1.

Care sunt principale serii de tabele cuprinse n cadrul SEC :

a) conturile sectoarelor instituionale precum i c) conturile internaionale
sistemul intrri-ieiri i conturile pe ramuri de
activitate

b) conturile sectoarelor bifuncionale d) conturile aferente fiecrei ri

2. Nominalizai o identitate contabil important din cadrul sistemului intrari-iesiri::

a) cererea este egala cu oferta pentru c) valoarea adaugata produsa este
orice produs sau grup de produse mai mica decat suma veniturilor generate

b) cifra de afaceri este ridicata d) valoarea neta la sfarsitul perioadei contabile

3.SEC 2010 este un regulament care stabilete normele, conveniile, definiiile i clasificrile care
trebuie s fie aplicate la:
a) calculul deficitului bugetului de stat c) consolidarea transparentei
informatiilor contabile n Romnia
b) producerea conturilor nationale implicate d) diminuarea discrepantelor la
in programul de transmitere a datelor nivelul statelor UE

4. Nominalizai una din analizele i evalurile ce pot fi realizate utiliznd cadrul SEC:
a) performantele sectorului bancar in c) dezvoltarea unei economii de a
cadrul acestui domeniu lungul timpului

b) situatia bunurilor din domeniul public al d) nevoile gospodariilor populatiei

statului

5. Conceptele SEC sunt compatibile pe plan international, deoarece:

a) reprezinta baza legala comuna cu c) au specificate in componenta
statele UE in ceea ce priveste organizarea elemente caracteristice fiecarei tari
institutiilor publice

b) constituie norma pentru transmiterea d) nu se bazeaza pe date statistice

datelor contabilitatii nationale catre toate
organismele internationale

6. Utilizarea de concepte comune in intregul cadru al conturilor nationale si in celelalte sisteme de

statistici sociale si economice permite:
a) accesul la informatii economice clasificate c) elaborarea de masuri consecvente

b) estimarea trendului economic la nivel UE d) mentinerea echilibrului economic

7. Principalele concepte ale SEC 2010 sunt bine definite si stabilite pentru o perioada indelungata,
deoarece:
a) fiecare stat membru isi impune c) se schimb foarte des conceptele
caracteristicile economice de baz privind conturile naionale

b) acestea au fost adoptate ca standarde internationale d) nu permit modificri

pentru multi ani i faptul c n metodologiile
internaionale succesive privind conturile naionale,
s-au schimbat foarte puine concepte de baz

8. Care din urmtoarele exemple se inscriu n afara limitelor produciei i nu se inregistreaza in

SEC:
a) serviciile voluntare care nu reprezinta c) piscicultura in fermele piscicole
o productie de bunuri

b) productia de bunuri pentru consumul d) productia de servicii individuale si

final propriu colective de catre administratiile publice

9. Pentru unele cerinte de date este necesar sa se elaboreze conturi satelit deoarece:
a) nu furnizeaza date suplimentare c) nu modifica conceptele de baza

b) au un grad de acoperire al cadrului contabil extins d) prezinta pe scurt conceptele de referinta

prin adugarea de informaii nemonetare

10. Unitatile institutionale au una din urmatoarele caracteristici:

a) nu detin bunuri si active c) exercita activitati economice

b) nu subscriu angajamente d) nu exercita, in nume propriu operatiuni

cu alte societati

11. Sistemul SEC 2010 se distinge prin faptul ca:

a) nu permite stabilirea unui ansamblu c) unitatile institutionale sunt grupate
complet de conturi de flux in 7 sectoare institutionale nationale

b) permite stabilirea unui ansamblu complet de d) sectoarele institutionale nu se

conturi de flux i de conturi de patrimoniu divizeaza in subsectoare

12. La nivelul unitilor locale cu activitate economic (UAE locale):

a) activitatile nu sunt divizate in functie c) nu se nregistreaz pentru fiecare
de tipul de activitati desfasurate activitate secundar

b) regrupeaza ansamblul prilor d) nu aparine numai unei singure uniti

unei uniti instituionale n calitatea
 sa de productor instituionale

13. Una din urmtoarele categorii de informaii de baz care se nregistreaz n SEC 2010:
a) numrul populaiei c) consumul pe gospodrii

b) previziuni economice d) stocurile

14. n SEC operaiunea este definit ca fiind:

a) unitatea economic care are capacitatea de a
deine bunuri i active, de a subscrie angajamente,
a exercita activiti economice i a realiza, n nume
propriu, operaiuni cu alte uniti
c) un flux economic care reprezint o interaciune
ntre unitile instituionale care acioneaz
de comun acord sau o aciune n interiorul
aceleiai uniti instituionale pe care aceasta
este interesat s o trateze ca o operaiune
deoarece unitatea n discuie prezint
dou caliti diferite

b) capacitatea de a stabili politica general d) descriere sistematic a diferitelor

sau programul unei uniti instituionale etape ale procesului economic

15. n ce situaie o activitate poate fi considerat o activitate de pia, n cazul n care bunurile i
serviciile sunt n proces de comercializare:
a) comercianii nu caut s-i sporeasc la c) cumprtorii caut un grad ct mai
maximum profitul pe termen lung sczut de utilitate

b) comercianii nu vnd bunurile i serviciile oricrei d) n condiiile n care pieele eficace sunt cele
persoane care se afl n posibilitatea de a la care cumprtorii i comercianii au acess
pltii preul solicitat i despre care acetia dispun de informaii

16. O matrice de contabilitate social (MCS) :

a) permite legtura ntre tabelele c) nu se aplic pentru utilizarea
resurselor i utilizrilor i conturile sectoriale populaiei ocupate pe ramuri de activitate

b) nu furnizeaz informaii suplimentare d) nu se aplic pentru repartizarea

referitoare la volumul i structura forei de forei de munc pe subgrupe
munc socioeconomice

17. Divizarea operaiunilor const n:

a) descompunerea unei operaiuni considerat c) intervenia altor uniti instituionale n
unic de ctre prile implicate n dou sau afara celor implicate n operaiune
mai multe operaiuni, care sunt apoi nregistrate
n mod diferit
b) descompunerea unei operaiuni considerat d) descompunerea unei operaiuni
unic de ctre prile implicate n dou sau considerat unic de ctre prile implicate
mai multe operaiuni, care sunt apoi nregistrate n dou sau mai multe operaiuni, care
n acelai mod nu se mai nregistreaz

18.Prin stocuri se nelege:

a) activele deinute la un anumit moment c) activele i pasivele deinute la un
anumit moment

b) pasivele deinute la un anumit moment d) fluxul de produse finite

19. Stocurile se nregistreaz n contabilitate :

a) la nceputul fiecrei perioade contabile c) la nceputul i sfritul fiecrei
perioade contabile

b) la sfritul fiecrei perioade contabile d) nu se nregistreaz

20.Din categoria conturilor curente fac parte:

a) conturile capitale c) conturile altor modificri de volum

b) conturile financiare d) conturile care prezint producia generarea i

alocarea venitului, distribuirea i redistribuirea
venitului i utilizarea acestuia

21. Conturile de acumulare sunt:

a) conturile care prezint generarea venitului c) conturile capitale i cele financiare i conturile
altor modificri de volum

b) conturile care prezint alocarea venitului d) conturile care prezint

distribuirea i redistribuirea venitului

22. n sistemul SEC 2010, conturile de patrimoniu nregistreaz n partea stng a contului de
operaiuni curente:
a) activele c) pasivele i valoarea net

b) pasivele d) diferena dintre active i pasive

23. n contabilitatea naional, operaiunile efectuate de ctre o ntate sau un sector se

nregistreaz:
a) o singura dat c) de trei ori

b) de dou ori d) de patru ori

24. nregistrarea operaiunilor n partid dubl nseamn:
a) efectuarea unei nregistrri ca resurs i o dat ca c) efectuarea a dou nregistrri ca utilizare
utilizare

b) efectuarea a dou nregistrri ca resurs d) nregistrarea ca variaie de pasive

25.Cu excepia anumitor variabile referitoare la populaie i for de munc, toate fluxurile i
stocurile prezentate n sistemul SEC 2010 sunt exprimate n:
a) dividende c) numr de operaiuni

b) termeni monetari d) preurile de referin naionale

26. nregistrarea pe baz de angajament se aplic:

a) tuturor fluxurilor c) doar fluxurilor nemonetare

b) doar fluxurilor monetare d) nu se aplic o astfel de nregistrare

27. Consolidarea nseamn:

a) eliminarea din utilizri a operaiunilor care c) eliminarea activelor i pasivelor
au loc ntre unitile regrupate financiare reciproce

b) eliminarea att din utilizri, ct i din resurse,
a operaiunilor care au loc ntre unitile
regrupate
d) eliminarea att din utilizri, ct i din
resurse, a operaiunilor care au loc
ntre unitile regrupate, precum i
eliminarea activelor i pasivelor
financiare reciproce

28. Nu trebuie consolidate:

a) fluxurile i stocurile dintre unitile c) stocurile dintre unitile componente din
componente din cadrul subsectoarelor cadrul sectoarelor
sau sectoarelor

b) fluxurile dintre unitile componente din d) fluxurile dintre unitile componente din
cadrul subsectoarelor cadrul sectoarelor

29. Unitile care constituie economia naional i ale cror fluxuri i stocuri sunt ntregistrate n
SEC 2010 sunt:
a) entitile altor ri c) toate unitile din spaiul european

b) unitile rezidente d) toate unitile aferente UE

30. Exporturile i importurile de bunuri i servicii includ:
a) schimburile ntre filiale c) vnzarea sau cumprarea transfrontalier
de active financiare sau de active
neproduse

b) fluxurile de venituri primare ctre sau d) toate unitile aferente UE

dinspre restul lumii

31. Importurile i exporturile de bunuri includ operaiuni ntre reziden i i nereziden i cu

urmtoarele tipuri de bunuri:
a) bunurile care tranziteaz o ar
c) echipamentul de transport sau alte
tipuri de echipament mobilizabil care
prsesc temporar o ar, fr s aib loc
vreun transfer de proprietate

b) efectivele de animale care trec frontiera d) echipamente i alte bunuri trimise n

strintate pentru prelucrare, ntreinere,
revizie sau reparare

32. Importurile i exporturile de bunuri nu pot fi nregistrate n urmtoarea situaie:

a) data producerii bunului c) data furnizrii bunurilor i serviciilor
i a dobndirii unei creane de plat

b) data contractului d) data stingerii creanei

33. Importurile i exporturile de bunuri se evalueaz franco la bord la frontiera rii exportatoare
(free on board FOB). Aceast valoare este:
a) valoarea bunurilor la preurile de baz c) valoarea bunurilor la preurile de baz
plus serviciile de transport i distribuire minus serviciile de transport i
aferente pn la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente pn la punctul respectiv
plus orice impozite minus subveniile al frontierei plus orice impozite
pentru bunurile exportate plus subveniile pentru bunurile exportate

b) valoarea bunurilor la preurile de baz d) valoarea bunurilor la preurile de baz

minus serviciile de transport i distribuire plus serviciile de transport i
aferente pn la punctul respectiv al frontierei distribuire aferente pn la punctul respectiv
plus orice impozite minus subveniile al frontierei minus orice impozite
pentru bunurile exportate minus subveniile pentru bunurile exportate

34. Preul cost-asigurare-navlu (CIF) este preul unui bun livrat la frontiera rii importatoare sau
preul unui serviciu furnizat unui rezident :
a) dup achitarea oricror taxe de import c) dup plata adaosurilor comerciale

b) dup achitarea oricror taxe de import sau a d) naintea achitrii costurilor pentru
 altor impozite pe importuri sau comer transportul n ar

35. Exporturile de servicii nu include urmtorul caz:

a) transportul bunurilor importate de c) transportul bunurilor efectuat de rezideni
ctre un transportator rezident n beneficiul nerezidenilor care nu
implic importuri sau exporturi de bunuri

b) serviciile furnizate de ctre d) activitile de prelucrare i reparare

nerzideni rezidenilor n beneficiul nerezidenilor

36. Bunurile existente nu includ:

a) cldirile i alte bunuri de capital fix care c) obiectele de valoare care nu se vnd
au fost vndute de unitile productoare
altor uniti

b) bunurile de consum de folosin ndelungat d) bunurile consumabile care au fost vndute

care au fost vndute de gospodrii altor uniti de ctre orice unitate, fie pentru a fi reutilizate,
fie pentru a fi transformate n materii
prime pentru fabricarea de bunuri noi

37. Terenul este definit drept solul propriu-zis incluznd urmtorul element:
a) apele de suprafa c) zcmintele

b) viile, livezile sau alte plantaii de arbori i d) resursele biologice necultivate

culturi pe picior etc.

38. Operaiunile cu resurse naturale sunt nregistrate :

a) nu se nregistreaz c) la o valoare mai mare n
conturile cumprtorului i la o valoare
mai mic n cele ale vnztorului

b) la aceeai valoare n conturile cumprtorului d) la o valoare mai mic n

i n cele ale vnztorului conturile cumprtorului i la o valoare
mai mare n cele ale vnztorului

39. Operaiunile de repartiie sunt operaiuni prin care

a) valoarea adugat generat n producie c) valoarea adugat generat n producie
este repartizat forei de munc i capitalului este repartizat doar forei de munc

b) valoarea adugat generat n producie d) valoarea adugat generat n producie

nu se repartizeaz este repartizat forei de munc, capitalului
i administraiei publice

40. Remunerarea angajailor este compus din :

a) salarii c) cotizaii sociale n sarcina angajatorului

b) indemnizaii d) salarii, indemnizaii i cotizaiile

sociale aflate n sarcina angajatorului

41. Care din urmtoarele exemple sunt incluse ca tipuri de remunerare n salariile i indemnizaiile
n bani :
a) hrana c) plata zilelor de vacan pentru srbtori
oficiale sau concediu anual

b) serviciile locative d) mprumuturile acordate angajailor la

dobnzi reduse

42. Salariile i indemnizaiile includ :

a) cotizaiile sociale, impozitele pe venit i alte
pli de pltit de ctre angajat, incluznd
cele reinute de angajator i pltite
direct sistemelor de asigurri sociale, autoritilor
fiscale etc., n beneficiul angajatului
c) totalul salariilor i indemnizaiilor pe
care angajatorii le pltesc temporar angajailor
n caz de boal, maternitate, accident
de munc, invaliditate etc

b) cheltuielile angajatorilor necesare n procesul d) plile ctre lucrtori externi la unitatea

de producie al angajatorilor de bun produs sau de serviciu prestat

43. n cadrul unui sistem de prestaii predefinite, exist o cotiza ie imputat de ctre angajator,
calculat conform urmtoarei metode de calcul:
a) creterea prestaiei datorit perioadei actuale c) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de
de angajare plus suma reprezentat de cotizaia angajare minus suma reprezentat de cotizaia
efectiv a angajatorului plus suma reprezentat de efectiv a angajatorului minus suma
orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii reprezentat de orice cotizaie a angajatului
sistemului plus costurile operrii sistemului

b) creterea prestaiei datorit perioadei actuale
de angajare minus suma reprezentat de cotizaia
efectiv a angajatorului plus suma reprezentat de
orice cotizaie a angajatului plus costurile operrii
sistemului
d) creterea prestaiei datorit perioadei actuale de
angajare plus suma reprezentat de cotizaia
efectiv a angajatorului minus suma
reprezentat de orice cotizaie a angajatului
plus costurile operrii sistemului

44.Nu intr n categoria impozitelor pe produse, exclusiv TVA i impozitelor pe importuri:

a) impozitele pe bunuri i servicii care sunt c) impozitele de nmatriculare a
pltite n afara procesului de producie autovehiculelor

b) accizele i impozitele pe consum d) impozitele pe primele de asigurare

45. Impozitele nregistrate n conturi provin din:

a) o surs c) trei surse

b) dou surse d) patru surse

46. Nu fac parte din categoria subveniilor:
a) subveniile pe produse
b) subveniile pe importuri
47. Subveniile pot include urmtoarele:
a) transferurile realizate de administraiile publice
ctre societile i cvasisocietile nefinanciare
pentru acoperirea pierderilor acumulate n cursul
mai multor exerciii financiare sau a pierderilor
excepionale cauzate de factori necontrolabili de
ctre ntreprindere
b) tergerea datoriilor pe care unitile productoare
le-au contractat fa de administraia public
48. Subveniile sunt nregistrate:
a) n momentul n care are loc tranzacia
sau evenimentul care genereaz subvenia
b) dup utilizare
49.Subveniile sunt nregistrate ca:
a) utilizri pozitive n contul de
exploatare al economiei totale
b) resurse pozitive n contul de alocare
primar a veniturilor sectorului
administraiei publice
50. Nu se aplic dobnzi:
a) depozitelor
b) titlurilor de natura datoriei
c) subveniile pe care productorii rezideni le
pot primi ca urmare a abandonrii
unei activiti de producie
d) subveniile pentru societi i cvasisocieti
publice acordate pentru a compensa pierderile
persistente pe care le nregistreaz n
activitatea lor productiv ca urmare a
practicrii n mod deliberat a unor preuri mai
mici dect costurile medii de producie din
motive de politic economic sau social
europene sau ale autoritilor publice
c) plile efectuate de administraiile publice sau
de restul lumii pentru pagube sau pierderi la
nivelul bunurilor de capital, ca rezultat al unor
acte de rzboi, altor evenimente politice sau
dezastre naionale
d) subvenii pentru salarii sau pentru for
de munc
c) la sfritul perioadei contabile
d) n exerciiul bugetar urmtor
c) resurse pozitive n contul exterior al
veniturilor primare i transferurilor curente
d) utilizri negative n contul de exploatare
al economiei totale
c) creditelor bugetare prevzute n
bugetul de stat
d) creditelor
51.Plile care decurg din orice tip de acord swap sunt nregistrate n contul financiar :
a) ca operaiuni cu instrumente financiare c) ca dobnd aferent unui venit din
derivate proprietate

b) nu se nregistreaz d) ca dobnd aferent titlurilor de natura

datoriei

52. Dobnda este nregistrat:

a) la cerere c) dup 2 ani de neplat

b) dup utilizarea integral a valorii de intrare d) n fiecare perioad contabil

curente

53. Preul de achiziie include i una din urmtoarele variante :

a) dobnzile pentru servicii adugate n c) taxele pentru servicii adugate n
temeiul condiiilor de creditare temeiul condiiilor de creditare

b) impozitele minus subveniile pentru produse d) taxe suplimentare implicate n caz de

plat cu ntrziere, ceea ce nseamn
neefectuarea plii n intervalul de timp
precizat la data la care se face achiziia

54. Producia include:

a) curarea, decorarea i ntreinerea locuinei, c) pregtirea i servirea hranei
n msura n care aceste activiti revin n
egal msur locatarilor

b) curarea, ntreinerea i repararea d) producia tuturor bunurilor i

bunurilor de folosin ndelungat serviciilor individuale sau colective care
sunt livrate unor uniti distincte fa
de productorii lor

55. Activitatea principal a unei UAE locale este:

a) activitatea secundar este o activitate efectuat c) o activitate auxiliar este o activitate al
n cadrul unei singure UAE locale n plus fa crei rezultat este destinat a fi utilizat n
de activitatea principal cadrul unei ntreprinderi

b) activitatea a crei valoare adugat este superioar d) o activitate de sprijin desfurat n cadrul
valorii oricrei alte activiti efectuate de unitatea unei ntreprinderi cu scopul de a facilita
respectiv desfurarea activitii principale sau a celor
secundare ale unei UAE locale

56. Nu reprezint o activitate auxiliar:

a) cumprarea c) formarea de capital pentru uz propriu
b) vnzarea d) transportul

57. Preurile semnificative sunt:

a) preurile cele mai mari practicate c) preuri care au un efect substanial
pentru un produs asupra cantitilor de produse pe
care productorii sunt dispui s le ofere
i asupra cantitilor de produse pe
care cumprtorii doresc s le cumpere

b) media preurilor exitente pe piaa d) preurile stabilite de cel mai

pentru un produs important productor

58. Producia non-pia este:

a) producia care este furnizat altor uniti c) UAE locale sau uniti instituionale a
gratuit sau la preuri nesemnificative din cror producie este n cea mai mare
punct de vedere economic parte destinat consumului final propriu
n cadrul aceleiai uniti instituionale

b) UAE locale sau uniti instituionale a d) producia nevndut

cror producie este n cea mai mare
parte producie de pia

59. Pentru evaluarea producie nu exist convenii specifice pentru:

a) evaluarea produciei non-pia c) evaluarea produciei totale a unei
uniti instituionale a crei UAE local
este un productor non-pia. evaluarea

b) evaluarea produciei la preul de baz d) evaluarea produciei totale a unui

productor non-pia (UAE local)

