Ghid Evaluare Istorie 1

SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ÇI EXAMINARE
GHID DE EVALUARE
ISTORIE
2001
Autori:
Prof. Rozalia Doicescu (cap. II, III, IV, VI)

3URI 1LFROHWD /L RLX FDS ,
Prof. gr. I Eugen Palade (cap. I, II, III, VI)
3URI JU , 5RGLFD 7XGRULF FDS ,, ,,, 9 9,
3URI GU $XUHOLDQ 7XGRULF FDS 9
Coordonator: prof. Rozalia Doicescu
/D HODERUDUHD SUREHORU GH HYDOXDUH GLQ FDSLWROXO 9, DX FRQWULEXLW úL

3URI 0 G OLQD 7UDQGDILU
Prof. gr.I Doru Dumitrescu
CUPRINS
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I: INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA GENERALǍ A EVALUǍRII

5
Probleme specifice ale evaluǎrii 5
RelaIia evaluarea curentǎ/examene 7
Metode de evaluare 9
I. 4. CalitǎIile instrumentelor de evaluare 18
I. 5. Tipuri de itemi 22
CAPITOLUL II. ITEMI OBIECTIVI 23

A. Itemi cu alegere dualǎ 23
B. Itemi de tip pereche 29
C. Itemi cu alegere multiplǎ 32
CAPITOLUL III. ITEMI SEMIOBIECTIVI 37

A. Itemi cu rǎspuns scurt /de completare 37
B. Întrebǎri structurate 43
CAPITOLUL IV. ITEMI SUBIECTIVI (CU RǍSPUNS DESCHIS) 49

A. Eseu cu rǎspuns restrâns 51
B. Eseu structurat 58
C. Eseu liber/nestructurat 63
CAPITOLUL V. METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE 67

A. InvestigaIia 69
B. Proiectul (Referatul) 83
C. Portofoliul 91
D. Autoevaluarea 96
CAPITOLUL VI. PROBE DE EVALUARE 98
BIBLIOGRAFIE SELECTIVǍ 123
3
INTRODUCERE
În contextul educaIional actual, problematica evaluǎrii capǎtǎ o importanIǎ din

ce în ce mai mare în activitatea factorilor de decizie, a specialiştilor şi, mai ales, a
practicienilor. InfluenIa evaluǎrii, în special prin intermediul examenelor, se face tot
mai mult resimIitǎ atât asupra activitǎIii de predare, cât şi asupra celei de învǎIare.
Profesorul, cât şi elevul sunt cei dintâi interesaIi în realizarea unei evaluǎri obiective,
bazatǎ pe criterii unitare, cunoscute şi aplicate în practica şcolarǎ curentǎ.
Din aceastǎ perspectivǎ, prezentul ghid constituie un important punct de
sprijin pentru cadrele didactice de specialitate în realizarea cu succes a activitǎIilor
presupuse de desfǎşurarea procesului de evaluare a performanIelor elevilor în
practica şcolarǎ curentǎ. Utilitatea acestui ghid este susIinutǎ şi de scopurile pe
care acesta şi le propune:
 sǎ familiarizeze cadrele didactice de specialitate cu problemele specifice
evaluǎrii în practica şcolarǎ curentǎ, cât şi în situaIie de examen;
 sǎ descrie metode şi instrumente de evaluare utilizabile în practica şcolarǎ
curentǎ;
 sǎ explice metodologia proiectǎrii diferitelor tipuri de itemi;
 sǎ prezinte exemple de tipuri de itemi, teste şi bareme de corectare a acestora;
 sǎ informeze pe toIi cei interesaIi (profesori, elevi, pǎrinIi etc.) asupra
problematicii generale a evaluǎrii performanIelor elevilor, asupra importanIei şi
impactului acesteia asupra sistemului de învǎIǎmânt.
Cum puteţi folosi acest ghid?
Ghidul se concentreazǎ în principal asupra unor aspecte concrete care
vizeazǎ: metode şi instrumente de evaluare, calitǎIile acestora; proiectarea diferitelor
tipuri de itemi; descrierea şi exemplificarea metodelor complementare de evaluare,
în funcIie de specificul disciplinei; prezentarea unor teste model, precum şi a
baremelor de corectare a acestora.
Sperǎm cǎ fiecare cadru didactic va regǎsi în tematica propusǎ puncte de
interes, sugestii şi observaIii utile pe baza cǎrora îşi poate concepe acIiunile
evaluative viitoare. De asemenea, recomandǎm ca parcurgerea ghidului sǎ fie fǎcutǎ
urmând în ordine capitolele prezentate prin cuprins, astfel încât cititorul sǎ aibǎ atât
viziunea de ansamblu asupra problematicii generale prezentate, cât şi înIelegerea
logicǎ a elementelor concrete care decurg din aceasta.
4
CAPITOLUL I : Introducere în problematica generalǎ a
evaluǎrii
Probleme specifice ale evaluǎrii

În cadrul procesului de învǎIǎmânt, activitǎIile de predare, învǎIare şi evaluare
constituie elemente importante care se aflǎ într-o strânsǎ legǎturǎ. Orice schimbare
produsǎ la nivelul uneia dintre aceste activitǎIi influenIeazǎ modalitǎIile de realizare
a celorlalte, generând o adevǎratǎ reacIie în lanI, care impune revenirile şi revizuirile
necesare. De aceea, predarea-învǎţarea-evaluarea trebuie proiectate în acelaşi
timp.
Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei etape principale:

 mǎsurarea rezultatelor şcolare prin procedee specifice, utilizând
instrumente adecvate scopului urmǎrit (probe scrise/orale/practice,
proiecte, portofolii etc.);
 aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare (bareme
de corectare şi notare, descriptori de performanIǎ etc.);
 formularea concluziilor desprinse în urma interpretǎrii rezultatelor
obIinute în vederea adoptǎrii deciziei educaIionale adecvate.
Deci,
evaluarea reprezintǎ …
totalitatea activitǎIilor prin care se colecteazǎ, organizeazǎ şi interpreteazǎ

datele obIinute în urma aplicǎrii unor instrumente de mǎsurare
în scopul…
emiterii unei judecǎIi de valoare pe care se bazeazǎ o anumitǎ decizie în plan

educaIional.
În general, evaluarea performanIelor elevilor are urmǎtoarele funcţii:
5
➢ diagnosticǎ, în sensul de a face cunoscute situaIiile şi factorii care conduc la
obIinerea anumitor rezultate ale elevilor pentru a stabili eventualele proceduri de
remediere a punctelor critice.
➢ prognosticǎ, în sensul anticipǎrii performanIelor viitoare ale elevilor pe baza
rezultatelor înregistrate şi al planificǎrii secvenIelor urmǎtoare ale activitǎIii de
învǎIare. De obicei, aceastǎ funcIie a evaluǎrii se asociazǎ celei de diagnozǎ, fiind
complementare.
➢ de certificare a nivelului de cunoştinIe şi abilitǎIi al elevilor la sfârşitul unei
perioade lungi de instruire (ciclu de învǎIǎmânt, învǎIǎmânt obligatoriu etc.);
➢ de selecţie a elevilor pentru accesul într-o treaptǎ superioarǎ de învǎIǎmânt sau
într-un program specific de instruire (gimnaziu, liceu, învǎIǎmânt superior, cursuri
postuniversitare, cursuri speciale în domenii artistice etc.). Realizarea acestei funcIii
permite clasificarea/ierarhizarea elevilor în urma rezultatelor obIinute, în condiIiile
existenIei, de obicei, a unui numǎr limitat de locuri pentru frecventarea
cursurilor/formei de învǎIǎmânt respective.
În afara funcIiilor generale menIionate anterior, evaluarea mai îndeplineşte şi
o serie de funcţii specifice, dintre care menIionǎm:
➢ funcţia motivaţionalǎ, de naturǎ sǎ stimuleze activitatea de învǎIare a elevilor
prin valorificarea optimalǎ a feedback-ului pozitiv oferit de cǎtre actul evaluativ în
sine;
➢ funcţia de orientare şcolarǎ şi profesionalǎ, prin intermediul cǎreia evaluarea
performanIelor elevilor furnizeazǎ informaIii utile elevilor în vederea alegerii formei
corespunzǎtoare de învǎIǎmânt.
Teoria şi practica pedagogicǎ opereazǎ cu mai multe clasificǎri ale tipurilor de
evaluare în funcIie de diferite criterii (domeniul în care se realizeazǎ, momentul,
modul în care se interpreteazǎ rezultatele etc.). Câteva dintre cele mai uzuale
clasificǎri sunt prezentate în continuare.
Dupǎ modul în care se integreazǎ în desfǎşurarea procesului didactic,
evaluarea poate fi de trei tipuri:
a) evaluare iniţialǎ, care se realizeazǎ la începutul unui nou ciclu de învǎIare sau
program de instruire în scopul stabilirii nivelului de pregǎtire al elevilor. Prin
intermediul evaluǎrii iniIiale se identificǎ nivelul achiziIiilor elevilor în termeni de
cunoştinIe, competenIe şi abilitǎIi, în scopul asigurǎrii premiselor atingerii
obiectivelor propuse pentru etapa de învǎIǎmânt respectivǎ. InformaIile obIinute
în urma realizǎrii unei evaluǎri iniIiale sprijinǎ planificarea activitǎIilor viitoare ale
profesorului din perspectiva adecvǎrii acestora la posibilitǎIile elevilor sau a
iniIierii, dacǎ este cazul, a unor programe de recuperare.
b) evaluarea formativǎ însoIeşte întregul parcurs didactic, realizându-se prin
verificǎri sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii. Din acest motiv,
6
efectele sale ameliorative asupra activitǎIii de învǎIare sunt considerabile, oferind
permanent posibilitatea de raportare la obiectivele operaIionale propuse şi de
evidenIiere a progresului înregistrat de la o secvenIǎ la alta a instruirii. În cazul
evaluǎrii formative, feed-back-ul obIinut este mult mai util şi eficient, ajutând atât
elevul cât şi profesorul sǎ îşi adapteze activitatea viitoare la specificul situaIiei.
c) evaluarea sumativǎ se realizeazǎ, de obicei, la sfârşitul unei perioade mai lungi
de instruire (de exemplu, capitol, semestru, an şcolar, ciclu de învǎIǎmânt etc.),
oferind informaIii utile asupra nivelului de performanIǎ al elevilor în raport cu
obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativǎ se concentreazǎ mai ales
asupra elementelor de permanenIǎ ale aplicǎrii unor cunoştinIe de bazǎ, ale
demonstrǎrii unor abilitǎIi importante dobândite de elevi într-o perioadǎ mai lungǎ
de instruire. Caracterul ameliorativ al evaluǎrii sumative este relativ redus,
efectele resimIindu-se dupǎ o perioadǎ mai îndelungatǎ, de regulǎ, pentru seriile
viitoare de elevi.
Dacǎ se urmǎreşte drept criteriu cine realizeazǎ evaluarea, aceasta poate fi de

douǎ tipuri:
a) evaluǎri interne, atunci când acIiunea evaluativǎ este efectuatǎ de cǎtre
aceeaşi persoanǎ/instituIie care este implicatǎ direct şi în activitatea de
instruire (de exemplu, profesorul de la clasǎ);
b) evaluǎri externe, în care se implicǎ o persoanǎ/instituIie, alta decât cea care
a asigurat realizarea procesului didactic.
Relaţia evaluare curentǎlexamene

Evaluarea cuprinde douǎ pǎrIi importante:
 evaluarea curentǎ
 examenele
Totuşi, între cele douǎ pǎrIi existǎ o legǎturǎ strânsǎ, de condiIionare
reciprocǎ.
În mod normal, evaluarea curentǎ trebuie sǎ sprijine examenele prin:
€ modalitǎţile de evaluare (strategii, tehnici, instrumente) care sunt utilizate
în practica şcolarǎ la clasǎ;
€ pregǎtirea profesorilor în domeniul evaluǎrii, în sensul abilitǎrii acestora
în aplicarea diferitelor instrumente şi metode;
€ familiarizarea elevilor cu tipuri de itemi, sarcini de lucru dupǎ modelul
celor care vor fi date la examen, precum şi cu baremul de corectare a
acestora;
7
€ utilizarea rezultatelor sale (parIial sau în totalitate) în cadrul examenelor.
Din aceastǎ ultimǎ perspectivǎ, relaţia evaluǎrii curentelcontinue cu

examenele poate urma trei modele posibile (A. Stoica, 2000, pg. 60):
MODELUL I
În cazul acestui model, existǎ o zonǎ comunǎ atât evaluǎrii continue, cât şi
examenelor, ceea ce înseamnǎ cǎ rezultatele evaluǎrii continue au o anumitǎ
pondere în stabilirea notei finale la examen. Aceastǎ zonǎ comunǎ ia în
considerare utilizarea acelor metode şi instrumente de evaluare care pot fi aplicate la
clasǎ, necesitând un timp mai lung de elaborare şi de lucru, şi care testeazǎ
capacitǎIi importante ale elevilor, dar greu de demonstrat în situaIia de examen
(exemplu: sistemul de învǎIǎmînt din Anglia).
EVALUARE
EXAMENE
CONTINUǍ
MODELUL II
În acest caz, evaluarea continuǎ nu se aflǎ în nici un fel de relaIie cu
examenele, rezultatele evaluǎrii continue nefiind luate în considerare în cadrul
examenelor (exemple: sistemele de învǎIǎmânt din România, Moldova).
EVALUARE
EXAMENE
CONTINUǍ
8
MODELUL III
În acest caz, rezultatele evaluǎrii continue sunt în totalitate luate în
considerare în cadrul examenelor (de exemplu, sistemele de învǎIǎmânt din
Spania şi Portugalia).
EVALUARE
CONTINUǍI
EXAMENE
Din aceastǎ perspectivǎ, pentru integrarea evaluǎrii curente cu examenele se pot

aplica douǎ strategii:
a) una provine dinspre examene şi se referǎ la diversificarea formelor şi metodelor
de testare în cadrul acestora, în aşa fel încât unele tehnici care se utilizeazǎ în
evaluarea curentǎ sǎ fie transferate examenelor;
b) cea de-a doua porneşte dinspre partea evaluǎrii curente prin valorizarea
rezultatelor acesteia în cadrul examenelor.
Metode de evaluare
Teoria şi practica evaluǎrii discrimineazǎ între metodele tradiIionale de evaluare
şi cele complementare.
Metodele tradiţionale de evaluare au cǎpǎtat aceastǎ denumire datoritǎ
consacrǎrii lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din aceastǎ categorie fac parte:
• probele orale;
• probele scrise;
• probele practice.
Pentru asigurarea unui consens din punct de vedere conceptual vom adopta în
continuare urmǎtoarea definiIie de lucru (A. Stoica, S. MusteaIǎ, 1997, pg. 103):
Probǎ = orice instrument de evaluare proiectat, administrat şi corectat de cǎtre
profesor.
Probele orale reprezintǎ metoda de evaluare cel mai des utilizatǎ la clasǎ.
Datoritǎ fidelitǎIii şi validitǎIii lor scǎzute, aceste probe nu sunt recomandabile în situaIii
de examen. Însǎ, în evaluarea la clasǎ, acestea îşi demonstreazǎ valoarea mai ales în
9
cazul disciplinelor care presupun demonstrarea unor capacitǎIi şi abilitǎIi dificil de
surprins prin intermediul probelor scrise (de exemplu, capacitatea de comunicare
verbalǎ).
Avantajele utilizǎrii probelor orale vizeazǎ:
- flexibilitatea şi adecvarea individualǎ a modului de evaluare prin posibilitatea
de a alterna tipul întrebǎrilor şi gradul lor de dificultate în funcIie de calitatea
rǎspunsurilor oferite de cǎtre elev;
- posibilitatea de a clarifica şi corecta imediat eventualele erori sau neînIelegeri
ale elevului în raport de un conIinut specific;
- formularea rǎspunsurilor urmǎreşte logica şi dinamica unui discurs oral, ceea
ce oferǎ mai multǎ libertate de manifestare a originalitǎIii elevului, a capacitǎIii sale de
argumentare etc.;
- nu în ultimul rând, tipul de interacIiune directǎ creatǎ între evaluator şi evaluat
(profesor şi elev) este de naturǎ sǎ stimuleze modul de structurare a rǎspunsurilor de
cǎtre elev, încurajând şi manifestǎri ce permit evaluarea comportamentului afectiv-
atitudinal.
Este necesar, însǎ, sǎ fie avute în vedere şi limitele acestor probe, dintre care
menIionǎm:
- diversele circumstanIe care pot influenIa obiectivitatea evaluǎrii (de exemplu,
gradul diferit de dificultate al întrebǎrilor de la un elev la altul, variaIia comportamentului
evaluatorului, etc.), ceea ce genereazǎ o puternicǎ varietate interindividualǎ şi
intraindividualǎ între persoanele care evalueazǎ sau la acelaşi evaluator în momente
diferite;
- nivelul scǎzut de validitate şi fidelitate;
- consumul mare de timp, având în vedere cǎ elevii sunt evaluaIi individual.
Decizia profesorului de a utiliza probele orale în anumite situaIii ale practicii
şcolare curente trebuie sǎ se întemeieze pe raIiuni care Iin de:
 obiectivele evaluǎrii în situaIia concretǎ;
 tipul de evaluare promovat;
 numǎrul elevilor;
 timpul disponibil;
 resursele materiale alocate;
 tipul de informaIie pe care profesorul doreşte sǎ o obIinǎ prin rǎspunsurile
elevilor;
 natura şi specificul disciplinei.
10
Probele scrise sunt practicate, şi uneori chiar preferate, datoritǎ unora dintre
avantajele lor imposibil de ignorat în condiIiile în care se doreşte eficientizarea
procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere. Dintre acestea
menIionǎm:
- economia de timp pe care o realizeazǎ în cadrul bugetului alocat relaIiei
predare-învǎIare-evaluare. Probele scrise permit evaluarea unui numǎr mare de elevi
într-un timp relativ scurt.
- acoperirea unitarǎ ca volum şi profunzime pe care o asigurǎ la nivelul
conIinutului evaluat. Probele scrise fac posibilǎ evaluarea tuturor elevilor asupra
aceleiaşi secvenIe curriculare, ceea ce face comparabile rezultatele elevilor, iar
evaluarea în sine mai obiectivǎ.
- posibilitatea profesorului de a emite judecǎIi de valoare mult mai obiective,
întemeiate pe existenIa unor criterii de evaluare clar specificate şi prestabilite;
- posibilitatea elevilor de a-şi elabora rǎspunsul independent, fǎrǎ nici un fel de
intervenIie din afarǎ, reflectând cunoştinIe şi capacitǎIi demonstrate într-un ritm propriu;
- diminuarea stǎrilor tensionale, de stress, care pot avea un impact negativ
asupra performanIei elevilor timizi sau cu alte probleme emoIionale.
Dezavantajul major este presupus de relativa întârziere în timp a momentului
în care se realizeazǎ corectarea unor greşeli sau completarea unor lacune identificate.
Probele practice sunt utilizate în vederea evaluǎrii capacitǎIii elevilor de a

aplica anumite cunoştinIe teoretice, precum şi a gradului de stǎpânire a priceperilor şi
deprinderilor de ordin practic. Cu toate cǎ activitǎIile practice oferǎ posibilitatea elevului
de a-şi dezvolta atât competenIele generale (comunicare, analizǎ, sintezǎ, evaluare),
cât şi pe cele specifice, aplicative, (manipularea datelor, instrumentelor de lucru,
interpretarea rezultatelor), evaluarea elevilor prin probe practice, atât în situaIii de
examinare curentǎ, cât şi în situaIii de examen, este foarte puIin pusǎ în valoare.
Pentru realizarea cu succes a unei activitǎIi practice, este normal ca încǎ de la
începutul anului şcolar, elevii sǎ fie avizaIi asupra (l. Neacşu, A. Stoica, 1996, p.76):
 tematicii lucrǎrilor practice;
 modului în care ele vor fi evaluate (baremele de notare);
 condiIiilor care le sunt oferite pentru a realiza aceste activitǎIi (aparate,
unelte, sǎli de sport etc.).
11
Aşa cum menIionam anterior, metodele tradiIionale de evaluare, concepute ca
realizând un echilibru între probele orale, scrise şi cele practice, constituie la momentul
actual elementele principale şi dominante în desfǎşurarea actului evaluativ. Pornind de
la aceastǎ realitate obiectivǎ, strategiile moderne de evaluare cautǎ sǎ accentueze
acea dimensiune a acIiunii evaluative care sǎ ofere elevilor suficiente şi variate
posibilitǎIi de a demonstra ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinIe), dar, mai ales,
ceea ce pot sǎ facǎ (priceperi, deprinderi, abilitǎIi). Acest lucru se poate realiza prin
utilizarea metodelor complementare de evaluare.
Principalele metode complementare de evaluare, al cǎror potenIial formativ

susIine individualizarea actului educaIional prin sprijinul acordat elevului sunt:
• observarea sistematicǎ a activitǎIii şi a comportamentului elevilor;
• investigaIia;
• proiectul;
• portofoliul;
• autoevaluarea.
Observarea sistematicǎ a activitǎţii şi a comportamentului elevilor

furnizeazǎ profesorului informaIii relevante asupra performanIelor elevilor sǎi din
perspectiva capacitǎIii lor de acIiune şi relaIionare, a competenIelor şi abilitǎIilor de
care dispun aceştia. Pentru a atinge acest scop, profesorul trebuie sǎ utilizeze un
instrumentar adecvat obiectului observǎrii. În mod practic, profesorul are la dispoziIie
trei modalitǎţi de înregistrare a acestor informaţii (vezi şi N. Gronlund, 1981, pg. 434-
450):
 fişa de evaluare
 scara de clasificare
 lista de control/verificare
Este important de subliniat în legǎturǎ cu aceste modalitǎIi de înregistrare a
informaIiilor faptul cǎ pot fi utilizate atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor
realizate de elevi, surprinzând atât obiectivǎri comportamentale ale domeniului cognitiv,
cât şi ale domenii afectiv şi psihomotor.
• Fişa de evaluare este completatǎ de cǎtre profesor, în ea înregistrându-se

date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le
identificǎ în comportamentul sau modul de acIiune al elevilor sǎi (fapte remarcabile,
12
probleme comportamentale, evidenIierea unor aptitudini deosebite într-un domeniu
sau altul etc.). La acestea se adaugǎ interpretǎrile profesorului asupra celor
întâmplate, permiIându-i acestuia sǎ surprindǎ modelul comportamental al elevilor
sǎi.
Deci, profesorul, într-o primǎ instanIǎ, este cel care decide ce comportament
va fi observat şi înregistrat, configurând aria comportamentalǎ, eventualele limite ale
observaIiilor înregistrate, gradul de extindere în utilizare al acestor observaIii.
Exemplu (adaptat dupǎ N. Gronlund, 1981, pg. 435):
Clasa.......... Numele elevului...............................

Disciplina..................... Data.............................
Eveniment
Pentru ora respectivǎ elevii au avut de pregǎtit o compunere în care sǎ

descrie cea mai dragǎ persoanǎ. Florin a fost singurul elev care a declarat
cǎ nu şi-a fǎcut tema. La jumǎtatea orei, colegul lui de bancǎ mi-a spus cǎ
Florin scrisese de fapt tema, dar nu era o compunere, ci o poezie despre
mama sa, pe care însǎ nu vrea sǎ o citeascǎ de teamǎ cǎ ceilalIi colegi vor
râde de el.
La sfârşitul orei, Florin m-a întrebat dacǎ poate citi poezia scrisǎ de el. A
citit poezia cu o voce joasǎ, uitându-se tot timpul în hârtie, mişcându-şi
piciorul drept înainte şi înapoi şi trǎgându-se de gulerul cǎmǎşii. Când a
terminat, colegul lui din ultima bancǎ a spus: “N-am auzit nimic. PoIi sǎ mai
citeşti poezia încǎ o datǎ, mai tare?”. Florin a spus: “Nu” şi s-a aşezat.
Interpretare:
Florin dovedeşte un talent literar real pentru vârsta lui, dar nu are încǎ
încredere în forIele sale. Nu îi place sǎ citeascǎ în faIa clasei şi îi este
teamǎ de reacIia celorlalIi. Refuzul de a citi încǎ o datǎ poezia se
datoreazǎ probabil timiditǎIii sale şi faptului cǎ nimeni nu l-a încurajat pânǎ
acum sǎ facǎ acest lucru. Talentul sǎu trebuie stimulat, ca şi încredere de
sine.
Un avantaj important al acestor fişe de evaluare este acela cǎ nu depinde de

capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul, profesorul fiind cel care
13
înregistreazǎ şi interpreteazǎ comportamentul tipic sau alte produse şi performanIe
ale elevului.
Un dezavantaj de care trebuie Iinut seamǎ este acela al marelui consum de
timp pe care îl implicǎ (timpul necesar profesorului, spre exemplu, pentru a nota
descrierile verbale ale comportamentului elevilor sǎi), la care se adaugǎ faptul cǎ
aceste notǎri nu au o cotǎ ridicatǎ de obiectivitate, ceea ce are repercursiuni asupra
fidelitǎIii acestor înregistrǎri.
• Scara de clasificare însumeazǎ un set de caracteristici (comportamente)

ce trebuie supuse evaluǎrii, însoIit de un anumit tip de scarǎ, de obicei scara Likert.
Potrivit acestui tip de scarǎ, elevului îi sunt prezentate un numǎr de enunIuri în
raport de care acesta trebuie sǎ-şi manifeste acordul sau dezacordul, discriminând
între cinci trepte: puternic acord; acord; indecis (neutru); dezacord; puternic
dezacord.
Exemplu:
1. Particip cu plǎcere la activitǎIile de lucru în echipǎ.
† puternic dezacord † dezacord † neutru † acord † puternic acord
2. Îmi asum imediat responsabilitǎIile care îmi sunt stabilite în cadrul echipei.
† puternic dezacord † dezacord † neutru † acord † puternic acord
Un element esenIial în construirea unei scǎri de clasificare îl constituie
redactarea unui bun enunţ la care elevul sǎ poatǎ rǎspunde. Prin urmare:
a) Fiecare enunI trebuie sǎ cuprindǎ cuvinte familiare subiectului, utilizând limbajul
acestuia şi nu unul puternic specializat sau tehnic. Deci, enunIuri cu o structurǎ
simplǎ.
b) Fiecare enunI sǎ fie exprimat clar pozitiv sau clar negativ (sǎ reprezinte poziIii clar
pozitive sau negative). Este bine ca enunIurile sǎ fie experimentate înainte de
introducerea lor în instrument.
c) Lista finalǎ de enunIuri trebuie sǎ conIinǎ un numǎr aproximativ egal de enunIuri
pozitive çi negative.
d) Fiecare enunI trebuie sǎ producǎ informaIia necesarǎ. Nu se introduce un enunI
doar pentru cǎ “este interesant de vǎzut ce rǎspund subiecIii la el”. EnunIul trebuie
sǎ facǎ referire clarǎ la atitudinea sau la opinia despre care dorim sǎ aflǎm
informaIii.
• Lista de control/verificare, deşi pare asemǎnǎtoare cu scara de

clasificare ca manierǎ de structurare (un set de enunIuri, caracteristici,
comportamente etc.), se deosebeşte de aceasta prin faptul cǎ prin intermediul ei
doar se constatǎ prezenIa sau absenIa unei caracteristici, comportament etc., fǎrǎ a
emite o judecatǎ de valoare oricât de simplǎ.
14
Exemplu: (desfǎşurarea unei activitǎIi experimentale în laborator)
Elevul:
- a urmat instrucIiunile specifice activitǎIii. □Da □Nu
-a cerut ajutor atunci când a avut nevoie. □Da □Nu
- a cooperat cu ceilalIi colegi pentru a realiza
produsul final. □Da □Nu
-a finalizat sarcina de lucru. □Da □Nu
- a fǎcut curat la masa de lucru. □Da □Nu
Un avantaj al listei de control este acela cǎ se elaboreazǎ relativ uçor, fiind

obiectivǎ în evaluarea abilitǎIilor care pot fi în mod clar divizate în paşi specifici.
Un tip special de observaIie este observaţia participativǎ cu implicaIii
semnificative asupra relaIiei profesor-elev din clasǎ. Acest tip de observaIie practicatǎ
de cǎtre profesorul este, în esenIǎ, subiectivǎ, dar poate sǎ-şi sporeascǎ procentul de
obiectivitate dacǎ atenIia va fi concentratǎ asupra construcIiei şi utilizǎrii
instrumentelor.
În ceea ce priveşte costurile implicate de aceastǎ metodǎ, ea este ieftinǎ, dar
mare consumatoare de timp.
Investigaţia, ca metodǎ complementarǎ de evaluare, oferǎ posibilitatea elevului
de a aplica în mod creativ cunoştinIele însuşite, în situaIii noi şi variate, pe parcursul
unei ore sau unei succesiuni de ore de curs.
În cadrul unei investigaIii, obiectivele evaluate (de exemplu: definirea şi
înIelegerea problemei; identificarea procedeelor de obIinere a informaIiilor; colectarea
şi organizarea datelor; formularea şi testarea ipotezelor; descrierea metodelor de
investigaIie a problemei; elaborarea unui scurt raport despre rezultatele investigaIiei)
capǎtǎ semnificaIii diferite, corelate cu gradul de complexitate al sarcinii de lucru şi cu
natura disciplinei la care se aplicǎ. Un element important în desfǎşurarea unei
investigaIii, dupǎ proiectarea ei, îl constituie preexperimentarea, ceea ce asigurǎ un
plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intenIioneazǎ sǎ-l
propunǎ elevilor sǎi.
Activitatea didacticǎ desfǎşuratǎ prin intermediul acestei practici evaluative,
poate sǎ fie organizatǎ individual sau pe grupuri de lucru, iar aprecierea modului de
realizare a investigaIiei este, de obicei, de tip holistic.
Aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltǎrii capacitǎIilor de ordin aplicativ
ale elevilor este considerabil (mai ales în cazul rezolvǎrii problemelor, dezvoltǎrii
capacitǎIi de argumentare, gândirii logice etc.).
15
Proiectul reprezintǎ o activitate de evaluare mai amplǎ decât investigaIia.
Proiectul începe în clasǎ, prin definirea şi înIelegerea sarcinii de lucru - eventual şi prin
începerea rezolvǎrii acesteia - se continuǎ acasǎ pe parcursul a câtorva zile sau
sǎptǎmâni, timp în care elevul are permanente consultǎri cu profesorul şi se încheie tot
în clasǎ, prin prezentarea în faIa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obIinute şi,
dacǎ este cazul, a produsului realizat. Ca şi investigaIia, proiectul are mai multe etape
şi poate fi realizat individual sau în grup.
Etapele proiectului presupun direcIionarea eforturilor elevilor în douǎ direcIii la
fel de importante din punct de vedere metodologic şi practic: colectarea datelor şi
realizarea produsului. Fiecare direcIie conIine elemente care conferǎ specificitate
proiectului în funcIie de disciplina pe care o vizeazǎ.
Printre capacitǎIile elevilor posibil de evaluat prin intermediul acestei metode se
pot enumera (A. Stoica, S. MusteaIǎ,1997, p.115):
• adecvarea metodelor de lucru şi a instrumentarului ales la obiectivele propuse
prin proiect;
• folosirea corespunzǎtoare a materialelor şi echipamentelor din dotare;
• oferirea unei soluIii corecte (rezolvarea de probleme);
• realizarea cu acurateIe a produsului, din punct de vedere tehnic;
• posibilitatea generalizǎrii problemei/soluIiei;
• prezentarea proiectului.
Strategia de evaluare a proiectului, care este una de tip holistic, trebuie, la
rândul ei, sǎ fie clar definitǎ prin criterii negociate sau nu cu elevii, astfel încât sǎ
evidenIieze efortul exclusiv al elevului în realizarea proiectului.
Utilizarea portofoliului ca metodǎ complementarǎ de evaluare în practica

