpotriva
inundatiilor
8. Norme tehnice Instructiuni departamentale privind conditiile de receptie a lucrarilor de
M.A.P.P.M amenajare a apelor.
9. Norme generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si
realizarea constructiilor si instalatiilor.
10. P 118/83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind
protectia la actiunea focului.
11. C 300/94 Normativ de prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Acte normative de securitatea si sanatatea muncii si situatii de urgenta.

Legea 319/2006: Norme generale de sanatate si securitate;
Legea 307/2006 Norme de prevenire si stingere a incendiilor
Acte normative de securitatea muncii i aprarea mpotriva incendiilor

Legea 319 / 2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
HG 1425/2006 Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
HG 955/2010 Normele metodologice de completare a HG 1425/2006
Ordinul nr.286/1986 Normativ departamental pentru stabilirea distanelor din
punct de vedere al prevenirii incendiilor dintre obiectivele componente ale
instalaiilor tehnologice din industria de petrol i gaze.
Legea 307 / 2006 Legea privind aprarea mpotriva incendiilor
Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 - Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor
SR ISO 2860-97 Masini de terasamente. Dimensiuni minime pentru deschideri de acces.
Legea 10-95 Legea privind calitatea n constructii, cu modificarile si completarile ulterioare.
Legea 107/96 Legea apelor, cu modificarile si completarile ulterioare.
HGR 5-96 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
HG 766-97 Reglementari privind calitatea constructiilor.
HGR 776-97 Regulament pentru urmarirea comportarii n exploatare, interventiile
n timp si postutilizarea constructiilor.
HGR 728-94 Regulament privind certificarea produselor folosite n constructii.
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a constructiilor si a instalatiilor
aferente.
C 300 -94 Normativ de stingere si prevenire a incendiilor pe durata executiei lucrarii de
constructii si instalatii aferente acestora.
Legea 50-91 Legea privind autorizarea constructiilor republicata.
HGR 168-97 Privind regimul produselor, serviciilor care pot pune n pericol viata, sanatatea,
PROIECT NR. 269/ 2013 72

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
securitatea muncii si protectia mediului nconjurator.

SR ISO 8456-94 Echipamente de depozitare a produselor n vrac. Cod de securitate.
CAP.II. ORDINEA DE EXECUTIE, PROBE, TESTE SI VERIFICARI ALE LUCRARII

Ordinea de executie a lucrarilor se va face conform graficului general de executie a investitiei
anexat.
Pe toata perioada executiei se va urmari ca lucrarile sa corespunda cu cele prevazute n proiect, ca
amplasament, calitate, materiale utilizate.
CAP.III. MASURI SI ACTIUNI PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SIGURANTEI

IN MUNCA
III.1. Generaliti
Conducerea santierului are obligatia sa cunoasca si sa aplice legile si actele normative legate de
securitatea si sanatatea in munca, situatiile de urgenta si sa faca tuturor salariatilor instructaje generale
si individuale la schimbarea locului de munca si periodice, care sa fie consemnate n fisele individuale
de instructaj. De asemenea trebuie sa semnaleze pe santier locurile periculoase.
La realizarea lucrarilor, conducatorul unitatii de executie, precum si reprezentantii beneficiarului
au obligatia sa aplice toate prevederile legale privind securitatea si sanatatea in munca, situatiile de
urgenta, dintre care amintim:
- Legea 319/2006 Legea privind securitatea si sanatatea in munca;
- Hotarare de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobare Norme metodologice de
aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.
- Hotarare de Guvern nr. 955/2010 pentru completare Norme metodologice H.G. nr.
1425/2006.
Principalele masuri si actiuni pentru asigurarea protectiei, sigurantei si igiena muncii sunt:
- luarea masurilor tehnice si organizatorice pentru asigurarea conditiilor de
securitatea muncii;
- realizarea instructajelor de securitate si sanatate a muncii ale ntregului personal de
executie si consemnarea acestora n fisele individuale;
- controlul aplicarii si respectarii normelor specifice de catre ntreg personalul;
- verificarea periodica a personalului privind cunoasterea normelor si masurilor de
securitatea si sanatatea in munca si pentru situatiile de urgenta.
Instructajele de securitatea si sanatatea in munca si situatiile de urgenta, la executia lucrarilor, se
refera cu prioritate la:
- semnalizarea si supravegherea lucrarilor;
- transportul materialelor;
- manevrarea materialelor grele cu utilaje de ridicat;
- executarea sapaturilor si umpluturilor;
- obligativitatea folosirii echipamentelor de protectie si de lucru;
- folosirea utilajelor de executie.
Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre posibilitatea producerii unor viituri
in cazul c punctele unde sunt traversari de cursuri de apa, sau ploi toreniale si se vor lua masurile
necesare pentru a asigura punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu
care se executa lucrarile.
PROIECT NR. 269/ 2013 73

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
In vederea executarii lucrarilor prevazute in prezentul proiect se vor respecta cu strictete normele
si normativele de securitatea si sanatatea in munca si situatiile de urgenta, aflate in vigoare. Seful de
santier, de lot si de punct de lucru trebuie sa cunoasca temeinic prevederile tuturor documentelor,
legilor si actelor normative in vigoare, care se refera la problemele de securitatea si sanatatea in
munca, precum si de situatiile de urgenta.
La executia lucrarilor n apropierea LEA peste 1KV, utilajele de constructii mobile ce pot ajunge n
apropierea partilor sub tensiune vor fi astfel amplasate nct n timpul manevrelor nici o parte a
acestora, a sarcinii sau a altor mijloace folosite la lucrari sa nu se apropie la distante, fata de
elementele sub tensiune mai mici dect 2,5m pentru LEA pna la 35 KV.
Executarea lucrarilor mecanizat la distante mai mici dect cele mentionate se va face numai cu
scoaterea de sub tensiune a LEA.
Executia lucrarilor de constructii din categoria celor mentionate se face numai cu supravegherea
lucrarilor la fata locului de catre un delegat special al unitatii de exploatare a LEA.
La executia acestor lucrari se vor aplica normele de securitatea si sanatatea in munca pentru
instalatii electrice
Traversarea utilajelor mobile sub conductoarele LEA peste 1KV este interzisa daca ntre gabaritul
acestora si conductoare nu ramne o distanta de cel putin:
- 2,5m pentru LEA cu tensiuni ntre 25 35KV
- 4m pentru LEA cu tensiuni ntre 35-110KV.
III.2. Masuri privind securitatea si sanatatea in munca

Pentru a nltura pericolul producerii accidentelor de munc este necesar s fie respectate att de
constructor (n faza de construcii - montaj), ct i de beneficiar (n faza de exploatare a conductei)
normele n vigoare, respectiv:
- Legea 319/2006 privind securitatea i sntatea n munc
- Hotararea de guvern nr. 1425 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca, nr. 319 / 2006.
- Hotarare de Guvern nr. 955/2010 pentru completare Norme metodologice H.G. nr. 1425/20
- Hotrrea nr. 1050 din 9 august 2006 privind cerinele minime pentru asigurarea securitii
i sntii lucrrilor din industria extractiv i de foraj
- Hotarrea nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si
sanatate n munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor mpotriva riscurilor legate de prezenta
agentilor chimici.
- Hotarrea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru locul de munca
- Hotarrea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerintele minime pentru mbunatatirea
securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor
explozive
- Hotarrea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
- Hotarre de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
- Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile
- Hotarare de Guvern nr. 1022/10.09.2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot
pune in pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (MO nr. 711/30.09.2002)
PROIECT NR. 269/ 2013 74

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- Ordinul nr. 108 / 2001 DGPSI - 004, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice;
- Ordinul N.E.F./N.M.F.E.S. nr.1636/392 din 25.04.2007, pentru aprobarea privind aprobarea
reglementrii tehnice "Normativ privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea
n funciune, utilizarea, repararea i ntreinerea instalaiilor tehnice care funcioneaz n atmosfere
potenial explozive".
Normele menionate mai sus nu sunt limitative, ele putnd fi completate, dup caz, cu norme pe
care constructorul i beneficiarul le consider necesare.
A. Msuri de securitatea si sanatatea in munca, precum si situatiile de urgenta, prevzute
n proiect pentru asigurarea funcionrii conductei fr pericole de accidente tehnice i umane:
a) tronsoanele de conducte inlocuite au fost dimensionate la presiunea maxim de regim.
b) traseul tronsoanelor de conducte inlocuite a fost ales astfel nct s se respecte distanele din
punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, precum si in czul situatiilor de urgenta..
c) au fost prevzute efectuarea probelor de presiune, astfel nct tronsoanele de conducte
nlocuite s poat funciona la presiunea maxim de regim.
La lucrrile de construire, exploatare i reparaie a conductei i a obiectivelor aferente acestora,
se vor respecta obligatoriu normele de securitate si sanatate in munca, precum si situatii de urgenta,
pentru:
instalaii de ridicat;
lucrri de construcii, terasamente i montaj;
alimentri cu ap i canalizri;
colectarea probelor i scurgerilor de produse;
manipulri i transporturi de utilaje i materiale;
instalaii de telecomunicaii;
lucrri de sudura metalelor;
transporturi auto;
antiere de petrol i gaze;
igiena industrial;
norme de securitatea si sanatatea in munca, precum si situatiile de urgenta.
B. Principalele msuri de securitatea si sanatatea in munca, precum si de situatii de
urgenta ce trebuie avute n vedere la construirea conductei sunt:
manevrarea materialelor la ncrcare, respectiv descrcare, se va face cu grij, cu ajutorul
macaralei i prinderea acestora de ambele capete;
aezarea materialelor se va face pe teren drept i nivelat pe ramblee din nisip sau pmnt
moale;
sub liniile de tensiune nu se va lucra cu macarale sau excavatoare;
C. Principalele msuri de securitatea si sanatatea in munca, precum si de situatiile de
urgenta ce trebuie aplicate n exploatarea conductei sunt:
se interzice amplasarea de construcii i executarea de lucrri n zona de siguran a
conductelor, de ctre teri la distane mai mici dect cele admise n normativ;
se interzice ca in timpul executiei sa fie afectata circulatia pe drumurile din apropierea
lucrarilor;
Msuri ce se iau n cazul avariilor pe conducte:
oprirea pomprii produsului i reducerea presiunii n conducte;
PROIECT NR. 269/ 2013 75

