ITEMUL 4

Dragi elevi, aceti itemi vizeaz urmtoarele coninuturi:

Elemente de constructie a comunicrii
Gramatic
Verbul (flexiunea verbului în raport cu numrul, persoana, modul _i timpul):
-

Moduri verbale (indicativul i imperativul, conjunctivul _i condiionalul-optativ) _i timpurile

lor. Timpuri simple _i compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea
a vrea)
-Verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a iei, a se face, a prea, a rmâne, a însemna)
-Formeverbale nepersonale. Utilizri sintactice ale formelor verbale nepersonale: infinitivul,
gerunziul, participiul, supinul
-

Posibiliti combinatorii ale verbului

Substantivul: genul, numärul, cazul. Tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colec
tive, substantive defective. Articolul genitival. Punctuatia vocativului. Corelarea funciei sin
tactice cu cazul morfologic. Posibilitäi combinatori ale substantivului. Categoria determinäri:
articolul (hotärát, nehotärát). Posibilitäi combinatori ale substantivului (substantiv +
atribut)
Pronumele. Tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politete (flexiunea
pronu
melui personal în raport cu persoana, numärul, genul; flexiunea cazual). Pronumele reflexiv
(diferenta dintre pronumele reflexiv _i pronumele personal). Posibilitäi combinatorii ale pro
numelui. Anticiparea i reluarea prin citice pronominale in cazul unor complemente. Aspecte
ortografice. Pronumele posesiv i adjectivul pronominal posesiv. Pronumele demonstrativ i
adjectivul pronominal demonstrativ. Folosirea corect a pronumelor _i a adjectivelor prono
minale: interogativ, relativ _i nehotärât, a adjectivului pronominal de întrire. Pronumele i ad-
jectivul pronominal negativ _i negaia în propoziie. Posibiliti combinatorii ale pronumelor i
ale adjectivelor pronominale
Adjectivul. Gradele de comparaie. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substant
vul. Topica adjectivului. Adjectivul participial. Posibilitäi combinatorii ale adjectivului
Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative. Posibiliti rii
combinator"
ale numeralului
Prepoziia
68 d o t y l o t depre e pentiu Eyalaa Nton
 Adverbul. Tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc). Gradele de
Conjunctia. Conjunci coordonatoare, conjuncii subordonatoare comparaie
Interjectia. Onomatopeele. Interjecia predicativ

SER
1. Cuvantul subliniat în secventa.. Atentie!
este. Prile de vorbire
vizate la aceast
neflexibile. Din punct de vedere cerint pot fi atât flexibile, cât _i
morfologic,
prti de vorbire flexibile: substantivul, verbul,prile
de vorbire pot fi:

adjectivul; pronumele, numeralul,

prti de vorbire neflexibile:
adverbul, articolul, prepoziia,
interjecia. conjuncia,
2. Modul/Timpul verbului subliniat Aminteste-ti rolul modurilor verbale!
din enuntul ... indicã o aciune...
indicativul arat actiune real;
o

conjunctivul arat o aciune posibil;

