Sunteți pe pagina 1din 1075

4'.

c,-rn
ri .A.
.'4 lit .4"'N C 4.1
,ELLh..,L1 1, I 't," Oil

A,1a
Ati I ri "
!'

111 f t I, 1'1 rev

'Tr
r 1 -7
I

www.dacoromanica.ro
e-
-.041N_Jfe e-
tfotslu tiftNULI e-

HCTC 38BICIfl Re
BIN TRH notkeasvA
1775 --41781.

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"
Adunarea izvoarelor vechiului drept romanesc scris
IX

ACTC MBICIfl Re
1MM pm mamma
1775 -41781

Editie intocrnita de :
GHEORGHE CRONT ALEXANDRU CONSTANTINESCU
ANICUTA POPESCU THEODORA RADULESCU
CONSTANTIN TEGANEANU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


Bucureoi, 1973

www.dacoromanica.ro
Coperta de AUREL PETRESCU

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE

Volumul de docurnente intitulat Acte judiciare din Tara Romaneas-


ca" (1775 1781) face parte din colectia Adunarea izvoarelor vechiului
drept romanesc scris".
Documentele publicate acum pentru prima data acte judiciare din-
tr-o perioada de organizat i intensa activitate judecatoreasca in Tara
Itomaneasca pun la dispozitia juristilor i istoricilor un bogat material
inforrnativ, de interes deosebit, prin aceea c reflecta efortul de coordonare
a obiceiurior juridice si a legii scrise. Neajunsurile rezultind din conflictul
acestor doug izvoare ale justitiei au fost plastic denuntate in hrisovul de
promulgare a Pravilniceptii Condici (1780) : . . . chid cu pravilele strica
obiceiurile, cind jail* cu obiceaiurile s impotriviia pravilelor"1. Ping
la promulgarea acestui codice de legieveniment petrecut in timpul pri-
mei sale domnii (1774 1782) , .Alexandru Ipsilanti a intreprins, in spirit
iluminist, o terneinica opera de organizare a justitiei printr-o serie de acte,
intre care rnentionam Hrisovul cu ponturi n ce chip .96 urmeze dumnealor
boerii judecatori de pe la rinduitele mese 2, referitor la instantele de judecata
centrale divanul domnesc si cele patru departamenturi si Cartea dom-
neascd de 17 ponturi pentru ispravnici, pentru judecati in ce tchip sa
urmeze" (23 oct. 1775), privind organizarea instantei locale ispravnica-
tele de judecata, In compozitia carora intra, pentru prima oar* j un
judecator cu acest titlu, alturi de ispravnic, organ al executivului. Prin
aceleasi acte, erau reglementate de asemenea serviciile auxiliare si se
fixau normele de procedura a judecatii.
Din simpla considerare a directiei acestor eforturi intelegem ca, ele
an reprezentat o reform/ substantiala cu rezultate directe in procedura si
Pravilniceasca Condicd, 1780, Bucureti, 1957, p. 43-44.
2 I bidein p. 163-164.

www.dacoromanica.ro
in motivarea hotaririlor judecatoresti inscrise in condicele de sedinta si
cu deosebire in condica divanului dornnesc, dup5, care s-au transcris do-
cumentele colectiei de fata.

Materialul publicat nu intereseaza numai cercul de specialitate al


juristilor, el poate fi studiat cu rezultate pozitive si de alte categorii de
cercetatori: istorici, economisti, sociologi, geografi, 1ingviti i chiar literati.
Intr-adevar, cunoscund c dinamica evenimentelor reflecta structurile,
societatea romaneasca de la sfirsitul secolului al XVIII-lea ne apare, in
-aceste documente, destul de comp1ex5,. Varietatea activitatii judiciare
exprirna' structura diferentiata a societatii, fiecare document infatisind o
.drama CU prelungite ecouri din viata poporului.
Pentru a pune in lumina principalele probleme ce se pot studia pe
terneiul acestor documente, redam in cele ce urmeaza constatarile generale,
care ni se par de mai mare importanta si care s-au desprins din desfasurarea
muncii noastre in cursul pregatirii acestei editii.
Prin hrisovul de organizare judecatoreasca din 1775, s-au instituit
4 instante : divanul domnesc, instanta cea mai inalta denumit i divanul
velitilor boieri si care se compunea din fosti mari dregatoriboieri de
treapta intii, i trei departamente constituite din boieri cu ranguri mai
mici.
Alexandru Ipsilanti afirmase in hrisovul sau ca in cele patru depar-
tamente a orinduit judecatori alesi dintre boierii care cunosteau atit
pravila cit i obiceiurie parnintului" 3. Din cuprinsul anaforalelor rezult
ca, dad, nu toti, unii dintre acestia erau intr-adevar cunoscatori ai pro-
blernelor dreptului, fiMd priceputi in redactarea motivarilor judiciare.
Dar, in afara de Mihail Fotino, care s-a facut cunoscut prin Manual
de legi, redactat in trei variante, ceilalti judecatori au ramas necu-
noscuti. Editia de fata deschide perspective si pentru cercetarea rolului
acestor oameni in justitia Tani Romanesti din a doua jumatate a
secolului al XVIII-lea.
Ca judecatori, ca anchetatori i ca raportori ai proceselor, marii boieri,
micii boieri, dregatorii man si mici, episcopii i mitropolitul, precum
conducatorii breslelor, nu au putut asigura tarii o justitie omogena.
Anaforalele lor reflecta un continut social contradictoriu, iar rezolutiile
domnesti nu se intemeiaza pe conceptii statornice. Tendinta generala a
fost insa, in sensul progresului juridic, care avea sa destrame vechile prac-
tici ale justitiei feudale.
Instantele profesionale continuau ad functioneze sub privegherea
autoritatii statale, starostii de breasll fiind numiti de catre domn.
0 importanta instanta judiciara care, in conditiile dezvoltarii eco-
nomiei banesti din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, a continuat
vechea justitie a juratorilor tocrnelnici, dar intr-un spirit modern, a fost
instanta arbitrald. Aceasta institutie nu a lost legiferata in Pravilniceasca
3 I bide m.

VI

www.dacoromanica.ro
Condicd din 1780, dar practica o atesta in mod frecvent. Nevoia intensifi-
&aril tranzactiilor impunea justitiei s asigure in primul rind conditiile
dezvoltgrii creditului.
Materia probelor judiciare nu prezina transforma'ri substantiale fa:VA
de trecut. Depozitiile martorilor si juramintul cu sau farl" blestem au
continuat sg, aiba' valoarea dovezilor obtinute pe lIng proba cu acte. Era
veche practica de a se distruge actele de dovadg ale celor care pierdeau pro-
cesele. SustinutA in interesul lor de atre citiga,torii proceselor, practica a
fost folosit i in aceastg, perioad de instantele de judecatg pentru a evita
rejudecarea acelorai cauze.
Cunoscut ca initiator al reformelor, Alexandru Ipsilanti a avut o
remarcabill activitate judecg,toreasa,, necercetatg, Ind, de istorici.
Documentele pe care le editm vor putea fi de real folos si pentru cunoas-
terea activittii de judecg,tor a acestui domn. Dirt. aceste documenterezult5,
ca domnul exercita cele mai largi atributii judiciare, c serviciile adminis-
trative ale t5,rii aveau fat5, de domn rolul de organe judiciare auxiliare,
c insei instantele judeetoreti ii erau efectiv subordonate, fiind competen-
te doar sg, cerceteze continutul i temeiul reclamatiilor pentru a face
propunerile legale, pe care urma sa* se intemeieze hotgrirea domneasc.
In marea lor majoritate, plingerile reclamantilor au fost adresate, nu
instantelor judiciare ci direct domnului, chiar i pentru cauzele cele mai
mgrunte. Cu sernngtura sau cu tirea domnului se deschidea procedura, cu
decizia lui se incheia judecata.
Alexandru Ipsilanti a judecat mune procese in spiritul justitiei con-
servatoare, apArind boierimea si biserica impotriva protestelor sociale
manifestate sub forma proceselor de cgtre tgrAnime. Domnul s-a artat
Irma, i judecg,tor cu conceptii noi in rnulte procese privitoare la operatiile
de credit, la imprumuturi si datorii bAneti.
Autoritatea domneasca' a fost astfel decisivg in practica judicialL
Rolul lui Alexandru Ipsilanti a fost activ, iar in unele cazuri a fost i foarte
personal prin conceptiile noi care inspirau hotAririle sale.
Se reflectA in documente preocuparea persistent5, a instantelor de a-i
motiva judecAtile prin dispozitii cuprinse in pravile i prin normele consue-
tudinare. Se mai invocau poruncile domneti si dreptatea. Se constatg, ca
Alexandru Ipsilanti i instantele sale s-au strAduit s impung principiul
legaliatii in administrarea justitiei. Se concepea legalitatea in conditiile
ordinii sociale ce trebuia conservat.
Figureazg in mune documente mentiunea c s-au cercetat pravilele
i s-au flcut judecAti pe terneiul bor. Foarte rar se aratg insg care anume
pravile au fost folosite. In unele procese de mostenire, se precizeazg s-au
aplicat Pravilele impkgeti", adie Basilicalele, citeodath i Exabiblul lui
Armenopol.
ITtilizarea pravilelor apare mai ales in hotririle privitoare la recla-
matiile boierilor i ale mastirilor, care prezentau litigii mai complicate
sau revendicau averi mai marl. Se cercetau pravilele i in procese de datorii
bgneti sau de mostenire.
Spre a invedera modul curn se cgutau temeiurile de drept pentru
motivarea unor hotgriri ce aveau s aparg, ca exceptionale in practica
judiciar, amintirn cuprinsul actului din 6 iunie 1776. Se constath din
acest document ca", doi oarneni saraci, inchii pentru neplata unei dator ii de

VII

www.dacoromanica.ro
800 de taleri fata de creditorul Mr, s-au plins domnului desaracie i sc--
pataciune", cerind eliberarea Mr spre a putea munci ea sa se hraneasca
s-0 plateasca datoria. Domnul a cerut instantei sa-1 instiinteze ce
porunceseu pravilele asupra unii pricini ea acestiia". Departamentul al
Doi lea, in anaforaua sa, a prezentat dornnului terneiurile legale care puteau
indreptati cererea reclamantilor. Se arata anume ca Vasilicalele" definese
in cartea IX, titlul 3 si in cartea XXIII, titlul 1, atit starea de bogapie,
cit i starea de saracie. Ca oameni Barad, reclamantii puteau fi eliberati
din inchisoare pe temeiul dispozitiei cuprinse in cartea lui Eftasie Antikin-
sor, potrivit careia datornicii sraci care nu pot sa dea nici zalog nici cheza-
sie, nu trebuie s a' fie tinuti la inchisoare mai mult de 30 de zile". Pe acest
temei, domnul a hotarit ca reclamantii sa s sloboada din inchisoare ca sa
umble dupe munca a se hrani i cistigind ca s s plateasca" 4.
Consideram c pentru studiul utffizrii textelor juridice romano-bizan-
tine de catre instantele Tarii Romanesti din ultimul sfert al secolului al
XVIII-lea, actele cuprinse in aceasta culegere constituie un valoros
izvor documentar.
In numeroase judecati, Irnpricinaii cereau s li se faca dreptate pe
baza dispozitiilor dreptului consuetudinar, obiceiurile fiind invocate fie de
reclamanti, fie de piriti i admise in general de instante. Dreptul consuetu-
dinar reglementa intr-o mare masura : probele, hotarniciile, dijmele, pre-
statiile, faptele de comert, chiriile,
Nu se poate cunoaste lesne gradul de generalitate al normelor consue-
tudinare atunci cind documentele prezinta doar judecati dui:4 obicei".
Multe procese s-au judecat pentru respectarea obiceiului pamintului in
materia obligaiilor taranilor fata de stapinii de mosii. Aceste obligatii
erau oarecum bine cunoscute instantelor i prin frecventa Mr in reclamatiie
taranilor. Preocuparea justitiei de a asigura omogenitatea obiceiurilor
juridice se vadeste ea o practica noug, mai ales in judecatile privitoare la
perceperea darilor de vama pentru anumite produse. Se constata inceputul
de codificare a obiceiurilor de varna prin consemnarea lor in registre dorn-
nest speciale.
Apare in docurnente termenul de catalog", cu sensul de registru al
produselor supuse vinufrii, potrivit obiceiurilor confirmate de autoritatea
domneasca. Birsanii transilvaneni, veniti cu turmele la pasunat in Tara
Romaneascal plateau dari vamale stabilite dupa obicei". Pentru a se
evita abuzurile vamesilor fid ale vatafilor de plai, impotriva carora se plin-
geau ungurenii", se intocmise un catalog pecetluit "privitor la obligatiile
pastorilor.
Codificarea obiceiurilor aparuse astfel ca o cerinta a justitiei moderne
impusa de necesitatea unificarii dreptului. Catalogul pecetluit"
reprezinta in acest sens un inceput. In cea de a doua domnie din Tara
Romaneasca, Alexandru Ipsilanti a infiintat logofetia de obiceiuri, ea
institutie de codifieare i conservare a vechior norme consuetudinare.
Dispozitiile dreptului domnesc au constituit, de asemenea, temeiuri
juridice pentru motivarea hotaririlor. Denumite porunci donnefti, sau
earti, domnegi sau i ponturi cind cuprindeau dispozitii mai ample, aceste
acte normative reflecta progresul real al justitiei i eforturile domnului
ale sfetnicilor sai de a adapta cerintelor societatii regulile vechi ale pravi-
4 Anaforaua din doc. nr. 85 este semnat de Mihail Fotino i alti patru membri ai
instantei.

VIII

www.dacoromanica.ro
lelor i obiceiurilor. Persista conceptia c legea era invA4Aturg,"5, ca'
pravilele erau c.a.* de invItAtufa" i c insei poruncile domneti erau
77 inva4aturi". Asemenea povItuiri" cu sensul de dispozitii generale au
format apoi, pe ling/ pravile i obiceiuri, un izvor al codului din 1780, in
care Alexandru Ipsilanti a inclus i propria sa experienta. judicial* pova-
ti .. din jalbile", pe care le-a judecat 6.
Se constatl c dreptul domnesc ale cgrui prime inceputuri dateaa,
de la intemeierea statelor romfineti i care s-a dezvoltat mai ales prin
hrisoavele i poruncile din sec. al XVIII-lea a glsit o larea aplicare judi-
ciarl in instantele organizate de Alexandru Ipsilanti. Cercet/torii acestui
aspect al vechiului drept vor gAsi un pretios material documentar in
culegerea de fat/.
Conceptul de dreptate", prezent in numeroase documente,,, avea
in contiinta judec/torior sensul vag al echiatii ideale, proprii si gmdirii
iluminitilor. Dar reclamantii i piritii concepeau dreptatea ca mijloc
juridic concret pentru citigarea proceselor.
Cind judecata nu folosea temeiuri de drept bazatepe pravile, pe obice-
iuri sau pe porunci domneti, atunci se puteau propune motivki bazate
numai pe dreptate. Domnul cerea, in asemenea situatii, 81 se facg cercetki
If cu draptate" sau constata cg, la instante s-au fAcut, ori nu, judecgti en
dreptate" 7.
In unele anaforale, nu se mentioneaz/ ca temeiuri ale jude-
atilor nici pravila, nici obiceiul, nici vreo poruncg, domneasc i nici drep-
tatea dar se fac aprecieri ing/duitoare, fie in sensul dreptului natural, fie in
sensul etic al tolerantei. Cu semnificatia de ingaduinta deosebitg, echi-
tatea se putea numi iconomie". Acest termen avea, in afara semnificatiei
sale generale de economie, i sensul special de ing/duint/ i de exceptare de
la prevederile legale sau con suetudinai e. Figureaz/ cu acest Bens i in docu-
mentele colectiei de fat.
Documentele cuprind un pretios material pentru studiile de istorie
economic/ i social&
Apar in documente destul de des consecintele rzboiului ruso-turc
purtat in anii 1768-1774 pe teritoriul tgrii noastre. FigureazA in anaforale
0 in rezolutiile domneti peste 130 de referiri la acest rAzboi denumit
rlzmeritg".
Procesele dezvAluie multe sari de lucruri care ar at/ amploarea urmA-
rilorrazmeritei". Exista conceptia ca pentru pagubele cauzate in impre-
jurgri de fort/ major /. cineva nu putea fi facut faspunzator nici pe temeiul
pravilelor, nici potrivit obiceiului p/mintului.
Repercusiunile razmeritei" se oglindesc i in procesele de despAgu-
bire intentate fotilor volintiri 0 mai ales pretinilor volintiri pentru ja-
furile i crimele lor din timpul razboiului.
Documentele reflect/ 0 inceputurile stgrii de prosperitate din anii de
dup./ incheierea pAcii de la Kuciuk-Kainargi (1774). Au crescut rentabili-
tatea economiei agrare i productia manufacturiera, s-au refacut gospo-
d/riile, au sporit averile, s-au infiintat noi tirguri, s-a dezvoltat schimbul de
rn Muni 0 au devenit frecvente operatiile de credit. Inviorarea economic/
apare, sub unele aspecte i in dezvoltarea gospodariilor taraneti.
5 Act din 5 martie 1779 (nr. 697) : dup invattura pravilii".
Pravilniceasca Condicd, p. 44.
7 Acte din aprilie 1776 i 11 mai 1779 (nr. 45 i 697).

IX
www.dacoromanica.ro
Procesele meteugarilor vadesc noile Mr relatii economico-sociale.
Apar in procese ca reclamanti sau ca pIrIi, ori ca martori : abagii,
argintari, bkbieri, brutari, cojocari, ilicari, lemnari, morari, papugii, pos-
tavari, sticlari, ehri, zidari, zugravi. Pentru procesele cu alt obiect cleat
pricinile lor profesionale, meltequgarii se judecau in fata instantelor co-
inune.
Dezvoltarea comertului se oglindete in actele justitiei prin prezenta
negustorilor (cupetior) de toate categoriile in fata instantelor : bogasieri,
brapveni, circiurnari, lipcani, lurninkari, mkelari, mgmulari, mkgelari,
rachieri, simigii.
Inviorarea pietei interne a agravat reiaiile dintre proprietari i
chiria0. S-a ridicat pretul chiriilor la prgvalii ; multi proprietari urrnkeau
evacuarea negustorilor chiria0, motivind c doresc s foloseasca' ei in00
prvglia, on s-o renoveze.
In marea br majoritate, procesele din aceste docurnente sint de naturl
civi1; pricinile penale figureazg, in anaforale numai sub aspectul Mr civil
i in interesul despgubirii victimelor, infractorii fiind retinuti in inchisoa-
rea preventivl in vederea viitoarei lor sanctionki penale.
Continutul nou al vietii juridice se caracterizeaz prin sporirea liti-
giilor populatiei orlene0i, prin antrenarea multor boieri in activitgtile
comerciale i prin dezvoltarea operatiilor de credit.
Organizatg ca functie a statului, justitia devenise mai accesibil5, im-
pricinatilor. Figureaza, in procese reclamanti apartinind tuturor categori-
ilor sociale. Intre reclamanti, mai stkuitori apar st'apinii de mosii, fie
impotriva taranilor, fie impotriva negustorilor datornici. Erau persistenti
i elka0i in revendicarea p6minturilor lor 0 in reclamatiile impotriva
cererilor abuzive ale feudalilor.
Numeroase au fost procesele dintre tkani i boieri. Se cunomte bine
diferentierea socialA dintre tkanii liberi i cei care deveniserA liberi pnin
eliberarea din rurnanie. Cei care nu clkuiau erau mopeni. ClAce4ii reven-
dicau ocinile lor, sustinind c s-au eliberat nu numai cu capul, ci i cu
phmintul".
In conditiile regimului social pe care se baza ins1i institutia domniei,
Alexandra Ipsilanti a avut in primal rind. grija de a nu supka pe rnarii
boieri, care se gsaseau in serviciul domniei.
Stgpinii de mo0i se plingeau impotriva cracmilor pentru neindeplini-
rea obligatiilor Mr, pentru ramkitele" din timpul rzmeritei". Masura
domneascA privitoare la iertarea fana4itelor nu a fost respectatl de cgtre
boieri i mgnastiri, i nici justitia n-a aplicat-o intocinai. Domnul insu0
cerea agentilor s5,i s, supue" pe tkani, dupg, cum rezulta din dispozitiile
date ispravnicilor d.e a sprijini pe sthpmnii moqiilor i de a obliga pe clka0
sA-0 indeplineascA sarcinile. Justitia domneasel s-a arkat mai Intele-
ekoare numai In cazurile supkAtoare, in care stApinii de mo0i cereau
tgranilor dijme i munci excesive peste obiceiul pamtntului.
C1aca0i se judecau nu numai pentru reducerea numrului zilelor de
muna, pe mo0ile boierilor i ale mn5,stirilor, ci i pentru dreptul la lemne
din pAduri i pentru p4unatu1 vitelor i oilor 8 Se judecau cu stpInii mo0-
ilor i ungurenii" care aveau mez'anainte" mai ware decit cele statorni-
cite, de obiceiul tkii cu privire la obligatiile sltenilor 9. Stapinii de mo0i
urnareau sh-i asimileze pe ungureni cu clAca0i.
8 Vezi actele de sub nr. 14, 116, 158, 188, 260, 294, 463, 642, 663, 688, 741, 895.
9 Actele nr. 70, 75, 79, 120, 199, 562, 847.

www.dacoromanica.ro
Sint numeroase judectile purtate de moneni cu boierii i rn'angstirile.
Procesele lor apkeau complicate pentru judeatori din cauza numkului
de acte vechi i de hotknicii, prezentind legaturi de rudenie i de motenire
greu de descurcat. Tenacitatea monenilor de a-i apka motenirile pe
calea judecltilor este frecvent atestat ; st/pinirea p/mintului apare ca
principalul atribut al libertatii sociale ".
Boierii apar in procese nu numai ca stapini de moii, reclamanti sau
piriti, dar i ca negustori, creditori ori debitori. Sumele mentionate in pro-
cesele Mr reflect/ mari acumulki de capital bgnesc. Multi s-au ruinat in
timpul r/zmeritei". Dind bani cu imprumut, boierii ii puteau satisface
mai uor din dobinzi nevoile Mr de imbrAcgminte luxoasl i de viat como-
(11. Ei constatarl el judecgtorii se pronuntau pentru intkirea increderii
in operatiile de imprumut bgnesc.
Parcurgind indicele de materii-foarte amAnuntit -al colectiei de
acte judiciare din perioada 1775-1781, istoricul vechilor institutii roma,-
neti va aprecia valoarea documental./ a acestei lucrki. El va retine desi-
gur : complexitatea formelor juridice In care se imbracg viata economicg, ci-
vil/ i administrativg a societ'atii rornaneti ; structura diferentiatg, i. de
clas a acestei societ/ti ; tenacitatea pAturilor rurale i mijlocii, convinse
de dreptatea i contiente de drepturile lor ; dinamica vietii sociale.

Colectia de fat/ cuprinde 930 de documente reprezentind, in majori-


tate, anaforale ale Divanului domnesc i ale instantelor de judecatg, centrale
i locale, cu rezolutiile domneti aferente, precum i unele acte ale execu-
tivului cu caracter judiciar sau administrativ.
Materialul a fost transcris din condicele cancelariilor domneti Os-
trate in Arhivele Statului din Bucureti.
Toate documentele sint in limba 1 onAnA, in care se ggsesc uneori
i citate greceti. Grafia original./ este cea chirilic/.
Normele de transcriere din alfabetul chirilic in caractere latine sint
cele fixate in introducerea la colectia de Documente privind istoria Romd-
niei, vol. I, Bucureti, 1956, cu completkile care figureaz in Documenta
Romaniae Historica, B. Tara Itomneasa, vol. I, Bucureti, 1966.
Conformindu-se principiilor de editare formulate in aceste luerki, am
dat textului o punctuatie modernA, astfel incit ideile s5, poat fi uor urm'a-
rite de cititorul contemporan.
Ordinea de clasare a documentelor s-a fcut dup./ cronologia rezoluti-
ilor domneti, care este urmat/ i la transcrierea in condicg. Putinele cazuri
de datare lacunae/ -lipsa zilei sau lunii- au fost rezolvate prin inserarea
documentului in suita cronologic/, operatic efectuat/ pe baza indicati-
ilor din cota documentului i dup/ ordinea procedural/. De exemplu,
documentul datat octombrie 1775 (f5r/ zi), cu cota ms. nr. 1, f. 4-7 a
prim it numdrul de ordine 8, inaintea documentului din 24 octombrie
1775 avind cota ms. nr. 1, f. 8 v., care a primit numlrul de ordine 9 ; docu-
mentele numerotate 1 -5, ckora le lipsete luna, au fost plasate inaintea
documentului din 16 februarie 1775, ele purtind respectiv cotele: ms. nr. 2,
10 Vezi adele nr. 8, 11, 18, 101, 104, 145, 180, 230, 260, 265, 271, 284, 298, 316, 338,
343, 374, 433, 465, 500, 585, 592, 619, 683, 688, 689, 693, 783, 787, 798, 802, 807, 829,
835, 842, 879, 885, 894, 895, 896.

XI

www.dacoromanica.ro
f. 23 23 v. ; ms. nr. 2, f. 24 ; ms. nr. 2, f. 25v. 26 ; ms. nr. 2, f. 32v. si
ms. nr. 2, f. 36 v.
In situatia mai multor documente cu aceiasi data, ordinea numerota-
rii a fost aceia inclicata de numarul filei din manuscris. De exemplu,
documentele datate 1776, ian. 15, cu cotele ms. nr. 1, f. 55-56 si ms.nr.
1, f. 57-58, au primit numerele de ordine 24 si respectiv 25.
In operatia numerotarii, ne-am orientat i dupa ordinea procedural./
a actelor, hot/rhea de fond trebuind s o preceada pe aceea data in apelsau
in ultima instant/.
Prin aceasta metoda de clasare a documentelor cu datare lacuna*
am evitat trimiterea la sfirsitul lunii sau anului, oferind astfel cercetatorilor
posibiitatea unei orientari rapide i logice in ansamblul materiei.
Numerotarea actelor s-a Meat dupa ordinea lor cronologic/.
Regestele s-au redactat, pe cit a fost posibil, tinindu-se seama de
urmatoarele elernente: instanta de judecata, natura actului, conditia social/
ei pozitia juridica a partilor in proces, obiectul pricinii, solutia.
Indexarea materialului s-a Meat numai pentru institutii i termeni
auxiliari.
In redactarea indicelui, am aplicat principiul simplificarii maxime ; in
schimb, ne-am straduit s oferim cercetatorilor un tabel cit mai complet
al institutiilor i termenilor auxiiari.
Fonda' fiselor de indici se gaseste in depozitul colectivului de vechi
institutii din Institutul de istorie N. Iorga".
Identificarea condicior domnesti i indicatiile pentru depistarea si
transcrierea actelor din aceste condici, precum i pentru formularea reges-
telor au fost efectuate de Gh. Cront.
Selectionarea documentelor i transcrierea lor din alfabetul chirilic
in cel latin s-a efectuat de Anicuta Popescu, Theodora Radulescu, C. Tega-
neanu i Alexandra Popescu-Dolj. Colationarea textelor dupa original s-a
Meat de Theodora Radulescu.
La intocrnirea fiselor pentru indicele de materii au lucrat George
Fotino, Theodora Radulescu, Alexandra Constantinescu, Anicuta Popeseu
si Alexandra Popescu-Dolj.
La redactarea regestelor au contribuit : George Fotino, Alexandra
Constantinescu, Anicuta Popescu, Theodora Radulescu, C. Teganeanu si
Alexandra Popescu-Dolj.
Traducerea textelor grecesti a fost realizata de Gh. Cront.
Glosarul a fost alcatuit de Gh. Croat, si Theodora Radulescu.
Redactarea indicelui, uniformizarea regestelor, numerotarea cro-
nologica a documentelor i punctuatia modern /. a textului au lost efec-
tuate de Alexandra Constantinescu.
Au contribuit la colationarea materialul dactilografiat Alexandra
Popescu-Dolj, C. Bucsan i Teodor Voinea.
Indicele de materii se g/seste la sfirsitul lucrarii i poarta numa'rul
documentelor.
GH. CRONT
ALEX. CONSTANTINESCU

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE
DOCUMENTE

www.dacoromanica.ro
fti VaTrk,t
*a
tili.N.mf*Wfk, t./1. tyVi

Domnul numeste un staroste al papugiilor din Bucuresti, care sd poarte de grijd breslei i s judece,
tmpreund cu alli mesteri bdtrtni, dupd dreptate i vechiul obicei", pricinile dintre ei.
1
<1775>
Davat gospodstvo mi . . . 1 carele dupa alegerea a toatA breasla papugiilor ...1 de aid din orasu
domnii mele Bucuresti : 1-am Mut staroste de papugii, a fie cu purtare de grija pentru breasla
papugiilor din Bucuresti si la poruncile domnesti, care dupA obiceiu este dator a le savirsi Inpreuna
cu breasla acestui mestesug sa judece pe cei de supt breasla lui, adicA papugiu cu papugiu, care
vor fi avind pricini intre dinsii pentru ale mestesugului i pentru ucenici i earn, i dupA dreptate i
dupe vechiul obiceiu ce s-au purtat la rinduiala mestesugului lor Inpreuna cu alti mai bAtrIni
mesteri ai breslii acestiia, dupd vin sl faca ind.reptare i hotarire, s ia seama totdeauna pentru
buna orinduiala a mestesugului acestuia a sa pazi, si la toate sa urmeze dupe vechiul obiceiu.
Pentru care, porunchn domniia mea tuturor celor ce veti fi la aceasta breasla, sh aveti a
sti de staroste i sa-i dati ascultare i supunere la orInduiala mestesugului vostru, cA celui lnpo- Arh. sr. Bue..
Ms. nr. 2 .
trivitor, are voe sa-i faca certare dupd vina lui. I saam receh gospodstvo mi. f. 23-23 v.
<1775> 2.
1 Loc alb.
2 Datat dupa suita documentelor.

Domnul oriniuieste staroste tuturor celor ce lin legea armeneascd", stabilindu-i atribufille jade-
cdtoresti pentru pricinile mici, iar pentru pricinile man Ii reparlizeazil la vel cdmaras.
2
<1775>
Davaegospodstvo mi. DAm domniia mea aceastA carte ... 1 pe carile.1-am fAcut domniia mea
staroste peste toti armenii, sa aiba a fi staroste i purtator de grija breslii acestiia, sa judece
pricinile ce vor avea Intre dtnii, armean cu armean, i dupA alegirea lor sa-i indrepteze, iar pe cei
cu pricini mai mari si care nu sa vor odihni pe alegirea ce le va face starostea, pe aceia sl-i
trimita la dumnealui vel camaras si la toate, alit pentru breasla, cit si pentru dinsul, sa urmeze
dupa vechiul obiceiu.
Poruncim i voaA tuturor celor ce tineti legea armeneasca, sA awl! a-I sti de staroste, sA-i Arb. St. Burt.
Dfs. nr. 2.
dap supunere i ascultarea ce i se cuvine. Ii. saam receh gospodstvo mi.
<1775> 2.
1 Loc alb.
a Datat dupa suita documentelor.

www.dacoromanica.ro
Domnul orinduieste vataf purldlor de grijd pe ceatd de ligani. Pricinile mici sd fie judecate de vdtaf,
3 iar pentru pricinile mari sd fie adusi la domnie. T ig an i i venifi din alte fdri se vor Inscrie Zn calastihul
visteriei.
1775

Davat gospodstvo mi 1 Pre carile 1-am fAcut domniia mea vdtaf si purtAtor de grijA la toat
ceata lui, pe tigani ... 1 pentru birul lor cel obicinuit, la vreme si la soroc sA aibA a-i trimite
aici la dunmealui vel armas. Asijderea poruncim domniia mea sh umble in toat tara domnii
mele s sA hrAneascA cu mestesugu lor cum vor putea, pa unde vor umbla i vor sAdea cu sAzA-
mint, suhat sau chirie sA nu li sA ia veri pe ce mosiie ar fi, domneascA, mAndstireascA, boereascA
oH megiesascA, numai, foarte sA sA fereascd dA stricAciune a nu face la livezi de fln, dA poame,
sau la arAturi, nici supt poalile viilor sA sA pue a face stricAciune, afarA numai unde-si vor ara ei
bucate, acela cu mosie sA le ia dijma duph obiceiu, iar mai mult suparare sA nu le facA. Nici
caii lor de olacu sd nu sA ia veri la ce porunci i trebi domnesti ar fi, sA nu sA supere nici dA
<cat> re globnicii domnesti i mAnAstiresti i boeresti, insd ei sA dea dajdiia lor dA nume po ...1
intr-un an o data aici la domniia mea.
Pentru care, poruncim domniia mea dumneavoastrA ispravnicilor du prin judete, cApi-
tanilor de margine i vamesilor du pA la tIrguri i vAtasilor de plaiu i pircalabilor du prin sate
i altor slugi domnesti, mAnAstiresti, boeresti, veH cu ce slujbA yeti umbla Intr-acea parte dA loc,
<rrn > toti sA aveti a va feri, atit de acest vAtaf, eft si de toatA ceata lui, nimeni dA nimic sA nu-i
suparati, Ca SA sA poatA hrAni sA-si agoniseascA banii birului i alti slusbasi streini sA
gru-i judece, fArA numai vAtafu lor la sfAzile ce vor face Intre dinsii, sA-i asaze. Iar and sh vor
ItIhspla niscaiva pricini mai mari hare dins!! cu alti pAmInteni, atunci dumneavoastrA isprav-
radll'or, judetilor i alti dregAtori, ori In ce parte da loc sA va IntImpla ImpreunA cu pfrisii lor,
g AJ.1q4iHitei aid la domniia mea si de aid Isi vor lua hotArlrea. Asijderea, oriunde vor dovedi
AMhPvetrigani haimanale fugiti din tam turceascA sau din Moldova, ori din tam ungureasca,
Arh. St. Buc., 41VoillilleriPpe la cine, pentru unii ca aceia sA aibA numitul vAtaf purtare de grip' ca sA le aducd
Ms. nr. 2,
f. 25v 26. nniti1Ocade14oa91/n scris de la dumnealui vel armas, ca sA sd asaze la catastihu visterii Intre ceilalti
Pentru o po- tigdiiirklbinA4EP.-
runceedoluneas-
ea asenwq,i5.- 1411)A13a1fiRteunii veniti din vAtAsiia altuia, sA-i apuce sA le ia banii birului si sA-i ducA
toa;e0 V doo). la urma lor, dindu-i iialseama vdtafului lor Inpreund cu banii ce-i va fi luat de la dInsii.
(lin 1775. Arh.
St. Buc., Ms. 2. IV(81-0 IntImpla a sA Insura niscariva tigani domnesti luind tigance mAnAstiresti sau
f. 26 V. 27
(Copia sub datzi.boeresti, numitu viltaf s5 nu aibA voe a clasparti cununiile, Med numai prin stirea domnii mele
la Institutul de isi vor lua acei stapini, schimburi. /ntr-alt chip sA nu fie, cd asa iaste porunca domnii mele.
istorie ,.N.
lorga"). I l. saam receh gospodstvo mi.
1775
1 Loc alb.

2
Dornnul orbuluiele in fiecure jade! doi boieri, Un judecdlor si un ispravnic, care linpreuna so
<41> aibu in q4POreburile judelulni pinfi ja o nopd orinduiald : judecOlorul, judecidoric ; isprarnicul,
la isin arnicle.
1775
wat gftpoLlitLyp iuh Siwojjp gipigniiii mik)Onfre,gelelpilite folositoare traminte pentru Licuitorii
Gt. OW; 1.1i PIM dOffhblu ilill.pptqa p qmijiirmiljtts-WIctr, am orinduit la fiestecare judet cite
doi hoer!, unul a fi judecdtor si altul a fi ispravnic, insd judecdtoriul, nu numai a 4 nurni cu
cafa1rcitliOl14,fe1 11P4 dlaiutc; icj 47,sj 1jJJ cptA,, Jpq-kilip) 9 4 Faute dreptatile ldcuitorilor si sd
izbraneascd pricinile ce vorif1N94,4ccupoiNitylel-ur,. ioriadtOrn domniia mea pc dumnealui
inpreund 1,1,41Bnnealui sA cautati adicd, trebile judecdtorii si trebile isprdvnicii cu tot dinadin-
sul si cu toatA silinta.
Deci, de vreme ce aceastA und datA, pind a vrea domniia mea a da nizamul cel desAvirsit
si a bine intocmi starea judetilor si a tarn, face treburntd tIh pTh1cU i judecAtoriul de-a

www.dacoromanica.ro
valma, unde si dumneavoastri vi orinduim ispravnici si judecitori asti unA dati, si sA aibi
a cAuta ispravnicu trebile judecitorii si judecitoriul trebile isprivnicii de-a valma, iar dupi
ce cu ajutoriul lui Dumnezeu vom pune lucrurile la orinduiali cu indreptarea tarn dupe pohta
domnii mele, atunci vom deosebi a fi judecitoriul numai la ale judecitorli si ispravnicu numai la
ale isprivnicii. Poruncim domniia mea si voao tuturor licuitorilor acestui judet, si mazili si bres-
lasi si cipitani si slujitori si licuitori tarani, si fiti cu cizuta supunere la numitii boeri orinduiti Aril. St. Buo..
de domniia mea, ca si poati sivirsi poruncile domnii mele. f.
1775 2.
1 Loc alb.
2 Datat dupi suita documentelor.

Domnul, numind vlitaf peste ldularii figani domnesti, minlistiresti si boieregi din Focsani, araM
atribufiile si autoritatea lui in breasld.
5
1775
Davat gospodstvo mi ... 1 Pre carele 1-am ficut domniia mea vital peste toti liutarii din orasul
Focsani, Insi tigani domnesti, ministiresti si boeresti, ca si fie purtitor di griji la toate trebile
si poruncile ce i si vor da di clitre domniia mea prin dumnealui vel armas si nimini si nu fie
volnic a si tocmi la nunti Medi stirea numitului vital, pini nu va merge vitafu si faci toc-
meali si sill ia adetul di la fiestecare nunti cite taleri unul. Iar pe caril if va dovedi vital" ci
au Mut tocmeali lira di stirea lui, pe acela si-1 aduci la dumnealor ispravnicii judetului ca
si-si ia pedeapsi cu bitae. Asijderea si aibi a lua numitul vital obicinuitul poclon di la fiestecare
liutar po bani 33.
Poruncim domniia mea si voao tuturor liutarilor, atit domnesti, ministiresti, cit si
boeresti, si aveti a vi supune la numitul vital, la toate ce vi va zice dupe porunca domnii mele
prin dumnealui vel armas, ci pentru cei ce nu si va supune, pe unii ca aceia si-i duci la dum- Arh. St. Buc.
nealor ispravnicii judetului ca si-i certe cu bitae. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 36 v.
1775.
1 Loc alb.

Domnul stabileste alribufiile de ordin judecitoresc, precum si privilegiile personale ale starostelui
de negustori din Bucuresti.
6
1775
Davat gospodstvo mi, boeriului domnii mele pre carilel-am ficut domniia mea staroste de negu- februarie
16
tatori, ca 0 aibi volnicie printr-aceasti carte a domnii mele, a ciuta trebile si judecitile i alte
socoteli ce vor avea negutitorii intre dinsii cu eretecrite si altele cite cu porunca domnii mele I
de la judecata dumnealor velitilor boeri i si vor orindui, cum si catagrafi cind va fi trebuinti
si si va porunci a face priviliilor si altor avuturi i alte preturi de zestre dupi dreptate. Si pentru
aceste osteneli ce are a face la slujba si poruncile domnii mele, si aibi dupi obiceiu a fi el si casa
lui apirati de toate podvoadile si angarelile, si tie si un logofit scutit, carile iaste inpreuni cu
dinsul ostenitor la scrisul trebilor ce i si va porunci de citre domniia mea, si aibi a tinea si o
pivniti aici in orasu domnii mele Bucuresti, apirati de fumarit, de ciminirit, de vami si de
toate alte angarii ce vor fi pe alte pivnite ; si <si> scuteasci si drepte bucatile lui, de vinirici,
de dijmirit. Asijderea si de la vedrile care si di negutitorilor la vremea chid string mere, infie-
rate cu fieriul domnesc, neavind voe a stringe cu alte vedre, firi di numai cu acele care si ia de
la el, si aibi a lua de toati vadra cite un galben turcesc de taleri doi si bani noozeci. Aseminea
si aibi si mila ce au avut si de la alti frati domni, insi o privilie ce o are ling Hanul lui

2 c. 758 5

www.dacoromanica.ro
Zanfir i liude doi scutiti, i acei liude doi, dupe ce-1 va gSsi, sd-i duel la dumnealui vel vis-
tier ca sd le dea adeverintd.
Pentru care, sd porunceste de cdtre domniia mea i dumnealui vel agd i altor zapcii
ce yeti fi orinduiti cu slujbe aici In Bucuresti si pe afarA la tall, vdzind porunca domnil mele
Arh. St. Bac.. de toate cele ce sd cuvin spre scuteald care sd coprind mai sus, suparare Intru nimic sd nu
f. 25-25 v. faceti. I 1. saam receh gospodstvo mi.
Februarie 16, 1775 1
t Asa In text.

Domnul holdraste ca boierii caimacami sa cerceleze i sd judece din nou pricina egumenului mdnstirii
7 Jitia (Dolj) cu Maria Baldceanca pentru niste figani ddruifi mandstirii de Constantin Brincoveanu
voievod.
1775
iulie
23 Milostiiu bojiiu Io Alec sandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
La divan,. Innaintea domnii mele au esit la judecatd cuviosul chir Dionisie egumenu
sfintii mAndstiri Jitiia ot sud Dolj, ptris fiind dumneaei Marii BAlAceancii pentru tiganii ce s
trag din zece sdlasuri care le-au fost dat mAnAstirii Intru stdpinire domniia sa rdposatul Con-
standin vodd Brincoveanu, cu hrisov, pe care dupd vremi lulndu-i BAlAceanca, s-au judecat cu
dumnealui I prin hotArlri dd judecatd iar i-au luat Intru stApInirea mAndstirii. Iar In urmd,
peste toate acele judecAti i Bdracencile cu Insusi zapisul dumnealor care 11 vAzum domniia mea
cu leat . . 1 iscAliti Bind mrturii preasfintiia sa pArintele mitropolitu si dumnealor veIiii
boeri, de invoiald si izbrdnire, i-au dat Mtn' stApInirea mdadstirii, In care zapis scrie i numele
tiganilor, i dupd aceasta zice cd i-ar fi luat BAlAceanca far' de nici o judecatd si-i cerea acum
igumenul lntru stiiptnirea mAndstirii.
Fata fiind la divan si dumneaei Manila BAlAceanca, Intliu au tagaduit zapisul de Invoial
cd nu I-au fAcut dumnealor ve1iii boeri ce slat iscAliti mArturie Intr-Insul, ne adeverim cum ca
Innaintea preasfintii sale si a dumnealor s-au fAcut acea invoiald i asdzAmInt de bundvointd.
Deci, nefiind trebuintd dA alta dovadd unde este mArturii un arhereu al pamIntului si
boeri marl, la tagaduirea BAlAcencii, ramble acel asradmint bine Intemeiat. Mai zice BAlAceanca
cum cd altii sint tiganii care sd trag dintr-acele zece 01[0 ce le au fost dat rdposatul Constantin
vodd Brincoveanu si cum cd zapisul este dres, schimbind numele tiganilor. Pentru care, igu-
menul rdspunse cum el logofatul ce 1-au scris, gresind dd au scris Intl! alt nume, Insusi au Indrep-
tat dd au pus numele ce sd cuvenea. Iar Impotriva bAnuelii ce ardta BAlAceanca, la aceasta ne
ardtd o anaford cu leat ...I a preasfintii sale parintelui mitropolit si a dumnealor ve1iilor boeri,
care este mai In urma acelui zapis, Mtn.' care scrie cum ed. asemenea plri au Mut i atunci
Bdracencile, cum cd slat alti tigani acestiia ce-i cautd acum egumenul dupd zapis. Si au cerut
Insusi dumnealor cd, de vor priimi parintii calugari ai mAndstirii Jitii blestem, cum el acestiia
slat tiganii ce sd trag dintr-acele zece sdlasd, s vor odihni i vor rdmInea iardsi ai mAndstirii.
Dupd care, au si priimit 3 parinti cAlugdri bdtrIni, blestem la arhereu si pninii locului acolo,
de la care au adus egumenul la divan carte dd mArturie, dar Balacencile neodihnindu-sd iardsi
ziclnd ca sd nu fie mArturiia numai prin scrisoare, ci sd fie dd fatd, i-au adus i aici la divan
asemenea au mArturisit i prin blestem au arAtat anume pe Pawn' ce sd trag dintr-acele zece
sAlasd, a cdrora nume slat tot scHse In zapisul Balacencilor. Dupd care mArturii, au judecat
preasfintiia sa ar< himandritul dumnealor, sd stie si sa stApIneascd mAndstirea pe tigani cu
build pace si au Intdrit i domniia sa raposatu fratele Alecsandru Ghica voievod cu hrisov osibit,
dd a-i stapini.
Deci, dupd aceste carp de judecatd de la arhierei, dd la boeri i Intdrire de la domn, ce
slat mai In urma zapisului cu care dovedeste cum cd acestiia slat iganiI ce s trag dintr-acele
sdlasd, am hotArlt domniia mea pe tigani sd-i stapineascd lards! mAndstirea nestrAmutat i sd le

www.dacoromanica.ro
stringA egumenu birul, a nu sA pagubi mAnAstirea de venitul lor, fAr'de numai, dA vreme cd
BAlAceanca ceru soroc de 2 luni a sA mai face o cercetare prin mArturii cari sA vor afla tritind
si vor fi stiind pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA, i pind a sA face aceastd cercetare,
sA stea iganii In locul lor pe unde sA vor fi aflind cu lAcuinta, dupA cererea sa, sd dete egume-
nului aceastA poruncA, ca sd nu-i rAdice acum du 0 unde sA vor fi aflind cu lAcuinte, pinA a sA Arh. St. Sue.,
Ma. nr. 5,
face si aceastd cercetare, iar stapinirea sA fie a miinAstirii si birul sS sl stringS nestrAmutat. i f. 42 V. 43.
Pentru hotrI-
pentru a lua sfirsit aceastA cercetare, s-au orinduit mumbasir sA ia dA aici inpreund cu egumenu Tea definitivit a
si pe numita BAlAceancA sau pe vechilul sAu, 55 meargA Innaintea dumnealor boerilor caimacani, pricinii, V. doe.
din 25 mai 1770
dumnealor sd-i mai facd o cercetare prin carte de blestem asupra celor ce sA vor afla mArturii Arh. St.Bue..
cu stiinld dA iganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA anume, i In scris dind, adeverind i dum- Me. 5, f. 43 v.
(Copia sub datA
nealor boerii caimacami mArturiile, sA aducA acele In scris mArturii aici, ca sd vazd de cAtre dom- Ia Inetitutul tie
istorie
niia mea. Tolico pisah. N. Iorga").
1775, lune 25.
1 Loc alb.

Boierii, rinduili de domn sd tmparld munfii i mosia din Are!' (jud. Arges) tntre mosnenii satului
Aref pi co-devalmasul br, Gheorghe valaful, fac imparfeala munfilor pe most, nu si a pdduritor,
care rdmtn de-a valina. Gheorghe vdtaful se plinge cd s-a facut nedreplate la Impdrfeald. Boierii 8
jurd cd au urmat dupd dreptate. Domnul tntdreste Imparleald. 1775
octombrie

Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.


Fiind toate celalte pArti din sase mosi, multumite p5 Inparteala, iar numai Gheorghe
cu ceata lui care sint numai dintr-un mos, cerea stApinirea de-a-valma, si Hind de fatA vAzutd
pricina pentru care nu priimeste si el lnpArtealA i cunoscutd iarAsi f i nedreptatea ce au toate
partile celalte cind nu sA vor sti osebit partea fiiestecAruia, i fiind cercetath si de dumnealor
velitii boieri alegerea ce au urmat de au fAcut In fata locului, rinduitii boieri carii i credinta
deterA Innaintea iubitorului de Dumnezeu episcopu BuzAului, cA n-au Mut nedreptate nici
unuia, am IntArit i domniia mea. i pentru ca sA sA urmeze o 1inite intre dinsii. am hotArit 55 lip-
seascA si din vdtAsiie Gheorghe, cit si Iordache, a nu sd asAza nici unul vAta <f> la acel plaiu,
de vreme ce s-au cunoscut cA shit pricina de stingerea tuturor, fAcind cete si pururea scornind
gilcevuri.
Asijderea hotArim i pentru negutatoriia acestor numiti de vor vrea toate pArtile cu toti
a-i da, sS nu fie volnici nici Nan, nici Apostol clucer, nici Iordache vAtafu, nici Gheorghe vAtaful,
a cumpAra, ci cite patru sA fie popriti de acum innainte a mai face negutAtoriia aceasta acolo,
fiind zavistiie unul impotriva altuia, totdeauna cu Indemnari pe mosneni pentru munti, asijderea
si pentru doblnda la banii ce sInt mosnenii datori dupa hotdrirea ce s-au fAcut de opste, sA nu si
incarce mai mult cleat la zece unul si numai cei ce au luat banii aceia, numai, s fie datori a
plAti datoriia kr, iar cei ce nu au luat bani si nu shit datori, poruncim sA nu sA supere a a pune
la vreo cislA de bani ai datorii, nici sA sd pAgubeascA a li sA lua pArtile din munti pentru
ale datorii. Iar de vor mai fi si alti mosneni Instrlinati, acei citi vor vrea a veni In pamIntu
Orli, sl sA asaze cu lacuinta In sat si sd vor dovedi pre sine, ori cu rudeniia, sau cu mostenirea,
sd Intre si ei la Orli dupd dreptate,
1775, octomvrle.
Carte dd alegere.
Dupd jalba si cererea ce au fdcut o seamA de mosneni din satu Arefu sud Arges cdtre preen-
naltatu domnul nostru, Io Alexandru Ipsilant voievod, asupra lui Gheorghe vAtafu si cetasilor lui,
iar din Haref 1, ce este mosnean inpreuna cu ei, cum cd din neunirea ce au cu d1nii totdeauna sA
pornesc cu pin unii Impotriva altora, si unblInd prin judecati, fac multe cheltuieli cu care au
pus muntii si moiile ce le au de la strAmosii lor supt grea datoriie de bani pe la unii altii si ei

www.dacoromanica.ro
-sd pAgubesc de dreptu ce Ii sA cuvine a-1 lua dupd venitu muntilor si-a mosiilor sale, ci pentru ca
sA lipseascA pricinile dintre ei i sd poatA a-si lua fiestecare dreptu ce i sd cuvine a avea, am
cerut ca s sd clAosibeascA pArtile din munti i moiile pe mosi. i dupd aceastd jalbd si cerere a
lor, cercetindu-sli la divan hrisoavele si cArtile ce au avut ei pentru mosiia Harefului s-au vAzut
un hrisov al rAposatului Mircea von ot leat 70502 In care aratd pe 5apte mo0 timpani In tot
hotaru Harefului anume : Oprea, Rdcluichiie Ionicestii, Rdscesti, Popa, DrAgulea i Radu, dupd
care fAcindu-sA hotArire la divan de cAtre mariia sa vodd, am fost trimisi din porunca mArii sale,
noi boieri care mai jos stntem iscaliti, ca sd venim In sat la Haref sA facem cercetare oamenilor
ce sA and acum In viiatd, ca s st dovedeascd fiiestescarele din care dintr-acesti mai sus-numiti
rnosi sd trage si dupd ce sa vor dovedi sA dAosebim toatA mosiia In 7 parti, ca sA dam la fiestecare
neam de oarneni ce sd vor trage dintr-acel mos, cite o parte, ca sd poatA a stApini si a sd folosi.
Deci, viind noi In sat si adunind pe toti oamenii la un kc, le-am citit aceastA porunca
-si hotArlrea ce s-au facut la divan de au auzit-o cu totii i dupa aceasta cerind de la dInsii
ca sA ne arate cu dovadd fiiestescare pe sinesi, din care dintr-acei sapte mosi sA trage, si cerea
-ca s sd deosibeascA numai Iordache, ce a fost vAtaf, cu neamul lui i sit I sA dee parte de
mosie In munti, osebitA, iar ceilalti mosneni sd rAmile a stApIni de-a-valma precum au std-
pinit si pinA acuma. Inpotriva acestor zise ale kr, s-au ales cinci neamuri dAosebiti mosneni
si au rAspuns cuM cA ei nici intr-un chip nu pot fi uniti la aceastd tAgaduire ce face Gheorghe
cu cetasii lui si nu priimesc de a sA lAsa uitatA si pierdutA stiinta neamurilor acelor vechl mos-
neni, cAci cu toate acestea cd au trecut sumA de ani de atunci pind acum si cei din urma kr
au fost cu alte nume si porecle numiti, dar stiinta au fost tinutd si neuitatA de toll cei mai de
nainte mosi strAmosi si de la parintii lor le este stiut si de toti cei care sA aflA acum In viiatA,
de sA stiu fiiestecare neam de oameni din care dintr-acesti vechi mosneni sA trag, precum si
Gheorghe cu neamul JUl ant stiuti cd sd trag din mosul Ruscestilor si fiindcA ei sd and de slat
acum In viiatA, multi dA sA trag dintr-acel mos al Ruscestilor, cunoscind cd alegerea neamurilor
si InpArteala masa pd sapte most, lor le vine ai<lo >a 3 si a luat numai o parte ce sA cuvine
pe mosu kr si pentru aceasta cer sA fiie stApinirea si inpArteala, iar de-a valma precum au fost
pita acum, ca sA poatA a lua totdeauna din partea celor ce slut Inputinati Mtn' mosi deopo-
trivd pArti, ca si ei. Ci, la aceasta, precum Isi sintu folosul, asa cestilalti paguba nu o pot
mai priimi. Ci dar, aceste cinci neamuri de oameni si dupd luminatA porunca si hotdrirea mArii
sale lui vodA, alegIndu-sA cu dAosibitA foaie au dat la noi si au arAtat din cinci mosi dintr-
acei vechi, cum a sd trag adicA din Oprea, familii 16, din Ionesti familii 12, din Popa fa-
milii 19, din Dragulea familii 29 si din Radul familii 19. Osebit de acestea, mai fiind un neam
de oameni care era uniti cu cetasii si neamu lui Gheorghe la tAgAduirea mosiilor si neprii-
mirea InpArtelii, au venit si acestea de au dat foaie de numele lor la noi, ardtindu-sA cd sA
trag din mosul RAdeachie familii 22, iar Gheorghe vAtafu cu cetasii lui, care dupd arAtarea
celorlalte neamuri de oameni rAmlind a fi din neamu Ruscestilor, vAzind cd toti ceilalti s-au
descoperit si si-au mArturisit neamu si mosii kr din care sA trag, au osebit pe oamenii ce-i
aratA lnpotrivnici lui, cA sd trag din mosul Ruscestilor In trei pArti si fdrA a sA numi cd sA
trag din mosu Ruscestior au deosebit foi si pA 55 familiiasi ce shit ei, au arAtat familii 24
cd sint dintr-un mos Milan ce sA numeste Intru o ocolnitd a rAposatului Matei vodA Basarab
ct 7150 si familii 23 din neamu VAtAsAstilor : DrAgusAstilor, iar pA 8 familii i-au arAtat cd
shit mosneni, dar In neamul lor nu priimesc a fi.
Ci noi, vAzind cd Gheorghe cu cetasii lui cu aceste osebiri de neamuri 1 cu numiri de
alte mosii ce nu shit numiti In hrisovu Mircil VodA, face numai ca sd acopere de a nu sd numi
pe dinsii cum cd sA trag numai din mosu Roscestilor, ci din mai multi mosi. Am cerut de la
ceilalti mosneni lnpotrivnici ai lui ca sd ne arate cu ce dovadA aratA ei pe acesti 55 familiiasi
ti cetasi ai lui Gheorghe vAtafu, cd sA trag din mosul Roscestilor, 5i ei altd dovadd Inscris flu
avurd ca sA ne arate, fArd numai arAtard cd Intr-acest neam ce sA trag din Roscesti, sA aflA
acum In viiatA, om trecut In viiatd cu bdtrInetile, un Gherasiie cAlugaru, tatA popii Dumitru,
si acesta sA dea mArturiseniie pentru neamuri, din care mosi stie cif sit trage tatu popil hit
Dumitru I acesta sA dea marturisaniie pentru neamul din care mos stie cA sA trage dintr-acei
vechi. (?) Pre carele aduclndul Innaintea noastrA l cerInd de la dinsul ca sA mArturiseasel

www.dacoromanica.ro
In fricg lui Dumnezeu pentru neamul din care mos stie cg sA trage, el au rgspuns intii pentru
anii sai cum cg este trecut peste 90 de ani si cum cg asa au auzit de la pgrintii lui CA sg
trage din mosu Ruscestilor.
Deci, dupg toate aceste cercetfiri i dovezi ce aratg mai sus, urmind noi poruncii si
hotgririi math sale lui vocla, ce s-au Mut de la divan, am socotit pe top mosnenii familiiai
ce sg aratg mai sus cg sg trag dintru acei mosneni vechi i sg aflg acum In viiatg i afara
din copii br cei neinsurati slut liude 173, din care cercetind s-au aflat In sat sgzAtori, numai
lude 108 si afarg din sat pe la alte locuri fugiti lude 51, iar lude 14 s-au ggsit partile Mr yin-
dute de ei cu zapise, iar la mosnenii ce sg aflg acum In sat si pentru ca sg putem face In-
parteala de toatg mosiia Harefului pe sapte mosii, am cercetat intliu coprinsul ce este in
tot hotaru Harefului i vatra satului cu cAminurile de cask cu grgdinile, cu livezi de pomi
ce sint Inprejuru fiestecare cask precum si afarg din sat locuri din taring si livezi de finete,
slut Inca din vechime de la mosiia strAmosilor osebite cuprinse i thpartite la fiiescare mosnean,
cit i pe unde are, de stApineste. De care, la acestea au zis ca slut top odihniti i nefiind pri-
cing Intre dInsii, nu au fost trebuinta de a sg mai face alta InpArtealg, ci au rAmas sg stapi-
neascg fiestecare dupd cum au gasit de la mosii, pgriintii Mr. Tar pentru pgrtile din rnunti,
fiind de-a valma i neinpartite, pentru ca sg nu mai poatg vgtafu de plaiu a s Insoti iu-
mai cu o seama de mosneni cetasi ai lui precum sg obicinuise ping acum de vindea si zgloja
partile tuturora i lor nu le da nimic, au cerut ca sg sg deosebeascg pe dreptate in sapte parti
pe sapte mosi i sg ii sg dea la fiestecare neam de oameni ce sg trag dintr-un mos cite o
parte ca sa poatg a o stgpini si a sg folosi de dreptu ce i sg cuvine a avea.
Pentru care, cercetindu-sg aeum, s-au gdsit In tot hotarul Harefului ai mosnenilor peste
toti muntli, 17, si intarcaturi sapte, din care un munte ce sg nurneste Robiita, acest munte
fiind mai dinainte dupg vremi vIndut de mosneni la un boer anume Arsenie sluger ot Pitesti,
mai In urmg I-au fost rascumparat numai o seama de mosneni in taleri 100 si de atunci ping
acum niciodatg nu I-au pus cu celalti munti la inpartealg, ci totdeauna I-au avut numai acea
sumg de oameni ce sg trag dintr-acei ce 1-au rAscumpArat de inpArtea Intre ei venitu ce sg
lua du pg pasune, lulnd fiescare parte dupg suma banilor ce au fost dat mosu-sgu la rgs-
cumpArgtoare. Care acesta, asemenea i acum deosebindu-sg de ceilalti munti, 1-au lAsat ca
sg aibg numai acesti oameni care s-au dovedit cg sg trag dintr-acei rgscumpArgtori, anume popa
lane cu fratii lui i cu Gheorghe ce shit din mosu Popa pe parte de taleri 30 i din mosul
Dragulea i Iordache i Costandin Tomoiu pa parte de taleri 28 i din mosul Ridiachie, Gri-
gorie i Diiaconu si Ion po parte de taleri 10 si mosu Oprea popa Radu pa parte de taleri
15 din mosu Roscestilor popa Man po parte de taleri 3 si din alt neam strein MohAilg pa
parte de taleri 7 si au ramas de s-au pus acum la inpArteli munti 16 si Intercatori sapte, care
munti si intercatori, potrivind bun cu prost, s-au fAcut sapte pari pg sapte mosi, care prin
osebite carp iscglite de noi ce s-au facut si s-au dat fiestecgruia neam de oameni la citi sg trag
dintr-un mos cite o parte mai pe larg Intru acele carti, s-au aratat numele oamenilor farniliiai
cIl sg allg In viiatg dintr-un mos i numele muntilor si al Intercgtorilor cu toate semnile Ii
curgerea hotarglor Mr si pentru aceste pArti s-au tocmit si s-au prilmit mosnenii Intre dtnii
oricgriia neam de oameni I sg va parea ca este partea Mr mai proastg ddcit a altui neam,
SA poatg a da partea lor la aceia si ei sg ia partea acelora. Afarg dintr-acesti rnunti i Intgr-
egtori ce s-au Impartit, iaste i padure cu jiru care aceasta, neputindu-sg deosebi, au rgmas
de nu s-au Inp Arta, ci s-au hotgrit ca sg o aibg de-a valma si ce sg va lua du pg vinzarea
jirului, sg sA fact sapte parti pe sapte mosi i sg-si ia fiestecare neam de oameni ce sg trag
dintr-un mos, cite o parte. Am cercetat si pentru banii ce au jAluit mosnenii, cum cg sg ant
luati cu datoriie asupra muntilor i asupra mosnenilor din pricina neunirii Mr si la noi alti
datornici nu s-au arAtat ca sg fie dat bani inprumut asupra satului prin mina lui Gheorghe
vAtatu, ci numai Nan Grecul au dat in scris supt iscglitura lui, cit au dat In mina lui Gheorghe
pentru trebuinta sgtenilor de la toamna trecutg ot leat 1774 ping acum la leat 1775, taleri
1800 In mina lui Gheorghe si abi taleri 116,30 i-au dat osebitl la 7 oameni mosneni ce sint
argtati anume In foaia ce au dat el In scris. Pentru care, nici Gheorghe nu au tAgAduit, fArA
numai dlntliu banit acetia au arAtat la noi cu foaie iscalitA de dInsul pe anume cA au dat la

www.dacoromanica.ro
o seamA dA mosneni In anul trecut, taleri 700 de s-au plait de o zaherea de care nici acei,
oameni nu au tagAduit, farA numai din toti banii, acestiia au aratat la noi cu foaie iscalita.
marturisind ca sint buni datori, iar pentru taleri 1100, au raspunsu Gheorghe ca are socotealA
cu mosnenii i cetasii lui. Osebit de acesti bani de la Nan, au marturisit Gheorghe ca au luat
si dupa vinzarea muntilor pe vara aceasta de la dumnealui vel spataru Misog lu taleri 750
i alti taleri 400, iar de la dumnealui inprumut de au cheltuit cu cetasii lui in eta vreme au statut.
la Bucuresti de s-au judecat cu Iordache vatafu pina au scos muntii de supt stapinirea lui.
Ci, i pentru acesti bani ce s-au luat du pa vinzarea muntilor, cercetind noi, s-au dovedit
ca numai oamenii cei care au fost la Bucuresti uniti cu Gheorghe Inpotriva lui Iordache, aceia,
s-au inpartasit dintr-acei bani, iar la ceilalti mosneni nici un ban nu s-au dat i toti acei mos-
neni ce nu s-au InpartAsit dintr-acesti bani, ramin a-si cauta dreptul lor ce sa cuvine a-I lua
de la Gheorghe vatafu.
Afara dintr-acesti bani ce s-au aratat mai sus, ca. s-au luat prin mina lui Gheorghe
s-au arAtat ji dumnealui Apostol vel clucer de ariie, ca au dat prin mina <lui> Iordache va-
tafu, atit pentru trebuinta negutatoril de catre ei ce aveau tovArasie cu el, fiindca avea muntii,
cumparati de la mosneni pa 7 ani, eft si la trebuintile ce au avut mosnenii in anii trecuti de
la leat 1773 'Ana la leat 1775 cu opt zapise ale lui Iordache, taleri 7629 pol. bani 20 capete,.
care zapise s-au vazut de si nu fug tagaduite nici de Iordache.
Pentru care, dupa luminatat porunca marii sale lui vodA, ce ne-au adus dumnealui inai
sus-numitu clucer ca sa. cercetam, si fund datoriie build sa inplinim, 1-am infatisat la socoteala
cu mosnenii i pentru citi banii au aratat el ca au dat pe la dinsii socotindu-sa banii cu do-
binda lor la zece doi, s-au ales numai asupra mosnenilor din Haref, bani netagAduiti, taleri 5100 .
si neavind ei bani ca sa plateasca, au cazut cu rugAciune la dumnealui clucer Apostol si au
priimit de la dtnii zapise pe o suma de bani sa aibA dumnealui a tinea pasunea i venitu
muntilor pa anii viitori i pa alte sume de bani sa plateasca cu soroace. Osebit dintr-acesti
bani ce shit asupra mosnenilor Harefeni si la munti intarcatori streine, au aratat Iordache c
au dat de au cumparat pasunea pa vara aceasta taleri 464 si luindu-i-sa negutAtortia casarii
din mina, casul ce era sA-1 ia el pentru acesti bani de la birsani s-au luat de Gheorghe Tigara,
omul dumnealui vel spatar Misoglu. Ci, pentru aceasta ramine a-si cauta dumnealui cluceru
Apostol cu dumnealui vel spatar.
Si iar au mai aratat Iordache si la o seama de oameni din satu Capatineni i Corbeni, bank"
dati inprumut taleri 629, pe care oamenii Infatisindu-i cu Iordache innaintea noastra nu au tag-
duit, ci s-au dat i acestea platnici la dumnealui cluceru Apostol, au ramas i lordache dator
taleri 2162 bani 12, pe care au dat si el zapis ca sd aiba a plati, i s-au Mut toata surna de bani
ce are a lua dumnealui cluceru Apostol, capete i dabinda, taleri 8355 bani 12, si pentru acesti
bani, spre adeverinta s-au dat dumisale din partea noastra si osebita carte asem enea i pentru
toatA datoriia de bani ce s-au aratat la noi asupra mosnenilor din Harefu. Dupa cercetarea ce am
facut, cIi bani s-au dovedit asupra oamenilor i cfli bani au ramas asupra lui Iordache i citi
asupra lui Gheorghe vatafu, iarAsi s-au facut osebita socoteala in scris anume si mai pe larg ea A.
Aril. St. Bun.. sa dea la mariia sa voda, iar cartea aceasta s-au dat la mina mosnenilor din, Haref ca sO. aiba.
Ms. nr. 1.
f. 4-7. spre adeverirea inpartelii ce s-au facut si spre dascoperirea de bani ce stilt datori asupra lor_
leat 1775, septembrie 5.
Anastasie biv vel paharnic ispravnic, Iordache Neculescu biv vel sAtrar ispravnic,
Lupu biv vel clucer za ariie, Radu Buscanescu 3 biv <al> .3 <lea> vistier,
Gheorghe-Vilsanescu comis.
1 Pentru Aref.
2 Corect 7053.
3 Pentru: BucsAnescu.

