Şcoala

Şcoala de
de Arte
Arte şi
şi Meserii
Meserii Catedra de

Loc.Târşolţ
Loc.Târşolţ –– jud.
jud. Satu-Mare
Satu-Mare Limba şi literatura română

Program conceput şi
realizat de
 PROPOZIŢIA PRINCIPALĂ
Definiţie
Definiţie :: Propoziţia
Propoziţia care
care are
are înţeles
înţeles de
de sine
sine stătător
stătător şi
şi nu
nu
depinde
depinde sintactic
sintactic de
de alte
alte propoziţii
propoziţii se
se numeşte
numeşte propoziţie
propoziţie
principală.
principală.

Atenţie !
Propoziţiile
Propoziţiile principale
principale nu
nu conţin
conţin elemente
elemente de
de relaţie,
relaţie, iar
iar înţelesul
înţelesul
lor
lor nu
nu depinde
depinde din
din existenţa
existenţa altor
altor propoziţii.
propoziţii. Recunoaşterea
Recunoaşterea aces-
aces-
tora
tora nu
nu se
se face
face prin
prin întrebări
întrebări !! Între
Între propoziţiile
propoziţiile principale
principale există
există
doar
doar raporturi
raporturi de
de coordonare
coordonare !!
1 2
Exemplu : Irina a învăţat la geografie, iar Maria a citit o poveste.

P1 = PP P2 = PP Raportul
Raportul de
de coordonare
coordonare se
se realizează
realizează cu
cu ajutorul
ajutorul conjuncţiei
conjuncţiei
adversative
adversative ””iar”.
iar
iar”.
iar
 PROPOZIŢIA
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
SUBORDONATĂ
SUBIECTIVĂ
SUBIECTIVĂ
Definiţie
Definiţie :: Propoziţia
Propoziţia subordonată
subordonată care
care ţine
ţine locul
locul unui
unui subiect
subiect
pentru
pentru regenta
regenta sa
sa se
se numeşte
numeşte subiectivă.
subiectivă.

Răspunde
Răspunde la
la întrebările
întrebările :: cine
cine ?? ,, ce
ce ??

Observaţie
Subiectiva
Subiectiva apare
apare numai
numai acolo
acolo unde
unde propoziţia
propoziţia regentă
regentă nunu are
are subiect
subiect
(exprimat,
(exprimat, inclus
inclus sau
sau subînţeles).
subînţeles). Acesta
Acesta este
este semnul
semnul de de bază
bază al
al existenţei
existenţei
unei
unei subiective
subiective (lipsa
(lipsa subiectului
subiectului în
în regentă)
regentă) şi
şi nu
nu întrebarea
întrebarea !!
Elemente
Elemente dede relaţie
relaţie :: cine,
cine, care,
care, ce,
ce, cât,
cât, câţi,
câţi, câte,
câte, unde,
unde, când,
când, cum,
cum,
încotro,
încotro, că,
că, ca
ca să,
să, de,
de, dacă,
dacă, de
de ce.
ce.
Subiectivele sunt cerute de :
a.)
a.) Verbe
Verbe şi şi expresii
expresii verbale
verbale unipersonale
unipersonale prin
prin formă
formă şi şi impersonale
impersonale prin
prin
conţinut
conţinut :: trebuie,
trebuie, se
se cuvine,
cuvine, sese cade,
cade, se
se întâmplă,
întâmplă, se
se zice,
zice, se
se spune,
spune, se
se cre-
cre-
de,
de, se
se ştie,
ştie, şa.
şa. Acestora
Acestora lili se
se adaugă
adaugă expresiile
expresiile impersonale
impersonale (predicate
(predicate nomi-
nomi-
nale)
nale) :: ee bine,
bine, ee rău,
rău, ee uşor,
uşor, ee necesar,
necesar, ee cu
cu putinţă,
putinţă, ee firesc,
firesc, ee normal,
normal, etc.
etc.