condiional-optativul arat o actiune dorit;
imperativul arat o aciune impus: o porunc sau un îndemn, un sfat.
Aminte_te-i rolul timpurilor verbale!
prezentul arat o actiune petrecut în timpul vorbirii;
imperfectul arat o actiune trecut, dar neterminat în
ri, arat durata sau repetarea; timpul vorbi-
perfectul simplu arat o actiune desfä_urat în trecut terminat
de curând; _i
perfectul compus arat o
actiune trecut, terminat într-un
nedeterminat; timp
mai-mult-ca-perfectul arat o actiune trecut, terminat înaintea
altei actiuni trecute _i terminate;
viitorul arat o actiune care se va
petrece dup momentul vorbirii;
viitorul anterior arat o
actiune viitoare, terminat înaintea altei ac-
tiuni viitoare.
3.
Completeaz spaile libere din Acest item este mai complex vizeaz atât
_i cuno_tintele tale de mor-
fragmentul ., cu forma corect a fologie, cât _i pe cele de ortografie, de exemplu, conjugarea corect
Cuvintelor scrise între
paranteze. a anumitor verbe, realizarea acordului dintre subiect
_i predicat, a
acordului adjectivului cu substantivul determinat,
respectarea nor
melor de ortografie conform DOOM2.
4. Alege forma corect a verbelor
Cu/tär
Atentie!
-ez, -e_te, -eaz, -esc Unele verbe
etc.) din
cu terminaia -a la infinitiv primesc elementul supli-
enunturile de mai jos.. mentar -ez în conjugare (a cina - cinez), iar altele nu primesc acest
element (a cânta - cânt). Alte verbe pot fi conjugate cu sau fr acest
element, iar în unele cazuri, ambele forme sunt acceptate, îns cu
diferente de înteles (inseamn/insemneazä).
Unele verbe cu terminaia-i la infinitiv primesc elementul suplimen-
ar -esc în conjugare (a b nui - bänuiesc), iar altele nu primesc acest
element (a se bizui - bizuie). Exist _i posibilitatea ca ambele forme
s fie acceptate, dar una dintre ele s fie preferat (se sträduie - se

sträduieste).
69
9epentu Evaltaren Matoral 209
5. Alege forma corect a verbului
pentru fiecare context..
6. Rescrie secventa.., modificând
numrul substantivului.
7.Rescrie fragmentul urmtor .
trecând verbele de la perfect sim-
plu etc. (alte moduri _i timpuri ver-
bale) la perfect compus etc. (alte
moduri _i timpuri verbale).
Atentie!
Folose_te ca instrument normativ ortoepic, ortografic, morfolonin.
de punctuaie Dictionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limh
române (DOOM2)
Respect regulile de ortografie!
Atenie!
Aminte_te-ti formele verbelor la diferite moduri _i timpuri,

VERBUL
RETINE!
NTIA Partea de vorbire flexibil
exprim o aciune, o stare sau existena.
care

NTESTE-T! Verbele î_i schimbforma în funcie de mai multe categorii gramaticale, printre care:
numrul (singular/plural), persoana (1, a ll-a, a lll-a), modul
_i timpul.
ELUL A. In functie Predica In aceast categorie, se încadreaz majoritatea
-

ver
de capa- tive sunt belor din limba român.
citatea de verbele care -

In aceast categorie, se încadreaz:

a îndeplini formeaz a. verbele auxiliare acele verbe care ajutla formarea
-

o functie singure unor moduri/ timpuri

compuse sau la formarea con-
sintacticä. o functie struciilor pasive.
sintactic. Cele trei verbe auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.
Nepredica b. verbele copulative acele verbe care
-

leag numele
tive sunt predicativ de subiect.
verbele care Cele opt verbe copulative sunt: fi,
deveni,
a a a ajunge,
nu formeaz aiesi, a seface, rmâne, a însemna, a prea.
a

singure Atentie! Verbul a fi se poate regsi ca:

o functie predicativ (El este la mare.);
sintactic. copulativ (El este înalt.);
auxiliar (El ar fi mers la fotbal.)
FELUL B. In functie Personale ex.: a dansa, a vedea, a se juca etc.
de posibi- - s u n t ver-

litatea de a bele a cror

avea forme actiune este
pentru toate realizat de
persoanele. o persoan .

Imperso- ex.: tun, plou, fulger etc.

nale sunt
verbele a
cror acti
une nu este
fãcut de o
persoan.
0 hd complt de preqatire pentiufvluteN
 OoRILE GRAMACALE
PREDICATIVE/PERSONALE
INDICATIV ex.: Eu dansez pe aceast melodie.

CONJUNCTIV ex.: Mi-ar plcea s dansez pe aceast melodie.

MODURILE
CONDITIONAL-OPTATIV ex. As dansa oricând pe aceastä melodie
IMPERATIV ex.: Danseaz, te rog, pe ring

INDICATIV
Prezent ex.: Imi place cum danseaz .

Imperfect ex.: Dansa toat noaptea, fär s oboseasc .

