SUBIECTELE LA DREPT BANCAR

1. Drept bancar ramur a dreptului privat. Definiia, importana i locul dreptului

bancar n prisma ramurilor de drept
Notiunea de drept bancar apare cu o dubla acceptiune:ca ramura de drept si ca stiinta
juridica.Doctrina juridical a stabilit mai multe definitii ale ramurii dreptului bancar.
Savantul german R.Kohls mentioneaza ca dreptul bancar exista ca drept public si
drept privatDreptul bancar public cuprinde supravegherea de stat asupra activitatilor
bancare si organizarii acestora.Dreptul bancar privat,este dreptul contractelor si
tranzactiilor bancare.Totusi toate definitiile ajung la un numitor comun si reflecta cu o
complexitate si exhaustivitate diferita esenta:
dreptul bancar - ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor juridice
de natura publica si privata,ce au ca obiect de reglementare organizarea si
functionarea sistemului bancar,statutul juridic al bancilor si regimul juridic al
operatiunilor bancare.
Opiniile exprimate in literatura de specialitate in privinta locului dreptului bancar in
sistemul de drept sint multe si diferite.Cu toate acestea este dificil de a identifica locul
acestuia ,adica de a-l plasa in grupul ramurilor de drept public sau privat.Multi autori
mentioneaza faptul ca normele bancare au o natura mixta:unele din ele sint de natura
publica(norme menite sa asigure securitatea sistemului bancar prin stabilirea cerintelor
prudentiale si de asigurare a depozitelor),celelalte ne demonstreaza apartenenta la dreptul
privat(norme referitoare la relatiile banca-client in cadrul raporturilor de constituire si
gestionare a conturilor).Pe de o parte,normele de drept bancar care stabilesc principiile
organizarii si functionarii institutiilor financiare constituie o forma de exprimare a politicii
monetar-creditare a statului,in acest sens,normele dreptului bancar au tangenta cu normele
de drept statal si administrativ.
Pina la inceputul anilor 90,dreptul bancar exista numai la nivel conceptual , inglobind
norme juridice ce apartineau:
- dreptului civil ce reglementa raporturile bazate pe egalitatea bancilor intre ele sau
fata de clientela lor. In acest caz se lasau fara atentie mecanismele importante ale
relatiilor de decontari si credit, ex.decontarile interbancare, sistemul conturilor de
corespondent s.a.
- dreptul financiar care continea norme ce guvernau organizarea si activitatea bancii
de stat a URSS si a bancilor specializate de
stat(Promstroibanc,Vneseconombanc,Jilsotbanc s.a.).E si firesc,deoarece toate
aceste banci operau in exclusivitate cu mijloacele statului(exceptie-Sberbanc).
Deci, sintagma drept bancar era utilizata doar ca sinonim al legislatiei bancare ca
compartiment al legislatiei civile sau financiare,dupa caz.Notiunea de drept bancar s-a
afirmat o data cu aparitia si dezvcoltarea sistemului bancar in RM,dupa adoptarea de catre
Parlament a Legii nr.599-XII di 11 iunie 1991Cu privire la Banca Nationala de Stat a
Moldovei,si Legii nr.601-XII din 12 iunie 1991 Cu privire la banci si activitatea
bancara.Deci, formarea unui system bancar bi-nivelar au condus la aparitia termenului de
drept bancar.,ca notiune generica pentru a desemna initial normele ce veneau sa
completeze prevederile normelor de drept civil si financiar,in material activitatii bancare.
 2. Obiectul de studiu al dreptului bancar, categoriile de relaii ce sunt reglementate de
dreptul bancar
Categoriile de relatii reglementata de Drept Bancar.
Obiectul dreptului bancar se deduce din definitia lui si determina locul acestuia in
sistemul de drept.Adica,obiectul dreptului bancar sint relatiile juridice bancare sau
raporturi juridice bancare.In functie de subiecti,relatiile juridice bancare se clasifica in:
-relatii intre Parlament si BNM (ex.referitoare la raportarea asupra situatiei monetare,
aprobarea politicii monetary-creditare),
-relatiile intre Guvern si BNM (ex.reprezentarea mutuala),
-relatiile intre BNM si bancile comerciale (ex.licentierea bancilor,controlul si
supravegherea lor),
-relatiile intre bancile comerciale avind ca obiect efectuarea operatiilor bancare
(ex.deschiderea conturilor de correspondent.efectuarea decontarilorinterbancare),
-relatiile intre banci ,avind ca obiect crearea uniunilor,asociatiilor,caselor de clearing si
altor formatiuni collective.
-relatiile intre banci si clientela (ex.deschiderea conturilor,efectuarea platilor,obtinerea
creditului).
Dupa natura activitatilor bancare,ce constituie unul din obiectul relatiilor bancare,avem
relatii cu privire la:
-operatiile bancare active (ex.acordarea creditelor,scontul cambiilor),
-operatiile bancare passive(ex.institutia juridical a contului bancar,emisiunea de catre
banci valorilor mobiliare),
-operatiile bancare de intermediere(ex.relatiile de plati),
-operatiile bancare facultative(ex.acordarea serviciilor de consultanta),
In functie de continutul raporturilor juridice bancare,deosebim:
-patrimoniale(ex.atragerea si amplasarea mijloacelor banesti),
-nepatrimoniale(ex.protectia secretului bancar),
In functie de specificul raporturilor juridice bancare,distingem:
-materiale(ex.operatiunile bancare),
-organizationale sau procedurale (ex.stabilirea structurii interioare a bancilor sau a
sistemului bancar in general),
In functie de izvorul si sursa de reglementare a raporturilor juridice bancare,avem:
- relatii provenind din normele de drept,care si ele se impart in:
-relatii ce provin din normele ce se contin in legi si alte acte normative
(ex.cu privire la formarea rezervelor obligatorii ale bancilor
comerciale).
-relatii ce provin din acte administrative
(ex.cu privire la eliberarea licentelor).
-relatii provenind din contracte (ex.cu privire la deschiderea contului bancar).

3. Definiia i clasificarea raportului juridic bancar

Raporturile juridice bancare sint totalitatea acelor relatii juridice bancare ce se formeaza in
procesul activitatii bancare si nu pur si simplu a functionarii,adica a activitatii interne a
bancilor si a altor institutii creditare,ci chiar activitatea bancilor in general.Raportul juridic
bancar e alcatuit din trei elemente:subiectele,obiectul si continutul.
Subiectii raportului juridic bancar sint:
- clientela bancii,
- bancile si alte institutii financiare,cit si formatiunile colective ale acestora.
- organele puterii si administratiei de stat.
Clientela bancii sint persoanele fizice si juridice,indifferent de modul de organizare si
forma de proprietate,cit si intreprinderile cu investitii straine,persoanele fizice sau
juridice straine.
In a doua categorie intra BNM si bancile comerciale sau alte institutii financiare.Un
loc aparte il ocupa Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei.
Si in sfirsit ca organe a puterii si administratiei de stat sint Parlamentul,Guvernul si
organelle administratriei publice locale.

4. Obiectul, subiectul i coninutul raportului juridic bancar

Obiect al raportului juridic bancar lato sensu este activitatea bancara,iar stricto sensu
activitatea bancilor comerciale si a BNM,cit si organizarea sistemului creditor si
acordarea de banci a serviciilor catre clientele sa.
Deci,activitatea bancara ca obiect al raporturilor juridice bancare a constituit obiectul
de studiu al doctrinelor juridice si economice, care consta in comert cu capital,adica
colectarea, pastrarea si acordarea in folosinta a capitalului banesc.
Continutul raportului juridic este format din totalitatea drepturilor subiective si
obligatiilor juridice ale subiectilor acestei relatii.Drepturile subiective ca element al
continutului raportului bancar,combina in ele atit natura contractuala,cit si cea legala.
Ex.raporturile legate de efectuarea platilor drepturile subiective ale ordonatorului
platii sint indicate in contractul incheiat cu banca,insa legislatia bancara referitoare la
decontari stabileste obligatiile bancii si procedura de efectuare a
decontarilor.Deci,dreptul subiectiv evocat este asigurat printr-o totalitate a obligatiilor
atit contractuale,cit si legale ale bancii.

5. Izvoarele dreptului bancar

a)interne : generale si speciale.
b)externe:conventiile bi- si multilaterale;uzantele bancare.

Forma de exprimare a formelor juridice, modalitatea principal prin care dreptul devine
cunoscut de cei al cror comportament l prescrie poart denumirea de izvor de drept.
Particularitatile izvoarelor ce apartin ramurii de drept bancar sint:
- ponderea inalta a actelor subordinate legii(~70% din aceastea constituind deciziile
Consiliului de Administratie ale BNM);
 - dinamismul inalt al dezvoltarii legislatiei bancare(~20% din actele BNM ,ce contin
reglementari noi sau le substitute cele precedente,au fost aprobate in 1998).
In ierarhia izvoarelor dreptului bancar in legislatia bancara a RM ,Constitutia RM
detine primul loc.Deci, norme ce se refera nemijlocit la activitatea bancara sint
mentionate in art.130 din Constitutia RM-Sistemul financiar- de credit,care acorda
monopolul emisiunii monedei nationale leul- BNM, la decizia Parlamentului.Dar mai
avem norme ce se refera indirect la activitatea bancara.Acestea sint norme ce
reglementeaza drepturile si obligatiile cetatenilor si norme ce stabilesc competenta
adoptarii actelor normative bancare.
Totalitatea legilor organice si ordinare,ce au incidenta asupra sectorului bancar al
RM,se grupeaza in:
- Legi generale, care stabilesc cerinte generale fata de formele organizational-juridice
ale activitatilor de antreprenoriat,cu privire la tranzactii si raspundere contractuala
etc.:
1. Codul Civil al RM
2. Legea RM Cu privire la proprietate,nr.459-XII,22.01.1991;
3. Legea RM Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, nr.845-
XII,03.01.1992;
4. Legea RM Privind limitarea activitatii monopoliste si dezvoltarea
concurentei, nr. 906 XII,29.02.1992;
5. Legea RM Cu privire la secretul commercial ,nr 171 XIII,06.07.1994;
6. Legea RM Cu privire la leasing nr.731 XIII,15.02.1996;
7. Legea RM Cu privire la gaj nr.838 XIII23.05.1996 s.a..
- Legi speciale bancare, care stabilesc principiile de activitate in sectorul bancar:
1. Legea RM Privind BNMnr.548 XIII,21.07.1995;
2. Legea RM Cu privire la baninr.1232 XII,15.12.1992;
3. Legea cambiei,nr.1527 XII,22.06.1993;
4. Legea institutiilor financiare,nr.550 XIII,21.07.1995;
5. Legea RM Cu privire la indexarea veniturilor banesti ale populatiei nr.824
XII,24.12.1991. si altele.
BNM emite hotariri,regulamente,instructiuni si dispozitii.Acele acte,care sint
obligatorii pentru bancile comerciale ,alte personae juridice si fizice, sint
publicate in M.O. al RM.
Regulamentul- norma obligatorie,emisa de BNM,in scopul executarii
legii,pentru una sau mai multe institutii financiare si alte personae juridice.
Ordonanta norma obligatorie,emisa de BNM,in scopul executarii legii,pentru
una sau mai multe institutii financiare care constitue mai putin de o categorie de
institutii financiare.
Recomandare indrumare a BNM fara putere obligatorie.
Actele internationale in materie de drept bancar se clasifica in trei grupe mari:
1. Conventiile bi- si multilaterale, ce actioneaza pe teritoriul statelor semnatare:
- Conventiile de la Geneva din 1930 cu privire la cambia,legea uniforma a cambiei si
taxa de timbru in operatiile cambiale;
- Conventiile de la Geneva din 1931 cu privire la cec,legea uniforma a cecului si taxa
de timbru in operatiile cu cecuru,s.a.
 2. Uzante uniformizate,ce reglementeaza efectuarea unor operatiuni bancare.Aceste
acte se aplica doar in cazul cind partile prevad expres aplicarea lor in contractul
incheiat:
- Reguli si uzante uniforme cu privire la acreditivul documentar;
- Reguli si uzante uniforme cu privire la incasoul documentars.a..
3. Standardele internationale,ce prezinta totalitatea de cerinte tehnice,agreate de ISO
pentru documentele bancare,care sint utilizate de multe din din tarile lumii.

6. Istoricul apariiei bncilor i provenienei termenului banc

Aparatul si sistemul bancar.
Termenul banca provine de la cuv.italian banco, dupa denumirea tejghelei
camatarilor italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor in pietele publice.
Majoritatea autorilor considera ca bancile au aparut inca in antichitate. Unii autori
afirma ca bancile au aparut in conditiile capitalismului manufacturier, in forma caselor
bancare, care acordau credit capitalistilor comerciali si industriali pentru o dobinda
moderata, iar apoi in forma bancilor - societati pe actiuni.
Bancile - ca forme speciale ale intreprinderilor capitaliste au aparut in primul rind in
orasele italiene Venetia, Genova in sec. XIV-XV. Se poate afirma ca activitatea legata de
schimbul banilor a dus la aparitia profesiunii bancare, dar nu si la aparitia bancilor in
general. Exista o diferenta intre raporturile bancare si cele camataresti:
- Creditarea bancara are ca scop satisfacerea intereselor economice ale debitorului,
si nu a necesitatilor de consum
- Operatiile de credit ale bancii sint effectuate in mod sistematic spre deosebire de
cele camataresti
- Relatiile bancare combina relatiile de credit cu deservirea contului clientului de
catre banca.
Astfel sarcina stabilirii aparitiei bancilor este legata de stabilirea perioadei in care au
aparut institutiile care au inceput sa efectueze operatiile sus-numite. Drept marturii a
existentei in epoca antica a relatiilor de natura bancara si a normelor
corespunzatoare ne pot servi:
- Codul regelui Hammurabi
- Tablele de contabilitate
In perioada antica imprumutul banilor se facea in conditiile unei dobinzi care uneori
se ridica la 36% anual. In epoca medievala, activitatea bancara a regresat, deoarece
biserica a interzis prin hotarirea Consiliului de la Niceea imprumuturile aducatoare de
dobinzi, ceea ce nu a impiedicat clerul sa se afirme in calitatea sa de bancher. Creditele se
acordau cu conditia garantarii, rambursarii creditului prin stabilirea ipotecii, biserica avind
dreptul de a valoriza roadele ei pe durata acordarii creditului.
Cel mai semnificativ eveniment din perioada renasterii a fost reaparitia bancilor
publice in Spania(Taula de Cambi, Barcelona) si Italia(Casa di San Giorgio). Se spune ca
aparitia bancii San Giorgio din Genova a marcat crearea primei banci in sensul
contemporan al cuvintului. Perioada capitalista se caracterizeaza prin implicarea statului in
activitatea bancra determinata de exigent controlului asupra bancilor comerciale si
necesitatea emisiunii monetare ca aparitie a banului hirtie. Primul exemplu este Banca din
Amsterdam care incepe a elibera depunatorilor certificate negociabile o forma a monedei
de cont, cotate fata de moneda oficiala. In perioada moderna se extinde etalonul metalic al
valorii monedei fiduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a fost
ulterior desemnat prin termenul convertibilitate a fost Banca Angliei. In sec.XX apare
diviziunea institutiilor bancare in banci, case bancare si institutii parabancare. Primele
efectuau toata gama de servicii bancare, a doua- nu se ocupa nici de emisiunea monetara,
nici de colectarea depozitelor. Institutiile parabancare se clasificau in case de
eonomii(colectau depozite cu scopul plasamentului lor ulterior fara risc- activitate ce
aducea depunatorilor o dobinda modesta, dar stabile), cooperative de credit(asociatii ale
persoanelor ce isi puneau in comun acumularile cu scopul creditarii reciproce). In perioada
socialista, activitatea bancara se afla sub monopolul statului. Operatiunile bancare se
reduceau la mentinerea viabilitatii intreprinderilor socialiste, prin distribuirea centralizata
de fonduri sub forma de credite. Reforma economica inceputa de Gorbaciov a pus
inceputul primei etape a reformei sistemului bancar sovietic. Sint create 5 banci
specializate: Vneseconombank, Promstroibank, Agroprombank, Jilsotbank, Sberbank. A
doua etapa a reformei a construit un sistem bancar trinivelar(Banca de Stat, bancile de stat
ramurale si bancile comerciale cooperatiste). Etapa a treia a reformei a continuat in mod
individual pentru fiecare tara-membru a Uniunii Sovietice.

7. Aparatul i sistemul bancar

Aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care
functioneaza intr-o tara raspunzind cerintelor unui anumit mod de productie si unei
anumite etape de dezvoltare socio-economica.Dupa structura ierarhica a aparatelor
bancare nationale,acestea pot fi:bi- sau polinivelare.La virful piramidei ierarhice se afla
banca centrala a statului(RM- BNM), al doilea system este alcatuit din reteaua bancilor
comerciale.
Sistemul bancar este un ansamblu de banci diferite organizat in jurul si sub
conducerea bancii centrale in vederea coordonarii activitatii de scont si reescont, de
credite, de plasamente si de administrare a depozitelor bancare.

8. Sisteme bancare ale rilor dezvoltate

Sistemul bancar al SUA este format din 2 niveluri:
Banca central a SUA, numita Sistemul Federal de Rezerva(S.F.R.)
Bancile comerciale in nr. de ~ 15000 , cit si institutiile bancare specializate.
Pentru bancile nationale ale statelorcalitatea de mebru al S.F.R. este obligatorie, spre
deosebire de restul bancilor comerciale. Clasificarea bancilor americane in comerciale(cele
mai mari Citybank, Chase Manhattan Bank si Bank of America) si de
investitii(reprezentate) a fost initiata prin legea bancara din 1993(Actul Glass-Stigoll).
Sistemul bancar al Elvetiei se incadreaza in categoria sistemelor bancare binivelare.
Primul nivel il formeaza banca central- Banca Nationala Elvetiana sub forma de S.A. cu
capital mix, pachetul de control apartinind satului. Activitatea bancii este condusa de
Consiliul bancii. Al doilea nivel este format din bancile comerciale divizate pe categorii:
 - Asa-numitele banci Grossbank : Creditul Elvetian, Banca popular elvetiana,
Banca Loi ect.
- Bancherii privati si casele private
- Bancile cantonale(de stat) corespunzator nr. de cantoane in Federatia Elvetiana.
- Bancile regionale si casele de economii,constituite sau din capital de stat sau capital
mixt.
- Casele de credit
Sistemul Bancar al Germaniei este binivelar in frunte cu banca centrala a tarii- Deutsche
Bundesbank, care indeplineste cumulativ functiile de banca de emisie, banca a bancilor si
banca a statului. Nivelul bancilor comerciale este format din 2 categorii principale de
banci:
- Bancile universale, la care se refera bancile de credit
- Bancile de credit care au o retea vasta de bancheri particulari si exercita profesiunea
bancara in nume propriu si pe contul si riscul lor
- Casele de stat de economii si a girocentralelor
- Intovarasirile de credit sau bancile cooperatiste in frunte cu Banca Cooperatista a
Germaniei
- Bancile regionale
- Bancile specializate in deservirea unei categorii anume de clientela
- Institutii creditare speciale.
Sistemul Bancar al Frantei se caracterizeaza printr-o centralizare pronuntata si un control
aspru al activitatii bancilor comerciale- control efectuat de ministerul Finantelor care are in
subordinea sa 3 institutii financiare centrale din republica:
- Banca Frantei, cu f-ia de banca de emisie si banca a bancilor
- Consiliul national de credit
- Comisia controlului bancar
Veriga bancilor comerciale franceze o putem separa in 2 categorii distincte:
bancile si institutiile financiare cu capital integral de stat si bancile si institutiile financiare
private.

9. Funciile bncilor comerciale

a) intermedierea in creditarea activitatilor comerciale;
b) stimularea acumularii de capital in economia nationala;
c) intermedierea in efectuarea platilor;
d) intermedierea in operatiile cu valori mobiliare.
Din punct de vedere juridic functiile bancilor sunt asemanatoare cu cele
economice- i sunt 3 functii principale:
a) atragerea depozitelor banesti;
b) posibilitate clienilor de a-si retrage banii si de a-i transfera pe alte conturi;
c) acordarea imprumuturilor
Aceasta clasificare este identica clasificarii operatiunilor bancare.
Operatiunile bancare sunt tranzactii financiare sau comerciale;
Dna O.M. OJICHHHK d notiunea, conform careia operaiunile bancare include
insasi forma si baza legala a actiunilor efectuate de catre banci (contractele bancare), cit si
actinile bancare propriu-zise indreptate spre realizarea raporturilor juridice bancare
(intrunind raporturile bancare contractuale si cele izvorind din reglementarile legale).
Particularitatea acestor operatii consta in faptul ca ele:
sint savirsite cu titlu de meserie, in mod permanent, de catre banci"'7;
participantii la raporturile bancare se afla in pozitii lipsite de echitate;
poarta o puternica amprenta de incredere fata de banca;
sunt reglementate detaliat din partea statului
Operatiunile efectuate de bancile comerciale pot fi grupate in urmatoarele categorii:
operatiuni bancare pasive - atragerea mijloacelor banesti disponibile de la persoane
operatiunile bancare active acordarea de credite;
organizarea traficului de plati - efectuarea decontarilor clieni
alte operatiuni in contul propriu sau al clientilor: operatiunile cu valori mobiliare;
gestionarea fiduciara a fondurilor clientilor; operatiunile valutare; depozitul metalelor
pretioase si pietrelor scumpe; operatiuni creditare specifice (leasing-ul financiar,
factoringul, forfetarea) etc.
Totalitatea acestor operatiuni formeaza notiunea de activitate bancara". Activiatea
bancara este si ea o varietate a activitatii de antreprenoriat. Ea se evidentiaza in raport cu
alte activitati de antreprenoriat, prin regumul juridic distinct, de acces la activitatea
mentionata - licentierea activitatii bancare.
Putem mentiona ca aceasta notiune economica este tratata pe plan juridic drept o
totalitate de operatiuni bancare definite de legislatie

10. Instituii financiar-monetare internaionale i regionale

Fondul Monetar International (F.M.I.)- institutie specializata a O.N.U. instituit la
conferinta monetare si financiare a O.N.U. de la Bretton Woods din 1944 .
Functiile de baza ale Fondului sint :
promovarea cooperarii monetare pentru asigurarea mecanismului de colaborare
monetar intre tarile-membre;
crearea unui sistem multilateral de plati pentru tranzactiile curente ale membrilor
F.M.I.;
minimalizarea restrictiilor de ordin valutar;
creditarea tarilor-membre ale F.M.I.,
Organele de conducere ale F.M.I. sint:
1. Consiliul Guvernator- organul suprem, incluzind reprezentantii tarilor-membre
(ministrii finantelor sau guvernatorii bancilor centrale), Consiliul are functii: de aprobare a
Raportului anual de activitate a F.M.I., primirea noilor membri in F.M.I., revizuirea cotei
de participare a membrilor F.M.I. sau a Statutului F.M.I.
2. Consiliul de administratie compus din 22 de directori executivi.
3. Directorul general al F.M.I., care conduce activitatea curenta a F.M.I., ales pe un
termen de 5 ani de catre Consiliul de administratie.
F.M.I. este format ca SA, unde fiecare membru are dreptul de vot n cadrul
Consiliului (la intrarea fiecare tara-membru primeste dreptul la 250 de voturi, plus cite un
vot pentru fiecare 100 000 USD (sau D.S.T.) din cota sa de participare la capitalul F.M.I.).
Cotele de participare in capitalul F.M.I. se varsa lor in felul urmator: 25% n aur sau
D.S.T., si 75% - in moneda nationala a tarii respective, care ramine insa la dispozitia tarii-
membre. Marimea cotei difer de la tara la tara in functie de: nivelul de dezvoltare a tarii ,
volumul comertului exterior si venutul national al tarii.
F.M.I acorda credite tarilor membre, folosind ca unitatea de plata a F.M.I Dreptul
Special de Tragere" (D.S.T.) (engl. Special Drawing Rights- S.D.R.), valoarea caruia se
stabileste in baza cosului valutar, format din patru valute: USD, EurO, lira sterlina, yenul
japonez.
RM a devenit membra a F.M.I. prin Hotarirea Parlamentului R.M. din 28.07.1992 .
Republica este reprezentata in F.M.I. de guvernatorul B.N.M. Suma de subscriptie a
republicii la FMI. constituia 90 mln. D.S.T., fiind majorata in octombrie 1998 la 123.2 mln
D. S.T.
Sistemul Bancii Mondiale este actualmente format din 5 institutii specializate:
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltarea (B.I.R.D.);
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (A.l.D.)
Societatea Financiara Internationala (S.F.L)
Agentia Multinationala pentru Atragerea Investitiilor;
Centrul International Pentru Solutionarea Litigiilor referitoare la Investitii.
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost creata, ca si
F.M.I., in baza hotaririlor adoptate la Conferinta monetara si financiara a O.N.U. de la
Bretton Woods din 1944. B.I.R.D, impreuna cu cele doua filiale ale sale - Societatea
Financiara Internationala i Asociatia Internationala pentru Dezvoltare, formeaza Banca
Mondiala
B.I.R.D. are urmatoarele sarcini:
sprijinirea dezvoltarii tarilor membre prin intermediul investitiilor de capital;
creditarea in scopuri productive a statelor membre ale B.I.R.D.;
sprijinirea dezvoltarii comertului international si mentinerea echilibrului balantelor
de plati a statelor membre.
Sarcinile date se implementeaz prin creditarea directa a tarilor-membre, si prin
creditare indirecte - eliberarare garantiilor pentru imprumuturile obtinute de statele
membre.
Capitalul B.I.R.D. este format din cotele membrilor (10% in aur sau dolari S.U.A.,
iar 90% in moneda nationala a statului ) si din fondurile atrase de pe piata financiara
internationala. Actualmente 143 de state ale lumii sint membre ale B.I.R.D.
B.I.R.D. este organizata in forma de societate pe actiuni, fiecare actiune avind
valoare nominala de 100 000 dolari S.U.A. Orice stat membru al F.M.I. poate deveni
membru ale B.I.R.D. Organele de conducere a B.I.R.D. sint:
1. Consiliul Guvernatorilor ca organul suprem a B.I.R.D., care are functiile:de
primirea noilor membri, aprobarea Statutului bancii, modificarea capitalului
bancii si a statutului ei, aprobarea Rapoartelor anuale
2. Consiliul Directorilor, din care fac parte 21 de directori executivi, alesi de
Consiliul Guvernatorilor.
3. Presedintele B.I.R.D., propus de Consiliul Directorilor i aprobat de Consiliul
Guvernatorilor, poate fi numai un cetatean al S.U.A.
n activitatea sa, B.I.R.D. acorda imprumuturi pe un termen pina la 20 de ani, cu
respectarea urmatoarelor conditii:
 - imprumutul se va acorda numai pentru un scop productiv;
- proiectul finantat trebuie sa prezinte siguranta
- statul solicitant poate garanta rambursarea creditului acordat
Creditul se acorda cu o dobinda, marimea careia se stabileste in functie de
marimea dobinzilor existente pe piata financiara internationala.
Republica Moldova a devenit membra a B.I.R.D. in 1992
Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (A.I.D.) a fost infiintata in 1960 cu
acelasi sediu ca B.I.R.D. - Washington, S.U.A. Asociatia a devenit institutie specializata a
O.N.U. in 1961, fiind un organ menit sa acorde credite fr dobnd tarilor in dezvoltare,
pe un termen de pina la 50 ani. (se percepe numai un comision tehnic de 0,75% anual).
Creditele se acorda cu aceleai cerinte ca la B.I.R.D., si chiar dosarele de credit sint
formate si anal izate de acelasii personal administrativ, Asociatia neavind sediu si personal
propriu.
Moldova a devenit membra a A.I.D in 1992
Societatea Financiara Internationala (S.F.I.)
A fost creata in 1956'26 cu sediul la Washington, S.U.A., avind ca scop acordarea
sprijinului intreprinderilor particulare din statele in dezvoltare, care sint membre ale
Societatii, in 1957 Societatea devine institutie specializata a O.N.U. Ca si A.I.D., S.F.I. nu
are aparat propriu, folosind administratia B.I.R.D. Cerintele prezentate fata de creditele
acordate de S.F.I. sint similare celor prezentate fata de creditele B.I.R.D. Creditele fiind
acordate pe un termen de la 7 la 12 ani, cu o dobinda apropiata de cea a pietei sau l % din
valoarea creditului in calitate de comision pentru partea acordata si nefolosita.

