Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Judetul Neamt
Judetul Neamt
1
FLI, fliuri, s.n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argil i marn, sedimentate
ntr-o mare n timpul cnd fundul acesteia se gsea ntr-o continu ridicare spre a deveni un lan muntos. Din
fr. flysch.
Unitatea subcarpatic este situat la est de zona montan i cuprinde depresiunile: Neam,
Cracau-Bistrita i o parte din depresiunea Tazlu.
Unitatea de podi apare la est de Subcarpati i se integreaz prin toate elementele
morfologice i de evoluie Podiului Central Moldovenesc.
Cea mai joas form de relief o reprezint culoarele de vale ale iretului i Moldovei care
ating o lrgime maxim de 5-6 km la nivelul luncilor, avnd aspectul unor cmpii largi terasate.
Resursele subsolului judetului Neamt sunt legate de principalele structuri geologice, care
difera ca varta, facies petrografic si tipuri de materiale utile. Unitatea cristalino-mezozoica din
partea de vest a judetului cuprinde in primul rand materiale de contructii, constand in calcare
utilizabile in industria cimentului si varului, in siderurgie, ca si mandament in agricultura.
Calcarul se exploateaza in cariera de la Bicaz-Chei. Sisturile cristaline din unele zone de valea
Damucului si de pe valea Bistricioarei contin concentrati de sufluri cuprifere.
In legatura cu unele linii de fractura care afecteaza masa sisturilor cristaline, in unitatea
cristalino-mezozoica exista iviri de ape minerale, cum sunt cele de pe valea Borvizului-Tosorog,
valea Stanii, versantul stang al Vaii Capra si multe altele. Aceste ape au proprietati fizico-chimice
si calitati terapeutice apropiate de apa izvoarelor minerale de la Borsec.
In unitatea flisului, principalele resurse ale subsolului sunt materialele de costructie,
sisturile bituminoase si apele minerale. In categoria materialelor de costructie amintim cateva
calcaroase din stratele de Sinaia care se folosesc ca materie prima pentru fabricarea cimentului.
Gresie de Kliwa- din flisul paleogen, fiind o roca silicioasa se poate utiliza ca merie
prima in industria sticlariei. Aflorimente importante de gresie de kliwa se gasesc la nordul si la
sudul Bistritei, pe vaile afluente: Borzoghean, Doamna, Calu, Iapa.
Gresia de Tarcau- prin duritatea ei, constituie o piatra de constructie folosita pentru
fundarea soselelor si pentru terasamente de cale ferata. Aceasta roca se exploateaza in mai multe
cariere din zona flisului paleogen.
Sisturi bituminoase- sunt legate de formatiunile oligocene din flisul marginal. Perimetre
cu sisturi bituminoase, valoroase economoc se gasesc la sud de calea trasversala a Bistritei pe
vaile amintite mai sus.
In cadrul unor subunitati ale flisurilor medio-marginal si extern exista iviri de ape minerale,
sulfuroase si clorosodice.
Zona miocenului subcarpatic cuprinde zacaminte de saruri de potasiu la Baltatesti, Tazlau. De
asemenea prezenta zacamintelor de sare gema este dovedita de numeroasele ape sarate din
depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita.
Ape mineralizate cu calitati terapeutice deosebite pentru tratarea afectiunilor
reumatismale, se gasesc la Oglinzi si Baltatesti. De altfel, izvoarele minerale se intalnesc la tot
pasul in unitatea subcarpatica, unde formatiunile saliferului apar la zi.
Unele argile miocene se exploateaza in cariere constituind materie prima pentru fabricarea
caramisilor si produselor ceramice.
Pe teritoriul judetului Neamt exista rezerve deosebit de importante de materiale de contructie de
balastiera, cum sunt pietrisurile si nisipurile. Terasele inferioare, ca si luncile raurilor mari , cum
sunt Bistrita, Moldova etc. Ofera conditii favorabile pentru exploatarea acestor materiale de
costructie.
Relieful judetului Neamt este format prin procesul de subductie, incretirea scoartei tereste
(in vest), cu roci cristaline, prin sedimentare in est. Potentialul de materiale utile ale
subsolului Judetului Neamt abunda de materiala de constructie, saruri de sodiu si potasiu,
sisturi bituminoase si ape minelare.