Perfect compus ex. A dansat toat noaptea i nu a obosit deloc.
Perfect simplu ex. Dans toat noaptea, iar apoi se odihni.
Mai-mult-ca-perfect ex. Dansase toat noaptea, fär s oboseascã.
Viitor standard ex.: Nu stiu cum va dansa încontinuu vreme de trei ore
Viitor starndard pentru
ex.: Are s danseze/0s danseze/Or dansa i mâäine.
limba vorbit
ex.: Mâine, pe vremea aceasta, vafi dansat deja pe scena
Viitor anterior
festivalului.
ex.: Doar dup ce a dansat cu alt partener, avea s înteleag
Viitorul în trecut
TIMPURILE cât de preioas fusese prima.
cONJUNCTIV

Prezent ex.: li place s danseze.

Perfect ex.: -ar fi plcut s fi dansat mai mult
cONDITIONAL-OPTATIV
ex.: As dansa ore intregi pe aceast melodie.
Prezent
ex.: As fi dansat i eu, dac timpul mi-ar fi permis.
Perfect
INFINITIV

ex.: Eo onoare a dansa cu tine.

Prezent
ex.: Era mai bine sã fi fåcut mai multe repetiii îinainte de a fi
Perfect dansat la concurs.

mai-mult-ca-perfectul sunt simple, în

Unele timpuri, precum prezentul, perfectul simplu,
verbelor auxiliare a fi, a avea, a vrea.
Schimb, altele se formeaz cu ajutorul
A fi: Viitor anterior (voi fi dansat); Conjunctiv, perfect (s fi dansat); Conditional-optativ
AMINTESTET perfect (a_ fi dansat) Perfect
A avea: Perfect compus (am dansat); Condiional-optativ, prezent (a_ dansa) i
(a_ fi dansat)
A vrea: Vitor standard (voi dansa); Viitor anterior (voi fi dansat)

71
 INFINITIV ex.: Eo experienta unic a dansa descul pe plaj.
FORMELE
VERBALE GERUNZIU ex: Am vzut-o dansând descul pe plajä.
NEPERSO0 SUPIN ex.: Se pricepe la dansat tango.
NALE PARTICIPIU ex.: Acesta este un vals dansat cu mäiestrie.

INFINITIv

Subiect ex.: Nu e greu a înv ta pentru examen.

Nume predicativ ex.: Plcerea lui era a citi cäri S.F

Atribut verbal ex.: Si-a exprimat în fata tuturor pasiunea lui de a citicrti S.F

Complement direct ex.: Nu poate rezolva aceast problem.

Complement ex.: Se gândeste la a pleca mai repede acas.

prepoziional
Circumstanial de timp ex.: Se roag de fiecare dat inaintede a se culca.
ex.: A fost apostrofat de profesor, pentru c a înväat fär a
Circumstanial de mod
gandi.
Circumstanial de scop ex.: Se pregteste intens pentrua sustine examenul.

GERUNZIu
DTILIZAR Subiect ex.: Se aude fluierând.
SNTAC- Atribut verbal ex.: Vedeam copii jucându-se în fata blocului.
TICE ALE
FORMELOoR Complement direct ex.: Vãd ie_ind fum de la casa vecin.
VERBALE Circumstanial de timnp ex. Inserându-se, am aprins lumina.
EPERSO Circumstanial de cauz A fost
ex.: eliminat, incercând s copieze la
ALE Circumstanial de scop
exame.
ex.: Alerga cutând un loc de refugiu.
SUPIN
Subiect ex.: Pare greu de rezolvat acest exercitiu
Nume predicativ ex.: Era de _tiut c va întârzia.
Atribut verbal ex.: Ma_ina de spälat s-a stricat
Complement direct ex.: Mai avea
de citit o pagin, când a fost chemat la masa.
Complement ex.: S-a sturat
prepoziional de reprodus acelea_i lectii lipsite de sens.
Circumstanial de scop ex.: A plecat de
diminea la pescuit.
PARTICIPIU
Atribut adjectival -am
ex.: recomandat i ei cartea citit.
Nume predicativ ex.: Textul a fost citit.