şcolarǎ curentǎ se impune din ce în ce mai mult atenIiei şi interesului profesorilor.
Portofoliul include rezultatele relevante obIinute prin celelalte metode şi tehnici de
evaluare (probe orale, scrise, practice, observarea sistematicǎ a comportamentului
elevului, proiectul, autoevaluarea), precum şi sarcini specifice fiecǎrei discipline.
Portofoliu reprezintǎ "cartea de vizitǎ" a elevului, urmǎrindu-i progresul de la un
semestru la altul, de la un an şcolar la altul şi chiar de la un ciclu de învǎIǎmânt la altul.
lmportant rǎmâne scopul pentru care este proiectat portofoliul, ceea ce va
determina şi structura sa. Alǎturi de scop, în definirea unui portofoliu, sunt la fel de
relevante contextul şi modul de proiectare a portofoliului.
O funcIie importantǎ pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a
majoritǎIii "produselor" elevilor, care, de obicei, rǎmân neinvestigate în actul evaluativ,
16
reprezentând în acelaşi timp un stimulent pentru desfǎşurarea întregii game de
activitǎIi didactice (nu doar pregǎtirea stereotipǎ pentru teste de cunoştinIe). În acelaşi
timp, sarcina evaluǎrii continue este preluatǎ cu succes şi fǎrǎ tensiunea pe care ar
putea-o genera metodele tradiIionale de evaluare aplicate frecvent.
Prin complexitatea şi bogǎIia informaIiei pe care o furnizeazǎ, sintetizând
activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an şcolar sau ciclu de
învǎIǎmânt), portofoliul poate constitui parte integrantǎ a unei evaluǎri sumative sau a
unei examinǎri.
Autoevaluarea, prin informaIiile pe care le furnizeazǎ are un rol esenIial în

întregirea imaginii elevului din perspectiva judecǎIii de valoare pe care o emite
profesorul.
Pentru ca evaluarea sǎ fie resimIitǎ de cǎtre elev ca având efect formativ,
raportându-se la diferite capacitǎIi ale sale în funcIie de progresul realizat şi de
dificultǎIile pe care le are de depǎşit, este foarte utilǎ formarea şi exersarea la elevi a
capacitǎIii de autoevaluare. Elevii au nevoie sǎ se autocunoascǎ. Acest fapt are
multiple implicaIii în plan motivaIional şi atitudinal.
Ca şi profesorul care conduce activitatea, elevul aflat în situaIia de învǎIare are
nevoie de anumite puncte de referinIǎ care sǎ-i defineascǎ rolul, sarcina, natura şi
direcIiile activitǎIii sale, ajutându-l sǎ conştientizeze progresele şi achiziIiile fǎcute, sǎ-şi
elaboreze stilul propriu de lucru, sǎ se poatǎ situa personal în raport cu exigenIele de
învǎIare.
Un loc aparte în aceastǎ sferǎ îl ocupǎ autoevaluarea comportamentelor din
domeniul afectiv al dezvoltǎrii personale. Acest lucru se realizeazǎ prin intermediul
chestionarelor, scǎrilor de clasificare etc.
Toate aceste metode complementare de evaluare asigurǎ o alternativǎ la

formulele tradiIionale, a cǎror prezenIǎ este preponderentǎ, oferind alte opIiuni
metodologice şi instrumentale care îmbogǎIesc practica evaluativǎ. ValenIele lor
formative le recomandǎ susIinut în acest sens. Este cazul, în special, al investigaIiei,
proiectului şi portofoliului, care în afara faptului cǎ reprezintǎ importante instrumente de
evaluare, constituie în primul rând sarcini de lucru a cǎror rezolvare stimuleazǎ
învǎIarea de tip euristic.
Dintre valenţele formative ale metodelor complementare de evaluare pot fi
menIionate:
- oportunitatea creatǎ profesorului de a obIine noi şi importante informaIii
asupra nivelului de pregǎtire al elevilor sǎi. Pe baza acestor informaIii
17
profesorul îşi fundamenteazǎ judecata de valoare, pe care o exprimǎ într-
o apreciere cât mai obiectivǎ a performanIelor elevilor şi a progreselor
înregistrate de cǎtre aceştia.
- posibilitatea elevului de a arǎta ceea ce ştie şi, mai ales, ceea ce ştie sǎ
facǎ, într-o varietate de contexte şi situaIii;
- oferirea unei imagini permanent actualizate asupra performanIelor elevilor,
în raport cu abilitǎIile şi capacitǎIile pe care aceştia le deIin, precum şi a
unei imagini cât mai complete asupra profilului general al nivelului de
achiziIii al elevului, ambele în sprijinul profesorului;
- asigurarea unui demers interactiv al actului de predare-învǎIare, adaptat
nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev,
valorificând şi stimulând potenIialul creativ şi originalitatea acestuia;
- exersarea abilitǎIilor practic-aplicative ale elevilor, asigurând o mai bunǎ
clarificare conceptualǎ şi integrare în sistemul noIional a cunoştinIelor
asimilate, care astfel devin operaIionale.
În termeni generali, metoda este cea care contureazǎ întregul demers de
proiectare şi realizare a acIiunii evaluative, de la stabilirea obiectivelor de evaluare şi
pânǎ la construirea şi aplicarea instrumentului de evaluare prin care intenIionǎm sǎ
obIinem informaIiile necesare şi relevante pentru scopurile propuse. Din aceastǎ
perspectivǎ, instrumentul de evaluare este parte integrantǎ a metodei, fiind cel care
concretizeazǎ la nivel de produs opIiunea metodologicǎ a profesorului pentru
mǎsurarea şi aprecierea cunoştinIelor şi competenIelor elevului într-o situaIie
educaIionalǎ bine definitǎ.
Calitǎţile instrumentelor de evaluare
Principalele calitǎIi ale unui instrument de evaluare, pe care îl vom numi în

continuare test sunt: validitatea, fidelitatea, obiectivitatea şi aplicabilitatea (vezi
şi l. Neacşu, A.Stoica, (coord.), 1996, pg. 36-38).
Conform Ausubel şi Robinson (1981, pg.678), validitatea unui test se

referǎ la “faptul dacǎ testul mǎsoarǎ ceea ce este destinat sǎ mǎsoare”. La prima
vedere acest anunI general pare evident, dar semnificaIiile sale profunde vor deveni
mai clare pe parcursul descrierii tipurilor de validitate.
Deci, prima întrebare la care trebuie sǎ rǎspundǎ autorul unui test este: ce
intenIionez sǎ mǎsor prin intermediul acestui test? Rǎspunsul pe care autorii îl oferǎ
de obicei se referǎ la planul comportamental, adicǎ la mǎsurarea a ceea ce çtiu şi
18
çtiu sǎ facǎ elevii. Prin administrarea de teste sunt mai greu de mǎsurat interesele
elevilor, sau aspectele ce Iin de latura afectiv-atitudinalǎ a comportamentului
acestora. Aceste aspecte nu pot fi mǎsurate în mod direct, pentru cuantificarea lor
fiind recomandabil utilizarea instrumentelor complementare de evaluare.
Validitatea testului se asigurǎ şi prin evitarea unor elemente de interferenIǎ,

precum utilizarea unui limbaj inadecvat vârstei elevilor sau nivelului de înIelegere al
elevilor. În caz contrar, vor fi mǎsurate în primul rând abilitǎIile de stǎpânire a limbii
şi abia în plan secundar deprinderile şi conIinuturile specifice.
Pentru ca un test sǎ fie considerat valid, trebuie sǎ acopere în mod
adecvat(proporIional) capitolele programei, Iinând cont de lungimea, ponderea sau
importanIa diferitelor aspecte ale conIinutului la care face referire.
Validitatea unui test vizeazǎ urmǎtoarele aspecte:

 validitatea de conIinut
 validitatea de construct
 validitatea concurentǎ
 validitatea predictivǎ
 validitatea de faIadǎ
1. Validitatea de conIinut relevǎ mǎsura în care testul acoperǎ în mod

uniform elementele de conIinut majore pe care acesta le testeazǎ.
Aprecierea validitǎIii de conIinut se face prin estimarea concordanIei dintre
itemii testului şi obiectivele operaIionale definite pe baza conIinuturilor
esenIiale ale programului de instruire.
2. Validitatea de construct exprimǎ acurateIea cu care testul mǎsoarǎ un

anumit construct specificat (de exemplu: inteligenIa, creativitatea, succesul
şcolar etc.). De asemenea, acest tip de validitate vizeazǎ concordanIa
dintre natura itemilor şi obiectivele corespunzǎtoare conIinuturilor supuse
evaluǎrii, deci raportul item-nivelul învǎIǎrii.
3. Validitatea concurentǎ face referire la concordanIa dintre rezultatele

obIinute de un elev la un test şi unele criterii de comportament similare. În
consecinIǎ, validitatea concurentǎ reflectǎ mǎsura în care scorurile
înregistrate la un test relaIioneazǎ cu alte mǎsurǎri realizate asupra
aceloraşi abilitǎIi.
4. Validitatea predictivǎ vizeazǎ mǎsura în care testul poate face prognoza

performanIelor viitoare ale elevului. Rezultatele prezente ale testului sunt
utilizate pentru a atinge acest scop. Acest tip de validitate vizeazǎ
19
estimarea/determinarea corelaIiei dintre performanIa înregistratǎ la un test
care a fost administrat şi performanIa la teste care urmeazǎ a fi susIinute
la aceeaşi disciplinǎ de studiu sau asupra aceleiaşi extensii curriculare.
5. Validitatea de faIadǎ (Face Validity) exprimǎ mǎsura în care testul este

relevant şi important pentru cei care sunt testaIi. De exemplu, un test care
evalueazǎ conIinuturi de dimensiuni diferite sau considerate a fi de
importanIǎ diferitǎ, trebuie sǎ exprime acest fapt printr-o pondere diferitǎ a
itemilor pe unitǎIi de conIinut specifice.
Printre factorii care influenIeazǎ validitatea unui test se includ:
- indicaIii neclare;
- nivelul de dificultate inadecvat al itemilor de test;
- itemi incorecIi din punct de vedere tehnic;
- test prea scurt;
- administrarea şi/sau corectarea necorespunzǎtoare a testului;
- ignorarea variabilei desemnate prin caracteristicile grupului cǎruia i se
administreazǎ testul.
Fidelitatea reprezintǎ calitatea unui test de a produce rezultate constante în

urma aplicǎrii sale repetate. Un test caracterizat printr-un grad ridicat de fidelitate,
aplicat în condiIii identice, aceluiaşi grup de elevi, dar în diferite ocazii, trebuie sǎ
conducǎ la obIinerea aceloraşi rezultate (sau cu diferenIe minime).
Fidelitatea unui test are legǎturǎ directǎ cu modul în care se asigurǎ
consistenIa mǎsurǎrii, din perspectiva unei consistenIe peste timp, de la persoanǎ la
o altǎ persoanǎ, dintr-un loc în altul.
Pentru estimarea fidelitǎIii unui test se folosesc urmǎtoarele metode:
a) metoda test-retest, care vizeazǎ stabilitatea testului respectiv, acesta fiind
aplicat de douǎ ori aceluiaşi grup sau la douǎ grupuri diferite de elevi, dar
cu aceleaşi abilitǎIi, la un interval de timp variind între câteva minute şi
câIiva ani.
b) metoda formelor echivalente, ce evidenIiazǎ echivalenIa testului respectiv,
prin administrarea, la un interval de timp scurt, a douǎ forme de test
echivalente, aceluiaşi grup de elevi. Cele douǎ forme de test trebuie sǎ fie
paralele, adicǎ sǎ conIinǎ acelaşi numǎr de itemi aranjaIi în acelaşi format
de test, sǎ acopere acelaşi conIinut, sǎ aibǎ un nivel de dificultate similar
şi instrucIiuni de administrare similare.
c) metoda test-retest cu forme echivalente reflectǎ atât stabilitatea, cât şi
echivalenIa testului în cauzǎ. Se administreazǎ aceluiaşi grup de elevi
douǎ forme ale aceluiaşi test, la un interval de timp scurt.
d) metoda înjumǎtǎIirii este cea care pune în valoare consistenIa internǎ a
testului. Acesta se aplicǎ o singurǎ datǎ, dupǎ ce în prealabil a fost
20
împǎrIit în douǎ jumǎtǎIi echivalente (de exemplu: itemi pari şi itemi
impari).
Printre factorii care influenIeazǎ fidelitatea menIionǎm:
- lungimea testului. Cu cât testul este mai lung, cu atât creşte fidelitatea
sa.
- dispersia scorurilor. Cu cât împrǎştierea scorurilor este mai mare, cu atât
testul este mai fidel.
- opIiunea asupra tipului de item çi corectitudinea tehnicǎ cu care itemii
respectivi sunt construiIi. Testul format majoritar din itemi obiectivi are o
fidelitate crescutǎ.
- modul în care testul a fost administrat (timpul suficient alocat,
instrucIiunile de test furnizate, condiIiile asigurate: spaIiu, temperatura,
lumina, zgomotul etc.).
- schema de notare. O schemǎ de notare clarǎ şi bine structuratǎ creşte
fidelitatea testului.
Relaţia dintre validitate şi fidelitate

◆ Fidelitatea este o condiIie necesarǎ, dar nu şi suficientǎ pentru validitate.
◆ Un test poate fi fidel fǎrǎ a fi valid, deoarece testul poate mǎsura altceva decât şi-
a propus sǎ mǎsoare.
◆ Dacǎ un test nu este fidel, el nu este nici valid.
◆ În încercarea de a îmbunǎtǎIi fidelitatea este important sǎ ne asigurǎm cǎ acest
demers nu afecteazǎ validitatea testului respectiv.
◆ În situaIia în care existǎ un conflict între validitate şi fidelitate, asigurarea validitǎIii
este cea care trebuie sǎ aibǎ prioritate.
Obiectivitatea reprezintǎ gradul de concordanIǎ între aprecierile fǎcute de

evaluatori independenIi în ceea ce priveçte un rǎspuns bun pentru fiecare dintre
itemii unui test. Testele standardizate au o foarte bunǎ obiectivitate.
Aplicabilitatea (sau validitatea de aplicare) desemneazǎ calitatea unui test

de a fi administrat çi interpretat cu uçurinIǎ. Printre criteriile în funcIie de care se
apreciazǎ buna aplicabilitate a unui test se înscriu (Ausubel si Robinson, 1981, p.
687):
- importanIa conIinutului pe care testul îl mǎsoarǎ;
- concordanIa dintre forma şi conIinutul testului şi nivelul de vârstǎ al
elevului testat;
- costul şi timpul necesare pentru administrarea testului;
- obiectivitatea în notare şi interpretarea rezultatelor.
21
Tipuri de itemi
Pentru o înIelegere mai bunǎ a acestei problematici, vom opera cu
urmǎtoarea definiIie de lucru a itemului:
Item=<întrebare>+<formatul acesteia>+<rǎspunsul aşteptat>
Teoria şi practica evaluǎrii evidenIiazǎ mai multe citerii pe baza cǎrora pot fi
clasificaIi itemii. Unul dintre criteriile cel mai des utilizate este acela al gradului de
obiectivitate oferit în corectare. În funcIie de acest criteriu, itemii pot fi clasificaIi în
trei mari categorii:
a) itemi obiectivi
b) itemi semiobiectivi
c) itemi subiectivi (cu rǎspuns deschis)
Itemii obiectivi testeazǎ un numǎr mare de elemente de conIinut într-un
interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în mǎsurarea
rezultatelor şcolare.
Itemii semiobiectivi pot acoperi o gamǎ variatǎ de capacitǎIi intelectuale
care se doresc a fi testate, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi
materiale auxiliare utile elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse.
Itemii subiectivi (cu rǎspuns deschis) sunt relativ uşor de construit,
principala problemǎ constituind-o modul de elaborare a schemei de notare a
acestora, cu atât mai mult cu cât aceastǎ categorie de itemi vizeazǎ demonstrarea
de cǎtre elevi în rǎspuns a originalitǎIii şi creativitǎIii lor.
Tipurile de itemi care se includ în fiecare dintre categoriile menţionate
anterior vor fi descrise detaliat în capitolele urmǎtoare ale ghidului.
22
CAPITOLUL II. ITEMI OBIECTIVI
ltemii obiectivi sunt cei care realizeazǎ o structurare a sarcinilor propuse elevilor
în concordanIǎ cu obiectivele testului din care fac parte. În categoria itemilor obiectivi
sunt incluşi itemi cu alegere dualǎ, itemi de tip pereche şi itemi cu alegere
multiplǎ.
Construirea unor itemi de o calitate superioarǎ, corecIi din punct de vedere
tehnic şi adecvaIi obiectivelor preconizate, este o adevǎratǎ artǎ. Elementele
specifice ale acestei arte au un fundament teoretic ce se bazeazǎ în primul rând pe
cunoaşterea principiilor şi tehnicilor de proiectare a acestor itemi.
Trǎsǎtura principalǎ a itemilor obiectivi o constituie, aşa cum sugereazǎ
denumirea lor, obiectivitatea ridicatǎ în mǎsurarea/evaluarea rezultatelor învǎIǎrii,
chiar dacǎ acestea se situeazǎ, de obicei, în zona inferioarǎ a domeniului cognitiv.
Pentru aceastǎ categorie de itemi nu este necesarǎ o schemǎ de notare detaliatǎ,
punctajul corespunzǎtor acordându-se sau nu în funcIie de marcarea rǎspunsului
corect la item. ltemii obiectivi pot fi folosiIi pentru orice disciplinǎ, în funcIie de scopul
testului, obiectivele şi conIinuturile mǎsurate - ceea ce le oferǎ un avantaj deosebit
asupra celorlalIi itemi(A. Stoica (coord.), 1996, p.3 şi urmǎtoarele).
A. ITEMI CU ALEGERE DUALǍ

Itemii cu alegere dualǎ oferǎ posibilitatea elevilor sǎ aleagǎ rǎspunsul corect din
douǎ alternative: adevǎrat-fals, da-nu, fapt-opinie. Acest tip de itemi poate fi folosit
(Carey, 1994, p.124):
 sǎ testeze însuşirea unor cunoştinIe;
 sǎ determine dacǎ elevii pot utiliza o definiIie în clasificarea unor exemple
corecte sau incorecte referitoare la un concept;
 sǎ determine dacǎ elevii pot aprecia corectitudinea unui fapt prezentat;
 sǎ aprecieze corectitudinea unor enunIuri care exprimǎ relaIii de tip cauzǎ-
efect.
Avantaje (A. Stoica , 1996)

➢ testeazǎ, într-un interval de timp redus, un volum mare de rezultate ale
învǎIǎrii;
➢ se construiesc relativ simplu;
➢ sunt uşor de cuantificat.
23
Limite (Stoica, 1996)
➢ tipul de rezultate ale învǎIǎrii ce pot fi mǎsurate se plaseazǎ la nivelurile
cognitive inferioare; principala excepIie constǎ în identificarea relaIiei cauzǎ-
efect şi discriminarea dintre enunIuri factuale şi enunIuri de opinie;
➢ sunt vulnerabili faIǎ de rǎspunsurile furnizate la întâmplare, “ghicite”;

identificarea unui enunI ca fiind incorect, neadevǎrat nu implicǎ în mod
necesar cunoaşterea de cǎtre elev a alternativei adevǎrate; eliminarea
acestui inconvenient se poate realiza prin realizarea unei variante a itemilor
cu rǎspuns dual numite “modificarea variantei false”
Exemplu:
1. CitiIi cu atenIie enunIurile de mai jos. Dacǎ apreciaIi cǎ un enunI este adevǎrat,
încercuiIi litera A, iar dacǎ este fals, încercuiIi litera F.
A F Reforma religioasǎ a început în secolul al XVll-lea, în FranIa.
A F Primul rǎzboi mondial s-a desfǎşurat între anii 1914-1918.
A F În cadrul regimului politic liberal german, Parlamentul numit, elabora legile
şi controla activitatea guvernului.
A F Planul Marshall propunea tuturor Iǎrilor din Europa sprijin economic.
2. RescrieIi enunIurile apreciate ca false, înlocuind ceea ce este incorect cu
informaIia corectǎ din punct de vedere istoric.
Barem de corectare şi notare:

1. Câte 1 punct pentru rǎspunsurile: a – F, b – A, c – F, d – A 4 puncte
2. Câte 3 puncte pentru fiecare enunI corect din punct de vedere istoric 6 puncte
Recomandǎri privind proiectarea acestor itemi ( Stoica, 1996)
➢ EnunIul formulat trebuie sǎ nu conIinǎ ambiguitǎIi sau aspecte irelevante.

➢ Trebuie evitate enunIurile foarte generale atunci când se solicitǎ aprecierea
lor ca adevǎrate sau false.
➢ Se va evita utilizarea enunIurilor negative şi, în special, folosirea dublei
negaIii.
➢ Se vor evita enunIurile prea lungi şi complexe.
➢ Se va evita introducerea a douǎ idei distincte într-un singur enunI.
➢ EnunIurile adevǎrate şi cele false vor fi aproximativ egale ca lungime.
24
EXEMPLE
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ definiţii şi principii

Enunţ: CitiIi cu atenIie afirmaIiile de mai jos. Dacǎ apreciaIi cǎ afirmaIia este
adevǎratǎ încercuiIi litera A. Dacǎ apreciaIi cǎ este falsǎ încercuiIi litera
F.
Clasa a V-a
1. AsociaIiile profesionale ale meşteşugarilor din oraşele

medievale se numeau ghilde. A F
2. Locuitorii unui oraş medieval occidental, iar mai târziu
orǎşenii înstǎriIi se numeau burghezi. A F
3. Pǎmântul dǎruit de rege sau de nobil se numea lot în
folosinIǎ. A F
Clasa a VII-a
F.
4. Principiul separǎrii puterilor în stat este o caracteristicǎ a
regimurilor politice medievale. A F
5. Statu-quo-ul teritorial reprezintǎ o normǎ a dreptu-lui
internaIional ce exprimǎ situaIia existentǎ. A F
Clasa a VIII-a
F.
6. “Diploma cavalerilor ioaniIi” emisǎ în 1247 atestǎ existenIa
unor formaIiuni politice în sudul CarpaIilor. A F
1 - F; 2 - A; 3 – F; 4 – F; 5 – A; 6 – A.
Pentru încercuirea literei corespunzǎtoare rǎspunsului corect se acordǎ punctajul
stabilit.
25
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ diferenţieze faptele istorice de opinii
Enunţ: CitiIi cu atenIie afirmaIiile de mai jos. Dacǎ afirmaIia reprezintǎ un fapt real
încercuiIi F, iar dacǎ reprezintǎ o opinie încercuiIi O.
Clasa a VI-a
1. Frederic al ll-lea al Prusiei este cel mai de seamǎ monarh
luminat. F O
2. Frederic al ll-lea a învins Austria în rǎzboiul de succesiune
(1740-1748). F O
3. La curtea de la Berlin a lui Frederic al II-lea a fost invitat
iluministul francez Voltaire. F O
Clasa a VII-a
Enunţ: CitiIi cu atenIie afirmaIiile de mai jos. Dacǎ afirmaIia reprezintǎ un fapt
real încercuiIi F, iar dacǎ reprezintǎ o opinie încercuiIi O.
4. Congresul de la Viena stabileşte o nouǎ hartǎ politicǎ şi
teritorialǎ a Europei. F O
5. În cadrul Congresului de la Viena, Anglia joacǎ rolul cel mai
important. F O
6. Congresul de la Viena asigurǎ revenirea la regimurile politice
anterioare anului 1792. F O
Clasa a VIII-a
Enunţ: CitiIi cu atenIie afirmaIiile de mai jos. Dacǎ afirmaIia reprezintǎ un fapt
real încercuiIi F, iar dacǎ reprezintǎ o opinie încercuiIi O.
7. Unirea Principatelor Române s-a realizat prin alegerea lui
Al.l. Cuza ca domn atât în Moldova cât şi în Þara
Româneascǎ FO
8. Unirea Principatelor din 1859 este cel mai important pas în
construirea statului naIional român F O
9. Unirea Principatelor din 1859 demonstreazǎ ingeniozitatea
politicǎ a românilor F O
1 - O; 2 - F; 3 - F; 4 - F; 5 - O; 6 - F; 7 - F; 8 - O; 9 - O.
Pentru încercuirea literei corespunzǎtoare rǎspunsului corect se acordǎ punctajul
stabilit.
26
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ stabileascǎ relaţii de tip cauzǎ - efect
Clasa a VII-a
Enunţ: În fiecare dintre urmǎtoarele afirmaIii ambele pǎrIi sunt adevǎrate. Dacǎ
partea a doua explicǎ de ce este adevǎratǎ prima parte încercuiIi DA, iar
în caz contrar încercuiIi NU.
1. Germania se aliazǎ cu Austro-Ungaria în 1879 fiindcǎ ambele

erau interesate sǎ-şi extindǎ teritoriul. DA NU
2. FranIa şi Belgia ocupǎ zona Ruhr-ului (1923-1925) deoarece
Germania nu putea plǎti reparaIiile de rǎzboi. DA NU
3. În 1949 s-a constituit OrganizaIia Tratatului Atlanticului de
Nord fiindcǎ se dorea menIinerea pǎcii şi securitǎIii. DA NU
Clasa a VIII-a
Enunţ: În fiecare dintre urmǎtoarele afirmaIii ambele pǎrIi sunt adevǎrate.

Dacǎ partea a doua explicǎ de ce este adevǎratǎ prima parte încercuiIi DA, iar în
caz contrar încercuiIi NU.
4. lndependenIa Ţǎrii Româneşti faIǎ de Regatul Maghiar a
sporit deoarece Nicolae Alexandru a întemeiat în 1359
Mitropolia Ortodoxǎ dependentǎ de BizanI. DA NU
5. Ştefan cel Mare a cucerit cetatea Chilia aflatǎ sub stǎpânire
maghiarǎ fiindcǎ regele maghiar acordase azil lui Petru Aron.
DA NU
6. Turcii au invadat Moldova în 1475 deoarece Ştefan cel Mare
recunoscuse suzeranitatea Poloniei. DA NU
Clasa a IX-a
Enunţ: În fiecare dintre urmǎtoarele afirmaIii ambele pǎrIi sunt adevǎrate.

Dacǎ partea a doua explicǎ de ce este adevǎratǎ prima parte încercuiIi DA, iar în
caz contrar încercuiIi NU.
7. DemocraIia atenianǎ s-a dezvoltat în urma subminǎrii autoritǎIii
eupatrizilor realizatǎ prin reforma censitarǎ a lui Solon. DA NU
8. Titlul de “Augustus”, primit de Octavian din partea Senatului,
simbolizeazǎ legǎtura dintre împǎrat şi poporul roman. DA NU
27
9. Caracterul simbolic al artei creştine rezultǎ şi din orientarea
absidei oricǎrei biserici spre rǎsǎrit, considerat izvorul luminii
şi al mântuirii. DA NU

1 - NU; 2 - DA; 3 - NU; 4 - DA; 5 - NU; 6 – NU; 7 – DA; 8 – NU; 9 – DA.
28
B. ITEMI DE TIP PERECHE
ltemii de tip pereche solicitǎ elevilor stabilirea unor corespondenIe între informaIii
distribuite pe douǎ coloane. lnformaIiile din prima coloanǎ se numesc premise sau baze,
iar cele din a doua coloanǎ reprezintǎ rǎspunsurile.
Tehnica perechilor este adecvatǎ mǎsurǎrii rezultatelor învǎIǎrii prin asociere,
prin cunoaşterea unor relaIii simple, de tip:
Termeni - definiIii
Date/locuri - evenimente istorice
PersonalitǎIi politice - fapte de seamǎ
PersonalitǎIi culturale - opere de referinIǎ/curente artistice
Curente artistice/morale/filosofice/religii - caracteristici
În condiIiile existenIei unui material ilustrativ se poate solicita elevilor asocierea
imaginilor cu autorul/stilul din care face parte etc.
Avantaje (Stoica, 1996)

➢ permit evaluarea unui volum mare de rezultate ale învǎIǎrii într-un interval
de timp redus şi utilizarea eficientǎ a timpului de notare.
➢ Sunt uşor de construit, fapt ce duce uneori la realizarea unor itemi de slabǎ
relevanIǎ.
➢ Rǎspund unor reguli/cerinIe de bazǎ minimale ale învǎIǎrii istoriei.
Limite (Stoica, 1996)

➢ Pot conduce la minimalizarea procesului istoric/rolului personalitǎIii
politice/culturale sau semnificaIiei activitǎIii acestora fiindcǎ nu abordeazǎ
rezultate complexe ale învǎIǎrii.
Recomandǎri privind construirea itemilor pereche (Gronlund, op. cit., p. 173):

➢ Este preferabil ca numǎrul premiselor şi numǎrul rǎspunsurilor sǎ fie diferite,
iar elevilor sǎ li se indice dacǎ fiecare rǎspuns poate fi folosit o datǎ sau de
mai multe ori.
➢ Este de dorit ca listele de premise şi rǎspunsuri sǎ nu fie prea lungi (4-7), iar
elementele cele mai scurte sǎ fie amplasate în coloana din stânga.
➢ Coloana din dreapta conIine elemente mai multe.
➢ Aranjarea rǎspunsurilor într-o ordine logicǎ.
➢ Premisele şi rǎspunsurile se aflǎ pe aceiaşi paginǎ.
29
➢ Respectarea acestor recomandǎri limiteazǎ posibilitatea apariIiei unor
ambiguitǎIi sau confuzii care sǎ reducǎ şansele elevului de a rǎspunde
corect.
EXEMPLE
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ personalitǎţile politice şi faptele

istorice
Enunţ: ScrieIi în spaIiul punctat din faIa fiecǎrui eveniment istoric din coloana A, litera
corespunzǎtoare personalitǎIii politice din coloana B.
Clasa a V-a
A B
....... 1. Victoria în bǎtǎlia de la Actium a. Caesar
...... 2. Victoria în bǎtǎlia de la Pharsolos b. Crassus
...... 3. Victoria împotriva sclavilor con- c. Marc Antoniu
duşi de Spartacus d. Octavian
….. 4. Victoria de la Zama e. Pompei
f. Scipio Africanul
Barem de corectare şi notare: 1 - d; 2 - a; 3 - b; 4 - f.

