Referat

Tema: Grupri i partide politice

n Romnia n anii 1866-1876.

Cuprins:
1. Introducere
2. Partidele n sistemul veii politice
3. Grupri interesate de problemele lumii rurale
4. Paitidul Naional LiberaI
5. Partidul Conservator
6. Micarea socialist
7. Concluzie
8.Bibliografie
 Introducere
Actualiatea temei este determinat de necesitatea efecturii unei
analize asupra unei file importante din istoria societatii moderne a
Romaniei , i anume studierea partidilor politice Romnesti n anii
1866-1916.
dar i a unor personaliti marcante care au stat la baza
evenimentelor istorice .
Scopul i obiectivele lucrarii sunt n concordan cu actualitatea
temei. Efectuarea unei analize minuioase a mai multor surse istorice, ne
va permite sa realizm urmatoarele scopuri i obiective :

Analizarea procesului de constituire a partidelor politice .

Studierea personalitilor martante
Reflecarea i analizarea intereselor politice a partidelor in cauza .
Efectuarea une-i concluzii adecvate asupra temei propuse.

Gradul de studiere a temei: Asupra acestei teme sau luat drept studiu
documentele care dateaza veridicitatea evenimentelor cit si analiza
acestora de catre mari istoriografi in raport cu sursele monografice
istorice. Putem confirma faptul ca la baza acestui referat se afla concluzii
si idei a mai multor scriitori/cercettori istorici care au fost preluate si
studiate minutios.

De asemenea au avut un rol important si sursele electronice care

detineau informaii utile asupra temei abordate.
Cadrul cronologic a lucrrii cuprinde anii 1866-1916, care reprezint
perioada principala in veata politica a Romaniei deoarece anume n
aceast perioad au avut loc cele mai importante evenimente istorice ce
au jucat un rol foarte important in organizarea politica si in orindurirea
evenimentelor situatiei politice si economice a rominiei din prezent.
Cadrul geografic cuprins n lucrarea elaborat cuprinde Romania
Suportul metodologic : La efectuarea aceste lucrri au fost utilizate
mai multe metode de investigaie, spre exemplu : metoda comparaiei,
metoda sintezei, cercetarea istoricismului.

Valoare aplicativ a lucrrii: Lucrarea n cauz reprezint o sintez a

procesului de constituire a partidelor politice i studierea unor
personaliti marcante din istoria societati romnesti din perioada
moderna. Ea va putea servi drept surs de inspiraie pentru redactarea
altor lucrri de acest tip. La fel lucrarea data poate ajuta pe cei ce vor sa
studieze evenimentele istorice din perioada data, conturindule o imagine
clara asupra legaturii dintre evenimentele precedente si cele actuale.
Partidele n sistemul veii politice

Constitutia din 1866 a reuit edificarea unui cadru general nnoit

pentru viaa politic, favorabil constituirii partidelor politice. Doctrinele ii
vor gsi expresia i suportul n chiar practica politic, n activitatea
adeptilor sa le apice la guvernare.
principalele partide politice, liberal i conservator, constituite in baza
doctrinelor corespunztoare vor acapara scena politic romneasc reuind s-i
lege numele de cele mai semnificative momente ale modernizrii.
alturi de aceste dou partide s-au manifestat, de asemenea, grupri i
dizidene, de la cele
radical-liberale la cele conservatoare trecnd prin cele de orientare social-
democrat sau socialist.
partidele au fost organizate dup modelul britanic, pe sistemul cluburilor i
datorit votului cenzitar nu au avut un caracter de mas, nu aveau un mare
numr de membri.
erau mai de grab grupri de tehnicieni i oameni politici, o elit politic
implicat in viaa public a statului.
chiar dac s-au succedat la guvernare nici partidul conservator i nici cel liberal,
cu att mai puin altele, nu au fost partide de mas.
toate partidele politice s-au preocupat de adoptarea unei strategii favorabile
dezvoltrii Romniei.