60. Producia unui vnztor cu ridicata sau cu amnuntul este dat de urmtoarea formul:
a) valoarea vnzrilor minus valoarea c) valoarea vnzrilor plus valoarea
bunurilor cumprate pentru revnzare i pierderilor recurente din cauza ratelor
utilizate drept consum intermediar, remunerare normale de rebutare, furt sau
a angajailor n natur sau venit mixt n natur pagube accidentale
minus valoarea bunurilor cumprate pentru
revnzare plus valoarea adiionrilor la stocurile
de bunuri pentru revnzare

b) valoarea vnzrilor minus valoarea adiionrilor d) valoarea vnzrilor plus valoarea bunurilor
la stocurile de bunuri pentru revnzare plus cumprate pentru revnzare i utilizate drept
valoarea bunurilor retrase din stocurile de bunuri consum intermediar, remunerare a angajailor
pentru revnzare n natur sau venit mixt n natur minus
 valoarea bunurilor cumprate pentru revnzare
plus valoarea adiionrilor la stocurile de
bunuri pentru revnzare minus valoarea
bunurilor retrase din stocurile de bunuri pentru
revnzare minus valoarea pierderilor recurente
din cauza ratelor normale de rebutare, furt sau
pagube accidentale

61. Creterile preurilor bunurilor aflate n stocuri sunt considerate:

a) producie neterminat c) ctiguri din deinere

b) producie d) producie excedentar

62. Serviciile financiare nu pot fi realizate i pltite n urmtorul mod:

a) serviciile financiare realizate cu c) servicii financiare de achiziionare
plat indirect i nstrinare a unor active i pasive
financiare pe pieele financiare

b) servicii financiare pltite prin d) serviciile financiare realizate n

perceperea de dobnzi cadrul sistemelor de asigurri i de pensii,
n cazul n care activitatea este finanat
prin perceperea de cotizaii de asigurare i
din venitul realizat din economii

63. Producia aferent asigurrilor generale se calculeaz astfel:

a) ncasrile totale din prime minus prime c) Prime suplimentare implicite (egale cu ctigul
suplimentare implicite (egale cu ctigul din din veniturile din proprietate aferent
veniturile din proprietate aferent provizioanelor provizioanelor tehnice) minus despgubirile
tehnice) minus despgubirile produse ajustate produse ajustate

b) ncasrile totale din prime plus prime suplimentare d) ncasrile totale din prime minus prime
implicite (egale cu ctigul din veniturile din suplimentare implicite (egale cu ctigul din
proprietate aferent provizioanelor tehnice) minus veniturile din proprietate aferent provizioanelor
despgubirile produse ajustate tehnice) plus despgubirile produse ajustate

64. Producia aferent asigurrilor de via se calculeaz ca:

a) prime ncasate plus prime suplimentare c) prime ncasate plus prime suplimentare minus
beneficiile datorate minus creterile (plus
scderile) provizioanelor tehnice ale
asigurrilor de via

b) prime ncasate minus prime suplimentare plus d) prime suplimentare minus beneficiile datorate
beneficiile datorate minus creterile (plus minus creterile (plus scderile) provizioanelor
 scderile) provizioanelor tehnice ale asigurrilor tehnice ale asigurrilor de via
de via

65. Dac o schem de garantare standard a mprumuturilor opereaz ca productor de pia ,

valoarea produciei este:
a) egal cu ncasrile totale din prime c) valoarea despgubirilor produse ajustate

b) egal cu ctigul din venituri din d) calculat n acelai mod ca i n

proprietate aferent provizioanelor tehnice cazul asigurrilor generale

66. Nu sunt realizate ca servicii non-pia :

a) serviciile de administraie public c) serviciile obligatorii de securitate social

b) serviciile de aprare d) serviciile de nvmnt

67.Consumul intermediar exclude:

a) bunurile i serviciile care sunt primite de la c) nchirierea de active fixe, de exemplu
o alt UAE local aparinnd aceleiai leasingul operaional de utilaje, automobile,
uniti instituionale software i lucrri originale din sfera
divertismentului

b) obiectele de valoare d) onorariile pentru contracte, contracte de

leasing i licene pe termen scurt nregistrate ca
active neproduse; acestea exclud cumprarea
nerestricionat de astfel de active
neproduse

68. Consumul intermediar include:

a) mbuntirile majore care sunt aduse n plus c) bunurile i serviciile utilizate ca
fa de cele necesare pentru a menine activele resurse n activiti auxiliare
fixe n bune condiii de utilizare

b) software-ul cumprat fr restricii sau produs d) armele de uz militar i echipamentul

pe cont propriu necesar pentru livrarea lor

69. Cheltuiala pentru consum final nu cuprinde:

a) serviciile de locuin prestate de c) serviciile financiare pltite direct i partea
proprietarii-ocupani de SIFIM utilizat pentru consumul
 final al gospodriilor

b) bunurile i serviciile care sunt d) serviciile de finanare a pensiilor n

tratate drept consum intermediar valoare echivalent cu cea a plii
pentru serviciu implicite

70. Consumul intermediar exclude:

a) plile pentru servicii de asigurare c) pli pentru licene i onorarii ale administraiei
general efectuate de UAE locale publice care sunt tratate ca alte impozite
pe producie

b) SIFIM cumprate de productorii rezideni d) producia non-pia din producia

bncii centrale se aloc n ntregime
consumului intermediar al altor intermediari
financiari

71. Bunurile i serviciile pentru consumul individual sunt:

a) bunurile sau serviciile achiziionate de c) bunuri i servicii achiziionate de o gospodrie
ctre unitile instituionale rezidente a populaiei i utilizate pentru satisfacerea
pentru satisfacerea direct a nevoilor umane, nevoilor i dorinelor membrilor gospodriei
fie ele individuale sau colective respective

b) serviciile pentru consumul colectiv care d) serviciile pentru consumul colectiv care
sunt furnizate simultan tuturor membrilor sunt furnizate unui individ
comunitii sau tuturor membrilor unei
anumite pri a comunitii

72. Cheltuielile pentru consum final al tuturor gospodriilor sunt :

a) nule c) individuale

b) colective d) mari

73. Pentru bunurile i serviciile furnizate de unitile administra iei publice, limita dintre bunurile
i serviciile individuale i colective este trasat pe baza:
a) clasificrii funciilor administraiilor c) preurilor bunurilor i serviciilor
publice (COFOG)

b) importanei bunurilor i serviciilor furnizate d) importanei bunurilor i serviciilor n

raport cu consumatorul final
74. Diviziunea 14 din Clasificarea consumului individual pe destinaii nu cuprinde urmtoarea
grup:
a) locuine c) nvmnt

b) sntate d) afaceri economice

75. Conform SEC 2010 bunurile i serviciile sunt achiziionate de unit ile institu ionale n
momentul n care:
a) au prevedere bugetar c) unitile instituionale devin noii
proprietari
ai bunurilor i prestarea serviciilor n
beneficiul lor este complet

b) constat necesitatea achiziiei d) doresc s aiba bunuri i servicii n

exces

76. Valoarea agregatului reprezentat de cheltuiala pentru consum final fa de agregatul consumul
final efectiv este :
a) mai mare c) mai mic

b) identic d) mai mare sau egal

77. Dividendele nu includ:

a) venitul pltit administraiilor publice de c) acunile emise pentru acionari
ctre ntreprinderile publice care sunt reprezentnd plat a dividendelor
recunoscute pentru exerciiul financiar
ca entiti juridice independente
neconstituite
n societi

b) veniturile generate de activitile d) superdividendele

necuprinse
n statistici i transferate proprietarilor
de
societi care particip la astfel de
activiti
pentru uzul lor privat

78. Retragerile din veniturile cvasisocietilor nu includ:

a) excedentul net din exploatare primit de c) sumele pe care proprietarii le primesc
rezideni n calitate de proprietari de din vnzarea terenurilor i a altor
terenuri i cldiri situate n restul lumii active neproduse

b) sumele pe care proprietarii le primesc d) sumele pe care proprietarii le

din primesc din retragerile din
vnzarea bunurilor de capital fix participaii
existente

79. Beneficiile reinvestite din investiii strine directe sunt egale cu:
a) excedentul din exploatare al c) excedentul din exploatare al
ntreprinderii ntreprinderii care
care efectueaz investiiile strine efectueaz investiiile strine directe
directe minus
plus orice venituri din proprietate sau orice venituri din proprietate sau
transferuri transferuri
curente de primit plus orice venituri din curente de primit minus orice
proprietate sau transferuri curente de venituri din
pltit proprietate sau transferuri curente
de pltit,
incluznd transferurile efective din
strintate
ctre investitorii care efectueaz
investiiile
strine directe i orice impozite
curente pe
venit, patrimoniu etc., de pltit de
ctre
ntreprinderea care efectueaz
investiiile strine directe

b) excedentul din exploatare al d) excedentul din exploatare al

ntreprinderii ntreprinderii
care efectueaz investiiile strine care efectueaz investiiile strine
directe directe
plus orice venituri din proprietate sau minus orice venituri din proprietate
transferuri sau transferuri curente de primit
curente de primit minus orice venituri
din
proprietate sau transferuri curente de
pltit,
incluznd transferurile efective din
strintate ctre
investitorii care efectueaz investiiile
strine
directe i orice impozite curente pe
venit,
patrimoniu etc., de pltit de ctre
ntreprinderea
care efectueaz investiiile strine
directe

80. Momentul nregistrrii beneficiilor reinvestite din investiii strine directe este:
a) semestrial c) n momentul n care sunt realizate

b) anual d) nu se nregistreaz

81. Venitul din investiii de pltit pentru drepturile aferente cotizaiilor predefinite este egal cu :
a) venitul din investiii aferent fondurilor plus c) orice venit ctigat din nchirierea de
orice venit ctigat din nchirierea de terenuri terenuri sau cldiri deinute de fond
sau cldiri deinute de fond

b) venitul din investiii aferent fondurilor d) venitul din investiii aferent fondurilor
minus orice venit ctigat din
nchirierea
de terenuri sau cldiri deinute de
fond

82. Renta din terenuri reprezint :

a) un venit din proprietate c) un impozit

b) un impozit d) un ajutor de stat

83. Rentele sunt nregistrate:

a) trimestrial c) anual

b) semestrial d) n perioada n care sunt pltite

84. Cate tipuri diferite de rente din resurse exist?

a) unul c) trei

b) dou d) apte
85. Impozitele pe venit nu const n:
a) impozite pe venituri c) ctiguri din capital

b) profituri d) pensii

86. Impozitele pe venit nu includ:

a) impozitele pe venitul persoanelor fizice c) impozitele pe ctigurile din deinere
sau al gospodriilor, exemple fiind venituri
din munc, din proprietate, activiti
antreprenoriale, pensii etc.

b) impozitele pe venitul sau profitul societilor d) impozitele pe succesiune sau impozite pe

donaii ntre persoane n via, care sunt
considerate a fi prelevate pe capitalul
beneficiarilor i sunt prezentate la
rubrica impozite pe capital

87. Valoarea total a impozitului include:

a) dobnzi aplicate arieratelor de impozite c) prelevrile ocazionale sau
cuvenite excepionale pe capital sau patrimoniu,
care sunt nregistrate ca impozite pe
capital (D.91)

b) impozitele pe succesiune sau impozite pe donaii d) impozitele pe terenuri, cldiri sau

ntre persoane n via, care sunt considerate a fi alte active deinute sau nchiriate de
prelevate pe capitalul beneficiarilor i sunt prezentate ntreprinderi, care le utilizeaz pentru
la rubrica impozite pe capital producie, astfel de impozite fiind
tratate ca alte impozite pe producie

88. Impozitele nregistrate n conturi nu provine din:

a) sume evideniate prin evaluari c) ncasri

b) declaraii d) amortizare

89.Prestaiile sociale exclud:

a) transferurile curente i forfetare de la sisteme care c) indemnizaiile de asigurare vrsate n cadrul
primesc cotizaii, vizeaz ntreaga colectivitate sau polielor contractate cu unicul scop de a obine o
pri mari ale acesteia i sunt impuse i controlate de reducere, chiar dac aceste polie decurg dintr-o
ctre unitile administraiei publice (sisteme de convenie colectiv
securitate social)
b) transferurile curente i forfetare de la
sistemele organizate de angajatori n
beneficiul angajailor, fotilor angajai sau
persoanelor aflate n ntreinerea acestora
(alte sisteme de asigurri sociale aferente
ncadrrii n munc). Cotizaiile pot fi
pltite de angajai i/sau de angajatori; ele
pot fi pltite i de lucrtori independeni
d) transferuri curente de la uniti ale
administraiei publice i IFSLSGP care nu sunt
condiionate de pli anterioare ale cotizaiilor i
care sunt cuplate n general de o evaluare a
venitului disponibil. Astfel de transferuri sunt
cunoscute ca asisten social

90. Cotizaiile sociale nete constau n:

a) cotizaii sociale efective n sarcina angajatorilor c) cotizaii sociale suplimentare n sarcina
minus cotizaiile sociale imputate n sarcina gospodriilor minus tarife pentru serviciile
angajatorilor prestate de sistemul de asigurri sociale

b) cotizaii sociale efective n sarcina d) cotizaii sociale efective n sarcina

angajatorilor plus cotizaiile sociale angajatorilor minus cotizaiile sociale imputate n
imputate n sarcina angajatorilor plus sarcina angajatorilor minus cotizaii sociale
cotizaii sociale efective n sarcina efective n sarcina gospodriilor
gospodriilor plus cotizaii sociale
suplimentare n sarcina gospodriilor
minus tarife pentru serviciile prestate de
sistemul de asigurri sociale

91. Impozitele pe capital nu sunt nregistrate ca:

a) variaii ale pasivelor i valorii nete () n contul de c) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de
capital al sectoarelor n care sunt clasificai capital al restului lumii
contribuabilii

b) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) n d) variaii ale pasivelor i valorii nete ()n contul
contul de capital al administraiilor publice de capital al administraiilor public

92. Ajutoarele pentru investiii nu se nregistreaz ca:

a) variaii ale pasivelor i valorii nete()n contul de c) variaii ale pasivelor i valorii nete (+) n
capital al sectoarelor care beneficiaz de ajutoare contul de capital al sectoarelor care beneficiaz
de ajutoare

b) variaii ale pasivelor i valorii nete () n d) variaii ale pasivelor i valorii nete n contul de
contul de capital al administraiilor publice capital al restului lumii

93. Alte transferuri de capital nu include urmtoarele operaiuni:

a) plile efectuate de ctre administraiile publice c) transferurile ntre subsectoarele administraiilor
sau de ctre restul lumii ctre proprietarii de bunuri publice destinate acoperirii cheltuielilor
de capital distruse sau avariate de rzboaie, alte neprevzute sau deficitelor acumulate
evenimente politice sau catastrofe naturale (inundaii
etc.)

b) transferurile de la administraiile publice d) plile reprezentnd ajutor de stat repetitiv

ctre societile sau cvasisocietile pentru economii, acordate de administraiile
nefinanciare pentru acoperirea pierderilor publice gospodriilor
acumulate n cursul mai multor exerciii
financiare sau a pierderilor excepionale
cauzate de factori neinfluenabili de ctre
ntreprindere (chiar n cazul unei infuzii de
capital)

94. Activele contingente i pasivele contingente includ:

a) garaniile unice cu risc incert pentru plile unor c) scrisorile de garanie care reprezint
pri tere, deoarece plile sunt necesare doar dac promisiuni de a efectua o plat cu condiia
debitorul nu i ndeplinete obligaiile de plat prezentrii anumitor documente specificate ntr-
un contract

b) angajamentele de mprumut care ofer d) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii

o garanie c anumite fonduri vor fi puse i ale schemelor de garanii standardizate
la dispoziie, dar nu exist niciun activ
financiar pn cnd fondurile nu sunt
avansate efectiv

95. Care dintre urmtoarele categorii nu reprezint o garanie:

a) garaniile oferite prin intermediul unui c) garaniile unice cu risc incert
instrument financiar derivat

b) garaniile standard d) garaniile derivate

96. Care din urmtoarea categorie nu reprezint o operaiune financiar:

a) cu numerar i depozite c) cu componenta fizic a aurului monetar

b) cu credite d) cu titluri de natura datoriei

97. Soldul contabil al contului financiar este teoretic:

a) identic cu cel al contului de capital c) mai mic dect soldul contului de capital

b) mai mare dect soldul contului de d) zero

capital
98. Consolidarea nu poate fi realizat la nivelul:
a) economiei totale c) subsectoarelor instituionale

b) sectoarelor instituionale d) ONG urilor

99. O operaiune financiar are ntotdeauna:

a) profit c) sold final creditor

b) o operaiune n contraparte d) sold final debitor

100. Operaiunea n contraparte corespunztoare unei operaiuni financiare poate fi un :

a) impozit c) venit din proprietate

b) venit din dobnzi d) venit din prestri servicii

101. Operaiunile financiare i operaiunile n contraparte ale acestora se nregistreaz:

a) n acelai moment c) triemstrial

b) la sfritul anului d) anual

102. Drepturile de pensie nu cuprind creanele financiare pe care angaja ii actuali i fo tii angaja i
le dein n raport cu:
a) angajatorii lor c) un asigurtor

b) un sistem desemnat de ctre angajator d) un coleg

pentru plata pensiilor, ca parte a unui
acord de compensare ntre angajator i
angajat

103. Primele nencasate sunt:

a) creane financiare pe care titularii de polie de c) indemnizaii datorate, dar nc nepltite,
asigurri generale le au asupra societilor de incluznd cazurile n care suma este n litigiu sau
asigurri generale n ceea ce privete primele n care evenimentul care a generat dauna a
nencasate i indemnizaiile de pltit survenit, dar nu a fost nc raportat

b) riscuri cum ar fi accidente, boal sau d) primele pltite, dar nc nencasate

incendiu
104. Sistemele de asigurri, de pensii i schemele de garan ii standardizate nu cuprind una din
subcategorii:
a) provizioane tehnice de asigurri generale c) drepturi de pensie

b) drepturi asupra asigurrilor de via i a d) dreptul de concediu de odihna

rentelor

105. Activele contingente i pasivele contingente nu includ:

a) angajamentele de mprumut care ofer o garanie c) provizioanele sistemelor de asigurri, de pensii
c anumite fonduri vor fi puse la dispoziie, dar nu i ale schemelor de garanii standardizate
exist niciun activ financiar pn cnd fondurile nu
sunt avansate efectiv

b) scrisorile de garanie care reprezint d) liniile de credit, care sunt

promisiuni de a efectua o plat cu condiia angajamente de acordare de
prezentrii anumitor documente mprumuturi unui client pn la o limit
specificate ntr-un contract stabilit

106. Depozitele sunt:

a) moned autohton a statelor membre din zona c) depozitele care se pot schimba n numerar, la
euro cerere, la paritate i care sunt direct utilizabile
pentru efectuarea de pli prin cec, ordin, mandat,
debitare/creditare direct sau printr-o alt form
de plat direct, fr penaliti sau restricii

b) contracte standardizate, nenegociabile d) pasive ale societilor rezidente care

cu publicul general, oferite de societile accept depozite, n unele cazuri ale
care accept depozite i, n unele cazuri, administraiei centrale, i ale unitilor
de administraia central n calitate de instituionale
debitori, care permit plasarea i nerezidente
retragerea ulterioar de ctre creditor a
sumei reprezentnd principalul

107. Obligaiunile garantate sunt:

a) titluri de natura datoriei emise de o societate c) transferuri temporare de titluri de valoare de la
financiar sau garantate n ntregime de o societate mprumuttor la mprumutat
financiar
b) titluri de natura datoriei ale crui d) acorduri care implic oferirea de
principal i/sau dobnd sunt pltibile titluri de valoare n schimbul
doar din fluxul de numerar produs de numerarului sau al altor mijloace de
ctre un grup specificat de active plat
financiare sau nefinanciare

108. n situaia n care nu sunt pstrate ca active de rezerv, conturile de aur alocate reprezint:
a) o crean asupra operatorului contului de a c) dreptul de proprietate asupra unei mrfi, mai
livra aur exact aur nemonetar

b) un activ financiar d) un depozit

109. Monetizarea sau demonetizarea aurului:

a) nu genereaz nregistrri n contul financiar c) genereaza un plus n contul financiar

b) genereaza un minus n contul financiar d) genereaza concomitant un minus si

un plus in contul financiar

110. Crearea DST-urilor prin alocarea lor i stingerea acestora prin anulare reprezint:
a) transferuri c) depozite

b) tranzacii d) dobanzi

111. Numerarul include una din urmtoarele:

a) stocul de bancnote proprii al unei bnci central c) bancnotele i monedele emise de
autoritile monetare rezidente ca
moned naional n circulaie deinut de
ctre rezideni i nerezideni

b) stocul de bancnote de urgen d) monedele jubiliare care nu sunt

utilizate n mod obinuit ca mijloc de
plat

112. Depozitele transferabile nu include:

a) poziii interbancare ntre instituii c) depozite n lei
financiare monetare

b) depozite pstrate la banca central de d) depozite n moned strin n cadrul

societi care accept depozite n plus fa unor acorduri swap
de valoarea rezervelor pe care acestea
sunt obligate s le pstreze i pe care le
pot utiliza fr notificri prealabile sau
restricii

