Teste AMG

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
COLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEUL PRAHOVA
ANUL 2014
1
COALA POSTLICEAL SANITAR DR. DINU CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA
COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI
COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI
2
MODULUL 13- BAZELE TIINEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Datele necesare cunoaterii pacientului se obin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea ngrijirilor.
3. Obsrevaia, ca metod de culegere a datelor, determin antrenarea tuturor simurilor.
4. Analiza i interpretarea datelor, a doua etap a procesului de ngrijire, presupune
formularea diagnosticului de ngrijire.
5. Planificarea ngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor i a interveniilor ce vor fi aplicate
n ngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea interveniilor de ngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, ali
membri ai echipei de ngrijire.
7. n timpul aplicrii interveniilor de ngrijire asistenta medical se concentreaz numai
asupra tehnicii pe care o execut.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacii ale pacientului ce pot aprea n cursul ngrijirii.
9. Evaluarea ngrijirilor este o judecat a progresului pacientului n raport cu interveniile
aplicate.
10. Evaluarea ngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de ngrijire.
TESTUL II
A. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Manifestare de A orienteaz asistenta spre intervenii autonome
independen
2 Problem de B flexie/extensie
dependen
3 Surs de dificultate C orienteaz practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de ngrijire D alimentaie inadecvat prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obinut
2 Analiza i interpretarea B observaia, interviul
datelor
3 Planificarea ngrijirilor C utilizarea planului de intervenii elaborate
4 Executarea ngrijirilor D elaborarea diagnosticului de ngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor i a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicai rspunsurile corecte
1. Asistenta medical este profesionista c. realizeaz cu familia i aparintorii

care: o relaie funcional de
a. respect fiina uman ca entitate colaborare.
bio-psiho-social n interrelaii cu 2. Responsabilitile care definesc
mediul nconjurtor, cu valorile i direciile importante, descrise de,,
principiile sale de via; Codul pentru asistentele medicale"
b. acord ngrijiri ntr-un mediu sunt:
terapeutic securizant; a. promovarea sntii;
b. prevenirea mbolnvirilor;
3
c. restabilirea sntii; c. cunoaterea pacientului.
d. nlturarea suferinei. 10. Cadrul conceptual al ngrijirilor
3. Nursa generalist presupune: cuprinde urmtoarele elemente:
a. o pregtire pluridisciplinar; a. scopul profesiei i beneficiarul ei;
b. nsuirea competenelor de baz i b. rolul asistentei medicale;
nu numai cunotinele; c. natura interveniilor aplicate
c. s aib cunotine de psihologie; beneficiarului i consecinele
d. s aib atitudine pozitiv fa de acestor intervenii.
pacient i familia sa ; 11. Cunotinele nsuite de asistent n
e. s aib capacitate de empatie. procesul educativ sunt de natur:
4. Fenomenele urmrite de asistenta a. tiinific, tehnic, relaional;
medical sunt reaciile : b. etice, legislative;
a. individuale ; c. ambele.
b. familiale ; 12. Demersul tiinific al ngrijirilor
c. de grup. constituie pentru asistent:
5. Funciile asistentei medicale sunt de a. un instrument de investigaii,
natur : analiz;
a. independent; b. un instrument de planificare i
b. dependent; evaluare a ngrijirilor;
c. interdependent. c. un scop n sine.
6. Funcia asistentei medicale, de natur 13. Relaia asistent-pacient reprezint un
independenta, presupune: proces bazat pe:
a. stabilirea relaiilor de ncredere cu a. ncredere, demnitate, respect;
persoana ngrijit i cu b. comunicare afectiv, colaborare;
aparintorii; c. aplicarea sarcinilor care nu-i
b. aplicarea metodelor de observaie, depaesc limitele de competen.
de tratament sau de readaptare; 14. Funciile autonome ale asistentei
c. promovarea unor condiii mai bune medicale constau n:
de via i sntate. a. asigurarea confortului fizic i psihic
7. Funcia asistentei medicale, de natur al pacientului;
dependenta, presupune: b. administrarea medicaiei;
a. observarea, la pacient a c. stabilirea relaiilor de ncredere cu
modificrilor produse de boal sau pacientul i aparintorii;
tratament; d. transmiterea de informaii i
b. asigurarea ingrijirilor de confort; nvminte pacientului pentru
c. actiuni de rezolvare a problemelor pstrarea sntii.
psihosociale. 15. Rolul asistentei medicale este:
8. Funcia asistentei medicale, de natur a. s asigure ngrijirea pacientului
interdependenta, presupune: numai n raport cu indicaiile
a. actiuni de depistare a tulburrilor de medicului;
ordin fizic, psihic sau social; b. s ajute persoana bolnav s-i
b. aciuni de educaie pentru sntate; recapete sntatea;
c. actiuni de rezolvare a problemelor c. s suplineasc persoana bolnav
psihosociale. pentru satisfacerea nevoilor sale.
9.Elementele de competen pentru 16. n elaborarea unui cadru conceptual
practicarea unor ngrijiri de calitate privind ngrijirile, orientarea nou este
constau n: ctre:
a. cunoaterea unui model de ngrijire a. ngrijiri centrate pe sarcini;
(nursing); b. ngrijiri centrate pe persoana
b. cunotine acumulate i cunoaterea ngrijit;
demersului tiinific; c. ambele.
4
17. Scopul ngrijirilor dup modelul 23. Abilitile asistentei medicale pentru a
conceptual al Virginiei Henderson este: facilita un interviu sunt:
a. pstrarea independenei individului a. capacitatea de a formula ntrebri
n satisfacerea nevoilor sale; inchise sau deschise;
b. suplinirea individului n ceea ce nu b. capacitatea de a evalua obiectiv
poate face singur; observaiile i de a le sintetiza;
c. ambele. c. disponibilitatea de ascultare activ a
18. Nursingul, ca parte integrant a pacientului i de a-l readuce la
sistemelor de sntate cuprinde: subiect;
a. promovarea sntii i prevenirea d. disponibilitatea de a comenta cu
mbolnvirilor; pacientul datele obinute.
b. ngrijirea persoanelor bolnave; 24. Aezai n ordine etapele procesului
c. promovarea sntii, prevenirea de ngrijire:
mbolnvirilor, ngrijirea a. culegerea datelor assesmentul;
persoanelor bolnave fizic i psihic, b. planificarea ngrijirilor;
precum si a persoanelor c. analiza i interpretarea datelor;
handicapate, in orice tip de unitate d. evaluarea rezultatelor;
sanitar. e. implementarea planului.
19. Modelul conceptual al ngrijirilor dup 25. Independena n satisfacerea nevoilor
Virginia Henderson precizeaz: fundamentale e reprezentat de:
a. individul este un tot; a. satisfacerea unei nevoi
b. individul este un tot prezentnd 14 fundamentale prin aciuni proprii;
nevoi fundamentale; b. satisfacerea unei nevoi
c. individul este un tot prezentnd 14 fundamentale cu ajutorul altei
nevoi fundamentale pe care persoane;
trebuie s i le satisfac. c. satisfacerea uneia sau mai multor
20. Clasificarea nivelurilor de dependen nevoi fundamentale prin aciuni
(I-IV) se face n funcie de: proprii n funcie de gradul de
a. punctajul obinut actualiznd cretere i dezvoltare al persoanei.
satisfacerea fiecrei nevoi; 26. Manifestarea de dependen este:
b. durata problemelor actuale; a. semn observabil care permite
c. apariia problemelor poteniale. identificare strii de dependen;
21. Procesul de ngrijire reprezint: b. incapacitatea persoanei de a-si
a. metod care permite acordarea satisface una din nevoile sale
ngrijirilor; fundamentale;
b. un mod tiinific de rezolvare a c. lipsa de cunotine a persoanei
problemelor pacientului pentru a asupra modului n care s-i
rspunde nevoilor sale fizice, satisfac nevoile fundamentale.
psihice sau sociale; 27. Pacientul poate sa prezinte
c. un mod de asigurare n serie a urmtoarele forme de depenten:
ngrijirilor acordate pacientului. a. actual, potenial;
22. Interviul reprezint: b. descrescnd, permanent;
a. forma special de interaciune c. ambele.
verbal; 28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
b. metod de culegere a datelor de:
variabile i stabile; a. factori de ordin fizic, psihologic,
c. instrument de personalizare a social, spiritual ;
ngrijirilor. b. factori legai de insuficiente
cunotine ;
c. ambele.
5
29. Sursele de dificultate de ordin fizic c. enunul manifestrii de dependen.
cuprind : 36.Diagnosticul de ngrijire:
a. toate obstacolele fizice de natura a. orienteaz asistenta spre intervenii
intrinsec; autonome; ine cont de problema
b. toate obstacolele fizice de natura de sntate n sine a pacientului;
extrinsec; b. orienteaz practicianul spre
c. toate obstacolele fizice de natura tratament.
intrinsec sau extrinsec ce 37.Planificarea ingrijirilor, a treia etap a
influeneaz negativ satisfacerea procesului de ingrijire, presupune:
uneia sau mai multor nevoi a. stabilirea unui plan de intervenie;
fundamentale. b. prevederea etapelor i a mijloacelor
30. Sursele de dificultate de ordin social de desfurare;
cuprind problemele generate persoanei n c. prevederea precauiilor care trebuie
raport cu: luate.
a. anturajul su; 38.Pentru fiecare problem de
b. partenerul de via; dependen se pot formula:
c. familia sa; a. un obiectiv;
d. prientenii; b. mai multe obiective;
e. colegii de munc. c. unul sau mai multe obiective.
31.Mijloacele principale cele mai eficace 39.Asistenta care ntocmete planul de
de a obine informaiile dorite despre ngrijire trebuie s se gndeasc la
pacient sunt: intervenii care:
a. observarea pacientului; a. rspund nevoilor specifice ale
b. interviul pacientului; pacientului;
c. consultarea surselor secundare. b. conduc la realizarea obiectivelor;
32.Elementele de evitat n utilizarea c. ambele.
observaiei sunt: 40.Interveniile trebuie s fie:
a. subiectivismul; a. novatoare, personalizate;
b. judeci preconcepute; b. observabile, msurabile
c. rutina i superficialitatea: (evaluabile);
d. lipsa de concentraie i continuitate. c. ambele.
33.Interviul: 41.Realizarea interveniei reiese din
a. este o form de interaciune verbal evaluarea strii pacientului:
ntre asistent i pacient; a. nainte de intervenie;
b. permite depistarea nevoilor b. nainte, n timpul i dup
nesatisfcute ale persoanei; intervenie;
c. este un instrument de personalizare c. dup intervenie.
a ngrijirilor. 42.Fiecare plan de ngrijire va fi completat
34.Dificultatea n analiza i interpretarea cu:
datelor provine din: a. intervenii constante;
a. numarul mare de date culese, b. elemente de supravegheat;
varietatea surselor de informaii; c. intervenii cu rol delegat.
b. caracterul schimbtor al unui 43.n munca sa pentru pacient, asistenta
numr mare de date; trebuie s comunice cu el n multiple
c. subiectivitatea persoanei care circumstane:
culege datele. a. cnd acesta ajunge la spital;
35.Diagnosticul de ngrijire cuprinde: b. cnd se face interviul pentru
a. descrierea procesului patologic; culegerea datelor;
b. enunul problemei de dependen, a c. cnd se execut ngrijirile zilnice.
sursei de dificultate i a
manifestrii de dependen;
6
44.Evaluarea ngrijirilor: c. aduce o apreciere asupra
a. este o condiie absolut a calitii progresului pacientului n raport cu
ngrijirilor; interveniile asistentei medicale.
b. trebuie s se fac cu regularitate, la
diverse intervale;
BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
NTREBARE PAGIN
1 F 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
2 A 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri 33-34
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBRI TIP GRIL
1 a,b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
9 a,b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
7
11 c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
16 b 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 21
20 a 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 23
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri 35
corespunztoare nevoilor fundamentale, L.
Titirc, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72
8
MODULUL 14 : FIINA UMANA I NURSING-UL
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau
cu F fals .
1. Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;

2. Respiraia la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezint accelerarea respiraiei.
4. Cianoza este un semn grav,care arat lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
9
C. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

adulta este: 9. In starile de hipertermie nevoile
a) 14-16 respiratii/min; energetice ale organismului cresc cu:
b) 16-18 respiratii/min; a) 20-30%;
c) 18-22 respiratii /min. b) 13% pentru fiecare grad de
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: temperatura peste 370 C;
a) 21%; c) 10%.
b) 15-16%; 10.Tulburarile de mictiune sunt:
c) 24%. a) poliuria,oliguria,disuria;
3. Hipoxia reprezinta : b) anuria,polachiuria,nicturia;
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria,
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; incontinenta urinara.
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. 11. Incontinenta urinara reprezinta:
4. Respiratia este influentata de postura a) incapacitatea vezicii urinare de a-si
persoanei si este favorizata de: goli continutul;
a) pozitia ortostatica si sezand; b) eliminarea inconstienta,involuntara
b) pozitia sezand si clinostatica; a urinei;
c) pozitia decubit lateral. c) mictiuni incoluntare nocturne.
5. Declansarea hemoptiziei este 12. Hipostenuria reprezinta:
precedata de : a) urina in sange;
a) senzatie de caldura b) urina cu densitate scazuta sub
retrosternala,jena respiratorie; 1010;
b) senzatie de voma; c) urina in cantitate redusa/24h.
c) varsatura. 13. Varsaturile alimentare cu continut
6. Eliminarea sangelui provenind din vechi sunt manifestari de dependenta
arborele bronsic se defineste ca: intalnite in:
a) hematemeza; a) stenoza pilorica;
b) hemoptizie; b) la gravide;
c) hematurie. c) in colecistite.
7. Factorii biologici care influenteaza 14. Vomica reprezinta:
pulsul sunt: a) varsatura cu continut alimentar;
a) varsta, alimentatia,inaltimea b) eliminarea unor colectii de puroi
corporala; sau exsudat din caile respiratorii;
b) emotiile si plansul; c) varsatura fecaloida.
c) varsta. 15. Hemoragiile menstruale prelungite se
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: numesc:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; a) menoragii;
b) se percep doua pulsatii,una b) oligomenoree;
puternica, alta slaba, urmata de pauza; c) hipermenoree.
10
16. Nevoia de somn la persoana adulta c) vitiligo.
sanatoasa este de: 25.Urmatoarele manifestari de
a) 7-9h/24h; dependenta sunt la nivel senzorial,in
b) 12-14h/24h; afara de:
c) 6-8h/24h. a) hipoacuzie,anosmie;
17. Prin masurarea temperaturii in b) paralizie;
cavitatile inchise valorile ei pot creste c) cecitate,hipoestezie.
cu: 26.Afazia este manifestarea comunicarii
a) 0,8- 10C; ineficiente care priveste:
b) 0,5- 0,80C; a) scaderea masei musculare;
c) 0,3- 0,50C. b) tulburarea sensibilitatii pielii;
18. Subfebrilitatea reprezinta: c) incapacitatea de a pronunta
a) scaderea temperaturii corporale cuvintele.
sub 360C; 27. Amnezia reprezinta:
b) mentinerea temperaturii intre 37 si a) tulburarea memoriei;
0
38 C; b) tulburare de gandire;
c) mentinerea temperaturii intre 38 si c) tulburare de perceptie.
390 C. 28. Hemiplegia se defineste ca pierderea
19. Starea de hipotermie este totala a functiei motorii a:
determinata de: a) membrelor inferioare;
a) pierderea excesiva de caldura; b) unei jumatati laterale a corpului;
b) cresterea arderilor din organism; c) unui membru.
c) intensificarea metabolismului. 29. Coma este o pierdere totala sau
20. Pacientul cu hipertermie prezinta: partiala a:
a) tegumente palide; a) constientei;
b) frisoane,piele calda,rosie; b) constientei cu alterarea functiilor
c) ambele. vegetative;
21.Echilibrul intre termogeneza si c) a constientei, mobilitatii
termoliza - homeotermia se realizeaza sensibilitatii cu conservarea celor mai
prinmecanisme fizice: importante functii vegetative.
a) 30. Pacientul cu comunicare ineficienta
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; la nivel afectiv se poate manifesta
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; prin:
c) reducerea proceselor metabolice a) agresivitate, euforia,egocentrism;
din organism. b)fobie,apatie;
22. Factorii biologici care influenteaza c) disartrie,dislalie.
satisfacerea nevoii de a se imbraca si 31. Pacientul care-si satisface autonom
dezbraca sunt: nevoia de recreere prezinta
a) clima, emotiile,cultura,credinta; urmatoarele manifestari de
b) varsta, activitatea,cultura; independenta:
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ a) satisfactie,placere;
23. Functiile pielii sunt: b) destindere, amuzament;
a) de protectie si termoreglare,de c) ambele.
depozit,de excretie; 32.Frecventa respiratiei variaza in functie
b) de absorbtie,de respiratie; de:
c) toate. a) varsta, sex;
24. Alterarea integritatii pielii si b) pozitie,temperatura mediului
mucoaselor se manifesta prin: ambiant;
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc c) starea de veghe sau somn.
are; 33. Dispneea Kussmaul este:
b) alopecie;
11
a) o respiratie in patru timpi, o a) densitatea crescuta a urinei (urina
inspiratie profunda urmata de o concentrata);
scurta pauza si o expiratie scurta, b) densitate mica a urinei (urina
zgomotoasa, dupa care urmeaza o diluata);
alta pauza scurta; c) urina cu densitate mica ce se
b) o respiratie accelerata; mentine in permanenta la aceleasi
c) o perturbare ritmica si periodica a valori, indiferent de regimul
respiratiei. alimentar.
34. Dispneea Cheyne- Stockes este: 42. Ischiuria reprezinta:
a) o respiratie accelerata; a) incapacitatea vezicii urinare de a-
b) o perturbare ritmica si periodica a si elimina continutul;
respiratiei; b) eliminarea urinei cu durere si cu
c) o respiratie cu amplitudini mare greutate;
crescande pana la maximum si apoi c) senzatie de mictiune frecventa.
scazand pana la apnee, ce dureaza 43. Deformarile coloanei vertebrale se
10-20 secunde. pot manifesta astfel:
35. In obstructia cailor respiratorii a) cifoza,lordoza,scolioza;
pacientul prezinta urmatoarele b) lordoza,genu varum;
manifestari de dependenta, cu c) cifoza,lordoza.
exceptia: 44. Obiectivele asistentei medicale in
a) respiratie dificila pe nas; ingrijirea pacientului care
b) secretii nazale abundente; expectoreaza urmaresc:
c) respiratie ritmica. a) pacientul sa nu devina sursa de
36. Pulsul este influentat de urmatorii infectie nosocomiala:
factori biologici, cu exceptia: b) pacientul sa aiba caile respiratorii
a) varsta; permeabile;
b) emotiile; c) pacientul sa beneficieze de
c) inaltimea corporala. microclimat optim.
37. Factorii care determina tensiunea 45. Pacientul care satisface nevoia de
arteriala sunt; recreere prezinta ca manifestari de
a) debitul cardiac; independenta :
b) forta de contractie a inimii; a) destindere,satisfactie ;
c) elasticitatea si calibrul vaselor. b) plictiseala ;
38. Factorii biologici care influenteaza TA c) placere,amuzament.
sunt urmatorii, cu exceptia: 46.La adult temperatura normala a
a) varsta; corpului masurata in axila este :
b) activitatea; a) 36,1- 37,80 C;
c) climatul. b) 36- 370 C;
39. Valoarea normala a TA la adult este: c) 36,3- 36,50 C
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; 47.Temperatura cea mai crescuta a
b) peste 150max;peste 90mm Hg corpului se inregistreaza:
min; a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
40. Urmatoarele manifestari de c) seara intre orele 20.00-23.00.
dependenta reprezinta tulburari de 48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
emisie urinara, cu exceptia: nascut , se pot folosi:
a) polakiuria; a) termoforul;
b) disuria; b) paturile calde;
c) hematuria. c) impachetari cu parafina.
41. Izostenuria reprezinta: 49. In planul de nursing al bolnavului cu
hipertermie,se va evalua zilnic;
12
a) temperatura corporala; c) incapacitatea de a pronunta
b) scaunul; cuvintele.
c) aspectul tegumentelor. 55. Enurezisul este:
50. Anxietatea reprezinta: a) pierdere de urina in timpul noptii;
a) stare de neliniste, disconfort; b) pierderea involuntara de urina in
b) stare de incetinire a gandirii; timpul noptii la copii peste 3 ani;
c) pierderea memoriei. c) inversarea raportului dintre
51.Bolnavul care comunica ineficient la numarul mictiunilor emise ziua fata
nivel afectiv prezinta: de cele emise noaptea.
a) agresivitate; 56. Hipostenuria reprezinta densitatea
b) atitudine receptiva si de incredere urinei:
in alte persoane; a) normala;
c) fobie. b) crescuta;
52.Paraplegia se defineste ca pierderea c) scazuta.
totala a fortei musculare motorii: 57. Anuria reprezinta:
a) a jumatatii drepte a corpului; a) absenta urinei in vezica;
b) a membrelor inferioare; b) scaderea cantitatii de urina;
c) a unui singur membru. c) eliminarea urinei cu dificultate.
53. Manifestarile de independenta 58. Poliuria reprezinta:
privind comunicarea pacientului a) mictiuni frecvente in cantitati mici;
sunt: b) eliminarea unei cantitati mai mari
a) expresia nonverbala; de 2500ml;
b) functionarea normala a organelor c) sete exagerata.
de simt; 59. Vomica este:
c) reactiile afective in exces. a) varsatura alimentara;
54. Frustrarea reprezinta: b) senzatie de varsatura;
a) de sensibilitate a pielii; c) eliminarea unei colectii masive de
b) conditia de individ refuzat sau a-si puroi,sau exsudat din caile
refuza satisfacerea unei nevoi; respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING

TESTUL I- ADEVRAT/FALS
NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
13
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
14
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
15
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII
TESTUL I
cu F fals .
1. EKG, exploreaz activitatea bioelectronic produs de inim i vase.
2. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Splarea minilor este cea mai important procedur pentru prevenirea infeciilor.
7. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure
dup utilizare
8. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de
contactul cu un nou pacient, iar minile splate.
9. Riscul contactrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
10.Fr o curire adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
12. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
13. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
14. Presiunea venoas msurat periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesit o pregtire sumar n
dimineaa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecie urinar.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
16
18 . Msurarea temperaturii bazele (msurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se msoar cavitatea uterin.
20. n vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregtit cu o spltur vaginal.
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Sondajul traheo-bronic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaii
brbai
3 Sondajul duodenal C crearea unei ci false
4 Sondajul gastric D nfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greuri,vrsturi
D. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E 17 rapid al medicamentelor
Efectul
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
TESTUL III
1. Infecia se definete astfel: c) ultrasunetele.