Componentul Hidro-climatic
Apele, fie ca este vorba de cele de suprafata, organizate in retele si lacuri, fie ca sete
vorba de cele subterane cantonate in depozile aluvial-prluviale sau deluviale, constituie o bogatie
principala a jedetului. Valorificarea lor a inceput sa fie facuta la un nivel de maxima eficienta
economica abia in anii socialismului.
Reeaua hidrografic a judeului Neam este colectat, n cea mai mare parte, de rul Siret
cu afluenii si de ordinul I, Moldova i Bistria i, n mic msur, de afluentul su de ordinul II
Tazlu, din bazinul Trotuului. Densitatea reelei hidrografice variaz, n limite largi, de la 0,3 la
1,10, valorile extreme nregistrndu-se pe zone restrnse din regiunea nalt a bazinului rului
Bistricioara i din zonele joase depresionare. n restul teritoriului predominant este densitatea
medie. Scurgerea medie multianual specific de ap variaz pe teritoriu ntre 10 l/s. km2, n
zona nalt a munilor Hma i Tarcu i circa 2 l/s. km2 ntr-o zon restrns din podiul
Brladului; majoritatea teritoriului se ncadreaz ntre izoliniile de 2 i 5 l/s km.2 n cursul
anului, volumul .maxim scurs pe anotimpuri se nregistreaz, n mod obinuit, primvara (aprilie
iunie) i reprezint, n medie, 40 50% din volumul anual, iar volumul minim n sezonul de
iarn, obinuit n intervalul noiembrie ianuarie i nsumeaz, n medie, 10 13% din volumul
anual.
Rul Siret strbate teritoriul judeului pe o distan redus, de numai 38 km, ntre amonte
pr. Albuia i aval confluena cu pr.Valea Neagr. La intrarea n jude, Bistria are aspectul unui
ru tipic de munte, n aval de Frcaa i n special de Lacul de acumulare i barajul Izvorul
Muntelui, aspectul i condiiile naturale ale rului sunt complet modificate prin intervenia
omului. Pn n dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de
ap dinspre hidrocentral, n albia rului curge un mic firicel de ap format din izvoarele din
jurul barajului, dup care ncepe s apar salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale. n aval de
Piatr Neam, rul ptrunde n Depresiunea Cracu Bistria, valea se lrgete, iar panta rului
scade.
Rul Moldova se ncadreaz n jude cu bazinul su inferior cuprins ntre aval localitate
Drgueni i vrsarea n iret. Strbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii
sale de 216 km, formnd, pe sectorul de la intrare pn la confluena cu Petroaia, limita comun
cu judeul Iai. Rul se caracterizeaz printr-o mobilitate mare a albiei i printr-o pant medie
relativ ridicat pe acest sector .
Rul Bistria, prezent n jude prin sectorul su mijlociu, curge pe o distan de 126 km,
ntre aval confluena cu Pietroasa i amonte confluena cu Romni. La intrarea n jude, Bistria
are aspectul unui ru tipic de munte, n aval de Frcaa i n special de Lacul de acumulare i
barajul Izvorul Muntelui, aspectul i condiiile naturale ale rului sunt complet modificate prin
intervenia omului. Pn n dreptul satului Stejaru, unde revin debitele de ap dinspre
hidrocentral, n albia rului curge un mic firicel de ap format din izvoarele din jurul barajului,
dup care ncepe s apar salba de lacuri de acumulare i hidrocentrale. n aval de Piatra Neam,
rul ptrunde n Depresiunea Cracu Bistria, valea se lrgete, iar panta rului scade n jur de
1. Albia sa, cu puternice tendine de divagare, este n afara utilizrilor hidraulice, Bistria,
curgnd prin canale de derivaie, pe linia crora se nscriu uzinele hidroelectrice Zneti i
Rul Moldova se ncadreaz n jude cu bazinul su inferior cuprins ntre aval localitate
Drgueni i vrsarea n Siret . Strbate teritoriul pe o lungime de 76 5 km, din totalul lungimii
sale de 216 km, formnd, pe sectorul de la intrare pn la confluena cu Petroaia, limita comun
cu judeul Iai. Rul se caracterizeaz printr-o mobilitate mare a albiei i printr-o pant medie
relativ ridicat pe acest sector
Fenomene de nghe se produc n fiecare iarn i au o durat medie de 70 zile, iar
podul de ghea, de asemenea, n fiecare iarn cu o durat medie de 25 30 zile, cea maxim
fiind de 65 zile, iar cea minim de 4 zile.