Institutii financiar-monetare regionale

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare cu sediul in Londra a fost
infiintata din initiativa Frantei in baza Acordului de creare a B.E.R.D., semnat de 42 de
state fondatoare la 09.04.1990 la Paris.
Capitalul B.E.R.D. este de l0 mlrd ECU, dintre care 51 % sint subscrise de 12 state
fondatoare ale Uniunii Europene, 10% apartin S.U.A., 8,5% Japoniei si 13,5% constituie
cota de participare a statelor din Europa Centrala si de Est. Moneda de lucru a B.E.R.D. o
constituia ECU iar din 1998 - o data cu crearea Bancii Europene si a unitatii monetare a
Uniunii Europene (EURO) - dolarul S.U. A..
Organele de lucru ale B.E.R.D. sint Consiliul Guvernatorilor , care alege pe un
termen de 4 ani presedintele B.E.R.D. Regimul juridic al relatiilor intre B.E.R.D si
Republica Moldova, este guvenat de doua categorii de acte juridice:
Legea cu privire la statutul, imunitatea, privilegiile si facilitatile acordate Bancii
Europene de Reconstructie si Dezvoltare in Republica Moldova, nr. 207-X1II,
29.07.1994'2*;
Acordurile, semnate intre Republica Moldova si B.E.R.D. Aceste acorduri sint
multiple, primul fiind incheiat in 1992'2'', iar cele mai recente fiind incheiate in decembrie
1998".
Banca Europeana de Investitii (B.C.I.) cu sediul la Luxemburg a fost creata in
1958 in cadrul Comunitatii Economice Europene. Directia de baza a activitatii B.E.l. este
creditarea intreprinderilor particulare si a institutiilor financiare din tarile membre ale ei.
B.E.l. are urmatoarea structura organizatoric :
 1. Consiliul Guvernatorilor;
2. Comitetul de administratie;
3. Comitetul de directie (din care fac parte Presedintele B.E.l. si doi vicepresedinti).
Creditele B.E.l. se acorda in conditiile imposibilitatii obtinerii mijloacelor pe alte
piete financiare, sub garantia proiectului investitional, pe un termen de 10-15 ani.
Banca Interstatala a fost fondata in baza Acordului Comunitatii Statelor
Independente privind fondarea Bancii Interstatale, din 22 ianuarie 1992131.
Organul de conducere al bancii este Consiliul, unde Moldova este reprezentata de
Guvernatorul BNM. Capitalul bancii constituie 5 mlrd ruble rusestii e format din cote
statelor membre .
Acordul de creare a Bancii Interstatale a fost ratificat de Republica Moldova in
decembrie 1993.
Banca are urmtoerele functii:
a. efectuiez decontarile interstatale, i incheierea lor in baza de clearing
multilateral;
b. pregateste propuneri si recomandari pentru bancile centrale, in scopul
coordonarii politicii lor monetar-creditare si valutare;
c. coordoneaza activitatea bancilor centrale in domeniull metodologiei
efectuarii operatiunilor de decontare si plata, organizarii sistemului evidentei
contabile si a darilor de seama in baza operatiunilor de decontare;
d. crediteaza tehnic si sezonier bancile centrale, n procesul efectuarii
decontarilor reciproce interstatale multilaterale.
ns cu prere de ru prevederile Acordului de constituire a Bancii Interstatale au
ramas pina acum numai pe hirtie.

11. Istoricul sistemului bancar al Republicii Moldova

Banca Naional a Moldovei (BNM) a fost nfiinat prin Decretul Preedintelui Republicii
Moldova la 4 iunie 1991, cu desemnarea guvernatorului - Leonid Talmaci.
Obiectivul fundamental al Bncii Naionale a Moldovei este asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor.
BNM are urmtoarele atribuii de baz:
stabilirea i implementarea politicii monetare i valutare n stat;
activitatea de bancher i agent fiscal al statului;
licenierea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;
supravegherea sistemului de pli n Republica Moldova i facilitarea funcionrii
eficiente a sistemului de pli interbancare;
emisiunea monedei naionale;
stabilirea, prin consultri cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al monedei
naionale;
pstrarea i gestionarea rezervelor valutare ale statului;
ntocmirea balanei de pli a statului;
 reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova s.a.
Banca Naional a Moldovei are un rol important n procesul de tranziie la economia de
pia a Republicii Moldova. Din 1991 i pn n prezent au fost elaborate i implementate
un ir de msuri eficiente n vederea stabilizrii mediului monetar i de credit. Cel mai
important pas n acest sens a constituit introducerea n circulaie la 29 noiembrie 1993 a
monedei naionale - leul moldovenesc - cu promovarea ulterioar a unei politici monetare
i de credit antiinflaioniste. Astfel s-a reuit stoparea inflaiei galopante de la nceputul
anilor 90.

12. Regimul juridica al Bncii Naionale a Moldovei

Banca Naional a Moldovei (denumirea echivalent - Banca Naional) este banca
centrala a Republicii Moldova.
Banca Naional este o persoan juridic public autonom i este responsabil fa de
Parlament.
Banca Naional nu este supus inregistrrii in Registrul de stat al intreprinderilor i in
Registrul de stat al organizaiilor.
Banca Naional poate s deschid filiale i reprezentane in ar i in strintate unde
consider necesar.

Banca Nationala poate sa deschida sucursale, filiale si reprezentante in tara si in

strainatate unde considera necesar.

Banca Nationala conlucreaza cu Guvernul, intreprinde actiunile necesare pentru a

realiza o astfel de conlucrare. La stabilirea politicii monetare si valutare Banca
Nationala se consulta cu organele economice si financiare respective ale Guvernului.

Banca Nationala poate acorda servicii bancare institutiilor guvernamentale, financiare

si bancare straine, precum si organizatiilor internationale publice, la care Banca Nationala
sau Republica Moldova participa.

Banca Nationala aduce periodic la cunostinta publicului rezultatele analizei

macroeconomice, evolutiei pietei financiare si informatia statistica, inclusiv privind
masa monetara, acordarea creditelor, balanta de plati si situatia pietei valutare.
Banca Nationala conlucreaza cu Guvernul in problemele financiare si bugetare:

Obiectivul principal al Bancii Nationale este de a realiza si a mentine

stabilitatea monedei nationale. Pentru atingerea acestui obiectiv Banca Nationala
stabileste si mentine conditiile pietei monetare, de credit si valutare care conduc la
dezvoltarea economica sustinuta, stabila a statului si, in special, a sistemului financiar si
valutar bazat pe legile pietei.

13. Competena, atribuiile i principalele funcii ale BNM

De competena Bncii Naionale in:
a) incheierea contractelor i emiterea obligaiilor;
b) achiziionarea i dispunerea de bunuri mobile i imobile in scopul exercitrii
atribuiilor sale;
c) intentarea aciunilor in instana de judecat i participarea la proces in calitate de
subiect. Obiectivul fundamental al Bncii Naionale este asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor.
Fr prejudicierea obiectivului su fundamental, Banca Naional promoveaz i
menine un sistem financiar bazat pe principiile pieei i sprijin politica economic
general a statului.
Banca Naional are urmtoarele atribuii de baz:
a) stabilete i implementeaz politica monetar i valutar in stat;
b) acioneaz ca bancher i agent fiscal al statului;
c) intocmete analize economice i monetare i in baza lor adreseaz Guvernului
propuneri, aduce rezultatele analizelor la cunotina publicului;
d) liceniaz, supravegheaz i reglementeaz activitatea instituiilor financiare;
e) acord credite bncilor;
f) supravegheaz sistemul de pli in republic i faciliteaz funcionarea eficient a
sistemului de pli interbancare;
g) activeaz ca organ unic de emisiune a monedei naionale;
h) stabilete, prin consultri cu Guvernul, regimul cursului de schimb al monedei
naionale;
i) pstreaz i gestioneaz rezervele valutare ale statului;
j) in numele Republicii Moldova ii asum obligaii i execut tranzaciile rezultate din
participarea Republicii Moldova la activitatea instituiilor publice internaionale in
domeniul bancar, de credit i monetar in conformitate cu condiiile acordurilor
internaionale;
k) intocmete balana de pli a statului;
l) efectueaz reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova.

14. Organele de conducere ale BNM. Structura organizatoric, guvernatorul i

consiliul de administrare
-structura organizatorica
-guvernatorul
-consiliul de administrare
Banca Naional este format din departamente, direcii, servicii i alte subdiviziuni i
este condus de Consiliul de administraie.
. Guvernatorul Bncii Naionale i membrii Consiliului de administraie
Consiliul de administraie este alctuit din cinci membri:
- Guvernatorul Bncii Naionale - preedintele Consiliului;
- primul-viceguvernator al Bncii Naionale - vicepreedinte al Consiliului;
- trei viceguvernatori ai Bncii Naionale.
Guvernatorul Bncii Naionale se numete de Parlament, la propunerea Preedintelui
Parlamentului.
 Primul-viceguvernator i viceguvernatorii Bncii Naionale sint numii de Parlament,
la propunerea Guvernatorului Bncii Naionale.
Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire, in caz de respingere, nu mai
mult de dou ori.
Candidai la funcia de membru al Consiliului de administraie pot fi persoanele care
dein exclusiv cetenia Republicii Moldova, au domiciliul in ar, au reputaie
ireproabil i o experien de munc de 10 ani in domeniul financiar i monetar i
pentru numirea in funcie nu au obstacolele specificate la art.27.
Membrii Consiliului de administraie se numesc pe termen de 7 ani cu condiia ca pe
cit posibil expirarea termenului fiecruia s fie repartizat uniform pe parcursul
perioadei de 7 ani.
Mandatul membrilor Consiliului poate fi reinnoit cu condiia ca ei s nu aib pentru
numire in funcie obstacolele artate la articolul 27.
La incadrarea in serviciu i ulterior in fiecare an, membrii Consiliului de administraie
sint obligai s depun, in condiiile legii, declaraie cu privire la venituri i proprietate.
Membrii Consiliului de administraie nu pot fi reinui, arestai ori trai la rspundere
administrativ sau penal decit la decizia Procurorului General.
Competenele Guvernatorului
Guvernatorul este responsabil de formularea iniiativelor in domeniul politicii
monetare i valutare pentru a fi prezentate Consiliului de administraie i de executarea
lor. Guvernatorul reprezint Banca Naional in relaiile cu alte instituii.
Imputernicirile ce nu in de competena Consiliului de administraie revin
Guvernatorului.
In cazul absenei Guvernatorului sau in cazul imposibilitii de a-i indeplini atribuiile,
acesta va fi suplinit de primul-viceguvernator, iar in lipsa ultimului - de unul dintre
viceguvernatori.
Guvernatorul poate transmite unele imputerniciri ale sale conductorilor de
subdiviziuni ale Bncii Naionale.
Consiliul de administraie stabilete modul de funcionare a Bncii Naionale.
In exercitarea atribuiilor sale Consiliul de administraie examineaz rapoarte privind
situaia economic i monetar a statului. In acest scop vicepreedintele Consiliului
asigur prezentarea periodic a rapoartelor de ctre departamente, direcii i secii cu
privire la:
a) administrarea i executarea operaiunilor Bncii Naionale;
b) realizarea i reglementarea politicii monetare;
c) starea sistemului financiar, inclusiv a bncilor;
d) situaia pieei financiare i valutare;
e) alte rapoarte, la decizia Consiliului.
Consiliul de administraie are urmtoarele imputerniciri:
a) stabilete politica monetar in stat, inclusiv limitele ratelor dobinzii la instrumentele
politicii monetare, condiiile de acordare a creditelor, tipul i nivelul rezervelor pe care
instituiile financiare sint obligate s le in la Banca Naional;
b) stabilete politica valutar in stat, inclusiv modalitile de determinare a cursului de
schimb al monedei naionale;
c) adopt actele normative de aplicare general ale Bncii Naionale;
d) aprob rapoartele i recomandrile ce urmeaz a fi prezentate de Banca Naional
Parlamentului i Guvernului;
e) adopt decizii cu privire la participarea Bncii Naionale la organizaiile
internaionale;
f) stabilete valoarea nominal, designul bancnotelor i monedelor metalice, modul de
punere in i condiiile de retragere a lor din circulaie;
g) aprob cu votul a cel puin 2/3 din membrii Consiliului prezeni la edin fiecare
acordare de credit sau folosirea altor instrumente financiare in favoarea unei bnci sau
instituii financiare in conformitate cu articolul 18 alineatul (3);
h) decide asupra modului de eliberare a licenelor, autorizaiilor, permisiunilor,
aprobrilor, prevzute de Legea instituiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995;
i) examineaz, dup caz, rezultatele controalelor efectuate la bnci i uniti de schimb
valutar, adopt hotririle aferente acestora;
j) inainteaz propuneri vizind majorarea capitalului Bncii Naionale;
k) aprob rapoartele anuale i drile de seam financiare ale Bncii Naionale;
l) hotrte asupra emiterii creanelor Bncii Naionale, volumului i condiiilor de
emitere a lor;
m) determin care creane sint acceptabile pentru investiiile Bncii Naionale;
n) aprob Statutul Bncii Naionale i determin modalitile de administrare i
funcionare a Bncii Naionale;
o) determin structura Bncii Naionale;
p) determin modalitile i condiiile de angajare a personalului Bncii Naionale;
r) infiineaz i lichideaz filiale i reprezentane ale Bncii Naionale;
s) aprob devizul de cheltuieli al Bncii Naionale.

15. Politica monetar-valutar a BNM

Anual, cel mai tirziu la 1 februarie, Banca Naional transmite Parlamentului i
Guvernului i public un raport privind:
a) evaluarea strii economice i financiare a statului, descrierea politicii monetare i
valutare, pe care Banca Naional o propune pentru anul urmtor i pentru un termen
mai indelungat, i considerentele din care Banca Naional a reieit la stabilirea ei;
b) revizuirea i evaluarea politicii monetare i valutare pe parcursul anului precedent.
Banca Naional impreun cu Guvernul prezint Parlamentului prognoza executrii
balanei de pli a statului pentru anul curent i anul urmtor.
Pentru exercitarea atribuiilor sale privind politica monetar i valutar, Banca
Naional va lua msuri, inclusiv cele descrise in prezentul capitol.
Banca Naional poate efectua pe pieele financiare operaiuni cu creane emise de stat,
de ctre Banca Naional sau cu orice alte creane prin cumprarea, pstrarea i
vinzarea lor (spot i forward).
Banca Naional are dreptul:
a) s cumpere, s vind i s negocieze monede de aur, lingouri de aur i alte metale
preioase;
b) s cumpere, s vind i s negocieze valuta strin, folosind activele indicate la
articolul 53 alineatul (1);
c) s cumpere i s vind bonuri de tezaur i alte valori mobiliare, emise sau garantate
de ctre guverne strine i instituiile financiare publice internaionale;
d) s stabileasc rata la care va cumpra, vinde i va efectua operaiuni valutare.
Banca Naional stabilete instituiilor financiare cerinele meninerii rezervelor
obligatorii fa de depozite i alte pasive similare, specificate in acest scop. Aceste
rezerve se menin prin reinerea banilor in numerar in casa sau in conturile de
corespondent ale bncilor sau in conturi speciale ale instituiilor financiare la Banca
Naional.
Banca Naional poate acorda bncilor credite in condiii stabilite periodic de Banca
Naional i garantate prin:
a) valorile mobiliare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice cu
scadena nu mai mare de un an de la data achiziionrii lor de ctre Banca Naional;
b) valorile mobiliare emise de Banca Naional;
c) cambii simple sau trate, emise i fcute cu bun credin in scopuri comerciale,
industrial sau agricole, coninind dou sau mai multe giruri din care cel puin unul s
aparin unei bnci i s fie cu scadena nu mai mare de 9 luni de la data achiziionrii
lor de ctre Banca Naional;
d) titlurile emise cu privire la bunuri sau mrfuri pe deplin asigurate impotriva riscului
sau pierderii la nivelul stabilit de Banca Naional;
e) depozitele i alte conturi la Banca Naional sau la o alt instituie financiar
acceptat de banc, reprezentind orice fel de active pe care Banca Naional le poate
cumpra, vinde i negocia.
Creditele artate la alineatul (1) se pot acorda sub form de avansuri, imprumuturi,
cumprri, vinzri, scontri i rescontri ale instrumentelor negociabile, pe baz
competitiv sau necompetitiv.
Banca Naional poate acorda credite neasigurate, dar numai in cazuri excepionale,
cind aceasta este necesar pentru protejarea integritii sistemului bancar.
Banca Naional stabilete i periodic aduce la cunotina publicului:
a) rata minimal a dobinzii la care ea acord credite bncilor;
b) criteriile obiective, conform crora bncile vor fi eligibile pentru a li se acorda
credite in mod competitiv.
Banca Naional poate stabili rate difereniate, plafoane pentru diferite categorii ale
acestor tranzacii i termenele exigibilitii lor.

16. Relaiile Bncii Naionale cu bncile comerciale

Banca Naional este unica instituie care efectueaz licenierea, supravegherea i
reglementarea activitii instituiilor financiare. In acest scop Banca Naional este
imputernicit:
a) s emit actele normative necesare i s ia msurile cuvenite pentru a-i exercita
imputernicirile i atribuiile ce decurg din prezenta lege, prin acordarea de licene
instituiilor financiare i elaborarea de standarde de supraveghere a acestora i s
stabileasc modul de aplicare a actelor normative i msurilor menionate;
b) s efectueze, prin intermediul funcionarilor si sau al altor specialiti calificai
antrenai in acest scop, controale asupra tuturor instituiilor financiare, precum i s
examineze registrele, documentele i conturile acestora, condiiile la care ii desfoar
activitatea, i respectarea de ctre aceste instituii a legislaiei;
c) s cear oricrui salariat dintr-o instituie financiar s furnizeze Bncii Naionale
informaiile necesare in scopul supravegherii i reglementrii activitii instituiilor
financiare;
d) s impun oricrei instituii financiare msuri de remediere sau s aplice sanciunile
prevzute de Legea cu privire la instituiile financiare, dac instituia financiar sau
salariaii ei;
- au inclcat legea menionat sau vreun act normativ al Bncii Naionale;
- au inclcat vreo obligaiune fiduciar;
- s-au angajat in operaiuni riscante sau incorecte ale instituiei financiare sau ale
oricreia din sucursalele ei.
Banca Naional poate deschide conturi bncilor care funcioneaz in Moldova i
accept depozite de la ele in condiiile stabilite de ea, ce prevd plata dobinzilor i
stabilirea comisioanelor. Orice instituie financiar va indeplini in mod obligatoriu
cerinele actelor normative ale Bncii Naionale cu privire la:
a) conturile de bilan, obligaiunile extrabilaniere, veniturile i cheltuielile privind
anumii indici din conturi;
b) restriciile sau condiiile privind anumite tipuri de credit sau investiii ce depesc
nivelul stabilit; anumite angajamente purttoare de risc; echilibrarea termenelor de
scaden a activelor i pasivelor i a elementelor extrabilaniere; poziiile deschise
privind valuta, operaiunile de swap, opioanele i alte poziii similare; accesul la
sistemul de pli.
Instituiile financiare sint obligate s furnizeze Bncii Naionale orice informaii i
date, solicitate de aceasta, necesare pentru exercitarea atribuiilor sale.
Banca Naional poate publica aceste informaii i datele agregate integral sau parial
pe categoriile instituiilor financiare clasificate conform genului lor de activitate.
Banca Naional poate acorda asisten bncilor prin organizarea serviciilor de clearing
i de decontri interbancare, inclusiv pli prin cec sau prin alte instrumente de plat,
precum i stabilireguli i emite acte normative respective.Banca Naional poate crea i
intreine o reea de informaii pentru necesitile sistemului bancar.

17. Noiunea i regimul juridic al bncilor comerciale n RM

Activitatea bancilor comerciale si altor institutii financiare in RM, ca subiecte
principale a dreptului bancar este reglementata de Legea institutiilor financiare din
21.07.95 MO nr.1 din 01.01.1996 ca izvor principal si alte acte normative inclusive
aprobate de BNM.
Conform art.3 din lege IF Banca este institutia financiara care atrage de la personae
fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferite
instrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda
credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.
Prin urmare banci comerciale pot fi numite intreprinderi. Conform legii cu privire
la antreprenoriat si intreprinderi intreprinderea are urmatoarele particularitati
caracteristice:
 - prezenta patrimoniului distinct, aflat in proprietate sau administrare operative la
balanta intreprinderii
- prezenta statutului de persoana juridica
- infaptuirea activitatii comerciale cu scopul de a capata profit- pentru acordarea
serviciilor bancare clientul este nevoit sa plateasca un commission.
Astfel banca contine toate semnele unei intreprinderi, dar totusi are unele
particularitati: pentru intreprindere banii sunt mijloc de plata, iar pentru banca banii
sunt ca marfa. Aceasta particularitate este atat de insemnata incit activitatea bancilor
necesita o reglementare juridical specifica, distinct de reglementarea
intreprinderilor.