72
 Verbele aflate la moduri personale se pot combina cu:
Numele predicativ: Parfumul este
al mamei.
Subiectul: Bäietii alearg pe strad.
POSIBILI- Complement direct: Am väzut un film interesant.
TAI COMB
NATORIIALE c e n t indirect: A cerut pårerea prinilor
Complement prepoziional: Le-am întrebat despre ceva.
VERBULU Circumstanial de
timp: Cei doi s-au întâlnit ieri.
Circumstanial de loc:
Copilul merge la bunici
Circumstanial de mod: Cânt frumos la vioar.

OBSERVATII
+A face confuzie între verbele terminate în
nu se
-ea _i cele în ajung s fie folosite gre_it
-e, care
(a pläcea i NU a place, a dispårea i NU a dispare, a aprea _i NU a apare etc.), chiar i la forma de condiio-
nal-optativ: ar plãcea, ar dispårea, ar tcea etc.;
+In vederea scrierii corecte a
unor forme verbale, este
recomandat folosirea Dictionarului ortografic,
ortoepic i morfologic al limbii române (DOOM2). De ex.:
verbul a continua are la persoana l,
singular, forma eu continui _i NU continuu;
verbele a suferi, a acoperi au la persoana a l-a forma el sufer NU_i sufere, respectiv el acoper
_i NU acopere;
verbul a întârzia la persoana l are foma eu întârzii NU
_i întârziu
verbul a voi la persoana l, imperfect, are forma eu voiam NU
_i vroiam;
unele verbe terminate în -i la infinitiv se conjug cu sau fär
elementele-esc/-äsc/-este, de ex.:
bänuieste i NU bnuie, bizuie i NU bizuie_te sau, în unele cazuri, ambele forme sunt accep-
tate, una find preferat: strduie-strduieste.
verbul a fi la conjunctiv are urmtoarele forme: sfi (bun), s nu fii (räu), s
fii, s nu fii (ri) _i
nu trebuie confundat cu forma
conjunctivului perfect: sfi citit, s nu fi citit
+Atentie la scrierea corecta formelor afirmative i negative de imperativ a unor verbe precum:
a duce, a face, a lua, a fi, a zice. Astfel:
Du!/Nu duce!
Fäl/Nu face!
la!/Nu lua!
Fil/ Nu fi!
Zi/ Nu zicel

APLICA!

FI^A DE LUCRUI
e textul de mai jos pentru a putea r spunde la cerinele formulate.

Art.2
Drepturile tuturor copilor trebuie respectate, indiferernt de rasa, etnia sau nationlitatea hecàruia, de
Oarea pieli, de limba vorbit , de reliqjia practicat , indiferent dac sunt fete sau bäiei. Copii trebuie s ne

protejati impotriva oricärei forme de discriminare.

73
draltre pentru fvaluarea ationila 70//
 Art. 12, 13, 14, 15
Copilul capabil de discernmânt are dreptul de a-i exprima liber opinia asupra oricrei problema
privete. Copil au dreptul de a se informa, de a fi ascultai. Orice copil are dreptul la libertatea de a gindl
a avea o religie. ..] ndi, te
Art. 28, 29
Copii au dreptul la o educaie de calitate care s le asigure egalitatea de anse _i dezvoltarea perto
täi lor. Ei au dreptul la înväämånt primar Sondli
obligatoriu i gratuit, la asigurarea accesului la liceu i faculttst
Art. 30
Copilul care are alt etnie, religie, vorbete alt imb decât majoritatea are dreptul la
viat cultumi
proprie, are dreptul si_i declare apartenena religioas _i practice
tul de a folosi limba proprie.
s propria religie. Are, de asemenea, dreo.
text preluat de pe http://www.unicef.ro/pagina-copiilor/dreptur
Scrie în caset litera
conventia-drepturilor-copilului
corespunztoare rspunsului corect, valorificând informaiile din textul dat.
Cuvantul subliniat in
secventa indiferent dac sunt fete sau bäiei este:
a) verb predicativ.
b) verb copulativ.
c) verb auxiliar.
d) verb la form nepersonal.
Raspunsul corect
Modul verbului subliniat din
secvena Drepturile tuturor copiilor trebuie
a) real. respectate. indic o aciune:
b) posibil.
c) dorit.
d) ipotetic.
Raspunsul corect
Verbul subliniat din
secventa Copii trebuie s fie protejati. se afl
a) indicativ. la modul:
b) imperativ.
c) conditional-optativ
d) conjunctiv.
Raspunsul corect
4. Cuvantul subliniat în
secvena care s asigure egalitatea de sanse este:
a) adverb.
c)verb auxiliar. b) verb copulativ.
d) verb predicativ.
Raspunsul corect
In enuntul Copilul care are alt etnie,
apartenena religioas i s practice religie, vorbe_te alt limb decât majoritatea poate s î_i deciae
a) patru verbe propria religie. exist:
predicative. b)
)sapte verbe predicative. _ase verbe
d) cinci verbe
predicative.
Raspunsul corect predicative
74
 I nenun ul Copilul capabil de discernämánt poate s i_i exprime liber opinia asupra oricärei probleme