1 2
Exemplul 1 : Se spune că nu există fericire deplină. P1 = PP P2 = SB
1 2
Exemplul 2 : Trebuie să iei totul de la început. P1 = PP P2 = SB
1 2
Exemplul 3 : E uşor să recapitulezi lecţia învăţată. P1 = PP P2 = SB

2 1 2
Exemplul 4 : Tu trebuie să înveţi zilnic. P1 = PP P2 = SB

În exemplul 4 pronumele personal “tu” aparţine propoziţiei nr. 2 şi nicidecum

propoziţiei nr. 1. Ordinea firească ar fi : Trebuie tu să înveţi zilnic.
b)
b) Adverbe
Adverbe şi
şi locuţiuni
locuţiuni adverbiale
adverbiale predicative
predicative :: bineînţeles,
bineînţeles, desigur,
desigur, fireşte,
fireşte,
negreşit,
negreşit, poate,
poate, probabil,
probabil, cu
cu siguranţă,
siguranţă, fără
fără îndoială,
îndoială, etc.
etc.

1 2
Exemplul 5 : Bineînţeles că şi-a însuşit observaţia. P1 = PP P2 = SB

1 2
Exemplul 6 : Poate că va sosi deseară. P1 = PP P2 = SB

c) Forme impersonale ale unor verbe personale : pare, doare, place, a rămâne,
a fi (când are sensul de a se întâmpla, a fi dat, a fi hotărât)
1 2
Exemplul 7 : Îţi ajunge că ai câştigat. P1 = PP P2 = SB
1 2
Exemplul 8 : Ne rămâne să ne luăm tălpăşiţa. P1 = PP P2 = SB

d)
d) Predicatele
Predicatele propoziţiei
propoziţiei regentei
regentei exprimate
exprimate prin
prin verbe
verbe la
la diateza
diateza pasivă
pasivă cu
cu
valoare
valoare impersonală.
impersonală.
1 2
Exemplul 9 : E îngăduit să vă distraţi în timpul liber. P1 = PP P2 = SB
 Topica

Propoziţia
Propoziţia subordonată
subordonată subiectivă
subiectivă precedă
precedă sau
sau urmează
urmează regentei.
regentei.
1 2
Exemplul 10 : Cine învaţă ştie. P1 = SB P2 = PP
1 2
Exemplul 11 : E bine că ne-ai sunat. P1 = PP P2 = SB

Punctuaţia
Indiferent
Indiferent de
de poziţia
poziţia ei
ei faţă
faţă de
de regentă,
regentă, subordonata
subordonata subiectivă
subiectivă nu
nu se
se desparte
desparte
de
de aceasta
aceasta prin
prin virgulă.
virgulă.

1 2
Exemplul 12 : Îmi place să călătoresc. P1 = PP P2 = SB

1 2
Exemplul 13 : Cine se scoală de dimineaţă ajunge departe. P1 = SB P2 = PP
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
PREDICATIVĂ
Definiţie
Definiţie :: Propoziţia
Propoziţia subordonată
subordonată care
care îndeplineşte
îndeplineşte funcţia
funcţia de
de
nume
nume predicativ
predicativ pentru
pentru un
un verb
verb copulativ
copulativ din
din propoziţia
propoziţia regentă
regentă
se
se numeşte
numeşte predicativă.
predicativă.

Atenţie !
Subordonata
Subordonata predicativă
predicativă urmează
urmează sau sau precedă
precedă regenta
regenta al
al cărei
cărei
verb
verb copulativ
copulativ nu nu are
are nume
nume predicativ
predicativ (exprimat
(exprimat sau
sau subînţeles).
subînţeles).
Pentru
Pentru depistarea
depistarea subordonatei
subordonatei predicative
predicative nunu se
se folosesc
folosesc
întrebări
întrebări !! Predicativa
Predicativa sese recunoaşte
recunoaşte după
după verbele
verbele copulative
copulative din
din
regentă
regentă :: aa deveni,
deveni, aa ieşi,
ieşi, aa se
se face,
face, aa ajunge,
ajunge, aa însemna,
însemna, aa rămâne,
rămâne,
aa părea,
părea, aa fi,
fi, etc.
etc.
Elemente
Elemente dede relaţie
relaţie :: care,
care, cine,
cine, ce,
ce, cum,
cum, când,
când, unde,
unde, că,
că, să,
să,
dacă,
dacă, ca,
ca, să,
să, ca
ca să,
să, după
după cum,
cum, caca şi
şi cum,
cum, etc.
etc.