18. Modalitatea de nregistrare i licenierea bncilor comerciale i a filialelor

acestora
Bancile pot deschide filiale si reprezentante pe teritoriul Republicii Moldova si al altor
state numai cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale, in conditiile stabilite de actele
normative adoptate de aceasta.
Banca Nationala a Moldovei, in conformitate cu articolele 5, 11 si 44 ale Legii cu
privire la Banca Nationala a Moldovei si articolul 4 al Legii institutiilor financiare, are
dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Nici o persoana nu este in drept sa
practice activitati financiare, fara licenta Bancii Nationale a Moldovei. Cuantumul
capitalului minim se stabileste pentru capitalul de gradul I in marime de 100 mln. lei.
Plata pentru actiuni se efectueaza numai din mijloace banesti. Cotele patrimoniale si
alte cote nebanesti nu pot fi utilizate pentru cumpararea actiunilor bancii. Bancile se
constituie sub forma de societati pe actiuni conform legislatiei despre societatile pe
actiuni. CEREREA PENTRU PRIMIREA LICENTEI
Cererea scrisa pentru primirea licentei privind desfasurarea activitatilor financiare,
intocmita in conformitate cu prevederile stipulate in anexele la prezentul regulament, se
inainteaza de catre fondatorii bancii Guvernatorului Bancii Nationale a Moldovei. La
cerere trebuie sa fie anexat pachetul de documente enumerate in anexele
regulamentului .Indata ce pachetul de documente va fi prezentat conform prevederilor
anexei corespunzatoare a prezentului regulament, solicitantul va fi informat despre
aceasta in scris. Concomitent cererea va fi inregistrata si primita de catre Banca
Nationala a Moldovei spre examinare.
Banca Nationala este in drept sa ceara prezentarea informatiei suplimentare, in cazul in
care informatia prezentata conform literei A din prezentul capitol este insuficienta
pentru luarea deciziei la cererea pentru eliberarea licentei.
In termen de trei luni de la data inregistrarii cererii, Banca Nationala aproba preliminar
cererea sau o respinge, informind in scris solicitantul despre decizia sa.
Decizia privind refuzul de a elibera licenta trebuie sa contina motivarea cauzelor in
baza carora se respinge cererea in conformitate cu art.7 al Legii institutiilor financiare.
Drept motive de respingere a cererii pot fi de asemenea si prezentarea Bancii Nationale
a Moldovei informatiei insuficiente pentru luarea deciziei privind eliberarea licentei
si/sau prezentarea informatiei neautentice in cererea pentru primirea licentei.
Banca Nationala nu elibereaza licenta in cazul cand capitalul bancii ce se constituie nu
corespunde cuantumului capitalului minim plus cheltuielile necesare pentru
constituirea bancii. Cheltuielile legate de constituirea bancii se efectueaza in limita
prevazuta in business-planul elaborat in conformitate cu punctul 12 din anexa nr.1 la
prezentul regulament. Banca Nationala aproba preliminar cererea privind eliberarea
licentei, daca va constata ca au fost indeplinite prevederile art.7 alin.(2) al Legii
institutiilor financiare, referitor la banci
In aprobarea preliminara pentru eliberarea licentei Banca Nationala stabileste cerintele,
prevazute la art.7 alin.(3) al Legii institutiilor financiare, pe care solicitantul trebuie sa
le indeplineasca pentru primirea licentei.
Solicitantul e obligat in decursul unui an sa indeplineasca cerintele Bancii Nationale
aMoldovei, indicate la punctul C.2 al capitolului VII. In caz contrar aprobarea
preliminara a cererii pentru eliberarea licentei se anuleaza.
Eliberarea licentei
1. Solicitantul trebuie sa prezinte in scris confirmare privind indeplinirea cerintelor
enumerate ale Bancii Nationale, calculul capitalului normativ total intocmit in
conformitate cu anexa nr.4 la ultima data gestionara a lunii si certificatul de inregistrare
eliberat de Camera Inregistrarii de Stat. Dupa ce Banca Nationala a Moldovei se va
convinge, ca cerintele ei sint indeplinite, elibereaza licenta in termen de o luna precum
si permisiunea scrisa privind detinerea cotei substantiale de catre actionarii care au
solicitat o astfel de cota.
2. Banca Nationala, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei
privind eliberarea licentei, instiinteaza solicitantul in scris despre acest fapt si despre
necesitatea achitarii taxei stabilite in Legea institutiilor financiare pentru eliberarea
licentei. Licenta se semneaza in termen de 3 zile lucratoare de la data primirii
documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei si se inmaneaza,
contra semnatura, persoanei imputernicite de catre banca.
Banca are dreptul sa desfasoare activitatile financiare prevazute in licenta din data
semnarii acesteia. Banca Nationala a Moldovei tine registrul bancilor licentiate. Cand
Banca Nationala elibereaza licenta bancara, banca noua se inscrie in registru. In
registru se inscriu denumirea, sediul oficiului central al bancii si al filialelor ei. La
registru se anexeaza urmatoarele documente:
1. Procesul-verbal al adunarii de constituire privind organizarea bancii.
2. Statutul inregistrat al bancii si toate completarile si modificarile, introduse in
conformitate cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.

19. Organizarea i administrarea bncii comerciale

Bancile sint organizate ca societati pe actiuni conform legislatiei despre societatile pe
actiuni.
Banca dispune de independenta juridica, operationala, financiara si administrativa fata
de orice persoana, inclusiv fata de Banca Nationala, de Guvern si de alte autoritati ale
administratiei publice, daca legislatia nu prevede altfel. Nici o persoana nu poate
ingradi independenta bancilor, nu poate influenta administratorii in exercitarea
functiilor, nu poate interveni in activitatea vreunei banci, cu exceptia executarii unor
obligatii sau imputerniciri specifice prevazute de legislatie.
Banca este in drept sa incheie contracte, sa posede si sa dispuna de bunuri mobile si
imobile si sa fie parte in proces.
Bancile pot deschide filiale si reprezentante pe teritoriul Republicii Moldova si al altor
state numai cu aprobarea prealabila a Bancii Nationale, in conditiile stabilite de actele
normative adoptate de aceasta. Organul de administrare si organul de control
Organele de conducere ale bancii sint adunarea generala a actionarilor, consiliul,
organul executiv si comisia de cenzori. Consiliul este organul de administrare al bancii
care exercita functii de supraveghere, elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii.
Atributiile consiliului se stabilesc in statutul bancii si regulamentele interne ale
acesteia.
Organul de control al bancii este comisia de cenzori, care exercita controlul activitatii
ei.
Consiliul bancii este format dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de trei.
Membrii consiliului sint alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru un
termen de pina la 4 ani. Membrii consiliului pot fi redesemnati pentru un no u termen.
Adunarea generala a actionarilor bancii poate stabili remunerarea membrilor
consiliului. Majoritatea membrilor consiliului trebuie sa fie persoane care nu sint
afiliate bancii, cu exceptia afilierii determinate de calitatea de membru al consiliului
bancii.
Nu poate fi ales membru al consiliului bancii sau i se retrage aceasta calitate prin
decizie a adunarii generale a actionarilor bancii persoana:
a) care este sau care va deveni membru de consiliu in 2 sau mai multe banci din
Republica Moldova;
b) careia i s-a retras dreptul de a fi membru al consiliului bancii;
c) care indeplineste sau a indeplinit in decursul a 12 luni precedente functii in Consiliul
de administratie al Bancii Nationale;
d) care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea si nu a fost eliberata de
datorii.
Consiliul bancii si membrii lui nu pot delega unor alte persoane responsabilitatile lor.
Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar, dar nu mai putin de 3 membri
alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru o perioada de pina la 4 ani.
Membrii consiliului bancii nu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori.
Majoritatea membrilor comisiei de cenzori trebuie sa fie persoane care nu sint angajati
ai bancii.
Comisia de cenzori:
a) stabileste pentru banca proceduri de evidenta si de control contabil in temeiul
regulamentelor Bancii Nationale, supravegheaza respectarea lor si controleaza conturile
si alte documente ale bancii;
b) controleaza respectarea legilor si a regulamentelor aplicabile bancii si prezinta
consiliului bancii rapoartele respective;
c) prezinta avize in problemele solicitate de consiliul bancii si in alte probleme pe care
le considera necesare.
 Comisia de cenzori se intruneste in sedinte ordinare o data in trimestru si in sedinte
extraordinare, la convocarea consiliului bancii sau a doi membri ai sai. Deciziile se iau
cu votul majoritatii membrilor care nu sint in drept sa se abtina de la votare.
Persoanele alese sau numite in functia de administrator de banca trebuie sa corespunda
criteriilor stabilite de Banca Nationala privind calificarea, experienta, reputatia in
cercurile de afaceri, inexistenta antecedentelor penale si a probelor care ar demonstra
ca au purtat raspundere la locurile anterioare de munca pentru aparitia de probleme
financiare si administrative, inexistenta marturiilor de escrocherii financiare, de
evaziune fiscala etc. Administratori ai bancii pot fi numai persoane fizice, cu exceptia
membrilor comisiei de cenzori ale caror imputerniciri pot fi delegate organizatiei de
audit, daca aceasta nu efectueaza controlul de audit al bancii. Aceste persoane trebuie
sa fie confirmate de Banca Nationala inainte de inceperea exercitarii functiei. Decizia
privind o astfel de confirmare se emite in conditiile art.7 alin.(2).

20. Modul de eliberare a licenei sucursalei bncii strine

Banca straina, care doreste sa deschida sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie
sa primeasca licenta Bancii Nationale a Moldovei.
Exigente la cererea pentru primirea licentei privind desfasurarea activitatilor financiare de
catre sucursalele bancilor straine:
Cererea se intocmeste si se semneaza de catre presedintele consiliului bancii straine.
Cererea si pachetul de documente se prezinta Bancii Nationale a Moldovei in limba de stat
a Republicii Moldova, iar in cazul in care cererea si pachetul de documente sunt intocmite
intr-o limba straina, acestea se prezinta in original cu anexarea traducerii in limba de stat a
Republicii Moldova autentificate/legalizate conform legislatiei.
Solicitantul va numi doua persoane de contact care se vor afla in mun.Chisinau pe
perioada examinarii cererii, indicind urmatoarele date: numele, locul de munca, functia
ocupata, adresa de contact, telefonul/fax.
Informatia necesara pentru prezentarea cererii exhaustive:
Cererea pentru primirea licentei trebuie sa contina informatia enumerata mai jos si
informatia indicata in punctele 3, 4 si 6-16 ale capitolului III din anexa nr.1.
Extras din procesul-verbal al adunarii actionarilor sau consiliului, la care a fost adoptata
hotararea cu privire la deschiderea sucursalei pe teritoriul Republicii Moldova, care trebuie
sa cuprinda urmatoarea informatie:
a. cu privire la crearea sucursalei,
b. cu privire la marimea capitalului, care se preconizeaza de introdus si numarul
actiunilor, preconizate pentru emisiune,
c. cu privire la aprobarea statutului si regulamentelor interne ale sucursalei,
d. cu privire la alegerea consiliului sucursalei,
e. cu privire la alegerea comisiei de cenzori a sucursalei,
f. cu privire la alegerea organului executiv al sucursalei.
In cazul in care la adunarea generala a actionarilor, actionarul este reprezentat de catre
reprezentant in baza mandatului sau de catre detinatorul nominal de actiuni in baza
contractului, in procesul-verbal al adunarii generale a actionarilor se indica denumirea (sau
numele prenumele) actionarului absent, numarul total de actiuni cu drept de vot pe care le
detine actionarul absent, denumirea (sau numele, prenumele), adresa juridica (domiciliul)
si numarul, data eliberarii (incheierii) mandatului (contractului) a reprezentantului
actionarului (detinatorului nominal de actiuni)
Dovezi ca sucursala se va deschide avand statut de persoana juridica.
In cazul in care banca straina solicitanta detine mai putin de 100% din actiunile sucursalei
-contractul de constituire privind organizarea sucursalei, in caz daca detine 100%
-declaratia de societate, in care se reflecta caracterul sucursalei, se indica marimea
capitalului, care se preconizeaza de introdus, tipurile de actiuni, datele de identificare a
tuturor actionarilor-fondatori cu indicarea cotei lor de participare anuntate in procente si
suma, responsabilitatea partilor pentru indeplinirea hotararilor adoptate si organele care
solutioneaza conflictele aparute in legatura cu contractul dat. Contractul de constituire sau
declaratia de societate trebuie sa fie intocmite in conformitate cu art.33 din Legea privind
societatile pe actiuni.
Confirmare, semnata de presedintele consiliului bancii straine, care doreste sa deschida
sucursala pe teritoriul Republicii Moldova, precum ca plata pentru actiuni va fi efectuata
numai din mijloace banesti.
Daca banca solicitanta va detine mai putin de 100 procente din actiunile sucursalei, fiecare
persoana care intentioneaza sa detina actiuni ale sucursalei bancii straine trebuie sa
prezinte informatia mentionata la punctele 5 si 6, ale capitolului III din anexa nr.1.
Concluzia scrisa a organului de supraveghere a tarii, in care se afla oficiul central al bancii
straine, prin care confirma, ca:
a. solicitantul are licenta pentru activitati de atragere a depozitelor sau a altor fonduri
rambursabile,
b. solicitantul are minimum doi ani experienta de lucru,
c. solicitantul reprezinta o banca cu o reputatie buna si in prezent fata de acesta nu se
aplica sau in viitorul apropiat nu vor fi aplicate masuri de constrangere din partea
supravegherii bancare.
Acordul in scris al organului de supraveghere a tarii, in care se afla oficiul central al bancii
straine, privind deschiderea sucursalei pe teritoriul Republicii Moldova.

21. Capitalul i rezervele obligatorii ale bncilor comerciale

Capitalul social al bancilor comerciale constituite ca societati pe actiuni determina valoarea minima a
activelor nete ale societatii, care asigura interesele patrimoniale ale creditorilor si actionarilor.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite in contul achitarii actiunilor plasate,
daca acesta a fost stability. Daca valoarea aporturilor effectuate in contul platii actiunilor depaseste
valoarea nominala a actiunilor plasate, aceasta depasire constituie capitalul suplimentar al bancii, care
poate fi utilizat numai pentru intregirea, inclusive majorarea, capitalului social al societatii. Valoarea
actiunilor autorizate spre plasare, insa neplasate, nu sa include in capitalul social.
Conform legii institutiilor financiare suma minima pe care bancile trebuie sa o mentina in calitate
de capital reglementat si suma minima care trebuie sa fie subscrisa si depusa in capitalul bancii se
stabilesc de Banca Nationala. Actiunile se achita integral numai cu mijloace banesti proprii.
In temeiul Regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc bancile comerciale
sunt obligate sa mentina capitalul minim necesar (social) in marime de 32 milioane lei. In dependenta
de categoria autorizatiei, bancile trebuie sa detina si sa mentina urmatorul nivel de capital: bancile cu
autorizatia de de categoria A trebuie sa detina si sa mentina marimea capitalului de gradul I de la
 cuantumul capitalului minim necesar (32 mil. lei); bancile cu autorizatia de categoria B trebuie sa
detina si sa mentina cuantumul dublu al capitalului minim necesar (64 mil. lei); bancile cu autorizatia
de categoria C trebuie sa detina si sa mentina cuantumul triplu al capitalului minim necesar.
Capitalul normative total include capitalul de gradul intai si capitalul de gradul doi. In calcolul
capitalului normative total se include actiunile bancii aflate in circulatie.
Capitalul de gradul I este componenta de baza a capitalului normative total, care include suma
totala a : actiunilor ordinare, actiunile preferintiale cu dividente nefixate si actiuni preferentiale cu
devidente fixate necumulative emise cu termen nelimitat, surplus de capital optinut de la
comercializarea actiunilor peste valoarea nominala, profitul nedestribuit si rezervele obtinute sau
majorate ca rezultat al distribuirii profitului.
Capitalul de gradul II este componenta suplimentara a capitalului normative total care include :
actiunile preferentiale cumulative si partial cumulative cu scadenta nefixata, surplusul de capital
atribuit actiunilor preferentiale cumulative si partial cumulative, datoriile subordonate cu scadenta
fixata.
Capitalul minim necesar reprezinta suma minima a capitalului de gradul I stabilita de Banca
Nationala pe care banca trebuie sa o detina si sa o mentina, pentru a efectua activitati financiare,
desfasurate in conformitate cu art.26 din Legea institutiilor financiare.
Orice banca care nu dispune de capitalul minim necesar sau distribuirea capitalului va conduce la
micsorarea marimii capitalului inferior marimii capitalului minim necesar si/sau coeficientului minim
al suficientei capitalului ponderat la risc, la nivelurile specificate nu va efectua plata dividentelor sau
orice alte distribuiri de capital.

22. Prospectul de emisiune a aciunilor bncii comerciale

Particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor comerciale si modul de autorizare a lor de catre Banca
Nationala se efectuiaza in corespundere cu Legile cu privire la piata valorilor mobiliare, privind
societatile pe actiuni, cuprivire la Banca Nationala a Moldovei, institutiilor financiare, precum si
conform intructiunii privind particularitatile emisiuniloe de actiuni si obligatiuni ale bancilor comerciale
si modul de autorizare a lor de catre BNM.
Procedura emisiunii de actiuni este urmata de 2 etape: prima etapa este momentul fondarii bancii,
iar a 2 etapa este caracterizata prin emisiunea suplimentara.
In prima etapa cand are loc constituirea bancii comerciale procedura de emisiune a actiunilor include
urmatoarele etape:
a) adoptarea de catre fondatori a deciziei privind numarul si clasele actiunilor autorizate spre plasare
si a celor plasate intre fondatori;
b) aprobarea preliminara de catre bBanca Nationala a cererii privind eliberarea autorizatiei de a
desfasura activitati financiare;
c) deschiderea unui cont temporar la BN pentru acumularea mijloacelor banesti;
d) intocmirea listei primelor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul temporar;
e) inregistrarea de stat a bancii la Camera Inregistrarii de Stat;
f) eliberarea de catre BNM a autorizatiei de desfasurare a activitatilor financiare;
g) autorizarea de catre BN a emisiunii effectuate;
h) inregistrarea de stat a actiunilor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare la prezentarea
demersului BN ;
i) transferarea mijloacelor banesti, aflate la contul temporar deschis la BN in contul LORO al bancii
pentru trecerea lor la capitalul social, care se face in baza certificatului Comisiei Nationale;
j) includerea subscriitorilor care au achitat integral actiunile in registrul detinatorilor de valori
mobiliare si eliberarea acestora a certificatelor de actiuni in cazul in care emisiunea actiunilor a
fost efectuata in forma materializata sau a extraselor din registru in cazul emisiunii
nematerializate.
Pentru autorizarea emisiunii banca, in termen de 15 zile din ziua inregistrarii bancii prezinta la BN
documentele: cererea de inregistrare a emisiunii conform formularului stability de Comisia Nationala;
documentele de constituire autentificate notarial; copia certificatului de inregistrare a intreprinderii;
specimenele certificatelor de actiuni in 3 exemplare pentru bancile care efectuiaza emisiunea actiunilor in
forma materializata; lista fondatorilor bancii, care include numele fondatorilor, numarul actiunilor
achizitionate de ei, cu indicarea sumelor depuse in contul achitarii lor, copia contractuluim privind tinerea
rtegistrului actionarilor inchiat cu un registrator independent, extrasul din contul temporar deschis la
BNM , copia dispozitiei de plata privind achitarea taxei unice pentru inregistrarea de stat a actiunilor,
precum si alte documente pe care BNM le considera necesare.
Banca Nationala examineaza documentele prezentate de banca comerciala in termen de 10 zile si
le prezinta Comisiei Nationale pentru inregistrarea de stat a actiunilor.
Emisiunea valorilor mobiliare poate fi efectuata prin intermediul ofertei publice sau fara oferta publica
(emisiune inchisa).
Banca emitenta este obligata sa incheeie plasamentul valorilor mobiliare emise la expirarea unui
an de la data adoptarii hotararii privind emisiunea de actiuni, in cazul in care conform legii sau hotararii
prospectului de emisiune nu este prevazut un termen mai mic.
Procedura de emisiune suplimentara a actiunilor prin subscrieire include etapele:
a) adoptarea de catre organul imputernicit al bancii emitente (Consiliul bancii sau adunarea
generala a actionarilor) a hotararii privind emisiunea suplimentara a actiunii;
b) publicarea avizului privind evenimentele;
c) in caz de necessitate inregistrarea la Comisia Nationala a actiunilor autorizate spre plasare;
d) pregatirea si aprobarea de catre banca a prospectului ofertei publice a actiunilor;
e) perfectarea de catre emitent si registratorul independent a contractului de tinere a registrului
actionarilor;
f) inregistrarea clasei de actiuni la Bursa de Valori;
g) autorizarea ofertei publice de catre BN, ce include avizarea prospectuluim ofertei publice la
BN si primirea autorizatiei ofertei publice;
h) informarea BN despre luarea hotararii privind emisiunea actiunilor pentrubancile care vor
efectua plasarea individuala a actiunilor;
i) inregistrarea la Comisia Nationala a prospectului ofertei publice a actiunilor;
j) deschiderea contului temporar la BNM
k) formularea blanchetelor certificatelor de actiuni pentru bancile care emit actiuni in forma
materializata;
l) dezvaluirea informatiei ce se contine in prospectul ofertei publice;
m) primirea de catre subscriitori care vor detine o cota substantiala din capitalul bancii a
permesiunii scrise a BNM;
n) plasarea emisiunii suplimentare;
o) aprobarea darii de seama de catre banca emitenta privind rezultatele emisiunii;
p) autorizarea de catre BNM a emisiunii effectuate;
q) inregistrarea darii de seama a rezultatelkor emisiunii la Comisia Nationala
r) inregistrarea la Camera Inregistrarii de stat a modificarilor la statut ca urmare a emisiunii;
s) inchiderea contului temporar cu transferarea mijloacelor banesti la contul LORO;
t) includerea subscriitorilor in registrul detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea de
certificate de actiuni sau a extrasului din registru.
Pana la aprobarea darii de sema privind totalurile emisiunii de actiuni, banca emitenta este obligata sa
verifice provenenta aporturilor banesti ale subscriitorilor in vederea achitarii actiunilor numai cu mijloace
banesti proprii, precum si sa asigure respectarea dispozitiilor legii cu privire la prevenirea si combaterea
spalarii banilor
Atunci cand procedura de emisiune a actiunilor este distribuita doar intre actionarii bancii, adica
nu se face prin oferta publica, se respecta urmatoarele: adoptarea de catre organul imputernicit al bancii
emitente a hotararii privind emisiunea suplimentara de actiuni; distribuirea fara plata a actiunilor
emisiunii suplimentare intre actionari, in corespundere cu clasele si proportional numarului de actiuni
care le detin; autorizarea de catre BN a emisiunii effectuate; inregistrarea la CN a rezultatelor emisiunii;
inregistrarea a modificarilor la statut ca urmare a emisunii; includerea actionarilor in registru actionarilor
cu eliberarea certificatelor sau extrasului din registru.
Asa dar pentru inregistrarea actiunilor autorizate spre plasare , modificarea volumului inregistrat,
caracteristicilor actiunilor autorizate spre plasare banca prezinta BN cererea in 2 exemplare, procesul-
verbal al adunarii generale a actionarilor care a adoptat hotararea privind numarul si clasele actiunilor
autorizate spre plasare, semnat de presedintele, secretarul adunarii generale si autentificat de comisia de
cenzori. Banca Nationala examineaza documentele in cauza in termen de 5 zile si le prezinta Comisie
Nationale spre inregistrare.
In cazul prospectului de emisiune prin oferta publica banca emitenta este obligata dupa cum sa
spus mai sus sa obtina autorizarea bancii nationale prin depunerea unei cererii cu anexarea documentelor
cerute de aceasta. Documentele pentru autorizarea ofertei publice se prezinta nu mai tarziu de 6 luni din
momentul adoptarii de catre banca emitenta a hotararii privind efectuarea emisiunii. BN examineaza
documentele prezentate pentru autorizarea ofertei publice in termen de 20 de zile din data prezentarii
documentelor necesare. Pentru inregistrarea ofertei publice de actiuni BN prezinta CN autorizarea ofertei
publice cu anexarea documentelor respective. Plasarea actiunilor emisiunii suplimentare cu efectuarea
ofertei publice incepe numai dupa inregistrarea ei la CN si nu mai devreme decat peste 2 saptamani dupa
asigurarea pentru toti investitorii potentiali a accesului la informatia cuprinsa in prospectul de emisiune.
Dupa ce a avut loc emisiunea de actiuni, banca este obligata sa obtina autorizatia BN a emisiunii
effectuate care include in eliberarea a unui aviz al BNM, prezentat CN. Pentru obtinerea acestui aviz
banca comerciala prezinte toate documentele necesare ca rezultat al emisiunii de actiuni: darea de seama a
rezultatului emisiunii; extrasul din contul tempor ; copia dispozitiei de plata privind achitartea actiunilor;
procesul-verbal al organului bancii privind aprobarea darii de seama a emisiunii; lista subscriitorilor de
actiuni s.a documente cerute de BNM Aceste documente se prezinta in termen de 15 zile din momentul
inchiderii emisiunii de actiuni si examinarea lor de catre BNM daca acestea corespund cerintelor
legislatiei se efectuiaza in termen de 15 zile, si in lipsa incalcarilor BN prezinta CN pentru inregistrarea
rezultatelor emisiunii documentele respective precum si avizul BN.
Evidenta actiunilor de catre bancile comerciale se tine de catre BN in registrul actiunilor bancii.