10

www.dacoromanica.ro
Poruncd a domnului Mire ispravnicii de judef ca sd prindd pe Constandin logofefel care, In judeful
Dimbovila, a fdcut falsuri pi excrocherii si a fugit din tnchisoare.

1775
Davat gospostvo mi. DumneavoastrA ispravnicilor ot sud... 1 sdnAtate I VA facem domniia mea oetombrie
tn stire pentru un Costandin logofetel, carele Intr-aceste zile aflindu-sA In judetu Dimbovita au 24
scris o carte mincinoasA intru care au iscAlit cu mina lui pe dumnealui vel dvornic Nicolae Du-
clescu i pe dumnealui vel spAtar, puind i o pecete In care scriia cd el iaste orinduit sA facA
catagrafi In judet i sA ia de tot numele cite parale patru. Dupe care, au luat de la multi
din lAcuitori acesti bani, pinA au luat ispravnicii Instiintare de 1-au prinsu i, scriind domnii
mele, am trimis ciohodar ca sA-1 aducA In hiarA sA-si ia cAzuta pedeapsA, iar el, scApind de la
inchisoare, au fugit.
Pentru care, vA poruncim i vA arAtAm In scris si chipul lui, supt aceasta sA Instiintati
la toti de obste, i unde sA va luvi acest om, sA-1 prinzA i, adurindu-1 la dumneavoastrA, sii-1
trimiteti cu bunA pazA aid, lar mai virtos sA vA fie In grijA ca nu cumva i acolea In partea
locului viind, sA sA apuce a face iarAsi o faptA ca aceasta.
Tolico pisah gospodstvo mi. Arh. S. Buc.,
M9. nr. 1.
Chipul lui Costandin logofetel : om de mijloc, cam plavos, cam stricat de vArsat, rade barbA. 1. 8. V.
1775, oetombrie 24.
1 Loc alb.

Po runcd a domnului cdtre ispravnicii de jade! sd trilesneascd boiernasului Istrale Pzvoranu Indepli-
n ir ea sarcinei de epitrop al unei copile orfane pentru bunurile miscdloare i nemiscdloare ale acesteia,
din Bucuresti si din afar& 10
1775
noiembrie
Davat gospodstvo mi. DA vreme ce Istrate Izvoranu biv <al> 3 <lea> vistier, pe toate ale casii 2
Zaharii cApitan ce au murit, cAruia i-au ramas o copilA pe care o are intru cAutare mAtusi-sa
Zoita, sora Zaharii, lucruri miscAtoare i nemiscAtoare, atilt cele ce slut aid In Bucuresti, cit si
cele ce sA aflA afarA, cu InvoialA dA la numita ZoitA, sora mortului, au priimit epitropiia, drept
aceia domniia mea i-am dat aceastA carte la minA spre a sA sti cA iaste epitrop pe casa Zaharii
cApitan, carele sA aibA toate cele miscAtoare lucruri ce vor fi aid in Bucuresti i afarA, sA le
vinzA cu pret cum s-ar putea mai bun si banii stringindu-i cu catastih anume, sA-i aibl In bunA
pAstrare. lar pentru cele nemiscAtoare lucruri, adicA mosiia, vii, moarA, sd aibA. a le chivernisi cu
tot felul dA silinta spre a le spori si tot venitul ce sA va agonisi pA fiestecare an du pe dinsile, sA le
stringA cu catastih anume, din care sA lucreze viia i alte ce va fi dA trebuinta, iar prisosul sA-1
aibA cu catastih Intru pAstrare, ca oricind i sA va cere, sA poatA da socotealA curat.
Deci, poruncim domniia mea i dumneavoastrA ispravnicilor dA judet, la cele ce vA va
arAta numitul boerinas epitrop cA are trebuinta i va fi cu cale, sA aveti a da tot felul minA Ikrh. st. Bue
dA ajutor de a putea cAuta dA dinsile. 11.-11 v.
1775, noemvrie 2.

V elifii boieri confirma hotdrtrea boierilor caimacami din Craiova i a episcopului de Minnie In
pricina dintre lordache Pdianu si Sanda Becheanu pentru rdscumpararea mosteiMosna(Mehedinfi),
movie pdrinteascd a reclamantului, vInduld de fratele lui pe cind el era la rarigrad, sofului aceslei 11
Sande, care nu primeste rdscumpdrare. Domnul Intdreste dreptatea lui lordache,
1775
nolembrie
Jo Alesandru Ipsilant voievod bojiiu milostiiu1 4

Neodihnindu-sA Sanda Bechenoala I cu fratii i rudele ei pA aceastA hotArire a boerilor


caimacami de Craiova, cum nici pA a dumnealor veliii boeri, esi i innaintea domnii mele la divan
dA s-au judecat i n-au putut tAgAdui nici insusi ea, cum cl au fost vAtafu Iordache PAlanu

11
www.dacoromanica.ro
lipsit In Ord streind clnd au cumpArat barbati-sdu aceastA mosie dd. la frate-sAu, fdr' dd numai,
zise cd shit mosneni vechi, trAgIndu-se dA la neamul lor aceastA mosie, si cum cA, dupe ce au
venit lordache PAianu din Tarigrad, au mai trAit blrbatt-sAu In urind trei patru ani si tot acolo
la mosie s-au aflat lAcuind, pInd ce 1-au omorlt hotii, i atunci au trecut Oltul dincoace.
Care la aceste zise ale ei, lutnd domniia mea sama, vedem InpotrivA, cd de ar fi fost
si de la neamul lor moiia, dar insusi neamul i pdrintii lor au vindut pAmintul br si au sta-
pinit Intr-atnea ani boerii Pdeni. Asijderea 1 pentru anii ce zice cd ar fi Idsat PAianul dA au
trecut, trAind bArbatt-sAu in viiatd, mAcar cA aceastil zisA a ei nu este doveditd dA dumnea-
tor boerii ce au judecat, dar cu toate acestea iaste stiutd razmirita ce au fost tntr-acesti ant
clnd, dupe cum ne adeveri dumnealor velitii boeri, cea mai multA strAmutare i nestatornide
intre lAcuitori au fost peste Olt, si dupe vremea ce au fost a razmiritii cum s-au zis, poate
acum la pace chid au gAsit pA Bechenoae a face aceastA cerire dA rAscumpArare mad> <vit>rtos
dindu-i i toti banii dAplin, nepricinuindu-i nici o scAdere i pagubd.
Ci dar, fund dreaptA hotArlrea dumnealor velitilor boeri, o IntArim i <cu> domneasca
noastrA pecete, ca sl stAptneascA Iordache PAianu, biv viitaf za copii, mosiia pArinteascA
cu pace i, numArInd banii, sA i sii dea i toate scrisorile dd la mina ei prin rinduitul zapciu
vdtaf za copii.
1775, notemvrie 4.

Noi caimacamii Craiovii.


t Dumnealui Iordache Pdianu, biv vAtaf za copii, au avut judecatA dA fatA Innaintea
noastrA cu Sanda, sotiia lui Stefan Becheanu de la satul Mosna sud Mehedinti, pentru
inoiia Bucoviciorul dintr-acel judet, ce au fost vIndut-o rdposatul Gherghitd PAianul, fratele
numitului lordache Pdianu, la mai susnumitul Stefan Becheanu cu zapis in taleri 216, fiind
scris dd la leat 1766 aprilie 1. i zicea dumnealui Iordache PAianu cd, dupe moartea tatului
dumnealor, rdposatu medelnicer Barbul Pdianu, rfimlind copil mic s-au Instreinat la Tarigrad
gi frate-sAu Gheorghitd au rAmas aicea stApin pA toed casa pArinteascA, nefiind casa InpAr-
titA, si dupe mintea cea proastA ce au avut frate-sAu Gheorghitd, toate dobitoacile t alte
lucruri, unite le-au jAlojit i altele le-au vIndut si le-au prApadit, precum si din tigani, multi
au vIndut si cciAIaii clti au mai rdmas, vAzind cl-i inparte in toate pArtile, au fugit cu totul
peste DunAre, si au vindut i aceastd mosie statornicd la Stefan Becheanu, bArbatul frneii.
Iar la anul 1769, viind numitul Iordache PAianu da la Tarigrad i IntelegInd da vinzarea
acestii mosii Bucuviciorul, au vrut sd dea banii numitului Becheanu sA-si rascumpere mot:in,
dar fiindcA pA dinsul 11 omortse hotii si Sanda femeia lui cu copii au fost fugit peste Olt,
pInli acum n-au avut cu eine tsi cauta judecata salt rAscumpere moiia, iar acum fiinda au
venit Sanda la urma ei, prin judecata cduta PAianu sd-i IntoarcA banii i sd-si ia mosiia supt
stAptnirea sa.
Intrebindu-sd i numita Sanda, sotiia lui Stefan, ce are a rAspunde si de stilt zisele
dumnealui lordache Pdianu adevArate, iar la acestea n-au tAgaduit cd de cind au omorit
pe bdrbati-sau hotii, au fost tot sazdtoare peste Olt, numai zicea ca, fibd trecuti la mij-
loc 9 ani si mai virtos cli acea mosie ar fi fost vInduta cid tata-slu la rAposatul medel-
nicer Barbul Maim, i sA cade a tinea mcsiia supt stApinirea sa. Dar cercetindu-sa cartile
ti zapisile acestii mosii, sit vdzu ca dumnealor boerii Pdieni au avut stdpinire 1ntr-acel ho-
tar Bucovicioru (Id ani 75 dupe o carte a mArii sale rdposatului Costandin voila ot beat
7208 septemvrie 24, Intru care porunceste la 6 boeri ca sit aleaga partea boerilor PAeni ce
au intr-acel hotar i in urmA rAposatu medelnicer PAianu au cumpArat cu multe zapise tot
hotarul acestii mosii de la toti mosnenii ce au avut parte Intr-acest hotar. Care si acei mos-
neni, iardsi au lost cumparAtori de la alti mosneni precum ti ... 1 tatAl Sandii, au avut al
el da cumpArAtoare dintr-acel hotar parte dA tnosie de zloti 15 si la leat 7257 aprilie 20, cu
zapisul lui au fost vtndut acea parte dd mosie tot cu acest pret, rdposatului medelnicer Barbul
PAianu, iar nu dupe cum zicea numita SandA cd toga mosiia iaste vinduta d tatd-sdu si cid
neamul et.

12

www.dacoromanica.ro
Care, dupe cercetarea judecAtii ce ii s-au fAcut, Hind la divan si preasfintiia sa pArintele
episcopul Rtmnecului, chir Chesarie, s-au cunoscut ea Iordache PAianu are dreptate a-si lua
mosiia intru stApinirea sa fiind mosie pArinteascA, si numitul GheorghitA frate-sAu n-au vIndut
tiganil si moii1e pentru vreo datorie pArinteascA, ci pentru faptele lui cele
necuvioase, pinA Illicit din faptile i urmArile lui cele rele, 1-au ornorit turcii si casa pA rin-
teascA nu le-au fost inpartitA.
Si pentru ca sA nu pAgubeascA Sanda, fameia lui Stefan Becheanu, am hotArit dA s-au
intorsu banii In divan, dAplin, taleri 216, iar pentru cA zicea Sanda Becheanca cA este cumpl-
ratA mosiia clA 9 ani si nu sA cade a i 55 Intoarce band, la aceasta precum mai sus s-au zis,
cA de la anul 1769 Iordache PAianu viind dA la Tarigrad au cAutat pe cumpArAtori sA cearA
judecatA el, 5i Bechianu frind omorit dA hoti i Sanda sottia lui, lipsitA peste Olt, cu aceasta
s-au prelungit pinA acum, neavind cu cine cAuta judecata precum Si pentru protimisis ce zicea
cA Mud mosiia vindutA dA tatA i sA cade a o rAscumpAra. Care la aceasta, nu i s-au dat drep-
tate, pentru el tatA-sAu n-au fost mosnean la acel hotar, ci iar cumpArAtor numai pe o pArticicA,
dA zloti 15 si dA bani 26, au vindut-o medelnicerului Barbului PAianu cu zapisul sAu si aid la
altA mina streinA nu s-au vindut mosiia ca sA ceie protimisis, i GheorghitA PAianu au vindut
lucru pArintescu ce n-au fost InpArtit.
Drept aceia, am dat cartea noastrA dA judecatA la mina dumnealui Iordache Piiianu,
ca sA albA dA acum innainte a stApini aceastA mosie Bucoviciorul cu bund pace dA cAtre Sanda,
sotiia Becheanului, i dA cAtre copiii ei, cA asa am gAsit cu cale i cu dreptate.
1775, iulie 15.
Manolache Romanitis, Fota VIAdAianu paharnic, Hagi Stan Jiianu vel plharnic'
Stefan Bibescu, Barbra Stirbeiu vel sluger.

Cercetindu-sA aceastA judecatA si dA cAtre noi, sA vAzu cA este bunA si hotAritA dupe
dreptate.
Drept aceia, am hotArit cA acea mosie Bucoviciorul sA o stapineascA Iordache Pdianu cu
bunA pace dA cAtre Sanda, sotiia lui Stefan Becheanu, ca un vechiu mostenitor ce este al acei
moll, iar Sanda sA-si priimeascA banii, acei taleri 216, dA la numitul PAianu dA vreme cA sA
cunoaste cum cl au au fost vindut frate-sAu mostenirea parinteascA la bArbatul numitei Sandii.
Ci, sA sA urmeze aceastA stApInire dA mosie intocmai dupe coprinderea acestii cArti dA judecatA
a dumnealor boerilor caimacami ai Craiovii, cit. 5i dupe hotArirea aceasta ce arAtAm mai sus,
cA intr-acestasi chip s-au gasit si cu dreptate, dA am intArit aceastA carte dA judecatA prin isca- Arh. St. Bun.
liturile noastre. Aceasta. Ms. nr. 1.
f. 12 14.
Octonwrie, 19 1775.
Dirnitrache Ghica, Dumi (trasco> RacovitA, Nicolae Dudescu vel vornic, Radu
vel vornic, Stefan Pirscoveanu vel logofAt.
3 Loc alb.

Velifii boieri aratd prin anafora cd sdlenii din Foiestii-de-Jos (V llcea) se judecd la divan cu egumenul
mdndstirii Horezul pentru mosia Folesti, pe care ei o socotesc a 11 a kr, mostenire de la strdmosi.
Se dovedeste cu zapise, hrisoave vechi ci can't de hotdrnicie i de judecatd, cd mandstirea o avea ca
veche stdptnire. Domnul Ware*.
12
1775
noiembrie
6
Io Alecsandru Ipsilant bojiiu milostiiu gospodar.
FAcindu-sA la m5nAstire bune temeiuri dA scrisori si stiipinire veche de atita sumA dA ani,
care si 1nsui plrisii nu tAgAduirA cA shit patruzeci 5i mai bine <de ani> de and ei n-au stA-
pinitu, si dA vreme cA i acel zapis cu care fac ei pIrA acum, sA vede dA 120 dA ani si mai multu,
care nici dA sA trag ei din neamul acelui ce coprinde In zapis, nu iaste stiutu, nici pomeneste

13

www.dacoromanica.ro
undevavi in vreo carte rid judecatA ori d hotArnicie i hrisoave de ale mAnAstirii (IA cel zapis,
dupa inmultirea vrernii, (IA atlta sun-id da ani ce sint cerirea lor <fiind> Medd nici o dreptate,
am IntArit i domniia mea aceastA anafora, ca sA s urmeze cum scrie mai jos vi sA stApineasca
mAnAstirea cu pace.
1775, noenivrie 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, vatafu cla copii dA visterie aduse la judecatA Innaintea
noastrA pe sAtenii din Folevtii-de-Jos, sud VIlcea, plrli asupra cuviosului arhimAndrit vi egumen
(IA la sfinta mAnAstire Orezul, chir Dionisie, din sud Vilcea, ava zicInd ca stremovii lor au avut
inovie ce sA cheamA Folevtii de Jos, tot intr-acel judet al Vilcii, care movie zicea ei c acei stremovi
ai lor au fost vindut-o la un Oprea Sirinescu si In urmA un MO al lor anume Radu Urdea
au fost rAscumpArat acea ocinA (IA movie de la acel Oprea, care ocinA de movie zicea eh' pinA la
o vreme au stApinit-o, dar, dupd vreme, acel mos al lor au fost fugitu cu acea carte (IA rAscumpa-
rarea moviei vi cum nurnitu egumen, gAsind prilej, ar fi Inpresurat-o zicind ca, in domniia mSrii
sale rAposatul Gligore vodA Ghica, au fost tras egumenu pA pArintii lor la judecatA i n-au avut
cu ce raspunde rAmlindu-i dA judecatA. Dar dupe urma judecAtii, au fost gdsitu acea carte cu
care au fost rAscUmpArat Radu Urdea movu lor vi de atunci phia acum nu vi-au mai cAutat,
ci cere ca dupil acea carte sA Ii sh dea acea movie supt a lor stapinire. l s-au cerut acel zapis
de la Dumitru i Nicolae, ce furA vechili i dAspre partea celorlalti sAteni, cu care cere ei acum acea
movie, i ne artitA numai un zapis cu leat 7110 maiu 10, In care sA coprinde cA un Oprea Siri-
neascu logofat, dinpreund cu fii-sAu Costea, au dat acestu zapis cu care cer ei movie acum la
mina Radului Urudeanu ot Folevti sud Vilcea, cum el tatul unui Stoian Folescu au fost vindut
partea lui de movie la un Stroe postelnic Sirinescu, toatA ocina din Folevti, afara din partea ve-
rilor lui ce s-au fost vindut rumini cu toatA ocina lor, i ea, avind trebuinta de bani i vrind ca
sA vinzA acea ocinA, partea numitului Stoian Folea, tatul Radului Urdeanu, vi-au fost rds-
cumpArat-o, fiind mai nainte vindutd de task' Stroe postelnic l cu acel zapis de rAscum-
pArare cer ei acum stApinire de movie peste ani 173 de cind iaste fAcut acel zapis, cu cuvint
cA acum 1-ar fi gasit acel zapis.
S-au intrebat vi parintele iconomu manAstirii, vechil fiind din partea cuviosului egumen,
ce are a rAspunde la aceastA Ora, vi Intl! ne arAtA o carte de hotArnicie de la vase boeri ho-
tarnici cu leat 7210 septemvrie 30, In carea sA coprinde ca acei boeri fiind orinduiti de rApo-
satul Constandin vodA Bincoveanu, cu <al> 2 <-1ea> portar Constandin, au fost tras acea
movie vi au ales cloaca pArti, InsA, o parte a sfintii mAnAstiri, dui:4 scrisorile ce le-au avut vi
i-au dat mAnAstirii Intru stApinire stinjAni 950, vi altA parte, unii cocoanii Stanchii, iar dupA seri-
sori i-au dat Intru stapinire stinjanii de movie 970, din care parte a cocoanii Stanchii fac acum
numitii plrli anume cerere, ca sA le dea i lor movie, In care carte de hotArnicie nu pomenevte
nimic, nici de Radu Urdea mosul lor, nici de Oprea Sirinescu, de la care hotArnicie slut ani 73.
Al doilea, ne mai arAtA pArintele iconomu al sfintei mAnAstiri, chir Gherasim, o carte
de judecatA a dumnealor raposatilor ve1ii boeri, anume Grigorie Greceanu vel dvornic i Constan-
din Dudescu vel spAtar i Constandin Brincoveanu vel logofAt i Stefan VAcarescu vel clucer
i Pirvul vel pahArnic cu leat 7257 ghenarie 21, In carea sa coprinde ca, avind egumenii sfintii
mAnAstiri judecatA cu pArintii i nearnu acestor jaluitori, anume Tudor i Radu BotoacA i Radu
i Preda sin Gheorghe din satu Folevtii de Jos, vi dumnealor fac hotArire ca sA stApineascd m AnAs-
Urea tot hotaru de movie dinpreunA cu a jupinesii Stand!! cocoana, de la a cAriia neam o
are sfinta mAnAstire de cumpArAtoare $i n-au mai arAtat nici o carte de stApinire acevti plui-
tori, cum nici pArintii lor a avea Intr-acel hotar. Care, sA vede ca vi de la acea carte da jude-
cat!, de chid s-au judecat, sint ani 26, dupA care carte a dumnealor boerilor, sA ve de vi
un hrisov al mArii sale rAposatu Gligorie vodA Chica, intAritA atit cu pecete a, citt si cu iscAli-
tura marii sale, scris eta <la> leat 7257 ghenarie 25, In care hrisov sA vede ca dS Intru stIl-
pinire tot hotaru de movie Folevtii de Jos, sfintii mAnastiri, sA-1 stAptneascA.

14 I

www.dacoromanica.ro
Deci, dA vreme ca i anul1 173 nu sa mai arata nici un zapis, ci tocmai acum cere
mosie cu acel zapis, care sA vede ca tot sfinta manastire au stapinit acea mosie cu tot hotaru
ei, iar numiii jAluitori sA cunoscura ca fAr' da nici o dreptate cer mosie cu acel zapis de rascum-
parare, care zapis rAmane acheros, pentru ca de s-ar fi stiut, atit ei, cit si neamu acestor jalui-
tori, ca au temeiu (IA cerire, n-ar fi facut tAcere intr-atita suma da ani, ci ar fi pornit pith
la domnii cei mai (IA nainte i, dupa scrisorile 5i zapisile ce le-ar fi avut, ii s-ar fi dat si
vreo carte da judecata ca sA alba si ei stapinire de mosie intr-acestu hotar.
Pentru care, noi asa am gasit cu cale si pa dreptate, sfinta mAnastire sa stapineascA
aceasta mosie Folestii de Jos atit dupa cuprinderea carpi de hotarnicie in care sa vazu ca
nimic nu pomeneste de acestu nem al jaluitorilor, cit si dupa cartea de judecatA a dumnealor
raposatilor frati veiii boeri si dupa hrisovu raposatului Grigore vod Ghica cu buna pace
de catre pir1i si da catre alt neam al lor sA sa ia acel zapis de la mina lor ca sa s
sparga, nefiind de nici o treabA.
Si pentru ca sA sa curme gilceava de la mijloc, ca nu cuinva dupa vremi sa caza
zapisu intr-alta mina din neamul lor si iar sa sA scoale cu judecata a cere mosie Intr-acel
hotar, dupe cum si acum sli cunoscu ca acest zapis, ori cAzut de la cinevasi in mina lor
iaste, ori furat dA vreunul din neamul lor, ca ei s vede ca stremosii lor Insui s-au vindut
rumini cu mosiile lor pentru trebuinta de bani intr-acea vreme si spre folosul sfintii mara-
stiri, dupe cercetarea i alegirea ce o fAcut, sa fie luminata porunca marii tale ca sa sa Inta-
reasca aceasta anafora, pentru ca sa ramie intemeere desAvirsita la sfinta manastire si ca
nu cumvasi iarasi din cursul vremilor sa sa scoale cu alta hirtoaga de carte dupe cum si
.aceasta, ca sa ceara stapinire de mosie. Si hotArirea cea desAvirsita rAmine a sA face de Arh . S. Bun..
Ms. nr.
cAtre manila ta. f. 1 4 v.-16 V.
Oetomvrie 4, 1775.
Dumitrache Ghica vel ban, Dumitrasco Racovita, Nicolae Dudescu vel vornh,
Stef an Pirscoveanu vel logofat.
1 Pentru : ani.

Domnul porunceste vel armasului ca marfa si banii rdmasi de la llagi Nicola, care a fost ucis, sd fie
(late cu calastih tn pdstrarea starostiei de neguldlori, Mud se vor ardta clironomii celui ucis.
13
1775
Durnnealui vel armas. Din marfa si banii ce au mArturisit Ispas si cu Rada ucigasi alor lui no ienthrle
Hagi Nicola, care s-au pretuit de starostea da negutAtori, fiindca sa aratA tovarAsi acelui 13
ucis si Nicola, la negutatoriia ce au avut, sA clati toata acea marfa si bani ale mortului la
starostea da negutatori, din care partea da sermaiaoa mortului osibindu-sa, sa stea pecet-
luita cu catastili pina sa va arata clironomi ai mortului. bar ceilalta marfa si bani ce va ra-
minea in partea Nicolii. din sermaiaoa ce au pus la aceastA toy-an:10e, cu catastih sA sa
dea la Nicola, de carele dumrtealui vel spAtar arAta domnii mete ca iaste om stiut si cu cheza5. Arh. st. 13 lc..
Ms. nr. 1.
Tolico pisah gospodstvo mi. f 16 v .
1775, nolemvrie 13.

Velifii boieri arald prin anafora cd Sandu postelnicel Varzaru cere sdlenilor din Cdzdnesti (Arges)
mosia pe care lateil sdu Gheorghe Vdrzaru o pusese zalog unor preoli fi sdteni, dindu-le zapise.
Se hotdrdste ca Sandul Vdrzaru sd stdptneascd mosia, socotind cd fusese vtnduld sdlenilor cu zapise
mincinoase", iar preolli sd stdpineascd mai deparle 1.52 stinjeni. Domruil tntdreste holdrtrea.
14
1775
nolembrie
lo Alexandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 15
Cercetindu-sa si de domniia mea aceasta pricina cu divan si fiind dreapta si cu cale
hotArirea dumnealor velitilor boeri, o intarim sa sa urmeze cum scrie mai jos. Si afar% dintr-
acei o suta cincizeci si doi stinjani, ceilaltA mosie sa o stapineasca Varzaru cu pace. Care

15
www.dacoromanica.ro
oi insusi oamenii din CAzanesti cunoscindu-si dreptatea br, Ca n-au cuvint a face pit% i jalba
mai mult, zisera ca au lost Indemnat de acel numit mai jos preot a veni la divan cu acel
zapis mincinos ca sa traga la judecata pe Varzaru.
Drept aceia i acel zapis s-au spart de domniia mea in divan.
1775, noemvrie 15.
Preainnaltate doainne,
Din luminata porunca marii talc vatafu de copii de visterie au adus la judecat a. tuna-
intea noastra pe Sandul postelnicel Varzaru din sud Arges, piris asupra Stoicai i Gheorghe sin
Badea I Pirvul sin Tudor i Gheorghe i Eftimie i tefan Inpreuna I cu alti cetasi ai lor din
satu Cazanesti sud Arges, asa zicind cum ca, ramlindu-i o mosie stramosasca ce sa chiamA
Cazanesti In judetu Argesului, iar tata-sau fiind in viiatA, zice ca s-au fost Inpizmit cu fra-
tii lui cei mai marl ai acestui numit VArzaru, adicA cu feciorii aceluia, de au fost pus zalog
dintr-acea mosie Cazanesti stinjeni trei sute, prin zapise la preot i la sAtenii de acolo i in
urmA, nunitii sateni au fost zis atunci cAtre tata-sau ea acele zapise de zalogire au ars si
Gheorghe tatul VArzarilor, in pizma feciorilor lui, zise ca le-au lost dat i zapise de statorniciia
rnosii. Dar auzind copiii lui Gheorghe Varzarius sa vAzu ca i-au fost tras la judecata innaintea
dumnealor velitilor boeri, incA din zilele marii sale rdposatului Scarlat Ghica voievod si dumnea-
lor dupe dreptate le-au fost dat voe ca, la oricine va fi vindut tata-sau mosie din CAzanesti,
sa aiba voe sa Intoarca banii copiii lui Gheorghe Varzaru, fiind movie strAmosasca. La care
atunci, la unii dintr-Insii le-au fost i intorsu banii din divan, iar popii Marin pe stinjeni 100
si popii Tanase pe tinjeni 52, nu le-au tutors banii. Care acesti stinjeni de mosie ai preotilor,
le-au dat atunci judecata ca sa stapineasca dupa cum sa cuprinde In cartea de judecatA ce fu 4
la mina Varzariului i asemenea carte de judecata sa vazu si la mina mosnenilor. Iar In urma,
numitii sateni InpreunA cu cetasii Mr au luat i acei stinjeni de mosie de la acei preoti si le-au
dat bani dupe cum cumparase de la Gheorghe Varza<ru> Innapoi, aratind atunci Innaintea
judecatti cum ca ei shit vechi mosneni, iar preotii aceiia nu sint mosneni vechi, ci slut streini.
Dar numitul Varzaru zise ca, dupA multele judecati ce au avut cu mai sus-numitii sateni cu
alti cetasi ai Mr, cerea acum ca sa le dea bani pe acei 152 stinjeni de mosie, care bani ii Intor-
sese preotilor, i sa ia acei stinjeni de movie de la mosneni Intru a lui stapinire. Mai zicea numi-
tul Sandu Varzaru ea un zapis de stinjeni 300 ce 1-au dat tata-sAu Gheorghe VArzaru la
mina mosnenilor cind, Inpizmit Bind tata-sau cu fratii lui cei mai marl, atunci la judecata,
au aratat numitii mosneni ca au arsu i cerea ca i acel zapis sa sa cerceteze de catre judecatA
0, dovedindu-se de rau, sa sA ia din mina lor, ca nu cumva dupa vremi iarasi sa faca cererea
cu acel zapis i sa mai umble prin judecAti.
Intrebindu-se si numitii mosneni, ce au a raspunde la aceasta pint, [sij rAspunse cum
ca Gheorghe Varzaru cel batrin, tatul numitului Sandu, Inca de and era om <in> viiata le-au
lost pus 300 stinjeni de mosie zalog cu zapis, dar tragindu-i la judecatd Varzarii pa dinsii,
acel zapis, nu tAgaduira cA n-au zis atunci lnaintea judecatii ca au arsu, fart numai atunci zi-
sera ea Ii s-au fost intunecat dreptatea, iar acum 1-au gasit acel zapis i cerea ca, dupa coprin-
derea acelui zapis, sa stapineasca ei, ant acei 152 stinjeni de mosie care i-au luat de la popa
Marin i de la popa Tanase cu Intoarcere de bani, cit sa le dea i numitu Varzaru Inca stinjeni
148 dintr-acea mosie Cazanesti pint a sa Inplini stInjeni 300 dupa zapisul Varzarului celui
bAtrin ce-1 arata ei acum innaintea judecatii, ca tocmai acum 1-au gasit, care zapis fu de sta-
tornicie, iar nu de zalojire.
Sandu Varzaru, Inpotriva acelui zapis de vinzarea 11130i ce au vindut tatt-sau i cer
inosnenii acum movie, ne aratA o carte de judecatd cu leat 1759 noenwrie 9 a dumnealor veli-
tilor boeri, In care sa vede iscalit dumnealui raposatu Constandin Dudescu vel dvornic i dum-
nealui rAposatu Cosandin Cretulescu vel ban i dumnealui rAposatu Constandin vel logo fAt i
dumnealui Dumitrasco Sturzea vel spatar I dumnealui Mihaiu vel vistier, In care a cop rinde
ca fratii cei mai mari ai numitului Sandul, aflind de zalojire cc au Mut tata-sau, n-au f Acut
tacere, ci au fost tras pe mosneni la judecata. Unde fiind i Gheorghe Varzaru cel batrin, tatu

16

www.dacoromanica.ro
kr, NO Innaintea judecAtii i Insusi Gheorghe VArzaru au ardtat la judecatA cum cd au pus.
zAlog la unii din oamenii mosneni, mosie din CAzdne5ti pentru a sa trebuintA, stinjeni 300 drept
taleri 300, zAlog, care zapis au fost arAtat numitii mosneni atunci cd au arsu. Ci dintr-acel zapis,
popii lui Marin pe stinjeni 110 si popii lui TAnase pe stinjeni 52, le-au fost fAcut zapise de stator-
nicie In urma zapisului celui de zdlojire, iar la trei pArti Stoicki i lui Tudor, dA stinjeni 54
si Radului i Badii sin Marin, dA stinjeni 40, 51 Stanciului i Radului sin Predii, dA stlnjeni 27 si
dinnaintea judecAtli le-au dat banii innapoi. Si aratA dumnealor velitii boeri cd. au fost martu-
risit Gheorghe VArzariu, tatu numitului Sandu Vdrzaru, cum cd zapisele de vinzare le-au 1A-
cut acum de curind inpizmit fiind cu copiii lui, si de au si pus la cloud zapise veleat vechiu, dar
Oa de curind. 5i vrind dumnealor a descoperi adevarul la zisele Varzarului, au mersu de au
jurat cu mina pe sfinta evanghelie cum cd acestelalte trei zapise, de VArzaru sint Mute de cu-
rind i cu veleat vechiu, iar suma de stinjeni sbat tot din zapisul cel mare de stinjeni 300 ce au
arAtatu atunci ca au arsu si au gAsit dumnealor cu cale ca a le dea acestora banii innapoi
51 asa TAnase i Alexe VArzarii au dat Radului i Badii banii In divan, taleri 40 pe stinjeni 40,
51 Soicdi i Tudor iardsi le-au dat taleri 54 pe stinjeni 54 si zapisile le-au dat la mina Vdrzarilor
ca sA stApineascA mosiia, iar celorAlalti cti n-au fost dA fatd, hotdrAsc dumnealor sA le dea
banii acolo la Ord. 51 Elsa au dat i VArzariul bani i pe o parte de stinjeni 27 si taleri 27
dupd cum sd vAzu sit zapisul dA cAtre judecatd, acum.
Iar dA ar mai cAuta cinevasi din mosneni a mai II-101a pc acel Glieorghe VArzaru, furls,
cu vreo vinzare de mosie, de nu vor fi copiii VArzariului iscaliti inpreund cu tatul lor, fiinded
era copiii lui de virstA, sA flu sA tie In seamd acea vinzare, fiinda tatd-sdu s-au cunoscut cd
au vindut rAu partea copiilor lui, pentru cd aceastA mosie nu au lost a lui Gheorghe VArzaru,
cl au fost rArnas dA la mai, cid la stremosi si asa sA vede cd, dupa hotArtrea dumnealor veli-
tllor boeri, au intArit i mdriia sa rAposatu Scar lat Ghica voievod cu pecetea mdrii sale ca s
urmeze acea stapinire.
Ne arritA i nuIniii mosneni o carte dA judecatd tot a dumnealor velitilor boieri cu leat
1759 noemvrie 15, iscAlitd tot dA aceiasi boeri, In care sA cuprinde cd popa Marin sA tie stinjeni
100, si 52 popa TAnase, dintr-acea mosie, dar dupd ce au purces pe la casile kr, preotii, au fost
ilit Sandu i Stoica i Badea i Tudor i Stanciul innaintea dumnealor, zicind cum cd ei sA trag
din vechi mosneni, iar acei preoti sint oameni streini si cumpdrAtori noi i atunci au fost cerut
dA la judecati voe ca sA le intoara banii preotilor si sd ia mosiia ei intru a lor stdpinire. 5i
dupa arAtarea lor, au gasit dumnealor cu cale ca st meargA la dumnealor ispravnicii judetului
ca sd cerceteze cu amdruntul si de sA vor dovedi dupa ardtarea lor cd shit vechi mosneni din
cei ce au avut mosie pd vremea rAposatului Mateiu vodd, sA aibA voe a le intoarce banii. Si asa
sit vede cd intr-amindoud cArtile de judecatd sS coprinde numai la 152 stinjeni de mosie ce s-au
fost dat la doi preoti, iar nu pomenege nimic dd moaneni a avea 5i ei vreo parte dA mosie intr-
acel hotar Cazanesti.
ArAtind iardsi Intr-amindoud cartile ale dumnealor velitilor boeri pentru acel zapis ce
ccr acum mosie ei cu dinsul, de stinjeni 300, el au arsu, pentru care cerere judecata nu-i putu
ajuta cunoschidu-sA cd umbld rAu si frith de nici un temeiu dA dreptate, pentru CS de atunci,
de ar fi stiut ei cd este acest zapis de al kr foks, nu 1-ar fi tdinuit, ci 1-ar fi arAtat, ci, sd cunoa-
ate, cAci cdtre judecatA au zis cd au arsu si tocmai acum peste ani 16 fac cerire cu acel zapis.
Deosebit numai, arAtA Sandul postelnicel Vdrzaru o carte dA la sAboru sfintii Mitropolii
cu leat 7271 fevruarie 1, iscAlit Parthenie arhimandritu tismAnean i Floru ierei hartofilacsis i
pArintele episcop Chiesarie ce era atunci arhimandrit, In care aratA cd din porunca mArii sale
Costandin Nicolae voievod, cum cd Stan i Coman i Stanciul i alti cetasi ai lor, mosneni din CAzA-
nesti au fost dat jalbA la mAriia sa pentru TAnasie i Alecse VArzaru, cerind o parte dA mosie din
Cazanesti a unui Manciul stremosu lor, ziclnd atunci cd satul, mo5neni din Cazane5ti, s-au vin-
dut cu xnosie cu tot la Radu armas VArzaru, iar partea dS mosie a Manciului au ramas nevin-
dutd. 5i Inpotriva cererii, scotInd VArzaru un zapis cu leat 7174 a lui MAndild si a frAtini-sau
State, feciori Manciului din CAzdne5ti, ce scrie la mina lui Costandin vel combs sin Radu vel
armas, unde zic cS si ei fiind din satu acela si avind si ei mosie In Cazane5ti si vAzind cd par-

17
www.dacoromanica.ro
tea lor s-au vIndut pentru dajdie, ar fi vrut sA meargd la judecata. Dar apoi, citind hrisovu
rAposatului Costandin voievod SArban, i vAzInd cum cA sA coprinde si partea lor dA mosie, s-au
fost temut a esi la judecatA i s-au fost rugat de Costandin comisu dA le-au dat pentru pomanA
un loc dA casd Infundat dAspre hotaru Corbilor in Deal, iar ei n-au rAmas cu movie Intr-acel
hotar, pentru cA au stApinit Vrzaru de atita suml (IA ani. Si dupd dreptatea ce au cunoscut cl
au numitii VArzari i dupd cercetarea ce le-au fAcut, gAsesc sAboru cu cale, ca pe niste nemul-
tumitori sa-i lipseascA si dintr-acel loc Infundat si Ii dApArteazd dA stApInirea mosii, care de la
nici o judecatA nici Intr-un chip sA vede cA nu le dA dreptate, pentru cA ei Insusi s-au vIndut
pe acea vreme rumini cu moiile lor pentru bir.
si tot numitii mosneni cu alti cetasi ai lor, au fost mai tras la judecatA pa VArzari la dum-
nealor velitii boeri In vremea marl! sale Stefan voievod, zicind cA le-au luat VArzarit mosiia fArA
de nici o dreptate, In care sA vAzu iscAlitA dA dumnealui Radu VAcArescu vel vornic i Costantin
Chidescu vel logofilt i dumnealui Badea Stirbeiu vel vistier cu leat 1765 iulie 1, si dumnealor
dupA cercetArile ce au facut in douA rinduri foarte cu arnAruntul, nu le dA dreptate, ci Inca Ii
aratA ca pe niste neastImpArAtori sA sA pedepseascA, ca sA fie si spre pilda altora, care anafora
sa vAzu IntArit I cu pecetea mArii sale Stefan voievod, dindu-le dreptate Vdrzarilor dupe car-
tile ce le-au avut: Si tot acesti mosneni, neodihnindu-sA dupA atitea hotdriri d judecatA,
iarAsi au fost mai tras la judecatA pe numitul VArzar la dumnealor boerii judecAtori din vremea
armii rusesti, dupA cum sA vAzu cartea dA judecatd la mina VArzariului datA scrisA cu leat 1772
noemvrie 16, cum cA Stan panturul i Albul i Gheorghe i Stan unchesu si Coman cu cetasii lui
din CAzAnesti, au fost cerut parte dd mosie din CAzAnesti l dumnealor hotArAsc prin carte d A
judecatA ca sA-i lipseascd dintr-acel hotar.
Si iarAsi neodihnindu-sA, tot mosnenii din CAzAnesti cu alti cetasi ai lor au fost tras la
judecata divanului, iarAsi In vremea armii rusesti, cerind iarAsi mosie de la Dumitrul VArzaru,
care sA vAzu scrisA cu leat 1772 dichemvrie 2 si hotArAsc dumnealor vebiii boeri ca, pentru neas-
timpArarea lor, sA sA certe la scara divanului cu cite 50 toege pe talpe i sA-i lipseascA si du pA
mosiia VArzarului.
Pentru care, si acum iarAsi 11 trase la judecati pe VArzarul numitii mosneni si noi iarAsi,
dupA mArunta cercetare ce am fAcut, vedem cA cu zapisul ce cer ei mosie acum rAmine fArA de
nici un temetu, pentru cA acest zapis de stinjeni 300, atunci sA cunoaste cA ei 1-au fost tainuit
si nu 1-au arAtat clad si Gheorghe Varzaru cel bAtrin au fost fata, i ei atuncea au zis cA acest
zapis au fost dd zAlojire j acum sA vede dA statornicie, si la nici o judecatA de atunci pinA acum
nu 1-au aratat pinA au murit Gheorghe VArzariul j acum, dupA moartea lui, iarAsi sA scoalA dupA
atitea judecAti ca sA mai cearA mosie dd la VArzari. Dar ei de atunci sA vede cA s-au odihnit
dupa insusi cartea dA judecata a dumnealor velitilor boeri ce o avurA la mina, in care sA coprinde
cA ei sA-si caute cu preotii cArora ii s-au dat 152 stinjeni, iar nimic de dinsii nu pomenirA a
mai avea mosie Intr-acel hotar, ci incA indepArteazA la toate judecAtile.
Ci, noi dupa dreptate, Intr-acestasi chip am gasit cu cale ca sd stapineascA numitul VArza-
riu mosiia CAzAnesti cu bund pace dA cAtre mosneni, InsA afarA dintr-acei stinjeni 152 ai preo-
tilor, mai virtos cA aceastA pricinA dd judecatA sA vede cercetatd si hotdritA de rAposatii frati
boeri mari si bAtrini si cartile sa vAd IntArite si de domni, i peste atitea hotdriri de judeqatA
tot nu s-au odihnit numitii mosneni, ci cere mosie cu zapis ce nu e de nici o treabA.
Pentru care zapis. noi gAsim cu cale sA fie luminatA porunca mArii tale ca sA sA ia din
mina lor i sA sA spargd ca nu dupA vreme sA cazA iarAsi la mina lor i iarAsi sA sA scoale sA cearA
judecatA, iar VArzaru Sandul sA stApineascd cu bunA pace dA cAtre mosnenii din CAzAnesti cu
Lrh. St. Buc... poprinsul 1 ei, fiindcA acei 152 stinjeni este deosebitA. Noi asa am gasit cu cale, iar ce a
M. nr. 6,
f. 248 251 V. dAsAvIrsitA hotArlre rAmine a sA face de cAtre Innaltimea ta.
1775, noemvrie 4.
Dumilrascu Rac <ovitA> vel vistier, Nicolae Dudescul vel vornic, Radu VAcArescu
vel vornic, PanA Filipescul vel logofAt, B (adea> Stirbei biv vel logofAt.
1 Ma in text.

18

www.dacoromanica.ro
Veliiii boieri aratd cd aga Scarlat Greceanu din Bucuresti se judecd la divan cu Gheorghe ceaus
Floricicd, ispravnicul judefului Dimbovila, certndu-i restituirea banilor tmprumulafi pentru a
cumpdra vindriciul din acest jade!. Datornicul arald cd parte din banii Imprurnutafi au fost
15
achitali la visterie. Se holdrdste sd plateascd restul si sd se facd cercetare pentru banii dali la visterie. 1775
Domnul tntdreste. deeembrie
1

Io Alecsandru Joan Ipsilanti voievod I gospodar zemle Vlahiscoi.


Dupd cercetarea ce am fcutu i domniia mea acestii pricini, gdsind judecata dumnealor
velitilor boeri dreaptd, o intdrim si domniia mea i poruncim zapciu cel orinduitu sd facd
Inplinire de la Gheorghe ceaus si el de va avea cosi auta cu cornisul SlAtineanu cevasi, poate
prin judecatd a-si cduta.
1775, deeeruvrie 1.

Vdtafu de copii dd divan adusd la judecatd Innaintea noasla pa dumnealui aga Scarlat Greceanu
piris lui Gheorghi ceaus Florida, cerind de la dinsul cu zapis taleri 1000, care bani I-au Inpru-
mutat la leat 1769 de a cumpArat vindriciu din sud Dimbovita i i-au dat la visterie. Gheorghe
ceausu Int II au tAgaduitu, ziclnd a el n-au apucat sd ia nici un ban din vindriciu acela, ci dum-
nealui cornisu Rdducan SlAtineanu, fiind tacsildar au luat acci bani. A doua zi aducindu-sd Si
numitu comis SlAtineanul, au arAtat Innaintea judeatii Ca dumnealui n-au strinsu banii vindri-
ciului, fr decit numitu Gheorghi ceausu cu oamenii liii. Ci, fiinda dumnealui era ispravnic
la acel judetu al Dimbovitii i Gheorghi vrind ca sd triimitd banii la Bucuresti, si temindu-sd
de volintiri la drum, i s-au rugat de i-au dat taleri 700 ca sA-i trimitA cu slujitori de judet la
visterie, care bani zice ca i-au i trimis. Mai zicea Gheorghi cd dumnealui aga Scarlat s arate
adeverintd c s-au dat banii In visterie. Dumnealui aga Scarlat arald ca banii i-au dat la vistierie,
dupd cum toti ceialanti slujbasi ce au dual:oar-at vindrici stiu, iar adeverinta de la zaraf nu aratd,
zicind cd, pe acea vreme fiind zaraf Costandin cel mare, au murit, i adeverinta n-are de la cine
aduce. Mai arata i aceasta cl vindriciu s-au vindut la septemvrie 5 si au fost ca sa dea sfertur
dintli banii jumatate pesin la visterie, dupd cum zice c i-au i dat, volintirii au venit la noemvrie
6, cum numai pa dumnealui aga Scarlat 1-au isat visteriia de n-au dat banii. Care la aceasta
dete marturie i dumnealui paharnicu Ionitd Cindescu c dumnealui au avut judetu Rimnicului
cumparat i banii i-au dat pd jumatate la visterie dupd cum si rdvasu lui Costandin zarafu 11
aratd de datu banilor pentru Incredintare care s cunoaste cd dumnealui aga Scarlat Grecianu
au dat banii. Mai arata dumnealui aga Scarlat cd Gheorghi i-au dat din bani taleri 240 si au
mai dat Gheorglii si rusfet taleri 140, InsA cu taleri 70 ce au dat dumnealui ghinarariului Mihai
Cantacuzino, fiind tovards cu aga Scar lat.
Deci, noi asa am gasitu cu cale si am hotrult sd pldteascd Gheorghi ceusu taleri 620 capete
cu doblnda lor dupd zapisul lui, afard din taleri 240 ce i-au dat, cum i taleri 140 rusfetul care
n-ar fi fost cu cale ca sAl sd tie In seamA rusfetu, numai fiinda aratd cA i lui i-au cursu pagubA.
De aceia, am gasitu cu cale sA i sA tie in seaml i Gheorghi, orice socoteala va avea cu
dumnealui cornisul Rdducan Slatineanul, prin judecatd sd-si caute, iar de are vreo bAnuiald
cum cd aga Scarlat n-au dat acei bani la visterie i banii ce au dat la comisul Slatineanul, iar
nu i-au dat la visterie, sd cerceteze Gheorghi i, dovedindu, prin deosebitd judecatd sd-si caute. Arh. St. Bye..
zapciu eel orinduitu sd apuce sa inplineascd. 32 v.-33.
1775, iulie 22.

19

www.dacoromanica.ro
Domnul judecd In divanul domnesc pricina lui Costandin Clnepescul cu Costandin Stoenescul,
16 care nu i-ar fi predat caprele vtndute. Se holdrdste cercetare de cdtre mumba$ir, cu soroc de doud
sdptdmtni.
1775
decembrie
6 Pisah gospodstvo mi. La judecata ce au avut In divan Costandin Cinipescul cu hagi Costandin
Stoinescul pentru pricina dA capre 600, s-au hotarit de cAtre domniia mea ca sA aduca Costandin
Cinipescul dovadA vrednica Ida credinta la zisa lui, cum cA dupA ce au cumpArat acele capre de la
hagi Costandin Stoenescul, cu zapis, au poruncit hagi Stoienescul pastorilor ce era paznici la
insui acele capre i vAtafului da pAstori, ca sa nu-1 ingAduiascA a radica i a-i lua caprele.
Si fiindcA arAta la divan Costandin Cinipescul ca la aceasta are dovadnici pe Precup vAtafu
de pAstori i pA insusi acei pastor! care au fost la caprele acelea, pentru aceia rinduim domniia
mea pe 1 pAh<arnic> mumbasir ca sA meargA, i pe care Ii ca arata Costandin Cinipescul
cA-i are dA dovadnici, sA le arate trebuinta ce este a da mArturiie i a dovedi innaintea judecAtii
divanului spre dAscoperirea dreptAtii lui Costandin Cinipescul, i oricarele dintr-aceia vor vrea
cla a sa bunA voie sA viie la divan sa dovedeascA pentru aceasta. Jar MrA voia lor sii nu fiie
Arh. St. Rue., volnic mumbairu a rAdica pe cineva0 sA-1 aduca sau a face alt mumbairlic, la care sA pune
Mfs.3Ir.1.
v. Cinipescului i soroc dA 2 sAptAmitni. Tolico pisah gospodstvo mi.
1775, dichemvrle 6.
1 Loc alb.

Velitii boieri aprobd cercelarea si holdrtrea luaM de divanul judecdtoresc In pricina dintre Toma
17 flacotd $i Sandul de la Nicopole, care nu a predat reclamantului socoteala Intreagd privitoare la
marfa ce dusese stolnicului Niculae Btrsescu. Domnul aprobd ca ptrltul sd pldleascd dupd socoteala
fdcutd, aductndu-se dovezi vrednice de credintd".
1775
decembrie
7
Io Alicsandru loan Ipsilant bojiiu milostiiu.
Nefiind Sandu odihnit la hotdrirea dumnealor veliEi boeri, au iitu 0 la divan innaintea
domnii mele unde s-au adus de fatA i stolnicu Birsescu i vechilu casii lui RacotA i facindu-sA
cercetare socotelii i condiilor ce pricinuiau Sandul cA iaste nApAstuitu, pentru cele ce s-au cu-
noscut clA pricini cu trebuinta dA dovadA, am hotArlt adicA, din taleri 754,22 ce 1-au dat judi-
cata dator pe Sandul, stolnicului Birsescu, pentru taleri 125 ce s-au dat la hagi Ibi peste taleri
1000, 55 aducA stolnicul Niculae Birsescu dovadA, fiindcA tAgAduiete Sandul. Iar cellalt bani
fiind netAgAduiti de Sandul ca s-au dat dA Birsescu, hotarim sl-i plateascA i zapciu sA-1 faca
inplinire i ce va avea i el a-i cAuta cu Dumitrache vatafu sa-i caute osibit. Aijderea i
pentru taleri 850,33 ce 1-au dat judecata pe Sandul dator lui Racota, raspunzind Sandu cum crt
RacotA, fiind in viiata i ispravnic, i-au luat pentru aceasta tovarAie marfA cojocArie de taleri
1600, la care arAtind vechilu lui Racota ca n-au fost marfA de atita suma dA bani, ci numai de
taleri 500, i cum ca insuli s-au vindut acea marfa fiind i slujitori ai lui RacotA, s-au hotArit
sA aduca vechilu lui RacotA dovadA pe 111010 slujitorii aceia sau i pe altii de va avea, cum ca
an prinsu numai acei bani, iar nu au fost pe cita zice Sandul i cum insu0 0-au vindut-o, i atunci
sa va face i pentru aceasta hotArire. $i chid va aduce Birsescu i Racota dovezi vrednice, va
rAminea Sandul iarA0 dator.
Dichemvrie 7, 1775.

Din luminatA porunca domnului nostru Jo Alicsandru Joan Ipsilant voievod, dunanealui ceauu
za aprozi, cu rAva dA jalbA dA la 27 ale trecutului martie, au adus la judecatA pe ... 1 adevaratu
vechil, prin scrisoare din partea postelnicului Tomei RacotA cu Sandul da la Nicopole.
Cere Toma Racota dA la Sandu socoteala la 30918 coca sare i 7 1/2 cintare unt, care cu
/nsui banii lui au cumpArat-o, au Incarcat-o i au pornit-o prin mina Sandului ca sA o ducA

20
www.dacoromanica.ro
pi sa o faca teslim in mina dumnealui stolnicului Niculae Birsescu, s o vinza in tovarasie i sft se
dea, la aceste doaoa madele, sermaiaoa si partea ce i se va veni dobinda. Sandul raspunse cum ca
toata aceasta suma da sare i unt au luatu pi cu insusi cartea postelnicului Racota, au dus-o i
au facut-o teslim in mina dumnealui stolnicului Niculae Birsescu i dumnealui sa cadea sa dea
socoteala vinzrii. Niculae Birsescu nu tagadui cum Ca au luatu toata aceasta suma da sare si
unt daplin si le-au vindut, ci mai vlrtos, cum Ca au trimis i socoteala vinzarii si a banilor cu
Sandu, care postelnicul Toma Racota.
Judicata cerind (IA la Racota socoteala ce i-au trimis stolnicu Birseseu, au si aratat-o
care, cu amaruntu cercetindu-sa, s-au si izbranit intr-acest chip.
Socoteala de tovardsiia ce au avut postelnicu Racotd cu stolnicu Btrsescu si cu Sandu.
Taleri bani
1850 100 Sermaiaoa ce au pus la cumparaloare cu taleri 200 ce i-au dat
geremea, insa ;
910 pe 18.000 (mil sare, cite taleri 5, suta, cu chiria pina la marginea
Dunarii.
357 pe 8.500 oca sare cite talcri 4,30 suta
260 pe 5.200 oca sare cite taleri 5 suta
123 100 pe 7, 1/2 cintare unt po taleri 16 cintaru ce s-au dat geremea la un p0l- 1
200 covnic care s-au primiit cid toatti tovarsiia sa-si ia.
1850 100
cit au coprinsu vinzarea la marfa ce arata mai sus dupa foae de so-
coteala care au dat-o dumnealui stolnicului Birsescu, insa :
/1132 30 pa 12580 oca sare, cite taleri 9 suta
1558 81 pa 18338 oca sare cite taleri 8,60 suta
187 60 pa 7, 1/2 cintare unt, cintaru in taleri 27
2878 51
1850 100 cumparatoarea
1027 71 buni da inparteala, cite taleri 342, 63 da om parte.
Socoteala postelnicului Racotd, precum si jos arald.
528 40 ce au platit postelnicu Racota afara din taleri 1122 : 60 ce s-au platit
din marfa 8 i s-au inplinit sermaiaua.
200 ce au dat gerimea polcovnicu
342 63 partea ce-i venea din cistig.
1070 103
220 70 sA scada ce i-au luat, insa
Taleri bani
5200 pentru Mira, nevasta Badii
850 33
1 20 70 pentru tirguielile dumnealui
220 70

Socoleala dumnealui stolnicului Birsescu.


342 63 partea din cistig
411 79 care i-au dat mai mult da la dumnealui peste suma banilor ce i-au intrat
in mina din banii tavarosii.
754 22
sa-i ia dumnealui stolnicu Birsescul.

3 C. 758 21

www.dacoromanica.ro
Socoteala Sandului.
1122 60 sgt-i ia pentru plata srii cu chiria afara din taleri 52840 ce i-au dat postelnicul
Racota (Id s-au lnplinit suma sermaelii,
342 63 ctstig
1465 3 sa-i ia Sandul.
Clfi bani asupra Sandului.
3069 60 are sa dea dupa condeile ce mai sus arata, Irma :
taleri bani
1098 GO pentru sare i chirii
24 pentru vama
1152 ce i-au dat lui hagi Ibis
250 i pac ce i-au dat lui hagi Ibis
545 ce i-au dat vatafului Dimitrache in 4 condeie dupa cum socoteala
3069 60 stolnicului arata.
Tot banii ce shit asupra Sandului.
1465 3 sa scade ce-i are sA-1 ia dupe cum la socoteala arata :
1604 57 dator bun, sa plateasca, Irma :
taleri bani
850 33 postelnicu Racota
754 22 dumnealui stolnicului B/rsescului care orinduitu
1604 52 mumbasir are sa-i Implineasca de la numitul Sandu.
Dupa aceasta socoteala ce s-au facut cu toata slrguiala i cu alegerea la fiescare condeiu
ce sa ve de, dam platnic pe Sandul (IA la Nicopoli cu suma ce au ramas sa dea, adica taleri una
mie pse sute patru, si bani 57, Irma taleri opt sute cincizeci i bani 33 sa-i dea postelnicului Bacot&
taleri sapte sute cincizeci si patru i bani 22 sa-i dea dumisale stolnicului Nicolae Birsescul
care, buni drepti au ramas sa-i ia da la Sandul i dupa aceasta rmlne i diiaford a acestii socoteli
a Mr, izbranita i savIrsita i totdeauna Intre dInsii neceruta. Iar pentru cite Indreptari si-au ara-
tat numitul Sandul cu vatafu Dimitrache lnpotriva dumnealui stolnicului BIrsescul, dumnealui
prin adevarate marturii ce au adus feta, au 'limas Indreptat i dupil Mina Intelcgere i cunostinta
ce s-au dovedit la lndreptarea acei pricini, am judecat jalba lui sa aiba a si-o face pentru numitu
vataf Dimitrache, iar nu pentru alt i Intr-acestasi chip am hotarlt.
Neculae Stirbei, Nicolaie Brincoveanu, George Canale
Cercetlndu-sa aceasta judecata i lnnaintea noastra, fiind amIndoua partile fao, s-au
citit din condeiu In condeiu toata socoteala si sa vazu Ca socoteala este buna si pa drep tate,
Arh. St. Bun., Drept aceia, si noi de la judecata am hotarit orinduitu zapciu sa fie urmator Intocmai dupa
Ms. nr. 1,
f. 33 v.-36. coprinderea acestii carti a face si Inplinire.
1775, oetomvrle 21.
Radu vel dvornic, Pana vel logofat, Stefan Pirscaveanu v311 logof at.
Loc alb.