care il
priveste. exist:
a) dou verbe
predicative la modul indicativ.
b doua verbe predicative la modul indicativ _i un verb predicativ la modul conjunctiv.
C) doua verbe
predicative la modul conjunctiv _i un verb la modul indicativ.
Raspunsul corect
Verbele subliniate din secventa libertatea de
rele forme nepersonale:
a gândi, de a avea o religie se afl la una dintre
urmatoa
a) supin. b) infinitiv. c) participiu. d) gerunziu.
Raspunsul corect
Verbul subliniat din
secvena spractice propria religie se aflä la:
a) modul indicativ,
timpul prezent. b) modul condiional-optativ, timpul prezent.
c) modul conjunctiv, timpul prezent. d) modul conjunctiv, timpul perfect.
Raspunsul corect
Functia sintactic a verbului subliniat din
secventa dreptul de a-i exprima liber opinia
a) predicat verbal. este
b) nume predicativ.
c) atribut verbal.
d) complement prepoziional
Räspunsul corect
10. In secventa s asigure egalitatea de anse, verbul s-a combinat cu un:
a) subiect. b) complement direct.
c) complement prepoziional. d) atribut substantival.

Raspunsul corect

RECAPITULEAZ!

FISA DE LUCRU II
Cite_te textul de mai jos pentru a putea räspunde la cerintele formulate.

JOC,MICUL PRIN"
injocul,Micul Print"fecare îincercm sä ne construim oplanet folosind cartona_ele pe care le alegem de
pe mas respectând regulile de mai jos. In alegerea cartona_elor vom urmári s ne inaliz m planeta, dar _i
sa ii däm o valoare cât mai mare acesteia, utilizând cartona_e notate cu cât mai multe puncte.

Cum ne pregätim s jucm ,Micul Print"

desenul de pe spatele lor. Avem 4 categorii de
Sortati cartona_ele de joc grupându-le separat dupä
de partea de jos, cu mijloc, cu personaje.
Cartona_e -

cu ale planetei partea de sus diferit

margini
-

alä 2022
75
Ghid complet de pregatire pentru Evaluarea Nair
 Derularea unei partide - reguli de jocpentru,Micul Print"
Pentru inceput, stabilim cine este primuljuc tor. In continuare, el intoarce atatea cartona e dintr-un tons
care îl a_az în faa sa pentru a incenes
catijuctori cartona_ele luate din teanc, el alege unulpe
sunt. Din sã-_i
construiasc planeta. Apoi indicjuctorul urmätor. Acesta alege dintre cartona_ele rämase unul pentrueru a-_i
råndul säu, va indica jucätorul urmätor. Runda contin.
incepe construcia planetei, dup care i acesta, la tinuó
în acest mod pân la epuizarea cartona_elor întoarse iniial. [..]
Fragment preluat de pe site-ul https://www.abrakadabra.
bra.ro

Scrie în caset litera corespunz toare r spunsului corect, valorificând informa iile din textul dat

Alege seria în care apar doar verbe:

a) încercm, s construim, folosind. b) sortai, separat, întoarce.
c) luate, alege, r mase. d) a-_i începe, construcia, va indica.