Topica
Subordonata
Subordonata predicativă
predicativă urmează,
urmează, de
de regulă,
regulă, regentei,
regentei, dar
dar poate
poate
fifi utlilizată
utlilizată şi
şi înaintea
înaintea acesteia.
acesteia.
1 2
Exemplul 1 : Asta înseamnă că el e fericit. P1 = PP P2 = PR

1 2
Exemplul 2 : Ce şi-a dorit a devenit. P1 = PR P2 = PP

Punctuaţia
Subordonata
Subordonata predicativă
predicativă nu
nu se
se desparte
desparte niciodată
niciodată de
de regenta
regenta ei
ei prin
prin virgulă
virgulă !!
1 2 3
Exemplul 3 : Ce nu spunea era că a minţit. P1 = SB P2 = PP P3 = PR
1
Exemplul 4 : Mama e cum o ştii.2 P1 = PP P2 = PR
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
ATRIBUTIVĂ
Definiţie : Propoziţia subordonată care îndeplineşte în frază func-
ţia de atribut pe lângă un substantiv (pronume, numeral) din pro-
poziţia regentă se numeşte atributivă.

Răspunde
Răspunde la la întrebările
întrebările :: care
care ?,
?, ce
ce fel
fel de
de ?,
?, aa (al,
(al, ai,
ai, ale)
ale) cui
cui ?,
?,
câţi
câţi ?,
?, câte
câte ??

Elemente
Elemente de de relaţie
relaţie :: care,
care, ce,
ce, cu
cu care,
care, despre
despre care,
care, oricare,
oricare, cât,
cât,
până
până lala care,
care, al
al cărei
cărei (cărui),
(cărui), fără
fără de
de care,
care, unde,
unde, când,
când, cum,
cum, ca,
ca,
ca
ca să,
să, dacă,etc.
dacă,etc.
 Topica
Propoziţia
Propoziţia atributivă
atributivă urmează
urmează cuvântului
cuvântului regent.
regent. Uneori,
Uneori, între
între
acesta
acesta şi
şi subordonata
subordonata atributivă
atributivă se
se mai
mai pot
pot găsi
găsi şi
şi alte
alte atribute.
atribute.
1 2
Exemplul 1 : Avea motive ca să fie vesel. P1 = PP P2 = AT
1 2
Exemplul 2 : Privea la cerul cu stele pe care adesea l-a visat. P1 = PP P2 = AT

Punctuaţia
Folosirea
Folosirea virgulei
virgulei înîn cazul
cazul subordonatelor
subordonatelor atributive
atributive depinde
depinde dede relaţia
relaţia semantică
semantică (de(de
înţeles)
înţeles) care
care s-a
s-a stabilit
stabilit între
între ea
ea şi
şi celelalte
celelalte propoziţii
propoziţii din
din frază.
frază. Dacă
Dacă atributiva
atributiva este
este
absolut
absolut necesară,
necesară, nunu sese desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de restul
restul frazei.
frazei. Dacă
Dacă atributiva
atributiva aduce
aduce oo
explicaţie
explicaţie suplimentară,
suplimentară, se se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de regenta
regenta ei
ei (de
(de termenul
termenul regent).
regent).
Dacă
Dacă ea
ea este
este intercalată
intercalată între
între unităţile
unităţile regentei,
regentei, ea
ea se
se separă
separă dede aceasta
aceasta prin
prin virgulă.
virgulă.

1 2
Exemplul 3 : Mi-e drag locul unde m-am născut. P1 = PP P2 = AT
2 1 2
Exemplul 4 : Mătuşa, pe care n-o cunoşteam, a venit ieri. P1 = AT P2 = PP
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
COMPLETIVĂ DIRECTĂ
Definiţie : Subordonata care determină un verb tranzitiv din
propoziţia regentă, având funcţie de complement direct pe
lângă acesta se numeşte completivă directă.

Răspunde
Răspunde la
la întrebările
întrebările :: pe
pe cine
cine ?,
?, ce?
ce?