23. Aciunile BC i drepturile acionarilor

24. Achiziionarea de cote substaniale n capitalul BC

Cota substantiala - drept de proprietate direct sau indirect care reprezinta echivalentul
de 5 la suta sau mai mult din capitalul unitatii economice sau din dreptul de vot ori care
permite exercitarea unei influente considerabile asupra managementului sau activitatii
acesteia.
Transferul prin tranzactii a unei cote din capitalul bancii, inclusiv achizitionarea de
banca in schimbul rambursarii creditului acordat de ea a cotelor de participare in
capitalul bancilor, se efectueaza cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale a Moldovei,
daca in urma unui astfel de transfer orice persoana sau orice persoane care actioneaza
in comun vor detine direct sau
indirect o cota substantiala in capitalul acestei banci, precum si in cazul in care, in urma
majorarii unei astfel de cote, se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la
suta si 50 la suta. Exercitiul dreptului de vot al actionarilor care detin cote substantiale
si care nu au obtinut permisiunea Bancii Nationale, sau au obtinut cote ce au condus la
depasirea limitei maxime, este suspendat de la data avizarii de catre Banca Nationala
in marimea cotei care depaseste limitele permise de Banca Nationala si de art.15 alin.
(2) din Legea institutiilor financiare.
Persoana ce detinea la 1 iulie 1996 o cota substantiala in capitalul bancii trebuie sa
obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale a Moldovei inainte de a-si majora cota in
capitalul bancii dupa aceasta data. Persoana care detinea la 15 noiembrie 2001 o cota
substantiala in capitalul bancii cu permisiunea Bancii Nationale, in cazul atingerii sau
depasirii limitei, care este urmatoarea marimii cotei detinute, conform art.15 din Legea
institutiilor financiare, trebuie sa obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale.
Persoana care detinea la 18 noiembrie 2005 o cota mai mare de 5% fara permisiunea
Bancii Nationale, trebuie sa obtina permisiunea scrisa a Bancii Nationale, in cazul
majorarii cotei detinute prin efectuarea oricarui transfer prin tranzactii a unei cote din
capitalul bancii.
Solicitantul de a detine o cota substantiala in capitalul bancii, sau de a o
majora astfel incat se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la
suta si 50 la suta, trebuie sa depuna o cerere scrisa consiliului bancii, intocmita
in conformitate cu prevederile din anexele prezentului regulament.
Consiliul bancii, dupa examinarea documentelor prezentate, inainteaza un
demers Guvernatorului Bancii Nationale a Moldovei, alaturand lista
persoanelor doritoare de a detine o cota substantiala in capitalul bancii, sau de a
o majora astfel incat se vor atinge sau se vor depasi limitele de 25 la suta, 33 la
suta si 50 la suta, si pachetul de documente pentru fiecare solicitant, in
conformitate cu anexele prezentului regulament. Consiliul bancii numeste in scris
persoana imputernicita, care va reprezenta interesele bancii.

25. Achiziionarea de cote substaniale n capitalul agenilor economici de ctre

BC
Nici o banc, singur sau n acord cu una sau mai multe persoane cu care
acioneaz mpreun, fr permisiunea scris a Bncii Naionale a Moldovei,
direct sau indirect, nu poate:
1) s dein n capitalul unei uniti economice (cu excepia deinerii cotelor
n capitalul altor bnci de pe teritoriul Republicii Moldova):
a) o cot care este substanial fa de capitalul unitii economice;
b) o cot care, conform valorii ei curente, depete 15 la sut din
capitalul normativ total al bncii;
2) s dein valoarea curent total a unor astfel de cote ce depete 50 la
sut din capitalul normativ total al bncii.
n cazul n care banca deine o cot substanial n capitalul unitii economice,
pentru majorarea acestei cote de asemenea este necesar permisiunea scris a
Bncii Naionale a Moldovei.
Nu este necesar autorizarea Bncii Naionale a Moldovei pentru cotele de
participare la capitalul unitilor economice, achiziionate de banc n schimbul
rambursrii creditului acordat de ea (transmiterea n posesiunea bncii a cotei de
participare, pentru a fi vndut n cadrul exercitrii dreptului de gaj). Modul de
efectuare a astfel de conversiuni este stabilit n capitolul V al prezentului
. Permisiunea scris a Bncii Naionale a Moldovei privind deinerea de ctre
banc a cotei n capitalul unitii economice trebuie s fie obinut pn la
efectuarea tranzaciei de vnzare-cumprare sau transmitere a cotei n capitalul
unitii economice.
Bncile vor aviza Banca Naional despre orice investiie n capitalul unitii
economice, cu prezentarea deciziei organului abilitat, n termen de 10 zile de la
data efecturii investiiei. Bncile pot achiziiona cote din contul achitrii creditelor
numai n capitalul
unitilor economice cu forma organizatorico-juridic de societi pe aciuni.
Conversiunea creditelor i a dobnzilor aferente n aciuni ale societilor pe
aciuni poate fi efectuat n cazul n care:
1) suma obinut dup executarea modalitilor de asigurare a rambursrii
creditului este insuficient pentru achitarea datoriei fa de banc;
2) n asigurarea rambursrii creditului au fost puse n gaj aciuni ale
societii pe aciuni.
Banca este n drept s dein aciunile n decurs de 12 (dousprezece) luni de la
data procurrii lor.
La nregistrarea contabil a valorii aciunilor achiziionate n schimbul
rambursrii creditelor se reflect valoarea cea mai mic: suma creditului sau
valoarea de pia a aciunilor achiziionate.
n cazul n care, n decursul termenului indicat n prezentul punct sau prelungit
conform punctului 4 aceste aciuni nu au fost comercializate, valoarea lor se
reflect la pierderi. Concomitent valoarea aciunilor trecute la pierderi se reflect
la contul memorandum pentru evidena i comercializarea ulterioar a acestora

26. Supravegherea, aplicarea msurilor de remediere i sanciuni activitii BC

(1) Daca se constata ca banca (institutia financiara), proprietarii sau administratorii ei
au incalcat prezenta lege, actele normative ale Bancii Nationale, conditiile de licentiere,
obligatiile fiduciare ori s-au angajat in operatiuni riscante sau dubioase, nu au raportat,
au raportat cu intirziere, au raportat date eronate privind indicatorii de prudenta bancara
sau alte exigente prevazute in actele normative ale Bancii Nationale, nu au respectat
masurile de remediere stabilite de Banca Nationala sau luind in considerare specificul
situatiei financiare curente sau din trecut a bancii (institutiei financiare), Banca
Nationala poate:
a) emite un avertisment;
b) incheia cu banca (institutia financiara) un acord care prevede masuri de remediere;
c) emite ordonanta privind incetarea incalcarilor, efectuarea masurilor de remediere si
aplicarea de sanctiuni;
d) aplica si percepe incontestabil amenda bancii (institutiei financiare) pina la 0,5 la
suta din capitalul bancii (institutiei financiare) si/sau administratorilor intre 1-10 salarii
medii pe activitati financiare conform datelor Biroului National de Statistica din luna
precedenta datei constatarii faptei, inclusiv pentru neindeplinirea deciziei de sistare a
tranzactiei;
e) retrage confirmarea data administratorilor bancii (institutiei financiare);
f) limita sau suspenda activitatea bancii (institutiei financiare);
h) retrage licenta sau autorizatia.
Banca Nationala poate impune bancii (institutiei financiare):
a) ca media activelor acesteia din fiecare trimestru sa nu depaseasca media activelor din
trimestrul precedent;
b) sa nu achizitioneze capitalul unei alte persoane juridice, sa nu formeze sau sa nu
achizitioneze o noua filiala, sa nu se angajeze intr-un nou tip de activitate;
c) sa nu acorde nici un credit unei afiliate a sa decit daca acest credit este garantat prin
valori
mobiliare, emise sau garantate de Guvern, a caror valoare pe piata depaseste permanent
cu 125 la suta creditul;
d) ca ratele dobinzii pe care aceasta o plateste pentru depozite sa nu depaseasca ratele
dobinzii predominante la depozite in sumele si termenele comparabile in zona in care
se afla ea;
e) sa modifice, sa reduca sau sa suspende orice activitate pe care o considera ca fiind
excesiv de riscanta;
f) sa inlocuiasca unul sau mai multi administratori care au activat peste 180 de zile
inaintea
momentului in care banca (institutia financiara) a inregistrat pierderi de capital sau sa
limiteze imputernicirile acestora;
g) sa instraineze sau sa lichideze sucursala daca Banca Nationala stabileste ca aceasta
poate deveni insolvabila si impune un risc mare institutiei financiare sau ii poate cauza
o pierdere substantiala a activelor sau veniturilor;
h) ca nici un functionar sa nu primeasca beneficii (suplimente, prime si alte adaosuri la
salariul functiei), retributii (compensatii) si un salariu care sa depaseasca cuantumul
mediu al salariului (excluzind beneficiile, retributiile si veniturile de la optiunile de
stok si impartirea profitului) pentru 12 luni calendaristice precedente lunii in care banca
a inregistrat pierderi de capital.
In cazul in care se constata ca banca este in incapacitate de plata sau in
supraindatorare, sau
capitalul este mai mic de 2/3 fata de capitalul reglementat si exista pericolul ca banca
sa intre in incapacitate de plata (insolvabilitate), sau se constata pericolul pierderii
substantiale de active ori prejudicierea substantiala a intereselor deponentilor sau
pericolul prejudicierii substantiale a intereselor acestora, pe linga aplicarea masurilor si
sanctiunilor, prevazute la alin.(1) si alin.(2), Banca Nationala retrage licenta si numeste
prin ordonanta un lichidator pentru lichidarea bancii in conformitate cu capitolul VI
"incapacitatea de plata" este situatia in care 10 la suta din obligatiunile curente nu au
fost achitate la termen de catre banca. In cazul in care o banca se afla in incapacitate de
plata sau este supraindatorata, sau exista pericolul sa intre in incapacitate de plata,
conducatorul organului executiv al bancii este obligat sa instiinteze imediat Banca
Nationala.
 Masurile si sanctiunile prevazute la prezentul articol nu exclud aplicarea altor masuri
si sanctiuni conform legislatiei.
Amenzile aplicate se varsa la bugetul de stat.
Prin derogare de la prevederile legislatiei cu privire la contenciosul administrativ,
numai actionarii bancii care detin in total cel putin 25 la suta din actiunile cu drept de
vot, deponentii care detin cel putin 1/4 din suma depozitelor sau alti creditori care detin
cel putin 1/4 din valoarea totala a cerintelor (cu exceptia depozitelor) pot ataca in
instanta de judecata competenta, in decursul a 30 de zile de la data retragerii licentei,
decizia de retragere a autorizatiei, indicind motive argumentate .
Masurile si sanctiunile aplicate de Banca Nationala pot fi atacate in instanta de
judecata
competenta. In procesul de judecata intentat Bancii Nationale in legatura cu aplicarea
prevederilor prezentei legi, se vor respecta urmatoarele conditii:
a) in cazul in care instanta de judecata recunoaste ca actiunile Bancii Nationale fata de
banca sint neintemeiate, Banca Nationala va repara prejudiciile materiale, retragerea
licentei raminind in vigoare;
b) contestarea sau actiunea in justitie nu va influenta asupra procesului de lichidare si
nu va suspenda executarea actelor impuse de Banca Nationala.
c) instanta de judecata stabileste legalitatea actiunilor intreprinse in scopul executarii
prezentei legi si decide numai asupra faptului daca au fost facute cu sau fara intentie;
d) lichidatorul si persoanele care ii acorda asistenta, angajatii Bancii Nationale nu
raspund pentru prejudiciile, actiunile sau omisiunile care au avut loc in exercitarea
atributiilor lor decit in cazul in care s-a demonstrat ca acestea sint intentionate si
ilegale.

27. Fuziunea bncilor comerciale

Regulamentul cu privire la fuziunea sau asocierea bncilor din Republica
Moldova Nr.143 din 02.06.2000.
Regulamentul stabileste regulile si procedurile ce urmeaza a fi utilizate de catre
bncile comerciale antrenate in procesul de fuziune sau asociere. Orice fuziune sau
asociere a bncilor se efectueaza cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.
Fuziunea este procesul de reorganizare care consta in vcontopirea a doua sau
mai multe banci, in rezultatul careia este creata o noua banca ca persoana juridica
(banca succesoare), bncile contopite (bncile cedente) incetindu-si simultan activitatea
ca persoane juridice.
La fuziunea bncilor, toate drepturile patrimoniale si obligatiile fiecareia din bncile
cedente trec, potrivit actului de transfer si bilantului consolidat, la banca succesoare.
Neincluderea in bilantul consolidat si in actul de transfer a unor obligatiuni
contractate, angajamente si garantii emise etc. a bancii cedente nu scuteste banca
succesoare de indeplinirea acestora dupa nregistrarea fuziunii.
Asocierea este procesul de reorganizare, in care o banca inglobeaza una sau mai
multe banci, devenind succesor de drepturi si obligatii ale bancii (bncilor)
inglobate. Dupa asociere statutul juridic al bancii succesoare ramine neschimbat, iar
banca (bncile) inglobata (cedenta) isi inceteaza existenta.
Banca Nationala va aproba fuziunea sau asocierea bncilor comerciale numai in
cazul in care nu va fi admis riscul excesiv in sistemul financiar si va contribui la
promovarea unui sector financiar puternic si competitiv.
In cazul fuziunii Banca Nationala va elibera bancii succesoare autorizatia de
desfasurare a activitatilor financiare reiesind din cuantumul minim al capitalului
stabilit in Regulamentul cu privire la autorizarea bncilor.
La fuziune sau asociere toate drepturile privind activitatile financiare ale bncilor
cedente trec la banca succesoare .
Procedura fuziunii i asocierii este stabilit de regulament i presupune mai nti
obinerea acordului preliminar apoi nemijocit permisul de asociere sau fuziune.

28. Lichidarea benevol a bncilor comerciale

Lichidarea bncii n baza hotrrii luate de acionari (lichidarea benevol) se efectueaz n modul
prevzut de actele legislative ce reglementeaz lichidarea societilor comerciale, innd cont de
prevederile prezentei legi.

Hotrrea privind lichidarea benevol a bncii poate fi luat de ctre adunarea general a acionarilor
numai n cazul n care banca nu se afl n situaie de insolvabilitate. Hotrrea adunrii generale a
acionarilor se adopt cu votul a cel puin 2/3 din numrul total de voturi ale acionarilor reprezentate la
adunare.

n cazul adoptrii hotrrii privind lichidarea benevol, banca solicit Bncii Naionale, printr-o cerere,
retragerea licenei i eliberarea permisiunii privind lichidarea benevol. Cererea se depune la Banca
Naional n termen de 5 zile de la data adoptrii hotrrii adunrii generale a acionarilor. La cerere se
anexeaz hotrrea privind lichidarea benevol, planul lichidrii aprobat de adunarea general a
acionarilor, care va cuprinde etapele lichidrii, modul i termenele de onorare a creanelor creditorilor,
bilanul ce confirm suficiena mijloacelor necesare onorrii creanelor, informaia privind componena
comisiei de lichidare (lichidatorul numit) i alte date necesare.

Banca Naional examineaz cererea n termen de 2 luni de la data depunerii corespunztoare a

documentelor i elibereaz permisiunea privind lichidarea benevol dac constat c:

a) hotrrea privind lichidarea benevol a bncii a fost luat cu respectarea legislaiei;

b) banca este solvabil i poate executa fr amnare obligaiile fa de creditori;

c) documentele prezentate conin informaie complet i suficient;

d) planul propus de lichidare este n interesul creditorilor bncii;

e) banca a prezentat n termenul stabilit documentele suplimentare solicitate de Banca Naional,

necesare pentru a constata dac snt ntrunite condiiile de eliberare a permisiunii.

29. Particularitile insolvabilitii bancare

 30. Noiunea i caracteristica operaiunilor bancare pasive
Operatiunile pasive ale Bancilor Comerciale reprezinta constituirea resurselor fiecarei
banci comerciale. Se porneste de la ideea ca banca este o institutie care primeste si
plaseaza capital. Banca are ca principala activitate: stimularea si primirea de depozite in
numerar (colectarea de K) si plasarea acestora in activitatile economice pe calea creditului,
scontului, avansurilor, participatiilor. Operatiunile pasive afecteza patrimoniul bancii.
Ele sunt:
- de fructificare (la vedere, la termen)
- depuneri de economii pe librete
- conturi curente creditoare
- reesconturi (la alte banci si la BNR)
- emisiunea de bonuri de casa
- obligatiuni si inscrisuri funciare
Capitalul permanent nu este suficient, este o prima de asigurare impotriva riscurilor
determinate de plasarea capitalurilor. Fondurile atrase de banca din afara pot avea
provenienta, scop, conditii si termene diferite.
Dupa modul in care isi procura resursele bancilor pot fi:
- de depozite-
- de reescont (primesc prin scont portofoliul comercial constituit din circuitul
bunurilor si il transfera la BNR pe calea reescontului)
- de emisiune de inscrisuri funciare, obligatiuni simple sau ipotecare.
Operatiunile de procurare de fonduri se grupeaza astfel:
-primire de sume pt fructificare (depuneri)
-primire de sume ca depuneri la economii pe librete
-conturi curente creditoare (contractul de cont curent).
In categoria de op.pasive este inclusa: dotarea (filiatiunea) reprez. operatiunea
complexa prin care o banca mai mica, creatie a unei banci-mame isi poate asigura
disponibilul necesar fara a recurge la vreuna din caile enumerate mai sus. Aceasta op.
reprez forma pp de relatii actuale intre B.Centrala si subunitatile operative din teritoriu.
Depunerile - reprez primirea sumelor de bani de catre banci. Acestea sunt generatoare de
dobanzi. (dobanda fiind considerata un contract real, bilateral prin care o persoana care
depune o suma de bani obtine si obligatia bancii de a restitui si dobanda cuvenita)
Constituirea si utilizarea depozitelor bancare reprez una din functiile pp ale bancilor
comerciale.
Depozitele se prezinta in dubla ipoteza:
-pt banci reprezinta - o obligatie
- pt clienti sau deponenti reprez creante .
Dupa natura si termen: depozite bancare la vedere cand depunatorii pot dispune oricand
de ele dar dobanda este mai mica. Ca pondere in total resurse bancare- detine 9-10%.
Depunerile la vedere au formele:
-conturi curente
-librete si carnete de economii la vedere
-conturi de depozite care au termene mai lungi dar nu se respecta.
 Reescontul modalitatea de procurare a resurselor noi prin cedarea portofoliului de
efecte comerciale provenit din scontare unei alte banci, bancilor de scont (sau de
emisiune). Similar reescontului exista operatiunile de lombardare (de imprumut pe
garantii de efecte publice (obligatiuni si bonuri de tezaur). Operatiunile de lombard
op prin care bancile de depozit sau comerciale obtin, de la banca de emisiune,
resurse pe t.s. valorificandu-si astfel hartiile de valoare pe care le detin.
Reescontul+lombardul sunt operatiuni de recreditare.
31. Reglementarea juridic a contractului de depozit bancar

32. categoriile de depozit, caracterele juridice i perfectarea depozitului bancar

- caractere juridice
- categorii de deposit
- perfectarea depozitului bancar.

Prin contractul de depozit bancar, banca sau o alt instituie financiar (banc),
autorizat conform legii, primete de la clientul su (deponent) sau de la un ter n
folosul deponentului o sum de bani pe care se oblig s o restituie deponentului dup
un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere (depozit la vedere). Raporturilor
dintre banc i deponent li se aplic prevederile referitoare la mprumut i la contul
curent bancar dac acestea nu contravin prezentei seciuni i naturii depozitului bancar.

Contractul de depozit bancar trebuie s fie ncheiat n scris. Forma scris a

contractului se consider respectat dac banca elibereaz deponentului un libret de
economii, un certificat de depozit sau orice alt document care atest depunerea banilor
i care corespunde cerinelor legii i uzanelor bancare.

Banca pltete deponentului o dobnd n mrimea i n modul prevzut de contract,

iar n cazul n care contractul nu prevede mrimea dobnzii aceasta se determin n
conformitate cu prevederile art.619. Prile pot conveni ca banca s nu plteasc
deponentului dobnd. Banca nu poate reduce n mod unilateral mrimea dobnzii dect
n cazurile prevzute de lege sau de contract, cu condiia respectrii unui termen de
preaviz de cel puin 15 zile.

Dobnda pentru depozitul bancar se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare zilei

efecturii depozitului, pn n ziua precedent zilei restituirii sumei depuse sau
decontrii acesteia n baza unor alte temeiuri legale.

Dac contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobnda pentru suma depozitului
bancar se pltete deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecrui trimestru, iar
dobnzile neridicate n acest termen se adaug la suma depozitului pentru care se
calculeaz dobnda n continuare. La restituirea sumei depuse, se pltete ntreaga
dobnd calculat pn la acel moment.
 Indiferent de tipul depozitului, banca este obligat s restituie, la prima cerere a
deponentului, integral sau parial suma depus respectnd un termen de preaviz
conform acordului prilor sau uzanelor bancare. Orice clauz contrar n defavoarea
deponentului este nul.

n cazul n care deponentului i se restituie integral sau parial, nainte de expirarea

termenului convenit, suma depus, dobnda se calculeaz n mrimea prevzut pentru
depozitele la vedere dac n contract nu este prevzut altfel. n cazul n care
deponentul nu cere, la expirarea termenului convenit, restituirea depozitului, contractul
se consider prelungit n condiiile unui depozit la vedere.

33. Noiunea i caracteristica general a contractului contului curent bancar

Prin contractul de depozit bancar, banca sau o alt instituie financiar (banca), autorizata conform
legii, primete de la clientul su (deponent) sau de la un ter n folosul deponentului o sum de bani
pe care se oblig s o restituie deponentului dup un anumit termen (depozit la termen) sau la cerere
(depozit la vedere). Raporturilor dintre banc i deponent li se aplic prevederile referitoare la
mprumut i la contul curent bancar dac acestea nu contravin naturii depozitului bancar.
Contractul de depozit bancar trebuie s fie ncheiat n scris. Forma scris a contractului se consider
respectat dac banca elibereaz deponentului un libret de economii, un certificat de depozit sau
orice alt document care atest depunerea banilor i care corespunde cerinelor legii i uzanelor
bancare.
Banca pltete deponentului o dobnd n mrimea i n modul prevzut de contract, iar n cazul n
care contractul nu prevede mrimea dobnzii aceasta se determin n conformitate cu
prevederile art.619. Prile pot conveni ca banca s nu plteasc deponentului dobnd.
Banca nu poate reduce n mod unilateral mrimea dobnzii dect n cazurile prevzute de lege sau de
contract, cu condiia respectrii unui termen de preaviz de cel puin 15 zile.
Dobnda pentru depozitul bancar se calculeaz ncepnd cu ziua urmtoare zilei efecturii depozitului,
pn n ziua precedent zilei restituirii sumei depuse sau decontrii acesteia n baza unor alte temeiuri
legale.
Dac contractul de depozit bancar nu prevede altfel, dobnda pentru suma depozitului bancar se
pltete deponentului, la cererea acestuia, la expirarea fiecrui trimestru, iar dobnzile neridicate n
acest termen se adaug la suma depozitului pentru care se calculeaz dobnda n continuare. La
restituirea sumei depuse, se pltete ntreaga dobnd calculat pn la acel moment.
Banca garanteaz secretul informaiei privind relaiile de afaceri cu clientul.
Informaia care constituie secret bancar poate fi furnizat numai la cererea clientului sau a
reprezentantului acestuia.
Banca poate furniza o astfel de informaie reprezentanilor autoritilor publice numai n cazul i n
modul prevzute de lege. n cazul n care banca divulg informaia ce constituie secret bancar,
deponentul lezat astfel n drepturi poate cere despgubiri.