113. Alte depozite nu includ:

a) cote rambursabile referitoare la instrumentele c) depozite de economii, carnete de economii,
financiare derivate, care sunt pasive ale instituiilor certificate de economii nenegociabile sau
financiare monetare certificate de depozit nenegociabile

b) acorduri de rscumprare pe termen d) certificate de depozite negociabile i

scurt (repouri) care sunt pasive ale certificate de economii negociabile
instituiilor financiare
monetare

114. Titlurile de natura datoriei nu pot fi exprimate n :

a) moned naional c) euro

b) moned strin d) lingouri de aur

115. Titlurile de natura datoriei cu rat a dobnzii fix nu cuprind:

a) titluri de natura datoriei simple, care sunt emise i c) obligaiuni cu discount mare, cu pli mici ale
rscumprate la valoarea nominal dobnzilor i emise la o valoare mult redus fa
de valoarea nominal

b) titluri de natura datoriei emise cu o d) obligaiuni neconvertibile

reducere sau cu o prim fa de valoarea
lor nominal. Exemple sunt bonuri de
trezorerie, efecte de comer, cambii,
acceptri de ordine, andosri de ordine i
certificate de depozit

116. Operaiunile cu credite pot fi mprite n dou tipuri n funcie de scadena iniial:
a) credite pe termen scurt si credite pe termen c) credite pe termen scurt si credite pe termen
lung mediu

b) credite pe termen mediu si credite pe d) credite pe termen foarte scurt si

termen credite pe termen mediu
lung

117. Creditele standardizate sunt oferite, n majoritatea cazurilor de ctre:

a) angajatori c) angajati

b) societati financiare d) instituii publice

118. Creditul comercial este:
a) un transfer temporar de titluri de valoare de la c) creditul acordat direct de ctre furnizorii de
mprumuttor la mprumutat bunuri i servicii n beneficiul clienilor lor

b) un acord care implic oferirea de titluri d) este un contract prin care locatorul,
de valoare, n calitate de proprietar legal al unui
de exemplu titluri de natura datoriei sau activ, transmite locatarului riscurile i
aciuni, beneficiile proprietii asupra activului
n schimbul numerarului sau al altor
mijloace
de plat, existnd un angajament de a
rscumpra
aceleai titluri de valoare sau unele
similare la
un pre fixat

119. Categoria creditelor nu include:

a) creditele ipotecare c) creditele revolving

b) creditele de consum d) alte conturi de primit/de pltit

incluznd creditele comerciale i
avansurile

120. Participaiile nu cuprind:

a) aciuni cotate c) aciuni necotate

b) prime nete de asigurare generala d) alte participaii

121. Titlurile de valoare de tip participaie nu includ:

a) investiiile administraiilor publice n societile c) participaiile administraiei publice la capitalul
publice al cror capital nu este mprit n aciuni, organizaiilor internaionale i supranaionale, cu
care, n virtutea unei legislaii speciale, sunt excepia FMI, chiar dac ele sunt juridic
recunoscute ca entiti juridice independente constituite ca societi pe aciuni (de exemplu,
Banca European de Investiii)

b) investiiile administraiilor publice n d) aciunile oferite la vnzare, dar care

capitalul bncii centrale nu sunt cumprate n momentul
emiterii

122. Operaiunile cu drepturi asupra asigurrilor de via i a rentelor sunt reprezentate de:
a) acumulri c) reduceri

b) acumulri minus reduceri d) acumulari plus reduceri

123. Caracteristic unui sistem de garanii standardizate este faptul c:
a) exist mai multe garanii de acelai tip, dei nu c) exista o singura garantie
toate se emit pentru exact aceeai perioad de timp i
nu toate ncep i se ncheie la aceleai date

b) toate garantiile ncep i se ncheie la d) toate garantiile se emit pentru exact

aceleai aceeai perioad de timp
date

124. Instrumentele financiare derivate nu permit prilor s fac tranzacii cu instrumente

financiare specifice precum:
a) riscul ratei dobnzii c) riscul aferent participaiilor i preurilor
mrfurilor

b) riscul valutar d) riscul de credit, cu alte entiti care

nu sunt dispuse s-i asume aceste
riscuri, la tranzacionarea activului
principal

125. Swapurile pe rata dobnzii sunt:

a) tranzacii cu monede strine la un curs de schimb c) un schimb de pli ale unor dobnzi de natur
stabilit n contract diferit aferente unei valori fictive a principalului,
care nu este niciodat tranzacionat

b) un schimb de fluxuri de numerar d) acorduri contractuale prin care dou

aferente plilor de dobnd i de pri, pentru a se proteja de variaiile
principal la un curs de schimb convenit la ratelor dobnzilor, convin asupra unei
sfritul contractului dobnzi de pltit, la o dat de
definitivare a tranzaciei specificat,
aferent unei valori fictive a
principalului care nu este niciodat
tranzacionat

126. n cazul n care contractele nu implic schimbul de principal:

a) se nregistreaz o operaiune la intrarea n vigoare c) se nregistreaz o operaiune la incheierea
a contractului contractului

b) nu se inregistreaza nicio operaiune la d) se nregistreaz o operaiune la

intrarea n vigoare a contractului mijlocul perioadei de derulare a
contractului

127. Variaiile n timp ale valorii instrumentului financiar derivat sunt nregistrate n:
a) contul de reevaluare c) contul de capital
b) contul financiar d) contul de patrimoniu

128. Alte conturi de primit/de pltit includ :

a) remuneraii i salarii c) chirie

b) dividende d) toate variantele prevzute la literele

a, b si c

129. Operaiunile financiare nu pot fi clasificate n funcie de:

a) posibilitatea de a fi negociate c) scaden, valut

b) tip de venit d) valoare contract

130. Nu sunt creane financiare negociabile:

a) titlurile de valoare c) numerarul i depozitele

b) instrumentele financiare derivate d) opiunile pe aciuni ale angajailor

131. Sunt creane financiare negociabile:

a) aurul monetar c) alte participaii

b) creditele d) titlurile de valoare

132. Apariia economic a activelor corespunde cre terii n volum a activelor produse i a celor
neproduse care nu sunt rezultatul procesului de producie. Aceast categorie cuprinde:
a) monumente istorice atunci cnd valoarea lor este c) expirarea avantajelor conferite prin contracte,
prima dat recunoscut n contul de patrimoniu leasinguri, licene i autorizaii transferabile

b) diminuarea valorii fondurilor comerciale d) epuizarea resurselor naturale

i a activelor comerciale achiziionate

133. Activele economice nu sunt considerate distruse de catastrofe n cazul n care:

a) deteriorarea calitii terenurilor se datoreaz c) ca urmare a incendiilor de pdure sau
inundaiilor sau furtunilor de o amploare cutremurelor de pmnt se distrug cldiri,
neobinuit echipamente sau obiecte de valoare

b) din cauza secetei sau a epidemiilor se d) ca urmare a unei utilizri defectuoase

distrug activele cultivate echipamentele din dotare se
defecteaz

134. Exist confiscri fr compensaie atunci cnd:

a) creditorii deposedeaz de active c) executarea silit a activelor

b) administraiile publice sau alte uniti d) se confisc o proprietate n urma unei activiti
instituionale iau n posesie, fr compensaie infracionale
deplin, activele aparinnd altor uniti
instituionale, inclusiv nerezidente, din alte motive
dect achitarea impozitelor, a taxelor sau a
prelevrilor similare

135. Modificrile de volum neclasificate n alt parte ale activelor nefinanciare includ:
a) pierderile de numerar sau de titluri la purttor din c) degradarea unor active fixe neluate n calcul n
motive (cum ar fi daunele provocate de incendii sau consumul de capital fix
furturile) care nu sunt considerate ca fiind
catastrofe

b) retragerile din circulaie de numerar care nu mai d) provizioanele pentru executarea unor scheme
este convertibil, cu excepia sumelor care au fost de garanii standardizate atunci cnd executrile
reclasificate n obiecte de valoare prevzute depesc ncasrile i recuperrile
prevzute

136. Alte modificri de volum neclasificate n alt parte exclud :

a) refuzul plii datoriei: nu se recunoate anularea c) diferena constatat ntre sumele contabilizate
unilateral a pasivului de ctre debitor n consumul de capital fix drept pagube normale
i pierderile efectiv suferite

b) pierderi excepionale din stocuri (cum ar fi daunele d) abandonarea echipamentelor de producie

provocate de incendii, furturi sau infestarea cu nainte de a fi terminate sau puse n funciune
duntori a silozurilor) care nu sunt considerate
distrugeri de active cauzate de catastrofe

137. Modificrile de clasificare nu includ:

a) modificrile de clasificare sectorial c) modificrile de clasificare a activelor i
pasivelor

b) modificrile de structur ale unitilor d) transformarea titlurilor de natura datoriei n

instituionale aciuni

138. Soldul unui cont de patrimoniu se numete:

a) valoare brut c) valoare iniial

b) valoare net d) valoare final

139. Un cont de patrimoniu se ntocmete :

a) doar pentru sectoarele instituionale rezidente c) doar pentru restul lumii
b) doar pentru economia naional total d) pentru sectoarele i subsectoarele
instituionale rezidente, pentru
economia naional total i pentru
restul lumii

140. Fondurile proprii sunt definite ca:

a) sum a valorii nete minus valoarea c) sum a valorii nete plus valoarea
participaiilor participaiilor i aciunilor fondurilor de
investiii care figureaz ca pasive n contul de
patrimoniu

b) sum a valorii nete minus valoarea d) valoarea participaiilor i aciunilor

participaiilor i aciunilor fondurilor de fondurilor de investiii care figureaz ca
investiii care figureaz ca active n contul active n contul de patrimoniu
de patrimoniu

141. Activele nregistrate n contul de patrimoniu sunt :

a) active economice c) cheltuieli

b) capital fix d) pierderi nominale

142. Activele nefinanciare neproduse se refer la:

a) activele economice care includ toate creanele c) creanele financiare care rezult din decalajul
financiare, participaiile i componenta fizic a temporal dintre operaiunile de distribuire sau
aurului monetar reprezentat de lingouri operaiunile financiare pe piaa secundar i
plile aferente

b) perioada de la data emiterii pn la d) activele economice care nu sunt

data plii rezultate ale procesului de producie
finale programate a activelor sau
pasivelor
financiare

143. Fiecare activ financiar are un pasiv n contraparte?

a) da c) da, cu excepia componentei fizice a aurului
monetar reprezentate de lingouri, care este
clasificat n categoria Aur monetar i drepturi
speciale de tragere

b) nu d) poate

144. Valoarea de pia este egal cu:

a) valoarea nominal plus reevalurile care decurg c) valoarea nominal
din variaii ale preurilor de pia
b) reevalurile care decurg din variaii ale d) valoarea nominal minus reevalurile
preurilor de pia care decurg din variaii ale preurilor de
pia

145. Valoarea nominal reflect:

a) suma fondurilor avansate iniial, la care se adaug c) suma fondurilor avansate iniial, la care se
orice fonduri avansate ulterior adaug orice fonduri avansate ulterior minus
eventuale rambursri plus dobnda acumulat

b) rambursri plus dobnda acumulat d) suma fondurilor avansate iniial

minus orice fonduri avansate ulterior
plus eventuale rambursri minus
dobnda acumulat

146. Stocurile trebuie evaluate la:

a) preurile n vigoare la momentul de referin al c) la preul scontat pentru vnzare
contului de patrimoniu

b) la preurile la care produsele au fost d) la preul la care a fost achiziionat

evaluate n momentul intrrii lor n stoc

147. Valoarea DST este :

a) preul stabilit pe pieele organizate ale aurului c) valorea nominal

b) fixat zilnic de FMI, iar paritatea n d) valoarea de pia

raport cu monedele naionale se obine pe
pieele de schimb valutar

148. Raportul dintre preul aciunilor i fondurile proprii poate varia n funcie de:
a) profitul societilor c) preul scontat pentru vnzare

b) pierdea nregistrat de societate d) ramura de activitate

149. Sumele nregistrate pentru drepturile de pensie depind de:

a) tipul de sistem de pensie c) profesionalismul angajatului n perioada
activ

b) entitatea angajatoare d) eficiena angajatului pe parcursul

carierei

150. Valoarea nregistrat pentru provizioane pentru executarea garaniilor standardizate este:
a) nivelul preconizat de indemnizaii minus valoarea c) valoarea eventualelor recuperri
eventualelor recuperri preconizate preconizate
b) nivelul preconizat de indemnizaii d) nivelul preconizat de indemnizaii
plus valoarea eventualelor recuperri
preconizate

151. Creditele comerciale i avansurile i alte conturi de primit/de pltit, exclusiv credite
comerciale i avansuri , care sunt generate de diferenele de timp ntre operaiunile de repartiie,
precum impozite, contribuii sociale, dividende, rente, salarii i operaiuni financiare, sunt evaluate,
att pentru creditori, ct i pentru debitori la:
a) valoarea de pia c) valoarea nominal

b) valoarea brut d) valoarea net

152. Creditele se nregistreaz n contul de patrimoniu la:

a) valoarea de pia c) valoarea brut

b) valoarea nominal d) valoarea net

153. Un credit este neperformant atunci cnd:

a) crete rata dobnzii c) crete valoarea creditului de rambursat

b) dobnda fix devin variabil d) plile aferente dobnzii sau principalului sunt
ntrziate cu 90 de zile sau mai mult peste data
scadenei

154.Activele financiare neproduse nu cuprind:

a) active fixe c) maini i echipamente

b) locuine d) resursele naturale

155. Activele financiare produse cuprind:

a) resurse biologice necultivate c) producia neterminat

b) stocuri d) produsele finite

156.Titlurile de natura datoriei cuprind:

a) terenuri c) titlurile de natura datoriei pe termen scurt

b) obiecte de valore d) depozitele transferabile

157. Creditele cuprind:

a) numerarul c) alte depozite

b) aurul monetar d) creditele pe termen lung

158. Participaii i aciuni/uniti ale fondurilor de investiii cuprind:

a) rezervele de ap c) pietrele i metalele preioase

b) aciunile cotate d) locuinele

159. Sistemele de asigurri, de pensii i scheme de garanii standardizate cuprind:

a) drepturile de pensie c) aciuni necotate

b) aciuni cotate d) participaii

160. Activele fixe nu cuprind:

a) locuinele c) mbuntiri funciare

b) alte cldiri i construcii civile d) drepturile de pensie

161. Resursele naturale nu cuprind:

a) terenuri c) produsele finite

b) rezerve de minereuri i resurse energetice d) resursele de ap

162. Contractele, contractele de leasing i licenele nu cuprind:

a) contracte de leasing operaional c) permise de exercitare a unor activiti
comercializabile specifice

b) permise de utilizate a resurselor naturale d) titlurile de natura datoriei

163. Numeralul i depozitele nu cuprind:

a) numeralul c) participaiile

b) depozite transferabile d) poziiile interbancare

164. Participaiile nu cuprind:

a) aciunile cotate c) alte participaii

b) aciunile necotate d) creditele neperformante

165. Variaiile totale ale calorii nete cuprind:
a) aurul monetar c) rezerva de ap

b) numerar i depozite d) variaii ale valorii nete datorate economiei i

transferurilor de capital

166. Variaiile totale ale valorii nete nu cuprind:

a) Variaii ale valorii nete datorate altor modificri ale c) Formarea brut de capital fix
volumului activelor

b) Variaii ale valorii nete datorate d) variaii ale valorii nete datorate economiei i
ctigurilor/pierderilor nominale din deinere transferurilor de capital

167. Variaiile valorii nete datorate c tigurilor/pierderilor nominale din deinere includ:
a) Titluri de natura datoriei c) Variaii ale valorii nete datorate
ctigurilor/pierderilor reale din deinere

b) Achiziii de active fixe noi d) Variaia stocurilor

168. n categoria operaiunilor cu active i pasive financiare nu regsim:

a) Creditele c) Numerar i depozite

b) Titlurile de natura datoriei d) Formarea brut de capital fix

169. Conturile de distribuire i de utilizare a venitului nu cuprind urmtoarea categorie:

a) Contul de redistribuire a venitului n c) Conturile de distribuire primar a venitului
natur

b) Contul financiar d) Contul de distribuire secundar a venitului

170. Conturile de distribuire primar a venitului cuprind:

a) Contul de exploatare c) Contul variaiilor valorii nete datorate
economiei i transferurilor de capital

b) Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat d) Contul achiziiilor de active

nefinanciare

171. Contul de alocare a veniturilor primare are ca sold contabil:

a) Economia brut c) Venitul disponibil ajustat brut

b) Venitul ntreprinderii, brut d) Capacitatea/necesarul net de finanare

172. Contul de alocare a altor venituri primare are ca sold contabil:
a) Soldul veniturilor primare, brut c) Capacitatea/necesarul net de finanare

b) Venitul disponibil ajustat brut d) Economia brut

173. Conturi ale operaiunilor de acumulare nu cuprind:

a) Contul de capital c) Contul altor modificri de active

b) Contul financiar d) Contul de producie

174. Contul de capital include:

a) Contul variaiilor valorii nete datorate economiei i c) Contul de alocare a veniturilor primare
transferurilor de capital

b) Contul de exploatare d) Contul de utilizare a venitului disponibil

ajustat

175. Contul achiziiilor de active nefinanciare are ca sold contabil:

a) Economia brut c) Venitul disponibil brut

b) Capacitatea/necesarul net de finanare d) Variaii ale valorii nete datorate

ctigurilor/pierderilor neutre din deinere

176. Conturile de patrimoniu nu cuprind:

a) Contul de patrimoniu de deschidere c) Contul financiar

b) Contul de variaie a patrimoniului d) Contul de patrimoniu de nchidere

177. Soldul contabil al contului de patrimoniu de deschidere reflect:

a) Valoarea net c) Venitul disponibil ajustat brut

b) Capacitatea/necesarul net de finanare d) Venitul ntreprinderii, brut

178. Soldul contabil al contului de variaie a patrimoniului reflect:

a) Variaiile totale ale valorii nete c) Venitul disponibil ajustat brut

b) Valoarea net d) Venitul disponibil brut

179. Contul de patrimoniu de nchidere are ca principal agregat:

a) PIB-ul c) Economia naional brut
b) Valoarea patrimoniului naional d) Variaia valorii patrimoniului naional

180. Contul de producie are ca principal agregat:

a) Valoarea adugat brut c) Economia naional brut

b) Produsul intern brut d) Variaia valorii patrimoniului naional

181. Contul restului lumii nu cuprinde:

a) Contul exterior al operaiunilor cu bunuri i c) Conturile exterioare ale operaiunilor de
servicii acumulare

b) Contul exterior al veniturilor primare i d) Conturi de reevaluare

transferurilor curente

182. Distribuirea i utilizarea venitului nu sunt analizate n etapa

a) distribuirea primar c) redistribuirea n natur

b) distribuirea secundar d) utilizarea cheltuielilor

183. Etapa distribuirea primar permite determinarea :

a) valorii adugate brute c) excedentului de exploatare i a venitului
primar
b) subveniilor d) venitului mixt net

184.Etapa distribuirea secundar permite obinerea:

a) drepturilor asupra impozitelor c) venitului din producie

b) venitului disponibil ca sold contabil d) rentelor

185. Soldul contului de redistribuire a venitului n natur n cadrul etapei redistribuirea n natur
este denumit:
a) venitul disponibil ajustat c) valoarea net

b) capacitatea/necesarul net de finanare d) valoarea adugat brut

186. n etapa utilizarea venitului venitul disponibil este transferat n :

a) contul de redistribuire al venitului n natur c) contul de distribuire secundar a venitului

b) contul de utilizare a venitului disponibil d) conturile de distribuire primar a venitului

187.Contul de alocare a veniturilor primare se mparte n:
a) contul de producie i valoarea adugat brut c) contul de producie i contul de alcoare a altor
venituri primare

b) contul de utilizare a venitului disponibil i contul d) contul de venit al ntreprinderii i contul de

de utilizare a venitului disponibil ajustat alcoare a altor venituri primare

188. Conturile de reevaluare cuprind:

a) contul ctigurilor / pierderilor neutre din deinere c) contul achiziiilor de active nefinanciare i
i contul ctigurilor/ pierderilor reale din deinere contul de patrimoniu de deschidere

b) contul achiziiilor de active nefinanciare i contul d) contul de venit al ntreprinderii i contul de

ctigurilor/ pierderilor reale din deinere alocare a altor venituri primare

189. Venitul ntreprinderii corespunde:

a) excedentului de exploatare sau venitului mixt c) dobnzilor

b) veniturilor din proprietate d) veniturilor primare

190. Contul de alocare a altor venituri primare are ca obiect:

a) veniturile din proprietate c) dobnzile

b) trecerea de la conceptul de venit al ntreprinderii la d) valoarea adugat brut

conceptul de venit primar

191. Produsul intern brut nu poate fi definit n urmtorul mod:

a) metoda produciei c) metoda veniturilor

b) metoda cheltuielilor d) metoda impozitelor

192.Prin metoda produciei, PIB este egal cu:

a) suma valorilor adugate brute ale diferitelor
sectoare instituionale sau ale diferitelor ramuri de
activitate, la care se adaug impozitele i din care se
scad subveniile pe produse (care nu sunt repartizate
pe sectoare i ramuri de activitate)
c) suma utilizrilor contului de exploatare al
economiei totale (remunerarea angajailor,
impozitele pe producie i importuri minus
subveniile, excedentul brut de exploatare i
venitul mixt al economiei totale)

b) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale d) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale
unitilor instituionale rezidente (consum final i unitilor instituionale rezidente plus importurile
formarea brut de capital), plus exporturile minus de bunuri i servicii
importurile de bunuri i servicii
193. Cu ajutorul metodei cheltuielilor, PIB este egal cu:
a) suma excedentelor brute (sau nete) de exploatare c) suma utilizrilor finale de bunuri i servicii ale
ale diferitelor ramuri de activitate sau ale diferitelor unitilor instituionale rezidente (consum final i
sectoare instituionale formarea brut de capital), plus exporturile minus
importurile de bunuri i servicii

b) suma veniturilor brute (sau nete) ale d) suma veniturilor disponibile brute (sau nete)
ntreprinderilor din diferite sectoare ale sectoarelor instituionale