Elemente
Elemente de
de relaţie
relaţie :: cine,
cine, care,
care, pe
pe unde,
unde, orice,
orice, ce,
ce, să,
să, cum,
cum, etc.
etc.
Topica :
În
În general,
general, subordonata
subordonata completivă
completivă directă
directă urmează
urmează regentei.
regentei.
1 2
Exemplul 1 : I-am povestit cum m-a salvat de la înec. P1 = PP P2 = CD

1 2
P1 = CD P2 = PP
Exemplul 2 : Că a pierdut totul, a înţeles mai târziu.

Punctuaţia :
Subordonata
Subordonata completivă
completivă directă
directă se
se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de
regenta
regenta ei
ei atunci
atunci când
când oo precedă.
precedă.
1 2
Exemplul 3 : Să înveţe mai bine, doreşte. P1 = CD P2 = PP
1 2
Exemplul 4 : Orice doreşte, spune. P1 = CD P2 = PP
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
Propoziţia
Propoziţia subordonată
subordonată carecare determină
determină verbe,
verbe, adjective,
adjective, adverbe
adverbe
sau
sau interjecţii
interjecţii din
din propoziţia
propoziţia regentă,
regentă, fiind
fiind echivalentă
echivalentă sintactic
sintactic
cu
cu complementele
complementele indirecte
indirecte ale
ale acestora
acestora se
se numeşte
numeşte propoziţie
propoziţie
subordonată
subordonată completivă
completivă indirectă.
indirectă.

Răspunde
Răspunde lala întrebările
întrebările :: cui
cui ?,
?, de
de cine
cine ?,
?, de
de ce
ce ?,
?, despre
despre cine
cine ?,
?,
despre
despre ce
ce ?,
?, pentru
pentru cine
cine ?,?, pentru
pentru cece ?,
?, etc.
etc.
1 2
Exemplul 1 : Cartea i-a dat-o cui o va citi. P1=PP P2=CI

Elemente
Elemente de de relaţie
relaţie :: că,
că, să,
să, ca
ca să,
să, cui,
cui, oricui,
oricui, cum
cum că,
că, pentru
pentru că,
că,
cine,
cine, care,
care, ce,
ce, cum,
cum, când,
când, unde,
unde, cât,
cât, etc.
etc.
1 2
Exemplul 2 : Era convins că va reuşi la examen. P1=PP P2=CI
 OBSERVAŢIE :
Locuţiunea
Locuţiunea conjuncţională
conjuncţională subordonatoare
subordonatoare “pentru
“pentru că”
că” (specifică
(specifică
subordonatelor
subordonatelor cauzale)
cauzale) introduce
introduce completive
completive indirecte
indirecte care
care depind
depind
de
de un
un verb
verb ce
ce exprimă
exprimă mulţumirea
mulţumirea sausau regretul.
regretul.
1 2
Exemplul 3 : Azi era foarte mulţumit pentru că i s-a trimis o telegramă de felicitare.

P1=PP P2=CI*
* Contragerea subordonatei este : Azi era foarte mulţumit de trimiterea unei telegrame
de felicitare.
TOPICA
Subordonatele
Subordonatele completive
completive directe
directe urmează,
urmează, de
de obicei,
obicei, propoziţiei
propoziţiei regente.
regente.
1 2
Exemplul 4 : I-a povestit despre ce se întâmplase aseară. P1=PP P2=CI

PUCTUAŢIA
Se
Se despart
despart prin
prin virgulă
virgulă de
de regente
regente doar
doar când
când sunt
sunt aşezate
aşezate înaintea
înaintea acestora
acestora..
1 2
Exemplul 5 : Celor ce învaţă, le recomand această carte. P1=CI P2=PP
 PROPOZIŢIA
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ DE
DE LOC
LOC
Definiţie:
Definiţie: Subordonata
Subordonata care
care ţine
ţine locul
locul unui
unui complement
complement circumstanţial
circumstanţial de
de
loc
loc pentru
pentru regenta
regenta sa
sa se
se numeşte
numeşte circumstanţială
circumstanţială de
de loc.
loc. (CL)
(CL)

Răspunde
Răspunde lala întrebările:
întrebările: unde
unde ?? ,, în
în ce
ce loc
loc ?? ,, în
în ce
ce spaţiu
spaţiu ?? ,, adresate
adresate
verbului
verbului din
din propoziţia
propoziţia regentă.
regentă.

