Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT DE sCOLARIZARE
FIs DE EVALUARE matematica
PLANIFICARE ANUALA LA LIMBA SI
LITERATURA ROMANA
CONCURSUL NAIONAL PENTRU
OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE
METODICA PREDARII DECLARATE VACANTE / REZERVATE N
ISTORIEI NVMNTUL PREUNIVERSITAR--2006
OLIMPIADA DE sTIINE FAZA JUDEEAN
profesor scoala
MASTER MANAGEMENTUL RESURSELOR
UMANE
Temele generice pentru testul de examinare
TERMOTEHNICA -iunie 2008
METODICA EVENIMENTUL DIDACTIC
Probe experimentale de determinare a
PREDRII capacitatii de vorbire a copilului la intrarea in
scoala
Planificarea unitatilor clasa a IVa-B
ISTORIEI
Cautare
I. GLOSAR, TERMENI,
NOIUNI, CONCEPTE ISTORICE
Plaja orara reprezinta variatia de ore situata ntre numarul minim si numarul
maxim de ore atribuit prin planul-cadru de nvatamnt unei discipline ntr-un an de
studiu. Standardele curriculare de performanta reprezinta criterii de evaluare a calitatii
procesului de nvatare. Ele reprezinta enunturi sintetice n masura sa indice gradul n care
sunt atinse obiectivele fiecarei discipline de catre elevi, la finele fiecarei trepte de
nvatamnt obligatoriu.
2.1.Planul cadru
2.2.Programa de istorie
Nota de prezentare, care descrie parcursul obiectului de studiu respectiv, argumenteaza structura
didactica adoptata;
Obiectivele cadru, obiective cu un grad ridicat de generalitate si complexitate. Se refera la formarea unor
capacitati si atitudini generate de-a lungul mai multor ani de studiu;
Obiective de referinta, specifica rezultatele asteptate ale nvatarii si urmaresc progresia n formarea de
capacitati si achizitia de cunostinte ale elevului de la un an de studiu la altul;
Competentele generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata nvatamntului liceal;
Au un grad ridicat de generalitate si complexitate si au rolul de a orienta demersul didactic catre
achizitiile finale ale elevului.
Competentele specifice se definesc pe obiectul de studiu si se formeaza pe parcursul unui an de scolar.
Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape n dobndirea acestora.
Exemple ale activitatii de nvatare propun modalitati de organizare a activitatii n clasa; programa ofera
cel putin un exemplu de astfel de activitati pentru fiecare obiectiv de referinta n parte.
Continuturile sunt mijloace prin care se urmareste atingerea obiectivelor cadru si de referinta propuse.
Standarde curriculare reprezinta standarde nationale, absolut necesare n conditiile introducerii unei
filosofii educationale centrate pe diversitate. Reprezinta criterii de evaluare a calitatii procesului de
nvatamnt.
Valorile si atitudinile acopera ntregul parcurs al nvatamntului liceal.
Sugestiile metodologice sunt recomandari generale privind metodologia de aplicare a programei. Aceste
recomandari se pot referi la desfasurarea efectiva a procesului de predare-nvatare centrat pe formarea
de competente, identificarea celor mai adecvate metode si activitati de nvatare, dotari materiale
necesare pentru aplicarea n conditii optime a programei, evaluarea continua.
3.7.Manualul de istorie
opereaza o selectie permisiva a continuturilor, din care rezulta un ansamblu variabil de informatii n care
profesorul si elevii au un spatiu de creatie;
informatiile prezentate stimuleaza interpretari alternative si deschise, constituind un mijloc pentru
formarea unor competente, valori si atitudini;
reprezinta un mecanism de stimulare a gndirii critice.
Profesorul trebuie :
sa defineasca prin notele esentiale notiunile de istorie si sa stabileasca relatiile de
ierarhizare dintre notiuni;
sa analizeze fiecare fapt istoric prin raportarea la cauzele care l-au generat, prin
evidentierea fortelor care au participat, a desfasurarii si a urmarilor lor, evidentiind
relatia cauza-efect;
sa nteleaga ideea de evolutie a societatii omenesti din cele mai vechi timpuri si pna astazi;
sa sesizeze factorii determinanti ai acestei evolutii si sensul spre progres al acesteia;
sa nteleaga interdependenta acestor factori n determinarea dezvoltarii societatii omenesti;
sa nteleaga cauzalitatea evenimentelor, proceselor si fenomenelor istorice, caracterul legic al dezvoltarii
istorice;
sa integreze istoria romneasca n istoria universala;
sa nteleaga aportul civilizatiei romnesti la dezvoltarea civilizatiei si culturii universale.
