Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bred Igiena
Bred Igiena
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea sanatatii,
prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:
preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului,
prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar
realizata de toata societatea.
p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor
prepatologice sau dupa aparitia bolii.
p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. Corespunde in
plan aplicativ medicinii de recuperare.
Metodele de cercetare folosite in igiena se impart in 2 clase:
I.Met. a factorilor de mediu
1)observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de fata.
2) metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea
obiectelor, dar nu si cantitatea.
3)metodele de laborator, incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc.
4)metodele chimice, pentru determinarea componentei chimice a substantelor.
5) metodele biologice cercetarile microbiologice, parazitologice etc.
1
Inca din antichitate, omul a realizat o serie de masuri igienice elementare pentru a-si mentine sanatatea. Cunostintele despre igiena
sunt foarte importante pentru toti oamenii si obligatorii pentru medici. Cu ajutorul lor, putem sa planificam si sa efectuam corect
toate masurile obligatorii la studierea specificului bolilor contagioase si necontagioase intr-o regiune concreta.
Cunoasterea igienei contribuie la daignosticarea corecte a bolilor. Cunoscind particularitatile conditiilor de munca, influenta lor
aupra sanatatii, medicul poate face deductii despre etiologia bolii, el poate lua masurile eficace de tratament si de profilaxie a
bolii.
Cunoasterea igienei ii va permite medicului sa poata selecta pentru fiecare bbolnav i parte regimul potrivit de alimentatie,
tratament, sa-i recomande exercitiile fizice si masurile corespunzatoare cu efect de calire a organismului.
Medicul va putea sa-i recomande pacientului profesia si modul de viata potrivit pentru mentinarea sanatatii.
Cunostintele igienice sunt necesare medicilor pentru activitatea de iluminare sanitara in masa.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a
duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
4. Alimentatia rationala. Principiile. Factorii care se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale.
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari fizologice a
organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.
Principiile alimentatie rationale:
alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin respectarea conditiilor
sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor alimentare
prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide, glucide, vitamine,
saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a alimentelor si a substantelor nutritive
sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si strict
respectata
asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin prepararea
culinara a alimentelor
asigurarea varietatii bucatelor
deplina digestie a alimentelor
propritetatile organoleptice ale produselor alimentare sa corespunda deprinderilor consumatorului
sa se respecte moderatia, adica sa nu contina un exces de zahar, sare, grasime
5. Tipurile de cheltuieli de energie ale organismului. metodele de determinare. Normativele fiziologice de consum de
energie pentru diferite grupuri de populatie
Viata intotdeauna cere un consumde energie, pentru satisfacerea mai multor necesitati :
sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
activitatea permanenta a muschilor respiratorii si a inimii
contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
activitatea de secretie de excretie
mentinerea temperaturii constante a corpului
repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru cresterea temperaturi a
unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade. In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura Joule.
Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.
1 kcal = 4184 kJ 1 kJ = 0,239 kcal Pentru a determina echilibrul energic este necesar de a cunoaste anumiti factori:
2. valoarea calorica a alimentelor ingerate
metoda de calcul La oxidarea:
1 gr proteine = 4,1 kcal 1 gr lipide = 9 kcal 1 gr glucide = 4,1 kcal
3. consumul de energie
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal. Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani)
este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora.
Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade, spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Metodele de determinare a MB:
5) calorimetria directa avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti vircula apa. Energia degajata sub
forma de caldura se determina prin aprecierea volumului de apa care circula in sistem si a gradului de incalzire a ei in procesul
experimentului.
6) calorimetria indirecta analiza chimica completa a gazelor. Avem nevoie de un sac Douglas si un rezervor Holdane. Se
determina coeficientul caloric.
Cunoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea musculara, lucrul fizic
si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de greutatea corporala, de starea fiziologica a
organismului, de actiunea factorilor externi).
Metodele de determinare a consumului de energie de organism:
I. metoda de calcul trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii specifice a alimentelor si
consumul de energie la activitatea profesionala (cronometrajul activitatii persoanei).
II. calorimetri directa
III. calorimetria indirect
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este repartizata in 5
grupuri:
1. persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici, lucratori medicali cu
exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
La barbati 2550-2800kcal, Femei 2200-2400kcal (variaza in dependenta de virsta). Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF -
raportul dintre cheltuielile generale de energie si cheltuielile de energie pentru MB.
2. persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si infermieri,
lucratori din sfera de deservire) B 2750-300kcal, F 2350-2700kal, CAF = 1,6
3. Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a metalelor, lemnului,
industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii) B 2950-3200kcal, F 2500-2700kal, CAF = 1,9.
4. Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a gazelor, agricultura)
B 3450-3700, F 2900-3150, CAF = 2,2.
5. Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne)
B 3800-4000, F 3300-3500, CAF = 2,5.
6.Importanta biologica a proteinelor. Alimente surse de P (dupa valoarea biologica). Necesarul in proteine, echilibrul
proteic.
Proteinele sunt substante nutritive cu o strucura complexa, care se prezinta ca macromolecule, formate din lantul de AA legati
intre ei prin leg peptidice. Proteinele au in componenta lor atomi de C, H, O, N, S, cantitati mici de Fe, Cu, Zn. P ce se contin in
3
diferite alimente, nimerind in tubul digestiv se descompun in AA, care se resorb in intestine, apoi nimernd in tesuturi, acesti AA se
transforma in P noi, specifice organismului. Clasificarea P:
1. P simple (haloproteine) intra in compozitia hemoglobinei si mioglobinei,
2. P conjugate (heteroproteine) contin in plus, fata de cele simple, o componenta neproteica
Din punct de vedere al valorii biologice P se clasifica:
P de clasa I (complete), cu valoarea biologica superioara, care au caracteristic in componenta lor toti AA esentiali si care
se gasesc in proportii optime pentru organism: P de origine animaliera: oua, carne, lapte si brinzeturi
P de clasa II (partial complete), contin in molecula lor toti AA esentiali, dar nu se afla in proportii optime pentru organism
se gasesc in alimentele de origine vegetala: legume, fructe, leguminoasele uscate, cerealele.
P de clasa III (incomplete) val bio inferioara, nu contin toti AA si nu se afla in raport optim.
Rolul sau functiile P pentru organism
P constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii intercelulare
efectueaza un rol plastic
participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor vitale ale organismului
influenteaza activitatea glandelor endocrine
influenteaza rezistenta organismului fata de infectii
au functii structurale specifice tesuturilor
indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine
participa la mentinerea echilibrului osmotic
au functie genetica
functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza prin mai multe cai
prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza substantele nocive, marindu-le rezistenta
prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor, transformindu-le in substante lipsite de nocivitate
indeplinesc rol energetic secundar la arderea unui gram de proteine se elibereaza 4,1 kcal.
Necesitatea de P: se recomanda ca proteinele sa constituie 11-13% din valoarea energetica diurna. Necesitatea de P variaza la
diferite grupe profesionale intre 80-120g pe zi. Pentru mentinerea ehilibrului azotic este necesar de 40-60 g, ce se socoate ca
normativ fiziologic.
Carenta de proteine conditioneaza dereglarea sistemelor fermentative, scaderea MB si termogenezei, reducerea cantitatii de P
(albumine) in serul sanguin. Una din cele mai preoce manifestariale insuficientei proteice este reducerea rezistentei, functiilor
protectoare a orgnismului. Concomitent apar dereglari ale functiei sistemului endocrin.
Surplusul de proteine se include in Mb, ceea ce se reflecta direct asupra ficatului, unde se obtin produsele finale ale descompunerii
proteinelor si asupra functiei rinichilor, prin care se elimina aceste produse. Excesul de proteine provoaca o reactie nefavorabila a
sist cardiovasc si a celui nervos.
Fibrele alimentare (substantele nutritive) sunt indispensabile in alimentatie datorita urmatoarelor efecte:
dau senzatia de sat
previn constipatiile
stimuleaza muschii tractului digestiv pentru a-si pastra tonusul
reduc riscul imbolnavirilor cardio-vasculare
constituie un substrat favorabil pentru dezvoltareas florei de fermentatie, ce contriuie la sintetizarea vitaminelor din grupa
B
Rolul si functiile G in organism:
5. sunt furnizoare de energie rapida
6. sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva
7. sunt folosite la sinteza de lipide
8. aportul organismului vitamnele hidrosolubile indeplinesc functi de substante biologic active, participa la sinteza
acizilor nucleici si AA, la solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor.
Surse de glucide digerabile: cerealele si derivatele lor gris orez, cartofi; leguminoase fasolea, mazarea; legumele; fructele;
alimente de origine animala lactoza laptelui.
Surse de materal fibros: piine neagra, piine inegrala, fasolea, mazarea, nucile, radacinoasele, legumele, frunzele batrine (de varza,
spanac).
Surse de pectina: morcovi, mere, pere, gutui, coacaza, struguri, piersice, prune.
Necesitatea de G in 24 ore pentru diversele grupe de populatie este de 300-580g pentru barbati si 260-460g pentru femei. Se
recomande ca nivelul de glucide sa nu depaseasca 57% din valoarea energetica a ratiei.
10. Importanta biologica a retinolului si calciferolului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn.
Vitamina A, retinolul, este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2)
sau cristale de culoare galbena (vit A1). Intra in componenta rodopsinei, substanta cu rol important in vedere. Este extrem de
sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. Vit A influenteaza cresterea si inmultirea normala a celulelor, procesele
regenerative care au loc in organism: vindecarea ranilor, arsurilor. Contribuie la mentinerea troficitatii normale a cll epitaliale.
Mentine integritatea mucoaselor, astfel creste rezistenta organismului la infectii. In lipsa ei se opreste spermatogeneza, intirziie
menstruatia. Insuficienta duce la hemeralopie sau orbul gainii. In caz de carenta prelungita apare procesul de cheratinizare, care
cuprinde si mucoasa bucala, gingivala, conjunctivala, a aparatului respirator, a cailor urinare. Excesul de vit A poate provoca
tulburari: cefalee, insomnie, iritabilitate, anorexie, greata, voma, descuamarea pielii, dureri in oase. Vit A se gaseste in alimente de
origina animala: lapte, unt, brinzeturi, oua peste gras.
