Sintaxa propoziției.

Acordul în limba
română. Cazuri dificile de acord.
Principiile punctuației: intonațional,
logico-semantic, formal-gramatical la
nivel de propoziție.
 Obiectivele lecției:
 Vom recapitula părțile de propoziție:
predicatul, subiectul, atributul,
complementele și circumstanțialele;
 Vom recapitula propozițiile subordonate:
propoziția atributivă, completivă directă,
completivă indirectă și completivă
prepozițională.
 Predicatul
1) Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
• Predicatul verbal din enunțul: Colegul meu are să te caute mâine.
Este: a)are; b)să caute; c)are să caute; d)are să te caute.
Predicatul nominal din enunțul: Fata aceea părea obosită și foarte tristă.
este: a)părea obosită; b)părea obosită și tristă; c)părea obosită și foarte tristă;
d) părea foarte tristă;
• Numele predicativ din enunțul: Este greu să recunoști că ai fi greșit.
Este exprimat prin: a)adjectiv; b)adverb; c) verb la participiu; d) substantiv;
• În enunțul: Mi-a trecut prin cap această replică.
Predicatul verbal se exprimă prin: a)verb predicativ; b) interjecție predicativă;
c) locuțiune verbală; d) adverb predicativ;
 Sintaxa parte a gramaticii ce studiază regulile îmbinării
cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze.

Sintaxa propoziției studiază Sintaxa frazei studiază regulile

regulile referitoare la îmbinarea referitoare la îmbinarea
cuvintelor în propoziții. propozițiilor în fraze.

Felul
Părțile de Relațiile Felul
propozițiilor propozițiilor
independente propoziție (raporturile)
sintactice în frază subordonate

Relațiile (raporturile)
sintactice din
propoziție
 Sintaxa propoziției
Părți principale de propoziție Părți secundare de propoziție

Atributul Ele-
Subiectul Comple- mentul
Predicatul
mentul predicativ
Ex. O mulțime de supli-
oameni s-a adunat. mentar
Ex. Mihai a muncit
Ex. Copilul se Ex. El îl ajută pe
din greu. Ce fel
joacă. Mihai. Are două

Cine? Ce a făcut? de? Pe cine?

subordonate

Ex. Fetița venea

voioasă.
Părțile de propoziție se recunosc cu ajutorul
întrebărilor și în funcție de termenul regent Cum?
(cuvântul determinant)
 propoziția care
Propoziție nu depinde care are înțeles
principală - niciodată de o de sine stătător
altă propoziție,
 Exemple :

N-am fost nici ieri,(1)/ Nu sunt nici azi (2)/ Și nu voi fi... (3)/

(I.Minulescu, În loc de prefață)

Veniți (1)/ să primeniți izvorul nădejdii mele de mai bine. (2)/

(O.Goga, Copiilor)
 Propoziții regente
Propoziție propoziția de care
depinde o
pot fi atât
propozițiile
regentă - propoziție, principale, cât și
cele subordonate
 Exemplu:

 Și-aisă stai tăcută, (1)/ cum am stat și eu, (2)/ când mi-am
plâns iubirea destrămată-n toamnă. (3)/

(N. Labiș, Dans)

 Propoziție
subordonat
ă
este propoziția al cărei
înțeles depinde
principală sau întotdeauna de sensul
subordonată, în altei propoziții din
calitate de regentă. frază,
 Exemplu
 Prin glasul meu, tot poporul protestează din toată
ființa lui împotriva oștirii turcești, (1)/ care ne-a
contropit pământul. (2)/

(Camil Petrescu, Bălcescu)

Coordonare- Relație stabilită între unități sintactice de aceeași
importanță, care nu depind una de cealaltă. Relația
de coordonare se poate stabili la nivel
propozițional, deci între părțile aceleiași
propoziții, și la nivel frastic –între propozițiile
principale sau între propozițiile subordonate ale
aceleiași fraze.
 Subordonare

Relație de dependență între elementele

componente ale unei propoziții sau fraze. Un
termen este determinat (regent) și unul este
determinant (subordonat).
 Termen
regent

Cuvântul la care pui întrebarea ca să îți

răspundă toată propoziția subordonată
(cuvântul în funcție de care determinăm tipul
propoziției subordonate).
 • Punctuația este o parte
Semne de punctuație componentă a scrierii și totodată o
ramură a gramaticii, formată
dintr-un sistem de semne grafice
convenționale. Cu ajutorul
punctuației, un text este structurat
grafic încât să corespundă cu
conținutul, dar și cu intervențiile
vorbitorului, precum și să permită
o citire corectă. Acest fapt e
conturat în principiile punctuației.
 Principiul logico-semantic
 Pornește de la intențiile, rațiunile vorbitorului și
de la ideile, imaginile pe care acesta vrea să le
transmită;
 Pune accent pe sensul celor exprimate și
interferează pe sensul celor exprimate cel
intonațional, astfel încât ambele concurează spre
atingerea scopului urmărit de către vorbitor.
 Principiul intonațional
Intonația nu este altceva decât un
factor complementar, dar necesar, în
realizarea principiului logico-semantic;
Ambele servesc scopului transmiterii
de informație, emoție, stare psihică.
 Principiul gramatical-formal
Este neglijat deseori.
Uneori însă, s-ar părea că un semn de punctuație este
folosit conform principiului formal (de exemplu, izolarea
prin virgulă a construcției gerunziale antepuse), dar aceasta
este o aparență, pentru că, de fapt, în acest caz vorbitorul se
conduce de principiul intonațional care, în cazul unei pauze
și a unei ascensiuni a vocii (așa cum se întâmplă în cazul
construcției gerunziale antepuse), recomandă ca în scris să
se utilizeze virgula.
Determinați principiul de punctuație în baza căruia sunt utilizate
punctele (marcate cu roșu) în textul dat:

Rusanda a tăcut Dar .

mâncarea nu mai mergea
și cele din urmă s-a sculat.

.
- Mă duc Să nu întârzii.
 .
Rusanda a tăcut (1) Dar mâncarea
nu mai mergea și în cele din urmă s-a
sculat.

.
- Mă duc (2) Să nu întârzii.

Principiul formal-gramatical