Cap.

I – FONETICĂ
1. Accentul cade pe vocala din silaba care se pronunță cu o intensitate mai mare. – Atenție!
2. Litere și sunete – Atenție!
- la grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi,
- la litera x,
- la pronumele (i)eu, (i)el, (i)ei, (i)ele (ea – diftong, nu triftong)
- la verbul (i)este, (i)ești, (i)era, (i)eram
3. Hiat, diftong, triftong – trebuie obligatoriu despărțite ( corect) cuvintele pe ciornă,
- se ține cont de sunete, nu de litere (Atenție la grupurile ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi, eu, el, ei, ele, este, ești, era, eram),
- Atenție la cuvintele scrise cu cratimă și-au, mi-au, te-a, le-a (se pronunță legat)
4. Despărțirea în silabe – Atenție mare! (pentru toate cerințele de mai sus , cuvintele trebuie despărțite)

Cap. II – VOCABULAR
1. Modul de formare a cuvintelor - prin derivare (parasintetică, prefixe sau sufixe)
- prin compunere
- prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale)
2. Familia lexicală – cuvintele au aceeași rădăcină (derivă din același cuvânt)
3. Câmp lexical – cuvintele fac parte din aceeași temă (natură, școală, flori, fructe, fenomene, etc) și
aceeași clasă gramaticală (doar subst. sau doar verbe, sau doar adj. , etc)
4. Relații semantice între cuvinte – sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte polisemantice,
sensurile unui cuvânt (propriu-de bază sau secundar și figurat)
Atenție mare!
- sinonimele trebuie să fie asemănătoare în context
- paronimele produc confuzii (se aseamănă foarte mult în scriere, par identice, dar înțelesul diferă)
- omonimele (se scriu și se pronunță la fel, dar au sensuri total diferite și pot avea forme de plural
diferite (corn-cornuri, corn-coarne sau cap-capete, cap-capuri, cap-capi etc.)
- omografe -se scriu la fel, dar se pronunță diferit (acele-acele, haină-haină, veselă-veselă)
- omofone – se pronunță la fel, dar se scriu diferit (sau-s-au, miau-mi-au)
- cuvintele polisemantice – se folosesc în contexte diferite (cu sens propriu de bază sau secundar și
sens figurat), dar au o oarecare legătură de sens
(verbele a merge, a fi, a da, a face, a bate)
 Cap. III – MORFOLOGIE
Cuvintele sunt părți de vorbire, adică au o anumită valoare gramaticală (fac parte dintr-una din cele 10
clase gramaticale învățate). Enumeră-le!
1. Clasa verbelor - există 2 feluri de verbe – predicative și nepredicative.
- toate verbele sunt predicative, indiferent de mod (excepție verbul a deveni)
Face teme . ( verb predicativ, mod indicativ, Pvb)
Făcând teme, a aflat ceva. ( verb predicativ, formă verbală nepredicativă la gerunziu, C.de timp)
A face teme nu e ușor. ( verb predicativ, formă verbală nepredicativă la gerunziu, Subiect)
- unele verbe pot deveni nepredicative - cele auxiliare (a fi, a avea, a vrea) și cele copulative
Alcătuiește enunțuri în care aceeași formă verbală utilizată mai întâi valoare predicativă, să aibă
apoi valoare copulativă!
- Care sunt modurile verbale predicative? Câte timpuri / forme are fiecare mod predicativ?
- Care sunt formele verbale nepersonale (nepredicative) ? Ce funcții pot îndeplini?
- Câte tipuri de conjugări verbale există? Dă câte un exemplu pentru fiecare tip, apoi conjugă-l la
toate modurile și timpurile, persoana I, sg și pl.
- Dă exemple în care același verb la mod predicativ să fie mai întâi într-o construcție activă, apoi
pasivă, apoi reflexivă.
- Ce funcție sintactică îndeplinește un verb aflat într-o construcție pasivă? Dă exemplu!
- În ce funcție sintactică intră un verb copulativ?
- Prin ce părți de vorbire poate fi exprimată funcția de nume predicativ? Dă exemple!
2. Clasa substantivelor
- Câte feluri de substantive cunoști?
- Dă exemple de substantive formate prin derivare, compunere, conversiune!
- Ce funcții sintactice poate îndeplini un substantiv?
- În ce cazuri poate sta un substantiv? Care sunt prepozițiile specifice cazurilor Ac, G, D ?
- Câte feluri de articole cunoști?
- Dă exemple de câte un substantiv de gen masculin/feminin/neutru nearticulat, sg./pl. , apoi
articulează-l cu art. hot./ nehot. / genitival !
3. Clasa prepozițiilor
- De câte feluri sunt prepozițiile? Cum s-au format? (compunere și conversiune)
4. Clasa pronumelor (înlocuiesc substantivele) și
5. Clasa numeralelor (înlocuiesc substantivele)
- Câte feluri de pronume și numerale cunoști? Dă exemple!
- Există pronume și numerale care s-au format prin compunere. Dă exemple!
- Ce funcții sintactice poate îndeplini un pronume/ un numeral?
- Ce valori gramaticale au numeralele ?
6. Clasa articolelor
7. Clasa adjectivelor
- Ce parte de vorbire determină adjectivele?
- Câte feluri de adjective cunoști? Care sunt gradele lor de comparație?
- Ce funcții sintactice pot îndeplini adjectivele? În caz stau adjectivele?
8. Clasa adverbelor
- Ce parte de vorbire determină adverbele?
- Câte feluri de adverbe cunoști? Care sunt gradele lor de comparație?
- Ce funcții sintactice pot îndeplini adverbele?
9. Clasa conjuncțiilor
- De câte feluri sunt conjuncțiile? Ce rol au într-o frază?
- Ce tipuri de raporturi sintactice pot stabili? Dă exemple.
10. Clasa interjecțiilor
- De câte feluri sunt? Dă exemple!
- Ce funcții sintactice pot îndeplini?
Cap. IV – SINTAXA PROPOZIȚIEI