Grupri interesate de problemele lumii rurale

Vtaa politic de la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea a
cunoscut o agitaie n jurul constituirii unui partid taranesc.
iniiativa a venit din partea invtorului Constantin Dobrescu-Arge in 1882 i
se baza pe un program ce dezvolta o serie dintre ideile conservatoare i radicale cu
privire la emanciparea economic i moral a lumii rurale;
aceast iniiativ a fost reluat mai trziu de ctre Vasile Koglniceanu i Al.
Valescu, apoi i de lon Mihalache, invtor din Topoloveni - Arge.
Problema rural a suscitat un puternic interes din partea intelectualitfil,
indeosebi in rndul celei venite din lumea satului care s-a apropiat de curente
ideologice i culturale precum smntorismul i poporanismul.
In fruntea unor micri progresiste de regenerare a satelor printr-un fel de
iluminism intrziat, s-a plasat i Spiru Haret, ministrul liberal al instruciel publice.
micarea propunea soluil concrete pentru rezolvarea chestiunii rurale, prin
constituirea unor asociaii agricole i a unor bnci rurale.
curentul poporanist i-a propus pe aceeai linie rezolvarea gravelor dificulti din
lumea satelor, la care au aderat numeroi intelectuali, mai ales din lumea rural;
Paitidul Naional LiberaI
Partidul Naional Liberal reprezint interesele burgheziei mici i ale marilor
proprietari industriali.
originea sa se regsete in aa numita coaliie de la Mazar-Paa" (o uniune a
gruprilor liberale ce publica ziarul ,,Alegtorul liber);
liberalii promovau un program politic prin care urmreau modernizarea statului,
respectarea legaliti, descentralizarea administrativ, democratizarea societii.
centrul su de putere a fost asigurat de lon C. Brtianu, C. A. Rosetti i grupul
politic ce l-au format:
dup 1892 conducerea revine lui Dimitrie A. Sturdza legat de marii proprietari
agricoli;
programul politic prevedea protejarea economiei romneti, incurajarea sistemului
bancar;
in 1884 Constituia a fost modificat in sensul reducerii numrului colegiilor de la
patru la trei;
votul avnd in continuare un caracter restrictiv;
fa de problema agrar manifest rezerve; propun drept soluie constituirea
Casei Rurale;
Dup 1909, conducerea este preluat de oameni politici tineri in frunte cu lon
I.C. Brtianu. S-a sprijinit de Constantin Stere, reprezentant al poporanismului i pe
aa-ziii ,,generoii,, ce prsiser partidul socialist;
in noul program dup 1913 au adoptat reforma electoral i agrar;
Partidul liberal a fost traversat de tendine i frmntri care au dat natere
la dezertri i dizidene politice. Unele personaliti liberale au trecut la alte partide,
iar altele i-au organizat propriile lor partied.
n 1878 s-a desprins Partidul Liberal Moderat - condus de Vasile Conta i
Grigore Coblcescu;
organul de pres era Steaua Romniei,
n 1880 s-a format Fraciunea Liberal i Independent ce s-a alturat
conservatorilor;
n 1880 Grigore Vernescu a prsit partidul impreun cu Liberalii Sinceri;
acetia impreun cu unii membri ai Fraciunil au constituit Partidul Literal
Conservator ce avea organ de pres Romnul,,
Pe pozitii separate, dar nu rupti de rndul partidului, au fost Liberal-radicalii
condui de C.A. Rosetti:
au insistat pentru libertatea presei;
lrgirea dreptului de vo constituirea unui singur colegiu de
alegtori;
realizarea unei reforme agrare radicale;
Partidul Radical condus de Gheorghe Panu - public ziarul,,Lupta;
 cerea introducerea impozitului progresiv, o nou reform agrar, o
legislatie eficient a muncii , un singur colegiu de
alegtori;
organizeaz o campanie republican, antimonarhic;
in final trece la conservatori;
n 1886 s-au desprins tinerii liberali condui de Nicolae Fleva:
n 1897 gruparea drapelist (organ de pres Drapelul,,) condus de economistul
P.S. Aurelian, din care fceau parte B. tefnescu-Delavrancea, A.D. Xenopol,
atac liberalii n unele probleme
social-economice; introduce legea repaosului duminical;