34. Contractul contului corespondent

35. Reglementarea juridic privind deschiderea, gestiunea i nchiderea conturilor

bancare n RM
 Deschiderea. Pot fi deschise de bncile comerciale la BNM. Pot fi deschise bncilor altor state la
bncile din R. M., de bncile comerciale ale R. M. ctre alte bnci din R. M., pot fi att n lei
moldoveneti ct i n valut strin.
Se prezint urmtoarele documente:
a) Cererea de deschidere a contului;
b) Copia autentificat notarial a autorizaiei de desfurare a activitii financiare;
c) Dispoziia BNM, numai pentru deschiderea contului la BNM;
d) Pentru bncile strine, autorizaia eliberat n ara de reedin sau extrasul din Registrul Bancar
al rii de reedin, precum i permisiunea bncii centrale din ara de reedin;
e) Copia autorizaiei de desfurare a activitii profesionale cu hrtii de valoare, pentru bncile care
desfoare un anumit gen de activiti financiare;
f) Copia certificatului de atribuire a codului fiscal (numai pentru bncile din R. M.), precum i
certificatul de nregistrare fiscal (tot pentru bncile din R. M.) i fia cu specimenele de semnturi.
Suspendarea. Operaiunile n cont pot fi suspendate prin hotrrea instanei judectoreti, prin
dispoziiile inspectoratului fiscal de stat i prin dispoziia altei autoriti mputernicite prin lege.
Modificarea contului se efectueaz n caz de:
a) reorganizare a persoanei juridice,
b) cnd se modific denumirea, dar care nu este provocat de reorganizare,
c) modificarea subordonrii,
d) modificarea esenei administraiei,
e) lichidarea persoanei juridice.
nchiderea conturilor:
a) n baza cererii titularului de cont.
b) Dac este persoan juridic la cererea findatorilor sau proprietarilor.
c) n baza hotrrii instanei judectoreti.
d) n baza actelor normative emise de BNM i a legislaiei R. M.
Conturile nu pot fi nchise pn la achitarea complet a documentelor percepute i coninute n
Registrul de Documente de Decontare, percepute n mod incontestabil, inut de banc.
La nchiderea contului, titularul de cont restituie carnetul de cecuri de numerar neutilizate. Numerele
conturilor nchise nu se pot atribui altor conturi o perioad nu mai mic dect termenele generale de
prescripie, iar documentele juridice privind perfectarea contului se pstreaz n arhiva bncii.
nchiderea convenional a contului. n scopul limitrii prejudicierii intereselor titularului de cont, i
dac aceasta nu contravine contractului, conturile n care timp ndelungat (care depete 2 ani) nu
efectueaz micarea mijloacelor de cont, pot fi nchise n mod unilateral, convenional de banc.
Soldurile din aceste conturi se consolideaz ntr-un cont centralizat. Numerele de conturi nu se mai
atribuie altor conturi, iar eliberarea mijloacelor bneti din conturile nchise convenional, se
efectueaz numai cu permisiunea persoanelor mputernicite ale bncii, dup o verificare minuioas.
Dac titularul de conturi dorete s reia raporturile cu banca, poate ncheia un contract cu aceasta.

36. Deschiderea, gestiunea i nchiderea conturilor n bncile din strintate de

ctre persoanele juridice din RM
1. Persoana juridic rezident poate deschide un cont la o banc din strintate numai avnd
autorizaia Bncii Naionale a Moldovei. care se elibereaz n baza Hotrrii Consiliului
de Administrare al Bncii Naionale a Moldovei.
[Pct. 1 modificat prin HBN338/09.11.2000, MO144/16.11.2000]
Prezentele Norme snt obligatorii pentru toate persoanele juridice rezidente, cu excepia bncilor
autorizate, care posed licena general pentru efectuarea
operaiunilor n valut strin sau care au permisiunea Bncii Naionale a Moldovei de a
deschide un cont n rile CSI sau rile Baltice.
 2. Banca Naional a Moldovei examineaz cererile persoanelor juridice privind
autorizarea deschiderii contului la banca din strintate, lund n concideraie specificul
operaiunilor efectuate de ctre persoana juridic dat i imposibilitatea folosirii
contului la banca autorizat pe teritoriul Moldovei pentru efectuarea operaiunilor
necesare.
Banca Naional a Moldovei poate stabili limita soldului de mijloace n contul persoanei juridice n
strintate, termenul pstrrii acestor mijloace, coniiile de repatriere a mijloacelor
la o banc de pe teritoriul Moldovei, darea de seam privind soldurile i micarea
mijloacelor n conturile din strintate, de asemenea la unele cazuri,
regimul efecturii operaiunilor n contul dat.
3. Termenul de examinare a cererii pentru obinerea autorizaiei privind dschiderea unui cont n
strintate este de 45 zile din momentul prezentrii documentelor artate la p.4 al prezentelor Norme.
4. Pentru deschiderea contului la o banc din strintate, persoana juridic rezident prezint la
Banca Naional a Moldovei urmtoarele documente:
a) cererea n care trebuie s fie indicate urmtoarele:
- argumentarea necesitii deschiderii contului n strintate;
- sursele de ncasare a mijloacelor n contul dat i direciile de folosire a mijloacelor;
- termenul folosirii contului;
- denumirea i adresa bncii din strintate, la care solicitantul dorete s deschid un cont;
- denumirea valutei, n care solicitantul dorete s deschid un cont n strintate;
- soldul lunar acceptabil de mijloace n cont pentru efectuarea operaiunilor necesare;
- obligaiunea de a prezenta la Direcia Relaii Externe a Bncii
Naionale a Moldovei drile de seam privind soldul i micarea mijloacelor
n contul deschis la banca din strintate conform formularelor stabilite de Banca Naional a
Moldovei;
b) copia certificatului nregistrrii de stat a ntreprinderii;
c) copia statutului persoanei juridice;
d) autorizaia Ministerului Finanelor al Republicii Moldova (numai pentru persoanele juridice
finanate din bugetul Republicii Moldova).
n caz de necesitate Banca Naional a Moldovei poate cere de la persoana juridic orice alte
documente.
5. Cererea nu se examineaz n cazul cnd nu snt prezentate toate documentele necesare.
6. Dup primirea hotrrii de ctre Consiliul de Administraie a Bncii Naionale a Moldovei
privind eliberarea autorizaiei pentru deschiderea contului n strintate, Direcia Relaii Externe
a Bncii Naionale a Moldovei n termen de o sptmn perfecteaz autorizaia pentru deschiderea
contului n strintate. Autorizaia se perfecteaz n limba de stat sau, n caz de necesitate, n limba
englez sau rus.
La autorizaie se anexeaz formularul drii de seam, dup care persoana juridic prezint la
Banca Naional a Moldovei darea de seam privind contul deschis n strintate.
[Pct. 6 modificat prin HBN338/09.11.2000, MO144/16.11.2000]
7. Persoana juridic, care a primit autorizaia Bncii Naionale a Moldovei pentru dechiderea
contului n strintate, este obligat s prezinte lunar pn la data de 20 a lunii urmtoare dup cea
gestionar darea de seam privind soldul i micarea mijloacelor n contul din strintate.
Concomitent cu darea de seam la Banca Naional a Moldovei trebuie s fie prezentate copiile
extraselor din cont, primite de la banca din strintate, la care persoana juridic are deschis cont.
n caz de necesitate, Banca Nional a Moldovei poate cere n calitate de dare de seam alte
documente privind operaiunile pe contul persoanei juridice deschis n strintate.
8. Banca Naional a Moldovei poate refuza eliberarea autorizaiei n urmtoarele cazuri:
a) cnd bncile autorizate ale Moldovei efectuieaz operaiuni, pe care solicitantul dorete s le
efectuieze, prin intermediul conturilor deschise la bncile din strintate;
b) cnd necesitatea deschiderii unui cont n strintate nu este suficient de argumentat de
persoana juridic;
 c) cnd volumul i numrul operaiunilor efectuate nu snt suficiente pentru deshiderea unui
cont aparte n strintate;
d) n alte cazuri - la decizia Bncii Naionale a Moldovei , n limitele legislaiei n vigoare a
Moldovei.
9. Autorizaia pentru deschiderea contului n strintate poate fi anulat prin Hotrrea Consiliului
de Administraie al Bncii Naionale a Moldovei n cazul:
[Pct. 9 modificat prin HBN338/09.11.2000, MO144/16.11.2000]
a) nclcrii sistematice (mai mult de 2 ori) a ordinii i termenelor de prezentare a drilor de
seam;
b) depirii limitei soldului de mijloace din cont;
c) cnd motivele care i-au pierdut actualitatea;
d) n alte cazuri prevzute de legislaia n vigoare a Moldovei.
Banca Naional a Moldovei poate aplica i alte sanciuni prevzute de legislaia Moldovei.
10. Dup adoptarea de ctre Consiliul de Administraie al Bncii
Naionale a Moldovei a hotrrii privind anularea autorizaiei de deschidere a contului n
strintate (privind nchiderea contului dat), Direcia Relaii Externe, n termen de
3 zile, expediaz persoanei juridice informaia privind Hotrrea Consiliului de Administrare al
Bncii Naionale a Moldovei, fiind indicat termenul de nchidere a contului din strintate.
10. n cazul n care Banca Naional a Moldovei ia decizia de anulare a autorizaiei de deschidere a
contului n strintate (de nchidere a contului dat), Banca Naional a Moldovei n termen de 3
zile, expediaz persoanei juridice decizia respectiv, indicnd termenul de nchidere a contului din
strintate.
[Pct. 10 n redacia HBN338/09.11.2000, MO144/16.11.2000]
11. n cazul cnd n autorizaia Bncii Naionale a Moldovei este stabilit termenul autorizaiei date,
persoana juridic este obligat s includ contul din strintate n termenul prevzut fr adoptarea
unor hotrri suplimentare ale Consiliului de Administraie al Bncii Naionale a Moldovei.
[Pct. 11 modificat prin HBN338/09.11.2000, MO144/16.11.2000]
12. n termen de 15 zile din ziua stabilit pentru nchiderea contului, persoana juridic este obligat
s prezinte la Banca Naional a Moldovei confirmarea n scris privind nchiderea contului
din strintate i transferarea soldului de mijloace n cont la o banc de pe teritoriul Moldovei,
anexnd extrasele de confirmare primite de la banca din strintate.

37. Noiunea i caracteristica operaiunilor active i a creditului

Operatiunile active op prin care banca isi angajeaza resurse in vederea realizarea de
Profit. Pp operatiuni bancare sunt:
Op. de creditare a firmelor
Op. de creditare a p.fizice
Op. de plasamente in titluri
Op. de participatiune (la cap.social al unor firme)
Op. de participare la operatiunile de bursa
Op. cu afiliatele bancii (delegarea de catre banca-mama a unor societati cu SRL-urile
pt veniturile si cheltuielile de titluri financiare)
Op. de bursa
Op. de creditare a firmelor sunt cele mai complexe. Acestea pot fi pentru: -nevoi de K
fix -creditarea cheltuielilor de exploatare a firmelor (credite de consum, comerciale,
ipotecare), p.fizice, linii de credit -recreditare prin gestionarea creditelor de catre
bancile com din Ro, prin fonduri puse la dispozitie de catre bancile straine private sau
 organismele finaciar-valutare internationale . O forma evoluata a operatiunilor de
creditare este creditarea creantelor comerciale. Inseamna preluarea contra-moneda a
creantelor comerciale pe care firmele furnizoare le au asupra clientilor. Este vorba de
op. de scontare inseamna cesiunea unor titluri financiare catre alt beneficiar in
schimbul valorii actuale sau de p-ta a acestor efecte de comert. In cazul cambiei
scontarea are urmatoarele trasaturi:
a)Cedarea cambiei prin scontare (are caracter actul de vanzare-cumparare)
b)Scontarea cambiei - este o vanzare speciala ( deoarece se stabilesc obligatii din
partea tragatorului pt transfer)
c)Scontarea cambiei este o operatiune de creditare pt ca reprez transferul unui
instrument de creditare si determina plasarea resurselor unei banci pe un anumit termen
pt care se primeste dobanda
Scontarea operat. prin care creditul comercial se transforma in credit bancar.
Pensiunea operat. bancara prin care banca com. preia cambiile pe care le vinde
beneficiarul cu conditia rascumpararii lor de catre acesta la termenele convenite. Aceste
operatiuni se desfasoara intre banci.

38. Contractul de credit bancar, noiunea i reglementarea juridic

Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig s pun la dispoziia
unei persoane (debitor) o sum de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie
suma primit i s plteasc dobnda i alte sume aferente prevzute de contract.
Contractul de cont curent bancar prezint urmtoarele caractere: - este un contract consensual: se
consider ncheiat i produce efecte juridice din momentul realizrii acordului de voin a prilor.
- este un contract sinalagmatic: drepturile i obligaiile prilor snt reciproce, corelative i
interdependente; - este un contract cu titlu oneros: titularul este dator s achite o remuneraie
pentru serviciile bncii, iar banca datoreaz o dobnd pentru utilizarea fondurilor din contul
titularului (art.1232 C. Civ.); - este un contract cu executare succesiv: prile efectueaz prestaii
care se desfoar n timp.

39. ncheierea, coninutul i efectele contractului de credit

Asa dar contractul de credit bancar se incheie in scris, prin cererea de creditare depusa de clientul
bancii comerciale, care trebuie sa corespunda conform cerintelor Regulamentului cu privire la
activitatea de creditare a bancilor comerciale ce opereaza in RM.
Pentru activitatea de creditare bancile sunt obligate sa creze comitete (directii) speciale de creditare
compuse dintrun numar impar de membrii, dar nu mai putin de 3 persoane, de competenta careai tine
examinarea si aprobarea cererii de creditare si acordarea creditului, deoarece clientul care solicita
acordarea uni credit este obligat sa prezinte un set de documente care sunt necesare incheierii
contractului de credit pentru a fi determinate solvabilitatea clientului.
Suma maxima a unui creditcare poate fi acordata fara aprobarea de catre comitetul de credit la nivelul
filialelor sau altor structuri ale bancii este determinarta de prevederile politicii de creditare generale a
bancii.
Credetile mari se acorda confor cerinteleor Regulamentului nr.3/09 cu privire la creditele mari.
Continutul contractului de credit bancar are un sens dublu: totalitatea clauzelor contractuale si
totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor la contract
Asa dar creditorul are dreptul;
- de a cere rambursarea creditului la scadenta, adica conform termenului prevazut in contractul
de credit
 - dreptul de a cere plata pretului contractului care constituie dein dobanda prevazut de catre
parti in contract care poate fi fixa sau flotanta. In cazul in care sa convenit asupra unei dobanzi
flotante , marimea acersteia trebuie sa fie modificata prin acordul partilor.
Creditorul nu poate unilateral sa modifice marimea dobanzii decat in cazurile strict prevazute de lege sau
de controct. In cazul in care contractul prevede dreptul bancii de a modifica in mod unilateral marimea
donbanzii, aceasta se va efectua in functie de rata de refinantare a Bancii nationale, de rata de inflatie si
de evolutie a pietii, tinandu-se cont de regulile echitatii. Creditorul il va anunta in scris pe debitor despre
modificarea marimii dobanzii cu cel putin 10 zile inainte de modificare. Marimea noua a dobanzii se va
aplica la soldul, existent la data modificarii al creditului.
Deasemenea in afara de dobanda, partile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile
prestate in legatura cu utilizarea creditului, aceasta se explica prin acordarea asistentei juridice sua
economice in rationalizarea folosirii creditului s.a. .
- dreptul de a cere garantii de rambursare a mijloacelor creditului;
adica partile pot conveni asupra constituirii garantii reale (gaj), personale (fidejusiunea) sau a unor alte
garantii uzuale in practica bancara. In situatia in care garantia nu acopera suma creditului sau este
insuficienta, creditorul este in drept sa ceara constituirea unor garantii suplimentare, in caz de refuz a
debitorului creditorul are dreptul sa reduca suma credetuluim proportional reducerii carantiei sau sa
rezilieze contractul.
- dreptul bancii de a refuza executarea obligatiei de apune mijloacele creditului la dispozitia
debitorului, daca dupa incheierea contractului: au aparut circumstante care indica cu
certitudine incapacitatea viitoare a debitorului de a ramburasa creditul; debitorul sau tertul
incalca obligatia de a acorda garantii de rambursare a creditului pe care si-au asumata-o;
creditorul deaseminea are dreptul de a refuza eliberarea banilor in cazul in care creditul esrte
acordat prin transe, daca se constata ca debitorul nu respecta prevederile contractului.
Debitorul este obligat sa restituie creditul la scadenta prevazuta in contract, sa plateasca plata contractuala
dobanda si comosioanele bancare, precum si obligatia de a oferi garantii de rambursare a mijloacelor
creditului.
Din momentul semnarii contractului debitorul este in drept sa ceara punerea la dispozitia sa a mijloacelor
creditutului. Deaseminea debitorul este in drept sa refuse creditul partial sau total, insa, el trebuie sa
plateasca creditorului o remuneratie pentru punerea la dispozitie a creditului care se numeste comision
pentru neutilizarea creditului care de obicei este o suma procentuala prevazuta in contract. Pentru un
astfel de refuz debitorul este obligat sa notifice creditorul intr-un termen rezonamil pana la momentul
executarii obligatiei ce constituie obiectul contractului, care deaseminea poate fi prevazuta de contract.

40. Executarea contractului de credit

Prin contractul de credit bancar, o banc (creditor) se oblig s pun la dispoziia unei
persoane (debitor) o sum de bani (credit), iar debitorul se oblig s restituie suma
primit i s plteasc dobnda i alte sume aferente prevzute de contract. Contractul
de credit bancar se ncheie n scris.

Prile contractului de credit bancar pot conveni asupra unei dobnzi fixe sau flotante.

n cazul n care prile au convenit asupra unei dobnzi flotante, mrimea acesteia
poate fi modificat prin acordul prilor. Creditorul nu poate modifica n mod unilateral
mrimea dobnzii dect n cazurile prevzute de lege sau de contract. n cazul cnd
contractul prevede dreptul bncii de a modifica n mod unilateral mrimea dobnzii,
aceasta se va efectua n funcie de rata de refinanare a Bncii Naionale, de rata
inflaiei i de evoluia pieei, inndu-se cont de regulile echitii. Creditorul l va
anuna n scris pe debitor despre modificarea mrimii dobnzii cu cel puin 10 zile
nainte de modificare. Mrimea nou a dobnzii se va aplica la soldul, existent la data
modificrii, al creditului.

n afar de dobnd, prile pot conveni asupra unui comision pentru serviciile prestate
n legtur cu utilizarea creditului. Creditul poate fi acordat prin punere la dispoziia
debitorului a unei sume de bani (linie de credit), pe care acesta o poate utiliza n rate n
funcie de necesitile sale. Dobnda pentru creditul n cont curent se calculeaz n
funcie de suma creditului utilizat efectiv ntr-o anumit perioad.

Prile pot conveni asupra constituirii unor garanii reale (gaj), personale (fidejusiune)
sau a unor alte garanii uzuale n practica bancar. Dac apreciaz garaniile
rambursrii creditului ca insuficiente, creditorul este n drept s cear constituirea unor
garanii suplimentare. n cazul refuzului debitorului de a oferi garaniile suplimentare
solicitate de creditor, acesta din urm are dreptul s reduc suma creditului proporional
reducerii garaniei sau s rezilieze contractul. Creditorul este obligat s accepte
anularea msurilor de asigurare care depesc limita convenit a garaniilor. Aceast
dispoziie nu se aplic n cazul n care msurile de asigurare depesc doar temporar
limita convenit a garaniei.

Creditorul este n drept s refuze executarea obligaiei de a pune la dispoziia

debitorului creditul dac, dup ncheierea contractului de credit:

a) au aprut circumstane care indic cu certitudine incapacitatea viitoare a debitorului

de a rambursa creditul;

b) debitorul sau terul ncalc obligaia de a acorda garanii de rambursare a creditului

pe care i-a asumat-o sau alte condiii naintate de banc pentru punerea la dispoziie a
creditului. Creditorul are dreptul de a refuza s pun la dispoziie urmtoarele trane
ale creditului, n cazul n care contractul prevede acordarea creditului n trane, dac
debitorul nu ndeplinete condiiile contractului referitoare la trana sau tranele
precedente. Debitorul este n drept s refuze creditul parial sau total. n acest caz, el
trebuie s plteasc creditorului o remuneraie pentru punerea la dispoziie a creditului
(comision de neutilizare).

Dreptul de refuz prevzut la alin.(1)-(3) poate fi exercitat doar dac partea care refuz
notific cealalt parte ntr-un termen rezonabil pn la momentul executrii obligaiilor
ce constituie obiectul refuzului.

Creditorul poate rezilia contractul i cere restituirea creditului i a sumelor aferente

dac:

a) debitorul a devenit insolvabil;

b) debitorul nu a oferit garaniile cerute sau a redus fr acordul creditorului garaniile

oferite;
c) debitorul nu pltete dobnda n termenul stabilit;

d) debitorul nu a executat obligaia de restituire a cel puin 2 trane ale creditului,

atunci cnd contractul prevede restituirea creditului n rate;

e) exist alte cazuri prevzute de lege sau de contract.

Rezilierea contractului suspend imediat utilizarea creditului, ns creditorul va acorda

debitorului un termen de cel puin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate i a
sumelor aferente.

(3) Debitorul poate, n orice moment, s anune rezilierea contractului de credit, ce

prevede plata unei dobnzi fluctuante, cu condiia notificrii creditorului n termen de 7
zile de la primirea notificrii despre modificarea dobnzii.

Debitorul poate rezilia contractul n care s-a convenit asupra unei dobnzi fixe pentru
un anumit termen dac obligaia de plat a dobnzii nceteaz naintea termenului
stabilit pentru restituirea creditului i nu se convine asupra unei alte dobnzi. Termenul
de preaviz este de 15 zile.

Rezilierea pentru motivul indicat la alin.(1) lit.d) produce efecte doar atunci cnd
creditorul a acordat debitorului un termen de 15 zile pentru plata sumei restante, iar
plata nu a fost fcut.

n cazul neexecutrii de ctre debitor la scaden a obligaiei de restituire a creditului,

precum i a obligaiilor de plat a dobnzii i a altor sume aferente, creditorul poate
pretinde plata unor penaliti de ntrziere n modul i n mrimea prevzute de lege sau
de contract.

n cazul n care debitorul ntrzie s efectueze plile datorate n baza contractului i

prile nu au convenit n contract asupra unor penaliti de ntrziere, pentru suma
datorat se ncaseaz o dobnd cu 5% mai mare dect rata dobnzii prevzute n
contract.

Dac a reziliat contractul de creditare pentru c debitorul se afla n ntrziere cu

rambursarea sumelor datorate, creditorul are dreptul la o dobnd echivalent cu rata
legal a dobnzii. Faptul acesta nu afecteaz dreptul creditorului sau al debitorului de a
dovedi cauzarea unui prejudiciu mai mare ori mai mic prin ntrzierea rambursrii
creditului.

n cazul neexecutrii de ctre banc a obligaiei sale de acordare a creditului, debitorul

poate pretinde plata unor penaliti de ntrziere n modul i n mrimea prevzute de
lege sau de contract.

Dac debitorul ramburseaz creditul nainte de scaden, creditorul este n drept s

cear reparaia prejudiciului cauzat prin rambursare anticipat cu deducerea sumelor
economisite, lundu-se n considerare creditul ce s-ar fi putut acorda din contul acestor
mijloace. La calcularea prejudiciului, se ine cont att de venitul ratat al creditorului, ct
i de cheltuielile evitate de debitor prin rambursarea nainte de termen a creditului.

41. Categoriile de credite, n funcie de scop, termenul creditrii, modalitii de

garantare
n literatura de specialitate, creditele sunt clasificate n funcie de mai multe criterii,
dintre care, cele mai semnificative care sunt luate n considerare de ctre experi, sunt:
- n funcie de sfera de creditare, se identific:
creditul comercial: este acel credit acordat ntre societile comerciale nefinanciare;
creditul bancar: este acel credit n care unul dintre parteneri este o banc; creditul
obligatar: este cel n care debitor este, de regul, statul. Aceast poziie poate fi deinut
i de o administraie public sau de un agent economic pe piaa respectiv;
creditul ipotecar: este acel credit al crui obiect l reprezint materia proprietii
imobiliare: construcii i terenuri;
creditul de consum: este creditul al crui obiect l formeaz consumul personal.
- n funcie de perioada de derulare a relaiilor de credit, exist credite:
pe termen scurt;
pe termen mediu;
pe termen lung.
Graniele temporare ale acestor categorii de credite sunt diferite n funcie de alte
criterii specifice de difereniere a creditelor. n acest sens, n cazul creditului bancar
pentru nevoi curente, termenul scurt este identificat prin durate de la 1 la 90 de zile,
termenul mediu prin durate ntre 90 i 365 de zile, iar termenul lung prin durate de
peste 1 an. n cazul creditului de investiii, duratele sunt pn la 1 an pentru termenul
scurt, ntre 1 i 3-5 ani pentru termenul mediu i peste 5 ani pentru termenul lung.
- n funcie de calitatea partenerilor de credit, exist:
creditul bancar: creditorul, reprezentat de o instituie bancar, stabilete condiiile de
creditare, negocierea acestor condiii fiind o excepie;
creditul comercial: acordat ntre partenerii de afaceri, n care condiiile de creditare le
propune creditorul i, de regul, sunt negociate ntre pri;
creditul public: n care debitor este statul, care de regul fixeaz condiiile de
creditare.
Garantiile pot fi reale (dreptul la retinere de catre creditor a bunurilor ce au facut
obiectul creditului,pina la rambursarea integral:gajul,cu sau fara deposedare:ipoteca
asupra bunului imibiliar al debitorului:privilegiul- general(mobiliar) sau
special(imobiliar) conferit prin lege unor creditori,de a avea prioritate la plata,daca
detin o garantie asupra patrimoniului debitorului) sau personale(simple sau
solidare),constind in angajamente de plata ,in situatia de incapacitate a
debitorului,luate de catre terti.
Termenul de rambursare este nu doar un principiu de baza al creditarii,ci si un criteriu
de clasificare a creditelor si,in egala masura,un reper de analiza al serviciului
datoriei.Mai mult,bancile utilizeaza acest indicator in vederea asigurarii corespondentei
 dintre durata creditului si termenele depunerilor pe seama carora se constituie resursele
aferente.