Raspunsul corect
Cuvântul subliniat din secven a stabilim cine este primuljuc tor este:

a) verb auxiliar. b) verb predicativ.

c) verb copulativ. d) form verbal nepersonal .

Raspunsul corect
Modul verbului subliniat din enun ul Sortati cartona_ele de joc indic o aciune:

a) real. b) ipotetic.
c) impus. d) dorit.

Raspunsul corect
Timpul verbului subliniat din secventa in alegerea cartona_elor vom urmåri este:
b) viitor anterior.
a) prezent.
d) viitor standard.
c) viitor popular.

Raspunsul corect
Runda continu în acest mod arat :
5. Verbul subliniat din secvena
a) o ac iune. b) starea.
d) o calitate.
c)existenta.
Raspunsul corect
respectad
Functia sintactic a verbului subliniat
din secvena cartona_ele pe care le alegem de pe mas
regulile de maijos este:
a) predicat verbal. b) circumstanial de mod.
d) predicat nominal.
c) circumstan ial de timp.

Raspunsul
corect
pentru Fvalu.are Non
Ghid complet de pregatr
76
 Functia sintactic a verbului subliniat din
planeta este: secventa il a_az în faa sa
pentru a incepe sã-_i construiascá
a) complement prepoziional.
b) circumstanial de cauz.
c) circumstanial de scop.
d) complement direct
Raspunsul corec
Verbul subliniat din
secventa el alege unul pe care îl a_azîn faa
a) complement prepoziional. sa se combin cu un:

c) b) complement direct.
circumstanial de loc.
d) circumstanial de mod.
Raspunsul corect
Alege seria care conine numai forme
a) sfiindu-se, priindu-i; corecte de gerunziu:
c) sfindu-se, priindu-i;
apropiind. b) sfiindu-se, prindu-i;
apropind. apropiind.
d) sfiind, priind, apropind.
Raspunsul corect
o.Alege seria care conine numai forme
corecte de infinitiv:
a) a plcea, a vedea, a tace.
b) a plcea, a vedea, a täcea.
c) a place, a vede, a tace.
d) a plcea, a vede, a tcea.
Raspunsul corect
Alege varianta corect:
a) s înbu_e, s pieptene, s
împciuiasc.
b) s inäbu_asc, s pieptene, s
împciuiasc.
c)så inäbu_e, s piaptäne,
s împciuie.
d) s înbu_easc, s pieptene, s
împciuiasc
Raspunsul corect
Alege forma verbal incorect:
a) se moc ie. b) se sfiie_te.
c) se situeaz. d) se înfái_eaz.

Raspunsul corect
13. Alege varianta corect:
a) a_eaz, s iese, ar place, s dinuiasc.
se b) se a_az, så ias, ar plcea, s däinuie.
)se a_eaz, s iasä, ar plcea, sä dinuie. d) se a_az, s iese, ar place, s dinuiasc.

Raspunsul corect
4.Alege forma corectä de conjunctiv, prezent, pers. a l-a, singular a verbului a avea:
a) s aiv. b) sä aib.
c) s aive. d) s aibe.

RSpunsul corect
Ghid complet 77
de prega pentru Evaluarea Nalionala2022
FI^A DE LUCRU II
emi variati

Cite_te textul de mai jos pentru a putea r spunde la cerin ele formulate.

Intr-o bun dimineat, când Gregor Samsa se trezi în

patul lui, dup o noapte de vise zbuciumate, se pomeni
metamorfozat într-o gânganie înspimânttoare. Zcea întins pe spatele sau tare ca o carapace
i, cánd isi
ridica puin capul, ii vedea abdomenul cafeniu boltit in sus divizat in
i segmente de
rigide,
forma unor arcuri
plapuma abia se mai inea s nu alunece cu totul de pe aceast proeminentä. Nenumratele lui
erau jalnic de
picioare, care
subiri în comparatie cu dimensiunile sale de altdatä, îi tremurau, neajutorate, înaintea ochilor
,Ce s-a întámplat cu mine?" ii trecu prin gând. Nu era vis. in
jur se afla camera lui lini_tit o
adeväratä -