Partidul Conservator
Partidul Conservator a reprezentat cealalt for politic care s-a manifestat pe
scena Romniei moderne. El grupa categorii sociale dintre cele mai diverse de la
mari proprietari funciari i elemente ale burgheziei bancare i comerciale, pn la
intelectuali de mare calitate.
s-a constituitin 1880:
la conducere s-au aflat Manolache Costache Epureanu, Lascr Catargiu,
Grigore Gheorghe Cantacuzino, zis Nababul; aIi membri marcan au fost P.P.
Carp, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Take lonescu, Al. Marghiloman,
Theodor Rosetti etc.
organ de pres Timpul" la avut ca redactor, o vreme, pe Mihai Eminescu.;
Pe plan ideologic au fost adepii concepiel junimiste, ce s-a tradus in activitatea
politic prin tactica ,,pailor mruni ,, cercnd s acorde dezvoltarea modern cu
tradiille istorice naionale;
conservatorii au susinut ideea unei dezvoltri ca o cretere organic, lent dar
sigur, ferit de zguduiri produse de schimbrile repezi ce ar fi putut fragiliza
instituille statului, societatea in ansamblul su.
convini c baza economiei romneti este i va rmne agricultura au susinut
meninerea primatului acestei ramuri
in problema rneasc propuneau soluii morale,, concretizate in mentinerea
marii proprietti;
in 1889 propun o lege pentru vnzarea ctre rani a unor proprietti ale statului;
rscoalele trneti nu erau, in perceptia conservatoare, dect violente provocate
de mainaunile i incitrile liberalilor i nu de lipsa pmntului.
in 1895 propun legea minelor,
din 1889 preedinte a fost Grigore Gheorghe Cantacuzino;
Apropiai de conservatori au fost junimitii condui de Petre P. Carp i Titu
Maiorescu; ei propun unele transformri de suprafat in acord cu principiile
teoriei ,,formei fara fond,,
 in 1907 conservatorii s-au unit cu junimitii, P.P. Carp devenind preedinte al
partidului;
Nici in cazul Partidului Conservator nu au lipsit sciziunile. Diferentele de opinii in
interiorul partidului au generat desprinderi.
in 1908 se desprinde gruparea Take lonescu care a format Partidul Conservator
Democrat;
s-a pronuntat pentru mrirea ritmului de modernizare a Romniei;
n 1909 Nicolae lorga i A.C. Cuza au format Partidul National Democrat:
ataat infptuirii deplinei unitti nationale;
n anii neutralittil (1914 -1916) s-au format o fracunea proantantist condus
de Nicolae Filipescu i o fracune progerman, condus de Alexandru
Marghiloman:
fraciunea proantantist fuzioneaz cu partidul lui Take lonescu i formeaz
Partidul Conservator Nationalist;

Micarea socialist
ar agrar, Romnia dispunea de o industrie in curs de constituire, relaiile
capitaliste erau departe de momentul maturitii aa inct muncitorimea industrial
era puin numeroas.
micarea socialist s-a afirmat pe scena politic a Romniei moderne in deceniile
de la sfritul veacului XIX;
ideile socialiste au fost propagate de ctre intelectuali cu vederi de stnga in
paginile unor publicail precum ,,Romnia Vitoaren,, Contemporanul, Emanciparea,,
,Revista Socialn etc., in care au existat o serie de cutri teoretice pentru
elaborarea unui program politic i constituirea unui organism politic socialis
un rol marcant in dezbaterile teoretice din jurul ideilor socialiste l-a avut
Constantin Dobrogeanu Gherea, autorul primului program socialist din Romnia
intitulat,,Ce vor socialitii romni ? (1886).
au aprut, de asemenea, primele cercuri socialiste, cercuri muncitoreti i cluburi
muncitoreti.
n 1893 s-a creat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romnia, in
fruntea cruia s-au afiat personaliti ca lon Ndejde, Constantin Mille, Vasile
Gh. Morun, Al. lonescu etc.
organul de publicitate a fost gazeta ,,Lumea Nou,,
Programul partidului viza:
introducerea votului universal:
rscumprarea marii proprietti i arendarea ei ranilor;
garantarea drepturilor politice i economice ale muncitorilor.
 Prin ,,trdarea generoilor,, la Congresul din 1899, partidul s-a dezorganizat Cei
mai muli dintre liderii si politici intelectuali au intrat in Partidul Naional Liberal.
micarea muncitoreasc i ideile socialiste au continuat ins s fie promovate prin
cercurile socialiste i organizaille sindicale.