a) reacia local sau general 9.ncrctura casoletelor introduse n
rezultat din ptrunderea i autoclav este important pentru a obine o
multiplicarea agentului microbian n sterilizare eficient:
organism; a) nu depete 120 g/dm3;
b) reacia local determinat de b) este de 150 g/dm3;
ptrunderea microbului n organism; c) este de 175 g/dm3.
c) boala rezultat ca urmare a 10.Dezinfecia este operaia:
ptrunderii microbului n organism a) de distrugere a agenilor infecioi
2. Sterilizarea ca metod de prevenire a de pe tegumente, mucoase, obiecte i
infeciilor reprezint: din ncperi;
a) totalitatea procedeelor prin care b) de distrugere a paraziilor de pe
sunt distruse toate formele de obiecte;
existen a microorganismelor; c) de distrugere a insectelor
b) totalitatea procedeelor prin care transmitoare de microbi.
sunt distruse toate formele de 11. Ortopneea se definete ca o:
existen a microorganismelor, de la a) expectoraie seroas;
suprafaa sau profunzimea unui b) respiraie in poziie vertical a
obiect; corpului;
c) totalitatea procedeelor de c) respiraie in poziie orizontal a
distrugere a microbilor din mediul corpului
nconjurtor. 12.Splarea de decontaminare a minilor
3. Care din urmtorii termeni poate fi se face astfel:
definit ca absena tuturor microbilor? a) splare cu ap i spun;
a) steril; b) splare cu ap, spun, fiecare cu
b) curat; periu, uscare i aplicare de alcool 2x5
c) dezinfectat. ml;
4. Mnuile din cauciuc se sterilizeaz n c) splare cu ap, spun, frecare cu
vederea folosirii pentru o intervenie periua, uscare.
chirurgical astfel: 13. Drenajul postural inseamn:
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; a) eliminarea secreiilor bronice prin
b) poupinel, 60 min-180C; tuse;
c) autoclav 30 min-1,5 atm. b) utilizarea gravitaiei pentru
5. Materialul moale pentru efectuarea drenarea secreiilor de la nivel pulmonar;
pansamentului se sterilizeaz astfel: c) o incizie la care se aplic un tub
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; de dren.
b) poupinel 60 min-180C; 14. Dezinfecia termometrelor se face prin
c) autoclav 30 min-1,5 atm. submerjarea lor n soluie de:
6.Pentru manevrarea materialelor i a) cloramin 5-10 g
instrumentelor sterile se poate utiliza: b) alcool 70
a) mna acoperit cu mnua steril; c) bromocet 1 g
b) mna splat cu ap i spun; 15. Poziia bolnavului pentru tracocentez
c) pensa de servit. este:
7.n urma controlului umiditii materialelor a) ezand cu trunchiul semiflectat,
sterilizate la autoclav s-a nregistrat: braele pe coapse;
a) 5% umiditate; b) ezand cu braul ridicat deasupra
b) 10% umiditate; cefei pan la urechea opus de
c) 50% umiditate; partea unde se practic puncia;
care este umiditatea admis? c) ezand cu braele pe lang corp.
8. Sterilizarea prin metode fizice 16.Pentru manevrarea unor soluii
utilizeaz: dezinfectante, personalul medical
a) cldura,radiaiilegamma; respect msurile de protecia muncii:
b) radiaiile ultrascurte; a) utilizarea mnuilor de cauciuc;
b) utilizarea mtilor de protecie; b) nepare pe faa plantar a
c) utilizarea ochelarilor de protecie. halucelui;
17.Pentru eficiena utilizrii soluiei de var c) puncie venoas.
cloros se are n vedere: 25. Odat cu varsta, eficacitatea
a) preparare zilnic; mecanismelor de termoreglare
b) depozitare n recipiente din metal; diminueaza.
c) depozitare n recipiente nchise la In jurul crei valori se situeaz
culoare din material plastic. temperatura normal la o persoan
18.Dezinsecia reprezint: varstnic:
a) distrugerea insectelor; a) 36C;
b) distrugerea insectelor care pot b) 37,4C;
transmite boli infecioase; c) 35,1C.
c) distrugerea pduchilor. 26.Recoltarea sngelui pentru examenele
19.Circuitele funcionale n unitile biochimice se face prin:
sanitare respect urmtoarele elemente: a) puncie venoas - dimineaa,
a) circuitul aseptic indic sensul de bolnavul fiind ,. jeune1';
circulaie pentru protecia mpotriva b) nepare n pulpa degetului;
infeciilor; c) ambele.
b) circuitul septic asigur condiii de 27.Recoltarea sngelui pentru examene
protecie mpotriva infeciilor; bacteriologice se face:
c) ntre circuitul septic i cel aseptic a) cnd se suspecteaz o
funcioneaz principiul neseparrii bacteriemie;
circuitelor. b) cnd se suspecteaz o septicemie;
20.Infeciile intraspitaliceti se definesc c) ori de cte ori pacientul are febr.
astfel: 28.Recoltarea exsudatului faringian se
a) mbolnviri de natur infecioas face pentru:
contractate n spital; a) depistarea purttorilor sntoi de
b) mbolnviri de natur infecioas germeni;
care se manifest dup externarea b) depistarea germenilor patogeni de
pacientului la nivelul faringelui;
c) mbolnviri de natur infecioas c) depistarea unor afeciuni digestive.
contractate n spital i care se 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
manifest n timpul internrii sau dup avem nevoie de urmtoarele materiale cu
externare. excepia:
21. Sunt expui mai frecvent infeciilor a) eprubet cu tampon faringian sau
nosocomiale: ans de platin:
a) pacienii vrstnici, tarai; b) spatul lingual;
b) pacienii supui manevrelor c) sering i ace de unic folosin.
invazive; 30.Recoltarea urinei pentru urocultur se
c) pacienii internai de urgen n face:
spital. a) la jumtatea miciunii;
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: b) prin sondaj vezical;
a) etiologic; c) din urina colectat timp de 24 h.
b) simptomatic; 31.Recoltarea urinei pentru urocultur se
c) de urgen face:
23. Cand calea natural eficient in a) nainte de administrarea
administrarea alimentelor nu poate fi antibioticelor;
folosit pentru bolnavul chirurgical, cel b) concomitent cu administrarea
puin in primele zile postoperator, putem antibioticelor;
folosi urmtoarele ci: c) ambele.
a) gastrostomia;
b) calea intravenoas;
c) sonda nazogastric sau 32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
nazojejunal. avem nevoie de:
24. Recoltarea sngelui capilar pentru a) sonda gastric Faucher;
examenul hematologic se face prin: b) sonda duodenal Einhorn;
a) nepare n pulpa degetului: c) sonda Metras.
33. Trebuie s efectuezi un exudat b) arat sensibilitatea microbilor fa
faringian pacientului D., de 3 ani; cu de antibioticul respectiv;
portamponul steril tergi: c) nu arat decat creterea
a) amigdalele; germenilor.
b) orofaringele; 42.Pentru pregtirea copiilor in vederea
c) valul palatin. explorrii radiologice a colonului se
34.Sondajul duodenal efectuat n scop efectueaz:
terapeutic se face pentru: a) clism evacuatoare;
a) drenarea cilor biliare; b) pauz alimentar de 12 ore;
b) alimentaie artificial; c) administrare de purgative.
c) evidenierea unor boli parazitare 43. Pentru ca msurarea pulsului s duc
ale duodenului sau cilor biliare. la valori corecte, pacientul se va afla:
35.Pentru drenarea cilor biliare prin tubaj a) in decubit dorsal;
duodenal pacientul este aezat n poziie: b) in repaus fizic i psihic timp de 5-
a) decubit dorsal; 10 minute;
b) decubit lateral stg; c) in cadrul intim, alturi de familie.
c) decubit lateral dr. 44. Indicai tehnica corect a recoltrii
36.Sondajul vezical efectuat n scop sputei pentru examinri bacteriologice i
explorator se face pentru: antibiogram:
a) recoltarea unei cantiti de urin a) pacientul va respira adanc, va tui
pentru examenul de laborator; i expectora intr-un recipient steril, oferit;
b) depistarea unor modificri b) pacientul va tui i expectora intr-o
patologice ale uretrei i vezicii urinare; tvi renal;
c) evacuarea coninutului c) in cursul zilei va bea lichide multe
(cnd aceasta nu se face spontan). i sputa va fi recoltat inainte de culcare.
37.Complicaiile imediate ale sondajului 45. Efectuarea punciei pleurale
vezical sunt: exploratorie poate determina urmtoarele
a) lezarea traumatic a mucoasei accidente vitale:
uretrale: a) tromboflebit profund a
b) crearea unei ci false prin forarea membrelor superioare;
sondei; b) stop cardio-respirator reflex;
c) boli infecioase, prin introducerea c) riz de astm bronic;
germenilor patogeni prin manevre i d) anurie.
instrumente nesterile. 46. Dup ce ai obiectivat hemoptizia, ce
38.Spltura gastric este indicat n: explorri considerai utile i imediate:
a) intoxicaii alimentare sau cu a) radiografie baritat gastro-
substane toxice; duodenal pentru excluderea unei
b) pregtirea preoperatorie n cauze digestive;
interveniile de urgen; b) radiografie toraco-pulmonar;
c) ulcer gastric n perioada dureroas. c) determinarea grupei sanguine, TC,
39.Spltura gastric este contraindicat TS, pentru o eventual intervenie
n: chirurgical;
a) intoxicaii cu substane caustice; d) citologia sputei.
b) hepatite cronice, varice esofagiene; 47. Pacientului i se prescrie drenaj
c) staza gastric nsoit de procese postural. Scopul este s:
fermentative. a) creasc aportul sanghin la plmani;
40.Efectuarea clismelor n scop evacuator b) intreasc musculatura
se face pentru: respiratorie;
a) evacuarea coninutului intestinului c) indeprteze lichidele din activitatea
gros; pleural;
b) pregtirea pentru intervenii d) indeprteze secreiile acumulate in
chirurgicale asupra rectului; arborele respirator
c) pregtirea pacientului pentru 48. Valorile normale ale pulsului la copilul
alimentare sau hidratare. de 5 ani pot fi intre:
41.Antibiograma este metoda de laborator a) 120-140/min.;
care: b) 80-100/min.;
a) determin prezena microbilor; c) 90-100/min.
49. Dup efectuarea punciei, venoase b) pun cateva picturi de ap
supravegherea bolnavului presupune cu distilat periodic in tub;
excepia: c) acopere deschiderea traheostomiei
a) urmrirea locului punciei, mai ales cu o compres umezit cu ser fiziologic.
dac bolnavul este sub tratament 58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
anticoagulant; urmtoarele, cu excepia:
b) compresie eficient de minim 5 a) distensiei abdominal prin
minute, la locul punciei; ptrunderea gazului prin esofag;
c)hrnirea imediat a bolnavului. b) emfizemului subcutanat prin
50.Prin injecia subcutanat se pot infiltrarea gazului la baza gtului
introduce n organism: datorit fisurrii mucoasei;
a) substane medicamentoase c) emboliei gazoas.
izotonice lichide nedureroase; 59. Cortizonul se administreaz la
b) substane medicamentoase nceput:
hipertonice; a) n doze mari, scznd apoi
c) substane medicamentoase cantitatea pn la doza minim de
uleioase. intreinere;
51.Locurile de elecie ale injeciei b) n doze mici, care cresc treptat,
subcutanate sunt: pn la doza maxim;
a) faa extern a braului; c) aceeai doz, pn la sfritul
b) faa supero-extern a coapsei; tratamentului.
c) regiunea deltoidian. 60.n timpul tratamentului cu cortizon,
52.Prin injecia intramuscular se pot regimul alimentar va fi:
introduce n organism: a) desodat;
a) soluii izotonice; b) hipersodat;
b) soluii hipertonice; c) normosodat.
c) soluii uleioase. 61. Prin care din urmtoarele investigaii
53.Locurile de elecie ale injeciei de laborator se poate pune in eviden
intramusculare sunt: trichomonas vaginalis:
a) regiunea supero-extern fesier; a) frotiu;
b) faa extern a coapsei, treimea b) leucograma;
mijlocie; c) R.B.W.
c) regiunea subclavicular. 62.Paracenteza abdominal reprezint:
54.Pe cale intravenoas se pot introduce a) ptrunderea cu ajutorul unui trocar
n organism: n cavitatea peritoneal;
a) substane izotonice; b) ptrunderea cu un ac n cavitatea
b) substane hipertonice; pleural;
c) substane uleioase. c) ptrunderea cu un ac ntr-un organ
55.Accidentele injeciei subcutanate parenchimatos.
sunt urmtoarele, cu excepia: 63.Paracenteza abdominal
a) durere violent prin lezarea unei seefectueaz:
terminaii nervoase; a) n fosa iliac stng, linia Monroe -
b) hematom prin perforarea unui vas; Richter;
c) flebalgia. b) n fosa iliac dreapt;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
56.Accidentele injeciei intramusculare simfiza pubian.
sunt: 64.Toracocenteza reprezint puncia:
a) durere vie prin atingerea nervului a) cavitii peritoneale;
sciatic; b) cavitii pericardice;
b) paralizie prin neparea unui vas; c) cavitii pleurale.
c) embolie prin introducerea 65. Examenul endoscopic al mucoasei
accidental ntr-un vas de snge a vaginale se face prin:
unei substane uleioase. a) salpingografie;
57. Pentru evitarea uscrii i formrii b) colposcopie;
crustelor de mucus in tubul de c) gastroscopie;
traheostomie este important s se: 66.Toracocenteza efectuat n scop
a) umecteze aerul respirat de bolnav; terapeutic se face pentru:
a) evacuarea unei colecii de lichid 76.Locul punciei osoase este:
pleural; a) sternul;
b) introducerea unor medicamente n b) creasta iliac;
cavitatea pleural; c) tibia, calcaneul.
c) stabilirea prezenei unei colecii de 77.Accidentele punciei osoase sunt
lichid pleural. urmtoarele, cu excepia:
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau a) hemoragie i hematom;
transsudat) se determin prin reaciile: b) perforarea lamei posterioare a
a) Pandy; sternului;
b) Rivalta; c) edem pulmonar acut.
c) Nonne-Apelt. 78. Studiul funciei renale de meninere a
68.Accidentele toracocentezei sunt echilibrului acido-bazic se face prin:
urmtoarele, cu excepia: a) determinarea pH-ului sanguin;
a) lipotimiei i colapsului; b) determinarea punctului crioscopic al
b) hematemezei; plasmei;
c) pneumotoraxului. c) determinarea rezervei alcaline.
69.Puncia pericardica se efectueaz n 79.Pentru efectuarea punciei renale,
scop terapeutic pentru: pacientul se aeaz n poziie:
a) stabilirea naturii lichidului; a) decubit lateral stng;
b) evacuarea lichidului acumulat; b) decubit ventral cu o pern tare
c) introducerea substanelor aezat sub abdomen;
medicamentoase. c) decubit lateral drept.
70.Accidentele punciei pericardice sunt 80.Dup punctia hepatic, pacientul se
urmtoarele, cu excepia: aeaz n poziia:
a) ptrunderii acului n miocard; a) decubit lateral dr;
b) ocului pericardic; b) decubit lateral stg;
c) edemului pulmonar acut. c) decubit dorsal.
81.Punctia rahidian se execut n scop
71.Puncia articular este indicat n: terapeutic pentru:
a) artrite acute i cronice, a) decomprimarea n cursul sindromului
serofibrinoase i purulente; de HIC;
b) hemartroza; b) introducerea de substane
c) coxartroza. medicamentoase, anestezice;
72.Dup puncia articular se recomand: c) recoltarea LCR i executarea
a) mobilizarea ct mai precoce a mielografiilor.
articulaiei puncionate; 82.Pentru efectuarea punciei rahidiene, n
b) imobilizarea articulaiei n poziie funcie de starea general, pacientul se
fiziologic timp de dou-trei zile; aeaz n poziie:
c) nu necesit ngrijire special. a) spate de pisic;
73.Pentru efectuarea reaciei Rivalta, sunt b) coco de puc;
necesare urmtoarele materiale, cu c) pleurostotonus.
excepia: 83.Accidentele punciei rahidiene sunt:
a) pahar conic, ap distilat; a) ameeli, tulburri vizuale, cefalee,
b) lichid pleural extras prin puncie; grea, vrsturi;
c) hrtie de turnesol. b) contractarea feei, gtului sau a
74.Apariia papulei cu aspect de coaj unuia din membre;
de portocal " este caracteristic pentru c) paralizie prin atingerea nervului
injecia: sciatic.
a) intravenoas; 84.Pentru puncia vezicii urinare, pacientul
b) subcutanat; este aezat n poziie:
c) intradermic. a) decubit lateral drept;
75. Pe care din urmtoarele ci de b) decubit lateral stng;
administrare a medicamentelor, absorbia c) decubit dorsal, cu o pern tare sub
se face cel mai puin: bazin.
a) calea intravenoas; 85.Accidentele punciei vezicii urinare
b) calea intramuscular; sunt:
c) calea oral. a) puncie negativ;
b) hemoragie intravezical; b) manusi sterile
c) hematemeza. c) manusile nu sunt necesare
86.Antibioticele sunt: 94.Stabilirea necesitilor hidrice i
a) substane organice provenite din minerale ale organismului se face prin:
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, a) stabilirea felului deshidratrii;
bacterii); b) simptomatologia deshidratrii;
b) substane obinute prin sintez, c) investigaii de laborator.
avnd proprieti bacteriostatice, 95.Volumul deficitar de fluid -
bactericide sau antimicotice; deshidratarea - se datoreaz:
c) ambele. a) pierderilor excesive (vrsturi,
87. Pacientului i se prescrie drenaj aspiraie, diaforez, diuretice);
pleurall. Scopul este s: b) micrii fluidului (acumulare
a) creasc aportul sanghin la plmani; anormal de fluid n diferite zone ale
b) intreasc musculatura organismului (ascit, edem periferic);
respiratorie; c) ambele.
c) indeprteze lichidele din cavitatea 96. Cand un medicament prezint o
pleural; modificare de aspect, culoare, miros,
d) indeprteze secreiile acumulate in asistenta medical trebuie s tie c:
arborele respirator. a) acest lucru se va intampla frecvent
88. Examinri pentru evidenierea cu unele medicamente i este un fapt
calculilor renali sunt: lipsit de importan;
a) urografia i echografia; b) medicamentele se administreaz
b) laparoscopia i sumarul de urin; dar se consemneaz in foaia de
c) colecistocolangiografia i observaie c era modificat;
endoscopia. c) medicamentul nu trebuie
89. Pentru examinare EEG: administrat ci returnat farmaciei in
a) pacientul va fi sedat; schimbul unuia corespunztor calitativ
b) pacientul trebuie s fie cu scalpul 97. In care din urmtoarele situaii injecia
curat; intradermic se efectueaz in scop de
c) poziia pacientului va fi in diagnostic:
ortostatism a) infiltraia intradermic cu
novocain;
90.Hidratarea i mineralizarea b) I.D.R. ;
organismului are drept scop: c) desensibilizare in reacii
a) administrarea medicamentelor la 98. Printre metodele de evaluare morfo-
care se urmrete un efect prelungit; funcional a sangelui i a organelor
b) depurativ - dilund i favoriznd hemato-formatoare se afl:
excreia din organism a produilor toxici; a) numrarea leucocitelor i stabilirea
c) completarea proteinelor sau altor formulei leucocitare;
componente sanguine. b) numrarea hematiilor;
91. Poziia pacientului pentru puncia c) stabilirea valorilor hemoglobinei.
lombar este: 99. La atingerea nervului sciatic, tradus
a) decubit lateral; prin durere violent:
b) ezand; a) se retrage acul;
c) copii sunt inui pe genunchii b) se alege alt loc de injectat;
asistentei medicale. c) se continu injectarea
92. Dup puncia lombar pacientul are 100.Prin introducerea accidental de aer
voie: intr-un vas de sange se produce:
a) s se mobilizeze dup 15 minute a) embolie gazoas;
de repaus; b) hematom;
b) nu are voie s se mobilizeze c) paralizie.
aproximativ 24 h; 101.Explorarea organelor hemato-
c) s fumeze i s consume buturi formatoare se poate realiza prin :
alcoolice a)punctie osoasa
93. Asistenta medical ofera medicului b) punctie splenica
pentru efectuarea punctiei c) scintigrama hepatica si splenica
a) manusi de unica folosinta nesterile 102. Audiograma se efectueaz cu:
a) vocea optit la diferite distane; a) ieirea acului din ven;
b) diapazonul; b) perforarea venei;
c) audiometrul. c) embolia pulmonar cu cheaguri.
103. Pentru determinarea grupelor 110.Alimentaia pacientului trebuie s
sanguine n sistemul OAB i Rh este respecte urmtoarele principii, cu
necesar ca: excepia:
a) determinarea s se fac prin a) nlocuirea cheltuielilor energetice
ambele metode (Beth - Vincent i de baz ale organismului;
Simonin); b) favorizarea procesului de
b) determinarea s se fac de doi vindecare prin cruarea organelor bolnave;
tehnicieni; c) satisfacerea n exclusivitate a
c) s se foloseasc dou serii de preferinelor alimentare ale pacientului.
seruri test. 111.Regimurile dietetice urmresc:
104.Efectuarea probelor de compatibilitate a) punerea n repaus i cruarea unor
trasfuzional are drept scop: organe, aparate i sisteme;
a) reducerea la minimum a riscurilor b) echilibrul unor funcii deficitare sau
accidentelor imunologice; exagerate ale organismului;
b) evitarea hemolizei intravasculare c) ndeprtarea unor produse
acute; patologice de pe pereii intestinali.
c) asigurarea c pacientul 112. Debitul O2 ce se administreaz prin
beneficiaz de transfuzia pe care o sond endonazal la un pacient cu
primete. hipoxie moderat este de:
105.Incompatibilitatea transfuzional se a) 6- 8 l/min.;
previne prin urmtoarele msuri: b) 3- 6 l/min.;
a) determinarea grupei n sistemul c) 6-10 l/min.
OAB i Rh la primitor; 113. Dup efectuarea punciei venoase
b) alegerea unui snge de donator supravegherea bolnavului presupune in
izogrup OAB i Rh; ordine:
c) executarea probelor de a) urmrirea locului punciei, mai ales
compatibilitate direct (Jeanbereau) i dac bolnavul este sub tratament
biologic Oelecker. anticoagulant;
106.Prin transfuzie nelegem: b) compresie eficient de minim 5
a) administrarea sngelui direct de la minute, la locul punciei;
donator la primitor; c) hrnirea imediat a bolnavului.
b) administrarea de la donator la 114.Alimentarea activ la pat se face
primitor dup o faz intermediar de aeznd pacientul n poziie:
conservare a sngelui; a) decubit lateral dr;
c) ambele. b) decubit lateral stg;
107.Transfuzia de snge are drept scop: c) decubit dorsal.
a) restabilirea masei sanguine i 115.Reuita unei investigaii radiologice a
asigurarea numrului de globule roii tubului digestiv cu administrarea unei
necesare transportului oxigenului n substane de contrast impune in prealabil:
caz de hemoragii, anemii, stri de a) nimic deosebit;
oc; b) o evacuare complet a tubului
b) stimularea hematopoezei; digestiv;
c) corectarea imunodeficienelor. c) un regim alimentar lacto-fainos
108.Accidentele transfuziei sunt: 116. n testul Addler se determin
a) incompatibilitatea de grup n prezena:
sistemul OAB, manifestat sub forma a) unor hematii si leucocite de tip
ocului hemolitic; special;
b) transfuzarea unui snge alterat, b) unei hemoragii microscopice in
infectat cu germeni viruleni care diagnosticul hemoragiei digestive;
provoac frisoane puternice c) leucocitelor la nivelul tractului
c) hemoliz intravascular prin digestive.
transfuzarea sngelui nenclzit. 117. Ritmul circadian reprezint:
109.Incidentele transfuziei sunt a) ritmul zilnic al proceselor biologice
urmtoarele cu excepia: din organism;
b) ritmul aproximativ al funciilor a) sonda vezicala;
vitale; b) sonda gastric i duodenal steril
c) modificrile ritmice ale circulaiei - de unic folosin;
sanguine. c) pensa hemostatic
118.Un bolnav n repaus absolut la pat 128.Calitile pulsului depind de:
necesit: a) frecvena i ritmicitatea inimii;
a) 25 cal./kg corp/24 h; b) debitul sistolic;
b) 30 cal./kg corp/24 h; c) elasticitatea i presiunea arterial.
c) 35 cal./kg corp/24 h. 129.Pulsul de poate msura manual
119.Alimentarea artificial prin sond (digital) la:
gastric se face la bolnavii: a) artera radial, cubital;
a) incontieni; b) artera carotid;
b) cu stricturi esofagiene; c) vena jugular.
c) intoxicai cu substane caustice. 130.Modificrile de frecven ale pulsului
120.Corectarea deficitului de sodiu se va sunt urmtoarele, cu excepia:
face cu : a) tahicardie;
a) ser fiziologic b) bradicardie;
b) ser glucozat c) puls filiform.
c) solutie Ringer 131. In spalatura gastrica la extremitatea
121.Temperatura se msoar n: libera a sondei se aseaza o :
a) caviti seminchise (axil, plic a) seringa de 2 ml
inghinal, cavitatea bucal); b) seringa de 20 ml
b) caviti nchise (rect, vagin); c) palnia
c) ambele. 132. Care din urmatoarele analize ale
122.Hiperpirexia reprezint: sangelui sunt examene biochimice :
a) temperatura corpului peste 40-41 a) hemoleucograma
C; b) grupul sanguine
b) temperatura corpului ntre 39-40C; c) ureea sanguine
c) temperatura corpului ntre 37-38C. d) creatinina
123. Prin examenul macroscopic al e) bilirubina
materiilor fecale se pot aprecia: 133. Poziia bolnavului pentru
a) cantitatea, forma, culoarea, toracocentez este:
mirosul; a) ezand cu trunchiul semiflectat,
b) prezena resturilor alimentare braele pe coapse;
nedigerate; b) ezand cu braul ridicat deasupra
c) prezena produselor patologice cefei pan la urechea opus de
puroi, sange, parazii. partea unde se practic puncia;
124. Pentru msurarea temperaturii n c) ezand cu braele pe lang corp.
cavitatea bucal termometrul se menine: 134. Pentru efectuarea testului Addis-
a) 3 min; Hamburger se recolteaz urin:
b) 5 min; a) din 24-48 h;
c)10 min. b) dup 180 minute de la prima
125. Spalatura auriculara pentru dopul de miciune de diminea;
cerumen se efectueaza cu solutie de : c) dup ingestia a 1,5-2 1 de lichide.
a) rivanol 1% 135. Urina pentru efectuarea unui examen
b) alcool 70 grade bacteriologic se recolteaz:
c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20 a) in condiii sterile, in recipient
126.Pentru evaluarea corect a frecvenei special;
respiraiei: b) un eantion din cantitatea eliminat
a) se anun pacientul i se linitete in 12 ore;
din punct de vedere psihic; c) numai dup administrarea a 2 l de
b) se prefer perioada de somn ceai
(pentru msurare - observare); 136. Asistenta medical il programeaz
c) nu se anun pacientul. pe pacient la un examen prin care medicul
127. Printre materialele necesare va vizualiza interiorul bronhiilor i a
efecturii sondajelor gastro-duodenale se traheei. Acest examen se numete:
afl: a) bronhografie;
b) bronhoscopie; c) s-i interzic alimentaia i
c) cistoscopie. hidratarea pan cand se va restabili
137. Inainte de bronhoscopie, se reflexul de deglutiie.
efectueaz o anestezie local. Cand au 138. Cea mai bun metod de msurare a
revenit la salon dup examinare, cel mai tensiunii arteriale este:
important lucru pe care asistenta il are in a) la ambele brae, dup ce bolnavul
vedere este: a stat in clinostatism 5 min i
a) s realizeze faptul c pacientul nu ortostatism cel puin 1 min;
va fi capabil s vorbeasc cateva zile; b) la ambele brae stand in decubit
b) s-i efectueze splaturi in gat in dorsal;
scopul prevenirii hemoragiei; c) la ambele brae imediat dup ce a
luat poziia de decubit i imediat dup
ce a luat poziia in ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING I INVESTIGAII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
nursing
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
nursing
25 a
26 c 35
27 a,b 35
28 a,b 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
nursing
63 a,c idem 39
64 c idem 40
nursing
67 b 40
68 b 40
69 b,c 40
70 c 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
77 c 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
80 a 42
81 a,b 42
nursing
83 a,b 42
84 c 42
85 a,b 42
86 c 42
nursing
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
nursing
95 c 43
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
nursing
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
113 n ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
nursing
118 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
124 b - 1150 de teste nursing 47
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
MODULUL 17- PROTECIA I SECURITATEA N MUNC
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu Asau cu F
fals
1. Asepsia nseamn ndeprtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metod profilactic.
3. Splarea chirurgical (mini + antebrae) dureaz 15 minute.
4. Dup splare, minile se vor ine n jos pentru ca apa s se scurg spre degete.
5. Defectele n sterilizarea instrumentelor chirurgicale determin supuraii postoperatorii.
6. Instrumentele tioase se sterilizeaz la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant i este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlriei este cel prin cldur uscat.
9. Splarea minilor este cea mai important metod pentru prevenirea infeciilor.
10. Acele i instrumentele ascuite trebuie depozitate n containere dure dup utilizare.
11. Dup execuia unei proceduri mnuile vor fi aruncate nainte de contactul cu un nou pacient,
iar minile splate.
12. Riscul contractrii unei infecii nosocomiale este acelai pentru toi pacienii internai.
13. Fr o curenie adecvat instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacieni nu constituie surs de infecie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, cmpuri, halate,
mti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultur, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticl
raze gamma

1 Alcoolul 70 A n contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are aciune bactericid puternic
3 Apa oxigenat C se mai numete soluie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplic pe plgi
5 Cloramina soluie E se utilizeaz cu predilecie n pansamentele
umede
TESTUL III
1.Antisepsia este: b) 133 si 2 atm la autoclav, in mediu de
a)o metoda profilactica de lupta impotriva vapori
infectiilor c) 180 si 2 atm la pupinel
b)o metoda curativa de lupta impotriva 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
infectiilor autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
c) o metoda de indepartare si distrugere a a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
microbilor de pe obiecte, din incaperi b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
2.Sterilizarea urmareste: instrumente
a) dezinfectarea instrumentelor c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
chirurgicale, a bailor, plostilor 11.Ce importan are splarea minilor n
b) profilaxia infectiilor plagilor prevenirea infeciilor cu cale de transmitere
c) distrugerea germenilor, inclusiv a sanguin:
formelor sporulate si a virusurilor. a) nu prezint importan n prevenirea
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: infeciilor cu transmitere sanguin;
a) prin caldura umeda b) uneori este singurul mod de prevenire
b) prin caldura uscata a contaminrii i diseminrii agenilor
c) prin mijloace chimice
microbieni;
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se
c) cel mai important mod de prevenire a
va face la temperatura de:
contaminrii i diseminrii agenilor
a) 128 C
b) 180 C microbieni.
c) 100 C 12.n cazul expunerii profesionale cu produse
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor patologice (inoculare percutan, neptur,
metatice supuse fierberii: tietur) ce atitudine luai?
a) acestea se pun la fiert in apa rece a) stimularea sngerrii locale;
b) acestea se mentin in apa pana ce se b) cltirea cu ap;
raceste c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat splarea cu ap i spun sau
de sodium detergent.
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in 13.Incidena infeciilor nosocomiale este
concentratie de: crescut n serviciile:
a) 1-2% a) nou-nscui;
b) 5-6% b) terapie intensiv;
c) 10% c) endocrinologie.
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt 14.Obiectivele permanente n prevenirea
urmatoarele, cu exceptia: infeciilor nosocomiale sunt:
a) poate produce arsuri chimice a) alegerea procedurilor de investigaie i
b) este un foarte bun antiseptic al tratament cu risc minim de infecie;
campului operator (al pielii) b) msuri de igien spitaliceasc;
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
plagi de aciune.
8. Care din urmatoarele antiseptice este un 15.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea
bun hemostatic: i controlul infeciilor nosocomiale sunt:
a) alcoolul a) pregtirea materialelor pentru
b) apa oxigenata sterilizare i respectarea condiiilor de
c) tinctura de iod pstrare i utilizare a lor;
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128 si 1,5 atm prin fierbere
b) respect i rspunde de aplicarea b) supravegherea meninerii condiiilor de
regulilor de igien i regulilor de igien i a toaletei bolnavilor
tehnic aseptic; imobilizai;
c) refuz internarea bolnavilor contagioi. c) supravegherea aplicrii tratamentului
16.Metodele de prevenire a accidentelor cu antibiotice n funcie de
profesionale prin tiere , nepare cu antibiogram i evoluia clinic a
obiecte ascuite, constau n : bolnavului.
a) colectarea imediat dup utilizare n 22. Infecia nosocomial este:
containere rezistente la nepare i a) infecia contactat n spital sau alte
tiere, amplasate la ndemn i uniti sanitare cu paturi;
marcate corespunztor; b) infecia care se refer la orice boal
b) reducerea de manevre parenterale la datorat microorganismelor;
minimum necesar; c) infecia dobndit n spital i uneori
c) recapionarea acelor folosite. diagnosticat dup ieirea din spital.
17.Splarea minilor i a altor pri ale 23. Care din agenii patogeni
tegumentelor , cel mai important mod de ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
prevenire a contaminrii cu ageni produce infecii nosocomiale?
microbieni, se efectueaz: a) nici unul;
a) nainte i dup aplicarea unui b) toi;
tratament pacienilor; c) numai bacteriile.
b) numai la intrarea n serviciu. 24. Protecia asistentului medical pentru
c) dup scoaterea mnuilor de protecie; riscurile ce decurg din practica
18.Echipamentul de protecie este : profesional se realizeaz de ctre :
a) bariera ntre lucrtor i sursa de a) fiecare asistent medical prin societile
infecie ; de aisgurri;
b) alctuit din halat i nclminte de b) angajator, prin societile de asigurri;
spital; c) nu este necesar protecia asistentului
c) utilizat n timpul activitilor care medical.
presupun risc de infecie. 25. Scopul aplicrii Precauiunilor Universale
19. Aplicarea Precauiunilor Universale se este de a:
refer la: a) preveni transmiterea infeciilor pe cale
a) prevenirea accidentelor i a altor tipuri sanguin personalului , la locul de
de expunere profesional; munc;
b) utilizarea echipamentului de protecie b) preveni transmiterea infeciilor
adecvat, complet , corect; nosocomiale;
c) personalul infectat cu Hbs. c) preveni transmiterea infeciilor pe cale
20.Regulile de baz n aplicarea aerogen , n unitile sanitare cu
Precauiunilor Universale consider: paturi.
a) toi pacienii potenial infectai; 26. Sterilizarea urmete:
b) toi pacienii sunt potenial sntoi; a) neutralizarea agenilor patogeni de pe
c) c acele i alte obiecte folosite n toate suprafeele ce vin n contact cu
practica medical sunt contaminate bolnavul;
dup utilizare. b) distrugerea tuturor microorganismelor
21.Atribuiile asistentei medicale n prevenirea patogene i nepatogene inclusiv a
infeciilor nosocomiale cuprind: sporilor de pe obiecte cu utilizare
a) respectarea regulilor de tehnic medical;
aseptic n efectuarea tratamentelor
prescrise;
c) inactivarea agenilor patogeni existeni c) de distrugere a insectelor
pe suprafaa instrumentelor transmitoare de microbi.
chirurgicale. 34. Ct timp trebuie frecate minile cu soluie
27. Infecia de definete astfel: antiseptic, nainte de aplicarea unei
a) reacia local sau general rezultat proceduri invazive (ex. cateterism)?
din ptrunderea i multiplicarea a) 10 secunde;
agentului microbian n organism; b) 1 minut;
b) reacia local determinat de c) 2 minute.
ptrunderea microbului n organism; 35. Splarea de decontaminare a minilor se
c) boala rezultat ca urmare a ptrunderii face astfel:
microbului n organism. a) splare cu ap i spun;
28. Sterilizarea ca metod de prevenire a b) splare cu ap, spun, frecare cu
infeciilor reprezint: periua, uscare i aplicare de alcool 2 x
a) totalitatea procedeelor prin care sunt 5 ml;
distruse toate formele de existen a c) splare cu ap, spun, frecare cu
microorganismelor; periua, uscare.
b) totalitatea procedeelor prin care sunt 36. De la sala de pansamente septice ai
distruse toate formele de existen a primit instrumentele pentru a le pregti n
microorganismelor, de la suprafaa sau vederea sterilizrii. Aezai n ordine
profunzimea unui obiect; operaiunile de execuie a acestei
c) totalitatea procedeelor de distrugere a manopere:
microbilor din mediul nconjurtor. a) splare;
29. Care din urmtorii termeni poate fi definit b) sortare;
c) limpezire;
ca absena tuturor microbilor?
d) decontaminare;
a) steril;
e) uscare;
b) curat;
f) aezare n trus.
c) dezinfectat.
37. Dup decesul unui pacient salonul se
30. Pentru manevrarea materialelor i
dezinfecteaz astfel:
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) tergerea patului, pavimentului, cu
a) mna acoperit cu mnua steril;
b) mna splat cu ap i spun; soluie de var cloros 40 g ;
c) pensa de servit. b) prin pulverizarea soluiei de aldehid
31. n urma controlului umiditii materialelor formic n salon 10-15g m3;
sterilizate la autoclav s-a nregistrat: c) tergerea obiectelor din salon cu
a) 5% umiditate; soluie de cloramin 40 g .
b) 10% umiditate; 38. Dezinfecia termometrelor se face prin
c) 50% umiditate. submerjarea lor n soluie de:
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizeaz: a) cloramin 5-10 g ;
a) cldura, radiaiile gamma; b) alcool 70;
b) radiaiile ultrascurte; c) bromocet 1 g .
c) ultrasunetele. 39. Soluia antiseptic are urmtoarele
33. Dezinfecia este operaia: proprieti n comparaie cu soluia
a) de distrugere a agenilor infecioi de dezinfectant:
pe tegumente, mucoase, obiecte i din a) distruge microorganismele de pe
ncperi; tegumente i mucoase, fr a le altera
b) de distrugere a paraziilor de pe integritatea;
obiecte; b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrat dect soluia c) ntre circuitul aseptic i cel septic
dezinfectant. funcioneaz principiul neseparrii
40. Pentru manevrarea unor soluii circuitelor.
dezinfectante, personalul medical 43. Infeciile intraspitaliceti se definesc astfel:
respect msurile de protecia muncii: a) mbolnviri de natur infecioas
a) utilizarea mnuilor de cauciuc; contractate n spital;
b) utilizarea mtilor de protecie; b) mbolnviri de natur infecioas care
c) utilizarea ochelarilor de protecie. se manifest dup externarea
41. Pentru eficiena utilizrii soluiei de var pacientului;
cloros se are n vedere: c) mbolnviri de natur infecioas
a) preparare zilnic; contractate n spital i care se
b) depozitare n recipiente de metal; manifest n timpul internrii sau dup
c) depozitare n recipiente nchise la
externare.
culoare din material plastic.
44. Sunt expui mai frecvent infeciilor
42. Circuitele funcionale n unitile sanitare
nosocomiale:
respect urmtoarele elemente: a) pacienii vrstnici, tarai;
a) circuitul aseptic indic sensul de
b) pacienii supui manevrelor invazive;
circulaie pentru protecia mpotriva c) pacienii internai de urgen n spital.
infeciilor; 45. Sursa de infecie poate fi:
b) circuitul septic asigur condiii de a) pacientul i produsele sale patologice;
protecie mpotriva infeciilor; b) personalul medical i echipamentul
su de lucru;
c) apa i alimente
BAREM DE CORECTARE PROTECIA I SECURITATEA N MUNC
TESTUL I- ADEVRAT / FALS
NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
NTREBARE PAGIN
1 F Chirurgie pentru cadre medii F. 65
Daschievici, M Mihilescu, 2004
2 A 64
3 A 66
4 F 67
5 A 76
6 A 83
7 A 87
8 A 83
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e 82-83
3 b 82-83
4 a 82-83
5 d 82-83
B
1 b 87
2 d 87
3 a 87
4 e 87
5 c 87
TESTUL III- GRIL
NTREBARE PAGIN
1 b 64
2 c 75
3 a 75
4 b 76
5 c 76
6 a 87
7 b 86
8 b 87
9 b 83
10 a 79
11 b,c 1030 teste pentru examene i concursuri 154
pentru asistenii medicali OAMR, 2004
12 a,c 154
13 a,b 154
14 a,b 153
15 a,b 153
16 a,b 110
17 a,c 110
18 a,c 110
19 a,b 111
20 a,c 111
21 a,b 108
22 a,c 108
23 b 70
24 b 70
25 a 68
26 b 53
30 a,c 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
cu F fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale oral este contraindicat dac pacientul refuz
medicamentele;
2.Oxigenul se administreaz dup permeabilizarea cilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medical respect calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluiile injectabile aspirate din fiole se administreaz imediat;
6.Injecia intradermic are numai scop terapeutic;
7.Injecia intramuscular se realizeaz n muchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauz injecia intramuscular.
TESTUL II
1 soluie uleioas A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilin cristalin C. alimentaie desodat
4 preparate cortizonice D. branul
5 perfuzie intravenoas E. injecie intramuscular
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papul
3 supozitoare C. solutie hiperton
4 injecie intradermic D. mucoas ocular
5 injecie intravenoas E soluii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale b)pacienii operai pe tubul digestiv
oral se face pentru obinerea superior sau cu intoleran digestiv;
urmatoarelor efecte locale: c)pacienii operai pe anus si rect.
a)favorizarea cicatrizrii ulceraiilor 4.Pe cale respiratorie se administreaz
mucoasei digestive; medicamente sub forma de:
b)protejarea mucoasei gastro- a)gaze sau substane gazeificate;
intestinale; b)lichide fin pulverizate sau sub forma
c)inlocuirea fermenilor digestivi(cand de vapori;
acetia lipsesc) c) pulberi fine.
2.Este contraindicat administrarea
medicamentelor pe cale oral atunci cand: 5.Administrarea medicamentelor pe cale
a)medicamentul este inactivat de secreiile respiraorie se face pentru:
digestive; a)decongestionarea mucoasei cilor
b)medicamentul prezinta proprietai iritante respiratorii;
asupra mucoasei gastrice; b)imbogairea in oxigen a aerului
c)pacientul refuza medicamentul. inspirat;
3.Administrarea medicamentelor pe cale c) fluidificarea sputei
rectal este indicat la: 6. Pe suprafaa mucoaselor se pot
a)pacienii cu tulburri de deglutiie; administra medicamente sub form de:
a)soluii; a)durere vie prin atingerea nervului
b)mixturi; sciatic;
c) unguente. b)paralizie prin ineparea unui vas;
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul c)embolie prin introducerea accidental
de sac conjunctival si pe marginea intr-un vas de sange a unei substane
ploapelor folosim: uleioase
a)ans de platin; 15.Accidentele injeciei intravenoase sunt
b)baghet de sticl lit,acoperit cu urmatoarele, cu excepia:
un tampon de vat; a)flebalgiei,datorit injectrii prea
c)tampon montat pe o sond rapide a unor substane iritante;
butonat,comprese sterile. b)hematomului prin strpungerea venei;
8.Administrarea medicamentelor pe cale c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
parenteral are urmatoarele avantaje: 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
a)dozarea exact a unui medicament ce urmatoarele,cu excepia:
ajunge in snge; a)distensiei abdominale prin
b)evitarea tractului digestiv; patrunderea gazului prin esofag;
c)posibilitatea administrarii b)emfizemului subcutanat prin
medicamentelor bolnavilor incontieni. infiltrarea gazului la baza gtului
9.Prin injectia subcutanat se poate datorita fisurii mucoasei;
introduce in organism: c) embolie gazoas
a)substane medicamentoase izotonice 17.In timpul tratamentului cu
lichide, nedureroase; cortizon,regimul alimentar va fi:
b)substane medicamentoase a)desodat;
hipertonice; b)hiposodat;
c)subtane medicamentoase uleioase. c) normosodat
10.Prin injecia intramuscular se pot 18.Antibioticele sunt:
introduce in organism: a)substane organice provenite din
a)soluii izotonice; metabolismul celulelor
b)soluii hipertonice vii(mucegaiuri,bacterii)
c) soluii uleioase. b) substane obinute prin sinteza
11.Locurile de elecie ale injeciei avand proprieti
intramusculare sunt: bacteriostatice,bactericide sau
a)regiunea supero-externa fesier; antimicotice;
b)faa extern a coapsei,treimea c) ambele
mijlocie; 19.Antibioticele se pot administra pe
c) regiunea subclavicular urmatoarele ci,cu excepia:
12.Pe cale intravenoas se pot introduce a)orala
in organism: b)intramusculara si intravenoasa;
a)substane izotonice; c) subcutanat
b)substane hipertonice; 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
c) substane uleioase. antibiotic este necesar:
13.Accidentele injeciei subcutanate sunt a)s se identifice germenul patogen;
urmatoarele,cu excepia: b)sa se determine sensibilitatea
a)durere violent prin lezarea unei agentului patogen la antibiotic;
terminaii nervoase; c)s se testeze sensibilitatea
b)hematom prin perforarea unui vas; organismului la antibiotic
c) flebalgie. 21.Perfuzia are drept scop:
14.Accidentele injeciei intramusculare a)administrarea medicamentelor la care
sunt: se urmreste un efect prelungit;
b)efect depurativ-dilund si favoriznd 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina i
excreia din organism a produsilor scade eficacitatea cu 50%?
toxici; a)penicilina;
c)completarea proteinelor sau altor b)tetraciclina;
componente sanguine. c)ampicilina
22.Introducerea lichidelor in organism pe 29.Daca in timpul unei perfuzii
cale intravenoas se poate face prin: medicamentoase starea pacientului se
a)ace metalice fixate direct in vena; modific brusc,asistenta medicala
b)canule de material plastic introduse actioneaza astfel:
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
c)denudare venoasa puncie;
23.Prin perfuzie intravenoas se pot b)intrerupe perfuzia si inlocuiete
introduce soluii: flaconul respectiv cu ser fiziologic;
a)izotonice; c)anun imediat medicul
b)hipertonice; 30.Riscul mai mare de producere a
c)uleioase tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
24.Accidentele perfuziei sunt: constituie:
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; a)perfuziile in venele membrului pelvin;
b)embolia gazoas prin patrunderea b)perfuziile pe cateter;
aerului in curentul circulator; c)ambele
c)flebit, necroz 31.Efectul medicamentelor administrate pe
25.Stabilirea necesitilor hidrice i cale oral poate fi:
minerale ale organismului se face prin: a)local;
a)stabilirea felului deshidratarii; b)general;
b)simptomatologia deshidratarii; c)numai local
c)investigaii de laborator 32.Pentru obtinerea efectului aplicrii
26.Calcularea ratei de flux in cazul substanelor medicamentoase pe cale
perfuziilor se individualizeaz dupa natura percutanat se utilizeaz:
si concentraia soluiei astfel: a)inoforeza;
a)soluiile izotone se administreaz cu b)fricionarea;
un ritm de 60-150 picturi pe minut(500 c)ambele metode.
ml/ora) 33.Dac fiola al crui coninut trebuie
b)soluiile hipertone se administreaz administrat,prezint un inscris neclar sau
cu un ritm de 60-150 picturi/minut(500 dup deschidere cad cioburi in interior,
ml/ora) procedm astfel:
c)hidrolizatele de protein se a)administrm coninutul fr reinere;
administreaz cu un ritm de 40-60 b)filtram coninutul inainte de
picturi/minut(50 ml/or) administrare;
27.Avei de administrat la ora 12:00 c)nu administram coninutul
penicilin i gentamicin unui pacient care 34.Exist riscul de sensibilizare la
are o perfuzie cu glucoz 5%.Cum antibiotice pentru asistenta medical care
procedai? efectueaz administrarea acestora.Pentru
a)injectai intramuscular separate cele prevenirea sensibilizarii se pot folosi:
doua antibiotice; a)mnui;
b)asociai cele dou soluii de b)masc;
antibiotice si le injectati intramuscular; c)este suficient spalarea pe maini
c)introducei soluia de antibiotice in dupa efectuarea administrrii
punga cu glucoz 35.Calea natural,comod si foarte
acceptat de bolnav(calea oral si
bucal)prezint i unele dezavantaje a)intravenoas;
enumerate mai jos: b)subcutanat;
a)nu are aciune imediat; c)intradermic
b)se poate folosi cand bolnavul vars; 43.Pe care din urmatoarele ci de
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezint administrare a medicamentelor,absorbia
intoleran digestiv sau trismus se face cel mai putin:
36.Calea rectal permite administrarea a)calea intravenoas;
medicamentelor sub forma de supozitoare b)calea intramuscular;
sau clisme si este folosit: c)calea oral
a)dupa efectuarea unei clisme 44.Medicamentele pot fi introduse direct n
evacuatorii; snge prin:
b)cand se urmrete o aciune local,in a)administrare intravenoas;
special; b)administrare intraarterial;
c)cand bolnavul nu prezint vrsaturi si c)administrare subcutanat
greuri. 45.Cnd un medicament prezint o
37.Calea parenteral ofer o serie de modificare de
avantaje,dar si un mare dezavantaj, aspect,culoare,miros,asistenta medical
indicati care este acesta: trebuie s tie c:
a)absorbie rapid,total; a)acest lucru se va intampla frecvent cu
b)dozare precis; unele medicamente si este un fapt lipsit
c)necesit instrumentar si soluii de important;
injectabile sterile. b)medicamentele se administreaz dar
38.Pe cale respiratorie se administreaz: se consemneaz in foaia de observaie
a)anestezicele volatile; ca erau modificate;
b)aerosolii; c)numai farmacistul raspunde de
c)oxigenul calitatea medicamentului eliberat;
39.Pe calea suprafeelor mucoaselor si d)medicamentul nu trebuie administrat
conjunctivelor se pot administra ci returnat farmaciei in schimbul unuia
medicamente ce au aciune: corespunztor calitativ
a)antiseptic; 46.In care din urmatoarele situaii injecia
b)antiinflamatoare; intradermic se efectueaz in scop de
c)epitelizant; diagnostic:
d) antialgic a)infiltraia intradermic cu novocain;
40.Dup administrarea b)I.D.R(excepie la tuberculin);
medicamentelor,asistenta medical va c)desensibilizare in reacii alergice
urmri efectele acestora: 47.Injecia subcutanat se efectueaz:
a)modificarea comportamentului,a starii a)zilnic in acelasi loc;
psihice si constipatiei; b)alternnd locurile de elecie;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; c)nu exist indicaii speciale
c)greuri,frisoane,transpiraii; 48.Prin injecia intramuscular se
d)modificri ale valorilor pulsului,T.A administreaz:
41.Injecia intravenoas se poate face: a)soluii izotone,uleioase,coloidale;
a)numai in venele epicraniene; b)soluii izotone,hipertone;
b)pstrnd cea mai buna ven pentru c)soluii izotone
urgene; 49.Resorbia medicamentului administrat
c) in venele de la plica cotului prin injecia intramuscular incepe:
42.Apariia papulei cu aspect de coaja de a)dup 5-10 minute de la administrare;
portocal este caracteristic pentru b)instantaneu;
injecia: c)imediat dup injectare
50.La atingerea nervului sciatic,tradus a)decubit dorsal;
prin durere violent se intervine astfel: b)decubit lateral stang;
a) se retrage acul; c)ortostatism cu hiperextensia capului
b) se alege alt loc de injectat; 58.Pentru administrarea medicamentelor
c) se continu injectarea in conductul auditiv extern pozitia
51.Prin introducerea accidental de aer pacientului se recomand a fi:
intr-un vas de snge se produce: a)decubit dorsal;
a)embolie gazoas; b)decubit lateral pe partea sntoas;
b)hematom; c)semieznd,cu capul in
c)paralizie hiperextensie
52.Administrarea medicamentelor pe cale 59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
rectal se face cu pacientul asezat in: nazal in scop terapeutic va fi de:
a)decubit lateral stng, cu membrul a)4litri/minut;
pelvin stng ntins si membrul pelvin b)5litri/minut;
drept flectat; c)6litri/minut
b)decubit dorsal; 60.Daca in timpul oxigenoterapiei
c)poziie genupectoral pacientul se baloneaz ,vom recomanda:
53.Administrarea oxigenului pe sond a)retragerea sondei pana aproape de
nazal se face cu scopul: vlul palatin(in cazul in care sonda a
a)aprovizionrii esuturilor cu oxigen n fost introdus prea profund, oxigenul
caz de hipoxie; poate ajunge n stomac);
b)creterii metabolismului energetic al b)schimbarea alternativ a narinelor la
organismului; introducerea sondei;
c) ambele variante sunt corecte. c)verificarea funcionrii
54.Dup administrarea medicamentelor,n umidificatorului.
sacul conjunctival pot aprea urmatoarele 61.Administrarea medicamentelor n
reacii locale: conductul auditiv extern poate avea drept
a)congestive; scop:
b)lcrimare,prurit; a)obinerea unui efect terapeutic;
c)ambele variante sunt corecte b)nmuierea dopului de cerumen;
55.Dup administrarea medicamentelor pe c)profilactic, n vederea prevenirii
mucoasa conjunctival,asistentul medical otitei medii supurante.
va semnala medicului manifestrile ieite 62.Nerespectarea cilor de administrare a
din comun: medicamentelor:
a)diplopie; a)nu influeneaz efectul
b)palpitaii; medicamentelor;
c)ambele variante sunt corecte b)are efecte nedorite;
56.Administrarea medicamentelor pe c)duce la complicaii locale la locul de
mucoasa conjunctival respect administrare a injeciilor.
urmatoarele principii: 63.Asistenta medical:
a)se folosesc aceleai tampoane sau a)este nevoit s trezeasc bolnavul
comprese pentru ambii ochi; pentru administrarea medicamentelor
b)nu se folosesc aceleai tampoane simptomatice;
sau comprese pentru ambii ochi; b)trezete bolnavul pentru
c)administrarea medicamentelor se administrarea medicamentelor
face din interior spre exterior etiologice;
57.Administrarea medicamentelor pe cale c)stabilete orarul de administrare
nazal se face cu pacientul aezat in respectnd somnul pacientului.
poziie de:
64.Asocierea mai multor medicamente n b)verificarea soluiei injectabile;
aceeai sering: c)pregtirea cu 30 min.nainte de
a)menajeaz bolnavul de nepturi; administrare.
b)duce la transformarea, precipitarea, 68.Accidentele survenite la administrarea
degradarea acestora; injeciilor intramusculare sunt:
c)privete n mod direct medicul. a)atingerea nervului sciatic si a
65.Cnd administreaz tratamentul, ramurilor sale;
asistenta medical: b)atingerea nervului trigemen si a
a)las la pacient ntreaga doz zilnic; ramurilor sale;
b)administreaz personal c)patrunderea cu acul ntr-un vas
supozitoarele,picturile pentru ochi i sanguin.
nas; 69.Accidentele survenite n urma injeciei
c)administreaz nti tabletele,soluiile i intravenoase sunt:
picturile apoi injeciile a)flebalgia
66.Asistenta medical are grij: b)supuraia aseptic;
a)s informeze pacientul despre timpul c)tumefierea brusc a esutului
n care se va instala efectul perivenos,hematom.
medicamentelor; 70.Cu ocazia administrrii
b)s atrag atenia asupra efectelor antibioticelor,asistenta medical trebuie s
secundare ale medicamentelor; cunoasc:
c)s corecteze dozele prescrise. a)doza total pe zi de antibiotic ce
67.Regulile generale de pregtire i trebuie administrat unui pacient;
administrare a injeciilor prevd: b)durata tratamentului;
a)injectare imediat a coninutului c)cantitatea exact a unei doze.
seringii;
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN
NTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenii medicali,2002
4 A 137
5 A 137
6 F 150
7 A 150
8 A 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
NTREBARE
1 E L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru 150
2 A 146
3 B 159
4 C 161
5 D L. Titirc -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
NTREBARE
1 D L. Titirc-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenii medicali
2003
2 E L. Titirc -Tehnici de ingrijire pentru 146
3 A 140
4 B 154
5 C 150
NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN

1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaa medical romneasc
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continu in nursing, 49

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenii medicali 1114 40

intrebri, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

pentru asistenii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTULI
cu F fals .
1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor

respiratorii.
2. n obstruciile supralotice, pentru permeabilizarea cilor respiratorii, intervenia de
urgen este drenajul postural.
3. n cazul voletului costal se aplic un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregtete: canula traheal i
aspiratorul mecanic pentru secreii.
6. n ngrijirea pacientului cu traheostomie, o ngrijire important o constituie meninerea
permeabilitii cilor respiratorii.
7. Dup interveniile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menine
timp ndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectueaz vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezint tuse cu expectoraie este surs de infecie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afeciuni respiratorii prezint anxietate din cauza tulburrilor de oxigenare
cerebral.
TESTUL II
A. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa
B. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Pneumonia franc lobar se definete c) drenaj postural.

prin urmtoarele manifestri clinice cu 5. Tabloul clinic al pneumoniei
excepia: pneumococice cuprinde urmatoarele
a) frison solemn; simptome:
b) tuse seac persistent; a) vomic, febr 37,5 38 grade,
c) febr (39 -41C); grea;
d) junghi toracic. b) expectoraie mucopurulent ,
e) expectoraie mucopurulent febr n platou;
2. n BPOC combaterea obstruciei c) frison unic , febr 39-40, junghi
vizeaz : toracic.
a) drenaj postural, aspiraie bronic, 6. Antibioticul de elecie utilizat n
spalatur bronic; tratamentul pneumoniei pneumococice
b) administrarea corticoizilor; este:
c) tratament antibiotic. a) Penicilina G;
3. Sputa din astmul bronic este: b) Tetraciclina;
a) mucopurulent; c) Biseptol.
b) ruginie; 7. Leziunile caracteristice tuberculozei
c) alb-sidefie cu aspect perlat. primare sunt urmatoarele, cu excepia
4. Conduita de urgen in astmul bronic a) ancrul de inoculare ,
vizeaz: adenopatiile traheo bronice;
a) administrarea de bronhodilatatoare b) leziuni condensate;
,antispastice simpaticomimetice; c) leziuni cavitare.
b) administrarea de antitusive;
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se c) s evite practicarea sporturilor n
realizeaz prin: timpul anotimpurilor reci.
a) corticoterapie; 16. Pentru culegerea datelor i ntocmirea
b) tuberculostatice; planului de ngrijire, asistenta va observa
c) antibiotice. la un pacient cu o afeciune pulmonar:
9. Complicaiile pneumoniei sunt: a) aspectul abdomenului;
a) bronita cronic; b) culoarea tegumentelor;
b) emfizemul pulmonar; c) aspectul toracelui, micrile celor
c) pleurezia sero-fibrinoas. dou hemitorace.
17. Spirografia exploreaz:
10. Procesul inflamator n pneumonia a) volumele i capacitile
pneumococic se desfoar n pulmonare;
urmatoarele stadii: b) volumele pulmonare dup
a) ancru de inoculare, adenopatii efectuarea unui efort dozat;
traheobronice, leziuni c) arborele traheobronic, folosind
condensate; substan de contrast.
b) congestie, hepatizaie roie, 18. Bronhografia reprezint examenul:
hepatizaie cenuie, rezoluie; a) radiologic al aparatului respirator;
c) leziuni infiltrative, cazeoase, b) endoscopic al aparatului
fibrioase. respirator;
11. Tratamentul bronitei cronice vizeaz: c) radiologic al arborelui
a) reducerea iritaiei bronice , traheobronic.
tratamentul infeciilor rino- 19. n dimineaa bronhoscopiei, pacientul
faringiene, tratamentul necesit ca pregtire:
bronhodilatator; a) clism evacuatoare;
b) chimioprofilaxia contacilor; b) administrarea atropinei, cu 30 de
c) administrarea miofilinului i minute naintea examenului;
corticoterapie i.v. c) ntreruperea alimentaiei.
12. Examenul fizic n pneumonia 20. Interveniile autonome ale asistentei n
pneumococic pune n eviden: hemoptizie sunt:
a) sindrom de condensare a) aezarea pacientului n poziie
pulmonar; Trendelemburg;
b) leziuni cozeoase; b) instituirea repausului fizic, psihic i
c) leziuni fibro-cavitare. vocal;
13. Leziunea primitiv in TBC se numete c) aplicarea unei pungi cu ghea pe
a) adenopatie traheo-bronic; regiunea retrosternal;
b) tuberculoza miliar; d) nvarea pacientului s efectueze
c) ancru de inoculare. inspiraii forate;
14. Tratamentul bronhodilatator din e) aezarea pacientului n poziie
bronita cronic const n urmatoarele,cu semieznd.
excepia: 21. Pentru ameliorarea respiraiei
a) medicaie simpaticomimetic; pacientului n criz de astm bronic i se
b) tratamentul infeciei bacteriene; d poziia:
c) medicaie anticolinergic. a) semieznd cu spatele sprijinit,
braele pe lng corp;
b) decubit lateral;
c) Trendelemburg.
NURSING 22. Ca intervenii de urgen n criza de
15. Pentru prevenirea afeciunilor asm bronic se vor aplica:
respiratorii, pacientul este sftuit: a) administrarea medicaiei
a) s evite mediul poluat, tabagismul; bronhodilatatoare i antialergice;
b) s-i pstreze greutatea corporal b) educaia pacientului cum s
n limitele vrstei/sexului; previn crizele de astm;
c) oxigenoterapie. 33. Pentru descoperirea gradului de
23. n afeciunile laringitei , dispariia vocii infecie tuberculoas se efectueaz :
se numete : a) vaccinarea B.C.G.
a) disfonie; b) intradermoreacia la tuberculin
b) afonie; I.D.R;
c) rgueal. c) reacia Cassoni.
24. Tusea este un act util atunci cnd : 34. Dispneea, n bolile pulmonare, este
a) favorizeaz eliminarea corpilor datorat:
stini; a) scderii aportului de oxigen, creterii
b) favoroizeaz eliminarea secreiilor cantitii de CO2 i obstruciei cilor
patologice din cile aeriene. respiratorii;
25. Efectul frecvent al fumatului este : b) contaminrii cu pneumococ;
a) bronita tabagic; c) comprimrii organelor abdominale .
b) emfizemul pulmonar; 35. Declanarea hemoptiziei este
c) cancer bronhopulmonar; precedat de:
d) gastrita tabagic. a) senzaie de vom;
26. Astmul bronic n criz se b) caldur retrosternal i jen
caracterizeaza prin: respiratorie;
a) dispnee paroxistic expiratorie; c) vrstur.
b) dispnee inspiratorie i expiratorie; 36. Durerea toracic poate avea drept
c) dispnee paroxistic inspiratorie. cauze:
27. Disfuncia respiratorie din astmul a) afeciuni cardiovasculare;
bronic este: b) afeciuni pleuropulmonare;
a) restrictiv; c) ambele.
b) obstructiv; 37. Definiia astmului bronic include, cu
c) mixt. excepia:
28. n perioadele febrile din pneumonia a) reducere ireversibil a diametrului
pneumococica se recomanda: bronhiilor;
a) repaus la pat, regim hidro- b) dispnee expiratorie;
zaharat bogat n vitamine; c) reducerea reversibil a diametrului
b) regim alimentar desodat; bronhiilor.
c) consum excesiv de lichide 38. Spirografia exploreaz:
29. Primoinfecia TBC se face: a) volumele pulmonare dup efort;
a) pe cale cutanat; b) arborele traheo-bronic, folosind
b) pe cale aerian; substana de contrast;
c) pe cale sexual. c) volumele i capacitile pulmonare.
30. Metoda utilizat n depistarea 39. Depistarea precoce a mbolnvirii cu
tuberculozei primare este: TBC se face prin:
a) IDR la antimicotice; a) IDR la tuberculin;
b) IDR la tuberculin; b) IDR Cassoni;
c) IDR la antibiotice. c) IDR Dick.
31. Profilaxia tuberculozei vizeaz 40. Testul la tubercluin (I.D.R) este folosit
urmatoarele obiective , cu excepia: pentru :
a) ntarirea rezistenei nespecifice a a) a stabili amploarea reaciei de
organismului; hipersensibilitate la antigene
b) vaccinare antituberculoas; tuberculinice a unei persoane;
c) vaccinare antigripal. b) a stabili existena reaciei de
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se hipersensibilitate la antigene
ntalnete n : tuberculinice;
a) scleroemfizem pulmonar; c) se citete la locul injectrii
b) corp strin n laringe sau trahee; intradermice dup 72 de ore de la
c) astm bronic. injectare .
41. Dispneea n bolile pulmonare este
consecina:
a) scderii aportului de oxigen, c) spumoas , aerat.
creterii cantitii de dioxid de 50. Manifestarea de dependen
carbon; sugestiv pentru TBC este:
b) comprimrii organelor abdominale; a) febra 39 40 grade C;
c) obstruciei cilor respiratorii. b) tuse seac persistent peste 3
42. Expiraia n astmul bronic este sptamni;
insoit de: c) frison unic 30 40 minute.
a. suflu amfonic; 51. Manifestrile de dependen frecvente
b. suflu tubar; care pot ridica suspiciunea de cancer
c. wheezing. pulmonar la fumtorii cronici sunt :
43. Profilaxia tuberculozei cuprinde a) tuse persistent rezistent la
urmtoarele, cu excepia: tratament n formele avansate ;
a) ameliorarea condiiilor de via; b) hemoptizia ;
b) depistarea precoce a bolii; c) dispneea .
c) vaccinarea antigripal. 52. Pentru spirografie, pacientul necesit
44. n pleurezia serofibrinoas pacientul urmtoarea pregtire :
prezint urmtoarele manifestri de a) cu 24 ore nainte se ntrerupe
dependen, cu excepia: medicaia excitant sau sedativ a
a) febr, frison; centrilor respiratori;
b) transpiraii nocturne; b) repaus fizic i psihic cu 30 minute
c) febr de tip remitent, durere naintea examenului;
toracic. c) nu necesit pregtire.
45. Astmul bronic este un sindrom 53.Valorile normale ale parametrilor
caracterizat prin: cercetai prin spirografie (CV, VEMS i IT)
a) dispnee paroxistic inspiratorie; normali n raport cu tabelele CECO sunt:
b) febr i junghi toracic; a) 50% din valorile ideale;
c) dispnee paroxistic expiratorie i b) 70-80% din valorile ideale;
bradipnee. c) 100% fa de valorile ideale.
46. Intervenia delegat n criza astmatic 54. Pentru examenul bacteriologic al
vizeaz: sputei se pregtesc urmtoarele
a) administrarea de materiale:
bronhodilatatoare i a) pahar conic gradat;
corticoterapie; b) cutie Petri steril;
b) administrarea de antibiotice; c) tvi renal.
c) drenaj postural. 55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
47. Rolul delegat al asistentei medicale n sunt:
tratarea crizei de astm bronic este: a) senzaie de gdilitur a laringelui,
a) tratamentul, medicaia cldur retrosternal, tuse iritativ
bronhodilatatoare; cu expulzia sngelui, gust de
b) administrarea de oxigen pe sonda snge;
nazal sau masc; b) senzaie de gdilitur a laringelui,
c) cortico steroizi grea, vrstur, gust de snge,
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC transpiraii profuze;
vizeaz: c) senzaie de grea, vrsturi,
a) combaterea obstruciei , inflamaiei cldur retrosternal, gust de
, spasmului; snge.
b) administrarea penicilinei G; 56. Insuficiena respiratorie acut poste fi
c) administrarea de lichide calde. determinat de:
49. Expectoraia n pneumonia a) expunerea la frig, cldur;
pneumococic este : b) obstrucia cilor respiratorii
a) roie ruginie , vascoas, superioare;
aderent; c) bronhoalveolite de deglutiie.
b) sidefie perlat; 57. Pentru stabilirea diagnosticului, n
pleurezia serofibrinoas asistenta
efectueaz la recomandarea medicului b) testul Schick;
urmtoarele examinri: c) IDR Cassoni.
a) IDR la PPD;
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC

NTREBARE PAGIN
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicin intern pentru cadre medii C. Borundel, 123
2006
2 c 128
3 a 121
4 d 154
5 b 149
B
1 d 152
2 c 129
3 e 161
4 a 154
5 b 123
TESTUL II- GRIL
MEDICIN RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERN PAGIN
1 e Medicin intern specialiti nrudite i terapii
paliative Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 33
3 c 278
4 a 26
5 c 286
6 a 288
7 c 301
8 b 310
9 c 287
10 b 286
11 a 219
12 a 232
13 c 247
14 b 220

NURSING
20 b,c,e 1150 teste nursing L. Titirc, 2008 59
23 b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b 90
25 a,b,c,d 91
27 b Medicin intern C. Borundel, 2006 278
28 a 288
29 b 301
30 b 299
31 c 308
32 a,c 249
33 b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 37
asistenii medicali, L. Titirc, 2008
35 b Urgene medico-chirurgicale L. Titirc, 2012 29
36 c Medicin intern C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate 12
bolnavului L. Titirc, 2008
40 a,b,c Medicin intern specialiti nrudite i terapii 91
paliative Mioara Mincu, 2004
43 c idem 308
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
49 a Medicin intern C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicin intern Mioara Mincu, 2004 92
MODULUL 24- CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE
TESTUL I
cu F fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Aeznd membrele inferioare mai sus dect restul corpului, se asigur o circulaie
venoas mai bun.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale
1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor a) are caracter constrictiv;
tromboembolice in infarct miocardic se b) are caracter difuz;
administreaza: c) se percepe pe o suprafata de
a) heparina; maxim 0,1cm2 .
b) adrenostazin; 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
c) xilina. consta in administrarea de:
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct a) furosemid;
miocardic se face: b) fluocinolon;
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale c) fasygin.
si a pulsului cel putin o data pe zi; 10.Tratamentul in HTA se face cu:
b) prin supraveghere cu ajutorul a) captopril;
monitoarelor; b) clotrimazol;
c) nu este necesara inregistrarea c) cohmicina.
tensiunii si a pulsului. 11. Sindromul de ischemie arteriala
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se cronica se caracterizeaza din punct de
caracterizeaza prin: vedere clinic prin:
a) turgescenta jugularelor; a) tegumente cheratozice;
b) cresterea ariei matitatii cardiace; b) hipertrofie musculara;
c) durere abdominala. c) tulburari trofice ale fanerelor.
4. Digitala este: 12.Cel mai frecvent agent etiologic in
a) stimulent cardiac; endocardita bacteriana este:
b) stimulent cerebral; a) stafilococul;
c) stimulent respirator. b)pneumococul;
5. Durerea din infarct miocardic acut: c) sreptococul viridans.
a)este indicata cu degetul; 13.Despre endocardita bacteriana putem
b) este declansata de respiratii afirma:
profunde; a) leziunile caracteristice sunt
c) cedeaza la antilagice majore. vegetatiile valvulare;
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: b) debutul bolii este brusc;
a) durere epigastrica; c) hemocultura este examenul capital.
b) frecaturi pericardice; 14. In pericardita cronica constrictiva:
c) bradipnee expiratorie. a) tuberculoza este cauza principala;
7.Xilina este indicata in: b) tabloul clinic este de tamponada
a) convulsii; cardiaca;
b) extrasistole ventriculare; c) examenul radiologic nu este
c) tulburarile de ritm ventricular din important
infarctul miocardic. 15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se
8. Durerea din angina pectorala: formeaza in perioada:
a) prodromala; 25.Uruitura diastolica se intalneste in:
b)de debut; a) insuficienta aortica;
c) de stare; b) stenoza aortica;
d) de convalescenta c) stenoza mitrala.
16. Tratamentul crizei de angina pectorala CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
consta in: 26.Care este clasificarea hemoragiilor
a) orpirea efortului fizic; dupa sediul sangerarii?
b) administrarea de nitroglicerina a) arteriale,venoase,capilare,mixte
sublingual; b) externe,interne,exteriorizate,intersti
c) tratament hipotensiv. tiale;
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA c) accidentale,chirurgicale,posttraum
este: atice,medicale;
a)atriul drept; d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
b)atriul stang; 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
c) ventriculul stang; caracteristice hemoragiei arteriale?
d) septul interventricular. a) culoarea sangelui inchisa;
18. Leziunea caracteristica in IMA este: b) sangele tasneste sincron cu sistola
a) necroza ischemica miocardica; cardiaca;
b) fibroza hepatica; c) exista sansa chiar la arterele mari
c) inflamatia miocardica. ca sangerarea sa se opreasca
19.Principala cauza a anginei pectorale spontan;
este: d) forta cu care se pierde sangele
a) afectiuni pulmonare; este in concordanta cu tensiunea
b) aterosleroza coronariana ; arteriala a accidentatului.
c) hipotiroidism. 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
20.Simptomul cel mai constant in pierde mai repede sange?
insuficienta cardiaca stanga este: a) hemoragie venoasa;
a) tuse; b) hemoragie capilara;
b) dispneea; c) hemoragie arteriala;
c) hepatalgie; d) hemoragie venoasa si
d) edemul pulmonar acut. capilara.
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: 29.Caror factori se datoreaza mentinerea
a) dispnee de efort; sau chiar o usoara crestere a TA in faza
b) hepatomegalie; de inceput a hemoragiei?
c) hepatalgie; a) vasoconstrictiei;
d) edeme periferice b) mobilizarea sangelui din depozite
22. Perioada cea mai critica din IMA este: (ficat, splina,muschi);
a) perioada prodromala; c) acumularii de CO2 ;
b) perioada de debut; d) unei oxigenari deficitare a
c) perioada de stare. tesuturilor.
23.Despre varice se poate afirma: 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
a) sunt dilatari permanente ale cursul unei hemoragii mari?
venelor superficiale; a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
b) produc edeme ale gambelor; b) ritmul cardiac este foarte rapid:
c) complicatia cea mai frecventa este 120-130 batai/minut;
tromboflebita ; c) pulsul este aritmic;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea d) pulsul este slab batut,filiform.
si senzatia de greutate la nivelul 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
gambelor. respiratorie?
24.Tratamentul insuficientei cardiace a) combaterea si tratarea insuficientei
globale consta in: cardiace;
a) administrarea de calciu si vitamine; b) masurile intreprinse pentru
b) repaus ,regim dietetic si hiposodat; restabilirea activitatii cardiace;
c) administrare de diuretice si digitala.
c) combaterea si tratarea afectiunilor d) insuficienta venoasa cronica.
pulmonare; 39.In precizarea diagnosticului de infarct
d) restabilirea schimburilor gazoase la miocardic , de un real folos este
nivelul plamanului,printr-o ventilatie precizarea cresterii:
pulmonara artificiala. a) transaminazei (GOT);
32. Care dintre afectiunile cardiace pot b) fosfatazei alcaline;
provoca stop cardiac? c) lipidemiei;
a) infarctul miocardic; d) amilazemiei.
b) hipertensiunea arteriala; 40.Care din metodele de mai jos de
c) tamponada cardiaca; explorare a aparatului cardiovascular
d) tulburarile grave de ritm. sunt metode neinvazive?
33. In ce ritm se efectueaza masajul a) examenul radiologic standard al
cardiac extern? inimii si vaselor mari;
a) 60-80/minut; b) EKG , ecocardiograma;
b) 16-18/ minut; c) cateterismul cardiac;
c) 20-40/minut; d) angiocardiografia.
d) 80-100/minut. 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
34.Unde palpam in mod normal socul cardiaci urmareste compensarea cordului
apexian? prin:
a) saptiul V intercostal stang pe linia a) regim alimentar cu multe lichide;
medioclaviculara; b) repaus la pat;
b) spatiul III intercostal parasternal c) oxigenoterapie;
stang; d) medicatie tonicardiaca;
c) la mijlocul sternului. e) administrare preoperatorie de
35.Care este ritmul cardiac normal? atropina.
a) 60-80 batai/minut; 42.Ce medicatie este indicata la arteritici
b) 40-50 batai/minut; pentru pregatirea lor pentru operatie?
c) 50-60 batai/minut; a)vasodilatatoare,anticoagulante
d) 80-100 batai/minut. ,antibiotice;
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din b) anticoagulante
HTA? ,sedative,antitermice;
a) apare spre seara,se accentueaza c) medicatie antiaritmica,antialgica;
la miscari de pozitie; d)coagulante,vitaminoterapie.
b) se insoteste de paloare a fetei, 43.Claudicatia intermitenta apare:
transpiratii profuze; a) in repaus;
c) este insotita de ameteli,tulburari b) la efort: mers,alergat,urcat;
vizuale,vajaieturi in urechi; c) dispare rapid dupa oprire si revine
d) localizata in regiunea dupa o distanta aproximativ egala cu
occipitala,apare matinal. cea la care s-a instalat anterior;
37.Durere toracica cu caracter constrictiv d) inceteaza dupa masajul moletului.
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul 44.Punctia pericardica:
stang intalnim in: a) poate deveni o interventie de
a) pneumonie,pleurezie; urgenta cand cantitatea de lichid
b) cardiopatie ischemica acumulat pune in pericol viata
dureroasa,angor pectoris; pacientului;
c) nevralgie intercostala; b) are scop explorator pentru stabilirea
d) afectiuni esofagiene naturii si prezentei lichidului;
38.Durerea sub forma de claudicatie c) are scop terapeutic pentru evacuarea
intermitenta apare in: lichidului acumulat.
a) varice;
b) sindrom de ischemie cronica CARDIOLOGIE -NURSING
periferica; 45.Pentru prevenirea bolilor
c) sindromul de ischemie acuta cardiovasculare se recomanda:
periferica; a) evitarea mersului pe jos;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; 54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
c) evitarea stresului psihic. urmatoarele manifestari de dependenta:
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: a) neliniste;
a)tegumente palide ,reci; b) tegumente reci;
b)tegumente cianotice la extremitati; c) poliurie;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase d) hipotensiune arteriala;
superficiale dilatate e)greturi;
47. Flebografia reprezinta: f) varsaturi.
a) examenul endoscopic venos; 55. Persoanele cu risc in aparitia
b) examenul radiologic venos; endocarditei infectioase sunt:
c) masurarea presiunii venoase. a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
48.Oscilometria reprezinta: RAA;
a) o metoda de explorare a arterelor b) persoanele cu obezitate;
periferice; c) cele cu malformatii cardiace
b)o metoda de examinare a venelor; congenitale.
c)o metoda de evidentiere a 56. Pacientul cu pericardita se plange de
amplitudinii pulsatiilor peretelui durere cu localizare:
arterial. a) retrosternala accentuata de
49. Electrocardiografia consta in : tuse,inspiratie;
a) inregistrarea biocurentilor produsi b) retrosternala iradiata in umarul
de miocard in cursul unui ciclu stang;
cardiac; c) hipocondrul stang accentuata de
b) reprezentarea grafica a zgomotelor tuse.
produse intr-un ciclu cardiac; 57. Manifestarile de dependenta intalnite
c) curba rezultata din inregistrarea la pacientul cu HTAsunt:
grafica a socului apexian. a) palpitatii,varsaturi;
50.IMA apare in urmatoarele b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
circumstante,cu exceptia: de vedere;
a) mesele copioase ,efortul c) dispnee,poliurie.
fizic,expunerea la frig; 58. Interventiile autonome ale asistentei
b)dupa infectii aerogene; pentru ingrijirea pacientului cu HTA
c)dupa imobilizarea prelungita la pat. constau in:
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile a) asigurarea regimului alimentar
urmatoare: hiposodat,hipolipidic;
a) cedeaza la administrarea b) educatia pacientului pentru
nitroglicerinei; suprimarea fumatului;
b) este violenta,insuportabila; c) administrarea medicatiei
c) dureaza peste 30 de minute. antihipertensive.
59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
52. Obiectivele imediate in ingrijirea in constructii,afirma ca de doua luni
pacientului cu IMA vizeaza: prezinta dureri la mers in gamba
a) combaterea durerii si anxietatii; stanga,care s-au accentuat
b) prevenirea complicatiilor; ,determinandu-l sa intrerupa mersul
c) recuperarea si reintegrarea sociala pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
a pacientului. cauza durerii?
53. In timpul tratamentului cu a) alterarea circualtiei venoase;
anticoagulante asistenta va avea in b) alterarea circulatiei arteriale
vedere: periferice;
a) evaluarea aspectului tegumentelor c) ambele.
in zonele unde se fac injectii; 60.Unui pacient care prezinta alterarea
b) supravegherea sangerarilor circulatiei arteriale periferice se
gingivale,nazale; recomanda:
c) notarea zilnica a diurezei. a) arteriografie;
b) oscilometrie;
c) flebografie. b) masurarea greutatii corporale si a
61.Pacientului care prezinta arterita diurezei;
obliteranta asistenta medicala ii c) oxigenoterapie.
recomanda la externare: 69. Palpitatiile ca manifestari de
a) sa poarte ciorapi elastici: dependenta apar:
b) sa pastreze igiena riguroasa a a) in bolile cardiace;
picioarelor; b) dupa abuz de cafea,tutun;
c) sa poarte incaltaminte confortabila c) ambele.
din piele,ciorapi din bumbac; 70. Pulsul:
d) repaus la pat. a) se percepe cu policele
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita b) se percepe pe vena cava
gambei drepte.I se acorda urmatoarele inferioara;
ingrijiri: c) este neregulat in aritmia
a) repaus la pat in pozitie extrasistolica.
Trendelenburg;
b) suplinirea pacientului pentru 71. Pulsul:
satisfacerea nevoilor de baza; a) duritatea lui denota hipotensiune;
c) repaus la pat,cu membrul inferior b) se percepe prin compresiunea
drept ridicat pe o atela Braun. unei artere pe un plan dur;
63. Pacientului cu varice i se recomanda c) nu se modifica in caz de febra.
purtarea ciorapilor elastici pe care ii 72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
imbraca astfel: a) socul pericardic;
a) fiind asezat in pat cu membrul b) patrunderea acului in ventriculii
inferior orizontal; cerebrali;
b) fiind in pozitie sezand pe scaun; c) patrunderea acului in miocard.
c) in ortostatism. 73. In cazul electrocardiografului
64. Pozitia pacientului cu insuficienta montarea electrodului rosu se face la:-
cardiaca este: a) mana dreapta;
a) decubit dorsal; b) mana stanga;
b) sezand in fotoliu; c) piciorul stang.
c) semisezand in pat. 74. In cazul electrocardiografului
65. In timpul administrarii digitalei, montarea electrodului galben se face la:
asistenta va urmari in mod deosebit : a) mana dreapta;
a) pulsul; b) mana stanga;
b) diureza; c) piciorul stang.
c) aparitia greturilor, varsaturilor. 75. In cazul electrocardiografului
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta montarea electrodului verde se face la:
cardiaca urmareste: a) mana dreapta;
a) reducerea cantitatii de glucide /24 b) piciorul stang;
h; c) picior drept.
b) reducerea numarului de mese / 76. In cazul electrocardiografului
24h; montarea electrodului negru se face la:
c) reducerea consumului de NaCl si a a) mana dreapta;
cantitatii de lichide. b) piciorul stang;
67. Alimentatia pacientului cu insuficienta c) picior drept.
cardiaca consta in: 77. In cazul electrocardiografului
a) mese mici, in numar de 4-5/24 h montarea electrodului precordial V 1se
b) alimentatie hipolipidica; face in:
c) alimentatie hipocalorica. a) spatiul IV intercostal pe marginea
68. Interventiile zilnice ale asistentei dreapta a sternului;
medicale in evaluarea starii unui pacient b) spatiul IV intercostal pe marginea
cu anasarca constau in: stanga a sternului;
a) notarea cantitatii de lichide c) spatiul V intercostal stang pe linia
ingerate/24 h; medioclaviculara.
78. In cazul electrocardiografului 81. In cazul electrocardiografului
montarea electrodului precordial V 2 se montarea electrodului precordial V6 se
face in: face in:
a) spatiul IV intercostal pe marginea a) spatiul V intercostal stang pe linia
dreapta a sternului; medioclaviculara;
b) spatiul IV intercostal pe marginea b) la intersectia dintre orizontala dusa
stanga a sternului; de la V4 si linia axilara anterioara
c) spatiul V intercostal stang pe linia stanga;
medioclaviculara. c) la intersectia dintre orizontala dusa
79. In cazul electrocardiografului din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
montarea electrodului precordial V 3 se 82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
face in: edem pulmonar acut este:
a) spatiul IV intercostal pe marginea a) pozitie Trendelenburg;
dreapta a sternului; b) pozitie decubit dorsal;
b) spatiul IV intercostal pe marginea c) pozitie sezanda cu gambele
stanga a sternului; atarnand la marginea patului.
c) la jumatatea distantei dintre V2 si 83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
V4. a) mai putin de 30 minute;
80.In cazul electrocardiografului montarea b) peste 30 minute ;
electrodului precordial V 5 se face in: c) intre 5 secunde si 20 minute.
a) spatiul V intercostal stang pe linia 84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
medioclaviculara; a) repausul absolut la pat;
b) la intersectia dintre orizontala dusa b) alimentatia hiperlipidica;
de la V4 si linia axilara anterioara c) administrarea medicamentelor cu
stanga; punctualitate
c) la intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE I NURSING N CARDIOLOGIE

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
TESTUL III- GRILA

CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE I NURSING N GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmatoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1. Regimul alimentar n boala ulceroas este acelai indiferent de faza evolutiv a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instaleaz la pacientul cu stenoz piloric din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolit acut nu este surs de infecie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroz hepatic poate prezenta gingivoragii i epistaxis.
5. Dup interveniile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricii alimentare din a doua
zi a operaiei
6. Explorarea radiologic gastro-intestinal este contraindicat la pacienii cu hemoragie gastro-
intestinal acut.
7. Substana de contrast folosit pentru explorarea colonului poate fi administrat pe cale oral
i intravenos.
8. Dup efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestri: disfagie, tumefacia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii i i s-a prelevat un fragment de esut pentru
biopsie, este atenionat s nu consume alimente fierbini dup investigaie.
10. Asistenta medical educ pacientul cu pancreatit cronic s evite mesele copioase.
11. Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte n scaun trebuie s fie precedat de un
regim standard - prnzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Vrsturi cu coninut bilios A cancer gastric

2 Vrsturi cu coninut sanghinolent B dischinezie biliar
3 Vrsturi cu coninut fecaloid C alcoolici
4 Vrsturi cu coninut mucos D ocluzie intestinal
5 Vrsturi cu coninut alimentar E stenoz piloric
B
1 Vrsturi matinale A stenoz piloric