Elemente
Elemente de de relaţie:
relaţie: unde
unde (( cu
cu sau
sau fără
fără prepoziţie
prepoziţie )) ,, încotro
încotro ,, dincotro,
dincotro,
oriunde
oriunde ,, oriîncotro
oriîncotro ,, oridincotro,
oridincotro, ce
ce ,, cine
cine ,, care
care ,, cât(ă).
cât(ă).

Observaţie
Uneori
Uneori în
în propoziţia
propoziţia regentă
regentă poate
poate să
să apară
apară adverbul
adverbul corelativ
corelativ “acolo”.
“acolo”.
1 2
Exemplu: Se întâlniră acolo, unde au stabilit. P1=PP P2=CL
 Topica
După cum vorbitorul insistă sau nu asupra lor, propoziţiile circumstanţiale
de loc pot sta atât înainte, cât şi după regentă. Uneori pot fi intercalate între
elementele regentei.
1 2
Exemplul 1: M-am deplasat unde locuia bunica. P1=PP P2=CL

1 2
Exemplul 2: Oriîncotro privea , vedea feţe cunoscute. P1=CL P2=PP

2 1 2
Exemplul 3: Împrejur , oriunde te-ai uita , vezi numai verdeaţă. P1=CL P2=PP

Punctuaţia
Atunci,
Atunci, când
când circumstanţiala
circumstanţiala de
de timp
timp stă
stă după
după regentă,
regentă, nu
nu se
se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de
aceasta.
aceasta. Când
Când stă
stă înaintea
înaintea regentei,
regentei, se
se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de ea.
ea. Dacă
Dacă circumstanţiala
circumstanţiala
de
de loc este intercalată între cuvintele regentei, este izolată prin virgulă de acestea.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP
Definiţie: Propoziţia subordonată circumstanţială de timp ţine locul unui complement
circumstanţial de timp , determină un verb din regentă , arătând timpul când se petrece
acţiunea exprimată de acesta.

Răspunde la întrebările: când ? , cât timp ? , de când ? , până când ? , de

câte ori ?.

Elemente
Elemente de
de relaţie:
relaţie: când
când ,, cum
cum ,, cât,
cât, oricând
oricând ,, orişicând,
orişicând, în
în timp
timp ce
ce ,, până
până să
să ,,
până
până ce
ce ,, după
după cece ,, cât
cât timp
timp ,, în
în vreme
vreme ce
ce ,, imediat
imediat ce
ce ,, îndată
îndată ce
ce ,, (ori)
(ori) de
de câte
câte ori
ori ,,
înainte
înainte (ca)
(ca) să
să ..

Observaţie
Uneori
Uneori în
în regentă
regentă poate
poate să
să apară
apară adverbul
adverbul corelativ
corelativ atunci
atunci sau
sau îndată.
îndată. Din
Din construcţiile
construcţiile
până
până să
să sau
sau până
până ce
ce poate
poate să
să apară
apară numai
numai prepoziţia
prepoziţia până.
până.
 Topica
După
După cum
cum vorbitorul
vorbitorul insistă
insistă sau
sau nu
nu asupra
asupra lor,
lor, propoziţiile
propoziţiile circumstanţiale
circumstanţiale dede
timp
timp pot
pot sta
sta atât
atât înainte,
înainte, cât
cât şi
şi după
după regentă.
regentă. Uneori
Uneori pot
pot fifi intercalate
intercalate între
între
elementele
elementele regentei.
regentei.
1 2
Exemplul 1: Va merge la şcoală când va împlini şapte ani. P1=PP P2=CT
1 2
Exemplul 2: Când va veni mama, vor pleca împreună la piaţă. P1=CT P2=PP
2 1 2
Exemplul 3: Tata, când se va întoarce acasă, va pleca la vânătoare. P1=CT P2=PP

Punctuaţia
Dacă
Dacă se
se află
află situată
situată înaintea
înaintea regentei,
regentei, se
se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de aceasta.
aceasta. Când
Când este
este
aşezată
aşezată între
între elementele
elementele regentei,
regentei, se
se izolează
izolează prin
prin virgule
virgule de
de acestea.
acestea. Nu
Nu se
se pune
pune virgulă
virgulă
când
când urmează
urmează regentei.
regentei.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD

Definiţie: PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE

MOD ( CM ) îndeplineşte în frază rolul unui complement circumstanţial de
mod pe lângă un verb ,adjectiv sau un adverb.

