Ioan de Hunedoara, ,,atletul lui Hristos".

Zece lucruri mai putin stiute despre

voievod. ,,Lumea nu a mai cunoscut vreodata un asemenea om"
Daniel Guta,

Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalitati din istoria poporului roman. A fost numit
,,atletul lui Hristos", de Papa Calixt al III-lea, pentru modul in care armatele sale au aparat lumea crestina de
invaziile otomanilor, iar adversarul sau cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea
voievodului, ca ,,lumea nu a mai cunoscut, niciodata, un asemenea om".

Ioan de Hunedoara, cunoscut si ca Iancu de Hunedoara, (1407 - 1456), a ramas in istoria Europei drept unul
dintre cei mai importanti voievozi romani. Ioan de Huendoara a fost Ban al Severinului din 1438, Voievod al
Transilvaniei intre 1441 - 1456 si guvernator al Ungariei intre 1446 - 1452, iar cea mai mare parte a vietii si-a
petrecut-o in fruntea armatelor crestine implicate in apararea hotarelor Europei de invaziile otomanilor.

A ramas in istorie ca omul care a salvat Belgradul asediat de armatele sultanului Mehmed al doilea Cuceritorul
Constantinopolului, iar Papa Calixt al III-lea l-a numit ,,atletul cel mai puternic, unic al lui Cristos".

Exista lucruri mai putin cunoscute publicului larg despre Ioan de Hunedoara, relatate de istoricul Camil
Muresanu, membru titular al Academiei Romane, in volumul ,,Ioan de Hunedoara si vremea sa", publicat de
Editura Tineretului, in 1957.
1. Ioan de Hunedoara a avut un frate cu acelasi nume Potrivit istoricilor, Ioan de Hunedoara s-a nascut in
1407, fiind fiul cneazului Voicu si al unei tinere, pe nume Clara, din mica nobilime hunedoreana, cel mai
probabil de origine maghiara si de religie catolica. Ioan de Hunedoara a mai avut un frate care purta acelasi
nume, nascut in 1409, un frate pe nume Voicu si doua surori. Ioan, fratele mai mic al viitorului voievod al
Transilvaniei, i-a fost alaturi in campaniile militare si a murit in luptele de pe langa Belgrad, in 1441. ,,In
documentele medievale se intalnesc multe cazuri care doi frati poarta acelasi nume", scria istoricul Camil
Muresanu, in volumul ,,Ioan de Hunedoara si vremea sa".

2. A copilarit in Hunedoara, inainte de a pleca la oaste Cel mai probabil, Ioan de Hunedoara si-a petrecut
copilaria in tinuturile Hunedoarei si in castelul pe care avea, mai tarziu, sa il transforme intr-unul dintre cele mai
impunatoare monumente medievale din Europa. Tatal sau Voicu a murit cand Ioan era copil. Viitorul
comandant al armatelor crestine si-a insusit educatia militara de tanar, la fel ca mai toti fiii de nobili din vremea
sa.

,,A servit ca aprod la familiile Csanadi si Csaky si a trecut apoi in serviciile despotului sarb Stefan Lazarevici,
probabil pe una din mosiile pe care le avea acesta in sudul Ungariei. Astfel s-au putut naste traditiile populare
sarbesti despre indrazneata fapta a lui Ioan, care, la o vanatoare ar fi reusit sa ucida un lup fioros sau chiar
despre descendenta lui din despotul sarb", relata istoricul Camil Muresanu. Ioan de Hunedoara s-a casatorit in
1430 cu Elisabeta Szilagyi si a avut doi fii: Ladislau, nascut in 1431, si matei Matei, nascut in 24 februarie 1443.
3. A fost Ioan fiul nelegitim al regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg O legenda pastrata pana in
zilele noastre spune ca regele Sigismund de Luxemburg, aflat in trecere prin Transilvania, s-ar fi indragostit de o
romanca din partile Hunedoarei, careia, la despartire, i-a daruit un inel, ca semn de recunoastere pentru copilul
cel avea sa se nasca din dragostea lor si pe care mama trebuia sa-l trimita, cand va fi mare, la curtea regala.
Acest copil ar fi fost Ioan de Hunedoara.

