Scurta istorisire despre parcul de alta data

Nu stiu daca mai exista undeva,un loc atat de drag,un loc atat de
iubit de craioveni ,cum este Parcul Romanescu, care a implinit o suta
de ani ,de cand craiovenii au spus aici intaiul "te iubesc", aici s-au
sarutat intaia oara, aici si-au gasit clipele de liniste si pace.
Tot aici,demult,Amza sau Ghita Cozorici recitau in miez de
noapte,pe podul suspendat, slagarele lui Minulescu ca nimeni
altcineva.
Istoria parcului Romanescu

In anul 1846,un calator descria gradina Bibescu

ca fiind"o podoaba care se poate numi intre cele
dintai [...]un parc in cel mai bun gust englezesc,cu un
chiosc si alte foisoare cat se poate de frumoase.
Ajunsa oarecum in parasire,gradina a fost
cumparata,in anul 1853,de Magistratul(Primaria)
Orasului Craiova de la marele logofat Ioan Bibescu.In
act se mentiona ca suprafata gradinii era de 259
pogoane si ca odata cu aceasta s-au cumparat si
"zidirile de locuinta,pavilioanele,florariile si alte
dependinte cu toate mobilele si dichisurile lor".
Curiozitati:
In spatele Palatului Bibescu,inconjurat de
terase,flori,banci,se afla Chioscul de fier sau
Chioscul muzicii, comandat in anul 1842 la atelierul
de fier forjat A.Kitschelt's Erben din Viena.
In zilele de sarbatoare "gradina era deschisa
pentru toata lumea" iar in chiosc muzica
militara,infiintata la Craiova in anul 1830 ,canta "
cantece ale celor mai placuti compozitori".
 Curiozitati:
In spatele Palatului Bibescu,inconjurat de
terase,flori,banci,se afla Chioscul de fier sau
Chioscul muzicii, comandat in anul 1842 la atelierul
de fier forjat A.Kitschelt's Erben din Viena.
In zilele de sarbatoare "gradina era deschisa
pentru toata lumea" iar in chiosc muzica
militara,infiintata la Craiova in anul 1830 ,canta "
cantece ale celor mai placuti compozitori".