Răspunde
Răspunde la
la întrebările:
întrebările: cum
cum ?? ,, în
în ce
ce fel
fel ?? ,, în
în ce
ce mod
mod ?? ,, cât
cât ??

Elemente
Elemente dede relaţie:
relaţie: cum
cum ,, cât
cât ,, precum
precum ,, decât
decât ,, parcă,
parcă, fără
fără să,
să, după
după cum,
cum,
ca
ca şi
şi cum,
cum, ca
ca şi
şi când,
când, după
după cât,
cât, de
de parcă.
parcă.

Observaţie
Uneori în propoziţia regentă poate să apară un adverb corelativ (aşa, astfel).
1 2
Exemplul 1: Scrie aşa, precum i se dictează. P1=PP P2=CM
Topica
După
După cum
cum vorbitorul
vorbitorul insistă
insistă sau
sau nunu asupra
asupra lor,
lor, propoziţiile
propoziţiile circumstanţiale
circumstanţiale
de
de mod
mod pot
pot sta
sta atât
atât înainte,
înainte, cât
cât şi
şi după
după regentă.
regentă. Uneori
Uneori pot
pot fifi intercalate
intercalate
între
între elementele
elementele regentei.
regentei.
1 2
Exemplul 2: Găteşte precum a învăţat-o mama. P1=PP P2=CM
1 2
Exemplul 3: Precum a învăţat, dansează. P1=CM P2=PP
2 1 2
Exemplul 4: În patul altuia, cum ţi-e voia, nu poţi dormi. P1=CM P2=PP

Punctuaţia
Când
Când sese găseşte
găseşte în
în faţa
faţa regentei
regentei sau
sau regenta
regenta conţine
conţine un un corelativ,
corelativ, se
se desparte
desparte
prin
prin virgulă
virgulă de
de aceasta.
aceasta. Când
Când este
este intercalată
intercalată între
între componentele
componentele regentei,
regentei, se
se
izolează
izolează prin
prin virgule
virgule de
de acestea.
acestea. Când
Când urmează
urmează regentei,
regentei, nu
nu se
se desparte
desparte prin
prin
virgulă
virgulă de
de ea.
ea.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ
Definiţie : Subordonata care ţine locul unui complement circumstanţial
de cauză pentru regenta sa se numeşte circumstanţială de cauză.

Răspunde la întrebările : “din ce cauză ?”, “pentru care motiv ?”, “care este
cauza pentru care ?”,”din ce pricină ?”

Elemente
Elemente de
de relaţie
relaţie :: că,
că, deoarece,
deoarece, din
din cauză
cauză că,
că, din
din pricină
pricină că,
că, de
de vreme
vreme ce,
ce, din
din
moment
moment ce,
ce, pentru
pentru că,
că, fiindcă,
fiindcă, întrucât,
întrucât, cum,
cum, etc.
etc.
 Topica
După cum vorbitorul insistă sau nu asupra lor, propoziţiile circumstanţiale
de cauză pot sta atât înainte, cât şi după regentă.

Exemplu 1 : Pentru că îmi placi,1 de aceea îţi scriu.2 P1 = CZ P2 = PP

1 2
Exemplu 2 : Îţi scriu, deoarece te preţuiesc. P1 = PP P2 = CZ

Punctuaţia
În general, subordonatele circumstanţiale de cauză se despart prin virgulă
de regentele lor.

Observaţie
Atunci când există nesiguranţă în analiză, pentru determinarea corectă a
subordonatei cauzale trebuie să se ţină seama că acţiunea din subordonată
este anterioară acţiunii din regentă !
 1 2
Exemplu 3 : Şi-a fracturat piciorul, pentru că a căzut. P1 = PP P2 = CZ

Mai întâi a căzut şi apoi şi-a fracturat piciorul !