Pentru fiecare pereche corectǎ se acordǎ punctajul stabilit.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ date şi evenimente istorice
Enunţ: ScrieIi în spaIiul punctat din faIa fiecǎrui eveniment istoric din coloana A,
litera corespunzǎtoare anului din coloana B.
Clasa a VI-a
A B
....... 1. Proclamarea Primei Republicii Franceze a. 1689
b. 1776
...... 2. Adoptarea “DeclaraIiei de lndependenIǎ a c. 1783
S.U.A.”
3. Adoptarea “DeclaraIiei drepturilor omului d. 1787
şi cetǎIeanului”
...... 4. Adoptarea ConstituIiei S.U.A. e. 1789
f. 1792
30
Barem de corectare şi notare: 1 - f; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ terminologia istoricǎ
Enunţ: ScrieIi în spaIiul punctat din faIa definiIiilor din coloana A, litera
corespunzǎtoare termenului istoric respectiv din coloana B.
Clasa a V-a
A B
....... 1. AristocraIia în Atena anticǎ a. spartani
...... 2. Meşteşugari din jurul Spartei b. eupatrizi
…... 3. Strǎini aşezaIi în Sparta c. perieci
…… 4. Strǎini stabiliIi în Atena d. hiloIi
e. meteci
Barem de corectare şi notare: 1 - b; 2 - c; 3 - d; 4 - e.

Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ personalitǎţi şi creaţii culturale

Enunţ: ScrieIi în spaIiul punctat din faIa fiecǎrei opere literare din coloana A, litera
corespunzǎtoare numelui autorului sǎu, din coloana B.
Clasa a IX-a
A B
....... 1. Munci şi zile a. Aristofan
...... 2. Oedip rege b. Eschil
...... 3. Cavalerii c. Euripide
....... 4. Prometeu înlǎnIuit d. Hesiod
e. Sofocle
f. Homer
Barem de corectare şi notare: 1 - d; 2 - e; 3 - a; 4 - b.
31
C. ITEMI CU ALEGERE MULTIPLǍ
Între itemii obiectivi, cei cu alegere multiplǎ reprezintǎ cel mai utilizat tip, atât în
cazul probelor de evaluare utilizate la clasǎ cât şi în testele standardizate unde deIin
deseori exclusivitatea.
ltemii cu alegere multiplǎ sunt formaIi dintr-un enunI, numit premisǎ sau bazǎ,
urmat de un numǎr de opIiuni din care elevul trebuie sǎ aleagǎ rǎspunsul corect,
numit cheie. Rǎspunsurile greşite se numesc distractori. (Carey, 1988, p.159-161)
Premisa poate fi elaboratǎ în mai multe moduri:
a) PropoziIie completǎ
Exemplu: Care este numele sub care erau cunoscuIi Iǎranii liberi în Moldova
medievalǎ?
a. jeleri; b. moşneni; c. rǎzeşi; d. megieşi
b) PropoziIia incompletǎ
Exemplu: Termenul care denumeşte Iǎranii liberi în Moldova medievalǎ este:
a. jeleri; b. moşneni; c. rǎzeşi d. megieşi
c) Premisǎ comunǎ
Exemplu: ÎncercuiIi litera corespunzǎtoare definiIiei corecte a termenului
“rǎzeş”.
a. Iǎran liber în Transilvania; b. Iǎran liber în Moldova;
c. Iǎran liber în Ţara Româneascǎ.
ltemii cu alegere multiplǎ opereazǎ cu douǎ tipuri de rǎspunsuri:
a) Alegerea rǎspunsului corect. În acest caz, o singurǎ alternativǎ este corectǎ în raport cu
premisa, celelalte fiind greşite (exemplele date mai sus).
b) Alegerea celui mai bun rǎspuns. În acest caz, fiecare variantǎ are un grad de
adecvare cu premisa, elevul trebuind sǎ selecIioneze rǎspunsul cel mai bun, pe
baza unei discriminǎri complexe.
Exemplu: Care dintre urmǎtorii factori a contribuit în mod decisiv la realizarea
Marii Uniri de la 1918?
a. politica abilǎ a regelui Ferdinand şi a Guvernului României;
b. efortul militar al armatei române în timpul campaniilor din 1916-1917;
c. destrǎmarea lmperiului Austro-Ungar;
d. voinIa de unire a românilor exprimatǎ în cadrul unor adunǎri
reprezentative.
32
Avantaje (Stoica, 1996):
➢ Au o mare flexibilitate, fiindu-le accesibile toate nivelurile domeniului cognitiv.
➢ Au capacitatea de a evalua situaIii de învǎIare mai complexe în raport cu
tipurile de itemi obiectivi prezentaIi. Erorile comise de candidaIi pot furniza
informaIii utile profesorului permiIând prelucrarea şi interpretarea statisticǎ.
➢ Pot mǎsura o gamǎ diversǎ de rezultate de învǎIare cum ar fi cunoaşterea
terminologiilor, a unor date şi principii, capacitatea de a interpreta relaIii
cauzǎ-efect, de a aplica cunoştinIe şi principii.
➢ Au fidelitate crescutǎ.
Limite (Stoica, 1996):
➢ Nu pot mǎsura capacitatea elevului de a-şi organiza şi exprima coerent

ideile.
➢ Este dificilǎ construirea unui numǎr suficient de distractori plauzibili şi paraleli.
Recomandǎri privind construirea itemilor cu alegere multiplǎ (Bethell, 1998)
➢ Premisa trebuie sǎ conIinǎ o problemǎ bine definitǎ, semnificativǎ

independent de citirea alternativelor.
➢ Se va încerca includerea unui numǎr cât mai mare de informaIii în premisǎ,
eliminându-se materialul irelevant.
➢ Toate alternativele vor fi în concordanIǎ cu premisa aşa încât sǎ elimine
eventualele indicii care ar facilita rǎspunsul.
➢ Între alternative va figura un singur rǎspuns “corect” sau “cel mai bun”.
➢ Rǎspunsurile vor fi amplasate în ordine alfabeticǎ, cronologicǎ sau logicǎ în
coloana alternativelor.
➢ ToIi distractorii vor fi plauzibili. Eficacitatea distractorilor este rele-vatǎ de
procentajul de alegeri pe care l-a întrunit fiecare rǎspuns.
a) SituaIia idealǎ: A B C D E
D este rǎspunsul corect 20% 20% 20% 20% 20%
b) SituaIie de corectat: A B C D E
3% 0% 35% 60% 2%
Doar alternativa C a fost eficace, celelalte n-au avut nici o influenIǎ.
33
EXEMPLE
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ date şi fapte istorice
Enunţ: ÎncercuiIi litera corespunzǎtoare rǎspunsului corect:
Clasa a VII-a
Care din urmǎtoarele tratate a restituit Dobrogea României?
a. ConvenIia de la Balta Liman (1849)
b. Tratatul de la Paris (1856)
c. ConvenIia de la Paris (1858)
d. Tratatul de la Berlin (1878).
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul d.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ trǎsǎturile unor fapte istorice
Enunţ: ÎncercuiIi litera corespunzǎtoare rǎspunsului corect.
Clasa a XI-a
Care curent cultural din secolul al XIX-lea pune accent pe exprimarea
liberǎ a emoIiilor şi sentimentelor omeneşti?
a. Impresionismul
b. Realismul
c. Romantismul
d. Simbolismul.
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul c.
Clasa a XII-a

Care partid a susIinut doctrina “prin noi înçine” în perioada interbelicǎ:
a. Partidul Comunist
b. Partidul NaIional Liberal
c. Partidul NaIional Þǎrǎnesc
d. Partidul Poporului.
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul b.
34
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ stabileascǎ relaţii de tip cauzǎ-efect

Clasa a VIII-a
Care a fost cauza semnǎrii de cǎtre România a pǎcii de la Buftea -

Bucureşti?
a. Înfrângerea armatei române de cǎtre armatele Puterilor Centrale
b. lntrarea Bulgariei în rǎzboi împotriva României
c. NemulIumirea socialǎ cauzatǎ de lipsurile şi suferinIele provocate de
refugiul în Moldova
d. lzolarea militarǎ a României dupǎ încheierea pǎcii dintre Rusia şi
Puterile Centrale.
Clasa a X-a
Enunţ: ÎncercuiIi litera corespunzǎtoare rǎspunsului corect

O consecinIǎ a constituirii grupǎrilor whigi şi tory în Anglia în secolul al
XVIII-lea, a fost:
a. adoptarea legii “Habeas corpus act”
b. dizolvarea Parlamentului
c. instituirea alternativei guvernamentale
d. schimbarea dinasticǎ din 1688.
Barem de corectare şi notare: punctajul stabilit pentru rǎspunsul c.
Clasa a XI-a

O cauzǎ a Rǎzboiului Rece declanşat în 1946 a fost:
a. crearea OrganizaIiei NaIiunilor Unite
b. crearea OrganizaIiei Atlanticului de Nord
c. refuzul U.R.S.S. de a participa la Planul Marshall
d. viziunile diferite ale S.U.A. şi ale U.R.S.S.
35
Clasa a XII-a

De ce au introdus comisiile boiereşti principiul separǎrii puterilor în stat în
Regulamentele Organice?
a. au fost influenIaIi de DeclaraIia Drepturilor Omului şi CetǎIeanului
b. doreau sǎ-şi sporeascǎ participarea la viaIa politicǎ
c. doreau sǎ atragǎ noi elemente interesate în modernizarea societǎIii
d. finalizau proiectele de reformǎ elaborate anterior.
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul b.
36
CAPITOLUL III. ITEMI SEMIOBIECTIVI
Acest tip de itemi poate testa o gamǎ mai largǎ de capacitǎIi intelectuale, elevul fiind
pus în situaIia de a construi rǎspunsul şi nu de a-l alege dintr-o listǎ de opIiuni date.
Datoritǎ gradului mai mare de implicare a elevului în elaborarea rǎspunsului, itemii
semiobiectivi pot fi utilizaIi şi în scop diagnostic.
ltemii semiobiectivi sunt uşor de construit şi nu necesitǎ elaborarea unor scheme
de notare detaliate. În aceastǎ categorie de itemi sunt incluşi itemii cu rǎspuns scurt
şi întrebǎrile structurate.
A. ITEMI CU RǍSPUNS SCURTIDE COMPLETARE
Dupǎ cum le sugereazǎ denumirea, ei presupun formularea unui rǎspuns (scurt)

în totalitatea lui sau o parte componentǎ a unei afirmaIii, astfel încât acesta sǎ
capete sens şi valoare de adevǎr.
Rǎspunsul elevului este limitat, ca spaIiu, formǎ şi conIinut, de structura
întrebǎrii. El conIine unul sau douǎ cuvinte, mai rar propoziIii, care sǎ se încadreze
în contextul/suportul oferit. (Carey, 1988)
Pentru a oferi rǎspunsul corect, elevul trebuie sǎ demonstreze nu numai
cunoaşterea, dar şi abilitatea de a structura, elabora cel mai potrivit şi scurt rǎspuns.
DiferenIa de formǎ a cerinIei este aceea cǎ în primul caz se foloseşte o întrebare
directǎ, iar în al doilea o afirmaIie incompletǎ.
➢ Sunt utili în evaluarea cunoştinIelor şi mǎsoarǎ mai mult decât simpla

recunoaştere şi memorare.
➢ Permit evaluarea unui numǎr mai mare de concepte, priceperi şi capacitǎIi.
➢ Solicitǎ un anumit grad de coerenIǎ în realizarea rǎspunsului.
➢ Se construiesc relativ uşor, iar schema de notare nu este laborioasǎ.
37
➢ Nu sunt adecvaIi pentru mǎsurarea capacitǎIilor intelectuale superioare
(rezolvarea de probleme, analiza, sinteza).
➢ Rǎspunsul foarte scurt solicitat poate inhiba, uneori, dezvoltarea abilitǎIilor
complexe.
➢ Este necesar un numǎr mai mare de itemi pentru evaluarea fiecǎrei zone de
conIinut.
Recomandǎri privind construirea itemilor cu rǎspuns scurt (Stoica, 1996):
➢ SpaIiul liber furnizat sǎ sugereze dacǎ rǎspunsul va conIine un cuvânt sau

mai multe. Dacǎ trebuie scrise mai multe cuvinte atunci spaIiile libere vor
avea aceeaşi lungime pentru a nu oferi elevilor indicii privind rǎspunsul
corect.
➢ Nu este indicatǎ folosirea unui text existent în manual. ConsecinIa directǎ ar
fi încurajarea memorǎrii şi astfel se testeazǎ capacitǎIi diferite de cele dorite
(de exemplu: reproducerea) .
➢ ltemul va fi formulat astfel încât sǎ fie scurt şi bine definit. Dificultatea
proiectǎrii constǎ în faptul cǎ itemul trebuie sǎ aibǎ un singur rǎspuns corect,
corespunzǎtor spaIiului punctat .
Exemple
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ defineascǎIrecunoascǎ noţiuni istorice
Clasa a X-a
Enunţ: CompletaIi spaIiul punctat cu informaIia corectǎ.
Readucerea la conducerea unui stat a unei dinastii înlǎturate de la putere
se numeşte ...............................................
Barem de corectare şi notare: punctajul stabilit pentru rǎspunsul “restauraIie”.
Clasa a XI-a

Politica de protecIie socialǎ şi de recompensare a salariaIilor adoptatǎ de
patroni, uneori de stat, în vederea creşterii fidelitǎIii muncitorilor faIǎ de
interesele firmei în care lucreazǎ se numeşte …………………..
Barem de corectare şi notare: punctajul stabilit pentru rǎspunsul “paternalism”.
38
Clasa a XII-a
Acordul între douǎ state sau pǎrIi aflate în conflict prin care se stabileşte
încetarea temporarǎ a ostilitǎIilor militare se numeşte………………..
Barem de corectare şi notare: punctajul stabilit pentru rǎspunsul “armistiIiu”.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ plaseze în timp şi spaţiu evenimentele istorice

Clasa a VI-a
DeclaraIia de independenIǎ a celor 13 colonii engleze din America de
Nord a fost adoptatǎ de Congres la data de ..............................................
(zi, lunǎ, an).
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul 4 iulie 1776.
Nu se puncteazǎ menIionarea oricǎrui element al datei separat.
Clasa a VII-a
Enunţ: CompletaIi spaIiul punctat cu informaIia corectǎ

Al doilea rǎzboi mondial a început prin invadarea ................................ de
cǎtre ..................................
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul: Polonia;
Germania.
Clasa a VIII-a
Enunţ: CompletaIi spaIiul punctat cu informaIia corectǎ

Ştefan cel Mare a domnit între anii .................... şi ..................
Barem de corectare şi notare: punctajul stabilit pentru rǎspunsul 1457; 1504.
MenIionarea corectǎ a unui singur an nu se puncteazǎ.
39
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ stabileascǎ repere cronologice

Clasa a V-a
Mileniul III începe în anul .....................
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul 2001.
Secolul al lV-lea î.Hr. este cuprins între anii ............. şi ..............

Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul 400;
301. Nu se puncteazǎ menIionarea unui singur an.
Secolul V este cuprins între anii ................. şi ..................

Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru rǎspunsul 401;
500. Nu se puncteazǎ menIionarea unui singur an.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ aplice cunoştinţele dobândite
Clasa a X-a
Enunţ: Pe baza schemei domeniului feudal, scrieIi denumirea fiecǎrei pǎrIi
componente în dreptul sǎgeIii care o reprezintǎ.
………………………………………….
………………………………………….
………………………………………….
……………………………………….….
…………………………………………...
Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru fiecare pereche

corect stabilitǎ: 1 - rezerva feudalǎ; 2 - loturile în folosinIǎ datǎ Iǎranilor; 3 - castelul;
4 - vatra satului (satul); 5 - pǎdurea; pǎşunea, islazul (pǎrIi aflate în folosinIǎ
comunǎ).
40
Clasa a IX-a
Enunţ: ScrieIi în dreptul fiecǎrui capitel denumirea stilului cǎreia îi corespunde:
1…………….. 2…………….. 3………………

Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru fiecare rǎspuns
corect: 1 - doric; 2 - ionic; 3 – corintic.
Clasa a IX-a
Enunţ: ReprezentaIi grafic un menhir şi un dolmen.

Barem de corectare şi notare: se acordǎ punctajul stabilit pentru reprezentǎrile
urmǎtoare: şi
Clasa a X-a
Enunţ: ÎnscrieIi în câte un cerc tehnica asolamentului trienal şi destinaIia

rezervatǎ loturilor prin aceastǎ metodǎ înainte (a) şi dupǎ (b), revoluIia
agrarǎ din secolul al XVlll-lea.
 câte 1 punct pentru împǎrIirea fiecǎrui cerc în trei sectoare;
 câte 1 punct pentru marcarea unei sǎgeIi demonstrând rotaIia culturilor;
 câte 1 punct pentru fiecare dintre rǎspunsurile destinate etapei a: 1) cereale
(grâu, orz, secarǎ); 2) orice culturǎ necerealierǎ (mazǎre, bob, hamei); 3)
pârloagǎ.
41
 câte 1 punct pentru fiecare dintre rǎspunsurile destinate etapei b: 1) cereale
(grâu, orz, secarǎ); 2) orice culturǎ necerealierǎ (mazǎre, bob, hamei) alta decât
substanIele azotoase; 3) substanIe azotoase (lucernǎ, trifoi, napi).
42
B. ÎNTREBǍRI STRUCTURATE
O întrebare structuratǎ este formatǎ din mai multe întrebǎri - de tip obiectiv sau
semiobiectiv - legate între ele printr-un element comun. Existǎ un spaIiu gol între
tehnicile de evaluare cu rǎspuns liber şi cele cu rǎspuns limitat, impuse de itemii
obiectivi. Acest gol poate fi acoperit prin utilizarea întrebǎrilor structurate.
Schematic, modul de prezentare a unei întrebǎri structurate aratǎ astfel (Bethell,

1996):
Material/Stimul (sursǎ istoricǎ, suport cartografic, grafic etc.)
Subîntrebǎri
Date suplimentare
Subîntrebǎri

➢ permit transformarea unui item de tip eseu în itemi de tip obiectivi,
semiobiectivi, crescând gradul de obiectivitate în evaluare;
➢ structurarea subîntrebǎrilor permite testarea unei game variate de cunoştinIe,
priceperi şi capacitǎIi;
➢ permit creşterea progresivǎ a dificultǎIii;
➢ favorizeazǎ crearea unui numǎr de subîntrebǎri legate printr-o temǎ comunǎ,
ceea ce sporeşte coerenIa şi profunzimea evaluǎrii;
➢ permit utilizarea de materiale – suport (texte, reprezentǎri cartografice, grafice,
diagrame etc.) conferind evaluǎrii un suport ştiinIific.

➢ rǎspunsul la o subîntrebare poate depinde, uneori, de rǎspunsul la
subîntrebǎrile precedente, atunci când nu existǎ o atenIie suficientǎ în
proiectarea itemilor;
➢ materialele auxiliare (baremul de corectare şi notare) este dificil de construit;
➢ necesitǎ costuri mai ridicate pentru proiectare.
43
Recomandǎri de proiectare a întrebǎrilor structurate (Macintosh şi Hale, op. Cit.,
p. 69):
➢ întrebarea trebuie sǎ cearǎ rǎspunsuri simple la început şi sǎ creascǎ
dificultatea acestora spre sfârşit;
➢ fiecare întrebare va fi autoconIinutǎ şi nu va depinde de rǎspunsul corect la
subîntrebarea precedentǎ;
➢ subîntrebǎrile trebuie sǎ fie în concordanIǎ cu materialele/stimulii utilizaIi;
➢ fiecare subîntrebare testeazǎ unul sau mai multe obiective.
Exemple
Clasa a X-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ caracterul antroprocentrist al

umanismului şi sǎ argumenteze impactul Renaşterii asupra relaţiei
om-Dumnezeu.
Enunţ: CitiIi cu atenIie textul de mai jos:

“Ziditorul suprem l-a ales pe om, creaturǎ cu fire nedesluşitǎ şi aşezându-l
în centrul lumii i-a vorbit: Tu, cel pe care nici o limitǎ nu-l stǎvileçte, te vei
pronunIa singur în privinIa limitelor firii tale în libertatea voinIei, pe care
am pus-o în mâinile tale. Te-am açezat în miezul universului, pentru ca de
acolo sǎ-i poIi mai lesne cerceta pǎrIile (...) Prin puterea de care dispui,
vei putea sǎ decazi, sǎ îmbraci formele cele mai de jos ale vieIii, care sunt
de naturǎ animalǎ. Prin pueterea pe care o ai, vei putea, graIie
discernǎmântului pe care l-ai sǎdit în suflet, sǎ renaçti în formele cele mai
înalte, cele ale naturii dumnezeieçti”.
(Pico della Mirandola, Despre demnitatea omului, 1486).
Pornind de la acest text, rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:

1. TranscrieIi din text definiIia antroprocentismului.
2. PrecizaIi douǎ aspecte referitoare la relaIia om-Dumnezeu în viziunea
autorului.
3. MenIionaIi douǎ aspecte ale concepIiei medievale despre relaIia om-
Dumnezeu.
4. ScrieIi un argument în favoarea afirmaIiei: “Renaşterea a creat prima
breşǎ în relaIia om-Dumnezeu”.
44
1. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile “omul în centrul lumii”; “omul în
miezul universului”.
2 câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: om - creaIie divinǎ;
libertatea omului în faIa lui Dumnezeu; libertatea omului faIǎ de puterile lui
Dumnezeu; virtuIile date de Dumnezeu trebuie cultivate de om; capacitatea
de raIiune este datǎ de Dumnezeu.
3. câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: omul - creaIie divinǎ;
omul - instrument al voinIei divine; omul - dependent de Dumnezeu. Se
puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
4. 4 puncte pentru menIionarea unui argument istoric în favoarea afirmaIiei
respective. 2 puncte pentru preluarea argumentului din text.
Clasa a XII-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ: stabileascǎ trǎsǎturile globale şi de detaliu ale

unui document, sǎ defineascǎ noţiuni istorice, sǎ descrie teorii
istoriografice
Enunţ: CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“Iar când au fost cursul anilor de la Adam 6798 (1290-1291) fiind în Ţara
Româneascǎ un voievod ce l-au chemat Radu Negrul voievod, mare
herIeg pre Amlaç çi pre Fǎgǎraç ridicatus-au de acolo cu toatǎ casa lui çi cu
mulIime de noroade: români, papistaçi (catolici), saçi de tot felul, oameni
pogorându-se pe apa DâmboviIei, început-au a face Iarǎ noao.
Întâi au fǎcut oraçul ce-i zic Câmpulung. Acolo au fost çi o bisericǎ mare
çi frumoasǎ çi înaltǎ.
Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul, unii s-au dat pe sub podgorie
ajungând pânǎ în apa Siretului çi pânǎ la Brǎila. Atuncea çi Basarabeçtii
cu toatǎ boierimea ce era mai înainte preste Olt s-au sculat cu toIii de au
venit la Radul-vodǎ, închinându-se sǎ fie supt porunca lui çi numai el sǎ
fie peste toIi”
(fragment din LetopiseIul cantacuzinesc).
45
Pornind de la textul de mai sus, rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:
1. PrecizaIi termenul generic folosit de cronicari pentru acIiunea lui

Radul-Negru vodǎ la sudul CarpaIilor.
2. DeduceIi un motiv al acIiunii lui Radul-Negru vodǎ.
3. DeduceIi un motiv al plecǎrii unor papistaşi şi saşi împreunǎ cu
Radul-Negru vodǎ.
4. NumiIi “Ţara Româneascǎ” la care se referǎ textul.
5. PrecizaIi cele trei momente ale întemeierii Ungro-Vlahiei (Ţǎrii
Româneşti) şi deduceIi rolul fiecǎreia pe baza textului.
6. Gheorghe Brǎtianu a elaborat o teorie ştiinIificǎ legatǎ de informaIiile
din documentul de mai sus. PrecizaIi esenIa contribuIiei sale
istoriografice.

1. 2 puncte pentru rǎspunsul “descǎlecat”.
2. 4 puncte pentru unul dintre rǎspunsurile: ”desfiinIarea autonomiei românilor
de cǎtre regii maghiari, excluderea românilor din viaIa politicǎ a
Transilvaniei. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
3. 4 puncte pentru oricare unul dintre rǎspunsurile: ecumenismul catolic,
extinderea legǎturilor comerciale spre Siret, Brǎila. Se puncteazǎ orice
rǎspuns cu acelaşi sens.
4. Câte 2 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: Ţara Fǎgǎraşului, Ţara
Amlaşului.
5. Câte 2 puncte pentru menIionarea fiecǎrui moment şi câte 2 puncte pentru
fiecare semnificaIie:
- întemeierea oraşului - rol de centru de putere;
- întemeierea bisericii - instituIie de stat sau rol de protecIie divinǎ;
- oricare unul dintre rǎspunsurile: închinarea Basarabilor din Oltenia,
supunerea benevolǎ a Basarabilor, recunoaşterea autoritǎIii lui Negrul-
vodǎ şi respectiv: extinderea hotarului Iǎrii, alǎturarea Olteniei la
Muntenia.
6. Câte 3 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: interpretarea criticǎ a
izvorului istoric; reconsiderarea valorii legendei. Se puncteazǎ orice formulare cu
acelaşi sens.
46
Clasa a XI-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ: recunoascǎ noţiuni istorice în contexte noi; sǎ

caracterizeze o perioadǎ istoricǎ pe baza izvorului istoric; sǎ
argumenteze interpretǎri diferite date aceluiaşi proces istoric.
Enunţ: CitiIi cu atenIie textele urmǎtoare:
“Dacǎ prosperitatea tuturor este condiIionatǎ de prosperitatea fiecǎruia,

putem sǎ fim mândri nu numai de puterea economicǎ a economiei libere,
ci çi de forIa sa moralǎ. Este suficient sǎ înIeleagǎ adevǎratele lor
interese, pentru ca restricIiile, rivalitǎIile industriale çi rǎzboaiele
economice sǎ disparǎ sub loviturile opiniei publice. Societatea constǎ în
aceea cǎ noi muncim unii pentru ceilalIi. Noi primim exact atât cât dǎm în
schimb. ÎncetaIi, deci, capitaliçti çi muncitori, sǎ vǎ priviIi cu ostilitate çi
invidie. RecunoaçteIi cǎ interesele voastre sunt comune, identice çi, orice s-
ar spune, ele se confundǎ, pentru cǎ tind împreunǎ spre realizarea binelui
general”
(Bastiat, economist liberal francez, 1850).
“Ţin sǎ declar în faIa juraIilor cǎ, fǎrǎ aceastǎ ultimǎ luptǎ, mii de oameni
ar fi murit de foame, pentru cǎ lozinca patronilor era aceasta: «Le vom
reduce salariile; muncitorii trebuie sǎ se supunǎ concurenIei, iar noi
putem face tot ceea ce dorim çi putem sǎ acIionǎm dupǎ bunul nostru
plac». VedeIi de ce sentimente erau animaIi. Dar eu nu sunt un om dintr-
acela care sǎ trǎiesc doar cu cartofi stricaIi, precum irlandezii, çi nu vreau
sǎ fiu tratat ca un sclav rus care este vândut o datǎ cu pǎmântul sǎu. Eu
vreau sǎ vǎd poporul de aici trǎind în condiIii bune. Pentru cǎ dacǎ un om
are mijloace materiale, el îçi va trimite copii la çcoalǎ çi astfel, într-o zi,
poporul va fi bine educat
(Un muncitor englez, acuzat în 1843, pentru participare la grevǎ).
Pornind de la aceste texte, rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:

1. ScrieIi douǎ elemente specifice concepIiei patronului despre relaIia sa cu
muncitorii, identificate în text.
2. NumiIi etapa cǎreia îi corespunde aceastǎ opinie în evoluIia relaIiei
patron-muncitori
3. PrecizaIi douǎ motive ale implicǎrii muncitorului în mişcarea grevistǎ din
1843, pe baza textului.
47
4. ScrieIi trei argumente care sǎ reflecte implicarea patronului în societate.
5. PrecizaIi punctul comun al opiniilor de mai sus.
6. Apelul economistului la armonizarea relaIiei patron-muncitori este evident.
MenIionaIi douǎ motive care sǎ explice atitudinea lui.