195. Prin metoda veniturilor, PIB este egal cu:

a) suma utilizrilor contului de exploatare al c) suma veniturilor disponibile brute (sau nete)
economiei totale (remunerarea angajailor, impozitele ale sectoarelor instituionale
pe producie i importuri minus subveniile,
excedentul brut de exploatare i venitul mixt al
economiei totale)

b) suma valorilor adugate brute ale diferitelor d) suma veniturilor brute (sau nete) ale
sectoare instituionale sau ale diferitelor ramuri de ntreprinderilor din diferite sectoare
activitate, la care se adaug impozitele i din care se
scad subveniile pe produse (care nu sunt repartizate
pe sectoare i ramuri de activitate)

195. PIB minus consumul de capital fix reprezint:

a) venitul naional c) venitul naional brut

b) produsul intern net la preul pieei d) venitul naional disponibil brut

196. Excedentul brut (sau net) de exploatare al economiei totale este egal cu:
a) suma impozitelor c) suma dividendelor

b) suma salariilor d) suma excedentelor brute (sau nete) de

exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau
ale diferitelor sectoare instituionale

197. Venitul mixt brut (sau net) al economiei totale este:

a) egal cu suma veniturilor brute (sau nete) ale c) identic cu venitul mixt brut (sau net) al
ntreprinderilor din diferite sectoare sectorului gospodriilor populaiei

b) egal cu suma valorilor nete ale sectoarelor d) un concept referitor la producie

instituionale

198. Cheltuielile administraiilor publice nu cuprind:

a) consumul intermediar c) veniturile din proprietate, de primit
b) ajustare pentru variaia drepturilor de pensie d) remunerarea angajailor

199. Veniturile administraiilor publice cuprind:

a) impozite pe producie i importuri, de primit c) venituri din proprietate, de pltit

b) alte impozite pe producie, de pltit d) transferuri de capital de pltit

200. Economia naional brut (sau net) este egal cu:

a) suma valorilor nete ale sectoarelor instituionale c) suma excedentelor brute (sau nete) de
exploatare ale diferitelor ramuri de activitate sau
ale diferitelor sectoare instituionale

b) suma economiei brute (sau nete) a diferitelor d) venitul mixt brut (sau net) al sectorului
sectoare instituionale gospodriilor populaiei

201. Valoarea net a economiei totale reprezint :

a) valoarea pasivelor economiei totale c) valoarea activelor nefinanciare ale economiei
totale la care se adun soldul activelor
financiare

b) soldul dintre activele i pasivele financiare d) valoarea activelor nefinanciare ale economiei
totale, din care se scade soldul dintre activele i
pasivele financiare ale restului lumii

202. Sectorul administratiei publice indeplineste ca activitati si functii principale:

a) productia si furnizarea de bunuri si servicii c) productia si furnizarea de bunuri si servicii
nonpiata pentru consum individual nonpiata destinate consumului individual si
coleactiv; efectuarea operatiunilor de redistribuire
a venitului si a avutiei nationale

b) productia de bunuri si servicii nefinanciare de d) productia de bunuri si servicii de piata si de

piata bunuri si servicii pentru consum final propriu

203. Care este momentul inregistrarii produselor din agricultura, silvicultura si pescuit?
a) se inregistreaza in perioada culesului recoltelor sau c) se inregistreaza la data valorificarii recoltelor
sacrificarii animalelor sau sacrificarii animalelor

b) se inregistreaza ca si cum s-ar desfasura continuu d) se inregistreaza la data infiintarii culturilor sau
in intreaga perioada de productie fermelor

204. In cazul construirii unei cladiri sau a altei structuri a carei constructie se desfasoara in mai
multe perioade contabile productia realizata in fiecare perioada este tratata ca fiind:
a) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei, c) productia nu este tratata ca fiind vanduta
adica inregistrata ca formare de capital fix de catre cumparatorului in mod esalonat
cumparator si nu ca productie neterminata in
industria constructiilor

b) vanduta cumparatorului la sfarsitul constructiei si d) vanduta cumparatorului la sfarsitul perioadei si

inregistrata ca productie terminata inregistrata ca productie neterminata in industria
constructiilor

205. Servicii de Intermediere Financiar Indirect Msurate se aplic:

a) creditelor furnizate de instituii financiare c) numai creditelor i depozitelor furnizate de sau
depuse la instituii financiare

b) numai depozitelor depuse la instituii financiare d) tuturor operaiunilor desfaurate de instituiile

financiare

206. Avnd n vedere impactul alocrii SIFIM asupra PIB-ului i a venitului naional, n cazul n
care creditele sunt oferite i depozitele acceptate de IF rezideni pentru non-IF nerezideni, care din
urmtoarele afirmaii este corect:
a) exportul de SIFIM scade venitul naional c)nu exist impact asupra PIB i asupra venitului
naional

b) importul de SIFIM crete venitul naional d) exportul de SIFIM crete PIB-ul

207 .Care dintre afirmaiile de mai jos nu caracterizeaz leasingul operaional:

a) proprietarul economic al unui activ este c) proprietarul legal este i proprietarul economic
locatarul al activului

b) proprietarul legal are responsabilitatea de a repara d) plile impuse pentru utilizarea activului sunt
sau de a ntreine activul denumite chirii

208 .Contractul de achiziionare cu plata n rate este:

a) un tip de leasing operaional c) o combinaie a celor dou tipuri de leasing,
operaional i financiar

b) un tip de leasing financiar d) nu prezint caracteristicile unui contract de

leasing

209. n cadrul parteneriatelor public-privat, n perioada contractual:

a) administraiile publice dein proprietatea legal c) contractantul PPP deine proprietatea
legal

b) administraiile publice dein att proprietatea d) contractantul nu deine proprietatea legal

economic, ct i cea legal

210. n leasingul operaional proprietarul legal :

a) este i proprietar economic c) nu primete beneficiile economice aferente
activului

b) nu accept riscurile operaionale d) nu are responsabilitatea reparrii i ntreinerii

activului

211. n leasingul financiar :

a) locatorul este nu proprietarul legal al activului c) locatarul nu suport riscurile de
exploatare

b) locatarul este nu economic al activului d) locatorul este proprietarul legal al activului

212. Cum se inregistreza o polita de asigurari sociale din prestatiile sub forma pensiilor :
a) ca modifciari a patrimoniului inregistrate in c) ca o asigurare sociala incheiata exclusiv la
contul financiar initiativa titularului politei

b) ca venit in contul de distribuire secundara a d) ca o obligatie a titularului politei sa constituie

venitului rezerve pentru venitul dupa pensionare

213.Titularul unei polite de asigurari de viata este :

a) o persoana clasificata in sectorul gospodariei c) persoana clasificata in sectorul gospodariilor
populatiei populatiei nerezidente

b) un salariat angajat al unei societati d) persoana clasificata in sectorul gospodariilor

populatiei rezidente

214. In ce cont se inregistreza productia asigurarilor de viata :

a) in contul de productie al asigurarilor c) in contul serviciului de asigurari

b) in contul de disponibil d) in contul politelor de viata

215. Provizioanele tehnice de asigurari de viata reflecta:

a) politele caracterizate de plata unei sume c) sume de primit la scadenta de plata a unei
pausale sume pausale

b) drepturile conditionale ale titularilor de polite d) sume de primit dupa scadenta de plata a unei
sume pausale
216. Conturile reasiguratorilor sunt :
a) in mare masura identice cu cele ale asiguratorilor c) apropape identice cu cele ale asiguratorilor
directi directi

b) diferite de ce e ale asiguratorilor directi d) aceleasi cu cele ale asiguratorilor directi

217. Ce se intampla in cazul in care reasiguratorul da faliment:

a) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata c) asiguratorul direct nu are nici o responsabilitate
intregii valori a indemnizatiilor corespunzatoare pentru plata intregii valori a indemnizatiilor
riscurilor cedate corespunzatoare riscurilor cedate

b) asiguratorul direct ramane responsabil pentru plata d) asiguratorul direct ramane responsabil
unei parti a indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor proportional cu reasiguratorul pentru plata valori
cedate indemnizatiilor corespunzatoare riscurilor
cedate

218. Cum se calculeaza productia asigurarilor directe :

a) incluzand in calcul reasigurarea c) tinand cont de primele primite de titularii
politelor directe

b) fara a lua in clacul reasigurarea d) tinand cont de indemniztiile brute primite de

titularii politelor directe

219. In cadrul fluxului intre titularii politelor , asiguratorii directi si reasiguratorii veniturile din
proprietare sunt transferate :
a) de la reasigurator la asiguratorul direct c) de la titlularul politei la reasigurator

b) de la reasigurator la titlularul politei d) de la titularul politei la asiguratorul direct

220. Fluxurile brute intre titularul politei si asiguratorul direct includ :

a) sumele corespunzatoare fluxurilor intre titularul c) sumele corespunzatoare fluxurilor intre
politei, asiguratorul direct si reasiguratorul reasigurator si titularul politei

b sumele corespunzatoare fluxurilor intre asiguratorul d) sumele corespunzatoare fluxurilor intre

direct si titularul politei asiguratorul direct si reasigurator

221 Ce reprezinta productia in cazul in care politele de reasigurare se incheie intre asiguratorii
rezidenti din cadrul unor economii direfite :
a) exporturile reasiguratorilor c) importurile asiguratorului care incheie polita
de asigurare si exporturile reasiguratorului

b importurile asiguratorului care incheie polita de d) importurile reasiguratorilor

asigurare

222. Cte tipuri de sisteme de asigurare direct exist?

a) trei c) sase

b) patru d) dou

223. Cnd se produce un anumit eveniment, asigurtorul efectueaz o plat ctre titularul poliei
numit:
a) prim c) indemnizaie

b) despgubire d) reparaie

224. O poli de asigurare de via care acord o prestaie n cazul unui deces survenit ntr-un
anumit termen, dar nu i n alte circumstane, numit de obicei asigurare la termen, este tratat n
conturile naionale ca asigurare:
a) individual c) general

b) particulr d) unic

225. Orice costuri legate de indemnizaii suportate de asigurtor, fie externe, fie interne, nu sunt
incluse n indemnizaiile de pltit. Astfel de costuri pot fi:
a) costuri de achiziionare c) de producie

b) variabile d) operaionale

226. Provizioanele pentru egalizare sunt sume pe care asigurtorii le constituie, n conformitate cu:
a) cerinele de sistem c) cerinele de operare

b) cerinele juridice
d) cerine sociale

227. Cte tipuri de provizioane tehnice se disting n conformitate cu Directiva nr. 91/674/CEE a
Consiliului ?
a) trei c) nou

b) cinci d) apte
228. Atunci cnd se deriv variaiile provizioanelor tehnice de asigurare (F.61 i F.62) utilizate n
calculul produciei, ctigurile i pierderile din deinere, realizate sau nerealizate:

a) sunt incluse c) sunt incluse parial

b) nu sunt incluse d) sunt incluse dup o formul de calcul

229. Valoarea produciei asigurtorilor este nregistrat ca utilizare dup cum urmeaz:
a) consum final al ntreprinderilor c) cheltuial pentru consum intermediar al
gospodriilor populaiei ca persoane

b) exporturi ctre titularii de polie rezideni d) exporturi ctre titularii de polie

nerezideni

230. Producia asigurrilor de via directe se calculeaz separat ca:

a) prime ncasate minus primele suplimentare plus a) prime ncasate plus primele suplimentare
prestaiile datorate plus creterile ( plus plus prestaiile datorate plus creterile
descreterile) provizioanelor tehnice i ale ( plus descreterile) provizioanelor tehnice i ale
participrii la beneficii participrii la beneficii

b) prime ncasate plus primele suplimentare d) prime ncasate minus comisioane de pltit
minus prestaiile datorate plus primele suplimentare plus primele suplimentare minus prestaiile
indemnizaiile ajustate de pltit i participarea la datorate
profit

231. Dac se utilizeaz metoda probabilitilor, formula de calcul al produciei este urmtoarea:
a) primele ncasate plus primele suplimentare minus b) primele ncasate minus primele suplimentare
indemnizaiile de pltit ajustate minus indemnizaiile de pltit ajustate

b) primele ncasate plus primele suplimentare plus d) primele ncasate minus primele suplimentare
indemnizaiile de pltit ajustate minus indemnizaiile de pltit ajustate

232. Valoarea subveniilor pe produse este msurat n termeni de :

a) volum c) calitatea produselor

b) valoarea importurilor d) utilizarea produsului

233. Unitatea cantitativ a remunerrii salariailor poate fi considerat ca fiind echivalent cu :

a) o zi de munc c) o or de munc pentru un tip i un nivel de
calificare date

b) o lun de munc d) preul asociat fiecrui tip de munc

234. Variaia cotei de TVA intervenit n cursul anului curent se va reflecta n :
a) indicele de pre c) indicele de volum al TVA-ului nedeductibil

b) indicele de volum al TVA-ului deductibil d) indicele de pre i indicele de volum al TVA-

ului nedeductibil

235. Produsul intern brut n preurile anului precedent msoar :

a) ansamblul produciei din economia total n c) volumul importurilor
termeni de volum

b) soldul curent al exporturilor d) bunurile i serviciile dirijate spre consum sau

formare de capital

236.Prin persoan stabilit definitiv se inelege :

a) orice persoan care se gsete sau are intenia de a c) orice persoan care se gsete sau are intenia
se afla pe teritoriul economic al unei ri pentru o de a se afla pe teritoriul economic al unei ri
perioad de cel putin o lun pentru o perioad de cel putin un an

b) orice persoan care se gsete sau are intenia de a d) orice persoan care se gsete sau are intenia
se afla pe teritoriul economic al unei ri pentru o de a se afla pe teritoriul economic al unei ri
perioad de cel putin 6 luni pentru o perioad de cel putin doi ani

237. Populaia activ din punct de vedere economic cuprinde :

a) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare c) persoanele ncadrate n cmpul muncii
n cmpul muncii

b) persoanele care indeplinesc cerintele de incadrare d) persoanele care sunt angajate n activiti de
n cmpul muncii sau n rndul omerilor producie

238. Prin persoane care au un loc de munc se neleg :

a) persoanele incadrate n cmpul muncii c) persoanele care ndeplinesc cerinele de
ncadrare n cmpul muncii

b) persoanele angajate n activiti de producie care d) salariaii sau lucrtorii care desfoar o
se nscriu n limitele produciei din conturile activitate independent
naionale

239.Studiul dezvoltrii economice pe termen lung trebuie s in cont de :

a) observarea varaiilor de pre c) msurarea volumului cererii i ofertei

b) evoluia preurilor relative ale diferitelor categorii d) compararea fluxurilor i stocurilor n timp
de bunuri i servicii

240. Avantajul utilizarii conturilor economice, pe plan conceptual, n construirea unui sistem de
indici de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a c) impune constrngeri contabile care trebuie
unitilor fizice pentru diferite produse i fluxuri ale respectate att n preuri curente ct i n termeni
sistemului economic de volum

b) impune msurarea complet a variaiilor de pre i d) permite msurarea evoluiei preurilor i a

de volum volumului pentru anumite solduri contabile

241. Avantajul utilizrii conturilor economice, pe plan statistic, n construirea unui sistem de indici
de volum i de pre const n faptul c:
a) impune o specificare coerent a preurilor i a c) permite msurarea evoluiei preurilor i a
unitilor fizice pentru diferite produse i fluxuri ale volumului pentru anumite solduri contabile
sistemului economic

b) impune constrngeri contabile care trebuie d) impune msurarea complet a variaiilor de

respectate att n preuri curente ct i n termeni de pre i de volum
volum

242. Fluxuri economice care nu pot fi transformate direct n componente de pre i volum:
a) fluxuri de bunuri si servicii c) fluxuri care reprezint solduri contabile

b) fluxuri de venituri d) fluxurile privind cheltuiala pentru consumul

individual

243. Evaluarea conturilor de bunuri i servicii i a conturilor de producie n termeni de volum

permite obinerea unui ansamblu integrat de indici de pre i volum dac:
a) echilibrul contului de bunuri si servicii, pentru c) fiecare variaie de valoare a operaiunilor nu
fiecare perioad de doi ani consecutivi, este realizat are atribuit o variaie de pre sau variaie de
att la preuri curente ct i n termeni de volum volum

b) suma fluxurilor corespunztoare pentru diferitele d) fluxurile care reprezint solduri contabile sunt
ramuri nu este egal cu fiecare flux referitor la transformate n componente de pre i volum
economia total

244. Noiunile de pre i cantitate sunt strns legate de:

a) stocuri contabile c) fluxurile economice

b) noiunea de produs omogen d) fluxurile de venituri

245. Produsul omogen este:

a) un produs alctuit din uniti de aceeai calitate c) un produs care este alctuit din uniti care nu
sau un produs ale crui uniti pot fi vndute toate la sunt considerate echivalente
acelai pre n condiii de concuren perfect.

b) un produs alctuit din uniti care pot fi vndute la d) un produs care este alctuit din uniti care
preuri diferite n condiii de concuren perfect sunt considerate echivalente i care nu pot fi
schimbate pentru aceeai valoare monetar

246. Discriminarea prin pre nseamn c:

a) pentru uniti identice vndute n condiii diferite c) vnztorii se gsesc n situaia care le permite
vnztorii solicit preuri diferite s solicite preuri diferite unor categorii diferite
de cumprtori , pentru bunuri i servicii identice,
vndute n aceleai condiii

b) unui cumprtor aparinnd unei anumite categorii d) vnztorii se gsesc n situaia care le permite
i se ofer libertatea de alegere ntre produse identice s solicite preuri diferite acelorai cumprtori,
vndute n aceleai condiii pentru bunuri i servicii identice, vndute condiii
diferite

247. Demersurile specifice ntreprinse de o persoan ntr-o perioad recent determinat pentru a
cuta un loc de munc remunerat sau pentru a desfura o activitate independent pot include :
a) demersuri pentru obinerea permiselor, a licenelor c) activiti ascunse i subterane
sau a resurselor financiare

b) locurile de munc existente pe teritoriul d) activiti descrise ca informale

economic

248. Statisticile orelor efectiv lucrate includ :

a) concediile anuale pltite c) concediile parentale

b) pauzele de mas d) timpul remunerat petrecut n scopul formrii

249. Ocuparea forei de munc n echivalent norm ntreag se definete ca:

a) numrul mediu de ore lucrate n alte activiti c) numrul de ore convenit contractual
dect cele care utilizeaz fora de munc cu norm
ntreag

b) numrul total de ore lucrate mprite la media d) raport ntre producie i orele lucrate
anual a orelor lucrate n locuri de munc cu norm
ntreag pe teritoriul economic

250. Sfera de cuprindere a conturilor naionale trimestriale se refer la:

a) un aspect sezonier c) surse limitate de date
b) msurarea resurselor i utilizrilor bunurilor i d) tehnici statistice i econometrice
serviciilor i generarea veniturilor

251. Conturile naionale trimestriale se concentreaz asupra:

a) structurii economiei c) evoluiilor pe termen scurt ale economiei

b) nivelurile economiei d) rate de cretere

252. Cadrul conturilor trimestriale cuprinde:

a) agregatele principale, inclusiv ocuparea forei de c) activitile din perioade specifice ale unui an
munc i populaia

b) producia n curs de execuie d) plile cu frecven redus

253. Una din caracteristicile conturilor trimestriale se refer la:

a) alinierea conturilor trimestriale la cele anuale c) aplicarea bazei de referin

b) derivarea conturilor anuale din cele trimestriale d) reconcilierea valorilor rezultate din diferite
metode de calculare a PIB