ATENŢIE ! Cauza nu trebuie confundată cu scopul ! Acţiunea din cauzală este

anterioară acţiunii din regentă, iar acţiunea din circumstanţiala de scop (finala)
este posterioară acţiunii din regentă !

1 2
Exemplu 4 : S-a dus la doctor, pentru că îl durea măseaua. P1 = PP P2 = CZ

1 2
Exemplu 5 : S-a dus la doctor, ca să-i extragă măseaua. P1 = PP P2 = CS

Observăm că în exemplul 4 există un motiv pentru care s-a deplasat la doctor. Motivul
este anterior deplasării. În exemplul 5 există un scop al deplasării. Scopul se realizează
după deplasare.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP
Definiţie : Propoziţia subordonată care îndeplineşte rolul unui complement
circumstanţial de scop pentru regenta sa se numeşte circumstanţială de scop
(finală).

Răspunde
Răspunde la
la întrebările
întrebările :: “cu
“cu ce
ce scop
scop ?”
?” ,, “în
“în ce
ce scop
scop ?”
?”

Elemente
Elemente de
de relaţie
relaţie :: că,
că, ca
ca să,
să, să,
să, căci,
căci, deoarece,
deoarece, întrucât,
întrucât, pentru
pentru că,
că, etc.
etc.
Topica
În
În general,
general, propoziţiile
propoziţiile circumstanţiale
circumstanţiale de
de scop
scop urmează
urmează regentei.
regentei. Uneori
Uneori
însă
însă ele
ele oo pot
pot preceda.
preceda.

1 2
Exemplul 1 : A plecat să înveţe. P1 = PP P2 = CS

1 2
Exemplul 2 : Ca să te avertizez, de aceea te-am chemat. P1 = CS P2 = PP

Punctuaţia
Când se află înaintea regentei sau după ea, neinsistându-se asupra subor-
donatei finale, aceasta se desparte prin virgulă de regentă.
1 2
Exemplul 3 : Se îndrepta spre incendiu, ca să facă şi el ceva. P1 = PP P2 = CS

1 2 P1 = PP P2 = CS
Exemplul 4 : Se îndrepta spre incendiu ca să-l stingă.
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIŢIONALĂ

Definiţie : Subordonata care exprimă o ipoteză, o presupunere sau o

condiţie, de îndeplinirea căreia depinde realizarea acţiunii exprimate
de regentă se numeşte circumstanţială condiţională.

Răspunde
Răspunde la
la întrebările
întrebările :: cu
cu ce
ce condiţie
condiţie ?,
?, în
în ce
ce caz
caz ??

Elemente
Elemente de
de relaţie
relaţie :: dacă,
dacă, de,
de, în
în caz
caz că,
că, în
în caz
caz de,
de, să,
să, etc.
etc.
Topica
În general, subordonata condiţională precedă regenta. Când se insistă asupra
ei, subordonata condiţională urmează regentei.
1 2
Exemplul 1 : Dacă munceşti ai de toate. P1 = CŢ P2 = PP

1 2
Exemplul 2 : Mergem la film numai dacă eşti foarte cuminte. P1 = PP P2 = CŢ

Punctuaţia

Subordonata condiţională se desparte prin virgulă, indiferent de poziţia faţă

de regentă, cu excepţia situaţiei când se insistă în mod deosebit asupra ei.
1 2
Exemplul 3 : Dacă vine la şcoală, nu va regreta. P1 = CŢ P2 = PP
1 2
Exemplul 4 : Vei primi recompensă doar dacă reuşeşti la examen. P1 = PP P2 = CŢ
Atenţie !

Când
Când cuvântul
cuvântul “caz”
“caz” din
din locuţiunea
locuţiunea conjuncţională
conjuncţională “în“în caz
caz că”
că” primeş-
primeş-
te
te articol
articol hotărât
hotărât devenind
devenind substantiv,
substantiv, propoziţia
propoziţia introdusă
introdusă este
este atribu-
atribu-
tivă
tivă şi
şi nu
nu condiţională
condiţională !!