Domnul hotardste ca mosnenii Costandin, Ion ci Slaico din Negresti (Gorj), nemalfumili de
18 judecata de la Craiova si de la Bucuresti a velifilor boieri, pentru parte din mosia Cincul, numild
Tunsuleasca, staptnild de Nicolae Calescu, sd se rejudece la divanul domnesc, aductnd marturii
1775 vrednice de credinfd.
deeembrie
8
I gospodar zemle Vlahiscoi. Credincios boerii domnii mele Nicoli biv vel sardar, Ionita Clogoveni
biv vel sluger, sanatate 1 Costandin, Ion si Staico de la Negresti din Gorju nefiind odihniti la

22

www.dacoromanica.ro
hotArlrea de multe judecAti, atit de mai nainte clt si de acum ce s-au Mut la Graiova t aici la
dumnealor ve1iii boeri, pentru o parte de mosie Cincul ce sd numeste Tunsuleasca, care la toate
judecatile aceastd parte din mosie Gincul sA vede data tot la parte, cu care sA pricinuiascu ei
acum adecA, la Nicolai GAlescu. Care de la neamu GAlescului au avut scrisorile Intru zAlogire
boerii Bengesti, zicind numitii mosteni cum cd si mosii lor i pArintii lor i ei au stApinitu Intr-o
stdpinire aceastd parte de mosie intru o sutA de ani de rind pInd la leatu 1786, chid cu o hotArnicie
de boerinasi ii s-au luat de s-au dat la ceialaltA parte.
Deci, pentru aceste cuvinte de stApInire, vend domniia mea a face cercetare de adevAru
si zicind ei cd au si mArturii, iatd am ales si rinduim pe dumneavoastrA de credinciosi i vd
poruncim ca nu din mosneni de ai lor, ci de altii streini inprejureni i vrednice indrturii, de vor
vrea sd-i aduceti innaintea dumneavoastra i build cercetare fAcindu-le, !nth ce oameni sint, al
doilea ce stiintd au, sd luati In scris mArturiia lor supt iscAlituri, care adeverite si de dumneavoas-
trA sA o trimiteti aice la divan cu instiintare cAtre domniia mea ca sA o avem sA li se facd
hotArlre.
Pentru care, intr-adinsu trimisAm acest mumbasir, slugd domnii mele, aprod, iar vechile
scrisori ale lor, luindu-sd de la mind, s-au poprit aice la cantalarie supt pecetea domnii mele pind
sd va face cercetarea stdpinirii ca, de va rAmlnea cerirea lor bunA, sA II sd dea iardsi la mind
precum sint, iar de va fi cerirea lor rd, sd ii sA steargd cuvintul cc iaste de trebuint.d dintr-Insile. Arh. St. Bur..
Ms. nr. 1.
Tolico pisah gospodstvo mi. f. 32.
1775, diehemvrle 8.

Domnul judecd In divan pricina lui Maki Popescu postelnic cu Vlad vdtaful de postdvari, chezas
al popii Rada Deleimon, pentru o datorie de 660 taleri. PIrttul arald cd are si el chews pe cumnatul
sdu lanache cdpitanul. Dupd mai multe soroace, se hotdrdste ca datoria popii s-o pldleascd chezasul
19
principal, Vlad vdtaful. 1775
deeembrle
15

Gospodar zemli Vlahiscoi. Innaintea domnii mele la divan au esit Mateiu postelnic Popescu,
ginerile Tomii Racota postelnicel ce au murit, piris Vladului vdtaf de postdvari, zicind cA socri-
sAu avind sA ia taleri 680 de la un popA Radu Deleimon, pe care apuctndu-1 dd bani, iar numitul
Vlad vdtafu 1-au luat In chezAsie cu zapis si cu soroc pe om, la care soroc neaducindu pe om,
si mai dindu i alte multe soroace, si tot neaducindu, cere dreptate a i sd lnplini de la dinsul.
Fata fiind la di van si Vlad vAtafu, s-au intrebat ce are a rAspunde i n-au tAgAduit insusi
cum si ia si multe soroace ce i-au tot pus, fArd numai aratd cd, popa lipsind In tard si fiind
dat si de dinsul pe chezdsiia unui Enache cumnatu sAu, cere ca de la Ianache cdpitanu sA facA
aceastd Inplinire lui Racotd, de bani, care fiindu si Ianache capitan, mAcar cd nu-si tagadui
chiezAsiia, dar zapisu 11 are Mateiu postelnic de la Vladul vdtafu, iar nu dd la Ienache cdpitan,
dupa care zapis, rdmIne el dator lui Racotd si Enache, cdpitanului.
Ci dar, fiindcd si pentru socru lui au dat Mateiu postelnicel ingAduiald Vladului, multA
vreme, si pe cit sd cuvine, incA si mai mult si-au fAcut datoriia de 1-au tot asteptat, acum hotd-
rim sd plAteascd banii i zapciu cel orinduit sd-1 apuce sd facA Inplinire si dind banii sd ia
zapisul popii de la mina lui Mateiu si pd urrnd cu porunca domnii mele, osibit sd va face si Vladu-
1ui inplinire de la Enache cdpitanu cum, si lui Enache cdpitan asemenea i sA va face ajutoru ce sA Arh. St. Bun..
his. or. 1.
cuvine spre a-si putea si el de la preot a-si lua banii. I i. saam receh gospodstvo mi. 1. 41.
1775, diehemvrle 15.

; 23

www.dacoromanica.ro
Divanul caimdcdmiei arald prin anafora cd Lepddat $i parlagi lui din Glodeni (jud. Gorj),
20 tntorsi din fart straine, pirdsc pe $dtrarul Radii Crdsnaru din Tg. Jiu, care prin viclesugul tut
Lazdr, ginerele unui mos al Crdsnarilor, stdpinea mosia Ohaba din hotarul Glodeni. Judecala dd
1775 lui Radu (,rdsnaru dreptul de stdptnire asupra moiei. Domnul Insd holdrdsle cd aces! drept 11 air
Lep& lat i parta$ii lui, iar Crdsnaru sd-si caute parlea de mo$ie de la Lazar.
deeembrie
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Cercetindu-sa de catre domniia mea cu divanu aceasta pricinA, s-au cunoscut ca Lepadat
si cu partasii lui au fost asupriti alit de catre Crasnariu, caci Lazar, avindu mosiia lui, nu cauta
a o stapini pe aceia pentru datorie, ci au luat mosiia jaluitorilor, parinteasca, caci era alaturea
pe linga rnosia Itli si mai cu indemind, cit si de cAtre fratii lui Lazar, ca tainuia partea da masie
a lui Lazar ca sa sa foloseasca ei da dinsa si sa pagubeasca pe jaluitori de pAmintul lor.
Pentru care, dovedindu-sa ficlesugu lor, am hotarit ca Lapadat cu partasii lui sa-si ia
mosiia lor intru stapinire cu venitu inpreund, fard nici o dare da bani, pentru care venit,
poruncim dumitale, sardar Niculi is <pravnice> , sa cercetezi i sa le fact Inplinire de la Gras-
nariu, iar Crasnariu ta-si caute partea (IS rnosie a lui Lazar, pentru care, en osebita sa porun-
cesle dumneavoastra cum sa urmati a face si lui Implinire. 51 pentru a-si putea jaluitorii stapini
mosia lor cu pace, li s-au dat la mina aceasta carte, care insusi fratii lui Lazar au marturisit
ca are Lazar mosie si sta sloboda.
1775, dlehemvrie 18.
Preainaltate doamne,
Din luminata porunca Inaltimii tale, vataful de visterie au adus la judecata pa LapAdat
i Ion, Nicolae i Dumitrasco de la Glodeni sud Gorj, pirisi satrarului Radului CrAsnaru sin
Dumitrasco Crasnariu de la Tirgu Jiiului sud Gorj, zicindu ca un gi < ne> re al mosu <1u> i lor,.
anume Radul, au fost purcar la Dumitrasco Crasnariu, tatu numitului satrar Radului CrAsnariu,
si rAfuindu-1 24 de rirnatori 1-au pus la inchisoare si mosu lor au luat In chezdsie pc acel Laz Sr
gineri-sau, pc om, iar nu pa bani, pe carele om cind II va cere, s 1-1 dea, i cind i 1-au cerut
i 1-au si dat. 51 dupa ce i 1-au dat in mina, au scdpat acel Lazar purcaru, iar numitul Dumi-
trasco Crasnaru au apucat pe acel mos al lor i 1-au pus la inchisoare luindu-i un cal, un bou,
treizeci oi cu capre, 22 ramatori i taleri 10 intr-un rind, si intr-alt rind, taleri 34, 60 si asa
zice ca au scapat de la Inchisoare mosu lor. $1 dupa moartea parintilor lor, s-au instrAinat in
tarA 41 acum sint sapte ani de chid au venit iardsi la pamintul lor i avind o mosie ce sa cheama
Ohaba ot hotariu Glodeni tot In sud Gorj, cind au venit, au gasit mosiia aceia stApinindu-sa
da numitii Crasnari tot pentru acea pricina a rimatorilor acelora ce i-au rapus acel Lazar purcaru,
ginerele mosului lor.
FatS fiind siDumitru paharnicelu, vechil fiind daspre partea satrarului Radului Crasnaru,
ne arata o carte da judecata a sArdarului Nicoll i a slugerului Ionita Glogoveanul, ispravnici
acelui judet al Gorjului, scrisa de la august 22 cu leat 1775, in care scrie cA infatisind atit pe
nurniii jaluitori, cit i pe numitu Radul Crasnaru, au cercetat si au vazut la mina satrarului
Radului Crasnaru zapise si alte carp de stapinirea acei moii, iar la mina numitilor jAluitori n-au
vazut Wei o scrisoare, fSrA (Melt au zis ca are marturii carii stiu de pricina acei mosii, si au adus-
pe acele marturii de fata Innaintea numitilor ispravnici si au dat marturie ca, fiind acel Lazar
pastrator la Dumitrasco, tatu sdtrarului Radu Crasnariu, ar fi rapus 24 de rimatori i, neavInd
cu ce plati, 1-ar fi luat In chezasie socri-sfiu Stroe Capeneanu, mosu numitilor jaluitori, pe om,
iar nu <pe> bani. 51 la soroc i-au dat omul i dupa ce i 1-au dat, ar fi fugit si au apucat pe
Stroe Capeneanu, mosul lor, pentru gineri-sAu Lazar si 1-au pus la inchisoare i i-au luat un cal,.
un bou, 15 oi, 15 capre i taleri 10, cum si dd la Dan, fratele acelui Lazar, 22 rImAtori,
oprindu-i si din simbria lui, taleri 9,60 pentru frate-sau, au mai luat si de la alt frate tot al
lui Lazar, anume Mirea, taleri 25, Acestea toate le-au aratat acele marturli innaintea numitilor
ispravnici, cum ca le-au luat Crdsnaru de la dinsii, tot pentru acei 24 de rimatori In urma ace!
judecati. Au esit marturie Dan Cioaric i cu frate-sau Mirea, fratii acelui Lazar purcariu, ginerile-

24 .

www.dacoromanica.ro
mosului jaluitorilor, carii au dat marturie in scris cum cl aceIe mai sus-arAtate dA acele mArturii
ai jluitorilor ce k-au dat ei, sint date hi comisu Gheorghita CrAsnariu sin Dumitrasco CrAsnaru
pentru datoriia lor, iar nu le-au dat pentru fratele lor, Lazar, cAci ei n-au fost chezasi pe dinsul,
nici au avut vreo trebuinta sa-1 plateasca de datoria lui. Care la acea scrisoare de mArturie
ce au dat ei, este iscAliti martori citiva din boerii Poenari, cum si altii ce au auzit din gura Mr.
Asemenea au iscalit i Ionita Glogoveanu sluger, ispravnic al acelui judet, cum ca au auzit din
gura lui Dan Cioricul si a Mirii, fratii lui Lazar, cum cA acei bani ii rimatori ce au dat ei,
i-au dat comisului GheorghitA CrAsnar sin Dumitrasco Crasnaru pentru datoriia lor, iar nu
pentru frate-sau Lazar. Care, numitii jaluitori acestea nu le-au mai arAtat la nici o judecata ce
au mai avut mai nainte cu flU1fliIj CrAsnari tot pentru aceast mosie, ci numai la acea judecatA
au aratat acele mArturii, care marturii n-au nici un temei, da vreme ce au mArturisit Insusi
fratii acelui Lazar ce au dat acei bani i dobitoacele, cum cA n-au dat pentru Lazar, ci au dat
pentru ei, find datori numitului Gheorghitd CrAsnaru.
Deci, cercetind i noi acele zapise si scrisori ale satrarului Radu CrAsnaru cu amAruntu,
unde fata fiind i nurnitii jAluitori, sa vazu cA zapisul cel ce 1-au dat Stroe CApAneanu, mosu Mr,
de vinzarea acei mosii, este scris de la leat 1753 avgust 25, carele da acea mosie numitilor
CrAsnari, s o stapineascA cu pace de care tot nearnul lor, drept taleri 68 ce-i mai rAmasese
dator pind la taleri 131, fiindcA ceiIabi bani Ii plAtise, iar acesti taleri 68 neavindu-i, i-au dat
mosiia aceasta, fiindcA si el o avea cumpArata d la boerii Poenari tot Intr-acesti bani.
Carele cind au vindut mosia Crasnarilor Intr-acesti bani, s vede o tidulA a raposatului
banului Geanooglu fiind pa acea vreme medelnicer i ispravnic al acelui judet Gorj, cum ca au
Instiintat pe rudele lui Stroe Capaneanu Ca, ori sA dea acei bani, sau sd iscAleascA zapisul da
vinzare, i nici au dat bani, nici au iscAlit zapisul. Si (IA vreme CA numitu sAtrar stapIneste acea
mosie dA sint ani 22 si la ce judecati s-au judecat cu dinsii i-au rAmas, dupA cum sA vAzu si
carp de judecata la mina lui Dumitru pAharnicelu, vechil Crasnariului, dar ain Intrebat pA jdluitori
de au vreo scrisoare de la vreo judecata sau [de la] vreun zapis da acea mosie, i n-avura, ci
numai cu gura cauta sa ia acea mosie supt stapinirea lor.
Drept aceia, i noi am gasit cu cale sA stapineasca sAtraru Crasnaru acea mosie dupa
zapisele ce are la mina, dupa cum au stapinit pind acum cu buna pace de cAtre Lapadat, Ion,
Nicolae i Dumitrasco jAluitorii. Parerea noastrA este intr-acesta5i chip, iar hotarlrea cea desa- Arh. Bt. Bu 0..
virsita rAmine a sA face de catre Innaltimea ta. f. 39-40 v.
1775, octomvrie 23.

Velifii boieri arald prin anarora cd Stanciul, Maria, Costandin pi Ion din Negoesti (jud. Gorj),
ptrdsc cd Maria Bengescu le-ar fi tmpresurat mosia. Aceasta dovedeste cu cdrti si hrisoaue cd o
staptneste de 50 de ani i i se recunoaste dreptatea. Domnul tntdreste.
1775
deeembrie
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlasca 1 22
Cercetind i domniia mea pricina aceasta i Insusi pIrbii neputInd tAgadui nestApinirea
lor dA cinzeci dA ani, i cererea lor peste atita sumA cid ani fiind i far'dA nici un temeiu cla
scrisori i vrednice dovezi, iar la mina Marii Bengeascai vdzind carp (IA judecatA i stdpInire
vechie, am IntArit i domniia mea hotArirea dumnealor velitilor boeri, ca o dreapta.
1775, dlehemvrie 22.
Din lurninatA porunca manii tale, vAtafu dA pAharnicei au adus la judecatA pe Stanciul
i Mariia i Costandin si Ion de la satul Negoesti sud Gorj, pirisi dumneaei Marii BengeascAL zi-
chid cA mosii lor avInd o mosie ce sA chiamA Negoiestii In hotaru da jos tot Intr-acel judet al
Gorjilor, au stApinit pina la o vreme cu pace, iar apoi le-au lnpresurat numita jupineasa mostia.
S-au Intrebat i dumneaci jupineasa Bengeasca cu ce stApineste acea movie i ne aratA cAri i

25

www.dacoromanica.ro
hrisoave domnesti, care movie sA vede cA o stApIneste dumneaei dA sint ani 50, si numitii jAluitori
intr-acesti ani n-au stAptnit nicidAcum, dupA cum si insusi ei tAgAduirA, dupA cum sA aratA
In cartea dumnealor ispravnicilor si altor boeri din partea locului dA acolo, dA cercetarea
ce aratA cA au fAcut si cum au staptnit numita juptneasA atitia ani.
Ci, dA vreme ce stApinirea numitii jupinesii sA vede a fi bunA, fiind cu cArti si cu hrisoave
domnesti IntAritA, si, mai In scurt, a numitii jAluitori au fost acolo In partea locului dA atunci
pInA acum, cum dA n-au fAcut ptrA si dA avea dreptate sA o fi luat Intru stApinirea lor, si
peste 50 ani cer sA ia mosiia, la care cerere a lor, n-au nici o dreptate.
Ci, noi asa gAsim cu cale ca, dupA cArtile si hrisoavele ce are numita juptneasA la mina,
dupl cum au stApinit pinA acum, sA stApineascA si de acum Innainte cu bunl pace dA cAtre numitii
Arh. St. Buc., jAluitori, iar cea dAsAvirsitA hotArtre rAmtne a sA face dA cAtre tnnAltimea ta, iar acele cArti
,2 cu care turburA divanu, sA li sA ia de la mina lor.
1775, dlehemvrle 16.
Niculae Dud<escu> vel vornic, 11<adu> vet dvornic, Stefan PIrs<coveanu> vel
logofat, Scarlat <al> 3<-lea> logofAt.
1 Asa In text.

Domnul holdrdste asupra staptnirii inosiilor 011enifa (Nov) oi Rdlunda (Buzdu) cumpdrate de
22 fralii Mihai si Ptrvul Cantacuzino de la neamul Alerenitor, dupd ce un [rate al vtnzdtorilor, Grigore,
tntors din strdindlate, ceruse protimisis fi Ptrvul Cantacuzino ',Incluse mosia Rdlunda mitropolitului.
1776
humane
10 Gospodar zemli Vlahiscoi. Dat-am domniia mea aceastA carte, excelentii sale ghinAral maior MihAilA
Cantacozino, ca sA aibA a tinea si a stApini In hotaru mosii Oltenitii sud Illov, partea ce o are dA
cumpArAtoare de la Costandin CocorAscu, care aceastA parte dA mosie de la CocorAscu InpreunA
cu alte trei pArtt ale Alicsenilor, tot dintr-acel hotar, fostu-le-au cumpirat In tovArAsie frAteste,
exelentiia sa ghinAraru inpreunA cu rdposatul fratile exelentii sale, biv vel spAtar Pirvul Canta-
cozino, InsA pArtile Alicsenilor In bani gata taleri 600 si cu o mosiie RAtunda ot sud Buzau, schimb
drept taleri 400, i partea CocorAscului In taleri 400 care fac piste tot taleri 1400, din care taleri 200,
pe jumAtate, au fost sA-i dea exelentlia sa ghinArariul, cari i-am si dat, InsA taleri 400 CocorAscului
pentru partea cc s-au numit mai sus i taleri 300 Alicsenilor, iar taleri 200, pe jumAtate, au fost
sA-i dea rAposatu Pirvul Cantacuzino, din care au dat si dumnealui gata, taleri 300 Alicsenilor.
Jar pentru taleri 400 au rAscumpArat cid la preasfintiia sa pArintele mitropolitul, mosiia ce s-au
numit mai sus, RAtunda ot sud BuzAu, de au dat-o Alicsenilor si asemenea au luat si zapisul
vInzArii pA numele exelentii sale si pA numele rAposatului spAtar Pirvul, atit de la Alicseni, clt
si dA la CocorAscu, dupe care le-au si stApInit frateste pinA acum la leatu trecut 1775, cind viind
Gligore Alicseanu din striinAtate si pornind jalbA, cum cA fratii lui, anume Costandin si Stefan,
Alicseni, fAr'dA stirea si vrerea lui au vIndut acele trei pArti dfi mosiia Oltenitii si fAcind cerere
dA protimisis a si-o rascumpAra, au dat dreptate a Intoarce Grigorie, atit mosiia RAtunda, schim-
bul, ell si bani taleri 600, si sA ia mosiia Oltenita. DA care schimb, arAtA domnii mele cu anafora
si preasfintiia sa pArintele mitropolitul, cum ca aceastA mosie RAtunda cind au rAscumpArat-o
spAtar Pfrvul dA la preasfintita sa, banii nu i-au dat.
Si fiindcA sA aflA pagubas pinA acum si dA bani si dA mosie, au rAmas ca 55 ia preasfin-
Ilia sa mosiia Innapoi, iar banii, taleri 600 ce didese boierii Cantacozinesti, i-au Intorsu Gligorie
Alicseanu acum prin mina boeriului domnii mete vAtafu dA aprozi Thoma, InsA taleri 300 exelentii
sale ghinarariului, iar talerii 300 fiind ai rAposatului spAtar Pirvul, am poruncit domniia mea
orinduitului zapciu ca sA-i pue Intre celelalte averi a rAposatului ca 55 sA inpartA la datornicii
ce au a lua, si si-au luat Grigorie Alicseanul mosiia Innapoi, cum si parintele mitropolitul mosiia
RAtunda, rAmlind Mina cumpArAtoare a boerilor Cantacozinesti In hotariul Oltenitii numai
partea dA la CocorAscu. Care parte, mAcar cA era a fi si aceasta in tovArAsie, dupa cuprin-
derea zapisilor, dar dA vreme ce raposatu spAtar Pirvul, taleri 400 a pArtii sale din taleri 700 ai
acestit tovArAsii, nu i-au fost dat nici pita acum si pArintele mitropolitu si-au luat mosiia Innapoi

26 1

www.dacoromanica.ro
au rAmas tovarAsiia a sa socoti numai la taleri 600 ci 1 au dat Alicsenilor, care acum si-au luat
casa raposatului, partea sa innapoi, iar aceasta parte da movie de la Cocorascu, fiffid numai
cu banii ghinArariului cumparatA, ramine a sA stApini numai de cAtre exelentiia sa, singur,
fait da a pretenderisi datornicii casii raposatului spAtar Pirvul, cevasi.
Deci, pentru intarirea dreptatii exelentii sale ghinarariului Cantacozino, pentru aceasta
parte de mosie a Cocorascului ca, oricui va vrea sA o dea sau sa o vinzA fAr' da nimic pri-
dna dA zaticnire, am dat domniia mea aceastA carte cu domneasca noastra pecete. I I. saam Mt. Bt. Bun.
Ms. nr. I.
receh gospodstvo mi. f. 62-64 v.
1776, ghenarie 10.
1 Corect : ce

Zapis de chezdsie dat vel banului Ghica de cdtre Stanciu Mdldndroiu, brutarul din Ilucuresti, si
.$1efan Stamatovici, prin care cer libertarea din inchisoare a lui Dumitru buluc-b%a p Mladin 23
cdpitanul din Mehainfi, asigurtnd cd acestia se vor mulct In jud. Muscel sau Prahova si nu vor
mai face fapte rele. 1776
lanuarle
12
AdicA noi card mai jos ne vom iscAli, Incredintam cu zapisul acesta la cinstita mina dumnealui
vel banu Ghica, precum sA sA stie c puindu-sa la inchisoare din porunca mArii sale lui voda, Dumi-
tru buluc-basa i Mladin capitan ot sud Mehedinti pintru niste pricini care sa aflA in bAnuialA ca
ar fi facut peste Olt, pe care vazindu-i ca sAd la inchisoare am cazut noi cu rugaciune ca sa sa.
sloboazA in chezasiia noastrA. Fiindca sA afla in prepunere, s-au luat in chezdsiia noastra, precum
ca sA vor muta dincoace de Olt, ei cu nevestele Inpreuna i cu tot avutu lor i sl vor muta cu
saderea intr-aceste 2 judete, ori In Muscel, sau In Prahova. Care oameni asazindu-se la aceste
judete, nu sa vor afla in nici o fapta rea Wind. Si de a noastrA bunA voe am priimit aceasta
chezAsie pa oameni si deosibit de chezasiia noastra si Insui acesti cazuti in prepunere Dumitru
buluc-basa I Mladen capitan s-au luat i ei in chezasie unul pa altul, ori lipsind vreunul,
ori aflindu-se in fapte rele, sa dea seama unul pentru altu. Arh. St. Boa.,
Si pentru mai adAvAratA credinta am iscalit mai jos puindu-ne i degitile ca sa si creaza. f.
1776, ghenarle 12.
+ Eu Stanciul brutaru Mlarindroiu 1 ot mahalaoa Mihai-Voda din Bucuresti,
chezas pa Dumitru buluc-basa.
+Eu Stefan Stamatovici brat Dumitru buluc-ba,a, chezas pa amindol.
Si am scris eu Petrache logoitt de tain.
1 Asa In text.

Velifii boieri arald prin anafora cd mosnenii din Ilizesti cer sd li se dea plaid mai mare pentru
vadra de pdcurd scoasd din pufuri mai adinci fi propun aprobare de spor. Domnul tntdreste.
24
1776
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. lannarle
15
DupA cum s-au gasit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, asa sA sa urmeze, ca sa sa
mai dea mosnenilor de catre vamesi Inca cite cinci parale de cAtre vadra de pAcurA.
1776, ghenarle 15.

Preaffinalate doamne,
Dupa al doilea jalba ce au dat marii tale mosnenii de la HijAsti 1, cerind sA li sA pecetlu-
iasca anaforaoa ce s-au fAcut de cAtre noi cAtre innAltimea ta cu trecuta lunA lui dichemvrie,

r 27

www.dacoromanica.ro
aratind obiceiul ce au avut a lua ei mai nainte de la 'Acura ce ese du pa mosiia lor, care 'Acura
o iau vamesii de la Valeni, aratind si parerea noastra In ce chipu ni s-au parut a fi cu cale
la aceasta vreme. Si aratam Innaltimii tale ca atunci la cercetarea ce s-au facut, fiind fap dumnea-
lui vamesu Stefani i dumnealui nestiind In ce chip este pricina, am facut acea anafora dupa
aratarea mosnenilor i vzInd ca puturile da 'Acura sa sapa cu adincime multa i cu grea chel-
tuial, iar nu este 'Acura In fata cum este la Cimpina, am fost gasit cu cale sapatura puturilor
s fie a mosnenilor, iar scocu apii cu 'Acura ce s scoate an de acolo, sa o Inparta vamesu cu
mosnenii, iar pe-n cloaca.
Deci, acum de iznoava aducindu ceausu da aprozi pe mosnenii de la Hejesti i pe ceausu
Panait Matraca, care au fost vames mai nainte la Valeni i stie ce folos au mosnenii de la pacura
ce ese pe mosiia lor, ne arata Intr-acestasi chip ca acest ort ce este obiceiu de la mosneni, de la
vames, (IA toatii vadra (la /Acura, II ia pentru sapatura puturilor i pentru cheltuiala ce au la
locul pacurii cu apa peste an, iar pentru dijma mosii au obiceiu da iau mosnenii toata pacura ce
ese dintr-acele puturi, da la Vovedinie pina la Sfintu Vasile, adica in 40 da zile, care, la aceasta,
nici mosnenii nu tagadui.
Ci, cla vreme c curgerea pricinii este Intr-acestasi chip, am gasit si noi cu cale ca dupa
cum s-au urmat Irina acum, da au sapat mosnenii puturile cu chieltuiala lor i pacura peste an
au scos-o tot cu chieltuiala lor si au dat-o vamesilor i lua cite un ort (Id vadra si avea si ei
obiceiu (la lua, pentru dijma mosii Intr-aceste 40 rid zile, 'Acura, sa sa urmeze tot asemenea
dupa cum s coprinde i In cartile domnesti cele ce au la mina bor.
Dar fiindca ne-am instiintat ca puturile acum sa sapa mai cu adincime si au mare chiel-
tuiala, dui:a cum am aratat marii tale In anaforaoa cea dintii, i da vreme ca vamesii acum o
vInd cu pre t. mai mare, gasim cu cale, d va fi mila marii tale, ca peste acest ort ce au obiceiu
da-1 irtu da la vamesi da toata vadra cla pacura, sa II sa dea mai mult mosnenilor, cite cinci
parale.
Att. St. But.. Parerea noastri Intr-acestasi chip este, iar hotarirea, desavirsita hotarire, sa va face de
sur. Dr. 1.
f. 55-56. catre Innaltimea ta.
1776, ghenarle 14.
I Corect : Hizesti.

Doinnul Instiinfeazd pe ispraunicii de judel cd Intructt slujbusii uorniciel, cdpitani de plasd si


25 zapcii, nu fac cercetdri cinstite ci abuzuri, li se iau aceste atributiuni, urmtnd ca ispraunicii sd facd
cerceldri si judecdfi j,i sd nu se ma ia gloabd. Se fixeazd colac" plalibil de stdpinut uitelor pierdute
aceluia care le-a gdsit.
1776
lannarie
15
Gospodar zemle Vlahiscoi. Dumneavoastra ispravnicilor ot sud, sanatate I Vrind domniia
mea a sa urma dreptate si buna orinduiali intru toate, nu am lipsitu si nu lipsim, de cind ne-au
invrednieitu domnul Dumnezeu cu domniia tarii acestiia a griji si a cerceta pentru cele bune
neurmate si de folos Indreptare, a le Intari, iar cele rau obisnuite a le radica si a nu mai fi.
Deci, dupa cercetare ce am facutu i pentru slujba vornicii, vazind domniia mea multe
nedreptati urmindu-sa In tara de catre cei rinduiti cu aceasta slujba, capitani ai plasilor, zapcii
mid sit altii prosti ce nu sint vrednici nici a judeca sau a cunoaste vreun drept, sau masura vinii
cuivasi, si de unde nu sa cade, globesc, asijderea si de unde s-ar cadea fira de misuri iau, jifuind
si pradind cu un cuvInt de obiceiu.
Care aceasti voe ce au unii ca aceia rinduiti ori de catre dumnealor vel dvornici, ori de
catre ispravnici a umbla printre licuitori de cauta vini i pricini de a globi si a face de sinesi
hotariri, cunosclndu-o domniia mea fill de cale i numai o pricina de jaf, iar nu alt folos i Indrep-
tare a vreunii buni orindueli, neurmInd acei orinduiti pa cit sa cuvine, cu hotiere am ridicat
domniia mea de tot aceasti slujba a vornicii, ca si nu mai fie, nici sa sa mai numeasci, lipsind

28

www.dacoromanica.ro
luarile ce sA numea gloaba si in locu acestui venit ce era al dumnealor vel dvornici, am rinduitu
domniia mea a avea dumnealor, alt venitu.
Ci dar, oricine va avea jalba de stricaciuni la bucate, fiindca domniia mea avem ispravnici
ft judecatori rinduiti la fiescare judet, sa dea <pl> ingere la ispravnicii judetului si ispravnicii,
dupa orinduiala judecatii cercetind si prin carte de judecata hotrind, pagubasului sa-i factt In-
plinire pagubii i zaciuiala ce iaste obisnuita a o da cel ce ia, jumatate s o dea acela, iar jumatate
s s ia de la acela ce au facutu vitele lui stricaciune piste paguba ce au inplinitu pagubasului, ca
s fie spre Invatatura i cindu dupa aceasta nu va lipsi iarasi a pazi vitele lor i vor mai face
stricaciune, atunci vom hotari a s i pedepsi, iar gloaba sa nu mai fie de acum innainte. in* pen-
tru jumatate zaciuiala ce zicem a o da cel ce are a i sa Inplini, sa nu cumva s sa supere a sa
cere Innainte, ci chid i s va inplini paguba, atunce va da zaciuiala, iar intr-alt chip sa nu i sa ceara,
ca viindu-ne vreo jalb, atunci yeti cadea in villa, asijderea i pentru pripasuri. Care vornicei,
pentru ca sa-si Inmulteasca venitu lor sa cistige, urma a lua vitele oamenilor si du pa unde le
avea stapinii lor lasate la pasuni In cimpu si du pa prejuru-le numindu-le perdute si gasite prin
alte locuri i pina nu lua de la d1nji banii pripasului nu le da, iar altele dosindu-le i nearatIn-
du-le la vederea pagubasilor, le perdea pagubasii de tot, find cfstigul vorniceilor numai spre aceas-
ta pornit a cistiga si a s folosi.
Pentru aceia dar, dupa cum am zis, sa lipseasca de tot vorniceii du prin tara i, chid s va
Intimpla pripas, ins vita cu adevarat perduta, streina, a nemeri linga vreun satu i dupa dinsa
nu va fi pagubasu, atunci satu acela unde va nemeri sa ia vita aceia In paza i, viind stapinu
ei a doa zi ori a triia zi, sau pina intr-o saptamina, sa aib acel pagubas a da la cel ce va gasi
vita lui cea perduta, 30 de bani de vita pentru colac i pentru cautare acei vite i asa s 5i-o ia,
iar pIna la o saptmlna, de nu va veni stapinu ei, atunci mai mult netiindu- o, sa o duca satu la
ispravnicu judetului i sa-si ia de la ispravnic colacu, acei cite bani 30 de vita.
Asijderea sa-i dea ispravnicu i adeverinta acelui oin, de cite si ce fel de vite au adus cutare
om din cutare satu cu parul vitei anume fi ispravnicu luindu-le i rInduindu-le la cautare chid sa va
afla stapinul si va dovedi vita a iaste a lui, s o ia i s dea de cal taleri 1, bani 30, de bivol
bani 80, de vita bani 80, de rimatoriu bani 30 si de oae i de capra bani 6, iar mai mult O. nu
sa supere a li sa face cerere, nici sa ii sa doseasca vitele oamenilor, cd orcind s vor dovedi, atunci
yeti avea a da raspunsu i WI yeti necinsti pentru o fapta ca aceia.
Ci dar, sa puneti sa sa citeasca carte aceasta Intru auzul tuturoru In tot judetu, ca s fie Arh. at. Buc..
hie. nr. 1.
lacuitorii Instiintati de hotarirea ce am facut domniia mea. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, ghenarle 15.
1 Loc alb.

<Divanul judecdtoresc) arald prin anafora cd Coslandin Prund cu cetasii sal din Negoesti (jud.
Gorj), dupd mulle judecedi, se rejudecd cu Nicolae Cdlescu din Comdnesti (Gorj) pentru mosia
Cincu din acelasi judel, pe care acesta o avea danie. Se hotdrdste ca Vicolae Cdlescu s-o stiipineascd.
Domnul intdreste anaforaua divanului, iar 12 boieri sd facd cercetare si holdrnicie.
26
1776
tebruarle
3
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
InfatisIndu-sa i Innaintea domnii mele la divan amindoao partile, dupa hrisoave i carti
cum si dupa urmarea stpinirii, s-au cunoscut ca Bengeasca are dreptate si am hotarit au stapini
partea sa pe cit i sa va cuveni intr-acel hotar. Fara (IA numai, de vreme <ce> jaluitorii zisera
cum ca la hotarniciia, ce scrie mai jos ca s-au facut da doi boerinasi, s-au asuprit si cum ca
ei nici ca stiu. nici au fost fata, s-au orinduit acum a s face hotarnicie cla 12 boeri In fata lo-
cului ca s faca cercetare i, de s va gasi ca au facut acei doi boerinasi vreo nedreptate ori la
suma stinjinilor, ori la deosibirea partilor, nedind fiestecruia locul sari pe unde i s-au cuvenit,
dumnealor sa indrepteze acum i, dupa alegerea ce vor face acum, cu dreptate s stie si s sta-
pineasca.
1776, fevruarle 3.

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, vatafu de aprozi aduse la judecata pe Constandin
Pruna i Ion i Staico din satul Negoesti sud Gorji, pIrtsi asupra Iui Nicolae Calescul ot satu
Camanestil sud Gorj ziend a, avIndu ei o mosie in hotaru Cincului tot Intr-acel judet, iar mai
sus-numitu Nicolae Calescu au lost mersu la dumnealor boerli caimacami ai Craiovei si cu hrisov
mincinos au fost luat si hotarnici si zicea ca s-au si ajunsu cu durnnealui raposatu Radu Bengescu
de i-au fost Intr-ajutor, zicind cum ca, cttii mosie va lua de la dumneaei, ti va vinde, care
mosie ziserii ca i-au si daruit o jumatate, iar jumatate i-au vindut-o si cu acea vinzare le-au luat
silistile si gradinile, iar cartile si hrisoavele lor la hotarnicie zisera ca nu Ie-au tinut In seama boerii
hotarnici fiind ale lor, mai vechi dactt ale numitului Calescu. $1 zicea pirlsii di le staptriesc mosiia
cu inpresurare si le si ara bataturile casilor lor si le scutura si pometurile si cerura Ca, dupa
scrisorile si hrisoavele ce le au, sa li sa dea acea mosie Intr-a a lor staptnire. Li s-au cerut
de dare judecata ca sa vaza ce carti si ce hrisov au cla li sa Inpresoara acea staptnire da mosie,
si ne arata un zapis cu leat 7141 fevruarie 20, In care sa coprinde ca Vlaico i Patru i Dan Buzdugan,
feciorii Radului Tunsila ot Cincul, si-au vIndut mosiia lor din Cincul la Stan fecioru Radului
ot Scaueni, cu tot hotot2 a treia parte, Insa funiia ce sa chiami Tunsuleasca si da spre rasarit
si sa loveste cu Negoestii si dintr-a acel Stan, zisera ptrtsii ca sa trag ei din neamul acelui Stan
si au staptnit si trei neamuri ale lor acea funie da mosie, iar din trei neamuri Incoace n-au mai
staptnit. Deosebit, ne arata un hrisov al raposatului Matei voievod Basarab cu leat 7160 ghenar
3, In care coprinde ca Roman sin Leontie calugaru, tnpreuna cu alti cetasi ai lor, au fost avut
judecata cu Giura clucer pentru aceastii mosie Ciucu si, ramlind da lege si da judecata Giura
clucer, le-au dat acea mosie Cincu, ca sa o staptneasca acel Roman cu cetasli lor.
Intxeblndu-se si Nicula Calescu la aceasta ptrii a ptrIsilor, ce are sa raspunza si ne arata
lnpotriva acelui hrisov al raposatului Mateiu vodii Basarab, un hrisov al raposatului Radului
voda sin Ion voda cu leat 7175, cu 15 ani mai In urma hrisovului <lui> Mateiu vorla Basarab,
In care sa coprinde ca Joica juptneasa, sotiia Giurii clucer din Iupca, sud Mehedinti, si cu feciorii
ei, sa stapinessca satu Cincu cu tot hotaru si cu tot venitu din ctmp, din padure si din apa. Care
mosie fiind aleasa si hotartta, Inpietrita da 24 clA boeri, fiindca din nearnul acelui Stan ce s-au
numit mai sus si alti dintr-ai lor cetasi, s-au fost vindut da buna voia lor rumini Cu partile lor de
mosie la Giura clucer, Inca de clndu au fost In viiata si dupii moartea Giurii li da Intru stapIni-
rea Zoicai sotiia Giurii clucer, cu acel hrisov ca sa stapIneasca attt pe rumtnii care s-au vtndut,
eft si moslia Cincului. $i dupa moartea jupinesii Zoicai, au ramas o fait a ei, anume Armeanca,
si dintr-acea Armeanca au ramas Dumitrascu si soru-sa Dumitra, soacra acestui Nicolae Calescu,
din care sa trage staptnirea acestii fund de mosii.
SI iariisi, neodihnindu-sa Roman diiaconu I Lupu 1 PAtru si cu alti cetasi ai lor, au mai
fost tras la judecata Innaintea raposatului Costandin voda BrIncoveanu pa Dumitrasco, fra-
tele Dumitrii ce au lost cerut acea funie da mosie din Cincul, si manna sa arata Intr-a acea
carte ca cererea lor au fost numai cu gura, tar nu cu vreo scrisoare. $i vazIndu cd cererea lor
au fost WA dA dreptate, au dat lui Dumitrasco carte ca sa stapIneasca mosiia cu pace si sil
urmeze stapinirea tot dupa hrisovul raposatului Radului voievod, iar pe acei mosneni cu
cetasii lor, li arata sa fie lipsiti dA cererea ce 1-au facut atunci, fara nici un temeiu da dreptate,
care carte sa vazu scrisa cu leat 7206 septemvrie 25. Dar dupa moartea lui Dumitrasco,
ramlind Marica sotiia lui, au stapinit acea mosle jumatate din Cincu, iar jumatate mosie o da
raposatu Costandin $tirbeiu vel ban, Dumitrii, fetil Armeancai, nepoatei Giurii clucer, Intru
a ei staptnire. Deosebit ne arati o carte a Dumitritii, a lui Gligorie Vlaston conteler3 i a
dumnealui Antonache vel ban cu leat 7251, In care carte aratl ca s-au judecatu Dumitra,
fata lui Braina, cu Stanca, fata lui $aitan, pentru niste hrisoave ale acestii mosii, si dupa drep-
tate au hotartt ca sa dea acea Stand( taleri 20 si sa scoata hrisoavele de la boerii Bengesti si
sA 1g dea Dumitrii soacral acestui Calescu, ca si poata si ia ali stapIni mosiia aceasta. $i
nescotindu zapisele atunci dupa acea hotarire, au stapinit Bengescu mosila pIna cind tar nu-
mitu Nicolae Calescu au venit da au jeluit la manila sa Alecsandru voda Ghica si din porunca
marl! sale s-au orInduit boeri hotarnici da au tras toata mosiia Cincu dupa cum sA vazu si

30

www.dacoromanica.ro
cartea dA hotArnicie iscdlitd cid Stefan CrAsnaru i de Costandin CrAsnariu, cu leat 1768 aprilie
17, in care aratd cd shit trei funii dd movie Intr-acel hotar al Cincului adicd, funiia MAneascd,
care o stApinesc unii din mosneni, i o funie Paiceascd, ce o stApInesc mai sus-numitii p1rIsi
cu alti cetasl ai kr, iar funiia Tunsuleasca, dupd ardtarea care au ardtat ei Insusi pirisii la boierii
hotarnici, c acea funie d mosie Tunsuleasca au fost a ruminilor care s-au vindut cu pArtile
kr (IA mosie la Giura clucer, adicd mosu Dumitru, socru lui Niculae CAlescu, iar mai mult
decit aceste trei funii Intr-acel hotar al Cincului n-au fost. Si funiia dd mosie ce s-au ales a
mosului Dumitrul, au stdpinit-o acest numit Nicolae Calescu, din care funie cerea ptrIii
acumu cu zapise<le> cele ardtate Innaintea judecdtii, la care numitii pirIti, ziserd c atunci
la hotArnicie dupd zapisul lor li dupd hrisovu marii sale rdposatului Mateiu vodd Basarab, nu
Ii s-au dat mosie de cdtre boerii hotarnici, dar la aceasta sd vede cd hotarnicii au urmat atit
dupd hrisovu Radului Leon voievod, eft i dupd cartea mdrii sale rAposatului Costandin Brin-
coveanu, care sInt in urma zapisului lor si In urma hrisovului cu care cerea ei mosie, i rA-
posatu Costandin vodd, ii arata neamul plrisilor ca sA fie lipsiti dd cererea lor, fiindcd n-au
arAtat nici scrisoare, nici carte, Mil numai cu gura. Care, sA vede cd, de la zapisul kr cu care
cerea mosie, slut ani 143 si din hrisovu rdposatului Matei vodd Basarab slut ani 123 i de
atunci pind acum cindu s-au hotarlt aceastd mosie, atunci au scos aceastd vechiturd de cArti,
si de la hotarnicie acum iardsi cerea mosie, a cArora cerere este WA nici o rinduiald, iar din
hrisovul Radului Leon vodd, ce-1 are CAlescu, shit ani 108, cum si cartea rAposatului Costandin
vocid Brincoveanu, slut ani 83, si, and s-ar fi cunoscut neamul acestora cd au dreptate dd
cerere cu aceste carp, le-ar fi ardtat la manna sa Costandin vodA BrIncoveanu, cd dd ii s-au
si [s-ar] cerut ca sd arate ce cArti de stApInire au, si ei n-au ardtat nici o scrisoare sau altd
carte, ce<re>rea lor au fost cu gura, pentru cd ei au si stiut cd, in urma hrisovului ce-1 au,
s-au vIndut rumlni cu partile lor de mosie la Giura clucer si nu le da mina a le scoate dA
fatd, ci le tdinuiesc ca sA prelungeascd vremea. Si mai virtos, cd au stiut cA n-au nici un te-
mei dd cerere. Ci, sd cunoaste cd i atunci i acum umbld suparind divanu fArA nici un fel
de temeiu cid dreptate.
Si iardsi neodihnindu-sA pArtile acestor pirtsi dupd atita judecatd, au fost tras pd
Nicolae CAlescu la judecata dumnealui rdposatului Plrvului Cant<acuzino> vel ban, cerIndu iar
ca sd ia intru stApinirea lor acea mosie Cincu, tot dupd hrisovu rdposatului Matei von Ba-
sarab ce-1 au acum la mina kr, zicind cd ei slut vechi mosneni Intr-acel hotar i dupd cArtile
si vechi stdpiniri 11 aratd pd CAlescu cd este vechiu mosnean Intr-acel hotar dA mosie In Cincu.
Dupd care carti, prin carte dA judecatA hotdraste ca sd-si stdpineascd partea de mosie ce i s-au
ales de cdtre boerii hotarnici, cu bund pace de cdtre VlAdut unchiasu Prund i <de> cdtre
Costandin cu ali cetasi ai lor, care carte de judecatA sA vAzu scrisd cu leat 1768 iulie 19. In
urmd, tot acest Vladut Prund cu cetasii lor, iarAsi neodihnindu-sd, au ardtat rAposatului Pirvu
Cantacuzino cum cd funiia Tunsuleascd este pA din jos, iar nu este pe din sus, tot spre
hotaru Negoestilor, pe unde Ii s-au dat de cAtre boerii hotarnici, i cerea ca funiia Paiceascd
sd o ia ei pe din sus, pe unde le este casile i pometurile lor, zicind cuin cd au si un hrisov
la mAndstirea Glavaciog, In care ar fi rdspunzind semnile hotarilor pe unde ardta ei cd sint.
Si asa, dupd tacriru lor, dumnealui rdposatul Pirvu Cant<acuzino> au orinduit pe Costandin
Riiosianu cdpitan i pe Mateiu Pirlianu i pe VlAdut Tutuianu4 cdpitan, ca sd meargA acolo in
fata locului, de iznoavd sd cerceteze. Si mergind acei rInduiti dupd porunca, ei au ardtat o
copie de hrisov, In care ardta semnele pe unde sintu. Dar acei rInduiti boeri nedind crezd-
mint acei copii ai lor, au fost zis atit lui VlAdutd Prund, cit i celorlalti cetasi ai lor, ca sd
aducA hrisovu cel adAvdrat, In care ant coprinse semnele i hotardle pe unde shit si nu li
s-au dat ascultare numai dupd tacrilu5 lor. Si asa, vdzind cd nu li sd ascultd orile zilelor6,
au dat zapis cd pIndo In trei sAptAmlni va aduce din Glavaciog acel hrisov sau carte ce va fi
si ori In ce chip va rdspunde de semnile hotarului, sA va multumi. Si dupd acest za-
pis ce au dat ei atunci, n-au mai adus nici o carte sau hrisov din Glavaciog nici pin acum,
iar acel orinduiti boeri au dat In scris supt ale dumnealor iscAlituri, care carte sd vAzu <lath
la mina lui Nicolae CAlescu cu leat 1768 avgust 24, cum si zapisu kr tot cu acel veleat fu.

31

www.dacoromanica.ro
Care, s-au cunoscut cd neamul si pdrintii ji a1i cetasi ai pArintilor kr au umblat numai cu
viclesug, iar nu urmAtori dreptAtii, care Ma si de la zapisul kr ani 7 si d ar fi avut sau
carte, sau hrisov, 1-ar fi i adus innainte de la Glavaciog. Cum si carte de judecatd a dum-
nealor boerilor caimacami fu scrisd de la trecutd lund a lui noemvrie 19 clintr-acest urmAtor
an, in care carte pd 010 Ii dApArteazA, iar pe CAlescu Nicolae U ajutoreazd dupd dreptate
scrisorilo r si altor cArti, ce s-au vAzut la mina lui dd stApinirea acei funii de mosie Cincu, si
dA dreptate sd stdpineascd acea funie de mosie cu build pace.
Deci, i noi chip mdruntA cercetare ce am fAcut cArtilor ce vAzum la mina CAlescului,
toate cArtile shit bune si adevArate, dA le aratd bune Nicolae CAlescu, d vechiu mosnean,
cd este, iar zapisu piritilor i hrisovu lor rAmine fArd nici un chiros.
Ci, dupd hrisovu Radului vodd i dupd cartea mArii sale rAposatului Costandin vodd
Brincoveanu i dupd atitea cArti ce sd vAzu la mina CAlescului, sd cunoscu cd cererea plrlilor
iaste mincinoasA, dA vreme ce dupd atitea judecAti pirisii tot neodihniti sint, pentru cd nu s-au
indAstulat numai cu pArtile kr cid mosie ce ii s-au cuvenit dA au luat atunci la hotArnicie, ci
umbid ca, doar cu acest zapis i hrisov, va mai lua i partea CAlescului.
Pentru care, si noi dupd dreptate, am gAsit cu cale ca sA stApineascA Niculae CAlescu
acea funie din Cincul ce o numesc Tunsuleasca, cu blind pace de care Costandin Prund si de
cAtre ceilalti cetasi ai lor, iar hrisovu domnesc, ce-I au acum la mina lor, sd fie luminatd po-
runca mdrii tale ca acca pecete sA sd ocoleascA cu chinovar, fiindcd nu e dA nici o treabd, si
poate tot cu acel hrisov iarAsi sd sd mai scoale a porni plrA dupd vremi i umbla prin ju-
decAti.
Dar pentru neastimpArarea kr ce printr-atitea judecAti tot nu s-au odihnit, cum si
pentru chieltuiald ce zicea piritu ch au f Acut cu venirea la Bucuresti, rAmine dupA cum va lu-
Arh. St. Bun.. mina Dumnezeu pe manila ta a face hotdrirea cea dAsAvirsitil. Noi in tr-aceastasi chip am
Ms. nr. 1. gAsit cu cale, iar hotArirea rAmine la innAltimea ta.
C. at v.-68.
1776, diehemvrle 37
Corect : ComAnesti.
2 Corect : hotaru.
3 Asa in text.
Pentru : Tetoianu.
5 Pen tru : tacrir.
6 Pentru : ascultard zisele lor.
7 Probabil : 1775, dichemvrie 3.

Mitropolitul si boieri arat prin anafora cd Scirban Racoviceanu (jud. Romanaii) se judecd
27 cu cumnala lui Sanda, vdduva fratelui lui, pentru avutul reimas de la acesta. Dupd pravild, ei dau
dreplate Sandei vdcluva, sd ia o treime din avutul sofului ei decedat, o alla treime s-o ia mama acestuia
[1776 si o treime sd rdmind pentru pomenire. Domnut holdrdste sd mosteneascd Sanda udduua tot auutul
februarie so/taut el.
10

Jo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.


Cunoscindu-sd cum cd cererea RAcoviceancAi de zestre, peste atita sumd dd ani este
ca sA coprinzd toate cele ce sint ale casii, nerdmiind a sd inpArtAsi fii-sdu cel mort din cele
pArintesti, i lingA aceia sd ia si parte dintr-acele fii-sdu, am hotArit domniia mea ca dintr-ale
bArbati-sAu cdutindu-si zestrea, la averea fii-sdu cel mort sd nu sA amestice, ci sA rAmlie la
Botha lui, adicd la fiica dumnealui stolnicului BAlAceanu, toatd, din care sd facd pomenirile,
sd I sd inplineascd ale ei daruri dinaintea nuntii, lipsd dA zestre dd va avea, chieltuiald pina
la moartea copilului, i sd plAteascd i datorii ce va fi fost rAposatu dator, dupd cum Insusi
stolnicu, ce fu vechil fiicii dumnealui, s-au IncArcat. i mumbasiru cel orinduit sd urmeze a
face inplinire dupd aceastd hotArire.
1776, fevruarie 10.

32

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii sale, vatafu de visterie au adus la judecata pa $arban
Racoviceanu din sud Romanati, plris asupra cumnate-sii Sandii, fiica dumnealui Costandin
Blaceanu, ce au tinut Intru casatorie pe un irate al lui mai mare, anume Costandin, carele
traindu doao luni i s-au Intimplat ucidere da tilhari In anul trecut, dar ramlindu grea i fa-
cIndu un copil, au trait 6 luni si au murit. $i eft au trait copilu In viiata, dumneaei au tri-
mis si au luatu din iconomiia fratini-sau dobitoace 5i altele zicindu ca este stapina pe toata
iconomiia brbatl-sau, iar acum dupa moartea copilului zicea cd sa cade a lua si a treia
parte din casa din partea barbatului su i toate acelea ce le-au coprinsu da le-au luat In
viiata copilului le stapIneste, i cerea ca prin cercetarea judecatii sa-si afle dreptate cererii.
Fata fiindu si dumnealui satraru Costandin Balaceanu, vechil despre partea dumisale
fiicii Sandii, zise ca dumnealui cindu au facut pa raposatu Costandin Racoviceanu, fratele aces-
tui jaluitor, ginere, nu I-au stiut ca este daparte de casa parinteasca, ci au stiut ca este fecior
da boeriu l cu iconomie de casa boereasca. Cindu 1-ar fi stiut ca este sarac, nu ar fi dat pa
fiica dumisale dupd dinsul, ci cindu au facut logodna i nunta au facut-o cu stirea i blagoslo-
viia muma-sii si atunci nu i-au aratat Ca nu are parte din casa parinteasca, si cere dumnealui
satraru ant lipsa zestrii cc va fi, clt si darurile dinaintea nuntii i chieltuiala fiicii dumisale
pIna la moartea copilului i pomenirile pina la un an, cum si al treilea parte din partea bar-
batului fiicai dumisale. Inpotriva caruia raspunse $arban Racoviceanu ca, de vreme cd dum-
nealui satraru Balaceanu le cere aceste toate, ceru ca Intli sa ia zestrea mumi-sii din casa
0th-1i-ski i apoi ce va mai raminea, sa Inparta frateste, i atunci va lua si dumnealui a treia
parte din partea fratini-sau. Deci, cautindu la pravila, Ii da voe mume-sii sa-si caute zestrea
pinA la 30 de ani.
Ci, noi am gasit cu cale dupa aceasta pravila din periusiia casii barbati-sau, carele este
tata copiilor, 1i va lua dumneaei zestrea sa, iar din agonisita mortului, adica ginerile BAlacea-
nului, sa ia dumnealui Balaceanu satraru, darurile dinaintea nuntii i lipsa zestrii ce va avea,
cum si chieltuiala si ce va fi facut pinA la moartea copilului, fiind pina atunci clironoama,
iar da vreme CA copilu n-au trait, toata iconomiia sa sa faca trei parti i sa ia o parte muma
mortului, alta parte sotiia lui, adica fiica dumnealui satrarului Costandin Balaceanu si o par-
te sa fie pentru pomenirea sufletului sau. Iar cea dasavirsita hotarire ramIne a s face de Arh. St. Bud..
Ms. nr.
catre Innaltimea ta. f. 22-23.
1776, fevruarle 6.
Grigorie al Ungrovlahiei, $tefan Pirscoveanu vel logofat, Badea 5tirbeiu logofat

Domnul holdrdste cercetare la fafa locului, cu ispravnicul judefului, in pricina lui Manolache, fiul
stolnicului Scarlat, care se plinge impotriva mosnenilor din Teisani (jud. Sac) cd i-au impresurat
mosia fi un munte, desi veliii boieri Ii recunoscuserei dreptul de stdpinire. 28
1776
februarie
Zemliu Vlahiscoiu. Cinstiti i credinciosi boerii domnii mele, Dumitrache biv vel paharnic i 15
dumnealui Colceac biv vel aga i Radu Golescule biv vel sluger, ispravnicule ot sud Sac, sa-
natate I Jaluindu-sa lomnii mele Manolache sin raposatu Scarlatu stolnic asupra mosnenilor
din Teisani, cum ca Inpresoara muntele Guru Rosu, Zanoaga Ulitii i Tigaile cu Gropusoarile
si mosiia din Teisani ce au ramas di la parintele sAu, afara din muntele Petrosul, daniia sfintei
Mitropolii, s-au orinduit de s-au judecat fata Innainte dumnealor velitilor boeri i prin carte
de judecata ii s-au hotdritu a-si stapini Manolache muntii i sa dea mosnenii i venitu ce 1-au
luat, fiindca Mu a fost lnpresurat. Asijderea i pentru cumparatoarea moii, iar din Teisani,
ce au cumparat mosnenii de la pitaru Necolai Argintoianu, fiind fall de stirea rudeniilor si pro-
tolisindu-sa, dumnealui biv vel logofat Pana Filipescu s-au hotarlt sa le intoarca banii, dupe care
carte de judecata scotIndu-sa. copie, iara sa trimisa la dumneavoastra ca sa va pliroforisiti
de toata curgerea pricinii pa largu. Dar numitii mosneni nefiind odihniti pa hotarirea dumnealor

33

www.dacoromanica.ro
velitilor boeri, au esit i Innainte domnii nlele la divan, atit cu Manolache sin stolnicul Scarlat
pentru munti, eft 1 cu dumnealui biv vel logoffit Filipescu pentru mosie, unde fu de fata si
pitaru Necolai Argintoianu vinatoriul, i clt pentru movie, cercetind domniia mea pricina si
vdzind zapisu vInzdrii de niminea altu iscAlitu din rude, dupd cum sd cddea dupd obiceiu, fAr
numai vInzAtoriul, i dovedindu-sA c tire n-au avut dumnealui logofdtu Filipescu de acea
vInzare pind acum chid au pornit davaoa, i avind dreptate a rdu cumpAra, au Intorsu banii
mosnenilor si au rdmas intru a dumnealui stApInire. Iar pentru munti, mdcar c dupd zapise
i scrisori sd vAd cd sInt bani ai stolnicului Scar lat, precum zisd fii-sdu cd i-au i stdpinit tot-
deauna acesti munti, atit ceilalti, cit i muntele Zanoaga ce au fost in toi a raposatului Pan-
tazi cluceru si mai pd urmA al raposatului Anastasie paharnic de la care au cdzut la mina
Argintoianului i 1-au vindut stolnicului Scar lat. Dar fiindcd mosnenii, tAgAduind stApInirea
boerilor, ziserd cS nici cluceru Pantazi, nici paharnicu Anastasie, nici Argintoianu n-au stdpinit,
ci ei ar fi stdpinit, si cum cd muntele Petrosu ce iaste danie sfintei Mitropolii, care sd vede
numindu-sd i Zanoaga Bratocii, tot acesta iaste, i cu Rosul, stina logofdtului Oancii care
numeste In zapisele stolnicului Scarlat, si cu schimbare numirilor de munti, le coprinde sk-b
pdgubesc de pdmintu lor. Pentru aceasta dar, au rdmas a sd face cercetare In fata locului de
stdpfnire si de numirea muntilor i de alegerea de mosie, parte dumnealui logofdtului Filipescu,
Arh. St. Bile.. parte mosnenilor si parte lui Manolache sin stolnicului Scarlat, i cu cerirea amindurora pdr-
Ms. nr. 1. tilor vA orinduim pe dumneavoastrd Inpreund cu sluga domnii mele portdrel...1
f. 71 72.
rentru data Deci, sd vA puniti zi de soroc, la care sd mergeti In fata locului, unde fiind i Manolache
hothriri interve-
pita in aceeaei sin Stolnicul cu scrisorile i zapisile i pitaru Argintoianu, au vechilu sdu, L vechilu dumnealui
pricina, v. dec. logofatulul Filipescu i mosnenii teisani si aIi vecini du pA inprejuru, sS faceti cercetare munti-
din 2 noembrie
1777. lor cum s-au zis de stdpinire, cum s-au urmat din vechime i pind acum dupd vremi, asijderea
Arb. St. Bun.. sd dovediti numirile a fiestescare munte i In frica lui Dumnezeu cu cugit curat, fArd de hatir
Ma. nr- 6,
f. 56 v.-57 al si voe vegheatd, urmind sA dap In scris supt iscAliturile dumneavoastrd, ca fiind stapinirea boe-
doe. din 12 mai
1781. Arh. St. rilor adevdratd i numirile muntilor bune, dupe zapisile lui Manolache, sd intdrim domniia mea
Buc.. Ma. 8. f. dreptate, iar la mosie fAcInd alegirea, sd puniti petre, sd dati carti de adeverintA, dupA care
373 (Col:dile sub
data la Ineti- sd tie si sd stdpineascd fiescdruia al sdu cu pace si asa sd avem In stire cu orinduitu mumba-
tutu) de latorie
N. Iona"). sir ca sA hotdrim. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, fevruarie 15.
1 Loc alb.

V elifil boieri arald prin anafora c Costandin postelnicel din Cimpina ( Prahov a) se judecd cit
29 clucerul Pantazi pentru concurenfd la vtnzarea i mdsurdloarea vinului ce-I prod uc ca vecini de.
mosie. Judecata hotrdste ca ocaua 55 f ie dreaptd, iar preful la buna vole a pdrfilor. D omnul Intdreste.
1776
februarie
22 To Alexandru Ipsilant voievod bojiiu miostiiu.
Pentru masura ocalii, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor de judet dupA cum sA co-
prinde mai jos sA urmati ca i o parte vi alta sA facii vinzare cu ocA dreaptA dupe mAsura ce
sA cuvine, iar pentru pretu, dind mina jAluitorului i vrind a vinde mai jos, este volnic. Avij-
derea i pentru zapisul ce i sa cere, de vreme ce jaluitorul 10 are moviia lui, sA fie volnic a
face orice vinzare far' de a da nici un zapis.
1776, fevruarle 22.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA parunca marii tale, vAtafu de pAhArnicei au adus la judecata pe Costandin .
postelnicel, care cu jalbA au jMuit marii tale cum cA are movie la Clinpina sud Prahova, pe
care movie are vi casA deasupra pe pivnitA, i atit parintii lui, cum vi el, ca un stapin ce este
pe moviia lui, au vindut yin i rachiu, dar fiindcA are movie vi dumnealui cluceru Pantazi tot-
acolo, nu 1-ar fi IngAduind sA vinzA vin, zicindu-i de ce sA-1 vinzA mai jos declt 11 vinde dum-

34

www.dacoromanica.ro
nealui vi de ce sA pue oca mai mare, cerindu-i sA-i dea zapis c nu-1 va vinde mai jos, nici
ocaoa nu o va face mai mare, vi ava 11 va lAsa s vinzA. 51 ne arAtA numitu jaluitor pA1 dum-
nealui cluceru Pantazi vinde oca de yin cite parale vase vi el au pus-o oca de yin de sA vinde
iar cite parale vase, numai ocA dreaptA.
Deci, dupA jalba lui Costandin postelnicel, ce au dat mArii tale, ni sA poruncevte de
cAtre mAriia ta sA luom seama cererii lui i pentru ce sA vinzA oca de yin cite parale vase eu
pret mai mare dectt sA vinde aici < ?>. ArAtAm mArii tale cA, acolo la Cimpina fiind drumul
Bravovului, totdeauna clnd s-au vindut vinul aid doao parale, acolo s-au vindut patru vi tot
ava s-au urmat di-nceput pinA acum.
Ci, fiindcA numitu postelnicel ti are moviia lui, volnic este cu al sAu ce va vrea sA facA,
dar pentru ca sA nu sA pricinuiascA paguba nici la o parte, nici la alta la vinzarea vinului,
am gAsit cu cale sA fie luminatA porunca mArii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ca
sA pue ocA dreaptii de dramuri patru sute i sA o pecetluiascA vi la o parte si la alta i sA
nu aibA voe a o vinde mai mult unul decit altul, ci totopotrivA, iar pentru zapisul ce zice
cA-i cere dumnealui cluceru Pantazi, de vreme cA are vi numitul jaluitor moviia lui, nu este
cu cale a da zapis. 5! sA aibA voe Costandin postelnicel pe moviia lui a-si vinde vinul vi ra-
chiul cu pretul ce va vinde i dumnealui cluceru Pantazi, iar nu mai jos, nici mai mult. Iar Arh. St. Buc..
his. nr. 31,
cea desAvirvitA hotArire rAmine a sA face de cAtre innAltimea ta. f. 123-123 V.
1776, fevruarie 6.
Nicolae Dudescu vel dvornic, Badea 5tirbei logof At.
1 Corect : cA.