2 Vrsturi postprandiale precoce B alcoolism
3 Vrsturi postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vrsturi la 24 h dup mas D sindrom de HTIC
5 Vrsturi n jet, neprecedate de greuri E ulcer duodenal
TESTUL III
MEDICIN INTERN
1. Urmtoarele simptome sunt a) disurie;
caracteristice pentru cancerul gastric: b) stelue vasculare;
a) durere n flancul abdominal drept; c) varice esofagiene.
b) flatulen; 7. Durerea n colica biliar are
c) anorexie selectiv pentru carne i urmtoarele caracteristici:
grsimi. a) este localizat n hipocondrul drept
2. Ciroza hepatic este cel mai frecvent i iradiaz n regiunea dorso-lombar;
cauzat de : b) este localizat n hipocondrul drept ,
a) alcoolism; iradiaz n membrul inferior i cedeaz
b) parazii; la administrare de antispastice;
c) infecii biliare. c) localizare tipic n epigastru i
3. n ce const tratamentul igieno-dietetic cedeaz la administrare de morfin.
ntr-o gastrit cronic: 8. Urmtoarele explorri paraclinice
a) alimentaie fracionat 5-6 mese/zi, confirm prezena ulcerului gastric:
cu orar regulat; a) VSH crescut;
b) evitarea consumului de condimente, b) endoscopia gastric;
tocturi, afumturi, alcool ,tutun; c) hemoragii oculte.
c) evitarea consumului de 9. ntr-o pancreatit acut , cu evoluie
medicamente antiinflamatoare, fr complicaii , tratamentul de baz este
nesteroidiene i cortizonice; medical i n conducerea tratamentului se
d) toate. va ine seama de:
4. Colonul iritabil se caracterizeaz prin : a) evoluia strii generale , a febrei, a
a) diaree postprandial; leucocitozei, a amilazemiei;
b) scaun cu mucus, puroi, snge; b) evoluia durerii i posibilitatea de
c) epigastralgii. reluare rapid a alimentaiei;
5. Tabloul clinic n enterocolita acut se c) sedarea bolnavului i reluarea ct
caracterizeaz prin: mai rapid a vieii normale.
a) poliurie; 10. n cazul unui pacient cu colic biliar ce
b) vrsuri alimentare; prezint vrsturi incoercibile, acestea pot fi
c) 5-20 scaune/zi. combtute prin administrare de:
6. Tabloul clinic n ciroza hepatic const a) plegomazin fiole;
n: b) torecan tablete;
c) emetiral supozitoare. b) durere n hipocondrul drept cu
CHIRURGIE iradiere n umr , stare general uor
11. Lipotimia n ortostatism apare la un alterat;
bolnav cu hemoragie digestiv superioar , c) dureri n fosa iliac dreapt cu
n cazul unei pierderi de mas circulant: greuri i vrsturi.
a) mic; 20. ntr-o litiaz biliar coloraia icteric
b) medie; persistent a sclerelor , mucoaselor i
c) mare. tegumentelor poate fi dat de :
12. Sunt cauze de HDS: a) inflamaia peretelui colecistic;
a) ulcerul aton; b) prezena unui obstacol n coledoc;
b) cancerul gastric; c) un proces inflamator al cilor biliare.
c) traumatismul cilor biliare. 21. La palparea abdominal a unui pacient
13. Manifestarea caracteristic n ulcerul cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
gastric perforat este: urmtoarele caracteristici:
a) meteorism abdominal; a) palparea este nedureroas;
b) agitaia extrem; b) abdomenul este elastic , nedureros;
c) ,, abdomen de lemn. c) abdomenul este rigid (de lemn).
14. O hemoragie digestiv n care 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de snge intestinale?
este: a) vrsturile;
a) asimptomatic; b) greurile;
b) are semne clinice caracterizate prin c) oprirea tranzitului pentru materii
tahicardie, ameeli, vedere ca prin fecale i gaze ;
cea, lipotimie; d) meteorismul.
c) are semnele caracteristice ocului 23. Cnd apar mai frecvent colicile biliare?
hemoragic a) dimineaa pe nemncate;
15. Complicaia cea mai frecvent a b) dup amiaz;
ulcerului gastro-duodenal este: c) noaptea;
a) cancerul gastric; d) dup mas bogat n grsimi sau
b) hemoragia digestiv; alimente colecistokinetice.
c) gastrita cronic. 24. Un bolnav cu durere intens
16. Care din elementele de mai jos pot ,colicativ , situat n hipocondrul drept , cu
produce hemoragii gastro-duodenale: iradiere n umr i spate, cu durat mare,
a) ulcerul gastro-duodenal; febr, care este temporar sau deloc
b) anaciditatea; influenat de antispastice i antialgice,
c) gastritele hemoragice; poate fi produs de :
d) medicamentele ulcerogene. a) colic renal;
17. Ce regim alimentar dm la nceputul b) colecistit acut;
pancreatitei acute? c) colic hepatic;
a) regim hipoproteic; d) apendicit acut subhepatic.
b) regim hidro-lacto-zaharat; 25. Care din examenele de laborator sunt
c) repaus digestiv absolut, sond de utile pentru stabilirea gravitii H.D.S?
aspiraie gastric. a) testele de coagulare;
18. Ce modificri de laborator se pot ntlni b) hemoglobina;
n pancreatita acut? c) proteinemia;
a) amilazemia i amilazuria crescute n d) hematocritul.
primele 2-3 zile; 26. Hemoragia de la nivelul aparatului
b) hiperglicemie; digestiv exteriorizat prin vrsturi se
c) leucopenie. numete:
19. Pancreatita acut este un sindrom a) hemoptizie;
abdominal acut caracterizat prin : b) hematemez;
a) dureri abdominale violente n etajul c) melen.
superior i alterarea marcat a strii NURSING
generale;
27. Organele cavitare ale abdomenului se 34. Pentru determinarea hemoragiilor
pot evidenia prin: oculte se utilizeaz:
a) examinarea cu sulfat de bariu; a) testul Addis- Hamburger;
b) examinarea cu lipiodol ultrafluid; b) testul Adler;
c) examinarea cu pobilan. c) proba de digestie.
28. Radioscopia cu sulfat de bariu este 35. Examenul util pentru precizarea unor
contraindicat la pacienii cu : diagnostice nesigure cnd este vorba de
a) HDS; malignitatea sau benignitatea unui ulcer
b) peritonit; este:
c) ulcer gastric. a) examenul radiografic;
29. n vederea efecturii irigoscopiei este b) gastroscopia ;
necesar s: c) cercetarea hemoragiilor oculte.
a) se administreze regim hidric n 36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
preziua examenului; este contraindicat la pacienii cu:
b) se evacueze complet colonul prin a) constipaie;
efectuare de clism i administrare de b) diaree cronic;
ulei de ricin; c) pusee hemoroidale acute.
c) se administreze timp de 2-3 zile 37. Spltura gastric este contraindicat
alimentaie bogat n celuloz . n:
30. Irigoscopia este : a) cancer gastric;
a) examinarea radiologic a colonului b) intoxicaii cu sbstane caustice ;
fr substan de contrast; c) staz gastric nsoit de procese
b) examinarea radiologic a colonului fermentative.
cu substan contrast; 38. Paracenteza abdominal se
c) examinarea endoscopic a efectueaz :
colonului. a) n fosa iliac dreapt;
31. Colangiografia const n : b) n fosa iliac stng , linia Monroe-
a) radiografierea veziculei biliare Richter;
umplut cu substan de contrast c) la mijlocul liniei dintre ombilic i
administrat pe cale oral; simfiza pubian.
b) radiografierea cilor biliare inclusiv a 39. Explorarea funcional a pancreasului
colecistului prin umplerea cu substan se face prin metode directe i indirecte .
de contrast administrat pe cale Enzimele pancreatice se cerceteaz n:
intravenoas; a) snge;
c) radiografierea organelor cavitare ale b) suc pancreatic;
abdomenului dup adminstrarea c) snge, urin, suc pancreatic.
substanei de contrast pe cale oral . 40. n caz de digestie deficitar, la
32. Colangiografia este contraindicat la examenul microscopic al materiilor fecale se
pacienii cu: depisteaz:
a) afeciuni hepato-biliare acute; a) rare fibre musculare;
b) reacii alergice la iod; b) steatoree;
c) insuficien renal. c) celuloz n cantiti mici.
33. Interveniile cu rol autonom ale 41. Examenul materiilor fecale pentru
asistentei medicale n cazul gastroscopiei reacia Adler se face dup trei zile de regim
sunt urmtoarele , cu excepia: alimentar:
a) asigur pacientului un climat calm , a) lacto-finos;
de cldur uman; b) complet;
b) anun pacientul s nu mnnce, s c) care s conin zarzavaturi verzi i
nu fumeze n seara precedent i n carne .
dimineaa investigaiei; 42. Vrsturile ce conin alimente ingerate
c) evalueaz gradul anxietii cu 1-2 zile nainte sunt caracteristice
pacientului i i administreaz o tablet pentru:
de diazepam. a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
b) varice esofagiene;
c) stenoza piloric. a) toalet local cu ap i spun , bi
43. Durerea ca i manifestare n ulcerul cldue de ezut;
gastric apare : b) diet adecvat pentru evitarea
a) la 3-4 ore dup mas; constipaiei;
b) la 30 minute dup mas ; c) bi fierbini , prinie aplicate local.
c) nu are legtur cu alimentaia . 51. Dup oprirea vrsturilor , un pacient
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer diagnosticat cu colecistit este realimentat
duodenal se recomand respectarea unui astfel:
regim alimentar compus din: a) cu cantitti mici de ceai , din or n
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiart , or;
ou fiert moale; b) cu supe strecurate de zarzavat;
b) ciorba de carne, brnza de vaci; c) cu lactate, smntn , pete.
c) pine veche , soteuri de zarzavat. 52. Pacientul cu colecistectomie prezint
45. La externarea din spital asistenta drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
recomand pacientului cu ulcer gastro- medical va supraveghea:
duodenal: a) cantitatea zilnic de secreie ;
a) s respecte orarul meselor ; b) ca drenul s nu se cudeze;
b) s evite stresul fizic i psihic; c) aspectul secreiilor.
c) s aibe o alimentaie complet fr 53. n bolile digestive ora de administrare a
restricii. medicaiei antisecretoare este:
46. Durerea care prezint periodicitate i a) dup mese;
apare de obicei toamna i primvara este b) n timpul meselor;
ntlnit la pacienii cu: c) naintea meselor.
a) ulcer gastro-duodenal; 54. Interveniile autonome ale asistentei
b) litiaz biliar; medicale acordate pacienilor cu rectocolit
c) rectocolit. ulcero-hemoragic sunt urmtoarele:
47. Manifestrile de dependen ntlnite a) asigur repaus fizic i psihic
n hemoragia digestiv sunt : complet;
a) senzaia de grea , vrsturi, b) asigur igien corporal i de pat;
cldur retrosternal; c) administreaz medicaie
b) paloare, transpiraii reci abundente, hemostatic i preparate de fier.
hipotensiune arterial; 55. Pacientul cu rectocolit ulcero-
c) senzaia de gdilare a laringelui, hemoragic este educat :
vrsturi, hipertensiune arterial. a) s respecte un regim alimentar
48. Caracteristicile durerii n ulcerul gastric bazat pe alimente bogate n celuloz;
sunt: b) s consume alimente bogate n
a) durere n epigastru, violent , ca o ,, vitamine , uor digerabile;
lovitur de pumnal cu iradiere dorsal; c) s i asigure un aport suficient
b) durere n hipocondrul drept nsoit proteic (carne slab fiart , brnza
de greuri i vrsturi; proaspt).
c) durere localizat n epigastru nsoit 56. Pacientul cu ciroz hepatic poate
de senzaia de arsur. prezenta n perioada de debut urmtoarele
49. Interveniile cu rol autonom ale manifestri de dependen:
asistentei medicale n ngrijirea pacienilor a) balonri postprandiale, meteorism
cu ciroz hepatic sunt: abdominal, flatulen;
a) asigurarea alimentaiei , msurarea b) fatigabilitate , inapeten, greuri;
i notarea diurezei i greutii c) subicter, ascit.
corporale; 57. Vrsturile postoperatorii cauzate de
b) pregtirea pentru flebografie; staza gastric se combat prin:
c) efectuarea examenelor de laborator a) administrarea antivomitivelor;
ale sngelui. b) nu se combat, sunt normale
50. Pacienii suferinzi de hemoroizi i postoperator;
operai pentru aceast afeciune vor primi
urmtoarele recomandri:
c) introducerea sondei nazo-gastrice
pentru drenarea secreiei, urmat de
spltur gastric.
58. La externarea din spital pacientul care
prezint colostomie va fi educat pentru a se
autongriji:
a) s-i schimbe aparatul colector;
b) s-i protejeze tegumentele din jurul
stomei;
c) s-i menin igiena general.
59. Regimul alimentar al purttorului de
colostom este:
a) bogat n proteine i grsimi;
b) bogat n hidrai de carbon i
proteine;
c) srac n lipide i celuloz.
60. Durerea n afeciunile digestive prezint
unele caracteristici.Durerea cu localizare n
hipocondrul drept ce iradiaz n umrul
drept este ntlnit n :
a) litiaza biliar;
b) ulcerul duodenal;
c) rectocolit.
61. n bolile digestive, substituenii aciditii
gastrice sunt administrai astfel;
a) la 2 ore dup mese;
b) naintea meselor;
c) n timpul meselor.
62. Pentru combaterea durerilor unui
pacient diagnosticat cu colecistit acut i se
administreaz:
a) 1 fiol Morfin;
b) 1 fiol Mialgin;
c) 1 fiol Papaverin i 1 fiol Scobutil
la nevoie.
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE I NURSING N
GASTROENTEROLOGIE
NTREBARE PAGIN
1 F 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
4 A 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de 210
asistenii medicali- L. Titirc, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257
11 F Ghid de nursing L. Titirc, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
2 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
3 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
4 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
5 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
2 c Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
3 e Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
4 a Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
5 d Ghid de nursing L. Titirc, 1998 139
TESTUL III- GRIL

MEDICIN INTERN
1 c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene i concursuri pentru 5
asistenii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene i concursuri pentru 8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene i concursuri pentru 41
20 b idem 44
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de 210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate 59
bolnavului L Titirc, 2008
36 c Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de 237
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 68
40 b Explorri funcionale i ngrijiri speciale acordate 59
bolnavului L Titirc, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene i concursuri pentru 9
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
46 a 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 69
48 c idem 11
52 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 72
54 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 84

asistenii medicali- Lucreia Titirc, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
58 a,b,c 1150 teste nursing L.Titirc , 2008 71
60 a 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 69
61 c 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 71
62 c 1150 teste nursing L.Titirc ,2008 71
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING N AFECIUNILE RENALE
TESTUL I
Stabilii valoarea de adevr pentru urmtoarele enunuri. Notai adevrat cu A sau cu
F fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecie
urinar.
2.Pentru evidenierea proteinuriei se va recolta urin din 24 de ore.
3.Creatinina sanguin este de 0.6 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezint examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrit prezint probleme de dependen : alterarea circulaiei i
alterarea eliminrii urinare.
6.Edemele n bolile renale sunt albe i pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic n I.R.A. se vor msura pierderile de lichide
la care se adaug cte 100 150 ml soluie hidratant pentru fiecare grad de temperatur.
8.Hemodializa reprezint cea mai eficient metod de epurare extrarenal.
9.n I.R.C. alimentaia este normoproteic si normosodat.
10.n perioada postoperatorie n interveniile pe rinichi urina se capteaz numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II

1 Semnul godeului A urocultur
2 Examen bacteriologic B snge
3 Glomerulonefrit acut C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urin
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializ
3 I.R.C. C substan iodat injectat i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urin diluat
TESTUL III
MEDICINA INTERNA 9.Sindromul urinar din glomerulonefrita
1.Durerea de origine renal: acut se traduce prin :
a) se poate prezenta sub form de a) poliurie i polakiurie;
durere lombar, durere pelviperineal i b) leucociturie masiv;
cistalgie; c) hematurie ntotdeauna inferioar
b) poate fi declanat de trepidaii, mers leucocituriei.
rapid, eforturi fizice; 10. Insuficiena renal acut poate sa apar
c) este calmat prin gsirea unei poziii n :
antalgice. a) traumatisme pelviene cu ruptur de
2. Diureza normal este de : vezic i extravazarea urinii;
a) 500 100 ml pe 24 ore; b) scderea volumului sanguin circulant;
b) 1500 2500 ml pe 24 ore; c) necroz papilar.
c) 1000 2000 ml pe 24 ore. 11. Dintre factorii de litogenez fac parte i :
3. Glomerulonefrita acut : a) creterea concentraiei srurilor
a) apare in timpul unei infecii urinare;
streptococice; b) hipertiroidie;
b) se caracterizeaz prin leziuni renale c) solubilitatea crescut a unor
datorate reaciei antigen-anticorp, cu constitueni urinari (oxalat, acid uric).
fixare de complement la nivelul 12. Principalul element diagnostic al unei
membranei bazale glomerulare; infecii urinare l reprezint :
c) se caracterizeaz prin hematurie, a) febra nalt nsoit de frisoane i
hipertensiune arterial i edeme. alterarea strii generale;
4. Edemele de origine renal : b) durerea lombar colicativ;
a) apar iniial localizate la nivelul c) bacteriuria semnificativ.
pleoapelor i retromaleolar sunt mai 13. Cea mai important msur terapeutic
accentuate dimineaa i au tendina la n hematurie este :
regresie n timpul zilei; a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
b) sunt albe, moi, pufoase (pstreaz 3 4 fiole pe zi, etampsilat 2 3 fiole pe
godeu); zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
c) apar in glomerulonefrite acute i b) tratament etiologic prin descoperirea i
cronice, n sindroamele nefrotice i in tratarea cauzei care o produce (litiaz,
insuficiena renal cronic. tumori, corpi strini, etc);
5. Urografia intravenoas : c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
a) apreciaz secretia i excreia renal; transfuzii de snge, plasm, mas
b) aprecieaz anomaliile prezente la eritrocitar.
nivelul arborelui pielocaliceal i vezicii
urinare (calculii, dilataii, malformaii);
c) presupune testarea obligatorie a
sensibilitii la iod.
6. Glomerulonefritele sunt afeciuni renale
caracterizate prin :
a) afectarea interstiiului renal ;
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de
ore;
c) prezena germenilor n urin ( peste
100.000 germeni pe ml)
7. Sindromul nefritic acut presupune :
a) oligurie;
b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
c) hipertensiune arterial.
8. Sindromul nefrotic se definete prin :
a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
CHIRURGIE
14.Care este cifra minim a tensiunii d) prostatit cronic.
arteriale sistolice, ca s se poat produce 21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
filtrarea renal? ale adenomului de prostat ?
a) 50 mmHg; a) tratamentul hormonal;
b) 60 mmHg; b) tratamentul fizioterapic;
c) 70 mmHg. c) cateterismul vezical;
15. Care este investigaia radiologic, care d) tratamentul chirurgical constnd in
ne d datele cele mai precise privind adenomectomie pe cale transvezical
aspectul anatomic si funcia aparatului sau prin rezecie endoscopic
urinar ? transuretral.
a) cistografie; 22. Tratamentul cancerului de prostat
b) pielografie ascendent; const n :
c) urografie intravenoasa. a) citostatice si tratament imunoterapic;
d)uretero-pielografie retrograd. b) extirparea prostatei n totalitate
16. Cum iau natere calculii? mpreun cu limfatice pelvine;
a) prin precipitarea i agregarea srurilor c) alturi de tratamentul chirurgical
urinare; estrogenoterapie, castrare bilateral;
b) precipitarea are loc n jurul unui nucleu d) citostatice i cobaltoterapie.
organic; 23. Care dintre elementele de mai jos
c) datorit concentraiei crescute de constituie factori locali care pot produce
sruri n urin, retenia acut de urin ?
d) precipitarea are loc n jurul unor a) adenom i cancer de prostat;
microbi, leucocite, epitelii descuamate. b) afeciuni neurologice: tabes,
17. n ce situaie se poate produce o siringomielie;
insuficien renal cronic? c) compresiuni medulare;
a) ntr-o litiaz veche; d) calcul sau cheag care astup colul
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu vezical, traumatism de uretr, stricturi
scleroz renal; uretrale.
c) prin fenomene de obstrucie i 24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
infecioase intermitente, se produce o mai grave i se remediaz extrem de greu?
degradare treptat, dar avansat a a) anuriile produse de ocul traumatic
funciei renale; sau hemoragic;
e) prin tulburri de filtrare glomerular. b) anuriile renale;
18. Colica renal este produs de : c) anuriile produse prin sindromul de
a) calculi mari care stagneaz n bazinet; deshidratare;
b) calculi vezicali; d) anuriile postrenale.
c) calculi mici, care migreaz din bazinet 25. Absena miciunilor inseamn
n ureter; ntotdeauna anurie?
d) urini hiperconcentrate n sruri urinare. a) da, absena miciunilor este
19. Hematuria produs n cancerul renal are consecina anuriei;
urmatoarele caractere : b) nu, i alte cauze pot produce absena
a) este terminal; miciunilor, fr s fie anurie;
b) unilateral; c) absena miciunilor poate aprea n
c) este insoit de dureri; retenia acut de urin;
d) este total, spontan, capricioas, d) n plgile renale sau vezicale, urina
nedureroas. produs se elimin n afara cilor
urinare sau normale.
20. In care din urmtoarele afeciuni globul

vezical apare cel mai frecvent ?
a) traumatism de bazin, cu fractur de
pube;
b) litiaz renal;
c) adenom de prostat;
26. Hidrocelul este o acumulare de lichid
serocitrin ntre foiele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le gsim?
a) creterea de volum a hemiscrotului la
nivelul creia se dezvolt hidrocelul;
b) existena unei formaiuni tumorale,
care se reduce n clinostatism;
c) formaiunea este nedureroas, sub
tensiune, fluctuent nereductibil, mat
la percuie;
d) este opac la transluminaie.
NURSING NEFROLOGIE
27.Pregtirea alimentar a pacientului
pentru radiografie renal simpl se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaie colecistokinetic;
b) 2-3 zile alimentaie neflatulent,
nefermentescibil;
c) 2-3 zile alimentaie desodat.
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis-
Hamburger se face n modul urmtor :
a) prima urin de diminea;
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore;
c) urina din 3 ore, obinut dup ce
pacientul a urinat dimineaa i apoi a stat
n repaus la pat.
29. Urografia reprezint :
a) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast pe
baz de iod, injectat intravenos;
b) examenul radiologic al aparatului renal
folosind ca substan de contrast iodur
de sodiu 10%, injectat prin cateterism
ureteral;
c) examenul radiologic al vezicii urinare.
30. Dup cistoscopie pacientul necesit
ingrijiri :
a) suprimarea alimentaiei pe cale
natural;
b) clism evacuatoare;
c) aplicarea unui termofor n regiunea
hipogastric, administrare de
antispastice.
31. Proba Volhard exploreaz : c) valoarea ureei i a creatininei n
a) clearance-ul la uree; snge.
b) capacitatea rinichiului de diluie i 39. Un pacient de 17 ani este internat cu
concentraie a urinei; diagnosticul insuficien renal acut i
c) sedimentul urinar. prezint :
32. Sediul hematuriei macroscopice se a) poliurie;
precizeaz prin : b) anurie;
a) proba celor trei pahare; c) disurie.
b) proba Adiss Hamburger;
c) proba Zimniki.
33. Caracteristicile durerii n colica renal
sunt :
a) localizare suprapubian, iradiere n tot 40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
abdomenul, este vie; sunt :
b) localizare lombar, cu iradiere spre a) corectarea dezechilibrului
organele genitale externe, intens, hidroelectrolitic;
profund; b) suplinirea definitiv a funciei renale
c) localizare lombar, bilateral, cu prin hemodializ;
iradiere n tot abdomenul. c)reechilibrarea funciei renale.
34. Se recomand unui pacient efectuarea 41. Alimentaia pacientului cu
unei radiografii renale pe gol, de urgen, I.R.C.urmarete :
pentru care este pregtit astfel : a) creterea cantitii de proteine pe 24
a) clism evacuatoare; de ore/kg corp;
b) spltur vezical; b) reducerea cantitii de proteine pe 24
c) nu se face pregtire. de ore/kg corp n funcie de valorile ureei
35. ntr-o calculoz renal, pn la i creatininei din snge;
eliminarea calculului, n planul de ngrijire al c) asigurarea necesarului caloric al
pacientului, vor fi aplicate urmtoarele organismului prin glucide.
intervenii: 42. Interveniile autonome ale asistentei n
a) creterea ingestiei de lichide la 3 l pe ngrijirea pacientului cu edeme sunt :
zi; a) msurarea zilnic a greutii corporale
b) msurarea cantitii de urin pe 6 ore; i a diurezei;
c) determinarea cantitii de albumin in b) dezinfecia regiunilor edemaiate i
urin. acordarea poziiei eznd cu picioarele
36. Interveniile asistentei medicale pentru atrnate;
supravegherea sondei vezicale permanente c) alimentaie desodat.
la un pacient cu incontinen urinar 43. Care din urmtoarele manifestri
constau in: sugereaz un traumatism renal in cazul unui
a) observarea aspectului urinei n vasul pacient cu politraumatism :
colector; a) durere lombar;
b) meninerea permeabilitii tuburilor b) hematurie macroscopic;
prelungitoare; c) vrsturi.
c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, n 44. Ca manifestri de dependen n
funcie de volumul de urin. perioada iniial in cazul adenomului de
37. Pacientul cu glomerulonefrit acut prostat ntlnim :
prezint ca problem de dependen : a) incontinen urinar;
a) comunicare ineficient la nivel b) jet urinar fr presiune, ntrerupt;
senzorial ; c) retenie acut de urin.
b) potenial de exces de volum lichidian; 45. n litiaza uric, pacientului i se
c) deficit de autongrijire. recomand regim alimentar bogat n :
38. Diagnosticul de certitudine n infeciile a) vegetale cu restricie de proteine;
urinare este susinut de : b) sucuri de citrice;
a) examenul sumar de urin; c) produse lactate, carne.
b) urocultur;
46. Interveniile asistentei medicale la un c) roii, tegumentele prezentnd
pacient cu insuficien renal acut constau teleangiectazii.
in: 53. Postoperator, la un pacient care prezint
a) efectuarea bilanului hidric; glob vezical, se recomand:
b) diminuarea catabolismului proteic prin a) administrarea de diuretice;
epurarea extrarenal hemodializat i b) imobilizarea la pat;
dializ peritoneal; c) montarea unei sonde urinare.
c) aplicaii calde n regiunea lombar. 54. Deteriorarea funciei renale implic
modificarea regimului alimentar al
pacientului, restriciile viznd aportul de:
a) proteine;
b) lipide;
c) glucide.
55. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente cu cantitate mic de
urin;
47. Care din urmatoarele manifestri de b) dureri la miciune;
dependen sunt semnificative pentru o c) cantitate mare de urin eliminat n 24
insuficien renal acut? de ore.
a) oligo-anurie; 56. Polakiuria este :
b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si a) cantitate mare de urin pe 24 de ore;
acido-bazic; b) incontinen urinar;
c) hematuria. c) miciuni dese cu cantitate mic de
48. Interveniile asistentei medicale n urin.
insuficiena renal cronic este un element 57. Conduita de urgen n caz de retenie
important al activitii medicale. Educarea urinar se refer la :
pacieilor se refer la : a) administrarea de diuretice;
a) exerciii fizice intense; b) administrarea de antispastice;
b) necesitatea restriciilor alimentare; c) sondaj vezical.
c) igiena riguroas a tegumentelor. 58. Urina pentru efectuarea unui examen
49. Problemele pacientului cu insuficien bacteriologic se recolteaz :
renal cronic pot fi : a) n condiii sterile, n recipient special;
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin b) un eantion din cantitatea eliminat n
degradarea funciei tubulare; 12 ore;
b) alterarea integritii pielii; c) numai dup administrarea a 2 l de
c) insomnia. ceai nendulcit.
59. Stabilii prioritile in efectuarea
50. La un pacient cu hematurie sondajului vezical :
macroscopic proba celor trei pahare a) mbrcarea mnuilor sterile;
permite precizarea : b) poziionarea bolnavului pentru sondaj;
a) sediului hematuriei; c) toaleta organelor genitale externe;
b) intensitii hematuriei; d) pregtirea materialelor necesare
c) durata hematuriei. sondajului;
51. n ingrijirea unui pacient cu anasarc, e) introducerea sondei.
interveniile autonome ale asistentului 60. Ce intelegem prin sond Dmeure:
medical sunt : a) sond fixat, lsat timp ndelungat n
a) monitorizarea diurezei; vezica urinar;
b) administrarea tratamentului; b) repetarea sondajelor vezicale;
c) administrarea regimului alimentar c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
hipocaloric, hiperproteic. sondelor.
52. Edemele din bolile renale sunt : 61. n ngrijirea postoperatorie a unui
a) albe, pufoase; pacient cu nefrectomie asistenta medical
b) cianotice, indurate; are ca prioritate n ngrijire:
a) msurarea debitului urinar, orar;
b) prevenirea ntoarcerii pacientului pe
partea operat;
c) s fixeze bine tuburile de dren.
62. Pacientul B.B. prezint anurie. Asistenta
constat :
a) absena urinei in vezica urinar:
b) scderea cantitii de urin pe 24 de
ore;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
63. n ngrijirea postoperatorie a bolnavului
cu nefrectomie, asistenta va asigura poziia
pacientului :
a) decubit dorsal;
b) poziia Fowler;
c) decubit lateral pe partea sntoas.
64. Hipostenuria reprezint densitatea

urinei:
a) normal;
b) crescut;
c) sczut.
65. Anuria reprezint :
a) absena urinei in vezic;
b) scaderea cantitii de urin;
c) eliminarea urinei cu dificultate.
66. Poliuria reprezint :
a) miciuni frecvente in cantiti mici;
b) eliminarea unei cantiti mai mari de
2500 ml;
c) sete exagerata.
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

NTREBARII PAGIN
1 F Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERN
1 a,b N. Crngulescu- Medicin intern.Specialiti 283
nrudite i terapii paliative ,tiint & Tehnic
Bucureti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Dachievici-Chirurgie ,Specialiti chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii i coli sanitare
postliceale, Editura Medical 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste gril Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene i concursuri pentru 120
asisteni medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghin, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asisteni medicali 1114
ntrebri, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continu n nursing 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL
TESTUL I
F fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie
1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin

2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice
Testul III
Indicai rspunsurile corect
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie anterioara hemoragiei?
prezinta: a. refacerea este imediata dupa oprirea
a) paloare hemoragiei
b) ameteli in ortostatism b. dureaza 3-4 luni
c) transpiratii reci c. dupa tranfuzie de sange
d) lipotimie in clinostatism d. etapa poate fi scurtata prin tratament
2. Profilaxia emboliei pulmonare adecvat
postoperatorii urmareste prevenirea 6. Cum putem face o hemostaza provizorie
trombozelor venoase si a declansarii cand avem o sangerare la nivelul gatului?
tromboemboliei in: a. compresiune digitala pe plan osos
a) preoperator (vertebral)
b) postoperator b. pansament compresiv
c) preoperator, intraoperator si postoperator c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei d. aplicarea atenta a unui garou
hemoragii? 7. Arsura de gradul III se caracterizeaza
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi prin:
b. cresterea CO2 in sange si excitarea a. interesarea epidermului si partial a
centrului respirator din bulb dermului
c. vasoconstrictia arteriala b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente
d. scaderea hematocritului c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum
4. Varsaturile care apar imediat dupa d. producerea de cicatrici vicioase cu
interventia chirurgicala au drept cauza: deficiente functionale
a. narcoza si iritatia peritoneala 8. Care sunt regulile in ingrijirea
b. aparitia unui ulcer de stres preoperatorie a bolnavului?
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in a. crearea conditiilor care sa impiedice
preziua operatiei producerea de traume psihice
5. Cat dureaza etapa hematologica de b. cunoasterea temeinica nu numai a
refacere a organismului la situatia bolnavului, ci si a bolii
c. explorarea clinica si paraclinica in 15. Cea mai grava complicatie infectioasa
vederea stabilirii diagnosticului postoperatorie este:
d castigarea increderii bolnavului in a. septicemia postoperatorie
personalul care il ingrijeste si il va opera b. abcesul fesier
9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi c. infectarea plagii chirurgicale
murdarite cu pamant? 16. In cadrul socului se descriu urmatoarele
a. streptococul, stafilococul stadii:
b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase a. soc compensat, soc decompensat, coma
c. piocianic, bacil Colli, pneumococ b. soc compensat, soc ireversibil
10. Ingrijirea postoperatorie, dupa c. soc decompensat, coma
rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii 17. Care din hemoragiile de mai jos sunt
intestinale mecanice, consta in: considerate hemoragii medicale?
a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei a. hemoragia prin ruptura de anevrism
b. se continua tratamentul de reechilibrare b. hemoragii in cazul trombocitopeniei
hemodinamica, de refacere a starii generale c.hemoragii in cazul ulcerului gastro-
pana la reluarea tranzitului duodenal
c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea d. hemoragii medicamentoase
alimentatiei e. hemoragii datorate unor deficiente ale
11. In care din afectiunile pulmonare de mai factorilor de coagulare
jos este contraindicata o interventie pentru 18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un
afectiuni cronice? accidentat cu plaga muscata de un caine
a. pneumonie necunoscut?
b. emfizem pulmonar a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia
c. astm bronsic acestuia
d. traheobronsite acute b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie
12. Ce obiective urmareste pregatirea antitetanica, antibiotice
psihica a bolnavului chirurgical internat? c. efectuam toaleta minutioasa a
a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si plagii,debridare, profilaxie antitetanica,
inlaturarea fricii de spital trimitem pacientul la serviciul antirabic
b. convingerea ca interventia chirurgicala d. excizie si sutura a plagii, antibiotice
este benefica si dupa efectuarea ei isi va
putea relua activitatea anterioara in conditii 19. Care din fenomenele de mai jos se pot
mult mai bune produce dupa intepaturile unor insecte
c. obisnuinta cu bolnavii din sectie (viespi, albine)?
d. acomodarea cu personalul spitalului si a. insuficienta respiratorie grava, edem, de
respectarea disciplinei spitalicesti glota
13. In ce afectiuni numarul de hematii poate b. anemii hemolitice
fi crescut? c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta
a. soc hemoragic d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si
b. soc in arsuri si deshidratare gatului, cefalee
c. soc septic si alergii 20. Care din cicatricile formate dupa arsuri
d. scleroze pulmonare, poliglobulie sunt mai predispuse la malignizare?
esentiala a. dupa arsuri prin iradiere
14. Care sunt avantajele chirurgiei b. dupa arsuri electrice
laparoscopice abdominale, fata de chirurgia c. dupa arsuri produse de acizi, baze si
clasica? saruri
a. permite efectuarea oricarei interventii fara d. dupa arsuri cu fosfor
risc 21. Care din masurile de mai jos nu se vor
b. evita inciziile mari- laparotomia efectua la acordarea primului ajutor?
c. scuteste bolnavul de unele complicatii a. scoaterea victimei din focarul de incendiu
supurative ale peretelui b. stingerea vestimentatiei aprinse
d. scurteaza mult durata de spitalizare si c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
convalescenta cu altele
d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
e. ungerea suprafetei arse cu substante 27. Care este limita de caldura nelezanta?
grase sau dezinfectante: albastru de a. 450C
metilen, violet de gentiana b. 380C
22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide c. 550C
ce trebuie administrata in primele 3-4 zile d. 800C
unui ars? 28. Care din factorii de mai jos cresc riscul
a. necesarul de lichide e de 1ml pentru operator?
fiecare procent de suprafata arsa, inmultit a. asociatia de boli
cu suprafata arsa si si greutatea corporala b. interventiile de urgenta
b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu c. conditiile de munca si viata
profunzimea arsurii d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a
c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare deficientelor
procent de suprafata arsa 29. Care trebuie sa fie criteriile de
23. Socul cardiogen pote fi produs de: amplasare ale unui bolnav in salon?
a. infarct miocardic, tamponada cardiaca a. locurile libere existente in sectie
b. leziuni traumatice ale membrelor b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in
inferioare saloane cu bolnavi operati in vederea
c. traumatisme de bazin cu rupturi ale ajutarii acestora din urma
vezicii urinare c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii
d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana in varsta
dorsala cu compresiune asupra inimii, d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie
leziuni obstructive ale marilor vase. normala, cu preocupari asemanatoare
24. Ce masuri putem lua pentru prevenire 30. In ce afectiuni putem avea o scadere a
socului anafilactic? hematocritului?
a. sa nu administram medicamentele si a. socul prin arsuri
substantele care pot da reactii anafilactice b. hiperhidratare
b. sa testam medicamentele (antibioticele, c. hemoragie digestiva mare
substantele iodate etc) inainte de d. poliglobulie
administrare 31. Ce se produce in segmentul de sub
c. sa facem o anamneza corecta garou?
d. sa efectuam determinarea grupei a. vasoconstrictie arteriala
sanguine si Rh, cat si probele de b. trombozarea vaselor
compatibilitate inainte de transfuzii, sa c. dilatarea paralitica
evitam transfuzia de sange care nu este d. navalirea sangelui central in zona de
izogrup si izoRh. dedesubtul garoului la scoaterea acestuia,
25. Care din manoperele de mai jos trebuie cu scaderea brusca a TA
intreprinse in serviciul de terapie pentru 32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi
urmarirea bolnavilor socati? in1/3 medie a coapsei drepte, din care
a. monitorizarea functiei cordului - EKG tasneste sangele rosu aprins in jeturi
b. instituirea in vezica urinara a unei sonde discontinue.
permanente pentru masurarea debitului a. la radacina coapsei
urinar b. deasupra plagii
c. protezarea respiratiei in toate cazurile si c. dedesubtul plagii
etapele socului d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii
d. asigurarea functiei respiratorii si o
oxigenare corecta 33. Care din factorii de mai jos contribuie la
e. efectuarea de gastrostoma pentru hemostaza spontana?
alimentarea bolnavului a. vasoconstrictia
26. Caror factori se datoreste roseata b. formarea trombusului alb
(rubor) intr-o infectie localizata? c. transformarea protrombinei sub actiunea
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar tromboplastinei in trombina
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale d. trombina actionand asupra fibrinogenului
c. exsudatului lichidian si diapedezei il transforma in fibrina
leucocitelor e. formarea coagului rosu
34. Cand este indicata aplicarea unui 42. Ce efect poate avea injectia de
pansament umed? adrenalina sau alte simpaticomimetice in
a. in plagile recente stadiul de soc compensat?
b. in plagile care secreta abundent a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea
c. in contuzii, fara leziuni ale pielii de soc
d. in tromboflebite b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si
35. Care din conditiile de mai jos stau la a perfuziei tisulare
baza efectuarii unui bun pansament? c. agraveaza anoxia si grabeste
a. sa acopere complet plaga decompensarea
b. sa aiba o buna putere absorbanta d. ridica tonusul bolnavului
c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece 43. Care din hemoragiile de mai jos se
d. executarea lui si in perioada mentinerii sa incadreaza in hemoragia interna?
nu provoace dureri a. hemoragia intratisulara
36. Pentru desprinderea din plaga a b. hematom la nivelul mezenterului
compreselor, atunci cand acestea sunt c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala
foarte aderente, folosim: d. hemopericard
a. neofalina 44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii
b. eterul locale, este produsa de :
c. apa oxigentata a. diapedeza leucocitelor
d. bromocetul b. prezenta germenilor, leucocitelor, a
37. Carui factor se datoreste cresterea resturilor rezultate din distrugerea acestora
caldurii locale intr-o infectie? c. exsudatului lichidian ( extravazarea
a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor plasmei)
nervoase 45. Ce intelegem prin plagi perforante?
b. prezentei germenilor si leucocitelor in a. plagi ale tegumentelor
focar b. plagi insotite de fracturi deschise
c. activarii circulatiei locale c. plagi care patrund in cavitatile naturale
38. Care din plagile de mai jos se datoreaza d. plagi care patrund in cavitatile naturale si
agentilor mecanici? lezeaza unele organe in cavitatea
a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze respectiva
gama
b. plagi intepate, taiate, prin muscatura 46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20%
c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen din suprafata corpului poate evolua:
39. Plagile produse prin manopere medicale a. cu soc hipovolemic
se definesc ca: b. fara complicatii
a. plagi iatrogene c. cu soc toxicoseptic
b. plagi accidentale 47. Care din manoperele de mai jos trebuie
c. plagi intentionate evitate in cursul tratamentului unui socat?
d. plagi profunde a. restabilirea volemica si corectarea
acidozei
40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul b. intreruperea timpurie a reanimarii
socului hipovolemic? c. interventia chirurgicala intempestiva
a. socul de garou, socul alergic inainte de desocarea bolnavului
medicamentos d. excesul de desocare
b. socul hemoragic, traumatic 48. Care din metodele de mai jos contribuie
c. socul cardiogen, socul electric la buna pregatire psihica a bolnavului?
d. socul prin arsura, socul operator a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din
41. In ce tip de soc avem valori normale sau preajma bolnavului
chiar crescute ale hemoglobinei si b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la
hematocritului? dispozitie in camera de zi a revistelor,
a. soc hemoragic ziarelor, programelor de televiziune
b. soc traumatic c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
c. soc septic aiba un somn linistit, combaterea
d. soc prin arsura eventualelor tulburari psihice
d. combaterea durerii si a simptomelor care d. asezarea bolnavului in pozitie
provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi Trendelemburg
e. crearea sigurantei ca interventia 55. La ce arsura gasim flictene cu continut
operatorie si urmarile postoperatorii vor serocitrin?
merge bine a. arsuri gr I
49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala b. arsuri gr II
(hemoroizi, fistule, abcese) se va face: c. arsura gr III
a. regim alimentar obisnuit din prima zi, d. arsura gr IV
dupa operatie 56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si
b. regim hidric timp de 4-5zile cele de
c. administrare de constipante 4-5 zile gr III ?
d. clisma dupa 4-5 zile a. sunt de aceeasi intensitate
e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici
oral de oleu de recin 20g decat cele in arsurile de gr II
50. Cand atinge maximum de intensitate c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari
durerea postoperatorie? decat cele in arsurile de grII
a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
anestezie 57. Care din masurile de mai jos nu trebuie
b. in primele 3 zile dupa operatie, efectuate in cadrul primului ajutor si
c. in seara operatiei transportul unui bolnav socat sau susceptibil
d. a doua zi dupa operatie de a face soc?
a. degajarea accidentatului de sub actiune
agentului traumatic
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei
51. Durerea, in cazul unei infectii localizate, definitive la locul accidentului
este produsa de: c. administrarea de analgetice si punctia
a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a venoasa pentru a monta o perfuzie
resturilor rezultate din distrugerea celulara d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor
b. hiperemie locala e. scoaterea si schimbarea hainelor
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii accidentatilor cu arsuri intinse
germenilor si actiunea directa a toxinelor f. transportul la spital cu orice mijloc
microbiene, asupra terminatiilor nervoase 58. De cele mai multe ori o HDS se
52. Care este semnul caracteristic al evidentiaza prin hematemeza ca zatul de
generalizarii contracturii in tetanos? cafea si melana neagra ca pacura. In ce
a. tulburarile respiratorii imprejurari atat hematemeza cat si melena
b. contractura maseterina si trismus pot fi cu sange rosu?
c. dureri abdominale a. in hemoragii abundente cand sangele
d. tulburari sfincteriene stagneaza in stomac
53. Care din exminarile de mai jos pot sa b. in hemoragii abundente cand sangele nu
dea relatii cu privire la sediul hematuriei are timp sa stea in stomac
macroscopice? (rinichi, ureter, vezica, c. daca sangele este evacuat foarte repede
uretra)? d. cand exista o enterocolita
a. examenul macroscopic al urinii 59. In infectiile cronice avem o crestere
b. proba celor 3 pahare a. neutrofilelor
c. examenul macroscopic al sedimentului b. limfocitelor
urinar c. eozinofilelor
d. examenul clinic al bolnavului d. reticulocitelor
54. Care din procedeele de mai jos pot 60. Care din cauzele de mai jos contribuie
efectua hemostaza definitiva? la ruptura splinei in doi timpi?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10% a. traumatismul splinei cu hemoragie
b. administrarea de hemostatice: vitamina intrasplenica mentinuta de rezistenta
K, venostat, adrenostazin capsulei
c. ligatura si sutura vaselor b. infectia splinei
c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu a. furunculul antracoid
revarsarea sangelui in peritoneu b. abcesul
d. fragilitatea vasculara c. furunculul
e. deficiente ale factorilor de coagulare d. foliculita
61. In care din arsurile de mai jos avem 68. Ce regim alimentar dam bolnavului in
certitudinea ca se va produce soc preziua operatiei?
postcombustional? a. regim alimentar obisnuit
a. arsura gr I 40% din suprafata corpului b. regim hidric
b. arsura gr II 25% din suprafata corpului c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar
c. arsura gr III 10% din suprafata corpului seara regim hidric
d. arsura gr IV 8% din suprafata corpului d. nu se dau alimente grele cu 24 ore
62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor inaintea operatiei
alergici se va avea in vedere: 69. Mobilizarea precoce a bolnavului
a. cunoasterea medicamentelor la care urmareste:
bolnavul este alergic a. preintampinarea stazei venoase si
b. evitarea administrarii medicamentelor producerea bolii tromboembolice
care produc alergie b. combaterea atelectaziei pulmonare si
c. desensibilizare si tratament cu preintampinarea infectiilor pulmonare
antihistaminice c. combaterea durerii
d. tratament cu antialgice si anticoagulante d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice
63. Care sunt manevrele la care sunt supusi 70. La arsii cu leziuni circulare pe membre,
bolnavii dupa trezirea din narcoza? pentru prevenirea fenomenelor de ischemie
a. sa respire adanc, folosind si bratele periferica, se va practica:
b. sa urineze a. excizia copleta a escarelor
c. sa destinda abdomenul b. excizia partiala a escarelor
d. sa bea lichide c. incizii de decompresiune, care
64. Ce este furunculul? traverseaza regiunea de escara de la un
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu profunzime
c. inflamatia glandelor sudoripare d. pozitii ale membrelor care sa impiedice
65. Care din elementele de mai jos pot ischemia periferica
defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de 71. Plagile netratate la timp se pot complica
soc cronic? cu:
a. plagile sunt infectate, fara tendinte de a. lipotimie
cicatrizare b. oligoanurie
b. starea de intoxicare duce la epuizare c. supuratii locale
fizica si psihica d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie
c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si 72. Ce complicatii pot aparea in cazul
tulburari metabolice grave soculuitoxico septic postcombustional?
d. Hiperhidratare cu fenomene de a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de
insuficienta cardiaca stres
66. in ce perioada si in ce fel de soc b. HTA , cardipopatie ischemica
postcobustional se va produce: c. complicatii tromboembolice, insuficienta
a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la renala
producerea accidentului d. colecistita acuta, pancreatita acuta,
b. socul hipovolemic se va dezvolta in ocluzie intestinala
primele 3 zile 73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile
c. socul septico-toxic la 2 3 saptamani tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in interventiilor pe aceste organe?
primele 3 zile a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
sunt abolite
67. Necroza localizata a unui folicul pilos b. imiedicam staza gastrica
asociata unei mici cantitati de puroi,
caracterizeaza:
c. la nivelul anastomozelor se produce de b. agitatie, confuzii, halucinatii
multe ori un edem important care, alaturi de c. exagerarea reflexelor cutanate si
lipsa peristalticii produce staza tendinoase
d. prevenim varsaturile d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si
74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor distanta
cardiaci urmareste compensarea cordului 82. Pentru mentinerea pansamentului la
prin: nivelul nasului se foloseste:
a. regim alimentar cu multe lichide a. bandaj lipit cu material adeziv
b. repaus la pat b. prastia
c. oxigenoterapie c. bandaj in T
d. medicatie tonicardiaca d. infasarea sub forma de evantai
e. administarea preoperatorie de atropina 83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii
75. La bolnavii cu leziuni profunde ale operati de:
capului, fetei si care prezinta arsuri ale a. coloana vertebrala
cailor respiratorii se va efectua: b. afectiuni pleuro-pulmonare sau
a. dezobstructia cailor respiratorii esofagiene
b. anestezie a cailor respiratorii superioare, c. bolnavi cu peritonite ale etajului
oxigenoterapie abdominal superior
c. traheostomie d. bolnavii operati cu rahianestezie
76. In care din situatiile de mai jos, alaturi 84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin
de tratarea corecta a plagii se va aplica o provocatoare de soc imediat?
imobilizare in aparat gipsat? a. plasmoragia nu se produce din cauza ca
a. plagi cu hemoragie mare sunt mai profunde
b. plagi in care sunt interesate mase mari b. terminatiile nervoase din derm sunt
vasculare si tendoane distruse
c. plagi supurate c. plasmoragia nu se mai produce din cauza
d. plagi cu leziuni osteo-articulare ca dermul este carbonizat
77. Care este cauza scaderii uneori a d. organismul se adapteaza mai bine la
hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea arsurile de gr IV
hemoragiei? 85. Cauza aparitiei socului postoperator
a. invazia apei din tesuturi in circulatie dupa un interval liber, poate fi:
b. vasoconstrictiei a imputabila bolnavului operat ( traumatizat,
c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei vagotonic cu soc tonic) care nu a fost
d. cresterii diurezei suficient pregatiti preoerator
78. Ce constatam la tetanos? b. cauzat de componenta anestezica
a. leziuni distructive masive la locul de c. urmarea unor factori traumatizanti din
inoculare timpul operatiei
b. semnele locale sunt neinsemnate d. urmarea unor complicatii postoperatorii:
c. gravitatea fenomenelor generale datorita hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru
toxinei tetanice hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac
79. O ascensiune a febrei in ziua a treia, etc
dupa operatie, poate fi data de: 86. Aspiratia continua a secretiilor care se
a. febra de resorbtie evacueaza prin tubul de dren se poate folosi
b. supuratia plagii operatorii in urmatoarele operatii:
c. infectie pulmonara sau urinara a. rezectia gastrica
d. afectiune intercurenta b. operatii ce se executa in cavitatea
80. Pentru un bolnav cu operatie medie este toracica
nevoie ca aportul caloric sa fie de: c. amputatia de mamela
a. 2000-3000 cal d. tiroidectomie subtotala
b. 800-1000 cal 87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul
c. 1000-1500 cal capului se poate folosi:
d. 3000-4000 cal a. fixare cu leucoplast
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. edem cerebral c. fixare capelina
d. fixare cu galifix d. hemoragii datorate vasculopatiilor si
88. Care din semnele clinice si de laborator coagulopatiilor
le intalnim in socul traumatic decompensat? 95. Un bolnav care are o anemie cronica si
a. paloare a buzelor si cianoza a necesita interventie de urgenta, cand vom
extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie corecta anemia cronica?
periferica insuficienta si lenta a. corectam anemia cronica si apoi il
b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate, operam
hemodilutie b. operam si apoi corectam postoperator;
c. cresterea masei circulante, a debitului c. corectarea se va face pe cat posibil
cardiac, scaderea ureei si creatininei preoerator, va continua intraoperator si apoi
d. scaderea marcata a TA, oligoanurie, postoerator
starea de prostratie, hipovolemie, d. corectarea se va face in functie de starea
diminuarea debitului cardiac. generala
89. Cum facem pregatirea preoperatorie a 96. In reechilibrarea hidrica, care din
unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu criteriile de mai jos trebuie respectate?
tendinta la soc? a. mentinerea unei corecte bilante hidrice
a. instituim sonda gastrica si administram b. administrarea sa fie facuta in functie de
pansamente gastrice si trombine bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea
b. transfuzie cu sange, interventie precoce bolnavului
c. administrare de anticoagulante: vit K, vit. c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in
C, Ca, adrenostazin plus sau in minus 1000 ml, limita pana la
d. transfuzie intra si postoperatorie care nu se dezechilibreaza hemodinamica
90. Cand avem o pierdere ponderala de 7% d. bolnavilor hipoproteici li se va da o
din greutate, intr-o deshidratare, cantitate mai mare de lichide, fata de
consideram deshidratarea: pierderi
a. normala 97. O formatiune pseudotumorala
b. moderata constituita printr-un perete fibros cu strat
c. medie conjunctiv de neoformatie si un strat intern
d. grava numit membrana piogena este:
91. Combaterea durerii in soc se face cu: a. chist hidatic
a. medicamente indicate de medic b. abces cald
b. xilina 0,5 1% c. abces rece
c. mialgin d. flegmon
92. Ce complicatie poate da furunculul 98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura
buzei superioare si al narinei? intinsa?
a. pleurezie purulenta a. soc hipovolemic
b. abcces pulmonar b. enterocolita, dischinezie biliara
c. tromboza a sinusurilor cavernoase c. infectie, nefrita, bronhopneumonie,
93. Tabloul de laborator din socul arsilor se hemoragie digestiva
caracterizeaza prin: d. colica saturniana, colica renala,
a. hemoconcentratie apendicita acuta
b. hemodilutie e. escare, intoxicatia centrilor nervosi
c. scaderea numarului de hematii si crebrali, urmata de confuzii, pierderi de
leucocite, a hematocritului cunostinta, paralizii
d. cresterea numarului de hematii si a 99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
hematocritului cu:
94. Care din cauzele generatoare de soc se a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare
incadreaza in hemoragii medicale? b. peritonite ale etajului abdominal inferior
a. hemoragii produse in trombocitopenii, c. operatii esofagiene
fibrinoliza d. irigatie cerebrala deficitara
b. metroragii, hemotorax 100. Socul hemoragi se poate produce
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina cand:
rupta
a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta, 107. In majoritatea cazurilor, etiologia
decelabila prin examenul scunului prin osteomielitei acute este:
proba hemoragiei oculte a. streptococul hemolitic
b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din b. stafilococul auriu
masa circulanta c. Haemophilus influenzae
c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc d. germeni anaerobi
30% din masa circulanta 108. Care din semnele de mai jos le gasim
d. orice hemoragie e susceptibila de a intr-o hemoragie intraperitoneala?
produce soc hemoragic a. aparare musculara
101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti b. meteorism accentuat
pentru a evita hiperhidratarea? c. matitate deplasabila in flancuri
a. bolnavi varstnici d. hematemeza si melena
b. tineri si copii 109. Cum pregatim preoperator colonul?
c. hipertensivi, cardiaci a. regim alimentar bogat in fibre celulozice
d. bolnavi cu diabet insipid b. regim sarac in reziduuri, administrare de
102. Care din semnele de mai jos oleu de parafina, clisme repetate
corespund debutului si simptomatologiei c. administrarea de purgative drastice de
erizipelului? tipul sulfatului de magneziu
a. debut lent, stare subfebrila, aparitia d. tratament cu neomicina sau cu
placardului erizipelatos tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei
b. debut brusc, temperatura 39-40 C, 110. La cat timp dupa operatie se reia in
alterarea starii generale, aparitia placardului mod obisnuit tranzitul intestinal?
erizipelatos a. in operatiile facute in afara tubului
c. dupa aparitia placardului se ridica febra digestiv, in dimineata urnatoare
39-40 C, se altereaza starea generala b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu
103. Care din manifestarile si semnele de rahianestezie
mai jos le intalnim in stadiul I de soc c. la 48-78 ore
compensat? d. depinde de tipul anesteziei efectuate
a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent 111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul
b. bolnav agitat, activitate psihica pansamentului?
exagerata, piele si mucoase palide a. sa fie sangeranda
c. TA normala, puls rapid, pupile normale b. sa fie curata, fara secretii
d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza c. sa nu aiba sfaceluri
104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor d. sa aiba tesut de granulatie abundent
de la terapie intensiva permite: 112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu
a. urmarirea evolutiei bolnavilor arsuri intinse se face:
b. aparitia eventuala a unor complicatii a. la locul accidentului
c. eficienta tratamentului aplicat b. la dispensarul medical
d. necesitatea schimbarii conduitei c. in camera de garda a spitalului
terapeutice in functie de evolutie d. in sala de operatie, in conditii de asepsie
105. genunchiera se poate folosi in: si antisepsie
a. afectiuni reumatismale ale genunchiului 113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin
b. entorse ale genunchiului arsura?
c. tuberculoza a genunchiului a. pierderi de masa circulanta in primele ore
d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor de la producerea accidentului
genunchiului b. pierderea este de sange integral si vom
avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
106. Care din factorii de mai jos sunt si Hb
fazorizanti in aparitia socului? c. pierderea este de plasma si vom avea
a. frigul si caldura excesiva hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
b. antrenamentul la efort fizic sangelui
c. denutritia si oboseala fizica d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
d. moralul si starea psihica buna tulburari metabolice importante si aparitia
acidozei
114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
va fi stimulata dupa operatie prin:
a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
interventiei chirurgicale
b. clisma zilnica
c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
doua reprize zilnic, din prima zi dupa
operatie
d. administrare de purgative saline
115. Cand se executa infasarea sub forma
de spica?
a. Pentru realizarea unei compresiuni
asupra unei articulatii
b. pentru a mentine un pansament in care
se fac miscari ample
c. pentru mentinerea unui pansamen la
nivelul capului
d. pentru mentinerea pansamentului la
nivelul barbiei si nasului
116. In cazul electrocutarii, local, se produc
la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
a. II
b. III
c. IV
117. In cazul unei plagi infectate, cand
bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
pansamentul il strange, la ce ne putem
gandi?
a. dezvoltarea gangrenei gazoase
b. neacomodarea cu pansamentul
c. existenta unui hematom.
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERAL I NURSING N CHIRURGIE GENERAL

NTREBARII PAGIN
1 F Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48

11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notai adevrat cu A sau cu F fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura per primam a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in lemn verde este o fractura completa.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in lemn verde D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala

constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura

crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala

rahidiana
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie

nivelul capului acuta
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,

cardiaca electrocardioscop
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii

3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii

unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare

nivelul C6C7
F. Asociai noiunile din cele dou coloane
G. 1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin

fruntii
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau

constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale

mandibulei
Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-

respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura

determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in

care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci
J. Asociai noiunile din cele dou coloane
1. Plaga penetranta A. este police in cocos de pusca sau cap de

abdominala rata
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul
urineaza
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: a. fractura in varf de clarinet
a. obligatoriu b. fractura in lemn verde
b. nu este absolut necesar c. fractura prin infundare
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune 8. Fractura cominutiva reprezinta:
mai importanta a. fractura mai multor oase ale aceluiasi
2. Leziunile capsulei articulare in cazul membru
luxatiilor sunt: b. fracturi multiple ale oaselor
a. mai importante decat la entorse c. fractura cu mai multe fragmente ale
b. mai putin importante decat la entorse aceluiasi os
c. nu se produc leziuni articulare
3. Pentru a calma durerea extrem de vie in 9. Sunt semne sigure ale unei fracturi:
cazul unei luxatii: a. echimozele si hematomul
a. se administreaza analgezice majore b. durerea in punct fix, care se
b. se readuce cat mai urgent capetele accentueaza cand miscam fragmentele
articulatiei in pozitia normala osoase
c. se administreaza sedative c. deformarea regiunii
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat 10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda:
sa depaseasca intotdeauna: a. numai focarul de fractura
a. articulatia de deasupra zonei fracturate b. focarul de fractura si articulatia de
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate dedesubt
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul c. articulatia de deasupra si dedesubtul
zonei fracturate focarului de fractura
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo- 11. Prin plagi perforante intelegem:
articulare mai frecventa la copii si mai putin a. plagi ale tegumentelor
grava este: b. plagi care patrund in cavitatile naturale
a. fractura in lemn verde c. plagi care patrund in cavitatile naturale
b. luxatia deschisa a cotului si lezeaza unele organe din cavitatea
c. fractura diafizei peroneului respectiva
6. Prin fractura deschisa se intelege: 12. Prin plagi recente intelegem:
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni a. plagi produse in ziua respectiv
masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
b. fractura care produce leziuni ale c. plagi produse in ultimele 48 ore
organelor viscerale 13. Aplicarea unui pansament umed este
c. fractura in care pielea a fost lezata si indicata in:
osul ajunge in contact cu exteriorul a. plagile recente
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi b. plagile cu secretii abundente
complete doar: c. tromboflebite
14. Pentru fixarea unui pansament la c. oxigenoterapie
nivelul capului se poate folosi: 23. Imobilizarea provizorie se face cu atele
a. fixare cu leucoplast care se aplica:
b. fixare cu plasa autoadeziva a. de o parte si de alta a segmentului
c. fixare cu basma (capelina) zonei fracturate a membrului respectiv
15. Atrofierea muschilor si scaderea b. se vor strange moderat intre ele cu un
tonusului in general poate aparea la bolnavii bandaj
imobilizati datorita: c. se va face un pansament compresiv
a. pozitiei incorecte 24. In cazul fracturilor deschise se practica
b. din cauza imobilizarii indelungate urmatoarele manevre de prin ajutor:
c. din cauza aplicarii unui tratament a. curatirea plagii de corpuri straine,
necorespunzator hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu
16. Entorsa este o afectiune traumatica a un pansament steril, se face imobilizarea
articulatiei caracterizata prin: provizorie si se trimite de urgenta la spital
a. intindere a ligamentelor si capsulei b. reducerea focarului de fractura
articulare c. imobilizarea provizorie si trimiterea de
b. rupturi ale ligamentelor urgenta intr-un serviciu de specialitate
c. afectiune cronica a articulatiei 25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG ul
17. Simptomele entorsei sunt: se face:
a. durerea a. la pat
b. impotenta functionala b. la cabinetul EKG
c. febra c. la cabinetul asistentelor
26. Care din urmatoarele sunt malformatii
congenitale:
18. Masurile de urgenta intr-o entorsa a. varus equin
constau in : b. scolioza
a. calmarea durerii c. luxatia de sold
b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa d. lordoza
simpla sau gipsata 27. Bursita se manifesta prin:
c. aplicarea unei atele a. sindrom inflamator
19. Luxatia se caracterizeaza prin: b. varsaturi
a. durere vie si impotenta functionala c. ameteli
b. echimoza, hematom, deformarea d. febra
regiunii articulare e. limitarea miscarilor in articulatie
c. febra 28.Care din urmatoarele probleme este
20. In cazul unei fracturi, deformarea prioritara in cazul unui pacient care a suferit
regiunii este un semn : o amputatie:
a. extrem de important a. potential de complicatii
b. este vizibil la vasele care se gasesc in b. anxietate
contact direct cu pielea c. perturbarea imaginii corporale
c. in fractura nu apare deformarea regiunii 29.La ce se refera suportul psihic oferit de
21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele asistenta pacientului cu amputatie:
semne locale: a. incurajarea sa-si priveasca bontul
a. intreruperea continuitatii osului b. existenta posibilitatii de protezare
b. impotenta functionala datorita lipsei de c. existenta fenomenului de membru
continuitate a parghiei osoase fantoma,care poate fi ignorat in cazul
c. hipotermii protezarii
22. Masurile de prim ajutor la locul d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
accidentului in cazul unor fracturi ale 30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
membrului: intalneste mai frecvent la:
a. o fractura trebuie imediat imobilizata a. persoana varstnica
provizoriu b. femeia la menopauza
b. se va administra un calmant pentru c. fetite
combaterea durerii d. baieti
31. Ruptura musculara se manifesta prin a. se alipesc cele doua segmente
urmatoarele, cu exceptia: b. se recupereaza imediat segmentele, se
a. durere intensa aparuta brusc spala cu apa de la robinet, se inveleste intr-
b. impotenta functionala o compresa si se pune intr-un sac de plastic
c. deformarea regiunii la distanta c. se panseaza cu comprese umede/solutie
d. echimoza cloramina
32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a d. se introduce intr-un recipient cu gheata
unui pacient cu fractura imobilizata in aparat 40. Examinarea cu izotopi radioactivi a
gipsat este consecinta: osului poarta denumirea de:
a. imobilizarii segmentelor corpului a. punctie osoasa
b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale b. biopsie osoasa
c. schimbarii locului de munca c. scintigrafie osoasa
33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de 41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu
gamba in urgenta se face in: fractura de membru inferior imobilizata in
a. aparat gipsat gambiero-podal aparat gipsat, care din urmatoarele
b. aparat gipsat pelvi-podal interventii vor fi aplicate de asistenta
c. atela gipsata femuro-podala medicala?
d. atela gipsata gambiero-podala a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit
34. Care din urmatoarele semne nu apar in lateral drept sau stang, dorsal sau ventral
luxatia scapula-humerala b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea
a. umar in epolet reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a
b. usoara abductie a bratului tegumentelor
c. umar globular c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30
35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in minute
urgenta in: 42.Care din urmatoarele semne releva
a. atela gipsata brahio-palmara aparitia unor complicatii infectioase sub
b. aparat gipsat brahio-palmar aparatul gipsat ?
c. atela gipsata antebrahio-palmara a. edemul , impotenta functionala si cianoza
36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta degetelor
isi propune urmatoarele cu exceptia: b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone
a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul sub gips si miros neplacut
aparatului gipsat c. impotenta functionala si parestezii ale
b. observarea schimbarii culorii gipsului la degetelor
nivelul plagii 43. In timpul mobilizarii active asistenta va
c. observarea culorii tegumentelor din jurul urmari daca pacientul:
aparatului gipsat a. executa miscarile permise
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat b. este ajutat de apartinatori
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
sa anunte daca apar: 44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
a. furnicaturi, amorteli la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
b. cefalee, ameteli a. greturi si varsaturi
c. presiune la nivelul membrului afectat b. escare
38. In cazul unui pacient cu extensie, c. anchiloze
tractiune, internat in sectia de ortopedie, 45. Care este prima masura luata de
asistenta isi propune ca interventii: asistenta in cazul unui politraumatism prin
a. verificarea pozitiei membrelor in functie accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
de tractiune care sangereaza la nivelul gambei drepte:
b. urmarirea culorii si temperaturii a. hemostaza provizorie prin pansament
membrelor compresiv
c. incurajarea pacientului b. examinarea permeabilitatii cailor
d. interzicerea vizitatorilor respiratorii superioare
e. program de mobilizare la 8 ore c. masurarea pulsului si TA
39. Cum se va proceda in cazul unor parti d. punerea unui garou in 1/3 medie a
sectionate la nivelul mainii: coapsei drepte
46. Care din urmatoarele probleme vor face b. toaleta plagii, antialgice, pansament ,
parte din planul de ingrijire intocmit de transportul la spital pentru antitetanos
asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o c. scoaterea accidentatului din mediu,
afectiune locomotorie: antialergice, toaleta plagii +pansament
a. potential de complicatii compresiv, administrarea unui antibiotic cu
b. deficit de autoingrijire spectru larg , transport la spital
c. discomfort 53. Principiile care stau la baza unui bun
d. durere pansament sunt urmatoarele :
47. Care din urmatoarele obiective vizeaza a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze
educatia pacientului pentru prevenirea de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul
afectiunilor locomotorii: care fixeaza pansamentul sa fie elastic,
a. pozitionarea corecta in timpul unei suficient de bine strans dar fara sa produca
activitati constrictie
b. evitarea ortostatismului prelungit b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca
c. respectarea unei alimentatii echilibrate cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie
d. evitarea sedentarismului acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar
48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu infasarea trebuie sa cuprinda neaparat
bursita fac parte urmatoarele interventii: articulatia cea mai apropiata
a. repausul regiunii c. inainte de a se pune pansamentul steril
b. observarea unor semne legate de trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu
limitarea miscarilor un tampon de vata steril ce se arunca, dupa
c. captarea varsaturilor pe 24 h care se pune alta vata sterila de forma
d. masaj al regiunii dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient
49. Respiratia paradoxala este de strans de un bandaj pentru a opri si
caracteristica: sangerarea.
a. traumatismelor cranio-cerebrale 54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
b. insuficientei cardio-respiratorii urmatoarea ordine:
c. traumatismelor toracice cu volet costal a. imobilizarea provizorie, administrarea de
d. astm bronsic antialgice, transportul la spital
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe b. administrarea de antialgice, transportul la
urmatoarele semne: spital, imobilizare in aparat gipsat
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala c. administrarea de antialgice, reducerea
la nivelul articulatiilor afectate fracturii , imobilizare provizorie, transport la
b. impotenta functionala, miscari anormale spital
ale articulatiei afectate + creptatii osoase 55. Contuzia se caracterizeaza prin:
c. durere, echimoza, pozitie anormala a a. leziuni tisulare
segmentelor osoase afectate b. integritatea tegumentelor
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi c. hemoragie externa
muscate de la nivelul membrelor se 56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
datoreaza: caracterizeaza prin:
a. lipsei de continuitate a pielii a. hemoragie externa cu sange rosu cu
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin caracter pulsatil
muscatura de animale bolnave b. hemoragie externa cu sange negricios
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a care curge continuu
unor mase musculare, distrugerea unor c. suprainfectie cu germeni patogeni
nervi, tendoane sau a integritatii osoase. 57. Care din semnele de mai jos nu sunt
52. Care este ordinea corecta in acordarea specifice unei luxatii:
primului ajutor in cazul unor plagi cu a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
sangerare mare: hematomul
a. scoaterea accidentatului din mediu, b. durerea, impotenta functionala, edemul si
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea echimoza
unui pansament protector, transportarea c. tumefactie, impotenta functionala,
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica atitudine vicioasa
tratamentul definitiv al plagii
d.durere vie, impotenta functionala ,
crepitatii osoase
58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
are urmatoarele consecinte:
a. hipertrofie musculara
b. redoare musculara
c. escare de decubit
d. hipotrofie musculara
59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
zile imunizare active cu anatoxina
antitetanica si imunizare pasiva cu ser
antitetanic la persoanele neimunizate in
prealabil
b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
antitetanica la persoanele imunizate in
prealabil
c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
penicilina sau la persoanele alergice,
ampicilina sau tetraciclina
60. O pata vinetie bine determinata pe
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un
traumatism este data de:
a. un hematom supraaponevrotic
b. echimoza
c. un hematom subaponevrotic
d. un serom
61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
reduce corect pe cale ortopedica si prin
extensie continua si este nevoie de
reducere chirurgicala:
a. fractura de rotula
b. fractura de humerus
c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
5. E L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 312
F
1. C L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
25 a Mozes Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
32 a L. Titirca- 22
33 c L. Titirca- 367
36 d L. Titirca- 25
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
42 b L. Titirca- 25
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
F fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E rubeola
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 1 Medulocultura
Raze ultraviolete C A rujeola
masura ce se ia pentru a evita
4 Hidrazida acidului izonicotinic D transmiterea tuberculosis
Mycobacterium infectiilor pe cale digestiva
2 (HIN)Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
5 (coprocultura) periodic la
B.C.G. E bacilul Calmette-Guerin
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline
5 Imunizare pasiva a. E vaccin , profilaxie
Testul III
1. Tratamentul anginei streptococice consta c. veziculara

in administrarea de: 4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul:
a. penicilina a. Grozovici Pastia, cu elemente purpurice
b. tetraciclina si cloramfenicol dispuse linear la nivelul plicei cotului si
c. doxicilina inghinal
2. Scarlatina este o boala infectioasa b. Koplik puncte mici albe inconjurate de o
produsa de: mica areola rosu-aprins, localizate pe
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A mucoasa bucala opusa celui de-al doilea
b. stafilococul auriu molar
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul
3. Eruptia in scarlatina este: lingual
a. micropapuloasa, aspra la pipait
b. micropapuloasa, catifelata la pipait
5. Angina rosie + febra + eruptie b. varsat
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, c. pojar
va sugereaza: 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
a. varicela abdominale, scaune diareice, defineste :
b. rujeola a. hepatita acuta virala
c. scarlatina b. toxiinfectia alimentare
c. scarlatina
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: 15. Scaune numeroase,
a. 3-6 zile mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
b. 8-11 zile febra, stare toxica, subliniaza sindromul
c. 14-21 zile clinic din :
7. Evolutia eruptiei in rujeola: a. tetanos
a. da descuamatie furfuracee precoce, in b. dizenterie
lambouri tardive c. hepatita virala
b. nu lasa urme 16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
c. da pigmentare cafenie si descuamatie a. aerogena
foarte fina b. fecal-orala
8. Importanta rubeolei este data de : c. parenterala
a. efectul teratogen asupra sarcinii in 17. Rolul principal in transmiterea
primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii dizenteriei il au :
congenitale a. contaminarea hainelor
b. complicatiile toxice, septice b. mainile murdare
postinfectioase c. mustele
c. evolutia asimptomatica 18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte
9. Eruptia in rubeola are urmatoarele mult prin generalizarea vaccinarii cu :
caracteristici: a. anatoxina tetanica
a. macule mici de culoare roz, fara tendinta b. verorab
la confluare c. anatoxina difterica
b. micropapuloasa, pe fond congestiv 19. Debutul, de obicei lent, cu trismus
c. maculopapuloasa, cu tendinte la precedat uneori de tresariri musculare la
confluare nivelul plagii este semn patognomonic
10. Incubatia in rubeola dureaza : pentru:
a. 2-3 sapatamani a. scarlatina
b. 1-2 saptamani b. tetanos
c. 1 saptamana c. dizenterie
11. Febra + catar respirator + adenopatie 20. Rasul sardonic apare in:
sunt simptome care sugereaza : a. scarlatina
a. rujeola b. rujeola
b. rubeola c. tetanos
c. scarlatina 21. Rujeola se manifesta clinic in perioada
12. Eruptia este pruriginoasa in : de debut prin:
a. scarlatina a. febra moderata, catar (nazal, bronsic,
b. rubeola ocular), enentem
c. varicela b. catar nazal, febra inalta, diaree
13. Parotidita epidemica este cunoscuta si c. febra+catar+semnul koplick
sub numele de : 22. Perioada eruptiva din rujeola se
a. oreion caracterizeaza prin:
a. cresterea mare a febrei a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si precizat de bolnav
se generalizeaza descendent in 3 zile b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi
c. eruptie micropapuloasa cu fond toracic
congestiv, aspra la pipait c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
23.Patognomonic pentru rujeola este: discreta infectie rinofarigiana
a. semnul Barsieri 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
b. semnul Koplick pneumoniei pneumococice este :
c. catar ocular, nazo-bronsic a. tetraciclina
b. penicilina G
24. Rujeola eruptiva :
c. ampicilina
a. este insotita de prurit
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un
b. nu este insotita de prurit
copil cu varicela poate intra in colectivitate:
c. nu produce prurit
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C
25. Manifestarile de dependenta la un
b. dupa ce a terminat tratamentul cu
pacient cu rujeola in perioada de incubatie
antibiotice
sunt :
c. cand toate elementele de pe piele au
a. febra, frisoane, tahipnee
cruste
b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
d. cand pielea este curata, intacta si au
c. apatie, imobilitate
cazut toate crustele
26. Interventiile asistentei medicale la un
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie
pacient cu rujeola vizeaza :
sa fie prezente pentru producerea unei
a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
infectii :
b. reechilibrarea hidro-electrolitica
a. calea de transmitere
c. imobilizarea pacientului in perioada
b. gazda receptiva
eruptiva
c. temperatura adecvata
d. sursa de infectie
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu :
27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
a. rubeola
a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
b. zona zooster
b. potential de deficit de lichide legat de
c. rujeola
varsaturi, transpiratii
d. parotidita epidemica
c. hipotermie
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul
28. Rubeola este o boala :
imbolnavirii de varicela, se va folosi :
a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
a. ceaiul de musetel
cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
b. alcool iodat
fugace si febra inconstanta
c. alcool mentolat
b. cu izolare la domiciliu
d. pudra de talc cu mentol
c. cu contagiozitate majora ce impune
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita,
internarea obligatorie in spital
cea mai potrivita interventie de ingrijire-
29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
nursing este :
cardinal in rubeola este :
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina
a. poliadenopatia
putina, corect hidratati
b. uneori splenomegalie
b. efectuarea de exercitii pasive ale
c.ciclul lingual
membrelor inferioare
30. Pneumonia pneumococica este
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a
caracterizata prin urmatoarele simptome :
spatelui
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie b. coma de gr.II
alimentara o problema prioritara este c. coma de gr. IV
formulata astfel : 46. Dupa diminuarea icterului, pentru
a. deshidratare cu dereglari inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, flux biliar crescut se pot administra :
diareei a. sedative
b. durere la inghitit alimente solide b. coleretice
c. nerespectarea regimului alimentar impus c. antibiotice
38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana 47. In perioada de ascensiune a icterului
se face : este indicat in toate cazurile :
a. prin coloane de aer a. repausul
b. prin picaturile lui Pflgge b. consumul de lipide de origine animala
c. prin mainile murdare duse la gura c. consumul de sucuri carbogazoase
39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
infectioase se vor obtine o serie de date :
a. epidemiologice
b. clinice
c. de laborator
40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
cale :
a. fecal-orala
b.contact sexual
c.parenterala
41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. laxativ
b. hepatoprotector
c. antialgic
42. Virusul hepatitei B este prezent :
a. in saliva, lichidul seminal si sange
b. pe tegumente
c. pe regiunile paroase
43. Cunoasterea profilului imun al
bolnavului se realizeaza prin determinarea :
a.hemoleucogramei
b.ionogramei
c. imunoglobulinelor
44. Pentru scaderea amoniemiei, se
administreaza in perfuzie lenta,
intravenoasa, solutii care contin :
a. arginina, sorbitol
b. insulina
c. aminoacizi
45.Starea confuzionala, delirul si
halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
caracterizeaza :
a. coma de gr.I
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
NTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
infectioase
2. E idem 335
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297

infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174
MODUL 37 BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC Diabetul zaharat
TESTUL I
F fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
Testul III
MEDICINA INTERNA a) diabet zaharat de tip juvenil (intre