254. Seriile nlnuite ale volumului din conturile naionale trimestriale sunt:
a) puncte de inflexiune n ciclul activitii c) agregate anuale ale msurrilor trimestriale ale
economice volumului

b) variaii trimestriale ale volumului obinute prin d) rate de variaie de la trimestru la trimestru din
utilizarea mediilor anuale ale preurilor din anul acelai an calendaristic
precedent

255. Una din metodele utilizate pentru nlnuirea anual a indicilor trimestriali de volum este:
a) metoda modificrii tendinelor c) metoda suprapunerii pe un trimestru

b) metoda anilor biseci d) metoda seriilor ajustate sezonier

256. Efectul calendaristic reprezint impactul asupra seriilor de timp al urmtoarelor:

a) prezena efectelor sezoniere n seriile de timp ale c) numrul i compoziia zilelor lucrtoare i
conturilor naionale comerciale

b) calculul msurrilor nlnuite de volum d) ajustrile calendaristice

257. Factorii care reflect diferenele de calitate, n cazul n care calitatea este definit prin toate
caracteristicile comune tuturor unitilor unui produs omogen:
a) caracteristici fizice, momente de livrare diferite, c) locuri de livrare diferite, circumstanele sau
diferenele privind condiiile de vnzare, cadrul n care bunurile sau serviciile sunt
circumstanele sau cadrul n care bunurile sau furnizate, caracteristici fizice
serviciile sunt furnizate

b) diferenele privind condiiile de vnzare, d) caracteristici fizice, locuri de livrare diferite,

circumstanele sau cadrul n care bunurile sau momente de livrare diferite, diferenele privind
serviciile sunt furnizate condiiile de vnzare, circumstanele sau cadrul n
care bunurile sau serviciile sunt furnizate

258. Metoda hedonic de abordare pentru estimarea preului din anul precedent a unui produs care
exist n doi ani succesivi const n:
a) utilizarea unui indice de pre calculat pe baza unui c) utilizarea costului unui produs pentru a calcula
eantion de produse omogene existente n cei doi ani preul acestuia
consecutivi

b) determinarea preului unui produs pe baza d) determinarea preului unui produs n funcie de
caracteristicilor sale principale caracteristicile unui eantion de produse
omogene

259.Ce reprezinta conturile regionale ?

a. sunt instrumentul cu ajutorul cruia se ine c. noiuni de produs omogen
evidena operaiilor economice regionale

b. o cumulare a conturilor naionale d.conturile regionale reprezint o detaliere la

nivel regional a conturilor

260. Tabelele referitoare la activitile regionale de producie pe ramuri de activitate evideniaz:

a. dimensiunile i dinamica produciei i a ocuprii c. specializarea fiecrei regiuni, rolul diverselor
forei de munc pe regiuni regiuni pentru fiecare ramur de activitate

b. contribuia regiunilor la agregatele naionale d. toate cele enumerate mai sus

261. Conturile regionale deservesc, scopuri administrative specifice importante, precum:

a. alocarea veniturilor provenite din taxa pe valoarea b. alocarea veniturilor provenite dintr-o anumit
adugat ctre administraiile regionale tax naional ctre administraiile regionale i
alocarea de fonduri n cadrul politicii europene de
coeziune

c. alocarea veniturilor provenite din acciza ctre d. alocarea de fonduri ctre primrii
administraiile regionale
262. Teritoriul regional cuprinde:
a.teritoriul geografic c.parte de teritoriu economic al unei ri care
este atribuit direct unei regiuni, inclusiv zonele
libere, antrepozitele vamale i fabricile

b.teritoriul economic d. spaiul aerian naional, apele teritoriale i

platforma continental

263. Ce parti ale teritoriului economic al unei ri pot fi atribuite unei singure regiuni si formeaza
ca atare teritoriul extra regional:
a.spaiul aerian naional, apele teritoriale i platforma b.exclavele teritoriale, i anume teritoriile
continental situat n apele internaionale asupra geografice situate n restul lumii i utilizate, n
crora ara dispune de drepturi exclusive virtutea unor tratate internaionale sau acorduri
ntre state, de ctre administraiile publice ale rii
(ambasade, consulate, baze militare, baze de
cercetare tiinific etc.)

c.zcmintele de petrol, gaze naturale etc. situate d.toate menionate la a,b,c

n apele internaionale, n afara platformei
continentale a rii, care sunt exploatate de ctre
uniti rezidente

264. Cte uniti instituionale sunt aferente conturilor regionale:

a. patru c.dou

b trei d. cinci

265. Cnd se definete o UAE local, trebuie avute n vedere urmtoarele trei situaii diferite:
a. o activitate de producie care necesit un volum b. o activitate de producie care nu necesit un
semnificativ de mn de lucru, realizat ntr-un loc volum semnificativ de mn de lucru i care este
bine stabilit. exercitat ntr- un loc bine stabilit

c.pentru o activitate de producie care nu se deruleaz d. toate situaiile de mai sus

ntr-un loc fix

266. Conturile regionale sunt elaborate prin utilizarea metodelor urmtoare:

a. metode ascendente (de jos n sus) b. toate metod ele menion ate

c. metode descendente (de sus in jos) d. o combinaie ntre metodele ascendente i cele
descendente

267. La estimarea produsului intern brut regional se pot utiliza trei abordri:
a. toate metodele elaborate mai jos c. abordarea bazat pe venit
b. abordarea bazat pe producie d. abordarea pe cheltuieli.

268. Alocaiile pecuniare pentru locuin, pltite angajailor de ctre angajatori,

reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani c) transferuri curente ntre gospodrii
b) salarii si indemnizaii n natur d) cheltuieli cu bunuri i servicii

269. Salariile i indemnizaiile n natur includ:

a) plile n beneficiul angajailor efectuate de c) pli efectuate de angajatori angajailor n
angajatori ctre comitetele de intreprindere sau cadrul sistemelor de economisire
organisme similare

b) pli excepionale ctre angajaii care prsesc d) prime sau alte pli excepionale legate de
intreprinderea, n cazul n care respectivele pli nu rezultatele globale ale ntreprinderii pltite n
sunt legate de un contract colectiv cadrul unor sisteme de stimulare

270. Potrivit SEC 2010, bunurile i serviciile acordate angajailor ca salarii i indemniza ii n
natur sunt evaluate n cazul n care sunt produse de ctre angajator:
a) la preuri de achiziie ale bunurilor i serviciilor n c) la costuri de producie ale bunurilor i
cauz serviciilor n cauz

b) la preuri de baz ale bunurilor i serviciilor n d) nu se evalueaz bunurile i serviciile n

cauz cauz

271. Uniformele sau alte haine speciale pe care angajaii le poart frecvent la locul de munc sau n
afara acestuia, reprezint:
a) salarii i indemnizaii n bani c) salarii si indemnizaii n natur

b) transferuri curente ntre gospodrii d) cheltuieli cu bunuri i servicii

272. Potrivit SEC 2010, nu reprezinta salarii i indemnizaii n natur:

a) hrana i buturile, incluznd cele consumate n c) punerea la dispoziia angajailor i familiilor
deplasri de serviciu, dar excluznd hrana i buturile lor a unor faciliti pentru sport, recreere sau
necesare n condiii de munc excepionale vacan

b) alocaiile sau rambursrile ctre angajai pentru d) ngrijirea copiilor angajailor

cheltuieli de cltorie, de izolare, de mutare i de
divertisment efectuate n cursul ndeplinirii
atribuiunilor de serviciu

273. Remunerarea angajailor reprezint:

a) operaiune de repartiie c) operaiune cu produse i active neproduse

b) operaiune financiar d) consum intermediar al angajatorilor

274. Bunurile i serviciile pe care angajatorii sunt obligai s le ofere angaja ilor lor pentru ca
ace tia s poat s- i desf oare activitatea reprezint:
a) consum intermediar al angajatorilor c) salarii si indemnizaii natur

b) salarii i indemnizaii n bani d) Cotizaii sociale efective n sarcina

angajatorului

275. Sunt tratate ca alte transferuri curente diverse:

a) amenzile i penalitile impuse unitilor c) plile reprezentnd prime nerepetitive pentru
instituionale de ctre instanele judectoreti sau alte economii, acordate de administraiile publice
organisme cvasijudiciare gospodriilor, cu scopul de a le recompensa
pentru economiile efectuate de-a lungul unei
perioade de civa ani

b) amenzile i penalitile impuse de autoritile d) plile efectuate de ctre administraiile publice

fiscale pentru evaziune fiscal sau plata cu ntrziere sau de ctre restul lumii, ctre proprietarii de
a impozitelor, care nu pot fi distinse de impozitele bunuri de capital distruse sau avariate de
nsei rzboaie, alte evenimente politice sau catastrofe
naturale (inundaii etc.)

276. Instrumentele financiare derivate cuprind:

a) Contracte la termen c) Drepturi de pensie

b) Cotizaii speciale legate de sistemele de pensii d) Motociclete

277. Parteneriatele public-privat (PPP) sunt :

a) drepturi de proprietate ale terilor referitoare la c) activiti n care uniti instituionale sau
active nefinanciare, altele dect resursele naturale grupuri de uniti se protejeaz mpotriva
consecinelor financiare negative ale unor
evenimente incerte specifice

b) contracte pe termen lung ntre dou uniti, prin d) activiti strns legate de asigurare, dar care nu
care o unitate dobndete sau produce un activ sau o i asum ele nsele riscuri
serie de active, l exploateaz pentru o perioad i
ulterior transfer activul unei alte uniti

278 . Contractele PPP se ncheie de obicei ntre:

a) un angajat al sistemului public i administraia c) o ntreprindere privat i administraiile
public publice, ns sunt posibile i alte combinaii, n
care o societate public reprezint una dintre cele
 dou pri sau n care o IFSL privat reprezint a
doua parte

b) o regie autonom i administraia public d) dou ntreprinderi private

279. Sectorul public este format din:

a) administraiile publice i din societile publice c) IFSLSGP

b) gospodriile populaiei d) societile financiare din mediul privat

280.Administraii publice nu cuprind:

a) administraia central c) societi nefinanciare publice

b) administraiile locale d) Banca central

281. Contabilitatea naional i contabilitatea ntreprinderilor nu au n comun urmtoarea

caracteristic:
a) nregistrarea operaiunilor n conturi, cum ar fi n c) utilizarea soldurilor contabile
tabele cu dou coloane

b) evaluare monetar d) nregistrarea operaiunilor la sfritul perioadei

contabile

282. Printre avantajele principale ale conturilor satelit nu se numr :

a) acestea se bazeaz pe un set de definiii clare c) legtura cu conceptele de baz din
contabilitatea naional

b) aplicarea unei metodologii contabile sistematice d) nu exit nicio legtur cu statisticile conturilor
naionale

283. nregistrarea permisului de utilizare a resurselor naturale, n cazul n care se permite utilizarea
pna la epuizare a respectivei resurse, se face sub forma:
a) rent c) vnzarea resursei naturale

b) rent i crearea unui nou activ pentru dreptul de d) dividende

utilizare a resursei naturale

284.Un permis de exercitare a unei activiti specifice eliberat de o unitate , alta dect
administraiile publice, este tratat ca activ numai atunci cnd sunt ndeplinite anumite condiii.
Care din cele de mai jos nu este obligatorie?
a) activitatea n cauz nu utilizeaz un activ care c) titularul permisului trebuie s fie, din punct de
aparine emitentului permisului vedere juridic i practic, n msur s vnd
 permisul unui ter

b) numrul de permise este limitat i astfel permite d) permisul nu este eliberat sub rezerva unui
titularului s obin profituri de monopol atunci cnd criteriu de eligibilitate
exercit activitatea n cauz

285. Cte tipuri de leasing de active nefinanciare se regsesc n SEC?

a) 1 c) 3

b) 2 d) 4

286.Plata pentru "disponibilitate" se face de ctre:

a) administraia public c) partener

b) public d) partener i concedent

287.Care dintre elementele de risc de mai jos nu este considerat relevant la stabilirea proprietarului
economic al activelor unui PPP?
a) riscul de construcie c) riscul de perimare

b) riscul de disponibilitate d) riscul de ar

288.n cea mai mare parte, beneficiarii sistemelor de pensii sunt :

a) gospodriile populaiei rezidente c) gospodriile populaiei nerezidente
b) salariaii administraiilor publice d) persoanele ncadrate n cmpul muncii

289. Sistemele de pensii sunt clasificate n funcie de managerul fondului de pensii i anume :
a) manageri ai fondului de pensii din cadrul c) manageri ai fondului de pensii din cadrul
administraiilor publice administraiilor publice sau din afara
administraiilor publice

b) manageri ai fondului de pensii din afara d) manageri ai fondului de pensii de securitate

administraiilor publice social

290.n conturile naionale de baz, cotizaiile imputate trebuie estimate pe baza :

a) calculelor actuariale c) prestaiilor predefinite

b) cotizaiilor sociale legate de alte riscuri sociale d) evoluiei n timp a ratei de actualizare

291.Angajatorii realizeaz din ce n ce mai multe reforme ale sistemelor de pensii pe care le
administreaz pentru a rspunde :
a) factorilor sociali c) factorilor demografici i altor factori
b) factorilor economici d) evoluiei n timp a forei de munc

292.Variaiile drepturilor acumulate pn la o anumit dat rezultnd din serviciul anterior sunt
nregistrate ca :
a) modificri ale volumului activelor c) cotizaii sociale imputate n sarcina
angajatorului

b) transfer al drepturilor de pensie d) transferuri de capital

293. Atunci cnd ipotezele demografice utilizate n calculele actuariale se modific, ele sunt
nregistrate ca :
a) modificri ale volumului pasivelor c) modificri ale volumului activelor

b) transferuri de capital d) variaii ale dreptului de pensii

294.Achiziiile i revnzrile internaionale au loc:

a) n cazul comerului cu ridicata c) n cazul comerului cu amnuntul.

b) att n cazul comerului cu ridicata, ct i al d) n cazul comerului electronic

comerului cu amnuntul.

295. n cazul n care forma fizic a bunurilor este modificat pe parcursul perioadei de deinere a
acestora, ca rezultat al serviciilor de prelucrare realizate de alte entiti, atunci tranzaciile cu
bunuri se nregistreaz n cadrul rubricii:
a) achiziiilor c) corespunztoare achiziiilor i revnzrilor
internaionale

b) revnzrilor internaionale d) bunuri generale

296. n cazurile n care forma bunurilor nu sufer modificri, bunurile sunt incluse n cadrul
achiziiilor i revnzrilor internaionale, iar preul lor de vnzare reflect:
a) costuri minore de prelucrare, precum i marja de c) costuri minore de prelucrare
comer la vnzarea cu ridicata

b) numai marja de comer la vnzarea cu ridicata d) costuri minore de prelucrare i marja de come
la vnzarea cu amnuntul

297. n cazurile n care comerciantul este organizatorul unui proces global de prelucrare, preul de
vnzare poate include elemente cum ar fi:
a) planificare i management c) management i marketing
b) planificare, management, brevete i alte elemente d) brevete i alte elemente de know-how
de know-how, marketing i finanare

298. n cazurile n care bunurile nu trec prin economia proprietarului, ns forma fizic a bunurilor
se modific ntruct sunt prelucrate ntr-o alt economie, operaiunile internaionale se
nregistreaz:
a) la rubrica achiziii i revnzri internaionale c) la rubrica bunuri generale

b) la rubrica achiziii d) revnzri internaionale

299. Instituiile de credit opereaz prin oferirea de rate de dobnd:

a) mai sczute depuntorilor lor dect ratele pe care c) mai mari depuntorilor lor dect ratele pe care
le percep de la debitorii lor le percep de la debitorii lor

b) egale depuntorilor cu cele pe care le percep de la d) mai mari depuntorilor dect ratele pe care pe
debitorii lor care le ofer debitorilor lor

300. Orice plat a impozitelor pe producie care trebuie efectuat de un rezident ctre alte
administraii publice, precum i orice subvenie pe care o primete un rezident din partea altor
administraii publice sunt nregistrate n:
a) contul de exploatare c) contul de venituri secundare

b) n contul de alocare primar a veniturilor d) contul de venituri primare al balanei de pli

301. Dac unitile rezidente fictive sunt proprietatea nerezidenilor, atunci venitul realizat de aceste
uniti este clasificat drept venit din:
a) chirie c) investiii indirecte

b) investiii directe d) ivestiii directe i chirie

302. Rolul investiiilor directe se reflect n:

a) fluxurile i poziiile din conturile internaionale c) fluxurile i poziiile din conturile naionale

b) poziiile din conturile internaionale d) fluxurile din conturile internaionale

303. Veniturile nedistribuite sunt egale cu excedentul net de exploatare al ntreprinderii

a) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus c) plus toate veniturile din proprietate ncasate
toate veniturile din proprietate de pltit (nainte de plus toate veniturile din proprietate de pltit
calcularea profitului reinvestit) plus transferurile
curente de primit minus transferurile curente de pltit
i fr poziia de ajustare pentru variaia drepturilor
de pensie
b) plus toate veniturile din proprietate ncasate minus d) plus toate veniturile din proprietate ncasate
toate veniturile din proprietate de pltit (nainte de minus transferurile curente de pltit i fr poziia
calcularea profitului reinvestit) de ajustare pentru variaia drepturilor de pensie

304. Profitul reinvestit poate fi negativ dac:

a) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac c) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac
dividendele sunt distribuite din ctiguri din deinere dividendele sunt distribuite din ctiguri din
sau ntr-un trimestru n cursul cruia se pltesc deinere
dividendele anuale

b) ntreprinderea nregistreaz o pierdere sau dac d) dividendele sunt distribuite din ctiguri din
dividendele sunt distribuite ntr-un trimestru n cursul deinere
cruia se pltesc dividendele anuale

305. Operaiunile internaionale ale lucrtorilor transfrontalieri i sezonieri includ:

a) remuneraia salariailor, impozitele i cheltuielile c) remuneraia salariailor, impozitele
cu transportul

b) impozitele i cheltuielile cu transportul d) remuneraia salariailor i cheltuielile cu

transportul

306. nregistrrile din contul de capital care fac obiectul tranzaciilor internaionale includ:
a) numai achiziiile i cedrile de active nefinanciare c) numai achiziiile i cedrile de active
neproduse, i transferurile de capital nefinanciare neproduse

b) numai achiziiile i transferurile de capital d) numai cedrile de active nefinanciare

neproduse, i transferurile de capital

307. Urmtoarea afirmaie este corect:

a) Capacitatea sau necesarul net de finanare este c) Capacitatea sau necesarul brut de finanare este
soldul contabil corespunztor sumei conturilor soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente i contului de capital, fiind operaiunilor curente i contului de capital, fiind
corespunztor i contului financiar corespunztor i contului financiar

b) Capacitatea de finanare este soldul d) Capacitatea sau necesarul net de finanare este
contabil corespunztor sumei conturilor soldul contabil corespunztor sumei conturilor
operaiunilor curente operaiunilor curente i contului de capital,
nefiind corespunztor i contului financiar

308. n cazul n care, ntr-o ar, o unitate nerezident deine n mod direct un bun imobiliar, se
consider c proprietarul respectivului bun imobiliar este:
a) o unitate rezident fictiv, care nu se afl, n c) o unitate rezident fictiv, care se afl, n
proprietatea unitii nerezidente schimb, n proprietatea unitii nerezidente, sub
forma unui activ nefinanciar
b) o unitate rezident fictiv, care se afl, d) o unitate rezident fictiv, care se afl, n
rezidente schimb, n proprietatea unitii nerezidente, sub
forma unui activ financiar

309. Teritoriul economic al Uniunii Europene const n:

a) teritoriile economice ale statelor membre ale c) teritoriile economice ale instituiilor
Uniunii Europene europene

b) teritoriile economice ale statelor membre ale

Uniunii Europene precum i teritoriile economice ale d) teritoriile economice ale statelor
instituiilor europene. membre ale Uniunii Europene,
teritoriile economice ale instituiilor
europene i teritoriile economice ale
statelor membre ale zonei euro

310. Atunci cnd conturile naionale ale rilor A i B sunt agregate, conturile agregate ale restului
lumii nregistreaz:
a) numai fluxurile interne dintre rile A i B c) fluxurile interne dintre rile A i B, precum i
fluxurile cu alte ri i instituii europene

b) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile cu d) fluxurile interne dintre rile A i B i fluxurile
alte ri cu instituii europene

311.Conturile europene se pot calcula prin:

a) convertirea datelor nregistrate n monede c) prin metodele de la a si b
naionale diferite n putere standard de cumprare
(PSC)

b) prin convertirea monedelor naionale diferite n d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a
moneda unic euro lungul ntregii perioade.

