BUNA ZIUA COPII !

SA MA PREZINT:
Eu sunt harnica albin
Cea mai bun gospodin!
Printre fluturi i lumini,
Strng aur de prin grdini
i-l tot cnt,
i-l tot descnt,
i-l aez ntr-un palat
Dulce i nmiresmat!

Unde triesc?
Triesc pe toate continentele, n afar de Antarctica. mi plac zonele clduroase.
Pentru unele dintre noi, deertul este cel mai bun.
Sunt o insect. Ca toate insectele, am corpul mprit n 3 pri: capul, toracele i abdomenul.
Corpul este mic i pufos, acoperit cu un pr scurt i foarte des. Pe unele dintre picioare am
coulee n care strng polenul florilor. Bineneles c am aripi, dar i un ac localizat la captul
abdomenului. lng pungua cu venin.
Ce culoare am?
Sunt colorat n mai multe culori: cu negru, cu galben sau portocaliu, chiar cu urme de albastru
sau verde.
Ct de mare sunt?
Pot fi foarte micu, de 3 cm, dar pot fi i mrioar pentru o insect (4cm).
Ct de mult cntresc?
Nu cntresc prea mult. M tii i tu ce mic sunt!
Ce mnnc?
Pentru proteine, mnnc polenul florilor i, ca s am energie i putere de munc, mnnc
nectarul i uleiul din flori.
Cum este familia mea?
Unele albine sunt singuratice, dar altele triesc n grup, ntr-o formaiune numit "roi".
Roiul este clar structurat: albina regin (matca) este singura care las ou, albinele muncitoare
(lucrtoare) se ocup cu strngerea polenului i a nectarului, obinerea i stocarea mierii i
curenia stupului, iar trntorii nu au ac i au rol numai de nmulire. n lips de mncare n
stup, adesea i gonim din colonie.
Cuibul este spaiul n care triete i se nmulete familia de albine.
n stare natural, slbatic, albinele i construiesc cuibul n scorburile copacilor, sub streaina
caselor, n poduri, n crpturile stncilor sau n orice alt loc care le ofer spaiu suficient
pentru creterea puilor i le feresc de vreme rea.
Omul crete i ngrijete albinele n stupi. nuntrul unui stup populat este ocupat cu faguri
cldii din ceara albinelor lucrtoare, fiecare fagure fiind alctuit din mai multe mii de
cmrue . Cmruele sunt aezate spate la spate pe cele dou fee ale fagurelui. Fagurii sunt
aezai vertical .
Mult vreme, stupii au fost construii din buturugi scobite n interior. Astzi, stupii sunt fabricai
din tblii de lemn, iar apicultorul (cresctorul de albine, prisecarul sau stuparul)are un costum
special de protecie, pentru a nu fi ntepat de albine. Locul n care sunt aezai stupii se numete
stupin sau prisac.
Mierea se obine prin transformarea i prelucrarea nectarului de ctre albine i depozitat n
cmruele fagurilor pentru a constitui hrana populaiei din stup. Obinerea mierii este scopul
principal al creterii albinelor (apiculturii) din prezent i din trecut.
Albinele produc propolis ca mijloc de aprare mpotriva microbilor, a mucegaiurilor, pentru
prinderea ntr-un nveli a celor care intr n stup, care sunt omori de albine (cum ar fi alte
insecte sau oareci).Propolisul mai este folosit (de ctre albine) pentru cptuirea pereilor
stupului cu un strat lucios care nu permite formarea curenilor de aer.
Propolisul se folosete i n medicin, pentru tratarea unor boli.
Albinele sunt printre putinele insecte despre care s-ar putea spune ca au fost domesticite si
de pe urma carora omul trage foloase insemnate. Aceste vietati harnice, care traiesc in comunitati
bine organizate, sunt cunoscute inca din antichitate ca adevarati producatori de miere, ceara si
alte substante folositoare.
Albinele domestice , cele cunoscute cel mai bine de om, sunt crescute in stupi, fac
parte din genul Apis si sunt singurele care construiesc faguri hexagonali din ceara, care sunt
folositi apoi in mod repetat, pentru cresterea larvelor si pentru depozitarea mierii.
Albinele au un rol foarte important in viata plantelor, favorizand polenizarea florilor.
Ele sunt utile si pentru om, apicultura - cresterea albinelor - fiind practicata de multe popoare
inca din antichitate. Ceara era de pe atunci foarte folosita pentru fabricarea lumanarilor, iar
mierea era consumata cu placere. De pilda, grecii obisnuiau sa bea vinul rosu amestecat cu
miere. Mierea si ceara au fost folosite in scopuri terapeutice inca din antichitate, ca si alte
produse de la albine: laptisorul de matca, polenul, propolisul - folosit si in industrie, la lacuirea
celebrelor viori Stradivarius. Veninul de albine este foarte folositor, de asemenea, in tratarea unor
boli.

GICITORI

ALBINA
de Grigore Vieru
Zum-zum-zum, cu mare
zor,
Unde vreau, acolo zbor,
Nu m-ntreab nici un
om
De ce stau la el n pom.
Ce treab are albina
de Adela
Brbulescu
Alergnd azi prin grdin
Dau de harnica albin.
Culegea fr-ncetare
Dulceaa din orice floare.
Albinia
( autor
nespecificat)
In grdina de flori plin
Vesel zboar o albin,
Zumzie din floare-n
floare
Ispitit de culoare.
Florile rd n lumin,
Cnt ntreaga grdin,
Ea culege miglos
Polenul cel preios.
La trup are aripioare
i zboar din floare-n
floare,
Harnic-i ca gospodina.
Ghicii cine-i? e
(Albina)
Mititica i drgu,
n stup cu regina st.
Ea zboar din floare-n
floare,
Mierea dulce s-o prepare.
(Albina)
La cap limb cu miere,
La coad limb cu venin.
(Albina)
St la stup, c-i casa ei
i-i d miere dac vrei.
ns, tii c de-ai urlat
Una rea te-a nepat
i ipnd cu gura plin
Te mai muc o...
(Albin)
Din flori, plicuri cu
dulcea
Strnge chiar DE
diminea.
(Albina)
Care gospodin
Strnge pentru cin
Zahr din grdin?
(Albina)
tiu o gz hrnicu foc,
Strns la mijloc,
Mereu zboar i se duce
Pe la flori cu sucul dulce,
l adun pentru hran,
n csua din poian.
tii voi oare cum o
cheam?
(Albina)
Are-un ac micu i fin,
Zboar lin din floare-n
floare,
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(Albina
Harnic ca o albin,
strngtor ca o furnic