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o 0-20 ani);
dereglare: b) diabet zaharat de tip adult (de
a) acut; maturitate);
b) cronic; c) diabet zaharat numai de tip adult
c) mixt. (intre 22-30 ani).
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului 8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu
include factori: dinamica aciunii lor insuline:
a) ereditari; a) cu aciune rapid (scurt);
b) de mediu; b) lente;
c) numai a i b; c) intermediare;
d) hormonali. d) premixte.
3.Diabetul zaharat prezint urmtoarea 9.Insulina cristalin are aciune:
triad simptomatic: a) intermediar;
a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie; b) lent;
b) polipnee, poliurie, tahicardie; c) rapid.
c) polifagie, polidipsie, poliurie. 10.Insulinele lente, cele care intr in aciune
4.Diabetul zaharat se caracterizeaz prin: in 90-120 minute, au o durat a efectului de:
a) afectarea metabolismului bazal; a) 10 h;
b) hiperglicemie i glicozurie; b) 24 h;
c) creterea lipidelor in sange. c) 5 h.
5.Tipurile de diabet zaharat sunt: 11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa
a) diabet esenial i neesenial; absorbtia glucidelor concentrate este
b) diabet insulinodependent i diabet insotita de senzatia de:
insulinoindependent; a) satietate
c) diabet major i diabet minor. b) foame imperioasa
6.Dintre complicaiile diabetului cea mai c) sete
important este: 12.Glicemia postprandiala poate atinge in
a) obezitatea; mod obisnuit valori intre:
b) deshidratarea; a) 60-80 mg/dl
c) angiopatia diabetic. b) 130-140 mg/dl
7.Din punct de vedere clinic deosebim: c) 210-230 mg/dl
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se 23. Glicoreglarea reprezint echilibrul
caracterizeaza prin: mecanismelor hipo- i hiperglicemiante.
a) crestere in greutate Factorii hiperglicemiani sunt:
b) astenie a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
c) prurit vulvar glucagonul;
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se b) insulina, ACTH, cortizonul;
caracterizeaza prin: c) ACTH, cortizon.
a) arterita 24. Semnele de recunoatere a comei
b) anurie hiperglicemice sunt:
c) infectii cutanate rebele la tratament a) tremurturi, piele uscat;
15.Coma umeda ce apare la un diabet este b) piele uscat, tremurturi,
coma: greuri, vrsturi;
a) acido-cetozica c) greuri, vrsturi, piele
b) hipoglicemica uscat, instalare lent.
c) hiperosmolara 25.Pacientul cu diabet zaharat este o
persoan care necesit:
16.Coma diabetica hiperosmolara se
a) ntreruperea activitii
caracterizeaza prin:
profesionale;
a) corpi cetonici
b) desfurarea activitii
b) hipoglicemie
respectnd indicaiile de regim i
c) hiperglicemie
tratament;
17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza c) nu are restricii privind efortul
prin: fizic.
a) inapetenta selectiva 26.n diabetul zaharat insulinodependent
b) transpiratii profuze doza de insulin/24 h se stabilete n
c) tahilalie funcie de glicozuria exprimat n grame
astfel:
18.Tratamentul de electie in diabetul a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi;
zaharat se face cu: b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi;
a) izoniazida c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi
b) iodura de potasiu 27.Care tip de insulina se poate administra
c) insulina prin injecii subcutanate, intramusculare i
19.Tratamentul de electie in diabetul intravenoase?
zaharat se face cu: a) insulina cristalin, actrapid;
a) tavegyl b) insulina semilent MC;
b) tolbutamid c) insulina lent MC.
c) trasylol 28.Pacientului cruia i s-a administrat
20.Tratamentul de electie in diabetul insulina cristalin i se recomand:
zaharat se face cu: a) s mnnce n.urmtoarele
a) maninil 15-30 de minute;
b) manitol b) s mnnce dup una-dou
c) marisang ore;
21.Tratamentul de electie in diabetul c) nu are importan cnd va
zaharat se face cu: mnca.
a) meguan 29.Alimentele permise cntrite n diabetul
b) metaspar zaharat sunt urmtoarele cu excepia:
c) mecopar a) fructele;
22.Tratamentul de electie in diabetul b) brnza;
zaharat se face cu: c) zarzavaturile;
a) bixtonim d) finoasele;
b) bronhodilatin e) carnea;
c) buformin f) oul.
NURSING
30.Comei hipoglicemice i sunt a) glicozuria de 24 h;
caracteristice urmtoarele manifestri de b) glicozuria din 8 h;
dependen: c) glicozuria din urina spontan;
a) halen acetonic; d) glicozuria din 48 h.
b) tremurturi, transpiraii; 40. Comei hiperglicemice ii sunt
c) semne de deshidratare. caracteristice urmtoarele elemente cu
31.Forma de depozit a glucidelor in ficat excepia:
este reprezentat de: a) hipotensiune arterial;
a) pectine; b) semne de deshidratare;
b) glicogen; c) convulsii, mioclonii, tremurturi;
c) amidon. d) halen acetonic.
32.Glucidele au rol:
a) structural;
b) energetic;
c) ambele rspunsuri sunt false.
33.Necesarul glucidic la aduli este de:
a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) 2-3 g/kg corp/zi;
c) 4-6 g/kg corp/zi.
41.S.C., elev in varst de 16 ani, este
internat cu com hiperglicemic in spital.
Care este ingrijirea prioritar in cazul lui la
34.La un bolnav de diabet zaharat internare?
urmtoarele alimente sunt permise fr a) inregistrarea observaiilor fcute;
restricii: b) meninerea cilor respiratorii libere;
a) carnea, petele; c) recoltarea sangelui i urinei pentru
b) merele dulci, stafidele; analize.
c) bomboanele cu alune; 42.Care este motivul pentru care se instituie
d) cacavalul, branza topit. tratamentul cu insulina i cu soluii
35.La un bolnav cu diabet zaharat hidratante pentru un pacient internat in
urmtoarele alimente trebuiesc cantrite: spital cu coma hiperglicemica?
a)merele, caisele, portocalele; a) este predispus la infecie i are un
b) pastele finoase, mmliga; nivel sczut de glucoza in sange;
c) carnea, mezelurile. b) este incontient i prezint acidoz;
36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt c) are un nivel ridicat al glucozei in
interzise: sange i prezint deshidratare.
a) bomboanele de orice fel; 43.La externare mama intreab asistenta
b) carnea de vit; medical dac copilul su diabetic poate
c) jeleurile; utiliza mierea in loc de zaharin. Ce va
d) uleiurile vegetale. rspunde asistenta?
37.La un bolnav cu diabet cantrirea a) mierea conine glucoza i nu are
alimentelor se face: valoare caloric foarte mare;
a) pentru painea prjit, dup b) mierea este un zahr din plante care
prjire; poate fi utilizat pentru indulcire;
b) pentru fructe coapte, inainte de c) mierea este un hidrat de carbon care
coacere; ridic valoarea glicemiei din sange, i
c) pentru legumele fierte, dup nu are voie s o foloseasc.
tratamentul termic. 44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
38.Glicozuria este cantitatea de zahr gard de ctre soie, care a relatat c soul
prezent in: ei este suferind de diabet zaharat de mai
a) urin; muli ani, cu tratament oral - sulfamide i
b) LCR; diet; astzi diminea la 3 ore dup luarea
c) plasm. micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
39.Glicozuria se clasific in 2 categorii: de slbiciune cu grea, nelinite,
transpiraii, tremor. Se apreciaz ca fiind o
criz hipoglicemic. Care sunt posibilele
greeli pe care D-l S.I. le-a fcut:
a) administrarea incorect a
sulfamidelor;
b) reducerea ingestei de alimente;
c) desfurarea de efort fizic neobinuit.
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing 135
coordonator Mioara Mincu Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna M. Mincu 430
12. b Medicina interna M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Medicala Romaneasca, 2006
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing 39
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141
MODUL 41 DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
TESTUL I
F fals
1. A aciona etic nseamn a aciona profesional.
2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei i valori, iar etica nursingului este bazat pe ideea
de ngrijire.
3. Valorile morale reprezint baza codurilor de comportament ce afecteaz deciziile etice.
4. Valorile reprezint motivaia puternic a comportamentului.
5. Prin "drept" se nelege totalitatea normelor juridice care reglementeaz relaiile sociale ntr-
un stat ntr-un anumit domeniu.
6. ntre comunicarea fireasc i cea intenionat, direcionat, nu exist nici o diferen.
7. In relaia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprim o stare afectiv, o
consideraie, o judecat de valoare i este exteriorizat prin gesturi, atitudini i cuvinte.
8. Principiile etice n nursing sunt ghidurin luarea de hotrri morale i aciuni morale, bazate
pe deciziile morale n practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform cruia individului trebuie s i se dea libertatea de a
hotr asupra propriilor aciuni.
10. Respectarea confidenialitii nu este o necesitate moral.
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul
organizatiilor profesionale care devin instanta de
elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocup de: b) a comportamentului uman;

a) sistemul valorilor; c) ambele.
b) normele i categoriile morale; 3. Deontologia este definit ca:
c) coninutul, modul de intercorelare i a) parte a eticii care studiaz problema
realizare n via a acestora. datoriei;
2. Morala este o form de reglementare: b) doctrin despre bine i ru;
a) a convieuirii sociale; c) reprezentnd normele i preceptele
morale. c) ambele.
4. Valoarea moral este: 12. Pentru realizarea unei relatii functionale
a) o credin; de colaborare cu familia si cu apartinatorii
b) un obicei care apare frecvent din este obligatoriu ca informatiile oferite
medii culturale sau etnice, tradiii de pacientului sa fie:
familie, filosofii politice, educative i a) exacte;
religioase cu care se identific cineva; b) adecvate situatiei;
c) ambele. c) in limitele de competenta ale
5. Dilema morala: asistentei medicale.
a) situatie in care exista doua cursuri 13. Informatiile de natura confidentiala pot fi
de actiune dezvaluite in anumite situatii:
b) judecati egal justificate in care a) cu acordul pacientului;
individual nu stie pe care sa o urmeze b) in instantele de judecata;
sau sa o aleaga; c) cand sunt de interes public.
b) ambele. 14. Conform Codului de Etica, asistenta
6. Cand o femeie doreste sa i se provoace medicala are abilitatea de a aplica in
avort, nursa trebuie sa reflecteze la practica:
urmatoarele valori etice: a) cunostintele;
a) sa nu ucizi; b) deprinderile;
b) viata este inviolabila; c) atitudinile dobandite pe parcursul
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a- formarii sale ca profesionist.
si conduce viata si dreptul asupra 15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
propriului corp. obligate sa:
7. Care din urmatoarele principii etice se a) promoveze sanatatea;
defineste ca obligatia de a spune adevarul b) impiedice imbolnavirile;
si de a nu-i minti si insela pe altii: c) restabileasca sanatatea si sa
a) fidelitatea aline suferinta.
b) veracitatea 16. In ingrijirea paliativa asistenta va
c) dreptatea respecta drepturile pacientului:
8. Binefacerea este principiul etic care se a) de a nu fi vatamat;
traduce prin: b) informare deplina;
a) obligatia de a face bine; c) intimitate, anonimat,
b) obligatia de a evita prejudiciile; confidentialitate.
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa 17. Abuzul grava incalcare a indatoririlor
obtina ceea ce le este benefic si a fata de familie se defineste ca fiind:
reduce riscurile daunatoare fizic si a) parasirea, alungarea sau lasarea
psihic. fara ajutor a uneia sau mai multor
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali persoane din familie fata de care
cuprinde urmatoarele capitole: persoana care paraseste are obligatia
a) asistenta medicala si persoana de intretinere;
ingrijita; b) neindeplinirea cu buna stiinta a
b) asistenta medicala si profesia; obligatiilor de intretinere prevazute de
c) asistenta medicala si societatea. lege;
10. Codul de etica arata: c) supunerea la rele tratamente care
a) acceptarea responsabilitatii pot duce chiar la crime.
profesionale; 18. Suicidul reprezint:
b) increderea pe care o investeste a) un act contient pe care individul l-
societatea in aceasta profesie; a svrit pentru a se vtma i
c) ambele. care s-a soldat cu moartea;
11. Problemele intalnite in practica b) un act intenionat autodistructiv
nursingului sunt: care duce la moarte;
a) de ordin legal; c) o autovtmare care se sfrete
b) de ordin moral; fatal prin moarte.
19. Fazele procesului suferinei descrise de
Parkes n pierderile importante sunt
urmatoarele cu exceptia:
a) durerea acut;
b) ocul;
c) construirea de noi
presupuneri;
d) descurajare, singurtate;
e) indiferenta
20. Primul cod deontologic pentru medici a
fost:
a) jurmntul lui Hipocrate;
b) jurmntul lui Florance
Nightingale;
c) codul lui Hamurabi.
21. Sunt recunoscute de lege urmtoarele
drepturi ale pacienilor:
a) dreptul la
autodeterminare/consimmnt;
b) dreptul la ngrijiri individualizate;
c) dreptul la solitudine/confidenialitate.
22. Principiile eticii sunt urmatoarele:
a) principiul egalitatii in fata normelor;
b) principiul claritatii si clarificarii;
c) ambele.
23. Cand intr-o comunicare exista
neconcordanta intre mesajul verbal si
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
a) mesajul verbal
b) mesajul nonverbal
c) ambele
24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
a) avort spontan;
b) avort terapeutic;
c) avort la cerere;
d) avort empiric.
25. Clonarea poate fi:
a) reproductiva;
b) terapeutica;
c) ambele.
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
MODULUL 45 - GINECOLOGIE I NURSING N GINECOLOGIE
TESTUL I
cu F fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroas

2 Menoragie B intervale lungi ntre menstre
3 Oligomenoree C absena menstruaiei
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
ntre 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite
1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis

2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) b) cu doua zile inainte se intrerupe
detecteaza: tratamentul local;
a) leziuni posibil precanceroase ale c) nu se face pregatire.
colului uterin; 10. Repausul la pat este obligatoriu in:
b) sarcina extrauterina; a) chistul ovarian;
c) evidentiaza permeabilitatea b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
trompelor uterine. c) prolaps genital gradul I.
2.Histerosalpingografia reprezinta: 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
a) examen endoscopic al cavitatii examene de laborator:
uterine; a) hormonal, bacteriologic;
b) examen radiologic al corpului si b) parazitologic;
istmului uterin; c) hematologic.
c) examen cu ultrasunete pentru 12. Asistenta educa pacienta pentru
evidentierea unor tumori. prevenirea bolilor transmise pe cale
3.Examenul clinic general are importanta sexuala:
pentru stabilirea diagnosticului bolilor a) sa respecte controalele medicale
ginecologice si foloseste: periodice;
a)inspectia, palparea; b) sa evite contactele sexuale cu
b) inspectia, percutia,palparea; parteneri multiplii;
c)palparea. c) sa pastreze masurile igienice.
4.Durerea in afectiunile ginecologice are 13. Tulburari mai frecvente de eliminare
caracteristicile urmatoare: urinara intalnite in bolile ginecologice sunt:
a) este localizata in hipogastru, nu a) disurie, polakiurie;
iradiaza; b) poliurie;
b) este localizata in hipogastru si c) anurie.
fosele iliace, iradiaza catre vulva, 14. Tratamentul local in bolile ginecologice
vagin; se aplica prin:
c) este generalizata in tot abdomenul. a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi
5.Care sunt semnele de alarma pentru vaginale;
cancerul de san? b) cauterizare;
a) retractia pielii sau a mamelonului; c) ambele.
b) prezenta unei secretii mamelonare 15. Combaterea meteorismului abdominal
unilaterale; in perioada postoperatorie se realizeaza
c) aparitia unei secretii lactate. astfel:
6. Leucoreea reprezinta: a) alimentatie bogata in celuloza;
a) scurgere vaginala albicioasa, b) mobilizare precoce;
galbuie, in cantitate redusa; c) introducerea tubului de gaze.
b) scurgere usor rosiatica premestrual; 16. Alimentatia postoperatorie dupa
c) pierdere abundenta de sange interventii chirurgicale ginecologice va fi in
menstrual. primele zile:
7.Tulburarile de flux menstrual sunt: a) bogata in celuloza in interventii pe
a) dismenoreea; perineu si vagin;
b) hipermenoreea; b) mai abundenta si variata dupa
c) hipomenoreea. reluarea tranzitului intestinal;
8.Pacienta cu inflamatii genitale poate c) fara restrictii in toate situatiile;
prezenta ca probleme: d) cu multe lichide in interventiile pe
a) leucoree, febra,tulburari urinare; perineu si vagin.
b) dureri in hipogastru; 17. Supravegherea eliminarilor in perioada
c) ambele. postoperatorie dupa histerectomie consta
9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale, in :
ginecopata este pregatita astfel: a) verificarea permeabilitatii sondei
a) se face spalatura vaginala cu doua urinare permanente;
ore inainte; b) asigurarea unui aport suficient de
lichide;
c) masurarea TA, pulsului.
18. Dupa interventiile chirurgicale
ginecologice pot aparea probleme ale
pacientei:
a) pierderea imaginii de sine;
b) tulburari de gandire;
c) alterarea dinamicii familiale.
19. Prin autoexaminarea sanului se pot
depista:
a) tumori in stadiile incipiente;
b) aparitia unei secretii mamelonare;
c) modificari ale conturului sanului.
20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
numeste:
a) dismenoree;
b)amenoree;
c)menarha.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE I NURSING N
GINECOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E
3 B
4 A
5 D
B
1 B 1150 de teste nursing 101

2 C Ghid de nursing 141-314
3 A
4 E
5 D

TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b
3 b
4 b
5 a,b
6 a
7 b,c
8 c
9 b
10 b
11 a,b
12 a,b
13 a
14 c
15 b,c
16 b,d
17 a,b
18 a,c
19 b,c
MODULUL 46- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
cu F fals
1. Furia laptelui este nsoit de creterea temperaturii pn la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcin.
3. n timpul sarcinii gravida nu trebuie s fac splturi vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesit supraveghere din partea reelei de
obstetric , dar i a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmeaz la 1-2 ore dup expulzia ftului.
6. Expulzia ftului ncepe dup dilataia complet i ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizeaz apariia ragadelor.
8. n luna a cincea de sarcin fundul uterin se afl la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placent Praevia este cunoscut ca fiind gravid cu risc obstetrical.
10. n tot timpul sarcinii gravida trebuie s ia n greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problem sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul n
funcie de natura i evoluia sarcinii.
12. Disgravidia tardiv se caracterizeaz prin vrsturi abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardiv B anxietate, hemoragie vaginal ce apare n
repaus ,fr durere
3 Avort C vrsturi abundente , repetate, scdere n
greutate
4 Placenta Praevia D febr, tahicardie,modificarea aspectului i
mirosului lohiilor
5 Infecie puerperal E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A pn la sfritul primei sptmni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B pn la sfrsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluie uterin
4 Retenie de lohii D conformaie anormal a mamelonului
5 Infecii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. n timpul sarcinii apar modificri a. modificri generale ale
morfofuncionale ,pe care asistenta organismului;
medical trebuie s le cunoasc: b. modificri locale la nivelul
aparatului genital feminin;
c. ambele.
2. Metabolismul se modific n timpul 10. Stabilirea vrstei sarcinii se face lund
sarcinii astfel: n considerare urmtoarele criterii:
a. crete; a. data ultimei menstruaii,
b. scade; nlimea fundului uterin, data primelor
c. se menine constant. micri fetale, data raportului sexual
3. Aparatul cardiovascular sufer cele
fecundant;
mai multe modificri n timpul sarcinii: b. data ultimei menstruaii i a
a. crete ritmul cardiac; primelor micri fetale;
b. scade volumul sanguin;
c. data ultimei menstruaii i
c. crete presiunea venoas n
nlimea fundului uterin.
membrele inferioare, crete 11. Pentru asistarea naterii n condiii de
coagulabilitatea sngelui , predispunnd asepsie se urmrete :
la tromboz. a. mediu ambiant dezinfectat,
4. La nivelul aparatului excretor apar
materiale i instrumente sterile;
urmtoarele modificri n sarcin: b. mediu ambiant dezinfectat,
a. oligurie; dezinfecia persoanei care asist
b. polakiurie, oligurie;
c. poliurie, polakiurie. naterea;
5. La nivelul glandei mamare n timpul c. mediu ambiant dezinfectat,
sarcinii se produc: materiale i instrumente sterile,
a. creteri de volum ale snilor dezinfecia persoanei care asist
cu dezvoltarea reelei vasculare Haller i naterea, dezinfecia parturientei.
modificri pigmentare; 12. Cu ocazia consultaiilor prenatale ,
b. apare secreia lactat; asistenta medical aplic urmtoarele
c. apare secreia de colostru. intervenii autonome:
6. Pentru stabilirea diagnosticului de a. msoar TA,puls, greutate
sarcin prin testul imunologic se corporal , nlimea fundului uterin;
recolteaz : b. administreaz tratamentul cu
a. urina femeii gravide; preparate de Fe i Ca ;
b. 5ml snge venos; c. educ gravida cu privire la
c. snge capilar. autongrijire.
7. Semnul obiectiv cel mai important 13. n perioada de pretravaliu ,interveniile
pentru stabilirea vrstei sarcinii este: asistentei medicale constau n :
a. data ultimei menstruaii; a. asigurarea igienei gravidei;
b. nlimea fundului uterin; b. golirea vezicii urinare, clism
c. primele micri fetale. evacuatoare;
c. urmrirea ritmicitii
8. Problemele gravidei legate de sarcin contraciilor uterine i a BCF-urilor.
pot fi: 14. n primele dou ore dup natere,
a. alterarea confortului, lehuza poate prezenta ca manifestri
manifestat prin greuri ,vrsturi; normale:
b. alterarea eliminrilor urinare, a. oboseal, tendin la somn,
manifestat prin polakiurie; bradicardie;
c. deficit de cunotine privind b. tahicardie,hipotensiune
autongrijirea. arterial;
9. La sfritul lunii a III-a uterul este c. uter dur , contractat.
situat astfel: 15. Mobilizarea lehuzei cu natere
a. ca organ pelvin; eutocic , fr intervenii obstetricale se
b. la nivelul ombilicului;
face astfel:
c. la jumtatea distanei
a. precoce, n primele 6-12 ore;
ombilic- simfiza pubian. b. la 2 zile dup natere;
c. nu prezint importan timpul a. dilataia , angajarea craniului,
cnd se mobilizeaz. delivrena , luzia;
16. Pentru alimentaia lehuzei se fac b. dilataia , expulzia ftului,
urmtoarele recomandri: delivrena,consolidarea hemostazei;
a. s consume lichide n primele c. angajarea craniului,
24 ore; coborrea craniului n excavaie,degajarea
b. s evite alimentele flatulente; la strmtoarea inferioar.
c. nu sunt restricii alimentare. 24. Circumferina abdominal la o gravid
17. Gravidei cu disgravidie precoce , la termen are aproximativ:
asistenta medical i acord urmtoarele a. 75 cm;
ngrijiri: b. 95cm;
a. supravegheaz pierderile de c. 125cm
snge din punct de vedere cantitativ i 25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii n
caliatativ; trimestrul II se pune pe :
b. observ aspectul a. micri active fetale;
tegumentelor , msoar TA, greutatea b. btile cardiace fetale;
c. ecografie.
corporal;
26. Data naterii se poate calcula :
c. asigur repausul total la pat.
a. DUM + 10 zile + 9 luni;
18. Pentru prevenirea eclampsiei, n cazul
b. DUM 10zile + 9 luni;
gravidei cu disgravidie tardiv se c. DUM + 280 zile. (DUM
recomand : data ultimei menstruaii)
a. regim hiposodat; 27. Consultaiile periodice prenatale
b. asigurarea unui regim
pentru o gravid fr risc obstetrical se
desodat cu reducerea lichidelor;
efectueaz n primele 6 luni de sarcin:
c. internarea gravidei n spital
a. bilunar;
pentru supraveghere. b. sptmnal;
19. Manifestrile de dependen : edeme, c. lunar.
HTA, albuminurie se ntlnesc n : 28. Prin hidramnios se nelege o cantitate
a. disgravidie precoce; de lichid amniotic:
b. disgravidie tardiv; a. mic( sub 500 ml) ;
c. iminen de avort. b. normal;
20. D-na M.V, 30 de ani, este luz cu c. mare( peste 2000 ml).
operaie cezarian de dou zile. Se 29. Prima consultaie prenatal urmrete:
constat c involuia uterin este de 1,5 a. verificarea diagnosticului de
cm. Cum apreciai aceasta: sarcin;
a. normal; b. stabilirea bilanului de
b. subinvoluie; sntate al femeii;
c. rapid. c. pregtirea femeii n vederea
21. n primul trimestru de sarcin gravida asistrii naterii.
poate prezenta ca manifestri: 30. Pentru depistarea activitii cardiace
a. sialoree; fetale i pentru msurarea fluxului sanguin
b. scdere n greutate;
n vasele ombilicale se folosete ca
c. greuri ,vrsturi.
22. Urmtoarele manifestri ale gravidei investigaie:
a. ecografia;
ne pot face s suspectm nceperea
b. auscultaia Dopller;
travaliului: c. amnioscopia.
a. durerile epigastrice; 31. Fenomenele specifice perioadei de
b. pierderea dopului gelatinos;
lehuzie sunt:
c. apariia contraciilor uterine
a. lohiile, secreia lactat;
dureroase. b. involuia uterin;
23. Perioadele naterii sunt :
c. vrsturile.
32. n trimestrul III , gravida cu sarcin

normal poate prezenta urmtoarele
manifestri determinate de adaptarea
organismului la sarcin:
a. dispnee;
b. constipaie ;
c. insomnie.
33. Interveniile specifice asistentei
medicale acordate gravidei cu disgravidie
precoce sunt urmatoarele, cu excepia:
a. observarea atent a
tegumentelor i mucoaselor;
b. meninerea unei stri
nutriionale adecvate, cntrirea gravidei;
c. reducerea srii din
alimentaie.
34. n travaliu gravida poate prezenta
urmtoarele semne:
a. contracii uterine dureroase,
ritmice, cu frecven i intensitate
crescnd;
b. ruperea membranelor;
c. contracii uterine dureroase,
rare.
35. ngrijirea luzei cu operaie cezarian
cuprinde urmtoarele laturi:
a. ngrijirea snilor;
b. ngrijirea igienic i urmrirea
evoluiei aparatului genital;
c. ngrijiri acordate operaiei pe
abdomen.
36. Furia laptelui se manifest prin :

a. semne locale;
b. semne generale;
c. ambele.
37. n cazul apariiei ragadelor( fisuri

mamelonare) se recomand:
a. punerea snului respectiv n
repaus;
b. aezarea la sn a nou-
nscutului ct mai des;
c. golirea snului prin muls cu
un dispozitiv special.
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
Nr. Rspuns Bibliografie Pagina

ntrebare
8 F ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta Aurelia Balt, 1988
12 F ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 225
TESTUL III- GRIL
7 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 115
17 b 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 98
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 113
25 a,b,c Teste pentru pregtirea asistenilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 204
Liliana Rogozea,1997
29 a,b ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 205
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 123
32 a,b,c ngrijiri speciale acordate pacienilor de ctre 210
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 125
MODULUL 47- PUERICULTUR, PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
TESTUL I
F fals
1. Reflexul de supt la nou-nscutul normoponderal sntos este prezent la natere.

2. Prima msur de ngrijire a nou-nscutului imediat dup natere este curirea
tegumentelor.
3. n criza de convulsii la un copil, se administreaz fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecie a prematurului trebuie fcut mpotriva tendinei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-nscut ncep cu dezobstruarea cilor
respiratorii superioare prin aspiraie.
6. La naterea la termen nou-nscutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secionat se bandajeaz cu comprese sterile nmuiate n soluie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-nscutului se face la ieirea din spital.
9. Prima miciune a nou-nscutului nu intr n scorul Apgar.
10. Alimentaia optim pentru nou-nscutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

nscutului
2 criza genital B urina , scaun normal colorate
3 involuia cordonului C scaun verzui eliminat dup natere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptat a bontului ligaturat
nscutului
5 meconiu E ascensiune termic de 1-3 zile, moderat

1 bont ombilical A periori fini pe regiunea dorsal i umeri la nou-
nscut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scdere fiziologic n D substan gras pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E dup eliminarea meconiului
gonococice
Testul III
1. Perioada de nou-nscut este b) frecvena cardiac;

cuprins ntre : c) micrile respiratorii;
a) 0-1 an; d) culoarea tegumentelor;
b) 0-5 zile; e) greutatea la natere;
c) 0-28 zile; f) tonicitatea muscular.
d) 0-3 luni. 3. Alimentaia la sn a nou-nscutului
2. Prin scorul Apgar nu se urmresc: este corect s fie instituit:
a) reflexele arhaice; a) dup 24 ore;
b) n primele 4 ore; c) se administreaz purgativ salin
c) n primele 6-12 ore. i se recolteaz scaunul ntr-un
4. n asfixia albastr a nou-nscutului recipient curat i uscat.
se acord urmtoarele ngrijiri , cu 11. Indicaiile probei suptului sunt:
excepia: a) diareea sugarului;
a) Se efectueaz respiraie b) plnsul, agitaia la puin timp
artificial; dup supt;
b) Se dezobstrueaz cile c) curba ponderal staionar sau
respiratorii superioare; n scdere;
c) S e aeaz nou-nscutul n 12. Meconiul este:
poziie decliv; a) o malformaie congenital;
d) Se efectueaz intubaie b) scaunul nou-nscutului n
artificial. primele 2-3 zile;
e) Se administreaz oxigen. c) scaun cu mucoziti i celule
5. Principalul icter al nou-nscutului descuamate de culoare verde.
este: 13. Primo-profilaxia TBCse face n
a) icterul hemolitic; maternitate cu vaccin:
b) icterul fiziologic; a) BCG;
c) icterul mecanic. b) DTP;
6. Imediat dup supt, sugarul trebuie: c) PPD.
a) aezat n decubit ventral; 14. Prima vaccinare BCG se face n
b) inut n poziie vertical cu capul maternitate:
sprijinit i tapotat uor pe spate a) la toi nou-nscuii , fr
pentru favorizarea eructaiei; excepie;
c) aezat n decubit lateral. b) dup aprecierile medicului;
7. Indicaiile alimentaiei mixte sunt: c) la nou-nscuii sntoi cu
a) starea febril a sugarului; greutate peste 2500 g n primele
b) curba ponderal descresctoare; 4-8 zile.
c) hipogalactia real a mamei. 15. La un sugar de 7 luni n convulsii ,
8. Alimentaia artificial const n :
cu temperatura de 40 grade C, se
a) alimentarea sugarului n primele
acord urmtoarele ngrijiri:
3-4 luni cu un alt lapte dect cel a) hidratare pe cale oral;
de femeie; b) administrare de Diazepam 0,10
b) alimentarea sugarului cu lapte
fiol;
de mam i un alt preparat din c) anunarea medicului;
lapte; d) administrare de supozitor
c) alimentarea sugarului cu sucuri antitermic;
de fructe. e) administrare de Fenobarbital o
9. Dezavantajele alimentaiei artificiale tablet per os.
sunt : 16. Pot fi pui la sn sau pot fi alimentai
a) intolerana la lapte; cu biberonul prematurii:
b) supraalimentaia; a) de orice grad;
c) posibilitatea apariiei infeciilor b) de gradul I;
digestive. c) de gradul I i II.
10. Recoltarea scaunului pentru 17. Reflexul de supt i de deglutiie
coprocultur la copil se efectueaz lipsete:
astfel: a) n prima zi dup natere;
a) din scaunul eliminat pe scutec b) la nou-nscuii agitai ;
sau n oli; c) la prematurii cu greutate sub
b) cu ajutorul unei sonde Nelaton 1500 g.
introdus prin anus i rect;
18. Prematurii de gradul III i IV sunt b) alimentarea sugarului cu diferite
alimentai : regimuri alimentare;
a) cu biberonul; c) introducerea n alimentaie a
b) la sn; sucurilor de fructe.
c) cu linguria; 26. Regimul de via al femeii care
d) prin gavaj. alpteaz const n:
19. Carena de vitamina D la sugar i a) regim alimentar echilibrat, bogat
copilul mic se numete: n lichide i vitamine;
a) scorbut; b) somn corespunztor din punct
b) rahitism; de vedere cantitativ i calitativ;
c) pelagr.
c) plimbri zilnice n aer liber;
20. Msurarea temperaturii la copilul 0-3 d) nu prezint importan pentru
ani se face: sugar.
a) n rect, cu termometru individual
27. Principiile diversificrii alimentaiei la
lubrifiat;
copil sunt urmtoarele :
b) n plica axilar; a) selectivitatea ;
c) n cavitatea bucal , cu
b) tatonarea toleranei digestive a
termometru special.
sugarului;
21. n boala diareic acut sugarul c) progresivitatea ;
prezint: d) introducerea a dou alimente noi
a) tenesme vezicale;
o dat;
b) scaune lichide i/sau mucoase; e) primul aliment este obligatoriu
c) colici abdominale;
d) edeme. finosul n late.
22. Temperatura copilului msurat n 28. La nou- nscut i sugarul n primele
rect este: luni de via pulsul se poate msura:
a) egal cu cea msurat n axil; a) la artera pedioas;
b) mai mic dect cea msurat n b) la artera radial;
c) la nivelul fontanelei anterioare.
axil;
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi
c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
23. Eritemul feiser al sugarului se urmtoarele:
a) infecii acute digestive,
previne prin:
a) aplicarea de unguente respiratorii;
b) supraalimentaia;
protectoare; c) alimentaia cu lapte praf;
b) toaleta local de ap i spun;
d) administrarea unor antibiotice pe
c) toaleta parial dup fiecare
cale oral.
scaun, aplicare de unguent 30. Cauzele vrsturilor pot fi
protector n regiunea fesier i urmtoarele , cu excepia:
schimbarea ritmic a lenjeriei de a) boli ale tubului digestiv;
corp. b) stenoza hipertrofic de pilor;
24. Prima vaccinare antihepatitic se c) administrarea medicamentelor
efectueaz : pe cale parenteral;
a) la vrsta de 6 luni; d) ingerarea unor medicamente.
b) la nou- nscut n maternitate; 31. Cea mai frecvent form de anemie
c) ambele rspunsuri sunt corecte. nlnit la sugar este:
25. Diversificarea alimentaiei sugarului a) anemie posthemoragic;
presupune: b) anemie feripriv prin caren de
a) introducerea de noi alimente ,n fier exogen;
afar de lapte , la vsta de 3-4 c) anemie hemolitic.
luni; 32. Locul de elecie al injeciei
intramusculare la sugar este:
a) musculatura fesier; b) n primele zile dup natere;
b) musculatura coapsei; c) la vrsta de 1 an.
c) n muchiul deltoid. 43. Tratamentul etiologic al unei
33. Supa de legume poate fi primit de rinofaringite streptococice se face
sugar cnd e sntos , de la : cu;
a) 2 luni; a) paracetamol, ampicilin;
b) 4 luni; b) tetraciclin;
c) 6 luni. c) penicilin.
34. n icterul fiziologic : 44. Poziia care trebuie asigurat
a) se administreaz obligatoriu copilului n convulsii este;
hepatoprotectoare; a) eznd;
b) se administreaz obligatoriu b) decubit dorsal;
gamaglobulin; c) decubit lateral.
c) nu necesit tratament special. 45. ngrijirile plgii ombilicale care
35. Criza genital a nou-nscutului prezint granulom se realizeaz
necesit : prin:
a) administrare de hormoni; a) badijonri cu tinctur de iod;
b) curarea secreiilor; b) toaleta plgii ombilicale cu ap
c) oprirea alimentaiei la sn. oxigenat;
36. Primii dini apar n jurul vrstei de ; c) atingeri cu soluie de nitrat de Ag
a) 6 luni;
5%;
b) 12 luni; d) se introduce pulbere cu
c) 18luni.
37. O contraindicaie a supei de morcov sulfamid n plag.
46. n caz de gangren umed a plgii
este:
a) diareea cu scaune apoase; ombilicale se indic:
b) vrsturile repetate; a) toaleta plgii ombilicale cu ap
c) stomatita micotic. oxigenat;
38. Curirea unui biberon folosit se b) atingerea bontului cu o
ncepe cu: compres nmuiat n tinctur de
a) splarea cu detergent; iod;
b) cltirea cu ap rece; c) se aplic pulbere de sulfamid.
c) fierberea.
39. Pansamentul bontului ombilical l
efectum:
a) la 2 zile;
b) ori de cte ori este nevoie;
c) dup cicatrizarea plgii.
40. Copilul prezint enurezis cnd nu-si
controleaz sfincterul vezical:
a) nainte de 18 luni;
b) dup 2 ani;
c) dup 4 ani.
41. La ce vrst este mai frecvent
debutul rahitismului carenial?
a) la 9-12 luni;
b) la 3-6 luni;
c) la 2-3 ani.
42. Profilaxia cu vitamina D a
rahitismului carenial comun se
ncepe :
a) la vrsta de 2 luni ;
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC

NTREBARE PAGIN
6 F Puericultur i pediatrie-Manual pentru colile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiimia, Dr.
Vladimir Mihilescu, Dr. Ctlina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultur i pediatrie-Manual pentru 21
colile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiimia, Dr. Vladimir Mihilescu, Dr.
Ctlina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRIL
2 a,e 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
4 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 114
10 b Proceduri de nursing 208
15 b,c,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 117
18 d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 119
29 a,b,d 1150 teste nursing L.Titirc, 2008 123
33 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru 72

Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultur i pediatrie-Manual pentru 80
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
46 a,b,c Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor, Dr. 137
MODULUL 48- NEUROLOGIE I NURSING N NEUROLOGIE
TESTUL I
F fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezint risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptic avertizeaza pacientul despre iminenta declanrii unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigur securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autongrijire se ntlnete la pacienii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de via sntos previne apariia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncia lombara poate fi efectuat pacienilor n ambulator.
12.LCR normal are culoare uor glbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncie rahidian C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectric a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Com B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vrsturi spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracranian E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aur
2 Obnubilare B Cmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezint: 6.Tulburrile de sensibilitate,subiective sunt:

a)examen radiologic al spaiilor a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia;
subarahnoidiene,folosind ca substan de b)paresteziile;
contrast aerul; c)ambele.
b) examen radiologic al spaiilor 7.n leziunile nervului I cranian,pacientul
subarahnoidiene ,folosind ca substan de prezint ca problem de dependen:
contrast iodul; a) anosmie,hiposmie;
c)examen radiologic ce realizeaz imagini b)lipsa vederii;
ale circulaiei cerebrale. c)midriaz.
2.Pentru efectuare 8.Vrsturile n cazul HTIC au urmtoarele
pneumoencefalografiei,asistenta va pregti caracteristici:
urmatoarele materiale: a)au totdeauna coninut alimentar;
a)electroencefalograful; b)sunt spontane,n jet,neprecedate de
b)seringi,ace,tvia renal,soluii greuri;
dezinfectante; c)sunt precedate de greuri.
c)nu sunt necesare materiale. 9.Problemele pacientului cu maladie
3.EEG reprezint: Parkinson sunt:
a) nregistrarea biocurenilor produi de a)diminuarea mobilitii;
creier; b)eliminri necontrolate de urin;
b)nregistrarea biocurenilor produi de c)euforie;
muchi; d)alterarea comunicrii verbale i n scris.
c)examen radiologic al coninutului cranian. 10.Factorii declanatori ai crizei de epilepsie
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul pot fi:
necesit urmtoarele pregtiri: a)stimuli din mediu-sonori,luminoi;
a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)alimentaia bogat n glucide;
b)splarea prului; c)nerespectarea tratamentului.
c)intreruperea medicaiei sedative sau 11.Interveniile asistentei n faza
excitante. tonicoclonic a crizei epileptice sunt
5.Urmtoarele manifestri de dependen urmtoarele ,in afar de:
sunt tulburri ale mersului si ortostaiunii: a)se descleteaz dinii,se pune un rulou
a)tremurturile,convulsiile; ntre dini;
b)ataxia static i locomotorie; b)se lrgesc hainele prin descheierea
c)monoplegia. nasturilor;
c)se aeaz apratori laterale la paturi b)limiteaz consumul de lichide;
pentru a prevenii accidentele. c)instaleaz perfuzie cu soluie de
12.Problemele pacientului n timpul crizei Manitol,Glucoz.
epileptice pot fi : 21.Problemele pacientului n fazele tardive
a)oprirea respiraiei; ale sclerozei in plci sunt:
b)riscul de traumatizare; a)pierderea controlului sfincterelor;
c)depresia. b)hipertermie;
13.n comoia cerebral,pacientul prezint: c)alterarea tranzitului intestinal.
a)stare comatoas profund; 22.Pentru stabilirea gradului de com se
b)pierderea contienei pentru scurt timp; utilizeaz scala Glasgow,care const n:
c)pareze,paralizii. a)examinarea reaciei oculare la diveri
14.n traumatismele craniocerebrale n care stimuli;
se scurge LCR prin nas,urechi,plag b)examinarea controlului eliminrilor;
cranian,se va proceda astfel: c)examinarea rspunsului verbal,motor la
a)aplicarea unui pansament compresiv; un stimul.
b)dezinfecia plgii craniene i tamponarea 23.ngrijirea mucoaselor oculare la un
ei; pacient comatos const n:
c)nu se efectueaza tamponare. a)instilarea soluiilor de antibiotice;
15.n acordarea primului ajutor unui pacient b)acoperirea ochiului cu o compres
cu traumatism cranian se fac urmtoarele mbibata n ser fiziologic;
manevre,n afar de: c)instilarea lacrimilor artificiale.
a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
mersul;
b)observarea strii de contien; 24.Pentru efectuarea punciei rahidiene unui
c)examinarea plgilor craniene; pacient comatos i se va da poziia :
d)evidenierea parezelor si paraliziilor. a)decubit lateral cu membrele inferioare
16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezint flectate pe abdomen;
ca manifestri de dependen specifice: b)eznd,susinut de dou persoane;
a)hipotensiune arterial; c)decubit lateral cu brbia n piept i
b)ameeli,vrsturi,urmate de stare membrele inferioare flectate pe abdomen.
comatoas; 25.Starea de com se definete astfel:
c)hipotermie; a)pierderea parial sau total a contienei;
d)hemiplegie. b)pierderea parial sau total a contienei
17.Recuperarea deficitului motor n cazul cu alterarea funciilor vitale;
AVC se ncepe astfel: c)pierderea parial sau total a
a)imediat dup producerea accidentului; contienei,motilitii,sensibilitii cu
b)cu miscri pasive; conservarea celor mai importante funcii
c)la 1-2 luni de la debut. vegetative.
18.Poziia n pat a pacientului comatos 26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
neintubat n perioada postoperatorie este : manifest prin:
a)decubit dorsal; a)ambliopie,amauroz;
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; b)ngustarea cmpului vizual;
c)Trendelenburg. c)ambele.
19.n stabilirea cii de alimentare a 27.Pacientul care prezint paralizia nervului
pacientului operat pe craniu se va ine facial are ca manifestri de dependen:
seam n primul rnd de: a)asimetrie facial;
a)preferinele pacientului; b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
b)prezena reflexului de deglutiie; c)afazie.
c)starea de contien a pacientului. 28.Obiectivele imediate ale ngrijirii
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va pacientului cu HTIC constau n :
aplica pacientului urmtoarele intervenii a)meninerea funciilor vitale si vegetative in
autonome: limite fiziologice;
a)linitete pacientul,l educ pentru a evita b)prevenirea complicaiilor;
micrile n pat; c)reducerea presiunii HTIC.
29.Convulsia reprezint: c)alterarea percepiei senzitive i
a)pierderea contienei; senzoriale.
b)micri neateptate ale membrelor 41.n AVC semnele de debut sunt:
inferioare; a)vertij;
c)contracii musculare urmate de relaxare. b)cefalee occipital;
30.Pareza reprezint: c)valori tensionale crescute.
a)contractur muscular; 42.La pacienii cu AVC nu efectum:
b)diminuarea forei musculare; a)trecerea rapid n ortostatism;
c)rigiditate vascular. b)micri brute necontrolate ale capului;
31.Hemiplegia reprezint: c)transport pe distane mari.
a)absena forei musculare; 43.Pentru examinarea radiologica a cutiei
b)paralizie generalizat; craniene a pacientului:
c)paralizia unei jumti de corp. a)prul lung l vom lega pe cretet;
32.Paraplegia reprezint: b)ndeprtm obiectele radioopace;
a)paralizia unui singur membru; c)dezbrcm regiunea de examinat.
b)paralizia prii inferioare a corpului; 44.Asistenta medical menine mandrenul
c)paralizia celor patru membre. acului spinal n timpul punciei lombare:
a)steril;
33.Lezarea nervului acustico-vestibular b)nesteril;
produce: c)l depune n sacul colector.
a)lipsa posibilitii de a fluiera; 45.Dup efectuarea punciei occipitale:
b)tulburri de echilibru; a)se asigur 8h repaus total pacientului;
c)paralizie masticatorie. b)pacientul se poate mobiliza dup circa 15
34.Apariia convulsiilor poate fi cauzat de: minute;
a)febr; c)se asigur pacientului repaus fizic 60
b)antecedente heredocolaterale; minute.
c)traumatisme craniene. 46.Reeducarea tulburrilor de vorbire de tip
35.Tremurtura degetelor minii la un afazic se poate efectua prin:
parkinsonian seamn cu: a)asigurarea colaborrii familiei pacientului;
a)micarea de pendulare; b)stabilirea interrelaiei stimulare-rspuns;
b)micarea de numrare a banilor; c)nceperea precoce a interveniilor de
c)micarea de ntors ceasul. reeducare;
36.Tremurtura picioarelor la un d)efectuarea unor exerciii pentru
parkinsonian imit: denumirea diferitelor obiecte.
a)micarea de pedalare; 47.Capacitatea de autoservire general
b)micarea de batere a msurilor muzicale; const n:
c)micarea de balansare. a)igien personal;
37.Narcolepsia reprezint: b)activiti manuale diverse;
a)nevoia brusc de somn; c)mbrcat-dezbrcat.
b)somn superficial cu treziri dese; 48.Retraciile musculo-tendinoase pot fi
c)somn cu durat peste limitele normale. evitate prin:
38.Pacientul cu parkinson prezint: a)meninerea corect a membrelor
a)tremurtur; paralizate;
b)rigiditate; b)meninerea poziiilor de flexie a
c)mers ncet cu pai mici. genunchiului i rsuciri ale trunchiului;
39.Accesul epileptic major are ca c)evitarea micrii.
manifestri: 49.Pacientul cu deficit motor parial se
a)relaxare sfincterian; imbrac:
b)incontinen de fecale; a)ncepnd cu membrul sntos;
c)mucarea limbii. b)ncepnd cu membrul plegic;
40.n timpul crizei grand-mall pacientul c)nu conteaz.
prezint : 50.Pentru a restabili mobilizarea unui
a)pierderea contienei; pacient ct mai repede posibil dup un AVC
b)risc de accidente; (parez)cea mai important aciune este :
a)poziionarea corect a membrului
respectiv;
b)efectuarea de exerciii fizice pasive ale
membrului respectiv;
c)schimbarea poziiei pacientului din 10 n
10 ore;
d)aplicarea de atele la membrele afectate.
51.Comunicarea ineficient la nivel motor

se manifest prin :
a)stare comatoas;
b)pareze i paralizii;
c)obnubilare.
52.Obiectivele ngrijirii pacientului care
comunic deficitar la nivel senzorial i motor
sunt:
a)echilibrarea psihic a bolnavului;
b)orientarea lui n timp si spaiu;
c)folosirea de mijloace de comunicare
specifice deficitului senzorial.
53.Afazia este tulburarea:
a)de sensibilitate a pielii;
b)scderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronuna cuvinte.
54.Puncia lombar se execut de ctre:
a)asistenta medical de salon;
b)asistenta medical de laborator;
c)medic.
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
NR. RSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMR
NTREBARE PAGIN
1. F L. Titiric-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Dachievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
MODULUL 49-PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE
TESTUL I
F fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea k. E functia cea mai complexa a creierului

1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice
2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sio. E p. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
eveniment traumatic care simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
implica vatamare corporala, dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid q. E este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie s. E lipsa poftei de mancare
1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa

deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
absenta a emotiilor conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
G. Asociai noiunile din cele dou coloane
H. Asociai noiunile din cele dou coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
Testul III
1.Vrsta de debut a schizofreniei, este n c) ideea delirant de influen exterioar.
majoritatea cazurilor: 10.Indicai rspunsul fals:
a) 18-35 de ani; a) antidepresivele triciclice poteneaz
b) dup 50 de ani; efectele alcoolului;
c) dupa 65 de ani, b) se indic asocierea alcoolului i a
2.Vitaminele B1 i PP, sunt indicate n antidepresivelor triciclice, pentru
tratamentul delirium-ului tremens, fiind accelerarea vindecrii depresiei endogene;
necesare: c) fenotiazinele cresc toxicitatea
a) formrii protrombinei; antidepresivelor triciclice.
b) sistemului nervos; 11.Ce este comunicarea?
c) circulaiei sanguine; a) activitate complexa intre doua sau mai
d) diurezei. multe persoane, in care fiecare mesaj
3.Dieta bogat n proteine i vitamine, genereaza o reactie complexa ce poate
previne distrugerea crui organ care deveni un nou subiect pentru discutie
detoxific alcoolul? b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
a) pancreasul; anumit subiect
b) ficatul; c) o activitate intelectuala in care fiecare
c) rinichii; interlocutor isi demonstreaza cultura
d) plmnii. generala
4.Pacientul care umple spaiile albe din 12.Comunicarea este eficienta daca:
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
contradictorii i lipsite de consecven: b) mesajele sunt simple, clare si precise
a) confabuleaz; c) se desfasoara verbal
b) minte; 13.Indicai ce metod contraceptiv ar fi
c) are halucinaii. util la o tnr epileptic, tratat cu
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: Fenobarbital:
a) anorexie, greata, tremor accentuat la a. contraceptive orale;
degete b. sterilet;
b) transpiratii, tahicardie, HTA c. vasectomie.
c) iritabilitate, impulsivitate 14. Haloperidolul este contraindicat la
6.La anamnez, pacientul i exprim pacienii cu:
convingerea ferm c va fi omort de ctre a. boala Parkinson;
securitate, acest exemplu ilustreaz: b. demen senil;
a) halucinaie; c. boala Alzheimer.
b) idee delirant de autoacuzare; 15. Care din urmatoarele principii de
c) delir de persecuie. nursing sunt caracteristice nursingului
7.Starea timic manifestat cel mai frecvent psihiatric:
de ctre schizofrenic, este: a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
a) optimism, exaltare timic; pacientului
b) tristee, depresie; b. sa respecte gradul de confidentialitate
c) apatie, detaare emoional, ostilitate, c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
negativism. explicatie pentru fiecare comportament
8.Repetarea frazelor pe care ceilali le-au 16. Atributiile asistentei medicale in sectia
spus, se numete: de psihiatrie sunt:
a) autism; a. informarea pacientului asupra sanatatii
b) ecopraxie; b. prevenirea unor accidente, prin
c) ecolalie; supraveghere
d) balbism. c. aplicarea unor interventii in situatii de
9.Fraza sunt bolnav deoarece criza
prezentatorul de la TV m hipnotizeaz cu 17. Dementa etanolica este:
laser, chiar cnd scot televizorul din priz, a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
exemplific: determina atrofie cerebrala
a) gndirea autist; b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
b) iluzia; c. scleroza hepatica
18. Ce elemente caracterizeaz eclampsia? c. tulburari ale constientei precum
a. HTA; obnubilare, stupoare
b. edeme periferice; 25. Hipoestezia reprezinta:
c. edem cerebral; a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
d. hipotensiune arterial; b. perceptia distorsionata a unui obiect
e. apare dup 45 de zile de la natere; c. aparitia de asa zise dureri migratorii
f. apare numai dup a patra sarcin. 26. Ce este agorafobia
19. Care din urmatoarele probleme sunt a. teama de spatii deschise
specice nursingului psihiatric? b. teama de obiecte ascutite
a. mentinerea unei sanatati optime si c. frica de apa
prevenirea bolilor psiho biologice 27. Ipohondria este:
b. deficientele in functionarea unor sisteme a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
emotionale grave, incurabile
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : b. convingerea bolnavului ca este mai
anxietate, manie, singuratate, tristete destept, mai frumos decat altii
20. Boala Parkinson caracterizata prin c. convingerea bolnavului ca este acuzat
triada neurologica (hipertonie, hipo sau de toate nenorocirile lumii
akinezie si tremor, are si variate modificari 28. Bulimia este:
psihice care au la baza: a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la mancare
nivel encefalic; b. ingerarea fara discernamat a unei
b. sclerozei cerebrale cantitati mari de alimente
c. avitaminozei PP si B6 c. ingestie exagerata numai de alimente
21. Sindromul discordant este rotunde
carcateristicpentru: 29. Ce este impulsivitatea?
a. schizofrenie; a. incapacitatea totala de a actiona
b. alcoolism; b. scaderea fortei de a se adapta
c. demen; c. lipsa de stapanire a comportamentului
22. Ce este respectul? 30. Ce este senzatia:
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, a. actul psihic elementar de realizare a
sentimentelor si experientele pacientilor imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
b. intelegere empatica intre persoana inconjuratoare
bolnava si asistent b. procesul de reflectare integrala a insusirii
c. capacitatea asistentului de a se obiectelor si fenomenelor lumii
transpune in lumea experientelor si trairile inconjuratoare
lor c. exagerarea perceperii excitatiilor
23. Ce presupune observarea de catre exteroceptive
asistenta medicala in sectia de psihiatrie: 31. Percepia senzorial fals, n absena
a. observarea semnelor si simptomelor unui obiect real, semnific:
psihopatologice ce ar putea fi importante in a. halucinaie;
vederea aplicarii ingrijirilor b. iluzie;
b. capacitatea asistentei medicale ce c. compulsiune;
supravegheaza bolnavul de a depista d. stupor.
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi 32. Fobia sociala este:
pedepsit a. frica de a vorbi in public, teama de a
c. completeaza datele obtinute de la bolnav manca in prezenta altor persoane
in registre speciale, le discuta cu colegii si b. sentiment de teroare, gandire
elaboreaza un plan de ingrijire dezorganizata, neputinta si activitate fara
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie scop
pot apare: c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive
a. semne ale unei capacitati deficitare de 33. Interventiile in schizofrenie au ca scop:
autoingrijire (barba nerasa, miros de a. scaderea anxietatii pacientului
transpiratie, haine patate) b. diminuarea comportamentului agresiv
b. fuga de idei
c. protejarea pacientului de agresiunile a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
zilnice atunci cand acesta are tulburari de independentei
perceptie b. construirea si mentinerea unui mediu
34. Care din urmatoarele particularitati de terapeutic adecvat
ingrijire sunt specifice in depresie: c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
a. se determina sustragerea pacientului de comunicarii
la preocupari negative 42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
b. implicarea pacientului in activitati a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
recreative avute anterior imbolnavirii , fata de
c. se incurajeaza exprimarea verbala si persoana apropiate din familie
non-verbala a sentimentelor pacientului, se b. trairea simultana a doua sentimente
evita discutiile in contradictoriu antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
35. Dementa de tip Alzheimer este: persoana
a. tulburare organica (corticala) intalnita c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
frecvent la varstnici, caracterizata prin trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
pierderea memoriei, a orientarii, controlului medicul
asupra impulsurilor si emotiilor 43.Care din urmatoarele semne/simptome
b. determinata de abuzul de alcool se pot intalni in hipoglicemie:
c. determinata de consumul de droguri a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
36. In postpartumul precoce, pot aprea: profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
a. stri confuzionale, chiar confuzo-onirice; b. crize epileptice, ticuri
b. stri depresive, cu idei de autoliz; c. afazie si dezorientare
c. idei de infanticid i tendine de suicid n 44. Teama de microbi se numeste:
doi (mama i nou-nscutul). a. tanatofobie
37. Manifestarile clinice datorate efectului b. zoofobie
alcoolului asupra SNC sunt: c. bacilofobie
a. agresivitate, labilitate afectiva 45. Pedofilia reprezinta:
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
c. tulburari cognitive b. dragoste exagerata pentru membri
38. Abstinenta alcoolica este: familiei
a. micsorarea sau stoparea consumului c. profanarea cadavrelor
regulat de alcool 46. Sanatatea mintala este:
b. dificultati de vorbire, de coordonare, a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
pierderea constientei b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
c. deficit de autoingrijire neuro psihica a individului
39. In cazul cenestopatiilor care din c. o stare de bine in care individul traieste
urmatoarele afirmatii este adevarata: sentimentul propriei valori, a implinirii de
a. cenestopatiile din nevroze nu au sine, a integritatii personale, a exprimarii
corespondent somatic patologic creative, a sanatatii psiho biologice
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, 47. Frustrarea este:
senzatii dureroase difuze, mutante a. imposibilitatea de a comunica eficient
c. cenestopatiile sunt halucinatii unei alte persoane dorintele tale
visceroceptive ca de exemplu sarcina b. tensiunea psihica determinata de un
fantoma obstacol care impiedica subiectul de a
40.Care din urmatoarele afirmatii este atinge un anumit scop sau de a realiza o
adevarata in dementa pugilistica: anumita dorinta
a. survine secundar traumatismelor c. stare emotionala de profunda tristete sau
craniene repetate depresie
b. este un sindrom subiectiv al 48. Fobia este:
traumatismului cranian a. frica intensa, irationala fata de un obiect,
c. este cunoscut cazul celebrului boxer situatie sau loc care atrage dupa sine
Casius Clay care sufera de sindrom modificari majore in viata subiectului
parkinsonian posttraumatic b. teama cumplita de intuneric
41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ: c. teama de a ramane fara baterie la telefon
49. Dezorientarea este: c. identificarea cauzei care a determinat
a. stare confuzionala in care un individ e schimbarea comportamentului
incapabil sa identifice relatia propriului eu 55. Prin ecolalie se intelege:
cu timpul, spatiul, celelalte persoane a. repetarea fazelor pe care le-au spus
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup ceilalti
de persoane, de a se orienta in timp si b. bilbiiala
spatiu c. refuzul de a vorbi
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in
manifestari fizice
50. Agnozia este o tulburare cerebrala
datorita careia:
a. pacientul nu poate pronunta corect
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt
integre morfofunctional
b. pacientul nu poate interpreta corect
senzatiile, obiectele imaginile pe care le
vede cu toate ca organele de simt si nervii
functioneaza normal
c. pacientul nu poate comunica ceea ce
gandeste si simte ci spune contrariul
51. Sitiofobia este:
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie
neplacuta
b. refuzul total de a se alimenta
c. teama de ridicol
52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
a. imposibilitatea de a recunoaste o
persoana sau anumite decizii pe care le-a
luat un pacient la un moment dat
b. modificare a comportamentului fara
substrat anatomic
c. tulburare organica acuta caracterizata
prin stare de constienta intunecata, ganduri
dezordonate, perceptii senzoriale gresite
53. In cazul in care la un pacient apar
halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
a. se completeaza foaia de observatie luand
interviu la toti membrii familiei referitoare la
debutul simptomatologiei si frecventa cu
care se repeta
b. se instruiesc membrii familiei si
personalul asupra modalitatilor de tratament
c. se promoveaza securitatea pacientului,
indepartand mobilierul in exces precum si
obiectele ce pot produce accidente, se
asigura linistea si calmul prin reducerea
stimulilor din mediul inconjurator
54. Prevenirea izolarii unui pacient psihic
se face prin:
a. stimularea relatiilor interpersonale prin
organizarea de activitati recreative in grup
b. stabilirea unui program de activitati
agreate de pacient pentru a-i alunga
plictiseala
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE I NURSING N PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
3
2. b
A A. Anghelescu-
Crin Neurologie
Marcean- Ingrijiri si psihiatrie
in psihiatrie 221
118
4
3. a
D A. Anghelescu- Neurologie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatriesi psihiatrie 199
120
5
4. a,b, c
C A. Anghelescu- Neurologie
60
6
5. c
E A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 275
45
7
G c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
8
1. c
D A. Anghelescu-
L.Titirca- IngrijiriNeurologie
special acordatesi psihiatrie 275
336
9 c A. Anghelescu-
pacientilor Neurologie
de catre asistentiisimedicali
psihiatrie 275
10
2. b
B A. Anghelescu- Neurologie
63
11
3. a
A C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
L.Titirca- Ingrijiri special acordate 21
337
12 b C. Marcean-
pacientilor deIngrijiri in psihiatrie
catre asistentii medicali 21
13
4. b
C A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 288
131
14
5. a
E A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 286
131
15
H a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16
1. a,b,c
B C. Marcean-
Crin Marcean-Ingrijiri
Ingrijiriininpsihiatrie
psihiatrie 16
130
17
2. a
A A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 222
132
18
3. a, b, c
C A. Anghelescu- Neurologie
133
19
4. a,b,c
E A. Anghelescu- Neurologie
135
20
5. a
D A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 246
136
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
33 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 57
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
44 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
45 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
47 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 134
54 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
MODUL 51 CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE
TESTUL I
F fals
1. Colapsul vascular are drept cauz dezechilibrul dintre volumul de snge circulant i
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea cilor respiratorii n obstruciile supraglotice se realizeaz prin aezarea
victimei n poziie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizeaz n toate formele de insuficien respiratorie dup
permeabilizarea cilor respiratorii.
4. Prima msur n cazul ocului traumatic o constituie nlturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezint scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi i nas i se aplic tampoane compresive.
6. Pentru evidenierea fracturilor feei n cazul unor traumatisme faciale se palpeaz simetric
faa, depistnd denivelrile osoase, mobilitatea patologic, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc dup poziia caracteristic de broasc" a victimei.
8. Durerea precordial care cedeaz dup administrarea unei tablete de nitroglicerin este
caracteristic pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezint sput rozat.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul n criz de astm bronic ia poziia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu o lovitura de
pumnal
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
MEDICIN INTERN b) prezenta aerului in cavitatea
pleurala;
1. Starea de colaps periferic poate fi c) prezenta sangelui in cavitatea
recunoascuta datorita: pleurala.
a) TA 160/90 mmHg; 9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
b) poliurie; prin:
c) extremitatilor reci. a) junghi toracic;
2. Durerea din infarctul miocardic acut : b) matitate toracica;
a) este indicata cu degetul; c) la auscultatie apare zgomotul de
b) este declansata de respiratii porumbar
profunde; 10. Tabloul clinic in insuficienta
c) cedeaza la antialgice majore. respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
3. Durerea din infarctul miocardic acut : a) bradipnee;
a) cedeaza la nitroglicerina; b) cianoza;
b) apare dupa un efort fizic, emotii c) bradicardie.
puternice; 11. Tratamentul in insuficienta
c) dureaza maxim 1 minut. respiratorie acuta consta in administrare de:
4. Tratamentul de urgenta in angina a) oxigen;
pectorala consta in administrare de : b) dioxid de carbon;
a) izoket; c) ambele afirmatii sunt adevarate.
b) nitroglicerina; 12. Primul element al tratamentului in
c) carbocromen. insuficienta respiratorie acuta:
5. Diferenta intre astmul bronsic si a) administrarea de antibotice;
astmul cardiac se pune pe b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
urmatoarele criterii:
respiratorii.
a) astmul cardiac este o criza de
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
bradipnee expiratorie, fata de astmul sange din:
bronsic care este o criza de polipnee a) tubul digestive;
expiratorie; b) aparatul excretor;
b) expectoratia din astmul bronsic este c) caile respiratorii.
perlata fata de cea din astmul 14. La un pacient cu criza de astm
cardiac care este rozata; bronsic se administreaza:
c) nu este nici o diferenta. a) miofilin;
6. Infarctul miocardic este produs de: b) morfina;
a) indigestie; c) mincortid.
b) o scadere a fluxului sangvin in 15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
arterele coronare cauzata de cu astm bronsic este:
a) decubit lateral cu membrele flectate
ischemie;
pe abdomen;
c) scaderea contractiilor ventriculare.
b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
prezinta dureri precordiale cu caracter dilatate, jugulare turgescente;
constrictive, anxietate, dispnee i se pot c) decubit ventral cu capul in
administra: hiperextensie si membrele in extensie.
a) mialgin; 16. Hemoptizia poate fi difereniat de
b) nitroglicerina; hematemez prin faptul c hemoptizia:
c) cofedol. a) conine resturi alimentare;
8.Pneumotoraxul se caracterizeaza b) sngele este aerat;
prin: c) apare n timpul unui efort de
a) prezenta aerului in cavitatea vrstur.
peritoneala; 17. Tratamentul hemoptiziei se face cu
vitamina:
a) D; trebuie sa facem pentru a impiedica
b) C; caderea limbii in faringe:
c) K. a) sa fixam capul in flexie
accentuata;
CHIRURGIE b) sa realizam o hiperflexie a
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio capului, sa impinge mandibula
respiratorie:
a) combaterea si tratarea inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) sa efectuam oxigenoterapie;
insuficientei cardiace: d) sa introducem o pipa Gueddel
b) masurile intreprinse pentru
pana in orofaringe.
restabilirea activitatii cardiace;
23..In cazul unor traumatisme mari
c) combaterea si tratarea
ale masivului facial, cu fracturi ale
afectiunilor pulmonare;
d) restabilirea schimburilor gazoase piramidei nazale si mandibulei, cu
la nivelul plamanului, printr-o insuficienta respiratorie acuta, se
ventilatie pulmonara artificiala. efectueaza:
19.Cand este indicata ressucitarea a) intubatie orotraheala;
b) dezobstructia cailor respiratorii
cardio-respiratorie:
a) in insuficienta respiratorie acuta; superioare;
b) in congestia pulmonara si c) traheostomie;
d) oxigenoterapie.
pleurezie; 24.Dupa asigurarea libertatii cailor
c) in stopul respirator si respiratie
respiratorii si executarea
insuficienta;
d) in orice modificare a amplitudinii hiperextensiei capului, care sunt
si ritmului respirator. manevrele pe care le va face
20.Care din semnele de mai jos nu le reanimatorul in respiratie gura la
intalnim in stopul respirator: gura:
a) absenta miscarilor respiratorii a) propulsarea cu mana dreapta a
toracice si abdominale; mandibulei, astfel ca gura
b) extremitatile cianotice; accidentatului sa fie deschisa;
c) lipsa zgomotelor caracteristice la b) sustinerea hiperextensiei capului
auscultatie, produse de cu mana stanga;
patrunderea si iesirea aerului din c) cu mana stanga, care sustine
plamani; fruntea, penseaza nasul ca sa
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii impiedice fuga aerului;
si nasului se misca. d) insufla cu presiune aerul expirat
21.Care din manoperele de mai jos in gura accidentatului si observa
trebuie prima intreprinsa in cursul miscarea de expansiune a
resusscitarii respiratorii: toracelui;
a) asigurarea si mentinerea libertatii e) se departeaza de gura si nasul
cailor respiratorii; accidentatului si datorita
b) oxigenoterapia; elasticitatii pulmonare, se
c) stimularea activitatii centrilor produce pasiv expiratia.
respiratorii deprimati; 25.Care din semnele de mai jos le
d) inlaturarea obstacolelor care avem in stopul cardiac:
impiedica expansiunea a) pierderea cunostintei, care revine
pulmonara normala. dupa asezarea bolnavului in
22.Dupa dezobstruarea cailor pozitie orizontala;
respiratorii superioare, ce manevre b) absenta pulsului la arterele
periferice;
c) pierderea cunostintei, abolirea d) cresterea ritmului cardiac si a
reflexelor; tensiunii arteriale.
d) oprirea respiratiei, midriaza 31.Care sunt indicatiile defibrilarii
pupilara progresiva. electrice externe a cordului:
26.Care sunt etapele tratamentului a) stopul cardiac;
stopului cardiac: b) tulburarile de ritm;
a) de instituire a respiratiei artificial c) fibrilatia ventriculara;
si masajului cardiac extern; d) daca dupa 4-5 minute de masaj
b) de efectuare a intubatiei si masaj cardiac extern eficient, cordul nu-
cardiac intern; si reia bataile si nu avem
c) de restabilire a functiilor cardio- posibilitatea efectuarii EKG.
respiratorii spontane; 32.Care din semnele de mai jos ne
d) de postresuscitare. conduc la abandonarea resuscitarii
27.Cum se realizeaza masajul cardio-respiratorii:
cardiac extern: a) cord flasc dupa 30-60 minute;
a) se apasa cu palma in spatial V b) aparitia miozei;
intercostal stang pe linia c) traseu EKG plat, absenta
medioclaviculara; respiratiei spontane, absenta
b) se apasa cu podul ambelor pulsului si TA;
palme in 1/3 inferioara a d) midriaza persistenta, cianoza
sternului; intensa, tegumente marmorate.
c) se deprima coastele cu 2-3 cm; 33.Care din simptomele de mai jos le
d) sternul se deprima cu 5-8 cm. intalnim in degeraturile de gradul I:
28.Care sunt semnele unui masaj a) flictene sero-sangvinolente;
cardiac extern eficace: b) paloare, urmata de eritem;
a) aparitia pulsului sincron cu c) diminuarea sau abolirea
compresiunile sternale; sensibilitatii tactile;
b) marirea midriazei; d) cianoza la nivelul regiunii.
c) recolorarea tegumentelor; 34.Care sunt factorii care agaveaza
d) scaderea midriazei. ischemia la nivelul extramitatilor
29.Masajul cardiac extern este degerate:
contraindicate in: a) vasodilatatia care urmeaza unei
a) aparitia concomitenta a stopului perioade de vasoconstrictie;
respirator cu cel cadiac; b) cresterea vascozitatii sangelui si
b) la copii si varstnici; agregarea hematiilor si
c) tamponada cardiac, embolie trombocitelor;
gazoasa; c) scaderea tensiunii arteriale,
d) fracturi costale cu volet. consecutive actiunii frigului;
30.Care din elementele de mai jos d) formarea de tromboze
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace: intravasculare.
a) disparitia contractiei normale a 35.In degeratura de gradul III apar:
cordului; a) eritem si edeme la nivelul
b) aparitia unor puncte localizate in degeraturilor;
atrii si ventricule din care pornesc b) necroza, avand aspectul unei
impulsuri care contracta muschiul gangrene umede;
cardiac dezordonat, anarhic, c) gangrene cu aspect de
neregulat; mumificare a extremitatilor
c) marirea fortei de contractie a membrului respectiv;
miocardului; d) flictene, dupa 2-3 zile.
36.Ce fenomene generale putem 41.Ce obiective trebuie sa
intalni in degeraturile de gradul III si urmareasca tratamentul socului
IV: hemoragic:
a) agitatie, hiperreflexivitate; a) administrarea de vasopresoare
b) somnolent, depresiune fizica si pentru a micsora patul vascular;
psihica; b) asigurarea hemostazei;
c) hipotensiune arterial; c) compensarea pierderilor prin
d) scaderea tensiunii arteriale, puls transfuzii de sange si
rapid, apoi bradicardic. administrare de substituenti
hipovolemici;
d) tratament sedative si hemostatic.
37.Care din elementele de mai jos 42.Care sunt principalele obiective in
intervin in producerea socului la arsi: tratamentul socului toxico-septic:
a) intolerant si aportul insuficient de a) antibioterapie bacteriostatica;
lichide; b) antibioterapie bactericida;
b) durerea si hipovolemia masiva c) corectarea tulburarilor
datorita plasmexodiei; hemodinamice si deficitului de
c) resorbtia unor produsi volum circulant;
intermediari proteici si d) administrarea de
insuficienta hepato-renala vasoconstrictoare;
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
precoce;
d) gradul si profunzimea arsurilor. indepartarea sursei de infectie.
38.Gravitatea socului electric 43.Ce fenomene vom gasi intr-un
depinde de: soc prin arsura:
a) intensitatea, tesiunea si natura a) pierderi de masa circulanta in
curentului electric; primele ore de la producerea
b) locul de intrare si iesire a accidentului;
curentului electric in corp; b) pierderea de sange integral si
c) locul unde s-a produs accidentul; vom avea o hemodilutie,
d) durata de actiune si starea scaderea Ht si Hg;
sistemului nervos si a c) pierderea este de plasma si vom
organismului. avea hemoconcentratie si
39.Ce modificari hemodinamice se cresterea vascozitati sangelui;
produc in socul decompensate? d) irigatia deficitara si hipoxia duc la
a) cresterea patului vascular prin tulburari metabolice importante si
vasodilatatie periferica; aparitia acidozei.
b) cresterea volumului circulant; 44.Care din elementele de mai jos
c) scaderea volumului circulant si sunt caracteristice socului cardiogen:
staza sangvina; a) scaderea TA sb 85 mmHg,
d) cresterea vascozitatii sangelui tahicardie cu puls depresibil si
care duce la coagulare aritmic;
intravasculara diseminata. b) agitatie, piele uscata si
40.In ce tip de soc avem valori congestionata, febra;
normale sau chiar crescute ale c) reducerea perfuziei sangvine cu
hemoglobinei si hematocritului: scaderea debitului urinar sub 20
a) soc hemoragic; ml/ora;
b) soc traumatic; d) tulburari ale constientei,
c) soc septic; transpiratii reci, tegumente
d) soc prin arsura. umede si cianotice.
45.In ce tipuri de soc este indicate 51.Tratamentul de urgent n cazul unei
administrarea de antibiotice: fracturi de coast vizeaz:
a) socul toxico-septic, socul prin a) imobilizarea ct mai solid a
arsuri; fracturii;
b) socul cardiogen, socul anafilactic; b) transportul accidentatului n poziie
c) socul prin dilatatie acuta de eznd care s-i favorizeze respiraia;
c) calmarea durerii.
stomac, socul hemoragic;
52.Transportul unui accidentat cu fractur
d) Socul traumatic insotit de
de coloan vertebral se face:
delabrari mari. a) pe targa rigid n decubit dorsal;
46.In care forme de soc este b) n decubit ventral pe o targa
indicata profilaxia antitetanica: obinuit;
a) soc operator, soc anafilactic; c) semieznd cu spatele sprijinit.
b) soc traumatic, soc prin arsuri; 53.Manifestarile de dependenta ce
c) soc cardiogen, soc prin caracterizeaz stopul cardiorespirator sunt
deshidratare ( termic ); urmtoarele, cu excepia:
d) in orice traumatism generator de a) midriaz, oprirea respiraiei i
soc. circulaiei;
47.Care sunt conditiile de incetare a b) relaxare sfincterian, paliditate,
terapiei antisoc: cianoz, pierderea contientei;
a) cresterea TA, regularizarea c) hipotensiune arterial, tahicardie.
pulsului, normalizarea culorii 54.Respiraia artificial se poate realiza la
locul accidentului astfel:
tegumentelor si mucoaselor care
a) prin metode interne - gur la gur,
devin calde; gur la nas;
b) reluarea diurezei, disparitia b) cu burduful Ambu, Ruben;
midriazei, iesirea pacientului din c) cu aparatul Potain.
starea de stupoare 55.Pentru masajul cardiac extern pacientul
c) dirureza creste peste 40 ml/ora, este aezat:
bolnavul este constient, a) n decubit lateral stng;
cooperant; b) n decubit dorsal pe un plan dur;
d) echilibrul acido-bazic si celelalte c) n poziie Trendelenburg.
valori de laborator revin la 56.Compresiunea sternului cu podul palmei
pentru masajul cardiac extern se face:
normal.
a) n 1/3 medie a sternului;
NURSING b) n 1/3 superioar a sternului;
48.Manifestrile de dependent prezentate c) n 1/3 inferioar a sternului.
de pacientul cu hemoragie intern sunt: 57.Controlul eficienei manevrelor de
a) stare de lipotimie; resuscitare cardiorespiratorie se face la
b) tahicardie, tegumente reci, palide, dou minute de la nceperea reanimrii prin:
hipotensiune arterial; a) cercetarea pulsului la artera
c) hipertensiune arterial, carotid;
bradicardie. b) cercetarea pulsului la artera
49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are pedioas;
drept scop: c) observarea micrilor cutiei
a) prevenirea complicaiilor - paralizii, toracice.
hemoragii; 58.Arsura electric prezint urmtoarele
b) nlturarea anxietii pacientului; caracteristici:
c) reducerea durerii. a) este rotund sau ovalar, puin
50.Pentru imobilizarea provizorie a dureroas;
fracturilor membrului superior putem utiliza: b) apare la locul de intrare a
a) atele Kramer sau din lemn; curentului electric;
b) basma; c) ambele.
c) ambele procedee.
59.Pentru acordarea corect a primului specifice;
ajutor n electrocutare se are n vedere: c) se efectueaz spltur gastric
a) s fie acordat n primele 5 min de n primele ore;
la producere; d) se administreaz antidoturi
b) sursele de curent nu se ating cu generale.
mna neprotejat; 67.n intoxicaiile cu substane
c) sursa de curent se ndeprteaz necunoscute se utilizeaz pentru
cu orice obiect n timp util. neutralizarea toxicului urmtoarele
60.ntr-o ncpere nchis, nclzit cu gaz antidoturi:
metan, sunt gsite n stare de incontien a) alcool etilic;
dou persoane. Care este prima msur b) crbune animal;
luat? c) ap albuminoas.
a) examinarea victimelor; 68.Pacientul cu hemoragie acut se
b) deschiderea ferestrelor; transport n poziie:
c) nchiderea surselor de nclzire. a) eznd, cu spatele sprijinit;
61.Dl I. C. este victima unuia accident la b) decubit lateral;
locul de munc: explozia unei instalaii. c) Trendelenburg.
Asistenta sosit cu salvarea constat 69.n insuficiena respiratorie acut
prezena arsurilor la fa, mini, antebrae. oxigenoterapia se aplic n toate formele
Hainele sunt arse pe toracele anterior. respectnd urmtoarele principii:
Execut imediat: a) dezobstruarea cilor respiratorii;
a) dezbrcarea hainelor arse; b) introducerea sondei nazale pe o
b) acoperirea suprafeelor arse ale lungime de 2-3 cm;
minilor cu comprese sterile ; c) umidificarea oxigenului;
c) transportul pacientului la spital. d) introducerea sondei nazale pe o
62.Parametrii de apreciere a gravitii unei lungime egal cu distana dintre tragus
arsuri sunt: i fosa nazal;
a) suprafaa ars, cauza arsurii; e) stabilirea debitului pe minut.
b) gradul de alterare a funciilor 70.Permeabilizarea cilor respiratorii n
vitale; obstruciile subglotice se realizeaz:
c) suprafaa ars i profunzimea a) prin poziie de drenaj postural;
arsurii. b) aspirarea secreiilor cu seringa
63.Toaleta chirurgical primar a arsurii are Guyon;
drept scop: c) aezarea pacientului n decubit
a) ndeprtarea zonelor arse i a dorsal cu capul n hiperextensie.
corpilor strini; 71.Obiectivele interveniilor de urgen n
b) aplicare soluiilor antibiotice; criza de astm bronic constau n:
c) prevenirea infeciilor. a) asigurarea i meninerea n poziie
64.Salonul n care e supravegheat i ngrijit eznd a pacientului
pacientul cu arsuri necesit urmtoarele b) oxigenoterapiaterapia
condiii: c) asigurarea poziiei decubit dorsal.
a) temperatur 23-24 C; 72.Conduita de urgen n criza de astm
b) temperatur 23-24 C, lenjerie bronic const n:
steril de pat; a) sngerare 300 ml
c) umiditatea aerului 75%. b) oxigenoterapiaterapia
65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar: c) administrarea medicamentelor
a) meninerea cldurii corpului; bronhodilatatoare i antialergice.
b) meninerea micrii; 73.Manifestrile de dependen n
c) ambele. insuficiena respiratorie acut a copilului
66.Pentru epurarea toxicului ingerat sunt:
voluntar sau accidental se procedeaz a) dispnee ,cianoz;
astfel: b) acces paroxistic astmatiform;
a) se provoac vrstura; c) diaree post prandial.
b) se administreaz antidoturi
74.Conduita de urgen n colapsul vascular 82.Semnele specifice prezenei unui corp
al copilului const n: strin n cile respiratorii superioare
a) comprese calde pe abdomen; sunt:
b) permeabilizarea cilor respiratorii; a) pacientul nu poate vorbi, tui, respira;
c) oxigenoterapie; b) pacientul e cuprins de panic;
d) abordarea uneia sau mai multor vene c) pacientul duce mna la gt.
periferice i instituirea unei perfuzii. 83.Primul ajutor n cazul corpilor strini
75.Accesul eclamptic n faza de convulsii supraglotici const n:
tonice se caracterizeaz prin: a) prinderea victimei din spate cu
a) convulsii cu durata de 30"; pumnul n regiunea epigastric i
b) contractura generalizat - inclusiv a apsarea regiunii (manevra Heimlich);
muchilor respiratori; b) aezarea victimei
c) trismus; n decubit lateral
d) hipotensiune; stng;
e) relaxare muscular. c) aplicarea unei
76.n fracturile de coloan cervical se lovituri interscapular.
aplic urmtoarele msuri de urgen: 84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident
a) fixare suplimentar pe targa a capului const n:
fa de trunchi; a) minimalizarea situaiei existente a
b) confecionarea unui guler rigid aezat pacientului;
n jurul coloanei cervicale; b) explicarea manevrelor
c) asigurarea poziiei semieznd. de prim ajutor aplicate;
77.n intoxicaiile cu substane c) exagerarea situaiei
organofosforate asistenta medical existente a pacientului.
pregtete ca antidot specific: 85.Dac o persoan accidentat este
a) crbune animal; incontient trebuie mai intai:
b) atropin; a) s eliberm cile respiratorii;
c) ap bicarbonat 10%. b) s o punem in poziia de siguran;
78.Problemele pacientului cu intoxicaie cu c) s-i controlm respiraia.
ciuperci sunt: 86.In cazul in care o persoan este gsit
a) risc de deshidratare; czut intr-un garaj inchis, cu un motor de
b) disconfort abdominal; main funcionand, salvatorul trebuie:
c) alterarea contientei. a) s opreasc motorul;
79.n cazul unui accident colectiv de munc b) s controleze respiraia;
pentru a evalua ordinea de acordare a c) s scoat persoana afar din garaj.
primului ajutor, asistenta medical 87.Misiunea asistentei medicale la locul
folosete urmtoarele aciuni: unui accident este:
a) privete victimele; a) executarea unui baraj de securitate;
b) privete i ascult victimele; b) evaluarea rapid a situaiei;
c) privete, ascult, atinge (simte) c) stabilirea prioritilor de prim ajutor;
victimele. d) transportul accidentailor cu orice mijloc
80.n cazul unui accident colectiv sunt primii de locomoie.
crora li se va acorda primul ajutor: 88.Care este atitudinea corect la locul
a) cei care ip, strig dup ajutor; accidentului in cazul unui traumatism
b) cei ineri; abdominal inchis:
c) nu au importan aceste elemente. a) administrare de calmante;
81.Pentru a verifica dac o persoan b) transport de urgen la spital;
incontient respir poi aciona astfel: c) hemostaz local.
a) priveti dac toracele se ridic; 89.In cazul unui pacient politraumatizat
b) asculi dac se aude respiraia i prioritatea in acordarea primului ajutor
simi respiraia pe obrazul tu; const in:
c) ambele. a) oprirea hemoragiei externe;
b) permeabilizarea cilor respiratorii
superioare;
c) imobilizarea fracturilor osoase. 98.In acordarea primului ajutor unui
90.Primul ajutor in caz de arsur const in: accidentat cu fractur de coloan vertebral
a) administrarea de antialgice; se evit
b) administrarea de antialergice; flectarea capului pe torace i a toracelui pe
c) administrarea de antiinflamatoare abdomen pentru c se poate produce:
steroide. a) oc hemoragie;
91.Degeraturile de gradul I se b) accentuarea durerilor;
caracterizeaz prin. c) contuzia sau secionarea mduvei
a) eritem; spinrii.
b) flictene; 99.Un accidentat cu stop cardiorespirator
c) gangrena. prezint:
92.Care sunt factorii care favorizeaz a) respiraie superficial, puls filiform,
degeraturile: hipotensiune arterial contient pierdut;
a) frigul umed; b) respiraie profund, puls tahicardie, stare
b) frigul uscat; de incontien;
c) imobilitatea prelungit; c) respiraie oprit, puls absent, stare de
d) inclmintea lejer. incontien, paloare midriaz, relaxare
93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul sfincterian.
electrocutrii: 100.In resuscitarea respiratorie prima
a) se efectueaz resuscitarea manevr este:
cardiorespiratorie ca prim msur; a) administrarea oxigenului;
b) se indeprteaz sursa de curent i apoi b) asigurarea permeabilitii cilor
se face resuscitarea cardiorespiratorie; respiratorii;
c) se transport victima la spital. c) insuflaia aerului gur la gur.
94.Care din urmtoarele manevre se 101.Care este timpul limit de aciune in
practic in cazul mucturilor de arpe reanimarea cardio-respiratorie?
veninos: a) 3- 4 minute;
a) incizia i excizia esutului cutanat in zona b) 8-10 minute;
lezat; c) 20 minute.
b) aplicarea garoului deasupra leziunii; 102.Pentru respiraia gur la gur sau gur
c) aspiraie local i administrare de ser la nas, accidentatul se va afla in urmtoarea
antiveninos. poziie:
95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu a) decubit lateral drept;
intoxicaie acut const in: b) in orice poziie;
a) efectuarea unei splaturi gastrice i c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in
provocarea vomei; hiperextensie.
b) efectuarea unui tubaj duodenal cu 103.In edemul pulmonar acut pacientul se
administrare de antidot; aeaz in:
c) efectuarea manevrelor de respiraie a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat
artificial i administrare de antidot. restul corpului;
96.In cazul intoxicaiilor voluntare pentru a b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul
efectua spltura gastric este strict corpului;
necesar: c) poziie ezand, cu picioarele atarnand la
a) acordul pacientului; marginea patului.
b) s catigi increderea pacientului; 104.Pentru interveniile de urgen in
c) s cunoti natura substanei ingerate. edemul pulmonar acut asistenta medical
97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza pregtete:
provizorie pentru artera temporal a) instrumente pentru sangerare i
superficial,se face prin compresiune oxigenoterapie;
direct pe: b) medicaie tonic cardiac;
a) regiunea preauricular; c) trusa pentru traheostomie.
b) marginea inferioar a mandibulei; 105.In starea de oc indiferent de cauza sa
c) trunchiul carotidian de aceeai parte. se produce:
a) perturbarea circulaiei i a proceselor 111.In care poziie trebuie transportat un
metabolice la nivelul esuturilor; comatos cerebral:
b) tulburri renale; a) poziia decubit dorsal;
c) tulburri respiratorii. b) poziia decubit ventral;
106.Starea de colaps vascular se c) poziia semiezand;
recunoate dup urmtoarele manifestri de d) poziia decubit lateral (de siguran).
dependen: 112.Care sunt simptomele caracteristice
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente care preced coma de cauz meningean:
palide i reci, hipotensiune, puls filiform; a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv; b) hemiplegie, afazie;
c) pacient somnolent, transpirat. c) agitaie psiho-motorie, sete de aer.
107.Criza de angin pectoral dureaz in 113.Existena hemiplegiei in cadrul comelor
general sub: semnific:
a) 5 min.; a) o leziune meningean;
b) 15 min.; b) o leziune cerebral;
c) 30 min. c) o leziune medular.
108.Durerea coronarian ce survine la efort, 114.Semnul caracteristic al sindromului
emoii, frig, are o durat intre 3-15 min. i meningean din cadrul comei este:
care cedeaz la nitroglicerin este a) redoarea de ceaf;
caracteristic in: b) hemiplegia;
a) angina pectoral; c) hipertensiunea arterial.
b) infarct miocardic acut; 115.Conduita de urgen in cazul corpilor
c) stenoz mitral. strini vii auriculari este:
109.Unul din semnele pneumotoraxului a) instilaii cu ulei sau glicerina i spltur
este: cu seringa Guyon;
a) sput cu sange; b) extracia corpului cu pensa;
b) durere toracic surd; c) spltur cu seringa Guyon - ap
c) absena micrilor toracice in timpul distilat.
respiraiei. 116.Conduita de urgen in cazul corpilor
110.Pacientul incontient, comatos, poate fi strini esofagieni este:
transportat in poziie: a) provocarea de vrsturi pentru
a) decubit dorsal tar pern; eliminarea corpului strin;
b) decubit lateral sau semi-ventral; b) suprimarea alimentaiei pe cale oral;
c) Trendelenburg. c) extragerea sau impingerea corpului strin
prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARE CONDUITA N URGENE MEDICO CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI
INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale Sinteze, Lucretia 32
Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing 209
Bucuresti, 2002
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216
1. CONDUITA DE URGEN N HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5