1. Ce tipuri de propoziții cunoști ? Dă exemple!

2. Părțile de vorbire îndeplinesc funcții sintactice în propoziția din care fac parte. Care părți de vorbire
nu au funcție sintactică?
3. La ce întrebări răspund funcțiile sintactice principale / secundare? Care sunt cazurile specifice funcțiilor
sintactice?
4. Alcătuiește enunțuri în care funcția de subiect să fie exprimată prin toate părțile de vorbire posibile
(substantiv, pronume, numeral, verb la mod nepredicativ-infinitiv, supin, gerunziu, interjecție)
5. Alcătuiește enunțuri în care funcția de predicat verbal să fie exprimată prin verb sau interjecție
6. Alcătuiește enunțuri în care funcția de nume predicativ să fie exprimată prin toate părțile de vorbire
posibile, toate cazurile posibile (substantiv, pronume, numeral, adjectiv, adverb, verb la mod
nepredicativ-infinitiv, supin, gerunziu, interjecție)
7. Alcătuiește enunțuri în care funcția de atribut să fie exprimată prin toate părțile de vorbire posibile
(substantiv, pronume, adjectiv, adverb, verb la mod nepredicativ-infinitiv, supin, gerunziu, interjecție)
8. Alcăuiește enunțuri în care funcțiile de complement direct, indirect, prepozițional, de agent să fie
exprimate prin toate părțile de vorbire posibile
9. Alcăuiește enunțuri în care funcțiile de circumstanțial de loc, de timp, de mod, de cauză,de scop să
fie exprimate prin toate părțile de vorbire posibile
10. Atenție la pronumele relative!! Ele sunt cuvinte de legătură între propoziții și îndeplinesc funcție
sintactică în propoziția pe care o introduc. Alcăuiește enunțuri în care un pronume relativ să
îndeplinească diferite funcții sintactice – subiect, nume predicativ, atribut, complement direct,
indirect, prepozițional, de agent.

Cap. V – SINTAXA FRAZEI

1. Ce tipuri de raporturi sintactice se pot stabili între două propoziții identice? Dă exemple!
2. Ce tipuri de raporturi sintactice se pot stabili între o propoziție principală și una subordonată? Dă
exemple!
3. Prin ce părți de vorbire pot fi exprimate elementele introductive (de legătură) dintre propoziții? Dă
exemple!
4. Propozițiile subordonate corespund funcțiilor sintactice studiate, răspund la aceleași întrebări și au ca
regenți (determină) aceleași părți de vorbire. Dă exemple!

Atenție la valorile gramaticale ale lui și – conj coord.cop. , pron. reflexiv, adv de întărire!!
Merg și ei cu noi, dacă și-aduc cărțile și și-amintesc ce au de făcut.
iar – conj coord.adv., adverb de mod (din nou)