Domnul ortnduieste boieri la departamentul al 2-lea, dind fi lista lor, ca s judece la curtea dorn-
neascd dupd trumlfdturile" lui.
30
1776
Boerii ce sint orinduiti judecAtori la 2, al doilea departamenturi. februarle
1776, fevruanle 24. 24
La un departament.
biv vel paharnic Dumitru Cioran,
biv vel sluger Barbul Ciorogirleanu,
Geo rge Canale.
La altu asemene department.
biv vel paharnic BArcAnescu,
biv vel paharnic Miche,
blv vel comis Costandin,
biv vel sArdar Iordache Colfescu,
biv vel medelnicer Evdochim,
blv vel medelnicer Theodorache Tufeanu,
biv vel pitar Nicolae Argintoianu,
Mv vel pitar Radu Iuliiano.
<urmeazi porunca domneascA :>

lo Alecsandru Ipsilant voievod.


DumneavoastrA orinduitilor hoed, adunindu-vA la domneasca noastrA curte, in locul de
partamentului, sA incepeti cu toatA silinta a cAuta pricinlle de judecAti, care cu poruncA in
scrls vi sA va orindul dA cAtre domniia mea i la toate sA urmati dupa ponturile i invataturile
ce shit date dA cAtre domniia mea in scris prin hrisov.

35
www.dacoromanica.ro
Poruncim l dumitale vel logofdt, dupd condicA sd sA dea la amindoad aceste departa-
.Arh. St. Buc., menturi ponturile In ce chip au a urma orinduitii boeri. Asijderea sA rinduiti i logofeti si din
f. 76-78 v. zapcii, dupd cum este hotdrit i rinduit de domniia mea. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, fevruarie 24.

Poruncd domneascd lui Badea Stirbei vet vornic de lard de jos pen tru cercetarea jalbei sdlenitor din
31 plaiut Sleinic (jud. Bazdu) privind abuzurile veitafului Leul, din pricina cdruia se sparg satele.
Gine se va dovedi vinovat sau mincinos va fi pedepsit.
1776
lebruarle
26 Davat gospodstvo mi. De vreme ce au ardtat domnii mele dumnealui cinstit i credincios
boerul domnii mele Badea Stirbeiu vel dvornic de tara de jos, jalba In scris dA la tot plaiu
S/Anicului ot sud Buzau asupra Leului vAtafu, cum a le face multe nedreptAti i jafuri,
Inca, sperieti i necAjiti foarte fiind, unile din sate s-au i strAmutat i s-au instreinat din
pricina lui si cum cd, i cti oameni striini yin di prin alte parti, el cu voe i fdrA voe ii va
de-i face scutelnici ai lui ; asijderea au luat din sate pre cei mai fruntasi, patru cinci lude
de i-au Mcut ceatd cu dinsul si, unindu-se, fac mincdtorii si-i pune dd Inplineste plaiu plii
toate cheltuielile ce face numitul vAtaf cu venirea pe la Bucuresti i altile ca acestea, care
nemaiputindu-le suferi, cer a li sA orindui altul, dam domniia mea volnicie, sA meargd acolo
In plaiu sA Med prin stirea dumnealor ispravnicilor dreaptA cercetare cu amAnuntul, fata fiind
vdtafu Leul cu pIaiai dd prin toate satile. De va fi jalba aceasta adevArata cu stirea si despre
partea a tot plaiul si de sA va gasi numitul vAtaf vinovat la jalba lor, sA facA orinduitu mum-
basir foae de toate mincAtoriile lui care sA sd adevereze si de cAtre ispravnicii judetului II
asa sd ia pe vdtaf i cu doi trei plaiai vechili i celorlalti tuturor i cu catastihul Inpreuna sA-I
aducA aci la domniia mea. Asijderea i cel ce va fi ales si cerut de tot plaiul ca sd ii sa asaze
vdtaf, sd vie ad InpreunA cu adeverintA dA cererea plaiului i dA alegerea ce vor face cu totii
acolo In fata locului ca sA sd vazA de catre domniia mea. Si fiind cererea lor cu cale i sa
va da cartea domnii mele de vAtAsie i cine va rAmlnea, oH vdtaf, de vinovat, sau
Arb. St. Eno., de mincinosi, sA plateascd treapAdu mumbasirului i sA sd pedepseascA. I i. saam reed] gospod-
Ido. nr. 1,
f. 77 v. 78 v. st.vo Mi.
1776, fevruarie 26.

Vel vornicul i ispravnicul judefului Ialomita arald prin anafora cd au ales hotarele mosiei mdrolstirii
32 V tempi( (Muscel), care revendica 511 sttnjeni din Crelceanca (latomita) unde avea mosie si generatur
Mihai Cantacuzino. Domnul Intdreste mdndstirii aceastd parte de movie.
1776
martie
2 Din luminatd porunca mdrii sale preainnAltatului nostru domn, Jo Alecsandru Joan Ipsilant
voievod, ce ne-au venit cu Stoica portArelul ea sA tragem mosiia CrAceanca du pd baltA din.
sud Ialomitd, ce sd numeste cd este a ecselentii mdrii sale ghindral maior Mihail Cant<acu-
zino>, mergindu In fata locului am strinsu pe toti cei ce au stiut hotardle acestii mosii si pa.
lnprejurasii ce sA hotArdsc cu aceastA mosie din sus i din jos si citindu copiile dA zapise ce
ne-au triads cu Vasile biv <al> 2 <-1ea> vornec, isprAvnicelu, tras-am dupA obiceiu aceste ho-
tard dd mosie pd In trei locuri, Insd : la capul mosii despre band, care merge pind In DunAre,
din mosiia mAndstirii Coflhi ce sd numeste Lichirestii unde este semnu piatra care este hotar
pind In mosiia Trusanca a mdnAstirii Radului VodA, unde nefiind alt semn, s-au fAcut groapd,
au esit stinjdni 1999 si la mijloc iardsi din mosiia Lichirestii unde nefiindu alt semn s-au
fAcut gropi pind in mosiia Trhnsanca. Unde este semnu, piatra hotarului TrAnsanca, au esit
stinjAni 1504, si la cdpAtliu despre apa Ialomitii unde sA loveste in capete cu mosiia Bora

36

www.dacoromanica.ro
a Doicestilor i cu mosiia Cusumbestil, iardsi stringindu-sa din mosiia Lichirestii unde, ne-
fiind alt semn, s-au fAcut groapd pind In mosiia TrAnsanca unde este semn piatra hotarului
TrAnsanca, au esit stinjdni 1592. Care aceste trdsuri fAcindu-sd masd i dupd obiceiu scAztn-
du-sd doao pArti, rdmine buni sttnjeni 1533 1/2, din care insd, o parte este a mAndstirii Radului
Vodd i o parte a ecselentii sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino> i rAmtne partea mAnds-
tirii Vierusului stinjdni 511, pentru cd aceastA mosie nu este inpArtitd, ci tot un hotar din
piatra mosii Lichiresti, a sfintii mAndstiri Co ltii, pind in pietrile mosii Transanca a sfintii
mAndstirii Radului Vodd, ce au fost mai nainte a dumnealui vistier Dumitrasco Racovitd
si au fAcut schimbu cu mAndstirea, dindu-i mosiia Fundenii dd peste Colintina. Iar semnile
din lungu este din sus spre mosiia Lichirestii din Dundre, dd umbld morile, unde sA numeste
Pisica, merge pind In band prin gura Iulilor i, trecindu apa Borcii, este un drumisor pardsit
care merge pa la crucea de piatrd a Vladii si de acolo treclndu drumul Olacului nu mai este
alt semn, ci vine mosiia aceasta CrAceanca, Injugata cu mosiia Lichiletii Old la <ca>pul
daspre lalomitd unde sA numeste Potrinchie2, dar din jos spre mosiia TrAnsanca. Iar din
malul Dundrii unde sA numeste Carabani, merge prin band pd la privalu Piperii si, treclndu
apa Borcii dd curmezis pind In capul mosii dAspre Ialomita, iaste drum mare.
Drept aceia, dupd cercetarea ce s-au fAcut atit din copiile zapisilor, cit si din stApt-
nirea ecselentii sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino>, precum au dat seama ispravnicii
ft inprejurenii, intr-acestasi chip am adeverit stdpinirea acestii moii, pentru <care> am dat
aceastd carte a noastrd arAtInd citi stinjAni s-au ales buni intr-acest hotar dd mosie, pe.
unde s-au stdpinit cu sumele lor, dupd cum mai sus aratd.
1775, diebeinvrle 22.

Milostiu bojiiu Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.


Sfintii i dumnezeestii mAndstiri Vierusului ot sud Mused i cuviosului chir...3 nas-
tavnicul acestii mAndstiri, ca sA aibd a tinea si a stdpini 515 stinjAni dA mosiie in hotarul
CrAceanca sud Ialomitd, care mai jos pe largu sd numeste, pentru cd In anul trecut, 1775,
fiindu rinduiti dumnealui 4 cinstiti i credinciosi, boeriul domnii mete vel vornec Badea Stir-
beiu i Dumitrache biv vel sAtrar, ispravnicul judetmlui Ialomitii, ca sd aleaga i sd hotdrascA
acest hotar dd mosie, vdzum cartea dumnealor cu leat 1775 dichemvrie 22, Intru care scrie
cd au tras pin trei locuri dupd obiceiu, insd : la capul mosii despre baltd, care merge pInd
In Dundre, din mosiia Lichirestii, a mAndstirii Coltii, unde este semn piatra care este hotar,
pind in mosiia TrAnsanca a mAndstirii Radului VodA, unde nefiindu alt semn s-au fAcut groapA,
au esit stinjdni 1499 si la mijloc iardsi din mosiia Lichiretii, unde nefiind alt semn s-au fd-
cut groapd pind in mosiia TrAnsanca, unde este semn piatra hotarului TrAnsanca, au esit stin-
jAni 1504 si la cApdtliu ddspre apa Ialomitii unde sd loveste in capete cu mosiia Bora a Doi-
cestilor i cu mosia Cosonbestii, iardsi trAgindu-sA din mosiia Lichirestilor unde, nefiindu alt
semn, s-au f Acut gropi pind In mosiia TrAnsanca unde este semn piatra hotarului TrAnsanca,
au esit stinjani 1592. Care trAsuri f Acindu-sd masd dupd obiceiu, au rdmas buni, sttnjAni 1533,
2 ci<rice>, din care aleglndu-sa o parte sfintei mAndstiri Radului Vodd i and parte ecselentii
sale ghindral maior Mihail Cant<acuzino>, au rAmas i sfintei acestii mandstiri Vierosul parte,
stinjani 511. Care aceastd mosie nu este inpartitd, ci tot un hotar, din piatra mosii Lichires-
tii a sfintei mAndstiri Coltii, pind In pietrile mosii TrAnsanca a sfintei mAndstiri Radului Vodd
cc au fost mai nainte a dumnealui vistierului Dumitrasco RacovitA ce au fAcut-o schimbu
cu mAndstirea, dindu-i mosiia Fundeni dA peste Colintina, iar semnile din lung este din sus
despre mosiia Lichirestii din Dundre dd unde umblA morile unde sA numeste Pisica, merge pre
baltA prin gura Iutilor i trecind apa Borcii este un drumusor pardsit care merge pd la crucea
dd piatra a Vladii si de acolo trecindu drumul Olacului nu mai este alt semn, ci vine mosiia
aceasta Craceanca Injugata cu mosiia Lichirestii pd la capul ddspre Ialomita unde sd numeste-
Potirniche.Dar din jos despre mosiia TrAnsanca, iar din malul Dundrii unde sd numeste Ca-
raban, merge pA band pind la privalul Piperii i, trecindu apa Borcii decurmezis pin capul mo-
ii ddspre Ialomitd, este drum mare.

4 C. 758 37-

www.dacoromanica.ro
Deci, dupA cercetarea ce au fAcut in fata locului dumnealor boerii hotarnici prin scrisori
I dovezi, flind aceastA mosie dreaptA a mAndstirii, am dat i domniia mea aceastA carte de
Arh. St. Buc., IntArire ca, dupa alegerea dumnealor boerilor, sd tie si sii stapineascii acei 511 stinjeni de mo-
bil'. nr. .
sie cu bunt pace. I i saam receh gospodstvo mi.
1776, martie 2.
1 Corect : Coslmbesti.
2 Pentru : Potirniche
3 Loc alb.
4 Pentru : dumnealor.

Carte domneascd poruncind vdtafului de aprozi so vIndd averea lui Theodosie Zotul, care, AO i s-au
33 dat soroace, nu si-a pldlit datoriile.

1776
martle De vreme ce Theodosie Zotul, pentru banii ce este dator dupe hotArirea judecAtii, n-au grijit
8 a sA plati, si mai puindu-i-sli i soroace, iari n-au plAtit, pe urrnA I s-au fAcut si catagrafi
dA averea lui, care dupe acea catagrafi era averea lui ca un amanat1 la datornici, I iarAsi
mai dindu-i-sd si IngAduialA, n-au purtat dA grija a plAti, care dupe pravila s-au sfirsit toate
soroacele i IngAduelile ce s-au cuvenit a i sA da si rAmlne a i s vinde averea lui.
Poruncim dar vAtafului dA aprozi, cu marafetul starostii de negutAtori sA sd vinzA toatd
averea lui Mt de a nu sd mai prelungi I dA suma ce va esi pd vinzarea acelora, cu catastih
Arh. St. Buc.. curat s avem domniia mea In stire Inpreund cu starostea sa fie si alti patru negutAtori dA
nr. 1. cinste streini. Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, martle 8.
1 Pentru : amanet.

Velifii boieri aratd prin anafora cd creditorii lui Costandin Micsunescu cer plata datoriitor acestuta
34 de cdtre vdcluva lui. Aceasta cere epitrop. Se aprobd ca datoriile sd fie plotite cu tncetul". Domnut
rtnduieste epitropi.
1776
martle
81 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
Fiindu cd aceastA judecata sa prelungeste de slut 9 ani, far de clndu au murit sotul
sdu este un an si jumdtate i Intr-atIta prelungire dd vreme acest raspunsu n-au dat, acum
dar rAmIne ca epitropiia aceasta sd facem, cit cu hotArire, ca l Inplinirea sA sd facti scum,
adicA din averea casii ce este, sii I sA scoata zestrea ce va fi lipsd, sd sd Inplineascd datoriile
si ce va mai prisosi sA rAmlie copillor.
i iatA, rInduim domniia mea epitropi pe dumnealor boerii ce shit si la alte trebi ale
obstii epitropi Ca, dupa aceastA hotdrire urmindu i fficlndu f oi de periusie de lipsa zestrii,
sd arate !nth domnii mele a vor avea porunca a sA Inparti dup. ce vom vedea acele foi.
Iar acum, de va rAminea Micsunescu2 a intra clironomi sd sit incarce cu aceste toate,
are voe num<ita>, acuma sa facA Inplinirea.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatli porunca mad! tale, vlitafu de pdharnicei au adus la judecatd Innaintea
noastrd pe Manila, sotiia rAposatului Costandin Micsunescu, ca dupe jalba ce au dat tnnlimiI
tale datornicii cei ce au a lua datorie de bani de la rAposatul Costandin Micsunescu sotul
sAu, sA o IntrebAm de intrd cliro<no>amil pe periusiia rdposatului sotului sAu i sA rAspunzd
si datoriia la datornici si sa chiverniseascA si copilile ce le are fAcute cu rAposatu Costandin
Micsunescu. Dumneaei, numita juptneasa Manila, dete rAspunsu Innaintea judecatii ci dA va

38

www.dacoromanica.ro
fi mila marii tale asupra-i cum i asupra acelor copile sarace ca datornicii sa-i faca sincata-
vasis la dobinda banilor cum i la bani, sa-i plateascA cu incetul, twt va priimi d-a intra cli-
ronoama, iar dA nu, 1i cere zestripara ei 0 cu acele copile cum va lumina Dumnezeu pe ma-
riia ta, caci dumneaei alta putere nu are a le chivernisi i acest ajutor II cere de la mila
marii tale.
Macar ca mai zise dumneaei Manila Micsuneasca cA priime*te i intr-acestasi chip, adica
sa-i orindulascA un epitrop 0 sa i sa <dea> toatA periusiia casii in mina acelui epitrop i acel
epitrop, strIngindu tot venitu casii, sa-i dea dumneaei i acelor copile numai hrana vietii, iar
prisosul ce va prisosi din venitu casii, 04 dea datornicior pina clndu sa va plati datoriia, care
dupa cererea 0 rugaciunea dumneaei sa face, nu lipsim 0 noi a arata marii tale, A. te mi-
lostiveti manila ta asupra acelor copile sarace, cum i asupra dumneaei, i sa binevoiejti ma-
riia ta a porunci datornicior ca, cu soroc i cu Incetul, sa plateasca datoriia cu ceia ce a
va stringe din venitul casii, macar ca datornicii nu priimesc intr-acesta0 chip, fail dA numai
da le va innoi dumneaei zapisele la mina, sa umble cu dobinda, tip vor priimi. La aceasta
ramIne a sa hotari de catre Innaltimea ta, dupa cum Dumnezeu te va lumina.
1776, martie 8. Arh. St. Buc.,
Me. nr. 5.
1 Data anaforalei. f. 8-8v.
2 Pentru Micsuneasca.
Neculai Dudescu vornec, loan luliianu vel logof At, Pana Filipescu.

Departamentul al 2-lea arald prin ana fora cd Mihai Bdrbdtescu cere ca sticlarii domnesti de pe
mosia sa Vticasa (jud. Dtmbovifa) sd-i pldleascd si pentru vremea rdzboiului venitul mosiei. Domnul 35
hotdrdste cd nurnai datoriile de dupd rdzboi trebuiesc pldlite, iar departamentul sd facd cercetare
dupd obiceiul pdmtntului". 1776
martle
13
Io Alecsandru Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar.
Pentru cele din vremea razmiritii, dupA hotArirea ce s-au Mut, poruncim sa fie nesu-
parati 0 nici o cercetare pentru acelea nu aveti a face far' de numai, da cind s-au facut pace
incoace, avind dumnealui paharnicu cererea ce are a face, dumneavoastra sa cercetati i dupA
dreptate i obiceiu pamintului urmind, sa hotariti In scris cit va fi cu cale i datori jaluitorii.
1776, martle 13.

Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, aduse la judecata dumnealui vAtafu dA paharnicei
pe dumnealui paharnicu Mihai Barbatescu pirf la lude 3 sticlari domnqti ce sA afla AzAtori
pe mosiia dumisale VI leap ot sud Dimbovita, cerind de la dinlii ca sa le Inplineasca o surna
dA sticle i adetul mo0i dupe zapisul ce au dat la leat 1769 octomvrie 5. Intrebindu-sa 0 Sava i
Costandin i Ion, sticlarii, ne-au arAtat porunca innaltimii tale In care sa poruncete Ca, dupa
hotarirea ce este facuta pentru toti lacuitorii de objte pentru ramAlituri din vremea trecuta a
razmiritii plifla pace, i acest fel de cereri de ale mojii sa fie nesuparati. Noi urmind hotaririi
marii tale, am intrebat pe dumnealui paharnicu Barbatescu ca, dupa pace i pin-acum, de are
a cere vreo dreptate de la acetiia, sa arate, i vom cerceta, dumnealui au raspuns ca nu sa
multumeite i cere de la numitii ca sa-i Inplineasca toate cite sa coprind in zapisul ce I 1-au
dat.
Pentru care, facum tire marii tale, ca sa avem al doilea poruncA a marii tale in ce chip Arh. 13t. Buo..
Si urmam. Ma. nr. 1,
f. 88 v-84.
1776, xnartle 7.
Miche Fotinos paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.

39

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri arald prin anafora cd Voicild din Topliceni (jud. Slam-Rtmnic) se plinge tmpotriva
36 lui Slate din Negovani (jud. Saac), care slciptneste In sad si fdrd dreplate" via din Negovani.
Judecdfi anterioare au dovedit a Voicild umbld cu viclesug". Ho lrtnd si ei cd este rdu pIrts",
cer sd i se dea pedeapsd spre pilda allora". Domnul intdreste.
1776
martie
19
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostilu gospodar.
S-au cercetat aceasta pricind si dA cAtre domniia mea in divan si am hotdrit ca dupe
hotdrirea dumnealor velitilor boeri sil sa urmeze, adicd sA aiba State a stApini viia aceia.
1776, martle 19.

Din luminatil porunca marii sale prea Innaltatului nostru domn, Io Alecsandru loan
Ipsilant voievod, vAtafu de aprozi aduse la judecatA pe Voicila de la Topliceni sud Slam-Rim-
nic, pirls asupra lui State de la Negovani sud Saac. Zicea Voicild cum cd rAmiindu-i de la strA-
mosu lui, sapte pogoane de vie in dealul Negovanilor sud Saac, iar acest State in sill si far'
de dreptate i le-ar fi stapinind, cum si trei pogoane de vie deosebit iardsi din susul acestor vii,
care vii au fost. cumpArate de Gheorghe tatfil lui State ce si pe acelea iarAsi le stapineste si
zicea caci ca un lucru ce sA trage de la neamul lui, sd ia acele vii intru a lui stapinire.
FatA fiind si State, s-au intrebat ce are a rAspunde si intli pentru acele sapte pogoane de
vie vazum eh in multe rinduri s-ar fi judecat acest VoicilA, dupa cum ne pliroforisim dintr-o
carte a lui Alcse cliucer fiind pe acea vreme ispravnic in sud Saac cu leat 7250, in care sA co-
prinde cum el insusi numitul ispravnic mergind in fata locului, prin carte de blestem au dove-
dit cum cA Nedelco tatAl <lui> VoicilA si-au vindut toata partea lui da vie, inpreuna si live-
zile, rAmlind acliros. Deosebit de numita cercetare ce ar fi fAcut atunci numitul ispravnic, mai
pe larg ne incredintam dintr-o carte a marii sale Mihaiu Racovit.A voievod cu leat 7252, in care
sa cuprinde ca dupe vremi, sculindu-sA acest Nedelco inpreuna cu fii-sdu VoicilA si cu alti mos-
neni si neavind cdrti dd stApinirea numitii vii, umbla cu ficlesug ca sA sA facd stapinitori si
pa Nedelco cu Voicila ii aratd cm rai pirisi si cu numita carte a marii sale Mihaiu voievod Raco-
vita sd vede cA i-au izgonit de la judecata dindu-i-sa cartea mdrii sale de stApinire. Deosebit
de aceasta, sd vAzu si judecata si o anafora a preasfintii sale parintelui mitropolit cu leat 7272
iulie 16 intAritA si de mariia sa Stefan voievod RacovitA, cum cA Voicild pirisul, rAu si fArd de cale
umblA. Dupd pravila cercetindu-sd spitile lui Gheorghe, tatAl lui State, i s-au dat iarasi lui intru
stApinire, acele vii. Asijderea vazum la mina lui State si altA carte a trei boeri judecAtori, Mateiu
Cretulescu stolnic, Ioan medelnicer i Nicolae BrAtAsanu sluger, cu leat 1762 maiu 5, in carea sa
coprinde cd acest Voicild, piris far' de nici un temeiu, cauta sd stApineascA aceste vii numai cu
cuvintu si fiindu-i pira lui fAr' de cale si de la judecatA s-au izgonit.
Deosebit, iardsi neodihnindu-sa Voicila pirisu, au fost datu jalba si la manila sa Alec-
sandru voievod Ghica si prin jalbd orinduindu-sd la rAposatu stolnic Ionita BAlAceanul, fiind
ispravnic la acel judet al Sdcuenilor si judecindu-i, iarAsi au rdmas VoicilA de judecatd. Si dupe
toate aceste judecAti ce au avut, numitul Voicild, iarAsi neodihnindu-sA, au dat si acum jalbA
la mAriia sa Alecsandru voievod Ipsilant, care dupe jalba lui fiind orinduiti la ispravnicii da
judet, sa vede cd tot numitul VoicilA au rdmas de judecatd. Si dupe ce vAzind numitul VoicilA
cA au rAmas de toate judecatile, fAcea cerere pentru alte trei pogoane de vie ce s-au mai numit
si mai sus, cu pricind cA i-au rAmas iarAsi mostenire de la neamul sau. Dar si pentru aceste trei
pogoane dA vie, vazum la mina lui State, piritului, o carte de judecatA a dumnealui Athanasie
setraru ce era ispravnic pe acea vreme la acel judet. al SAcuienilor, dupe care judecata sa vAzu
si cartea mdrii sale Mihai voievod Racovita cu leat 7252 supuindu-1 cA, dreptate neavind, au
dat intru stApinire acele trei pogoane de vie lui Gheorghe, tatAl lui State, si iardsi tot pentru
acele trei pogoane de vie au fost mai tras la judecatd Voicild pe Gheorghe tatAl lui State si inna-
intea rAposatilor frati boeri Iordache Cretulescu vornic, i Grigorie vel ban, i Barbul VAcArescul
logofdt, i Costandin Brincoveanu vel clucer cu leat 7254.

40

www.dacoromanica.ro
Care dupd mdrunta cercetare ce au fAcut, dovedindu-sii pira lui Voicild far' de cale, s-au
izgonit Voicild de la judecatA, dindu-sd i aceste trei pogoane de vie cu stAptnire lui Gheorghe,
tatl lui State.
Deci, dupd atitea judecdti ce au avut Voicild cu Gheorghe tatAl lui State, iesind acum
i Innaintea noastrA, vdzum la mina lui State, atit cartile de judecatd ale ispravnicilor, cit i
ale boerilor veliti, cum 0 ale domnilor ce s-au numit mai sus, cl, la Ora ce au fAcut, dreptate
n-au avut, precum si noi 11 dovedim de rau piri l neastimparator dupe atitea judecdti.
Ci, de la judecatd hotArim, State sin Gheorghe sd stApineascd toat viia cu bund pace,
ant de cdtre Voicil pirisu eft si de feciorii lui, mdcar cd Voicil plrlu cerea taleri 130 ce zicea
cd i-au cheltuit la lucru acestor vii intr-acest urmAtor an. Dar si pentru acesti bani, am hotdrit
sd-i piarzA, ca unul ce s-au obrAznicit i far' de nici o judecata au intrat cu stApinirea In lucru
vii unde n-au avut nici o treabd, ci In silnicie au lucrat la vie, dupe care, dreptatea niinic nu-1
aj utoreazA.
Ci Inca, noi am gdsit cu cale ca pe un nesupus ce s-au ardtat Inpotrivitor la atitea judecAti
domnesti i boeresti, sd sA i pedepseascA, care pedeapsd sA fie si spre pilda altora intocmai ca Arh. St. Bun..
Voicild, neastimpAratori. M. nr. 1.
f. 87 88 v .
1775 septemyrie 15.
Durnitrasco Racovitd, Niculae dvornic, Radu Vd<cdrescu> vel dvornic, Badea
Stirbeiu logof at.

Milropolilul i velqii boieri aral prin anafora cei prelenfia lui $ieran Micsunescu asupra unei
peirfi mai mari din averea printeascd, rdmasd in mina Mariei, vaduva fratelui sou Coslandin,
este neinlemeiald. Domnul inidresle cu drepi de apel. 37
1776
martie
Io Alcsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 22
Dupe cum au gdsit dumnealor velitii boeri cu cale si preasfintitu mitropolit, intdrim
domniia mea asa sa sA urmeze, iar dd nu este odihniti vreo parte si are a face apelatie, iasA
i la divan.
1776, martie 22.
Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat InnAltimii tale Stefan Micsunescu pentru diiaforaoa ce are cu cum-
natd-sa Madia ce au tinut pe rdposatu frate-sdu Costandin Micsunescu, pd care aducindu-i
vdtafu de pdhArnicei innaintea noastrd, am pof tit si noi pe dumnealui slugeru Costandin Coco-
rdscul i pe dumnealui Iordan gramAticul, unde fat fiind E Iordache sarafu, fiindu rudd spre
partea Micsunestilor i fAcindu-le cercetare In scris de toate ceririle lui Stefan Micsunescu, cum
i (Id rdspunsurile Marii cumnatd-sii, care in scris ne-am Instiintat supt iscAliturile dumnealor
si sd vede c rdmine sd ia Stefan Micsunescu din casa pdrinteascd numai taleri 55 si 3 pol po-
goane dA vie si din nemestiile vii de la Udricani ot ScAeni pe jumAtate, iar alt nimic, cd ce au
fost, au luat mai nainte, iar altele s-au prApAdit din vremea rzmiriij. Pentru cd dumnealor
boerii, sd vede cd au fAcut cercetare la cererea numitului Micsunescu, dar au dascoperit adevAru,
n-au avut dd ce sd-1 priroforiseascd dumnealor, pentru cd rdposatu frate-sdu, pe care 1-au lAsat
rAposatu tatd-sdu epitrop pe toatA casa, este mort l sotiia lui, Manila Micsuneasca, nu stie sa
dea seama la nimic, iar cindu ar fi trait raposatu Costandin Micsunescu, frate-san, putea
judecata a da crezdmint cererii lui Stefan Micsunescu si a ddscoperi adevAru, adicd pentru
venitul casii, cit si pentru cheltuiald. Ce sA cunoaste c dupd cercetarea ce au fAcut dumnealor
numiii boeri, cererea numitului Micsunescu iaste fdrA de dreptate. Ci, dupe coprinderea ce
au Mut dumnealor numiii boeri, sa sd urmeze, macar cd Stefan Micsunescu insusi dd a sa
bund voe au lAsat banii ce-i Idsase raposatu tatd-sdu prin diiatd i banii vitelor ce s-au vindut
cum si banii du pa yin din toamna ce au murit tatd-sdu ce i-au luat raposatu Costandin Micsu-
nescu, frate-sdu, acesti bani Ii lasA copiilor fratini-sdu 0-0 cere namestiile de la Udricani,

41

www.dacoromanica.ro
de la viile de la ScAeni pe jumAtate, cum si acele 3 pol pogoane dA vie tot de acolo si acei talerf
erh. St. Buc., 55 dupd cum sA aratA mai sus la alegerea ce le-au Mcut dumnealor numitii boeri. Care si noi, la
his. nr. 5,
f7 aceasta am gAsit cu cale, iar cea dAsAvirsitA hotArlre, randne a sA face de cAtre InnAltimea ta.
1776, muffle 3.

Domma holdrdste ca velifii boieri sd facd cercetare cu carte de blestem pentru pltngerea Uzi Radu
38 din Mdlureni (Arges) tmpotriva Saftei Brdlianu si sorei ei Ancufa, care nu i-au tnapoiat pmln tul
la iertarea din rurridnie.
1776
Milostiiu bojiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
matte
23 DumneavoastrA boerilor ce sinteti orInduiti prin deosibitA cartea domnii mele, hotarnici
la mosiia MAlureni, sAnAtate I VA facem In stire a In divanu domnii mele esi Radul fecioru lui
Tudor! de la MAlureni sud Arges, cu jalbA asupra Saftii BrAtiiancAi, asupra Ancutii surori-si,
nepoatele LiicAi slugeru tot de acolo, cum cA el este ertat de rumlniie cu pamIntul lui Inpre-
unk de cAtre acel rAposat Leca sluger, iar numitele mai sus li tin si acum partea (IA mosiie
neslobodA.
Rata fiindu la divan feciorii si vechilii numitelor piffle, anume Mateiu GAlAsAscul si
lane BrAtiianu, n-au tagaduit ertAciunea lui, fArA numai zicea a numat capu lui este ertat
de ruminie, iar nu si pdmintul. Dar la aceasta arAtA jAluitoriul zapisul acelui rAposat Leca
sluger, In care scrie cu pAmintul lui, InpreunA", care zapis bAnuind Mateiu si Ene cum cA este
mincinos, s-au cAzut la acest fel dA pricinA a slobozirii din rumnie dupA pravilA, dovadA jfilu-
itorului a aduce, si cercetIndu-sA din cei ce slut iscaliti marturi In zapis, dete seama cA ni<ci>
unul nu trAeste, f ArA numai tatfi-sAu este In viiaM si sA aflA acolea la judet.
Deci, dumneavoastrA sA faceti aceastA cercetare tAtini-sdu si dA va fi carte de blestem, cum
CA zapisul este adevArat al LiicAi slugeru, sA Millie si mosiia lui slobodA si alegindu partea lui
Arh. St. Buc., ce sA cuvine, dumneavoastrA sA o dAosibiti dindu-i carte dA alegere, ca sA-si stApineascA cu pace.
Ms. nr. b. Tolico pisah gospodstvo mi.
f. by.
1776, martle 23.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Maria Prejbeanca (jud. Dolj) 4i cere o figancd fugild la stolnicut
39 Costandin Bdldceanu. Dovedindu-se dreptatea ei, divanul judecdtoresc hotdrdste dupd pravild si
obicei" sd se faca schiznb de figani. Domnul holdrdste tnsd o noud cercetare a cdirndthmiei Craiovet
pentru revendicarea aceleiasi figdnci de cdtre mndstirea Morunglav.
1776
made
23
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cercetarea preasfintii sale pArintelui mitropolitu si a dumnealor velitilor boeri
ce au Mcut, de jalba Prijbeancli si dA cele ce porunceste pravila la acest fel dA pricini, sl vede
ca are dreptate la cererea ei. Dar fiindcA dete In scris la divan, dumnealui medelniceru Dumitra-
che, epitropul mAnfistirii Stintului Epanteleimon, cum cli egumenu si orn 1 bAtrin cAlugAr de
la mAnAstirea MorInglavu ce este metoh la SfIntu Epanteleimon au arAtat ca pot a dovedi
cum CA tiganca aceasta este ai acei mAnAstiri, face trebuinM a sA cerceta si acea arAtare a lor.
Drept aceia, poruncim dumitali caimacam al Craiovei, sA chiemi pa igumenu de la Mo-
runglav, a cercetezi de fata cu Prijbeanca, si cindu nu va putea, zisa lui rAmine a sA urma dupe
hotAr/rea de mai jos-numitA ca sA dea stolnicu BAlAceanul schinburi Prijbeancdi, iar dovedindu,
sA face hotArlrea ce sit cuvine si oricum sA va alege clA aceastA arAtare a igumenului acolea,
sA avem domniia mea Instiintare spre a face Inplinire. Si mumbasir, copilu din casA dA divan,.
anume.
1776, martle 23.

42

www.dacoromanica.ro
.Prealnniltate doamne,
Din luminati porunca mirii tale, vitafti de copii de divan au adus la judecati pe
Mariia Prijbeanca din sud Do Iji, ptrI dumnealui stolnicului Costandin Biliceanu, zicIndu
eft 15 ani slut de ctndu i-au fugit o tiganci anume Tudora, fata unii Sofiica tiganca, i acum
au aflat-o la dumnealui stolnic stipinind-oao cu 4 fete ale ei, ci le-au ficut cu un tigan al
dumnisale si o cere, si nu va si i-o dea.
Fata fiindu i dumnealul vel stolnec Biliceanu, zise ci aceasti tiganci au luat-o schim-
bu de la dumnealui sitraru Iorga Lipinescul, fiind la leat 1761 epitrop Sfintului Epante-
leimon t miritInd-oao dupe tiganu dumisale, au ficut acele copile, pe carele in vreme di
rizmiriti cum si pia acum le-au hrinit. I s-au cerut de judecati s dovedeasci numita Mariia
Prejbeanca, cu ce dovadi dovedeste ca este acea tiganci a ei, si zise ci pe Sofiica tiganca,
muma acei Tudoril tigance, o stApineste i pina acum i cum ci pe aceasti Sofiica tiganca
Inpreuni cu fii-sa Tudora le-au diruit Mateiu Morunglavu lui Mateiu Prijbeanu, birbatl-siu,
fiindu amindoi veri premari, i a aceasti Tudor% tiganci, de copili au fugit si au tras la
niste tigani, rude ale ei, ci i-au diruit iar Morunglavu, danie la sfinta minastire Pante lei-
mon. I-am cerut s aduci mirturii cum ci nu va fi fost i aceasti Tudora tiganca danie la
ministire i Int/ iu ne-au adus o foae de la medelniceru Dumitrache, epitropul ministirii
Panteleimon, de numele tiganilor ce i-au dat danie Morunglavu la mfinistire, In care foae
arati cutare tigan cu fimeia lui l cu copiii lui, iar nu arati i numele tigancilor. i nepu-
ttndu-si dovedi di este si aceasti. Tudora tiganca danie la ministire, sau nu, i-am cerut
numitii Prijbeancii alte mArturii, si mergindu la Craiova ne aduse In scris, atIt cartea dum-
nealui biv vel paharnic Manolache Romano, caimacamul Craiovei, cum si alte carp de mir-
turie ale preotilor i altor boerinasi din partea locului, care dau mirturie cb. pi Sofiica tiganca cu
f ii-sa Tudora, au dkrult-o Mateiu Murunglavu, virl-siu Mateiu Prijbeanu, sotul Marii Prijbeancii.
Dar, fiindu ci au dat jalbk irmiltimii tale si dumnealui vel stolnic Costandin BAIA-
ceanu tot pentru aceast pnicin, t si porunceste ca si cercetim si la pravili, de poate
cinevasi, tot intr-un pArnint fiindu peste 15 ani, a face pill di tiganci. Si dupi porunca
midi tale am intrebat Intli pA numita jiluitoare, stiut-a intr-acesti ani ci este tiganca la
dumnealui stolnicu si cum di nu si-au cAutat judecati < ?> Si zise cA n-au stiut, ci tocmai
acum au aflat, cici n-au fost sizitoare aici In Bucuresti, ci la sud Dolji, si de acolo cum au
putut afla, ciuttndu si pravila, zice la ...2.
Drept aceia, du/A pravillt i dupi obiceiu pimintului, este ca, oH tiganci, sau dobi-
toc, oricindu 11 va dovedi si-1 va cunoaste cineva5i a este al lui cu drepte mArturii, dupi drep- Arh. Bt. Buc.
tate are vole sit s1-1 ia. Me. nr. 5.
f. 9-10.
Pentru care, si noi gisim cu cale, Mariia Prijbeanca dupi dovezile si mirturlile ce Pentru aceemi
Si vizuri la mina ei, si ia pe acea Tudori tiganci cu fetele ei di la dumnealui stolnicu PricinS. V. doe.
din 17 mai
Biliceanu, dar fiindu cA zise a este cununati dupi un tiganu <al> dumisale, cununiia nu Arb. St. Buc.
1776.

si stricA, ci In locul acei tigance si a copililor ei, si dea dumnealui stolnecu alte schimburi, Me. 5.
f. 29 v.-30
11 dumnealui stolnicu Biliceanu si-si ia schimbu ori de la ministire, sau de la dumnealui (Copia sub da-
itraru Iorga Lipinescul cel ce i-au dat pe acea tiganci. Iar cea dAsAvtritA hotirire rimine ta fa Inatitutul
de istorie
a si face de citre lnniltimea ta. ..N. Iorga").
1776, fevruarie 25.
Vel varnec, Badea Stirbeiu vel vornec, vel logofit, vel logofit.
1 Pentru : un.
2 Loc alb.
Vett/it boieri aratd prin anafora cd Ilinca din Bucurgli cere sd rdscumpere de la Costandin cavaful
prdodlia cumpdratd de acesta de la soful ei rdposat. Judecata nu gdsgte dreaptd aceastd cerere.
.Domnul tntdrote anaforaua, ardttnd cd prdvdlia nu era zestrea ei, ci un bun al solului ft cd olnzarea
fusese fdcutd cu ftirea tuturor.
40
1776
To Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. mantle
Mica'. cd Ilinca nu avea dreptate a riscumpara aceasti privilie, Mudd& priviliia au 23
fost dreapti a Mrbati-siu, iar nu vreo zestre a ei, si au fost volnici cu al sin mice va vrea

43

www.dacoromanica.ro
sd facd, i aceastd hotArire care o fAcusem sd-si priimeascA cavaful banii, era numai pentru
copil, dar dA vreme ce ni<ci> aceii hotAriri n-au urmat Ilinca dd a da banii, i fiindu cd vinzarea
s-au dovedit cd s-au fAcut cu stirea tutulor dA fatA i nesilitA dA nimeni, rdmine tot a lui
stApinire. Si pentru aceasta, Intdrim aceastd anafora ca dupd cum scrie In jos, sA sA urmeze.
1776, martie 23.
Preainndltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, vdtafu de vistierie au adus la judecatA innaintea
noastrd pe Ilinca vAduva din Bucuresti, ca sd o intreb<Am> de toate, sA-i dea dupd hotdrirea
mdrii tale taleri 400, si cu taleri 70 ce i-au lAsat bArbati-sAu i cu taleri 50 chiriia prAvAlii,
ce sd fac taleri 520, si asa sd ia prAvAliia ce au vindut-o bArbati-sAu lui Costandin cavaful.
Innaintea judecAtii, rAspunse Ilinca, cd ei bArbati-sAu i-au lAsat taleri 100 In mina lui Mircan
bogasieru si cu taleri 250 ce sint la zapciu i cu taleri 50 ce ai hotdrit mAriia ta pentru chi-
riia prAvAlii, acesti bani Ii cere Ilinca sA-1 prinzA in seamd, care dupd ardtarea ei, sd fac
taleri 400, iar mai mult zise cd putere nu are a da. Si cid nu I sA va tinea acesti bani
In seama pind la taleri 400, Isi cere acei taleri 250 ce shit la zapciu i sii-i plAteascA Cos-
tandin cavaful si. dobindd la acesti bani de cindu sAd la zapciu, Hindu cd ia zice cd-i pear-
td cu dobindd i zice sA-i dea i scrisorile de diiata mortului t fcaia de zestre ce este la
mina zapciului. Cererea Ilincdi este fArd dA cale, i peste luminatA porunca InnAltimii tale,
atit pentru pretul prAvAlii cit i pentru scrisori, cd scrisorile de judecAti i zapisul vinzAril
prAvAlii trebue sA rAmle la cel ce va fi stdpinitor prAvAlii, iar diiata sA i sd dea ei.
Arb. St. Buc., PArerea noastrd intr-acest chip este, iar cea dAsAvirsitd hotArlre rdmine a sA face de
Me. nr. 5,
f. 10 v.-11. cAtre innAltimea ta.
1776, martie 12
Vel vornic, Badea Stirbeiu vel vornec, vel logofdt, Costandin BAlAceanu
vel stoinic.

Domnul poruncesle ispravnicilor judefului Rtmnic sd vegheze ca sldpinii mosiilor sd respecle obiceint
41 pdminlului, perdru ca pldieii sdi nu se mai plingd de asuprire la dijmei si clacd.

1776
martie DA vreme ce la divan Innaintea domnii nide sA jAluird plAiasii din plaiu Rimnicului ot sud
26 Slatr-Rimnic, pentru stApinii mosiilor p e care sA aflA cu lacuinta, cum cd-i apucA de le ia
cite taleri 3,60 pe an de casd, cu nume de clacA, si cum cd in loc de dijmd le ia cite taleri
5 si 6 pe claia dA fin, asemenea i pentru vitele ce le tin pe mosie, i pentru orice nu urmeazd
obiceiului pAmintului, ci la toate ii asupreste si le ia mai mult. Pentru care, nesuferind domniia
mea a sd asupri sAracii lAcuitori mdcar eft de putin, am dat domniia mea aceastA carte la
mina numitilor plAiai cu care sA sA poatd apAra de cAtre acel fel de asupreli a stdpinilor
mosii pe care lAcuesc, ci sd urmeze numai la obiceiu pAmintului dupe coprinderea cArtilor dom-
nii nide de clacA ce sA dau la mina celor ce au mosii, adecd sA aibA a clAcui lAcuitorii tArani
la stdpinul mosii cite 12 zile pe an, insA pe mosiia unde sint sezAtori, iar nu pe alte locuri
dApArtate. Si claca sd o Med rinduri, rinduri, iar nu tot deodatA, adicA : 3 zile primdvara,
3 zile vara, 3 zile toamna si 3 zile iarna, i numai cei ce vor fi casnici i vrednici de muncA,
iar holtei sd nu sA supere. Dar cind stApinii mosii nu vor avea trebuintd de lucru i vor cere
ca sA ia bani, sd aibA a lua de casd numai cite un zlot pe an, iar mai mult, nu. Asijderea Ii
pentru dijma, atit fin, en i alte sAmAnAturi, sA dea numai din zece una dupe obiceiu, iar mai
mult sA nu sA IndrAzneascd nimeni a-i supdra. Si pentru legumile ce vor avea prin grAdini
pentru trebuinta casilor lor, sd nu sd supere lAcuitorii dd dijmd. Vin i rachlu sA sd vinzA
numai al stApinului moii, iar cei ce vor vrea sd vinzA, sAil ia voe de la stApinul mosii i In-
voindu-sd cu dinsul asa sA vinzA, iar fAr' de voia stApinului mosii nimeni sd nu sd indrdz-
neascd a vinde. Asijderea sd aibd a plAti si de caprd cite bani doi pe an si de matca de stupi

44

www.dacoromanica.ro
clte bani 3 pe an, iar pentru vitele ce vor avea pentru trebuinta casilor lor, de suhat sa nu sa
supere lacuitorii.
Poruncim dornniia mea dumneavoastra ispravnicilor, sA dati mina de ajutor numitilor
plaiasi, ca peste obiceiu pamIntului si porunca domnii mele de cAtre nimenea intru nimic su- Arh. St. Bun..
Ms. nr. 1.
parare sa nu li sa faca. I i. saam receh gospodstvo mi. C. 95 v.-96.
1776, mantle 26.

Ispravnicii judefului arald prin anarora cd Ianache cdpitanul, nepltind la limp datoria cdtre
postelnicul Toma Racold, se tnvoieste cu reclamantul, ginerele i clironomul acestuia, postelnicul
Maid Popescul, sd-si pund chezas fi In caz de neplald sd i se Wilda la mezat tot avutul. Domnul
inteireste.
42
1776
martie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 31
DA vrerne ce cererea lui Enache cApitan este dupa pravila, intarim ca dupe cum scrie
mai jos sa sa urmeze si dam volnicie slugii domnii mele...1 copil din casa (la divan, ca sa
mearga cu amindoao partile la judet si innaintea ispravnicilor sa priimeasca datornicul chie-
2a cu acel soroc, ori sa vinza averea lui.
1776, martie 31.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, dumnealui vatafu de copii au adus la judecata pe Ia-
nache ce au fost capitan, ca sa-i luAm seama dupa pravila de i sa cade soroc cu amanet ori
cu chezasi pentru taleri 685 ce este hotarit sa-i plateasca datoriia postelnicului Tomii Racota.
Dupe luminata porunca mArii tale, cautindu pravilile Inparatesti, am gasit la cartea 23, ti-
flu' unde zice chiar aa ca : cei ce nu-si vor plat! datoriia lor de buna vointa si cu multumire,
ii sa (IA soroc da 4 luni, si la acel soroc (IA nu va plati, sa Ii sa ia zaloage cu puterea judecatii
i sa-si ia banii inprumutatorul". Ci fiindu ca au trecut acele 4 luni dupa soroc, dupa cum
crinduesc pravilile, insa dupa ce s-au hotarit Ianache capitanu sA-i plAteasca datoriia, sa
supune dupa pravilA a-i da inprumutatorului zaloage, si dA nu va purta grija sa sa plateasca
de aceasta datorie pina la doao luni, atunci acele zAloage sa sa vinza dupA hotarirea pravililor.
Cu toate acestea, de va putea sA-si dea chezas, la care chezasie sa fie multumit inprumuta-
toriul, atuncea ramine Ianache slobod da aceasta mai sus-numita osinda. La care si pirisul
sari, Mateiu postelnic Popescul, s-au multumit ca sa dea Ianache bun chezas pentru tort banii
fiindu ca zaloagile nu priimeste.
Deci, numitul Ianache au raspunsu cum cA intr-acestasi chip, chezas pe toti banii nu
are sa dea, iar pe banii jumAtate are cheza, numai nu aici, ci in judetu Vilcii unde sA afla sa-
zator. Care, acel chezas al lui, cu soroc da doao luni sa-i plateasca, adica sa fie izbranit de toata
suma datorii, iar cindu nu va priimi pirisu intr-acestai chip, el insusi sa la pada dA avutu lui
ca sa-1 ia pirisul, sa fie plata i izbranit de toata datoriia ce are a lua, a caruia cerere este
dupa pravili i priimita da judecata, care rAmine a sa face hotarirea cea desavirsita de cdtre
Innaltimea ta.
Drept aceia, sa priimeasca plrisul chezas pe bani, pe jumatate, cu care sa fie Ianache
platit de toata suma datorii, sau sa ia avutu lui pentru toata datoriia. Care acel avut al lui,
cu porunca dornneasca sA sa prelungeasca precum poruncescu pravilile, sau sa sa scoata la
mezat ca, cel ce va da m ai mult, acela sa sa protimiseasca. Iar hotarirea cea dasavirsita ra-
mine la Innaltimea ta. Arh. St. Bun..
Ms. nr. 5.
1776, muffle 26. f. 8-9.
1 Loc alb.

45

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul cu veliii boieri aratd prin anafora cd Maria armdsoaia cere protimisis pentru a rds-
43
1776
cumpara o caul pdrinteascd din mahalaua Vergului, utnduld tnsd cu stirea ei de mdtusa sa g
ajunsd fn stdptnirea vdduuei paharnicului lonif Brdtdsanu, care o revinde. Judecata holdrste
cd aceastd vdcluvd o poate vinde oricui. Domnul tntdreste.
apri
13
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod i gospod ar zemli Vlahiscoiu.
S-au cercetat si de domnila mea aceasta pricina i, macar ca sotiia armasului Vasilache,
fiica dumneaei stolnicesii GreceaneAi, au arAtat dornnii mele i aceasta, cum ca sotul dumnea-
ei, armasu Vasilache, ar fi avut sinfonie cu rAposatu unchi-sAu, paharnic Ion Bratasanu,
Inca din datul sineturilor, cum ca (IA va esi aceastA casii din mina dumnealui cu vInzare, altu
sA nu le ia, frA da nurnai dumneaei, cu pretul ce le-au cumpAratu si dumnealui drept aceasta.
Dar aceasta nefiind In scris i cercetInd-o do.mniia mea, au datu mArturie iubitoriul del
Dumnezeu episcopu Rlmnicului i dumnealui vel stolnic BAlAceanu, cum ca au auzitu pa rA-
posatul paharnic Bratasanu zicind sA meargA la dumnealui numita neapoata-sa Mariia sA i sa_
roage, si-i va da casa. Care aceasta n-au fAcut-o nepoata-sa a merge nicicum Matti au traitu,
In urma un an si 2 luni. 5i nefAcindu-o pinA ce au murit, dui:4 pravilii, au scazutu dintr-acea
fagaduiala a unchi-sau si nu are acum nici o dreptate la cererea ce face, ca una ce este iscAlita.
In zapisu vinzarii. Si poate dumneaei paharniceasa BrAtasanca s vInzA casa cu pretul ce va
gasi musteriu mai bunu, Vara da nu mai are numita armAsoae acest protimisis ca sA dea pre-
tul ce va gasi .mustiriu mai bunu, <sau> lAna dA nu mai are numita armasoae acest proti-
misis ca sA dea' pretul cit vor da alti musterii streini si sA o ia ca o nepoata. lar avind banuiala.
cum cA va fi vreun viclesug la Innaltarea de suma pretului, poate sA dea blestem vinzatorii
cumparatorului. Ci dar, dupa cum scria mai sus ; hotArim sA sa urmeze.
1776, aprille 13.

Prealnnaltate doamne,
Din luminatA porunca marii tale, vatafu de aprozi au adus innaintea noastrA pe dumneaei
Profira pAharniceasa, jupfneasa raposatului Ionita Bratasanu paharnic, zicind cA rAposatu
boieriu dumneaei fiind in viiata, dupA ce au esitu din Brasovu, au fost aflatu de vInzarea unit
case din mahalaoa Vergului ce o vinduse dumneaei stolniceasa Mariia Greceanca, mAtusa dum-
nealui, la Ene logofatul, prin zapis, in care zapis sint iscaliti toate rudele acestii jupinesii
vinzAtoarli, cum si fiica ei Manila armasoaia i armasu Vasilache. Si zice cA dupa moartea
rAposatului boerului dunineaei, acea casA o vinde si au esit si la mezat taleri 1570, iar armasoaim
Marila cerea protimisis ca sA IntoarcA banii acei taleri 800 cu dobinda Mr, dupA cum au
cumparat dintru-ntliu, rAposatu boeriul dumneaei, de la maica-sa Manila Greceanca i sA ia casa
Intru a dumneaei stApinire. i cerea paharniceasa BrAtAsanca sA sA urmeze acea vinzare a casii
dupe cum au esit si la mezat, fiindcA au mai trait Inca un an si doao luni rAposatu boeriu,
dumnealui paharnicu BrAtasanu, i dA ar fi vrut, i-ar fi dat'dumneaci armAsoaie aceastA casA
Inca de cindu trAia In viata rAposatu boeriul dumneaei, iar tocmai acum sA facA cerere ca sa.
rAscumpere casa, cind i dumneaei zice cA au rAmas cu multA datorie si are si multA lipsA de
zestre a lua de la casa rAposatului boerului dumneaei, si nu are acea lipsA dA zestre de unde sA-i
InplineascA, cum si dA la casa aceasta, acel adaos ce au esit la mezat, sA ajutA dumneaei
armasoaia, cu deosebitA jalbA cere de la Innaltimea ta protimisis ea sA IntoarcA banii cu cit.
s-au cumpArat dintr-intliu, adica cu taleri 800 si cu dobinda Mr, si sA ia casa Intru a dumneaei
stApinire.
Deci, cAutIndu-sA zapisul, sA vAzu i dumneaei armasoaia iscalitA In zapis, elt si boa-
riul dumneaei armasu Vasilache, care sA cunoscu cA dA ar fi avut gindu dumneaei ca sA ia casa.
Intru a dumneaei stAptnire, ar fi luat-o dintru-ntliu cindu s-au vIndut la mina striina de au
iscAlit i zapisul vinzArii si In urmA au intrat In mina paharnicului BratAsanu raposatul, prin .
judecata, de la acel lane. Si cu luminatA porunca innAltimii tale s-au luat si zapisul de la mina
armasului Vasilache de atunci i s-au i bAtut acel Iane logof At, de ce sit dea zapisul la mina
jupinesii armasului Vasilache, fiind iscalit, i sA nu-1 dea la mina paharnicului BrAt<asanu>

46
www.dacoromanica.ro
unde i-au dat judecata de au luat casa intru stdpinire < ?>. Ci, dupii dreptate nu sd dA dum-
neaei armAsoaii Mull a lua casa cu protimisis dupd moartea raposatului paharnic BrAt<Asanu>,
pentru cd au trimis soroc dupd intoarcerea banilor acestii case rdposatului BrAtAsanu, un an
si dood luni, si cu toate acestea, a vrea ca sd ia dumneaei armdsoaia casa, zise drept pd-
hdrniceasa BrAtAsanca, cd trebuia sd fi venit la rdposatu boerul dumneaei si ori sd sd fi rugat,
sau sd-si fi cdutat cu judecatd, fiindcd lnsusi dumneaei mArturisi a au auzit din gura rdposa-
tului boerul dumneaei cum cd, cid va vrea dumneaei stolniceasa Mariia Greceanca, mAtusd-sa,
a cui au fost casa, sA intoarcA banii cu dobinda lor, i-ar fi dat casa atunci, cea rdscumpAra-
td de la Ene. Si dupd cuvintul acesta zise cd nici stolniceasa Mariia, nici fii-sa armdsoaia
Manila, care cere acum protimisis cd au mai fAcut cerere, ci volnicd este dumneaei pdhArniceasa
Profira a vinde casa in cit va gAsi. Iar cea desdvIrsitd hotArire rdmine a sd face de cAtre innAl- Aril. St. Buc.,
Ms.. nr. 5.
-timea ta. f. 13 v.-16.
1776, martle 17.
Grigore al Ungrovlahiei, vel vornic, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofdt.

Veliiii boieri arald prin anafora cd aprobd cercelarea fticuld de starostele de negustori asupra tovdrd-
siei de Mcdnie si cojocdrie dintre Gheorghe phrnicel 3i lane, care vor s se desparld lutndu-si
fiecare partea. Judecata hotdrdste ca Iane sti-si pldleascd datoria cu dreptul de a contesta prin
blestem. Domnul tntdreste.
44
1776
aprilie
Io Alecsandru Loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 16
Dupe cum s-au gdsit cu cale de cAtre dumnealor velitii boeri, Intdrim si domniia mea,
fiind bund alegerea dumnealor, si poruncim zapciule ce esti orinduit, sal urmezi a sd face sA-
virsirea hotdrh-ii.
1776, aprille 16.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, vAtafu de copii de divan, aducind si 1nnaintea
noastrA pe Gheorghe pdhArnicel i pd Iane tovardsu lui, le-am cercetat socoteala ce le-au fAcut
starostea de negutatori si sA vAzu cd este fAcutd cu dreptate, la care socoteald s-au multumit
si o parte si alta, si hotArlin si noi tot 1ntr-acestasi chip sA sd urmeze. Dar pentru o foaie de
taleri 50 ce aratd Gheorghe cd au chieltuit la mhicarea lui lane si lane tAgAdueste cum si
pentru niste marfd ce zice cd au fost de tovArdsie si s-au furat, si cum cd acea marfA i s-au
furat, iar nu and marfd dAosibitd, pentru care 11 orinduieste judecata pd lane sA priimeascA
blestem. Dar fiindcA acum estel aceste sfinte zile, nu i sA (Id, dar dupd ce va trece Duminica
Tomii, atunci priimind lane blestem, sd aibd pace de cdtre Gheorghe, dar neputind a priimi
blestem, sd-i plateascd. Iar cea ddsrivirsitA hotdrire rAmine a sd face de cAtre InnAltimea ta.
1776, martle 26.
Badea tirbeiu vel vornic, vel logofAt.
Cinstiti dumneavoastrA veliti boeri,
Din porunca dumneavoastrA, prin pitac au adus dumnealui vAtafu dd divan pA Gheorghe
pdhArnicel i pd lane grecu, ca sd le facem socoteald pentru o tovArdsie dd Meanie i de cojo-
ark ce au avut amindoi, ardtindu atit cumpardtoarea cit si vinzarea dupd foile lor ce le-au
arAtat. Dupd cum s-au fAcut, sA vede :
Cumpdrdloarea bdcdniti i a cojocdrii :
taleri bani
259 60 cu mpArAtoarea bdcdnii,
1381 67 cumpArAtoarea cojocArii,
101 72 chieltuiala, insd chide la card pind au adus marfa la Minnie, sim-
brie la feciori dd au lucrat cojocdrie i bas la schimbatu banilor.
1742 79

47

www.dacoromanica.ro
V inzarea bcdziii i cojocdrii:
taleri banii
1622 65
f 233 65 an coprinsu vinzarea Wed nii
11389 vinzarea cojocdrii
1622 115
120 14 pagubd care vine dd parte, pagubd cite taleri 30,8
ArAtdm socoteala lui Gheorghe de capete ce au avut
c rdmine sA mai dca.
235 60 ce au avul capete la mijloc
Ce au hull:
taleri bani
{218 au luat prin mina lui lane,
218 30 le ajunge paguba tovArdsii.
248
6, 60 rdmine sd ia
3 dupd 3 card lemne
9, 60 sd ia Gheorghe
17 60 are sd dea lui lane un zapis d taleri 100,
7 60 sd dea Gheorghe lui lane si sA-si ia zapisul.
Noi dupd poruncd am fAcut socoteald, unde lap fiind amindoao pdrtile atit de cumpd-
rdtoarea mSrfii, cit si dd vinzare i rdmine Gheorghe s dea lui Iane taleri 7, dupA cum sd vede
din sus, fiindu cd si-au plAtit curamaoa pagubii ce 1-au ajunsu. Asijderea s apuce lane si pe
ceilalti tovardsi ca sa-si plAteascd paguba ce-i ajunge, cite taleri 30 dupd cum sd vede innapoi,
iar pentru o foaie dS taleri 50 ce aratd Gheorghe cd au chieltuit deosibit pentru lane la mincarea
lui, Jane tdgiiduieste zicindu cd nu stie (IA aceastfi chieltuiald. Gheorghe rdspunse sA priimeascd
lane blestem cd nu stie dd aceastd cheltuiald si el s rdmie pagubas. Iar pentru niste marfd
ce s-au furat lui lane, care dupd socoteald face toad marfa aceia, taleri 130,60, ce dupd sartu
neguldtorii, gdsim cu cale 55 inpartd la tot! tovardsii, care vine de parte cite taleri 32,60, pentru
care pagubd arald Iane cd ceilalti tovardsi si-au tras aceastd pagubd la socoteald, iar Gheorghe
nu si-au tras.
Ci, dS va da Jane credinta cum cd cu adevdrat s-au furat acea marfd si cd dintr-acel mijloc
de tovArdsie au fost, iar nu dintr-altA marfd, rdmine a sd inbrdca acea pagubd la tot! tovardsii.
Arb. St. sue.. PArerea noastrA asa este, iar hotArirea rdmine la dumneavoasird. Iar (Id au dat Tdnase mai multA
f. 15 v.-17. sermea, sa-i intoarcd Gheorghe paharnicu.
1776, martie 22.
Iorga starostea, Ion cupet, Dinul cupet.
1 Pentru : shit

Domnul judecci pricina lui Gheorghe Mavrodin, vechilul doclorului Giurgeache, care cere de la Mihai
45 Ion lalerii Imprumulafi cindva fralelui acesluia, Hrislea. Cum pirilul arahl cd nu e clironom al
copiilor lui Ilrislea, se holdreisle ca daloria sei rie pidlild din avulul derunclului, dacd se vor aduce
dovezi la o noud judecald la divan.
1776
aprilie
Milostiiu bojiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
La divan innaintea domnii mele s-au judecat Gheorghe Mavrodin, vechil Hindu al dum-
nealui doftorului Giurgeache, care cerea de la Mihaiu Ioan taleri 2163 din taleri 5000 ce zicea
cd au fost inprumutat Giurgeache doftorul cu zapis, pA Hristea fratele lui Mihaiu. frisk taleri

41)

www.dacoromanica.ro
980 rAmasi din capete, neplatiti, I taleri 686 dobinda la acesti bani pe 7 ani, de la leat 1765
noemvrie 20, pina la leat 1775 noemvrie 20, i taleri 400 dobinda la taleri 4020 ce stilt platiti
din capete de la leat 1768 noembrie pina la leat 1769 septemvrie 20, i taleri 95 dupa vinzarea
unor lemne i vinuri, zicindu ca este clironom si are averea fratini-sau la dinsul. Mihaiu loan fiindu
fata la divan, au tagaduit ca, nici clironom este, nici tine lucruri de ale frate-sau, nici sa amesteca,
fiindu ca frate-sau are copii care traesc. S-au cerut lui Gheorghe Mavrodin, ca sA-1 dovedeasca
de s-au amestecat la ale frate-sau i da este clironom, si n-au putut. De care, scottndu-si carte
de blestem asupra celor ce stiu de ale fratelui ski ca sa marturiseasca de aceasta, n-au aratat
nimic asupra lui Mihaiu, cevasi da ale Hristii.
Deci fiindu ca Gheorghe Mavrodin n-au putut dovedi pa Mihaiu Ion, de clironom, i da
vreme cc Hristea are copii care, mAcar ca lipsesc, dar aceia tnAind, stilt clironomi, ramine, de la
aceia ce sa vor arata clironomi i vor lua periusiia numitului Hristii, sa-si caute doftoru Giurgeache.
Mai cerea nurnitul vechil al doftorului, taleri 480 capete din taleri 4500 cc au fost dati dintr-acei
taleri 5000, de la mai sus-numiti, lui Mihaiu Hristea frate-sAu, ca sa-i triiniA dumisale doftorulu
in Tarigrad, Mihaiu Ioan, cum ca pa citi bani i-au dat frate-sau ca sa-i trimita, pe atitea an
facut si el polita de i-au dat dumnealui doftorului, iar alti bani la dinsul n-au mai ramas. S-au
cerut vechilului ca sa arate de fata cu ce cerea acesti bani i sa arata o carte a lui Mihaiu Ioan
cu leat 1769 avgust 29, ce fu netagaduita da el, Intru care scrie catre doftoru Giurgiache, cum
ca din taleri 4500 care i-au lasat frate-sau Hristea sa-i trimita, au Minas asupra lui, taleri 480 ,
si sA faca dumnealui polita ca sa-i dea aici, fiindu ca a-i trimite, iaste cu discolie, din care carte ,
sa dovedi acesti bani, buni asupra lui si am hotarit domniia mea de i-au lnplinit. Iar pentru
dobinda la acesti bani, macar ca o cerea dumnealui doftoru sa o plateasca, zicindu ca i-au linaC
de s-au negutatorit cu dmnii, dar fiindu ca acesti bani n-au fost supt pecete dati la Mihaiu ca
sa-i tie spre vreo pastrare si el sa-i fi daspecetluit ca sa sa vinovateasci, si mai virtos ca si
in cartea lui cu care cere doftoru de la dinsul acei bani, scrie ca este cu discolie a sa trimite,
ci sa faca dumnealui politA aicea, sa-i dea i pentru acea discolie a trimiterii, au ramas la dinsul
da nu i-au trimis, iar nu pentru alt nu s-au gasit cu cale a sa da platnic la aceasta, ci numa i
capetele platindu-le pentru dobinda, am hotarit sa aiba pace.
Mai cerea vechilu doftorului Giurgeache, o pusca i o sable ce au fost lasat doftoru Giur-
geache la plecarca dumnealui de aicea la Tarigrad, la Gheorghe fratele lui Mihaiu, si murindu
Gheorghe au ramas la dinsul. La aceasta, intrebindu-sa Mihaiu, au tagaduit ci nu sint la dinsul
ai cere 0 el de la dumnealui doftoru Giurgeache taleri 240 chiriia la doao sipeturi ce le-au lasat
dumnealui la frate-sau Gheorghe cindu au plecat, in pastrare, si au cheltuit frate-sau acesti bani
In Brasov chirie la bolta unde s-au pastrat si la dus i la adusul lor.
Deci, pentru sabie si pusca tagaduindu Mihaiu ca nu sint la dinsul, asemenea i pentru
chiriia ce cere Mihaiu tagaduindu si Mavrodin da atita wink zicindu ca acele sipeturi nefiindu vreo
povara grea, chiriia i chieltuiala au fost putina si fiindu trebuinti si la una i la alta da dovezi,
am hotarit domniia mea ca i unul i altul si aduca marturii la zisele lor, adica, Mavrodin si
dovedeasca cum sa este la Mihaiu pusca i sabiia, asijderea i Mihaiu sa dovedeasca cu dovada,
cum ca au chieltuit acei bani frate-sau pentru acele sipeturi, sau Mavrodin sa dovedeased prin
negutatorii brasoveni ce sa afla aici in Ora, cum si plateasca chiriia boltii intr-aceiasi vreme la
Brasov pentru acel fel de sipeturi i cheltuiala dusului 5i a adusului, ca dupa acea socoteala sa
tie si lui Mihaiu In seama.
5i poruncim, zapciulc cel orinduit, cu acele dovezi i marturii ce-i vor aduce, sa-i scoti
innaintea dumnealor velitilor boeri ca, dupa dovezile ce vor avea, sa faca hotarirea ce sa cuvine Arh. St. Bun..
pa dreptate. I i. saam receh gospodstvo mi. f. 28
1776, aprille.