Elevul trebuie sa-si nsuseasca valorile moral-formative oferite prin lectia istoriei,
sa manifeste dragoste si respect fata de trecutul istoric al romnilor, sa manifeste respect
fata de valorile culturii si civilizatiei universale.
din punct de vedere istoric, educatia valorilor si atitudinilor este un subiect ce tine de preocuparea
fiecarui grup social, fiecarei societati si epoci istorice de a formula matricea unui sistem de valori care sa-
i confere identitate, rezistenta si solidaritate n fata fenomenelor de aculturatie; se creeaza astfel modele
culturale care sunt desemnate prin termenul mentalitate, care apartine duratei lungi a timpului;
pe planul politicii educationale, disciplinele din aria curriculara Om si societate pot actiona concret
asupra modelului cultural-istoric de tip autoritar n sensul nlocuirii sale cu unul deschis, pozitiv,
democratic;
din perspectiva psihologica, dobndirea, recunoasterea si asumarea de catre individ a unui sistem de
valori propriu creeaza premisa responsabilitatii acestuia n luarea deciziilor. Actiunea responsabila a
personalitatii individuale dezvolta si activeaza factorii cu incidenta asupra motivatiei actiunii: ncrederea
n sine si n celalalt, eficienta actiunii individuale sau de grup, satisfactia personala sau de grup;
din perspectiva comunicarii sociale,valorile si atitudinile devin criterii operationale n situarea individului n
pozitia de receptor, mediator sau emitator al informatiei; explozia informatiei angajeaza direct si brutal
optiunile individuale.
Prima etapa de formare a notiunilor este aceea a crearii reprezentarii din care
ulterior profesorul va desprinde, cu ajutorul elevilor, elementele esentiale n acest scop
profesorul avnd la ndemna obiecte, tablouri, ilustratii.
Cercetarea istorica are un rol important att pentru istoric ct si pentru cel care
nvata istoria; si ntr-un caz si n celalalt, este angajata personalitatea celui care cauta
care recurge la experienta sa si la experienta altor oameni.
Istoria este gndita ca un proces n care oameni si culturi sunt angajati n cautarea
si cercetarea semnificatiei pe care o au devenirea umana si construirea umana adecvata a
acestei deveniri.
Studiul istoriei ca stiinta a omului gaseste n timp elemente de cultura si, totodata,
dobndeste obisnuinte fundamentale de orientare n existenta personala si sociala,
fundamente care vor consolida actul educational.
VI. METODELE DIDACTICE UTILIZATE N PREDAREA ISTORIEI
Metodele:
din punct de vedere istoric: metode traditionale clasice (expunerea, conversatia, exercitiul), metode
moderne (algoritmizarea, problematizarea, instruirea programata);
n functie de sfera de specialitate: metode generale (expunerea, prelegerea, conversatia), metode
particulare (exercitiul, exemplul);
dupa gradul de angajare al elevilor la lectie: metode expozitive sau pasive, centrate pe memoria
reproductiva si pe ascultarea pasiva si metode active, cere se bazeaza pe angajarea directa a elevului;
dupa forma de organizare a muncii: metode individuale, metode de predare-nvatare n grupuri,
metode frontale, metode combinate;
n functie de axa de nvatare prin receptare (mecanica) prin descoperire
(constienta): metode de nvatare mecanica (expunerea, demonstratia),metode
de nvatare prin descoperire dirijata (conversatia euristica, observatia dirijata,
instruirea programata, studiul de caz), metode de nvatare prin descoperirea
propriu-zisa (observatia, exercitiul, rezolvarea de probleme).
Explicatia
b. Conversatia
n primul rnd:
Discutia
Exista mai multe variante de discutii cum ar fi: discutia dialog, consultatii n
grup, discutia de tip seminar, discutia n masa, masa rotunda, metoda asaltului de idei,
discutia dirijata, colocviul.