,,Mai tarziu fata s-a casatorit cu un nobil de prin partea locului. Odata, la o vanatoare, un corb ispitit de
stralucirea inelului cu care se juca micul Ioan, cum fusese numit copilul, i-l fura si zbura cu el pe craca unui
copac. Tatal vitreg, atras de tipetele baiatului, sageta corbul si salva inelul pretios pentru viitorul familiei. Astfel
se putu prezenta tinarul Ioan, mai tarziu, la curtea regala, unde fu recunoscut multumita inelului, luat sub
protectia regelui si daruit cu mosii intinse", relata academicianul Camil Muresanu. Originea regala a lui Ioan de
Hunedoara era o inchipuire, potrivit istoricului.

,,Daca Ioan de Hunedoara ar fi fost fiu nelegitim al regelui n-ar fi avut nici un motiv sa nu declare el insusi acest
fapt, care pe atunci nu era deloc injositor, ci dimpotriva i-ar fi justificat, in unele ocazii, chiar pretentii asupra
tronului, pe care Ioan nu le-a formulat niciodata", scria autorul volumului ,,Ioan de Hunedoara si vremea sa".

4. Portretul lui Ioan de Hunedoara Ioan de Hunedoara a intrat de tanar in serviciile directe ale regelui
Sigismund, iar ascensiunea sa l-a adus in atentia cronicarilor vremii. Istoricii il descriau ca fiind un om de
inaltime mijlocie, bine legat, cu gat puternic, cu un par castaniu sclipitor, ochii mari, fata rumena, cu un aer de
seriozitate in tinuta. ,,Meseria armelor insemna pentru el totul in viata. Viata de ostas, spun cronicile, insemna
pentru el ceea ce e apa pentru pesti sau pentru cerbii cei iuti hatisul padurilor umbroase", il descria Camil
Muresanu.
5. Cat de bogat era Ioan de Hunedoara Familia lui Ioan de
Hunedoara a fost rasplatita in 1409, pentru serviciile aduse regelui
Sigismund de Luxemburg, cu un domeniu feudal intins, ce
cuprinde castelul si 40 de sate, dar si mine de aur, argint, fier si
ocne de sare. Familia de Hunedoara a primit si un blazon noibiliar,
avand drept emblema un corb cu aripile usor desfacute si purtand
in plisc un inel. Cu timpul, Ioan de Hunedoara a reusit sa isi
sporeasca averea, datorita carierei sale militare stralucitoare si
serviciilor aduse regelui Sigiismund.

,,In jurul anului 1440, mosiile sale aveau o intindere de

aproximativ 500.000 de jugare. Ca rasplata pentru victoriile sale
din anii urmatori, pentru cheltuielile suportate de el in acele ocazii,
este daruit de rege mereu cu alte si alte mosii. Primeste marile
domenii ale cetatilor Deva si Gurghiu, apoi domeniul Siriei, din
regiunea Aradului, mosii in Ungaria. Dupa campania de la Vama
sunt confiscate toate mosiile pe care le detinea Brancovici in
Ungaria. In 1446, cand este ales guvernator, suprafata totala a
domeniilor sale atingea peste cinci milioane de jugare", scria Camil
Muresanu.

6. Avea o armata de mercenari Ioan de Hunedoara avea propria armata de mercenari, iar multi dintre cnezii
care l-au urmat in campaniile militare anti-otomane, din care s-a intors victorios, au primit titluri nobiliare si
proprietati. Sub steagul lui Ioan de Hunedoara luptau mercenari rcehi, polonezi, nemti si unguri.