In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-carotenul. La nivelul ficatului
si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria
alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in alimentele de orig vegetala, in toate legumele si
fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza, rosii.
Necesitatea diurna in retinol e de 1-1,5mg, din care 0,3mg trebuie sa fie sub forma de retinol net, iar restul sub forma de
provitamine A. 1mg retinol este echivalent cu 6mg de caroten.
Vitamina D, calciferolul, se poate transforma din ergosterol, sub actiunea razelor ultraviolete in vit D2 farmaceutica
(ergocalciferol), iar din 7-d-hidrocolesterol, sub act radiatiilor ultraviolete, se formeaza colecalciferolul. Aceasta vitamina
favorizeaza absorbtia calciului din intestinul subtire si depunerea lui in oase. In lipsa vitaminei oasele se deformeaza si apar semne
tipice bolii intilnite mai ales la copii, rahitismul: incurbarea membrelor inferioare, deformarea toracelui, implantarea vicioasa a
dintilor. Poate sa apara si o hipotonie musculara, spasmofilie, transpiratii, scaderea calciului si fosforului in singe.
Pentru a preveni fenomenele de hipervitaminoza, trebuie preferata calea de administrare per os, in doze zilnici, saptaminare,
lunare.Necesarul zilnic pentru copiii pina la 3 ani este de 10mg sau 400 UI, pentru copiii in virsta de 4 ani si pentru adulti 2,5
mkg sau 100 UI.
Vit D naturala se gaseste numai in produsele de orig animala.Cele mai importante surse de vit D sunt ficatul, mai ales al unor
psecii de pesti, untul, produsele lactate grase, galbenusul de ou.
13. Importanta acidului ascorbic in alimentatie. Necesitatea organismului in vit C si factorii ce o determina. Produsele
furnizoare si produsele bogate in vit C
Vitamina C se considera una din cele mai importante vitamine, deoarece indeplineste mai multe functii : influenteaza rezistenta
capilarelor, reactivitatea organismului, gradul de rezistenta la actiunea agentilor patogeni si a factorilor nocivi externi, participa la
procesele de oxidoreducere celulara si constituie un puternic agent reducator, participia la detoxifierea organismului si la folosirea
rezervelor de Fe, protejeaza vit A si E, economiseste vit din gr B. Vit C asigura structura si functionarea normala a celulelor care
sintetizeaza colagenul, un component de baza al substantei intercelulare. Acidul ascorbic mareste rezistenta organismului la
actiunea unor noxe chimice din mediul ambiant : plumb, mercur, benzen.
Necesitatea de vit C depinde de intensitatea muncii, de virsta, de starea fiziologica etc. Pentru cei care efectueaza o munca de
intensitate medie necesitatea zilnica e de 70mg. Necesarul de vit C este marit la persoanele care depun efort muscular intens si la
cele care isi desfasoara activitatea in locuri reci.
Sursele principale de vit C, care sunt si furnizoare sunt zarzavaturile , fructele proaspete (varza alba 45mg vit C/100g produs,
varza rosie 70mg, cartofi 20mg, visine 15mg, ardei 120mg). Produsele bogate in vit C sunt : citricele, macesul uscat,
patrunjel verde, marar verde, fragi, agris, macris, ceapa, rodii, pere etc. Cerealele si zaharoasele nu contin vit C.
14. Hipovitaminoza C, cauzele si profilaxia ei. Metodele de determinare a saturatiei organismului cu vitamina C.
In zona noastra climaterica nu se simte carenta mare de vit C, deoarece avem multe fructe su legume. Insa primavara, devreme,
poate surveni o oarecare insufucuenta, cauzata de pastrarea indelungata a produselor, ele astfel pierzind din cantitatea de acid
ascorbic. In caz de carenta a vit C in produsele alimentare si ca profilaxie, se recomanda de vitaminizat bucatele finite.
Manifestarile hipovitaminozei sunt edematierea si laxitatea gingiilor, hemoragii gingivale. In organism apare o hipercheratoza
foliculara. Se manifesta prin cheratinizarea foliculilor de pe fese, coapse, partile extensoare ale antebratelor. Pielea devine aspra,
piele de gaina . Epiteliul cheratinizat se descuameaza usor, avind niste papile rosietice.
Continutul vit C in urina este de 0,3 mg/h (norma fiind de 0,7 1mg/h), in singe e putin de 0,3mg% (norma fiind de 0,7 1,2mg
%), in leucocite mai putin de 10mg% (norma fiind de 20-30mg%).
La aprecierea saturatiei organismului cu vit C se determina rezistenta capilarelor cu ajutorul aparatului Nesterov si proba linguala
cu reactivul Tilmans.
Determinarea rezistentei capilarelor. Aparatul Nesterov consta din manometru cu mercur, conducta pentru evacuarea aerului si
ventuza. La inceputul probei, in aparat se formeaza vacuum, apoi se aplica ventuza pe partea palmara a antebratului. Deschizindu-
se robinetul angiorezistrometrului, sub ventuza se obtine o presiune scazuta, ce se mentine timp de 3 minute. Pentru determinarea
rezistentei capilarelor, presiunea atmosferica in ventuza scade pina la 240 mmHg. Rezultatul se preciaza dupa numarul de petesii
aparute sub ventuza: pina la 15 petesii saturatie suficienta, 15-30 petesii mici si medii hipovitaminoza usoara, 30 petesii si m
multe, hemoragii subcutanate de merimi mici medii si mari hipovitaminoza vadita, avitaminoza.
Proba pe limba. Pa linia medie a limbii picuram o picatura de reactiv Tilmans (100g de reactiv + 100ml apa distilata, se fierbe),
apoi se fixeaza timpul in decursul caruia picatura se decoloreaza. Decolorarea in decurs de 23 sec demonstreaza o asigurare
suficienta a organismului cu vit C.
Cantitatea de vit C poate fi determinate in singe si in urina. De asemenea saturatia organismului cu acid ascorbic poate fi
determinate dupa datele din chestionar si de observatie.
16. Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie.Indicii calitatii laptelui conform STAS.
Laptele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav, indiferent de virsta.
Este un aliment care prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile organismului copilului si adolescentului,
favorizind dezvoltarea, cresterea, dentitia. Este un aliment economic proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate
mult mai usor decit cele din carne. S-a stabilit ca 1 litru de lapte sau 90g brinza contin tot atitea proteine cit 100g carne sau 2 oua.
Produsele lactate acide au un rol important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Valoarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a
laptelui, dar au un avantj : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. Ele se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie
mixta alcoolica si lactica.
Pentru a determina calitatea laptelui conform STAS, se vor stabili uramtorii indici :
1) Organoleptici
Consistenta (diluat, integru, mucilaginos - viscos)
Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific)
Culoarea (alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica)
Gustul (placut dulciu, acru, de mucegai)
2) Fizico-chimici
Densitatea (se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre 1,027-1,034)
Procentul de grasime (se determina dupa metoda acidometrica Gerber)
Aciditatea T (se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 20T)
3) Proba la :
Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine imediat culoarea
albastra)
17. Importanta carnii, pestelui, oualor in alimentatie. Expertiza igienica a acestor produse. Bolile ce pot fi transmise prin
carne, peste,oua, profilaxia lor.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. Continutul de lipide variaza in
limite foarte mari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in
fosfor. Ea contine mult fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.
Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau
rosu-deschis, muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare
cu degetul nu lasa urme, miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-
deschisa), ligamentele sunt elastice, tari, suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma
placuta. In cazul in care rezultatele examenului organoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si
bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector de transmisie a diferitor
boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.
Pestele are rol insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de inalta valoare nutritive. Continutul de lipide
variaza in functie de specie (intre 0,2 34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale carnii, aducind in
ratie si vi A si D. Untura de peste contine multi acizi grasi nesaturati. Carnea pestilor de mare e bogata in microelemente, inclusiv
iod. Pestele contine mult calciu si mai multe microelemente in comparatie cu carnea (iod, cupru, zinc).Pestele este un produs usor
digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina frecventa utilizare a lui in scopuri dietetice.
Evaluarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata pestelui e
transparenta, fara miros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si bine lipite de branhii,
burta nu e umflata, cavit abdom nu contine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele luat in mina nu se indoaie usor,
culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasarea cu degetul nu se formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu
apa. Prin peste se pot transmite infectiile intestinale, toxiinfectiile alimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste
infectat cu Diphilobotrium Latum si insuficient prelucrat termic contribuie la transmitarea difilobotriozei.
Ouale sunt o sursa excelenta de factori nutritivi cu o valoare biologica mare. Ele contin in medie 12,5% proteine. Continutul de
lipide variaza intre 12-15%. Sunt practic lipsite de glucide 0,6-1,2%. Ouale contin calciu, fosfor, fier. Contine vit A, B2, D,
piridoxina si colina. Ouale contin colesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia
copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi, deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii nervoase superioare,
creind o stare de supraexcitatie.
Expertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor, care se face cu ovoscopul. Ouale proaspete au o camera mica de aer,
imobila, un albus transparent si o umbra a galbenusului, abia vizibila. Ouale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta,
apar pete de mucegai. Oul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la
8
suprafata. Albusul de ou contine lizozim, care distruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot
contamina mai usor. Germenii din grupul salmonelelor nu sunt sensibili la actiunea lizozimului, pot contamina mai usor ouale,
provocind toxiinfectii.
22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile clinice. Principiile
de profilaxie a lor.
Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un numar foarte mare de
agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:
germenii potential patogeni:
E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi
germeni insuficient studiati:
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.
10
Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc in timpul cald al
anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecal-oral. Calea de transmitere
alimentara.
In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica si in majoritatea
cazurilor putem deosebi:
4. procese locale poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.
5. procese generale febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.
23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de microorganisme:
personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica (plagi purulente,
panariciu)
purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita
stafilococii din mediul inconjurator
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor lactate poluate cu
stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea produselor de cofetarie cu crema.