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
blocarea robinetelor i marcarea cu plcue avertizoare pentru evitarea deschiderii

accidentale a acestora n timpul lucrului;
controlul prezenei eventualelor emisii de fluide prin perforarea conductei cu ajutorul
unui burghiu mecanic sau prin verificarea suprapresiunii sau a tirajului n cazul conductei sparte;
la punctele de manevr i la locul lucrrii se vor asigura mijloace de telecomunicaie
pentru meninerea legturii ntre membrii echipelor, sediul brigzii, dispeceratul unitii i mijloacele
de transport pentru eventualele intervenii.
III.3. Masuri privind situatiile de urgenta.
Respectarea normelor prvind situatiile de urgenta, precum si echiparea cu mijloace de interventie
la incendii, pe toata perioada de executie a lucrarilor.
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza
aceste operatii avnd n vedere prevederile din Legea nr 307/2006 pentru aprobarea Reglementarii
tehnice Normativ pentru proiectarea, executarea, si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor,
indicative NP 086 - 05.
Respectarea normelor privind situatiile de urgenta., precum si echiparea cu mijloace de prevenire
si stingere a incendiilor pe toata perioada de executare a lucrarilor .
Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se face instructajul personalului care realizeaza
aeste operatii avnd n vedere prevederile normativelor privind interventia in situatii de urgenta, pe
durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Dintre masurile ce trebuiesc luate pentru asigurarea conditiilor optime de munca amintim:
- natura si specificul lucrarilor cuprinse n aceasta documentatie impune constructorului multa
initiativa, dotare tehnica corespunzatoare, prevedere, o supraveghere atenta la aplicarea tehnologiilor
de executie prevazute n proiect si alegerea timpului optim de lucru;
- constructorul va ntreprinde masuri organizatorice adecvate pentru prentmpinarea si
evitarea dificultatilor n executia lucrarilor si pentru prentmpinarea accidentelor de munca;
- sapaturile si malurile santurilor vor fi marcate vizibil si amenajate cu mijloace de protectie
pentru prevenirea caderii persoanelor sau mijloacelor de transport, ridicat si utilajelor;
- n timpul noptii zonele periculoase vor fi protejate cu surse luminoase de avertizare;
- angajatii vor fi dotati cu echipament de protectie necesar respectarii conditiilor de securitate;
- n organizarea de santier si la punctele de lucru se vor respecta normele sanitare de
convietuire;
- utilajele, mijloacele de ridicare si transport vor fi utilizate numai de personal calificat;
- punctele de depozitare ale materialelor inflamabile vor fi semnalizate cu tablite avertizoare
asupra pericolului de incendiu si dotate corespunzator pentru eventuale interventii de stingere a
incendiului.
Conducatorul punctului de lucru se va informa din timp despre masurile necesare pentru a asigura
punerea n afara oricarui pericol a personalului muncitor si a utilajelor cu care se executa lucrarile.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut n vedere urmtoarele:
Legislatie in domeniul situatiilor de urgenta
Legea nr. 307 / 2006, privind apararea impotriva incendiilor;
O.M.A.I. nr. 163 / 2007, pentru aprobarea Normelor Generale de aparare impotriva
incendiilor;
H. G. nr. 1058 din 09/08/2006 - cerintele minime pentru mbunatatirea securitatii si protectia
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive.
O.M.A.I. nr. 712 / 2005, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta;
PROIECT NR. 269/ 2013 76
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
O.M.A.I. nr. 786 / 2005, privind modificarea i completarea Ordinului Ministrului

Administraiei i Internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea
salariailor n domeniul situaiilor de urgen;
H.G.R. nr. 537 / 2007, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind
situatiile de urgenta;
Legea nr. 481 / 2004, privind protectia civila, republicata;
Ordinul nr. 108 / 2001 DGPSI - 004, pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de incarcari electrostatice;
Prevederile din normativele n vigoare
Msurile privind situatiile de urgenta din prezentul proiect nu sunt limitative, dup caz
constructorul i beneficiarul urmnd s ia i alte msuri ce se impun.
Dup punerea n funciune a construciei este interzis executarea de lucrri, de completri sau
modificri ale construciei, fr acordul proiectantului.
De asemenea, se vor aplica i respecta prevederile din "Primul ajutor n caz de accidente" , n
cazul producerii de accidente umane n timpul execuiilor de montaj sau n timpul exploatrii.
Concomitent cu primul ajutor acordat se va cere i ajutorul organului sanitar din localitatea cea mai
apropiata.
Msurile privind situatiile de urgenta din prezentul proiect nu sunt limitative, dup caz
constructorul i beneficiarul urmnd s ia i alte msuri ce se impun.
Dup punerea n funciune a construciei este interzis executarea de lucrri, de completri sau
modificri ale construciei, fr acordul proiectantului.
Masuri privind securitatea si sanatatea in munca

Fia tehnic de msuri de Securitate i Sntate n Munc i Aprarea mpotriva incendiilor
pentru realizarea i exploatarea conductelor de transport
A. La proiectare
La elaborarea proiectului s-a avut n vedere aplicarea riguroas a tuturor standardelor, normelor,
normativelor i instruciunilor tehnice n vigoare specifice, prevzandu-se numai astfel de soluii nct
lucrrile s obin n final caracteristicile stabilite, iar execuia s se desfoare n deplin siguran
pentru personalul de lucru i activitile conexe din zona lucrrii.
Avnd n vedere importana realizrii unei lucrri de exjgen maxim n ceea ce privete parametri
de calitate, proiectul lanseaz FISA DE NCADRARE IN CLASA l CATEGORIA DE
IMPORTANT A LUCRRILOR inclusiv a msurilor de asigurare a calitii stabilite prin proiect.
La amplasarea n teren s-a respectat Legea Securiti i Snti n munc.
B. In timpul execuiei
Lucrrile de montare a gabioanelor se vor realiza cu respectarea tuturor condiiilor tehnice de
execuie i de securitate i sntate n munc stabilite n:
- proiectul tehnic;
- caietele de sarcini;
- tehnologia de execuie;
- instruciunile de exploatare ale mijloacelor tehnice utilizate;
- legea securiti i sntii n munc n vigoare;
- legile de aprare mpotriva incendiilor pentru operaiunile conexe.
Inceperea n teren a oricror lucrri se va face numai dup obinerea autorizaiei de construire i n
condiiile tuturor avizelor i autorizaiilor eliberate de organele n drept.
PROIECT NR. 269/ 2013 77

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Toate lucrrile conform proiect, vor fi executate numai de formaii specializate i autorizate
sub coordonarea permanent a unui ef de formaie cu experien n astfel de lucrri, capabil s
ia n orice moment msurile impuse de evoluia lucrrilor.
Inainte de nceperea lucrrilor toi membrii formaiei de lucru vor fi instruii asupra msurilor
necesare de realizat pentru ca ele s se execute corespunztor cu prevederile proiectului tehnic, iar
muncitorii vor folosi obligatoriu i permanent indiferent de anotimp echipamentul de lucru si de
protecie prevzut de normativele n vigoare:
Nr. Denumire sudor sudor montator sptor Izolator obs.
crt. echipament electric autogen
1. Casc de protecie + + + + +
2. Salopet + + + + +
3. Cizme de cauciuc + + + + + dup caz
4. Mnui montator + +
5. Mnui sudor + +
6. Sor piele + +
7. Ochelari protecie + +
8. Masc sudor +
9. Centur de + + + + + dup caz
siguran
10. Costum azbest + + + cuplri
Pentru buna pregtire a lucrrilor toate materialele, armturile, echipamentele, SDV-urile i
utilajele necesare lucrrilor vor fi organizate corespunztor pe toat durata de execuie pe o platform
pus la dispoziie de beneficiar, iar constructorul va lua msuri de asigurare a ordinii, cureniei si
securitii acesteia prin paz permanent.
La lucrrile executate n zonele cu circulaie pietonal i rutier se vor lua msuri sporite pentru
creterea siguranei atat a circulaiei cat i a personalului de execuie i civil prin:
a. atenionarea circulaiei pe pancarde i panouri avertizoare montate ncepnd cu 200 m nainte
i dup lucrare:
ANTIER IN LUCRU
DRUM NGUSTAT
DRUM DENIVELAT
REDUCEI VITEZA DE CIRCULAIE
VITEZA 5 km/or
b. montarea de panouri i parapei care s delimiteze perimetrele cilor de circulaie respective;
c. dirijarea circulaiei prin montarea de bariere pzite pe drumurile de circlaie intens;
d. montarea de podee cu balustrad i mana curent pentru trecerea persoanelor peste anuri;
e. iluminarea pe timp de noapte a zonelor respective n plin circulaie pietonal i rutier.
In toate locurile de activitate (n lucru sau la lsarea lucrului) toate cile de circulaie rutiere si
pietonale vor fi degajate de orice fel de materiale i mijloace tehnice de execuie.
Trecerea utilajelor grele pe enile de pe o parte pe cealalt a drumurile asfaltate se va face numai n
locuri amenajate pe podine din dulapi de lemn sau dale carosabile din BA folosite n lucrri curente de
organizare de antier.
Este interzis trecerea mainilor i utilajelor peste poduri i podee fr verificarea prealabil a
capacitii portante a acestora i o eventual ntrire suplimentar.
PROIECT NR. 269/ 2013 78