49

www.dacoromanica.ro
Ispravnicii judefului Vlasca arat prin anarora ca au cercelat cererea lui Ion i Musal din satul
46 Cacaleji (Vlasca). Fiind vecini ei cer prolimisis pentru rdscumprarea viei din dealul Carnet
(jud. Muscel). Domnul porunceste co martorii cercetafi de ispravnici sd rie adusi la divan.
1776
spline
18 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojilu milostiiu gospodar zemli Vlahiscoi.
Macar a <In> aceastA anafora a dumnealor ispravnicilor este aratata stiinta i mArturiia
ce au dat marturli jAluitorilor, dar nu este desAvirsit I Indestul judecatii a priimi In scris mArturie ;
ci sA cere lui Ion cu tovarosii Mr st aduct marturii pe tnsusi<ei> la divan si cu aceastA anafora
dA cercetarea ce au fAcut ispravnicii ca, atunci sA li se hotArascA.
Ci dar, pentru aceasta Instiintam pe dumneavoastrA ispravnicilor sA Instiintati pe acei
marturi cum cA, trebuintA este tnsusi a veni la divan si care vor vrea dt voia lor, nesiliti sA vie
ca st mArturiseascA stiinta lor.
1776, aprille 18.

Ion i Musat cu tovarAsii br (IA la satu Cacaletii dintr-acest judet al VIAscii, venirA cu luminatA
cartea mArii tale, Intru care ni sA porunceste pentru o viie din dealul CArnet, sud Muscel, ce sA
vede cumpAratA dA Anghelache vnuc Moisi sluger dA la Stanca, sotiia lui Pavel islicarul, carii
cer acesti de mai sus-numiti a o rAscumpAra cu protimisis cA sint vecini i cA sA trage de la neamul
lor aceastA viie. Si au zis cA este un an de and au mersu cu bani sA dea lui Anghelache si nu
I-au priimit. La care, tagaduind Anghelache i arAtInd jAluitorii marturii care stiu cA au adus
lui Anghelache banii si nu i-au priimit, au rAmas stilt aducA acest fel dA marturi la divan. Ni sA
porunceste de cAtre InnAltimea ta ca, dupe sarbAtorile Pastelui sA InstiintAm pe acei marturi
ce-i va arAta cA au, ca, cine vor vrea de vole, nesiliti, sA viie la divan sA arate stiinta Mr, dar sA
facem i noi cercetare pricinii aid in fata locului ce fel de vecinAtate au jaluitorii si In ce chip
sA trage din neamul br si de au adus ei banii lui Anghelache precum zic i n-au vrut st-i prii-
meascA, cum si de au stiut ei vInzarea acestii vii de atunci ; si care slut podvoadele i nevoile care
zic cA au avut asupra-le i n-au putut de atunci sA-si caute acest protimisis pint la vremea ce
ortndueste pravila. Si de toate acestea SA InstiintAm mtrii tale cu venirea Mr.
Dupe luminatA porunca InnAltimii tale, fAcind stire mArturiilor ce are Ion i Musat, cu
bunt voia lor au venit aici Innain tea noastrA, cinci oameni bAtrini, vrednici de credintA, anume :
PAtru sin Stan ot Cacaleti i Neacsul sin Iriman ot tam i PAtru sin Neacsul ot tam i PAtru sin
Ivan ol Lam i Ion Caletul ot. tam ; care acest Ion Caletul, are tncA si el viie tot acolo alAturea.
Unde, viind aici de fatA si protopopul judetului, chir Popa Ioan i alti patru preoti, i luta
arAtIndu-le acestor mArturii ce va sA zicA marturiia in frica lui Dumnezeu, cu totii au arAtat cum
cA acea vie cu mosiia ei a fost a numitilor jAluitori cu a neamului Mr ; i un mos al Mr avind
fatA, au inzestrat-o cu acea viie, si Pavel islicaru era zestras cu acea vie de la mosul jAluitorului
i viile lor sA rAzoresc cu acea vie fiind mosila Mr d-avalma cu a mosului lor, Oprea Saulea, de la
care st trage viia ; si tot neam de al lor au stAptnit-o pint chid au vindut-o Stanca, sotiia lui
Pavel islicaru, lui Ion Chitescul, bogasierul din Bucuresti si Ion Chitescul au tinut-o 6 luni si
pint a nu apuca jAluitorit sA meargA cu Intoarcere de bani la Ion Chitescul, au apucat Anghelache
mai nainte si au tutors banii si au luat viia de la Ion Chitescul fiindcA mai are Anghelache o vie
de cumpArAtoare ce rAmAsese de la unchiul sAu, slugerul Moisi, care st rAzoreste pe din sus cu
acea vie. $i dupe ce au tutors Anghelache lui Ion Chitescul, banii pe vile au trecut o bunt de
zile si au venit la viie Aflind jAluitorii cA au luat Anghelache viia, au gasit bani si au venit
la Anghelache. Anghelache nu le-au priimit banii, cerindu-le taleri 900. Numitii jAluitori, fiind
sAteni de la satul Cacaletii, Intre ceibabi sAteni fiind ei mai cu putere, avind cart i trAgAtori,
a umblat In trebile satului i n-au putut sA-si caute cu judecatA pint acum. Intr-acestasi chip
au dat mArturiie numitii de mai sus marturi, pe care mArturiie ziserA cA si carte de blestem vor
priimi, a este adevAratA mArturlia lor. Iar Intr-adevAr vreme, la Bucuresti, nu pot vent, fiind
vreme de a sA apuca oamenii de arAturA si de alte trebi pentru hrana lor.
Si dupe arAtarea Mr, tatA cA cu jAluitorii fAcuiu stire mArii tale, mAcar cA si Ion Chitescul
ce au cumpArat Intl!, i Anghelache bi sA cAdea chid lua viia, SA fie fAcut stire acestora ca sA

50

www.dacoromanica.ro
iscaleasca zapisul, fiind razorai cu viia 0 partai pe acea moie, fiind tot un neam cu acela ce
au stapinit viia pina la vinzare, iar da n-ar fi vrut ei sii iscaleasca, ori banii sa dea, de atunci
trebuia sa faca tire judecatii 0 judecata i-ar fi silit de, ori ar fi iscalit zapisul, ori ar fi dat banii.
Ci, sa cunoate ci ei au cautat cu taingt a face aceasta cumparatoare i are greala Arh. St. Buc..
Anghelache la aceasta. Ci, hotarirea cea desavirita, ramtne a sa face de catre mariia ta. f. 100-101.
1776, aprilie 8.
Ianache Mavrodin biv vel paharnic.

V elifii boieri amid prin anafora cd .$teran Calomatis postelnicelut reclamd 3000 taleri de la polcov-
nicul Mdrgdrit invocind datoria acestuia provenitd din asocialia tor. Constallnd cd partite, prin
arbitraj, conveniserd ca datornicul sd plateasca reclamantului numai 900 taleri, judecata hotdrdste 47
sd se respecte arbitrajul. Domnul tntdrefte. 1776
aprille
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoi.
S-au cercetat i de cgtre domniia mea cu divan, aceasta pricing., si insui Margarit
nu putu tagadui ca nu da vreo silk nici de vreo inchisoare, nici de vreo Meg, ci de buna voie
au facut acest sulf, MA drt numai, pricinuia ca acum au gasit scrisori ca sa raspunza la cererea
lui Stefan postelnicu, care atunci nu le avea la IndAmInd, dar ar fi putut pentru aceasta i
intti a cere din judecata vreun soroc 0 ingaduiala ca sail caute scrisorile ce ar fi avut.
Ci hotarlm ca, dupa acel aezamint sa sa urmeze, i zapciu cel rinduit sa apuce sa inpli-
neasca.
1776, aprille 18.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca mar!! tale, vatafu de aprozi au adus la judecata pa Stefan postel-
nicel Calomatis, piri asupra polcovnicului Margarit, zicind ca au o diiafora da tovaraie din
vremea congresului armii ruseti pentru nite sare i miere 0 cervi, care aducindu-i numitu
zapciu innaintea noastra, i-am orinduit la starostele (IA negutatori sa le faca socoteala, iar numitu
Margarit nicidecum n-au dat supunere a merge sa stea la socoteala, iar a doaoi zi au pus m ij-
locitori pe dumnealui Atraru Manolache GrAditeanu I pe vameu Chiriiac i ceauu Panait
Matraca, i pe Alecsandru vame i pe un negutatoru Dumitru sin Popa ca sa intre la paciuire
sa le faca sulf pe banii ce-i cerea numitu postelnicel. Si adunindu-se cu totii la casa dumnealui
Manolache GrAditeanu, prin mijlocirea acestor mai sus-numiti, din taleri 3000 capete, rugin-
du-sa cu totii, au facut sulf po taleri 900 i aa viind 0 Margarit polcovnicu, s-au multumit pe
acest sulf i o parte 0 alta.
Dupa ce au trecut vreo citeva zile, alteptind sa-i duca banii, Margarit polcovnicu nu s-au
tinut dupa acel sulf, ci iarA0 s-au intorsu zicind ca nu este nimic dator.
Deci, adunindu-ne noi dupe porunca marii tale, de al doilea rind, fiind ceruti prin jalba
ce au dat innaltimit tale postelnicelu Stefan, unde fiind fata alit noi, cit 0 presfintiia sa parintele
mitropolitu, s-au adus de fata atit Chiriiac vameu, cit. 0 ceauu Panait Matraca, carti prin carte
de blestem innaintea preasfintii sale parintelui mitropolitului, au dat marturie cum ca insui
Margarit polcovnicu li s-au rugat ca sa stea mijlocitori asupra postelnicelului Stefan i au 0 facut
sulf pe acei taleri 900. Si dupa acest sulf, Margarit polcovnicu, atunci s-au multumit, iar acum
innaintea noastra aruncrt feluri de pricini ca sa pagubeasca pe numitu postelnicel de acei ban! ce-i
are a lua de la dinsul.
Noi dupa dreptate aa gasim cu cale, de vreme ca Intii la socoteala ce s-au orinduit sa-i
faca starostea de negutatori, nu au dat supunere a merge 0 insui singur au cerut sa faca sulf

51

www.dacoromanica.ro
dupA cum ne pliroforisim din zisele acestor mArturli ce au prilmit blestem, si emu sA intoarce
dA nu sA tine de sulf, sA cunoaste cA umblA rAu si far' dA cale, care Insusi sA vinovateste si
11 supune dreptatea ca sA plAteascA toti banii cit Ii cere tef an postelnicelu.
Arh. St. Bun.. Dar pentru ca sA lipeseascA pricinile dintre dinsii, Margdrit polcovnicu, dupe acel sulf
Me. nr. 1.
f. 109 v.-11o. sA plAteasca acei taleri 900, iar cea desAvirsitA hotArtre rAmine a sit face dA cAtre Innaltimea ta.
1776, martie 4.
Dumitrasco RacovitA, Neculaie Dudescu vornic, Radu VAcArescu vornic, Pan5
Filipescu logorat.

fdrii cu episcopul Buzdului araid prin anafora cd Masa reclamil pe soful ei, Iane
48 posielnicelul din Buzdu, care-i vinde zesirile i lucrurile casei". Cercelind, judecala gdsesie dreapld
reciamalia fi propune ca soful risipilor sd fie pus sub conirolul epilropilor. Domnul Inidreste.
1776
amine
25 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
De vreme ce preasfintiia sa pArintele mitropolit i cu sfintiia sa parintele episcopul Buzau-
lui arAtA, cA cercetindu au dovedit cA cu adevArat iaste rfisipitoriu 5i-1 cunoaste cum cA pinA In
sfirsit va prapadi casa de nu sA va pune din vreme la cale, intArim ca dupA cum au gasit sfintiia
lor cu cale, asa sA sA urmeze, si numitii mai jos epitropi dupA ce va lua supt purtarea lor de
grijA, adicA supt paza lor, toate cu catastih anume, iscAlit i dA sfintiia lor, sA aibA a da dA
stire si a arAta porunca domnii mete la toti, ca sA fie instiintati a nu cumpAra, nici a priimi intru
jAlojire cevasi, nici a-1 indatori cu a tnprumuta.
Dar ca nu care cumvasi vreunul, ori prin nestiintA de hotArirea aceasta, ori cu alte 1'10-
lAciuni sA-I mai Indatoreze cu amanet, poruncim ca numitii epitropi sA ia de la mina lui Jane
postelnicel i toate zapisele dA vii, mosii i alte iconomii cu catastih, ca sA nu poatA nimini a-1
Indatora, si sA le tie la dinsii In pAstrare, dA vreme cA stnt i copii la mijloc.
1776, aprille 25.

Prealnnaltate doamne,
Masa, sotiia post <elnicelului> Jane din sud BuzAu, au jaluit innAltimii tale cA bArbati-
sAu nu numai cA au vindut de ale casii si face cheltuieli la lucruri fAr' de cale, ci IncA este si
casa In grea datorie, vInzindu-i si din zestrile ei si cerea ca dupe pravile sA-1 inbodipseascA a nu
vinde lucruri dA ale casii, nici din zestrile ei. $1 din luminatA porunca innAltimii tale ceausu dA
aprozi au adus innaintea zaserenii noastre pA lane postelnicel cu Barbu AHon biv <al> 3 <-1ea>
vistier, vechil fiindu din partea sorori-sa Masa. Ne arAtA Barbul vechilul o carte a boerilor
ce stnt sAzAtori In partea locului cu leat 1776 fevruarie 1, in care aratA i dau mArturie cA
jalba numitii BAlaii iaste adevArat1 si cA, de nu i sA va face infrinare de cAtre
judecatA, va ajunge mai la rea stare, casa-i. E vAzindu Ene postelnicel mArturii ale
boerilor cl intemeiazA zisele BAlasii, insusi el si-au cunoscut unnArile sale cum si lucrurile ce
le-au vindut ale casii si starea datorii ce au fAcut-o pInA acum, chieltuindu la lucruri
fArA dA orinduialA, si asa, cunoscindu-sA pe sinesi cif curge din neajungere de minte, au dat in
zapis Innaintea smerenii noastre la mina cumnati-sAu Gheorghe iciciohodaru i la mina Barbului
AHon, cumnatt-sAu, pe care <-i> face <m> epitropi peste ale casii, miscAtoare i nemiscA-
toare, In care zapis sA leagA cA, ori datorie dA va mai face, ori dA ale casii dA va mai vinde
tirA dA stirea epitropilor, acea datorie si vinzare la oricine va fi, sA nu sA tie in seamA si nici
sA rAspunzA casa la acea datorie ce sA va Intimpla dA acum Innainte a mai face.
Deci, dA vreme ce i Barbul fu priimit dii alti epitropi InpreunA cu Gheorghe, pe toatA
periusiia casii, i vAzIndu cA si zapisul este fAcut cu orinduialA, nefAcindu epitropi pe altii striini,
ci iarAsi pe rudele lui, am !Mara i noi acel zapis cu iscAliturile noastre.

52
www.dacoromanica.ro
Dar spre intemeierea atit a epitropilor, cit si pentru risipa economii casii de catre lane
-postelnicel, am gasit cu cale sa fie luminata porunca innaltimei tale la mina epitropilor acestora,
ca sa o arate tutulor sa nu mai cuteze cinevasi a-1 Inprumuta cu bani, nici sa cumpere ceva da
la dinsul dintr-ale casii lui fArA da ;Urea epitropilor, iar oricine Li va mai da bani inprumut, sau
-va cumpara orice lucru de la dinsul si nu va fi prin stirea epitropilor, atunci sa-i piarza banii cu
care II va inprumuta i sa ia epitropii lucrul ce-1 va dovedi ca au vIndut sau au jalojit, innapoi, Arli. st. Bac..
$i a raminea iarasi casii, dupa cum In zapis s-au legat. C. 19-20.
1776, mantle 15.
Ai marii tale catre Dumnezeu fierbinti rugatori si zmeriti parinti sufletesti,
Grigorie al lingrovlahiel, Cozma episcop Buzaului.

Ve lifii boieri arald prin anafora cd Ghecrghifd bdrbierul din Poarta-din-Jos si-a vindut ilegal o
prdvdlie pentru a scdpa de credilori. Ei propun utnzarea la mezat a prdvdliei, cu restiluirea banilor
curnprdlorului, iar restul sd fie tmpdrfil tnire credilcri. Dornnul tnldresle. 49
1776
aprille
lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. 25
Dupe cum s-au gasit cu cale de catre dumnealor velitii boeri, intarim i domniia mea si
poruncim zapciule ce esti orinduit, Elsa sa urmezi.
1776, aprille 25.

Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, ceausu da aprozi au adus la judecata pe unii din
datornicil lui Gheorghita bArbieriu ot Poarta din Jos, ca sa facem cercetare pentru pravaliia lui
Gheorghita barbieriul ce au cumparat-o Petre Tirgovisteanu. Acesti datornici ce s-au aratat
dupa vinzarea prava iii, aratatu-s-au mai naintea vinzarii, sau asupra vinzarii, ca sa cearA de la
Gheorghe barbieriul, bani, sau sa zica l sa-1 Instiinteze catre cinevasi, cum ca Gheorghe le este
dator, ori cumparAtoriu, stiut-au atunci cindu au cumparat cum ca Gheorghe le este dator,
< ?> Acesti datornici, dupa cum sa coprinde In anaforaoa ce ni sa porunceste de catre innal-
timea ta ea sA facem cercetare, sa vede ca ei au priimit i juramint cum ca n-au stiut cindu
au vindut Gheorghe b<arbieru> pravaliia lui Petre Tirgovisteanul si cum ea au datorie buna.
Care datornici adusera l marturii anume, pe Tudorache <al> 2 <-1ea> dvornic l Ion<al>
2 <-1ea> vornic, Dumitrache rachieriu, Ion bacanu si pc Gheorghe Ghiurgiu, vecini du pren-
prejuru acestii pravalii, care zisera Innaintea judecatii cii vor priimi l blestem ca nu stiu cindu
au cumparat Petre TIrgovisteanu pravaliia lui Gheorghe si cum ca stiu ca Gheorghe barbieriu
este dator. Ci, dupa arAtarea datornicilor ce au priimit jurAmint, cum si a vecinilor ce adusera
marturii, sa vede ca cumpararea pravAlii ce au cumparat-o Petre nurnai in taleri 210, au
fost prin taina, iar nu da fall, cum este obiceiu sa iscaleasca zapisul, rudele, vecinii i datornieil.
Ci, da vreme ca Petre Tirgovisteanu au cumparat 1ntr-acestasi chip prin taina i fiindu
ca pravaliia este da mai mare pretu, pentru ca sa nu sa pagubeasca mid datornicii cei ce au dato-
rie a lua de la Gheorghe barbieriul, gasim cu cale sa fie luminatA porunca Innaltimii tale sa sa
strige pravaliia la mezat i cit va esi mezatu, da-i va da mina lui Petre TIrgovisteanu, sa dea
el banii si sa ia pravaliia Intru a sa stapinire avindu protimisis, iar nedindu lui Petre mina a
rispunde la banii mezatului i clinch" banii aceia, intii sa sa scoata acei taleri 210, banii lui
Petre ce au dat pa pravalie i prisosul celorlalti bani sa sa inparta datornicilor, to analogon. Arb. St. Suc..
Ms. or. 5.
Iar cea desavirsita hotarire, ramlne a sa face de catre Innaltimea ta. f. 20 v.-21.
1776, aprille 14.
Dumitrasco Racovita vistier, vel vornic, Badea *tirbeiu vel vornic, Iuliianu vel
logofat, vel logofat.

53

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri arald prin anafora th Serban din Brdne$1i (Mwel) se plinge contra lui Costandin
50 cdpitan Moldoveanul de la Cdlingli (Muscel) care i-ar fi luat in sild o mare cantitate de unt f
nifte bani, finindu-I f i la inchisoare, unde a fost bdtut. Constatind cd ispravnicii 1-au nedreptdfit,
judecata propune o noud judecatd cu amindoud prfile de fald. Domnul intdrute.
1776
aprilie
27
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Poruncim domniia mea, zapciule ce ai fost orinduit un vrednic ales mumbasir, sd rindu-
esti pd sluga domnii mele... 1 aprod vdtAsesc, sA meargA si la toate sd urmeze a face cercetare
in tocmai dupe cum sd coprinde mai jos. Si asa, pe amlndoao partite Inpreund cu cercetarea
intdritA cu iscAliturile mai jos-numitilor, sa-i aducd aici la divan, si partea cc va rdminea,
va plAti treapAdu i chelluiala.
1776, aprilie 27.
Preafrindltate doamne,

SArban dd la BrAnesti sud Muscel, cu jalbd au Alia InnAltimii tale pentru Costandin
cApitan M5ldoveanul2 dd la CAlinesti, sud Muscel, zicind cd astd-vard In anul trecut, cu silnicie
i-ar fi luat niste.unt, 5 cantard, tiindu-1 si la Inchisoare cinci zile ; i-au luat i taleri 12, nefiindu-i
nimic dator. i scApInd dd la Inchisoare, au dat jalbd InnAltimii tale si dupe jalba lui, zice cd i
s-au si fAcut luminatd cartea mdrii tale cdtre dumnealor ispravnicii judetului sd-i judece, i n-au
aflat nici o dreptate. Si iardsi mai jAluind InnAltimii tale, i s-au fAcut al doilea poruncd cAtre
ispravnicii judetului, i mergInd cu porunca aceia, zice cd ispravnicii au pus pe un slujitor i 1-au
pus la falangil i 1-au tinut un ceas In fa <la> ngd, dar nu 1-au Mut si I-au trimis dascult pInd
la gros i In urind iar 1-au tutors Innapoi. 5i scdpind, au venit dd au dat iardsi jalbd Innaltimli
tale pentru numitu Costandin cdpitan MAldoveanu, pe care aducindu-1 vdtafu de aprozi Innain-
tea noastrd si nefiind acel Costandin cApitan de MO, judecata n-au intrat In cercetare.
Drept aceia, gAsim cu cale sd fie luminatA porunca Innaltimii tale, sd meargd om domnesc
Inpreund cu jAluitoru si sd ia pe acel Costandin cdpitan sd-1 clued In fata locului unde s-au Intim-
plat acea pricind i sa facd cercetare, atit pentru untu ce zice cA i 1-au luat In sild i pentru taleri
12, ce zice cd i-au dat dd la Inchisoare, cum si pentru nedreptatea ce zice cA i-au Mut dumnealor
ispravnicii, care cercetare sd o iscdleascd protopopul judetului Inpreund cu preotii acelui sat unde
s-au Intimplat pricina.
Si lutnd numitu mumbasir, atit pe Costandin apitanu, cit i pe SArban jAluitorul, Inpreu-
nA l cu acea cercetare, sA-i aducd. la lurninatu divanu InnAltimii tale si atunci cine va rAmtnea
Arh. St. Buc.. de judecatA va plAti treapAdu i cheltuiala.
Me. nr. 1.
f. 103-104. Iar cea desAvirsitd hotdrire, rAmlne a sd face de cAtre innAltimea ta.
1776, aprille 12.

Vel vornic, Badea vel vornic, vel stolnic.


1 Loc alb .
a Pentru : Moldoveanul.

Velifit boieri arald prin anafora cd Maria lui Gheorghe ceauful cere rdscumpdrarea mofiet Cojdfli
51 (jud. Dimbovila) vinduld de mdtwa ei Despa Cojdsca lui Scarlat Greceanu biv vel ago. Divanul,
constatind cd reclamanta a fost de fald la vinzare i cd de atunci sin! 9 ani, respinge reclamafia.
1776
Domnul int arqt e.
aprflie
28
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Fiindu cd Manila lui Gheorghe ceaus, ca clironoamd mAtusi-sii Despa Cojascdi, <au dat>
jalbd asupra dumnealui biv vel agd Scarlat Greceanu In divanu domnii mele pentru acesti 500
stinjeni, cum cd mAtusi-sa n-au vIndut, nici la facerea zapisului n-au fost fatd, ci fii-sdu de

54

www.dacoromanica.ro
sila au dat acel zapis, am cercetat domniia mea acest zapis al ei si din marturiia dumnealor
velitilor boeri ce Ant iscdliti In zapisul vinzarii, cum si dintru a Borului ce au fost atunci zapciu,
iie adeverim cum ca Despa au fost fata i Insusi au zis ca da 'mina voe vinde Inpreuna cu feciorii
ei, si ramase pira Marii, rea, neavindu nici o dreptate la aceasta, cum nici la alegerea clA proti-
misis ce facea a o rAscumpara cu bani pentru rudenie, fiindu ca shit 9 ani trecuti la mijloc de
eindu stapineste dumnealui aga Scarlat aceasta mosie, de fata i prin stirea Marii, si n-au facut
In vremea ce i sa cadea, cererea ei. Ci, hotarim dumnealui aga sa tie aceasta mosie ca dreaptA
a dumnealui.
1776, aprille 28.

Preainnaltate doamne,
Fiinc lea In zapisu (la vinzarea mosii Cojastii, sud Dimbovita, stinjeni 500 ce au vindut
Despa cu fecioru ei. dumisale agai Scarlat Greceanu, In care vazum ca sintem si noi iscaliti
marturii Intr-acel zapis al vinzarii si ni sa porunceste de catre Innaltimea ta prin zapciu vataf
za aprozi, ca sa aratam marii tale dA au fost atunci da fata acea Despa cu fecioru ei, cindu s-au
iscalit zapisul de catre noi, marturii, cit si pentru aceasta, fiindu vreme trecuta la mijloc, noi
nu putem tine minte de atunci pina acum, dar fiindca dumnealui aga Scarlat aduse si marturii
pe dumnealui Manolache Cretulescu biv vel comis ce au fost Intr-acea vreme ceaus dA aprozi,
ne arata c atunci au fost da fata In divan acea Despd cu fecioru ei, carele au fost i zis
Innaintea noastra ca da buna voe a lor, nesiliti da nimeni, au facut acea vinzare, si dupe aratarea
acei Despe si noi am fost iscalit zapisu vInzarii most.
Ci, da vreme c noi, dupa marturlia ce au dat dumnealui Manolache biv vel comis Cretu-
lescu lnnaintea judecatii, sa vede ca iscaliturile noastre slut Intemeiate Intr-acel zapis al vInzArii Arh. St. Bue.,
si randne zapisu bun, iar hotarlrea cea desavIrsita ramIne a sA face de care Innaltimea ta, macar ifds2.17.252:
ca acest obiceiu am pAzit totdeauna chichi cinevasi vinde lucru nemiscator, pind nu s-au Intrebat vezi to doe.
nr. 110 din
amIndoao partile, n-am iscalit zapisu. lEk iunie 1776.

1776, martle 22.


Dumitrasco Racovita vistier, Neculae Dudescu vornic, Pana Filipescu, Mateiu
Cretulescu paharnic, Iordache paharnic.

Domnul judecd pricina lui Ionild Radu Icgorefelul care cere de la vduva lui Iordache Mdrgelaru
daloria pentru care acesta pusese ralog moara de pe Cricov i znofia Mdrgelari (jud. Dtmbovi(a). Se dd
creditorului stpfnire asupra acestora, pe 6 ani, Mud la tmplinirea datoriei. 52
1776
aprilie
La divan Innaintea domnii mele, au esit la judecata Ionitd logofetel RoatA, cerInd de la Mariia 30
sotiia lui Iordache MArgelaru ce au murit, taleri 500, cu zapisu ot leat 1772, si cu dobinda lor,
avind zalog pentru acesti bani, o moard du pe apa Cricovului i mosiia Margelari sud Dimbovita.
Si dupe moartea barbatt-sau, intrInd clironoama pe avutu lui si apucindu-o numitu sa plateasca
banii, si-au pus soroc prin zapis si la numitul soroc neavInd banii sa-i dea, au esit la divan
Innaintea domnii mele, cerind Inplinire i dupa cercetarea judecatii, am hotarit domniia mea ca
sd plAteasca numita Marie aceastA datorie lui IoniA logofetel Roata, Bind bunk netagaduita.
Dar fiindcA iarasi nu au avut numita Marie bani sa-i plateasca si ca sd nu sa lipseascA de moara
si mosiia sa, am orInduit domniia mea pe dumnealui cinsitit si credincios boierul domnii rade
Badea *tirbeiu vel dvornic, ca sa le faca un asezamint si izbrAnire cu venitul din partea so de
mosie i al morii sa-si ia banii jaluitoru. Dupa care, Invoindu-sa amindoA partile, s-au asezat
prin zapisu ce s-au vAzut cla cAtre domrdia mea, Intarit fiind attt de preasfintiia sa parintele
mitropolit, cit si de dumnealor velifii boeri, ca sa tie mai sus-numita moara du pe apa Cricovului
partea ei din mosiia Margelari sud Dimboyita i sA-i ia venitul, ani 6, atilt pentru mai sus-
numita datorie, eft i pentru taleri 75, dobinda acestor bani, i pentru taleri 120 ce era Manila

55

www.dacoromanica.ro
datoare lui Ene Lazaru. Insd, mosiia fiind nelnpArtitA cu fratii bArbatl-slu, anume Costandin
Apostol, s aibA a stringe tot venitu du pe numita mosie la un Ice si pind la ani 6, soma)
de mai sus-numit, pe tot anul sA sA facA trei parti, din care clod a le ia numitii frati ai mortu-
lui, Costandin i Apostol, i o parte sA o ia acest numit IonitA logofetel Roatk dupd cum au
stApinit mortul cu dinsii de-a valma. Iar pentru moark ce va fi stricAciune, IonitA sA aiM
a drege, f dr' decit numai pietrile de vor lipsi la Inplinirea sorocului, sd. aibit a-i plati Mariia
1 ui Ionita, banii ce va da pe dinsile si dupe ce sit vor Inplini acei 6 ani, sA ia Mariia iardsi
supt stdpinirea sa, atit moiia, cit i moara.
Drept aceia, IntArim I domniia mea asezAmIntu i Invoirea ce au fAcut Intre dinii. dupd
care sA fie volnic numitul logofetel IonitA RoatA a lua veniturile Ora la numitu soroc dupd cum
Arh. St. Buc.. s coprinde mai sus, cu bund pace de cAtre numita Mariie i dA cAtre tot nearnul bArbatului ei.
M. nr. 1.
f.105 V.-106. I i. saam receb gospodslvo mi.
1776, aprilie 30.

Velilii boieri aratd prizl anafora cd neguldtorii, chiriasi ai prdudliilor hanului Serban-Vorld, sta
53 recta:mit de egumenut rndndstirii pentru neplata chiriilor i pentru subinchirieri. Se holeirdste
sd se facd Witte. Domnul Intdreste, dind drept de prolimisis vechilor chiriasi, negustori.
1776
mai
4 Dupe cum au gasit dumnealor velitii boeri cu cale, IntArim i domniia mea, asa sd. sit urmeze.
Si fiinda negutAtorii ce au tinut pIna acum prAvAiiile, nu avurd nici un fel de adeverintd In
scris a stapInirii, hotArlin sA-si ia sfinta mAndstire hanul supt zaptul sat', ca o daniie ce este,
si mai ales CA luind Instiintare cum ed. hanul sa aflA la mare stricAciune, hien vor s cazA si
zidurile, poruncim, in vreme ce i exarhii sA afM aid cu cheltuiala opstii mAndstiresti de iznoavd
ori pe unde va fi stricat, sA sA facA cu toate cele trebuincioase i cu temeiu bun. Si de acum
Innainte sA nu fiie nimini volnic a tinea prAvdlie cu nume de edic, ci sA aibA voie exarhii ce sd
afM aici i epitropii mAnAstirii ce shit, sit sA orInduiascA a da pravaliile la oricine vor gdsi,
cu chirie, dupe cum sA vor putea Invoi, i nici mai sus-numitii exarhi i epitropi sa nu fiie volnici
a le da edicuri. Si neguldtorii ce au tinut prdvaliile pind acum, dind pretul ce vor da altii,
sii sA protimiseascA ei, ca unii ce au fost Chiriiaj pind acum, iar nedlnd, sd le <dea> acelor ce
vor da mai mult.
1776, main 4.
Din luminatA porunca Innaltimii tale, prin pitacu ce ni s-au trimis cu dumnealui vittafu de
aprozi, Intru care ni s porunceste pentru pricina hanului Sarban-Voda, ca stt aducem pe toti
negutAtorii ce tin prAvAlii Intr-acel han, fiind i igumenu fata i sd ardtdm fiescaruia orinduiala
ce este dreapta i sA cuvine a avea hanul acesta, lipsind acatastasiia ce s-au urmat pind acum
si aducIndu-i pe toti fatd de Innaintea noastrk le-am arAtat ceia ce este cu dreptate a sil
urma, sa-si dea chiriia cu tocmeald dupe cum sd vor putea Invoi cu igumenu i sA lipseascA
si acele zise ale lor ce zic cd le au, prAvaliile cu edicuri luate i cumpArate unul de la altul,
cu marfa inpreund. La care zise ale lor, le-am cerut sA ne arate, ori zapisile igumenilor ce au
fost ape vremi, sau alte dovezi In scris cu cArti de hotarlre, si nu avurd nimic la mlna lor,
fart cleat numai cu gura. Si le zisem ca sA facA asAzAmInt 51 tocmeald cu igumenu fiescare
cltA chink sA plAteascA pe an, ceia ce vom gAsi noi cu cale l cu dreptate ca sA fie si ei odih-
nih p mAndstirea sA nu sa nApAstuiascA cum Wild acum, adicA sA nu sA mai pomeneascA nume
de edic, nici sA mai cumpere prAvAlie unul de la altul, CA vdzum Ca unii din negutatori dau
chirie la mAndstire mai putin i ei le vInd la altii de iau chirie Indoit.
Pentru care urmare ce s-au urmat de ei pina acum, Riede a avea nici un fel de adeve-
ring la mlinile lor de la igumen, vitzum cd mAndstirii i s-au fAcut mare nedreptate pina acum.
Deci, noi vAzInd o mare nedreptate ca aceasta, 1-am dat ca s vile In cunostinta i sit
lipseascd aceste nedreptAti ce s-au urmat pind acum, si mai intr-un chip n-au priimit.

56

www.dacoromanica.ro
Si, mAcar cA ne arAtarA negutAtorii o copie de anafora ce zic cA s-ar fi fAcut de dumnealor
velitii boeri in zilile marl! sale Stefan vodA pentru pricina hanului, dar anafora cu pecete
nu ne-au arAtat, mAcar cA pi va fi acea copie adevaratA dupe anafora, sA vede cA pi atunci au
fAcut igumenul pirA pentru nedreptatea ce avea pi are de la ei, gAsim cu cale, dupe dreptate,
sfinta mAnAstire sA aibA voie a lua hanul supt zaptu pi a sA tocmi cu fiepcarele, ori cu aceptiia,
ori cu altil, ca sA dea chirie pe fiepcare an dupe cum sA va putea Invoi cu igumenu pi sA lip-
seascA de tot, aceastA nedreptate ce s-au urmat de ei pInA acum la acest an. Noi intr-acestapi Arh. St. BUIL.
chip gAsim cu cale, iar hotArIrea cea desAvIrpitd. rAmine a sA face de cAtre innaltimea ta. f. los v.jot.
1776, aprilie 29.
Dumitrapco RacovitA, Badea Stirbei vel dvornic, <Al> 3 <-1ea> logofAt.

Domnul, hnpreund cu mitropolitul Idrii, episcopi pi veliii boieri, judecd si holdrdsc dupd pravile
0 legile Impdrldtefli" ca Sandul pitarul sd-si pidteasca datoria cdtre vet vornicul Badea Stirbei.
54
1776
Siiu poveleniiu gospodstva mi. mal
La divanu domnii mele, fatA fiind pi preasfiintiia sa pArintele mitropolitu tArii, chir 5
Grigoriie si iubitorii de Dumnezeu pArintii episcopi pi dumnealor cinstitil pi credinciopii boiarli
eel marl ai divanului domnii mele, veni cinstit pi credincios boiarul domnii mele dumnealui
vel vornic Badea Stirbeiu, cu jalbA asupra pitarului Sandu, cerind de la dinsul taleri capete
23750 cu patru zapise fnsA, unul de taleri 5750, altul de taleri 500, altul de taleri 7500 1 altul
de taleri 10000, cerind pi dobinda acestor bani dupe apezAmIntu ce sA vede In zapise. De care,
Intrebindu-sA pi numitu Sandu pitaru, au rAspuns cA toatA datoriia lui, dintru Inceput cAtre
dumnealui, au fost numai taleri 6250 cu un zapis de taleri 5750 i altul de taleri 500. Si
socotindu-sA la leat 1769 martie 12 pi Wind tot una capetile cu dobinda, mai luind pi IncA
taleri 200 de la dumnealui pi fAcInd toata suma de taleri 7500, au dat zapisul cel de taleri
7500. Asijderea zice pi pentru zapisul de taleri 10000, cl socotindu-sA iarApi tot la acel leat
dichemvrie 26 pi fAcind iar capetile zapisului de taleri 7500 tot una cu dobinda, mai luind
incA pi taleri 1960 bani gata In mina, fAcindu-sA toatA suma taleri 10.000, au dat zapisul cel
dupA urmA, de taleri 10.000, cu care zise a lui, aratA cA zapisul cel de taleri 5750 i cel de taleri
500 i cel de taleri 7500 s-au plAtit rAmlind dator numai cu taleri 10.000, pi and au dat dumnealui
taleri 10.270, atit pentru capete, cit pi pentru dobindA. Deci, cerea sA sA socoteascA dobInda
zapisul lui de taleri 10.000, de atunci, adia de la leat 1769 dichemvrie 25, &IA acum, pi sl sA
scazA numita sumA de taleri 10.270 ce au dat din capete pi din doblndA pi ce va mai rAmInea
sA plAteascA. Inpotriva a carora zise, intrebindu-se de ce sA nu is acele &A zapise, adicA cel
de taleri 5750 i cel de taleri 500, dupe ce le-au socotit pi am dat zapisul cel nou de taleri
7500, au rAspuns cA le-au cerut, pi dumnealui vornicu i-au zis cA nu le are la lnpirlej. Si iarApi
Intrebindu-se de ce sa nu ia mAcar un rAvap de la dumnealui, Intre care sA arate cA acele
zapise s-au socotit pi nu sint bune. Au raspuns pi la aceasta cA i s-au increzut dumnealui. Si
iarAg intrebat fiind de ce dupe ce au socotit precum zice zapisu cel < de> taleri 7500, pi au
dat cel nou de taleri 10.000 sl nu-I ia, Ott acel zapis plAtit fiind, cit pi cele doA zapise, adicA
cel de taleri 5750 i cel de taleri 500, fiind pi acestea mai dinainte platite, au rAspuns cA cerind
el toate acele zapise, i-au zis dumnealui cA nu le are la inplrlej, find la hanu Stavropoleos,
pentru trecerea ostapilor, ci sA iscAleascA zapisu, cA-i va da rAvap. Si mlnindu-1 cu acum pi
cu mai apoi, cA-i va da rAvap, Increzindu-sA pi el ca la un boer mare, am plecat In vinArici
silit de dumnealui vel postelnicu Neculae Ventura. Si iarApi Intreblndu-sA dA ce dupA ce am
vAzut cl au trecut atita vreme de cind au fost dat zapisul cel de taleri 7500 pi dumnealui nu
i-au dat acele 2 zapise, adicA cel de taleri 5750 1 cel de taleri 500 pi dupe ce au dat zapisul
cel de taleri 10.000 pi vedea cA dumnealui tot asemenea prelungepte, dA ce sA nu stea pi sA

57

www.dacoromanica.ro
ceara toate acele zapise ce zice cA s-au platit si dA ce sa a Increaza pina Intr-atit si sa nu ia
mAcar un rAvas sau sa O. pue vreo marturie, fie fost si om de cask slug sau famee, fie si
nepriimitA de pravili, si da ce sa nu sa plinga catre cinevasi sau sa povesteascA macar tn vorba
ca sA aiba acum sa arate la judecata o dovadA, fie si intunecoasa si nesavirsitd si nepriimita,
cu care a fi dat macar oarescare idea si semnu pricinii. Au raspuns iarasi asemenea, adica,
cA nu au avut nici o banuiala asupra dumnealui si cA s-au Increzut, boer mare fiind, zicind si
aceasta, cum ca au aratat duhovnecului prin taing cA sa ndpastueste de dumnealui, fiindca-i
tine far' de dreptate niste zapise. Care, duhovnicul Intrebat Mild, au rAspuns ca nici odinioara
nu i-au arAtat acest tel de lucru.
Deci, sa vazu si la aceasta mintind i sA Mu si aceasta Intrebaciune, da ce sa. plAteascA
atItea bani mai mult de taleri 10.000, cu nume de dobinda, chid fiind dator numai taleri 10.000
capete, precum zice, nu sA facea atita dobinda sA plateasca, si da. ce sa priimeasca atitea polite
si ravase ce arata cA tot din dobindA la o vreme ce nu sA temea de vreo sila, fiindca dumnealui
era in Brasov si el aici In Bucuresti cu slujba, si rAspunse iarAsi asemenea zicind ca s-au Increzut
dumnealui neavInd nici o banuiala. *i iarasi sa mai intreba da ce mAcar sa nu scrie in Brasov
vreunui prieten pre cInd li trimitea dumnealui vornicu polite ca sA plAtcascA din dobindA si sA
arate pricina, si rAspunse ca. i-au fost frica sA scrie ca sa nu cazA In vreo banuiala si In vreo
pedeapsa, fiinda sA afla slujind rusilor. De care, acest raspuns ne-am incredintat ca necontenit
si MA sfiialA scriia unii la altii din Brasov la cei din Bucuresti boeri si alti lacuitori ai tarii,
pentru trebuintele si interesurile casilor bor.
Deci, fiindca aceste rAspunsuri ale lui sa vazura a fi foarte seci, fara temeiu si MA nici o
putere, sa Intreaba de are macar vreo marturie, fie cum va fi, sa marturiseasca di au auzit
din gura dumnealui vel vornicu Badea Stirbeiu cum a acele zapise, adica cel de taleri 5750
i cel de taleri 500 i cel de taleri 7500, s-au socotit si s-au platit. La care rdspunzind cA nu are
pe nimeni, fiindca-si facea socotelile singuri inchisi In casa, sA ceru de la dumnealui vel vornic
(macar cA este inpotriva poruncilor pravilii fiind ecdiiametru, de vreme ce i-au trecut sorocul
cel dupa pravila al anarghirii) ca sil dovedeasca prin cine au dat si i-au numarat acesti bani,
si aduse pe doi boerinasi ce au fost atunci slugi la dumnealui, pe Serban i pe Dumitru, earn
au marturisit CA In doa rinduri au luat bani de la Nicola Lazar cu pungi pecetluite si puindu-le
In butca la dus, in casa dumnealui, dumnealui le-au trimis la pitaru Sandul pe un logofetel
anume Gheorghe ce au murit. i macar ca aceste marturii shit nepriimite de pravile fiind din
casA si mai virtos slugi si a leapada de tot, cum ca si noi le-am lepgdat si nu le-am priimit,
dar cu toate acestea le-am ascultat, urmInd Invataturii pravililor ce ne invata cA la pricinile
ce shit cu banuialA si intunecoase, sA cerem si semne de afara ca sa putem vina adevarul.
Din care invatatura fiind Indemnati, am Intrebat si pe Necula Lazaru carele au rAspuns cA
adevarat In doa rinduri au trimis duinnealui bani pecetluiti cu carAta, o data pungi 15, iar
altA data pungi 20, dar ce-i va fi facut dumnealui, el nu stie. Dupe care mArturie, iscAlit Lazaru,
sA vAzu si zapisile Sandului pitaru fiind unul de pungi 15 si altul de 20. La cea dupe urmA,
sA Intreba iar Sandu pitaru cu aceastA Intrebaciune, ce ar putea sa sA creaza, zicindu-i-sA
ca negresit chid sA socotea a fi zapisile de fata. Deci, cum dupe ce isi fAcea socoteala si de alte
zapise no* lua intli cele vechi si apoi sA iscaleasca cele noua si raspunse ca nici odinioarA
nu s-au socotit cu zapise, ci cu catastihu cc avea si unul si altul.
Deci, vaztnd domniia mea ca nici Intr-un chip nu putu sa dovedeasca nimeni din clte
au aratat spre apararea lui, nici sa raspunza cu vreun rAspunsu, ci ar putea sA sfi creazA
la vreo intrebaciune din cite i s-au Mut, i-am dat soroc de un an incheiat, ca sA poatA intr-
acest soroc sa gaseasca vreun cuvint de lndreptare sau vreo dovadA noa, dar n-au putut gasi.
Intru care soroc de un an, n-am lipsit si domniia mea de a ne socoti In tot chipul si a face tot
felu de cercetari, atit !mine prin tainA, clt si de obste cu preasfinti<a sa> parintele mitropolit,
cu iubitorii de Dumnezeu episcopi si cu dumnealor toti cinstitii si credinciosii boiarii ai divanu-
lui domnii mele, si a lua seama cu privighere indelungatelor rAspunsuri ce dupe vremi au dat

58

www.dacoromanica.ro
Sandu pitaru In scris ca, doar vom gAsi vreun raspuns spre ajutoru ziselor lui. Asijderea n-am
lipsit domniia m ea de a lua seama cu amaruntu si socotelilor ce arata Sandul pitaru ca facea
din capete, din dobinda si din alti bani cc lua si da alte zapise noa si le-am gasit foarte nepotri-
vite si netocmite cu zisele lui, pe cum le arata, melt, dupa ce luam seama de o parte mijloci-
rilor cu care zicea ca. schimba zapisile si luam seama de alta pa <rte> banilor ce da cu nume
dobinda, nu sa potriviia nicidecum a fi la suma de taleri 10.000 ce arata cA este dator, numai
fiindca sd vede totdeauna oricind i-au dat, ca suma ce-i da, nu era dobinda de taleri 10.000, ci
de mai mare suma. Si iardsi am lipsit domniia mea Ca, cu amdruntul i cu mare luare de aminte,
sa cercetam toate pravilile ce sa cuvin la aceasta pricind, si nu am gasit nici o pravila ca sa-I
ajute la ceva si din cele ce au aratat, nici am putut gasi vreun epihirima a lui a fi cu cale ca sa-1
facem temeiu spre Intarirea ziselor lui, fiindca nu au putut sa arate nici cu o mai mica macar
dovada sau semn de afarA, dirt care sa ne incredintam citusi de cit c arata intru adevar
vreuna din zisele lui. Vazind Sandu pitaru ca nici intr-un chip nu am putut sa fac vreun
temeiu bun la raspunsurile ce le-au dat, nici sa arate vreo epihirimA dupe pravilA, sau care ar
putea macar sa sa creaza, nici sa-si Intemeeze raspunsurile cu oarescare macar dovada, arata
ca priimeste jurAmInt ca nu este dator cu toata suma aceasta de taleri 23750 cu patru zapise,
ci numai cu taleri 10.000.
De care cercetind pravilele ce porunceste asupra unei pricini ca acestiia, am gasit cea
de<a> 136 <a> neara a marelui Justinian, care hotaraste Intr-acestasi chip, zicind ca la cea
mai virtos, ajutam pe Inprumutator ca, ori catastise de vor arata, Intru care a arate pricinile
pentru care s-au facut acea Inprumutare, iscalite de cei datori, ori vreun zapis isealit de cei
datori, de vor arata trecind sorocu anarghirii, adeca doi ani, sa nu mai aiba voie datoru acela
sa faca Ora asupra Inprumutatorului, zicind ca nu este dator, nici la juramtnt sa nu-1 puie
fiindca cinsitit sa jure, numai slobozind pe cel ce au inprumutat trecind doi ani ai anarghirii,
nici ingreunam cu cerere sA aduca dovada ea au numarat banii. Am gasit i alta pravila la
carlea a doaozeci i trei a inparatilor, titlu 1, zicind intr-acestasi chip ea eel ce va face o data
incepere plati datoriia nu mai poate face pill anarghirii, InsA o anarghirie este aceasta, adeca :
ori ca nu au luat nicidecum banii pe care i-au dat zapisu, ori cA au luat mai putin decit au
fost scris In zapis. Am gasit i alta pravila tot la acea carte si titlu, zicind cd : fiindca dupa ce
vor trece doi ani ai anarghirii, nu au mai poate datoru sa faca pira anarghirii, nici ca sint
priimite rdspunsurile lui, pentru accia Mei juramint sa nu i sa dea, ca nu au luat banii, ce i sa
cer ca este dator.
Dreptu aceia, dupe poruncile pravilii ce mai sus hotarascu pe largu cum sa vede, adeca,
ca dupe ce vor trece doi ani ai anarghirii i datoru nu va face Ora, nu mai poate sa faca In
urma pira i sa ceara dovezi de la cel ce 1-au inprumutat, sau sa-i dea juramint de au nu-
mArat banii ce-i cere sau i Insusi datoru acela O. mai poata zice cum ca va mai priimi jurA-
mint ca nu i-au luat, fiindu-i cererea nepriimita, am hotarlt si domniia mea sa plateasca Sandului
pitaru aceasta datoriie a lui, fiind datoriie buna, a caruia datorii socotindu-sa capetele cu dotandae
la taleri 10 a unul i jumatate si scazindu-sa taleri 10270 ce s-au dat dupa v<r> emi din dobinda,
scotindu-sa i cea nepriimita de pravili dobinda ce mai prisoseste dupe ce sa fac banii la bani,
adeca ajungindu dobinda cu capetile precum sa vede intr-aceasta socoteala scrisa In deosebita
foaie fiindu prisosu accla de taleri 2604 si ramfind cit au ajunsu la suma capetelor, iar nu mai
mult, mai adeogindu i taleri 350 capete i cu dobinda lor, iar taleri 350 ce cu doao ravase
s-au luat, iar, de Sandu pitaru fiind netagaduite, i facindu tot una capetele cu dobinda, sa fac
toti banii, taleri 37930, pe carii prin judecata i hotarlre de fag din divanu domnii mele am
dat platnic pe Sandu pitaru sa plateasca numita sumA de taleri treizeci i apte de mii
noaa sute treizeci, dumnealui Badii Stirbeiu vel vornicu, dupe care hotarire s-au dat i aceasta Arh. Bt. Buc..
carte da judecata a domnii rude la mina dumnealui, I i saam receh gospodstvo mi. E 150 v. 163 v.
1776, main 5.

59

www.dacoromanica.ro
Dornnul In divan hotardste cd Stotana din Bucuresti nu mai are vreun drept de protimisis tn pri-
55 vinfa casei din tnahalaua Lucaci, a taldlui sdu, ajunsd In stdptnirea lui Avram, pentru cd o
revendicd prea ltrziu, dupd 28 de ani.
1776
mai
6 Milostliu bojiiu Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiseoiu.
La divan Innaintea domnii mele, Stoiana din Bucuresti, prin vechil, sotul el, Ene
croitoru, fAcu jalbA pentru o casA din mahalaoa Luicaci, care casA zicea c Intl! au fost a
tattni-sAu si cu vinzare esindu din minA-i si cAzIndu la un Gheorghe Argint carele vrindu sA
o vinzA lui Avram, cerea protimisis ca, cu banii ce vor da altii sA o cumpere ia. A
cAriia jalbA si cerere, o ccrcetAm domniia mea dupl pravild i Intii, de sA va trage aceas-
tA casA de la tatA-sAu, dovadA nu avu sA arate, al doilea, ca si de la tatA-sAu sa fi fost, din
cercetarea pricinii vAzum ca la o cumpArAtoare a ei, la esitu cu vinzarea pinA acum, aceasta
casa trecIndu din mInA In mina sInt si 23 ani trecuti de cindu o stApIneste Gheorghe Argint
cum sa dovedeste prin zapisul ce-1 are cu leat 1763 iunie, iar de clndu zice ca au esit de la
tatA-sAu, sA vAzu 28 ani i ia tot Intr-o t arA s-au aflat, nelipsitA.
Deci, nici un tel de dreptate la cererea ei, nu gAsim domniia mea i rAmine bun
slApIn Gheorghe Argint. InsA dA vreme cA i Gheorghe Argintaru nu tAgAdui ca au tocmit-o
cu Avrarn, prin stirea tutulor vecinilor dui:a obiceiu, si au luat i banii tocmelii in mina lui,
de slut 2 luni vInzind-o [ao] mai cu putin pret de buna vointA lui, pentru ca au pAzit-o
in vremea rAzmiritii si au scApat-o de nu s-au rApus sAzIndu Intr-Insa de slut ani 4 pol,
fAcIndu i cheltuialA la Imprejmuire, iar zapisul nu i 1-au dat MIA acum nefiind fost iz-
brAnit cu Stoiana, nu poate nici el a-si Intoarce vinzarea ce au fAcut, Eta vreme ce au tocmit
si n-au luat banii, ci este bine vinduta si dator a intAri lui Avram vinzarea, Inca i cu zapisu
dupA obiceiu.
Arb. St. Bue.. Pentru care hotArim, Avram s5 stApIneascA aceastA casa cu buna pace.I i. saam receh
Ms. nr.
f. 28-23 v. gospodstvo mi.
1776 mai 6.

Velifii boieri arald prin anajora cd popa Neacsu (jud. lalomila) cere, ca protimitar, sd rdscum-
56 pere o vie (jud. Saac) cumpdratd de la unchiul sdu de cake Nicula grecul. Dupd o judecatd a
ispravnicilor, care au respins cererea reclamantutui, acesta se rejudecd la divanul velifilor boieri
care, In prezenfa mitropolitului, recunosc dreptul reclamantului de a rdscumpdra via. Domnul
1776 intdreste.
mai
6
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cercetindu si domniia mea pricina acestii vii si priimind blestem numitu preot cum
ca n-au stiut (IA vinzarea ei, pina cindu aflindu au pornit judecata, am hotArIt sa intoarca
Nicolae banii si sA o stApineascA urmindu dupa hotArirea dumnealor velitilor boeri ce scrie
mai jos la toate. Asijderea i alte lnprejmuiri i dresuri ce va fi fAcut Nicolae la vie, care
nu vor fi fost cindu an cumpArat-o, acelea pretuindu-sA sau arAtindu cu dovada cheltuiala
ce va fi fost, IncA sa le plAteasca.
1776, mai 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca innaltimii tale, vAtafu de copii de divan au adus la judecatA
pA popa Neacsu din sud IalomitA, pIrI Niculii grecul din Bucuresti de la care cere 4 pogoane
(IA vie, cezvIrte una, din sud Saac, ce zicea a le-au cumpArat Nicula grecul de la unchiu-
sAu popa Mihaiu, cu cuvInt ca n-au stiutu, i pentru aceia cerea protimisis ca o rudA da
aproape ce este, sa IntoarcA banii cumpArAtorii i sa ia viia Intim a sa stapinire. Intrebindu-sA si
Nicula grecul ce are sa rAspunzA pentru aceasta ne arAtA zapisul cumpArAtorii, cu leat 1769

60

www.dacoromanica.ro
avgust 22, In care zapis si vizu si mirturii Inprejurenii vii, carii socotindu de la cumpiri -
toarea vii si Ora acum, sint ani 6, luni 8. Am intrebat pi numitul preot p?ntru c. au lisat
di au trecut atita vreme la mijloc si n-au Intorsu banii, si rispunse ci fiindu departat d i
multi ani, la Pitesti sud Arges, n-au stiut, dar Intimplindu-si la leat 1773 si mearga si vaza
pe unchi-siu, 1-au gisit mort si viia vinduti de unchi-siu Inca de clndu triindu el cu juma-
tate an mai nainte si pe loc zice eg I-au si tras pe numitul Nieula la judecati, la isprav-
nicii judetului In sud Saac si i-au dat si bani ca si riscumpere viia, de atunci, si nu i-au
priimit, dupi cum si numitul Nicola nu tagidui. Si nevrIndu si-si prihneascit banii, s-au Jude-
cat dupi cum si vizu si cartea de judecati a isprav<nicului> cu leat 1773 octomvrie 18,
data la mina Niculii grecul, iar preotul nu si-au aflat dreptatea. In urini neodihnindu-si pe
acea judecati a ispravnicului au esit si Innaintea dumnealui slugerului Constandin Cocoriscul
de s-au judecat, care si dumnealui tot intr-aceiasi carte de judecati, di dreptate numitului
Niculii grecul, dar nu sit potrivi cartea de judecati cu zapisul vInzArii, pentru ci In zapisul
vInzarii zice vlia cu rodul ei, iar In cartea de judecati a ispravnicului arati ci viia
au fost paragini. Dar a vizu la mina preotului o adeverinti data de Inprejurasii acestii
vii, In care arati 0 mirturisesc a viia cindu au cumpirat-o Nieula grecul, au fost lucrati
iar nu paraginit si toamna la culesul vii au ficut si yin, vedre 120. Si iarisi neodihnindu-si
numitul preot, zice ci In anul trecut jAluindu inniltimii tale, au fost esit si la divan Innaintea
InnAltimii tale, I nefiindu zapisul di vinzarea vii MO, au rimas judecata nehotiriti pini acum.
Deci, de fati fiind si preasfintiia sa parintele mitropolitu, s-au Intrebat numitul preot
cum di n-au aflat di vinzarea acestii vii pini cind au tras la judecati pe Nicula grecul si
prin blestemu preasfintli sale ci n-au stiut de vinzarea acestii vii pini cind au mersu atunci
si vazi pi unchi-siu si 1-au gasit mort, cindu si banii i-au dat si la judecati 1-au tras indati
ce au aflat di vInzarea vii. Ci, dupi dreptate, ca o rudi di aproape ce este, am gisit cu cale,
di vreme ce priimi numitul preot blestem, thud fatit si preasfintiia sa parintele mitropolitu, ci
n-au stiut di vinzarea acestii vii pini atunci, si aibi a Intoarce banii cumpirAtorii acestii
vii numitului Neculii grecul si si ia acele 4 pogoane cezvirte una di vie, intru a sa
stipinire. Tar, ce si va dovedi ci au ficut chieltuiali Nicula grecul estempu la vie si
prinprejuru vial, acea chieltuiali si o Intoared numitu preot, iar chieltuiala ce va 11 ficut
In anii trecuti, Mufti au luat rodu viei, si nu si supere. Noi asa am gisit cu cale si pi Arh. Bt. Bee..
dreptate a si urma, iar cea disivirsiti hotirire rAmIne a si face de cAtre InnAltimea ta. M.8. nr 5.
f. 26-27.
1766, aprille 28.
Dumitrasco Racoviti vistier, Neculae vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, vel
logof At, Const<antin> Biliceanu vel stolnic.

Carte domneascd prin care sin( ortnduifi boieri pentru ca tmpreund cu caimacamul Craiooei sd
judece pricinile fdrd zdbavd".
57
1776
Judecitorii ce s-au orinduit la Craiova. mai
a
Dumnealui Fota VlAdiianu biv vel paharnic, dumealui Stan Jiianu biv vel paharnic,
dumnealui Stefan Bibescu biv vel stolnic, dumnealui Ioniti BrAiloiul vel sluger, dumnealui
Barbul Stirbeiu biv vel sluger.