camer omeneasc, dei cam mic

cuprinsintre
-

cei patru pereti pe care-i cuno_tea atát de bine. Deasupra

mesei, pe care se vedea împr_tiat o colectie de mostre de stofe cci Samsa era voiajor comercial- stätuse
-

atârnat fotografia ce-o täiase deunäzi dintr-o revist ilustrat

_i o pusese într-o ramä frumoasä, aurit. [..]
Privirea lui Gregor luneca apoi
spre fereastr, _i vremea mohorât de afar - cåci se auzeau picurile de
ploaie târâind pe glaful de tablä l fäcu profund melancolic.
-

Ce-ar fi dac a_ mai trage un pui de somn _i voi uita de toate smintelile
întru totul nerealizabil, deoarece se
astea?"gândi el, dar ideea se dovedi
obi_nuise doarmä pe partea dreapt _i, în situaia actualä, nu seputea
s
întoarce în poziia respectiv.
Franz Kafka, Metamorfoza

Scrie în caset litera corespunztoare rspunsului corect, valorificând informaiile din textul dat.
Cuvântul subliniat în secventa Gregor Samsa
se trezi în patul lui este:
a) verb copulativ. b) verb predicativ.
c) verb auxiliar. d) verb nepredicativ.
Cuvântul subliniat în secventa nu se putea întoarce în
poziia respectiv este:
a) form verbal nepersonal (supin). b) form verbal nepersonal (infinitiv).
c)formverbal nepersonal (participiu). d) form verbal nepersonal
(gerunziu).
Modul verbului subliniat din secventa Ce-ar fi dac
as mai trage un pui de somn indic o aciune:
a) posibilä. b) real.
c) dorit. d) ipotetic.
4. Transcrie din text câte un singur verb pentru urmtoarele moduri _i timpuri.
Indicativ, imperfect:
Indicativ, perfect simplu:
Indicativ, perfect compus:
Conditional-optativ, prezent:
Conjunctiv, prezent:
78 Ghid de
complet pregätire pentru Fvaltuarea Nagi
 Precizeaz valoarea morfologic a verbului a fi din structura: care erau jalnic de subtiri.
in secventa subliniat, verbul a fi are valoarea morfologic de:

Construie_te douà enun uri în care s ilustrezi alte valori morfologice ale verbului ah.
Enunt 1:
Enunt 2:

Incercuie_te rspunsul corect.

+In enun ul dar ideea se dovedi intru totul nerealizabil , deoarece se obi_nuise s doarm pe partea
dreapt , exist :
a) trei verbe la modul indicativ.
b) douä verbe la modul indicativ, un verb la modul conjunctiv.
c) doua verbe la modul conjunctiv, un verb la modul condi ional-optativ.
d) patru verbe auxiliare.
+Fraza Ce-ar fi dac a_ mai trage un pui de somn i voi uita de toate smintelile astea? conine:
a) trei verbe auxiliare. b) dou verbe auxiliare.
c) un singur verb auxiliar. d) niciun verb auxiliar.
+Timpul verbului din structura ii trecu prin gánd este:
a) imperfect. b) perfect simplu.
)prezent. d) mai-mult-ca-perfect.
+In structura cci Samsa era voiajor comercial, verbul era:

a) este copulativ. b) este auxiliar.

d) este nepredicativ.
c)este predicativ.
ce-o t iase deun zi dintr-o revist ilus-
Rescrie secventa Deasupra mesei [...] st tuse atârnat fotografia
modificând timpul verbelor din mai-mult-ca-perfect în
trat i o pusese într-o ram frumoasä, aurit,

perfect compus.

urm toare:
Precizeaz valoarea morfologic a verbelor subliniate in enunurile
a) A_ fi fost de fat dac m invitau.
b) El a ramas a_a cum il tiam.
c) Elevii erau deja în sala de sport.
d) Bunica mea a rmas acasa.
e) Copilul voia o îngheatä.
f) Avionul va întárzia cu sigurana.
g) Se parea c mama avusese dreptate.
h) Am inteles gre_it intrebarea.
ACum am o mare problem de rezolvat.
) Tanrul ajunsese student cu bursa.
K) Trenula ajuns in qar inaintea noastra.

dr 79
 I) Copii fuseser educati doar de c tre bunicii lor.