42. Creditele acordate contra garanii personale

43. Creditul garantat prin fidejusiune

44. Creditul garantat prin scontul cambiilor

45. Creditul acordat contra garanii reale

46. Creditul garantat prin gajul bunurilor mobile, titlurilor de valoare, mrfurilor
i depunerilor n banc
47. Creditul garantat prin ipotecarea bunurilor imobile

48. Creditul acordat prin cesiunea creanelor

49. Creditele acordate prin semntur

50. Garania bancar

51. Creditul acordat prin acreditiv documentar

52. Creditul acordat prin avalul i acceptul cambiei

Avalul este o cauiune cambial. El nu este o meniune obligatorie n cambie, nefiind
impus de lege, trata poate circula i fr el. Persoana care garanteaz plata titlului se
numete - avalizator, iar obligatul garantat avalizat. Avalul se scrie pe cambie prin
formula pentru aval, n obligaie solidar, n locul debitorului cambial dupa care se
semneaz de avalizator, indicndu-se suma garantat, precum i avalizatul cu toate datele
lui. Deasemenea simpla semntur pe cambie a unei persoane, cu excepia trgtorului i a
trasului, se consider aval. Avalul se poate scrie i pe o prelungire a cambiei numit alonj.
Avalizatorul trebuie s indice persoana pentru care se angajeaz, n caz contrar avalul se
consider dat pentru trgtor. Suma garantat poate fi mai mic dect valoarea cambiei
(aval parial).
Avalul poate fi dat de o persoan ter, de unul dintre semnatarii ei sau chiar de
trasul care nu a acceptat cambia, deoarece n acest caz el nu este debitor cambial. Efectul
avalului const n obligarea avalizatorului la plat n acela mod ca i a debitorului pentru
care a garantat, i n ordine solidar cu acesta. Deseori avalul se d de ctre bnci n
schimbul acceptrii cambiei.
Transmiterea cambiei se face prin simpl tradiiune, gir, cesiune, subrogare legal,
succesiune (vezi ntrebarea de mai sus).
Angajamentul menionat n scris de ctre tras precum c acesta va face plata la scaden,
se numete acceptare. Deci, cambia trebuie s fi prezentat spre acceptare pn la scadena
ei. Acceptantul trebuie s accepte trata sau s comunice despre imposibilitate de a accepta,
n timp de 3 zile lucrtoare din momentul prezentrii tratei. n general, acceptarea trebuie
s fie necondiionat, dar se poate deroga de la acest principiu, n sensul c trasul, poate
restrnge acceptarea, adic poate accepta o sum mai mic dect cea propus. Acceptarea
trebuie s fie datat, adic trasul trebuie s indice cnd s-a fcut acceptarea cambiei.
Acceptarea poate fi fcut n urmtoarele feluri:
- acceptarea complet se face de ctre tras fr nici o rezerv;
- acceptarea restrns este acea acceptare cnd trasul accept cambia pentru o sum
mai mic sau cnd o accept la o scaden mai ndeprtat;
- acceptarea n alb cuprinde numai data i semntura trasului;
- aceptarea n plin este acea n care se nscrie meniunea accept pentru suma ... lei
- acceptarea de complezen este acceptarea, dat aproape n toate cazurile din
considerente de prietenie ale trasului fa de trgtor.
- acceptarea condiionat are loc atunci cnd trasul se oblig s plteasc cambiei
numai n cazul ndeplinirii unei contraprestaii.
- acceptul prin intervenie are loc atunci cnd o persoan strin de cambie accept
unul din obligaii cambiale.
- acceptarea recomandatarului. Recomandatarul este o persoan, indicat n cambie,
care trebuie s o accepte sau s o plteasc n cazul n care cel obligat nu i-a inut
angajamentul.
Scontarea cambiilor este o operaiune de o importan enorm pentru comerciani. Datorit
ei se pot mobiliza efectele de comer care se transform n mijloace lichide necesare
produciei i circulaiei bunurilor.
Scontarea este o operaiune bancar specific economiei de pia, care const n
girarea ctre o banc comercial (girator) a unei cambii de ctre beneficiarul ei (girant)
naintea scadenei ei. Prin aceast operaiune banca devine proprietatea efectelor scontate.
Scontnd cambii, posesorul ei obine valoarea nominal a tratei minus dobnda scontul sau
taxa scontului pentru suma pltit, calculat din momentul scontrii pn la data scadenei,
la care se adaug i anumite cheltuieli legate de ncasarea cambiei la scaden. Taxa
scontului este de fapt preul creditului acordat. Scontul este n acelai timp i o operaiune
de cumprare de efecte i o operaiune de mprumut garantat cu efecte, ntruct banca are
ncredere n clientul ei ca-i va plti suma avansat contra efectului girat n cazul cnd
principalul obligat nu ar plti efectul la scaden.

53. Leasingul financiar Contractul de leasing este o intelegere dintre doua persoane prin
care finanatorul (locatoml) , care este o companie specializata de leasing sau o banca, cumpra
anumite bunuri (utilaj tehnic) din nsrcinarea utilizatorului (locatarul) si o transmite acestuia m
folosina pentru un anumit termen contra unei taxe de chirie.
Acesta este un contract complex, care conine elemente a mai multor contracte si anume:
contract de mandat - insarcinarea data finanatorului de ctre utilizator de procura un anumit utilaj;
contract de vanzare-cumparare - finatatorul cumpara de a producator marfa necesara;
contract de chirie (locatiune) - fmantatorul (locatorul) transmite
bunul in arenda utilizatorului (locatarul) Continutul contractului de leasing presupune totalitatea de
conditii contractuale cere stabilesc drepturile si obligatiile ce le apartin participantilor .
Principalele conditii ale acestui contract sint:
identificarea partilor- cine inchee contractul
 obiectul contractului - produsul sau utilajul dat in chirie, cu toate caracteristicile cantitative , calitative
si tehnice;
termenul de leasing
taxa de chirie care se caleuleaza m asa mod, ca pana la sfarsitul termenului de chirie sa fe acoperite la
90-95% din costul bunului;
pretul real al utilajului;
cheltuieli de instalare (de fmantare) daca convin partile;
rata (1%) bancar care constituie rata dobinzii de credit pe termen dat
comision pentru finantator.

54. Contractul de factoring ca form de creditare

Contract de factoring este un contract in baza cruia aderentul , care este furnizorul sau vnztorul
de mrfuri transmite in proprietate (vinde) factorului care este o banca sau o companie de factoring,
drepturile sale de creana (facturile) ctre debitor (cumprtor) iar banca isi asuma obligaia de a
procura (ai plti bani pe ele) aceste facturi (creane), suportind toate riscurile la ncasarea lor.
Vnztorul vinde marfa cumprtorului si ia facturile, care dovedesc datoria cumparatorului fata de el
si le vinde factorului -minus un anumit %. Din suma indicata in facturi. Dup aceasta compania de
factoring devine creditor fata de cumprtor si in termenul stabilit se duce si ncaseaz suma.
Factoringul se reglemeteaz de Codul Civil Art 1290- 1299 i Convenia UNIDRUA de la Otava
privind factoringul internaional 1988
Codul civil prevede c contractul de factoring se incheie in scris.
Trancmiterea creantelor trebuie sa fie nsoit de notificarea debitorului.
n contract se indic marimea, volumul, domeniul si caracteristicile creantelor care fac obiectul
contractului, precum si suma care urmeaza sa fie platita factorului, elementele pentru determinarea
sumei de plata.
Fata de contractul de factoring se aplica prevederile referitoare la cesiunea de creanta in masura
in care nu prevede altfel.

Ambele parti se obliga sa-si ofere informatiile necesare, pentru ca derularea contractului sa se
efectueze cu respectarea intereselor fiecarei parti.
Aderentul raspunde pentru existenta creantelor, precum si pentru indeplinirea obligatiilor
contractuale fata de debitor.

Drepturile si garantiile aderentului fata de debitor trec asupra factorului o data cu incheierea
transferului creantei asupra factorului, in masura in care faptul acesta este prevazut in contractul de
factoring.
Daca debitorul a platit factorului, iar acesta a platit aderentului, debitorul va avea dreptul sa ceara
repararea prejudiciului numai fata de aderent in cazul in care acesta nu-si indeplineste obligatiile
conform clauzelor contractuale .
Factoringul poate fi :
-deschis cnd contractul prevede obligatia de a informa debitorul despre transferul creantei,
acoperit cnd debitorul nu a fost instiintat despre transferul creantei,

55. Creditarea prin intermediul contractului de forfaiting

Contractul de forfaiting este o forma de creditare internaionala care consta dmtr-un contract care
pesupune obligaia unei bnci sau companii de forfaiting sa procure (sa sconteze) cambiile rezultate
dm livrarea de mrfiiri sau prestarea de servicii pe care le detine beneficiarul acestora. Banca
 sconteaza cambiile platindu-i suma acestora minus dobinda de scont, totodat compania de forfaiting
refiiza in mod expres de la dreptul de regres impotriva beneficiarului.

Contractul de forfaiting este mijlocul de mobilizare a credetelor pe termen scurt si mediu

concretizat intr-o operatiune de scont de titluri de credit in special de cambii emise pe baza
unui expoert.
El este o forma noua de transmitere a titlurilor de credit originare din operatiunile de
import-export. In scopul indeplinirii operatiunii de forfeiting au fost initiate institutii
specializate. De regula operatiunile de forfeiting sunt practicate de vanzatorii de credite
prin contracte internationale, deoarece prin aceasta cale ei isi pot incasa inaintea scadentei
contravaloarea marfurilor exportate. Institutiile bancare specializate in operatiuni de
forfetare platesc pentru titlurile de credit cumparate o suma mai mica decat cea care se
plateste in cazul scontarii obisnuite.Suma respective se stabileste in raport cu durata
creditului, cu moneda in care sunt exprimate cambiile, precum si in functie de bonitatea
debitorului si a tarii sale, de masura in care cambia este avalidata sau garantata, de
valitatea avalistului sau garantului.
Forfetarea faciliteaza transformarea vanzarilor de credit in vanzari chesi.
Forfetarea are si un dezavantaj care consta in costul ridicat ale acestei forme de finantare,
dar care se explica prin asumarea riscurilor de catre institutia de forfeiting.
In practica internationala sunt aplicate urmatoarel regului care guverneaza operatii
de forfeiting sub aspectul asumarii riscului:
1.asumarea riscului debitorului
Se cere ca debitorul sa fie de prim rang iar datoria lui trebuie sa fie acoperita de un avalist
sau de o banca garantata din tara debitorului.
2.asigurarea impotriva riscului transferarii
In acest sens forfetarului ii revine obligatia sa determine daca tara debitorului este in
masura sa-si indeplineasca angajamentele viitoare si sa aiba la dispozitia sa valorile sale
necesare.
3.asigurarea impotriva riscului valutei
Pentru prevenirea acestui risc institutiile financiare specializate achizitioneaza numai
titluri de credit in valutele ce le ofera posibilitatea de refinantare. Se prefera ca valuta sa
fie dolar, euro sau franc elvetian.

56. Modul de acordare a creditelor de ctre BC funcionarilor si

Modul de acordare a creditelor de ctre bncile comerciale funcionarilor si
Banca comercial poate acorda credite funcionarilor si n limitele:
- administratorilor bncii creditele se acord n condiiile prevzute de regulamentul
cu privire la acordurile ncheiate
- celorlai funcionari ai bncii li se pot acorda dou categorii de credite;
1. pentru necesiti personale primordiale n limita maxim de 10 salarii tarifare la data
acordrii creditului i se acord pe o perioada de 2 ani
2. pentru investiii imobiliare n limita maxim de 100 salarii tarifare la data acordrii
creditului. Aceste credite pot fi acordate pe o perioad de 20 ani. La acordarea unui
astfel de credit unei personae aparte banca trebuie s in cont de vechimea n
 munc n sistemul bancar i nemijlocit la banca respectiv, importana subdiviziunii
n care lucreaz i aportul lui la realizarea obiectivilor bncii.
Mrimea dobnzii pentru creditele acordate se stabilete conform regulamentului intern al
bncii aprobat de consiliul bncii. Datoria total la creditele acordate funcionariulor
bncii nu trebuie s depaeasc 10% din capitalul normative total. Banca duce o eviden
aparte a creditelor acordate funcionarilor si cu indicarea sumelor i termenile
rambursrii.

57. Modul de acordare a creditelor persoanelor afiliate bncii

Modul de acordare a creditelor de ctre bnci persoanelor affiliate bncii
Persoane affiliate ale unii bnci conform Legii IF se consider persoana:
- care exercit controlul asupra persoanei;
- care se afl sub controlul persoanei;
- care se afl, mpreun cu persoana, sub controlul unewi alte personae;
- care este membru al consiliului, al organului executiv i al comisiei de cenzuri a
persoanei;
- care, conform legislaiei civile, este legat de persoana fizic membrul al
consiliului, al organului executiv, al comisiei de cenzuri al persoanei printr-un
raport de rudenie de gradul nti i doi, precum i soii;
- a crei afiliere este determinat de Banca Naional prin actele sale normative, care
trebuie s corespund principiilor general acceptate pentru o supraveghere eficient.
Plus la cele descries regulamentul privind ncheierea acordurilor cu persoanele
affiliate bncilor comerciale, inclusive eliberarea creditelor se mai consider
affiliate acionarii mari care, direct sau indirect dein sau controleaz 10 i mai
multe procente din capitalul acionar al bncii.
Acordurile ncheiate de banc trebuie s reflecte interesele bncii. Persoanele affiliate
poart rspundere fa de banc dac interesul lor personal este mai presus de interesul
bncii. Banca poate acorda credite persoanelor affiliate n aceleai condiii ca i altor
mprumutai i s nu ceart dobnd i comisioane mai mici dect pricepe n condiii
similare la creditarea acestor personae. Banca este obligat s nainteze aceleai condiii de
rambursare a creditului, condiii achitrii creditului, prezentarea informaiei complete a
unformaiei financiare i a informaiei referitoare la utilizarea creditului.
La creditarea persoanelor affiliate bncii i sau a unui grup de personae care
activiaz n comun cu persoana afiliat bncii nu trebuie s depeasc 20% din capitalul
normative total al bncii. n grupul de personae care acioneaz n comun cu persoana
afiliat se consider: agenii economici n care persoana afiliat deine sau controleaz
direct sau indirect 10 i mai multe % din capitalul acestor ageni, indifferent de forma
organizatorico-juridic, i/sau lucreaz n calitate de administrator i/sau este sucursal;
persoanele juridice , care se afl sub acelai control cu persoana afiliat bncii; persoana
fizica sau juridic fa de care persoana afiliat a emis o garaniei. Orice accord cu o
persoan afiliat trebuie s fie aprobat cu votul majoritar al membrilor consiliului bncii,
iar persoana afiliat trebuie s se abin de la votare. Banca duce o eviden a persoanelor
affiliate i a acordurilor ncheiate cu persoanele affiliate prin reginstre aparte. Termenul de
pstrare a nregistrrilor n aceste register este de minimum 5 ani de la data dispariiei
afilierii i/sau stingerii afilierii. Bancile comerciale trebuie s prezinte BNM raportul cu
privire la creditele acordate persoanelor affiliate bncii n perioada de o lun.

58. Acordarea de ctre BC a creditelor de consoriu

Acordarea de ctre bncile comerciale a creditelor de consoriu
Bncile comerciale i pot asocia resursele creditare i acorda credite de consoriu
ntreprinderilor i proiectelor de proporii mari, ce necesit cheltuieli mari. Persoana care
dorete s obin un credit n sum mare determin independent banca, care s i asume
responsabilitatea organizrii consoriului bancar i realizarea funciilor de conducere n
efectuarea afacerii de credit
De regul se alege ca principal banca mai mare, i ndeosebi banca n care este
deschis contul curent al debitorului.
Banca coordonatoare efectueaz analiza eficienei acordrii creditului de consoriu
i la adoptarea unei decizii pozitive selecteaz bncile poteniali participani la creditul de
consoriu.
Numrul bncilor participante la consoriul bancar este nelimitat i depinde de
mrimea creditului care urmeaz s fie acordat, capacitatea bncilor i cointeresarea lor n
afaceri.
Banca coordonatoare exercit funcii de legtur ntre debitor i bncile participante
care constau n organizarea tratativelor referitor la condiiile afacerii de credit; elaborarea,
acordarea i perfectarea creditului; efectuarea controlului referitor la starea financiar a
debitorului i gestionarea activitii creditare comune . a. .
Pentru obinerea creditului, debitorul prezint bncii coordonatoare urmtoarele
documente: cererea pentru obinerea creditului, n care indic datele referitor la caracterul
activitii, scopul unui astfel de credit i starea financiar; informaia la asigurarea
rambursrii creditului; caietul de sarcini al programului creditar; statutul juridic, alte
documente dup necesitate.
Creditul de consoriu se perfecteaz printr-un Acord de credit ntre banca
coordonatoare i bncile participante la acest credit i contractele de credit ntre debitor i
fiecare dintre participanii la creditul de consoriu. Unele capitole i puncte ale contractului
de credit se elaboreaz de ctre debitor cu banca coordonatoare i bncile participante n
procesul negocierilor.
Contractul de credit pentru creditul de consoriu trebuie s conin neaprat
urmtoarele date: data ncheierii contractului; suma total a creditului acordat, inclusiv
pentru fiecare banc participant la creditul acordat; condiiile de acordare a creditului;
cota procentual, modul i termenele calculrii i achitrii dobnzilor, aplicarea
sanciunilor pentru neachitare la termen a dobnzilor; termenele achitrii creditului i
sanciunile aplicate pentru neachitarea creditului n termen; condiiile achitrii nainte de
termen; achitarea la cerere atunci cnd la acordarea creditului sau prezentat informaii
neveridice, nrutirii strii financiare .a. ,;mopdalitatea efecturii controlului de ctre
bncile participante la creditul de consoriu asupra utilizrii eficiente a creditului conform
destinaiei acordate.
Valoarea creditului pentru debitor se determin reieind din cota procentual i
diverse servicii cu plat. Costul serviciilor cu plat se achit de ctre debitor bncii
 coordonatoare ca compensaie pentru organizarea afacerii, formarea consoriului,
participarea la elaborarea documentaiei afacerii de credit. Condiiile contractelor de
credite perfectate de bncile participante i debitor nu trebuie s contravin
condiiilor prevzute n contractul de credit pentru creditul n consoriu
59. Noiunea i caracteristica general a decontrilor n practica bancar
internaional
Decontarea reprezint operaiuni de plat i ncasrilor fr numerar prin
intermediul conturilor bancare, ca urmare a rolului bncilor comerciale i creditului n
economia modern. Decontarea deine ponderea principal n sistemul plilor.
Decontrile au loc prin virament. Viramentul bancar este tehnica financiar-contabil,
specific utilizat pentru transferul scriptic al unei sume determinate dintr-un cont al unui
titular de cont numit ordonator n contul unui altui subiect de drept numit beneficiarul
operaiunii.
Ordinul de virament dat de titularul contului este un mandat prin care clientul
mputernicete banca s debiteze din contul su o anumit sum de bani i s crediteze cu
suma respectiv un alt cont. Acest ordin se prezint pe un formular special eliberat de ctre
banc sau sub forma unui titlu negociabil la ordin sau la purttor. Bncii cruia i se
adreseaz ordinul de virament i revin obligaiile unui mandatar. Banca beneficiarului de
virament este obligat s primeasc fondurile virate i s l informeze pe beneficiar printr-
un aviz de credit indicnd-ui numele ordonatorului. Dac beneficiarul nu protesteaz ntr-
un termen scurt se prezum c el a acceptat fondurile virate. Plata se consider efectuat
pe data nscrierii n contul ordonatorului i se opereaz la data ieirii din contul acestuia.
Efectuarea operaiunilor de virament nu presupune n mod necesar aceeai banc. n
comerul internaional o asemenea situaie nu poate fi ntlnit.
Ordinul de plat este un instrument de plat concretizat n dispoziia dat de titularul
unui cont bancar bncii la care este deschis acest cont ca aceasta s achite din disponibilul
de contului respectiv o anumit sum. Ordinul de plat cuprinde meniunile:
- numele ordonatorului
- suma de plat
- modul de acoperire a acestei sume
- numele i numrul contului beneficiarului
Ordinul de plat poate fi: simplu, adic necondiionat; documentar, adic condiionat; letic
- telegrafic, telex i telefonic.
Decontarea poate fi intern sau internaional.
Intern are ca obiect pli fr numerar efectuate pe teritoriul naional al unui stat, iar
decontarea internaional are ca obiect pli fr numerar ntre partenerii de afaceri din ri
diferite.
Mecanismul decontrilor internaionale se efectueaz cu particiaprea a 4 subieci:
1. importatorul care este ordonator
2. banca importatorului
3. banca exportatorului
4. exportatorul care este beneficiarul plii
Efectuarea decontrilor internaionale implic un anumit risc pentru bncile participante la
operaiune. Pentru compensarea acestui risc bncile percep comisioane i dobnzi
mrimea crora difer n funcie de gravitatea riscului asumat precum i de gravitatea
perioadei pentru care acestea i-au asumat angajamentul de a efectua operaiunea.

60. Ordinul de plat, noiunea, prile i mecanismul de derulare

Ordinul de plat (dispoziia de plat)
Este dispoziia pltitorului ctre banca care-l deservete, s transfere beneficiarului o anumit sum,
pe contul acestuia. Pltitorul este denumit ordinator. El iniiaz operaiunea, pltete, stabilete
condiiile plii, constituie depozitul bancar i chiar poate revoca dispoziia de plat n orice moment,
pn la executarea plii.
Beneficiarul este destinatarul plii, care trebuie s se conformeze condiiilor prevzute de dispoziia
de plat. Fiind posibil revocarea, el are certitudinea plii doar n momentul efectiv al plii. Banca
intervine doar ca prestator de servicii.
Exist banca ordonatoare, prin care pltitorul d dispoziia efecturii plii prin ordin de plat i la care
l-a constituit depozitul bancar i banca pltitoare, cea care achit beneficiarului plata, i care, fie
solicit anticipat sau ulterior, de la banca ordonatoare, suma ce a pltit-o sau urmeaz s o plteasc.
Derularea operaiunii de dispoziie de plat, presupune existena unui document, unui formular, de
regul tipizat, numit dispoziie de plat, pus la dispoziia clientului de cre bnci, care trebuie s
cuprind:
Numele i adresa ordonatorului plii;
Numele i adresa beneficiarului plii;
Data emiterii;
Ordinul de plat (formularea de a ordona: Pltii);
Suma, n cifre i litere, cu indicarea valutei n care se va face plata;
Motivul plii;
Modul de decontare/plat.
n cazul n care prile co-contractante, au domiciliul n ri diferite, decontrile respective sunt
guvernate de un act de drept uniform, i anume: Legea model cu privire la transferurile internaionale
de credit, elaborat de Comisia Naiunilor Unite pentru dreptul comerului internaional, datnd din 22
mai 1992.

61. Mecanismul decontrilor prin cec, rechizitele cecului, termenul de ncasare,

avalul, categoriile de cec
Cecul este un instrument de plat i nu un instrument de credit. Cecul este un titlu de credit ce cuprinde
un ordin tras asupra unei bnci de ctre o persoan numit trgtor care avnd fonduri la acea banc i
ordon s plteasc o sum de bani altei persoane numit beneficiar.