,,Pentru a putea duce aceasta lupta ofensiva impotriva otomanilor, el s-a folosit mai cu seama de armata de
mercenari, care, daca era platita, il urma oriunde, in vreme ce nobilii feudali, trebuind sa intretina armata pe
cheltuiala lor, refuzau sa lupte mai departe de hotarele regatului. Nucleul armatei consta din asa-zisele banderii
regale, compuse din ostasi platiti din veniturile regale, pe care Ioan, ca guvernator, primise dreptul de a le folosi
in asemenea scopuri", informa autorul cartii ,,Ioan de Hunedoara si vremea sa". Pe langa oastea de mercenari, la
care se alaturau soldati din popor, Ioan de Hunedoara se baza si pe numeroasele tunuri cu care pornea la lupta.
,,Se spune ca armata sa ducea cu sine vreo 2.000 de carute, din care multe trageau dupa ele si tunuri. Printre
acestea este chiar aratat un model aparte, numit ,,zarobotana", cuvant deformat din limba italiana (,,eerbottana")
si care insemna un tun ce batea la distanta mai mare, intrucat avea o teava mai lunga deoit se intalnea pe atunci
in mod obisnuit", afirma Camil Muresanu.

7. Cum i-a invins pe turci in 1442 in Transilvania Devenit in 1441 voievod al Transilvaniei, Ioan de
Hunedoara a trebuit sa tina piept invaziilor necontenite ale otomanilor. In martie 1442, oastea turca s-a apropiat
primejdios de cetatea de la Alba Iulia.

,,Batalia incepu in ziua de 22 martie. Locul ei n-a putut fi stabilit pana acum in mod sigur. Armata lui Ioan, de
asta data mult mai numeroasa si mai insufletita, zdruncina puternic randurile adversarului. In mijlocul trupelor,
Simion Kamonyai, imbracat in armura voievodului, parea a conduce atacul. Turcii il vazura si, potrivit
poruncilor primite, facura totul spre a patrunde pana in preajma lui. In invalmaseala care se produse, Simion
Kamonyai este ucis, iar turcii se bucurau deja, crezand intr-o descurajare si o fuga grabnica a transilvanenilor.
Voievodul insa, in imbracamintea pe care numai ai sai i-o cunosteau, continua sa indrume cu hotarare mersul
luptei. Departe de a slabi, atacurile armatei sale se intetira. Turcii cedeaza terenul, randurile lor se indoaie, se
desfac, izbucneste panica si fuga imprastiata. Mezid beg si fiul sau zac morti pe campul de lupta. Resturile
turcilor, impreuna cu armata de langa Sibiu, fug spre Tumu Rosu", relata istoricul.

Infrangerea turcilor l-a determinat pe sultan sa il elibereze din captivitate pe Vlad Dracul, domnitor al Tarii
Romanesti. In urmatorii doi ani, Ioan de Huendoara a castigat mai multe batalii cu armatele otomane, iar
victoriile sale i-au adus faima in intrega Europa.
8. Cea mai importanta batalie Ioan de Hunedoara a reputat cea mai importanta victorie impotriva sultanului
Mehmet al doilea Cuceritorul Constantinopolului in 1456, cand oastea de circa 100.000 de oameni a sultanului
Mehmet al doilea a asediat Belgradul. Asediul Belgradului a inceput la 4 iulie 1456, si a fost puternic. Insa,
potrivit istoricilor, flota cruciata a castigat batalia pe apa distrugand, in 14 iulie, flota turceasca, ce impiedica
aprovizionarea orasului. Potrivit cronicarilor vremii, la data de 14 iulie 1456, Ioan de Huendoara a ajuns la
Belgrad si a penetrat blocada navala otomana de pe Dunare, scufundand trei galere, respectiv reusind sa
captureze patru vase mari si douazeci mai mici, dupa care a incercuit complet orasul cu flotila sa, in timp ce
vasele turcesti erau in dezordine. Distrugand flota sultanului, Ioan de Hunedoara a reusit sa-si transporte trupele
si proviziile necesare in oras.Lupta decisiva s-a dat intre 21 - 23 iulie. Atacul musulman a fost respins in 21
iulie, iar in 23 iulie crestinii atacau tabara turcilor.
,,Europa sarbatori ca niciodata izbanda. Procesiuni avura loc la curtea imperiala germana, la Venetia si pana in
indepartata Anglie, la Oxford. Papa Calixt III inalta in laude ,,pana deasupra stelelor" numele ilustrului voievod
Ioan, ca unul din cei mai slaviti oameni care traisera pana atunci pe lume", relateaza Camil Muresanu. In
onoarea victoriei de la Belgrad, din vara anului 1456, reprezentantii Bisericii Catolice au dat dispozitia ca toate
clopotele bisericilor catolice din Europa sa fie trase in fiecare amiaza, ca o chemare zilnica a credinciosilor la
ruga pentru apararea orasului.