Traseaz sägeti pentru a uni cele douà coloane, urmärind modul i timpul verbelor.
a) de traversat imperativ
b) afiinvat indicativ, mai-mult-ca-perfect
c) câstigánd indicativ, perfect simpilu
d) ar fi descoperit viitor popular
e) ie_iti infinitiv, perfect
f)vor preschimba gerunziu
g) merseser m supin
h) såficitit indicativ, perfect compus
i) urmårit conjunctiv, perfect
j)vzui viitor anterior (11)
k) (eu) o s i gsesc viitor
) väzut-ai? participiu
m) vor fi ascultat condiional-optativ, perfect
10. Precizeaz modul _i timpul verbelor subliniate în enunurile:
Enuntul Modul Timpul
In curând, vei ajunge cel mai bun.
Nu îmi este permis s íl vizitez. ooao***ssooooo** eoaooooo* ****e*************

L-amfåcut s se rzgândeasc. o osoooo*oos*****ao..************************

Vino _i tu cu noi la scldat! eoacoo*0o°o deoo******* * ****** ******* ********* *

M-aderanjat atitudinea ta. *********************** ************° ***°********|

De-as fi fost mai curajos, era mai bine. ******ao*o**aa a o* ***a***** **a**************o*°********

Dorinta lui era de a afla lucruri noi. a*s*aavs**oses*ea sessssre***** ***aa*a***********************

Mi-am amintit de el. *o **a*o**o**ao:

* ************** **************

Noi vom r mâne prieteni. *********************a******** ***********a******************

Sevedeau co_uri fumegând. ***************************** ************* *****************

Poti citi textul cu voce tare. ****************************** ***************************.**

Pe msur ce cre_te, se face tot mai obraznic. ******************o***** ****** *** eveoeeese*s*ssene*

Fusese luat pe nepregtite. *********************** ****************************

E bine de _tiut orice lucru. ***********'****'***** ****** ********************** *****

N-a putut afla unde era ascuns comoara. *******.

*************** ****************************

Completeaz spaile libere cu forma corect a cuvintelor notate intre paranteze.

Profesoriii a invta, indicativ, prezent) pe elevi lucruri
interesanti nou).
Sora mea a sup ra, indicativ, perfect compus) pe mama di
cauza (neascultare).
Ziari_tii (a interoga, indicativ, viitor) inculpaii ca

(aafla, conjunctiv, prezent) (mult) informaii noi.

80 Chud ronplet de pr oqatre penttu Evalu.ne N.tiona

 Este evident c el
a se strdui, indicativ, prezent)
(a depä_i, conjunctiv, prezent) limitele.
Elevii a citi, condiional-optativ, perfect) crile dac
(agsi, condiional-optativ, perfect) la bibliotec.
a se sfii, indicativ, prezent, forma negativ) s ceri lmuriri suplimentare,
atunci când
a întelege, indicativ, viitor standard, forma negativ) totul.
Transcrie, din enunurile de mai jos, trei verbe aflate la moduri diferite:
Ascult-ti inima, Carina, e cel mai bun lucru pe care l-ai putea face acum! li spusese într-o zi prietena ei cea
mai bun .

Transcrie, din enunul de mai jos, trei verbe aflate la timpuri diferite
Maria s-a angajat s se implice în acea activitate de voluntariat care va avea loc la Sinaia i se va finaliza
in luna septembrie.

Transcrie, din enuntul de mai jos, trei verbe aflate la persoane diferite:
Agentia a fost anunat c cei doi cercettori vor clätori cu avionul _i vor sosi la ora 22, iar noi vomfi
desemnai s i intámpinäm i s i conducem spre hotelul unde vor fi cazai.