1. Câte 2 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: muncitorii trebuie sǎ se
supunǎ concurenIei; bunul plac (liberul arbitru) patronal.
2. 3 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: începuturile problemei
muncitoreşti, prima fazǎ a relaIiei patron-muncitor.
3. Câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: starea materialǎ
precarǎ; condiIii grele de muncǎ şi de viaIǎ; reducerea salariilor, lipsa
accesului la educaIie, foametea.
4. Câte 3 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: procurǎ materie primǎ,
procurǎ utilaje; procurǎ combustibilul; plǎteşte salariile muncitorilor; asigurǎ
desfacerea produselor; organizeazǎ procesul de producIie, investeşte
capital. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
5. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: binele general; binele comun;
binele poporului.
6. Câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: prosperitatea
generalǎ este condiIionatǎ de prosperitatea fiecǎruia, conflictele de muncǎ
perturbǎ procesul de producIie, câştigul fiecǎruia depinde de gradul implicǎrii
sale în societate. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens sau cu
caracter argumentat.
48
CAPITOLUL IV. ITEMI SUBIECTIVI
(CU RǍSPUNS DESCHIS)
Principala caracteristicǎ a acestor itemi este faptul cǎ testeazǎ obiective ce

vizeazǎ originalitatea, creativitatea şi caracterul personal al rǎspunsului. ltemii cu
rǎspuns deschis sunt, în general, uşor de construit, dar apar dificultǎIi în ceea ce
priveşte obiectivitatea evaluǎrii. Din acest motiv sunt necesare criterii clare pe baza
cǎrora se alcǎtuieşte baremul de corectare şi notare (Carey,1988, p. 159-161).
Din categoria itemilor cu rǎspuns deschis fac parte:
A. Eseul cu rǎspuns restrâns
B. Eseul structurat
C Eseul nestructurat
Necesitatea de a evalua abilitǎIi şi competenIe de complexitate ridicatǎ face ca,

în cazul istoriei, forma de evaluare cea mai frecvent întâlnitǎ sǎ fie itemii de tip
subiectiv – eseurile.
ltemul de tip eseu cere elevului sǎ construiascǎ, un rǎspuns liber în conformitate
fie cu un set de cuvinte date, fie cu o sursǎ istoricǎ. Cu cât cerinIele sunt mai precis
formulate şi mai direct ilustrate în schema de notare, cu atât creşte fidelitatea
punctǎrii. (Gronlund, 1981, p.231)
Obiectivele de evaluare se referǎ la:

 abilitatea de a evoca, organiza şi integra ideile;
 abilitatea de exprimare (personalǎ) în scris;
 abilitatea de a interpreta şi aplica datele.
Caracteristicile acestui tip de item sunt:

 realizeazǎ o evaluare a abordǎrii globale a unei sarcini de lucru din
perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat cu ajutorul itemilor obiectivi;
 construieşte o imagine coerentǎ a modului de interacIiune realǎ a
cunoştinIelor, conIinuturilor şi abilitǎIilor.
49
Dupǎ dimensiunile rǎspunsului aşteptat pot fi proiectate douǎ categorii de
itemi de tip eseu:
a) eseul cu rǎspuns restrâns în care este precizatǎ limita de numǎr de cuvinte,
de paragrafe sau rânduri;
b) eseul cu rǎspuns extins (pentru care opereazǎ doar limita timpului de
rezolvare).
Dupǎ tipul rǎspunsului aşteptat pot fi proiectate douǎ categorii de itemi de tip
eseu:
a) eseul structurat sau semistructurat (în care, cu ajutorul unor indicii, sugestii
sau cerinIe rǎspunsul aşteptat este "ordonat" şi "orientat").
b) eseul liber (potrivit obiectivelor care vizeazǎ gândirea/scrierea creativǎ şi
imaginativǎ, originalitatea, creativitatea etc.).
Deoarece în cazul eseului nestructurat indicaIiile date elevului sunt foarte puIine,
enunIul itemului trebuie sǎ fie clar definit, fǎrǎ ambiguitǎIi. În caz contrar, acelaşi
enunI va fi interpretat diferit de cǎtre elevi, iar profesorul va avea dificultǎIi în a
aprecia dacǎ un rǎspuns incorect se datoreazǎ neînIelegerii sau lipsei de cunoştinIe.
În funcIie de obiectivele propuse itemii de tip eseu nestructurat solicitǎ elevilor
mai multe operaIii de gândire.
Pentru obiectivitatea evaluǎrii se recomandǎ utilizarea limitatǎ a acestui tip de
item. Aceleaşi operaIii de gândire şi acelaşi obiective pot fi evaluate printr-un item de
tip eseu structurat care conduce elevul spre rǎspunsul aşteptat de profesorul
evaluator.

➢ creeazǎ o imagine coerentǎ a interacIiuni reale dintre conIinuturile învǎIǎrii –
cunoştinIele şi abilitǎIile elevului;
➢ oferǎ o viziune globalǎ asupra capacitǎIilor elevului "de a construi" un
subiect: cunoaşterea faptelor, organizarea ideilor în scris, utilizarea limbajului
istoric, abilitǎIi analitice şi critice, imposibil de atins printr-un item obiectiv;
➢ serveşte în special obiective care vizeazǎ originalitatea, creativitatea;
➢ dǎ libertate de gândire şi exprimare fǎrǎ a limita rǎspunsul la câteva cerinIe
ca în cazul întrebǎrilor structurate;
➢ este "prin tradiIie" forma de evaluare cea mai popularǎ în examinarea
româneascǎ.
50
➢ sporeşte dificultatea rǎspunsului care trebuie conceput şi argumentat;
➢ fǎrǎ o schemǎ de punctare cât mai detaliatǎ nu oferǎ o fidelitate a punctǎrii
acceptabile;
➢ cer timp, multǎ atenIie şi înalt profesionalism în notare, ridicând probleme în
elaborarea baremului.
EXEMPLE
A. ESEUL CU RǍSPUNS RESTRÂNS
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ înţeleagǎ relaţiile şi conexiunile dintre anumite

fapte istorice
Enunţ: Se dau urmǎtoarele evenimente istorice.
Clasa a VIII-a
a. Congresul de la Paris din 1856.
b. Adunǎrile Ad-hoc din 1857.
ExplicaIi în 10 rânduri importanIa fiecǎrui eveniment pentru istoria
românilor şi stabiliIi relaIia dintre ele.

 câte 2 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: discutarea Unirii Principatelor în
cadrul Congresului de la Paris; opoziIia lmperiului Habsburgic şi a lmperiului
Otoman; consulta-rea poporului prin înfiinIarea Adunǎrilor Ad-hoc.
 4 puncte pentru stabilirea relaIiei: adunǎrile Ad-hoc – consecinIǎ a dezbaterilor
din cadrul Congresului de la Paris.
 2 puncte pentru respectarea limitei de spaIiu.
Clasa a VIII-a
Enunţ: Se dau urmǎtoarele evenimente istorice.

1. Cucerirea cetǎIii Chilia (1465).
2. Campania ungarǎ în Moldova finalizatǎ cu lupta de la Baia (1467).
ExplicaIi în 6 rânduri importanIa fiecǎrui eveniment şi stabiliIi relaIia dintre
ele.
51
Ştefan cel Mare cucereşte Chilia din motive economice şi politice
.......................................................................................... 2 puncte
La Baia (1476), Matei Corvin este înfrânt şi se anuleazǎ tendinIa
Ungariei de a-şi impune suzeranitatea asupra Moldovei.. 2 puncte
Cucerirea Chiliei (1465) determinǎ acIiunea Ungariei. ....... 4 puncte
Respectarea limitei de spaIiu ............................................ 2 puncte
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ argumenteze realitǎţi istorice date
Clasa a VIII-a
Enunţ: Transilvania s-a construit ca stat medieval în urma cuceririi sale de cǎtre
regalitatea maghiarǎ.
Argumenteazǎ, în maximum 15 rânduri, prin trei exemple, individualitatea
şi tendinIa de autonomie a Transilvaniei voievodale faIǎ de Regatul
Ungariei.
- câte 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Transilvania a avut instituIii politice
proprii; a avut structuri militare proprii; era orientatǎ economic spre Moldova şi
Ungro-Vlahia; majoritatea populaIiei era româneascǎ şi de confesiune ortodoxǎ. Se
puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens şi oricare alt argument ştiinIific.
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaIiu.
Clasa a VIII-a
Enunţ: O teorie importantǎ cu privire la etnogeneza româneascǎ este cea
roeslerianǎ.
Prezintǎ,în cel mult 5 rânduri,douǎ argumente care infirmǎ aceastǎ teorie.

- câte 4 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: în limba românǎ terminologia
creştinǎ de bazǎ este de origine latinǎ; românii sunt atestaIi în Gesta Hungarorum ca
locuitori ai Transilvaniei. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens şi orice alt
argument ştiinIific.
- 2 puncte pentru respectarea limitei de spaIiu
52
Enunţ: România şi-a obIinut independenIa în urma participǎrii la rǎzboiul ruso-
otoman din 1877-1878.
MenIioneazǎ, în maximum 8 rânduri, douǎ motive pentru care România
se implicǎ direct în acest conflict.
- câte 4 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: România nu doreşte desfǎşurarea
rǎzboiului în nordul Dunǎrii; Marile Puteri nu recunosc proclamarea independenIei în
Parlament; Marele duce Nicolae solicitǎ ajutorul armatei române prin telegrama din
19/31 iulie 1877. Se puncteazǎ oricare alt argument ştiinIific.
Clasa a XII-a
Enunţ: Pornind de la argumentele aduse în susIinerea autonomiei Transilvaniei
faIǎ de Regatul Ungariei în secolele al Xlll-lea – al XVl-lea precizaIi trei
dintre cele cu grad maxim de generalitate care sǎ explice şi statutul juridic
al Ţǎrii Româneşti şi al Moldovei faIǎ de lmperiul Otoman în secolele XV-
XVI.
Se recomandǎ încadrarea rǎspunsului într-o paginǎ

- câte 2 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: instituIii politice proprii;
structuri militare proprii; confesiuunea ortodoxǎ etc.
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ defineascǎ aspecte particulare ale unor

evenimente şiIsau fenomene istorice
Clasa a VIII-a
Enunţ: RevoluIia românǎ de la 1848-1849 a avut un caracter unitar, existând însǎ
şi aspecte particulare pentru fiecare provincie româneascǎ.
Demonstreazǎ, în 3 fraze, cǎ programul revoluIionar de la 1848 din
Moldova este moderat şi explicǎ prudenIa revoluIionarilor moldoveni.

 câte 4 puncte pentru fiecare rǎspuns: includerea prevederii “Sfânta pǎzire a
53
Regulamentului Organic”; neprecizarea modului de soluIionare a problemei
agrare. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
 3 puncte pentru oricare explicaIie a atitudinii revoluIionarilor moldoveni, corectǎ
din punct de vedere istoric
 2 puncte pentru respectarea limitei de spaIiu impusǎ.
Clasa a XI-a
Enunţ: Regimurile totalitare apar în Europa, în perioada interbelicǎ. DemonstraIi,
în maxim o paginǎ, particularitatea regimului nazist, prin trei elemente specifice.

Definirea regimului totalitarist prin ideologie, prin constituirea partidului de
masǎ; prin distrugerea organizǎrii democratice ................... 10 puncte
Particularitatea regimului nazist definit prin ideologia nazistǎ, prin
programul Partidului NaIional-Socialist; prin concepIia nazistǎ despre
lume; prin acIiunile în politica internǎ..................... 20 puncte
Utilizarea limbajului de specialitate .................................... 5 puncte
SusIinerea afirmaIiilor prin argumente istorice....................5 puncte
Respectarea limitei de spaIiu. ........................................... 2 puncte
Clasa a XII-a
Enunţ: Alǎturi de ideologia liberalǎ, cea conservatoare a fost determinantǎ pentru
evoluIia României moderne. Deşi fǎcea parte din curentul gândirii
conservatoare, junimismul propune un proiect de dezvoltare distinct.
DemonstraIi particularitǎIile junimismului faIǎ de ideologia liberalǎ şi faIǎ
de cea conservatoare.
Se recomandǎ încadrarea rǎspunsului într-o paginǎ.
Barem de corectare şi notare

Ideologia conservatoare ....................................................10 puncte
ldeologia junimistǎ ............................................................ 10 puncte
Critica ideologiei liberale......................................................... 10 puncte
Utilizarea limbajului de specialitate ........................................... 5 puncte
SusIinerea afirmaIiilor prin argumente istorice.......................... 5 puncte
Respectarea limitei de spaIiu ................................................... 2 puncte
54
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoacǎ şi sǎ defineascǎ termeni şi noţiuni
istorice
Clasa a VI-a
Enunţ: Raporturile suzerano-vasalice s-au extins şi asupra relaIiilor interstatale din
Evul Mediu. ExplicaIi, într-o jumǎtate de paginǎ, obligaIiile fiecǎrui stat în
funcIie de statutul politico-juridic deIinut pornind de la natura sarcinilor ce
reveneau prin contract seniorului şi vasalului.

- câte 4 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: statul suzeran se obligǎ sǎ acorde
protecIie statului vasal; statul vasal are obligaIii materiale şi politice faIǎ de cel
suzeran. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens şi cele argumentate ştiinIific.
Clasa a VII-a
Enunţ: ConstituIia S.U.A. adoptatǎ în 1787 prevede principiul separǎrii puterilor
în stat. DefiniIi şi explicaIi modalitǎIile sale de aplicare, într-o jumǎtate de
paginǎ.

Definirea principiului separǎrii puterilor în stat .................... 4 puncte
AtribuIiile fiecǎrei puterii ........... 10 puncte (3 x 10 puncte) 30 puncte
lnstituIiile reprezentative ale puterilor ....................................... 6 puncte
Respectarea limitei de spaIiu. ................................................. 2 puncte
Clasa a XII-a
Enunţ: ConvenIia româno-rusǎ încheiatǎ la 4 aprilie 1877 prevede obligaIia
Rusiei de a menIine integritatea teritorialǎ a României. DefiniIi acest
principiu de drept internaIional şi explicaIi,în 30 de rânduri, modul lui de
aplicare în Tratatul de la Berlin.

1. Definirea principiului .......................................................... 10 puncte
2. Explicarea atitudinii Marilor Puteri ..................................... 10 puncte
3. Respectarea limitei de spaIiu ............................................. 2 puncte
55
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ înţeleagǎ consecinţele unor evenimente istorice
Clasa a VIII-a
Enunţ: Dupǎ victoria de la Şelimbǎr (18 octombrie 1599) Mihai Viteazul a luat în
stǎpânire Transilvania. MenIionaIi, în maxim 25 de rânduri, trei
consecinIe ale acestei acIiuni politice şi explicaIi scopul acestora .

- câte 3 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: sfatul princiar era alcǎtuit în
egalǎ mǎsurǎ din boieri şi nobili maghiari; numeşte în cetǎIile transilvǎnene pe
cǎpitanii lui de încredere; preoIii români au fost scutiIi de robotǎ; Alba-lulia devine
capitala Transilvaniei; la Alba-lulia se înfiinIeazǎ Scaunul Episcopiei Ortodoxe.
Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
- 4 puncte pentru oricare explicaIie corectǎ din punct de vedere istoric.
Enunţ: La Consiliul de Coroanǎ din 4/16 august 1916 s-a hotǎrât intrarea
României în Primul Rǎzboi Mondial. MenIionaIi şi explicaIi, în 20 de
rânduri, trei consecinIe ale acestei decizii politice.

- câte 3 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: participarea armatei române
la luptele din Transilvania şi Dobrogea; instaurarea unui regim de ocupaIie
militarǎ în teritoriile sud-carpatice; retragerea în Moldova a organismelor politice,
a unei pǎrIi a populaIiei civile şi a unei pǎrIi a armatei; propunerea şi pregǎtirea
aplicǎrii unor reforme necesare modernizǎrii societǎIii româneşti; desǎvârşirea
statului naIional; recunoaşterea internaIionalǎ a României Mari. Se puncteazǎ
orice rǎspuns cu acelaşi sens.
- 4 puncte pentru oricare explicaIie corectǎ din punct de vedere istoric.
56
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ explice anumite evenimente istorice înţelegând
cauzalitatea lor
Clasa a XII-a
Enunţ: În urma tratatului încheiat în 1883, România devine membrǎ a Triplei

AlianIe. În 1916 România intrǎ în rǎzboi alǎturi de Antanta. MenIionaIi, în
maxim 10 rânduri, douǎ cauze care explicǎ noua orientare a României în
politica externǎ.

- câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: alianIa cu Austro-Ungaria
era împotriva obiectivului naIional; în contextul rǎzboaielor balcanice, Austro-Ungaria
se situeazǎ pe poziIii opuse intereselor susIinute de România; Antanta recunoaşte
dreptul României asupra Transilvaniei şi Bucovinei dacǎ intrǎ în rǎzboi alǎturi de
aceastǎ alianIǎ. Se puncteazǎ orice rǎspuns cu acelaşi sens.
57
B. ESEUL STRUCTURAT
CLASA A XII-A
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ prezinte coerent un eveniment istoric şi sǎ

interpreteze, la prima vedere, o sursǎ documentarǎ
Enunţ: Harta de mai jos reprezintǎ acIiunile militare ale României în primul rǎzboi
mondial.
PrezentaIi participarea României la acest conflict mondial Iinând cont de

urmǎtoarele aspecte:
- politica externǎ a României (1914-1916);
- poziIia geostrategicǎ a României în raport cu Blocurile militare
constituite;
- fronturi, acIiuni militare şi consecinIele acestora (1916-1917);
- consecinIele participǎrii la primul rǎzboi mondial.
Notǎ: Se puncteazǎ şi ordonarea şi argumentarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.
58
- politica externǎ a României ................................................. 10 puncte
- poziIia geostrategicǎ a României .......................................... 4 puncte
- fronturi, acIiuni militare şi consecinIe................................... 20 puncte
- consecinIele participǎrii la primul rǎzboi mondial .................. 6 puncte
- utilizarea limbajului de specialitate .............................................. 5 puncte
- susIinerea afirmaIiilor prin argumente istorice ....................... 5 puncte
Clasa a XII-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ opereze concret cu anumite concepte,

construind propriul sǎu discurs despre o temǎ istoricǎ
Enunţ: Pornind de la afirmaIia: procesul întemeierii statelor medievale româneşti

poate fi sintetizat în formula trecerii de la “sat (obşte) la stat”, realizaIi un
eseu care sǎ evidenIieze condiIiile interne ale constituirii Ţǎrilor
Româneşti.
ConIinutul eseului va urmǎri:
 definirea noIiunilor istorice sat - obşte
 rolul obştii sǎteşti în procesul de întemeiere statalǎ, cu referiri
concrete la:
a) evoluIia demograficǎ;
b) stratificarea socialǎ în cadrul obştii;
c) formele de organizare politicǎ prestatalǎ;
d) etapele procesului unificator;
 identificarea unor tradiIii şi a unor forme de viaIǎ obşteascǎ menIinute
în cadrul statelor medievale româneşti
 stabiliIi un titlul reprezentativ pentru eseul vostru
 susIineIi fiecare afirmaIie cu argumente ştiinIifice
 puteIi folosi urmǎtoarele surse bibliografice: P.P. Panaitescu, Obştea
Iǎrǎneascǎ în Ţara Româneascǎ şi Moldova, 1964; lon Toderaşu,
Unitatea româneascǎ medievalǎ, vol. I, 1988.
Notǎ: Se puncteazǎ şi ordonarea şi argumetarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.

- definirea noIiunilor ................................................................. 6 puncte
59
- precizarea creşterii demografice ........................................... 3 puncte
- identificarea stratificǎrii sociale şi a caracteristicilor fiecǎrei structuri
............................................................................................ 6 puncte
- exemplificarea organizǎrii prestatale şi încadrarea în timp a
formaIiunilor politice ............................................................ 10 puncte
- identificarea etapelor procesului unificator ............................ 6 puncte
- prezentarea tradiIiei şi formelor de viaIǎ obşteascǎ .............. 8 puncte
- titlul ........................................................................................ 2 puncte
- susIinerea afirmaIiilor prin argumente ştiinIifice ..................... 6 puncte
- utilizarea eficientǎ a bibliografiei ............................................ 4 puncte
- utilizarea altor surse bibliografice.......................................... 2 puncte
Clasa a X-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ integreze noţiuni şi termeni istorici învǎţaţi într-

un eseu, dupǎ un subiect dat
Enunţ: RealizaIi un eseu cu tema “Reforma şi noul ideal uman”. lntegraIi în acest
eseu urmǎtorii termeni: Reformǎ, lutheranism, calvinism, anglicanism,
predestinare, presbiterieni. ConIinutul eseului va urmǎri:
a) încadrarea în timp a Reformei;
b) explicarea fiecǎrui termen solicitat;
c) impactul asupra societǎIii şi “înnoirile” asumate de Biserica Catolicǎ.
Notǎ: Se puncteazǎ şi ordonarea şi argumetarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.

- încadrarea în timp ................................................................. 4 puncte
- definirea şi explicarea termenilor ......................................... 20 puncte
- impactul Reformei, lutheranismului şi calvinismului asupra societǎIii
precum şi “înnoirile” asumate în cadrul Bisericii Catolice .... 20 puncte
-utilizarea argumentelor ştiinIifice şi a limbajului de specialitate 8 puncte
60
Clasa a XII-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ semnificaţia unor evenimente

istorice sau repere cronologice, alcǎtuind propriul eseu dupǎ o temǎ
datǎ
Enunţ: Pornind de la urmǎtoarele date istorice: 1 ianuarie 1926; 8 iunie 1930;

februarie 1938, alcǎtuiIi un eseu care sǎ prezinte evoluIia monarhiei în
România în prima jumǎtate a secolului XX, stabilind şi titlul reprezentativ.
În realizarea eseului veIi urmǎri:
a) semnificaIia istoricǎ a fiecǎrei date;
b) consecinIele evenimentelor istorice respective;
c) rolul monarhiei în stat (1926-1938).

- identificarea semnificaIiei datelor. .....................................9 puncte
- consecinIele (minim douǎ) evenimentelor istorice. ......... 20 puncte
- evoluIia monarhiei de la constituIionalism la autoritarism ..... 20 puncte
- utilizarea limbajului de specialitate. ................................. 5 puncte
- utilizarea argumentelor ştiinIifice în susIinerea afirmaIiilor ..... 5 puncte
- stabilirea titlului reprezentativ .......................................... 4 puncte
Clasa a X-a
Enunţ: Textul urmǎtor este un fragment din “DeclaraIia de independenIǎ” (4 iulie

1776).
“Considerǎm ca adevǎruri de la sine înIelese faptul cǎ toIi oamenii s-au
nǎscut egali, cǎ sunt înzestraIi de cǎtre Creator cu anumite drepturi
individuale, cǎ printre acestea se numǎrǎ dreptul la viaIǎ, la libertate çi
cǎutarea fericirii. Cǎ, pentru a-çi asigura aceste drepturi oamenii instituie
guverne care îçi derivǎ puterile lor drepte din consimIǎmântul celor
guvernaIi. Cǎ, ori de câte ori o formǎ de guvernare devine primejdioasǎ
pentru aceste Ieluri, este dreptul poporului sǎ o schimbe sau sǎ o
aboleascǎ çi sǎ instituie o nouǎ guvernare, întemeind-o pe acele principii
(...) care i se vor pǎrea cele mai potrivite ca sǎ garanteze siguranIa çi
fericirea acestui popor.”
RealizaIi un eseu cu tema “DeclaraIia de independenIǎ - sursǎ a
democraIiei americane”, urmǎrind:
61
1) contextul adoptǎrii DeclaraIiei de independenIǎ;
2) principii democratice şi drepturi naturale ale omului cuprinse în
DeclaraIie;
3) aplicarea acestor principii în S.U.A. prin ConstituIia americanǎ;
4) specificitatea evoluIiei americane comparativ cu cea englezǎ.

- contextul adoptǎrii DeclaraIiei de lndependenIǎ ................. 10 puncte
- principii şi drepturi în DeclaraIie de lndependenIǎ .............. 10 puncte
- aplicarea principiilor ConstituIiei.......................................... 14 puncte
- separarea puterilor în stat, instituIii şi atribuIii ..................... 15 puncte
- asemǎnǎri şi deosebiri între cele douǎ revoluIii ................... 30 puncte
- utilizarea limbajului de specialitate ......................................... 5 puncte
- susIinerea afirmaIiilor prin argumente ştiinIifice ..................... 5 puncte
62
C. ESEUL LIBER/NESTRUCTURAT
EXEMPLE
Clasa a XI-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ compare evenimenteleI preocesele istorice în

cadrulunei lucrǎri proprii.
Enunţ: Comparǎ regimurile totalitare din perioada interbelicǎ stabilind asemǎnǎri

şi deosebiri.

- contextul apariIiei regimurilor totalitare ................................ 10 puncte
- prezentarea regimului comunist .......................................... 10 puncte
- prezentarea regimului fascist .............................................. 10 puncte
- asemǎnǎri şi deosebiri ........................................................ 20 puncte
- utilizarea argumentelor ştiinIifice ............................................ 5 puncte
- susIinerea afirmaIiilor prin exemple ....................................... 5 puncte
- claritatea prezentǎrii............................................................... 5 puncte
- elemente de originalitate în abordarea temei ....................... 10 puncte
Clasa a XI-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ-şi susţinǎ argumentat punctele de vedere şi de a

elabora pe baza acestor argumente, o lucrare
Enunţ: Explicǎ de ce eşti de acord sau de ce nu eşti de acord cu urmǎtoarea

afirmaIie: ConstituIia din 1923 a pus bazele regimului politic din România
în perioada interbelicǎ.

- descrierea condiIiilor în care este adoptatǎ ConstituIia din
1923. 10 puncte
63
- prezentarea principiilor democratice a drepturilor şi a libertǎIilor
cetǎIeneşti, a prevederi de bazǎ a ConstituIiei ................... 20 puncte
- influenIa prevederilor constituIionale asupra regimului politic........
............................................................................................ 20 puncte
- condiIiile suspendǎrii ConstituIiei din 1923 ......................... 10 puncte
Clasa a X-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ aplice, în contexte noi, cunoştinţe dobândite şi

sǎ construiascǎ propriul discurs istoric
Enunţ: PrezentaIi modalitatea de aplicare a principiului democratic al “separǎrii

puterilor în stat” în Anglia dupǎ 1689.

- descrierea contextului în care se adoptǎ DeclaraIia drepturilor ...........
10 puncte
- prezentarea principalelor prevederi ale DeclaraIiei ............. 20 puncte
- menIionerea puterile statului şi atribuIiile lor în Anglia ......... 30 puncte
- influenIe ale DeclaraIiei drepturilor în America de Nord şi Europa
............................................................................................ 10 puncte
64
Clasa a XII-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ analizeze, în cadrul unei lucrǎri, un procesI

fenomen istoric.
Enunţ: AnalizaIi rǎzboiul de independenIǎ a României (1877-1878) pornind de la

urmǎtoarea idee: Rusia a atras România în rǎzboi pentru a îndepǎrta
consecinIele Tratatului de la Paris (1856).

- analiza intereselor marilor puteri şi ale României în “criza orientalǎ”
............................................................................................ 20 puncte
- prezentarea participǎrii României la rǎzboi ......................... 10 puncte
- menIionarea prevederilor tratatelor de la San Stefano şi Berlin din
perspectiva Rusiei .............................................................. 40 puncte
Clasa a X-a
Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ realizeze o sintezǎ, pornind de la o temǎ datǎ.
Enunţ: Realizeazǎ o sintezǎ în care sǎ prezinIi influenIa ideilor luministe asupra

societǎIii moderne.

- prezentarea ideologiei luministe .......................................... 20 puncte
- difuzarea ideilor luministe .................................................... 10 puncte
- absolutismul luminat ............................................................ 10 puncte
- reformism şi revoluIie burghezǎ .......................................... 30 puncte
65
66
CAPITOLUL V. METODE COMPLEMENTARE DE
EVALUARE
Caracterul formativ al învǎIǎmântului se realizeazǎ prin aplicarea unor strategii de
evaluare complementare metodelor tradiIionale.
Oricare este forma în care sunt concepute probele: orale, scrise şi practice,
evalueazǎ în general produse ale actului de învǎIare şi rǎspund unor obiective,
preponderent cognitive.
Limitele metodelor tradiIionale sunt depǎşite cu ajutorul metodelor
complementare. Axate pe procesul de învǎIare, care înglobeazǎ şi rezultatul
obIinut, ele evalueazǎ gradul de formare şi utilizare atât a capacitǎIilor cognitive
superioare, a competenIelor specifice, cât şi a motivaIiilor, atitudinilor asumate şi a
comportamentelor manifestate de elev în demersul educaIional.
Din aceastǎ perspectivǎ, metodele alternative modificǎ şi relaIia profesor-elev,
inducând spre un parteneriat în care(Ghid general de evaluare şi examinare,1996,
p.55-56):
 Profesorul :
 promoveazǎ o evaluare criterialǎ;
 semnaleazǎ reuşitele şi erorile elevului;
 furnizeazǎ tehnicile de lucru, materialul documetar şi mijloacele didactice
necesare elevilor;
 renunIǎ la tendinIa de “a corecta”/“a sancIiona” erorile;
 formeazǎ elevului deprinderea de a se autocorecta şi autoeduca.
 Elevul:
 conştientizeazǎ scopul sarcinii de lucru;
 înIelege cerinIele;
 gǎseşte modul de abordare/soluIionare a acestora;
 utilizeazǎ tehnicile de lucru şi mijloacele didactice.
Principalele metode utilizate de profesor sunt: investigaIia, referatul şi portofoliul.