Davat gospodstvo mi, credincios boeriul domnii mele ... 1 sinitate I Iti facem domniia mea
In stire, ci judecitile norodului fiind multe si vrInd domniia mea si si caute si si ia sfirsit
toate, nu numai dupi pravili cu toati dreptatea, ci si WA zAbavi ca si nu si cheltuiasci
oamenii zAbovindu-si si trepidlndu-si, mai vIrtos cei din partea locului care sInt dipArtati
0 nu pot ajunge cu lesnire pe aici, iati am orinduit domniia mea la Craiova pe dumnealui...i

61

www.dacoromanica.ro
i pe ceiIa1i boeri orinduiti prin deosibite cArtile domnii mek, ca lnpreund cu dumnealui cinstit
si eredincios boeriul domnii mele Manolache Romanitis biv paharnic, cairnacamu Craiovei,
sd cAutati judecatile norodului si dupd cum aici care dumnealor boerii cei rInduiti la treaba
judecAtorii, am dat In scrisd luminare si povAtuire cunt sl urmeze, asemertea i acolea la
Craiova, pe larg InvAtAturd cu povtuire in scris s-au fost trimis. Care acele ponturi i invd-
tAturi puindu-le dar dumneavoastrd Innaintevd, pururea sA urmati a cduta treaba judecd-
torii cu temere cld suflet, far'de lenevire, adunindu-vA cu totii pe toate zilile la locul cel
orinduit ca sA cAutati pricinile, nu numai acelor ce vor veni cu poruncile domnii mele de
aici, ci si acelor ce vor nAzul la dumneavoastrd sd-si arate pdsurile lor dd judecAti priimin-
du-i i ascultindu-i cu bund voire fAr' dd a nu-i zAbovi nimic i cu dreptul judecind ori pentru
ce pricind mdcar eft dd mica, sd faceti carte dd judecatd in sects la mina cella ce au dobindit
dreptatea care sd fie iscAlitd de top, iar nu numai de unul, iar la mina celui neodihnit
carile va vrea a face apelatie, sa-i dati adeverinta de sorocu ce ii s-au pus amindurora a sA
afla la divan.
Ci dar, aceasta sA nu o socotiti numai drept mild, pentru cd domniia mea te-am orin-
duit i pentru treabd a sd urma necontenit judecAtile tuturor si a nu rdminea nici unul nein-
dreptat i trebue* sA socotesti cd judecAtile sint cea mai mare treabd silindu-vA a nemeri drep-
tul. Si pe care tl vom cunoaste domniia mea drept, in lucrarea faptil acestiia 1 i cu silintd a in-
phut datoriia lui, II vom cinsti i fl vom milui, iar pe carile 11 vom dovedi pAzind hatiruri si
nu va urma acelor invdtaturi care prin ponturi s-au dat, nu numai cd va fi lipsit din rinduiala
aceasta, ci hied sd va i necinsti. i pentru slujba i osteneala dumneavoastrA yeti lua leaf a
Arb. Bt.
M. nr. 1.
Buc., cea orinduitA de acolea, la fiescare trei luni o datd dupd hotdrirea ce iaste pentru tori. I
.
f. 111 v._112 v 1. saam receh gospodstvo mi.
1776, malu 8.
1 Loc alb.

Domnul ortnduieste la Craiova doi boieri care sd judece, cu cercetare" fi dupdpravile" trebile
58 de cremenalion", stabilindu-le o teafd lunard.

1776
mat Juclecdtorii ce s-au orinduit /a Cralova la trebile cremenalion.
8 Dumnealui Constandin Fotescu biv clucer de arie, dumnealui Barbul Prisiceanu biv
clucer za arie.
CArtile ce s-au dat la mina dumnealor.
Davat gospodstvo mi, credincios boeriul domnii mele ...1 sAndtate I Iatd te-am orin-
duit domniia mea la Craiova, judecAtor la trebile cremenalion Inpreund cu credincios boeriul
domnii mek ... 1.
Ci dar, aceasta sA nu o aibi numai drept mild, pentru cl domniia mea te-am orin-
duit mai mult i pentru treabd, i trebue sd socotiti cd judecAti/e vinovatilor la care sinteti
orinduiti, iaste cea mai mare treabd a cerceta pd fiestecare foarte cu de-amdruntu, dA viata si
faptele kr ce au sAvirsit, cind, si in ce locuri, cercind si alte semne i dovezi du pd afard,
nu numai zisile kr.
Pentru care, iatd i sa dA copie din condica puscArii, cunt iaste trebuintA a intreba
vinovatii, dupd care sd aveti a urma si a face eczamene cu dAplind cercetare si cu capite din
pravild asupra ostndii lor, scriind si dd averile i dd mostenitorii Mr, dd au sau nu, sA le
trimiteti domnii mek.
Si pentru slujbA i osteneala dumneavoastrd, iatd v-am rInduit domniia mea leafA
Ash. St. Bun.. pe lurid cite taleri treizeci fiescAruia, care veti lua-o la fiescare trei luni o data de acolo, dupd
nr. 1.
f. 112 v. 118. hotdrirea ce iaste pentru toll I i saam receh gospodstvo mi.
1776, malt! 8.
1 Loc alb.

62

www.dacoromanica.ro
Velifii boieri aprobd judecala boierilor caimacarni din Craiova asupra pltngerii nedrepte giculd
de Preda Bdbeanu care pretinde cd Mihai lzvoranu f i soacra lui nu 1-ar ldsa sd-si stdpineascd
mosia de la Cernddia (Mehedinfi), pricind ce o judecaserd si ispravnicii de judef. Domnul Intd-
reste judecata, pedepsindu-1 pc Preda cu bdtaie.
59
1776
mat
8
Noi, caimacamii scaunu<lui> Craiovei.
Din luminata porunca preainaltatului nostru domn, Io Alecsandru loan Ipsilant voievod,
Dumitru copilu din casa de divan, au infatisat la judecata innaintea noastra pa Preda Ba-
beanu din sud Mehedinti, phis fiindu lui Mihaiu Izvoranu, ginerile Ilincai Eneascdi, tot
dintr-acel judet, zicindu numitul Babeanu ca are pricina de judecata cu el pentru o parte
da mosiie din hotaru Cernadiia sud Mehedinti, care mosiie o are de zestre si da mult vreme
o stdpineste avindu carti si zapise, iar numitul Mihaiu Izvoranul cu soru-sa Ilinca nu-1 ingadueste
s stapineasca.
Fata fiindu si Mihaiu, 1-am intrebat ce are sa raspunza si cu ce temeiu nu Ingadueste
pa Preda sa stapineasca aceastd parte de mosie < ?>. Au raspunsu ca el nu opreste pa Preda
a stapini partea lui de mosie ce are In Cerna, ci nu-i Ingadueste a stapini partea soacra-si
Ilincai ce au dat-o lui da zestre. Impotriva acestor zise, raspunse Preda Babeanul ca Preda
cdpitan Cernaianul, tatul Ilincai, soacrai lui Mihaiu, au avut Inca doi frati, anume, Vasile
i Necula, socru numitului Predii Babeanu, si acesti cite trei frati avea mosie parinteasca in
munti in Cernaia, si da frail. Dar incdpindu Preda cdpitanu, tatul Ilinciii, la datoriie, au vindut
mosiia Mentii a citetrei fratilor la mandstirea Tismana si cu acest asazamint, ca pentru partile
celorlalti doi frati ce avea In Menti, sa aiba a stdpini ei, partea lui ce avea In Cernadiia si
In Degerati, ardtindu-ne si copiia zapisului Tismenii cid acea vinzare a Mentilor, scris fiind
de la leat 7218 octomvrie 14, care citindu-sa, am vazut ca asa scrie.
La aceasta, raspunse Mihaiu si cu soacra-sa Ilinca, CA macar cd acel zapis este fdcut
dupa cum este zis mai sus, dar banii i-au luat cite trei fratii, aducindu si oameni batrIni mar-
turii, care au mdrturisit CA Inca un Irate dintr-insii Nicola, socru Predii Babeanul, au luat
taleri 3 mai mult din banii ce luase pe rnosiia Mentii si cum CA dupd vinzarea mosii Menti-
lor cit au trait tatul Ilincai, au stapinit celelalte doao mosii, Cernaia si Degeratii, frateste,
cite trei, si mosiia Degeratii ce s-au zis mai sus, iardsi cite 3 au vindut<-o> la raposatu Mateiu
Glogoveanu si dupe moartea lor au stapinit copiii lor partile cele ramase nevindute din Cernaia,
cum si dupd moartea tatului Ilincdi ramlindu muerea lui, muma Ilincdi, partea lui de mosie
din Cernaia, o au vindut jumatate Ilincdi, de zestre, si jumatate unus 1, fii-sau Costandin,
frate al Blued!. i acest Costandin si-au fost vindut partea lui, dumnealui paharnicului Fota
Vladdianu si au stapinit-o si dumnealui 3 ani, apoi prin judecata dumnealor velitilor boeri, cu
protimisii sai, au dat si acea parte a lui Costandin, au dat si acea parte tot supt stapinirea
soacra-si Ilincai si de la vinzarea mos<ieb Mentii pina la leat 1765 ce s-au judecat Ilinca cu
dumnealui paharnicu Vladdianu, au trecut la mijloc ani 50 si mai bine si au stapinit Ilinca tot,
cu pace. Fara declt lntr-acei trei ani ce au stdpinit dumnealui paharnic partea lui, cindu au
fost luat Preda Babeanu 6 boeri hotarnici dupa cum vazuram si cartea de hotarniciie, cu leat
1754 martie 8, si la acea hotarnicie au fost dat acei boeri partea Predii capitan, tatd1 al Ilincdi,
supt stapinirea Predii Babeanu, urmindu dupa copiia zapisului mosii Mentilor.
Dar, Inpotriva aceasta, raspunse llinca, CA la acea hotarnicie ia nicidecum n-au lost,
precum si Insusi Preda nu tagadui. Apoi dupa aceasta au Inceput Preda a chinisi judecata si
Intli s-au judecat la dumnealui postelnicu Iorga Mano, ce au fost ispravnic la sud Mehedinti,
dupa cum vazuram si cartea de judecatd, cu leat 1769 septemvrie 5, care si dumnealui dup5.
cercetarea ce au Mut, iardsi supt stapinirea Ilincdi au dat mosiia, caci fiindca Preda Babeanu
tot cu acea copie de zapis ce s-au zis mai sus, cauta sa lipseasca pe Ilinca din stdpinirea tati-
ni-sau, au fost dat Ilinca carte de blestem PIrvului, feciorului lui Vasile, fratele Predii cdpitan,
si Niculii, ca sa spue adevaru ce stie pentru pricina aceasta si el au aratat cd muma-sa Stanca,

63

www.dacoromanica.ro
muerea lul Vasile, i-au spus ea mAcar cA zapisul dA vinzarea mosii Mentii este dupd cum s-au
zis si iscAlit numai dd Preda cApitan, dar banii s-au luat pentru trebuinta a cite trei fratilor,
care Pirvu, fiindu i acum innaintea noastrd,asemenea au mArturisit. i fiindu cd si el era to-
yards cu Preda Bdbeanu, dar stiind adevdru i vdzindu cd nu are nici un tel dd. dreptate, au
dat insusi dA a lui bund voe i zapis la mina Ilincdi, soacra lui Mihaiu, ca sli stdpineasca
cu pace acea parte dd mosiie ce este a ei build pdrinteascd l fArA dd nici o pricind, care
zapis sd vAzu i dA noi. Dar, fiincicd Preda BAbeanu zicea cd mosiia Degeratii nu s-au
vindut de cAtre 3 frati, ci s-au vindut numai dA Nicula socri-sAu 1 dA Vasile tatAl Pir-
vului si asAzdmitntul de zapisul mosii Mentilor este bun, iar de vor fi vIndut cite 3, acel
asAzdmint rdmine fAr' de temeiu, fiind in urma vinzdrii Mentilor, am chiemat pd dumnealui
IonitA Glogoveanu fiiul numitului Mateiu Glogoveanu, intimplindu-sd aici dA 1-am intrebat,
dumnealui mosida> Degeratii de la cite 3 fratii au cumpArat-o, sau numai de la doi i dumnea-
lui au rAspunsu cd de la ctte 3 fratii au cumpArat-o cu trei zapise, care zapise sa vor gdsi
mai cu vreme.
Deci, fiindu toatA curgerea pricinii dupd cum scriiem mai sus si dupd stAptnirea dA
atitea ani ce ne-am dovedit din mArturii vrednice de credintd i dupd cartea de blestem ce o
au priimit Pirvu.fecioru lui Vasile, la judecata dumnealui postelnicului Iorgache Mano si au
mArturisit i innaintea noastrA, si mai virtos, cd dupd dovedirea ce ne-am incredintat cd
mosiia Degeratii s-au vindut de care 3 fratii in urma[a] acelui zapis cla vinzarea Mentii,
am gasit cu cale si am hotArlt ca si de acum innainte sA aibA Mihaiu lzvoranu cu scru-sa
Ilinca Ineasca a tiinea si a stdpini acea parte de mosie din Cernaia cu blind pace de cdtre
Preda BAbeanu si mai multA pricind intre dtnii sd nu fie.
1776, fevruarle 24.
Manolache Romaniti paharnic, 5tefan Vldddianu biv vel paharnic, Barbu stir-
be! biv vel sluger.

<Rezolutie :>
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
F Acindu i domniia mea cercetare pricinii acestiia, vAzum CA osibit dd la alte dovezi
cu care sd aratA dreptatea ce are Ilinca la stApinirea acestei parti de mosii Cernaia, Preda
Bdbeabu am dat i zapis de bunA vointa lui la mina el, cum cd fAr' de dreptale au stApi-
nit in zece ani partea ei de mosiie si cum cd s-au invoit de i-au dat ca sA stAptneascd i ia
partea lui de mos<ie>, iar intr-atitea ani, pentru venitul ce 1-au luat, care zapis fu de insusi
netAgAduit.
Deci, dupii neastimpArarea lui, care dupd atita judecAti si dupe zapise de invoiald ce
au fAcut intre dinsii au mai cutezat a esi la divan, s-au pedepsit cu bAtale si hotArim,
Ilinca Ineasca cu gineri-sdu Mihaiu Izvoranu sA stapfneascd partea ce are In Cernaia ; asij-
derea i pentru venitu ce s-au luat dupd zapisul ce au dat, sd tie Ineasca partea lui, iardsi
atitea ani.
1766, mal 8.

Neodihnindu-sA Preda BAbeanu pd judecata ce au fAcut dumnealor boerii caimacamii


Craiovei, viindu i innaintea noastrd, am cercetat foarte cu amAruntul, i vAzum cd este
blind i cu dreaptA judecatii si hotArim 5i noi ca intocmai dupd cum scrie intr-aceastd carte
dA judecatA a dumnealor, asa sd sd urmeze si sA stdpineasca Mihaiu Izvoranu si cu soacra-sa
Ark. R. Enc., Ilinca Ineasca acea parte de mosie din Cernaia, cu blind pace de cAtre Preda BAbeanul
f. 23 v._25 v. si de cAtre tot neamul lui. Aceasta scriem.
1776, mai.
Nicolae $tirbeiu vel vornec, Badea Stirbeiu vel vornic, vel logofAt.
Ap in text.
84

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul filth arald prin anafora cd Mihai copilul din Bucurevli cere zestrele mamei sale
decedate, de la fostul ei sof, Gheorghe bdrbieru fi, pentru cd exisM datorii de Imp linit, propune
vinzare la mezat a bunurilor defunctei. Domnul holdravle ca velifii boieri sd facd cercelare In fafa
creditorilor pentru a se vedea dacd e vreun viclevug la mijloc.
60
1776
mat
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoiu. 9
DA vreme ce dupa judecata preasfintii sale pArintelui mitropolitului, iaste ali cere
Mihaiu Int li zestrile dintr-ale tattni-sAu, care nu este alt, far' de numai o prAvAlie ce cu porunca
domnii mete s-au fAcut mezat dupa jalba datornicilor, i dA vreme ce pricina vInzArii 0 hotd-
Orli acei prAvAlii sA prelungete de stilt ctteva luni, cAutIndu-s11 de fata Innaintea dumnealor
velitilor boeri i mai nainte asemenea, i Mihaiu nimic n-au fAcut jalbA, dA au avut a cere
zestrea mume-sii, care sintem domniia mea la bAnuialA a poate sA facd i vreun viclqug
Intre Gheorghe bArbieru i cu acest Mihaiu.
Pentru aceasta dar zapciule ce elti orinduit, pe Gheorghe bArbieriu i pe Mihaiu fii-sAu
cu toti datornicii, sb-i scoti Innaintea dumnealor velitilor boeri, fiindu cA datornicilor li sA
cade acestea a sta la judecatA cu rAspunsu pentru cererea lui Mihaiu, dA este adevAratA
i nu este vreun viclepg fAcut de tatb-sAu ca sb-i pAgubeascA pa dln11i. i aceasta dovedind-o
dumnealor, sA hotArascA In scris, 1 aa banii du pa vInzarea prAvAlii sA stea pinA sA va
bond de zestre.
1776, mai 9.
Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat la manna ta, Mihaiu copilu din Bucurelti, pentru tatb-sAu
cel vitreg, Gheorghe bArbieru, care au tinut lntru cAsAtorie pe mumb-sa ce au fost vAduvA,
cA Intimplindu-sil moarte mumi-sii, cere el zestrile 0 taleri 500 bani, numai gata, ce au avut
mumb-sa de la bArbatt-sAu cel dintliu, cu care este Mut acel copil Mihaiu, cIndu au luat pe
Gheorghe, al doilea.
Care, adu0 fiind Innaintea noastrA cu dumnealui zapciu vAtaf za pAharnicei, am cercetat
pricina, i Gheorghe bArbieriu nu tAgadui a nu au luat acei bani 0 zestre, numai zise cA
n-au luat tocma taleri 500 ci numal taleri 450, I atilt acesti bani, cit 0 allele ce au mai fost
In zestre, au cheltuit ctt au trait amindoi In viiata 0 dui:a moartea ei nerAmtindu-i alt nimic,
numai o prAvAlie, care 0 aceia o ar fi hotArtt divanu sA o ia datornicii pe unde sA mai aflA
el dator 0 sA o vtnzA.
Deci, noi vAzIndu acel fel dA raspunsu al lui Gheorghe, vine dreptatea lui Mihaiu copilu
i dupb porunca pravilii sA cade Inttiu zestrile sA sA protimiseascA, apoi datoriile, i cu cale
este a sA striga la mezat acea prdvAlie i ce va e0 Intl! sl sA scoatA acei bani ai copilului, care
nu slut tAgAduiti dA Gheorghe tatb-sAu, cum i alte zestre ce iar nu vor fi tAgaduite, 0
ce va mai rAmtnea, atunci va lua 11 datornicii.
Ci, dupa hotAntrea pravilii acest fel gdsim cu cale, iar alegerea cea dAsAvArlitA rAmtne Arh. St. Buc.,
a sA face de cAtre mAriia ta. i anii marl! tale de la domnu sA fie multi 0 norociti. M. or. 5.
1. 27-28.
1776, aprIlle 27.
Al marl! tale care Dumnezeu rugAtor fierbinte i smerit parinte sufletesc, Gri-
goHe al Ungrovlahiei.

Judecdtorii de la departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Tudor vi Dumitravco cu cetavii


lor au reclaim( pe frafii Negoila vi Hie care ar stapini pe nedrept 260 stlnjeni de movie la Bob-
devti (VtIcea). Judecata constatd cd reclamanfii nu au dreptate, pentru cd !Argil au ardtat carfi
de staptnire vi de judecatd, dovedindu-vi dreptul. Domnul Intarevte.
61
1776
mai
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 10
Au e0t 0 Innaintea domnii mete la divan amtndoao pArtile de s-ag judecatu pentru
acesti 260 sttnjeni i din cercetarea pricinii ce Mum, vAzum domniia mea cA nici un feliu de

g5

www.dacoromanica.ro
dreptate n-au numitii pIrIi Tudoru i Dumitrasco cu cetasii loru la cererea ce fac, neavind
vreun temeiu de credinta, far'da numai, mai aratard o adeverinta (IA la unchi-sau popa
Ion carele da marturie pentru o diiata a Ioanii fata lui Goran, ce arata danie aceasta mosie
la parintii lui Negoitd si Ilie, cum ca nu este adevarata acea diiata cu care adeverinta, nu s
potu ajutora la pira loru, fiindca pentru aceasta parte de mosie vazum zapis de vInzare,
iar nu danie. Asijderea si la toate judecatile ce au avut, nu sa vede ca au aratatu Negoit
si Ilie diiata, ci tot zapisu vInzarii, care vinzare este de ani 46, dupa care zic flumiii Negoita
si Ilie si arata spre marturie si carti de judecata cum ca de atunci i pina acum de rind au
stapinit-o parintii Mr i ei nelipsitu, aceasta parte de mosie.
Pentru care, dupa zapis, dupa cartile de judecata si dui:a dreptate, ramin buni lute-
meiati i intarim i domniia mea dreptatea loru ca s stapineasca cu pace.
1776, mai 10.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii sale preainaltatului nostru domnu Io Alecsandru loan
Ipsilant voievod, dumnealui vatafu de copii za divan au adus la judecata pa Tudoru i
Dumitrache cu cetasii loru la Bolesti 1 sud Vlicea, pfrisi lui Negoita vatafu i brat ego Ilie,
totu din Bolesti, cerind cla la dlnii o parte din mosiia Bolesti stinjeni 260, ziclnd cum a
numitii ptrIi, rau o stdpineste, fiindca ei nu sa trag din neamul Bodestiloru, ci dintr-alt neamu,
si fort dreptate stapineste acea parte de mosie.
Intrebindu-se l Negoita vatafu, au raspunsu cum a atit el, cltu i frate-sau Ilie, sta-
pIneste acei stinjeni 260 cu buna stapinire, ca unora ce le-au ramas clironomie dai la tatui
loru Vlaico, care si tatul loru au cumparat-o (IA la un Paraschiva ginerile lui Tudoru Goran.
Cerindu-li-se dovada la zisele acestea ale loru, au aratatu o carte cu leat 7228 iunie 11, de
ani 56, a 24 boieri hotarnici, In care carte sa vede Ca un Tudoran Goran au cumparatu cid la
Tudoru Fisnetul partea ce avea In mosiia Bodestii; au aratatu i alta carte cu leat 7233 iarasi
de ani 51, care si Intr-acea carte arata cum a pentru partea ce au avutu acel Tudoru Goran
Intr-acea mosie, au daspartit-o 12 boieri hotarnici si au dat-o cu stapinire acelui Tudoru Goran.
Au aratatu i alta carte cu leat 7238, iarasi d ani 46, In care sa vede cum ca un Paraschiva
ginerile acestui Tudoru Goran au vindutu lui Vlaico nepotl-sau, aceasta parte de mosie a
lui Tudoru, care au fost data de zestre acelui Paraschivii ; au aratat i alt carte a 4 boieri
cu leat 7282 In care sa vede cum Ca au deosebit partea de mosie a acelui Goran ce au avut-D
In Bodesti i s-au gasit stInjeni 260, a caruia parte au dat-o lui Negoita i brat ego Ilie, feciorii
Vlaicului, s o stapineasca dupa cum sa coprinde i In cartea dumnealor boieriloru caimacami
ai Craiovii ot leat 1773 iunie 13. Au mai aratatu i alt carte a dumnealui Ionit Caramanlau
i Ionita Otetelisanu ispravnicii ot sud VlIcea cu leat 1776 aprilie 12, In care hotaraste se.
[s] stapineasca Negoita i brat ego Ilie partea aceasta de mosie din Bodesti ce au cumpa--
rat-o Vlaico, tatul loru, de la Paraschiva ginerile lui Tudoru Goran.
Deci, vazInd toata funiia acestii parti de mosie, care cu bun stapinire au ramas la.
Negoita i brat ego Ilie, adeca cei ptrIi, i s-au cerutu l lui Tudoru i lui Dumitrasco cu
cetasii loru, pIrIi, sA arate cu ce temeiu i cu ce epihirama cauta sa strice stapinirea aceasta,.
care stapinire cu atitea carti i cu atit a hotarnicii este intarita, i cu ce dreptate cauta
s ia parte de mosie da la Negoita i brat ego IIIie< ?>. Care, Tudor cu cetasii lui, ca salt
diafendepseasca plra loru, au aratat o carte cu leat 7174 noemvrie 20, de ani 110,
In care sa vede ca un Ion Arvatu cu fratii lui, are mosie In Budesti, din care nu are nici o
Indreptare si nici un feliu de Intarire, care carte s vede a fi cla nici un temeiu, atlt pentru
mult lndalungata vreme, fiind vreme de ani 110, cIt l ca nu s potriveste nemic la aceasta.
pricina. Au aratatu si alta carte ot leat 7292 2 de ani 55, In care sa vede ca au avutu Tudoru
FIsnetul si el, parte de mosie, aide* care au vindut-o lui Tudoru Goran, precum sa mate
mai sus, care acea carte ajutoreaza insusi plrIsii pa cei ptrIti, de vreme ce partea aceia a Mk
Tudoru FIsnetul este aceia ce au cumparat-o Tudoru Goran, pentru care este plra loru. Au
aratatu si alta carte ot leat 7233, de ani 51, de lmureste partea de mosie a Fusnetului,

66

www.dacoromanica.ro
care si acea carte, iarAsi Negoit i bra t ego Ilie, cei piriti, sA ajutoreazA. Au mai arAtatu
altA carte, cu luatu 7269 de ani 15, in care sA vede cum cl doi boeri au deosebit pal-tile de mosie,
fiind amestecate, si au datu fiestecdruia partea ce i s-au cAzut, In care sS coprinde cum cA
acel Tudoru Goran, care au cumparatu partea Fusnatelului au fost stinjeni 260 si o stApineste
bine, care si acea carte iarAsi NegoitA i brat ego Ilie sA ajutoreazA. Care, sA vede cu adevdratu,
cA aceste cArti ce slut la mina loru, nu este pentru altcevasi, ci numai ca sA-si stie partile
kr de mosie. Pentru care, intrebindu-se, au rOspunsu cA pArtile loru le stapineste
farA de nici o supArare de cAtre nimeni.
Deci dar, vAzind pIrisii cum cO aceastA pira a loru nu este priimitA de judecatA, au
schimbatu vorba si pira aceasta si au Inceputu sA facA altA pIrS zicind cum cO acel Tudoru
Goran bine au stApinitu acei stlnjeni 260, numai, sint in bAnuialA cum cA nu ar fi dat-o
zestre Paraschivii gineri-sAu, fiindcA nu sS vede foaia de zestre, i pentru aceasta cere acum
partea aceasta, numai cu acest cuvint, cum ca acest Negoita i brat ego Ilie nu este din neamul
Bodestilor. Care si aceastA pirA a loru nu sd priimi de judecatA, fiind fSrS cid nici un temeiu
si fSrS cid nici o dreptate, de vreme ce sd adevereazA din toate cartile ce sS aratA mai sus,
cum cA partea aceasta de mosie a lui Tudoru Goran s-au coborit cu bunA stApinire la NegoitA
i frate-sau Ilie care au si stApinit-o pinA acum, cum mai pre larg sA vede la diagrame ce s-au
trecut intr-aceastA carte.
Drept aceia, de la judecata s-au hotAritu NegoitA i brat ego Ilie sA stApineascA acesti
stinjeni 260 cu bunA pace, WA clA nici o suparare i cu dAsAvirsitS stapinire.
AprIlle 28, 1776.

Miche paharnic, Costandin biv vel comis, Dumitrache Greceanu, Ev<dochim>


biv vel medelnicer.
<Adaus cu alt scris i altA cernealA.>
AceastA hothire de mai sus-numitA, la cartea boierilor judecAtori, s-au dat la mina
lui Ilie i frate-sAu, iar lui Tudor i Dumitrasco pentru tagaduirea lor, cA nu ar fi stApinit
Ilie si frate-sAu aceastA parte de mosie, ii s-au dat o carte InchisA cAtre caimacamu Craiovei,
ca sA mai facA o cercetare de stapinire, ca sd sA vazA dA este cevasi din zisa kr si cum sd Aril. St. Buc.,
M. nr. 5,
va pliroforisi, 55 instiinteze. 1. 32-33 v.
1 Pentru : Bodesti.
2 Pentru : 7229.

Velifii boieri aratd prin anajora cd popa Ivan din Bucuresti revendicd 90 sttnjeni din mosia
mostenitd In Bilciuresti (jud. Dtmbovifa). stdptnifi fdrd dreptate" de Costandin Bilciurescu,
cum si mosia Sdceni (DImbovifa). Judecdfi anterioare au dat lui Bilciurescu dreptut de a staptni
Sdcenii. Pentru mosia Bitciuresti, judecata propune sd se ortnduiascd 12 hotarnici sd tragd
62
1776
holarele. Domnul Intdreste.
mat
10

Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.


DA vreme ce au gasit dumnealor velitii boieri cu cale a sS trage aceastd mosie Cl
au priimit i amindoao partile, poruncim dar, dumneavoastrA ispravnicilor, sS urmati cum
scrie mai jos, a orindui pA cei care vor fi ceruti dA arnindoao pArtile, asupra cAriia trebi
rinduim i pe 1 portArel.
1776, main 10.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mOrii tale, vAtafu de aprozi au adus la judecatA pe popa Ivan
din Bucureti, phl Jul Costandin Bilcirescu, zicindu cA de la rnosi-sAu i-au rhmas 90 stinjeni

67

www.dacoromanica.ro
mosie la Bilciresti sud Dambovita si este cittva vreme de cindu i-o stApineste numitul Bilciu-
rescu In silt si fArt dreptate. Asijderea zice ct avindu mosi-stu alit mosie ce st chiama.
SAceni, tot In sud Dimbovita, dt stinjeni 133, ar fi zalojit-o unchi-stu la o Neacsa Coco-
soaia drept taleri 22,60 si mergindu niste rude ale preotului cu acei bani ca st scoatit
mosiia de supt zAlojire, zice cd Contandin Bilcirescu au plait pa acele rude la niste zapcii
si le-au luat banii.
tn urmt ar fi cumpArat numitul Bilcirescu acea mosie de la acea Cogosoae i numi-
tul preot nefiind aici in tart n-au putut st-si caute judecatt, far astt-vart mai judecIndu-
st la dumnealor boeril judecAtori, s-au dat dreptate, iar lui Costandin Bileirescu, carele
nefiind odihnit acei judecAti, cerea ca de iznoavA st i st fact cercetare judecAtii.
Deci, hitt fiindu i Costandin Bilcirescul, 1-am Intrebat cu ce temeiu stApIneste aceste
moiI, si !nth ne arAtt o carte de hotArnicie a 6 megilasi cu leat 7215 ghenarie 3, In care
zice ct ar fi luati cu porunca mArii sale Costandin voievod de Vlad logoftt, feciorul Radului
vistier Bilcirescul, i dA NAvrap i di StAnimir, mosneni, ca st caute i sA adevereze
pentru mosiia din BiIcireti, fiindu et avea pricint Intre dInsii. i strIngIndu-st cu totil la
un loc, au tras mosiia pe trei locuri si au aflat ct au umblat acei 12 boieri bine si au gAsit
trAsuri drepte precum le-au gAsit si acei 12 boieri si I-au astzat ca st tie fecioru Radului
vistieriu din piatra lui Ilie paharnic din jos despre CojAsti pint In hotaru megiiasilor din
sus si sA aibt a stApini dumnealui mosie cu pace precum au stApinit si mai nainte vre-
me. Iar clt pentru mosiia Steen! ce-i zic Ologii, ne arAtt Costandin Bilciurescu un zapis.
cu leat 7226 ghenarie 6, al lui NAvrap, tatu lui Voico, i al Stancului, In care scrie et au
vIndut stinjAni 90 din mosiia megieseasct, stlnjenu po bani 44, lui Grigore sufaru Bilcirescu,
care mosie este altturea cu hotaru logofatului Vlad Bilciurescu. j iar mai scoase un zapis
cu leat 7261 iulie 1, al Stanciului I Voico i Badea fecioril lui NAvrap ot Bilciresti, In care
scrie ct avIndu tatul lor, NAvrap, 90 stinjeni din mosiia megiiasilor de la BIlciuresti, care
mosie au fost amestecatt cu moslia <mAntstirii> lui Mihaiu-Vodt, au vindut-o lui Gligorie
Bilciurescu. Si rAdicindu mAntstirea Mihai-Vodt boieri hotarnici ca st-si aleagt mosiia de
care megiiasi din Bilciuresti, si trAgIndu moiia, ar fi inpresurat acei 90 stInjeni ce-i vinduse
tatul lor supt stapinirea mAntstirii, iar Radul stolnic, fratele lui Gligorie, vAzIndu cA au rAmas
f Art de mosie, au dat jalbt la mAriia sa Mate! vodt i mAriia sa 1-au orinduit la Gligorasco
vornic za TIrgoviste ca st apuce pA vInzAtori st-i InplineascA acei 90 stInjeni de mosie.
Si strInglndu pe tot! mosnenii din sus si din jos au tras mosiia si au lipit hotaru mAntstirii
lui Mihai-Vodt pe din jos si au intArit si el acel zapis pe acei 90 stinjeni de mosie
la mlna Radului stolnic, ca st ail:a a stapini cu bunt pace de cAtre ei si de cAtre tot neamul
lor. Asijderea ne mai arAtt Costandin Bilciurescu si o carte de judecatt ot leat 1775 mai
25, a dumnealui Nicolae Stirbeiu i a dumnealui Nicolae BrIncoveanu i sinior George Cana le,
care aratt ct, iartsi dInd jalbt mArii tale, popa Ivan, pentru aceastA mosie dt stinjeni
133, cA i-o stapIneste numitul Bilcirescu fArt dreptate, de shit ani 20 si cercetIndu dumnealor
toate zapisele i scrisorile ce au avut Costandin Bilcirescul printr-acea carte de judecatt,
Ii dA dreptatea lui Costandin Bilciurescul, ca st stAptneascA acea mosie dupt zapise, dar ne-
odihnindu-st numitul preot acei judecati, esi Innaintea noastrt i iartsi zise cA nu shit numai
90 stInjeni ce i-au vindut pdrintii lui, ci sint 133 stInjeni, si-i stApIneste numitul Bilciurescu
11 silt.
Deci, pentru Ca st st descopere adevtru i st nu mai aibt pricina Intre dinsii, ana
gasit cu cale st fie luminatt porunca mArii tale, st mearga portarel dupt obiceiu si dum-
nealor ispravnicii judetului Dlmbovita st orInduiascA 12 hotarnici de acolo i Inpreund cu
alti megiiasi din partea locului, bAtrIni, prin carte de blestem st tragt tntli mosiia de la

68

www.dacoromanica.ro
Bilciuresti dupd cartea de hotArnicie a celor 6 megiiasi ce au fost hotdrit mai nainte, insd B5u 0.

din piatra lui Hie paharnicu despre Cojasca pind in hotaru megiiasilor unde este piatrd. 1. 34 v.-36 V.
Si tot acei hotarnici sA tragd i mosiia ce sa chiamd Sucetul i dupd zapise sd-i dea lui Con- cPaetintruaseo tundei:
standin Bilciurescu acei 90 stinjAni dA mosie, iar dd va esi mosie mai multd, sA o dea nu- ctoeeaarew pmrolveilned
mitului preot si atunci sA plAteascA Bilciurescul toatA cheltuiala, jar dA va esi mosie tocmai doe. din Is ma' r-
pe acei 90 stinjAni, sA plAteascA preotu toatd cheltuiala, pentru ca sd invete altd datA sA nu Atithe.usl.uc..
mai porneasca phi mincinoase. Me. 7. f. 205
v. 206 v. (Go-
Care, la aceastd alegere au priimit Innaintea judecAtii, amindoao pArtile sA tragA moiia, pia sub (tat& la
iar hotArirea cea desAvIrsitA rdmine a Sd face de cAtre InnAltimea ta. Inetitutul de
Merle N. for-
int").
1776, mal 4.
Vel vornic, vel vornic, vel logofat, vel logofat, Costandin BAlAceanu, vel stol-
nic.
1 Loc alb.

Boierii judecdtori aratd prin anajora cd pitarul Rdducan lulianu se judecd cu Costandin Stano-
rnirescu, care i-a fost isprdvnicel pe mosiile din jud. Mehedinfi, certndu-i sumele datorate fard
zecivald si cheltuieli. Ptrttul pretinde cd a fost arendas. Judecato nu gdseste Intemeiatd spusa
63
acestuia fi holdrdste cercetare prin ispravnici. Domnul tntdreste. 1776
mai
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostliu. 13
Dupe cum s-au gasit de la judecata cu cale, rinduim pe sluga domnii mete ... 1 aprod
ceausAsc, sA meargA sA ducA la dumnealor ispravnicii de jude l ei sA urmeze dupd cum sA
coprinde mai jos a face cercetare i dupd alegerea ce vor face, sA dea izbrAnire in scris, dupe
care, mumbasiru sA urmeze a face Inplinire.
1776, mai 13.

PreatnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui ceausu za aprozi aduse la judecatA
pA Dobrin logofatu vechilu dumnealui pitaru RAducan Iuliianu cu Costandin Stanomirescu,
sud Mehedintl, ce 1-au avut isprAvnicel in anul trecut 1775, pe 4 movii FiliiasI, Tatomirevti,
Valea Aninilor i Rogova, sud Mehedinti, de la care cerea pitaru Radul, taleri 254, precum
aratA zapisul lui Costandin. Intrehindu pA Costandin Stanomirescul, banii nu-i tAgAdui,
numai, raspunse cA dintr-acevti taleri 254, slnt asupra Filiani1or, ce shit pArtavi de movie,
taleri 136, vi din taleri 118 ce s1nt asupra lui, au cheltuit taleri 52 umblindu de au strinsu
liganii pitarului de la cei ce-i stdpinea si cum cd are si zeciuiald ca sA ia, i dA-1 va scddea pitaru
cu cheltuiald i cu zeciiala, ce bani va mai rAm1nea mergindu la casa sa, Ii va Inplini. Dar
pricinuindu pitaru cd n-au avut asdzAmInt ca sd-i dea i cheltuiald i zeciuiald, Costandin Inca
au Inceput a rAspunde cd el mosiile le-au avut luate In arendA, taleri 200.
Deci, vAzindu cd zapisul ce 1-au dat el acum la trecutA lund lu aprilie cindu si-au dat
socoteala, nu scrie cl mosiile le-au avut In arena, Insui sA dA dator cu taleri 118, cum si
la Filisani aratA cl shit taleri 136 si zapisul este netAgAduit de dinsu. 5i la aceste zise ale lui,
neavIndu nici un apodicsis, dupd cuvintul cel dintli si dupd zapis, judecata 11 dA platnic
la taleri 118, care insusi el singur sA dA bun dator. Iar pentru taleri 136 ce aratA cd Ont. la Fili-
sani, sA fie luminatA porunca mArli tale cu mumbasir sA ia de aid pe Costandin si dim-
preund cu omul dumnealui, pitaru Rada Iulianu, sd-i ducA la dumnealor ispravnicii ot sud
Mehedinti, unde sInt i Fiiianui, acolo sA cerceteze, i asupra cui va rdminea, sA Inplineascd.
Care mumbasir sA ail:4 a cerceta si pentru taleri 59 ce aratA In zapis el ar fi luat el de la
ispravnicii cei mai dinainte si el Ii tAgAduieste. Iar cit pentru taleri 52 ce arata Costandin.
cd au fAcut cheltuiald la trebile pitarului, i sA va tinea In seamd.

69
4 0. 758
www.dacoromanica.ro
Arh. St. Buc.. Pentru zeciuiala care cere Costandin, merglndu acolo dupd catastihu ce 1-au dat la
Ms. nr. 5, f. 36
30 v. Vez1 91
doe. nr. 300 din
mina dumnealui pitarului, iscAlit dd dinsul, pe cit sA va inplini sd-i dea zeciuiala. Jar hotd-
6 lulls 1777. rlrea cea dAsAvIrsitA rdmine la innAltimea ta.
1776, mai 5.
Mateiu Cretulescu paharnic, B<arbu > sluger, Draghici Greceanu clucer, George
Canale.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Mihai Fdlcoianu, lutnd sub ocrotirea sa pe copiii orfani
64 ai cumnatului sdu, cere sd se facd inventarul bunurilor acestuia. Judecata propune ca datoriile
defunclului sd fie pldlite numai din lucrurile miscdtoare". Domnul 1n1dres1e.
1776
mai Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
13 Dupd cum au gdsit preasfintiia sa pdrintele mitropolitu cu cale, intdrim si domniia
mea spre a avea datornicii ingAduiald ca, cu tncetul sd sd plAteascd, fiind copii la mijloc.
1776, mai 131.
PreatnnAltate doarime,
Dupd jalba ce au dat la mdriia ta, Mihai FAlc<oianu>, cd intImplindu-sA moarte Barbului
llifoveanu cumnatt-sAu si rdintindu-i doi cop<ii> mid, nevir<st>neci i dupd multd datorie a
plAti, pentru ca sd nu sd prdpAdeascA mult putin ce ar fi rdmas ale rAposatului, sd sd
facd perigrafi. Dupd a cAruia jalbd ortnduindu manna ta la noi ca sd socotim un boer care
va fi cerut i dd pluitor 1 cu un cliric al mAndstirii Mitropoliei, sd sd scrie toate cele rdmase,
dupd porunca mArii tale am urmat i socotind, din boieri am ortnduit pe dumnealui aga Dumi-
trache Colceac ispravnic din sud Saac i pe dumnealui Mateiu FAlc<oianu> ispravnicu Praho-
vei si din partea bisericeascA pd cucernicul protonotarie, cliricu Mitropoliei, popa Dumitrache,
protopopu Prahovei, carii stringindu-sd cu totii acolo In fata locului au fAcut catagrafi de tot
rAmasu acelui rdposat, de mult, putin ce au gasit lucruri miscAtoare i nemiscAtoare. FAcindu
catastih lAmuril supt iscAliturile dumnealor si a protopopului, 1-au trimis la noi, care sd vede
si dd mdriia ta, i dupd porunca ce am avut, nu lipsim a nu Instiinta pe mdriia ta.
Dar fiindu cd copiii acelui rdposat sint pind acum mici i alt chivernisitori a le purta
grija, mai bun neavind, i-au luat numitu Mihaiu Fdlc<oianu > In casa dumisale ca sA-i creased
si dupe cum arAtdm mdrii tale cd rdposatu este cltdva sumA de bani dator a plAti pd la unii
altii, asa ni sd pare a fi si cu cale de va fi i bund socotinta tnnAltimii tale, sd fie luminatA po-
runca innAltimii tale care acei datornici ce vor fi, ca sd mai aibd adAstare pentru bani, iar
nu sd fie pdgubas, pind va incepe sd sd vinzA din vite i altele ce stilt peritoare, i cu ceia ce
sA va agonisi du pd mosii si de la vii, sA Inceapd a plAti cu lncetu fiestecAruia datornic
banii ce va fi avindu ca sd ia, iar sd nu facd vreun siclet ca sA sA vinzd viile l moeille
51 sd ratline copiii de tot sdraci.
Arh. St. Buc., Apoi cum va fi innaltA Intelepciunea mdrii tale a sd porunci pentru aceasta, asa sA
Ms. cir. 6,
1. 57 v. 38. va urma. Si anii mdrii tale de la domnul Dumnezeu, rugam sA fie multi si norociti.
1776, mai 19.
Al mdrii tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit parinte sufletesc, Gri-
gorie al Ungrovlahiei.
1 Asa in text.

Domnul holardste ca medelnicerul Dumitrache Varlaam si medelnicereasa Zoila Fdlcoianu, pentru


65 pricina unor datorii dintre ei, sd jure In rap mitropolitului.

1776 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.


mai Preasfintiia ta pArinte mitropolite, dupd hotarirea ce s-au fdeut in divan la pricina
14 medelnicerului Dumitrache Varlaam cu medelnicereasa Zoita FAlcoianca, ca sA jure medel-

70

www.dacoromanica.ro
niceru Dumitrache cum el au numdrat banii la cdmard de au rddicat pd medelnicereasa
Fdlcoianca pentru acea rdindsit si nu s-au trecut la vreo batalica, nici este and mijlocire,
si cum cd i-au fdgAduit Fdlcoianca cd-i va da acei taleri 750, Insd cu acel cuvint, a rddica
numele Fdlcoianului din catastih.
Numai pentru acei taleri 750 dupd cum aratd, iar nu dupd cum zice FAlcoianu de
toatd ramdsita ce are la cdmard, iatd sd trimite pe amindoao partile Innaintea preasfintii tale
cu rinduitul zapciu, i fAcindu acest fel dd jurdmint, sau neputind face, sd avem instiintare. Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
Tolico pisah gospodstvo mi. f. 30 v.
1776, mai 14.

Boierii epitropi arald prin anafora cd Maria Migunescu renunhind la succesiunea sofului, hold-
rdsc scoaterea la mezat a acestei averi pentru plata datoriilor derunclului ;i restituirea zestrei
sofiei, restul rdminind copiilor. Domnul holdr4te ca mitroplitul sd facd cercetare dupd pravild. 66
1776
mai
Io Alecsandru Than Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu. 16
Pentru datorii, fiind dovedite dupd zapise, poruncim zapciule ce esti orinduit, on s sd
vinzd periusiia la musteriii ce s-au gasit I cu banii dupd vinzarea acelora sd Ii sd pldteascd,
sau cu dintr-acele ce ant de vinzare, vrindu a le primi lnsusi datornicii cu pretul ce s-au zis,
sd Ii sd dea drept bani, i luind zapisele sd sh izbrdneascd luindu sfirsit cu fiescarele, iar pentru
zestrile i darurile i ex<o>pricaiale Micsuneascd<i> fiind trebuintA a le dovedi, Intii cd este ade-
vdrat<A> lipsd, poruncim orinduitule zapciu sd o InfAtisdri la preasfintiia sa parintele mitropolit
ca sd arate aceastd lipsd pd anume i preasfintiia sa va face cercetarea ce sd cuvine dupd pravild,
ori cu dovadd, sau prin blestem. Intre care, dd va fi si vreunile rdpuse, Intr-aceastd vreme
a rdzmiritii, preasfintiia sa sd facd cercetare si cite din lenevirea si din pricina Micsunescului
vor firdpuse, acelea are a le lua deplin Micsuneasca, iar cite din ecstraordinariia tari intim-
plan! vor fi rdpuse, acelea, dupd pravild, nu sd vinovdteste bdrbatul a le plat. Si asa, fdcfn-
du-sd i Micsuneascd<i> inplinire pd suma ce va hotArt parintele mitropolitul, dupe cercetare,
cIi bani vor rdminea mostenire copiilor, ardtindu domnii mele, vom face poruncd la cine
sd sd dea pentru rinduiala de chiverniseala i purtarea de grijd a copiilor.
1776, aprille 25.
Preainnd ltat e doamne,
Dupd luminatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtafu za pabArnicei, Cocordscul, au
adus Innaintea noastrd pe dumneaei Manila, ce au fost sotie rdposatului Costandin Micsu ie.,cul,
de fatd cu unii din datornicii ce au a lua de la raposatu bdrbati-sdu ; i Intl! am Intrebat-o dd
voeste a intra mostenitoare ca sA pldteascd i datornicilor, i s-au Idpadat cerindu sd-si ia lipsa
zestrilor i darurilor ce i sd cuvine. Pentru aceia, i noi luindu In scris casa bArbati-sdu, mis-
cdtoare i nemiscdtoare, s-au fAcut mezat i pd cit s-au gdsit musterii de au dat la mezat,
s-au pus suma ce au dat acei mu<ste>rii, iar pd cit nu s-au gdsit musterii, s-au pus de cdtre
no! si au ajunsu toatd pereusiia, suma taleri 9909. S-au prquit i lipsa zestrilor i darurile
dinnaintea nuntii, i ta exoprica ajungind suma taleri 3903, s-au socotit i datoriia cu dobinda
dupd zapise pInd la moarte-i i s-au fAcut taleri 5166,40.
Deci, din suma periusii scdzindu-sd lipsa zestrii i datoriia, mai rdmin taleri 839,89
mostenire copiilor acelui raposat, precum sA aratd la deosebit comision anume, ci am dat supt
iscAliturile noastre.
De aceasta instiintdm mArii tale si iardsi precum va fi porunca mdrii tale vom urma.
1776, aprille 25.
Preaplecate slugi epitropi
Ianache Leh<liu>, Dumi<trache> ... 1 arie.

71

www.dacoromanica.ro
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
De vreme ce pinA a nu a vinde si a sa da lucrurile ce Sint cla vinzare pe la musterii,
s-au mai Innaltat mezatu periusii pinA la taleri 10784, precum cu osebitA anafora ne Instiintara
dumnealor boierii epitropi, poruncim ca sa sA adaoge i acest prisos la suma dinnapoi a
Arh. SL Buc., mezatului i asa, dupA aceastA suma cu prisos, sa sA faca vinzarea si socoteala, urmIndu-sa
M. nr. 5.
f. 18-19. dupil hotArirea ce sa vede Intr-aceasta, deosebit.
1776, mal 16.
1 Inclescifrabil.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Drdghici ceausul revendicd de la slugerul Barbu
67 lirbei parte din mosia Popesti (Romanali), In virtutea tnrudirii. Judecata hotdrdste cercetare
de cake cdimdcdmia Craiovei. Domnul intdreste.
1776
ma!
16
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Dutra cum s-au gasit cu cale de la judecata, dumneata biv vel paharnice Manolache,
cairnacam Craiovei, sA faci cercetarea ce scrie mai jos.
1776, mal 16.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale dumnealui vatafu za aprozi au adus la judecatA
pa DrAghici ceausu ot sud Rom Anati plris dumnealui Barbului tirb<eiu> sluger, cerIndu de la
dumnealui o mosie, Popestii sud Romanati, adicA partea ce are Intru aceastA mosie a Asprii
runup lui i strAmosului sAu Matei pAharnic.
Intrebindu-sa i numitul sluger Barbu, au dovedit prin multe scrisori, cA stapineste aceas-
tA rnosie din clironomie, fiindu cd au stapinit-o taica-sAu i mosul sari. Ympotriva cArora carti
aratA si Draghici ceausu cArti, ot leat 1775 i 1776 care dau lui, stApinirea acestii mosii. Im-
potriva a carom carti arAta slugeru o carte a dumnealor boerilor caimacamilor Craiovei cu
lent 1775, care dA stapinirea iar dumnealui, InsA nedovedindu pe numitu Draghici ca nu-1
este plra priimita pentru ca nu i-ar fi nepot Asprii i strenepot lui Mateiu paharnic, a cArora
pArti cere acest DrAghici, ca un clironom.
Deci, facInd noi cercetare cu amAruntu de rudeniia acestul Draghici, Ca sa facem te-
mein trebii, am gAsit dupa cum s-au zis, cum cA acest DrAghici ar fi nepot Asprii si stranepot
lui Mateiu paharnicel, adicA al mosnenilor acestii mosii. Care cercetare, vAztndu-o dumnealui
slugeru, au zis cA acest Draghici nu este nepot Asprii, zicind si aceasta, clndu va dovedi ca
ar fi nepot aceiia, sa alba a stapini acea rnosie Popestii.
Care aceastA cercetare neavindu acest Draghici cu ce sA dovedeascA aici In Bucuresti,
nefiind aici nimeni dintru aceiia ce-1 stie, ceru prin luminatA porunca marl! tale sa sA facA
cercetare In fata locului unde poate sA dovedeascA pre sinesi prin carte de blestem
a sfintii sale parintelui episcopu Rlmnicului asupra marturiilor care stiu rudeniia aceasta a lui.
Cum si aceasta priimind-o dumnealui slugeru tirbei, aratAm tnaltimii tale ca sA sA faca
luminatA porunca mAril tale cAtre dumnealor caimacanii Craiovii, ca sa cerceteze
Arh. Bt. Buo., rudeniia acestui DrAghici dupg aceasta adiagrama ce s-au trecut Intr-aceasta carte. Iar
M. nr. 5.
f. 31-32 V. hotarlrea cea dasavIrsitA ramtne la Innaltimea ta.
I 1776, mal 16.
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelnicer, Du-
m<itrache > 13rez<oianu>.
i

12

www.dacoromanica.ro
Domnul ln divan judecd si holdrste In pricina tat Barbu Cioroglrleanu pentru mosia Prisiceni,
pe care o cumpdrase la mezat de la creditorii ginerelui sdu Petre Urddreanu. Se dovedeste cd
vinzarea a fost rea, mosia ftind ipolecald lui Costandin vistierul, care are dreptul sd-si reia banii. 68
1776
mai
PreainnAltate doamne, 17

JAluiesc marii tale ca rAposatu gineri-meu Petre UrdAreanu avindu o mosie ce sd


chiamA Prisiceni, cu diiatA au lAsat-o la ai lui yeti premari, lui Mateiu cu fratii lui i lui Vasile
cu fratii lui ; i fie-mea ca o epitroapA ce o lAsase sotului ei, le-au dat mosiia i dupA ce au
luat-o supt stApinirea lor au vIndut-o la minA streinA i fii-mea au rdscumparat-o dd acolo
cu bani cu dobindA t i iar prin stirea mai susilor numiti veri, i aceastA mosie esindu pusa zalog
de rAposatu gineri-mieu la Costandin<al> 2<-lea> vistier si apucindu-ne prin judecat, i-am
plAtit banii. Care mai In urmd, nefiind alt tropos, astA-varA In anul trecut s-au scos mosiia
la mezat i scrisorile mosii le-au dat la preasfintiia sa pdrintele mitropolit i ne-au dat preasf in-
tiia sa adeverintA la minA ca, dind banii d la cel ce au dat la mezat, sl dea banii fii-mi
11 scrisorile aceluia, iar dA nu, iar, scrisorile. Si peste 5 luni ni s-au dat bani dintr-Insii
si au mai rdmas sA ne dea taleri 790, care bani, dupa pretul ce au dat la mezat sint prisos
peste capetele ce-au dat fie-mi. Acum la hotdrirea cea dupA urrnA, dupA ce au priimit Mateiu
postelnic i frate-sau Gheorghe, verii raposatului, a intra clironomi, cer sA ia acel prisos ce-1
arAt mai sus, sA-1 pue In periusiia casii rAposatului.
Ci, mA rog sA fie luminatA porunca Inaltimii tale ca, pen pravilA sA cerceteze cui sA
va cAdea acest prisos, fii-mea, a au avut mosiia cumpAratA si au plAtit datoriia raposatului
IndoitA i atita dobinzi ale banilor i zeciuielile zapciilor si de la mosie putin venit ce s-au luat,
iar acolo s-au cheltuit i ne aflAm In grea datorie din pricina aceasta, sau sA va cAdea cliro-
nomilor, care cind au vindut mosiia au luat taleri 2080, dar de la rAposat. Si cum te va
lumina Dumnezeu.
Prea plecata sluga mArii tale, Barbu sluger,
Raspunsul gospod cu hotArire, la prisosul din vinzarea mosii i chieltuiala i dobinda
ce cerea slugeru Ciorogirleanu din Prisicenil.

lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.


S-au judecat innaintea domnii mele la divan slugeru Barbul Ciorogirleanu cu Matei
postelnic i brat ego Gheorghe, Prisiceni, pentru acest prisos din vinzarea moii, i din cer-
etare ce <au> Mut domniia mea pricinii cu amAruntul, vAzum cd i vinzarea Prisice-
nilor au fost rea i cumparatoarea Ciorogirleanului au esit rea, pentru c mosiia au fost ipo-
thichi la <al>2-lea> vistier, drept datorie de bani, i pinA nu si-ar fi platit Intli datoriia sA
sa scoatA de supt zalogire mosiia, nu era a nimurui.
Deci, i dA au platit Ciorogirleanului banii amanetului, de au scos, dar au cerut
IndatA si de atunci de la Prisiceni ca sA-i dea banii ce au datu la <al> 2<-lea> vistier cu cuvint
cA mosiia ce i-au vIndut n-au fost singura i cindu adicA aceastA mosie ar
fi fost dA pret mai putin, s da IndArAt vinzAtorilor ca vinzare, i paguba era a clironomilor,
aceasta fAcindu numitul sluger, l pricind dIndu, au esit mosiia cu
Dec!, dupA cum atunci de nu ar fi esit mosiia dA pret bun, paguba era a clironomilor,
iar slugerul rAmine ca un Imprumutator i banii ce i-au dat la <al> 2<-lea> vistier, are drep-
tate sA-si ia cu doblnda lor i banii cumparatorii sA-si ia capetele, iar pentru dobindA sa fie
-venitu mosiei ce va fi luat fAr' dea pretenderisi alt prisos sau cheltuialA. Si mumbasiru Axh. St. Bun..
Ms. nr. 6.
asa sA urmeze. f. 38v.-39 V.
1776, mai 17.
Procit <al> 2 <lea> logotat, <al> 3 <lea> logofAt.
1 In manuscris rezolutia urmeazA jalbei.

73

www.dacoromanica.ro
Doi velifi boieri, stdpini a cloud parli din silistea Comarnicului (Prahova), aratd prin anafora,
69 si din parlea celorlalli doi stapini, cd fostii rumdni iertafi de rumdnie revendicd pamtntul pe
care erau asezafi, ca fiind al tor. Domnul dd dreplate stdpInilor de mosie i numeste vechil sd
1776 aibd grija venitului acestei silisti.
mal
17
10 Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiu milostiu.
Fiind cu cale cererea dumnealor cinstitilor boerilor domnii mele, volnicim pe numitul
biv <al> 2<-1ea> logof At Costandin Nenciulescul, ca sd caute obicinuitu venit ce sd cuvine
al pAmIntului, la toate. Pentru care, poruncim i dumneavostrd ispravnicilor, sA dati mind
de ajutor si pa cei Inpotrivitori sd-i supungi la obiceiu pdmintului ea sfi nu a pAgubeasca
stdpinii mosiilor.
1776, mai 17.

Preatnnaltate doamne,
Silistea satului Comarnicul din sud Prahova, din vechime, precum sd dovedeste din
hrisoave i zapise, s-au stapinit tot de 4 stAptni, nu numai pdmintul, ci tried i oamenii toti
era rumini boeresti Wild In zilile rdposatului Costandin voevod Mavrocordat, iar atunci ertin-
du-sA ruminii au rAmas sii stdpIneascA pdmintul. Care stapinire fiind la 4, adica o parte la
mine, biv vel vornic Dudescu, i alta la mine, biv vel logofdt Filipescul, si alta ce o Prim
atunci excelentiia sa ghinfiral maior Cant<acuzino>, i alta la mAndstirea Coltii, niciodata
obiceiu i venitu pdmintului pe deplin nu-1 puteam lua, fiindu stdpini multi, sd ldsa unul
la nAdejdea altuia. Si asa, vdzindu lAcuitorii aceasta, s-au Incepuserd1 sA zicA, necum cd au
fost rumini, ci Inca si pdmintul zicea cd este al lor, iar acum In zilile marl! tale judecindu-ne
cu ei s-au dovedit cd pdmintul este al nostru i s-au hotArlt ca sd stdpitnim iardsi cu totii fiesi
Arh. St. Bue. , tecare partea sa. Dar, pentruca sA nu ajungd treaba iardsi a sd pierde venitu pe cum ma
Me. nr. 6, sus am zis, din pricina a multor stApfni, am socotit a fi cu cale ca din partea a cite 4 sil-
l. 40-40 v.
rentru opricina pini sd sA orinduiascd numai anul 2, vechil, i acela sd aibd purtare de grijA sd caute si sa
asemanateare
privind aceeaei strInga mult, putin, venitu ce sd va face, si cu catastif curat sd ni-1 arate sA-1 inpArtim,
mole, v. doe, care vechil, noi cu totii am gAsit cu cale a fi biv <al> 2 <lea> logofdt Costandin.
din 28 lanuarle
1777. Arh. s Pentru care, ne rugdm mArii tale sd i sd porunceasca a face aceastA slujbd i sd i sfi dea
f. 261v. 262.
volnicie prin luminatA cartea mar!! tale ca, dupd obiceiu sd ia venitu ce va fi, adicd zlotu de
(Copia sub data casd, si vin, rachiu sd nu fie volnic nimini din sAteni a vinde, ci numai vinul i rachiu ce 1
la lnatitutul de
(eterie N. for- va pune el, acela sd sd vinzd. Si clt cistig va esi din cumpArdtoare, sd sd facd venit i sd sa
Ha"). Incarce ca sd sd rdspunzd ; asijderea i alt venit din mon i altele.
1776, mai 14.
Neculae Dudescu, Pand Filipescu.
1 Pentru : au Inceput.
2 Pentru : unul.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd ungurenii strdini din satul Gorbi (Muscel) se
70 judecd cu arhimandritul mandstirii Arges pentru cd nu s-ar fi finut de asezdmintul Mad cu ei
pentru locuirea pe mosia mdndstirii, certnd i 1660 taleri. Vechilit neavInd tmputernicire dectt
pentru prima pricind, domnul porunceste divanului s-o judece pe aceasta, urmtnd ca cealatta
1776 cerere sd fie judecatd ulterior, iar mdndstirea sd pldteascd chelluielile de judecatd.
mai
24
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod I gospodar zemli Vlahiscoe.
Pentru asAzdmintul ldcuintii pe mosiia mAndstirii, poruncim dumneavoastrd boerilor
de mai jos-numiti, sd-i judecati si fArd zdbavd sd facet! hotdrIrea dreptatii In scris, iar pentru
celelalte, dd vreme ce vechili nu slut i dd vreme <ce> niciodatA nu sd sileste vechilii a sd

74

www.dacoromanica.ro
judeca, eindu va zice cd nu este vechil sd rAmle a se cerceta pe urmd, dar am poruncit sd
sd hied osebitA poruncd la ispravnici pentru neurmarea igumenului dd n-au trimis dupd poruncA
vechil pentru toate, sd pldteascd cheltuiala jdluitorilor ce li s-au pricinuit si li sd pricinueste
dd aceastA pricind a sa.
1776, mat 24.

Prealndltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vdtafu za divan au adus la judecatd
pc ungurenii striini ce sa and SdzAtori la satul Corbii sud Muscel, pIrlsi fiind arhimandritului
chir Damaschin, igumen ot mAndstirea Arges, cum cd numitu arhimandrit nu ar fi pAzind
asAzdmIntul ce are cu dInsii, pentru cd lAcuesc pe mosiia sfintei mAndstiri, si cerea de la sfin-
tiia sa cu doao condee, taleri 1660, zicIndu cd le-ar fi luat MA dreptate Med din zilele stdpi-
nirii rusesti. Dupd a cdrora jalbd, din luminatA porunca mdrii tale, au trimis pd trei calugAri ai
mAndstirii, vechili sfintii sale, care fatd viindu Innaintea judecAtii cu pirlsii, eft pentru aceasta
cd nu ar fi pazind pdrintele argesan asAzdinIntul, pentru cd lAcuinta lor <e> pe mosie, au inceput
a sd judeca si rAspunde ca niste vechili, iar pentru madeaoa banilor, Intrebati fiindu, au rds-
puns cd pentru aceastd madea nu shit vechili. Care, si aceastd madea dupd cum mai sus s-au Arh. St. Buc.,
zis, fiindu scrisd In jalbd, porunca mArii tale dupd jalba lor au Yost ca sd sd trimitd vechili. Me. nr. 5.
f. 41 41 V.
Dar fiindcd rdspunsul lor acesta este, Impotriva poruncii domnesti si fiindu cd nici Pentru o prici-
noi nu putem sd cercetdm aceste cloud condee a numitilor bani, dd vreme ce sd leapAdd nit aseminitoa-
re intre aceleael
cAlugdrii si zic cd pentru aceasta nu grit vechili, ardtAm mArii tale ca sd avem al doilea poruncd nftrti. v. doc.
din 1 lunie 1776.
a mdrii tale ea sd-i vinovAtim pe ei ca sd rdspunza ca niste buni vechili si arhimandritului, Arh. St. Buc..
la toate cum sd coprinde In jalba ungurenilor, care jalbd negresit o au citit sfintiia sa si au Ma. 5, 1. 46 v.
48. (Copia sub
trimis pd acesti vechili, fiindcd dd nu o ar fi citit, nu ar fi stiut cd s-au dat jalbd pentru data la Inetitu-
sfiintia sa, nici cd ar fi stiut cd este poruncd domneascd sA trimita vechili ca sd rAspunzA la tul de istorie
N. forge").
acea jalbd, ori sd cercetdm acele condee pentru care zic cd slut vechili. De aceasta Instiintdm Vezi el doc. nr.
75 din 27 mat
rndrii tale. 1776.
1776, mal 18.
Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Evdochim biv vel medelni-
cer, D<umitrache> Brez<oianu>.