9. Cum a murit Ioan de Hunedoara In 11 august 1456, la doar trei saptamani dupa victoria asupra armatei
sultanului, Ioan de Hunedoara moare, in tabara lui de langa Zemun.

,,In lagarul turcesc patrunse oastea invingatoare. O astepta o prada imensa, parasita de armata otomana in
retragere. In mijlocul valmasagului cumplit al taberei pustii, printre carute rasturnate, corturi, animale ratacind
slobode, raniti uitati in frigurile plecarii, se puteau recunoaste locurile unde statusera sultanul si ceilalti
comandanti musulmani. Miasme grele pluteau peste campul de bataie, ce vazuse asternandu-i-se, in cateva zile,
atatea mii de cadavre. Incepusera sa bantuie molime in randurile armatei", scria Camil Muresanu. Iar voievodul
a fost printre cei rapusi de molima ciumei. Unii cronicari turci sustin ca Ioan de Huendoara ar fi murit atins de o
sageata trasa de un turc, in timpul fugii acestuia din calea armatei crestine. Voievodul a fost inmormantat la
Alba Iulia, in Catedrala Sf. Mihail, iar pe piatra sa funerara sta inscris ,,s-a stins lumina lumii". Dupa moartea
sa, timp de sapte decenii conflictele armate din sud-estul Europei s-au domolit.
10. Omagiul adus de sultan Moartea fulgeratoare a lui Ioan de Hunedoara a induiosat intreaga Europa. Chiar
si sultanul Mehmed al doilea Cuceritorul, adversarul sau de temut, l-a omagiat: ,,Cu toate ca a fost inamicul
meu, la moartea lui, m-am intristat, pentru ca lumea nu a mai cunoscut, niciodata, un asemenea om", sunt
cuvintele atribuite sultanului.

Camil Bujor Muresanu, (n. 20 aprilie 1927, Turda), autorul volumului ,,Ioan de Hunedoara si vremea sa", este
un istoric roman, membru titular al filialei din Cluj-Napoca a Academiei Romane.
Va recomandam si:

Zi istorica pentru Hunedoara: 570 de ani de la nasterea regelui Matia Corvin

Rege al Ungariei pentru mai mult de trei decenii Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, nascut in 23
februarie 1443 la Cluj, este un simbol al Transilvaniei si al Hunedoarei, in castelul si-a petrecut copilaria.

Elisabeta Szilagyi a fost ,,doamna de fier" din umbra celor mai mari nume din istoria Hunedoarei

Una dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei si-a legat numele de domnia lui Ioan Corvin de
Hunedoara, a carui sotie a fost, si a fiului sau Matei Corvin, domnitor vreme de trei decenii pe tronul Ungariei.

FOTO Hunedoara anilor 1880 in imagini rare. Cum se mandreau austro-ungarii cu Uzinele de fier si
minele din Hunedoara

Angajatii Castelului Corvinilor au facut o descoperire impresionanta. Recent, in tmpul unui inventar realizat in
arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfarsitul XIX, in care sunt prezentate Uzinele
de fier ale Hunedoarei si minele din imprejurimi. Albumul a fost publicat la Expozitia Universala din 1889 de la
Paris, ca o imagine a celor mai importante realizari industriale ale Imperiului Austro-Ungar.

,,Adevaratul castel al lui Dracula". Cum a schimbat reportajul celebrei Aline Mosby istoria castelului din
Hunedoara

Castelul in care ,,a trait si a pacatuit" Dracula se afla in Hunedoara, scria in 1969 o celebra jurnalista din Statele
Unite ale Americii, Aline Mosby. Ea a fost cea care a pornit pe urmele personajului insetat de sange din
romanul lui Bram Stoker si, cu peste cinci decenii in urma, a descoperit ca locul unde el traise nu a fost Bran, ci
Hunedoara.