1 2
Exemplul 5 : Vin la tine în cazul că timpul îmi permite. P1 = PP

P2 = AT (în care caz vin ?)

1 2
Exemplul 6 : Vin la tine în caz că timpul îmi permite. P1 = PP

P2 = CŢ (cu ce condiţie vin ?)

Observaţie
Propoziţia subordonată este în acest caz o condiţională ; observaţi rolul
articolului hotărât în identificarea valorii gramaticale a substantivului ca
termen regent, determinat de un atribut !
 PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ
Definiţie : Propoziţia subordonată care denumeşte o împreju-
rare, un fapt care ar fi fost de aşteptat să împiedice realizarea
acţiunii din regentă, dar n-a făcut-o se numeşte circumstan-
ţială concesivă.

Răspunde la întrebarea : “În ciuda cărui fapt (căror fapte) ?”

Elemente
Elemente dede relaţie
relaţie :: deşi,
deşi, dacă,
dacă, de,
de, să,
să, cu
cu toate
toate că,
că, măcar
măcar că,
că,
chit
chit că,
că, fără
fără să,
să, oricare,
oricare, oricine,
oricine, orice,
orice, cât,
cât, oricât,
oricât, oricum,
oricum, etc.
etc.
Topica
De
De obicei,
obicei, subordonatele
subordonatele concesive
concesive stau
stau înaintea
înaintea regentei.
regentei. Când
Când
se
se insistă
insistă asupra
asupra lor,
lor, concesivele
concesivele urmează
urmează regentei.
regentei.
1 2 3
Exemplul 1 : Chiar dacă nu-ţi convine, trebuie să te duci. P1 = CV P2 = PP P3 = SB

1 2
Exemplul 2 : Competiţia s-a desfăşurat, cu toate că a plouat. P1 = PP P2 = CV

Punctuaţia
Oricare
Oricare ar
ar fifi locul
locul ei
ei faţă
faţă de
de regentă,
regentă, subordonata
subordonata concesivă
concesivă
se
se desparte
desparte prin
prin virgulă
virgulă de
de aceasta
aceasta !!
1 2
Exemplul 3 : Cât de tare-i piatra, tot o macină vântul. P1 = CV P2 = PP
1 2
Exemplul 4 : Nu-l mai crede nimeni, orice ar spune. P1 = PP P2 = CV
 PROPOZIŢIA
PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ
SUBORDONATĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ
CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ
CONSECUTIVĂ
Definţie
Definţie :: Propoziţia
Propoziţia subordonată
subordonată care
care arată
arată urmarea
urmarea
(rezultatul)
(rezultatul) unei
unei acţiuni
acţiuni sau
sau aa unei
unei însuşiri
însuşiri exprimate
exprimate în
în
regenta
regenta ei
ei se
se numeşte
numeşte circumstanţială
circumstanţială consecutivă.
consecutivă.

Răspunde
Răspunde la
la întrebarea
întrebarea :: care
care este
este urmarea
urmarea faptului
faptului că
că ??

Elemente
Elemente de
de relaţie
relaţie :: încât,
încât, de
de (încât),
(încât), ca
ca să,
să, că,
că, pentru
pentru ca
ca să,
să, etc.
etc.
Topica
Subordonatele
Subordonatele consecutive
consecutive (după
(după cum
cum ne
ne arată
arată şi
şi numele)
numele) urmea-
urmea-
ză
ză întotdeauna
întotdeauna după
după regentele
regentele lor.
lor.
1 2
Exemplul 1 : A mers aşa de repede, că nu l-a ajuns nimeni. P1 = PP P2 = CNS
1 2
Exemplul 2 : Ploua aşa de tare, de nu vedeai nimic. P1 = PP P2 = CNS

Punctuaţia
Propoziţiile
Propoziţiile subordonate
subordonate circumstanţiale
circumstanţiale consecutive
consecutive se
se despart,
despart,
în
în general,
general, prin
prin virgulă
virgulă de
de regentele
regentele lor.
lor.
1 2
Exemplul 3 : A strigat atât de tare, că au amuţit toţi. P1 = PP P2 = CNS
1 2
Exemplul 4 : Am repetat frazele, încât le recunosc foarte uşor. P1 = PP P2 = CNS