De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el
contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai
in cazul cind acest produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:
greata
voma
durerile acute in regiunea stomacului
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele sunt palide pina
la vinat. Majoritatea au diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice
depistarea surselor
micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor
asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea formarii toxinelor
12
1. Prin aer se realizeaza aportul de oxigen si este indepartat bioxidul de carbon.
2. Prin proprietatile fizice aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului.
3. Factorii fizici atmosferici determina caracteristicile climatice ale diferitor zone geografice.
4. Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru intreg globul pamintesc.
5. Aerul poseda o conductibilitate termica redusa si aflindu-se in porii materialelor de constructie, imbracamintei, are rol de
termoizolator pentru organism.
6. Aerul este rezervor de acumulare al substantelor chimice toxice de origine tehnogena.
7. Aerul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si deci este factor de transmitere al bolilor infectioase.
8. Este una din sursele de poluare a solului cu substante chimice toxice.
9. Este un mediu natural unde au loc procese de autopurificare.
29. Importana igienic a micrii aerului, caracteristicile ei, metode de determinare. Roza vnturilor.
Viteza de micare a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de cldu r al organismului, asupra
proceselor de respiraie, consumului de energie, strii neuropsihice.
Influena micrii aerului asupra metabolismului termic se manifest prin mrirea pierderilor de cldur, mai nti
de toate pe seama conveniei, deoarece aerul care se mic ndeprteaz de corp cele mai apropiate straturi de aer
nclzite, locul lor fiind ocupat de aerul rece.
Vntul amplific, de asemenea, cedarea cldurii prin evaporare.
Viteza optima al miscarii vantului in exterior e de 1-4 m/s, Iar in incaperi de 0,1-0,3 m/s
In timpul unei viteze mai joase, de 0,1 m/s, apare senzaia aerului nemicat, sttut. Viteza de micare a aerului ce
depete 0,5 m/s provoac o senzaie neplcut de curent, care deseori este cauza rcirii locale i generale.
Pentru igiena i practica sanitar are importan nu att direcia vntului ca atare. Un interes cu mult mai mare
prezint cunoaterea direciilor repetate de vnt n localitatea dat. Ele se stabilesc pe baza observaiilor
meteorologice multianuale. Cunoaterea particularitilor de repetare a vnturilor pe un loc determinat e nece sar
medicului igienist pentru soluionarea problemelor referitoare la planificarea localitilor, la amplasarea raional a
caselor de locuit, a instituiilor pentru copii, curativo-profilactice. Ele trebuie amplasate pe partea expus la btaia
vntului fa de ntreprinderile industriale, centralele de energie termic, alte obiective care pot s polueze aerul
atmosferic cu fum, gaze etc
13
Se masoara cu ajutorul anemometrelor(cu cupe[1-50m/s] si palete[0,5-15m/s]) si catatermometrelor
Metoda de cercetare cu ajutorul anemometrelor. E nevoie de instalat astfel incat directia curentilor de aer sa fie perpendicular pe
suprafata de rotatie al paletelor(cupelor)Se masoara numarul de rotatii pe secunda si se calculeaza viteza de miscare al aerului
Catatermometrul se utilizeaza la determinarea vitezelor mici de miscare al aerului. E un termometru cu alcool care e dotat cu un
rezervor in jos si o evazare in sus. Daca incalzim aparatul si ii dau un agaz de racier pierderea caldurii se va petrece in mod diferit
in functie de microclimatu
Gratie capacitatii termice al alcoolului si al sticlei la coborarea alcoolului in limitele indicate pe parcursul racirii raportate de 1cm 2
de suprafata al aparatului se degaja o cantitate constanta de temperature exprimata in milicalorii pemm 2
Roza Vanturilor e o imagine grafica de repetare predominant a directiei vanturilor dupa carturi(partile lumii) pe o perioada stabile
de timp( o luna, un an)
Pentru formarea rozei vanturilor e necesar de sumat numarul tuturor cazurilor de vand sit imp linistit in decursul perioadei de timp
Suma obtinuta se ia ca 100% iar numarul de cazuri de vant din fiecare cart sit imp linistit se calculeaza in procente.
Apoi se traseaza o diagram. Din centru se trag 8 liniicare inseamna 8 carturi(S, N, N-E, N-W, E, W, S-W, S-E). Pe toate liniile se
depun in proportii egale segmentele marimilor procentuale calculate pentru aceste carturi si se unesc consecutive intre ele.
33. Vreme, clima, zone climatice (caracteristica generala). Aclimatizarea ca problema igienica, fazele ei.
Vremea totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. Ea se caracterizeaza printr-o mare instabilitate, schimbindu-se
uneori de citeva ori pe zi.
Clima reprezinta totalitatea factorilor fizici atmosferici si telurici cum ar fi relieful, vegetatia, suprafete de apa, caracteristici
pentru o anumita regiune. Factori dominanti in formarea climei sunt factorii fizici care variaza permanent si dau nastere
fenomenelor meteorologice din troposfera.
Caractersticile generale ale climei sunt:
1. stabilitate in timp
2. modificarile sunt posibile numai in perioade lungi de timp (zeci, sute de ani)
Dupa situarea geografica suprafata pamintului se imparte in 5 zone climaterice de baza:
2 polare
2 temperate
1 tropicala
In cadrul acestor 5 zone climaterice din punct de vedere bio-climatologic deosebim 3 tipuri de climat:
1. excitant sau specific (alpin, de stepa)
2. indiferent sau nespecific (de ses, de coline)
3. intermediar (subalpin, marin) cu elemente excitante si neexcitante
Aclimatizare procesul de adaptare functionala si organica a oranismului la trecerea dintr-un climat in altul sau la expunerea in
procesul muncii la factori fizici diferiti de cei initiali. Este un proces social-biologic de adapatare activa a arganismului la conditii
climatice noi.
Realizarea aclimatizarii depinde de:
conditiile de munca
conditiile de trai
alimentatie
rezistenta organismului
Procesul de aclimatizare se realizeaza prin 3 faze:
1. faza initiala (de orientare la factor nou):
se suprasolicita centrul de termoreglare
se modifica metabolismul bazal
in SNC predomina procese de inhbitie
scade capacitatea de munca
se deregleaza somnul
se pot acutiza bolile cronice existente
2. faza de restructurare a stereotipului dinamic:
favorabila are loc o trecere lina la faza stabila cu ajutorul unor masuri social-igienice
nefavorabila apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de munca, se acutizeaza
bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nici nu are loc. In organism se intensifica modificarile patologice.
In astfel de cazuri este recomandata revenirea la clima initiala.
3. faza stabila se stabilizeaza procesele metabolice si capacitatea de munca.
Pentru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa cunoasca simptomele
acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. Atit coborirea, cit si ridicarea la suprafata se vor face lent, in
trepte cu pauze. Persoanele vor fi selectate medical. Se recomanda si cresterea capacitatii de adapttare a organismului la presiuni
crescute metodic permanent.
37. Poluarea atmosferei, definitie, surse de poluare.
Prin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , in functie de concentratiesi timp de actiune, produc
modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste subsante pot fi dferite de cele care se gasesc in compozitia normla
aaerului sau pot fi compusi care fac parte din aceasta, cum ar fi: CO2, ozon, rodon in concentratii care depasesc cele admisibile.
Sursele de poluare aa aerului atmosferic se impart in
naturale
Eroziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. Anual in rezultul ei in aer sunt
eliminate 30 mln tone de praf.
Eruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina CO2, CO, amoniac, oxizi de sulf, praf.
Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu CO2, funungina, hidrocarburi
Plantele in perioada de inflorire
Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati amoniacul, metanul,
hidrogenul sulfurat.
artificiale
procesele de combustie in atmosfera se degaja oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide, hidrocarburi, pulberi
transportul (terestru in primul rind) CO2, oxizi de azot, hidrocarburi, plumb
procesele industriale
sanitar-tehnice
Epurarea reziduurilor (folosirea filtrelor, camerelor de sedimentare, de captare a pulberilor,
Folosirea dispozitivelor de prelucrare termica a reziduurilor si anume)
Epurarea catalitca a gazelor
Ozonarea gazelor formate
Construirea cosurilor de evacuare inalte (masuri poliactive)
legislative
elaborarea CMA pentru substanetel evacuate in aerul atmosferic
elaborarea masurilor de atingere a emanarilor maxime admisibile
elaborarea standartelor pentru materia prima
43. Metoda de calcul a volumului i multiplului de ventilaie necesar n locuine i ncperi publice.
Calculul volulmului necesar de ventilatie
Volumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m3 , necesar de a debita in incapere in decurs de o ora pentru o persoana
El se calculeaza dupa formula
L =C/(q-p)
L volumul de ventilatie
C cantitatea de CO2 expirata de o persoana pe ora
p CMA a CO2 in aerul incaperii,
q cantitatea de CO2 din aerul debitat in incapere,
La un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu 22.6 litri de CO2 , la un lucru de efort mijlociu 30-32litri, la un lucru greu 40.
litri si mai mult.
CMA pentru CO2 in incaperi este 1l/m3 sau 1 . Concentratia CO2 in aerul atmosferic e luata de 0.4 sau 0.4 l/m3 .
Aceasta marime a volumului de ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru incaperile de locuit si cele de productie, unde
factorul limitant al impurificarii aerului este CO2
Deteminarea multiplului de ventilatie
Multiplul schimbului de aer se numeste marimea ce arata de cite ori aerul incaperii este schimbat complet in decurs de o ora.
P=Q/W
Unde:
P - multiplul schimbului de aer;
Q - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m3
W - volumul incaperii, m3.
Volumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se determina dupa formula
Q=a*v*3600 (m3/h)
Unde
Q - volumul de aer, m3/h;
a - suprafata gaurii de ventilate, m2;
v - viteza de miscare a aerului in gaura de ventilatie, m/s.
3 600 - secunde intr-o ora
Daca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se de-termina volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si rezultatele
se sumeaza.
Viteza de miscare a aerului in gaura de ventilate este determinata cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul.
45.Exigente igienice fata de iluminarea naturala a incaperilor. Factorii ceo influenteaza.Indicii de apreciere a iluminarii
naturale, normative pentru diferite incaperi.