Demonstratia
Problematizarea
nvatarea prin descoperire sau prin investigare este o modalitate de lucru prin care
elevii sunt pusi n situatia de a destitui adevarul reconstituind drumul elaborarii
cunostintelor printr-o activitate proprie. Spre deosebire de alte metode, n nvatarea prin
descoperire nu se prezinta doar produsul cunoasterii ci mai ales caile prin care se ajunge
la acest produs, metodele si procedeele de investigare si de cunoastere a datelor stiintei.
Aceasta metoda pune elevii n situatia de a analiza documentele de a formula pe aceasta
cale unele concluzii despre fapte, evenimente istorice si procese istorice necunoscute de
ei.
Modelarea
7.1.Aspecte teoretice
Muzeul scolii este un cadru potrivit pentru desfasurarea unor activitati. Poate fi
folosit n cadrul unor lectii privind dezvoltarea culturii, nvatamntului, n special, sau
atunci cnd se vorbeste despre personalitati.
Proiectarea unei lectii constituie o piatra de ncercare pentru orice cadru didactic.
Reusita unei lectii este garantata de buna pregatire si anticipare a secventelor instructiv-
educative de catre cadrul didactic. Pregatirea unei lectii constituie un act de creatie prin
care se imagineaza si se construiesc etapele ei, dar si cele de amanunt. Din aceste
considerente, profesorul trebuie sa probeze att o temeinica pregatire de specialitate, ct
si o pregatire didactica, o instructie pedagogica, o experienta n domeniul predarii.
Planul sau proiectul de lectie trebuie sa descrie solutiile optime care vor prezida
situatia de nvatare, fiind o modalitate intermediara, ntre prefigurarile mentale si
concretizarile faptice ale actiunilor instructiv-educative. Un proiect eficient se
caracterizeaza prin:
discursului didactic;
ocupa;
urmatoare;
1. Data
2. Obiectul
3. Clasa
4. Subiectul lectiei
5. Tipul lectiei
6. Obiectivul fundamental
7. Desfasurarea lectiei
Lecturarea programei
Studiile de caz reprezinta exemplificari ale unor teme generale sau ocazii de
nvatare prin descoperire n ceea ce priveste modalitatile de scriere a istoriei.
8.3.Predarea eficienta
Reguli de grup: pregatirea se face de catre toti, citirea se face de catre toti, toti
participa la toate seminariile. Se elaboreaza o structura clara, toti participa, creativitatea
este ncurajata.
8.4.Lectia de istorie
Orice tip de lectie trebuie sa aiba n vedere, n mod necesar, urmatoarele aspecte
sau tehnici esentiale:
obiective clare;
accent pe ntelegere;
ncarcare adecvata;
evaluare adecvata;
accent pe independenta;
simtul responsabilitatii;
8.7.Evaluarea nvatarii
Evaluarile scrise (teze, probe de control, alte lucrari scrise) sunt elaborate de
profesor n timp. Elevul nu este tracasat si poate lucra independent. Probele scrise clasice
au numai 2-3 subiecte neputndu-se afla gradul de pregatire al elevului fata de ntreaga
materie.
8.8.Tipuri de itemi
itemi cu alegere duala, ofera posibilitatea elevilor sa aleaga raspunsul corect din alternativa
adevarat/fals, sunt folositi n testarea nsusirii unor cunostinte, determina daca elevii pot utiliza o definitie
n clasa, apreciaza corectitudinea unor enunturi.
itemi de tip pereche, solicita elevilor stabilirea unor corespondente ntre informatii distribuite pe doua
coloane. Informatiile din prima coloana se numesc premise sau baze iar cele din a doua coloana
reprezinta raspunsurile. Tehnica perechilor este adecvata masurarii rezultatelor nvatarii prin asociere,
prin cunoasterea unor relatii simple, de tip: termeni-definitii, date-locuri-evenimente istorice, personalitati
politice-fapte de seama, etc.
itemi cu alegere multipla reprezinta cel mai utilizat tip. Sunt formati dintr-un enunt, numit premisa sau
baza urmat de un numar de optiuni din care elevul trebuie sa aleaga raspunsul corect, numit cheie.
Raspunsurile gresite se numesc distractori.