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
La ncetarea lucrului toate dispozitivele i utilajele vor fi retrase de pe platforma de lucru, curite
i verificate n afara perimetrelor de circulaie n locuri stabile i asigurate mpotriva deplasrilor i
pornirilor ntmpltoare.
Inainte de nceperea spturilor se va lua legtura cu posibilii beneficiari de instalaii subterane
ascunse: conducte de orice fel, cabluri electrice i de telecomunicaii, etc. luandu-se msuri de
protejare a acestora prin sptur manual, etc.
Lucrrile de subtraversare prin tunelare sau an deschis pe cate o jumtate din lime, utiliznd
dup necesiti provizorii peste sptur, se vor realiza fr oprirea circulaiei cu luarea msurile
restrictive prevzute.
La sparea manual a anurilor i gropilor de poziie se vor folosi unelte de spat n perfect stare,
luandu-se msuri de protecie mpotriva surprilor.
Toate spturile adnci vor fi asigurate prin sprijiniri.
Este interzis a se executa lucrri de sudur n gropi de poziie neasigurate mpotriva surprii
malurilor.
Se interzic orice lucrri de sudur sau tiere cu flacr deschis, n apropierea materialelor
inflamabile.
Generatorul de acetilen va fi instalat n timpul lucrului la o distan de minim 12-15 m de orice
surs de foc: arcul de sudur, flacr deschis, corpuri incandescente, igri aprinse, etc.
La sfritul lucrului, generatorul de acetilen se va goli i spla corespunztor. Se interzice cu
desvrire lsarea generatorului ncrcat cu carbid i gaz n interior.
Manipularea tuburilor de oxigen si acetilen se va face cu capacele de protecie i inelele de
cauciuc montate, cu mare atenie, evitnd lovirea i trantirea lor, iar depozitarea la adpost de radiaiile
solare.
Fumatul n apropierea generatorului de acetilen este strict interzis
Operaiunile de lansare a conductei se vor face numai sub supravegherea i la comanda efului de
formaie.
Este interzis circulaia sau staionarea muncitorilor sub crligul macaralelor sub conducta ridicat
sau n zona de acionare a braelor acestora.
Inaintea inceperii operaiunilor de ridicare sau coborre a conductei, conductorul instalaiei de
ridicat este obligat s anune prin semnale acustice muncitorii din jur pentru a iei din raza de aciune a
acestora.
Se interzice folosirea macaralelor auto sau pe senile dac:
-starea cablurilor de ridicat este necorespunztoare;
-frnele de asigurare a sarcinii nu sunt eficiente;
-nu sunt echipate cu chingi de ridicare a sarcinii omologate i n perfect stare;
-nu sunt calate corespunztor i echipate cu contragreuti.
Pentru operaiunile de ridicare a sarcinii, vor fi utilizate numai dispozitive de legare omologate i
n perfect stare, care vor corespunde caracteristicilor lucrrilor pentru care au fost destinate.
Este interzis lucrul pe utilaje a persoanelor neautorizate.
Personalul care acioneaz n raza utilajelor acionate electric sau n raza reelelor electrice, va fi
instruit pentru evitarea electrocutrii.
Muncitorii care execut lucrri la nlime vor fi asigurai prin centuri de siguran i funii i vor
purta geni pentru pstrarea sculelor.
In timpul efecturii probelor de presiune se interzice accesul n zona de lucru a personalului.
Este interzis accesul persoanelor strine n zona lucrrii.
Metodele de lucru cu foc se vor executa cu luarea urmtoarelor msuri:
- Lucrrile de sudura nu se vor desfura in apropierea conductei
PROIECT NR. 269/ 2013 79
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- Nici o lucrare cu foc (sudur, tieri n metal, lucrul cu scule care produc scntei, etc) nu va fi
facuta in apropierea conductei de transport gaze.
Instalaiile si conductele langa care urmeaz s se lucreze, vor fi predate constructorului de ctre
beneficiar, pe baza unui proces verbal n care se va specifica c ele sunt pregtite conform normelor de
securitate i sntate n munc si celor de aprare mpotriva incendiilor, putandu-se lucra la ele cu foc
deschis i cu scule productoare de scntei.
Este interzis execuia lucrrilor de sudur sau operaii care ar putea produce scntei la instalaiile
n funciune, la orice aparate sau conducte n funciune i la instalaiile legate de cele n funciune.
Este interzis apropierea cu flacr, lucrul cu scule cu pot produce scntei, sudarea i accesul
utilajelor la o distant mai mic de 30 m de instalaiile n exploatare.
In toate cazurile n care exist pericolul formrii unui amestec exploziv, se vor lua urmtoarele
msuri:
> interzicerea strict a focului;
> evitarea producerii de scntei;
> inchiderea alimentarii conductei;
> aerisirea imediat a conductei.
Constructorul i beneficiarul vor stabili dup caz i alte msuri pentru sigurana lucrului.
Cnd apar pe antier probleme deosebite se va solicita proiectantul pentru elaborarea de eventuale
prevederi speciale, astfel ca execuia s se desfoare fr accidente umane sau materiale.
In afara msurilor prevzute la punctele anterioare, la execuia lucrrilor se vor respecta msuri de
Securitate i Sntate n Munc i Aprarea mpotriva incendiilor la urmatoarele lucrari:
- Lucrri de ncrcare, descrcare, depozitare;
- Sparea i astuparea anului;
- Montarea gabioanelor pe pozitie;
- Transportul materialelor si utilajelor;
- Sudur;
- Umplerea gabioanelor cu bolovani de rau;
- Traversri de obstacole naturale si publice;
- Exploatarea , ntreinerea si repararea utilajelor i mijloacelor de transport;
- Msuri de prim ajutor.
Trecerea cu utilaje i maini peste conductele n funciune i n zona de protecie se va face numai
n locurile amenajate cu dale carosabile din beton armat folosite n lucrrile curente de organizare de
antier.
CAP. IV. PROTECIA MEDIULUI

Prezentul proiect, prin soluiile de proiectare alese respect reglementrile aplicabile n vigoare,
referitoare la protecia mediului n Romania.
SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
Influenta lucrarilor asupra factorilor de mediu
In privinta influentei activitatii asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol, subsol in timpul executiei
lucrarilor de montaj constructorul are urmatoarele obligatii pe care le mentionam:
- sa nu polueze solul si apele cu scurgeri de carburanti si lubrefianti n timpul alimentarii si
activitatii sau prin spargerea accidentala a conductei in timpul executiei sau la taierea pentru cuplare si
dezafectare;
PROIECT NR. 269/ 2013 80

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- sa nu arunce gunoaie sau diverse piese schimbate de la utilaje n cursuri de apa, vai (daca
este cazul) sau pe sol;
- sa protejeze lucrarile de orice fel din zona.
Se vor lua masuri de siguranta cum ar fi:
- respectarea regulamentelor de lucru si prevederile actelor de reglementare;
- n vederea evitarii riscului contaminarii apei de suprafata, subterane, a solului, subsolului
cu carburanti sau lubrefianti, scurse accidental de la utilajele folosite, parcarea, alimentarea cu
carburanti, schimburile de ulei si reparatiile curente ale utilajelor se vor face numai n incinte si
platforme special amenajate;
- se va actiona n scopul reducerii noxelor de emisie a motoarelor termice;
- nu va fi permisa depozitarea gunoaielor sau a deseurilor decat in locuri special amenajate
sau in lipsa acestora vor fi colectate pe santier si transportate la depozitul de gunoi al beneficiarului.
Dupa terminarea lucrarilor vor fi eliminate din teren si din zona de lucru toate materialele ramase
de la lucrare.
Se va dezafecta terenul ocupat cu drumuri de acces si platforme de lucru, daca este cazul.
Prin executia lucrarilor, care fac obiectul prezentei documentatii, dac este respectat tehnologia de
execuie descris, nu se evacueaza n mediul ambiant substante reziduale sau toxice care sa altereze n
vreun fel calitatea solului, aerului, apei de suprafata sau subterana.
In timpul executiei si la exploatarea instalatiilor se vor respecta urmatoarele reglementari
aplicabile referitoare la protectia mediului:
A. Reglementari generale
1. Ordonana de Urgen nr. 195 / 22 decembrie 2005 privind proteciei mediului, aprobata
cu Legea Nr. 265 / 2006 si modificata prin Ordonana de urgen a Guvernului nr. 114/2007 si
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 164/2008
2. Legea 265/29.06.2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului.
B. Factor de mediu aer
1. Legea 655 / 2001 pentru aprobarea OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei
2. OUG 243 / 2000 privind protectia atmosferei; versiune consolidata O.U.G. 12/2007
3. Ordinul 745 / 2002 privind stabilirea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii
aerului
4. Ordinul 592 / 2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor de prag si a
criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi
5. Ordinul 337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a instalatiilor,
echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de COV rezultati din depozitarea,
incarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina
6. Ordinul 781/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si
analizarea emisiilor de COV rezultati din depozitarea si incarcarea/ descarcarea benzinei la terminale
C. Factor de mediu apa
1. LEGE nr.107/ 1996, Legea apelor
2. LEGE nr.310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii apelor nr.
107/1996, cu urmatoarele acte de modificare si consolidare : HG83/97 , HG 948/99, Lege 192/2001
republicata, O.U.G. 107/2002, lege 404/2003, lege 112/2006, O.U.G. 12/2007, O.U.G. 130/2007.
3. LEGE nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, versiune consolidata Lege
311/03.07.2004.
4. Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru
clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de suprafata.
PROIECT NR. 269/ 2013 81