Exigentele igienice fata de iluminarea incaperilor:
4. sa asigure un nivel satisfacator in intreg cimpul de vedere
5. sa asigure nivel optim pentru diverse activitati
6. sa fie relativ uniforma
7. sa potejeze ocii de radiatiile provenite de la sursa sau reflectare de pe suprafata de lucru
8. sa fie cu radiatie adecvata pentru evitarea umbrelor
9. lumin de la sursele artificiale sa fie de un spectru apropiat celui natural
18
Indicii ce caracterizeaza iluminarea:
4. componenta spectrala (ca sursa de lumina s a cele reflectate)
5. intensitatea
6. gradul de nititate (a surseu sau a suprafetei reflectate)
7. uniformitatea
Iluminarea naturala
Factorii ce influenteaza iluminarea naturala a incaperilor:
4. clima de lumina a teritoriului rezultata
5. orientarea geamurilor -
6. obstacolele din fata geamurilor -
7. tipul, forma, dimensiunile, amplasarea geamurilor, modul de intretinere al geamurilor
8. mijloacele de ecranare a geamurilor, adincimea incaperi, culoarea peretilor si a mobilierului
Metodele de determinare a iluminatului natural:
metode tehnice
metode geometrice
Indicii (m geom):
coeficientul de luminozitate
ungiul de incidenta (ungi de petrundere)
unghiul de deschidere
Indicii (m tehn):
coeficientul de iluminare naturale
coeficientul de adincime a incaperii
coef dee uniformitatea iluminatului
gradul de retinere al luminii de catre geam
Carcteristicle luminatului natural:
poseda actiune termica
actiune psihofiziologica
act bactericida
Avanajul iluminarii artificiale fata de cea naturala cu ajutorul iluminarii artificiale se poate obtine o lumina stabila si de intensitate
dorita.
19
Aprecierea iluminarii artificiale se executa cu ajutorul luxmetrului
Calculul iluminarii cu lampile incandescente se efectueaza conform coeficientului e si metodei Watt.
Calculul conform coeficientului ''e''. Se iau numarul lampilor din incapere si puterea lor in wati. Produsul acestei marimi se
imparte la suprafafa incaperii si se determina puterea specifica a lampilor,W/m2. Pentru aflarea iluminarii se inmulteste puterea
specifica a lampilor la coeficientui ''e'', care arata citi lucsi dau puterea egala cu 1 W/m2.
Calculul dupa metoda ''Watt''. Aceasta metoda permite a calcula intensitatea iluminarii artificiale creata de lampi de difenta putere,
conventional lumdu-se lumina ce o dau 10 W la 1 m2.
Pentru determinarea iluminarii, initial se calculeaza puterea speccifica a lampilor. Dupa aceasta, se determina iluminarea minima
orizontala la puterea specifica de 10 W/m ,tinindu-se cont de puterea lampilor si de tensiune.
Valoarea dedusa se inmulteste la puterea specifica reala si se imparte la 10. Pentru calcul se aplica formula
Lampile e necesar sa fie amplasate uniform, simetric, suspendate la aceeasi inaltime. In fiecare corp de iluminat vor fi instalate
lampi de o putere identica. Nerespectarea acestor conditii reduce exactitatea calculului
Apa este unul dintre cele mai necesare elemente ale vietii, constituind mediul in care se desfasoara toate procesele vitale.
Problema igienei apei vizeaza interesele populatiei in intregime. Apa ca factor principal al mediului ambient, determina, in mare
masura sanatatea si conditiile sanitare ale populatiei.
Apa participa la majoritatea proceselor biochimice din organism, intra in componenta secretiilor si a celor mai multe substante
legate de procesul vietii. De asemeni apa ajuta la eliminare prin urina a substantelor rezultate in urma procesele vitatale si a unei
parti din substantele toxice patrunse in organism.
In organism apa are urmatoarele functii:
- Toate procesele biochimice se produc in mediul lichid
- participa ca parte componeta in multe reactii chimice
- asigura echilibrul acido-bazic
- asigura functia de transport
- Participa la eliminarea produselot metabolice din organism
Apa se pierde in permanenta din organism pe urmatoarele cai
1. aparatul urinar 1500 ml
2. tesutul cutanat 500 ml
3. aparatul respirator 350 ml
4. aparatul digestiv 150 ml
Pierderile de apa sint considerate stari critice pentru organism.
Cind apare senzatia de sete am pierdut 1-1.5 litri de apa, mai mult de 1.5 apare zona critica.
In cazul dehidratarii de 10% se deregleaza procesele metabolice
Dehidratarea de 15% la temperatura de 30 grade poate cauza moartea
Dehidratarea de 25% se considera fatala
20
Importanta igienica a apei
Pe linga utilizarea apei in scopuri fiziologice omul utilizeaza apa si in scopuri igienice
Apa este consumata pentru:
spalatul rufelor
curatenie generala
prepararea alimentelor (5-10 litri)
spalatul veselii
Maric cantitati de apa consuma baile 120-150 litri la o persoana
In mediu in decurs de 24 ore o persoana consuma 100 litri de apa
Cu toate c apa este situat pe locul doi dup importana n aportul de sruri minerale, ea poate influena considerabil asupra
sntii populaiei. Elementele minerale din ap sunt absorbite mai bine dect cele din alimente i concentraiile lor pot fi diferite
chiar n aceeai localitate.
Circa 55% din populaia Republicii Moldova nu are acces la apa potabil de calitate.[1,3] Sntatea populaiei (n spaiul rural mai
grav) este influenat de un ir de factori de risc la consumul acestor ape. Astfel, principalii factori de risc sunt:
Sodiul - n coninut ridicat (peste 200mg/l) poate influena nefavorabil sntatea i crea disconfort la consumul apei;
Sulfaii - n concentraii mrite pot provoca efecte gastrointestinale neplcute i afecta gustul apei; pot contribui i la coroziunea
reelei de distribuire a apei;
Clorurile - pot afecta gustul apei i crete gradul de coroziune al reelei de apeduct, care la rndu-i poate duce la creterea
coninutului de metale n ap;
Duritatea total - n concentraii de peste 10 mmol/1 poate afecta schimbul de minerale din organism, gustul apei, spori coroziunea
reelelor de apeduct i crea disconfort la utilizarea apei;
Fierul - n concentraii masive afecteaz gustul apei.
Mineralizarea excesiv, cauzat de coninutul ridicat de sulfai, cloruri, Ca, Na, Mg, K, hidrocarbonai are drept urmare creterea
morbiditii populaiei prin litiaz urinar, afeciuni digestive i cardiovasculare. Numrul populaiei expuse la acest factor de risc este
destul de mare. Duritatea apei este cauzat n general de prezena srurilor de calciu i magneziu, iar gradul ridicat de mineralizare
i concentraia ridicat de sulfai i cloruri.[2,7] Folosirea apei potabile cu o duritate i o mineralizare nalt (mai mult 1 g/ dm),
coninut de nitrai i sulfai, ct i a apei cu duritate excesiv de mic i coninut nalt de clor i sodium sporete morbiditatea
general i mortalitatea prin stri morbide ale organelor digestive, sistemului cardiovascular, urogenital etc.
51. Exigente igience catre calitatea apei potabile. grupurile de indici ai calitatii apei potabile (dupa Normele sanitare)
Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumito parameetri de calitate:
apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare
sa aiba componena chimica cuvenita ddin punct de vedere fiziologic
compusii toxici vor depasi concentratiile admisibile
apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol
parametrii microbiologic: escherechia 0, enterococi (streptococi) 0
parametrii chimici: arsen 10 microg/l, benzen 1, bor 0,5.
parametrii cimici indicatori: aluminiu 200 microg/l, amoniu 0,5, bacterii coliforme 0, carbon organic nici o
modificare anormala, cloruri 250, clor rezidual 0,5, conductivitate 2500, culoare acceptabila consumatorilor si nici o
modificare anormala, oxidabilitate 5 mgO2/l, pH 6,5-9,5, Na 200 mg/l, sulfat 250 mg/l, turbiditatea 5 UNT, zinc 3
mg/l, radioactivitatea totala 0,10 mSv/ran, alfa globala 0,1 Bq/l, beta globala 1 Bq/l.
Drept indice de al poluarii apei serveste capacitatea de oxidare a apei care exprima cantitatea de O2 consumata la oxidarea
substantelor prezente in 1 l de apa.
In caz de poluare prospata a apei cu rezidurii sporeste cantitatea de saruri amoniacale.nitritii fiind un produs al oxidarii ulterioare a
sarurilor de amoniu intro canitate mai mare de 0,002 mg/l sunt un indice important al ;poluarii sursei de apa. Nitratii sunt produsul
final al oxidarii sarurilor de amoniu . prezenta lor indica o poluare mai veche a apei ajunsa la perioada de mineralizare complete.
21
Un indice relative sunt clorurile prezenta carora poate fi cauzata de spalarea lor din soluri bogate cu cloruri.
53. Bolile contagioase transmise prin apa. Grupurile lor. Formele de manifestare a patologiilor hidrice.
Conditii:
existenta unui eliminator de germen
viabilitaea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru prod bolii
existenta unei populatii receptive
Bolile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii si forme sporadice.
Epidemiile hidrice prezinta o serie de caratcere care le diferentiaza de altte tipuri de epidemii si pe baza carora se poate pune
diagnosticul si aplica masuri de combatere.
Caracterele principale ale epid hidrice:
caracter exploziv cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt
infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata
suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa
aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece
incearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput
Ramine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incuatie si apar mai tirziu in contact.
Caractere secundare ale epidemiilor hidrice:
aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de oli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales la copii
sau populatia sensibila
existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epdemiei. Treuie de mentionat ca poluarea e
produsa departe de zona epidemiei.
Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei
Endemia oforma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri inn comparatie cu epidemia, dar care se gasesc permanent
intr-o zona anumita sau localitate.
Exista multe metode de ameliorare a calittii apei, metode, prin care apa se epureaz de microorganisme patogene
de substantile in suspensie i huminoase, de cantitatea excesiv de sruri (calciu, magneziu, fier, manangan,
fluor, etc.), de gaze fetide, substante toxice i radioactive.