in 1910 s-a reuit reorganizarea sub numele Partidului Social-Democrat din

Romnia. Spre deosebire de liberali i conservatori, socialitii nu au participat la
guvernare, dar alternativele lor au determinat creterea complexitii politice
romneti i o participare specific la modernizare.

Concluzii
n concluzie a putea spune ca partidele politice romnesti au jucat un rol
important asupra viitorul Romniei , rolup principal in influentarea vetii politice a
Romniei la jucat Partidul Conservator, cel de-al doilea partid al sistemului politic al
Romniei moderne, a fost organizat potrivit acelorai principii ca i formaiunile
politice occidentale, prezentndu-se ca o reuniune de cluburi, mai puternice sau mai
slabe n funcie de apropierea de guvernare. Istoria destul de agitat a formaiunii
politice a fost influenat de factori interni (statutul de partid de cadre, maniheismul
politic al elementelor cu vizibilitate din lumea conservatoare . a.) i externi (regele
i liberalii). Tipul de partid politic n care s-a ncadrat s-a fcut responsabil de o
anumit sbiciune a acestuia, precum slaba articulare organizatoric, dezinteresul
pentru antrenarea uliei n jocul politic sau racolarea elitelor. Dar, fragilitatea sa a
fost sporit ndeosebi de trstura specific romneasc a partidului i anume
concurena maniheist a celor mai importante personaliti conservatoare pentru
efia formaiunii. Amestecul interesat al forelor externe formaiunii politice nu a
fcut altceva dect s sporeasc entropia n care acesta se afla.

Bibliografie

BULEI, Ion, Sistemul politic al Romniei moderne. Partidul Conservator, Bucureti:

Politic, 1987.
CARP, Petre P., Discursuri parlamentare, ediia Marcel Du, Bucureti: Grai i
Suflet Cultura Naional, 2000.
Conservatorul, nr. 126, 12 iunie 1913
GANE, Constantin, P. P. Carp i locul su n istoria politic a rii, vol. II, Bucureti:
Editura Ziarului Universul, 1936.
HITCHINS, Keith, Romnia 1866-1947, Bucureti: Humanitas, 1994.
IORDACHE, Anastasie, Originile i constituirea Partidului Conservator din Romnia,
Bucureti: Paideia, 1999.
MAIORESCU, Titu, Istoria politic a Romniei sub domnia lui Carol I, ediia Stelian
Neagoe, Bucureti: Humanitas, 1994.
ORNEA, Zigu, Junimea i junimismul, vol. I, II, (Bucureti: Minerva, 1998).
PAPUC, Liviu, Marginalii junimiste, Iai: Timpul, 2003.
SCURTU, Ioan, ALEXANDRESCU, Ion, BULEI, Ion, MAMINA, Ion, STOICA,
Stan, Enciclopedia partidelor politice din Romnia 1859-2003, Bucureti: Meronia,
2003.
STAN, Apostol, Grupri i curente politice n Romnia ntre Unire i Independen
(1859-1877), Bucureti: tiinific i Enciclopedic, 1979.
RUSSU, Vasile, Consideraii privind constituirea Partidului Conservator din Romnia,
Iai: Analele Universitii Al. I. Cuza, 1972.