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
5. LEGE nr.311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea i completarea Legii nr. 458/2002
privind calitatea apei potabile
6.Ordinul 1069 / 2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfasurarea activitatilor
specifice de gospodarirea apelor
D. Factor de mediu sol
1.Ordinul 756 / 1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluarii mediului
(valori de referinta pentru urme de elemente chimice in sol)
E. Tratarea si eliminarea deseurilor
1.LEGE nr.426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr.78/2000 privind regimul deeurilor
2.HOTRRE nr.856 din 16 august 2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru
aprobarea listei cuprinznd deeurile, inclusiv deeurile periculoase
3. Ordinul 927/2005 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri
de ambalaje
4.H .G. nr.170 12 februarie 2004din privind gestionarea anvelopelor uzate
5.LEGE nr.431 din 27 octombrie 2003privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului
nr. 61/2003 pentru modificarea alin. (2) al art. 7 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 16/2001
privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile
6.HG 349/2005 privind depozitarea deeurilor
7.HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje
8.H.G.nr.511 din 5 august 1994privind adoptarea unor masuri pentru prevenirea i combaterea
poluarii mediului de catre societatile comerciale din a caror activitate rezulta unele deseuri poluante
G. Substante periculoase
1.HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si
acumulatori
2.HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate
substane periculoase
3.HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate
Prevederi specifice
1 Deseurile rezultate in timpul executiilor lucrarilor vor fi gestionate in mod exclusiv de catre
executantul lucrarilor.
1 La terminatea lucrarilor, terenul va fi curatat de orice urma de deseuri i adus la categoria de
folosin iniial.
Prezentele reglemantri nu sunt limitative. Dac la execuia lucrrii sau n exploatare apar
probleme legate de protecia mediului, constructorul i beneficiarul vor stabili masuri care s respecte
legislaia in vigoare i s preintmpine poluarea.
Analiza impactului de mediu

Amplasamentul lucrarilor a fost analizat din punct de vedere al proteciei mediului avnd n vedere
urmtoarele aspecte:
- prevederile legale in Romnia privind protecia mediului;
- condiii climatice;
- surse de poluare a solului i zone contaminate;
- alunecri de teren, zone mltinoase;
- surse de alimentare cu ap pentru populaie;
PROIECT NR. 269/ 2013 82

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- evitarea afectrii siturilor arheologice, a monumentelor naturii, monumentelor istorice i altor

obiective de interes public;
- accesul n zon i realizarea de drumuri noi sau consolidarea acestora;
- existena, pentru organizarea de antier, a facilitilor de alimentare cu ap.
Prin executia lucrarilor, care fac obiectul prezentei documentatii nu se evacueaza n mediul
ambiant substante reziduale sau toxice care sa altereze n vreun fel calitatea solului, aerului, apei de
suprafata sau subterana, impactul asupra populaiei, faunei, florei, solului, folosinelor, bunurilor
materiale, calitii i regimului cantitativ al apei.
In tabelul A se prezint o evaluare preliminar a impactului posibil pe perioada construciei, cu
propuneri de msuri privind reducerea/prevenirea impactului.
Aspectele de mediu, definite ca elemente ale activitilor care pot interaciona cu mediul.
Nr. Sursa Aspectul de mediu Impactul Punctaj Clasificarea

crt. aspectului de mediu asupra aspectului de
mediului mediu
1. Organizarea de Schimbarea temporar a Impact
24 foarte sczut
antier folosinei terenului peisagistic
2. Pregtirea cailor de ndeprtarea vegetaiei Distrugerea
acces, ndeprtarea de pe culoar temporar a 32 foarte sczut
vegetaiei i lucrari vegetaiei
de terasamente Distrugerea temporar a Scderea
structurii solului fertilitii 32 foarte sczut
solului
3. Funcionarea i Emisii de unde sonore Poluare fonic
32 foarte sczut
ntreinerea utilajelor n mediu
i a autoutilitarelor, Emisii de noxe n aer Poluarea local
98 mediu
intensificarea a aerului
traficului n timpul Scurgeri accidentale de Poluarea apei i
etapei de construcie uleiuri sau de combustibil a solului 82 mediu
pe sol sau n ap
4. Generare deeuri Poluare sol 70 sczut
Toate etapele Consum de resurse Diminuarea
proiectului naturale (ap, energie, resurselor 20 foarte sczut
materiale) naturale
Organizarea santierului
In vederea realizarii acestor obiective constructorul si va amenaja organizarea de santier ct mai
aproape de centrul de greutate al lucrarii (pe ct posibil), functie de terenul pe care Primaria sau
proprietarii din zona l pot pune la dispozitie, pentru ocuparea temporara a terenului proprietarul fiind
despagubit de catre beneficiar.
In perimetrul acestui spatiu, constructorul si va amenaja un depozit de materiale, o zona de
parcare pentru utilaje si autovehicole, precum si baraca maistru.
Se va avea n vedere ca serviciile sanitare din cadrul organizarii de santier sa nu afecteze sau sa
aduca prejudicii cadrului natural limitrof.
Este obligatorie respectarea normelor privind securitatea si sanatatea muncii, igiena n constructii,
paza si stingerea incendiilor.
PROIECT NR. 269/ 2013 83

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Materialele necesare executiei lucrarilor vor urmari un program de transport, manipulare,

depozitare si punere n opera, respectndu-se ruta de transport, platformele de depozitare si de lucru
indicate de beneficiar.
refacnd terenul.
Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura aceste riscuri in ceea ce priveste
securitatea si sanatatea muncii si are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii, dotare tehnica
corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de executie.
Necesarul de apa va fi asigurat prin transportul si depozitarea n vase, n organizarea de santier.
- descrierea impactului asupra mediului a lucrrilor organizrii de antier:
Constructorul are obligatia ca prin activitatea ce o desfasoara n santier sa nu afecteze cadrul
natural din zona respectiva si nici vecinii zonei de lucru.
Are obligatia de a instrui personalul pentru respectarea igienei, curateniei si de a lua masuri pentru
prevenirea bolilor hidrice.
Personalul va fi instruit pentru respectarea curateniei la locul de munca si a normelor de igiena.
Avnd n vedere ca lucrarea se executa n extravilan in apropierea zonelor locuite, se vor lua
masuri speciale de protectie a mediului prin folosirea de utilaje care nu au pierderi de carburanti sau
lubrefianti, zgomotul produs sa se incadreze in limitele admise.
Resturile menajere vor fi colectate si transportate la groapa de gunoi a localitatii, dupa obtinerea in
prealabil a acordului proprietarului acesteia.
Lucrrile se vor executa n timpul zilei, personalul ce si va desfura activitatea fiind transportat la
i de la punctul de lucru cu mijloace auto de transport .
Organizarea de antier va fi dotat cu WC-uri ecologice, constructorul avnd obligaia ca pe durata
desfurrii lucrrilor s ncheie contract de servicii cu uniti specializate din zona.
Constructorul va lua toate masurile ce se impun pentru a inlatura aceste riscurile ceea ce
priveste securitatea si sanatatea muncii i are obligatia de a asigura o buna organizare a muncii,
dotare tehnica corespunzatoare, prevedere si orientare judicioasa in desfasurarea proceselor de
executie.
Protecia calitii apelor:

- sursele de poluani pentru ape, locul de evacuare sau emisarul;
Posibila afectare a calitaii apelor este reprezentat de lucrrile la traversarea cursurilor de apa prin
antrenarea fragmentelor de sol rezultate n urma sprii anului de fundare si digului de protectie.
Configuratia albiei si a malurilor nu va fi modificat de circulaia autovehicolelor, incercandu-se
mentinerea albiei initiale. Nici n timpul execuiei lucrrilor i nici dup punerea lor n funciune nu
sunt surse de poluani care s afecteze calitatea apelor.
Att n timpul executrii obiectivului ct i n timpul exploatrii acestuia nu se produc poluani
deoarece se va impune folosirea de utilajele adecvate si intretinute conform cartii tehnice si nu au
pierderi de carburanti sau lubrefianti, iar materialele folosite n executie nu sunt poluante.
Pentru a asigura n timpul activitatii msurile de protecie a apelor subterane ct i de suprafata,
este necesar sa fie respectate urmatoarele:
- utilajele s nu aib pierderi (scurgeri) de carburani sau lubrefiani.
- n cazul interventiei la utilaje pentru reparare, acestea vor fi retrase n zona organizarii de
santier unde se vor lua toate masurile de protectie a mediului n timpul reparatiilor.
- alimentarea cu carburanti si lubrefianti se va face n locuri special amenajate evitndu-se
pierderile.
PROIECT NR. 269/ 2013 84

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
- se interzice depozitarea deseurilor rezultate din activitate si a celor menajere la ntmplare.