Punându-l pe elev în situaIia de învǎIare autonomǎ, avantajele acestora sunt:
 caracterul sumativ, prin evaluarea unei arii de cunoştinIe, capacitǎIi şi
atitudini, însuşite/ formate pe o perioadǎ mai lungǎ de timp;
67
 caracterul formativ prin activitatea depusǎ de elev şi uneori creativ prin
valoarea rezultatului acestei activitǎIi;
 stimularea motivaIiei interioarǎ a elevului;
 evidenIiazǎ dificultǎIile întâmpinate în procesul de rezolvare a sarcinii de
învǎIare, reglând strategia profesorului, dar şi a elevului însuşi;
 vizeazǎ pregǎtirea elevului pentru autoeducaIie prin stǎpânirea tehnicilor de
muncǎ independentǎ şi a metodelor specifice istoriei şi ştiinIelor sociale;
 respectǎ/cultivǎ interesul elevului pentru cunoaştere în general, pentru o
anumitǎ tematicǎ, în special;
 are caracter strict individualizat, dar permit şi evaluarea activitǎIii elevului ca
membru al unui colectiv (grup);
 faciliteazǎ conexiuni interdisciplinare;
 au caracter profund integrator.
O altǎ metodǎ complementarǎ este autoevaluarea, prin care elevul se implicǎ în

propria sa formare.
Înlǎturând arbitrarul din practica frecventǎ a celui examinat, metoda permite
acestuia:
 sǎ cunoascǎ şi sǎ înIeleagǎ obiectivele de evaluare stabilite de profesor;
 sǎ compare rezultatele obIinute cu especIia învǎIǎrii;
 sǎ identifice lacunele şi dificultǎIile întâmpinate;
 sǎ-şi asume decizia pentru înlǎturarea carenIelor;
 sǎ coopereze cu profesorul.
Utilitatea acestor metode, amplificatǎ şi prin preluarea lor de manualele
alternative, le recomandǎ în ciuda complexitǎIii abordǎrii lor.
68
A. INVESTIGAŢIA
Înscrisǎ între obiectivele cadru ale disciplinei istorie, investigaIia dezvoltǎ

capacitatea elevului de a investiga/ cerceta fapte istorice . De aceea, el va fi ajutat:
1. sǎ exerseze tehnicile de muncǎ intelectualǎ şi metoda învǎIǎrii prin
descoperire;
2. sǎ interpreteze izvoarele istorice şi sǎ le coroboreze;
3. sǎ-şi cultive interesul pentru cercetare;
4. sǎ deprindǎ etapele proiectǎrii unei investigaIii istorice (A.Stoica, Ghid
general,1996, p. 66-67):
 precizarea/identificarea variabilelor/termenilor de referinIǎ;
 controlul variabilelor – al cunoştinIelor teoretice, pe care se
fundamenteazǎ cercetarea;
 analiza şi interpretarea datelor furnizate de sursa istoricǎ;
 formularea ipotezelor şi concluziilor şi argumentarea acestora;
 precizarea sursei de erori posibile (ex.: incapacitatea comunicǎrii
cercetǎrii din lipsa materialului edit-inedit).
5. sǎ i se asigure resursele materiale greu accesibile (ex.: izvoare istorice de
mare întindere; hǎrIi; izvoare arheologice, date despre autor în cazul
izvoarelor narative;
6. timpul de lucru: pe parcursul unei ore de curs sau succesiuni de ore.
Obiective generale
nivel I:
 redarea unor date, fapte, procese, explicarea cauzalitǎIii pentru cunoştinIe
însuşite anterior;
 utilizarea corectǎ a limbajului de specialitate şi a tehnicilor de muncǎ
intelectualǎ;
 proiectarea graficǎ a cunoştinIelor anterioare (tabele sinoptice, modele
scheme rezultate din modelarea istoricǎ).
69
nivel II:
 alegerea, ordonarea şi prelucrarea independentǎ a cunoştinIelor anterioare

dupǎ logica istoricǎ şi structura investigaIiei propuse;
 “citirea corectǎ” a izvorului istoric: înIelegerea termenilor; recunoaşterea
legitǎIilor, identificarea informaIiei noi;
 selectarea informaIiei din materialul documentar şi integrarea ei în structura
investigaIiei;
 redarea relaIiilor istorice complexe însuşite anterior şi integrarea lor în
investigaIie;
 utilizarea modalitǎIii de reprezentare graficǎ a datelor în situaIii noi.
nivel III:
 prelucrarea datelor - analiza materialului documentar; formularea ipotezelor

de lucru şi a concluziilor;
 corelarea interdisciplinarǎ: identificarea unor date furnizate de sursele istorice
aplicabile în alte ştiinIe; identificarea unor aspecte ale altor ştiinIe care susIin
investigaIia istoricǎ;
 planificarea unor investigaIii pornind de la aprecieri/situaIii teoretice.
Recomandǎri pentru proiectarea şi realizarea unei investigaţii:

1. sǎ fie alese teme atractive;
2. sǎ fie coordonat cu multǎ rǎbdare efortul elevilor;
3. sǎ fie încurajat demersul realizǎrii unei investigaIii.
Capacitatea de investigaIie se formeazǎ şi se exerseazǎ prin dirijarea activitǎIii

elevului de cǎtre profesor şi se demonstreazǎ prin munca independentǎ a primului.
Exemplele propuse pentru faza muncii dirijate se bazeazǎ pe poemul epic “Cântecul
lui Roland”. Studiul introductiv şi prezentarea poemului pot fi date anterior lecIiei,
pentru abilitarea elevului cu textul1.
1
%RJ LD úL YDULHWDWHD LQIRUPD LHL LVWRULFH SHUPLWH YDORULILFDUHD VXSHULRDU D SRHPXOXL SULQ IRUPXODUHD XQHL
JDPH GLIHULWH GH LWHPL XWLOL]DELOL vQWU R HYDOXDUH FRQWLQX DSURIXQGDW D PDMRULW LL WHPHORU GH LVWRULH PHGLHYDO
XQLYHUVDO
70
Cântecul lui Roland2
Studiul introductiv
1. Este un poem epic francez, realizat ca o creaIie colectivǎ de autori anonimi în

sec. Xl - Xll, pe baza cântecelor de vitejie populare şi a contribuIiei trubadurilor,
transmise pe cale oralǎ începând din secolele Vlll – lX.
2. Este inspirat din perioada carolingianǎ: la 778, Carol cel Mare face o expediIie la
Sudul Pirineilor contra arabilor (Saragosa rezistǎ), iar la întoarcere, ariegarda
condusǎ de Hruotland, comitele Mǎrcii Bretania, este nimicitǎ la Roncevaux de
muntenii basci; deşi Hruotland este atestat de biograful împǎratului, Eginhard în
Vita Caroli, izvoarele istorice nu vorbesc despre revenirea lui Carol în acel
moment al înfrângerii francilor şi nici despre nimicirea adversarului. Abia în
expediIiile ulterioare, Carol ocupǎ oraşe din Catalonia (Gerona - 795, Barcelona
- 801, Tortosa - 811), stabilind între Ebru şi Pirinei, Marca Spaniei.
3. Este o frescǎ a modului de viaIǎ şi a mentalitǎIii nobilimii din epoca de apogeu a
relaIiilor vasalice şi cavalerismului.
4. Este compus din 4002 versuri împǎrIite în 291 de unitǎIi numite lese, notate cu
cifre romane.
5. Bibl. Bodleinǎ, Oxford; Fond DlGBY, Ms-23. Devenit edit sub semnǎtura
Francisque Michel, în 1837.3
Prezentarea poemului
Pentru a alunga victorioasele armate france din Spania, Califul Saragosei,

Marsil, prefǎcându-se cǎ acceptǎ supunerea, trimite sol la Carol cel Mare. Acesta
Iine sfat cu vasalii sǎi:
XIII “Seniori baroni - zise-mpǎratul - mie,
Marsil, sǎ çtiIi cǎ mi-a trimis solie.
Din bunul sǎu ne face parte mare,
Lei, urçi, precum çi câini de vânǎtoare
Şoimi la o mie çi cǎmile multe,
Catâri cu - aur arab vreo patru sute,
Peste cincizeci de care sǎ-ncǎrcǎm
2
3RHPH HSLFH DOH (YXOXL 0HGLX &kQWHFXO OXL 5RODQG &kQWHFXO &LGXOXL 3DUFLIDO %XFXUHúWL (G ùWLLQ LILF úL
(QFLFORSHGLF
3
Ibidem, p.8
71
Dar ne-a cerut în FranIa sǎ plecǎm.
Marsil la mine acasǎ va veni
Şi legea noastrǎ sfântǎ va primi.
lar creçtinat, vasalul meu va fi.
Dar çtiu eu oare-n suflet ce-o gândi?”
Spuserǎ francii: “Bine-i sǎ ne temem”.4
Unii, inclusiv Roland, nepot lui Carol, susIin continuarea rǎzboiului, în timp ce
alIii, între care Ganelon, tatǎl vitreg al acestuia şi cumnatul regelui, vor înIelegerea
cu arabii. Se impune idea pǎcii, la propunerea lui Roland, singura acceptatǎ de
Carol. Ganelon duce solie de pace.
Misiunea era foarte periculoasǎ, cǎci alIi soli franci fuseserǎ ucişi de arabi. La
plecare, Ganelon jurǎ sǎ se rǎzbune pe Roland. Apoi se adreseazǎ lui Carol şi
ulterior vasalilor sǎi, care doreau sǎ-l însoIeascǎ în misiune:
XXIII “Mǎ duc la Saragosa, dar çtiu bine
Cǎ cine pleacǎ acolo nu mai vine.
Mi-e soaIa sora ta, o çtii anume,
Şi am un fiu cum nu e altu-n lume.
Este Baudouin, ce un viteaz va fi.
Moçia mea el o va moçteni.
Sǎ-l ocroteçti, eu nu-l voi mai vedea.”5
…………………………………………
XXVII “În dulcea FranIǎ, seniori, plecaIi
Pe Baudouin care mi-e fiu, cum çtiIi,
Vǎ e senior çi sǎ îl ocrotiIi”6
Deşi demn, curajos şi fidel cât timp prezentase mesajul regal, Ganelon unelteşte
pedepsirea Lui Roland.
Speculându-i sentimentele, Marsil îl întreabǎ:
XLIV “Cinstite conte ai putea sǎ-mi spui
Cum pe Roland va fi sǎ îl rǎpui?”7
Ganelon îşi prezintǎ planul: în timp ce Carol pǎrǎsea Spania, încrezǎtor în
promisiunile de supunere ale lui Marsil, arabii ar trebui sǎ atace ariergarda francǎ
aflatǎ sub conducerea lui Roland.
Asigurat de Ganelon cǎ victoriile francilor i se datoreazǎ lui Roland şi prietenilor
sǎi, Marsil acceptǎ.
4
Op. cit., p. 24
7 Ibidem, p. 25
6
Ibidem, p. 26
7
Ibidem, p. 32
72
Astfel, Ganelon îi aduce lui Carol cheile oraşului Saragosa, bunuri şi ostatici, ca
semn al bunelor intenIii ale lui Marsil. Totodatǎ, îl propune pe Roland sǎ preia
conducerea ariegǎrzii.
Înainte de plecarea spre FranIa,
LXIII Carol pe nepotul sǎu îl cheamǎ:
“Nepoate dragǎ, Sire, sǎ iei în seamǎ,
Jumǎtate oaste eu îIi las
Sǎ te ajute ea la greu impas”
Roland rǎspunse: ”Nici nu mǎ gândesc
De fac aça, eu neamu-mi umilesc!
Din cei viteji vreau douǎzeci de mii
Du-te spre porIi çi liniçtit sǎ fi
Cât eu trǎiesc nu ai de ce te teme.”
LXIV Roland acum pe cal s-a çi suit
Olivier e cu el nedespǎrIit ...
Arhiepiscopul Turpin: “Nu voi lipsi!”
lar Gautier de l'Hum: “Alǎturea voi fi
Sunt omul lui çi plec bineînIeles”!
Ostaçii mii douǎzeci ei au ales.
LXV Roland chemǎ pe Gautier de l'Hum:
O mie franci din FranIa noastrǎ, vezi,
În trecǎtori, pe culmi sǎ îi açezi,
Sǎ n-aibǎ regele vre-o stricǎciune,
Şi Gautier: Va fi cum spui anume!”8
Pregǎtirile lor erau înaintate.
Marsil în fruntea unei oştiri uriaşe este gata de atac în defileul de la Roncevaux.
Olivier îl sfǎtuieşte pe Roland:
LXXXIV “Roland prietene, sunǎ-n corn odatǎ,
Aude Carol, marea lui armatǎ
Şi toIi baronii se întorc îndat!
Roland rǎspunde: “Doamne, ar fi pǎcat
Din vina mea sǎ-mi necinstesc pǎrinIii,
FranIei sǎ-i dau ruçinea umilinIii.
LXXXVIII “Pentru senior i-e omului menit
Sǎ-ndure rele, cald ori frig cumplit
8
Ibidem, p. 38-39
73
Sǎ-çi piardǎ sângele çi trupul chiar”
Tu dǎ cu lancea, eu cu Durendal
Ce-mi dete Carol, spada mea cea bunǎ
De mor, oricine va putea sǎ spunǎ
Cǎ a fost spada unui bun vasal”
Roland e brav, Olivier înIelept.9
Arhiepiscopul dǎ binecuvântarea armatei, iar Roland o îmbǎrbǎteazǎ, fiind
convins de obIinerea unei mari victorii.
CXI “Cu sete mare francii au lovit
MulIime de pǎgâni au prǎpǎdit.
Doi n-au rǎmas din suta cea de mii.
Turpin: “O cât de bravi ai noçtri sunt,
Nu-i rege s-aibǎ alIii pe pǎmânt,
Şi este scris în Gesta Francilor
Cǎ împǎratul nostru-i un viteaz.”
CXIII “Marsil prǎpǎdul alor sǎi îl vede,
Ceru sǎ sune corni, trompete,
Apoi Marsil cu oastea sa porneçte.
În frunte e Abisme pe calul sǎu;
Din toIi pǎgânii este cel mai rǎu,
Plin de pǎcate, mare ticǎlos,
Nu crede în Moric çi-n Christos ...
Şi lui Turpin deloc nu-i este drag.
De cum îl vede sǎ-l loveascǎ-i vine
Şi-çi spune-ncet, aça, ca pentru sine:
“E un eretic, un necredincios.
De îl ucid va fi mai de folos”.10
Lupta se reia, Turpin îl ucide pe Abisme, dar încrâncenarea sporeşte. Când
constatǎ decimarea francilor, Roland zice:
CXXX “E bǎtǎlia noastrǎ foarte crudǎ
Eu sun din corn çi Carol o s-audǎ”.
Olivier: “Nu-i faptǎ de baron!
Când te-am rugat n-ai vrut s-o suni din corn.
De regele venea eram scǎpaIi.
9
Ibidem, p. 47-48
10
Ibidem, p. 55-56
74
Cei care sunt aici nu-s vinovaIi.
CXXXII Turpin (aça rosti - n.n.):
De suni din corn nu ne va folosi
Însǎ de suni, oricum mai bine o fi.
Carol ne-o rǎzbuna cu oçtirea toatǎ
Sǎ nu se bucure pǎgâna gloatǎ”11
LXLI “Sǎ fie-un cavaler, drept se cuvine,
Când are calul bun çi e-narmat,
Sǎ se arate mândru, neînfricat,
Altfel nu preIuieçte o para;12
Rǎmas ultimul printre ai sǎi. rǎpus de nenumǎrate lovituri, Roland gândea astfel
despre spada sa Durendal:
CLXXIII “Sfântǎ, frumoasǎ eçti, rosti fierbinte,
Mânerul tǎu e plin de moaçte sfinte...
Carol cel Mare se afla-n Moriana
Când printr-un înger Domnul îl vesti
Cǎ-a unui conte de ai sǎi vei fi:
Cu tine Împǎratul m-a încins,
Şi-Anjou-ul çi Bretania - am învins,
Am cucerit Poitou-l, Maina am luat;
Normandia de-a-ntregul s-a predat,
ProvenIa, Aquitania cǎzând
Lombardia çi Romagnia, la rând,
Apoi Bavaria çi Flandra-n lupte grele, ...
Constantinopolul i s-a smerit,
Saxonia ce-n plin a stǎpânit.
(lslanda), ScoIia am luat la fel
Şi Englitera unde avea castel...
De spada asta greu çi-amar mi-e mie
N-o las pǎgânilor, sǎ mor mai bine.
Fereçte Doamne, FranIa de ruçine!”13
În curând Roland moare. Revenit la Roncevaux, Carol urmǎreşte oastea arabǎ,
care, în ciuda întǎririlor primite, este nimicitǎ.
11
Ibidem, p. 57-58
12
Ibidem, p.62
13
Ibidem, p. 69
75
Marsil piere în luptǎ, iar soIia sa Bramidona, ajunsǎ ostaticǎ acceptǎ în timp sǎ
se creştineze.
CCLXVIII Din Spania, la Aix e Carol iarǎ,
În locul cel mai minunat din Iarǎ.
Se urcǎ în palat în sala mare ...
CCLXXI (La Sânt-Silvestru-n mare sǎrbǎtoare - n.n.)
Acolo, mulIi vasali el a chemat
Spre a judeca pe Ganelon, care a trǎdat.14
CCLXXIII Stǎ Ganelon de faIǎ în picioare
Este voinic çi chipul mândru are
Ca un baron, de nu ar fi trǎdat!
Spre juzi çi franci privirea çi-a-ndreptat
Treizeci de rude îi sunt ajutoare.
Prinse sǎ strige înspre adunare
“M-am rǎzbunat dar n-am trǎdat, çtiIi bine”
Rǎspunserǎ baronii: “Sfat vom Iine”.
CCLXXV Şi zice unul: “Hai sǎ terminǎm
Orice proces. Pe Carol sǎ-l rugǎm
Pe Ganelon sǎ-l ierte de astǎ datǎ
Şi credincios el fi-va-i viaIa toatǎ.
Roland e mort, nimic nu-l mai învie”15
………………………………………
Aflând decizia baronilor,
CCLXXVII Rǎspunde Carol ”Vǎd eu, m-aIi trǎdat”.
Vǎzând de toIi cǎ-i pǎrǎsit
Înclinǎ capul înspre jos mâhnit
“Nefericit sunt”, zise pentru sine.
Dar iatǎ cǎ spre el un nobil vine.
Este Thierry, care participase la sfat şi convins de trǎdarea lui Ganelon, îi cere
pedeapsa capitalǎ.
CCLXXVIII “De altfel crede vreun neam al lui
Eu spada mea drept chezǎçie pun
În judecatǎ faIǎ de oricine”16
14
Ibidem, p. 75
15
Ibidem, p. 76
16
Ibidem, p. 77
76
În apǎrarea lui Ganelon vine Pinabel, iar cele treizeci de rude, implicate deja ca
martori în proces, se pun chezaşi la Carol pe durata desfǎşurǎri duelului.
Dupǎ o slujbǎ religioasǎ şi danii depuse Bisericii de ambii combatanIi, duelul
începe. În schimbul susIinerii lui Ganelon la rege, Pinabel îşi oferǎ vasalitatea.
Thierry rǎspunde:
CCLXXXIII “Vorbǎ nu poate fi!
De te ascult ruçine îmi va fi.
Dreptate facǎ Domnul între noi”
Când dupǎ mult efort Thierry îl ucide în luptǎ pe Pinabel,
CCLXXXVI Francezii spun “E sfânta judecatǎ
lar Ganelon sǎ fie spânzurat
Cu rudele ce alǎturea i-au stat”17
Carol îl îmbrǎIişeazǎ pe Thierry şi-i şterge rǎnile cu mantia sa.
CCLXXXVIII La Carol conIi çi duci sunt adunaIi.
“Ce facem noi cu cei întemniIaIi
La judecatǎ pentru Ganelon veniIi?”
Chezaçi sunt pentru Pinabel cum çtiIi”
Şi francii: “ToIi sǎ moarǎ imediat!”...
Treizeci erau, murirǎ spânzuraIi
Cel ce trǎdeazǎ çi pe-ai lui îi pierde.”18
Ganelon este pedepsit pentru trǎdare: este legat de doi armǎsari, care în goanǎ îi
sfârtecǎ trupul. Fǎcându-se dreptate, Roland este rǎzbunat.
CCXCI Şi când dreptatea Carol o fǎcuse,
lar supǎrarea mare îi trecuse
Când Bramidona era creçtinatǎ,
Ziua trecuse-n noapte-ntunecatǎ.
În camera boltitǎ adormise.
Când Sfântul Gabriel veni çi-i zise:
“Carol, ridicǎ-Ii oçtile çi-ndatǎ
Pǎtrunde-n Bira cu puterea-Ii toatǎ
Sǎ-l scapi pe Vivien ce-i strâmtorat
Şi de pǎgâni la lmfa-mpresurat
Te cer creçtinii mergi cu oastea ta”.
Ascultǎ Carol, dar parcǎ n-ar vrea:
“Doamne, îçi zise, grea mai mi-este viaIa!
Îçi smulge barba, plânsu-i umple faIa.
17
Ibidem, p. 79-80
18
Ibidem, p.81
77
Aici sfârçeçte gesta lui Turold19.
Exemple de investigaţii (în funcţie de complexitatea acestora)

1.
Obiective de evaluat
Elevul va fi capabil:
-sǎ aplice relaţia suzerano-vasalicǎ la personajele poemului;
-sǎ explice utilizarea termenului baron;
-sǎ redactezeIconstruiascǎ un tabel sinoptic.20
Clasa a IX-a
Enunţ: ConstruiIi schema ierarhiei feudalo-vasalice france, prin care personajele

poemului Cântecul lui Roland evocǎ epoca lui Carol cel Mare.
Pornind de la studiul introductiv şi prezentarea poemului, rǎspundeIi

cerinIelor:
1. ÎnscrieIi într-un tabel cu rubricile senior-vasal numele fiecǎrui personaj cu titlul
sǎu nobiliar specific epocii carolingiene împreunǎ cu numele şi titlul nobiliar al
personajului cu care face pereche prin acest statut.
2. AdǎugaIi personajele colective din lesele XXVII şi CCLXXXVIII, introducându-le
în tabel cu statutul lor în ierarhia feudalo-vasalicǎ, cu titlul de nobleIe specific
epocii carolingiene.
3. ÎnscrieIi în tabel pe minorul Baudouin, al cǎrui loc Ganelon îl transmite ereditar în
cadrul ierarhiei.
4. ExplicaIi suprapunerea terminologiei nobiliare carolingiene cu titlul generic de
“baron” (exemplu: lesele XLIV - CCLXXIII; lesele CXXX – CLXXIII; lesele
CCLXXIII – CCLXXXVIII).
5. ConstruiIi schema ierarhiei feudalo-vasalice france cu ajutorul personajelor
individuale şi colective, însoIindu-le numele şi de titlul de nobleIe specific epocii
carolingiene, cu care apar în poem.
Schema de notare
Pentru cerinIele 1, 2, 3, se acordǎ urmǎtorul punctaj:
19
Ibidem, p. 82
20
6H DGDXJ RELHFWLYHOH FH GHFXUJ GLQ PDWULFHD LQYHVWLJD LLORU DFFHQWXkQG VHFYHQ D REVHUY ULL úL LQYHVWLJ ULL
datelor.
78
 câte 3 puncte pentru fiecare pereche senior-vasal (33 p.)
 câte 2 puncte pentru fiecare menIionare a titlului de conte dat lui Roland şi lui
Ganelon
 3 puncte pentru menIionarea titlului de rege deIinut de Carol
4. 10 puncte pentru rǎspunsul: preluarea unui termen specific perioadei în care
s-a scris poemul şi aplicarea lui într-o epocǎ istoricǎ anterioarǎ. Se puncteazǎ
orice formulare cu acelaşi sens.
5. Câte 3 puncte pentru fiecare amplasare corectǎ în grafic a relaIiei feudalo-
vasalice (33 p.).
 câte 2 puncte pentru transcrierea titlului de conte deIinut de Roland şi
Ganelon
 3 puncte pentru menIionarea titlului de rege deIinut de Carol cel Mare.
Carol cel Mare - rege
duci
FRQ L
lesa Roland Olivier Turpin Thierry Pinabel Ganelon Baudouin
CCLXXXVIII conte conte
Gautier de l’Hum seniori

lesa XXIII
10 puncte din oficiu
Total: 100 puncte
2.
-sǎ recunoascǎ condiţiile deţinerii beneficiuluiIfeudului în secolele VIII

– IX şi XI – XII;
-sǎ explice motivele transmiterii lui ereditare;
79
-sǎ deducǎ o condiţie pentru datarea corectǎ a poemului21
Clasa a IX-a
Enunţ: ElaboraIi o investigaIie cu tema “Transmiterea ereditarǎ a benefi-

ciului/feudului şi posibilitǎIi de datare a poemului Cântecul lui Roland”
Pornind de la studiul introductiv şi prezentarea poemului rǎspundeIi cerinIelor:

1. TranscrieIi versul, care exprimǎ transmiterea ereditarǎ a beneficiului/a
feudului, într-un stat unde se impusese dreptul patrimonial regal.
2. PrecizaIi şi explicaIi contextul care poate plasa procesul de transmitere
ereditarǎ a beneficiului/feudului, la începuturile sale, în secolul al lX-lea
SAU
ExplicaIi motivul pentru care Ganelon încearcǎ sǎ impunǎ transmiterea
ereditarǎ a beneficiului/feudului.
3. PrecizaIi şi explicaIi contextul care poate plasa procesul de transmitere
ereditare a feudului în toatǎ amploarea desfǎşurǎrii sale, în cadrul monarhiei
senioriale.
SAU
ExplicaIi un motiv pentru care Ganelon era convins cǎ feudul va fi transmis
ereditar.
4. CompletaIi textul prezentat mai sus cu o informaIie despre beneficiu, care ar
permite datarea poemului în epoca lui Carol cel Mare (secolele VIII-IX).
SAU
StabiliIi identitatea persoanei, cǎreia îi revenea beneficiul dupǎ trǎdarea lui
Ganelon, ceea ce ar facilita datarea poemului în epoca lui Carol cel Mare
(secolele VIII-IX).
5. CompletaIi textul prezentat mai sus cu informaIia despre feud, care ar
permite datarea poemului în timpul monarhiei senioriale, când acesta a fost
definitivat (secolele XI-XII).
SAU
StabiliIi identitatea persoanei, cǎreia i-ar fi revenit feudul, dacǎ poemul ar
exprima o realitate a secolelor Xl-Xll (specificǎ monarhiei senioriale) în care
acesta a fost definitivat.
6. PrecizaIi o condiIie impusǎ celui ce doreşte sǎ stabileascǎ secolul în care au
loc faptele prezentate de poem.
21
6H DGDXJ RELHFWLYHOH FH GHFXUJ GLQ PDWULFHD LQYHVWLJD LHL DFRUGkQG R SRQGHUH VSRULW DQDOL]HL úL SUHOXFU ULL
datelor
80
Schema de notare:
1. 10 puncte pentru rǎspunsul: “Moşia mea el o va moşteni”.
2. 10 puncte pentru rǎspunsul: discuIia lui Ganelon cu Carol.
15 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: plecarea lui Ganelon într-o
misiune riscantǎ; necesitatea asigurǎrii viitorului fiului sǎu. Se puncteazǎ
SAU
25 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: plecarea lui Ganelon într-o
misiune riscantǎ, necesitatea asigurǎrii viitorului fiului sǎu. Se puncteazǎ
3. 10 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: discuIia lui Ganelon cu Carol,
discuIia lui Ganelon cu vasalii sǎi.
15 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: moşie – posesiune ereditarǎ a
feudului/stǎpânire realǎ ereditarǎ, invocarea unei calitǎIi pentru care orice
vasal/cavaler îşi meritǎ feudul, speranIa în calitǎIile vasalice/cavalereşti ale
fiului sǎu – condiIie a stǎpânirii feudului, invocarea statului de senior pe care
Baudouin îl avea faIǎ de vasali tatǎlui sǎu, transmiterea ereditarǎ a locului în
ierarhia feudalo-vasalicǎ presupunea transmiterea ereditarǎ a feudului. Se
puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
SAU
25 puncte pentru oricare dintre explicaIiile de mai sus.
4. 10 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: acordarea beneficiului cu titlul
viager lui Ganelon, preluarea beneficiului felonului de cǎtre Carol. Se
puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens sau orice rǎspuns corect din
punct de vedere istoric.
SAU
10 puncte pentru rǎspunsul Carol cel Mare.
5. 10 puncte pentru rǎspunsul: preluarea feudului de cǎtre Baudouin.
SAU
10 puncte pentru rǎspunsul: Baudouin.
6. 10 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: parcurgerea întregului poem,
verificarea traducerii din limba francezǎ.
TOTAL: 100 de puncte
81
În situaIia în care profesorul este mai interesat de evaluarea în ansamblu a
investigaIiei, decât de aprecierea fiecǎrui element (aşa cum am prezentat exemplele
anterioare), se pate realiza o schemǎ de notare holisticǎ.
SUGESTII PENTRU SCHEMA DE NOTARE HOLISTICǍ A UNEI

INVESTIGAŢII
nivelul I: insuficienta stǎpânire a limbajului de specialitate, redarea din memorie
a cunoştinIelor teoretice presupuse de tema investigaIiei, redactarea
unor grafice pentru cunoştinIele anterioare; selectarea unor informaIii
din izvorul istoric fǎrǎ legǎturǎ cu structura investigaIiei, argumentare
formalǎ, lipsa unor opinii personale.
nivelul II: utilizarea unor cunoştinIe, teoretice presupuse de tema investigaIiei,
selectarea informaIiei oferite de izvorul istoric conform temei propuse,
argumentarea parIialǎ a ipotezelor, formularea unor opinii personale,
dar insuficient de clare/conturate, tratare relativ simplistǎ, folosirea unui
limbaj ştiinIific corect, dar cu mici deficienIe.
nivelul III: analiza completǎ a datelor, argumentarea lor corectǎ, formularea de
opinii personale şi a unor concluzii originale, realizarea investigaIiei prin
muncǎ independentǎ; proiectarea unei investigaIii; folosirea unui limbaj
adecvat, exprimare clarǎ, convingǎtoare.
82
B.PROIECTUL
Ca metodǎ de evaluare, proiectul cuprinde o parte teoreticǎ şi o alta
experimentalǎ. Având în vedere specificul disciplinei, unde partea experimentalǎ
este redusǎ, proiectul îmbracǎ forma referatului.
AbilitǎIile formate şi exersate prin investigaIie ca şi prin itemii cu rǎspuns deschis
se împlinesc cu deprinderea elevului de a redacta un referat. Spre deosebire de
eseu, aici accentul trebuie pus pe capacitatea de a selecIiona informaIia, de a se
“referi” la temǎ, lǎsând în plan secund creativitatea lui. Desigur se va încuraja
formarea şi exprimarea opiniei personale în legǎturǎ cu izvoarele istorice şi lucrǎrile
de specialitate cercetate.
Studiile de caz şi lecIiile de sintezǎ, prevǎzute în Curriculumul çcolar pentru
istorie oferǎ cadrul propice al prezentǎrii şi susIinerii de referate şcolare. De aceea
elevul va fi îndrumat:
1. sǎ utilizeze tehnici de muncǎ intelectualǎ
2. sǎ interpreteze şi sǎ coroboreze izvoarele istorice
3. sǎ parcurgǎ etapele realizǎrii unei lucrǎri ştiinIifice:
 alegerea temei conform interesului personal sau a importanIei sale;
 redactarea planului preliminar;
 selectarea listei bibliografice şi studierea unor lucrǎri de sintezǎ de
specialitate şi a izvoarelor istorice;
 modificarea planului iniIial în condiIiile impuse de documentare: apariIia
unei probleme inedite; absenIa unor resurse materiale pentru o problemǎ;
 redactarea lucrǎrii conform noului plan va avea în vedere valorificarea
materialelor inedite, reliefarea unor opinii personale şi argumentarea lor;
 întocmirea concluziilor, a listei bibliografice, a anexelor (tabel sinoptic,
glosar de termeni istorici, material vizual);
 redactarea introducerii, cu prezentarea obligatorie a importanIei (utilitǎIii)
temei, a contribuIiilor personale şi a problemelor care nu au fost încǎ
soluIionate şi motivul întreruperii cercetǎrii.
4. sǎ fie motivat în redactarea unei lucrǎri personale
5. sǎ exersarea modul de elaborare a unui referat
6. sǎ susIinǎ referatul având în vedere22:
 esenIializarea temei
 argumentarea ideilor
22
6WHOLDQD 1LVWRUHVFX &UXFHUX 6WHOLDQD 7RPD 3UHJ WLUHD HOHYLORU SHQWUX DXWRHGXFD LH 7LS %XFXUHúWL S
125
83
 sublinierea contribuIiei personale
 expozeul concis, clar, sistematic.
Evaluarea unui referat se poate realiza pe mai multe nivele, în funcIie de

capacitǎIile elevilor. Fiecare nivel presupune anumite obiective de evaluare.
Obiective de evaluare ale unui referat
nivel I  utilizarea limbajului de specialitate

 plasarea în timp şi spaIiu a evenimentelor, proceselor istorice
 redarea unor date, legitǎIi, explicarea unor probleme însuşite anterior
 integrarea informaIiei din izvorul istoric sau lucrǎri de specialitate fǎrǎ
prelucrare
 realizarea proiectului pe baza planului primit de la profesor realizarea
listei bibliografice
nivel II  proiectarea referatului

 selectarea bibliografiei
 selectarea informaIiei din izvorul istoric şi integrarea ei conform logicii
istorice în temǎ şi lucrǎrile de specialitate
 analiza criticǎ a informaIiei din izvor sau lucrǎri de specialitate
nivel III  analiza proceselor/ faptelor istorice

 ierarhizarea cauzelor
 evidenIierea consecinIelor
 ordonarea logicǎ a ideilor
 formularea opiniilor personale şi concluziilor
 realizarea tabelului sinoptic, glosarului, aparatului critic, introducerii
 originalitatea expunerii
 originalitatea concepIiei
 claritatea stilului
84
SUGESTII PENTRU PROIECTAREA EVALUǍRII
Activitatea Faza de redactare )D]D GH PXQF

elevului GLULMDW LQGHSHQGHQW
1. HODERUDUHD SODQXOXL úL - 15-25%
identificarea bibliografiei
2. respectarea planului dat de 5-10% -
profesor
3. documentarea 20-30% 20%
4. redactarea referatului 35% 30%
5. prelucrarea datelor 15% 15%
6. prezentarea referatului 5% 5%
Exemplele propuse pentru fiecare dintre fazele monitorizatǎ/ de muncǎ

independentǎ în vederea elaborǎrii şi susIinerii unui referat, valorificǎ studiul
introductiv şi prezentarea poemului Cântecul lui Roland, inclusiv investigaIiile
prezentate anterior.
A. Capacitatea de a elaborara şi susţine un referat
-sǎ analizeze şi sǎ justifice rolul unui izvor narativ în cunoaşterea

istoriei;
-sǎ argumenteze obiectivitatea şi erorile autorului 23
Clasa a IX-a
Enunţ: ElaboraIi referatul cu tema “Cântecul lui Roland – izvor istoric”. VeIi avea în
vedere urmǎtorul plan:
– originea şi redactarea poemului;
– informaIii confirmate de istorie pentru fiecare dintre urmǎtoarele aspecte:
 lmperiul Carolingian (ideologie, politicǎ internǎ, recunoaştere
internaIionalǎ, capitalǎ)
 întinderea Imperiului Carolingian
 rolul lui Roland în politica internǎ/externǎ a statului
 structuri sociale
 ecumenismul creştin
23
6H DGDXJ RELHFWLYHOH GH HYDOXDUH DOH UHIHUDWXOXL
85
 djihadul islamic
– informaIii neconfirmate ştiinIific şi explicarea existenIei lor;
– importanIa datelor despre autor;
– rolul poemului în cunoaşterea istoriei.
VeIi utiliza urmǎtoarea bibliografie:

1. Izvoare istorice
– Cântecul lui Roland
– harta Europa în secolele V – XI
– orice izvoare aferente temei din manualul în uz la clasǎ
2. Lucrǎri de sintezǎ
– Bernstein Serge, Milza Pierre, Istoria Europei, de la Imperiul Roman la
Europa (secolele V – XIV), vol. ll, lnstitutul European, laşi, 1998
– manualul în uz la clasǎ
Informaţia istoricǎ – 60 puncte

– câte 1 punct pentru menIionarea oricǎror douǎ etape ale elaborǎrii poemului
– câte 1 punct pentru menIionarea oricǎrei informaIii din poem validatǎ/nevalidatǎ
de istorie
– câte 3 puncte pentru explicarea/analizarea fiecǎrei informaIii selectate
Exemple: orice corelaIie între aprecierea oraşului Aix/Aachen ca “locul cel mai
minunat din Iarǎ” cu statutul sǎu de capitalǎ; anexarea Bavariei la
Imperiul Caroligian abia din 787 – 788.
– câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: subiectivismul/insuficienta
cunoaştere a epocii Carolingiene de cǎtre autori; hiperbolizarea eroismului lui
Roland/al francilor; hiperbolizarea imaginii lui Carol cel Mare de apǎrǎtor al
creştinismului/de stǎpân a tot puternic al Occidentului şi Centrului Europei. Se
– câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: stabilirea obiectivitǎIii
autorului/a gradului de implicare în evenimente a autorului/a gradului de
cunoaştere a evenimentelor. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
– câte 4 puncte pentru fiecare oricare douǎ dintre rǎspunsurile: reflectarea
adevǎrului istoric; crearea unei imagini de ansamblu asupra societǎIii/epocii;
sporirea accesibilitǎIii lecturii prin utilizarea unor mijloace literare. Se puncteazǎ
86
orice idee legatǎ de rolul de izvor istoric al unei surse literare şi valenIele literare
ale unui izvor istoric.
– 2 puncte pentru respectarea planului.
Forma referatului – 15 puncte

3 puncte pentru utilizarea unui limbaj istoric
3 puncte pentru respectarea ordinii cronologice
3 puncte pentru prezentarea logicǎ a ideilor
3 puncte pentru originalitatea expunerii şi claritatea stilului
3 puncte pentru structurarea textului
Anexele referatului - 10 puncte

3 puncte pentru argumentarea importanIei temei în introducere
4 puncte pentru realizarea aparatului critic
3 puncte pentru redactarea listei bibliografice pe criterii ştiinIifice, ordonarea
alfabeticǎ a izvoarelor istorice şi a lucrǎrilor utilizate de elevi
Prezentarea referatului – 5 puncte

1 punct pentru esenIializarea temei
1 punct pentru argumentarea ideilor
1 punct pentru claritatea expunerii orale
1 punct pentru sublinierea contribuIiei personale
1 punct pentru încadrarea în timp
TOTAL – 100 puncte
B. Faza de muncǎ independentǎ în realizarea referatului
-sǎ defineascǎ noţiuni istorice;
-sǎ descrie o judecatǎ vasalicǎ şi o cutumǎ a justiţiei medievale;

-sǎ argumenteze acceptarea duelului judiciar;
87
-sǎ redacteze un glosar de termeni istorici. 24
Clasa a IX-a
Enunţ: ElaboraIi un referat cu titlul “Judecata vasalicǎ şi poemul Cântecul lui

Roland” şi un glosar cu alte cinci cutume ale justiIiei medievale25.
Elaborarea planului de cǎtre elev – 15 puncte
Informaţia istoricǎ – 40 puncte

2 puncte pentru menIionarea sfat vasalic -organ de judecatǎ
2 puncte pentru convocarea sfatului de cǎtre regele Carol cel Mare
câte 2 puncte pentru oricare douǎ informaIii despre judecata vasalicǎ
2 puncte pentru definirea duelului judiciar
câte 3 puncte pentru oricare douǎ dovezi ale caracterului religios al probei
2 puncte pentru rezultatul duelului
3 puncte pentru oricare atitudine a sfatului vasalic faIǎ de rezultatul duelului
câte 5 puncte pentru oricare douǎ motive ale acceptǎrii duelului de cǎtre Carol
câte 3 puncte pentru fiecare rǎspuns despre rolul regelui franc, al sfatului vasalic
şi al duelului judiciar în justiIia medievalǎ.
Forma referatului – 10 puncte

2 puncte pentru utilizarea unui limbaj istoric
2 puncte pentru respectarea ordinii cronologice
2 puncte pentru prezentarea logicǎ a ideilor
2 puncte pentru originalitatea expunerii şi claritatea stilului
2 puncte pentru structurarea textului
Glosarul – 10 puncte
câte 2 puncte pentru oricare alte 5 cutume ale justiIiei medievale menIionate în
ordine alfabeticǎ
24
6H DGDXJ RELHFWLYHOH FH GHFXUJ GLQ PDWULFHD XQXL UHIHUDW DFRUGkQGX VH SRQGHUHD FXYHQLW DELOLW LORU
FRUHVSXQ] WRDUH ID]HL PXQFLL LQGHSHQGHQWH
25
'LQ FDX]D GLILFXOW LL GRFXPHQW ULL VH UHFRPDQG 'UkPED 2YLGLX ,VWRULD FXOWXULL úL FLYLOL]D LHL, vol. II, Ed.
ùWLLQ LILF úL (QFLFORSHGLF %XFXUHúWL
88
Anexele referatului (cu excepIia glosarului) - 10 puncte
3 puncte pentru argumentarea importanIei temei
3 puncte pentru redactarea listei bibliografice
4 puncte pentru realizarea aparatului critic
Prezentarea referatului – 5 puncte

1 punct pentru esenIializarea temei
1 punct pentru argumentarea ideilor
1 punct pentru claritatea expunerii orale
1 punct pentru sublinierea contribuIiei personale
1 punct pentru încadrarea în timp
TOTAL – 100 puncte
Referatul poate fi evaluat şi pe ansamblu, nu atât de analitic precum în

exemplele anterioare. Aceastǎ evaluare poate urmǎri nivelele de mai jos:
Sugestii pentru notarea holisticã a unui referat
nivelul I:
 insufiecienta selectare a informaIiei bibliografice sau
compilarea bibliografiei; stǎpânirea aparatului
conceptual, respectarea planului primit de la profesor.
nivelul II:
 selectarea corectǎ a informaIiei şi integrarea ei în
temǎ, structurarea materialului conform logicii istorice,
sub coordonarea profesorului.
nivelul III:
a) analiza/interpretarea datelor personale şi concluziilor,
redactarea aparatului critic, introducerii unor anexe sub
coordonarea profesorului;
b) atins prin muncǎ independentǎ.
Recomandǎri pentru proiectarea şi coordonarea elaborǎrii unui referat
A. În faza redactǎrii dirijate a proiectului de cǎtre elev, profesorul:

 oferǎ planul lucrǎrii
 recomandǎ bibliografia minimalǎ: izvoare istorice, lucrǎri de sintezǎ, inclusiv
manualul, lucrǎri de specialitate;
 discutǎ problemele apǎrute în timpul documentǎrii şi redactǎrii;
89
 eventual, parcurge un material preliminar;
 face aprecieri asupra referatului pe care le prezintǎ dupǎ susIinerea acestuia
de cǎtre elev.
B. În condiIiile redactǎrii independente a unui referat de cǎtre elev, profesorul:

 comunicǎ tema - sau acceptǎ o temǎ propusǎ de elev pe baza programei
şcolare;
 anunIǎ obiectivele urmǎrite, modalitǎIile de realizare a referatului (individual,
colectiv), felul evaluǎrii (holistic-analitic);
 avizeazǎ planul şi bibliografia prezentatǎ de elev;
 asigurǎ îndrumarea elevilor;
 citeşte referatul înaintea prezentǎrii lui în clasǎ şi formuleazǎ aprecieri;
C. În susIinerea referatelor, profesorul:

 programeazǎ maximum 4 referate într-o orǎ pentru a permite fiecǎrui elev o
intervenIie de 10 minute
 stimuleazǎ analiza criticǎ a referatului de cǎtre autor;
 stimuleazǎ adresarea întrebǎrilor şi exprimarea opiniilor de cǎtre ceilalIi elevi;
 prezintǎ concluziile personale.
90
C. PORTOFOLIU
Este o metodǎ de evaluare cu caracter integrator, complex şi flexibil. El

oglindeşte atât evoluIia elevilor, cât şi performanIele principale şi opIiunile lor. Este
un summum de instrumente de evaluare, sub raport cantitativ şi calitativ, realizat pe
o duratǎ mai îndelungatǎ de timp, de la semestru la an şcolar de învǎIǎmânt. Este
cea mai simplǎ formǎ de atragere a elevilor în actul de învǎIare, prin caracterul
selectiv al probelor pe care îl compun.
Sugestii pentru proiectarea portofoliului: (l.Neacşu, A.Stoica, 1996, p.61-62)
scopul: - imediat: vizeazǎ furnizarea de date profesorului şi elevului

despre capacitǎIile formate prin operaIionalizarea
obiectivelor unui capitol şi despre atitudinile asumate de
elevul însuşi;
- de perspectivǎ: oferǎ informaIii utile pǎrinIilor şi altor potenIiali evaluatori
ai activitǎIii elevului (instituIii, comunitate);
contextul: are in vedere - particularitǎIile de vârstǎ;

- interesele şi abilitǎrile elevului;
- specificul disciplinei;
conţinutul: - este înscris într-o arie de cerinIe standard fixate ab

initio
- este reprezentat de rezultate la probele tradiIionale,
teme pentru acasǎ, caiet de notiIe, investigaIii,
proiecte, sarcini de învǎIare (rezolvare de probleme),
observarea sistematicǎ a elevului de cǎtre profesor în
clasǎ, autoevaluarea elevului, chestionarul privind
interesul elevului pentru istorie;
- este selectat de profesor sau de elevul însuşi dintre
cele mai performante sau reprezentative contribuIii
ale acestuia.
91
Exemple:
Clasa a X-a:
Scop: selectarea acelor instrumente de evaluare care testeazǎ capacitatea de
a analiza şi de a emite judecǎIi de valoare, bazate pe argumente
istorice asupra unor curente ideologice şi/sau cultural-artistice precum
şi atitudinea sa de adeziune/respingere a valorilor specifice acestora,
de cǎtre un adolescent.
Context: în faza de formare a personalitǎIii, elevul poate fi interesat de modele

de viaIǎ alternative la modul sǎu de existenIǎ. Pe fondul crizei valorilor
sfârşitului de mileniu, umanismul, barocul şi clasicismul îşi dezvǎluie
contribuIia lor ideologicǎ, eticǎ şi esteticǎ la realizarea idealului uman al
secolelor al XIV-lea – al XVII-lea, din care umanitatea a selectat valorile
perene.
Conţinut: adoptat temelor "Umanismul - o nouǎ concepIie asupra lumii" şi "Baroc

şi clasicism"26.
Obiective: 1. utilizarea corectǎ a limbajului de specialitate, a cronologiei şi

localizǎrii istorice;
2. investigarea şi interpretarea surselor istorice27 ca şi a faptelor şi
proceselor istorice
3. stimularea curiozitǎIii pentru studiul istoriei şi dezvoltarea atitudinii
pozitive faIǎ de sine şi faIǎ de alIii.
Materiale componente:
1. date obIinute din evaluarea probelor tradiIionale, inclusiv a testului predictiv,
rezultatul şi interpretarea lui;
2. date privind activitatea elevului în clasǎ:
a) observaIii privind comportamentul elevului la ora de istorie (vezi chestionarul
de la pag.88)
b) caiet de notiIe/calitatea notiIelor;
c) investigaIii:
26
ÌQWU XQ FXUV RS LRQDO GH ,VWRULD &XOWXULL VDX ,VWRULD $UWHORU VXQW PXOWLSOH SRVLELOLW L GH DSURIXQGDUH D DFHVWRU
teme.
27
Bibliografie: 1. Pierre Chanu, &LYLOL]D LD (XURSHL FODVLFH %XFXUHúWL
2. Jean Carpantier, Fr. Lebrun, Istoria Europei, Humanitas, 1997
3. Jean Delumeanu, &LYLOL]D OD 5HQDúWHULL %XFXUHúWL
92
 "Omul - mǎsurǎ a tuturor lucrurilor" şi în opinia lui Marsilio Ficino şi Pico
della Mirandola
 “ReminiscenIe feudale şi abordǎri renascentiste in arhitectura castelelor
de pe Valea Loirei"
 investigaIii ale unor monumente baroce din România, care valorificǎ
cercetarea în teren;
d) eseu structurat: "Optimismul umanist între ideal şi faptǎ” cu urmǎtoarea
structurǎ:
 context
 idealul umanist
 realizǎri şi eşecuri sub semnul idealului umanist
 consecinIe ale idealului umanist.
3. date privind activitatea elevului în afara clasei:
a) tema pentru acasǎ, de tip rezolvare de probleme:

 ArgumentaIi idea cǎ toleranIa umanismului a generat intoleranIa
(religioasǎ) a secolului XVl;
 StudiaIi o operǎ de artǎ renascentistǎ (la alegere) şi recunoaşteIi
elementele de inspiraIie anticǎ, permanenIele feudale şi însuşirile epocii;
 ComparaIi o operǎ de artǎ aparIinând barocului cu una aparIinând
clasicismului şi stabiliIi diferenIele dintre ele;
b) referate:
 "Comunele italiene - leagǎn al umanismului şi Renaşterii"
 "Biblioteca şi tiparul - surse de iradiere a umanismului"
 "Renaşterea, barocul şi clasicismul, trei replici artistice la cerinIele social-
politice diferite"
 "Sobrietate şi majestate în idealul clasic"
c) copii ale unor documente
d) fotografii ale unor monumente sau opere de artǎ
e) biografii ale unor umanişti sau artişti celebri din secolele XVl-XVll
f) fişe de prezentare ale unor opere de artǎ
93
g) recenzii tematice
h) participarea la activitǎIi de cerc, concursuri şcolare şi rezultate obIinute
4. date privind "imaginea de sine" a elevului:
a) autoevaluarea:
 chestionar
 scara de clasificare
b) chestionarul privind interesul elevului pentru istorie
Recomandǎri pentru evaluarea portofoliului

 se face pentru fiecare element al portofoliului separat, la momentul realizǎrii
lui;
 este comunicat tipul evaluǎrii analitic/holistic elevilor ca şi criteriile pe care s-
a construit portofoliul
 analiza rezultatelor obIinute la diversele probe de examinare vizeazǎ:
eficacitatea prin raportarea la obiectivele de evaluare; relevanIa prin
comparaIie cu rezultatele altor metode de evaluare şi posibilitatea de
perfecIionare ulterioarǎ;
 rezultatele sunt puse în portofoliul elevului şi prezentate periodic pǎrinIilor.
Modalitǎţi de utilizarea a portofoliului

 în unele sisteme de învǎIǎmânt (Olanda) rolul sǎu este de 50% în cuprinsul
unei examinǎri finale. El ia forma unui examen la decizia şcolii, evaluând
acele abilitǎIi pe care un examen administrat la un nivel naIional nu-l poate
asigura28
 în România, recomandarea trecerii în catalog a notelor rezultate din mai
multe constatǎri punctuale poate fi un început de drum;
 posibilitatea utilizǎrii lui ca apreciere holisticǎ a activitǎIii elevului, ca
alternativǎ la notarea analiticǎ specificǎ metodelor tradiIionale.
28
& , 7 2 *HUEHQ YRQ /HQW ([SXQHUH &XUULFXOD úL SURJUDPHOH GH H[DPHQ VHPLQDU LQWHUQD LRQDO 0DQJDOLD
organizat de S.N.E.E., august, 1999
94
CHESTIONAR PRIVIND COMPORTAMENTUL ELEVULUI LA ORA DE
ISTORIE
Clasa:
Numele şi prenumele:
Data:
DA NU
1. (VWH DWHQW vQ FODV
2. )RORVHúWH PDWHULDOH LQIRUPDWLYH VROLFLWDWH
3. ÌL DVFXOW FX DWHQ LH SH FROHJL
4. 3DUWLFLS OD GLVFX LL
5. ,QWHUYHQ LLOH OXL DX OHJ WXU FX GLVFX LD
6. &HUH H[SOLFD LL FkQG QX D vQ HOHV
7. 6WXGLD] ELEOLRJUDILD LQGLFDW vQ FODV
8. $GXFH PDWHULDOH LVWRULFH VXSOLPHQWDUH OD úFRDO
9. ÌúL DVXPD U VSXQGHUHD UHDOL] ULL XQHL VDUFLQL
10. &RRSHUHD] FX FHLODO L FROHJL SHQWUX UHDOL]DUHD XQHL VDUFLQL
11. 'XFH OD EXQ VIkUúLW VDUFLQLOH SH FDUH OH D SULPLW
12. 3URSXQH LGHL VDX DFWLYLW L QRL
Scara de apreciere
0 2 4 8 10 12p
Da = 1p 0 - 2p nesatisfǎcǎtor (inert)
Nu = 0p 2 - 4p satisfǎcǎtor
4 - 8p bun (obişnuit)
8 - 10p foarte activ
10 - 12p excelent (interes special)
95
D. AUTOEVALUAREA
Este o metodǎ complementarǎ utilǎ elevilor, fiindcǎ le modificǎ statutul de “etern

examinat”, iar caracterul sociologic al instrumentelor de evaluare le induce idea de
maturitate, la care aspirǎ.
Accentul ei cade, pe implicarea elevului în construirea imaginii de sine şi în
subsidiar, pe învǎIare. Rezultǎ o disponibilitate suplimentarǎ a elevului, o motivaIie şi
încredere în sine, care favorizeazǎ aplicarea unor metode mai complexe de
evaluare.
Autoevaluarea se poate realiza prin chestionare şi prin scǎri de clasificare (A.
Stoica, S.MusteaIǎ, p.118).
I. Chestionarul aplicat dupǎ încheierea unei sarcini de lucru:
1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învǎIat:
a) ..................... b) .................... c) .................... d) ....................
2. Pe parcursul rezolvǎrii sarcinii am avut dificultǎIi la:
a) ..................... b) .................... c) .................... d) ....................
3. Cred cǎ mi-aş putea îmbunǎtǎIii performanIa dacǎ:
a) ..................... b) .................... c) .................... d) ....................
4. Am fost impresionat pozitiv de:
a) ..................... b) .................... c) .................... d) ....................
5. Cred cǎ activitatea mea poate fi apreciatǎ cu:
a) nota
b) calificativul .
II. Scara de clarificare:
)LúD GH HYDOXDUH slab mediu bine f. bine excelent
 creativitate
 PRWLYD LH
 LQGHSHQGHQ
 FXULR]LWDWH LQWHOHFWXDO
 SHUIRUPDQ H úFRODUH
 SDUWLFLSDUHD OD GLVFX LL vQ FODV
 disciplina în timpul lucrului
 progresul realizat
 comportamentul general în
FODV
III. Chestionarul privind interesul elevului pentru istorie, are un caracter prognostic şi
se recomandǎ elevilor din clasele cu profil lstorie - ŞtiinIe sociale.
96
Chestionar privind interesul elevului pentru istorie
Clasa:
Numele şi prenumele:
Data:
DA NU
1. &RQVLGHUL F LVWRULD HVWH R GLVFLSOLQ LPSRUWDQW vQ úFRDO
2. &UH]L F HVWH XWLO vQ YLD FXQRDúWHUHD LVWRULHL
3. Ì L SODFH LVWRULD FKLDU GDF QX HVWH GLVFLSOLQ GH H[DPHQ
4. &DUH SHULRDG LVWRULF WH DWUDJH a) antichitate
b) evul mediu
F HSRFD PRGHUQ
G HSRFD FRQWHPSRUDQ
5. Care domenii te atrag: D LVWRULD QD LRQDO
b) istoria altor popoare
6. 3H OkQJ PDQXDOH DL FLWLW DOWH F U L VDX DUWLFROH GH LVWRULH
7. $L FLWLW DFHVWH F U L GLQ SDVLXQH VDX FXULR]LWDWH
8. 3UHIHUL F U LOH VDX DUWLFROHOH a) ELRJUDILLOH XQRU SHUVRQDOLW L
despre:
b) HYHQLPHQWH LVWRULFH U ]ERDLH
UHYROX LL U VFRDOH
c) YLD D SROLWLF
d) economice, sociale, legi
e) FXOWXU
9. 8UP UHúWL GRFXPHQWDUH LVWRULFH VDX ILOPH FX VXELHFW LVWRULF
10. 8UP UHúWL HYHQLPHQWHOH SROLWLFH DOH ]LOHL
11. $L GHVFRSHULW OHJ WXUL vQWUH VLWXD LD GH D]L D ULL úL WUHFXWXO HL LVWRULF
12. &ROHF LRQH]L DUWLFROH F U L VDX UHYLVWH GH LVWRULH
13. &ROHF LRQH]L GRFXPHQWH GH IDPLOLH PRQHGH YHFKL VDX DOWH PDWHULDOH FX
YDORDUH LVWRULF
14. Te-ai interesat de trecutul familiei tale, de aspectele biografice cu
YDORDUH LVWRULF GLQ YLD D EXQLFLORU VDX S ULQ LORU
15. &UH]L F SH YLLWRU YHL DYHD LQWHUHV SHQWUX LVWRULH
Scara de apreciere
0 5 10 15 20 23p
Da = 1p Nu = 0p
0 - 5p foarte redus
5 - 10p redus
10 - 15p mediu (bun)
15 - 20p ridicat
20 - 23p foarte ridicat (excelent)
97
CAPITOLUL VI. PROBE DE EVALUARE
În conceperea testului se au în vedere urmǎtoarele etape:
 Stabilirea obiectivelor de evaluare;
 Selectarea tipurilor de itemi prin care se pot evalua cunoştinIele;
 Combinarea itemilor, astfel încât gradul de dificultate al testului sǎ creascǎ
gradual;
 Conceperea testului;
 Conceperea şi realizarea baremului de corectare şi notare.
În continuare vom exemplifica acest demers pentru elaborarea probelor scrise în
cadrul examenului de capacitate şi al celui de bacalaureat.
Pentru examenul de capacitate 2000, candidaIii trebuiau sǎ demonstreze
capacitatea de:
1. a defini termeni, noIiuni şi concepte istorice;
2. a utiliza, în contexte noi, noIiuni istorice învǎIate;
3. a selecta şi utiliza informaIii oferite de o sursǎ istoricǎ, la prima
vedere sau cunoscutǎ;
4. a plasa în timp şi spaIiu evenimentele istorice;
5. a interpreta din punct de vedere istoric relaIii de tip cauzǎ-efect;
6. a caracteriza o perioadǎ istoricǎ în funcIie de anumite repere;
Examenul de capacitate 2000
PROBǍ SCRISǍ LA ISTORIA ROMÂNILOR
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordǎ 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
l ScrieIi pe foaia de examen litera corespunzǎtoare rǎspunsului corect pentru
fiecare dintre afirmaIiile de mai jos:
1. Dobrotici a condus statul medieval:
a. Dobrogea b. Moldova c. Transilvania d. Ţara Româneascǎ
3 puncte
2. Basarab a luptat la Posada, în 1330, împotriva oştilor :
a. bulgare b. maghiare c. poloneze d. tǎtare 3 puncte
3. Limba românǎ este de origine:
a. germanicǎ b. greacǎ c. latinǎ d. slavǎ 3 puncte
4.Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:
a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866 3 puncte
ll. ScrieIi pe foaia de examen rǎspunsurile corecte care completeazǎ propoziIiile de

mai jos:
1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numeşte…………..
4 puncte
2. Mihai Viteazul a unit Ţara Româneascǎ, Transilvania şi Moldova în
anul…………. 4 puncte
3. În campania din 1917, armata românǎ a luptat la Mǎrǎşti, Oituz şi …………….
4 puncte
98
4. Una dintre provinciile româneşti care s-au unit cu România în anul 1918 se
numeşte…………………. 4 puncte
lll. NumiIi trei voievozi atestaIi în Transilvania în secolele lX-Xl.

6 puncte
lV. MenIionaIi trei prevederi ale ConstituIiei din 1923.
6 puncte
V. MenIionaIi douǎ consecinIe ale semnǎrii ConvenIiei româno-ruse din aprilie 1877.
6 puncte
Vl. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“Duras, care avea domnia mai dinainte, o oferi de bunǎ voie lui Decebal,(…) pentru
cǎ era priceput în ale rǎzboiului şi iscusit la faptǎ; (…) viteaz în luptǎ, ştiind a se
folosi cu dibǎcie de o victorie.”
(Cassius Dio, lstoria Romanǎ)
Pornind de la textul dat, rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:
1. NumiIi statul condus de Duras şi apoi de Decebal. 3 puncte
2. NumiIi împǎratul roman care a purtat douǎ rǎzboaie cu Decebal. 3 puncte
3. TranscrieIi din text douǎ calitǎIi pentru care Decebal primeşte domnia. 6 puncte
4. NumiIi un alt izvor istoric care prezintǎ scene din rǎzboaiele daco-romane.
2 puncte
Vll. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“ Majestatea sa sultanul promite sǎ convoace imediat în fiecare din cele douǎ
provincii un divan ad-hoc(…). Aceste divanuri vor fi chemate sǎ exprime dorinIele
populaIiei privind organizarea definitivǎ a Principatelor.”
(Tratatul de pace de la Paris, 1856)
Pornind de la textul dat, rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:
1. NumiIi cele douǎ provincii (Principate) româneşti în care s-au organizat divanuri
(adunǎri) Ad-hoc. 4 puncte
2. TranscrieIi din text scopul acestor divanuri (adunǎri) Ad-hoc.
4 puncte
3. MenIionaIi douǎ hotǎrâri adoptate în divanurile (adunǎrile) Ad-hoc.
2 puncte
4. PrecizaIi motivul pentru care sultanul avea dreptul sǎ ia hotǎrâri pentru
Principate. 2 puncte
Vlll. PrezentaIi problema agrarǎ în oricare douǎ programe ale revoluIiei de la 1848-
1849, având în vedere:
- modul în care este abordatǎ problema agrarǎ în programele pentru care aIi
optat;
- numele şi locul elaborǎrii/ adoptǎrii acestor programe;
- necesitatea rezolvǎrii acestei probleme la 1848-1849.
Notǎ: Se puncteazǎ şi structurarea compoziIiei (introducere-cuprins-concluzii),
prezentarea evenimentelor în ordine cronologicǎ, utilizarea limbajului istoric.
18 puncte
99
PROBǍ SCRISǍ LA ISTORIA ROMÂNILOR

l. ScrieIi pe foaia de examen litera corespunzǎtoare rǎspunsului corect pentru

fiecare dintre afirmaIiile de mai jos:
1. Domnitorul Ştefan cel Mare a condus statul medieval:
a. Dobrogea b. Moldova c. Transilvania d. Ţara Româneascǎ 3 puncte
2. Oastea Ţǎrii Româneşti a fost condusǎ în lupta de la Posada (1330) de cǎtre:
a. Basarab b. Litovoi c. Negru Vodǎ d. Nicolae Alexandru
3 puncte
3. Capitala regatului dac condus de Decebal era:
a. Blidaru b. Costeşti c. Piatra Roşie d. Sarmizegetusa
3 puncte
4. În anul 1877:
a. s-a realizat unirea Principatelor c. s-a proclamat independenIa României
b. s-a instaurat dinastia strǎinǎ în Principate d. s-a înfǎptuit Marea Unire
3 puncte
ll. ScrieIi pe foaia de examen rǎspunsurile corecte care completeazǎ propoziIiile de

mai jos:
1. Împǎratul roman care a cucerit Dacia se numeşte………………… 4 puncte
2. Mihai Viteazul a unit Ţara Româneascǎ, Transilvania şi Moldova în anul ……..
4 puncte
3. În 1859 s-a realizat unirea Munteniei cu Moldova prin alegerea domnitorului
numit…. 4 puncte
4. România a intrat în primul rǎzboi mondial în anul……… 4 puncte
lll. NumiIi trei state învinse în primul rǎzboi mondial, care au semnat tratate de pace
cu România în 1919-1920. 6 puncte
lV. MenIionaIi trei prevederi ale pǎcii daco-romane din 102. 6 puncte
V. MenIionaIi douǎ consecinIe ale formǎrii statelor medievale asupra dezvoltǎrii

civilizaIiei româneşti. 6 puncte
Vl. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“ O mare adunare naIionalǎ la Alba-lulia (…), vota, în mijlocul aclamaIiilor miilor de

Iǎrani (…), unirea cu regatul.”
(N. Iorga despre Marea Unire de la 1 decembrie 1918)

1. NumiIi o provincie care s-a unit cu România prin hotǎrârea Adunǎrii de la Alba-
Iulia. 3 puncte
2. NumiIi prima provincie care s-a unit cu România în anul 1918. 5 puncte
3. TranscrieIi din text evenimentul istoric “votat”în cadrul Marii Adunǎri NaIionale la
Alba-Iulia. 4 puncte
100
4. PrecizaIi o consecinIǎ a unirii din anul 1918. 2 puncte
Vll. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:

“ Pe lângǎ toate aceste radicale instituIii, apoi partida naIionalǎ mai propune (…)
unirea Moldovei cu Ţara Româneascǎ. “
(programul “DorinIele Partidei NaIionale în Moldova”, Bucovina, 1848)
1. MenIionaIi o altǎ prevedere a acestui program revoluIionar. 2 puncte
2. TranscrieIi din text propunerea partidei naIionale. 4 puncte
3. PrecizaIi un motiv care a determinat revoluIionarii moldoveni sǎ adopte acest
program în Bucovina. 2 puncte
4. NumiIi un alt program elaborat de revoluIionari în 1848. 4 puncte
Vlll. PrezentaIi situaIia României în 1917-1918 , având în vedere:

- bǎtǎliile din 1917 şi consecinIa acestora;
- un motiv care a determinat România sǎ încheie pacea cu Puterile
Centrale;
- douǎ prevederi ale Tratatului de pace de la Bucureşti.
Notǎ: Se puncteazǎ şi structurarea compoziIiei (introducere-cuprins-concluzii),
prezentarea evenimentelor în ordine cronologicǎ, utilizarea limbajului istoric.
18 puncte
Se recomandǎ utilizarea cerinIelor de tipul ”precizaIi”, “menIionaIi”,

“enumeraIi” atunci când se soliciIǎ un rǎspuns succint, care nu presupune explicaIii,
argumentǎri, demonstarIii etc.
Pentru a testa capacitǎIile de sintezǎ, de analizǎ ale elevilor se utilizeazǎ
cerinIe de tipul: “explicaIi”, “argumentaIi”, “demonstraIi” etc.
BAREM DE CORECTARE ÇI NOTARE
I. 1.a - 3 puncte;
2. b - 3 puncte;
3. c - 3 puncte;
4. c - 3 puncte
Total 12 puncte
ll. 1. 4 puncte pentru unul dintre rǎspunsurile: Ştefan cel Mare. Se puncteazǎ orice
formulare care include numele domnului.
2. 4 puncte pentru rǎspunsul: 1600.
3. 4 puncte pentru rǎspunsul:Mǎrǎşeşti.
4. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Basarabia, Bucovina, Transilvania,
Banat, Maramureş, Crişana.
Total 16 puncte
101
lll. Câte 2 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: Gelu, Glad,
Menumorut, Ahtum. Se puncteazǎ orice formulare care include numele voievodului.
Total 6 puncte
lV. Câte 2 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: România este stat naIional
unitar, România este stat indivizibil, România este stat independent, România este
stat suveran, teritoriul României este inalienabil, România este monarhie
constituIionalǎ, se garanteazǎ libertatea conştiinIei, se garanteazǎ libertatea
învǎIǎmântului, se garanteazǎ libertatea presei, se garanteazǎ libertatea întrunirilor,
se garanteazǎ libertatea de asociaIie, se garanteazǎ toate libertǎIile stabilite prin
legi, se garanteazǎ toate drepturile stabilite prin legi, se garanteazǎ egalitatea în faIa
legii indiferent de origine etnicǎ, de limbǎ, de religie, se garanteazǎ votul universal.
Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
Total 6 puncte
V. Câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: dreptul trupelor ruse de a
trece peste teritoriul românesc, perspectiva participǎrii alǎturi de Rusia la rǎzboiul
ruso-otoman, posibilitatea obIinerii independenIei, evitarea desfǎşurǎrii conflictului la
nordul Dunǎrii, desfǎşurarea conflictului la sudul Dunǎrii. Se puncteazǎ orice
formulare cu acelaşi sens.
Total 6 puncte
Vl. 1. 3 puncte pentru unul dintre rǎspunsurile: Dacia, statul dac.