22
Utilizarea diferitelor metode de epurare permite ca sursele locale s fie folosile la maximum pentru
aprovizionarea populatiei cu ap potabila. Cele mai rspndite metode
de a m e l i or a r e a calitlii apei la apeducte snt lirnpezirea,inlturarea impuritlilor sulide din ap, decolorarea
-inlturarea coloratiilor ex cesive, dezinfectarea - nimicirea agenlilor patogeni i viruilor din ap .
Exista si o serie de metode special de ameliorare a calitatii apei cum ar fi dezodorarea , eliberarea apei de
compusii de fier, dedurizarea , desalinizarea , defluorarea fluorizara etc.
Cele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UV.
59. Caracteristica igienic a apelor subterane ca surse de aprovizionare cu ap. Cerine igienice ctre sistemul local de
aprovizionare cu ap (fntni).
Apele freatice sunt deseori intrebuintate de om pentru ca au colratie slaba si sunt transparente . cantitea de saruri minerale in ele
creste odata cu adincmea dar in majoritatea cazurilor ramine mica.
Daca solul este impurificat cu diferite substante se poate inpimpla ca apele freatice sa contina diferiti agenti patogeni ai diferitor
boli.
Apele freatice sunt folosite in scop de aprovizionare cu apa la sate in acest scop sapundu-se fintini. Daca apele freatice nimeresc
intre doua straturi de roci ele formeaza 2 straturi iar fintinile care ajung la o asa adincimee se numesc arteziene.
De regula aceste ape sunt transparente , incolore far gust si miros cu concentratie mineral constanta.uneori apele din fintini se
caracterizeaza prin duritate inalta , nevel ridicat de saruri si fluor compusi de fier si hydrogen sulfurat.
Cerinte fata de fintini:
Locul pentru instalarea fintinii trebuie sa fie la o inaltime
adecvata distant cuvenita fata de sursele eventuale de poluareferita de riscul inundatiilor sau inmlastinirilor.
Peretii sa fie impermibili in jurul fintiini sa existe un strat de
argila sa fie exclusa impurificarea bacteriana din exterior.
Diametrul de cca 1,2 m iar adincimea de 30 mfundul fintinii
impermiabil iar colacul bine ajustat..
60. Caracteristica igienic a apelor de suprafa ca surse de aprovizionare cu ap. Autoepurarea apei.
apele de suprafata se formeaza si se alimenteaza in principal din 2 surse precipitatiile atmosferice si apele subterane
Toate apele de suprafata sunt poluate din exterior de aceea se considera ca potentiale surse de boli epidemic.in deosebi sunt
poluate bazinele acvatice din apropierea centrelor populate si in locul de scurgere a apelor reziduale menajele sau industrial.
Proprietatile organoleptice si compozitia chimica depend de multe conditii apa riurilor are o coloratie intense si turbiditate inalta
apa lacurilor o coloratie verde bruna miros si gust neplacut.de obicei concentratia mineral este redusas dar in unele bazine ce se
afla in zonele cu clima torida acesta concentratie ajunge la niveluri destul de ridicate.
23
Autoepurarea apei:
Cu toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv constanta . Acesta se datoreaza anumitor
procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea apei.
Apele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi/o in suspensie se depun
la fund apa se limpizeste devine transparent.
Datorita mi/o din apa subs. Organice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica
transforminduse in compusi finali nitrati, carbonati, sulfati.
Pe parcursul autopurificarii bazinelor mi/o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare
antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.
In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut dispare subs. Organice se mineralizeaza mi/o se distrug apa
capatind proprietatiile de pina la poluare.
61. Caracteristica igienica a sistemului centralizat de aprovizionare cu apa. Zonele de protective sanitara a
surselor de aprovizionare cu apa.
Tipuri de aprovizionare cu apa: decentralizat (local) si centralizat
Centralizat sistem ce consta dintr-o retea care permite aprovzionarea cu apa sub presiune direct la consumator.
Avantaje:
pot fi utilzate atit surse subterane, cit s cele de suprafata
asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa
ofera posibilitatea tratarii apeii in caz de necesitate
permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor
permiteccontrolul pemranent al calitati apei
Dezavantaje:
apar dificultati la supravegherea stari tehnice a retelelor de apeduct
in cazul nimeriri in retea a agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare de populatie
staiile de aprovizionare cu ap includ instalaiile de captare i epurare, rezervoarele pentru ap curat, staiile de pompare,
turnurile de ap, de la care merge reeaua de distribuire. Reeaua de apeduct trebuie s fie impermeabil. Corozia i deermetizarea
evilor vechi creaz condiii de impurificare a apei de apeduct. Pentru a preveni aceasta, reeaua de apeduct va trece departe de
gropile de gunoi, closete, reeaua de canalizare i alte surse poteniale de impurificare. In caz de intersecie a reelei de apeduct cu
evile de canalizare apeductul trebuie s fie instalat mai sus dect acestea i la o distan nu mai. mic de 0,5 m.
Drept zon de protecie' sanitar se consider un anumit teritoriu din preajma sursei de ap.i a instalaiilor de epurare. In aceast
zon se stabilete un regim special cu scopul de a pre-' veni modificrile nefavorabile ale apei. Bineneles, n zona nemijlocit a
apeductului regimul de protecie sanitar trebuie s fie mai strict dect n cele mai ndeprtate. De aceea zona de protecie sanitar
pentru apeductele de la bazinele de suprafa are dou cordoane.
Primul cordon sau zona de regim strict include locul de captare a apei i al instalaiilor apeductului: staiile de pompare, instalaiile
de epurare, rezervoarele de ap curat. Acest teritoriu se ngrdete i este pzit, accesul persoanelor strine este interzis. Terenul
trebuie s fie nverzit i salubrizat,-apele meteorice vor fi lansate mai jos de locul de captare a apei.
n toate ncperile staiei trebuie s se menin o curenie impecabil, n cldiri trebufe sa fie instalate vaterclosete. Personalul de
serviciu va trece n mod obligator : controlurile medicale periodice, analizele-bacteriologice, examenul la cunotinele sanitare
despre lucrul efectuat, respectarea riguroas a igienei personale. In zona cordonului cu regim strict este interzis folosirea
bazinului de ap n alte scopuri (plimbri cu barca, adpatul vitelor, splatul rufelor, prinsul petelui, scldatul, etc). Dac rul nu e
prea mare, cordonul strict include i malul opus (n zona de captare a apei).
Zona aceasta se determin cu scopul de a exclude poluarea eventual sau premeditat a apei n verigile cele mai importante ale
apeductului.
Cordonul al doilea sau zona de restricie include teritoriul care nconjoar sursa de ap i afluenii ei. Desigur, c zona de restricie
merge, n fond, n susul apei, uneori pn la zeci de kilometri. In josul apei zona de restricie atinge cteva sute de metri. Zona de
restricie depinde de gradul de poluare i capacitatea de autoepurare a sursei de ap.
Suprafaa zonei de restricie din susul apei trebuie s asigure lichidarea impuritilor din ap, n special a celor bacteriene pe
contul proceselor de autoepurare a apei din bazin.
24
fitofarmaceutice, pesticide s. a.
9. poate emana gaze, rezultate din procesele de fermentatie si putrefactie
Proprietatile fizice ale solului
Solul este format din particule solide de forma si dimensiuni variabile cunoscute sub denumirea de grunci sau granule, ce
reprezinta particula cea mai mica care rezista la deformarea mecanica. Structura mecanica a solului este determinata de o serie de
propritetati fizice cu rol important sanitaro-igienic:
1. porozitatea
2. permeabilitatea solului pentru aer
3. permebilitatea solului pentru apa
4. capilaritatea
5. selectivitatea (filtrarea)
6. temperatura solului
Spatiile ramase libere dintre granulele de sol formeaza porii lui, iar volumul total al porilor constitue porozitatea. Porozitatea
solului depinde e marimea granulelor, de asezarea si uniformitatea acestora. Cu cit particulele sunt mai mari, cu atit volumul total
al porilor este mai mic. Asezarea neregulata sau lipsa de uniformitate a granuleor reduc porozitatea. Ca exemplu nisipul are o
pozoritate in jur de 35%, iar argila peste 65%.
Permeabilitatea solului pentru aer depinde de marimea porilor. Solurile formate din particule mari ca pietrisul si nisipul sunt
foarte permeabile pentru aer, desi porozitatea lor este redusa. Cu cit solul contine o cantitate mai mare de aer, cu atit procesele
biologice care se petrec in sol sint mai active si cu atit el este mai salubru (curat).
Permebilitatea solului pentru apa este determinata atit de marimea porilor, cit si de volumul total al acestora. Se cunosc soluri
permiabile, ca pietrisul si nisipul, care sunt usor strabatute de apa. Solurile ca argila si turba, care retin apa sunt greu strabatute de
ea. Cu cit porozitatea unui sol este mai mica, cu atit retinerea apei in porii solului este mai mare. Eliminarea aerului din porii
solului si inlocuirea lui cu apa are un efect nefavorabil asupra gradului de salubritate a solului. In absenta aerului procesele
biologice sunt incetinite, iar solul este considerat insalubru.
Capilaritatea reprezinta capacitatea solului de a permite apei subterane sa se ridice prin porii sai spre straturile superficiale. Cu cit
solul este mai permeabil pentru apa, cu atit are o capilaritate mai redusa. Capilaritatea ese dependenta de porozitate, sau de
volumul total al porilor. In solurile cu porozitate mica (nisipul) timpul de ridicare a apei este scurt (minute), iar nivelul de inaltime
este redus (0,3-0,5 m). Argila timpul de ridicare este indlungat (ore), iar inaltimea este mare (1,5-2 m).
Selectivitatea este calitatea solului de a retine in pori sai diferite impuritati care il strabat, acestea, fiind purtate de aer si apa.
Selectivitatea are la baza fenomenul de absorbtie sau de retinere a impuritatilor de catre granulele de sol. Solurile greu permeabile
au un grad mare de selectivitate. Impuritatile care sunt retinute in primul rind sunt cele in suspensie, inclusiv microorganismele.