Acestea vor fi colectate si transportate la sediul de santier al constructorului, unde vor fi depozitate n
locurile special amenajate dupa care vor fi transferate la groapa de gunoi aferenta localitatii dupa
obtinerea acordului autoritatilor locale.
Protecia aerului:
- sursele de poluani pentru aer, poluani;
Obiectivul de investiii proiectat nu polueaz aerul, deoarece procesul tehnologic nu este generator
de noxe, sau alte dispersii poluante.
Posibila surs de poluare a aerului n perioada de execuie este reprezentat de utilajele din dotare.
Impactul gazelor de ardere provenit de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic
nesemnificativ, el ncadrndu-se n fondul general al admisiei permise.
Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenti n tabelul de mai
jos:
POLUANTI U.M. CANTITATI

ADMISE
Particule Kg/1000 l 1,56
Sox Kg/1000 l 3,24
CO Kg/1000 l 27,00
Hidrocarburi Kg/1000 l 4,44
Nox Kg/1000 l 44,40
Aldehide Kg/1000 l 0,36
Acizi organici Kg/1000 l 0,36
Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorina de 50 l/h la functionarea

concomitenta a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise n Ordinul 462/1993 sunt prezentate n
tabelul de mai jos:
Nr. POLUANTI U.M. CANTITATI LIMITA MAXIMA ADMISA

crt. EMISE CONF.ORD.462/1993
1. Particule g/h 78 500g/h pct.4.1.anexa 1.
2. SOx g/h 162 500g/h tabel 6.1.cl.4.
3. CO g/h 1350 Limita nespeciticata
4. Hidrocarburi g/h 222 3000g/h tabel 7.1.cl.3.
5. Nox g/h 2222 5000g/h tabel 6.1.cl.4.
6. Aldehide g/h 18 100 g/h tabel 7.1. cl.1.
7. Acizi organici g/h 18 200g/h tabel 7.1.cl.2.
Din comparaia ntre cantitatile de poluanti eliminai la functionarea concomitenta a 5 utilaje si
maximele admise prezentate n tabelul de mai sus rezult c n situaia cea mai defavorabil cnd toate
utilajele implicate n execuie ar funciona simultan, grupate n jurul obiectivului nu s-ar produce o
depire a nivelului maxim admisibil pentru poluani provenii din arderea motorinei n motoare.
Utilajele implicate n realizarea lucrrii au revizia tehnic efectuata i nu prezint o posibil surs
major de poluare. n vederea diminurii emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri
motoarele de la utilaje i/sau autoutilitare.
PROIECT NR. 269/ 2013 85

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor:

- sursele de zgomot i de vibraii
Nivelul de zgomot i vibraii se va ncadra n limitele admise prin STAS 10.009/88 i n limitele
prevzute n Ord. Ministrului Sntii nr.536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a
recomandrilor privind mediul de via al populaiei.
Singurele surse de zgomot si vibratii sunt utilajele ce vor lucra la executia obiectivului, acestea
incadrandu-se in limitele admisibile. Traficul greu prin localitati se va efectua cu reducerea vitezei la
maxim 30km/ora pentru diminuarea zgomotului si a vibratiilor.
Nu sunt prevazute amenajari sau dotari speciale pentru protectia mpotriva zgomotului sau a
vibratiilor, deoarece nivelul produs de acestea este nesemnificativ, iar lucrarile se executa in extravilan
departe de zona locuita. Dupa finalizarea lucrarilor nu vor mai exista surse de zgomot si de vibratii.
Protecia mpotriva radiaiilor:
In activitatea desfasurata n timpul executiei si dupa darea n exploatare nu se vor produse
substante radioactive si nici nu vor aparea surse artificiale de radiatie.
Protecia solului i a subsolului:
Prin respectarea normelor, a tehnologiilor de executie si a materialelor din proiect, att n timpul
executiei ct si dupa darea n exploatare nu vor fi surse de poluare pentru sol si subsol.
In timpul executiei utilajele nu vor produce poluarea solului sau subsolului deoarece nu au
scurgeri de carburanti sau lubrefianti, fiind intretinute conform cartii tehnice.
Alimentarea utilajelor si gresarea lor se va face n locuri special amenajate, in afara albiei, lundu-
se toate masurile de protectie.
Pe durata lucrrilor nu se vor arunca, incinera, depozita pe sol i nici nu se vor ngropa deeuri
menajere (sau alte tipuri de deeuri anvelope uzate, filtre de ulei, lavete etc.); deeurile se vor
depozita separat pe categorii (hrtie; ambalaje din polietilen, metale etc.) n recipieni sau containere
destinate colectrii acestora.
In timpul executiei lucrarilor, daca este cazul, solul fertil de pe zona de lucru va fi depozitat separat
de restul pamntului rezultat din sapatura. Stratul vegetal va fi decopertat si depozitat, iar la ncheierea
lucrarilor se va recoperta pe traseu n scopul readucerii terenului la categoria de folosinta initiala.
Protecia ecosistemelor terestre i acvatice:
Prezena faunei n apropierea amplasamentului, n timpul executiei este sporadica tinnd cont de
sursele de zgomote si prezenta omului.
Distanta mica fata de asezarile umane ndeparteaz fauna din zona.
Pentru protecia ecosistemelor, biodiversitii i ocrotirea naturii, la efectuarea lucrrilor de
ntreinere i reparaii se vor lua msuri de protecie a habitatelor naturale, a florei i faunei, n general,
astfel nct s nu fie afectat statutul de conservare al speciilor i habitatelor.
Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public:
Amplasamentul lucrrilor de investiii proiectate este n extravilanul localitilor.
In timpul executiei constructorul va respecta curaenia si normele privind protecia si igiena muncii
n construcii.
Constructorul are obligaia de a asigura serviciile sanitare pentru ca n organizarea de antier i pe
traseul lucrrii s se respecte igiena n constructii si curatenia astfel nct sa nu aduca prejudicii zonei
limitrofe, cadrului natural, mediului si ecosistemelor.
Gospodrirea deeurilor generate pe amplasament:
Dup realizarea lucrrilor nu rezult deeuri. n timpul execuiei lucrrilor rezult deseuri
menajere i alte tipuri de deeuri (hrtie,metale,anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, etc.)
Deeurile rezultate n timpul execuiei lucrrilor se vor depozita separat pe categorii (hrtie;
ambalaje din polietilen, metale,lavete, etc.) n recipieni sau containere destinate colectrii acestora.
PROIECT NR. 269/ 2013 86
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Deseurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi (a localitatii celei mai apropiate care
dispune de groapa de gunoi autorizata), dup obinerea n prealabil a acordului proprietarului acesteia.
Celelate deeuri vor fi valorificate la firme specializate de ctre un operator specializat al
constructorului.
Gospodrirea substanelor i preparatelor chimice periculoase:
Nu este cazul.
In timpul executiei nu sunt folosite materiale si substante toxice sau periculoase.
Prevederi pentru monitorizarea mediului:
In tabelul de mai jos sunt prezentate cteva msuri de monitorizare a mediului pe perioada de
construcie.
Monitorizarea mediului
Caracteristica Indicator Frecvena Responsabilitate
de mediu
Perioada de execuie a lucrrilor
Aer Funcionarea utilajelor Zilnic, monitorizare Antreprenor
i autovehiculelor de vizual general
transport
Ap Calitate ape utilizate Inainte de evacuare in Antreprenor
in organizarea de emisar general
santier nainte de
evacuare in
emisar(daca este cazul)
Flora Gradul de inierbare In primul an, dup Antreprenor
redarea terenului in general
circuit
Zgomot Nivel decibeli emii Cnd se lucreaz n zona Antreprenor
de utilaje siturilor de importan general
avifaunistic sau mai
aproape de 100m de o
cldire de locuit
Deeuri Cantitate deeuri din Lunar Antreprenor
organizarea de antier general
Gospodarirea substantelor toxice si periculoase
In timpul executiei nu sunt folosite materiale si substante toxice sau periculoase.
Lucrari de reconstructie ecologica
Dupa executarea lucrarilor de constructii montaj, terenul va fi refacut si adus la categoria de
folosinta initiala.
Tehnologia descrisa asigura efectuarea lucrarilor fara a se produce poluari sau alte fenomene grave
care sa afecteze mediul (sol, apa, aer) din zona.
Prevederi pentru monitoringul mediului
Pentru supravegherea n timp a lucrarilor, beneficiarul a alocat fonduri mari pentru monitorizarea
sistemului national de transport gaze naturale prin conducte.
Lucrarile prevazute de catre prezentul proiect au un impact pozitiv major. Influenele pozitive i
negative ale principalelor categorii de lucrri prevazute asupra mediului nconjurtor se refera la
perioadele de executie a lucrrilor i dup intrarea acestora n exploatare curent.
PROIECT NR. 269/ 2013 87