Instituia care emite cecul este o persoan juridic i poart numele de tras. Ea
activeaz din numele altei persoane fizice sau juridice numit trgtor sau ordonator. Plata
cecului se face de tras direct sau prin corespondenii si. Plata se efectueaz pe baza
depozitului n numerar constituit n portofoliul trasului de ctre trgtor sau pe baza
creditului pe care trasul l acord n condiii determinate.
Cecul se aseamn mult cu cambia, n asemenea dou tipuri se deosebesc prin aceea
c :
1. cecul poate fi tras numai asupra unei bnci
2. cecul este pltit tot timpul numai la vedere
 3. emiterea cecului implic obligatoriu existena la tras a unei proviziuni sau
acoperiri, adic fonduri necesare pentru a efectua plata cecului la scaden.
Pe plan internaional Cecul este reglementat de Convenia cu privire la legea uniform
asupra cecului i de Convenia privind reglementarea unor conflicte de legi n materie de
cec din 1931, Geneva.
b) Coninutul i elementele eseniale
Elementele eseniale ale cecului sunt:
- denumirea de cec cuprins n text i exprimat n care este redactat titlul
- ordinul necondiionat de a plti o sum de bani
- denumirea bncii care trebuie s plteasc
- indicarea locului unde va fie efectuat plata
- indicarea datei i locului n care a fost emis cecul
- semntura trgtorului
Cecul este emis sub forma unui formular tipizat unde sunt reimprimate: numele i adresa
trgtorului titular de cont; denumirea bncii trgtorului, a sucursalei sau filialei i
telefonul acesteia; denumirea cec i ordinul de plat; bararea i clauza netransferabil prin
gir sau transferabil prin gir numai n favoarea unei bnci.
Trgtorul completeaz meniunile privind suma de plat n cifre i litere, locul i
data emiterii, semntura sa olograf i numele beneficiarului. Este posibil ca numele
beneficiarului s lipseasc, cecul fiind emis n alb.
Cecul este posibil doar la vedere, iar orice scaden indicat pe el este considerat ca
nescris. Cecul nu poate fi acceptat. Meniunea de neacceptare trecut pe cec se consider
nescris. Dac suma de plat este scris n cifre i litere, iar n caz de neconcordan se ia
n vedere suma n litere. Dac suma este scris de mai multe ori n caz de neconcordan se
ia n considerare suma cea mai mic. Dac locul plii nu este artat pe cec acesta se
consider a fi locul indicat lng numele trasului. Dac nici acest loc nu este indicat cecul
este pltibil la locul unde banca tras i are sediul su principal. Dac sunt artare mai
multe locuri de plat cecul este pltibil la primul loc de plat indicat.
Data cecului trebuie s fie artat indicndu-se ziua, luna, anul i locul emiterii.
Cecul fr dat se consider pn la prima dat contrarie ca fiind anterior termenului de
prezentare. Cecul poate fi post datat. n acest mod se prelungete existena cecului care va
rmne mai mult timp n circulaie i va fi pltit peste termenele prevzute de lege.
c) Mecanismul decontrilor prin cec
Emiterea cecului se bazeaz pe o acoperire care reprezint o sum de bani aflat
ntr-un numr de cont bancar i pe convenie ntre banc i trgtor. Acoperirea cecului
trebuie s ndeplineasc condiiile:
- s fie constituit nainte de emiterea cecului
- s constituie o valoare cel puin egal cu cea a cecului
- s fie disponibil sub un dublu aspect
- s fie lichid i exigibil n raportul dintre client i banc i s nu fie impedimente
pentru efectuarea plii cecului
- s fie irevocabil n sensul c trgtorul este obligat s menin acoperirea la
purttorului cecului pn la ncasarea sau prescripia cecului.
Trgtorul nu poate s atrag acoperirea nici s blocheze contul, cu excepia celor
prevzute de lege. Emiterea unui cec fr acoperire sau fr existena prealabil ntre
trgtor i tras constituie infraciune.
Modul de transmitere a cecului difer cu natura acestuia.
Girul cecului este semntura pe cec pn care proprietarul cecului dispune plata
sumei prevzute n document unei anumite persoane i la o anumit dat. Girul trebuie s
fie necondiionat. El trebuie s se fac pentru ntreaga sum inclus pe cec. Girul parial
este nul. Girul este scris pe cec sau pe o anex a acestuia i trebuie s fie semnat de girant.
Girul transmite toate drepturile ce rezult din cec. Posesorul unui cec girat n alb are
posibilitile:
- s-l completeze cu numele su ori cu numele altei persoane
- s gireze cecul din nou n alb sau unei anumite persoane
- s predea cecul altei persoane fr s-l gireze i fr s-l completeze.
Girantul rspunde de plat dac nu exist clauz contrarie. El poate interzice un nou gir
dac dorete s nu-i asume rspunderea de plat n raport cu persoanele crora cecul le-a
fost ulterior girat. Cecul pierdut din orice motiv nu poate fi revendicat de la posesorul care
i justific dreptul, cu excepia situaiei n care acest posesor la dobndit cu rea credin
sau a svrit o greeal grav n dobndirea lui.
Garantarea cecului prin avalul cecului poate fi dat de o ter persoan. Avalul se d pe cec
sau pe o anex i se semneaz de avalist. Avalul trebuie s menioneze persoana pentru
care este dat. n lipsa acestei meniuni se consider dat pentru trgtor.
d)Varietile cecului
Dup modul de identificare a beneficiarului se disting urmtoarele feluri de cec:
- cec nominativ
- cec la ordin
- cec la purttor
Cecurile sunt considerate nominative atunci cnd n textul lor este indicat numele
beneficiarului, iar cecul este pltit numai acestuia.
Cecurile vor fi la ordin atunci cnd n textul lor e menionat numele beneficiarului i
clauza la ordin. Chiar dac aceast clauz lipsete cecurile se prezum a fi la ordin.
Cecurile vor fi considerate la purttor atunci cnd n textul nscrisului este
meniunea expres la purttor, sau cnd nu se completeaz nimic la comportamentul cu
privire la beneficiarul plii.
Dup modul de ncasare:
- cecul nebarat
- cecul barat
- cecul certificat
- cecul ce cltorie
- cecul circulator
Cecul nebarat poate fi pltit n numerar sau n cont fr nici o restricie, potrivit solicitrii
beneficiarului. Acestea se mai numesc cecuri albe sau deschise.
Cecul barat are un semn de demarcare specific: pe faa titlului se conin 2 linii
paralele care pot fi nscrise de trgtor sau de tras. Cecurile barate sunt utilizate numai
pentru plata dintr-un cont bancar n altul, neputnd fi pltite n numerar.
 Cecul certificat este un cec obinuit, barat sau nebarat, achitat la prezentare, dar pe
corpul cruia este pus semntura de certificare a trasului. Banca tras la care se afl
contul trgtorului, certificnd n prealabil existena unui disponibil suficient pentru
efectuarea plii, suma certificat putnd fi sau nu blocat.
Cecurile de cltorie la aspectul lor exterior seamn mai mult cu o bancnot. Cecul
turistic are valoare fix, imprimat pe el o dat cu tiprirea lui. Aceste cecuri sunt emise de
bnci i vndute clienilor lor pentru a nlocui banii lichizi n efectuarea cheltuielilor de
cltorie.
Cecul circular este un titlu la ordin. El se emite de o banc autorizat sau de o alt
instituie de credit pentru sumele pe care le au la dispoziie de la emitentul titlului, la data
semnrii acestuia. Cecul circular este pltit la orice loc artat de emitent. Posesorul legitim
decade din dreptul de regres dac nu prezint cecul circular la plat ntr-un termen de 30
zile de la data emiterii. Aciunea mpotriva emitentului se prescrie dup scurgerea a 3 ani
de zile de la data emiterii.
e) Efectele neplii cecului
Cecul este pltit la vedere. Prezentarea cecului la un oficiu de compensaii
echivaleaz cu prezentarea la plata lui. Termenele de prezentare la plat sunt diferite n
raport cu poziia geografic a locului de emitere fa de cel de plat, cum ar fi: cecul emis
i pltit n aceeai ar se prezint la plat n termen de 8 zile; cecul emis ntr-o ar i
pltibil n alta se prezint la plat ntr-un termen de 20 zile, dac locul emiterii i locul
plii se afl n aceeai parte a lumii (continent) sau 70 de zile dac locul emiterii i locul
plii sa afl n diferite pari ale lumii. n general, termenul de prezentare la plat nu poate
depi 6 luni, n unele cazuri plata cecurilor peste aceste termine putndu-se face cu
acordul prealabil al trgtorului.
Girantul rspunde de plat dac n cec nu s-a stipulat astfel. Giratorul poate nainta o
aciune recuperatore fa de girant. Cu ct mai multe giruri sunt pe cec, cu att e mai mare
sigurana cecului. Garantul poate interzice andosarea ulterioar a cecului, n acest caz el nu
va purta rspundere fa de girani crora cecul le-a fost andosat dup acesta.
n situaia n care trasul nu pltete cecul prezentat n termen util posesorul titlului
poate exercita dreptul de regres mpotriva giranilor trgtorului i avalizatorilor.
Refuzul de plat poate fi contestat prin:
- ntocmirea unui protest
- printr-o declaraie a trasului scris i dat pe cec
- printr-o declaraie contestatoare a oficiului de compensare ca cecul a fost prezentat,
dar nu a fost pltit.
Protestul trebuie adresat nainte de expirarea termenului de prezentare. n caz de refuz de
plat deintorul trebuie si pun la curent pe girant i trgtor n termen de 4 zile
lucrtoare ce urmeaz dup ziua ntocmirii protestului. Fiecare girant la rndul su e
obligat ca timp de 2 zile lucrtoare care urmeaz dup primirea sesizrii s comunice
girantului su informaia primit cu privire la neplat, cu indicarea numelui i a adreselor
persoanelor ce au emis informaiile anterioare. Aa se va proceda pn ce informaia nu va
fi adus la cunotin trgtorului . Termenele ncep s curg din momentul vehiculaii
informaiei.
Se ntiineaz avalizatorul de persoana pentru care a garantat. Informaia se poate
face sub orice form , inclusiv i prin simpla napoiere a cecului. Persoana care nu l-a
informat pe contragentul su nu pierde dreptul ce decurge din cec, dar va fi responsabil
pentru prejudiciul ce ar putea fi adus din cauza neglijenei sale, mrimea prejudiciului
neputnd totui s depeasc mrimea sumei cecului.
Dovada nerespectrii termenului va fi fcut de persoana care invoc aceast circumstan
fiind un litigiu cu deintorul cecului.
Totui obligaii din raportul de cec sunt rspunztori n mod solidar fa de
deintorul lui. Deintorul poate nainta aciune fa de toi sau fiecrui n parte.
Deintorul poate nainta aciune de regres att n suma cecului ct i cheltuielile pentru
protest i a altor cheltuieli suportate.
Persoana care a fcut plata poate cere acelai lucru de la ceilali obligai n ordine de
regres. Pltitorul are dreptul s cear o chitan care ar confirma plata. Fiecare girant care
a pltit cecul poate s-i tearg girul i cele ce urmeaz dup el.

62. Cambia, elementele cambiei, andosamentul, scadena, protestul i regresul

cambial
Iniial cambia a cunoscut reglementri juridice pe plan naional al statelor. O dat cu
internaionalizarea relaiilor comerului n vederea evitrii conflictului de norme
comerciale ale mai multor state, a aprut necesitatea unei codificri a reglementrilor n
materia cambiei.
Prima unificare a avut loc la Conferina de la Haga, care a avut loc n 1910, n
cadrul creia au fost elaborate dou acte de drept uniform cum sunt:
- regulamentul uniform asupra cambiei i biletului la ordin;
- Convenia asupra unificrii dreptului relativ la cambie i biletul la ordin
Aceste dou acte totui nu a avut efectul scontat i ca urmare la 7 iunie 1930 sub egida
Ligii Naiunilor au fost elaborate Conveniile de la Geneva n materie cambial,
constituind izvorul principal de drept material uniform n domeniul cambiei:
- Convenia cuprinznd legea uniform asupra cambiei i biletului la ordin
- Convenia privind reglementarea unor conflicte de lege n materie de cambie i bilet
la ordin
- Convenia relativ la dreptul de timbru n materie de cambie i bilet la ordin
Cu toate c aceste acte au fost adoptate i majoritatea rilor au aderat la ele, totui nu a
fost posibil unificarea complet a reglementrilor n materie, care ca urmare a
definitivrii acestor discrepane la 07 octombrie 1988 adunarea general a O.N.U. a
adoptat o nou Convenie cu privire la cambia internaional i biletul internaional la
ordin, care a intrat n vigoare dup un an de la adoptare.
n republica Moldova un astfel de regim de decontare este reglementat prin Legea
cu privire la cambie, precum i de compartimentul codului Civil Contracte i operaiuni
bancare.
Astfel, n art.1 al legii cambia este un titlu de credit care reprezint o crean scris,
ntocmit conform prevederilor legii, ce ofer posesorului acesteia dreptul cert i exigibil
de acere la scadena creanei de la debitor, iar n caz de neonorare a acestei cereri i de la
alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicat.
n literatura de specialitate sunt ntlnite mai multe definiii:
Dup Demitrescu cambia este un nscris solemn prin care o persoan se oblig a plti sau
face s se plteasc unei alte persoane o sum de bani la data i locul indicat n ea.
Ion Macovei definete cambia c este nscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoan
trgtor unei alte persoane tras de a plti unui beneficiar la scaden i la locul stabilit o
sum de bani determinat.
Pentru a produce efectele dorite, cambia trebuie s ntruneasc cteva carecteristici
specifice:
1. ea este un nscris solemn, adic este materializat n form reglementat de lege
2. cambia este un titlu complet, care se dovedeti nemijlocit prin coninutul cambie
3. fermitatea obligaiei cambiale, adic este o obligaie sinestttoare i nu poate fi
afectat de alte obligaii.
4. cambia este un titlu la ordin,deoarece chiar daca nu este inscriptionat clauza la
ordin ea se consider subneleas.
5. obligaiile cambiale sunt abstracte, adic apariia lor este generat de o cauz iniial
(ex. contr. vnzare- cumprare).
6. ordinul de plat din cambie este necondiionat: condiionarea obligaiilor cambiale
prin nscrierea unor clauze n acest sens duce la nulitatea cambiei
7. obiectul cambiei este plata unei sume de bani determinat
8. obligaiile cambiale sunt pltite la scaden
9. cambia este un titlu executoriu, care se explic prin dreptul creditorului de a i
realiza dreptul cambial este de a adresa un protest i s investeasc titlul cu formul
executorie.
Cambia att pe plan intern ct i internaional are funcia ca instrument de plat,
instrument de credit sau instrument de garanie bancar.
Ca instrument de credit este cea mai important funcie i se explic prin faptul c are loc
un efect de amnare a unei pli prin amnarea executrii cambiei pe o dat ulterioar
numit scaden.
Ca instrument de plat rezid din funcia instrumentului de credit. Aceasta se
realizeaz prin predarea cambiei de trgtor beneficiarului. La rndul su beneficiarul
poate s-i procure suma n numerar prin vinderea cambiei . a. .
Funcia de instrument de garanie a plii se datoreaz investirii cambiei cu titlu
executoriu n caz de neplat, care asigur o executare perfect a obligaiilor clientului unei
bnci.
a) Coninutul cambiei
Cambia trebuie s- conin anumite elemente obligatorii. Cambia poate fi un nscris sub
semntur privat sau un act autentificat. nscrisul se redacteaz n limba aleas de pri,
putndu-se utiliza orice mijloace grafice. Cel mai des se utilizeaz formularele tip.
Conform legislaiei n vigoare precum i a legii uniforme cambia trebuie s conin
urmtoarele elemente eseniale:
a) titlul de cambie trecut n textul nscrisului;
b) ordinul necondiionat de a plti o sum determinat exprimat ntr-o anumit
moned;
c) numele persoanei care urmeaz s efectueze plata (trasul);
d) scadena;
e) domiciliul plii;
 f) numele persoanei creia sau la ordinul creia trebuie fcut plata (beneficiarul);
g) data i locul emiterii;
h) semntura emitentului (trgtorului).
Denumirea de cambie se nscrie n textul titlului de credit n limba folosit la redactare.
Dup prerea unor autori, nu va fi nul cambia n care denumirea de cambie a fost
exprimat ntr-o limb diferit de cea n care a fost exprimat coninutul ei. Legislaia nu
spune nici un cuvnt despre valabilitatea unei astfel de trate. Legislaia cambial admite
folosirea oricrei limbi la redactarea cambiei, nefiind obligatoriu ca cambia s fie scris n
limba rii n creia fost emis. Denumirea de cambie se specific n textul nscrisului
pentru ca semnatarii ei s-i dea seama de la bun nceput de natura, efectele i ntinderea
obligaiilor speciale ce i le asum printr-un asemenea act.
Mandatul sau ordinul de a plti o sum de bani trebuie s fie pur i simplu fr nici
un fel de rezerve sau condiii. Ordinul necondiionat de plat determin caracterul abstract
i autonom al acestui titlu de credit. Nu se admite ca mandatul de a plti s se refere la o
plat n cont sau la o operaiune de virament. Suma trebuie s fie precizat i s arate att
cuantumul ei, ct i moneda plii. Suma va fi nscris att n litere ct i n cifre. Dac
suma de plat este scris de mai multe ori, fie n cifre, fie n litere, n caz de divergene
debitorul este obligat s plteasc suma cea mai mic. Conform legii daca cambia este
pltibil la vedere sau la anumit termen de la vedere, n cuprinsul ei trgtorul poate
stipula o clauz prin care se stabilete o rat a dobnzii, calcularea fcndu-se de la data
emiterii pn la data plii.
Numele persoanei care trebuie s plteasc i domiciliul ei trebuie indicate astfel
nct s fie posibil identificarea, pentru a nu fi periclitat valabilitatea cambiei. Trasul se
desemneaz prin indicarea numelui patronimic i domiciliul sau denumirii de firm i
sediul. Poate fi indicat un singur tras sau mai muli. n cazul desemnrii mai multor trai,
indicarea nu trebuie s fie alternativ, ci toi se vor angaja n mod cumulativ, adic ei vor
rspunde solidar.
Scadena ei este data cnd trebuie pltit valoarea cambiei. Sunt trei condiii care
trebuiesc respectate la indicarea scadenei: scadena trebuie s fie unic, cert i posibil.
Unicitatea nseamn inadmisibilitatea scadenilor succesive, neadmiterea scadenei pentru
pli n rate. Certitudinea nseamn inadmisibilitatea plii condiionat de un careva
eveniment, a crei date este necunoscut ferm. Cnd se spune c scadena trebuie s fie
posibil se are n vedere c ea nu trebuie s fie la vreo dat ca re nu exist n calendar.
Conform prevederilor n vigoare cambia poate fi tras:
- la vedere;
- la un termen de la vedere;
- la un termen de la data emiterii;
- la o zi fix.
Scadena la vedere se indic de obicei prin cuvintele la prezentare, la cerere, la
vedere sau oricnd.
Scadena la un anumit termen de la vedere se calculeaz de la data acceptrii cambiei de
ctre tras, sau la data emiterii actului de protest pentru refuzul de acceptare.
Legea cambiei prevede reguli specifice de calculare a termenului cum ar fi: dac scadena
este fixat pe zile, ea va fi ultima zi a termenului, zilele calculndu-se fr a se ine seama
de ziua emiterii i de ziua prezentrii la plat; dac scadena este fixat pe luni, ea va fi
considerat data corespondent a lunii cnd trebuie efectuat plata; n lipsa date
corespunztoare scadena este ultima zi a acestei luni .a. .
Scadena la un anumit termen de la datat emiterii are ca punct de referin ziua n care a
fost emis cambia. Calculul ncepe din ziua urmtoare emiterii cambiei, iar scadena este
ultima zi a termenului astfel calculat. Scadenele la termen sunt cele care conin ziua, luna
i anul scadenei.
Un alt element al cambiei este locul plii care se indic de obicei sub numele
trasului, dei aceasta nu este o regul strict. Dac n cambie nu este indicat locul plii, el
va fi considerat domiciliul trasului. n cazul n care sunt menionate mai multe locuri,
cambia poate fi prezentat la oricare dintre ele la alegerea beneficiarului. Cambia totodat,
nu este lovit de nulitate dac locul plii nu este indicat, aceast excepie fiind unele din
puinele excepii admise. Plata cambiei se poate face i la domiciliul unui ter sau n orice
alt loc. Cambia care conine o astfel de clauz se numete domiciliat. Legea cambiei
reglementeaz acest moment dup cum urmeaz trata poate fi pltit la locul unde se afl
banca terului sau n locul unde se afl banca trasului ori n alt loc stabilit de comun
acord".
Numele beneficiarului este i el element esenial, ca urmare a faptului c legislaia
stabilete c o cambie poate fi numai la ordin i nicidecum la purttor. Beneficiarul sau
primitorul sumei cambiale se desemneaz prin indicarea numelui, care trebuie fcut n
mod precis i complet cu meniunea la ordin, care se presupune dac lipsete. n calitate
de beneficiar pot fi indicate mai multe persoane. El se desemneaz cumulativ sau
alternativ. Atunci cnd desemnarea este cumulativ, drepturile care rezult din cambie se
excit mpreun de toi beneficiarii, iar cnd este alternativ, de oricare din ei. Numele,
prenumele i domiciliul beneficiarului pot fi nscrise n orice parte a documentului, de
regul n partea dreapt dup ordinul necondiionat de plat.
Data i locul emiterii se nsemneaz pe faa titlului, i prevede ziua, luna, i anul
emiterii. Data emiterii trebuie s fie unic, cert, i opozabil tuturor. Pn la proba
contrarie, data se presupune a fi adevrat sau real. Locul emiterii se menioneaz
mpreun cu data. n cazul n care este absent locul emiterii cambiei se consider
localitatea care figureaz lng semntura trgtorului.
Semntura trgtorului se trece sub text n partea de jos a titlului. Semntura trebuie
s fie manuscris i s cuprind, n cazul persoanei juridice, i denumirea complet a
firmei alturi de semntura persoanelor autorizate. n literatura de specialitate se
prezumeaz c semntura trgtorului este unica modalitate de manifestare a voinei de a
crea titlul de credit care reprezint asigurarea garaniei executrii obligaiilor rezultate din
relaiile comerciale.
Sanciunea nerespectrii formei cambiale este determinat de lege: titlul n care
lipsete una din condiiile enumerate nu are valoarea unei trate. n urma acestui fapt
cambia nu mai produce efectele unui titlul de credit.
Legea uniform stipuleaz trei cazuri de derogarea de la forma legal stabilit
pentru cambie, care nu atrag nulitatea ei:
- trata fr indicarea scadenei este socotit pltit la vedre
- n lipsa indicrii locul plii va fi considerat locul indicat lng numele trasului care
va fi domiciliul plii
 - n lipsa locului emiterii acesta va fi considerat locul artat lng numele
trgtorului.

a) Mecanismul decontrilor prin cambie

Ordinul de plat emis de ctre trgtor nu creeaz obligaii cambiale pentru tras. n
raportul cambial trasul are o poziiei special, deoarece el nu este parte la acest raport
pn cnd n-a acceptat ordinul de plat. Acest angajament, menionat n scris pe cambie de
ctre tras precum c acesta va face plata la scaden, se numete acceptare. Doar dup
acceptare trasul devine debitor cambial. Mai exact, trasul devine obligat direct, principal i
solidar.
n relaia cambial sunt implicate 3 persoane: trgtorul, trasul, beneficiarul. Relaia
principal este ntre trgtor i beneficiar, deoarece trgtorul emind o cambie n
favoarea beneficiarului, recunoate astfel o obligaie pe care o are fa de acesta, inclus n
angajamentul c nscrisul va fi onorat la termen. Emind cambia, trgtorul n acelai
timp se oblig s determine pe tras s plteasc suma nscris. Din momentul emiterii
cambiei ncepe circulaia ei. Cambia se transmite prin:
- simpl tradiiune
- gir (andosare)
- cesiune
- subrogare legal
- succesiune
Cambia se transmite prin simpla tradiiune (nmnare) de ctre trgtor beneficiarului,
aceasta fiind i o obligaie a emitentului, deoarece fr nfiarea ei material ctre
debitorul cambial beneficiarul nu-i va putea realiza drepturile.
Girul (andosarea) reprezint o operaiune prin care cambia circul de la un beneficiar
la altul. n literatura de specialitate a cest mecanism este ntlnit sub diferite definiii cum
ar fi: transmiterea cambiei din mn n mn; un ordin de plat pe care-l d
beneficiarul trasului sau trgtorului de a plti unui nou beneficiar o sum de bani
determinat; girul este meniunea, fcut pe cambie, prin mijlocul creia se transmite
proprietatea cambiei mpreun cu toate drepturile i garaniile ce decurg din ea.
Persoanele ntre care se face aceast transmitere au diferite denumiri: persoana care
transmite cambia se numete girant sau andosator, iar persoana creia se transmite cambia
se numete girator sau noul beneficiar.
Orice trat, chiar dac este expres tras la ordin, poate fi transmis prin gir. Conform
Legii Uniforme girul se menioneaz pe titlu, iar de obicei pe spatele lui i de aceea se mai
numete andosare. Dac sunt mai multe giruri ele se pot scrie pe o prelungire numit
alonj, care este adugat la cambie, printr-o metod ce exclude denumirea ei. Prima
nscriere trebuie s se fac prin transferul pe ambele documente, n aa fel ca nsoirea s
nceap la cambie i s se termine pe alonj. Girul cuprinde un ordin de plat care se
exprim printr-o anumit formul: pltii la ordinul, pltii lui. Ordinul de plat se
semneaz i se legifereaz prin tampila girantului. Girantul este obligat s indice data
cnd a fost scris girul. Girul trebuie s fie pur i simplu, adic necondiionat. Orice
condiie de restrngere a lui se consider ca nescris, girul parial este nul, deoarece
creana cambial este indivizibil. Girul trebuie s fie ntotdeauna urmat de transmiterea
efectiv a cambiei ctre noul titular. Girul poate fi revocat, dar numai pn la transmiterea
ctre girator.
Girul are dou funcii de baz: 1) este o modalitate specific de transmitere a cambiei
(efectul translativ al girului); 2) este mijlocul de legitimare a posesiunii titlului i a
garaniei pentru plata i acceptarea cambiei.
n literatura de specialitate este ntlnit argumentarea cum c numrul mare al
girurilor duce la creterea siguranei titlului i aceasta se bazeaz prin faptul c fiecare
girant se oblig n mod solidar fa de ultimul purttor. Aceasta ne dovedete i practica
bancar; care pentru scontarea cambiilor bncile cer un anumit numr de giruri.
n funcie de efectul pe care-l produc, girurile pot fi normale i anormale.
Girul plin sau complet este acela care indic numele noului beneficiar. Conform Legii
cambiei dac trgtorul a nscris n trat cuvintele la ordin, sau un alt echivalent,
documentul poate fi transmis numai persoanei artate n el. Transmiterea de mai departe a
tratei poate fi efectuat prin desemnarea deplin a datelor girantului i a geratorului (gir
normal).
Girul n alb nu prevede numele giratorului. n form simplificat, girul n alb poate
conine doar semntura girantului, care trebuie s fie efectuat pe versoul cambiei sau
alonjei. Acest gir d posibilitatea transmiterii cambiei prin simpla nmnare, ca i orice
titlu la purttor. Conform dreptului cambial, posesorul unei cambii girate n alb poate s
completeze cu propriul su nume sau cu numele unei alte persoane; s gireze cambia din
nou, n alb sau n ordinul oricrei altei persoane; s predea cambia unei tere persoane fr
s completeze girul n alb i fr s o gireze. Deci, n cazul girurilor n alb posesorul poate
prezenta cambia spre plat fr a completa girul.
Girul prin procur, ca gir anormal, este girul prin care se d un mandat unei persoane
s ncaseze valoarea cambiei pentru posesorul legitim al titlului. Giratorul are calitatea de
reprezentant, exercitnd drepturile cambiale n numele girantului, ns el nu devine
proprietar al cambiei, deoarece poate transmite cambia numai prin gir prin procur, care
are semnificaia unei substituiri.
O alt form a girului anormal este girul n garaniei ce constituie un gaj pentru
garantarea unei alte creane. n acest sens se face meniunea n garanie, valoare n gaj
. a. i se depune documentul n gaj. Acest gir acord giratorului toate drepturile, fiind dat
n garantarea unei alte creane a girantului, care devine astfel debitor.
Girul nu la ordin (gir de cesiune) implic transmiterea cambiei mai departe prin gir.
Girul transfer beneficiarului toate drepturile cambiei, dar girantul i asum
responsabilitatea numai fa de girator, nu i fa de ceilali posesori succesivi.