Temperatura solului este dependenta att de structura mecanica, cit si de natura si compozitia chimica a solului. Solul primeste
caldura: de la soare prin radiatiile calorice ale spectrului solar, de la masa incandescena din centrul Pamintului, din procesele
bochimice exogene care se petrec in sol.
Autopurificarea solului
Autoopurificarea solului este un proces foarte complicat, ce depinde de structura, compozitia chimica, propritetatile fizice, flora
microbiana si fauna acestuia.
Procesele de autopurificare decurg in 2 etape: mineralizare si nitrificare.
Mineralizarea substantelor organice poate decurge in conditi anaerobe si aerobe. In conditi aerobe substantele organice se
descompun datorita activitatii mi/o de putrefacie nesporulate si mi/o de fermentatie. In urma proceselor biochimice hidrocarburile
se descompun in apa si bioxid de carbon, celuloza veetala se transforma in humus, grasimile se descompun in glicerina si acizi
grasi, care apoi se descompun in apa si bioxid de carbon. Proteinele compuse se transforma in AA si amoniac, suful se transforma
in H2S.
In conditii anaerobe procesul de descompunere a substantelor organice este insotit de degajarea de gaze ce impurifica aerul,
deaceea neutralizarea deseurilor din sol se realizeaza cu ajutorul proceselor aerobe.
Nitrificarea se realizeaza in condittii aerobe. Astfel, sub influenta bacteriilor nitrificante specifice amoniacul se transforma in acid
azotic si nitrati. Nitratii constituie produsul final al descompunerii substantelor poroteice si servesc pentru hrana plantelor. In cazul
oxidarii hidrogenului sulfurat se formeaza acid sulfuric si sulfati. La oxidarea acidului carbonic se formeaza carbonati. La
oxidarea fosforului se formeaza acid fosforc si fosfati.
La o etapa anumita a descompuneri substantelor organice se formeaza produs special numit humus. Pe masura autopurificarii
solului de substante organice scade numarul total de microbi si in specal a celor patogeni nesporulati
1.Sistemul de evacuare a deeurilor lichide cu mijloace de transport include urmtoarele trei etape: 1) colectarea i
pstrarea temporar a deeurilor, 2) transportarea, 3) neutralizarea i utilizarea lor.
Primul procedeu n sistemul de epurare este colectarea deeurilor lichide n closete i gropi de gunoi.
Din closet, prin eava excrementele nimeresc n groapa de acumulare.
Transportarea maselor fecale e a doua etap de epurare a acestor deeuri. La cur irea gropilor e necesar de a limita
la maximum poluarea aerului cu gaze fetide, de a evita impurificarea solului i a mijloacelor de transport, infectarea
personalului care efectueaz acest lucru.
Cu acest scop mijloacele de transport de asenizare vor putea fi lesne ncrcate, descrcate, curate i dezinfectate,
iar materiile transportate nu vor stropi. Pentru aceasta snt folosite cisternele auto speciale.
A treia etap, ultima, const n neutralizarea i utilizarea deeurilor. Alegerea metodelor de neutralizare depinde
de condiiile climatice i tipul localitii.
Metodele mai rspndite de neutralizare a deeurilor prin intermediul solului snt terenurile de asenizare i terenurile
arabile. Terenurile de asenizare se folosesc pentru neutralizarea deeurilor i pentru creterea culturilor agricole.
Terenurile arabile se folosesc numai pentru neutralizarea deeu rilor.
2.Reprezinta in prezent cel mai perfect sistem de epurare.
Sistemul de canalizare consta din: 1 sistem de captare a residuurilor lichide 2 sistem de evacuare printro retea de
tevi 3. Neutralizarea deseurilor si scurgerea lor ulterioara in bazinele de apa sau pe terenuri agricole
La sistemul de captare se refera: closetul ,pisuarele, chiuveta, baia. De aici, prin instalatii de fonta deseurile lichide
nimeresc in sistemul de canalizare exterior prin care sa transmit la statiile de epurare. Statiile de acumulare trebuie
sa fie la o distanta nu mai mica de 300 m de locuinte.
26
M e t o d e l e b i o t e r m i c e d e n e u t r a l i z a r e a g u n o i u l u i const au n cre are a condi i il or, car e
cont ri bui e l a dez vol t are a m i croo rgani sm el or t erm o fi l e. De regul , aqest ea s nt ba ct eri i gram poz i ti ve
sporogene sau a ct i nom i cet e. Dat ori t act i vi t ii ba ct eri i l or t erm ofi l e n condi i i ae robe proces el e
bi ochim i c e decu rg fo art e int ens, f apt ca re ri di c t em per at ura n int eri orul m asei de gunoi p n l a 50
70C . La o ast f el de t em per at ur se di st rug agen i i pat o geni , oul e de hel m i n i i l arv el e de m ut e ;
subst an el e orga ni ce se descom pun i gu noai el e se t rans form nt r-un ngr m nt pre i os hum us,
m at eri al i nofensi v.
C a vari ant e al e m et odei bi ot erm i c e de neut ral i z are se consi der com post ar ea i neut r al iz ar ea n c am er el e
bi ot e rm i ce.
Gunoitile perfecionate snt situate n afara centrelor populate, la distana de cel puin 1 km de zona locativ. Pentru
gunoiti pot servi mine prsite, cotloane, rpi sau anuri cu adncimea de 0,50,7 m, spate special.' Gunoaiele
transportate n aceste locuri imediat se acoper cu un strat de sol, apoi se preseaz cu vltucul. Dac rpa este
adnc, ea poate fi gunoiat i acoperit cu sol n cteva rnduri. Teritoriul gunoitilor va fi salubrizat, nverzit,
acolo nu se vor face nici un fel de lucrri de construcie, pn nu se va termina procesul de mineralizare.
Incinerarea reziduurilor solide se face n crematorii la temperatura de 6501200C. Dac temperatura va fi mai joas,
atunci -nu este exclus, ca aerul atmosferic s fie poluat cu deeuri gazoase de la arderea incomplet a reziduurilor,
dac temperatura va fi mai mare, poate duce la formarea bolovanilor de zgur din deeurile care nu ard. Dei
incinerarea se consider din punct
72. Cerinte igienice catre alegerea sectorului de constructie a IMS. SIStematizarea sectorului spitalicesc.
Se vor lua in consideratie factorii naturali, dimensiunile terenului, terenul din imprejurime, perspective dezvoltarii localitatii.
Corectitudinea alegerii terenului se determina dupa planul situational: copie din planul localitatii unde va fi construit spitalul.
La aprecierea lui se va atrage atentia la amplasarea terenului fata de roza vinturilor, aflarea evenutalelor obiecte de poluare a
mediului ambient si deci a spitalului (gunoisti, autostrazi, fabric, ppoluare sonora)
1)terenurile pentru spitale se vor alege dinspre vnt, la distan de sursele eventuale de poluare a aerului i sursele de zgomot.
2)Intensitatea zgomotului pe teritoriul spitalului ziua nu va depi 45 dB, noaptea -35 dB.
3)suprafaa teritoriului ales va satisface condiia ca pentru un loc sa fie de de 100 150 m 2.
Sistematizarea sectorului spitalicesc: se va efectua conform planului general.
planul general al terenului spitalului trebuie s aib urmtoarele zone funcionale : 1) zona blocurilor curative necontagioase,2)
zona blocurilor curative contagioase, 3) zona verde a blocului (parcul spitalului), 4) policlinica, 5) zona blocului de
morfopatologie, 5) zona de gospodrie . a.
Cldirile spitalului vor avea o arhitectur sobr, vor fi luminoase, nconjurate cu verdea. Blocurile curative vor fi cel puin la 30
de metri de hotarul teritoriului. La nord cldirile spitalului se vor construi compact, cu coridoare comunicante. Secia de boli con-
tagioase va fi aparte, la distana de 3050 m de celelalte secii. Intrarea n policlinic va i izolat de celelalte zone ale spitalului.
Blocul de anatomie patologic cu morga va fi izolat de celelalte blocuri ale spitalului. Zona de gospodrie va i amplasata ntr-un
loc mai ferit, se va izola printr-o zon verde cu limea de 78 m. Teritoriul spitalului va fi mprejmuit cu o zon verde cu limea
de 15 m, care asigur protejarea de zgomot, praf i vuit. Fiecare bloc curativ trebuie s aib zon verde, n afar de cea general a
spitalului, n afar de ele, spitalul va avea un parc (30 m2 zon verde pentru fiecare loc).
Practic s-a ajuns la concluzia, c zona verde trebuie s ocupe 6065 % din suprafaa totala a terenului, cldirile nu nui: mult
de 15 %, iar zona de gospodrie, drumurile 20-25 %.
74. Cerinte igienice catre serviciul de internare. Principiul de lucru si asigurarea lui.
Sectia de internare este o subdiviziune de structura a spitalului. Internarea poate fi efectuata centralizat sau decentralizat. La
nternarea decentralizata fiecrae sectie isi are ncaperile sale separate de primire si externare a bolnavilor.
Internarea centralizata presupune incaperi comune pentru internare si externare la toate sectiile cu exceptia celor de boli
contagioase, pediatrice, obstetrica, care au fiecrae separat serviciile sale. S
erviciul de internare va avea o planificare care asigura princi--piul de flux in functionare (minimum de incaperi si amplasare
lor una fata de alta).
Pentru asigurarea acestui principiu, in componenta serciciului de internare trebuie sa fie incaperile:
-sala de asteptare cu registratura, vestiar si birou de informatii
- cabinetul medicului
- grupul sanitary und ebolnavul este supus unei prelucrari in sensul igienei corporale
- sala de procedure
- boxa si saloane de diagnostic pentru bolnavi cu diagnoza nestabilita
- blocul sanitary
- sala de externare, care va fi pe linga fiecare sectie
In spitalele mari, de profil larg mai sunt:
28
1. Sala de operatii urgent
2. Laborator de urgent
3. Cabinet radiodiagnostic
Functiile sectiilor de internare: inregistrarea, examenul medical, prelucrarea sanitara, acordarea primului ajutor medical.
75. Unitate de ingrijire medicala. Cerinte igienice catre sistematizarea ei, tipuri,
Principala unitate de structura a spitalului este unitatea de ingrijire medicala.