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
n cadrul derulrii etapelor de lucru ce se realizeaz la lucrrile mentionate, rezult urmtoarele

aspecte de mediu care sunt prezentate, mpreun cu impactul pe care l genereaz asupra mediului, n
tabelul urmtor:
Sursa aspectului de Aspectul de mediu Impactul Punctaj Clasificarea

mediu asupra mediului aspectului de mediu
1. Organizarea de Schimbarea temporar a Impact
24 foarte sczut
antier folosinei terenului peisagistic
2. Pregtirea culoarului ndeprtarea vegetaiei de Distrugerea
32 foarte sczut
de lucru, ndeprtarea pe culoar temporar a vegetaiei
vegetaiei i Distrugerea temporar a Scderea
sparea anului structurii solului fertilitii solului 32 foarte sczut
pentru conducte i TS
3. Funcionarea i Emisii de unde sonore n Poluare fonic
32 foarte sczut
ntreinerea utilajelor mediu
i a autoutilitarelor, Emisii de noxe n aer Poluarea local
98 mediu
intensificarea traficului n a aerului
timpul etapei de construcie Scurgeri accidentale de Poluarea apei i
uleiuri a solului
82 mediu
sau de combustibil pe sol
sau n ap
4. Traversari cursuri de Creterea turbiditate i Poluarea apelor
ap (TS) deversri accidentale de de suprafa 98 mediu
substane
5. Generare deeuri Poluare sol 70 sczut
Toate etapele
Consum de resurse Diminuarea
proiectului 20 foarte sczut
naturale (ap, energie, materiale)
resurselor naturale
MSURILE PENTRU PROTEJAREA FACTORILOR DE MEDIU
Pe durata executiei lucrrilor, n vederea protejrii factorilor de mediu, se vor respecta urmtoarele
msuri enumerate mai jos:
A. Protecia apelor
o toate lucrrile realizate n vederea traversrii apelor de suprafa se vor efectua astfel nct
albia, malurile i/sau digurile s fie ct mai puin afectate
o se interzice efectuarea oricror lucrri n albia rului fr avizul organelor n drept
o se interzice orice deversare de substane poluante sau deeuri n apele de suprafa sau pe
malurile ori vecintatea acestora
o se interzice splarea mainilor i/sau a utilajelor n apele de suprafa
B. Protecia aerului
o n vederea diminurii emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele
de la utilaje i/sau autoutilitare
o La lucrarile pozate ndeosebi n soluri prfoase (loessoide), din apropierea localitilor, se
vor lua msuri de protejarea a solului decopertat i depozitat pe marginea anului pentru evitarea
antrenrii particulelor de praf n aer
o pe durata executiei lucrarilor la temperature de peste 30C se vor executa platforme udate
pe toata ampriza frontului de lucru in vederea protejarii atmosferice de pulberi si praf.
C. Protecia solului, a florei i a faunei
PROIECT NR. 269/ 2013 88
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
o n ceea ce privete solul, funcie de tipul acestuia, se va decoperta prima dat orizontul
superior, care se va depozita separat de restul pmntului care va fi scos;
o umpluturile se vor realiza n final cu refacerea stratului vegetal, acolo unde acesta s-a
decopertat i depozitat separat;
o nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol i nici nu se vor ngropa
deeuri menajere sau alte tipuri de deeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipieni pentru
vopsele etc.); deeurile se vor depozita separat pe categorii (hrtie; ambalaje din polietilen, metale
etc.) n recipieni sau containere destinate colectrii acestora;
o se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor, a lamului de carbid pe sol
o se vor utiliza doar cile de acces i zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru;
o se interzice depozitarea materialelor ce vor fi puse in opera n afara zonei de lucru .
NOTA
Pentru a prevenii eventualele poluari accidentale sau producerea unor incendii, nainte de
nceperea lucrarilor constructorul va solicita din partea beneficiarului o instruire pe teme de Situatii de
Urgenta
- evitarea poluarilor accidentale n timpul executiei lucrarilor .
- masuri de prevenire a incendiilor si interventie n cazul provocarii unui incendiu.
CAP.V. CONDITII DE RECEPTIE, MASURATORI, ASPECT, CULORI, TOLERANTE.

Executia si receptia lucrarilor se face respectand prevederile Legii 10/1995 privind calitatea n
constructii si documentelor conexe, cu privire la calitatea n construcii, precum si Ordonanta de
Guvern nr. 95/30.08.2007, modificata si aprobata prin Legea 440/2002 privind calitatea lucrarilor de
montaj pentru utilaje, echipamente si instalatii tehnologice industriale.
Beneficiarul va solicita prezena proiectantului ori de cte ori va fi nevoie, nefiind permis a se face
modificri fr acceptul scris al proiectantului.
Inainte de convocarea comisiei in vederea receptiei constructorul va pune la dispozitia
beneficiarului urmatoarele documente fara de care receptionarea lucrarilor de constructii montaj nu
poate fi facuta, si anume:
a. certificate de calitate pentru materialele, procurate in vederea executiei lucrarilor de
constructii - montaj;
b. procese-verbale pentru lucrari ascunse;
c. buletine de analiza pentru controlul imbinarilor;
d. diagrame si procese-verbale care atesta efectuarea probelor;
e. procese-verbale incheiate conform programului de calitate pe fazede executie anexat
prezentei documentatii.
Lucrrile se vor ncredina numai personalului calificat si autorizat pentru execuia acestora.
Programele de control al calitaii lucrrilor tehnologice pe faze determinante n timpul execuiei
conductei vor fi facute in conformitate cu anexele din Caietul de sarcini.
Conditiile de receptie sunt conforme cu prevederile HG 5/96 privind Regulamentul de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
Receptia se efectueaza atat la lucrari noi cat si la interventiile in timp asupra constructiilor.
Receptia se realizeaza in doua etape:
-receptie la terminarea lucrarilor;
-receptia finala la expirarea perioadei de garantie, prevazuta in contract.
Receptiile la terminarea lucrarilor se vor organiza de catre investitori (administratorii de conducta).
PROIECT NR. 269/ 2013 89

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Receptia se poate face prin acordul partilor sau in cazul in care partile nu ajung la un acord pentru
rezolvarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesuluiverbal de receptie, ele se pot adresa
instantei judecatoresti competente.
Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile calendaristice de la notificarea
terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita urmatorilor:
-membrilor comisiei de receptie formata din 5 persoane
-executantului
-proiectantului.
Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie
prevazuta in contract.
La receptia lucrarilor se vor accepta tolerante conform Normativ tehnic departamental
experimental privind conditiile de receptie a lucrarilor
CAP.VI. INSTRUCTIUNI PRIVIND URMARIREA COMPORTARII N EXPLOATARE A

LUCRARILOR PE NTREAGA DURATA DE EXISTENTA A ACESTORA COROBORAT CU
LUCRARILE DE NTRETINERE SI REPARATII
Urmarirea comportarii in exploatare a tronsonului deviat ca si al intregii conducte se face in
conformitate cu prescriptiile legislatiei in vigoare, avand la baza prevederile Normativului privind
comportarea in timp a constructiilor, indicativ P 130-1999.
Urmarirea comportarii n exploatare, interventiile n timp si postutilizarea constructiilor sunt
componente ale sistemului calitatii n constructii.
In conformitate cu prevederile Legii 10/95, HG 766/1997 si Indicativ P 130-1999, urmarirea
comportarii n exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde
ansamblu de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, n scopul mentinerii cerintelor.
Urmarirea comportarii n exploatare se face n vederea depistarii din timp a unor degradari care
conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare.
Comportarea n exploatare a unei constructii reflecta durabilitatea acesteia, respectiv mentinerea n
timp a performantelor sale.
Elaborarea instructiunilor de urmarire n timp a lucrarilor propuse n cadrul obiectivului de
investitii tin cont de urmatoarele elemente:
- specificul categoriilor de lucrari propuse;
- categoria de importanta a complexului de lucrari;
- caracteristicile hidrogeologice ale amplasamentului lucrarilor propuse;
- caracteristicile constructive ale lucrarilor;
- particularitatile terenului de fundare;
- marimea si durata solicitarilor la care sunt supuse lucrarile.
Supravegherea comportarii n exploatare se face prin:
-urmarirea curenta, vizual (in cazul unor avarii aparitia titeiului la suprafata terenului);
-urmarirea speciala, pe baza de masuratori cu aparate si dispozitive;
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care
corelata cu activitatea de ntretinere, are scopul de a mentine proprietatile de exploatare a acestora.
In cadrul urmririi curente corespunzatoare lucrarilor se efectueaza controlul de aproape, prin
parcurgerea traseului de catre liniori, fara modificarea programului de exploatare.
Prin observatii directe vizuale sau cu mijloace simple se vor urmari n principal:
-functionalitatea si integritatea lucrarilor propuse;
-consecintele solicitarilor exceptionale (seisme etc.);
PROIECT NR. 269/ 2013 90
TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
-zonele vizibile ce prezinta urme de produs pe sol.