312. n conturile europene, fluxurile economice i stocurile de active i pasive sunt exprimate n
moneda unic euro, prin convertirea datelor nregistrate n monede naionale diferite, prin
urmtoarele metode :
(a) prin folosirea cursurilor de schimb de pe pia (sau c) prin toate metodele enumerate
o medie a acestora) n vigoare n perioada n care sunt
elaborate conturile

b) prin calcularea unui indice ntre perioade
consecutive ca medie ponderat a indicilor de
cretere ai datelor corespunztoare fiecrui stat
membru, exprimate n moned naional. Coeficienii
de ponderare corespund prii fiecrui stat membru
convertit pe baza cursului de schimb din timpul
d) prin folosirea cursurilor de schimb fixe de-a
lungul ntregii perioade. Cursul fix poate fi cel n
vigoare la sfritul perioadei, la nceputul acesteia
sau poate fi o medie a cursurilor de schimb de-a
lungul ntregii perioade. Cursul de schimb folosit
afecteaz coeficientul de ponderare (fix) al unui
primei perioade de comparaie. Dup ce se alege o anumit stat membru n agregatele europene
perioad de referin, acesteia i se aplic indicele
nlnuit pentru a genera niveluri pentru alte perioade
de observaie.

313.Care sunt instituiile europene nefinanciare:

a) Parlamentul European, Consiliul european, c) Comitetul Economic i Social European,
Consiliul, Comisia European, Curtea de Justiie a Comitetul Regiunilor, ageniile europene
Uniunii Europene i Curtea de Conturi European

b) Fondul european de investiii d) Fondul european de dezvoltare

314. n conturile europene, conturile restului lumii nregistreaz fluxurile economice i stocurile
financiare de active i pasive dintre:
a.unitile rezidente ale Uniunii b. unitile instituionale ale Uniunii Europene
Europene/zonei euro

b. unitile nerezidente d.unitile rezidente ale Uniunii Europene/zonei

euro i unitile nerezidente.

315. Importurile i exporturile de bunuri includ comerul de cvasitranzit, i anume:

a.bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru c. bunuri care provin dintr-un stat membru al
al Uniunii Europene/zonei euro de ctre o entitate Uniunii Europene/zonei euro care sunt ulterior
care nu este considerat unitate instituional i exportate ctre ri tere de o entitate care nu este
ulterior expediat ntr-un alt stat membru al Uniunii considerat unitate instituional.
Europene/zonei euro precum i bunuri care provin
dintr-un stat membru al Uniunii Europene/zonei euro
care sunt ulterior exportate ctre ri tere de o
entitate care nu este considerat unitate
instituional

b.bunuri importate din ri tere ntr-un stat membru
al Uniunii Europene/zonei euro de ctre o entitate
care nu este considerat unitate instituional i
ulterior expediat ntr-un alt stat membru al Uniunii
Europene/zonei euro
c. bunuri exportate catre state membre ale Uniunii
Europene/zonei euro care sunt ulterior exportate
ctre ri tere de o entitate care nu este
considerat unitate instituional.

316. n conturile europene, operaiunile de merchanting includ :

a. cumprarea de bunuri de la un nerezident, urmat c.numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident
de vnzarea ctre alt nerezident, fr ca bunurile s din Uniunea European/zona euro de la un
treac fizic grania Uniunii Europene nerezident pentru a le revinde ulterior unui
nerezident fr ca bunurile s fie fizic prezente n
Uniunea European/zona non-euro
b. numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident din
Uniunea European/zona euro de la un nerezident
pentru a le revinde ulterior unui nerezident fr ca
bunurile s fie fizic prezente n Uniunea
European/zona euro, cand vanzarea i cumprarea
au loc n aceeai perioad.
d.numai achiziiile de bunuri de ctre un rezident
din Uniunea European/zona euro de la un
nerezident pentru a le revinde ulterior unui
nerezident fr ca bunurile s fie fizic prezente n
Uniunea European/zona euro

317. O ntreprindere de investiii strine directe este o unitate rezident a Uniunii Europene/zonei
euro n care:
a.un investitor care nu este rezident deine cel puin b.un investitor care nu este rezident deine cel
25 % din aciunile curente sau din aciunile cu drept puin 51 % din aciunile curente sau din aciunile
de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate) cu drept de vot (pentru o ntreprindere constituit
sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere n societate) sau o participare echivalent (pentru
neconstituit n societate) o ntreprindere neconstituit n societate)

b.un investitor care nu este rezident deine cel puin
10 % din aciunile curente sau din aciunile cu drept
de vot (pentru o ntreprindere constituit n societate)
sau o participare echivalent (pentru o ntreprindere
neconstituit n societate)
b.un investitor care nu este rezident deine cel
puin 100 % din aciunile curente sau din
aciunile cu drept de vot (pentru o ntreprindere
constituit n societate) sau o participare
echivalent (pentru o ntreprindere neconstituit
n societate)

318. Msurarea preurilor i a volumelor se realizeaz prin:

a. agregarea conturile statelor membre i ale c.eliminarea din conturile restului lumii a
instituiilor europene/Bncii Centrale Europene, operaiunilor transfrontaliere dintre statele
elaborate la preurile din anul precedent. membre, evaluate la preurile din anul
precedent

b. toate cele trei metode d. eliminarea discrepanelor care rezult ntre

resurse i utilizri prin folosirea metodei alese s
echilibreze operaiunile europene la preuri
curente

319. Ce metod se folosete la elaborarea conturilor de patrimoniu :

b.stocurile de active financiare ale unui rezident n
Uniunea European/zona euro deinute de alt rezident
(stocuri interne) sunt retrase din conturile naionale
ale restului lumii
c. conturile de patrimoniu ale statelor membre
sunt completate de stocuri de active deinute i
de pasive subscrise de instituiile europene care
sunt rezidente n Uniunea
European/zona euro

b.dezechilibrele create de neconcordana ntre d.toate metodele enumerate

stocurile interne ale activelor financiare i pasivele
corespunztoare sunt repartizate ntre diferite sectoare
prin echilibrare.
320. Matricele de la cine cui prezint :
a.operaiunile economice (respectiv activele c. operatiuni financiare dintre sectoarele
financiare deinute) dintre sectoarele instituionale.
instituionale.

b. operaiunile economice Instituiile i organismele d.operaiunile economice (respectiv activele

nefinanciare europene financiare deinute) dintre subsectoarele
instituionale.

321. Principala resurs a instituiilor i organismelor nefinanciare europene este:

a) taxe vamale i taxe agricole c. resurse fondate pe taxa pe valoare adugat si
resurse fondate pe venitul naional brut (VNB)

b) taxe la producie pentru productorii de zahr, d.toate resursele enumerate

izoglucoz i sirop de inulin

322. Prestaiile sociale se acord n anumite condiii care pot afecta bunstarea gospodriilor:
a) ca urmare a impunerii unor cheltuieli suplimentare c) fie prin impunerea unor cheltuieli suplimentare
din resursele gospodriilor din resursele gospodriilor, fie prin reducerea
veniturilor lor

b) ca urmare a reducerii veniturilor gospodriilor d) ca urmare a unor calamiti naturale

323. Prestaiile sociale se acord:

a) numai n bani c) sub form de alocaii pltite periodic

b) numai n natur d) n bani sau n natur

324. Sistemele de asigurri sociale sunt sisteme n care participanii sunt obligai sau ncurajai s se
asigure :
a) mpotriva calamitilor naturale c) mpotriva anumitor riscuri sociale sau
circumstane care pot afecta bunstarea lor sau a
persoanelor pe care le au n ntreinere

b) mpotriva anumitor riscuri sociale sau d) mpotriva anumitor riscuri sociale care pot
circumstane care pot afecta bunstarea lor afecta bunstarea persoanelor pe care le au n
ntreinere

325. Cotizaiile la sistemul de asigurri sociale pot fi pltite :

a) numai de ctre persoanele care desfoar c) fie de salariai sau de alte categorii, fie de
activiti independente angajatori n numele salariailor

b) numai de ctre sau n numele persoanelor care d) numai de ctre angajatori n numele salariailor
desfoar activiti independente sau al persoanelor
fr loc de munc

326. Prestaiile de asisten social sunt pltite :

a) n mod independent de participarea la un sistem c) ca parte din asigurrile sociale
de asigurri sociale

b) numai n absena plii cotizaiilor necesare pentru d) pe baz de poli de asigurare individual
participarea la un sistem de asigurri sociale

327. Administraiile publice furnizeaz prestaii sociale ca :

a) pli de securitate social i de asisten social c) transferuri sociale n natur

b) pli de securitate social, asisten social sau ca d) pli de asisten social

transferuri sociale n natur

328. Prestaiile de asigurri sociale sunt :

a) pensii c) pensii, prestaii de asigurri de sntate,
prestaii de asigurri de somaj i prestaii de
asigurri pentru ngrijirea pe termen lung

b) pensii i prestaii de asigurri de sntate d) pensii i prestaii de asigurri de omaj

329. Prestaiile de pensii a sistemelor de asigurri sociale sunt :

a) venitul dup pensionare c) pensii de pltit vduvelor sau vduvilor

b) venitul dup pensionare, pensii de pltit vduvelor d) venitul dup pensionare i pensii de pltit
sau vduvilor i pensii de pltit persoanelor care persoanelor care sufer un accident de munc i
sufer un accident de munc i care nu mai pot lucra care nu mai pot lucra

330. Drepturile de pensie rezultnd din sistemele de securitate social :

a) sunt incluse n conturile naionale de baz c) sunt incluse n conturile naionale de baz i n
tabelul suplimentar pentru drepturile de pensie
acumulate la zi n asigurri sociale

b) sunt incluse n tabelul suplimentar pentru d) nu sunt incluse n conturile naionale de baz i
drepturile de pensie acumulate la zi n asigurri nici n tabelul suplimentar pentru drepturile de
sociale pensie acumulate la zi n asigurri sociale

331. Prestaiile sociale exclud :

a) transferuri curente de la sisteme care primesc c) transferuri curente de la uniti ale
cotizaii, vizeaz ntreaga colectivitate sau pri ale administraiei publice care nu sunt condiionate
acesteia i sunt impuse i controlate de ctre unitile
administraiei publice de pli anterioare ale cotizaiilor

b) transferuri curente de la sistemele organizate de d) indemnizaiile de asigurare pltite n cadrul

angajatori n beneficiul angajailor polielor contractate pe o baz pur individual de
ctre asigurai, independent de angajatorii lor sau
de administraiile publice

332. Unitatile institutionale au capacitatea de a:

a) deine bunuri i active c) a exercita activiti economicei

b) de a subscrie angajamente d) toate capacitatile prevazute la literele a,b,c,

333. n sistemul SEC 2010 care uniti instituionale nu sunt regrupate n cinci sectoare
instituionale naionale:
a) societi nefinanciare si societi financiare c) banci comerciale

b) administraiile publice si gospodriile populaiei d) instituii fr scop lucrativ n serviciul

gospodriilor populaiei

334. Fluxurile reflect:

a) crearea, transformarea c) transferul sau dispariia unei valori economice

b) schimbarea d) toate operatiile prevazute la literel a,b,c

335. Fluxurile determin o variaie a

a) valorii activelor sau pasivelor unei uniti c) valorii pasivelor unei uniti instituionale
instituionale

b) valorii activelor unei uniti instituionale d) nici o variaie

336. Operaiunile se divizeaz n:

a) operaiuni pe produse c) operaiuni financiare precum i achiziii minus
cedrile de active nefinanciare neproduse

b) ) operaiuni de repartiie d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

337. Operaiunile n care sunt implicate mai multe uniti pot fi :

a) "ceva contra altceva", i anume operaiuni cu c) subventii
contraparte, precum i "ceva contra nimic", i anume
operaiuni fr contraparte

b) ) transferuri d) toate operatiunile prevazute la literele a-c

338. Fluxurile nu se nregistreaz:

a) cnd o valoare economic se creeaz, se c) pe baz de angajament
transform sau se stinge o valoare economic

b) cnd o valoare economic apare, se transform d) cand nu se creeaz o valoare economic, i nu

ori se anuleaz creane sau obligaii se stinge sau anuleaz o crean

339. Consolidarea nseamn eliminarea a operaiunilor care au loc ntre unitile regrupate,
a) din utilizri c) att din utilizri, ct i din resurse

b) din resurse d) eliminarea activelor financiare reciproce

340. Orice operaiune realizat de o unitate individual sau de un sector poate fi contabilizat
a) n utilizri c) n operaiuni financiare

b) n resurse d) att n utilizri, ct i n resurse

341. n cadrul economiei, unitile instituionale care interacioneaz sunt entit i economice care
sunt capabile:
a s dein active c) s ntreprind activiti economice i operaiuni
cu alte entiti

b) s subscrie angajamente d) pot efectua toate opertiunilr de la punctele

a, b si c

342. Operatiunile de repartitie sunt operatiuni prin care se repartizeaza:

a) dividendele acumulate pe o perioada contabila c) activele si pasivele financiare

b) valoarea adaugata generata in productie d) pot efectua opertiunile de la punctele

a si c

343. Remunerarea angajatilor in natura poate fi definita ca:

a) operatiune financiara cu active c) operatiune cu bunuri si servicii

b) operatiune de repartitie d) opraiune nefinanciar cu active

344. Care din urmatoarele plati se incadreaza in definitia salariilor si indemnizatiilor:
a) plata alocatiilor sau rambursarilor catre angajati c) alocatiile pentru costul vietii, alocatiile locale
pentru calatorie, izolare, mutare si divertisment si pentru expatriere
efectuate in cursul indeplinirii atributiilor de
serviciu

b) plata bauturilor sau alimentelor speciale necesare d) plata alocatiilor sau rambursarilor catre
din cauza conditiilor de munca exceptionale angajati pentru calatorie

345. Pensiile se incadreaza in urmatoarea categorie de cotizatii sociale:

a) cotizatii sociale imputate angajatului de catre stat c) cotizatii sociale in regim facultativ, pensii
prin fondul de pensii private s.a.

b) cotizatii sociale efective imputate d) in categoriile de la lit. a si c

angajatorului

346. Este un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape de intreprinderi si care in cele din urma
este suportat integral de cumparatorul final:
a) taxa pe valoare adaugata c) taxa de timbru

b) acciza pe consum d) tariful de concesiune

347. Prelevarile pe produsele agricole importante fac parte din categoria:

a) taxa de tip TVA c) impozite pe utilizarea de active fixe

b) impozite si drepturi asupra importurilor, exclusiv d) impozite si drepturi asupra importurilor,

TVA inclusiv TVA

348. Operatiunile care nu genereaza active sau pasive sub forme de sume de platit sau de incasat,
dar genereaza obligatie de a plati taxe sunt impozitate astfel:
a) se aplica impozite doar pentru operatiunile c) nu se impoziteaza
financiare realizate in moneda nationala

b) prin evaluari, declaratii sau instrumente fiscale d) se aplica impozite doar pentru operatiunile
care creeaza pasive sub forma obligatiilor de plata financiare realizate in moneda euro

349. Se incadreaza in categoria altor subvenii pentru producie urmatoarele:

a) ajutoarele pentru investitii c) supracompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar

b) stergerea datoriilor unitatilor producatoare fata de d) ajutoare pentru salariai

administratia publica
350. Influentarea nivelurilor productiei se poate realiza:
a) prin aplicarea de subventii producatorilor c) prin subcompensarea TVA care rezulta din
aplicarea sistemului forfetar

b) prin reducerea contributiilor sociale imputate d) nu se poate realiza

angajatorului producator

351. Subventiile sunt inregistrate ca:

a) utilizari negative in contul de exploatare al c) utilizari in contul exterior al veniturilor primare
economiei totale si transferurile curente

b) la partea de resurse, in contul de alocare primara a d) rent

veniturilor administratiei publice

352. Venitul din investitii este un rezultat al urmatoarei situatii:

a) proprietarii de active financiare le pun la dispozitia c) proprietarii de resurse naturale primesc
altor unitati institutionale subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor

b) proprietarii de resurse naturale le pun la dispozitia d) concesionarii de resurse naturale primesc

altor unitati institutionale subventii pentru utilizarea productiva a
resurselor

353. Venitul din proprietate de primit de catre proprietarii activelor financiare prin dispunerea lor
se numeste:
a) dobanda c) dividend

b) renta d) venituri din concesiuni

354. O forma de venit din proprietate la care au dreptul detinatorii de actiuni se numeste:
a) dobanda c) dividend

b) renta d) prim sau stimulent

355. Achitarea tarifelor pentru serviciile prestate de sistemul de asigurari face parte din:
a) cheltuielile pentru productie si consum c) operatiuni financiare cu pasive contingente

b) operatiunile de repartizare a veniturilor d) cheltuieli pentru active financiare

356. Optiunea pe actiuni a angajatului este o forma de:

a) o forma de venit in natura a angajatului c) o forma de venit neimpozabil

b) o forma de venit din investitii d) o form de cheltuial a angajatului

357. Liniile de credit, ca angajamente de acordare de imprumuturi pana la o limita stabilita, se

considera:
a) acumulari de active financiare c) active financiare contingente

b) o creanta financiara d) rambursare de credit

358. In cazul in care un imprumut nu isi indeplineste obligatiile de plata, prejudiciul

imprumutatorului este reparat de:
a) institutiile financiare ale statului c) instantele judecatoresti abilitate

b) garant, in urma unui acord tip garantie d) administraia public

359. Terminologia instrument financiar este utilizata:

a) pentru a se face referire atat la spectrul activului c) pentru a face referire la toate operatiunile
cat si la cel al pasivului operatiunilor financiare financiare in moneda nationala

b) pentru a se face referire la activele financiare d) pentru a face referire la toate operatiunile
contingente financiare in moneda european

360. Compensarea operatiunilor cu active financiare ale unui anumit grup de unitati institutionale
in contraparte cu pasive ale aceluias grup se numeste:
a) consolidarea conturilor financiare c) operatiune financiara in contraparte

b) simetria creantelor si pasivelor financiare d)

361. Contractele standardizate, nenegociabile, oferite de debitori si care permit retragerea

ulterioara de catre creditor a sumei, se numesc:
a) depozite c) plasamente private

b) titluri de natura datoriei d)

362. Emiterea de titluri de natura datoriei pentru care platile aferente cuponului sau
principalului sunt garantate de active specificate sau de fluxuri viitoare de venituri constituie:
a) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii c) titluri de natura datoriilor cu rata a dobanzii
variabile fixe

b) securitizarea titlurilor de natura datoriei d)

363. DST se definesc ca:
a) active de rezerva internationale create de Fondul c) achizitii nete de titluri de natura datoriei
Monetar International pentru a suplimenta activele de
rezerva existente

b) un set de norme financiare contabile d)

364. Care dintre urmatoarele caracteristici se aplica titlurilor de natura datoriei:

a) o data de rascumparare sau scadenta, la care c) nu fac obiectul atribuirii de rating de catre
trebuie efectuata plata finala programata contractual a agentiile consacrate
principalului

b) pretul de emitere, cel de rascumparare si rata d)

cuponului nu pot fi exprimate decat in moneda
nationala

365. Calitatea de a fi negociabile se aplica urmatoarelor operatiuni financiare:

a) operatiunile cu credite c) ambele tipuri de operatiuni (cu credite, cu
titluri)

b) operatiunile cu titluri de natura datoriilor d)

366. Activele sau pasivele financiare care rezulta din detinerea proprietatii asupra unor active
imobile (terenuri, constructii), de catre nerezidenti se clasifica:
a) titluri de natura datoriei c) alte participatii

b) active financiare de tip credit d)

367. Proprietatea asupra unor titluri de valoare cotate in alte economii sunt definite ca:
a) certificate de depozit c) active financiare de tip credit

b) participatii d)

368. Participatiile in societatile in comandita pe actiuni subscrise de catre asociatii comanditati se

incadreaza in categoria:
a) actiuni cotate c) alte participatii

b) actiuni necotate d)
369. Instrumentele financiare corelate cu un instrument financiar specificat sau cu un indice prin
intermediul carora, pe pietele financiare, se pot tranzactiona in contul lor riscuri financiare
specifice, se numesc:
a) instrumente financiare derivate c) instrumente financiare de tip garantie

b) instrumente financiare de tip provizion d) instrumentele financiare de la lit. b) i c)

370. Acordurile contractuale ntre dou pri care convin s schimbe, n cursul unei perioade de
timp i conform unor reguli prestabilite, fluxuri de pli aferente unor valori fictive convenite ale
principalului se numesc
a) contracte la termen de tip forward c) instrumente derivate de credit

b) acorduri contractuale de tip <swap> d) toate cele variantele de la a)-c)

371. Perioada de la data emiterii pn la data plii finale programate a activelor sau pasivelor
financiare este:
a) scadenta restanta c) scadenta initiala

b) scadenta cu termen lung d) scadenta cu termen mediu

372. Sectorul societilor nefinanciare este subdivizat n urmtoarele subsectoare:

a) societi nefinanciare publice c) societi nefinanciare sub control strin

b) societi nefinanciare private naionale d) toate variantele de la a), b) si c)

373. Cu excepia subsectorului banca central, fiecare subsector este divizat n:

a) societi financiare publice c) societi financiare sub control strin

b) societi financiare private naionale d) toate variantele de la a), b) si c)

374. Subsectorul S.122, Societati care accepta depozite, exclusiv banca centrala, nu cuprinde:
a) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza c) toate variantele de la a), b) si d)
alte unitati ale unui grup constituit in mod
predominant din societati care accepta depozite,
exclusive banca centrala, dar care nu sunt societati
care accepta depozite

b) institutiile fara scop lucrativ dotate cu d) institutiile care gestioneaza bani electronici si
personalitate juridica si care deservesc societati care care nu au ca activitate principala intermedierea
accepta depozite, dar care nu exercita nicio activitate financiara
de intermediere financiara
375. Care din subdiviziunile urmatoare nu fac parte din Sectorul administraiei publice:
a) administratia centrala (exclusiv fondurile de c) fondurile de pensii
securitate nationala)

b) administratiile statelor federale (exclusiv fondurile d) administratiile de securitate sociala

de securitate nationala)

376. Sectorul societatilor financiare nu cuprinde :

a) beneficiari de pensii c) banca centrala

b) societati care accepta depozite, exclusiv banca d) societati de asigurare si fonduri de pensii
centrala

377. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) varianrtele de la lit b) si d) c) institutii de plata

b) beneficiari de venituri din proprietate, beneficiari d) angajatori si lucratori proprii precum i

de pensii i beneficiari de alte venituri din angajati
transferuri

378. Care dintre urmatorii intermediari financiari sunt clasati in subsectorul S.121:
a) societatile de emisiuni de titluri c) banca centrala nationala, inclusiv atunci cand
aceasta participa la Sistemul European al
Bancilor Centrale

b) varianrtele de la lit c) si d) d) organismele monetare centrale, in special cele

publice, care tin o contabilitate completa si se
bucura de o autonomie de decizie in raport cu
administratia centrala

379. Ce tip de leasing nu se aplica in cazul resurselor naturale:

a) leasingul financiar c) leasingul de resurse

b) leasingul operational d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)

380. Contractul de achizitionare cu plata in rate este un tip de leasing:

a) operational c) financiar

b) de resurse d) nici unul din cele prevzute la lit a)-c)

381. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmatoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurari sociale c) polite de asigurare individuala de viata

b) asistenta sociala d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)

382. Unitatile institutionale incluse in sectorul societatilor financiare sunt urmatoarele:

a) societatile cu capital privat si de stat care sunt
producatori de piata si a caror functie principala
consta in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare
c) societatile cooperatiste si asociatiile dotate cu
personalitate juridica si care sunt producatori de
piata, a caror functie principala consta in
producerea de de bunuri si servicii
nefinanciare

b) societatile cu capital privat sau public a caror d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)
functie principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara si/sau in exercitarea de
activitati financiare auxiliare

383. Sectorul societati financiare S.12 cuprinde:

a) institutiile fara scop lucrativ care sunt controlate de c) toate societatile si cvasisocietatile nefinanciare
catre de administratiile statelor federale controlate de unitatile institutionale
nerezidente

b) unitatile institutionale dotate cu personalitate d) toate celelalte variante prevzute la lit a)-c)
juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de servicii
financiare

384. Sectorul societatilor financiare cuprinde urmatoarele subsectoare:

a) banca centrala, societati care accepta depozite, c) banca centrala, societati care accepta depozite,
fonduri de piata monetara, beneficiari de pensii, fonduri de piata monetara, beneficiari de alte
auxiliari intermediari, societati de asigurare, etc venituri din transferuri , auxiliari intermediari,
societati de asigurare, etc

b) banca centrala, societati care accepta depozite, d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
fonduri de piata monetara, fonduri de pensii, auxiliari
intermediari, societati de asigurare, etc

385. Leasingul de resurse este:

a) un acord prin care proprietarul unei resurse c) un acord prin care proprietarul unei resurse
naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul naturale o pune la dispozitia locatarului, in
unei plati inregistrata drept renta schimbul unei plati inregistrata drept dobanda

b) un acord prin care proprietarul unei resurse d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
naturale o pune la dispozitia locatarului, in schimbul
unei plati inregistrata drept chirie
386. In cadrul unui leasingul operational:
a) Activul nu ramane in bilantul locatorului c) Pasivul ramane ramane in bilantul
locatarului

b) Activul ramane in bilantul locatorului d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

387. Parteneriatele public privat PPP sunt:

a) contracte pe termen lung intre doua unitati, prin
care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si
ulterior transfera activul unei alte unitati
c) contracte pe termen lung intre doua unitati,
prin care o unitate dobandeste sau produce un
activ sau o serie de active, il exploateaza pentru o
perioada si nu va transfera activul unei alte
unitati

b) contracte pe termen scurt intre doua unitati, prin d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
care o unitate dobandeste sau produce un activ sau o
serie de active, il exploateaza pentru o perioada si
ulterior transfera activul unei alte unitati

388. Contractele de concesionare de servicii:

a) se inregistreaza ca active atunci cand nu sunt c) nu se inregistreaza ca active atunci cand nu
transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din sunt transferabile sau nu se poate realiza nicio
transferul lor valoare din transferul lor

b) nu se inregistreaza ca active atunci cand sunt d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
transferabile sau nu se poate realiza nicio valoare din
transferul lor

389. Leasingurile operationale comercializabile:

a) pot include toate tipurile de contracte de inchiriere c) pot include toate tipurile de contracte de
si de leasing operational inchiriere, de leasing operational si leasing
financiar

b) nu pot include toate tipurile de contracte de d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
inchiriere si de leasing operational

390. Pensiile de asigurari sociale sunt:

a) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la c) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies
pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice la pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii
sau contractuale prestabilite si in general sub forma juridice sau contractuale prestabilite si in general
unei rente negarantate sub forma unei rente garantate

b) prestatii pe care beneficiarii le primesc cand ies la d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
pensie, de obicei in temeiul unor dispozitii juridice
sau contractuale prestabilite si in general sub forma
unei rente viagere

391. Sistemele de pensii de securitate sociala sunt:

a) Sisteme de asigurari contractuale ale caror
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, nu sunt obligati de administratiile
publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete
c) Sisteme de asigurari contractuale ale caror
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem
de asigurari sociale, sunt obligati de societatile
financiare sa se asigure impotriva batranetii si a
altor riscuri legate de batranete

b) Sisteme de asigurari contractuale ale caror d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
beneficiari, in calitate de participanti la un sistem de
asigurari sociale, sunt obligati de administratiile
publice sa se asigure impotriva batranetii si a altor
riscuri legate de batranete

392. Un sistem de prestatii predefinite este:

a) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit c) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit
salariatului dupa pensionare se calculeaza prin de catre salariat dupa pensionare se calculeaza
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie prin utilizarea unei formule, fie separat, fie in
cu o suma minima negarantata de platit combinatie cu o suma minima garantata de platit

b) Un sistem de pensii in care prestatiile de platit d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
salariatului dupa pensionare se calculeaza prin
utilizarea unei formule, fie separat, fie in combinatie
cu o suma minima garantata de platit

393. Riscul unui sistem de prestatii predefinite in ceea ce priveste furnizarea unui venit adecvat la
pensie este suportat de:
a) angajator sau o unitate care actioneaza in c) angajat sau o unitate care actioneaza in
numele numele

b) angajator sau o institutie de credit d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

394. Sistemele fictive de cotizatii predefinite si sistemele hibride sunt clasificate ca:
a) Sisteme de prestatii predefinite c) Sisteme de cotizatii facultative

b) Sisteme de cotizatii predefinite d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

395. Drepturile de pensie acumulate in temeiul securitatii sociale:

a) sunt prezentate in conturile nefinanciare c) nu sunt prezentate in conturile nationale de
baza

b) sunt prezentate in conturile nationale de baza d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
396. Remunerarea angajatilor este compusa din:
a) salarii c) cotizatiile sociale in sarcina angajatorului

b) indemnizatii d) toate variantele prevzute la literele a, b si c

397. Salariile si indemnizatiile in natura includ urmatoarele tipuri de remunerare:

a) Salarii si indemnizatii de baza c) Imprumuturi acordate angajatilor la dobanzi
reduse

b) Plata zilelor de vacanta pentru sarbatori oficiale d) Alocatii pecuniare pentru locuinta, platite
sau concediu anual angajatilor de catre angajator

398. Cotizatiile sociale in sarcina angajatorilor sunt:

a) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre c) cotizatii sociale platite de catre angajatori catre
sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de sisteme de securitate sociala facultative sau alte
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a sisteme de asigurari sociale aferente incadrarii in
asigura prestatii sociale pentru angajatii lor munca pentru a asigura prestatii sociale pentru
angajatii lor

b) cotizatii sociale platite de catre angajati catre d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
sisteme de securitate sociala sau alte sisteme de
asigurari sociale aferente incadrarii in munca pentru a
asigura prestatii sociale pentru angajatorii lor

399. O taxa de tip TVA este:

a) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape c) Un impozit pe bunuri si servicii colectat
de intreprinderi si care in cele din urma este suportat integral de intreprinderi si care in cele din urma
partial de cumparatorul final este suportat integral de cumparatorul final

b) Un impozit pe bunuri si servicii colectat in etape d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
de intreprinderi si care in cele din urma este suportat
integral de cumparatorul final

400. Subventiile sunt:

a) Plati curente fara contraparte pe care c) Plati curente fara contraparte pe care
administratiile publice sau institutiile Uniunii administratiile publice sau institutiile Uniunii
Europene le efectueaza catre producatorii Europene le efectueaza catre producatorii
rezidenti nerezidenti

b) Plati curente fara contraparte pe care societatile d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
comerciale sau institutiile Uniunii Europene le
efectueaza catre producatorii rezidenti
401. Veniturile din proprietate sunt clasificate dupa cum urmeaza:
a) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii, c) Dobanzi, venituri distribuite ale societatii,
beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri beneficii reinvestite din investitii straine,
din investitii subventii

b) Dobanzi, venituri nedistribuite ale societatii, d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
beneficii reinvestite din investitii straine, alte venituri
din investitii

402. Dobanzile sunt:

a) Veniturile din proprietate de primit de catre c) Veniturile din proprietate de platit de catre
proprietarii activelor nefinanciare pentru punerea proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati acestora la dispozitia unei alte unitati
institutionale institutionale

b) Veniturile din proprietate de primit de catre d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
proprietarii activelor financiare pentru punerea
acestora la dispozitia unei alte unitati institutionale

403. Impozitele pe venit includ:

a) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe terenuri, taxele asupra castigurilor din
loterii sau jocuri de noroc
c) Impozitele pe venitul persoanelor fizice,
impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele
asupra castigurilor din loterii sau jocuri de
noroc

b) Impozitele pe venitul persoanelor fizice, d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

impozitele pe venitul sau profitul societatilor,
impozitele pe castigurile din detinere, taxele judiciare

404. Prestatiile sociale, altele decat transferurile sociale in natura, sunt compuse din:
a) Prestatii de securitate sociala in bani, alte prestatii c) Prestatii de securitate sociala in bani, alte
de asigurari sociale, prestatii de asistenta sociala in prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta
bani sociala in bani, prime nete de asigurare
generala

b) Prestatii de securitate sociala in natura, alte d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
prestatii de asigurari sociale, prestatii de asistenta
sociala in bani

405. Indemnizatiile de asigurare generale, daunele sunt:

a) Solicitarile de daune care trebuie onorate in c) Solicitarile de daune care trebuie onorate in
temeiul unor contracte de asigurari generale, adica temeiul unor contracte de asigurari generale,
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate adica sumele pe care societatile de asigurari sunt
sa le primeasca pentru compensarea vatamarilor sau obligate sa le plateasca persoanelor neasigurate
pagubelor suferite de persoane sau de bunuri pentru compensarea vatamarilor sau pagubelor
suferite de persoane sau de bunuri

b) Solicitarile de daune care trebuie onorate in d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
temeiul unor contracte de asigurari generale, adica
sumele pe care societatile de asigurari sunt obligate
sa le plateasca pentru compensarea vatamarilor sau
pagubelor suferite de persoane sau de bunuri

406. Transferurile de capital includ :

a) Impozitele pe capital, impozitele pe salarii, c) Impozitele pe capital, impozite pe operatiuni
ajutoarele pentru investitii si alte transferuri de internationale, ajutoarele pentru investitii si alte
capital transferuri de capital

b) Impozitele pe capital, ajutoarele pentru investitii si d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
alte transferuri de capital

407. Operatiunile financiare sunt :

a) Operatiuni cu active si pasive financiare si c) Operatiuni cu active si pasive financiare care se
nefinanciare care se desfasoara intre unitati desfasoara intre unitati institutionale rezidente,
institutionale rezidente, precum si intre acestea si precum si intre acestea si unitati institutionale
unitati institutionale nerezidente nerezidente

b) Operatiuni cu active si pasive financiare care se d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
desfasoara intre unitati institutionale nerezidente,
precum si intre acestea si unitati institutionale
rezidente

408. Din categoria activelor financiare fac parte :

a) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura
datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme
de garantii standardizate, instrumente financiare
derivate, alte conturi de primit/de platit
c) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de
natura datoriei, credite, participatii si actiuni ale
fondurilor de investitii, sisteme de asigurari, de
pensii si scheme de garantii standardizate, accize
si impozite pe consum, alte conturi de primit/de
platit

b) Aur monetar, numerar si depozite, titluri de natura d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
datoriei, credite, participatii si actiuni ale fondurilor
de investitii, sisteme de asigurari, de pensii si scheme
de garantii standardizate, instrumente financiare
derivate, subventii

409. Soldul contabil al contului financiar este teoretic :

a) Mai mare decat soldul contului de capital c) Mai mic decat soldul contului de capital

b) Identic cu cel al contului de capital d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

410. Compensarea este :

a) Consolidarea la nivelul economiei totale prin care c) Consolidarea la nivelul economiei totale prin
inregistrarile contabile de pe ambele parti ale care inregistrarile contabile de pe ambele parti ale
contului pentru aceeasi operatiune sunt compensate contului pentru aceeasi operatiune nu sunt
una in raport cu cealalta compensate una in raport cu cealalta

b) Consolidarea la nivelul unei singure unitati d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
institutionale prin care inregistrarile contabile de pe
ambele parti ale contului pentru aceeasi operatiune
sunt compensate una in raport cu cealalta

411. Operatiunile financiare si operatiunile in contraparte ale acestora :

a) Se inregistreaza in acelasi moment c) Se inregistreaza semestrial

b) Se inregistreaza anual d) Nu se inregistreaz

412. Numerarul nu include :

a) Bancnotele si monedele emise de autoritatile c) Bancnotele si monedele care nu sunt in
monetare rezidente ca moneda nationala in circulatie circulatie
detinuta de catre rezinenti si nerezidenti

b) Bancnotele si monedele emise de autoritatile d) toate variantele prevzute la lit a)-c)

monetare nerezidente ca moneda straina in circulatie
detinuta de catre rezinenti

413. In categoria alte depozite nu se includ:

a) Depozite de economii, carnete de economii, c) Depozite in moneda straina in cadrul unor
certificate de economii nenengociabile acorduri swap

b) Depozite la termen, care sunt depozite d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
nedisponibile imediat, dar de care se poate dispune la
o scadenta convenita

414. Operatiunile cu titluri de natura datoriei publice sunt impartite in functie de scadenta initiala
in:
a) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de c) titluri de natura datoriei pe termen mediu si
natura datoriei pe termen mediu titluri de natura datoriei pe termen lung

b) titluri de natura datoriei pe termen scurt si titluri de d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
natura datoriei pe termen lung

415. Categoria creditelor nu include:

a) Creantele financiare ale angajatilor, rezultate din c) Activele sau pasivele financiare care rezulta
participarea acestora la profitul societatii din detinerea proprietatii asupra unor active
imobile

b) Imprumuturile platite ca, garantie pentru d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
indeplinirea unor obligatii

416. Participatia este:

a) Un activ financiar care este o creanta asupra c) Un activ financiar care este o creanta asupra
valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite celelalte creante nu au fost platite

b) Un pasiv financiar care este o creanta asupra d) toate variantele prevzute la lit a)-c)
valorii reziduale a unei societati, dupa ce toate
celelalte creante au fost platite

417. Provizioanele tehnice de asigurari generale sunt:

a) Creante financiare pe care titularii de polite de c) Creante financiare pe care titularii de polite de
asigurari generale le au asupra societatilor de asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele incasate si asigurari in ceea ce priveste primele incasate si
indemnizatiile de platit indemnizatiile platite

b) Creante financiare pe care titularii de polite de d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)
asigurari generale le au asupra societatilor de
asigurari in ceea ce priveste primele neincasate si
indemnizatiile de platit

418. Instrumentele financiare derivate nu includ:

a) Swapurile pe aur c) Instrumentele suport pe care se bazeaza
instrumentul financiar derivat

b) Swapurile pe valuta d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

419. Creditele comerciale si avansurile, in functie de scadenta, pot fi impartite in:

a) Pe termen scurt, pe termen lung si avansuri c) Pe termen scurt, pe termen mediu si
avansuri

b) Pe termen scurt, mediu, lung si avansuri d) nici una din variantele prevzute la lit a)-c)

420. Contul de alocare primara a veniturilor face parte din:

a) contul de productie c) contul de distribuire secundara venitului

b) contul de distribuire primara venitului d) contul de redistribuire a venitului in natura

421. Care din utilizarile de mai jos nu sunt aferente contului de exploatare?
a) salarii brute si indemnizatii brute c) cotizatii sociale in sarcina angajatorilor

b) dobanzi d) excedentul brut de exploatare

422. Care dintre resursele enumerate mai jos nu sunt aferente contului de alocare primara a
venituilor?
a) alte impozite pe productie c) excedentul net de exploatare

b) venituri din proprietate d) excedentul brut de exploatare

423. Prestatiile de securitate sociala in bani se intregistreaza in:

a. contului de exploatare c. contul de redistribuire a venitului in natura

b. contul de productie d. contul de distribuire secundara a venitului

424. Venitul disponil brut si net este resursa pentru :

a.contul de redistribuire a venitului in natura c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat

b. contul de utilizare a venitului disponibil d. toate cele prevzute la lit. a) c)

425. Economia bruta si neta se inregistreaza in :

a.contul de capital c. contul de utilizare a venitului
disponibil ajustat

b.contul de exploatare d. contul financiar

426. Contul de distribuire primara a venitului, contul de distribuire secundara a venitului, contul
de redistribuire a venitului in natura si contul de utilizare a venitului, formeaza:
a.contul de productie c. conturi ale operatiunilor de capital

b. contul de redistribuire a venitului in natura d. conturile de distribuire si de utilizare a

venitului

427. Conturile operatiunilor de acumulare cuprind :

a.contul altor modificari de active c.contul financiar
b. cele prevzute la lit. a), c) i d) d.contul de capital

428. In cadrul contului variatiilor valorii nete datorate economiei si transferurilor de capital,
economia neta face parte din categoria:
a.variatii ale pasivelor si valorii nete c.variatii ale activelor

b. resurselor d. toate cele prevzute la lit. a) c)

429. In cadrul contului achizitiilor de active nefinanciare urmatoarele elemente sunt variatii ale
activelor:
a.variatii ale valorii nete datorate economiei si c.consumul de capital fix
transferurilor de capital

b. ajustarea pentru variatia dreptului de pensie d.venitul disponibil ajustat net

430. In cadrul contului financiar care dintre urmatoarele elemente reprezinta atat variatii ale
activelor cat si variatii ale pasivelor si valorii nete:
a.numerar si depozite c.credite

b.titluri de natura datoriei d. toate cele prevzute la lit. a) c)

431. Contul de reevaluare face parte din categoria :

a.contul altor modificari de active c.conturi financiare

b.conturilor de patrimoniu d.conturi de capital

432. Secvena conturilor de patrimoniu se descompune n:

a. contul de deschidere c. contul de inchidere

b. contul de variatie a patrimoniului d. toate cele prevzute la lit. a) c)

433. Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezerv internaionale create de:
a) statele membre ale zonei Euro c) Fondul Monetar Internaional

b) Banca Mondial d) statele membre ale Fondului Monetar

Internaional

434. Aurul monetar reprezint:

a) lingourile de aur deinute de rezideni c) lingourile de aur deinute de rezideni i de
nerezideni
b) monedele de aur emise de banca central d) un activ financiar

435. Comisioanele asociate mprumuturilor de aur monetar reprezint:

a) dobnzi c) dividende

b) rente d) chirii

436. Creditele sunt instrumente financiare:

a) negociabile c) nenegociabile

b) derivate d) nestandardizate

437. Nu fac parte din categoria creditelor:

a) creanele financiare ale angajailor, rezultate din c) creditele revolving
participarea acestora la profitul societii

b) activele i pasivele financiare care rezult din d) garaniile la depozite pe post de creane
deinerea proprietii asupra unor active imobile, cum financiare ale societilor de reasigurare asupra
ar fi terenuri sau construcii, de ctre nerezideni societilor cedente

438. In cazul carui tip de leasing are loc schimbarea proprietatii economice asupra activului:
a) leasingul financiar c) leasingul de resurse

b) leasingul operational d) contractele de cesionare a serviciilor

439. Care din urmatoarele tipuri de contracte nu reprezinta leasing de active nefinanciare:
a) leasingul financiar c) leasingul de resurse

b) leasingul operational d) contractele de cesionare a serviciilor

440. Responsabilitatea de a efectua orice reparatie sau intretinere necesara activului revine
proprietarului economic in cazul:
a) leasingul financiar c) leasingul de resurse

b) leasingul operational d) contractelor de cesionare a serviciilor

441. Plile datorate n cadrul unui leasing de resurse sunt nregistrate drept:
a) impozite c) rente

b) taxe d) chirii
442. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata, in cazul leasingului de resurse:
a) activul resursa ramane in bilantul locatorului, c) activul resursa se inregistreaza in bilantul
fiind utilizat de acesta locatarului, fiind utilizat de acesta

b) activul resursa ramane in bilantul locatorului chiar d) activul resursa se inregistreaza in bilantul
daca este utilizat de locatar locatarului, fiind utilizat de locator

443. Reducerea valorii unei resurse naturale se inregistreaza ca:

a) consum de capital fix c) pierdere

b) disparitie economica a activelor neproduse d) amortizare

444. Cazul clasic al unui activ care face obiectul unui leasing de resurse este :
a) vehiculul c) terenul

b) macaraua d) sonda de foraj

445.Leasingurile operationale se efectueaza adesea pentru:

a) resursele minerale c) spectrul de frecvente radio

b) sondele de foraj d) terenuri

446. In cazul leasingului financiar cel care suport riscurile de exploatare i primete beneficiile
economice care rezult din utilizarea activului ntr-o activitate de producie, este:
a) proprietarul economic c) proprietarul legal

b) locatorul d) nici unul dintre acestia

447. Activitatile si functiile principale ale producatorului nonpiata public care apartine sectorului
administratii publice sunt :
a) productia de bunuri si servicii de piata si de bunuri c) productia de bunuri si servicii nefinanciare de
si servicii pentru consumul propriu piata

b) productia si furnizarea de bunuri si servicii d) productia si furnizarea de bunuri si servicii

nonpiata destinate consumului individual si colectiv; nonpiata pentru consum individual
efectuarea operatiunilor de redistribuire a venitului si
a avutiei nationale

448. Activitatile si functiile principale ale sectorului Societati financiare sunt:

a) productia de bunuri si servicii nefinanciare de piata c) intermediere financiare, inclusiv asigurare;
activitati financiare auxiliare
b) consum; productia si furnizarea de bunuri si d) productia de bunuri si servicii nefinanciare de
servicii nonpiata pentru consum piata
individual

449. Sectorul societati nefinanciare cuprinde:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate
juridica, care sunt producatori de piata si a caror
activitate principala consta in producerea de bunuri si
servicii nefinanciare; acopera si cvasisocietatile
nefinanciare
c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
personalitate juridica, a caror functie principala
consta in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare

b) societatile cu capital privat si de stat care sunt d) societatile cooperatiste dotate cu personalitate
producatori nonpiata, a caror functie principala juridica, a caror functie principala consta
consta in producerea de bunuri si servicii in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare nefinanciare

450. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos apartin Sectorului de societati
nefinanciare:
a) producatori publici care sunt dotati c) sediile centrale ce controleaza un grup de
cu personalitate juridica, sunt producatori de piata societati care exercita activitati de intermediere
si a caror functie principala consta in producerea financiara
de bunuri si servicii
nefinanciare

b) institutiile fara scop lucrativ, dotate d) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
cu personalitate juridica, care exercita activitati personalitate juridica, a caror functie principala
de intermediere financiara consta in producerea de bunuri si servicii
nefinanciare

451. Subsectorul societati nefinanciare sub control strain contine:

a) toate filiale societatilor nerezidente c) toate stabilimentale sau alte agentii,
neconstituite in societati, de societati nerezidente
sau producatori neconstituiti in societati care sunt
unitati rezidente fictive

b) toate societatile controlate de o unitate d) toate variantele

institutionala nerezidenta care nu este ea insasi o
societate

452. Societatile financiare cuprind:

a) unitatile institutionale dotate cu personalitate c) producatori nonpiata publici care sunt dotati cu
juridica, care sunt producatori nonpiata si a caror personalitate juridica, si a caror functie principala
activitate principala consta in producerea de servicii consta in producerea de bunuri si servicii
financiare financiare
b) unitatile institutionale dotate cu personalitate d) sediile centrale ce controleaza un grup de
juridica, care sunt producatori piata si a caror societati care exercita activitati auxiliare
activitate principala consta in producerea de servicii
financiare

453. Intermedierea financiara este:

a) activitatea prin care o unitate transforma activele si c) acvtivitatea prin care se furnizeaza servicii
pasive financiare financiare

b) activitatea prin care activele si pasivele d) activitatea prin care o unitate institutionala
intermediarilor financiari sunt regrupate achizitioneaza active financiare si contacteaza
pasivele pe cont propriu, angajandu-se in
operatiuni financiare de piata

454. Care categorie de unitati institutionale enumerate mai jos nu apartin Sectorului de
societati financiare:
a) societatile cu capital privat sau public a caror c) producatorii publici dotati cu personalitate
functie principala consta in furnizarea de servicii de juridica si a caror functie principala consta in
intermediere financiara si/sau in exercitarea de furnizarea de servicii de intermediere financiar
activitati financiare auxiliare si/sau in exercitarea de activitati financiare
auxiliare
b) producatori publici care sunt dotati cu d) societatile holding, in cazul in care rolul
personalitate juridica, a caror functie principala principal este detinerea activelor unui grup de
consta in producerea de bunuri si servicii societati filiale
nefinanciare

455. Activitatile financiare auxiliare cuprind:

a) activitatile auxiliare de efectuare a operatiunilor cu c) activitatile auxiliare de efectuare a
active si pasive financiare operatiunilor cu active si pasive financiare si de
transformare sau regrupare de fonduri

b) activitatile auxiliare de transformare a activelor si d) activitatile auxiliare de regrupare a activelor si

pasivelor pasivelor financiare

456. Societatile holding, in cazul in care rolul principal este detinerea activelor unui grup de
societati filiale apartin:
a) sectorului societati nefinanciare c) sectorului de auxiliari financiari

b) sectorului societati financiare d) sectorului de societati de asigurare

457. Subdivizarea subsectoarelor societatilor financiare in societati financiare publice, private
nationale si sub control strain nu se aplica la:
a) fonduri de piata monetara c) banca centrala

b) auxiliari financiari d) societati de asigurare

458. Banca centrala ca subsector al societatii financiare grupeaza:

a) toate societatile si cvasisociatile financiare a caror c) toate organismele si agentiile care au sarcina de
functie principala consta in emiterea de moneda, in a reglementa sau controla societatile financiare
mentinerea valorii sale interne si externe si in sau pietele financiare.
administrarea unei parti sau a totalitatii rezervelor de
schimb valutare ale tarii.

b) toate organismele monetare centrale, care tin o d) toate organismele monetare centrale care au ca
contabilitate completa si se bucura de o autonomie de activitate principala intermedierea financiara
decizie in raport cu administratia centrala.

459. Subsectorul care accepta depozite, exclusiv banca centrala nu cuprinde:

a) cooperativele de credite bancar, casele de ajutor c) institutiile care gestioneaza bani electronici si
reciproc care au activitate principala intermedierea
financiara
b) bancile specializate d) institutiile care gestioneaza bani electronici si
care nu au ca activitate principala intermedierea
financiara .

460. Organismele de plasament colectiv sunt incluse in subsectorul:

a) fonduri de piata monetara c) societati de asigurare

b) alti intermediari financiari d) institutii financiare captive

461. Fondurile de piata monetara nu cuprind:

a) fondurile de investitii, inclusiv fondurile comune c) organismele de plasament
de plasament

b) institutiile fara scop lucrativ, dotate cu d) fondurile de investitii ale caroro actiuni sau
personalitate juridica si care deservesc fonduri de unitati sunt substitut pentru depozite
piata monetara, dar care nu exercita nici o activitate
de intermediere financara

462. Activitatea fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara consta in :
a) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de c) furnizarea de servicii de intermediere
investitii care nu sunt substitut pentru depozite si financiara prin subscriere de angajamente sub
efectuarea, pe cont propriu, de investitii in principal forma de bani, depozite sau titluri de participare
in active financiare, altele decat active financiare pe
termen scurt, si in active nefinanciare
b) emiterea de actiuni sau unitati ale fondurilor de
investitii care reprezinta un substitut pentru depozite
si efectuarea, pe cont propriu, de investitii in
principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare
d) efectuarea, pe cont propriu, de investitii in
principal in active financiare, altele decat active
financiare pe termen scurt, si in active
nefinanciare

463 . Subsectorul fondurilor de investitii, altele decat fondurile de piata monetara nu cuprinde:
a) fondurile de pensii care apartin fondurilor de c) fondurile cu scop special ale administratiilor
pensii publice, denumite fonduri suverane de investitii

b) sediile sociale care supravegheaza si gestioneaza d) toate variantele

un grup constituit in mod predominant din fonduri de
investitii, altele decat fondurile de piata monetara,
dar care nu sunt, ele insele, fonduri de investitii

464. Brokeri in valori mobiliare si produse financiare derivate constituie subdiviziune a:

a) subsectorului alti intermediari financiari, exclusiv c) subsectorului fonduri de piata monetara
societatile de asigurare si fondurile de pensii

b) fondurilor de investitii, altele decat fondurile de d) subsectorului societati care accepta depozite,
piata monetara exclusiv banca centrala

465. Institutiile financiare captive si alte entitati creditoare cuprinde:

a) toate societatile si cvasisocietatile financiare care c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a
nu sunt implicate nici in activitati de intermediere caror functie principala consta in furnizarea de
financiara, nici in furnizarea de servicii auxiliare si servicii de intermediere financiara rezultate din
ale caror active sau pasive nu sunt, in marea lor mutualizarea riscurilor
majoritate, tranzactionate pe pietele libere

b) toate societatile si cvasisocietatile financiare a d) toate societatile si cvasisocietatile financiare a

caror functie principala consta in exercitarea de caror functie principala consta in emiterea de
activitati strans legate de intermediere financiara, fara actiuni sau unitati ale fondurilor de investitii
a fi, ele insele, intermediari financiari

466. Subsectorul fonduri de pensii nu cuprinde:

a) toate societatile financiare a caror functie
principala consta in furnizarea de servicii de
intermediere financiara rezultate din mutualizarea
riscurilor sociale si necesitatilor persoanelo
asigurate
c) toate societatile si cvasisocietatile financiare a
caror functie principala consta in furnizarea de
servicii de intermediere financiara rezultate din
mutualizarea riscurilor sociale si necesitatilor
persoanelo asigurate

b) toate cvasisocietatile financiare a caror functie d) institutiile fara scop lucrativ dotate cu
principala consta in furnizarea de servicii de personalitate juridica si care deservesc fondurile
intermediere financiara rezultate din mutualizarea de pensii, dar care nu exercita nici o activitate de
riscurilor sociale si necesitatilor persoanelor intermediere financiara
asigurate

467. Cea mai important prestaie de pensii a sistemelor de asigurri sociale este :
a) pensia pentru vduve i vduvi c) pensia pentru persoanele care sufer un
accident de munc

b) venitul dup pensionare d) pensia pentru persoanele care sufer un

accident de munc i nu mai pot lucra

468. Pensiile de securitate social sunt furnizate beneficiarilor de ctre:

a) angajator c) o unitate care acioneaz n numele
administraiei publice

b) administraiile publice d) angajator i administraiile publice

469. ntr-un sistem de cotizaii predefinite, prestaiile sunt definite de:

a) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite c) o sum minim garantat de pltit
de salariat i de creterile de valoare rezultate din
investirea fondului

b) nivelul fondului acumulat prin cotizaiile pltite de d) creterile de valoare rezultate din investirea
salariat fondului

470. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, prestaiile de pltit salariailor dup pensionare se
calculeaz prin:
a) utilizarea unei formule c) utilizarea unei formule, fie separat, fie n
combinaie cu o sum minim
garantat de pltit

b) garantarea unei sume minime d) utilizarea unei formule, n combinaie cu o

sum minim garantat de pltit

471. n cadrul sistemului de prestaii predefinite, riscul n ceea ce privete furnizarea unui venit
adecvat la pensie, este suportat de:
a) angajator sau de o unitate care acioneaz n c) o unitate care acioneaz n numele
numele su angajatorului

b) angajator d) societatea de asigurare

472. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer la:
a) creterile de valoare rezultate din investirea c) cotizaiile pltite de angajator i la prestaiile
fondului de pensii de securitate social

b) prestaiile de securitate social d) cotizaiile pltite de angajator i de salariai i

la prestaiile de securitate social

473. Pensiile furnizate beneficiarilor pot avea urmtoarele forme:

a) sisteme de pensii de asigurri sociale c) polie de asigurare individual legate de pensii

b) asisten social d) sisteme de pensii de asigurri sociale, asisten

social i polie de asigurare individual legate de
pensii

474. Sistemele de asigurari sociale pot fi organizate :

a) de angajatori sau administraii publice c) n uniti instituionale separate care s dein
i s gestioneze activele de utilizat pentru a
acoperi i a distribui pensiile

b) de societi de asigurri n numele salariatilor d) angajatori sau de administraiile publice, de

societi de asigurri n numele salariailor sau
pot fi instituite uniti instituionale separate care
s dein i s gestioneze activele de utilizat
pentru a acoperi i distribui pensiile

475. nregistrarea fluxurilor pentru sistemele de pensii de securitate social se refer la :

a) cotizaiile pltite de angajator c) prestaiile de securitate social

b) cotizaii pltite de salariai d) cotizaiile pltite de anagajator i de salariai i

la prestaiile de secutitate social

476. Alte sisteme de pensii legate de fora de munc sunt:

a) sistemele de asigurare contractual obligatorii prin c) sistemele de asigurare contractual n care
lege angajatorii impun o condiie obligatorie pentru
angajare, participarea salariailor la un sistem de
asigurri sociale specificat de angajator pentru a
se asigura mpotriva batrneii i a altor riscuri

b) sistemele de asigurare contractual ncurajate de d) sistemele de asigurare contractual, fie

administraiile publice obligatorii prin lege, fie ncurajate de
administraiile publice, fie n cazurile n care
angajatorii impun o condiie obligatorie pentru
angajare, participarea salariailor la un sistem de
asigurri sociale specificat de angajator pentru a
se asigura mpotriva btrneii i a altor riscuri
 legate de vrst.

477. Care din urmatoarele afirmatii se incadreaza in categoria cotizatiilor sociale efective in sarcina
gospodariilor :
a) cotizatii efective la fondul de pensii in sarcina c) cotizatii suplimentare la fondul de pensii in
gospodariilor sarcina gospodariilor

b) cotizatii suplimentare in sarcina gospodariilor d) alte cotizatii sociale imputate in sarina

altele dacat pensiile angajatorilor

478. Care este definitia prestatiilor de securitate sociala in bani :

a) Sunt prestatii de asistenta sociala in bani, c) Sunt prestatii de asigurari sociale de platit in
transferuri curente de platit catre gospodarii bani catre gospodarii de catre administratiile de
securitate nationala

b) Sunt prestatii de plattit de catre angajatori in d)Sunt transferuri sociale in natura care constau
contextul altor sisteme de asigurari sociale in bunuri si servicii individuale

479 .Transferurile sociale in natura sunt :

a) prestatii sociale in bani c) resurse in contul de redistribuire a vaniturilor
in natura

b) plati efectuate de gospodarii d) Bunuri si servicii individuale furnizate direct

beneficiarilor de catre producatorii nonpiata

480. Primele nete de asigurare general daune sunt :

a) prime platite aferente unor polite c) transferuri curente intre diferite subsectoare ale
administratiilor publice

b) prime de platit aferente unor polite acizitionate de d) transferuri curente pe care administratile
unitati institutionale publice le primesc

481 Cooperarea internationala curenta include :

a) transferuri curente c) toate transferurile in bani sau in natura intre
administratiile publice si administratii publice
sau organizatii internationale din restul lumii

b) transferuri in bani d) transferuri in natura

482. Transmferurile curente catre IFSLSGP includ :

a) toate cotizatiile voluntare ( altele decat legatele) c) toate cotizatiile voluntare
b) cotizatiile regulate neplatite d) donatiile de orice natura

483.Transferurile curente intre gospodarii sunt :

a) transferuri in natura c) transferuri in bani

b) toate transferurile curente d) transferurile curente in bami sau in natura

484. Amenzile si penalitatile sunt tratate ca :

a) plati voluntare convenite extrajudiciar c) alte transferuri curente directe

b) transfer curent rezidual d) transferuri in natura

485. Ajustarea variatiei drepturilor de pensie este inregistrata ca :

a) resurse in contul de utilizare a veniturilor c) drepturi obligatorii
sectorului gospodariilor

b) resurse in contul exterior al chletuielilor d) resurse in contul de utilizare a cheltuielilor

primare

486. Impozitele pe capital includ :

a) impozite pe vanzarea activelor c) anumite impozite pe succesiune

b) impozitele pe succesiune si alte impozite pe d) impozite pe donatii intre societi

donatii intre persoane

487. Ajutoarele pentru investitii sunt inregistrate ca:

a) cheltuieli curente c) variatii ale pasivelor si valorii nete cu minus in
contul de capital al administratiilor publice

b) variatii ale pasivelor in contul curent al d) variatii ale activelor

administratiilor publice

488. Ce sunt creanele financiare :

a) active nefinanciare c) active financiare care au n contraparte
angajamente

b) active curente circulante d) active fixe

489. Ce reprezint activele contigente i pasivele contigente :

a) acorduri prin care o parte efectueaz o plat sau o c) situatia bunurilor din domeniul public al
serie de pli ctre o alt unitate statului

b) active si pasive financiare d) activele deinute la un anumit moment

490. Ce sunt operaiunile financiare :

a) operaiuni cu active i pasive financiare numai ntre c) operaiuni cu active i pasive financiare ntre
uniti instituionale rezidente uniti instituionale rezidente precum i uniti
instituionale nerezidente

b) operaiuni cu active nefinanciare operaiuni cu active financiare

491. n cazul n care o operaiune financiar este o operaiune n moneda strin, iar operaiunea n
contraparte nu este o operaiune n moneda naional, valoarea tranzaciei este egal cu :
a) valoarea n moneda naional la cursul de pia la c) valoarea n moneda naional la o medie a
un anumit moment cursului de pia

b) valoarea n moneda naional la cursul de pia d) valoarea n moneda naional la cursul de pia
stabilit de beneficiar din data plii

492. n cazul acordrii unei garanii unice cu risc incert, caz n care riscul asociat nu poate fi
calculat cu precizie, ea poate fi considerat:
a) un activ i un pasiv financiar c) un activ nefinanciar

b) un activ contingent sau un pasiv contingent d) un activ financiar

493. Cum se nregistreaz operaiunea n cazul n care o administraie publica terge sau preia
datorii ale unei societi publice care dispare ca unitate instituional din sistem:
a) se nregistreaz n contul de capital c) se nregistreaz n contul de capital i n cel
finaciar

b) se nregistreaz n contul financiar d) se nregistreaz un flux n contul de alte

modificri ale volumului activelor

494. Dividentele se nregistreaz ca:

a) venituri din investiii c) venituri fiscale

b) venituri curente d) venituri nefiscale

495. n cazul n care o operaiune n contraparte corespunztoare unei operaiuni finaciare este o
operaiune nefinanciar, ambele se inregistreaz n momentul n care :
a) are loc operaiunea financiar c) are loc operaiunea n contraparte
b) are loc operaiunea nefinanciar d) are loc operaiunea financiar i operaiunea n
contraparte

496. Drepturile de pensie sunt generate de:

a) unul din cele dou tipuri de sisteme de c) beneficii nedistribuite atribuite acionarilor
pensii fondurilor colective

b) dividende atribuite acionarilor fondurilor d) veniturile din investiii atribuite titularilor de

colective polie de asigurri

497. Renta este definit ca:

a) chiria pentru cldirile i locuinele c) venitul de primit de ctre proprietarul unei
situate pe ele resurse naturale pentru punerea acestia la
dispoziia altei uniti instituionale

b) venitul din proprietate sau transferuri curente de d) pli pentru un serviciu de pia furnizat
primit

498. n categoria impozitelor pe venit se cuprind:

a) taxele asupra ctigurilor din loterii sau jocuri de c) impozitele de capitaie
noroc

b) impozitele pe cheltuieli d) impozitele pe operaiuni internaionale

499. Alte impozite curente includ:

a) impozitele pe venitul sau profitul c) impozitele pe ctigurile din deinere
societilor

b) impozitele curente pe capital d) impozitele pe venitul persoanelor fizice sau al

gospodriilor

500. Prestaiile sociale sunt definite ca:

a) cotizaii sociale nete c) cotizaii sociale imputate n sarcina
angajatorilor

b) cotizaii efective la fondul de pensii d) transferuri ctre gospodrii, n bani sau n

natur