Definitie: prezinta un nr de paturi care depend de o echipa de lucru si presupun o autonomie in deservire. Este o subdiviziune
functional de planificarea careia depinde planificarea interna a intregului bloc.
Sectia medicala este o unitate administrative care poate include citeva unitati de ingrijire medicala. SUnt cazuri cind acestrea
coincide.
Planificarea UIM va corespunde urmatoarelor cerinte:
1. componena ncperii va fi dup specificul bolnavului
2. asigurarea unei sfere de circuite salubre. Prin ele nelegem traseul pe care l parcurge un obiect, persoan sau elementul
n spital urmrind interferena cu sursa de contaminare
3. planificarea uor mobil care ar permite o modernizare datorit ajunsurilor tiinifice i tehnice.
Fiecare UIM va include
1. zona cu saloane
a) saloane
b) Sali de tratament
c) Cabinetele medicilor
d) Camera de garda
e) Incapere de zi
2. Zona incaperilor auxiliare (bloc sanitar)
3. Zona incaperilor comune
UIM poate fi de 2 tipuri
Inguste, cu coridor uni sau bilateral
Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari
29
B. Evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide:
In orice spital evacuarea si neutralizarea rezidurilor solide trebuie sa fie bine determinate deorece de aceasta depinde salubrizarea
sanitara a spitalelor. In toate incaperile spitalicesti unde sunt reziduuri solide vor fi colectoare de gunoi inchiose cu capac. Ele vor
fie liberate minim de 2 ori pe zi, inainte de schimbul personalului auxiliary. Dupa evacuarea reziduurilor colectoarele vor fi bines
palate si dezinfectate. Reziduurile din colectoarele din curte vor fi neutralizate prin metodele obisnuite. Reziduurile solide din
sectiile contagioase, din salile de operatie, de nastere, de pansamente vor fi colectate aparte si arse in cuptoare- distructoare, ce se
instaleaza in cazangerii. Substantele radioactive, desigur, vor fi evacuate si neutraluzate aparte.
82 Cerinte igienice fata de amplasarea spitalelor de boli infectioase.Particularitatile serviciului de internare spitalelor de boli
infectioase(de schitat).
Secia de boli contagioase va fi aparte, la distana de 3050 m de celelalte secii. Intrarea va i izolat de celelalte zone ale
spitalului.
Persoanele afectate de boli cantagioase sunt internati in sectiile respective nu numai pentru a fi vindecati, dar si pentru a fi izolati
de cei necontajiosi. De aceea in aceste sectii regimul sanitary are anumite particularitati, scopul carora este de apreveni paritia
infectiilor intraspitalicesti. Aceste particularitati se reflecta in primul rind asupra modului de internare a bolnavilor. Bolnavii de
boli contajioase evita sectiile de internare central, ei sunt spitalizati in boxa de examinare a sectiei respective. Dupa termometrie si
examen medical, bolnavilor li se face prelucrarea sanitara, iar hainele se expediaza in sectia de dezinfectie. Boxa de examenare
dupa fiecare bolnav se deretica, se aeriseste si se dezinfecteaza. Cu acest scop sunt recomandate lampile bactericide.
Aceasta sectie v-a avea doua intrari- una pentru bolnvi, alta pentru lucratorii medicali si pentru substantele curate.
30
INFECTII NOZOCOMIALE(INC)- se subinteleg toate maladiile contractate in cadrul spitalului, cauzate de mi/o clinic sau
microbiologic recunoscute. Bolnavul contracteaza aceasta maladie fie la internare, fie in rezultatul ingrejirii medicale ulterioare, in
conditii de spitalizare si/sau in conditii de ambulatory. Aceste infectii pot fi contractate si de personalul medical, semnile clinice
facindu-se evidente in timpul sau dupa activitatea lor medicala.
I.N. APAR IN REZULTATUL ACTIUNII FACTORILOR:
A. Scaderea reactiviatii
B. Acumularea si circuitul germenilor patogeni
C. Selectia germinilor foarte virulent si rezistenta lor la AB.
D. Eventualitatea sporita de contaminare si infectare
CAUZELE APARITIEI:
Cresterea permanenta a contigentului de risc(persoane cu rezistenta scazuta, cu deabet zaharat s.a.)
Alergizarea populatiei
Se complica tehnologia medicala
Creste numarul de pacienti de virsta inaintata si infantile
Intrebuinatarea larga, irationala si fara system a AB
Incalcarea regulilor sanitaro-igienice
DEFICIENTE IN COMBATEREA I.N.
Circulatia vasta a germinilor in mediul spitalicesc
Multitudinea cailor de transmitere
Rezistenta rea scurta a germenilor la factori de mediu
Receptivitatea ridicata a bolnavilor
Lipsa metodilor effective a profilaxiei specific.
SISTEM RESPIRATOR
Efortul fizic determina trecerea in singe a unei cantitati de pina la 4 l de O 2/min ceea ce reprezinta o adaptare
sinergica a aparatului respirator, cardiovascular si a utilizarii O 2 de catre muschi, implicind atit reflexe conditionate, cit si
cele neconditionate
APARATUL DIGESTIV
Modificarile sunt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de microclimate,astfel la un effort de mica
sau medie intensitate functiile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica.
In muncile cu effort de intensditate mare sau in microclimate cald aceste functii sunt scazute pina la inhibitia lor
Creste secretia de adrenalina si de hormone ai hipofizei din lobul posterior care determina o inhibitie a activitatii
glandelor gastrice si o irigatie mai slab a stomacului si a intestinului. Se nai observa si o crestere a secretiei pancreatice.
APARATUL RENAL:
In raport de intensitatea efortului si condiiile sde microclimate modificarile apar in functie de filtrarea
glomerulara, de reabsorbtie si sec retie tubular
In eforturile de intensitate mica sau medie diureza creste putin, compozitia ramine neschimbata
In conditii de marire a intensitatii efortului sau de microclimate cald diureza scade si compoziti urinara este
modificata: creste urea, creatinina, ac.lactic, fosfatii.
SISTEMUL ENDOCRIN:
Modificarile sunt prezentate de hiperfunctia hipofizei, suprarenalelor
ANALIZATORII:
MODIFICARILE SUNT IN FUNCTIE DE INTENSITATEA MUNCII, la munca de intensitate mica sau medie
creste/scade sensibilitatea vizuala, auditiva si tactile.
METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE:
- Tremometria (numarul de atingeri intr-o secunda);
- Dinamometria (se va determina forta si rezistenta musculara).
- Perioada latent a reactiei videomotorii
- Pedioada latent a reactii acustomotorii
- Memoria operative
- Concentrarea atentiei
- Frecventa pulsului
- Tensiunea arterieala
- Presiunea pulsului
- Frecventa respiratiei,
- Volumul respirator
32
excitatie.Activitatea intelectuala de creatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind
legata de activitatea corticala si a celor subcorticale ale sistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica
tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,in speciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata asupra
activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuri extero-,intero- si proprioreceptive.O mare
influenta o au conditiile mediuli extern
Activitatea intelectuala e strins legata de sporirea metabolismului proteic si glucidic.Activitatea intelectuala intense solicita
o incordare mare a intregului organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica.
Surmenajul este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita
instituirea unui program complex de combatere a oboselii.
pe care o avem de ndeplinit, orict de neplcut ar fi uneori, s fie fcut cu demnitate, continciozitate, devenind astfel o
surs de mplinire i satisfacii.
Astenia fizic. Astenia fizic este unul dintre cele mai importante semne i se traduce prin senzaia de moleeal accentuat, de
slbire a forei musculare. Persoana n cauz constat c efectueaz cu mai mult greutate.
Astenia psihic. Psihiatrii apreciaz c aceast form de astenie se manifest prin dezinteres (apatie, inerie, lips de participare
i iniiativ), sentimente de neputin i de nesiguran. Pot s apar tulburri de memorie, dificulti n nvare, rspunsuri mai
33
lente i greite, reducerea ateniei i multe altele.
Tulburri emoionale. Pe un alt plan, aceast oboseal cronic, duce de asemenea la instabilitate emoional. Individul oscileaz
de la stri de fericire la stri de depresie i invers. Din pricina nestpnirii reaciilor, apar frecvent izbucniri de mnie, nerbdare,
frustrare.
Randament sczut. Pe lng toate acestea, se poate constatata o scdere real a eficienei n munc i chiar scderea rezistenei
organismului la infecii.
Cauzele surmenajului
Specialitii consider c surmenajul apare de regul atunci cnd doi sau mai muli factori se combin acionnd un timp suficient
de ndelungat. Iat principalii factori care contribuie la apariia surmenajului.
Programul de lucru extins.
Nerespectarea orelor de somn
Organizarea deficitar.
Relaiile defectuoase.
Gradul de motivare.
Tipul de personalitate.
Nivelul de control
Prevenirea surmenajului:
Reducerea programului de lucru..
Organizarea i planificarea corespunztoare a muncii..
Micarea i exerciiile de relaxare.
Respectarea orelor de somn.
Exploatarea beneficiilor odihnei active.
Igiena relaiilor de serviciu.
Respectarea repausului sptmnal i anual.
93.Noxe profesionale:definitie,clasificarea
Noxele=factorii ce apartin conditiilor de munca,ce au asupra organismului uman efecte negative,determina sau favori-
zeaza starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.