Frecventa observatiilor directe vizuale se face zilnic prin parcurgerea traseului conductei.
Aspectele, fenomenele si parametrii care se supun urmaririi curente sunt:
-modificarile tehnice in parametrii de functionare;
-precipitatii;
-vibratii;
-seisme;
-modificari ale caracteristicilor fizico-mecanice ale elementelor constructiei si terenului de
fundare;
-starea lucrarilor si terenului de fundare (fisuri, crapaturi, exfolieri).
-factorii care contribuie la deteriorarea lucrarilor propuse n cadrul acestei documentatii sunt
aceiasi cu masuri si lucrari planificate;
-masuri si lucrari neplanificate (accidentalece se impun n cazul avariilor, calamitatilor
etc.).
Masurile si lucrarile de ntretinere se executa n tot cursul anului.
Lucrarile si masurile de ntretinere si reparatii, dictate de rezultatul urmarii continue a comportarii
n exploatarea lucrarilor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa pastreze n stare de functionare toate lucrarile.
-sa pastreze elementele initiale date de executie conform cu proiectul.
cei care contribuie la declansarea si dezvoltarea proceselor de degradare si anume:
-factori naturali;
-factori social-economici.
Masurile si lucrarile de ntretinere si cele de reparatii ce se propun pentru categoriile de lucrari din
cadrul obiectivului de investitii APARARE DE MAL RAU OITUZ LA HARJA PENTRU
PROTEJAREA CONDUCTELOR MOGHIOROS ONESTI 800MM SI MOGHIOROS ONESTI
700MM
pot fi grupate astfel:
- masuri si lucrari planificate;
-masuri si lucrari neplanificate (accidentale ce se impun n cazul inundatiilor, seismelor,
alunecarilor de teren etc.).
Masurile si lucrarile de ntretinere se executa n tot cursul anului.
Lucrarile si masurile de ntretinere si reparatii, dictate de rezultatul urmarii continue a comportarii
n exploatarea lucrarilor trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
-sa pastreze n stare de functionare toate lucrarile;
-sa pastreze sectiunile, pantele si cotele initiale date de executie conform cu proiectul.
Prin interventia beneficiarului cu lucrari de reparatii imediat dupa deteriorarile aparute, se evita
degradarea n continuare a lucrarilor executate si ridicarea nivelului cheltuielilor de ntretinere.
Lucrarile de reparatii curente constau din lucrarile de remediere a deformatiilor, a deteriorarilor de
mica importanta.
Toate instructiunile privind urmarirea comportarii n exploatare, precum si lucrarile de ntretinere
si reparatii se vor regasi n detaliu n Regulamentul de exploatare comandat de beneficiar, iar
organizarea urmaririi directe a comportarii constructiilor revine n sarcina proprietarilor (beneficiarilor
de teren), care o executa cu personal si mijloace proprii sau prin intermediul unei firme abilitata n
aceasta activitate.
PROIECT NR. 269/ 2013 91

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Instruciuni de urmrirea comportrii n timp, inclusiv supravegherea curent a

construciilor.
Generaliti
- Prezentele instruciuni s-au elaborat avnd la baz indicaiile din legea nr. 10/1995 privind
asigurarea durabilitii siguranei n exploatare, funcionalitii i calitatea construciilor; Normativ
indicativ P130-99 Normativ privind comportarea in timp a constructiilor.
- Supravegherea curent a strii tehnice are caracter permanent, durata ei coincide cu
durata de serviciu efectiv a obiectelor de construcie urmrite.
Organizarea i coninutul activitii de urmrire
- Supravegherea curent a strii tehnice se execut vizual, prin observare direct i cu
ajutorul unor mijloace de msurare simple, de uz curent.
- Organizarea supravegherii curente a strii tehnice a obiectelor de construcii din dotare
este sarcina beneficiarului de dotaie sau a unitii de exploatare, sau responsabilul cu urmrirea,
numit n acest scop i o face n situaia:
- verificri periodice obligatoriu la interval de 3 luni, n scopul depistrii unor aspecte noi
aprute n timpul exploatrii construciilor;
- verificri operative dup producerea unor evenimente care pot afecta construcia, de
exemplu: seism, inundaii, alunecri de teren, explozii, incendiu, furtuni puternice, loviri accidentale,
expunere accidental la aciunea agenilor corozivi, aglomerri de zpad, depuneri de chiciur, etc, la
primirea unor sesizri a responsabilului de obiect.
Procedee de investigare, urmrire i msuri
In cadrul proiectului de fa, urmrirea i supravegherea construciilor se va efectua conf.
Instruciunilor tehnice i a fielor de verificare pe pri i elemente de construcii. Se va urmri
comportarea n timp a urmtoarelor pri de construcii:
- comportarea sub sarcinile dinamice.
- apariia de tasri.
- stabilitatea taluzelor.
- viabilitatea anurilor.
Valorificarea rezultatelor urmririi comportrii n timp a construciilor
- Rezultatele investigrilor, observaiilor, verificrilor i msurrile obinute n activitatea de
urmrire a comportrii n timp a unei construcii vor fi consemnate ntr-un PV de consemnare, la care
se vor anexa i relevee cu poriuni i mrimea fisurilor n elemente, planul cu localizarea
acestora, dimensiuni de alunecri sau tasri, deplasri fa de axele iniiale, etc.
Acest material se va inainta conducerii unitii care va dispune urmtoarele:
a) Luarea msurilor de ntreinere i reparaii legale, sprijinirea elementelor deteriorate sau
alte intervenii n vederea evitrii accidentelor de orice fel
b) Transmiterea ctre elaboratorul proiectului, a PV de constatare i a listei msurilor de la
pct. a, solicitnd n baza unei comenzi expertizarea situaiei nou create, i stabilirea msurilor de
luat n continuare.
c) Efectuarea lucrrilor noi, indicate de proiectant i recepionarea lor.
Materialele de la pct. a,b,c, se vor anexa la Cartea tehnic a construciei n jurnalul
evenimentelor dat n normativ indicativ C167-88.
Beneficiarul de dotaie are obligaia s intocmeasc anual situaia asupra comportrii
construciilor respective, potrivit modelului din anexa nr. 3 dat n normativ indicativ P130-1999.
Prezentele instruciuni scrise ale proiectantului se vor ataa la Cartea tehnic a construciei, prin
grija beneficiarului de dotaie sau a unitii de exploatare a construciei.
PROIECT NR. 269/ 2013 92

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Interventii in timp asupra constructiilor

Au drept scop mentinerea constructiei la nivelul cerintelor, asigurarii functiilor constructive,
inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modificarii si constatarii n
efectuarea, periodica a unor remedieri, sau reparatii ale partilor vizibile ale constructiei.
Lucrarile de interventie sunt:
lucrari de ntretinere datorate uzurii si degradarii normale;
lucrari de refacere datorita unor degradari importante, cum ar fi:
o consolidari de teren datorate inundatiilor, eroziunii sau alunecarilor de teren.
Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere sau consolidare pe baza de proiect tehnic
verificat conform prevederilor legale.
lucrari de modernizare, inclusiv extindere determinate de schimbarea cerintelor fata de
constructii.
Conform art. 25, proprietarul conductelor are urmatoarele raspunderi si obligatii:
-sa asigure fonduri necesare pentru proiectarea si executarea lucrarii
-sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la autoritatile competente
-sa ncredinteze executarea lucrarilor din aceasta etapa unor societati autorizate
-sa urmareasca respectarea conditiilor de calitate, stabilitate, precum si reconditionarea si
reciclarea materialelor si produselor rezultate din demolarea si demontarea constructiei.
Obligatii si raspunderi
Persoanele fizice si juridice implicate n activitatea de constructii, care utilizeaza n activitatea
desfasurata echipamente de masura investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici,
executanti au urmatoarele obligatii si rapsunderi:
-sa se asigure ca unitatea care presteaza servicii respecta prevederile legii;
-sa stabileasca prin contract obligatii si raspunderi fiecarei parti privind toate conditiile
referitoare la echipamentele de masura utilizate la masurile respective manipulare, transport,
depozitare, securitate, conditii de mediu, acces;
-sa asigure evidenta documentelor care permit urmarirea masurilor respective.
Obligatii si raspunderi privind interventiile n timp asupra constructiilor.
Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
-efectuarea lucrarilor de ntretinere pentru prevenirea aparitiei unor deteriorari importante;
-asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau modernizare si verificare
tehnica a acestora;
-asigura formele legale pentru executarea lucrarilor si verifica pe parcurs si la receptie
calitatea acestora direct prin diriginte de santier autorizat.
Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
- elaboreaza pe baza comenzii proprietarilor, proiecte pentru lucrari de interventie, anexe la
proiect care se introduc n Cartea tehnica a constructiei.
Executantii lucrarilor de interventie asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din
proiectele elaborate, lund toate masurile pentru asigurarea lucrarilor.
CAP.VII. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR

Beneficiarul i constructorul vor dispune de personal de control calificat capabil s asigure
serviciile de control pentru:
trasarea lucrrilor pe teren:
spturi pentru lucrari hidrotehnice;
montaje poduri din tabla ;
PROIECT NR. 269/ 2013 93

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
executia lucrarilor hidrotehnice;

imbracaminti asfaltice;
VII.1.Prevederi cu privire la controlul de calitate pe faze de execuie i urmrirea

comportrii n timp a construciei
Se vor respecta prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in constructii si documentelor conexe,
cu privire la calitatea n construcii.
Este obligatoriu a se ncheia proceseverbale privind corectitudinea i calitatea lucrrilor ascunse.
Urmrirea comportrii n timp a construciilor se face conform normelor tehnice privind ntocmirea
instruciunilor de urmrire a construciilor.
VII.2.Procedee de investigare, urmrire i msuri

n cadrul proiectului, urmrirea i supravegherea construciilor se va efectua conform
Instruciunilor tehnice i a Fielor de verificare pe pri date de normativul departamental Indicativ
100/1619 RU.
Calitatea constructiilor este definita prin Legea 10/1995 si este rezultatul totalitatii performantelor
de comportare a acestora n exploatare, n scopul satisfacerii, pe ntreaga durata de existenta a
exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.
Verificarea calitatii, executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori
prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici
atestati. Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund n mod solidar cu proiectantul n ceea ce
priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.
Obligatii si raspunderi
Obligatiile si raspunderile investitorului
Investitorii au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
Stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza
reglementarilor tehnice;
Actionarea n vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul
executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;
Asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei
de garantie;
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Proiectantii de constructii au urmatoarele raspunderi:
Precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
Asigurarea prin proiect si detaliu de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor,
cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor din contract;
Prezentarea proiectelor elaborate n fata specialistilor verificatori de proiecte atestati,
stabiliti de catre investitori precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
Elaborarea Caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor,
exploatarea, ntretinerea si reparatiile, precum si dupa caz, a proiectelor de urmarire privind
comportarea n timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza
numai la solicitarea proprietarului;
Stabilirea prin proiect a fazelor de executie determinante pentru lucrarile aferente cerintelor
si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;
PROIECT NR. 269/ 2013 94