2. 3 puncte pentru rǎspunsul: Traian.
3. Câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: “priceput în ale
rǎzboiului”,
“iscusit la faptǎ”, “viteaz în luptǎ”, “a se folosi cu dibǎcie de o victorie”.
4. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Columna Traianǎ, Columna lui
Traian.
Total 14 puncte.
Vll. 1. Câte 2 puncte pentru fiecare dintre rǎspunsurile: Ţara Româneascǎ/

Valahia/ Muntenia; Moldova.
2. 4 puncte pentru rǎspunsul: “ sǎ exprime dorinIele populaIiei privind

organizarea definitivǎ a Principatelor”.
3. Câte 1 punct pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: respectarea
autonomiei, unirea Principatelor, prinI strǎin, neutralitatea pǎmântului Principatelor,
puterea legislativǎ încredinIatǎ unei Adunǎri reprezentative. Se puncteazǎ orice
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: Principatele se aflau sub suzeranitatea
lmperiului Otoman. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
Total 12 puncte
Vlll. lnformaIia istoricǎ – 13 puncte
102
➢ câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre prevederile menIionate: emancipaIia
clǎcaşilor/Iǎranilor dependenIi, desfiinIarea iobǎgiei fǎrǎ nici o despǎgubire,
împroprietǎrirea Iǎranilor prin despǎgubire, împroprietǎrirea Iǎranilor fǎrǎ
despǎgubire. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
➢ câte 2 puncte pentru oricare douǎ programe menIionate: “PetiIiunea naIionalǎ”,
“PrinIipurile noastre pentru reformarea patriei”, “ProclamaIia de la lslaz”,
“DorinIele partidei naIionale în Moldova”.
➢ câte 2 puncte pentru oricare douǎ localitǎIi menIionate: Blaj, Braşov, lslaz,
CernǎuIi.
➢ 1 punct pentru menIionarea uneia dintre ideile: necesitatea modernizǎrii
societǎIii, necesitatea atragerii Iǎrǎnimii majoritare de partea revoluIiei. Se
puncteazǎ orice formulare cu aceleşi sens
Structurarea compoziIiei - 5 puncte
➢ 2 puncte pentru introducere-cuprins-concluzii

1 punct pentru introducere-cuprins/ cuprins - concluzii
0 puncte pentru lipsa structurii
➢ 1 punct pentru prezentarea evenimentelor/proceselor istorice în ordine
cronologicǎ/logicǎ
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei/desfǎşurǎrii logice a
evenimentelor/proceselor
istorice
➢ 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a limbajului istoric
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric.
Total 18 puncte
Total test 100 de puncte
I. 1. 3 puncte - b
2. 3 puncte – a
3. 3 puncte – d
4. 3 puncte – c
Total 12 puncte
II.
1. 4 puncte pentru rǎspunsul: Traian.
2. 4 puncte pentru rǎspunsul:1600.
3. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Al. l. Cuza, Cuza.
4. 4 puncte pentru rǎspunsul:1916.
Total 16 puncte
lll. Câte 2 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: Germania, Austria,
Bulgaria, Ungaria, Turcia.
Total 6 puncte
103
lV. Câte 2 puncte pentru oricare trei dintre rǎspunsurile: dǎrâmarea zidurilor cetǎIilor,
cedarea de teritorii, cedarea Câmpiei Muntene, cedarea Olteniei estice, cedarea
Banatului estic, cedarea sudului Moldovei, renunIarea la independenIǎ în politica
externǎ. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens. Asocierea cedarea teitoriilor
- un teritoriu component se considerǎ un singur rǎspuns (2 puncte).
Total 6 puncte
V. Câte 3 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: dezvoltarea economicǎ,

dezvoltarea politicǎ, dezvoltarea socialǎ, dezvoltarea culturalǎ, dezvoltarea spiritualǎ
asigurarea ierarhizǎrii interne, organizarea funcIiei de apǎrare, susIinerea
autonomiei. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
Total 6 puncte
Vl 1. 3 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Transilvania, Crişana, Banat,

Maramureş, Ţara Ungureascǎ.
2. 5 puncte pentru rǎspunsul: Basarabia.
3. 4 puncte pentru rǎspunsul: “unirea cu regatul”.
4. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: reîntregirea teritorialǎ, dezvoltarea
economicǎ, dezvoltarea politicǎ, dezvoltarea culturalǎ, adoptarea ConstituIiei din
1923, participarea la ConferinIa de la Paris. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi
sens.
Total 14 puncte
Vll. 1. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: consolidarea autonomiei,

emanciparea Iǎranilor, împroprietǎrirea Iǎranilor prin despǎgubire, instaurarea
monarhiei constituIionale.
2. 4 puncte pentru rǎspunsul: “unirea Moldovei cu Ţara Româneascǎ”.
3. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: atitudinea represivǎ a lui M. Sturdza,
prezenIa trupelor Iariste la graniIǎ. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
4. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: “PetiIiunea-proclamaIie”, “PrinIipurile
noastre pentru reformarea patriei”, “ProclamaIia de la lslaz”, “PetiIiunea-naIionalǎ”.
Total 12 puncte
Vlll. lnformaIia istoricǎ – 13 puncte
➢ 2 puncte pentru menIionarea luptelor de la Mǎrǎşti, Mǎrǎşeşti, Oituz.

➢ 1 punct pentru menIionarea opririi trupelor germane în sudul Moldovei. Se
➢ 4 puncte pentru menIionarea unuia dintre motivele: ieşirea Rusiei din rǎzboi,
semnarea armistuIiului/pǎcii de la Brest-Litovsk, înaintarea armatei
germane/austro-ungare în Ucraina/Rusia, pericolul ca armata românǎ sǎ fie
încercuitǎ, superioritatea numericǎ a adversarilor, imposibilitatea României de a
se aproviziona cu muniIii. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens.
➢ 2 puncte pentru oricare dintre datele: aprilie 1918, mai 1918.
➢ Câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre prevederi: preluarea Dobrogei de cǎtre
Bulgaria, accesul României la mare prin ConstanIa, extinderea graniIelor Austro-
Ungariei peste CarpaIi, preluarea surplusului de cereale de cǎtre Germania,
impunerea monopolului german asupra petrolului, impunerea arendǎrii terenurilor
agricole de cǎtre Germania, demobilizarea parIialǎ a armatei române, ocupaIia
104
militarǎ germanǎ, administraIie filogermanǎ în Moldova. Se puncteazǎ orice
Structurarea compoziIiei - 5 puncte
➢ 2 puncte pentru introducere-cuprins-concluzii

1 punct pentru introducere-cuprins/ cuprins-concluzii
➢ 1 punct pentru prezentarea evenimentelor/proceselor istorice în ordine
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei/desfǎşurǎrii logice a
evenimentelor/proceselor istorice
➢ 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric adecvat.
Total 18 puncte
Total test 100 de puncte
Baremul de corectare şi notare este analitic şi conIine criterii pe baza cǎrora se

acordǎ punctajul.
EnunIurile de tipul “Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi sens”, “Se

puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere istoric”, permit acordarea
punctajului celor care, pasionaIi de istorie, comleteazǎ rǎspunsurile cu informaIii
dobândite prin studiul individual (bibliografie, urmǎrirea emisiunilor televizate,
utilizarea lnternetului etc)., cât şi celor care au capacitatea de a explica rǎspunsurile
menIionate şi nu a le reproduce din manual.
În cazul cerinIei “transcrieţi” se acordǎ puncatjul prevǎzut pentru preluarea

din teztul dat a rǎspunsului. Povestirea sau prezentarea rǎspunsului demonstrazǎ
faptul cǎ elevul nu a respectat cerinIa, situaIie în care nu primeşte punctajul.
Pentru realizarea baremului de corectare şi notare al itemilor de tip sintezǎ pe
baza unei structuri de idei date, este necesar un punctaj acordat informaIiei istorice
şi unul ordonǎrii şi explicǎrii/ argumentǎrii ideilor menIionate, cu scopul de a realiza o
notare obiectivǎ a abilitǎIilor înalte ale elevului.
Prin probele scrise pentru examenul de bacalauret 2000, candidaIilor li s-a

solicitat sǎ :
1. defineascǎ şi utilizeze noIiuni istorice în contexte noi;
2. plaseze în timp şi spaIiu evenimentele istorice;
3. caracterizeze o perioadǎ istoricǎ pornind de la o sursǎ istoricǎ scrisǎ,
cunoscutǎ sau la prima vedere;
4. interpreteze din punct de vedere istoric relaIii de tip cauzǎ-efect;
5. descrie şi analizeze/interpreteze evenimente şi fenomene istorice
studiate;
6. interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sǎu asupra
evoluIiei societǎIii.
105
Dupǎ stabilirea acestor obiective de evaluare s-au selectat tipurile de
itemi necesare şi au fost concepute testele şi baremele de corectare şi notare.
Examenul de bacalaureat 2000
Probǎ scrisǎ la Istoria Românilor

(3 ore sǎptǎmânal)

 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
I. CompletaIi spaIiile libere cu informaIiile istorice corespunzǎtoare urmǎtoarelor

definiIii :
1. PopulaIie colonizatǎ în Transilvania medievalǎ alǎturi de secui şi de teutoni…

3 puncte
2. Cadru organizatoric în care este ales Al. l. Cuza, ca domn al Moldovei şi al Ţǎrii
Româneşti, în 1859 ……………. 3 puncte
3. lnstituIie financiarǎ creatǎ în 1880, cu rol de emisiune monetarǎ……………
3 puncte
4. Partid creat în 1880, adept al teoriei “formelor fǎrǎ fond”…………. 3 puncte
5. Partid politic care a propus şi a susIinut ConstituIia din 1923 …………….
3 puncte
ll. ScrieIi pe foaia de examen câte o personalitate care a fost implicatǎ în fiecare
dintre urmǎtoarele evenimente/procese istorice:
1. Om politic liberal, prim-ministru al României între anii 1876-1888……………

2 puncte
2. General al armatei române în primul rǎzboi mondial, prim-ministru şi lider al Ligii
(Partidul) Poporului ……………… 2 puncte
3. Regele României care instaureazǎ regimul autoritar prin ConstituIia
din1938…………….. 2 puncte
4. Prim ministru al României, impus de U.R.S.S. la 6 martie 1945……………
2 puncte
lll. ScrieIi pe foaia de examen literele corespunzǎtoare urmǎtoarelor

evenimente/procese istorice în ordinea cronologicǎ a desfǎşurǎrii lor:
a. formarea Partidului Comunist Român
b. formarea Partidului Muncitoresc Român
c. formarea Partidului NaIional Ţǎrǎnesc 12 puncte
lV. "StǎruinIa naIiunii, vitejia armatei (…) au împlinit dorinIele noastre prin
proclamarea Regatului care este garanIia cea mai sigurǎ pentru viitor."
(cuvântarea primului rege al României la încoronarea sa)
PrezentaIi momentul proclamǎrii Regatului, având în vedere:
- doi factori care au favorizat proclamarea Regatului;
- numele regelui şi o atribuIie a sa.
106
Notǎ: Se recomandǎ încadrarea rǎspunsului într-o paginǎ. Se puncteazǎ şi
ordonarea şi explicarea ideilor, utilizarea limbajului istoric. 15 puncte
V. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
"Noi, Mihail, voievodul (…), Eftimie, arhiepiscopul Târgoviştei, Dimitrie vornic, banul
Mihalcea (…), sfetnicii şi dregǎtorii noştri, reprezentând întreaga Ţarǎ Româneascǎ,
dǎm de ştire şi facem cunoscut prin scrisoarea de faIǎ (…) cǎ, am hotǎrât sǎ
aducem aceastǎ provincie în starea ei de mai înainte (…)am încheiat şi ne-am
înIeles (…):
Întâi, maiestatea sa imperialǎ, câtǎ vreme va Iine rǎzboiul acesta cu turcii, (…), ne
va da (…), pentru a ne apǎra Iara şi dacǎ soarta ne va fi favorabilǎ, pentru a ataca
pe duşman, plata a 5000 de ostaşi. "
(tratat de alianIǎ antiotoman între Mihai Viteazul şi împǎratul Rudolf al ll-lea, 1598 )
Pornind de la acest text, rǎspundeIi cerinIelor:

1. TranscrieIi funcIia lui Mihai Viteazul care exprimǎ calitatea de comandant
suprem al armatei Iǎrii. 4 puncte
2. MenIionaIi o atribuIie a mitropolitului, funcIie deIinutǎ şi de Eftimie, arhiepiscopul
Târgoviştei. 4 puncte
3. MenIionaIi o altǎ atribuIie a domnului. 4 puncte
4. MenIionaIi o mǎsurǎ adoptatǎ de domnie în favoarea Bisericii, în Evul Mediu.
3 puncte
Vl. "Dupǎ desfiinIarea Partidului NaIional Ţǎrǎnesc, principalul partid românesc de

opoziIie, în România a încetat practic sǎ mai existe o opoziIie organizatǎ deschisǎ.
Supunerea Iǎrii faIǎ de Rusia Sovieticǎ a fost prin aceasta realizatǎ aproape în
totalitate atât în domeniul politic cât şi economic."
(N. Rǎdescu, memoriu trimis Departamentului de Stat al S.U.A.)
PrezentaIi guvernarea Gh. Gheorghiu Dej având în vedere:
- doi factori care au favorizat preluarea puterii depline de cǎtre comunişti;
- trei mǎsuri ale regimului Gh. Gheorghiu-Dej, care au permis consolidarea
dictaturii proletariatului;
- doi membrii ai vechilor elite lichidate de cǎtre comunişti în vederea
represiunii.
Notǎ : Se recomandǎ încadrarea rǎspunsului în douǎ pagini. Se puncteazǎ şi

utilizarea limbajului istoric, ordonarea şi explicarea ideilor.
25 puncte
107

 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
l. ScrieIi pe foaia de examen informaIiile istorice corespunzǎtoare urmǎtoarelor
definiIii :
1. Numele statului din estul CarpaIilor condus de un domn care avea printre atribuIii
conducerea supremǎ a armatei şi dreptul de a bate monedǎ ................ 2 puncte
2. Principiu al ConstituIiei din 1923 prin care se asigura accesul cetǎIenilor
României la activitǎIile şi funcIiile publice ………………. 2 puncte
3. ForIǎ politicǎ de extremǎ stângǎ cu rol de partid unic în România între 1965-1989
……. 2 puncte
4. Dreptul conferit tuturor cetǎIenilor unui stat, indiferent de starea materialǎ, sex,
credinIǎ, religie, naIionalitate, de a alege organele centrale şi locale ale puterii de
stat ........................................................................................................... 2 puncte
5. Practicǎ politicǎ iniIiatǎ de regele României la sfârşitul secolului al XlX-lea,
caracterizatǎ prin alternanIa la putere a liberalilor şi a conservatorilor
…………… 2 puncte
ll. ScrieIi pe foaia de examen câte o personalitate care a fost implicatǎ în
fiecare dintre urmǎtoarele evenimente/ procese istorice:
1. Conducǎtor al unei formaIiuni politice prestatale de la sud de CarpaIi, menIionat în
Diploma loaniIilor (1247) …….. …………… 2 puncte
2. Voievod român din Maramureş care, înlǎturând dominaIia maghiarǎ, a creat statul
medieval Moldova …… ……………… 2 puncte
3. Principe în timpul cǎruia România a obIinut independenIa şi s-a proclamat regat
……..……………….. 2 puncte
4. Lider al Partidului NaIional Liberal şi prim-ministru, succesor al lui lon C.
Brǎtianu, care şi-a desfǎşurat activitatea pânǎ în 1908 ......................... 2 puncte
lll. ScrieIi pe foaia de examen literele corespunzǎtoare evenimentelor/ proceselor
istorice în ordinea cronologicǎ a desfǎşurǎrii acestora:
a. proclamarea independenIei de stat a României
b. organizarea Adunǎrilor ad-hoc
c. formarea Partidului Conservator
9 puncte
lV. La sfârşitul primului rǎzboi mondial s-a realizat Marea Unire a tuturor românilor.
PrezentaIi hotǎrârea de unire a Basarabiei cu România, având în vedere:
- câte o premisǎ internǎ şi una externǎ a Marii Uniri;
- douǎ momente ale procesului istoric prin care Basarabia hotǎrǎşte unirea
cu România;
- o consecinIǎ istoricǎ a Marii Uniri.
-
Notǎ: Se recomandǎ încadrarea rǎspunsului într-o paginǎ. Se puncteazǎ utilizarea
limbajului istoric, ordonarea şi explicarea ideilor. 20 puncte
"lar dacǎ s-ar întâmpla ca eu şi fiul meu sǎ murim fǎrǎ urmaşi în linie bǎrbǎteascǎ
(…) majestatea sa imperialǎ şi succesorii sǎi vor îngǎdui ca Ţara Româneascǎ sǎ
108
aibǎ voievod sau principe bǎştinaş şi de aceeaşi lege ca şi pânǎ acum (…) şi vor
alege şi vor întǎri ca
voievod pe acela care va fi ales şi propus de boieri, de stǎri şi sfaturile Iǎrii cu
învoiala tuturor."
(Tratatul încheiat între Mihai Viteazul şi Rudolf al ll-lea în 1598)
1. TranscrieIi formula care exprimǎ principiul de succesiune electiv la tronul Ţǎrii

Româneşti. 2 puncte
2. ExplicaIi noIiunea istoricǎ “voievod”. 5 puncte
3. PrecizaIi confesiunea exprimatǎ de formula "de aceeaşi lege", pe care trebuia sǎ
o aibǎ principele conform textului de mai sus. 4 puncte
4. MenIionaIi categoria socialǎ implicatǎ în alegerea domnului, precizatǎ în textul
dat.
4 puncte
Vl. "Regim constituIional în toatǎ întinderea lui supt domnia ereditarǎ proclamatǎ de
naIiune în zilele de 8 Aprilie şi 1 Maiu 1866"
(Programa liberalǎ din 1866)
PrezentaIi monarhia în România între 1866 şi 1947, având în vedere:
- necesitatea instaurǎrii monarhiei strǎine;
- trei reprezentanIi ai monarhiei;
- trei prerogative ale monarhului în oricare dintre constituIiile adoptate în
aceastǎ perioadǎ;
- o cauzǎ a înlǎturǎrii monarhiei constituIionale.
Notǎ: Se recomandǎ încadrarea în douǎ pagini. Se puncteazǎ utilizarea limbajului

istoric, ordonarea şi explicarea ideilor.
28 puncte
I. 1. 3 puncte pentru – saşi

2. 3 puncte pentru – Adunare electivǎ
3. 3 puncte pentru – Banca NaIionalǎ a României
4. 3 puncte pentru – Partidul Conservator
5. 3 puncte pentru – Partidul NaIional Liberal Total 15 puncte
II. 1. 2 puncte pentru – lon C. Brǎtianu
2. 2 puncte pentru – Alexandru Averescu
3. 2 puncte pentru – Carol al II-lea
4. 2 puncte pentru – Petru Groza Total 8 puncte
III. Câte 4 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ a evenimentului istoric în

şirul cronologic:
1c; 2a; 3b Total 12 puncte
IV. lnformaIia istoricǎ - 10 puncte

 câte 2 puncte pentru oricare doi factori care au favorizat proclamarea
regatului.
 2 puncte pentru menIionarea numelui regelui.
109
 2 puncte pentru oricare atribuIie a regelui
 2 puncte pentru menIionarea datei proclamǎrii regatului
Ordonarea şi explicarea ideilor - 5 puncte
 1 punct pentru claritatea structurii textului (introducere-cuprins-concluzii)
 1 punct pentru prezentarea evenimentelor/ideilor într-o succesiune
 1 punct pentru explicarea ideilor
 1 punct pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ Total 15 puncte
V. 1. 4 puncte pentru rǎspunsul: “voievodul”
2. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: ungea cu mir pe domn,
încorona pe domn, participa la Sfatul domnesc etc. Se puncteazǎ orice
rǎspuns corect din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi
sens.
3. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: deIinea puterea executivǎ,
conducea politica externǎ a statului. Se puncteazǎ orice formulare cu
acelaşi sens.
4. 3 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: organizarea mitropoliei,
ctitoriile, numirea Mitropolitului etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect
din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
Total 15 puncte
VI. lnformaIia istoricǎ - 15 puncte
 câte 1 punct pentru oricare doi factori care au favorizat preluarea puterii de
cǎtre comunişti
 câte 3 puncte pentru oricare trei mǎsuri ale regimului Gh. Gheorghiu-Dej
 câte 2 puncte pentru oricare doi membri ai vechilor elite
 2 puncte pentru claritatea structurii textului (introducere-cuprins-concluzii)
1 punct pentru introducerea ideilor prin paragrafe
cronologicǎ/logicǎ/istoricǎ
 3 puncte pentru explicarea ideilor
0 puncte pentru lipsa explicaIiei
 3 puncte pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a terminologiei
0 puncte pentru neutilizarea terminologiei istorice
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ
0 puncte pentru depǎşirea limitei de spaIiu impuse
Total 25 puncte
Total 90 puncte
Se acordǎ 10 puncte din oficiu

I. 1. 2 puncte pentru rǎspunsul: Moldova.
2. 2 puncte pentru rǎspunsul: egalitate în faIa legii.
3. 2 puncte pentru rǎspunsul: Partidul Comunist Român.
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: vot universal.
110
5. 2 puncte pentru rǎspunsul: rotativa guvernamentalǎ. Total 10 puncte
II. 1. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: Litovoi, Seneslau, Farcaş, loan.
2. 2 puncte pentru rǎspunsul: Bogdan.
3. 2 puncte pentru rǎspunsul: Carol/ Carol l.
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: D.A. Sturdza/ Sturdza. Total 8 puncte
III. Câte 3 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ în şirul cronologic:1-b; 2-a; 3-
c.
Total 9 puncte
IV. lnformaIia istoricǎ - 15 puncte
 câte 3 puncte pentru oricare premisǎ internǎ şi pentru oricare premisǎ externǎ a
Marii Uniri
 câte 3 puncte pentru oricare douǎ momente ale unirii Basarabiei cu România
 3 puncte pentru oricare consecinIǎ a Marii Uniri
 1 punct pentru explicarea ideilor
 1 punct pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ Total 20 puncte
V. 1. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: “vor alege”, “pe acela care va fi
ales şi propus de boieri, de stǎri şi de sfaturile Iǎrii”
2. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: comandant suprem al armate
în Evul Mediu în Ţǎrile Române, conducǎtor militar, conducǎtor al unei
formaIiuni politice prestatale. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi
sens.
3. 4 puncte pentru rǎspunsul: ortodoxie. Se puncteazǎ orice formulare cu
acelaşi sens.
4. 4 puncte pentru rǎspunsul: boieri. Total 15 puncte
VI. lnformaIia istoricǎ - 18 puncte
 2 puncte pentru oricare dintre ideile: menIinerea unirii, pericolul invaziei strǎine,
stabilitate politicǎ etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere
istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
 câte 2 puncte pentru oricare trei dintre regii : Carol I, Ferdinand I, Carol II, Mihai I
 2 puncte pentru datarea unei legi fundamentale (1866, 1923, 1938)
 câte 2 puncte pentru oricare trei prerogative monarhice: numeşte şi revocǎ
miniştri, bate monedǎ, comandant militar etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect
din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: consolidarea puterii politice a
Partidului Comunist Român, rolul de conducǎtor al opoziIiei democratice faIǎ de
Partidul Comunist Român în societate, instaurarea unei forme specific comuniste
de guvernare etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere istoric
şi orice formulare cu acelaşi sens.
111
1 punct pentru introducerea ideilor prin paragrafe
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a
evenimentelor/proceselor istorice
0 puncte pentru lipsa explicaIiei
 3 puncte pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a terminologiei
0 puncte pentru neutilizarea terminologiei istorice
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ
0 puncte pentru depǎşirea limitei de spaIiu impuse Total test 90 puncte
Total 28 puncte Se acordǎ 10 puncte din oficiu


l. CompletaIi spaIiile libere cu informaIiile istorice corespunzǎtoare urmǎtoarelor
definiIii :
1. PopulaIie colonizatǎ în Transilvania medievalǎ, alǎturi de secui şi de teutoni . ...
3 puncte
2. Partid constituit în 1880, adept al politicii “paşilor mǎrunIi”…… 3 puncte
3. Partid politic care a propus şi a susIinut ConstituIia din 1923. .......... 3 puncte
4. AlianIǎ politico-militarǎ împotriva cǎreia România a intrat în rǎzboi , în 1916 …
3 puncte
5 Membru al guvernului care avea obligaIia sǎ contrasemneze actele monarhului…
3 puncte
ll. CompletaIi spaIiile libere cu un eveniment istoric, în care a fost implicatǎ fiecare
dintre urmǎtoarele personalitǎIi:
1. C.A..Rosetti .............................................................................................. 5 puncte
2. Ferdinand ................................................................................................. 5 puncte
lll. ScrieIi pe foaia de examen literele corespunzǎtoare urmǎtoarelor

evenimente/procese istorice în ordinea cronologicǎ a desfǎşurǎrii lor:
a. instaurarea Republicii Populare Române
b. instaurarea monarhiei autoritare a regelui Carol al II-lea
c. prǎbuşirea regimului comunist 15 puncte
"Noi, Mihail, voievodul (…), Eftimie, arhiepiscopul Târgoviştei, Dimitrie vornic, banul
Mihalcea (…), sfetnicii şi dregǎtorii noştri, reprezentând întreaga Ţarǎ Româneascǎ,
dǎm de ştire şi facem cunoscut prin scrisoarea de faIǎ (…) cǎ, am hotǎrât sǎ
aducem aceastǎ provincie în starea ei de mai înainte (…)am încheiat şi ne-am
înIeles (…):
112
Întâi, maiestatea sa imperialǎ, câtǎ vreme va Iine rǎzboiul acesta cu turcii,
(…), ne va da (…), pentru a ne apǎra Iara şi dacǎ soarta ne va fi favorabilǎ, pentru a
ataca pe duşman, plata a 5000 de ostaşi. "
(tratat de alianIǎ antiotoman între Mihai Viteazul şi împǎratul Rudolf al ll-lea, 1598 )
Pornind de la acest text, rǎspundeIi cerinIelor:
1. TranscrieIi funcIia lui Mihai Viteazul, care exprimǎ calitatea de comandant

suprem al armatei Iǎrii. 4 puncte
2. MenIionaIi o atribuIie a mitropolitului, funcIie deIinutǎ şi de Eftimie, arhiepiscopul
Târgoviştei, la 1598. 4 puncte
3.PrecizaIi atitudinea arhiepiscopului Eftimie faIǎ de politica antiotomanǎ a lui Mihai
Viteazul, prezentatǎ în textul de mai sus 3 puncte
4. MenIionaIi o mǎsurǎ adoptatǎ de Domnie în favoarea Bisericii, în Evul Mediu.