puncte.
2. Enumer interveniile autonome i delegate ale asistentei medicale:
Repaus absolut, se asigur poziia semisaznd 2 puncte (pag. 29);
Camer bine aerisit 1 punct(pag. 29);
Repaus vocal absolut, comunicare prin semne 1 punct(pag. 29);
Hidratare prin administrare de lichide reci 0,5 puncte(pag. 29);
nghiituri mici, repetate 0,5 puncte(pag. 29);
Respiraie pe nas, lent, profund 1 punct(pag. 29);
Pentru obinerea vasoconstriciei, se aplic pung cu ghea pe regiunea sternal
(sau alt loc presupus sangernd) 1 punct(pag. 29);
Se masoar funciile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului
2 puncte(pag. 29);
Combaterea tusei, fr indicaia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare
tablete, picturi) 2 puncte(pag. 29);
Medicaie hemostatic ( exemple, cale de administrare) i soluii hipertone (exemple,
cale de administrare) 2 puncte(pag. 29);
Igiena pacientului i transportul la spital sub stricta supraveghere 2 puncte(pag.
29).
Bibliografie: L. Titirc Urgene medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura

Viaa Medical Romneasc, Ediia 2008.
2.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corect, logic si se utilizeaz terminologia medical 5

puncte.
2. Pregtirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 1 punct (pag. 54)
Asigurarea securitii i intimitii 1 punct (pag. 54)
3. Pregtirea fizic:
Se invit s urineze (dac este cazul, se va face sondaj vezical) 1 punct (pag. 54)
Se dezbrac regiunea abdominal 0,5 puncte (pag. 54)
Se cntarete pacientul 0,5 puncte
Se aeaz pacientul n poziie de decubit dorsal n pat, peste cearceaful mpturit n
lung, cu flancul stng la marginea patului i trunchiul uor ridicat 3 puncte (pag. 54)
Masurarea circumferinei abdominale 1 punct (pag. 54)
4. ngrijirea pacientului dup puncie:
Se aeaz comod n pat, astfel ca locul punciei s fie ct mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului i scurgerea lichidului n continuare 1 punct (pag. 54)
Se aplic pansament steril 1 punct
Se asigur o temperatur optim n ncpere i linite 1 punct (pag. 54)
Dup 6 ore se ndeprteaz cearceaful strns n jurul abdomenului 1 punct (pag.
54)
Se msoar circumferina abdominal (sau se cantareste )i se noteaz 1 punct
(pag. 54)
Se suplinete pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale 1 punct (pag. 54)
Se monitorizeaz pulsul, tensiunea arterial, se noteaz valorile nregistrate n
primele 24 de ore 1 punct (pag. 54)
Se schimb pansamentul, in condiii de asepsie perfect 1 punct (pag. 54)
Bibliografie: L. Titirc Tehnici de evaluare i ngrijiri acordate de asistenii medicali, Editura

3. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala 5

puncte.
2. Pregtire psihic :
Anunarea pacientului i calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimmntului scris 0,5 puncte (pag. 233)
Explicarea necesitii executrii i efectelor dezagreabile ale investigaiei 1 punct
(pag.233)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce i s nu fumeze n dimineaa zilei de
examinare i n seara precedent investigaiei 1 punct (pag.233)
Evacuarea stomacului prin spltur gastric cu ap cldu, n seara zilei
precedente, dac evacuarea e deficitar 2 puncte (pag.233-234)
Administrarea medicaiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente 1punct (pag.233)
4. ngrijirea pacientului dup tehnic:
Supraveghere nc o jumtate de or n camera unde a fost examinat 1 punct
(pag.234)
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.234)
Supraveghere atent timp de 2 ore dup terminarea examinrii (s nu mannce, s
nu bea) 2 puncte (pag.234)
Avertizarea pacientului cruia i s-a prelevat biopsie s nu consume alimente fierbini
1 punct (pag. 234)
Introducerea sondei gastrice i eliminarea aerului i mucozitilor, la indicaia
medicului, dac pacientul nu reuete s elimine mucusul i aerul din stomac i
acuz dureri 3 puncte (pag.234)
Inhalaii cu mentol, pentru evitarea senzaiilor neplcute din gt 1 punct (pag. 234).

4. PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -


puncte.
2. Pregtire psihic :
Informarea pacientului, convingndu-l asupra necesitii examenului, asupra riscului
pe care i-l asum refuzndu-l i asupra faptului c, dei neplcut, examenul nu e
dureros n sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimmntului scris - 1 punct (pag. 227-228)
Creearea unui climat de siguran pentru a asigura cooperarea lui n toate
momentele examinrii, punndu-l n legtur cu ali pacieni crora li s-a efectuat
aceast examinare 1 punct (pag.228)
3. Pregtirea fizic:
Anunarea pacientului s nu mnnce n dimineaa zilei de examinare 1 punct
(pag.228)
Testare la xilin 2%, n ziua premergtoare examinrii, pentru a depista o alergie la
acest anestezic 1 punct (pag 228)
La indicaia medicului, pacientul va fi sedat att n seara premergtoare explorrii,
ct i n dimineaa zilei respective 1 puncte (pag.228)
Pentru anestezie, se aeaz pacientul pe un scaun, n mna dreapt va ine o tvia
renal sau o scuiptoare, iar cu mna stng, dup ce i deschide larg gura, i
scoate limba, i-o imobilizeaz cu dou degete deasupra i policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
ntr-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilin 2%, i anesteziaz limba,
orofaringele i hipofaringele, urmnd s anestezieze arborele traheobronic,
instilnd, pictur cu pictur, anestezicul uor nclzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene 2 puncte (pag.228)
Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie 1 punct (pag.228)
4. ngrijirea pacientului dup bronhoscopie:
Transportul pacientului la salon 1 punct (pag.229)
Pacientul nu va mnca o or 1 punct (pag.229)
Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) 1 punct (pag.229)
Anunarea medicului dac survin modificri ale parametrilor vitali 1 punct (pag.229)
Asistenta va avea pregtit medicaie hemostatic, pe care o va administra n cazul
unei hemoptizii, chiar nainte de a anuna medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

5.PREGTIREA PACIENTULUI I NGRIJIRI ACORDATE DUP TORACOCENTEZ-

1. Are scris lizibil, exprimare corect, logic, utilizeaz terminologia medical 5 puncte.
2. Pregrirea psihic:
Informarea pacientului cu privire la scopul punciei i la poziia n care va sta n
timpul punciei, solicitarea consimmntului scris 2 puncte (pag. 50)
ncurajarea pacientului, asigurarea confortului 1 punct (pag. 42)
3. Pregtire fizic:
Administrare de atropin (1 fiol) cu 30 de minute naintea punciei, pentru a preveni
accidentele 1 punct (pag. 50)
Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea general i a nervului
pneumogastric) 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziiei pacientului:
eznd la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scunel, cu mna de partea bolnav ridicat peste cap pna la urechea opus sau
cu trunchiul uor aplecat n fa, cu antebraele flectate pe brae, cu minile la ceaf,
coatele nainte 3 puncte (pag.50)
Pacienii cu stare buna se aeaz clare pe un scaun cu sptar, antebraele fiind
sprijinite pe sptarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
Pacienii n stare grav se aeaz n decubit lateral, pe partea sntoasa, la
marginea patului 2 puncte (pag. 52)
5. ngrijirea pacientului dup puncie:
Repaus la pat pe o perioad prescris de medic 1 punct (pag. 52)
Supraveghere (puls, tensiune arterial, respiraie, culoarea tegumentelor, periodic)
1 punct (pag. 52)
Informarea imediat a medicului n cazul apariiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreiilor bronice 1 punct (pag. 52)

6. NGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE N LUZIA IMEDIAT (definiie,

semne, intervenii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corect , logic si se utilizeaz termeni medicali 5

puncte
2. Definete luzia imediat - 1 punct
luzia imediat = luza n primele 2 ore dup natere cnd se consolideaz
hemostaza
3. Urmrete semnele specifice luzei n luzia imediat 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
oboseal;
tendin la somn;
puls rar, bradicardic;
uneori frison;
uter dur , contractat;
glob de siguran la nivelul ombilicului;
sngerare moderat.
4. Precizeaz interveniile asistentei medicale :
masaj uterin , transabdominal 1 punct , pentru favorizarea retraciei uterine
1punct i formarea globului de siguran 1 punct
supravegheaz faciesul i comportamentul luzei 1 punct
antreneaz luza n discuii pentru a nu adormi 1 punct
administreaz ceai , limonad 1 punct
controleaz funciile vitale 1 punct
depisteaz semnele ocului hipovolemic 1 punct
transport luza la salon 1 punct
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titirc - ngrijiri speciale acordate paicenilor de ctre asistenii medicali,

Manual pentru colegiile i colile postliceale sanitare, Editura Viaa Medical Romneasc-
2008
7. AEZAI N ORDINE PRIMELE NGRIJIRI ACORDATE NOU-NSCUTULUI N SALA

DE NATERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic i se utilizeaz termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea cilor respiratorii, prin aspirarea secreiilor din nas i gur cu o sond
Nelaton de dimensiune mic - 1 punct
3. Aprecierea strii ftului la natere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
respiraia;
ritmul cardiac;
tonicitatea muscular;
reflexul de iritaie;
coloraia tegumentelor.
4. Pensarea i secionarea cordonului ombilical-se aplic 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inseria abdominal a ombilicului, iar a doua nspre vulva parturientei 0,5
puncte i se secioneaz ntre cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identitii nou-nscutului prin fixarea unei brri sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumar a nou-nscutului - se stabilete sexul - 0,5 puncte i se cerceteaz
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilnd n fundul de sac conjunctival picturi
de soluie proaspt de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se msoar nou-nscutul -0,5 puncte i se
cntrete- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usuc tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
nclzit; - 0,5 puncte , se ndeprteaz surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infarea cu scutece sterile 1 punct
13. Transportul de la sala de nateri n salonul de nou-nscui - se face cu blndee n
condiii de protecie termic. - 1 punct
14. Pentru aezarea n ordine a primelor ngrijiri acordate nou-nscutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de ngrijire a bolnavilor Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Balt- Editura Didactic i Pedagocic Bucureti Ediia
1988.
8. NGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII

1. Scrisul este lizibil , exprimare corect , logic si se utilizeaz termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte liniti ambientale - prin ndeprtarea persoanelor strine
linitirea aparintorilor 1 punct
3. mpiedicarea autotraumatizrii poziie culcat departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tioase, va fi supravegheat s nu cad din pat , introducerea unui rulou ntre arcadele
dentare la copilul cu dini - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului i nlturarea mbrcminii n exces - 1 punct
5. Meninerea permeabilitii cilor respiratorii , copilul fiind aezat n poziie de securitate :
decubit lateral, semipronaie , evitnd cderea limbii n hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdus n orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat n ap distilat sau
IM -1 punct
8. n lipsa diazepamului se administreaz IM fenobarbital 1 punct
9. Nu se asociaz diazepam cu fenobarbital 1 punct
10. n caz de febr msuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazon, aspirin) un exemplu 1 punct
11. Nu se recomand mpachetri reci, stropiri cu ap rece, producerea de excitaii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului i tratamentul
etiologic - 1 punct
13. Dup terminarea accesului convulsivant asistenta se va ngriji de toaleta parial i va
asigura lenjerie curat-1 punct
14. n tot timpul transportului asistenta medical va supraveghea respiraia , coloraia
tegumentelor, starea de contien, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgene Medico- Chirurgicale Sinteze pentru asistenii medicali Lucreia
Titirc Editura Medical Bucureti , 2012
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
rosu la mana dreapta (0,5 p);
galben la mana stanga (0,5p);
negru la piciorul drept (0,5 p);
verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
10. PRECIZAI ACCIDENTELE/INCIDENTELE N CAZUL TRANSFUZIEI DE SNGE I
MSURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
iesirea acului din vena;
perforarea venei;
coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA
BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
pozitionarea bolnavului in decubit dorsal 1 punct
interzicerea oricarei miscari 1 punct
psihoterapie 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic 1 punct
fortral i.v. sau i.m. 1 punct
daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct ) valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
glucoza 5%
dextran
marisang
HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct ) se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct ) 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie 1 punct
7. Oxigenoterapie 1 punct
8. Transportul bolnavului obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze Lucretia Titirica pagina 44-45
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro Jenbreau
Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul 5 puncte (pag.349):
Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
Mentine osul in axa corecta a membrului 1 punct;
Diminueaza durerea 1punct;
Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) 2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite 10 puncte (pag.350);
Axarea relativa a segmentului imobilizat 2 punct;
Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura 2 punct;
Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate 1 punct;
Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite 1
punct;
Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
Faza prodromala poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
Dupa revenire amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
16.CONDUITA DE URGEN N REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumer corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
compresiunea manual n puncte de elecie -1 pct.
aplicarea de pansament compresiv direct pe plag-1 pct.
hemostaza prin compresiune circular-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumer corect punctele de elecie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acord 4 pct. la recunoaterea a 4 reguli din cele 8):
pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala
posterioara iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explic realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
enumer materialele necesare: garou,pansament steril(fa sau sul),pix,hrtie pt.
bileelul ataat la garou-(se acord 2 pct . la enumerarea a cel puin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoate regula de aplicare a garoului ,n funcie de locul, modul de scurgere a sngelui
i culoarea sngelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sngele nete i este rou-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*n cazul hemoragiei venoase (sngele curge cu debit constant i este rou-nchis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoate regulile de meninere i ntreinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
timpul total ct poate fi meninut garoul este de 2 ore, cu condiia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta s fie ridicat cteva minute, pentru a permite vascularizaia
esuturilor situate sub garou. In timpul ct garoul este ridicat se va face compresiune
digital, pentru a preveni pierderea de snge.-1 pct
dup aplicarea garoului, se va ataa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicrii i bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaii post aplicare a garoului-2 pct. (se acord punctajul la enumerarea a
cel puin 2 din cele 3 enunuri).
compresiunea asupra nervilor
gangrene membrului,prin lipsa circulaiei sanguine
dilatarea paralitic a vaselor sanguine-,,ocul de garou
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITI CHIRURGICALE
- Editura Medical, Bucureti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DACHIEVICI
-pag.240-245
17.NGRIJIRILE ACORDATE PACIENILOR CU PLGI RECENTE PRIN TIERE DE

ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plgile prin tiere (se acord punctajul la
enumerarea a cel puin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tiere are marginile regulate,sngerare,durere,impoten funcional)
3. Examenul obiectiv al plgii -1 pct
cunoaterea agentului traumatic-0,5 pct
examinarea pacientului din punct de vedere al integritii organelor interne i-al strii
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului n caz de plag prin tiere-5 pct
scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funciilor vitale,evaluarea strii
generale-3 pct.
oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
Transportarea pacientului ntr-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plgilor prin tiere (se acord punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puin 5 din cele 9 intervenii) - 5 pct
Calmarea durerii-se administreaz Algocalmin,Piafen
Testarea la anestezice i efectuarea anesteziei locale
Efectuarea toaletei locale miniioase,dezinfecia tegumentelor din jurul plgii:
- Raderea pilozitilor pe o distan de cel puin 10 cm de marginile plgii
- Splarea regiuneii cu ap oxigenat,degresarea tegumentului
- Badijonarea circular din jurul plgii,cu betadin
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plgiilor recente(pn la 6h de la accident)
- Pansarea plgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
se va badijona zona cu antiseptic -1pct
daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
dac perfuzia se continu se supravegheaz ritmul perfuziei -1pct
se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
Coma diabetica 8 puncte
Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
Coma hipoglicemica 7 puncte
Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 40% ( 2 puncte )
Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
simpatico mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
primul acces
hipertensivi
coronarieni
hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE

BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) 3 puncte
asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24.INDICAI MSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizrii pacientului prin: (5p)
se schimb poziia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
se completeaz o foaie de supraveghere a escarelor -1p
se noteaz orele de schimbare a poziiei -1p,
se noteaz aspectul tegumentelor-1p,
se noteaz zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului i meninerea n stare de igien perfect prin:(4p)
se asigur confortul pacientului-1p
se evit cutele lenjeriei de pat i corp-1p
se spal zilnic tegumentele cu ap i spun-1p
se menin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
saltele speciale-1p
perne de diverse forme i dimensiuni (pentru genunchi,clci) -1p
5. Alimentaie i hidratare (2 p)
alimente bogate n proteine -1p
hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaiei sangelui n zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectueaz masaj n zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-268-270
25.PERFUZIA INTRAVENOAS (DEFINIIE,SCOP,ACCIDENTE I MSURI DE

PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiia perfuziei intravenoasa: (2p)
introducerea pe cale parenteral,pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
hidratarea i mineralizarea organismului(1p)
administrarea medicamentelor la care se urmrete efect prelungit(1p)
depurativ,dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici(1p)
completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
alimentarea pe cale parenteral(1p)
4. Accidente: (4p)
hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
embolie gazoas prin ptrunderea aerului n sistemul circulator (1p)
flebite,necroze prin revrsarea lichidului n esuturile perivenoase (1p)
coagularea sngelui pe ac sau branul (1p)
5. Msuri de prevenire (4p)
reducerea ritmului sau ntreruperea perfuziei (1p)
se previne prin nlturarea aerului din perfuzor, nainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncie (1p)
supravegherea locului punciei n timpul perfuziei (1p)
perfuzarea lichidului cu soluie de heparin.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare i ngrijiri corespunztoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreia Titirc-Editura Viaa medical Romneasc-pag-134-136
26.CONDUITA DE URGEN N OC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunarea medicului-1pct
3. Aezarea pacientului n poziie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaiei: (6pct)
administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-cile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menioneaz 2 ci)
-mentionarea diluiei : 1/1000 n ser fiziologic(1 pct)
-menionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentioneaz ritm lent)
administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dac se mentioneaz numai produsul
,fr cale de administrare se noteaz cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administreaz numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
dac se mentioneaz numai reechilibrarea volemic se acorda 1 pct
daca se mentioneaz reechilibrare numai n caz de hipovolemie se adaug 0.5 pct
dac sunt menionate soluiile de perfuzat Dextran 70 i/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
daca se mentioneaz numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
dac sunt menionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) i calea de administrare prin sond nazal
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
n caz de bronhoconstricie sever(1 pct)
Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub form de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rmne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.270-271
27.COLICA RENAL: SEMNE SPECIFICE I CONDUITA DE URGEN
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaterea semnelor specifice : 6 pct
durere (1 pct)
caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
nelinite, agitaie, anxietate (1 pct)
poziie antalgic (1 pct)
tenesme vezicale (1 pct)
disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea interveniilor autonome i delegate aplicate n urgent : 9 pct
repaus la pat (1 pct)
calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaii locale de caldur (1 pct),
- administrare de analgezice i antispastice la indicaia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
indicarea cii de administrare i un exemplu (1 pct)
internare n spital n cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titirc -Urgene medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenii medicali, Editura
Medical, Bucureti,2001, pag.115
CUPRINS
1. BAZELE TIINEI NURSINGULUI

2. FIINA UMAN I NURSINGUL
3. TEHNICI I INVESTIGAII DE NURSING
4. PROTECIE I SECURITATE N MUNC
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE I NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE I NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE I NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERAL I NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE I NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE I NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIIE I NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE I ETIC PROFESIONAL
15. GINECOLOGIE I NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRIC I NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTUR , PEDIATRIE I NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE I NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE I NURSING SPECIFIC
20. CONDUIT N URGENE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZ/ESEU

Teste AMG

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste AMG

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

COALA POSTLICEAL SANITAR FEG PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR LOUIS PASTEUR CMPINA

COALA POSTLICEAL SANITAR REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR SF. APOSTOL ANDREI PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR SF. VASILE CEL MARE PLOIETI

COALA POSTLICEAL SANITAR THOMA IONESCU PLOIETI

A. Asociai noiunile din cele dou coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medical este profesionista c. realizeaz cu familia i aparintorii

BAREM CORECTARE - BAZELE TIINEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVRAT / FALS

1. Respiraia este influenat de postur, somn,exerciiul fizic;

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1. Frecventa respiratiei la persoana c) pulsatii abia perceptibile

BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINA UMAN I NURSING

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

C. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Sondajul traheo-bronic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea

1. Infecia se definete astfel: c) ultrasunetele.

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1 soluie uleioas A. tegumente

B. Asociai noiunile din cele dou coloane

1 colir A. efect purgativ

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.NTREBARE RSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGIN

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continu in nursing, 49

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

44. a,b idem 52

50. a,b idem 53

52. a Teste pentru asistenii medicali 1114 40

61. a,b idem 60

62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

64. a,b idem 112

65. b,c idem 112

66. a,b idem 112

67. a,b idem 112

68. a,c idem 112

69. a,c idem 113

70. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE I NURSING SPECIFIC

1. Obiectivul principal n isuficiena respiratorie acut este permeabilizarea cilor

1 astmul bronsic A mucolitice

B. ASOCIAI NOIUNILE DIN CELE DOU COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna