Radu Vrasti Reglarea Emotionala

D
Drr.. R
Raad
duuV
Vrra
asst
tii

R E GL A R E A
E M O TI O N A L A
SI
I M P OR T A N T A E I
C L I N IC A

-- m
moonnooggrraaffiiee --

Va apre la Editura ALL Bucuresti

22001155

1
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

INTRODUCERE

Am dorit sa scriu o astfel de monografie sub presiunea din ce in ce mai mare pe

care emotiile o exercita asupra amului modern.
Omul de astazi este o persoana care primeste o multime de informatii la input,
el este abrorbit de prelucrarea acestora si de comunicarea la retelele de socializare. Din
acest motiv, cand cineva vrea sa se faca auzit imbraca mesajul sau intr-un invelis
emotional. Este usor san e lasam convinsi ca astazi se comunica din ce in ce mai mult
emotional. Un eveniment oarecare devine stire pe mass-media in masura in care are
potentialul de a emotiona posibilul receptor. Pentru simplu fapt ca reclamele trebuie sa
atraga atentia ele trebuie sa provoace o emotie. In mod individual, cand vrem sa fim in
focus, incercam sa atragem atentia celorlalti facand sau spunand ceva care sa emotioneze.
In mare, mesajul de astazi ca sa fie receptat trebuie sa fie emotional competent.
Pe de alta parte, profesionisti de diferite formatii, precum medici, psihologi,
asistenti sociali, profesori, educatori, asistenti medicali, lucratori din organizatii non-
guverenamentale, sunt confruntati din ce in ce mai mult de cazuri emotionale, de oameni
carae au probleme sa-si controleze emotiile. Studiile epidemiologice releva fara dubiu
magnitudinea in crestere a cazurilor persoanelor cu tulburari emotionale, de diferite
varste, care asalteaza cabinetele medicilor de diferite specialitati si a psihologilor de
diferite orientari doctrinaire. Aceste voci se strang pentru a contura un nou concept
operational, tulburarea de reglare emotionala, concept care ajuta la identificarea
persoanelor cu probleme si punerea in opera a metodelor specifice de ajutorare a acestora
in beneficiul linistii sociale.
Cartea de fata prezinta intr-o forma cat mai succinta problema tulburarii de
reglare emotionala asa cum se vede din perspectiva medicini si psihologiei clinice si
aduce informatii de ultima ora despre cum acest nou cadru nosologic trebuie inteles,
definit, diagnosticat si tratat atat medicamentos cat si psihoterapic.

2
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

TABLA DE MATERII

Partea 1-a: DEFINIRE CONCEPT, EVALUARE, DIAGNOSTIC

1. Introducere
2. Ce sunt emotiile:
3. Trasaturile esentiale ale emotiilor
4. Modelul modal al emotiilor
5. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala?
6. Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control
7. Cum se defineste reglarea emotionala:
8. Cum se face reglarea emotionala si strategii de reglare emotionala
8.1. Trasaturile esentiale ale reglarii emotionale
8.2. Strategiile de reglare emotionala
8.2.1. Selectarea situatiei
8.2.2. Modificarea situatiei
8.2.3. Deplasarea atentiei
8.2.4. Schimbarea cognitiva sau reevaluarea cognitiva
8.2.5. Modularea raspunsului
9. Elaborari si complicatii
10. Bazele neurobiologice ale reglarii emotionale
11. Aspectele developmentale ale reglarii emotionale
12. Reglarea emotionala si temperamentul
13. Reglarea emotionala si varsta:
14. Consecintele reglarii emotionale
15. Reglarea emotionala si psihopatologia
16. Masurarea reglarii emotionale
16.1. Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative (anexa 1)
16. 2. Scala de masurare a meta-dispozitie trasatura
16.3. Scala dificultatilor in reglarea emotionala (anexa 2)
16.4. Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (anexa 3)
16.5. Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (anexa 4)
16.6. Scala dereglarii emotionale (anexa 5)
16.7. Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (anexa 6)

3
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

17. Diagnosticul tulburarilor de reglare emotionala

17.1. Tulburarile emotionale internalizate si externalizate
17.2. Tulburarile emotionale din tulburarea borderline de personalitate
17.3. Tulburarile emotionale in tulburarile depresive
17.4. Tulburarile emotionale la tulburarea bipolara
17.5. Tulburarile emotionale in tulburarile anxioase
17.6. Tulburarile emotionale in tulburarea de atentie cu hiperkinezie la adulti
17.7. Tulburarile emotionale la copii si adolescenti
17.7.1. Tulburarile externalizate sau de comportament la copii si
adolescenti
17.7.2. Tulburarile internalizate ale emotiilor la copii si adolescenti

Partea II TRATAMENTUL FARMACOLOGIC SI PSIHOTERAPIC AL

TULBURARILOR EMOTIONALE
18. Tratamentul farmacologic
18.1 Tratamentul farmacologic al tulburarii de atentie cu hiperactivitate
18.1.1. Precautii initiale
18.1.2. Scopul tratamentului:
18.1.3. Evaluarea evolutiei si a deznodamantului
18.1.4. Medicamente de prima alegere
18.1.5. Medicamentele de a doua alegere
18.1.6. Particularitatile terapie medicamentoase pentru tulburarea de
atentie
cu hiperactivitate la adulti
18.2. Farmacoterapia tulburarii bipolare episodul maniacal
18.2.1. Farmacoterapia episoaderelor maniacale, hipomaniacale si mixte la
adult
18.2.2.Combinatiile de prima alegere in episodul maniacal acut/sever
18.2.3. Particularitatile tratamentului episoadelor maniacale,
hipomaniacale si mixte la copii si adolescenti
18.3 Tratamentul tulburarilor depresie
18.3.1. Scopurile tratamentului antidepresiv

4
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

18.3.2. Eficacitatea medicamentelor antidepresive

18.3.3. Schimbarea unui antidepresiv
18.3.4. Strategiile de tratament a depresiilor
18.3.5. Asocierea a doua antidepresive
18.3.6. Depresia bipolara
18.4. Tratamentul tulburarilor anxioase
18.4.1. Epidemiologia tulburarilor anxioase
18.4.2. Diagnosticul tulburarilor anxioase
18.4.3. Reguli generale ale tratamentului tulburarilor anxioase
18.4.4. Agentii antianxiosi si modul de alegere a lor
18.5 Terapia medicamentoasa a tulburarii borderline de personalitate
19. Tratamentul psihoterapic
19.1. Terapia dialectic-comportamentala
19.2. Terapiile bazate pe tehnica mindfulness
19.2.1. Traducerea termenului de mindfulness
19.2.2. Conceptul mindfulness in psihologia buddhista
19.2.3. Programul mindfulness de reducere a stressului
19.2.4. Terapia cognitiv-comportamentala bazata pe mindfulness
19.2.5. Terapia de acceptare si angajare
` 19.3. Tratamentul psihologic integrat al tulburarillor de reglare emotionala
19.3.1. Protocolul unificat de tratament al tulburarilor emotionale Barlow
19.3.2. Modelul integrativ a lui Mennin si Fresco

5
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

Partea 1-a: Definire concept, evaluare, diagnostic

1. Introducere
Bunul simt si teoriile populare ale psihologiei obisnuiesc sa puna ratiunea inaintea
emotiilor. Cu toate acestea trebuie sa recunoastem ca emotiile sunt o parte tot atat de
importanta a vietii noastre si ele afecteaza major actiunile noastre, desi nu totdeauna
suntem constienti de prezenta lor. Emotiile nu ne forteaza sa raspundem in anumit fel, ci
ne fac sa fim mai inclinati sa facem ceva care sa aiba sens intr-un context anume. Desi se
poate crede ca oamenii sunt sub tirania emotiilor, ele sunt de fapt maleabile si aceasta
caracteristica ne permite sa le controlam. Abilitatea de a intelege si balansa emotiile se
numeste reglare emotionala sau control emotional. Gross (2002)1, o autoritate in
domeniu, spune ca una din cele mai mari provocari ale vietii noastre este capacitatea
de a ne controla emotiile. Reglarea emotionala nu este un singur proces, ci cuprinde
mai multe componente, printre care a fi constient de emotiile experimentate, a fi atent la
evolutia acestor emotii, a le intelege si denumi, a le sorta si categorisi, a le dirija sau
modifica astfel incat individul sa poata atinge scopul actiunilor pe care le desfasoara.
Reglarea emotionala implica schimbari intr-unul sau mai multe aspecte ale
emotiilor, precum situatia care genereaza emotiile, atentia, evaluarea, experienta
subiectiva, comportamentul sau modificarile fiziologice ale organismului. Ea conduce la
schimbari in dinamica emotiei precum a latentei, timpului de aparitie, magnitudinii,
duratei si felului raspunsurilor in domeniul subiectiv, comportamental si fiziologic. Ea
poate diminua, intensifica sau mentine emotia, in functie de scopul individului. La fel, ea
poate schimba gradul in care raspunsul la emotie este coerent cu emotia care l-a
declansat, precum in cazul in care un individ cauta ca expresia sa faciala sa nu
corespunda cu experienta subiectiva si fiziologica a emotiei pe care o traieste. Dar cel
mai asteptat rezultat al reglarii emotionale este descresterea duratei si intensitatii
emotiilor negative.
De ce este importanta reglarea emotionala? Reglarea emotionala este un element
important pe care se sprijina civilizatia umana, pentru ca societatea poate fi definita ca
1
Gross JJ (2002): Emotion regulation: Affective, cognitive, and social consequences, Psychophysiology,
39: 281291.

6
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

suma de interactiuni sociale coordonate ale indivizilor care o compun, interactiuni ce o

solicita sa regleze modul in care emotiile sale sunt traite si exprimate.

2. Ce sunt emotiile:
Ca sa intelegem reglarea emotionala mai intai trebuie sa stim ce trebuie reglat sau
controlat, ce trebuie sa aiba cineva ca sa fie o emotie (conditie necesara) si ce garanteaza
ca ceva este o emotie (conditie suficienta).
Emotia este un termen care a fost luat din limbajul comun si care se refera la un
raspuns multifatetat la o situatie care are inteles pentru subiect si care care conduce la
modificari in experienta subiectiva, comportamentul si fiziologia individului. Ea apare
mai ales atunci cand un individ este intr-o situatie care este relevanta pentru scopurile
sale. Aceasta definitie incumba o secventa cronologica a evenimentelor, precum aparitia
situatiei, deplasarea atentiei subiectului, evaluarea ei si raspunsul emotional, secventa ce
sta la baza procesului generativ al emotiei. Exista insa si alte stari mentale care sunt
caracterizate de secventa subiectiva, expresiva si fiziologica si acestea nu sunt emotii.
Aceasta constatare sta la baza idei ca emotiile nu sunt evenimente mentale sustinute
neaparat pe procese dedicate lor, ci ele apar contingente pe fluxul proceselor mentale
generale, precum perceptia si cognitia. Teoria sociologica a emotiilor clameaza faptul ca
emotiile sunt artefacte sociale sau culturale construite prin participarea la roluri in
contexte sociale. Cu toate acestea, doar teoriile bio-psihologice ale emotiilor pot conduce
la explicarea si intelegerea mecanismelor de reglare emotionala. Astfel, emotiile sunt un
semnal care indica nevoia unui raspuns cu caracter adaptativ, in sensul ca orienteaza
subiectul in mediul lui natural si social. Semnalul pentru declansarea unei emotii poate fi
intern sau extern organismului. Uneori ele pot orienta subiectul in mod gresit, mai ales
atunci cand ambianta fizica sau sociala in care au aparut este diferita de cea in care
emotiile s-au format cu mult timp in urma; in aceste conditii emotiile pot fi dezadaptative
si pot produce pagube pentru individ.

7
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

3. Trasaturile esentiale ale emotiilor

Dupa Gross si Thompson (2007)2 exista mai multe trasaturi esentiale ale
emotiilor:
3. 1. Emotiile sunt un raspuns multifatetat al individului atunci cand el este intr-o
situatie pe care o vede ca relevanta pentru scopurile sale. Aceasta situatie poate fi privita
ca o provocare sau ca o oportunitate. Aceste scopuri pot fi constiente sau nu, complicate
sau simple. Acest inteles da nastere la o emotie. Daca acest inteles se schimba in timp, si
emotia se va schimba.
3. 2. Emotiile sunt multi-fatetate, conducand la schimbari ale expresivitatii
individului, ale experientei subiective, ale comportamentului si la schimbari fiziologice
(Mauss si colab. 2005)3. Aspectele subiective ale emotiilor sunt dominante, drept pentru
care emotie si sentiment sunt termene utilizate intersanjabil.
3.3 Emotiile ne fac nu numai sa simtim ceva dar si sa simtim ca si cum am face
ceva (Frijda, 1986)4.
3. 4. Emotiile sunt maleabile; nu este obligatoriu ca emotia sa antreneze cascade
de schimbari in organism, ea poate sa se intrerupa oricand sau poate sa se modifice,
conducand la un raspuns care este conform cu matricea sociala in care emotia se
reveleaza. Este vorba de o maleabilitate a emotiilor a caror raspuns poate fi modulat intr-
o multitudine de feluri.
3. 4. Individul comunica cel mai adesea emotiile sale prin cuvinte, dar si printr-o
varietate de sunete, expresii faciale sau gesturi.
3. 5. Intelegerea emotiilor se face prin constientizarea procesului emotional (de
ex. individul este constient de starea lui emotionala sau doreste sa controleze raspunsul
lui emotional), sau prin cunoasterea felului cum emotiile il influenteaza (Southam-Gerow
& Kendall, 2002)5.

2
Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.):
Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.
3
Mauss IB, Levenson RW, McCarter L et al (2005): The tie that binds? Coherence among emotion
experience, behavior, and physiology, Emotion, 5: 175-190.
4
Frijda NH (1986): The emotions, Cambridge: Cambridge University Press.
5
Southam-Gerow M A, Kendall PC (2002): Emotion regulation and understanding: Implications for child
psychopathology and therapy, Clinical Psychology Review, 22(2): 189 222.

8
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

4. Modelul modal al emotiilor

Trasaturile de baza ale emotiilor descriese mai sus constinuie modelul modal al
emotiilor (Gross si Thompson, 2007). In Fig. 1 se prezinta secventa desfasurarii emotiei:
o situatie relevanta (interna sau externa) solicita atentia individului, care o evalueaza,
atribuindu-i o semnificatie care genereaza un raspuns in concordanta cu reprezentarile
mentale ale subiectului, experienta anterioara, etc. Raspunsul conduce la o anume traire
subiectiva si la modificari comportamentale si neurofiziologice. Acest raspuns poate
schimba situatia generatoare a emotiei, situatie care poate reveni la input si genera o noua
secventa a emotiei, care poate fi diferita de cea initiala. Aceasta bucla reprezinta aspectul
recursiv al emotiei, faptul ca fiecare schimbare a situatiei se consituie ca o situatie noua,
un nou input, care genereaza cascada atentie-evaluare-raspuns.

SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL

Fig. Nr. 1: Procesul secvential al generarii emotiei (dupa Gross si Thompson,

2007)6
5. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala?
Conceptul de reglare emotionala presupune ca este posibil de a separa generarea
emotiilor de reglarea emotiilor, desi cele doua procese sunt interconectate. Frijda (1986)7
spune ca reglarea emotiilor este parte a procesului de generare a emotiilor, aratand ca
emotiile sunt totdeauna reglate in oarecare masura, pentru ca emotiile si procesul de
reglare a lor se petrec la acelasi nivel cerebral si in acelasi timp. Se pune problema daca

6
Gross JJ, Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations, in JJ Gross (Ed.):
Handbook of Emotional Regulation, New York: The Guilford Press.
7
Frijda NH (1986): The emotions, Cambridge: Cambridge University Press

9
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

acestea sunt separabile, tot asa cum sistemul limbic care genereaza emotiile este separat
de centrii corticali care regleaza emotiile. Se crede ca reglarea emotiilor apare din punct
de vedere evolutiv o data cu aparitia emotiei, iar in apararea acestei idei vine faptul ca
reglarea emotiei angajeaza aceleasi regiuni cerebrale implicate si in generarea emotiilor
(Gross si Thompson, 2007).
6. Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control
Studiile despre reglarea emotionala sunt inradacinate in conceptia lui Freud
despre defensele psihologice (defensele sau reprimarile fiind considerate ca forme
particulare de reglare a emotiilor), in conceptia stresului psihologic si a copingului
(Lazarus, 1966)8, in teoria atasamentului a lui Bowlby (1988)9 si in teoria emotiei a lui
Frijda (1986); ulterior conceptul de reglare emotionala si-a gasit o dezvoltare distincta in
teoriile dezvoltarii care descriu formarea proceselor emotionale si reglatorii la copii
(Campos si colab, 1989)10.
Exista teorii care spun ca reglarea emotionala este parte a procesului mai larg de
autoreglare individuala, proces prin care individul isi mentine homeostazia fizica si
psihica, se auto-actualizeaza, isi construieste identitatea si dobandeste sensul selfului. La
randul ei, reglarea emotionala a capturat sub umbrela ei si alte procese precum
ingrijoarea, ruminatia sau senzitivitatea anxioasa (Berking si Wupperman, 2012)11.
Conform teoriei cognitiei sociale a lui Bandura (1991)12 comportamentul uman
este motivat si reglat printr-un proces continuu de auto-influenta. Acest proces cuprinde
trei mecanisme operationale: i) auto-monitorizarea comportamentului propriu in ceea ce
priveste determinantii si efectele lui; ii) judecarea comportamentului in relatiile cu
standardele personale si circumstantele exterioare si iii) auto-reglarea emotionala. Aceste
trei mecanisme opereaza dupa acelasi principiu, cel al auto-eficientei, principiu prin care
se dobandeste sentimentul selfului si identitatii si care are un impact major asupra
proceselor emotionale, de gandire, motivatie si comportamentale. In timp ce reglarea