Apele subterane
Judetul Neamt este deosebit de bogat in ape subterane. Regimul si raspandirea lor sunt
determinate de conditiile structural-litosferice si de etajarea principalelor conditii fozico-
geografice. Apele de adancime isi evidentiaza prezenta prin unele izvoare relativ abundente din
masivele Ceahlau, Harghimas, precum si in zona de contact dintre cristalin si flis. In legatura cu
apele se adancime sunt si ivirile de ape carbogazoase de la Borsa si Damuc. Apele freatice,
pricipalele resurse de ape subterane valorificate pe cuprinsul judetului, sunt cantonate fie in
depozite de versant, fie in depozite acumulate ale luncilor, teraselor si conurilor de dejectie.
Apele deluviale sunt mai bine reprezentale in zona montana si subcarpatice, unde
depozitele de versant au o dezmolate apreciabila, ajungand la grosimi care depasesc uneori si 20
de m. Energia mare a reliafului si alcatuirea deluviilor din fragmente predominant mari fac ca
apele deluviale din zona montana sa aiba un drenaj intens. Drenajul este compensat insa de o
bogata alimentare din aple meteorice, ceea ce mentine un debit mediu specific.
Lacuri, iazuri
Caracteristice judeului Neam sunt lacurile de acumulare de pe valea Bistriei, de interes
hidroenergetic, c Izvorul Muntelui, Pngrai, Vaduri i Batca Doamnei. Cel mai mare este
Lacul Izvorul Muntelui care, la nivelul normal de retenie are o suprafa de 3100 ha i un volum
de 1230 mil. m3 Puterea instalat a hidrocentralei este de 210 MW. Barajul are nlimea de 127
m, iar lungimea coronamentului atinge 430 m. Celelalte lacuri de acumulare au dimensiuni mai
reduse (conform tabelului). n jude s-a format, n anul 1991, n urma unei masive alunecri de
teren, un lac natural, pe prul Cuiejdel, n amonte de municipiul Piatra Neam, cu un volum de
ap de aproximativ 1.000.000 mc
Din punct de vedere hidrochimic apele judetului Neamt fac parte din grupa apelor
bicarbonatate.
Regimul climatic
Clima judeului Neam este temperat continentala. Caracteristicile climei sunt
determinate de particularitile circulaiei atmosferice, de altitudine, de formele i fragmentarea
reliefului, dar i de suprafeele lacustre ale amenajrii hidroenergetice a rului Bistria. Efectul de
baraj al Carpailor Orientali se manifest n tot cursul anului, n condiiile adveciei dinspre
vest a maselor de aer caracteristice latitudinilor medii.
Regimul climatic are un caracter mai continental n estul judeului aer mai uscat i timp
n general mai senin. Influena barajului muntos al Carpailor se resimte n special n anumite
faze tipice de iarn, cnd au loc invazii de aer rece, arctic continental. Munii deviaz naintarea
spre vest a acestor mase de aer, determinnd geruri intense n condiiile existenei unor
depresiuni barice adnci deasupra Marii Negre i Mrii Mediterane. Asemenea situaii dau
natere viscolelor violente
zona estic a judeului. n cazul maselor de aer instabile, ascensiunea forat (dinamic) a
aerului umed pe versanii estici, prin nclzirea adiabatic, produce efecte de feon n masivul
Ceahlu spre valea Bistriei i n depresiunile subcarpatice Neam i Cracau-Bistrita.