4 puncte
"DeputaIii (…) întreabǎ dacǎ guvernul a informat oficial puterile despre ruperea
relaIiilor cu Turcia; (despre ) intenIia Camerelor de a proclama independenIa.
Kogǎlniceanu declarǎ:
‹ suntem o naIiune liberǎ, independentǎ, dar pentru a fi acceptatǎ independenIa,
trebuie sǎ pledǎm în faIa Europei›. "
(telegrama corespondentului de presǎ Havas, referitoare la proclamarea
independenIei )
Pornind de la acest text , rǎspundeIi cerinIelor:
1. PrecizaIi anii desfǎşurǎrii Rǎzboiului de independenIǎ. 3 puncte
2. TranscrieIi condiIia acceptǎrii independenIei României de cǎtre Marile Puteri în
viziunea lui Kogǎlniceanu. 4 puncte
3. NumiIi şi dataIi evenimentul în care a fost recunoscutǎ independenIa României.
4 puncte
4. PrecizaIi raportul politic dintre lmperiul Otoman şi România, pânǎ la ruperea
relaIiilor diplomatice. 4 puncte
Vl. “Actuala dictaturǎ exercitatǎ de o mânǎ de comunişti instruiIi la Moscova, care au

pǎtruns în România odatǎ cu trupele ruseşti şi cǎrora li s-au alǎturat o minoritate de
aventurieri şi oportunişti aparIinând fostei clase a politicienilor de profesie, a fost
instauratǎ prin intervenIia directǎ a Rusiei, facilitatǎ de prezenIa în Iarǎ a armatei
sovietice.”
(N. Rǎdescu, Memoriu cǎtre Departamentul de stat al S.U.A., 1947)
PrezentaIi instaurarea şi consolidarea regimului comunist în România, având

în vedere:
-douǎ mǎsuri ale guvernului condus de Petru Groza, care au permis preluarea
puterii depline de cǎtre comunişti.;
-alte douǎ mǎsuri ale regimului Gh. Gheorghiu-Dej, care au permis consolidarea
dictaturii proletariatului;
-doi membrii ai vechilor elite lichidate de cǎtre comunişti în vederea
represiunii.
113
Notǎ : Se recomandǎ încadrarea prezentǎrii în douǎ pagini. Se puncteazǎ utilizarea
limbajului istoric, ordonarea şi explicarea ideilor .
20 puncte


l. ScrieIi pe foaia de examen informaIiile istorice corespunzǎtoare urmǎtoarelor

definiIii:
1. Stat medieval românesc întemeiat în secolul al XlV-lea de Dragoş şi de

Bogdan…… 2 puncte
2. Principiu succesoral prin care tronul statelor medievale româneşti era transmis în
cadrul aceleiaşi familii domnitoare………… 2 puncte
3. Adunǎri cu rol consultativ organizate în Principatele Române în 1857, în urma
hotǎrârii Congresului/ ConferinIei de la Paris …………….. 2 puncte
4. SituaIie juridicǎ a unei Iǎri care nu acceptǎ implicarea într-o confruntare
militarǎ…… 2 puncte
5. Mǎsurǎ luatǎ de statul comunist pentru controlul mijloacelor mass-media şi
suprimarea libertǎIii de exprimare a ideilor ostile regimului……… 2 puncte
ll. ScrieIi pe foaia de examen câte un eveniment istoric în care a fost implicatǎ
fiecare dintre urmǎtoarele personalitǎIi:
1. Basarab .............................................................................................. 5 puncte
2. Alexandru Ioan Cuza ........................................................................... 5 puncte
lll. ScrieIi pe foaia de examen literele corespunzǎtoare urmǎtoarelor evenimente/
procese istorice în ordinea cronologicǎ a desfǎşurǎrii acestora:
a. crearea Partidului Muncitoresc Român
b. intrarea României în primul rǎzboi mondial
c. crearea Partidului Conservator 12 puncte
IV. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:

"Eu ca român şi reprezentant al naIiunii, nu pot decât sǎ mǎ pronunI sus şi tare, cǎ
aceastǎ Iarǎ este liberǎ şi independentǎ şi domnul României este domnul unei Iǎri
libere şi absolut independente."
(Discursul lui N. Fleva cu ocazia proclamǎrii independenIei României)
1. NumiIi statul sub suzeranitatea cǎruia s-a aflat România pânǎ la obIinerea
independenIei. 5 puncte
2. NumiIi "domnul României" în timpul cǎruia s-a obIinut independenIa. 5 puncte
3. MenIionaIi anii în timpul cǎrora s-a desfǎşurat rǎzboiul de independenIǎ.
3 puncte
4. TranscrieIi formula care atestǎ faptul cǎ N. Fleva Iine acest discurs în
Parlamentul României. 2 puncte
114
[AutoritǎIile şi-au permis] sǎ şteargǎ din liste în mod arbitrar, orice cetǎIean pe care-l
crede cǎ nu ar vota conform cerinIelor guvernamentale (…) s-au fǎcut înscrieri
multiple ale celorlalIi alegǎtori, pe motiv cǎ funcIioneazǎ la diferite întreprinderi
deodatǎ, ba chiar în foarte multe cazuri, au fost înscrişi atât la întreprinderi cât şi la
domiciliile lor."
(Ziarul “Liberalul”, 1946)

1. TranscrieIi douǎ metode folosite de autoritǎIi în vederea falsificǎrii alegerilor.
2 puncte
2. NumiIi partidul care a falsificat rezultatul alegerilor din 1946. 4 puncte
3. PrecizaIi anul formǎrii guvernului Groza care acceptǎ fraudarea alegerilor.
4 puncte
4. MenIionaIi un motiv pentru care, pe baza fraudǎrii rezultatului alegerilor, monarhia
a fost înlǎturatǎ. 5 puncte
Vl. "Sǎ cǎutǎm o ConstituIie nouǎ în cele douǎ mari izvoare, la care ne putem
adresa întotdeauna cu siguranIǎ: la trecutul nostru (…) şi la sufletul maselor adânci
ale poporului nostru (…) ceea ce pretind ele este realitate spornicǎ şi folositoare
tuturor."
(N. Iorga)
PrezentaIi ConstituIia din 1923, având în vedere:

- necesitatea adoptǎrii unei noi ConstituIii şi partidul care a promovat-o;
- patru prevederi ale ConstituIiei;
- caracterul ConstituIiei.
Notǎ: Se recomandǎ încadrarea prezentǎrii în douǎ pagini. Se puncteazǎ utilizarea
limbajului istoric, ordonarea şi explicarea ideilor 28 puncte
l.1. 3 puncte pentru rǎspunsul: saşi .

2. 3 puncte pentru rǎspunsul: Partidul Conservator.
3. 3 puncte pentru rǎspunsul: Partidul NaIional Liberal/P.N.L.
4. 3 puncte pentru rǎspunsul: Tripla AlianIǎ/ Puterile Centrale
5. 3 puncte pentru rǎspunsul: ministru.
Total 15 puncte.
ll. 1. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: activeazǎ în P.N.L., conduce
liberalii-radicali., etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere istoric
şi orice formulare cu acelaşi sens.
2. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: succede lui Carol l, ratificǎ Marea
Unire, se încoroneazǎ la Alba-lulia, etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct
de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
Total 10 puncte
lll. Câte 5 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ în şirul cronologic: 1 – b, 2 – a, 3

– c. Total 15 puncte
lV. 1. 4 puncte pentru rǎspunsul: “voievodul”.
115
2. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: încoronarea domnului, ungerea cu
mir, participarea la Sfatul Domnesc, etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din
punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
3. 3 puncte pentru rǎspunsul: susIinere. Se puncteazǎ orice formulare cu acelaşi
sens.
4. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: organizarea Mitropoliei/ a Bisericii,
ctitorire, etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere istoric şi orice
Total 15 puncte
V. 1. 3 puncte pentru rǎspunsul: 1877-1878.
2. 4 puncte pentru rǎspunsul: “trebuie sǎ pledǎm în faIa Europei”.
3. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: 1878 – Congresul de pace de la San-
Stefano/ 1878 – Congresul de pace de la Berlin.
4. 4 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: suzeranitate; vasalitate. Se puncteazǎ
Total 15 puncte
VI. lnformaIia istoricǎ – 10 puncte

 câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre ideile: epurarea aparatului administrativ,
fraudarea alegerilor, impunerea abdicǎrii regelui, etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns
corect din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
 câte 2 puncte pentru oricare douǎ dintre ideile: adoptarea ConstituIiei din 1948/
1952, formarea P.M.R., etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de
vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
 câte 1 punct pentru oricare doi lideri ai vechilor elite.
Ordonarea şi explicarea ideilor – 10 puncte
 2 puncte pentru claritatea structurǎrii textului (introducere-cuprins-concluzii)
1 punct pentru introducerea ideilor prin paragrafe, schiIarea unei structurǎri a
textului.
0 puncte pentru text nestructurat
 1punct pentru prezentarea evenimentelor/proceselor istorice într-o succesiune
cronologicǎ/logicǎ.
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a evenimentelor/
proceselor istorice.
 3 puncte pentru explicarea ideilor.
0 puncte pentru lipsa explicaIiilor.
 3 puncte pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate.
1 punct pentru utilizarea unei terminologii istorice insuficiente.
0 puncte pentru neutilizarea unei terminologii istorice.
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ.
0 puncte pentru depǎşirea limitei de spaIiu impuse.
Total 20 puncte Total 90 puncte

I. 1. 2 puncte pentru rǎspunsul: Moldova.
2. 2 puncte pentru rǎspunsul: ereditar.
3. 2 puncte pentru rǎspunsul: Adunǎri ad-hoc.
116
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: neutralitate.
5. 2 puncte pentru rǎspunsul: cenzurǎ. Total 10 puncte
II. 1. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: întemeiazǎ statul medieval

Ţara Româneascǎ, obIine victoria de la Posada, obIine independenIa Ţǎrii
Româneşti etc. Se puncteazǎ orice rǎspuns corect din punct de vedere istoric şi
2. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: este ales/ domneşte în
Principatele Unite, susIine modernizarea statului român etc. Se puncteazǎ orice
rǎspuns corect din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
Total 10 puncte
lll. Câte 4 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ în şirul cronologic: 1-c; 2-b; 3-a.
Total 12 puncte
IV. 1. 5 puncte pentru rǎspunsul: lmperiul Otoman.
2. 5 puncte pentru rǎspunsul: Carol.
3. 3 puncte pentru rǎspunsul: 1877-1878.
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: “reprezentant al naIiunii”. Total 15 puncte
V. 1. Câte 1 punct pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: “sǎ şteargǎ din liste în
mod arbitrar “, “s-au fǎcut înscrieri multiple ale aceloraşi alegǎtori”, “au fost înscrişi
atât la întreprinderi cât şi la domiciliile lor” .
2. 4 puncte pentru rǎspunsul: Partidul Comunist Român.
3. 4 puncte pentru rǎspunsul: 1945.
4. 5 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: legitimarea puterii comuniste,
obIinerea majoritǎIii în Parlament, izolarea monarhiei etc. Se puncteazǎ orice
rǎspuns corect din punct de vedere istoric şi orice formulare cu acelaşi sens.
Total 15 puncte
Vl. lnformaIia istoricǎ – 18 puncte
 2 puncte pentru oricare idee care explicǎ necesitatea adoptǎrii ConstituIiei din
1923
 2 puncte pentru menIionarea P.N.L.
 câte 3 puncte pentru oricare patru prevederi ale ConstituIiei
 2 puncte pentru menIionarea caracterului democratic

 2 puncte pentru claritatea structurǎrii textului (introducere-cuprins-concluzii)
1 punct pentru introducerea ideilor prin paragrafe, schiIarea unei structurǎri a
textului.
0 puncte pentru text nestructurat
 1punct pentru prezentarea evenimentelor/proceselor istorice într-o succesiune
cronologicǎ/logicǎ.
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/logice a evenimentelor/
proceselor istorice.
 3 puncte pentru explicarea ideilor.
0 puncte pentru lipsa explicaIiilor.
 3 puncte pentru utilizarea unei terminologii istorice adecvate.
1 punct pentru utilizarea unei terminologii istorice insuficiente.
0 puncte pentru neutilizarea unei terminologii istorice.
 1 punct pentru încadrarea în limita de spaIiu impusǎ.
0 puncte pentru depǎşirea limitei de spaIiu impuse.
Total 28 puncte
117
Total test 90 puncte
Probǎ scrisǎ la Istorie Universalǎ

l. ScrieIi pe foaia de examen informaIiile istorice care completeazǎ urmǎtoarele
definiIii:
1. ConcepIie religioasǎ bazatǎ pe adorarea unei singure divinitǎIi ............... 3 puncte
2. Conflict între Sparta şi Atena, în care s-au implicat şi alte oraşe-stat, pentru
supremaIie în Grecia anticǎ…………….. 3 puncte
3. Formǎ de guvernare introdusǎ de DiocleIian în lmperiul Roman… ........... 3 puncte
4. Curent literar-artistic apǎrut la mijlocul secolului al XlX-lea, care înfǎIişeazǎ
realitǎIile societǎIii burgheze, avându-l ca reprezentant pe Honoré de Balzac
……….. 3 puncte
5. Doctrinǎ a cercurilor de dreapta aplicatǎ de Benito Mussolini dupǎ preluarea
puterii în ltalia interbelicǎ……………….. 3 puncte
ll. OrdonaIi cronologic urmǎtoarele evenimente istorice, scriind pe foaia de examen
literele corespunzǎtoare succesiunii corecte:
a. reformele lui Pericle în Atena;
b. înfiinIarea Regatului Egiptului;
c. conducerea statului dac de cǎtre Burebista;
d. conducerea statului roman de cǎtre Traian;
e. organizarea Imperiului Macedonean. 10 puncte
lll. În coloana A aveIi enumeraIi oameni politici, iar în coloana B aveIi numerotate
state. ScrieIi pe foaia de examen asocierile dintre fiecare literǎ din coloana A şi cifra
corespunzǎtoare statelor din coloana B:
A B
a. François Mitterand 1. Marea Britanie
b. Margaret Thatcher 2. Spania
c. Helmuth Kohl 3. FranIa
d. George Bush 4. Germania
e. Silvio Berlusconi 5. Statele Unite ale Americii
6. Italia
15 puncte
lV. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“ De când mi-am pierdut tatǎl am ajuns sǎ cred cǎ datoria mea este sǎ mǎ dedic în
întregime Iǎrii mele (…). Am început sǎ mǎresc puterea militarǎ a statului(…). Am
pus fundaIiile unei noi academii. Am înfiinIat un colegiu nou pentru comerI şi
industrie.”
(scrisoarea lui Frederic al ll-lea cǎtre Voltaire)
Pornind de la acest text rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:
1. NumiIi statul în care a domnit Frederic al ll-lea. 4 puncte
2. TranscrieIi douǎ mǎsuri adoptate de Frederic al ll-lea în calitate de despot
luminat. 8 puncte
118
3. DefiniIi concepIia filosofico-politicǎ luministǎ. 2 puncte
4. MenIionaIi concepIia lui Voltaire ca teoretician al “despotismului luminat” privind
guvernarea statelor în secolul al XVIII-lea. 3 puncte
5. MenIionaIi concepIia politicǎ a lui Rousseau, potrivit lucrǎrii sale “Contractul
social”. 3 puncte
V. PrezentaIi evoluIia U.R.S.S. dupǎ 1945, având în vedere:
- doi lideri comunişti şi câte o mǎsurǎ adoptatǎ de cǎtre aceştia în politica internǎ
şi în cea externǎ;
- reacIia unui stat comunist faIǎ de amestecul Moscovei în politica sa internǎ;
- destrǎmarea U.R.S.S.
Notǎ: Se puncteazǎ şi ordonarea şi explicarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.

30 puncte
Probǎ scrisǎ la Istorie Universalǎ

l. ScrieIi pe foaia de examen informaIiile istorice care completeazǎ urmǎtoarele
definiIii:
1. Regim politic instaurat în Atena prin reformele lui Solon, Clistene şi Pericle……
2 puncte
2. Templu tradiIional religios în China…………. 2 puncte
3. Confesiune creştinǎ reformatǎ, iniIiatǎ de Jean Calvin caracterizatǎ de ideea
“predestinǎrii”………… 2 puncte
4. Categorie socialǎ, intitulatǎ starea a ll-a în FranIa Vechiului Regim, deIinǎtoare de
funcIii şi domenii funciare…………… 2 puncte
5. Doctrina iniIiatǎ în 1947, de cǎtre S.U.A., având drept scop menIinerea influenIei
americane în Mediterana Orientalǎ …………….. 2 puncte
ll. OrdonaIi cronologic urmǎtoarele evenimente istorice, scriind pe foaia de examen

literele corespunzǎtoare succesiunii corecte:
a apariIia luminismului;
b apariIia realismului;
c apariIia romantismului;
d apariIia simbolismului;
e apariIia umanismului. 10 puncte
lll. În coloana A aveIi enumerate forme de guvernǎmânt ,iar în coloana B aveIi

numerotati conducǎtori de state. ScrieIi pe foaia de examen asocierile dintre fiecare
literǎ din coloana A şi cifra corespunzǎtoare din coloana B:
A B
a. monarhia absolutistǎ 1. Lech Wałesa
b. despoIia orientalǎ 2. Helmuth Kohl
c. monarhia constituIionalǎ 3. Ludovic al XVI-lea
d. Principatul 4. Ramses al II- lea
e. republica federativǎ 5. Octavian Augustus
6. Elisabeta a II-a
15 puncte
119
lV. CitiIi cu atenIie textul de mai jos:
“<Ajunge sǎ ridic doar degetul mic şi Tito nu va mai fi> a zis Stalin (…) Tito nu a
cǎzut (…). Tito avea în spatele lui un stat şi un popor care trecuserǎ prin şcoala grea
a luptei pentru libertate şi independenIǎ, un popor care îşi susIine conducǎtorii.”
(Hruşciov, despre conflictul dintre Stalin şi Tito)
Pornind de la acest text rǎspundeIi urmǎtoarelor cerinIe:
1. NumiIi statul condus de Tito. 4 puncte
2. TranscrieIi un motiv pentru care Tito nu a putut fi înlǎturat. 2 puncte
3. PrecizaIi un motiv pentru care Tito i s-a opus lui Stalin. 5 puncte
4. NumiIi alte douǎ state în care U.R.S.S.a impus regimul comunist. 4 puncte
5. PrecizaIi atitudinea lui Hruşciov faIǎ de politica stalinistǎ în 1956. 5 puncte
V. PrezentaIi Regatul Evreilor şi lmperiul Persan, având în vedere:
- forma de guvernare specificǎ Orientului antic şi douǎ caracteristici ale acesteia;
- formarea regatelor şi imperiilor în Orientul antic;
- evoluIia acestor douǎ state în antichitate.

Notǎ: Se puncteazǎ şi ordonarea şi explicarea ideilor, utilizarea limbajului istoric.
35 puncte
l. 1. 3 puncte pentru rǎspunsul: monoteism.
2. 3 puncte pentru rǎspunsul: rǎzboiul peloponesiac.
3. 3 puncte pentru rǎspunsul: dominat.
4. 3 puncte pentru rǎspunsul: realism.
5. 3 puncte pentru rǎspunsul: fascism. Total 15 puncte
ll. Câte 2 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ a evenimentului istoric în şirul
cronologic:
1- b;
2- a;
3- e;
4- c;
5- d. Total 10 puncte
lll. Câte 3 puncte pentru fiecare pereche corect stabilitǎ:
a- 3;
b- 1;
c-4;
d-5;
e-6. Total 15 puncte
lV. 1. 4 puncte pentru rǎspunsul: Prusia.
2. Câte 4 puncte pentru oricare douǎ dintre rǎspunsurile: “am început sǎ mǎresc
puterea militarǎ”, “am pus fundaIiile unei noi academii”, “am înfiinIat un colegiu nou
pentru comerI şi industrie”.
3. 2 puncte pentru definirea luminismului
4. 3 puncte pentru menIionarea concepIiei lui Voltaire.
5. 3 puncte pentru menIionarea concepIiei lui Rousseau.
Total 20 puncte
V. lnformaIia istoricǎ – 20 puncte
120
 câte 1 punct pentru oricare doi lideri comunişti;
 câte 3 puncte pentru oricare mǎsurǎ adoptatǎ în politica internǎ de fiecare dintre
lideri;
 câte 3 puncte pentru oricare mǎsurǎ adoptatǎ în politica externǎ de fiecare dintre
lideri;
 3 puncte pentru oricare atitudine a unui stat comunist faIǎ de intervenIia Rusiei în
politica internǎ;
 1 punct pentru menIionarea anului 1991
 2 puncte pentru formarea ComunitǎIii Statelor lndependente.
 3 puncte pentru claritatea structurǎrii textului (introducere-cuprins-concluzii)
0 puncte pentru lipsa structurii.
 2 puncte pentru prezentarea evenimentelor/ideilor într-o succesiune
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei
0 puncte pentru simpla enumerare a ideilor
 3 puncte pentru utilizarea terminologiei istorice
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a terminologiei istorice
0 puncte pentru lipsa terminologiei istorice.
Total 30 puncte

I. 1. 2 puncte pentru rǎspunsul: democraIie
2. 2 puncte pentru rǎspunsul: pagodǎ
3. 2 puncte pentru rǎspunsul: calvinism
4. 2 puncte pentru rǎspunsul: nobilime/ aristrocraIie
5. 2 puncte pentru rǎspunsul: doctrina Truman/ Truman Total 10 puncte
ll. Câte 2 puncte pentru fiecare poziIionare corectǎ în şirul cronologic:
1- e;
2- a;
3- c;
4- b;
5- d. Total 10 puncte
lll. Câte 3 puncte pentru fiecare pereche corect stabilitǎ:
a- 3;
b- 4;
c- 6;
d- 5;
e- 2. Total 15 puncte
IV. 1. 4 puncte pentru rǎspunsul: Yugoslavia.
2. 2 puncte pentru oricare dintre rǎspunsurile: “avea în spatele lui un stat şi un
popor care trecuserǎ prin şcoala grea a luptei pentru libertate şi independenIǎ”, “un
popor care îşi susIine conducǎtorii”.
3. 5 puncte pentru menIionarea oricǎrui motiv care explicǎ atitudinea lui Tito.
4. câte 2 puncte pentru oricare douǎ state comuniste.
121
5. 5 puncte pentru menIionarea atitudinii lui Hruşciov.
Total 20 puncte
V. lnformaIia istoricǎ - 25 puncte
 3 puncte pentru forma de guvernare specificǎ Orientului antic
 câte 4 puncte pentru oricare douǎ caracteristici
 3 puncte pentru modul de formare al regatelor
 3 puncte pentru modul de formare al imperiilor
 câte 4 puncte pentru evoluIia fiecǎrui stat.
 3 puncte pentru claritatea structurǎrii textului (introducere-cuprins-concluzii)
0 puncte pentru lipsa structurii.
 2 puncte pentru prezentarea evenimentelor/ideilor într-o succesiune
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei
0 puncte pentru simpla enumerare a ideilor
 3 puncte pentru utilizarea terminologiei istorice
1 punct pentru utilizarea sporadicǎ a terminologiei istorice
0 puncte pentru lipsa terminologiei istorice. Total 35 puncte
Se acordǎ 10 puncte din oficiu.
122
BIBLIOGRAFIE
1 Ausubel, D., ÎnvǎIarea în çcoalǎ. EDP, Bucureşti, 1981.
Robinson, F.
2 Bethell, G. Metodologia evaluǎrii çi examinǎrii. Note de curs.
Bucureşti, 1996.
3 Carey, L. Measuring and Evaluating School Learning. Allyn
and Bacon, Inc.,1988.
4 Gronlund, N. Measurement and Evaluation in Teaching, Ed. a IV-
a, Macmillan Publishing Co. Inc., New York, 1981.
5 Holban, I. Teste de cunoçtinIe. EDP, Bucureşti, 1995
6 Landsheere, G .Evaluarea continuǎ a elevilor çi examenelor.
Manual de docimologie. EDP, Bucureşti, 1975.
7 Lisievici, P. Calitatea învǎIǎmântului.Cadru conceptual, evaluare
çi dezvoltare. ColecIia ldei Pedagogice
Contemporane, EDP, Bucureşti, 1997.
8 Lisievici, P. Teste de cunoçtinIe: cadrul conceptual, proiectare çi
evaluare. Târgovişte, l.S.E., Casa Corpului
Didactic,1993.
9 Hale, D.S., Assessment and the Secondarz School Teacher,
Macintosh, H.G. Kegan Paul, London, 1976.
10 Neacşu l., Stoica, A. Ghid general de evaluare çi examinare. Ed. Aramis,
(coord.) Bucureşti 1996.
11 Potolea, D., Reforma evaluǎrii în învǎIǎmânt. ConcepIii çi
Neacşu, l., Radu, strategii. Ministerul ÎnvǎIǎmântului, Consiliul
I.T. NaIional de Evaluare şi Examinare, Bucureşti 1996.
12 Radu, I. T. Evaluarea în procesul didactic. ColecIia ldei
Pedagogice Contemporane, EDP, Bucureşti, 2000
13 Radu, I.T. Teorie çi practicǎ în evaluarea eficienIei
învǎIǎmântului. EDP, Bucureşti, 1981.
14 Stoica, A., Evaluarea rezultatelor çcolare. Ghid metodologic.
MusteaIa, S. Ed. Liceum, Chişinǎu, 1997.
15 Stoica, A. (coord.) Ghid practic de evaluare a itemilor pentru examene
– document de lucru. Unitatea Tranzitorie de
Evaluare. Componenta: Evaluare a Proiectului de
Reformǎ, Bucureşti 1996.
16 Stoica, A. Reforma evaluǎrii în învǎIǎmânt. Ed. Sigma,
Bucureşti, 2000.
17 *** Curriculum naIional – Programe çcolare pentru
clasele a V-a – a Vlll-a, Aria curricularǎ Om çi
societate. Vol.Vl., Ministerul EducaIiei NaIionale,
Consiliul NaIional pentru Curriculum, Ed. Cicero,
Bucureşti,1999.
18 *** Curriculum pentru istorie,cls. aIX-a, a X-a, a XI-a,a
XII-a,
123

Ghid Evaluare Istorie 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Evaluare Istorie 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ÇI EXAMINARE

Prof. Rozalia Doicescu (cap. II, III, IV, VI)

Coordonator: prof. Rozalia Doicescu

/D HODERUDUHD SUREHORU GH HYDOXDUH GLQ FDSLWROXO 9, DX FRQWULEXLW úL

CAPITOLUL I: INTRODUCERE ÎN PROBLEMATICA GENERALǍ A EVALUǍRII

CAPITOLUL II. ITEMI OBIECTIVI 23

CAPITOLUL III. ITEMI SEMIOBIECTIVI 37

CAPITOLUL IV. ITEMI SUBIECTIVI (CU RǍSPUNS DESCHIS) 49

CAPITOLUL V. METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE 67

CAPITOLUL VI. PROBE DE EVALUARE 98

BIBLIOGRAFIE SELECTIVǍ 123

În contextul educaIional actual, problematica evaluǎrii capǎtǎ o importanIǎ din

Probleme specifice ale evaluǎrii

Evaluarea, ca activitate în sine, cuprinde trei etape principale:

totalitatea activitǎIilor prin care se colecteazǎ, organizeazǎ şi interpreteazǎ

emiterii unei judecǎIi de valoare pe care se bazeazǎ o anumitǎ decizie în plan

În general, evaluarea performanIelor elevilor are urmǎtoarele funcţii:

Dacǎ se urmǎreşte drept criteriu cine realizeazǎ evaluarea, aceasta poate fi de

Relaţia evaluare curentǎlexamene

Din aceastǎ ultimǎ perspectivǎ, relaţia evaluǎrii curentelcontinue cu

Din aceastǎ perspectivǎ, pentru integrarea evaluǎrii curente cu examenele se pot

Probele practice sunt utilizate în vederea evaluǎrii capacitǎIii elevilor de a

Principalele metode complementare de evaluare, al cǎror potenIial formativ

Observarea sistematicǎ a activitǎţii şi a comportamentului elevilor

• Fişa de evaluare este completatǎ de cǎtre profesor, în ea înregistrându-se

Exemplu (adaptat dupǎ N. Gronlund, 1981, pg. 435):

Clasa.......... Numele elevului...............................

Pentru ora respectivǎ elevii au avut de pregǎtit o compunere în care sǎ

Un avantaj important al acestor fişe de evaluare este acela cǎ nu depinde de

• Scara de clasificare însumeazǎ un set de caracteristici (comportamente)

• Lista de control/verificare, deşi pare asemǎnǎtoare cu scara de

Un avantaj al listei de control este acela cǎ se elaboreazǎ relativ uçor, fiind

Utilizarea portofoliului ca metodǎ complementarǎ de evaluare în practica

Autoevaluarea, prin informaIiile pe care le furnizeazǎ are un rol esenIial în

Toate aceste metode complementare de evaluare asigurǎ o alternativǎ la

Calitǎţile instrumentelor de evaluare

Principalele calitǎIi ale unui instrument de evaluare, pe care îl vom numi în

Conform Ausubel şi Robinson (1981, pg.678), validitatea unui test se

Validitatea testului se asigurǎ şi prin evitarea unor elemente de interferenIǎ,

Validitatea unui test vizeazǎ urmǎtoarele aspecte:

1. Validitatea de conIinut relevǎ mǎsura în care testul acoperǎ în mod

2. Validitatea de construct exprimǎ acurateIea cu care testul mǎsoarǎ un

3. Validitatea concurentǎ face referire la concordanIa dintre rezultatele

4. Validitatea predictivǎ vizeazǎ mǎsura în care testul poate face prognoza

5. Validitatea de faIadǎ (Face Validity) exprimǎ mǎsura în care testul este

Fidelitatea reprezintǎ calitatea unui test de a produce rezultate constante în

Relaţia dintre validitate şi fidelitate

Obiectivitatea reprezintǎ gradul de concordanIǎ între aprecierile fǎcute de

Aplicabilitatea (sau validitatea de aplicare) desemneazǎ calitatea unui test

A. ITEMI CU ALEGERE DUALǍ

Avantaje (A. Stoica , 1996)

➢ sunt vulnerabili faIǎ de rǎspunsurile furnizate la întâmplare, “ghicite”;

Barem de corectare şi notare:

Recomandǎri privind proiectarea acestor itemi ( Stoica, 1996)

➢ EnunIul formulat trebuie sǎ nu conIinǎ ambiguitǎIi sau aspecte irelevante.

Obiectiv: Elevul va fi capabil sǎ recunoascǎ definiţii şi principii

1. AsociaIiile profesionale ale meşteşugarilor din oraşele

1. Germania se aliazǎ cu Austro-Ungaria în 1879 fiindcǎ ambele

Enunţ: În fiecare dintre urmǎtoarele afirmaIii ambele pǎrIi sunt adevǎrate.

Enunţ: În fiecare dintre urmǎtoarele afirmaIii ambele pǎrIi sunt adevǎrate.

Barem de corectare şi notare:

Avantaje (Stoica, 1996)

Limite (Stoica, 1996)

Recomandǎri privind construirea itemilor pereche (Gronlund, op. cit., p. 173):