63. Noiunea i elementele biletului la ordin

64. Acreditivul documentar, categoriile i mecanismul de derulare

Este un angajament prin care o banc, numit banc emitent, se oblig din nsrcinarea i conform
instruciunilor clientului, numit ordonator, s execute o plat sau s autorizeze o alt banc, numit banc
notificatoare (avizatoare) s efectueze o asemenea plat, n folosul beneficiarului, contra prezentri
documentelor ce corespund condiiilor AD.
Este o modalitate de plat, folosit n derularea plilor ntre comerciani aflai n state diferite, acord
securitate plii, banca asumndu-i o responsabilitate mare.
Subiecii operaiunilor prin AD sunt:
a) Ordonatorul (pltitorul);
b) Banca emitent a ordonatorului;
c) Banca notificatoare (avizatoare) a beneficiarului, de regul;
d) Beneficiarul banilor.
n 1993, Camera Internaional de Comer de la Paris, a stabilit regulile i uzanele uniforme privind AD.
Mecanismul decontrilor cu ajutorul AD
1. ncheierea unui contract comericial internaional, care stabilete ca modalitate de plat AD;
2. Ordonatorul AD d ordini bncii sale s deschid un AD n folosul beneficiarului;
3. Banca emitent a ordonatorului, transfer banii de pe contul clientului su la banca notificatoare, unde
suma este depus ntr-un cont de bilan special;
4. Banca notificatoare ntiineaz beneficiarul despre deschiderea AD;
5. Beneficiarul plii execut obligaiile contractuale, expediaz marfa, presteaz serviciul i perfecteaz
documentele n conformitate cu condiiile AD, pentru a putea ridica contra-valoarea mrfii sau a serviciului;;
6. Beneficiarul prezint documentele de executare bncii notificatoare pentru control;
7. Numai dup ce documentele prezentate sunt verificate i corespund ntocmai condiiilor AD, transfer
banii pe contul beneficiarului;
8. Banca notificatoare remite documentele de executare bncii emitente, pentru a le prezenta clientului su
i care va putea recepiona marfa numai contra acestor documente.
AD este supus la 2 principii de baz:
a) Principiul autonomiei AD AD este o tranzacie individual fa de contractul comercial, care a servit
doar baz pentru emiterea AD.
b) Principiul strictei executri banca nu va primi spre executare plile de la beneficiarul documentar, care
sunt aproximativ conforme condiiilor AD.

65. Clasificarea acreditivelor documentare, deschiderea i avizarea AD

Clasificarea A.D.
1. n dependen de caracterul obligaiei bncii emitente:
AD revocabile, care pot fi anulate n mod unilateral de ordonator;
AD irevocabile, atunci cnd banca emitent garanteaz c AD nu va fi retras n mod unilateral de
ordonator. Asemenea AD poate fi anulat doar prin acordul comun al ordonatorului i beneficiarului.
Caracterul irevocabil se indic n contract.
2. n dependen de caracterul obligaiilor bncii notificatoare:
AD confirmate, cnd banca notificatoare se oblig ea nsi s verifice documentele despre
executare de ctre beneficiar i s efectueze plata;
AD neconfirmate, cnd banca notificatoare nu-i asum o asemenea obligaie, documentele despre
executare fiind transmise pentru control, bncii emitente;
AD specializate, acestea rezult din anumite reglementri legale:
AD stand-by, scrisoare de credit, utilizat n special n SUA, unde legislaia interzice bncilor s
 prezinte garanii i serviciul stand-by este o form ascuns a garaniilor bancare.
AD cu clauz roie (clauz verde). Acest AD permite bncii notificatoare s elibereze un avans
benficiarului, pn la prezentarea documentelor de executare. De regul, se utilizeaz n cazul
intermedierii sau cnd beneficiarul este un productor care nu dispune de mijloace necesare pentru
producerea mrfurilor sau anumitor componente ale ei, pentru a putea s le livreze la termen.
Cererea de deschidere a AD trebuie s conin n mod obligatoriu, urmtoarele date:
a) Tipul AD;
b) Datele despre ordonator;
c) Date despre banca emitent;
d) Data deschiderii AD;
e) Locul unde vor fi prezentate documentele pentru control;
f) Modalitatea de consumare a AD;
g) Modalitatea de notificare a transferului AD;
h) Valoarea AD;
i) Condiiile plii;
j) Indicaii cu privire la admisibilitatea livrrilor pariale a obiectului contractului comercial;
k) Termenul de expediere a mrfurilor, produselor, serviciilor i descrierea acestora;
l) Condiiile livrrii;
m) Indicarea clar a documentelor i a termenelor de prezentare a lor;
n) Semntura ordonatorului.

66. Incasso documentar, noiunea i tipurile de incasso documentar

Este o modalitate de plat, prin care banca vnztorului, a exportatorului, este nsrcinat s ncaseze
o sum anumit de bani de la cumprtor, contra prezentrii unor documente. n 1995, s-au stabilit
regulile i uzanele uniforme pentru INCASO, de ctre Camera Internaional de Comer de la Paris.

Deosebirea dintre AD i ID
a) Iniiativa deschiderii ID revine vnztorului, exportatorului, iar n cazul AD, de la pltitor, de la
importator.
b) n cazul AD, banca acioneaz n calitate de garant al clientului su, iar n cazul ID, ca un simplu
prestator de servicii.
c) n cazul AD, beneficiarul plii are garania solvabilitii partenerului su, iar n cazul ID,
beneficiarul plii nu dispune de o asemenea garanie, de aceea ID se utilizeaz doar atunci cnd
posibilitile i dorina de a plti a cumprtorului, nu se pun la ndoial.
Dispoziia de INCASO trezorerial (general)
Este dispoziai beneficiarului privind livrarea incontestabil a unei anumite sume de bani, din contul
pltitorului, fr acordul acestuia, n baza documentelor executorii sau altor acte, care stabilesc
dreptul virrii incontestabile. Ca de exemplu:
a) titlurile executorii eliberate de instanele judectoreti;
b) nscripiile executorii ale notarului;
c) documentele executorii eliberate de organele de executare;
d) documentele echivalente la perceperea restanelor n bugetul de stat, fondul social, etc.;
e) deciziile organelor n a cror competen intr examinarea cauzelor contravenionale,
administrative, aplicarea sanciunilor financiare.
Dispoziiile de INCASO se ntocmesc de ctre beneficiar n 4 exemplare, i se prezint bncii
beneficiare, mpreun cu documentele executorii sau echivalentele acestora. Primul exemplar
servete drept baz pentru trecerea de la scderea din contul pltitorului a sumei i se pstreaz de
banca pltitoare, n mapa cu documentele zilei.
 Al II-lea i al III-lea exemplar, banca pltitoare le remite bncii beneficiare, prin intermediul B.N.M.,
unde, exemplarul II servete ca baz pentru nregistrarea sumei n contul beneficiarului i se
pstreaz de banc n mapa cu documentele zilei.
Exemplarul III, mpreun cu extrasul din cont, se nmneaz beneficiarului, iar exemplarul IV, cu
meniunea bncii pltitoare, mpreun cu extrasul din cont, se remite pltitorului.
Cardurile bancare
Efectuarea operaiunile prin intermediul cardurilor bancare este reglementat prin regulamentele BNM.
Cardul bancar este un suport de informaie, standartizat, protejat i individualizat, utilizat de deintor
n modul prevzut n obligaiile reciproce cu emiterea cardurilor, i acceptat de comerciant, n calitate
de instrument de plat, la procurarea de bunuri, servicii, obinerea de numerar, etc.
Acestea pot fi att cartele de credit, ct i debit. ntre emitenii i utilizatorii cardurilor bancare, se
ncheie un contract de carte bancar.

67. Mecanismul de derulare a incasso-lui documentar

Mecanismul decontrilor prin INCASO documentar (ID):
1. ncheierea unui contract comercial care stabilete ca modalitate de plat ID;
2. Executarea obligaiilor contractuale;
3. Vnztorul remite bncii sale documentele despre executare stipulate n contract, mpreun cu
dispoziia de a ncasa o anumit sum de bani de la banca cumprtorului;
4. Banca vnztorului remite documentele bncii cumprtorului, care le verific, i, dup ce le
transmite cumprtorului, debiteaz contul cumprtorului cu suma indicat.
5. Cumprtorul, avnd documentele despre executare, poate primi marfa de la transportator;
6. Banca cumprtorului transfer suma bncii vnztorului, care crediteaz contul vnztorului.

68. Reglementarea juridic a decontrilor fr numerar n RM. Formele de

decontri
Regulamentului cu privire la cardurile bancare Nr.62 din 24.02.2005 (Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.36-38/124 din 04.03.2005)
Regulament privind operatiunile de casa in bancile din RM, modificat si completat prin
HCA al BNM nr.377 din 15.12.2005 [ DATA INTRARII IN VIGOARE 21.04.2006 ]
Regulament privind utilizarea carnetului de cecuri de numerar,modificat si completat prin
HCA al BNM nr.380 din 15.12.2005 [ DATA INTRARII IN VIGOARE 21.04.2006]
IV. Regulamentului privind utilizarea documentelor de plat la efectuarea plilor fr
numerar pe teritoriul Republicii Moldova Nr.150 din 26.06.2003 (Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.141-145/196 din 11.07.2003)
Banca potrivit statutului su de organizare i funcionare, i a prevederilor Legii cu privire
la instituiile financiare nr.550-XIII-1995, este in drept s efectueze operaiuni de cas
pentru clienii si (persoane juridice i fizice1). 2. Pentru primirea, verificarea, numrarea,
pstrarea i eliberarea numerarului i a altor valori sint organizate compartimente de
casierie. Pentru fiecare banc se organizeaz casa de operaiuni. * pct. 2, alineatul 2 se
exclude prin Hotrrea Consiliului de Administraie al BNM nr. 80 din 21.03.2005+ 3.
Conductorii, contabilii-efi i efii de casierie din bnci rspund de organizarea,
funcionarea i controlul activitii de casierie in conformitate cu prevederile din prezentul
regulament. Totodat sint obligai s asigure conducerea corect i la zi a evidenelor
operativ-contabile i statistice, in scopul reflectrii in orice moment i cu exactitate a
existenei i micrii numerarului i a celorlalte valori gestionate de ctre personalul
casieriei. De asemenea, vor asigura, respectarea tuturor dispoziiilor cu privire la pstrarea
i paza numerarului i a celorlalte valori, pentru asigurarea integritii acestora. La
incadrarea personalului din casierie in funcii cu atribuii de gestionari, precum i la
incheierea contractelor privind rspunderea material, se vor respecta intocmai dispoziiile
legale in vigoare privind incadrarea gestionarilor, incheierea contractelor privind
rspunderea in legtur cu gestionarea bunurilor materiale, precum i orice alte
reglementri referitoare la aceste probleme. In cazul in care la casierie este nevoie de
ajutor temporar in munc pentru verificarea banilor, conductorul bncii, la solicitarea
efului casieriei, poate delega prin decizie, din alte servicii, persoane care vor efectua
verificarea i numrarea banilor. Acetia vor fi instruii in prealabil de ctre eful casieriei.
Decizia cuprinde numele, prenumele, funcia i perioada in care vor efectua aceast
activitate. Pentru personalul care ajut temporar la verificarea banilor este necesar s se
incheie contract privind rspunderea material. Selectarea i numirea acestora se face cu
respectarea condiiilor legale pentru numirea gestionarilor. Compartimentul casierie
funcioneaz in incperi special amenajate, separate de locul de munc al celorlalte
compartimente i va corespunde cerinelor tehnice de proiectare i organizare a
compartimentelor de cas i tezaur. In cadrul casieriei se pot organiza:
case operative de: incasri, pli in lei, operaiuni de incasri i pli in valut, schimb de
bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, vinzarea formularelor cu
regim special, a certificatelor de depozit, aciunilor i a altor hirtii de valoare;
case de incasri serale;
case pentru primirea diverselor valori depuse spre pstrare de deponeni (persoane juridice
i fizice);
case cu program prelungit;
case de verificare a numerarului;
case de incasri in lei amplasate in afara sediului bncii;
case pentru schimbul valutei
Numerarul i celelalte valori aflate in banc se pstreaz in mod obligatoriu in tezaur, iar
in lipsa acestuia - in case de fier refractare, prevzute cu cel puin dou chei.

69. Decontrile interbancare n RM

Decontrile Bancare pot fi de 2 tipuri:
Decontri intrabancare sunt cele care implic o banc i subdiviziunile sale (filiale,
sucursale, agenii);
Decontrile iterbancare sunt cele care implic decontrile privind relaiile aprute ntre
bnci.

Decontrile Interbancare se efectueaz :

1. prin conturi corespondente deschise n ambele bnci sau la una din bnci
2. prin intermediul conturilor deschise la casele de compensaii.

toi participanii n sistemul de pli interbancare din Republica Moldova: Banca

Naional, bncile comerciale i sucursalele (filialele) bncilor strine, care au primit
autorizaia Bncii Naionale de efectuare a activitilor financiare pe teritoriul Republicii
Moldova, bncile n proces de lichidare sau n proces de insolvabilitate, ali participani
conform prevederilor legislaiei n vigoare, n continuare bnci participante.

Bncile participante n sistemul de pli interbancare sunt nregistrate n Indicatorul

participanilor n sistemul de pli interbancare deinut i actualizat de ctre Banca
Naional a Moldovei. Pentru efectuarea plilor interbancare fiecrei bnci participante la
sistemul de pli interbancare i se deschide un singur cont LORO la BNM dup
principiul un cont o banc . Numrul contului "Loro" al bncii participante este din opt
cifre i are urmtoarea structur:
a) cifrele de ordinul 1 - 4 - numrul contului sintetic (Planul de conturi al evidenei
contabile a Bncii Naionale a Moldovei, Hotrrea Consiliului de Administraie al BNM
nr. 75 din 26.06.1995, cu modificrile i completrile ulterioare);
b) cifra de ordinul 5 - cifra de control;
c) cifrele de ordinul 6 - 8 - numrul convenional al bncii.
Bncii participante (filialei bncii participante) i se atribuie un cod din nou cifre .
Disponibilitile n contul LORO al bncii participante sunt obinute ca rezultat al
nregistrrii plilor transferate i ncasate de la ceilali participani n sistemul de pli
interbancare n conformitate cu prevederile actelor normative n vigoare. Bncile
participante trebuie s asigure disponibilitile n conturile LORO n proporia necesar
efecturii plilor interbancare. Efectuarea plilor din contul LORO al bncii
participante se efectueaz numai n cazul prezenei disponibilului suficient n acest cont
pentru trecerea la scderi a sumei consemnate n documentele de plat. Suspendarea
operaiunilor, aplicarea sechestrului i perceperea n mod incontestabil a mijloacelor
bneti din conturile bancare se efectueaz n conformitate cu prevederile actelor
legislative i normative n vigoare. Plata parial a sumei consemnate n documentul de
plat se admite numai n cazul perceperii n mod incontestabil a mijloacelor bneti din
contul pltitorului conform prevederilor actelor legislative i normative n vigoare.
Evidena contabil a plilor interbancare in Banca Naional se efectueaz in conformitate
cu Planul de conturi al evidenei contabile al Bncii Naionale a Moldovei , iar in bncile
participante se efectueaz in conformitate cu Planul de conturi nr. 55/11-01 al evidenei
contabile in bnci i alte instituii financiare din Republica Moldova. Documentele de
plat primare se ntocmesc de ctre clieni n conformitate cu prevederile actelor normative
ale Bncii Naionale a Moldovei i se primesc spre executare de ctre banca iniiatoare n
numrul de exemplare necesare prilor. n ziua primirii documentelor de plat primare
spre executare funcionarul responsabil al bncii iniiatoare are urmtoarele obligaiuni:
a) s verifice corectitudinea ntocmirii documentelor de plat primare i s le legalizeze
cu semntura sa i amprenta tampilei dreptunghiulare a bncii la rubrica Semnturile
bncii i s aplice data primirii la rubrica Meniunile bncii. tampila
dreptunghiular a bncii trebuie s conin urmtoarele date:
denumirea, codul i adresa bncii iniiatoare;
numrul contului Loro al bncii iniiatoare;
numrul de ordine al tampilei dreptunghiulare;
b) s reflecte n contabilitatea bncii nregistrrile contabile ale operaiunilor efectuate n
baza documentelor de plat primare;
c) s aplice la rubrica Meniunile bncii data executrii documentului de plat;
 d) s ntocmeasc, n baza documentelor de plat primare pe suport hrtie documente de
plat primare electronice;
e) s verifice identitatea documentelor de plat primare electronice formate cu
documentele de plat primare pe suport hrtie.
f) s ntocmeasc, cu data zilei operaionale n care au fost trecute la scderi mijloacele
bneti din conturile pltitorilor, dispoziii de plat centralizatoare electronice adresate
altei bnci participante.

70. Cardul bancar i regimul juridic de utilizare

Card bancar este un suport de informatie standardizat si personalizat prin intermediul
caruia detinatorul, de regula, cu utilizarea numarului personal de identificare al sau si
/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanta la contul bancar
in vederea efectuarii anumitor operatiuni prevazute de banca emitenta. In functie de
provenienta mijloacelor banesti disponibile in cont se disting urmatoarele tipuri de
carduri bancare:
- card de credit, prin intermediul caruia detinatorul dispune de mijloacele banesti
oferite
de banca sub forma unei linii de credit;
- card de debit, prin intermediul caruia detinatorul dispune de mijloacele banesti
depozitate la banca si care ofera posibilitatea acordarii unei facilitati de overdraft
(descoperit de cont) in cazul insuficientei mijloacelor banesti in contul acestuia; 2.1.
Pentru a incepe activitatea intr-un sistem de plati cu carduri bancare, banca, cel putin cu
30 de zile lucratoare inainte de inceperea activitatii, prezinta la Banca Nationala a
Moldovei
un demers la care anexeaza urmatoarea informatie:
a) descrierea activitatii bancii in sistem, care va cuprinde:
- denumirea sistemului si a organizatorului acestuia, alte date la latitudinea bancii
privind descrierea sistemului;
- descrierea statutului si a tipului de activitate a bancii in sistem, cu anexarea
copiilor documentelor care confirma statutul bancii in sistem si dreptul de a
desfasura o anumita activitate in sistem;
- descrierea tipurilor de carduri ce urmeaza sa fie emise si /sau acceptate de catre
banca si a serviciilor ce urmeaza sa fie oferite de catre banca detinatorilor de
carduri;
b) Regulile de utilizare a cardurilor stabilite de banca.
Banca Nationala a Moldovei examineaza informatia prezentata de banca, in
conformitate
cu p.2.1 din prezentul Regulament, in decurs de 30 zile lucratoare din ziua inregistrarii
demersului la Banca Nationala si notifica banca privind rezultatele examinarii.
Banca, inainte de a-si incepe activitatea in cadrul unui sistem de plati cu carduri
bancare,
instiinteaza Banca Nationala a Moldovei asupra actiunilor intreprinse pentru inlaturarea
neajunsurilor depistate. Pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul cardurilor
bancare pot fi effectuate urmatoarele operatiuni:
- plata marfurilor achizitionate de la comercianti, serviciilor prestate sau a
obligatiilor fata de buget (impozite, taxe, alte plati obligatorii);
- retragerea de numerar de la bancomate, de la ghiseele bancilor, in limitele
prevazute de actele normative in vigoare;
- alte operatiuni financiare in conformitate cu prevederile actelor normative in
vigoare (depunere de numerar in contul bancar, transferuri intre conturi etc.).
Retragerea de numerar prin intermediul cardurilor de afaceri pentru plata salariilor si
efectuarea altor plati cu caracter social poate fi efectuata numai la ghiseele bancii.
Banca este obligata sa asigure controlul asupra existentei documentului de plata privind
transferul platilor obligatorii in conformitate cu actele normative in vigoare.
Operatiunile ce tin de domeniul reglementarii valutare, realizate prin intermediul
cardurilor emise de bancile licentiate /bancile straine, urmeaza a fi efectuate in
conformitate cu prevederile actelor normative in domeniul reglementarii valutare si ale
certificatelor de inregistrare /autorizatiilor Bancii Nationale a Moldovei, in cazul in
care acestea urmeaza a fi eliberate. Banca emitenta elibereaza extrase de conturi de
card in termenul si in modul prevazut de
Regulile de utilizare a cardurilor.
Banca emitenta intocmeste extrase de cont de card in conformitate cu actele normative
in vigoare. Extrasele de cont de card se intocmesc in limba de stat sau pot fi intocmite
in alta limba solicitata de titularul contului.

71. Operaiunile valutare n practica bancar internaional

72. Operaiunile valutare la vedere i la termen

73. Operaiunile valutare SWAP

74. Option-le i arbitrajul valutar

75. Reglementarea juridic a operaiunilor valutare n RM

76. Clasificarea operaiunilor n valut strin

77. Conturile valutare ale rezidenilor

78. Conturile valutare ale nerezidenilor

79. Casele de schimb valutar i a punctelor de schimb valutar ale hotelurilor

80. Operaiunile de cumprare i de vnzare pe piaa intern

81. Supravegherea exercitat de ctre BNM a operaiunilor valutare efectuate de

ctre BC i casele de schimb valutar
82. Noiunea i caracteristica titlurilor de valoare

83. Clasificarea titlurilor de valoare

84. Noiunea operaiunilor bancare cu titluri de valoare

85. Varietile operaiunilor bancare cu titluri de valoare

86. Clasificarea operaiunilor bancare cu titluri de valoare

87. Vnzarea-cumprarea titlurilor de valoare

88. Operaiunile bursiere cu titluri de valoare. Contractul de burs

89. Operaiunile cu titluri de valoare pe piaa primar i secundar

90. Operaiunile fiduciare (de trust) cu titluri de valoare

91. Operaiunile de agent

92. Depozitul titlurilor de valoare ale clienilor bncii

93. Emiterea titlurilor de valoare