8
Lazarus RS (1966): Psychological stress and the coping process, New York: McGraw Hill.
9
Bowlby J (1988): A secure base: Clinical applications of attachment theory. London: Routledge.
10
Campos JJ, Campos RG, Barrett KC (1989): Emergent themes in the study of emotional development and
emotion regulation. Developmental Psychology, 25: 394-402.
11
Berking M, Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings, current
challenges, and future directions, Behavioural Medicine, 25(2): 128-134.
12
Bandura A (1991): Social cognitive theory of self-regulation, Organizational Behavior and Human
Decision Process, 50: 248-287.

10
Radu Vrasti Reglarea Emotionala

emotionala implica modularea emotiilor prin procese interne, procesul de auto-reglare

este conceput ca implicand controlul, directia si corectia actiunilor proprii in drumul lor
spre un scop. Prin procesul de auto-control se stabilesc scopurile, competitia dintre
acestea si ierarhizarea lor, prioritatile si standardele utilizate pentru monitorizarea si
evaluarea progresului. Astfel, in timp ce reglarea emotionala este focalizata pe experienta
emotionala si consecintele ei, lasand scopul nespecificat, in procesul de auto-reglare
scopul acestuia este mereu tinut in vizor (Diamond si Aspinwall, 2003)13. Reglarea
emotionala se poate concepe ca o pare a intregului, adica parte a procesului de auto-
control individual.
7. Cum se defineste reglarea emotionala:
Nu exista un consens unanim asupra definitiei si conceptualizarii procesului de
reglare a emotiilor (Eisenberg si Fabes, 2006)14. Acest lucru se explica prin greutatea de
a deosebi procesul de generare a emotiei de cel de reglare a ei, cat si prin natura
complexa, multifatetata a acestui proces. Cicchetti si colab. (1991)15 definesc reglarea
emotionala ca factorii intra- si extraorganismatici prin care reactia emotionala este
redirectionata, controlata, modulata si modificata pentru a permite individului sa
functionaze adaptativ in situatii emotionale. Pentru Thompson (1994)16 procesul de
reglare emotionala este dat de procesele intrinseci si extrinseci responsabile de
monitorizarea, evaluarea si modificarea reactiilor emotionale, in special intensitatea si
durata lor, prin care un individ cauta sa-si implineasca scopul sau. Dupa Mauss si
colab. (2007)17 reglarea emotionala poate fi definita ca incercarea deliberata sau
automata a unui individ de a influenta ce emotii sa aiba, cand si cum sa le aiba si cum sa
le exprime. Aceasta reglare emotionala nu este nici buna, nici rea, ea este pur si simplu
un sistem

13
Diamond LM, Aspinwall LG (2003): Emotion regulation across the life span: An integrative perspective
emphasizing self-regulation, positive affect, and dyadic processes, Motivation and Emotion, 27(2): 125-
156.
14
Eisenberg N, Fabes RA (2006): Emotion regulation and childrens socioemotional competence, in L
Batter and CS Tamis-LeMonda (Eds.): Child psychology: A handbook of contemporary issues (2nd Ed),
New York, NY: Psychology Press.
15
Cicchetti D, Ganiban J, Barnett D (1991): Contributions from the study of high risk populations to
understanding the development of emotion regulation, in K Dodge, J Garber (Eds.): The development of
emotion regulation,. New York: Cambridge University Press.
16
Thompson RA (1994): Emotional regulation: A theme in search of definition, Monographs of the
Society for Research in Child Development, 59 (Serial No. 240): 2552.
17
Mauss IB, Bunge SA, Gross JJ (2007): Automatic emotion regulation, Social and Personality Psychology
Compass, 1: 1-22.

11