Fondul Bio-pedosferic
Solurile
Fauna si vegetatia
Patrimoniu natural
Nendoielnic, din ntreg lanul Carpailor Orientali, Masivul Ceahlu este cel mai
impresionant,
att prin frumuseea deosebit a peisajului oferit, ct i prin aspectul su impuntor. Toate
acestea l-a fcut unul dintre munii cei mai cutai de ctre turitii din ar, dar i din strintate.
Prezenta vie n folclorul local, nconjurat de o aureol magico-mitologica, imaginea Ceahlului
se reflecta distinct n paginile de literatur sau n operele artitilor plastici, ca de altfel ntreg
inutul Neamului. Pe lng acesta, nu putem s nu menionm Cheile Bicazului, strbtute de
rul Bicaz.
Formaiunile carstice existente pe raza judeului Neam sunt n numr de cinci. Petera
Munticelu (Ghiocelu) este situat pe versantul stng al Vii Bicazului, n Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordic a Munilor Hma, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Petera are 120 de metri lungime i nu este accesibil publicului. Petera Tosorog este situat n
nord-estul Munilor Hma, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraul Bicaz, tot pe
teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibil publicului. Complexul
Detunate se afla n masivul Ceahlu, pe teritoriul oraului Bicaz. Petera Groapa cu Var este pe
teritoriul comunei Ceahlu iar Peter 3 Fntni se afla n comun Dmuc.
2
Oaspete de vara.
excesiva si necontrolata, incendii( voite sau nu) despaduriri de au ca urmare alunecari de teren,
disparitia unor specii de fauna sau flora.
Figura 2
Bibliografie
http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=9&id=19
http://www.cjneamt.ro/public/mediu/raportcheilebicazului.pdf
http://www.recolta.eu/img/harta-solurilor-harta-pedologica-romania.jpg
http://www.ijsunt.ro/pub/doc/analiza%20riscurilor%20-%20extras.pdf accesat04.03.20011 ora
15:40
http://www.scritube.com/geografie/STUDIUL-FIZICOGEOGRAFIC-AL-BAZ61288.php
accesat 07.06.2011 ora 21.09
http://slabeste.sapte.ro/harta_romaniei/harta_bucurestiului_22.html
accesat 12.03.2011 ora 13.44
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.cy-
design.com/sgp/media/harta_gspRO.jpg&imgrefurl=http://www.cy-
design.com/sgp/strategia_sgp.html&usg=__swtXZVke-
r5eCfLZNRBiN6SkN6A=&h=423&w=600&sz=71&hl=ro&start=529&sig2=2fwjeKERCie_aE6
RsDHKng&zoom=1&tbnid=6-3sx5rlcIrsRM:&tbnh=130&tbnw=184&ei=KUajTY7OEo-
Mswbzk4CMAg&prev=/search%3Fq%3Dparcuri%2Bnaturale%26um%3D1%26hl%3Dro
%26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm
%3Disch1%2C15135&chk=sbg&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=141&vpy=176&dur=2572&hov
h=188&hovw=267&tx=158&ty=137&oei=C0ajTcekK4nItAbprO3-
AQ&page=19&ndsp=29&ved=1t:429,r:17,s:529&biw=1280&bih=933
http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/wp-
content/uploads/2010/01/harta-romaniei-cu-regiunile-
seismice.jpg&imgrefurl=http://www.brikston.ro/coltul-specialistului/tag/rezistenta-la-
compresiune/&usg=__jmrPhoeXTFn8S5RL8YvxoBBym3o=&h=2503&w=3374&sz=600&hl=r
o&start=114&sig2=37_SAJgoublkibPYglNO_A&zoom=1&tbnid=EiRGEEq864P0CM:&tbnh=1
45&tbnw=193&ei=-USjTfC3EJDWsgaR54iMAg&prev=/search%3Fq%3Dharta%2Bclimatica
%26um%3D1%26hl%3Dro%26biw%3D1280%26bih%3D933%26tbm
%3Disch0%2C3453&um=1&itbs=1&iact=hc&vpx=978&vpy=559&dur=1611&hovh=193&hov
w=261&tx=170&ty=92&oei=1ESjTYf3PMPPsga6k8W1BQ&page=5&ndsp=29&ved=1t:429,r:
28,s:114&biw=1280&bih=933