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Asigurarea verificarii proiectelor prin specialistii verificatori de proiecte atestati;

Obtinerea avizelor si acordurilor prevazute de lege, precum si autorizatiei de construire;
Obligatii si raspunderi ale executantilor
Executantii de constructii au urmatoarele obligatii:
Inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate n conditiile legii si numai pe
baza si n conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;
Asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, ntr-un sistem propriu de calitate
conceput si realizat prin personal propriu, cu resposabili tehnici cu executia atestati;
Convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor aferente pe faze
determinante ale executiei si verificarea conditiilor necesare efectuarii acestora, n scopul obtinerii
acordului de continuare a lucrarilor;
Utilizarea n executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute n proiect,
certificate sau pentru care exista agremente tehnice;
Respectarea proiectului si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor;
Sesizarea n termen de 24 de ore a Inspectiei de Stat n Constructii, Lucrari Publice,
Urbanism si Amenajarea Teritoriului n cazul producerii unor accidente tehnice n timpul executiei
lucrarilor;
Separarea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru
care a predat investitorului documentele necesare ntocmirii Cartii tehnice;
Aducerea la ndeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
Readucerea terenurilor ocupate temporar la starea initiala la terminarea executiei.
Intocmirea Cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre investitor.
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor
Efectuarea la timp a lucrarilor de ntretinere si de reparatii care revin, conform normelor
din Cartea tehnica a constructiei, si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii n timp a
constructiei;
Completarea si pastrarea lor si a Cartii tehnice a constructiilor si predarea acesteia, la
nstrainarea constructiei noului proprietar;
Asigurarea urmaririi n timp a constructiei conform prevederilor din Cartea tehnica a
constructiei;
Efectuarea, dupa caz, de lucrari de consolidare, transformare, extindere, desfiintare
partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte ntocmite de catre
persoane fizice sau juridice autorizate si verificate conform legii;
Asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin
reglementari legale;
Asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea
prevederilor legale n vigoare.
CAP.VIII.CARTEA TEHNICA
Toate elementele constructive si documentele care se incheie cu ocazia executarii si punerii in
functiune a conductei deviate se ataseaza la cartea tehnica a constructiei.
PROIECT NR. 269/ 2013 95

TEL :0245-210 170; 0245-640 582
FAX: 0245-210 170; E-mail:
Cartea Tehnic a Construciei este colecia de documentaii tehnice care cuprinde actele de
eviden a activitii depuse n vederea realizrii obiectivului de construcie i a verificrilor i
msurilor luate n perioada de proiectare, de execuie i n cursul exploatarii construciilor.
Scopul ntocmirii Crii Tehnice a construciilor este de a pune la dispoziie elementele necesare
pentru:
-cunoaterea principalelor caracteristici de calitate;
-normala exploatare i ntreinere a construciei;
-stabilirea cauzelor eventualelor deficiene intervenite n comportare;
-stabilirea i executarea de reparaii, consolidri i modificri n condiiile legii;
-culegerea de date i informaii necesare mbuntirii prescripiilor tehnice i cercetrii
tehnice n construcii.
Cartea Tehnic a Construciei se ntocmete pentru toate obiectivele de construcii definitive,
indiferent de natura fondurilor din care sunt realizate sau natura proprietii asupra lor.- v. broura
C.O.C.C. S.A. Bucureti din 1997.
Cuprinsul Crii Tehnice a Construciei.
Cartea Tehnic a construciei este alctuit din documentaia tehnic de baz i un centralizator.
Documentaia tehnic de baz a Crii Tehnice a construciei se organizeaz n urmtoarele
capitole:
CAPITOLUL A. Documentaia tehnic privind proiectarea construciei.
CAPITOLUL B. Documentaia tehnic privind executarea construciei.
CAPITOLUL C. Documentaia tehnic privind recepia construciei.
CAPITOLUL D. Documentaia tehnic privind exploatarea construciei i urmrirea ei n
timp.
Capitolele sunt detaliate n C 167. cap.2, iar modul de ntocmire, folosire i pstrare a Crii
Tehnice conform capitolului 3 i anexe, precum i GHIDULUI de ntocmire a CT elaborat de
C.O.C.C.-S.A. Bucureti.
CAP.IX.CONTROL DE AUTOR
Proiectantul are dreptul conform legii de a controla calitatea executiei lucrarilor n tot timpul
operatiilor de constructii-montaj. Va raspunde la toate solicitarile beneficiarului si constructorului
stipulate n Program privind controlul de calitate pe faze de executie a lucrarilor, parte integranta
din aceasta documentatie.
Orice modificare de soluie faa de cele prezentate n cadrul documentaiei nu se va realiza decat
cu avizul scris prealabil al proiectantului de specialitate.
CAP.X . GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI

Este anexat prezentului Caiet de Sarcini.
CAP.XI. PROGRAME PE FAZE DETERMINANTE

Conform programelor anexate prezentului Caiet de Sarcini.
SEF PROIECT,
Ing. Costea Paul
Intocmit, Verificat,
Ing. Stan Mirea Irina Ing. Bobeica Ion
PROIECT NR. 269/ 2013 96


C.S.Oituz Final - SNIF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.S.Oituz Final - SNIF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. SNIF PROIECT S.A.

CAP. 1. DATE DE IDENTIFICARE A LUCRARII

Denumirea lucrarii: APARARE DE MAL RAU OITUZ LA HARJA PENTRU PROTEJAREA

1.2. Faza de proiectare: CAIET DE SARCINI

1.3. Cod de investitie a proiectului: 269/2013

1.4. Beneficiar investitie: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS

1.5. Administrator conducte: S.N.T.G.N.-TRANSGAZ S.A. MEDIAS

1.6. Proiectant: SNIF PROIECT S.A. TARGOVISTE

1.7. Date generale

PROIECT NR. 269/ 2013 1

In conformitate cu Legea 10/1995, referitoare la calitatea lucrarilor in constructii,

CAP.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

PROIECT NR. 269/ 2013 2

PROIECT NR. 269/ 2013 3

PROIECT NR. 269/ 2013 5

profile longitudinale,prin lucrare si prin talvegul cursului de apa.

2.2.3. Studii geotehnice

PROIECT NR. 269/ 2013 6

PROIECT NR. 269/ 2013 7

PROIECT NR. 269/ 2013 8

2.2.5. Incadrarea n zona macroseismica

Nr.crt. Rul Sectiunea F (Km2) Debite maxime cu diverse

2.2.7. Impactul asupra mediului

CAP. 3. PREZENTAREA PROIECTULUI

Documentatia tehnica pentru realizarea lucrarilor este formata din 4 volume:

Lucrari existente in zona

PROIECT NR. 269/ 2013 10

PROIECT NR. 269/ 2013 11

CAP. 4. CAIETUL DE SARCINI

4.1. Scopul caietului de sarcini

4.2. Breviar de calcul pentru dimensionari

Punct 1 - zona amonte

PROIECT NR. 269/ 2013 12

Micarea permanent gradual variat a apei n albia unui ru.

Ecuaia se poate scrie deci:

PROIECT NR. 269/ 2013 13

RAUL:OITUZ,LOC.HARJA,JUD.BACAU,ZONA AMONTE Q1%=325mc/s

PROIECT NR. 269/ 2013 14

ELEMENTE HIDRAULICE CALCULATE IN PROFILE TRANSVERSALE

NR.CRT NR.PR DIST DEBIT Z.APA Z.TALV H.APA SECT VIT

1 PR.1 0. 325. 394.91 392.80 2.11 187. 1.74

RAUL:OITUZ, LOC.HARJA,JUD. BACAU,ZONA AMONTE Q1%=325mc/s

NR.CRT NR.PR DIST DEBIT Z.APA Z.TALV H.APA SECT VIT

1 PR.1 0. 325. 394.92 392.80 2.12 189. 1.72

PROIECT NR. 269/ 2013 15

3 ** 19. 325. 394.78 392.65 2.13 191. 1.70

2. Calculul afuierii generale

PROIECT NR. 269/ 2013 16

vm = viteza medie de antrenare a apei n albia minora.

PROIECT NR. 269/ 2013 17

SECTIUNEA: PR.2 - RAU OITUZ, LOC.HARJA, JUD. BACAU, ZONA AMONTE

SECTIUNEA: PR.3 - RAU OITUZ, LOC.HARJA, JUD. BACAU, ZONA AMONTE

PROIECT NR. 269/ 2013 18

1 391.53 .00 .00 .00 .00 .00

SECTIUNEA: PR.4 - RAU OITUZ, LOC.HARJA, JUD. BACAU, ZONA AMONTE

PROIECT NR. 269/ 2013 19

13 392.79 21.13 56.85 77.98 2.25 .98

PROIECT NR. 269/ 2013 20

27 393.36 243.43 549.94 793.36 3.73 1.84

Punct 2 - zona aval

Micarea permanent gradual variat a apei n albia unui ru.

Ecuaia se poate scrie deci:

PROIECT NR. 269/ 2013 22