Clasificarea noxelor
1.Al apartenentei conditiilor de munca
2Al specificitatii factorilor de risc professional
Criteriul apartenentei
1.Noxe prof. ce apartin organizarii muncii neprofesionale,nefziologice,nerationale
2.Noxe prof. ce apartin mediului de munca
3.Noxe prof.ce apartin relatiilor om-masina
4.Noxe prof.ce apartin relatiilor psihosociale dintr-un colectiv de munca,relatii om-om
1.Noxe ce apartin organizarii muncii
*intensitatea mare efortului predominant musculo-osteo-articular sau neuropihosenzorial
*durata exagerata a muncii
*ritm de munca nefiziologic
*regim de munca necorespunzator
*efort static prelungit a unor grupe musculare
*pozitii vicioase sau fortate prelungite
*alteranta necorespunzatoare fiziologic p/u anumite personae a celor 3 schimburi de munca
*munca automatizata sau mecanizata cu suprasolicitari
2.Noxe ce apartin mediului de munca
*fizici
-microclimatul nefavorabil
-radiatiile ionizante si neionizante
-zgomotul,vibratia
-ultrasunetul
-presiunea atmosferica
*chimici
a)dupa caracterul de actiune care include substante:cancerigene,mutagene,excitante,ce infl. asupra reproductiei
b)dupa caile de incorporare in organism prin:piele,tubul digestive,sist. Respirator
*biologici
-microorganisme ce pot fi agenti patogeni parazitari
-macroorganime:animale si plante
*psihofiziologici
a)supraincordarea fizica:static,dinamica,hipodinamica
b)supraincordarea neuropsihica:intelectuala,a analizatorilor,emotionala,monotona
3.Noxe ce apartin relatiilor om-masina
*pozitii vicioase
*uprasolicitari neuropsihice si senzoriale
*aparitia unor factori de mediu nocivi(gomot)
4.Noxe ce apartin relatiilor om-om
*relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai,intre membrii unui colectiv de munca
*absenta motivatiei in munca
*lipsa unor satisfactii morale
34
*actiuni de inechitate la locul de munca
Criteriul specificitatii
Include noxe profesionale generale exclusive la locurile de munca,de anumite procese tehnologice.Noxe profesionale
ce sunt prezente si in mediul inconjurator,dar concentratiile si intensitatile lor sunt insufficient de mari p/u a produce
imbolnaviri preexpuse professional.
CLASIFICAREA PRAFULUI
A)DUPA NATURA:
1)organic 2)anorganic 3)mixt
De obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a prafului se va determina cantitatea lui
intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor.
Clasificarea prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucit
actiunea lui nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de praf cu dimensiunile
de 0,5-5 mcm patrund in plamini si se retin in alveole.
35
Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii(praful
de zahar,de faina)sau influenta negativa,daca actiunea lor e determinata de componenta chimica(praful de clorura de var).
Actiunea asupra cailor respiratorii depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor
care nimeresc in alveole probabil nu depinde de forma lor.
96.PNEUMOCONIOZELE,CLASIFICAREA LOR.
Pneumoconiozele sunt boli pulmonare cronice provocate de inhalarea prelungi ta a unor pulberi minerale sau organice,
caracterizate prin fibroza pulmonara, tul burari functionale respiratorii si afectarea, cu timpul, a inimii drepte (cord pul monar
cronic).
Datorit dimensiunilor extrem de mici, aceste pulberi nu sunt reinute n totalitate de mecanismele de aprare, astfel c ajung
pn la cele mai mici bronhii, canale alveolare i chiar alveole. Pe lng simpla depozitare, ele declaneaz i reacii de
respingere, deobicei la nivel celular, reacii ce nu reuesc debarasarea i persist n timp ndelungat. Aceast activitate de
aprare prelungit se va ntoarce mpotriva propriului organism, deoarece conduc la inflamaie cronic, fibrozare cicatricial
i restrngerea ariei de schimburi gazoase; cu timpul, datorit obstacolelor cicatriciale n reeaua sanghin, va suferi i
sectorul vascular cu consecine nefavorabile pentru restul organismului.
Pneumoconiozele pot fi:
A)active, cum este silicoza, (evolund ctre stadii de fibroz pulmonar extins i insuficien respiratorie cronic, chiar i
dup ncetarea expunerii la silice)
B)inerte, nefibrogene, neevolutive.
A. n prima categorie riscul de gravitate este mai mare deoarece n urma penetrrii ndelungate a pulberilor n cauz se
declaneaz un proces local de respingere de tip
inflamator, activ ct timp este prezent acest corp strin (pulberea de silice), fr s conteze faptul c expunerea la aerul viciat
a fost ntrerupt. Aceast prezen definitiv st de fapt la originea amplificrii efectelor nocive prin inflamaie i, n final,
fibrozare de tip cicatricial.
n aceast categorie de mare risc sunt cuprinse afectrile determinate de inhalarea unei serii extinse de pulberi minerale cum
sunt:
- silicea liber n cazul:
36
a. minerilor n crbune (expui concomitent la silice sl crbune),
b. a celor ce perforeaz n stnc tuneluri, (expui s inhaleze praf de ardezie, de cuar, de granit i alte roci de refractare,
silicai de tipul caolinului, talcului, mic/ feldspat sau de fier)
c. n cazul sab lorilor
d. n industria sticlei
e. n cazul constructorilor de drumuri pentru cei care lucreaz cu concasoarele, cu perforatoarele, etc.
f. a celor din industria siderurgic
g. n topitorii (cazul concasoarelor a morilor)
h. din industria materialelor abrazive.
- oxizii de fier, n cazul:
a. sudorilor electrici mai puin i celor autogeni
b. celor ce polizeaz agintrie sau lentile de sticl folosind abrazivi pe baz de oxizi de fier
c. celor din industria extractiv de fier
d. a topitorilor, oelarilor, etc.
- metale neferoase sub form de carburi metalice in diverse formule ( cu titan, tantal, niobiu, molibden, crom, zirconiu,
vanadium, antimoniu) n cazul celor din topitorii de oeluri speciale.
B. n categoria pneumoconiozelor neevolutive, inerte, gravitatea este mai mic, proporional doar cu durata
expunerii la noxe, riscul evolutiv ncetnd dup ntreruperea expunerii (cazul celor ce inhaleaz timp ndelungat pulbere de
grafit, gips, marmur, bariu, aluminiu, staniu, manganez i carbon ). n aceste cazuri se poate vorbi de multe ori de simple
impregnri ca nite tatuaje ce dureaz ndelungat, fr s antreneze o reacie inflamatorie de respingere din partea
esutului pulmonar.
Pneumoconiozele att cele active, ct i cele inerte, nu sunt simple infirmiti, ele se pot complica la rndul lor pe termen
mediu sau n perspectiv ndelungat.
Pe termen mediu pacienii demonstreaz:
- o rezisten sczut la infecii intercurente respiratorii, iar n evoluie acestea se dovedesc mai severe, cu costuri mai mari
pentru sntate
- toleran redus la eforturi fizice medii i la acele profesiuni ce solicit activitate fizic susinut sau prelungit
Pe termen lung foarte muli pacieni n special cei din prima categorie a pneumoconiozelor active, contracteaz secundar i
tuberculoz (n form evolutiv particular, greu reductibil sub tratament, denumit silico-tuberculoz) sau ajung s
degenereze ctre diverse forme de cancer bronho-pulmonar.
n sfrit, se poate instala insuficiena respiratorie cronic decompensat.
Clasificarea BP
A)Specifice: a)absolut specifice b)relativ specifice
b)Nespecifice
BP ABSOLUT SPECIFICE
Cauzate numai de anumiti factori nocivi de productie.ex:boala de cheson.
BP RELATIV SPECIFICE
Boli ce mai des se intilnesc in conditii de productie dar pot fi si in conditii casnice.ex:intoxicatii cronice cu plumb.
BP NESPECIFICE
Boli ce pot aparea sub influenta mai diferitor factori nocivi,insa evolutia bolii se agraveaza sub actiunea factorilor
Nocivi de productie.
*Intoxicatii acute si cronice
*Pneumoconioze
*Berilioze
*Emfizem pulmonar
*Boli parazitare si contagioase
*Boala de cheson
*Dilatari pronuntate ale venelor
*Neuralgii,neurite
*Artrite cronice
*Cataracta
*Afectiuni de vibratii
*Boala actinica
*Miopia progresiva
108.Particularitatile aprovizionarii cu apa a ostirilor in conditii de campanie.Functiile serviciului medical intru controlul
aprovizionari cu apa in conditii de campanie.
Functiile serviciului militar in controlul aprovizionarii cu apa :
1.Recunoasterea sursei de apa.
2.Aprecierea igienica a sursei.
3.Cntrolul calitatii apei din surse
4.Contrlul functionarii punctului de aprovizionare cu apa
5.Controlul igienic ai punctelor de distribuire
6.Asigura efectivelor militare cu mijloace de dezinfectie a rezervelor individuale de apa
41
vasta a terenului.Desantul e amplasat dupa sectia de motoare si locul de lupta a echipajului pe 2 scaune moi asezate dea lungul
masinii.In timpul deplasarii fara pericolul de folosire a armei de distrugere in masa ventilatia in masina e naturala .In procesul
strabaterii localitatilor contaminate si luptei se va include ventilatia mecanica.In sectia de desant aerul se purifica cu ajutorul
instalatiei de filtrare.pentru inlaturarea gazelor de esapament se folosesc diuse speciale care se conecteaza la automat.In masina
este rezerva de apa potabila.Instalatiile autopropulsante antiaeriene sunt destinate pentru lupta cu mijloacele de manevre si de
zbor la inaltimi mici.
42
118. Creterea i dezvoltarea copiilor i adolescenilor. Legitile de baz ale creterii i dezvoltrii.
Procesele de crestere si dezvoltare nu se desfasoara intrun mod anarhic,intimplator,identic si uniform in diverse perioade de
virsta ,insa fiecare organ si sistem creste si dezvolta comform legitatilor .Legitatile cresterii si dezvoltarii reprezinta baza teoretica
a normarii igienice a factorilor mediului ambiant pentru copii si adolescenti.Cunoasterea lor permite medicului sa inteleaga si sa
explice activitatea organelor si sistemeleor de organe,posibilitatile de functionare ale organismului copilului ca un tot intreg si in
diferite perioade de virsta .
Legitatile:
Neuniformitatea ritmului de crestere si dezvoltare (copil mai mic-mai intense procesele de crestere)
Neuniformitatea cresterii si dezvoltarii organelor si sistemelor de organe
Cresterea morfofunctionala difera in raport cu sexul
Siguranta biologica a sistemelor functionale si a organismului in integritate
Procesele de crestere si dezvoltare sunt determinati de factorii ereditari
Accelerarea ritmului de crestere si dezvoltare e egala in corelare cu ritmul de crestere a generatiei urmatoare
43