Domnul judeca pricina dintre egumenul mdndslirii Jilia (jud. Dolj) cu Maria Bdldceanca pentru
niste figani ce sa trag din 10 sdla,suri", ddruifi mandstirii de Constantin vodd Brtncoveanu.
Reclamantul tsi sprijina dreptatea pe un zapis de tnvoiald, iscdlit si de velifii boieri tnaintea
71
arldereului; pinta, dupd o prima dovadd cu martori prin carte de blestem, cere o noud mar/uric 1776
In fala divanului, care este admisd. Nemulfumild f i de aceste marturii, pretinde o cercetare la mai
lap locului, tot prin martori, la care nu se prezintd. Domnul tntareste dreptatea sfintei minds- 25
Uri".

Milostiiu bojiiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.


La divan Innaintea domnii mele au esit la judecatA cuviosul chir Dionisie, egumenu
sfintii mAndstiri Jitiia ot sud Dolj, plris fiindu dumneaei Mari! Bdidceancii pentru tiganii ce sd
trag din zece sdlasuri, care le-au fost dat mAndstirii Intru stdpinire, domniia sa rdposatu
Costandin vodd BrInco<veanu> cu hrisov, pe care dupd vremi lulndu-i BAlAceanca s-au jude-
cat cu dumnealui si prin hotdriri dd judecatd iar i-au luat Intru stapinirea mAndstirii. Iar
In urmd, peste toate acele judeati si BAlAcencile cu fnsusi zapisul dumnealor, care
11 vAzum domniia mea cu leat ... 1 iscAliti fiindu mArturii preasfintlia sa pdrintele mitro-
polit si dumnealor velitii boeri, de Invoiald si izbrdnire, i-au dat Intru stapinirea mAndstirii,
In care zapis scrie si numele tiganilor, si dupd aceasta zice cd i-ar fi luat BAlAceanca f de de
Mei o judecatA, i-i cerea acum igumenu Intru stAptnirea mAndstirii.

) 75

www.dacoromanica.ro
Fatii fiindu la divan si dumneaei Manila BAlAceanca, intfiu au tAgAduit zapisul de invo-
ial, CA nu 1-au fAcut dumnealor velitii boeri ce shit iscaliti mArturie Intr-Insul, ne adeve-
rim cum cA lnnaintea preasfintii sale si a dumnealor s-au facut acea invoialA i asAzAmInt
dA bun& vointA.
Dec! nefiindu trebuinta dA altA dovadA unde este mArturie arhereu al pamIntului
II boeri marl la tagaduirea Balacencii, rAmine acel asAzAmfnt bine intemeiat. Mai zice Bala-
ceanca cum cA altii Ant tiganii care sA trag dintr-acele zece sAlasa ce le-au fost dat rApo-
satu Costandin vodA BrIncoveanu si cum a zapisul este dres schimblndu numele tiganilor,
pentru care igumenu raspunse cum cl logonitu ce 1-au scris, gresindu dA au serfs frith alt
nume, Insusi au indreptat dA au pus numele ce sA cuvenea. Iar Impotriva bAnuielli ce aratA
Balaceanca, la aceasta ne arAtA o anafora cu leat ... al preasfintii sale parintelui mitro-
polit si a dumnealor veliilor boeri, care este mai In urma acelui zapis, Intru care scrie cA ase-
menea pirA au Mut i atunci BAlAcencile, cum a shit alti tigani acestiia ce-i cautA acum
igumenu dupA zapis, si au cerut Insusi dumnealor ca, de vor priimi parintii cAlugAri ai ma-
nfistirii Jitii blestem cum cA acestiia sint t,iganil ce sA trag dintr-acele zece sAla, set vor
odihni si vor rAmAnea iarAsi ai mAnAstirii. Dupa care au si priimit 3 parinti calugari bAtrini
blestem la arhereu si parintii locului, acolo, de la care au adus igumnu la divan carte de mAr-
turie. Dar BAlAcencile neodihnindu-sA iarAsi si zicind ca sA nu fie mArturiia numai prin seri-
soare, ci sA fie dA fata, i-au adus l aici la divan si asemenea au mArturisit, si prin blestem
au arAtat anume pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece sAlasA, a cArora nume sint tot scrise in
zapisul BAlAcencilor, dupa care mArturii au judecat preasfintiia sa, larAsi dumnealor sA tie
si sA stApfneascA mAnAstirea pe tigani cu bunA pace si au IntArit i domniia sa raposatu fra-
tele Alecsandru Ghica voievod cu hrisov osibit dA a-i stApIni.
Decl, dupA aceste cArti de judecatA de la arherei, dA la boeri, 11 IntArire de la domn,
ce stilt In urma zapisului cu care dovedeste cum cA acestiia shit ce sA trag dintr-acele
sAlasA, am hotArit domniia mea pe tigani sA-i stApfneascA iarAsi mAnAstirea nestrAmutat,
si sA le stringa igumenu birul a nu sA pAgubi mAnAstirea de venitu lor, fAr' de numai di
vreme cA BAlAceanca ceru soroc de 2 luni a sA mai face o cercetare prin mArturii, cari sA
vor afla trAindu i vor fi tiindu pe tiganii ce sA trag dintr-acele zece salasA, i pfnA a sA face
aceastA cercetare sA stea tiganii In locul lor pe unde sit vor fi aflindu cu lacuinta, dupa cererea
sa, sA dete igumenului aceastd poruncA ca sA nu-i rAdice acum du pA unde sA vor fi aflIndu cu
lAcuinta, Ora a sd face si aceastA cercetare, iar stApinirea sA fie a mAnAstirii i birul sA se
stringa nestrAmutat. 1 pentru a lua sfirsit aceastA cercetare, s-au orinduit mumbasir sA ia
dA aici inpreund cu igumenu i pe numita BAlAceancA sau pe vechilul sAu, sA meargA innain-
tea dumnealor boerilor caimacami, i dumnealor sA-i mai facA o cercetare prin carte de bles-
tern asupra celor ce sA vor afla mAndstirii cu stiintA dA -Opal ce sA trag dintr-acele zece
sAlasA anume, i in scris dindu adeverintA i dumnealor boeri caimacani, mArturiile, sA aducA
acele in scris mArturii aid ca sA sA vazA de cAtre domniia mea, Tolico pisah gospodsvo mi.
1775, Iulle 25. .

Intarirea ce au fAcut mAHia sa vodA tot Intr-aceastA carte scrisA acurn pe urmd, igu-
menului Jitiianu.

Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu i gospodar.


La 1776 maiu, veni domnii rude Instiintare dA la dumnealui Manolache Romanitis
paharnic, caimacamu Craiovei, i dA la dumnealor ceilalti boeri ai Craiovei, cum cA nu numai
pinA la sorocu ce au cerut dA 2 luni, cum scrie mai jos, ci nici pInA acum In 9 luni nu s-au
arAtat, nici BAlAceanca acolo, nici vechil nu si-au trimis spre cercetare i asa vAzindu igumenu_
nemergerea dumneaei, ducindu 4 martori Innaintea dumnealor de fatA prin carte de blestem,
a iubitorului dA Durnnezeu episcopu Rfmnic, au mArturisit cum cA acestiia sint tiganii cei
adevArati ai mAnAstirii, a cArora mArturie i aici o au trimis in scris adeverintA i dA dum-
nealor, de s-au vAzut de cAtrA domniia mea.

76

www.dacoromanica.ro
Deci s-au sfIrsit toata davaoa Baliiceancai si manastirea este desAvIrsit stapInitoare
pe tigani si volnica, ori a-i radica si a-I strInge la manastire, ori, cum va vrea, pentru Arh. St. Buy..
care (IA al doilea Intarim dreptatea sfintei manstiri. f. 42 v. 43 v.
1776, mai 25.
1 Loc alb.
Divanul judecdtoresc amid prin anafora cd Maria, sofia lui Barbul stegarul, cere rdscumpdrarea
mosiei Vdcdrestii-de-Rdstoacd (Dtmbovila) de la Costandin biv vtori logoratul, care o cumpdrase
de la mdtusa ei. Mama Mariei mai ceruse prolimisis, dar nu restituise preful, iar Maria re-
clamd dupd 13 ani; judecata ti respinge cererea. Domnul tntdreste anaforaua judecdtorilor, dInd
72
reclamantei dreptul de apel la divan. 1776
mai
Io Alexandru Man Ipsilant voievod i gospodar. 26
Intarim si domniia mea, iar cla are ceilall parte a face apelatie, iasa si la divan.
1776, malu 26.
Prea 11111M/rate doamne,
Din luminat porunca marii tale, dumnealui ceausu za aprozi au scos la judecata tuna-
intea noastra pe Barbul stegaru, vechil fiindu sotii sale Marii, ce este fata Saftii satraresii
Iorguleascai, cu Costandin biv <al> 2<-1ea> logofat, zicindu numita Mariia prin vechilu
sail, cum ca In vremea chid era ia copila far NT/1.sta, au cumparat numitul Costandin
biv <al> 2<-1ea> logofat de la fratele mumii sale ce-1 chiama, iar Costandin, sin Iordache
<al> 2<-1ea> pitar, o mosie In sud Dlmbovita care sa chiama Vacarestii du pa Rastoaca, in
taleri 600. Care mosie fiind da la neamul Mr, In vremea clndu traia mumd-sa Safta satrareasa,
au Mut cerere In multe rInduri ca sa o ia, dar fiindu ca cererea sa o ia fail Intoarcere
da bant, judecata ascultare nu 1-au dat, iar acum viindu numita Marie la virsta, cere proti-
misis ca s dea banii cumparatorii si sa o ia.
Intreblndu si pa dumnealui biv <al> 2<-1ea> logofat Costandin, ce are a raspunde,
dumnealui lntli scoase o anafora a dumnealor velitilor boeri cu leat 1763 avgust 23, Inn-
rita cu pecetea marii sale raposatului Costandin voda Gehan, In care anafora sa vede
ca s-au judecat cu Safta, muma Marii, si alta dreptate Saftii n-au facut, fax% numai ca soil
ce au fost vInzatorului i sa pune soroc, da 3 zile ca, ori sa dea banii In cite cumparase
Costandin logofdtu, ori sa sa iscaleasca In zapisul vInzarei, marturie. Si iar mai scoase al
dollea anafora de la dumnealor velitii boeri cu leat 1764 iunie 14, Intarita cu pecetea domnii
sale 5tefan voda Racovita, In care zice ca dupa sorocul ce s-au pus Saftii satraresii da trei
zile, au trecut 9 luni si ia nici va sa sa iscaleasca, nici va sa dea banii. 5i manila sa 5tefan
voda supt pecetea II-aril sale, zice cii au trimis a au Intrebat-o da este odihnita
pa acele judecati, au da are a mai raspunde, sa iasa 51 Innaintea marii sale si ia nemaiavIndu
altcevasi sa raspunda, s-au iscalit marturie In zapisul vInzarii pe cum sa vede. 5i iarasi
mai scoase o carte de judecata a marl! sale raposatului Alecsandru voda Ghica cu leat 1767
iunie 15, In care sa vede ca da iznoaNTA au f Acut numita Salta. satrareasa ph% pentru aceasta
Ocilla, ca de sill si de la lnchisoare s-au iscalit zapisul vInzarii.
A cariia zise cercetindu-sa In divan, fata fiindu 5i o parte si alta, au dovedit-o min-
cinoasa, si hotaraste si mariia sa ca, dupa sorocul ce i s-au pus in trei zile si dupa noao
luni ce au trecut si Insasi da voia ei au iscalit marturie neavindu bani sa-i dea mai mult,
nu este volnica a cere judecata si da mosiia supt stapinirea numitului Costandin ca sa o aiba
cu buna pace.
Care aceste 3 apodicsis vazute si Intarite (la 3 domni, una dupa alta si zapisul yin-
zarii dupa obiceiu iscalit da rude si vecini, vazIndu-le noi, parerea noastra asa este, cum Att. Bt. Buc.,
ca Mariia rats 51 fail cale face pia a cere protimisis peste 13 ani 5i ramlne hotarlrea cea f, fda.
45 v. _
clasavirsita a a face de catre Innaltimea ta.
1776, mai 3.
Mateiu Padure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, Barbu sluger, Dra-
ghicean sluger, George Cana le.

77

www.dacoromanica.ro
Divanul judecdtoresc arald prin anafora cd Gheorghe Docusul cere mdndstirii Radul-Vodd un
73 ligan fugit de la el, cdsdloril cu o figancd a mandstirii, luatd hi schimbul allei figdnci a egume-
nului mdndstirii Vdleni (jud. Saac), cumpdrald de acesta cu 40 taleri. Judecala hotdrdste sd se
restiluie egumenului suma tn schimbul figdncii. Domnul tntdreste, cu drept de apel.
1776
mal
27 lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce pdgubasu, dd unde isi gaseste tiganii, de acolo are a-si cduta, poruncim,
de /a mAndstirea Radului VodA sd-si ia pe tigani. Si dA vreme ce muerea merge dupd bAr-
bat, sd-si ia pe tigancd Inpreund cu copilu, care liganca fiindu fost datd dd igumenu Chiru,
schimbu mAndstirii pe and tiganca i esindu acum dd pricind, schimbul igumenului Chiru,
rdmine a-si lua mAndstirea innapoi de la numitu igumen cel ce au dat pentru aceastd tigancd
si Gheorghe Ducuzul drept banii ce hotArAste judecata sd-i dea, sA aibd a cumpAra Waned
si sd dea igumenului Chirului, pentru cd dd au ardtat igumenu Chiru judecAtii cd au
h

avut-o fnsusi cumpAratd, dar igumen fiindu, iardsi rdmine mAndstirii unde au igurnenit,
si nu este volnic igumenul a lua bani sau a vinde lucru mAndstiresc.
Ci dar, dumneata vel arma, asa sd urmezi a face inplinire, iar vreo parte dd are a
face apelatie, sa iasA la divan.
1776, mai 27.
PreainnAltate doamne,
Gheorghe Docusul, cdtre innAltimea ta au pornit Ord asupra cuviosului igumen si
arhimandrit de la mAndstirea Radului Vodd, chir Ionichie, cd dA 9 ani fugindu-i un Vasile
tiganu, 1-au gasit la numita mAndstire cu tigancA i cu un copil i cerea atit tiganu cu copilu,
eft i munca tiganului, de 5 ani, ce posluseste mAndstirii. Intrebindu-sd Neofit dichiul, vechilu
igumenului, nu tAgAdui tiganu, cit si copilu, fard numai zise cd Musa, tiganca numitului
Vasile tiganu, este a mAndstirii luatd schimbu de la Chiru igumenu ot mAndstirea VAleni sud
Saac i pA lingd tigancd au sAzut i tiganu neposlusindu nimic sfintei mAndstiri fiind nevolnic,
si fiindu cununii la mijloc cerea schimbu pe tigancd. Docozul rdspunse cd nici schimbu are,
nici nu poate sd gdseascd sa cumpere, i cerea numai tiganu i copilu.
Deci, pentru a nu sd strica cununiia, cu amdruntu cercetare a judecAtii sd dovedi de
la Insusi Chiru egumenu VAleanu, cd Musa tiganca nu este mAndstireascd, ci cumpAratd
da sfintiia sa de la dumnealui sdrdaru Costandin ComAneanu, drept taleri 40, si
datd schimbu inAndstirii Radului Vodd, pentru o tigancd bdtrind vdduvd anume Ioana, cu
doao copile anume, Maria <si> Stanca. Ci fiindu cd Chiru igumenu, schimbu 1-au dat md-
ndstirii Radului Vodd, cununatd dupd tigan strein i dupd obiceiul, femeia merge dupd bdr-
bat, iar nu bArbatu dupd femeie, au dat-o rdu, schimbu. Si de la judecatd sd gaseste cu cale
dindu-sd de cdtre Gheorghe Docuzul la Chiru igumenu VAleanu, taleri 40 pA rdscumpdrAtoa-
rea tigAncii, sd ia Docuzul sdlasu deplin, iar mAndstirea Radului Vodd sd ia de la Chiru
Aril. St. Buis.. VAleanu acea tigancd cu doao fete. Iar cea dAsAvIrsitA hotArire famine a sd face de care Inndl-
Ms. nr. 5.
f. 43v. 44v. timea ta.
1776, mal 18.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd JON, vdduva lui Costandin Fdlcoianu, cere din moste-
74 nirea solului restituirea zestrei ei si cd, dupd pravild si obicei, vdduva se protimiseste Inaintea
altor creditori. Domnul intdreste.
1776
mal Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
27 Fancied numita medelnicereasd prin jalbd ceru de la domniia mea Intdrire dreptAtii
sale si vdendu domniia mea din cele scrise cd i periusiia bArbatului i lipsa zestrii sale s-au
cAutat dd boeri vrednici dd credintd, i pe lingA acestea i cercetarea preasfintii sale Orin-

78

www.dacoromanica.ro
telui mitropolit urmatA dupa pravilA cum scrie mai jos, IntArim domniia mea asa s urineze
ca sA nu sA supere pentru acestea ce sA \rad date In lipsa zestrii sale dupa pravilA.
1776, mai 27.

Grigorie cu mila lui Dumnezeu.


Dupa jalba ce au dat la divan Joita Falcoianca sotiia rAposatului Costandin Me-
<oianu> pentru zestrea sa ce o cerea ca sd o ia din casa bArbati-sau, pentru care rinduise,
pretuitori la lipsa zestrii, dumnealui slugeru Costandin CocorAscul i dumnealui biv vel
medelnicer Dumitrache au pretuit lipsa zestrii, taleri 7041, darurile dinaintea
nuntii taleri 316, darurile de la nuntA 438, darurile dA luni, taleri 300.
Deci, dumneaei nevrindu sA intre In clironomie, macar CA slut copii la mijloc mosteni-
tori si zicfndu ca va priimi blestem cA aceastA lipsa a zestrii iaste adevArata, dupl porunca
a tutulor pravililor are dreptate ca sA-si ia din casa raposatului mai Strati declt toll datornicii
lipsa zestrii sale. Asijderea si darurile dinnaintea nuntii, dupe voia Armenopolului la list
274, poate sA protimiseascA a, lua aceste daruri, Irma, sa protimiseste de cAtre datornicii
aceia carii vor fi Inprumutat pe raposat, dupA ce s-au luat Intru cAsAtorie, iar nu sA pro-
timisesc si decIt datornicii care 11 va fi Indatorat mai nainte de casAtorie, fiindu cA zice
a noi ajutAm pe fAmee sA nu sA pagubeascA, iar nu le ajutAm ca O. cistige. Iar darurile
dA luni, fiindu cd dupa pravila shit supt stapinirea nevestii, dA sA va dovedi cum CA rAposatu
le-au luat de la dumneaei Joita sau cu voe sau far' de voe, atunci
rAmlne a isi aceste daruri din periusiia rAposatului, iar clndu nu va fi aceasta dovadA, nu
le poate cere sotiia din casa rAposatului, iar darurile de la nuntA, dupA obiceiu, jumAtate
sa sA socoteascA ale bArbatului si jumAtate ale sotiei.
Ci, mAcar cA Joita cu darurile ce au dat ia, le-au cistigat dupa obiceiu, iarAsi
cindu va fi din dAstul periusiia bArbatului, plAteste acele daruri. Dar si cindu nu va fi
din dAstul periusiia, sA sA plateasca acele daruri, iardsi pe jumatate trebuie sA ia Joita si
jumAtate sa ramie In partea bArbatului, Costandin FAlc<oianu>.
Noi dar, dupa pravilA si dupd obiceiu aflindu dreptul, nu lipsim a-1 arata In cartea Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
aceasta a smerenii noastre, IntArindu-sA si cu iscAlitura smerenii noastre. Aceasta scriem. f. 44 V. 46.

17721, iunie 14.


Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Probabil, 1775.

Deparlarnentul al 2-lea raporteazd domnului cd Vasile diaconul, isprdvnicelul mdndstirii Arges,


s-a pltns contra unor ungureni din satul Corbi (Muscel) care 1-au bdtut; judecata propune ca
ispravnicii sd facd cercetare. Domnul tntdreste.
1776
mai
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiu milistiiu. 27
Poruncim dumneavoastrA ispravnicilor dA judet, asa sA urmati a face cercetare.
1776, mai 27.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la jude-
catA pA Vasilie diiaconu ot mAnAstirea Arges, pfrls asupra ungurenilor din satul Corbii sud
Muscel, ziclndu cA fiindu isprAvnicel orinduit din partea igumenului pe mosiia mAnastirii
Corbii si unii din ungureni slobozindu-si vitele pen bucate si pen livezi si mergindu sA le
scoal.A vitele sA nu facA stricAciune si paguba manAstirii, s-au sculat cftivasi din ungureni
asupra lui cu ciomagile si 1-au izgonit de acolo cu mare necinste si pentru aceasta cerea prin
judecata dreptate pentru necinstea ce i-au fAcut.

'19

www.dacoromanica.ro
Deci, fiindu aici In Bucuresti citiva din ungurenii de la acel sat Corbii, s-au intrebat
pentru fapta aceasta i raspunsera cd ei nu au nici o stire dA pira diiaconului fiindu c
nu s-au aflat acolo, cum nici pirtsu nu tagAdui, ci arata pe un Bucur Tesa I cu altii ai
lui ungureni carii sA afM la satu Corbii.
Pentru care, fiind trebuinta dA a sA cerceta aceastA Ora a diiaconului, acolo la sat, s
Arh. St. Boo.. fie luminata porunca marii tale care dumnealor ispravnicii ot sud Mused ca sA sit aduca
Me. nr. 5, acei ce-i va arAta diiaconu ca i-au fAcut necinstea, i puindu-i de fata sA faca cercetare da
r. 46 45 v.
Vezi ol doc. nr. aceasta pricina si care sa vor dovedi da vinovati, cu anafora sa instiinteze marii tale. Iar
70 din 24 mal hotarirea cea clasavirsita ramine la tnnaltimea ta.
1770.
1776, nud 2.
Meche Fotino paharnic, Dumitru Cioran paharnic, Costandin biv vel comis, Ev-
<dochirn> biv vel medelnicer, D<urnitrache> Brez<otanu>,

Velitii boeri arald prin anafora cd Enochentie ieromonahul reclamd pe slugerul Barbul Stirbei
76 care i-ar fi tmpresurat park din mosia Rtiosii-de-Jos, (jud. Gorj) spunind cd o are de la mosul
lui. Se hotdrdste ca ispraunicii sd facd cercetare. Domnul rtnduieste o slugd a sa, care cu
ctle un reprezentant al celor doud pdtli In judecatd, sd cerceteze si set holdrascd.
1776
mai
31
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce si la divan Innaintea domnii mele, esind Enochentie monahu cu sluge-
rul Barbul, asemenea Intarea zisa lui cu cuvintul cum ca au stapinit nelipsit de suma de
ani Inca si pinA acum de curindu, arAtindu cA i toti lacuitorii partii locului i inprejurenii
stiu, i asemenea i slugeru Barbu tAgaduind, zicea ca singur au stapluit neamestecindu-sa
Ionochentie monahu vreodata, care aceasta numai In fata locului sa poate dovedi.
Pentru care, rinduim domniia mea pe slugeru tefan Crasnaru i pa slugeru Costandin
Poenaru ce i-au cerut Enochentie monahu si tot dintr-acesti doi boeri, pa tefan Grasnaru
slugeru au cerut slugeru Barbul, InpreunA l cu sluga domnii mete ... 1, i cu carte de blestem
sa mearga in fata locului, unde cu frica lui Dumnezeu sa faca cercetare prin vecini, prin
mosneni E prin mArturii vrednice de credinta, pentru stapinire i pentru toate cite coprinde
mai jos si In scris sA le aleaga dupd dreptate, urmIndu-sa dupA cum sA coprinde mai jos ca,
de vor ramtnea amindoao partite odihniti, sa pue i pietre dupa obiceiu pe unde sa vor alege
partite fiescaruia.
1776, mai 31.

Preainnaltate doamne,
Vatafu de visterie au adus la judecata pe Enochentie ieromonahu de la satul RIioii
de Jos sud Gorji, pHs asupra dumnealui slugerului Barbul tirbeiu, zicindu Enochentie
ca-i Inpresoara jumatate de hotar din mosiia RIioii, toata partea lui, i o stAptneste nu-
mitu sluger.
Fata fiind i numitu sluger, s-au Intrebat ce are a rAspunde si ne arata zapisele de
cumparatoare ai acestii mosii, In care zapise arata ea mosiia Rtiosii este 4 parti, Insa,
doao parti a lui Draghici, mosul lui Enochentie, i celelalte doao parti ale verilor lui, l pe
cite 4 le are cumparate mosul dumnealui, rAposatul Costandin Strimbeanu biv vel vistier,
si de cind le-au cumparatu i pina acum, zice ca le-au stapinit pina acum cu bungt pace.
Inpotriva caruia, ne arata Enochentie ca are carp domnesti i Muesli ce zicea ca au staptnit
'Ana s-au inceput razmirita, iar <IA atunci incoace i s-ar fi fnpresurat partea lui dA mosie
dintr-acel hotar, care carti sa vazura si de cAtre noi.
Deci, neputindu-sa a sa descoperi adevArul Intr-alt chip, fiindu ca zic i o parte si
alta ca au stApInit tuft-ace] hotar (IA mosie, am gasit cu cale sa fie luminata porun-

80
www.dacoromanica.ro
ca tuna !limn tale care dumnealor ispravnicii judetului, ca s aduca pe inprejurenii
acestii moii, atit a unei pri, cit si a alteia, si prin carte de blestem a preasfintii
sale parintelui mitropolit sa cerceteze dA este litiosii-de-Jos si Rtiosii-de-Sus,
sau tot un hotar, sau deosebit, si este cu adevarat Rtiosii-da-Jos cu cei da Sus tot una, sau
Riiosii-de-Jos au fost a unuia i cei da Sus au fost a altuia, si de este tot Intr-un
hotar mosiia Rhioii, sa cerceteze cine au stApinit din vechime i pina acum si de strit
cumparatorile bune i adevarate ale numitului Stirbeiu, cum si partea lui Enochentie ce
zice ca-i Inpresoara, din cc pricina i sa acopera dreptu lui si de cindu n-au stapinit el tntr-
acel hotar de mosie. Si Draghici, mosu lui Enochentie avut-au mosia lui jumatate dupd cum
zice, sau au avut-o amestecata cu ceilalta si au avut numai a patra parte da mosie din Rtiosii
si slapinirea Ora cindu au stapinit Enochentie, stapinit-au i cu raposatul vistier Strtmbeanu
'And la moarte i dupa moarte stapfnit-au pina la vremea razrniritii dupre cum zise, sau
n-au staptnitu <?>. Si de vor putea odihni dumnealor ispravnicii de acolo, sa dea zapise
unul la mina altuia de Irnpacaciune, care zapise sa le iscaleasca i dumnealor ispravnici
pentru Intemeiere, iar cindu nu sa vor odihni de acolo vreo parte dupe cercetarea si ale-
gerea ce vor face dumncalor ispravnicii prin carte de blestem, atunci cu soroc i cu acea cer-
cetare sfi-i trirnita i aici la divanu innaltimii tale si care parte va rminea de judecata va
plati treapadu i cheltuiala. Noi asa am gasit cu cale, iar hotartrea cea dasavirsita ramtne a Arh. St. Bun.
Ms. nr. 5.
sa face de catre innaltimea ta. f. 49 50.
1766, mai 18.
Vel dvornic, Badea 5tirbeiu vel dvornic, Ioan Iuliianu vel logofat.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora cd Maria Istodoroaia (jud. Saac) reclamd de la soful
ei Dumitru Strbul, Insurat pi cu altd femeie In Dirstor, sd-i restituie rodul viei din dealul Orlilei,
pe trei ani, pi cheltuiala faculd pentru ingrijirea sandtdlii lui, ceea ce partite convin. Solid bigam
apeleazd la divanul velifilor boieri care aprobd prima holdrire. Domnul inlarepte, dispuntnd sit
77
fie pi pedepsit. 1776
lunie
1
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
Cercetindu-se si de catre domniia mea pricina aceasta, gasim hotarirea dumnealor
velitilor boeri, !mina si pa dreptate, care, dupa pravila nu numai platnicu sa da a inplini
banii acestiia, ci i sa cade i pedeapsa dupa fapta lui, stiindu-sa cu solle i fAcindu aceasta
vita ca sa ia alta muere.
Deci, poruncim zapciule ce esti orinduit, dupa ce vei inplini de la dinsul banii, sa ne
trrstiintezi i vom hotart pentru pedeapsa lui.
1776, Mule 1.
Neodihnindu-sa dupa alegerea ce le-au facut dumnealor boerii judecatori ot <al> 2<-lea>
departament, Ii aduse zapciul l Innaintea noastra din luminata porunca innaltimii tale, si
cercetind attt socoteala ce au fAcut-o starostea de negutatori, eft i alegerca ce au facut-o
dumnealor, sa vazu cd este cu dreptate facuta pentru ca acest Dumitra Sirbu, da vreme
a au Insalat-o li s-au cununat cu ea, nespunIndu-i ca are macre, nu numai ca este dator
a-i plati toata cheltuiala ce au fAcut-o ea si la vii i in cask ce era dator si a o hrani. Si
pentru acestea toate, ramble hotarirea a sa face de catre manila ta.
1776, mai 25.
Vel dvornic, Badea vel dvornic, vel logofat, vel stolnic.

Preatnnaltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pahArnicei aduse la judecata pe Manila Istodoroaia ot sud Saac
cu ravas da jalba ce au dat innaltimii tale de la trecutA Irma lui fevruarie 16 supt numaru

81
www.dacoromanica.ro
83, pentru Dumitru Sirbul, zicindu Mariia cd fiindu Dumitru Insurat la Dirstor peste Du-
nare, In vremea cind era armiia ruseascd aid, au venit i el dincoace In tara dd shit ani 4
i cununIndu-sd cu numita Mariia fArd a dovedi cd are femee peste Dundre, i trdete, In
cad vreme i-au fost bArbat au luat, pe ani 3, tot rodul de la viia ce o are In dealul Or litii,
cheltuindu i cu dinsul taleri 100 de I-au cAutat la boala lui. Acum, viindu nevasta lui cea
dintii, tine iar pe aceia i numita Marna ii cere de la Dumitru rodul viei i acei taleri 100.
La care pird, Dumitru n-au tagaduit c n-au luat el rodul viei, numai i el zice cd au chel-
tuit la lucru rodului viei, iar pentru taleri 100 s-au apdrat.
Deci, cerindu-i-sd Mariei dovadd pentru acesti taleri 100, n-au avut, iar pentru rodul
viei, fAcIndu-ii-sd socoteala de dumnealui starostea za negutirtori cu alti negutAtori pentru
rodul ce au luat Dumitru din vie In ani 3 i pentru cheltuiala ce au ardtat el cd au fdcutu,
au rdmas ca sd Intoarcd Marii taleri 353,117, care bani zice Dumitru cd i-au cheltuit In casa.
Ci, fiindu c Dumitru cu hwIdciune au luat pe MaHia i au tinut-o dd muere cu
Arh.
bts.
St. BUC., cununie, far' dd lege, rdmine Dumitru Inca sd plateascd acesti bani, iar hotdrirea cea de-
f. 60 50 V. sdviritd rdmine la InnAltimea ta.
1776, mirth) 15.
Mkteiu PAdure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, B<arbu> sluger,
George Ca<na>le.

Vel vornicul arca prin anafora cd e de acord cu ltotdrtrea ispravnicilor judefului Murel care
78 au respins cererea Despei Burdeasca din Pitesti ca Ispas din Ciocdnesti (Muscel) sd-i restituie
un pogon de vie tmpresural", intructt piritul despddurise acel pogon din mosia mdndstirii Cot-
1776 meana. Domnul intdreste, dind drept de apel la divan.
lunle
1
10 Alexandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu rnilostiiu.
Dupd cum au gilsit dumnealui vel dvornic cu cale, Intdrim i domniia mea, iar ceilaltd
parte dd va vrea a face apelatie, vor veni la divan arnindoao partile. Tolico pisah gospodstvo
mi.
1776, lunie 1.

PreainnAltate doamne,
Despa Burdeasca de la Pitesti sud Argg au fost jAluit Innaltimii tale pentru Ispas
unchiaw de la satul Ciocdneii sud Mused, zicindu numita jupineasd cd are o vie cumpAratd
cu zapis de la unii din liicuitorii de acolo i fiind viia ei pe moiia mdndstirii Cotmenii, iar
numitul Ispas i-ar fi Inpresurat o pdrilsite de loc ca de un pogon dd vie i poalele vii cu
pometuri fr dd nu avea nici o treabd. Si dupd jalba numitii Despii, i-ai orinduit Innal-
tirnea ta la dumnealor ispravnicii judetului Miqcel i dumnealor dupd mdrunta cercetare ce
au fAcut prin carte de blestem, aratd cd Ispas piritul, aldturea cu viia numitei Despii Bur-
dencii, au fost luat voe de la igurnenii cei mai dinainte ai mAndstirii dd au curat padure
si au pus vie pe locul mAndstirii, pe care lucrindu-1 au fdcut vie dupe cum sd cade i o are
intru stdpinire dd 40 dii ani dupd cum mai pe larg sa coprinde In cartea de judecata a
dumnealor ispravnicilor ce sd vAzu data la mina lui Ispas. Si hick arati cd au adus numi-
tul Ispas spre Intemeiere i doao mirturii care au priimit i blestem Innaintea ispravnicilor
cum cd tiu cA Ispas au curatit mArdcini, pal:lure i au pus vie dupd ce au luat voe de la
igumen, care o stdpinete pind acum. Pentru care, sd cunoscu cd fArd dA dreptate au host
cererea Burdencii a-1 scoate dintru stdpinirea viei lui.
Ci, dupa dreptatea ce sd vede cd are Ispas i dupd mfirturiile care au priimit bles-
tem i dupd cartea igumenului ce sd vAzu la mina lui Ispas, Intru care II dd voe ca sA
dAstupe locu i sA pue vie, gasim cu cale, numitul Ispas sa alba cosi stApini acea vie a
lui cu bund pace de cdtre Despa Burdeasca i dupd cartea de judecatd a ispravnicilor judetu-

82

www.dacoromanica.ro
lui sd i sd facA si luminatd porunca innltimii tale de stApinire. Iar neodihnindu-sd mai sus-
numita Burdeascd, dupd hotArirea dumnealor ispravnicilor judetului ce s-au fAcut din lumi-
natd porunca Innaltimii tale si dupd cercetarea ce s-au fAcut acum, va veni si la divan de sd
va judeca. Si atunci, care parte va rAminea de judecatd, va plati treapadu si cheltuiala la
partea ce va avea dreptate, iar cea desdvirsitd hotArlre rdmine a sA face de cAtre Inn Al- Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
timea ta. f. 51-51 V.
1776, mai 10.
Nicolac Stirbei vel dvornic.

Velifii boieri arald prin anafora cd au respins holdrirea ispravnicilor judefului VIIcea In pricina
fraillor Lazdr si Simion Cazan, ungureni slrdini" cu Pavel Grosu si Sin, ungureni pamln-
leni", peniru pdsunalul pe murdele Scdrisoara, al mdndstirii Cozia, dfnd drepfale frafilor Cazan
care finuserd aces! pdsunat vreme de 18 ani. Domnul Inldresle.
79
1776
Wide
3
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
CercetIndu i domniia mea pricina aceasta, gsim hotdrirea dumnealor velitilor boeri
dreaptA i, (Id vreme ce Lazar Cazan cu frate-sAu au tinut muntii acestiia In 18 ani cu asa-
zamInt dd la igumenu mandstirii si acum sd asazard a fi i cu sAderea aici In tail, Intarim
domniia mea dreptatea lor ca si de acum innainte iarasi ei sA tie muntii aceia dindu la
mnastire ceea ce este dupa tocmeald, iar pentru Pavel i Sin, ungurenii, poruncim sIE sa
facd osibita cartea domnii mele care dumnealor ispravnicii, ca sa-i ajute la alti munti
unde sa vor putea invoi cu stdpinii ca, decit altii streini, sa protimisesc ei.
1776, lunie 3.
Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innalthnii talc vatafu de copii de divan au adus la judecatil
Innaintea noastra pe LazAr Cazan i brat ego Simion Cazan, ungureni striini din Ora ungu-
reasca, cu Pavel Grosul i Sin, ungureni pAminteni ce slut asezati cu dajdca la visterie, de
la satul Ciofri<n>geni sud Arges, zicindu cd sint 18 ani de clndu tin un munte, anume Sea-
rlsoara al naandstirii Cozii, pentru pasunea vitelor lor cu tocmeald ptna la SintamAriia mica
si inplinindu-sa sorocul sa-1 mai stApineascA Inca ani 6, dupd care tocmeald au luat si zapis
de la igumenu manastiril dindu-i si taleri 170. DAosebit de acesti bani au si dat danie
manastirii 50 oi, iar la trecuta lurid a lui fevruarie 13, Intr-acest urmator an, dindu jalba
Innaltimii tale, Pavel Grosul i Sin, ungurenii pAminteni, zicindu cd ei mai nainte au tinut
niste munti peste Olt pentru pasunea vitelor i acum nu-i mai ingaduesc ispravnicii din
VIlcea fiindu cd nu sad Intru acel judet, ci i-au dat acei munti ungurenilor pAminteni carii
slut sazatori acolo in judet i fiindu ca au gdsit alti 4 munti in judetul Argesului, Irma doi
munti ai mAndstirii Cozii, anume Scdrisoara i CAlugdru i ali doi munti ai mosnenilor de
la Lovistea, anume Negoiu i Stina Mare, care munti sa stdpinesc de catre ungureii streini,
avIndu-i cumparati pentru pasunea erbii pe tot anul. 5i aratindu ei prin jalba cum cd s-au
Invoit atlt cu egumenu mandstirii Cozii ca sa tie ei muntii, dindu i danie 10 vaci cu viteii
lor, cum si cu mosnenii din Loviste, dupd jalba lor i-ai orinduit Innaltimea ta la dumnealor
ispravnicii judetului Arges ca sA cerceteze pricina cu amdruntul. Si fiindu cIE Lazar Cazan
cu frate-sau Simion shit ungureni striini si Pavel Grosul i Sin shit ungureni pdmInteni de
acolo si au ruptoare de dajdie la visterie, au dat dreptate lui Pavel i lui Sin, ca unii ce slut
pamInteni, sa aiba ei protimisis a tinea muntii. Si dupd acea hotdrire a ispravnicilor au si In-
torsu lui Lazar Cazan i fratini-sau Simion acei taleri 170 i 50 oi ce au dat igumenului
pentru muntele Scarisoara si au luat zapis de la mina egumenului cid stdpinire.
Deci, pe acea hotarire neodihnindu-sa Lazar Cazan, au jaluit Innaltimil tale si dupa
jalba lui, zapciu i-au scos pe amindoao partile Innaintea noastra si au ardtat Lazar Cazan

113

www.dacoromanica.ro
cum cA acest munte 11 stApineste de sint ani 18, pe care munte are fAcute i stine, i dii-1
va scoate din munte, oile Mr nu au unde sA le pasca i poate sit i s prApAdeascA toate vitele.
Si fiinda ei slut ungureni striini, au dat zapis la divan cu chezas cum di la toamnA negre-
sit Isi vor aduce fAmeile cu toatA casa lor si s vor asdza aici in pAmtntul Orli, fficindu-sA
sl el ungureni pAmtnteni lutndu-si si ruptoare de la viesterie dupA puterea Mr.
Ci, (IA vreme CA ei acest munte 11 tine de sumA de ani, mAcar dA n-au fost pAmin-
Arh . St . Buc .,
teni, dar oeritul vAcAritul striinilor 1-au plata, pA mAnAstire tncA, n-au pagubit-o si
Ms. nr. flindu cA acum si-au luat si dajdie la visterie, nu este cu dreptate a li sA lua muntele din
5 f. 48 49.
mina Mr, fiindu cA si zapis au de la igumenu mAnAstirii Cozii, de stApinire.
Pentru o
porunci
durnneascl
CI, noi asa gAsim cu cale, dupA cum au stApinit el acest munte pina acum,
In aceeael sA-1 stApineascA si de acum innainte, iar Pavel Grosul i Sin, flindu cA au stApinit i ei acei
prioi it. v. doe. doi munti de peste Olt din sud Vilcea, anume Cap Attila 1 Balota, de slut cltiva ani, fi
dln 4 ittnle
1778. acum zic cA i-au scos ispravnicii judetului din stapinire i i-au dat la mtna altor ungureni,
Arh. St. Enc.,
Me. 1.f. 193 sA fie luminatA porunca InAltimii tale cAtre ispravnicii din sud Vilcea, ca sA ii sA dea acei
v.124 data la munti iarAsi sA-i stApineascA ei dupl cum zic cl i-au stApinit pita acum, fAcInd i invo-
sub(Copia
Inetitutul de iaM cu stApfnii muntilor sA le dea muntii, iar Mr, av1nd ei protimisis ca unii ce zic cA i-au
letorle
N. 'forge."). tinut de multi ani. Iar cea desAvirsitA hotArtre, rAmtne a sit face de cAtre 1nnAltimea ta.
1776, lunie 1.
Nicolae vel dvornic, Badea vel dvornic, loan Iuliianu vel logofAt, vel logofAt,
vel stolnic.

Deparlamentul al 2-lea arald prin analbra cd rndndslirea Jilia (Doti) se plinge Impotriva cia-
80 cerulul Costandin Fotescul, epitropul mdndstirii Bucovdf, cd !dame o hotdrnicie rea. CerIndu-i-Se
sd pldteascd cheltuiala cu trulreplarea hotarelor ptrttul cere iertare de plaid pe baza unei carli
1776 domnesti pentru scutire. Domnul hotdrdste ca pdrfile sd aibd pace".
mimic
Io Alecsandru Man Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
3
Pricina acestii chieltuieli, care prin anafora IntAritA dA domniia sa Stefan vodA, s-au
f ost dat platnici boerinasii hotarnici a o inplini pentru gresala ce fAcuse la urmarea hotar-
nAcii, cercetindu-o i domniia mea cu divan, vAzum cA domniia sa Stefan vodA In urmA
le-au ertat gresala lor, apArindu-i dA acea chieltuialA, si au hotArit sA-si caute jitiianu cu
igumenu bucuvicean.
Deci, dA vreme ce boerinasii hotarnici au fost ertati dA atunci pentru aceasta i s-au
fost dat dreptate igumenului jitiianu (Id cduta chieltuiala de la bucovicean, poruncim
ca de la igumenu bucuviceanu sA-si cearl cu judecatA dreptul sAu, iar clucerul Costandin Fo-
tescul, hotArim sA aibA pace, si Intim aparare i s-au dat aceastA carte la mink IntAritA cu
pecetea domnii mele.
1776, iunle 3.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecatA
pe cuviosul Dionisie, igumenu mAnAstirli Jitiia sud Dolj, plrt clucerului Costandin Fotescul
ot Craiova, zicindu cA In domniia dupe urmA a rAposatului Costandin vodd Mavrocordat,
la leat 1762 rAdicindu-se igumenu bucuvicean cu hotArnicie i hotarnic flindu cel mai mare,
numitul clucer, i epitrop acei mAnAstiri, i Inpresurindu mosiia mAnAstirii Jitiia, 1-au fAcut
p5 numitul igumen jitiian de au rAdicat 48 boeri hotarnici i pinA si-au Indreptat mosiia au fAcut
chieltuialA ca la taleri 800. Si cerea acesti bani de la cluceru Fotescul ca unul ce au fost epi-
trop mAnAstiril BucuvAtului si mai mare Intre 24 boeri hotarnici, neurmtndu cu dreptate
la hotArniciia ce fAcuse, arAttndu i o anafora a dumnealor velitilor boeri <IntAritA>1
si de marlin sa Stefan vodA ot leat 1765 fevruarie 14, In care sit porunceste ca sA Oa-

84

www.dacoromanica.ro
teased toatA chieltuiala igumenului jitiianu acei 24 boeri hotarnici ce au urmat rdu la hotdr-
nicie. Asijderea mai ardtd si o carte de poruncA a numitului dumnealui 2 cu leat 1765 ghe-
narie 14, cdtre caimacamii Craiovei, ca sd sd apuce cluceru Fotescul sd inplineascd chieltu-
iala egumenului. Ne mai ardtA i altii carte a rdposatului Scarlat vodd ot leat 1766 martie
11, de poruncd cdtre caimacarnii Craiovei, ca hotarnicii ce au fost pricina acei hotArnicii sd
le ia seama igumenu jitiianu i sA facA izbrdnire pentru acea chieltuiald prin carte de jude-
cath, dupd care cArti rdspunse igumenu cd nu i s-au fAcut nici o Inplinire.
Intrebindu-sa si Costandin cluceru, ce rdspunde la aceastA ptra, ardtd si el o carte
a mdrii sale Stefan vodd cu leat 1765 mai 24, in care porunceste cdtre caimacamii Craio-
vei ca sd fie apArat dd cererea igumenului Jitilanu, fiindu cd au ertat toatd gresala ce au
fAcut la aceastd pricind i sA nu plAteascd nici un ban.
Deci, vdzindu la mina clucerului Costandin cartea numitului domn, mariia sa Stefan
vodd, dd apdrare si dd erthciune, nu am putut intra intr-altd cercetare i theorie. Ci, rdmine Arh. St. Buc..
Ma. nr. 5.
hotarirea a sd face de cdtre innAltimea ta. f. 54 v.-55.
1776, mai 19.
Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medel-
nicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Omisiune.
2 Pentru : domn.

Judecdtorit departamentului al 2-lea arald prin anafora cd si ei stnt de acord cu hotdrirea jude-
cdfilor anterioare in pricina dintre Ivan biv treti vistier cu Stana Ciocoiut ci fiul ei Manciu
care Ii stdptnesc de noud ani mosia Copilesti (DImbovita), zestrea lui. I se admile cererea tn
parte, dtndu-i-se numai 160 stinjeni. Domnul tntdreste.
81
1776
lunie
10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod. 3
S-au cercetat si de cdtre domniia mea pricina aceasta In divan si alt temeiu iardsi
nu avu sd arate Ivan biv <al> 3 <-lea> vistier, far' de numai tot aceiasi carte a dumnealor
boerilor ot leat 1754 ce scrie cum cd scrisorile mosnenilor fiindu de cite 100 de ani si
mai mult, vechi foarte, nu s-au priimit de judecatd a sd citi. Care, Intl! la aceasta vedem
gresald acei art.! pentru cartea mdrii sale raposatului domn Costandin vodd Brincoveanu
ce este cu leaL 7221, nu era mai veche declt 40 de ani plat Ia aceiasi judecald. Altd cerce-
tare in fata locului sau alte dovezi, vedem cd n-au mai cercat a face acei boeri, nici vreo
Intarire dd domn nu s-au fdcut far' de numai dupd o mArturie a dumnealui Dimbovicea-
nului i dupd tacrirul ce ar fi dat insusi mosnenii cd n-au stApinit, au dat acei boeri mosiia
toatd, socrului lui Ivan. Dar In putind vreme dupe aceia, mosnenii sd vede cd, cunoscin-
du-sd asupriti la acea carte, n-au Idsat ai porni jalba lor la domn i cu cercetare In fata
locului s-au dovedit cd stdpinire au avut precum si dA atunci incoace, (la shit 21 de ani,
Intdrindu-i-sa stdpinirea i cu cArti domnesti mai In urmd. Care nici Ivan biv <al> 3 <-lea>
vistier nu putu tAgadui stdpinirea nelipsitd dd atunci incoace far' de numai nemalavind alt
ce zice, punea pricind el ar fi rdmas soacrd-sa vAduv i n-au putut sd-si caute.
Deci, dupd aceste dovezi d dreptatea mosnenilor si dupd alte cArti Si scrisori ce le
vazum la mina lor, gasindu judecata dumnealor boerilor de mai jos-numiti, dreaptd, o
Intdrim si domniia mea.
1776, lank 3.
Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca InnAltimii tale, vdtafu da copii za divan au adus la judecatd
pa Ivan biv <al> 3 <-lea> vistier, pints Stanii sotiia lui Stan Ciocoiul i fii-sdu Manciului,
2icindu c dindu-i-sd numitului piris cu cuvint de zestre o mosie ce sd numeste Copilestii
.ot sud Dimbovita, care mosie de atunci pina acum de sint trecuti ani 9 nu au std.-
pinit-o fiindu cd o stApIneste numiii, pentru care mosie zice plrlul cd au dat i altd jalbd
In domniia mdrii sale Grigorie vodd Ghica certndu i atunci ca s o stapineascA si fiindu
7 738 85

www.dacoromanica.ro
cd s-au Intimplat inperecherea rozbului, au rAmas pricina -nesAvIrsitA dd hotArlre. Mai zicea
numitu vistier cd la leat 1754 iulie 1, s-au judecat socrI-sdu Petre logolAtu cu Stan I Dumitru
pentru aceastd mosie ce au fost luat-o si Petre logofatu iardsi dd zestre de la tefan Pro-
dulescul, arAtIndu i o carte de judecatA a dumnealor veIiiIor boeri dd atunci, Intru care
coprinde cd nici Stan i Dumitru, nici pArintii I strAmosii lor n-au stApinit acea mosie si
cum cd sineturile ce au ardlat ei atunci era neddscoperite pentru vechime dd au fost ale lor,
sau de nu.
Intrebindu-sA i pieta Stana i sin ego Manciu, cu ce temeiu stApIneste acea rnosie
si nu lasii pl numitu Ivan vistier sd o stApIneascd, au arAtat o poruncd a rdposatului Costandin
vodA Gehan ot leat 1755 fevruarie 22, care porunceste care rdposatu aga Costandin Catar-
giu ce au fost atunci ispravnic /a sud Dimbovita, ca sA cerceteze pentru acea mosie. Vdzindu
acea pird priimitd dS numitu domn pentru vechea stdpinirea lor i pentru vechimea sinetu-
rilor lor dupe cum sd coprinde In cartea de judecatA a velitilor boeri, fiindcA zice Stana
cd au arAtat atunci o carte domneascd de soroc a rdposatului Costandin vodd Brincoveanu
ot leat 7221 mai 2, ce sd porunceste lui tefan Produlescul ca sd vie sA sd judece cu dlnii
la divan pentru acea mosie, din care sd cunoscu cd pirltii nu au fAcut niciodatd tdcere dS
a-si porni pIra i pentru aceasta au fost priimitA, au arAtat i rAspunsul numitului agd Catar-
giu cdtre acel domn, scris tot de la leat 1755 mai 4, In care zice cd Mind cercetare dupe
porunca domnului, trimite i o carte de cercetare ce au Mut pe larg scrisl tot de la acelasi
leat i hind, ce sd vAzu si de judecatd, ardtind pe larg cercetarea ce au fAcut prin carte de
Western si mArturiile ce au luat de la bAtrinii Inprejureni, din care mArturii, unii ardtd cum
cd pins la domniia cea dupd wind a raposatului Costandin vodd Mavrocordat, vede cd
stdpInea acea mosie tot numitii mosneni si de la acea domnie pind la o vreme vedea cd o
stdpIneste Produlescul, iar altii an dat mArturie cum ca pind la beat 1745 vedea cd o stdpineseu
toti Inpreund cu Produlescul i Inpartea dijma luInd o parte Produlescul I doao pArti ei, si
cS dupd aceasta vedea cd o stApineste numai singur Produlescul. Dupd care mArturii i dovezi,
s-au cunoscut cd Produlescul nu au stApfnit mosiia toatA, ci numai o parte, iar numitii
Stana i Manciu au ardtat i and carte a trei boerinasi hotarnici ot leat 1764 avgust 18 ce au
holArlt acea mosie, fAclndu i ei asemenea cercetare cu carte de blestem si au ales In mosiia
Copilestii, parte stinjeni 140 Produlescului i stinjeni 352 partea celorlalti trei mosneni,
Stan, Dumitru i mostenitorii, sin Preda CAlugdrita. i inlauntru acestor stinjeni iaste et
stInjeni 70, schimbu ce au fficut la igumenu aninosanu, si raniln curatall stinjeni 282 ai
mosnenilor acestora, pe ale cArora lor parti, iaste mostenitor Manciul, care hotArnicie iaste Intd-
ritd prin cartea mdrii sale tefan vodA ot leat 1765 martie 9. Tot numita Stana i sin ego
llanciul, au arAtat i altA carte de judecata a dumnealor veliibor boeri, ot leat 1769 fe-
vruarie 26, din domniia math sale Grigorie vocIA Ghica, Intim care sd aratd cu amdruntul
toatd pricina aceasta i asa hotArdscu i dumnealor, ca, Ivan vistieru sd stApfneascd numai
stinjeni 140, iar nu mai mult.
Drept aceia s-au cunoscut dintr-aceastd numitd carte a dumnealor velitilor boeri,
cd aceastd pricind au luat sAvIrsire (Id atunci si s-au si hotarlt, iar nu au ramas nesAvIrsita
dupd cum ardta Ivan vistieru In jalba sa.
Deci, cercetindu i noi dupd luminatA porunca mdrii tale cu mind sirguiald 1 cu
amdruntu aceastd pricind, i negAsindu vreo altd mai noao indreptare vistierului Ivan ca
sd facem theorie, ardtdm InnAltimii tale simfonos dupft cartile domnesti I boeresti si hotdr-
niciile ce le are la mina Stana i sin ego Manciul, cd Ivan vistieru are sd stiipineasc5
numai stlnjeni 140, iar Manciul, fecioru numitii Stanii, ca un clironom al acestor trei mos-
nenl, adicd al popii Stoian i al lui Dumitru macelaru I lui StAnica sin Preda CAlugarita, dupa

86

www.dacoromanica.ro
cum se adevereazil aceasta diagramii a neamului lor, care s-au trecut intr-aceastii carte, iaste
sa stapfneasca ceilalti stinjeni 282, dupti cum aratli mai sus, iar hothrlrea cea dasiivirsita rii- Arb. 136. Sue.,
his. nr. 5.
mine la innaltimea ta. f. 56-57 v.
1776, aprille 26.

Meche Fotino paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim, biv vel medelnicer.

Deparlamentul al 2 lea arald prin anafora cd Ilinca bolldsoclia se plinge Impotriva lui Margarit
starostele de negustori pentru neplata unei dotorii. Acesta fiind plecat In Transilvania, ea cere
sd pldteascd fiat lui. Judecdtorii holdrdsc, dupd pravild, sd se dea reciamantei lucrurile miscd-
82
loare ale debitorului, sau sd fie vindule. Domnul tntdreste. 1776
lunie
6
lo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
DA vreme ce dupa porunca pravilii, pina acum nu s-au luat lui Margarit zaloagile,
poruncim domniia mea sa i sa ia !nth din cele ce are aid in tail, adica pravaliia a sa
dea la aI doilea mina ca sii o alba intru zaptul sail si sa sa scrie lui Margarit de catre dum-
nealor ispravnicii Prahovei, dindu-i soroc de acum Ora In 30 da zile ca, ori banii sfi-i
trimita, sau, da are vreo indreptare (IS aceasta datorie, sa-si faca vechil aid, carele da va
raminea da judecata sa aibd a raspunde si la inplinirea da bani, iar la sorocul acela netri-
mitind nici bani, nici vechil, cu stirea domnii mele s va da intru desavirsita stapinire la da-
tornic din cele ce are Margarit aid in lark sau sa va vinde si sa va face inplinire de bani.
Asemenea sa sa scrie la ispravnicii da Prahova.
1776, lunle 6.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii tale, dumnealui vatafu za aprozi au adus la jude-
cata pa Ilinca boltasoaia, zicindu Ilinca a sint acum 10 luni de cindu au Mut ph% asupra
lui Margarit ce au fost staroste za negutatori, cerindu de la dinsul taleri 1000 din taleri 1500
ce ramasese dator a-1 plateasca la raposatu barbatu ei, Gheorghita boltasu. Dupl hotarirea
judecatorilor eretecrete ce sa orinduise atunci sfi cerceteze socotelile ce avusese intre dinsii,
adica numitul starostea Margaritu cu raposatu Gheorghita boltasu, sotul pirisii, care hotarire
a numitilor eretecrete iaste NM-RA si de manila sa Grigorie Ghica voievod cu leat 1769
iulie 11, dar fiindu ca. numitu pirtt sa OM in Transilvaniia, i s-au trimis raspunsu
da multe ori ca, ori sa-si plateasca. datorlia aceasta, ori sa-si faca pe cineva vechil sa
raspunza la aceasta pricina, la carele nici ca au dat vreun raspuns. Si fiindca fiiu-sau
Gheorghe au fost aici in Bucuresti, i s-au poruncit sa scrie la tata-sau, pe carele
aducindu-1 innaintea judecatii, au raspunsu ca au scris la tata-sau de la trecuta toamna
si raspunsu n-au luati, nici pina acum. Deci, numita Ilinca cerea de la judecata hotarire
asupra dreptatii ei nemaiputindu suferi sa fie pagubaa da banii ei.
Deci, socotindu-ne, nu putem sa dam platnic pe numitul Gheorghe fii-sau pentru
acesti bani, fiinda aceasta este oprita da pravila, da vreme ce feciorul nu sa vinovateste la
alisverisurile tatini-sau, cum si parintele la ale fiului sat', am hotarit dupa pravila ca sa sa
vinza ale lui lucruri ce mai are aici in Ora si sa plateasca acesti bani, fiindu ca zice pravila
la cartea 9 a inparatilor, titlu 6 : chid unul ce va fi dator sa va ascunde in vreme indelun-
gata, atunci cei ce vor fi avindu sit ia da la dinsul cu hotarirea judecatii, nu numai 55 ia
supt a lor stapinire lucrurile aceluia, ci sa le si vinza". Si alta pravilii zice tot la acea

87

www.dacoromanica.ro
Arb. St. Buc.. carte si titlu, el : cel c?, va opri pA cei as vor avea sA ia de la cinevasi, dA nu-1 va
Ms. nr. 5,
f. 55-56. lAsa sA stApineascA lucrurile datornicului lor, s sA vinuiascd la toad paguba aceluia". Me-
Pentru o carte
domneascS. menea urmind i pravilii ce sl aflA la cartea 23 a inpdratilor, titlu 3, care zice : cindu da-
prin care se tornicul nu va sd-si plAteascA datoriia sa, sA i sA dea soroc dA 4 luni, dupd care soroc dA
ordont 0.ree-
Uri in aceeasi nu-i va plati sA i sA ia zaloage" si iardsi : la 2 luni dupd ce sA vor lua zAloagele, dA nu
pricinh, v. doe.
din 0 martle va avea purtare de grijA sd-i plAteascA, atunci prin hotArirea judecdtii sA sA vinzA zAloagile",
1776. Arh. St. zicem si noi asemenea, cAci sorocul dA 4 luni au trecut dd mutt, fiinda sint acum 11 hint
Buc., Ms. 1, f.
81-81 V. In de cindu s-au dat jalba aceasta asupra lui, asemenea trecindu sorocul, lucrurile lui sa afla
aceeaqi pri-
dia. V. doe. ca niste zdtoage la numita pIria, dupd pravila. Dupd a cArora pravili porunci, stnt dA a sdi
din 2 august vinde acele lucruri, fiindu cd au trecut toate soroacele, iar Intimplindu-sA sd facA viclesug
1777. Arh. St.
Buc., Ms. 6. f. datornicu acela ca sA opreascd pe cumpArAtori, atunci cel ce are sA ia acei bani, sA sA fad',
6. (Ambele
copii sub datft desdvIrsit stApinitor acelor lucruri cum sA vede la cartea 25, titlul 1. Care aceste pravili
la Institutul asupra acestii pricini, ardtindu-le mArii tale, rAmine hotArirea cea desAvirsitd sA sA faca de
ile istorie
N. lorga"). cdtre inndltimm ta.
1776, lunle 6.
Meche Fotino paharnic, D<umitru> Cior<anu> stolnic1, Costandin biv vel co-
mis, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Asa in text.

Mitropolitul fdrii aratd prin anofora cP popa Gheorghe grecul, platind o dalorie a mdndstirif
83 Brincoveni din .Romanali, avea dreptul sd ia venitul mdnastirii 12 ani. Dupd sase ani Ins&
a fost scos din mdndstire nelutnd nimic din datorie. Se holdrdste ca acesta sd repare mdndstirea
si s-o mai find Inca sase ani. Domnul Intdreste.
1776
lunie
6
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
DA vreme ce jalba It fu adevAratA si cererea cu cale, dam dA iznoavA i zapis de tin
asAzAmtnt ca acesta ce sante mai jos, spre tntemeierea mAndstirii. Poruncim ca dupd asAzA-
mint, sA sA urmeze i sA tie mAndstirea Wild la numitu soroc.
1776, funk 6.

PreainnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora, facem stire mad! tale cd la jalba ce au dat mArii tale
popa Gheorghe Streinul, grecu, cd plAtind o mAndstire ce sA cheamA Brincovenii din sud
Romanati, de datorii, care era la turci pl vremea Tided dinainte, in domniia mArii sale
Stefan von, cu simfonie ca sA tie mAndstirea In 12 ani sd-si scoatA banii ce au dat, taleri
3500, au tinut-o pind In vremea rdzmiritii si dupd rAzmiritA, pind acum. Iar acum fratele
Intru Hristos, episcopu Chesarie al Rtmnicului, 1-ar fi scos dintru acea mAndstire pind a
nu-si Inplini sorocul i ceru la mArtia ta dreptate, atit la aceasta, cit si la 6 ani care n-au
luat nimic din vremea rAzmiritii, ca sA tie mAnAstirea de acum Innainte, cum si pentru alti
bani taleri 1300 care zice ad ar fi plAtit In urmA alte datorii peste banii care dedese, ca sA.
nu fie scos pind a nu-si lnplini acesti bani si anii din rAzmirita, i mAriia ta orindueste la
noi sA cercetAm si cum tinem minte de aceasta, SA Instiintdm mArii tale.
Deci ardtdm mAril tale CA jalba acestui preot ieste adevdratA i sA gAsi la Mitropolie
anaforaoa acestii pricini care iaste IntfiritA de mAriia sa Stefan vodA, lntru care sA coprinde
toatA pricina si IntImplarea acestiia si cum cA din Indemnarea fratelui lntru Hristos, chir
Grigorie ce au fost pe acea vreme episcop, au platit aceastA mAndstire de datorie de sapte
pungi de bani cu soroc ca sA tie mAndstirea In 12 ani pind de a-si scoate acesti bani si
cum cd alt nimului nimic sA nu dea Intru acesti ani. Acestea toate sA coprinde In anafora,
iar cit cl au plait i alti bani datorie In urmA, taleri 1300, si cd n-au luat nimic intru
acesti 6 ani cu rAzmirita, nni de aceasta nu stim a arAta mArii tale, iar vremea acelor 12 ani sA

88

www.dacoromanica.ro
Inplineste acum Intru acest an la luna viitoare, iunie 8 zile. Cu toate acestea, mai ardtAm Indira
tale cd veni Innaintea noastrd durnnealui vel clucer Manolache Brincoveanu, ca unul ce iaste
ctitor acestii mAndstiri, si mai virtos, cd sd and si pe mosiia dumnealui ce sA cheamd Brin-
coveni, si ne arAtd cd cercetInd prin obraze de cinste si prin oamenii dumnealui ce-i are acolo
la mosie purtAtori de grijd pentru mAndstire si pentru lucrurile miscAtoare si nemiscAtoare,
s-au Instiintat cum cd s-ar fi aflind de tot arsA de turd, stricatA, numai zidurile, Inca si
dintr-insile cAzute, si celelalte lucruri ale ei toate prapddite de osti trecAtoare si stAtAtoare
dupd cum iaste stiut, care si preotu tot intr-acestasi chip ne arAtA.
Deci, vAzInd dumnealui vel clucer starea mAndstirii, cum sd afId acum, si ramlind
tot asa dAzvelitd si stricatd, va veni de a sd prApddi de tot, intrind la tocmeald numitul
preot Gheorghe si cu fii-sdu popa Toma, s-au asiizat cu dumnealui prin zapis care sd va vedea
si de cAtre manila ta, f AcIndu-i de au lAsat cererile lor de paguba de care au jAluit mArii tale,
numai sA li sd dea manastirea in 6 ani de acum Innainte cu acest fel de simfonie ca
toate cele care le-au luat Intliu cind au intrat In mAndstire, miscAtoare si nemiscAtoare, acum
sd le Inplineascd la loc, mdnAstirea, casile sd le InveleascA, zidurile sA le dreaga, orinduiala
bisericii sd o pazeascd, mosii, vii ce au rAmas pArAginite, sA le clAstupe, tiganii sd-i stringa
si toate allele sA le chiverniseasca cu vrednicie dind si chezas vrednic asupra acestora 6.
le va pazi nezmintite si dupd inplinirea acestor 6 ani sl lase mAndstirea cu toate, nimic mai
avind cevasi a rdspunde sau a cere.
Ci, noi nu lipsim a ardta mArii tale si cum vei bine socoti si manila ta. Si anii marii Arh. St. Eno..
Ms. nr.
tale de hi Domnul sa fie multi si norociti. f. 58-59.
1776, main 20.
Al mdrii tale rugAtor care Dumnezeu, fierbinte si smerit sufletesc pArinte,
Grigorie al Ungrovlahiei.

.Deparlamentul al 2-lea arald prin anafora cd mosnenii Ion, Stan f i Gheorghe au reclamat pe
popa Matei de la mdndstirea Dintrunlemn, care ar staptni pe nedrept parte din mosia lor din
Ddesti (Vilcea). Judecdtorii resping reclamalia. Domnul tn divan dd dreptate popii Matel,
acesta jurtnd cu blestem.
84
1776
lunia
e
lo Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu, gospodar zemle Vlahiscoe.
Neodihnindu-sd Ion i Stan si Gheorghe la hotdrirea judecAtorilor de mai jos-numiti,
esird si Innaintea domnii mete la divan iarbsi asemenea zicind cum cd au stApInit mosie
acolo cu parintil popii Mateiu, Inca si cu popa Mateiu, de curindu, si cum cd scrisorile
lor au rArnas la popa Radu. La care tagAduind foarte popa Mateiu, e n-au stApinit nicicum,
far' de numai de un an Incoace au Inceput a asupri si a-1 purta prin judecati, cum si de
carp apArindu-se cd altele nu i-au rAmas, far' de acestea ce au ardtat la judecatd, iar
numitii priimird lnsusi si cerurd sa priimeascd preotul blestem de tagaduirea lui, adicA de
nestapfnire si de alte Carp, si de va priimi, a vor lAsa de toatd plla aceasta.
Deci, rInduindu domniia mea zapciu de i-au dus pe toti la sfInta Mitropolie, ne-au
adus adeverinta de la preasfintitul mitropolit cum cl au priimit preotul si blestem si asa au
rdmas numitii de judecatd.
Deci, Intdrim dar dreptatea popii Matei si hotdrim sA stdpineascd mosiia cu pace.
1776, tunic 6.
Preainnaltate doarnne,
Din lurninatd porunca mArii sale preainnaltatului nostru domnu Io Alexandra Ioan
Ipsilant voievod, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pe Ion i Stan i Gheorghe
ot Ddesti sud VIlcea, pIrlsi popii Matei de la mAndstirea Dintrulemnu sud Vflcea, zicind
cd ar fi avindu si ei parte de mosie in Ddesti de la mosii si pArintii lor si ar fi std-
89

www.dacoromanica.ro
pinindu pInti acum in vremea rAzmiritii si zapisele de stAptnirea ce au avut cA le-ar fi dat
supt stApInirea popti Radului, unchiul acestui popii Matei, dupit a cArnia moarte
rAmtind aceste zapise la acest popA Mateiu, stAptneste cu dinsele.
Intrebinclu-se popa Matei, sA apArrt cu un rAspunsu vrednic de credintA cu
care dovedi el ei nu ar fi avut acest fel de zapise dupA cum zic, fiindu cA de ar fi avut
ei parte In mosiia DAestli Si ar fi avut acest fel de zapise, le-ar fi arAtat negresit la hotArni-
ciia acestii mosii ot teat 7259 ghenarie 20, de slut acum ani 25, fAcutit de rAposatul Sandul
clucer BucsAnescul si Int Arita de sfintiia sa pArintele episcopul al Rtmnicului, chir Climent,
prin care hotArnicie s-au fAcut aceastA mosie sapte pArti i cinci s-au dat mAnAstirli Dintrun-
lemnu, iar doaA pArti, stlnjeni 861 dupe trAsuri, care fAcIndu-se masA rArnin stinjeni 287, s-au
dat sA stAptneascA popa Radul cu cetasii lui. De care hotArnicie, Incepind plrlsii a zice cA
nu ar fi stiind cInd s-au fAcut, si cum cA s-ar fi fAcut prin tainA, sA Intrebarl de au fost
depArtati de la locul lor chid s-au fAcut aceastA hotArnicie i rAspunserA cA nu au fost nicio-
datA depArtati, ci pururea de fatd.
Deci, Intrebindu-i noi cum ar fi putut sA sA facA prin tainA noaptea o hotArnicie mare
ca aceasta, au rAspunsu cA Intr-o searA mergindu raposatu clucer BucsAnescul la erciuma
popii Radului i vorbind cu popa Radul In tainA s-au fAcut aceastA hotArnicie care nu o prii-
mescu, zielndu cA au stapinit plinA acum, aductnd la aceasta i marturi pe Sirban BIrlog
ot CiorAsti i pe SArban ptrcAlab ot tam i pl Stoica Varlaam ot tam, care toti au mArturisit
de numitii trei pirIi cA ar fi artndu acum de 30 de ani pe acea mosie ca niste mosneni,
nedlndu dijmA. Mai mArturisi SArban plrcAlabu de rAposatu clucer BucsAnescul, cA viindu
Intr-o searA In satul CiorAstii, unde era el ptrcAlab, au mas acolea si a doal zi ducindu-se
mosnenii au tras mosiia si i-au adus trAsurile. De care Intrebindu-se i popa Matei, arAtA o
carte a mArii sale rAposatu Grigore vodA Ghica cu leat 1751 iunie 21, Intru care aratA cA
mosiia DAestii fActridu-se sapte pArti, cinci pArti s-au dat tntru stAptnirea mAnAstirii Dintrun-
lemnu, iar doaA pArti Intru stApInirea popii Radului cu cetasii lui, dupe hotArniciia ce s-au
fAcut. Mai aratA j altA carte de judecatA a dumnealui sArdaru Nicoli leat 1768 iulie 2, Intru
care sA vede cA numitii pirIsi, Ion, Stan i alii, cerea parte dintru aceastA mosie, zicind
cA sA trag dintr-un Cazan i din neamul unui popl Alexandru mosnean vechiu, dar neputind
sA dovedeascA nici prin rnArturii, nici prin scrisori, fiindu cA nu avea, au rAmas de judecatA,
dlndu-i stAptnirea acestui popA Matei. Au arAtat i altA carte a divanului Craiovii ot leat
1773 aprilie 15 In care sA cuprinde cum cA Ion si frate-sAu Stan cu cetasii tut au inceput sA
facA moarA In mosiia DAestii ziclndu cA i ei au parte tntr-aceastA mosie.
Deci popa Matei tragindu-i la judecatA M putlnd Ion i brat ego SA dovedeascA cum
cA au parte la mosiia aceasta, judecata nu au primit pira lor, ci au dat stApInirea aceasta
iarAsi la popa Matei. Au arAtat i altt carte ot leat 17761 septenwric 5 a stolnicului
Stefan Bibescul i a lui SArban Otetelisanul, ispravnici ot sud Vilcea, in care aratA cA
Ion I brat ego Stan cu ai lor, fAcInd ptrA de aceastA mosie si neavindu nici o dovadA, au
dat stAptnirea, popii Matei. Mai arAtA si altA carte tot de la acelasi leat 1776 aprilie 14 a lui
IonitA Caramanlilu i a sAtrarului Ionqa Otetelisanu, ispravnici ot sud Vilcea, Intru care SA
vede cA si duinnealor asemenea au urmat.
Din care, cunoscut i dovedit lucru este cA plra aceasta a numitilor 010 iaste minci-
noasii si far' de temeiu si cum cA ei nu au stAptnit niciodinioarA, nici au parte fiindu cA si
mArturiile ce au adus de au mArturisit cA stie pg numitii pIrIsi arindu pe acea mosie,
nu st priimirA, !nth pentru cA shit tot de ai lor, adicA de ai casii, si a doal, pentru el
mArturisescu o mArturie cu IndoialA, ziclndu cA era, iar nu cA stapinea.
Arh. St. IBuc.. Drept aceia, am hotArIt St s tApineascri popa Matei cu bung pace cum au stApi-
Me. nr. 5.
1. 59v.-61. nit si pinA acum.
1776, mai 24.
Miche paharnic, Dumi<tru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Corect : 1775.

90
www.dacoromanica.ro
.Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Sin si Lina din Ghergani (jud. Dimbovita) tnchii
pentru neplata unei datorii, fiind sdraci, au cerut eliberarea pentru a munci fi pldli. Dupd
pravild, Ii s-a aprobal. Domnul intdreste. 85
1776
lunle
Io Alexandru Ioan Ipsilant voicvod bojiiu milostiiu. 6
Poruncim domniia mea de au chezasi, milcar pe 011111 cu ch ezas sA s
sloboazA, iar neavind nici chezas, precum nici putintA nu au a plati, iardsi sd sA sloboazd de
la Inchisoare ca sA umble dupe muncd a sd hrAni i cistigind ca sd sA plbteascA. l vAtase
de copii, asa sA urmezi.
1766, iunie 6.
PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecata
pd Sin i Lina de la satul Gherganii sud Dimbovita dupd jalba ce au dat mdrii tale, fiindu
cd au rdmas datori la multi cu o sumA de bani mai mult declt taleri 800, pentru care s-au si
Inchis ca sd-i plateascA. Si fiindu cd au rdmas la sArAcie si mare scdpAtAciune, neavInd nici
un mijloc de a sA plAti, ceru ca sA sd sloboazd de la Inchisoare sd munceascd i sd sd pla-
teased de datoric cu soroc.
De care, fiindu cd ni sA porunceste de cdtre mdriia ta ca sA Instiintam mdrii tale
ce poroncescu pravilile asupra unii pricini ca acestiia, am cercetat si am gasit cd pentru
cei bogati frror. St& Tok ciinpouc (Insd bogatii slut cei ce au periusie de lucruri
nemiscAtoare prin sinesi miscAtoare, i miscAtoare negutAtorii, sau dregAtorie) poruncescu la
cartea 9 a ImpAratilor, titlul 3, ea cei ce Ant datori i ceru soroc, sA ii sd dea de patru luni
si dupd patru luni de nu vor plati, sd II sd ia zdloage i sA dea Inpru<mu>tatorilor. Si trecind
cloak luni dupd cc li sa vor lua zAloage si nu vor plAti, sA II sA vinzd zaloagile acelea. Iar
pentru cei sAraci ... 1 (Insd sAraci sint cei ce nu au lucruri nemiscAtoare pre sinesi miscAtoare
7i miscAtoare negutAtorii, cum furd i acestiia ce Mew% jalbd) poroncesc la cartea 23 titlu 1
Intr-acestasi chip, cd calor bogati sd dA soroc de 4 luni i calor sdraci mai putin.
Deci, sA vedem ce mai poruncescu pravilile pentru unii sdraci ca acestiia, dupd ce sA
vor Inchide si neavind nicidecum mijloc sA plAteascd ori zAloage sA dea, ori chezasi, cercetindu
cu amdruntul, am gAsit la cartea ltli Efstatie 'AvrIxivatap zicind lntr-acestasi chip, cd :
la pricinile de datorii, cel ce nu va gdsi sd dea chezas, nu este dator a sAdea la Inchi- Arh. St. Buo..
soare mai mult de zile 30". De aceasta InstiintAm marii tale, iar hotArlrea rdmine la mania ta. M. nr. 5.
f. 61-61y.
Mai 20, 1776.
Miche paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, C<ostandin> biv vel comis,
Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Veliii boieri amid prin anafora cd Gheorghe biv ceaus de copii fiind dator la Bucuresti fi In
judeful Sacuienilor peste SOO taleri a cerut soroc de un an pentru plaid. Judecala a aprobat cere-
rea. Domnul Intdreste. 86
1776
iunie
Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
6
De vreme ce este stiutA de cAtre dumnealor velitii boeri neputinta lui, Intdrim i porun-
cim sA fie nesupdrat pInd la sorocul de un an.
1776, lunie 6.

Gheorghe biv ceaus de copii au jAluit InnAltimii tale cd din Intimplarea vremilor au cazut la
mare scApdtaciune, IncIt nici hrana vietii cea din toate zilele nu o are, avInd i easd grea

91

www.dacoromanica.ro
cu copii i sd aflA dator mai mult de taleri 500, ant In Bucure5ti, cit 5i la judetul SAcueni-
or si acum 11 apuca datornicii ca sd plateascd banii de mai sus-ardtati i n-are nici o putere,
1
nici altd radejde nu are, far' de numai, cere ca sd i sd facd luminatd porunca Innal-
timii tale ca unde este dator, sd nu-1 inchizA, ci cu pasuiald, cu Incetul sd le pldteascd acelor
datornici. Si din luminatd porunca Innalfimii tale vdtafu de copii de divan au adus Innain-
tea noastrd 1i 1-am cercetat, cerirea i jalba lui, i IntreblIndu-1, datoriile nu 5i le tagadue5te,
fdr numai cere ca cu soroc de un an, 5i sA va plati.
Ci, 5tiindu i noi cd sd afld la mare scdpdtAciune 5i decit sd-<1> puie la Inchisoare,
am gdsit cu cale, ca de va fi luminatd porunca InnAlfimii tale asupra scapdtaciunii lui, sd I
rh. St. 93uc., sd pue acest soroc, ca sd aibd vreme sd s plateasca de datornici, iar hotdrirea cea desd-
Ma. nr. 6
6. 62v. v1r5itd rdmine a sd face de cdtre innalfimea ta.
1776, mal 9.
Vel dvornic, loan G<u>li<ianu> vel logofdt, vel logofdt.

Departarnentul al 2-lea araM prin anafora cd Matei diaconu (jud. Arge.,$) cere Muriel Farcd-
87 fanu plata unei datorii. Vechilul debitoarei spune cd s-a dat creditorului oenitul moth din Ctm-
pul-Mare (jud. Argq), iar acesta araM cd moara a fost dald unor ispraunici. Dioanul propane
aducerea acestora la judecald. Domnul tntdrefte.
1776
lanie
10 Alexandru loan Ipsilant voievod I gospodar.
Dupe cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, dam volnicie ... 1 copil din casd de divan,
ea prin 5tirea ispravnicilor sd-i aducd aid i cine va rdminea de judecatd, va plati cheltuiala
5i treapddu.
1776, lunie 6.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vAtafu za copii de divan aduse la judecatA pe Matei diiaconu, fecioru lui
Petre pircdlabu din sud Arge5, cerindu de la dumneaei jupineasa Mariia FArcA5anca taleri
150 cu rdva5u1 rdposatului Stefan FArcd5anu, ce 1-au inprumutat tatd-sdu Petre la leat
1768 5i pind acum nu i-au mai pldtit. Intrebindu-se i dumnealui slugeru Costandin Cocords-
cul, vechilul fetii dumnealui, Marii FArcd5ancdi, dumnealui rdspunse cd gineri-sdu Stefan Fdrci-
sanul pentru ace5ti bani i-au fost dat lui Petre pircAlabul ca sd ia venitul morii ce are la Cimpul-
Mare sud Arge5, 5i nu numai cd au luat venitul morii, ci au ldsat-o de s-au 5i rdpus.
Iar Matei diiaconul rdspunde cd tatd-sdu n-au avut venitul morii pentru bani, ci numai
au fost rinduit ca sd ia seama ce venit sd stringe de la moard 5i dupd 5 sdptdmini au venitu
rdposatul Ionitd FArcd5anul, vdrul rdposatului Stefan FArcd5anul cu scrisoare de la dumnealui
si luind moara deasupra tdtini-sdu, au dat-o asupra lui Tudosie i Preda, isprdvnicei, care 5i
acum stilt falA. I s-au cerut diiaconului Matei ca sd arate acea scrisoare a FArcA5anu1ui si
zise cd nu are. S-au Intrebat Matei diiaconul dupd ce i s-au luat moara, cine au luat venitul,
Si au rdspunsu cd pinA a sd fnneca moara, Tudosie i Preda au luat taleri 140. S-au mai In-
trebat Matei diiaconu, cum de nu 51-au cerut banii de la numitul Fdrcd5anu, de vreme cd moara
i sd luase din mind 5i numitul FArcd5anu au fost In viiata Irina In anul trecut i rdspunse
cd In doad rinduri i-au zis pentru bani 5i au tot prelungit vremea.
Deci, vdendu cd scrisoare nu are cd i s-au luat moara din mind, i s-au cerut mdrturii
ca sA aducd, cd tatd-sdu pentru cd nu au luat venitul morii au cerut banii la FArcd5anu1, si
n-au avut. Ci, pentru ca sd sd ddscopere adevdrul eine au luat venitul morii i ca nici diia-

92

www.dacoromanica.ro
conul sA nu fie pAgubas de bani, nici Manila FArcAsanca de venitul morii si de moarA, sA fie
luminatA porunca mArii tale sl meargA om domnesc sA aducA pe Tudosie I Preda ispravnici Arh. S. Boo..
sA stea fatA cu totii la judecatA, iar hotArlrea cea desAvIrsitA rAmtne la InnAltimea ta. e.
1776, mai 22.
Matei Pldure paharnic, Theodorache Tuf<eanu> medelnicer, Bar<bu> sluger
DrAghicean Grecianu clucer, G<eorge> Cana li.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii arald prin anafora cd vdduva Profira Bdjasca s-a plIns cd nerdmInInd pri-
sos din avutul solului ei, fost ispravnic In jud. Romanali, nu poate pldti pe creditorii aces-
tuia. Judecata propune sd se respingd cererea reclamanfilor. Domnul Intdreste. 88
1776
10 Alexandru Than Ipsilant voievod I gospodar. funk
De vreme ce aceastA pricina, prin blestemu 1 Ora numitului Diamandi capitan de arnAuti, 6
iaste fAr' de nici o cale, acum IntArim domniia mea dreptatea numitei medelnicerese ca sA
fie apAratA.
1776, lunle 6.
PreatnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat la mAriia ta durnneaei Profira BAjasca, cA In trecutele vremi cind
raposatul sottil dumneaei trAia fiind ispravnic la sud RomAnati, au luat bani de la negutAtori
de au dat prodosie i neapucindu sA-i ia din judet au rAmas dator si, la venirea mArii sale
Stefan vodA In Bucuresti, i s-au IntImplat moarte cu tAerea ce au fAcut mAriia sa, si In urmA
pecetluindu casa cu porunca, fiindu bAnuialA cA au rAmas bani de la catagrafiia ce s-au fAcut,
vAzInd cA bani nu sA gAsescu, s-au despecetluit casa. Si fiindu in bAnuialA negutAtorii cA ar fi
la stirea dumneaei banii rAmasi de la rAposatu sotul dumneaei, s-ar fi adus si carte de blestem
de la preasfintitul patriiarh, i InpreunA cu datornicii fiindu innaintea noastrA au priimit carte
de blestem cA mai mult n-au rAmas declt cele ce au stiut si au arAtat, si de atunci incoace
au fost nesupdratA de datornici, iar acum o ar fi apucat un Diiamandi cApitan de arnauti,
fratele rAposatului Anastasie iconomu, ca sA-i plAteascA taleri 1700 ce au fost dator rAposatu
sotul dumneaei la acel Anastasie iconomu. Si ni sA porunceste de cAtre mAriia ta, fiindcA
Innaintea noastrA s-au cAutat pricina ace5tii datorii si au rAmas a fi nesupAratA dupe carte
de blestem cc zice cA au priimit, sA InstiintAm mArii tale curgerea acestii pricini dupe cunt
o stim.
Deci, noi am chemat Innaintea noastrA pe un negutAtor, Ilie Gazda, fratele Zotii lip--
canul, care si acest Ilie sumA de bani au avut la rAposatu sotul dumneaei jAluitoarii i lust' 5i
dumnealui au fost i pricinuitor scoaterii acei cArti de blestem, $ i din vorbA ne adusem si noi
aminte cA cu adevArat acest fel au rAmas atunci, si au fost nesupAratA de ei, de datornici
Intru nimic.
Ci, dupe cum au fost atunci sfirsitul acestii pricini, arAtAin mArii tale si anii mArii tale
de la Domnul sA fie multi si fericiti.
Al marl! tale cAtre Dumnezeu rugAtor i pArinte sufletesc smerit, Arh. Bt. Boa..
Me. nr. 5.
Grigorie al Ungrovlahiei P. 63v.-64.
1766, aprille 21.

Veli boieri arald prin anafora cd Stan cdtand (jud. VlIcea) a reclamat pe Vasile armdsetut
pentru furtul unei iepe sdvIrsit In jud. Vlasca. Acesta negind, divanul propune martori. Domnul
hotdrdste sd se ia mdrturie tn scris. 89
1776
lo Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar. lunle
De vreme ce au scris ispravnicii cum cA slujitorii fiind In slujbA nu 1-au trimis, 0110-
du-sA trebuincios acolo, cum si ceilalti a veni pe aici doi-trei oameni pentru pricinA micA

93

www.dacoromanica.ro
de o lapa, este far' de rinduiala, poruncim ispravnicilor, innaintea dumneavoastra aduclnd
pe aceia, sa-i puneti ca Intru adevir sa dea marturiia lor In scris l adeverindu si dunmea-
voastra sa o trimiteti aici cum mai far' de zabava, far' de a nu face RIM prelungire.
1776, iunle 6.

Prealnnaltate doamne,
Stan catana din sud Vilcea In trecutele zile ale acestii luni au jaluit InnAlimii tale pentru
Vasile armasalul zicindu ca asta-toamna la trecuta lunti a lui octomvrie, viindu cu niste seri-
sort la Bucuresti, numitul armAsal 1-au ajunsu la drum cu 8 tigani ce vinea inpreuna cu dinsul
conacindu cu totii la satul RascAeti, sud Vla;ca, In gazda la Radu slujitorul, nepotul
popii lui Stan, dinspre zio zice cA I s-au furat iapa i dintr-acei tigani zice ca au ramas numai
7, iar unul, ce s-au facut nu stie, si are banuiala asupra lui Vasile arma;Al i a celorlalti tigani.
Pe care aductndu-i vataful de aprozi la judecata, atit pa Stan catana jaluitorul, cit i pe
rh. St. Buo.. Vasile armAsAl, Vasile armaglu s-au aparat zicindu ca nu este la stirea lui acea iapa, aid
f.h184 nri6.5i4 ca au furat-o tiganii care venea cu dtnii i cum cA el, cu 7 tigani zice ca au venit la drum,
Pag. 66 67 v. iar nu cu 8. Si cerindu-i-se de judecata lui Stan, marturii spre dovada cum ca Vasile au fost
este data Inca o
data anaforaua cu 8 tigani iar nu cu 7, au zis ca are mArturie pe Radul slujitorul, gazda unde au gazduit cu
de mai sus, cu totii I pe Stana preoteasa, muma Radului, ;I pe popa Stan ot satu RAscdetii sud Vlasca. Si
deosebire al ea
1W trimise nefiindu aceste marturii atunci de fata ca sa facet judecata cercetare, am Mut anafora catre
scale rturil
negreslt. cu innaltimea ta ca sa sa porunceasca la ispravnicii judetului sA trimita pe numitele marturii,
data de apr. 11. ;I s-au Intarit acea anafora cu pecetea Innaltimii tale, poruncindu-se ispravnicilor ca sa tri-
Pentru o
hotarlre mita pe numitele marturii, ;i nu le-au trimis, zicind ca Radu slujitoru ce au fost la el In
anterloara
In aceeasi gazda este In slujba si are treaba si nu au trimis pe acele marturii.
ratotok v. doe. Ci, de vreme ca pe marturiile acele, ispravnicii nu le-au trimis, judecata a descoperi
din 11 aprilie
1776. adevarul, n-are de unde, gasim cu cale sa fie luminata porunca InnAltimii tale sa mearga
Aril. St. Buc..
Ms. 5. om domnu 1 sa aduca pe numitele marturii aid la judecata ca sA stea fata cu Vasile armasalu
f 66-67 v i cu Stan jaluitorul si atunci, cine va rAminea de judecata, va plati treapadu mum-
(Cop (s sub data,
la Institutul de basirului, cit si cheltuiala marturiilor. Ian cea desAvirsita hotarire rAmlne a sA face de
Worts
,.N. Iorga"). Ware InnAltimea ta.
1776, aprIlle 28.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logofat, Costandin BalAceanu vel stolnic.
1 Corect : domnesc.

Mitropolitul farii aratd prin anafora cd a caterisit pe popa Dumitru din satul Cdtunu (jud.
90 Prahovaj /Wild dovedit cu furturt i ttlhdrii. Domnut hotdrdfle sd fie judecat ca un mirean pen-
tru faptele lui.
1776
tunis
6 Io Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
Dumneata vel armas, de este cinevasi davagiu, sa ei pe acel ce au ramas mirean,
si-1 scoti cu davagiul la departamentul judecatii, sA-1 judece.
1776, lunle 6.

Preainnaltate doamne,
Facem ;tire marii tale ca de la judetul Prahova ne instiinteaza dumnealor ispravnicii
InpreunA i cu protopopu nostru al acestui judet, pentru un popa Dumitru din satul Catunu
dintr-acest judet, care I-ar 11 dovedit cum cA In trecuta vreme a razmiritti Bind tovarasit el
cu altii l cu un fecior al lui anume Mares, care acum este Preot si sazator in sud Ialomita,
ar fi mersu In dealul Cernatestilor la viia lui Gligorasco negutatorasul i hoteste 1-ar fi cAznit

94

www.dacoromanica.ro
pit el si pe sotiia lui si i-ar fi luat bani, scule, haine si dintr-acea caznd s-ar fi IntImplat si
moarte sotiei acestui negutAtor. Care acum, din nite haine ce ar fi gdsit la numitul preot din
cele perite, este Intr-aceastd bAnuiald cd si el ar fi fost unul dintr-acei tollhari, si trimitindu-1
aici la Mitropolie au fost la Inchisoare de la luna lui aprilie In 17 pInd acum. Si trimitindu si
la acel fecior al lui popa din sud Ialomita, ca sd-I aducem sd-1 punem fatd cu tatd-sAu, si
prinzlndu-1 protopopu acelui judet, pind a-I porni la Bucuresti, Intr-o noapte puindu-I la
opreala la grosul dumnealor ispravnicilor de judet, Intr-acea noapte au si fugit si unde, nu
s-ar sti. De care, ne-au si Instiintat protopopu acelui judet si fratele intru Hristos parintele
Amidis cd asa este pricina, iar nu Intr-alt chip, zicindu cd poate si din slujitorul ce-au
fost, va fi slobozirea popii.
Deci, facem stire mdrii tale curgerea acestii pricini, cd noi eft pentru numitul preot
ce au fost Inchis aid la Mitropolie dupe aceste Instiintari, i-am luat darul preotii fAcIndu-1
mirean. Si de nu sA va odihni acel negutlitoras, nici pe aceasta, va fi orinduit cu poronca
mdrii tale la Inchisoarea puscArii ca de la un mirean sd I sd ceard rAspunsu la judecatd. Si Arh. St. Boo..
Ms. nr. 5.
anii mArii tale de la Domnul sd fie multi si norociti. f. 08v.
1776, mai 11.
Al mdrii tale catre Dumnezeu rugAtor si pdrinte smerit sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Velifii boieri aratd prin anafora cd Nicolae Dedulescu biv vel paharnic, vecin cu casa cumpdrald
cu cinci ani mai tnainte de Dobre neamful In mahalaua Sloboziei dirt Bucuresti, cere s-o rds-
cumpere ca protimitar. Divanul ti dd dreptul de rdscumparare dacd va jura cu carte de blestem
cd n-a stiut de vtnzare. Domnul Intdreste.
91
1776
fun le
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
S-au cercetat si de care domniia mea aceastA pricind si asemenea gasim cu cale ca,
dupd cum scrie mai jos, sd sa urmeze a priimi dumnealui paharnicu blestem si sd Intoarcd
banii lui Dobre, pretuindu-sd toate cu preturi, si cu zapciu cel rInduit, vdtavu dA aprozi, sA
ia sfIrsit treaba aceasta.
1776, lunle.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatA porunca InnAltimii tale, vAtafu dA aprozi au adus la judecatd pe Dobre
Neamtul din Poartd, cu dumnealui Nicolae Dedulescul, biv vel paharnic, ziclndu cd cinci
an! shit de dud au cumpArat o casd aici in Bucuresti In mahalaua Slobozii, de la un Marco
i dd la sord-sa Zamfira, feciorii Stoicdi copil din casd, iar dumnealui paharnicu de un an
si mai bine de clnd Il poartd In judecAti nelngbduindu-1 sA stapIneascA el, casa, cerInd dum-
nealui sd. Intoarcii banii cumpArdtorii casii si sii o ia lntru a dumisale stApinire, avInd pro-
timisis cu vecinAtatea.
Care pentru aceastA pricind au mersu dumnealui vel vornic Badea Stirbeiu acolo In
fain locului si fiind fatd si o parte si alta au cercetat, si fundul gradinii dumnealui paharni-
cului Dedulescului sA loveste cu locul cast! lui Dobre, ce 1-au cumpArat, si are dumnealui pahar-
nicu protimisis. Dar fiindcA au trecut atlta vreme la mijloc, I-am Intrebat pe dumnealui pahar-
nicu Dedulescu, cum dA n-au aflat dd. cumpardtoarea acestii case, fiindu cd au fost tot aid
In %ark si zise cd nicidAcum n-au stiut pind In anul trecut cindu i-au spus popa Mateiu i Marco,
feclorii Stoic Ai copil din cask vInzAtoriul acestii case, si dd atunci cum au aflat au si por-
nit jalbd si au Intrat In judecatii. Dobre, pIrlsul, zise cd dumnealui paharnicu au stiut, dar nu
l-au zis nimic, ci tocmai acum va sli-1 scoatii din casd.
Judecata 11 supune pe dumnealui paharnicu Dedulescu sd priimeascii blestem cum
cd lntr-acei 4 ani n-au stiut dA vinzarea acestil case a lui Dobre, nici cd au auzit de la cine-

95

www.dacoromanica.ro
vasi pinA In anul trecut and zice cA i-au spus popa Mateiu i cu acel Marco, feciorii Stoi-
cAl, i Intr-acestasi chip dA va priimi blestem, sA sA pretuiascA cele ce va fi fAcut Dobre
pA lmprejuru casii sau la casA, dA clnd au cumpArat-o, i acei bani Intorcindu-i dumnealui
paharnicu lui Dobre, sA ia casa Intim a dumisale stApInire ca unul ce are protimisis cu veci-
are. St. Bun., nAtatea. Noi asa gdsim cu cale, far cea dAsAvIrsitA hotArlre rAmIne a sd face de cAtre tnnA1i-
ML fT. 5.
1. 115v-110. mea ta.
1776, mai 27.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logohlt, vel stolnic.

Carte domneascd clatd lui Isac owe& tn urma reclamaliei cd unii oameni cu stini" i-au
92 ocupat suhaturile din jurul cdfdriei lui de la Gagul (jud. Ilfov). Dornnul ti dd protimisis la
arendarea acelor suhaturi pe care le avusese fi socrul sliu.
1776
lunie
7 DA vreme ce la domniia mea au dat jalbA Isac ovreiul, cum cd In anul acesta asAzind cAsdrie
pe mosiia LipAneicului la Gagul In sud Ilfov unde au avut i socrf-sAu mai nainte In 15 ani,
iar un Peiul si Constandin, sIrbi, prin tainA au luat sohaturile du pe Inprejur, care
pe acelea le-au avut socrf-sdu, i osebit si din oamenii cei cu stini carii In anul trecut
au lost, aducfnd cavil la cAsAriia lui, i-au luat jumAtate, din care lui i sA pricinuieste mare
pagubd, drept aceia, am dat domniia mea aceastA carte numitului Isac ovreiul, ca sA aibA
el protimisis a lua si a tinea acele suhaturi du pe lnprejurul mosii, care o tine el cu pretul
ce vor da aIii, ca unul ce le-au tinut socrl-sAu fntr-atlta vreme dA 15 ani qi I sA cade,
mai mult lui a le tinea dAcit alii. Asijderea i oamenii cei cu stfni carii In anul trecut au
adus casul la cAsAriia lui i estimpu, sA aiM a-si duce casul far la cAsAriia numitului Isac
si sa-si ia plata pA acel cas dupe ruptoare precum [sA] plAtesc i aitora ce duc ca la cAsArii,
iar dA vor sta aceia Inpotrivitori, atunci orice cheltuiald vor putea adeveri cu bunA dovadA cd
au f Acut cAsArie, aceia sA aibA numitul Isac a o Intoarce deplin numitilor sirbi i sa rAmlie
Arh. St. Buc., numal el, iar dA va avea cinevasi a face vreo cerere dA judecatA pentru aceasta, usa diva-
ML nr. 1,
1. 120 V. nului domnii mele, iaste dAschisA.
1776, junk 7.

Mitropolitul Wit aratd prin anafora cd Ilinca fi Maria, surorile decedatului Costandin condo-
93 ragiul, moftenindu-I, dupd pravild urmeazd a plati zestrea vdduvei tut ci o datorie cdtre fra-
tele acesteia. Domnul Intdrqte.
1776
lunie
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
7
DupA cum au judecat preasfintiia sa pArintele mitropolitul dupA pravilA, IntArim si
domniia mea, asa sA sA urmeze, i zapciul cel rinduit sA facd sAvirsire trebii.
1766, iunie 7.

PreafnnAltate doamne,
Facem stire mArii tale cd dupe jalba ce au dat la mAriia ta, Ilinca i Manila, surorile
rAposatului Costandin condoragiul, pentru Dobrita cumnata lor, cA dupd moartea fratelui
lor, nerAmfindu-le copii, mult puin ce are rAmas le-ar stApfni ea, si ale neam fiindu-i, nu s-ar
amesteca Intru nimic de ale frate-sAu. Care, orinduite fiindu la noi, le-am cercetat pricina,
mdcar cA mai nainte venise la noi cu aceastA jalbA i cercetindu atilt atunci clt i acum, sA
dovedi de adevAratA jalba lor i sA cade a fi clironoame, iar pentru cdci s-au aflat dato-
lie la un cumnat al mortului, anume Ianache, taleri 400, de aciia nu s-au IndrAznit a intra

6
www.dacoromanica.ro
clironoame si a Inplini zestrile cumnatii lor vdendu bani, datorie multd. i cercetIndu de
este adivdratA acea datorie sau de nu, s-au cerut zapis sau mArturii sA ne arate, ele nici
zapis scoase, zicindu cd pA eel cc 1-au avut de taleri 400 1-ar fi dat soru-sii sotiia mortului
1-ar fi spart, nici mArturii, fArd rxumai, una dintr-aceste doad jAluitoare anume Mariia care
cdutd pA mort la boald, dete mArturie In scris cd au auzit din gura rnortului, la moarte, zi-
clndu-i lui Ianache asa : sA meargA sA-si ia banii din casA i sA sd duel la un Ianache
rachieru sA mai ia taleri 101, cd din toti banii numai un leu au cheltuit".
Am cercetat sA vedem si la ispovedanie de s-au pomenit cevasi<de> acesti bani, sau
de nu, si mArturisi Insusi duhovnicul rAposatului cd nu au auzit nicicum de la rAposat cd
este dator cuiva, fdrA rmmai ar fi zis cd cu acest Ianache, cumnatl-sdu, are o socoteald pu-
tina, iar altAceva nu. Si mai virtos, zise duhovnicul cd i fatA au fost atunci Ianache dupd
ispovedanie si nu i-au pomenit nimic a Intreba pe mort de bani, sd fi vAzut ce zice.
Deci, noi dupd. pravild gasim cu cale a fi clironoame aceste numite jAluitoare la avutul
fratelui lor si a Inplini zestrile cumnatii lor pe eft sd va dovedi dreptate. Iar pentru datoriia
acestor bani, taleri 400, ni sd pare a fi dreptul sd priimeascd blestem Ianache pe cum
cd e datoric bund i adevdratA i cd nu au luat nimic din bani, cum si sotiia mortului
iardsi sd Incredinteze cd cu adivArat au spart zapisul cel de taleri 400 si cd e pricina Intr-acest
chip, iar nu altfel, i atunci priimindu, sd cade a sA plati si acesti bani de cei ce vor fi cli-
ronomi. Ci, noao asa ni sA pare, iar hotArirea cea desAvirsitd rdmine la mAriia ta. i anii Arlhis.sti;r.B6uc .
mArii tale de la Domnul sA fie multi si norociti. f. 02.
1776, mai 27.
Al marl! tale cAtre Dumnezeu rugAtor fierbinte i smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Boierii epitropi arald prin anafora cd Nectarie egumenul mdndstirii Stelea cere de la moste-
nitorii stolnicului Iordache Micsunescu 500 taleri, lasati de acesta prin diatd mandstirit pi pld-
Libili din creanfa de 2000 !alert a defunctului Nei de logofdlut Brtncoveanu care fnsd a pld-
tit mostenitorilor numai 1000. Domnul hotdrdste ca pirfii sd pldteascd mdndstirii toff cei 500
94
1776
laleri.
lunle
7

Io Alexandru Joan Ipsilant voievod I gospodar.


De vreme ce tot dintr-acea sumA de bani, de la dumnealui logofdtu Brincoveanu, era
rinduitd i daniia aceasta a sd da, i fiindu cd nu cu vreo sild au luat dumnealui logofAtu Ben-
coveanu zapisul Innapoi de la dinsii, dupe cum ne 1nstiintAm, ci cu sulfu sA cAdea lui Stefan
i cumnate-sii Marii ca sA cheme i pe egumen de fata la acel sulfu i sd-1 1ntrebe de prii-
meste sau nu, iar de vreme ce acesta au fAcut f Ar' de stirea egumenului, mAndstirea nu sA
vinovAteste a sd pAgubi de daniia sa, ci din partite amIndurora acestora sA i sd Inplineascd
ban!! mAndstirii.
5! zapciule vdtaf za asa sd urmezi a face Inplinire.
1776, lunle 7.

PreatnnAltate doamne,
La jalba ce au dat radii! tale chir Nictarie, egumenu ot Stelea, a are sd ia danie taleri
500 de la casa rAposatului stolnicului Iordache Micsunescul, dupe luminatA porunca innAbimii
tale, am chemat pe fie-sAu Stefan Micsunescul cu diiata, apucIndu de fata i pe cumnatd-sa
Mariia care au tinut pA frati-sdu Costandin Micsunescul, i asa vAzum la diiati cd rindueste
sd sd dea la Stelea acel taleri 500, InsA zice sA i sA ia din taleri 2000 ce au fostu avut sd ia
de la Brincovanu, iar taleri 1500 dintr-acea sumA, r1ndueste sA-1 mosteneascA doi fii, de om

97

www.dacoromanica.ro
cite taleri 750. Si raspunsera Stefan i cumata-sa Manila, ca dumnealui biv vel logof at BrInco-
tab. st. Buc.. vanu le-au dat numai taleri 1000, capetile, si le-au luat zapisul, pagubindu si ei din partile
M. nr. 5,
f. 69. lor, taleri 500.
1776, ma! 18.
Preaplecati slugi epitropi, D<umitrache> medelnicer, Stefan Greceanu.
2 Loc alb.

.Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ghinea cdrulapul se judecd cu polcoonicul Mincu,
95 ambii din ttrgul Buzdu, tntr-o pricind privitoare la o ctrciumd. Judecata boterilor lasd ca dom-
nul sd holdrascd. Acesta poruncepte ca ispraonicii sd facd cercetare.
1776
lunle
8
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod I gospodar.
Dupe cum s-au gsit cu cale de la judecata, poroncim dumneavoastra ispravnicilor de
judet sa faceti cercetare ce scrie mai jos.
1776, lunie 8.
Preainnaltate doamne,
Dumnealui vatafu de aprozi aduse la judecata pit Ghinea carutasul ot sud Buzau cu dum-
nealui polcovnicu Mincul, iar de la Buzau, asa zicindu Ghinea a de astit-toamna si-au Mut
o circiuma in tirgul Buzaului pe locul domnesc, iar la trecuta luna lui mai, Mincul polcovnic
si-au adus vinurile sale de le-au pus In eirciuma si vinul lui 1-au poprit ca sa nu sa vinza.
Intrebindu-se si Mincul polcovnic, dumnealui raspunse ca mai nainte de razmirita, pe
acel loc dumnealui au avut ma si de sila si puterea ostsasca s-au stricat, iar de butea cu vinul
ce 1-au avut Ghinea 1nceput, au tagaduit cri nu I 1-a oprit a sa vinde. Pentru care, gasini
cu cale s fie luminat porunca innaltimil tale catre dumnealor ispravnicii ot sud Buzau 0,
cerceteze pe inprejurasi de au avut Mincul polcovnic case pe acel loc unde si-au Mut Ghinea
circiuma mai nainte de razmirita si au poprit butea cu vinul a Ghinii a nu sa vinde. Si de
va fi avut Mincul polcovnicu cask sit sa pretuiasca pivnita pi cele ce va fi Mut Ghinea si s .
i le plateasca Mincul polcovnicul cu bani, cum si acea bute cu yin de nu va fi Ingaduit Min-
Arb. St. Buc., cul polcovnic a si vinde pfnit a sit sftrsi vinul, iarasi sit i-I plateasca, iar de nu va fi avut
M. nr. 6.Mincul polcovnic case, Ghinea s stapineasca iaritsi far' de suparare de care Mincul pol-
f. 68-63y.
WM 61 doc. covnic. Si dupa cercetarea si alegerea ce vor face, dumnealor ispravnicii sa dea in scris,.
nr. 614 din 19 ca de nu sa vor odihni vreo parte, sit vie la divan. Iar hotarirea cea desavirsita ramtne la
.... septembrie
1778. innaltimea ta.
1776, funk, 6.
Matei Padure, Theodorache Tuf <eanu> medelnicer, Barbu sluger, DrAghiceam
Greceanu clucer, George Cana ii.

Departamentut al 2-lea aratd prin anafora cd Draghici pi fiii sdi din plaiul Numarei (jud.
96 Mupcel) revendicd de la Radul Cabot& ,Cirban pi lane, Brdtiani din Mu,sdlepti (jud. Arge0
parte din munfii Lduta pi Piscul (Mupcel) susfintnd cd stnt rude cu ptryii. Judecata respinge
cererea, care dupd pravild, ar fi prescristi. Domnul trildrepte.
1776
Janie
8 Jo Alexandru Ioan Ipsilant voievod i gospodin.
S-au cercetat si de catre domniia mea aceasta pricinit cu divan si nici un fel dovada de
temeiu <nu avu> Draghici cu feciorii MI la cererea lor, far' de numai tot acele adeverinte
de mai jos-numite arata. Care, osebit cli sit cunoscura si de domnlia mea a fi mincinoase, dar
si adivarat sit fie, iar nu sint lor de ajutor, pentru di ii numeste cumparittori de suhat, adicii,

98

www.dacoromanica.ro
de iarba muntelui, tar nu stApIni sau cumpArAtori de pAmInt, i Insupl plrlii ziseri cum cl
mosii i pArintii lor da bani i tinea acel suhat, j apa plra. Si cererea lor thud rea, IntArim
judecata dumnealor boerilor i hotArim, Radul CalotA cu ai lui sA stApineascA cu pace.
1776, lunle 8.

Prea innAltate doamne,


Din luminatA porunca Innaltimil tale, dumnealui vAtafu za divan au adus la judecatA
pA DrAghici cu feciorii lui, Gheorghe i Ion din plaiul Nucpoarii sud Mupcel, pIrlpi Radului
CalotA i lui SArban i Iane, BrAtiiani, i Grigorie brat SArban, de la MupAtepti sud Argep,
cerind stApInire la doi munti, LAuta i Piscul ot sud Muscel, zicIndu cA i ei au parte Intr-acepti
munti, fiindu cA sA trag din neamul ptrtilor i sint rudA cu clInpii.
Intrebindu-se i plrItii Radu CalotA i SArban i Iane, BrAtiiani, i Gligore brat SAr-
ban, au tAgaduit zicindu cA nu-i ptie de rudA cu dm13, ca pe unii ce nici pArintii Ior nu
i-au ptiut.
Deci ptrf 1ii, spre adeverirea neamului lor cA sA trag din neam cu pArintii1 aceptiia, au
ardtat o carte ot leat 7202 iulie 14, adicA de ani 82, In care sA vede cum cA un losif tatul
ucestui Draghici aratA cA sA trage din neamul lui Ca Iota i BrAtiiani si cum cd avindu pi el
parte Intr-acepti munti, LAuta I Piscul, 7i fiindu sAzAtori In tura ungureascA, sA-i dea taleri
4 pe an pentru partea lui. Care acea carte cercetlndu-se, sA vAzu mincinoasd, adicA plasti,
de vreme cA nici vechimea nu sA aratA a fi de ani 82, Mud hotArniciia noaA, nici scrisoare,
care acea slovA sA cunoapte a fi dupA putinA vreme, precum sA pi vede i ca o carte mind-
noasA nu s-au priimit. Au mai arAtat i altA carte cu feat 7236 mai 18, de ani 48, In care sA
cuprinde cum cA, Ca Iota au dat lui Iosif sohatul muntilor LAuta i Piscul, sh stApIneascA
atlt el, citt i copiii lui, cu apAzAmint pe an talerl 10, numai, i aceastA scrisoare este cu bAnu-
laid pi nu are credintA i slova este scrisA tot cu un condeiu i iscAliturile I suma din taleri 10,
pe urmA au f Acut 4 ca sA sA potriveascA suma banilor cu acca mincinoasA carte. Cu toate
acestea, mAcar judecata sA le pi priimeascA acest zapis de bun pi adevArat, dar iarApi nu poate
sA dea stApinire Intr-acei munti pIrluior, fiindu cA nu scrie cA i-au vindut lui Iosif munii, ci
numai suhatul muntilor cu toemealA, care tocmealA nevrind sA o priimeascA stApInii munti-
for, nici judecata nu poate Sd vinovAteascA i sA-I sileascA a da lucrul lor fAr' de voe.
Au arAtat I Writ!! un hrisov al Radului vodA ot leat 7034 de ani 250 pi alt hrisov a
lui Matei vodA Basarab cu feat 7147 de ani 137 pi alt hrisov a lui Gheorghie vodA Ghica cu
feat 7168 de ani 116 pi o carte a 6 megiiapi cu feat 7175 de ani 109, au mai arAtat i altA
carte ot leat 7179 de ani 105, pi In toate aceste hrisoave i cArti ce-au arAtat, sA vede cA nea-
mul lor di-nceput au stApinit pinA acum. Si pentru mai buna pi mai multA dovadA, au arAtat
ki o carte de hotArnicie ot leat 7256 avgust 2 (ce s-au f Acut de rAposatul Costandin NAsturel
ce au stAtut pi vistier mare) i dA sArdaru Ianache, care acepti do! numiti boeri cu 12 boeri
hotarnici au ales partea lor din mopiia MupAteptil pi au dat lui CalotA mopneanul, 18 delnite
pi a treia parte din muntii MupAteptilor pi din alti trei munti sA stdpineascA pe jumAtate, de
la care hotArnicii, plod acum slut trecuti ani 26.
Ci, din cercetArile ce am f Acut, s-au vAzut plra lui DrAghici I a feciorilor lui, fAr' de
nici un temeiu l fAr' de dreptate, de vreme ce se silepte cu o carte mincinoasA, adicA plasti
cu altA carte de bAnuialA i fAr'-de temeiu ca sA stApineascA pi el cu feciorii lui Intr-acei
snunti, care munti sA stapInepte cu bunA i IntemeiatA stApinire de numitii pIrlti, adicA de Radu
CalotA i SArban i Iane BrAtiiani i Gligore brat SArban, care stApInepte acei munti cu Latta
hrisoave i cArti pi mai vIrtos cl numita hotarnicie ce s-au f Acut, <e> de ani 28.
Deci am hotArlt ca numitii 4 pIrIti adicA, Radul CalotA i SArban i Gligorie brat SArban i
Iane BrAtliani <sA> stApIneascA cu bun& pace pe acepti munti, iar DrAghici cu feciorii lui sA
nu aibA nici o stApinire. SI cartea de judecatA a dumnealui stolnic Constandin VAcArescul i
Scarlat DrugAnescul ispravnici ot sud Mupcel cu feat 1776 mai 10, ce sA vAzu la mina lui
Draghici cu feciorii lui, care carte, dA stApInire lui Draghici Intr-acepti doi munti LAuta I
Piscul, ca sA stApIneascA InpreunA cu pirItii i vinovAtepte pe acepti 4 mopneni pentru cA n-au

99

www.dacoromanica.ro
putut si facA jurAmInt cA nu shit neam cu dInii, acea carte de judecatA este far' de
temeiu si inpotriva pravilii, Intli pentru c Intr-acele doaA mincinoase zapise, lucru ce s-au
dovedit c acest Draghici nu au stAptnit niciodath mun%ii, i curgindu pricina Intr-acestaO
chip, plra lui nu fu priimita de pravilA, care porunceste la cartea 50 a Inparatilor, titlu 1,
cum ca, la o ptrli ca aceasta, nu numai sa facem vreo cercetare, ci nici ascultare sa nu dam,
de vreme ce la asemenea pint hotArasc soroe pina la 10-20 de ani sA sA caute ; si a doaA, pentru
ca razimA Intr-aceasta, cum cA n-au priimit jurAmint cum ca nu slut rude cu pirtsii, care si
aceasta este InpotrIva pravilii."
Ci dar, dA vreme ce fiindu cA plra lui DrAghici este nepriimitA de pravili, care nu slo-
boade a da nici ascultare judecAtorii la o pricina ca aceasta, nu poate judecAtorii sa vinovA-
teascA la jurAmint pa ptrIti, fiindu cA juramtntul ce 1-au hotarit dumnealor ispravnicii sA-1
Ark. Bt. Boo., faca numitii phiti este paralogos i nepriimit de pravili. Care toate acestea aratindu-le, ramtne
Me. nr. 5,
f. 64 55 V. hotArlrea cea desAvIrsita a sa face de dare Inntiltimea ta.
1776, lunle 2.
Miche Fotino paharnic, Dcumitru> Cior<anu> paharnic, Costandin Mv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.
1 Pentru.: ptrIti.

Mitropolitut Wit araM prin anafora eli Badea $lirbei, bio vel lofofdt, cere de la Nicolae $tirbet
97 biv vel logofdt plata unei datorii. Cercellnd constatd cd acesta este dator slt pldteascd. Domnul
tntareste.
1776
iunie
8
10 Alexandru Ioan Ipsilant voievod.
Au esit si Innaintea domnii mete amlndoao pArtile dA fatA, si neavind dumnealui vor-
nicu Nicolae tirbeiu pricina cu cale i cuvInt drept pentru apararea dumisale, si deosebit de
zapis vazindu domniia mea 1 aft" scrisoare a dumnealui tot pentru aceastA datorie, si nu
tagadui nici Insusi banii cA i-au luat de la dumnealui vel vornic Badea tirbeiu, hotArtm
dupe zapis sA plateasca.
1776, lunle 8.
Preainnaltate doarnne,
Dupe luminat pitacul marii tale Intru care ni sli porunceste ca sli facem cercetare fa
pricina datorii ce are dumnealui biv vel logofat Badea tirbeiu ca sa ia de la dumnealui biv
vel logofatu Nicolae tirbeiu, facindu-le ;tire i-am adunat pe amIndoi fatii Innaintea noastra
si cercettndu pricina, ne-au arAtat dumnealui logofAtu Badea, un zapis cu feat 1761 dichem-
vrie 1, scris de Insusi mlna dumnealui logofAtului Nicolae *tirbeiu i Intarit cu pecetea i cu
trei boert mari marturi, cu care s-au lnprumutat de la dumnealui logofatu Badea tirbeiu
cu taleri 3150 cu soroc i bani cu dobindA i cu mosii i case zalog. Am lntrebat pe dumnealui
logofatu Nicolae, si nu-si tagAdui zapisul, ci numai rAspunse ca cu acesti bani 1-au lnprumu-
tat dumnealui logofatu Badea, dar Intimplindu-se o pricinA Intre dumnealor, zice cA pentru
acea pricina i-ar fi ertat dumnealui logolatu Badea acesti bani si-i va da i zapisul, arAtIndu
a are i marturie pe un obraz cindu au zis dumnealui aceste vorbe. Asupra cArora zise,
tare A. apara dumnealui logofAtu Badea ca nicidecum aceste cuvinte nu le-au zis dumnea-
lui, nici pe arAtatul obrazu lui nu-1 priimeste a fi mArturie, fiindu cA are si cu el judecata
pentru altele. Ci, dumnealui logofAtu Badea priimi ca, de va face dumnealui logofAtu Nicolae-
jurAmint in sfInta biserica cu mina pe sfinta evanghelie dupa cum este obiceiu, pe ponturile
ce i sA va da, atunci, va fi rAbdAtor da bani i dumnealui logofatu Nicolae, necurat.
Deci, noi dupA zapisul ce-I vAzum di este la mijloc si cu altA scrisoare deosebitA
dumnealui logofatu Nicolae iaste bun dator sa plAteascA banii dumnealui logofatului Badii,
cu dobinda kr, iar pentru vorba ce zice dumnealui logofatu Nicolae ca au avut dumnealui

100

www.dacoromanica.ro
din gull si ceru dumnealui logofAtu Badea tirbeiu ca sA facA juramint dumnealui logofdtu
Nicolae Stirb<eiu>, precum mai sus ardtdm, la aceasta Duhul Obit cum va lumina innaltA
tntelepciunea marii tale, asa sl va hotAri, fiinda dumnealui logofatu Nicolae tirb<eiu>
voe.ste a esi Innaintea mdrii tale la judecatA. 51 anii marii tale de la Dumnezeu sd fie multi Arh. St. Buo..
Mo. nr. 5.
si norociti. 71-71v.
1776, martle 22.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Veliiii boieri Grate' prin anafora cd popa Ion, eclesiarhul Bisericii domnesti din Ttrgoviste, cere
de la Despina Bdleanu plata unei datorii sau amanetul de 300 sttnjeni mosie. Divanul aprobd
dInd reclamantului protimisis dacd plrlta si-ar vinde mosia. Domnul tntdreste. 98
1766
Inn' e
Io Alexandru loan Ipsilant voievod i gospodin.
10
Dupe cum au gAsit dumnealor velitii boeri cu cale printr-aceastA anafora 5i dupe <ce>
si insusi i-au cerut 5i au priimit, intdrim si domniia mea si mai mult sa nu fie prelungire dectt
pind la soroc, ori banii, orl amanetul, sA fie numitului eclisiiarh statatoare.
1776, iunle 10.

Din luminatA porunca preatnnaltatului nostru domnu Io Alexandru loan Ipsilant voievod,
vAtaiu de copii de divan aduse la judecata pe popa Ion eclesiiarhul ot Biserica domneascA ot
Tirgoviste sud Dimbovita, piris asupra Dospinii BAlAceancAi 1, de la care cerea taleri 150 prin
zapis, unde vAzum iscAlit atit barbatt-sau rAposatu BAleanu, cit si numita Dospind, care
zapis sA vlizu scris cu leat 1769. Pentru care, cerea numitu mai sus ca, ori sa-i dea banii
dupe cuprinderea zapisului cu dobtnda lor, <ori> si-i dea ainanetul, 300 stinjent mosie ce
strit pusi in zapis drept acesti bani, pentru care cere sd i sA facA lnplinire.
Fatli fiind si Dospina BAlAceanca1, s-au intrebat ce are a rdspunde 5i nu-si tagAdui
zapisul de datorie, nici asdamintul ce sd coprinde prin zapis, lard numai ardtA cd din
Intimplarea vremii nu si-au putut izbrdni datoriia aceasta si mai vIrtos, rAmtindu sAracA de
bArbat, iar acum, bani zice ca nu are ca sd.-i plateasca, dar nici amanetul nu-1 vinde. In-
potriva cArila rAspunse popa Ion iclisiiarhu, cd in anul trecut la leat 1775 s-au mai judecat
la dumncalor ispravnicii de judetul Dimbovita si prin carte de judecatA li dA dreptatea numi-
tului popii Ion.
Ne mai arAtA un rdvas al insusi Dospinii in urma mortii bArbatt-sdu, in care scrie ca
sA o mai astepte pentru acesti bant si-i va da cu dobtnda lor, pentru care a cunoscu ca. este
datorie intemeiatA, pentru cd ea insusi supt iscAlitura ei sA dA platnicA. Ci, dupe zapisul ei,
judecata o supune, cea dupe dreptate, de la judecatA s-au hotArit acesti bani taleri 150 sA-i
plateascd cu dobinda lor, iar de va da movie drept acesti bani, dobindA sA nu plAteascA, dar
fiindu cd zice Dospina cd si acurn n-are bani sA plAteascd innaintea judecAtii, au priimit ca
sd-si pue soroc de doad luni sit plAteascd banii cu dobtnda lor, iar nedlndu banii la acel soroc,
acesti 300 stinjeni de mosie ce stntu pusi amanet sA rAmte statornic intru stAptnirea popii
lui Ion. Dar de va si vinde la altA parte acest amanet, atunci sA aibd protimisis numitul
popa Ion, ca, eft va da altii, sA aibA a intoarce banii aceluia 5i a lua mosiia intru a sa stApt-
nine, pentru cd din doad lucruri i sA cuvine protimisis, Intli cd sintu aldturea cu acesti
stinjeni ce sint amanet mosiia ce au vindut-o tot dumnealor mai nainte si iaste tot tntr-un
hotar, al doilea si ca un lucru ce este pus amanet la sfiintiia sa prin zapis, pentru aceia it
ajutoreaza dreptatea si a avea protimisis, dacA nu vinde la rudenii, ci la streini. CI, de toate
dupd cum sA coprinde mai sus, asa sd urmeze, cd intr-acestasi chip s-au gAsit cu cale si cu Arh. St. Bum.
dreptate. Me. nr. 5.
f. 69v-70.
1776, lunle.
Vel dvornic, Badea vel vornic, vel clucer, vel paharnic.
1 Corect : BAlAceancdt. In rezumatul din condicA apare, Dospina BAleanului.

1 101
6 o. 758
www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Gheorghe, fost vdtaf tn plaiul Teleajen (jud.
99 Saac) reclamd pe Pdun, tnlocuitorul sdu, care ar fi twit havaetul cuvenit lui. Pdun negtnd, jude-
cdtorii hotdrdsc ca ispravnicii sd facd cercetare. Domnul tntdreste.
1776
lunle
14 10 Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoi.
Dupti cum s-au gAsit cu cale cla la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor,
sA urmatl a face cercetare cum scrie mai jos.

1776, iunie 14.

Preatnnilltate doamne,
Din luminatA porunca mrii tale, vAtafu za divan au adus la judecatA pe Gheorghe
biv ceauq za copii, pies lui PAun ce au fost vAtaf de plaiu In sad Saac, ziclndu Gheorghe
plrlsul, cum cA In domniia marii sale Grigorie vodil Ghica la leat 1769, Bind el vAtaf In pla-
iul Teleajanului ot sud Saac, iar numitu vAtaf, cu mijlocire 1-au scos pe dlnsul din vAt4ie,
filcindu-sil el vAtaf, tot havaetu ce avea sA ia du pA la lAcuitorii din plaiu dupA obiceiul vechiu
si 1-au luat PAun) i cerea de la PAun taleri 360.
FatA fiind i PAun, vAtafu, au arAtat cA el din plaiu au luat numai ploconu vAtAsii
lui, iar dA havaetul ce zicea Gheorghe cA au luat, s-au apArat. Ci spre dovadA, face trebuintA
de a dovedi Gheorghe prin mArturii, adicA prin lnsusi lAcuitorii plaiului, cum cA acesti bani
ce-i cere Gheorghe au fost dreptu lui a lua, iar nu PAun, i dA i-au luat, PAun vAtafu.
Care acei oanleni de a i sA aduce aici In plai, Bind chieltuialA si loc depArtat, am gAsit
cu cale sA fie luminatAporunca marii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului ot sud
Saac, sA cerceteze plra lui Gheorghe acolo In plaiu, fiind fata i PAun vAtafti, si In ce chip
Arb. St. Bun.. vor dovedi, cu anafora sA In5tiinteze mArii tale. Iar hotartrea cea desAvlrsitA rAmine la InnAl-
Ms. nr. 5.
f. 94 94 v. timea ta.
1776, rnal 13.
Aleche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev< dochim> biv vel medelnicer.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Dima neguldtorasul din Poiana (jud. Prahova) reclamd
100 pe sofia sa Stanca, din satul Cornul, care a fugit In mai multe rtnduri cu alt bdrbat. Judecata
propune ca sofia sd fie tnchisd tntr-un schit, iar zestrea ei sd rdmtnd bdrbatului. Domnul laid-
1766 reste.
lunle
15
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupe cum au gasit cu cale pArintele mitropolit, dupA pravilA sA sA urmeze. Si dui:a
cell va lua numitul Dima dreaptA cheltuiala lul, acele zestri, ei sA I sA tae pAru aici
luIndu-o sluga domnil mele zapciu spAtarului, sA o ducA in bunA path la schitu Fiforlta I,
ca acolo sA sA osindeascil dupA faptele ei, i trimisul sA aducA rAspuns cA au fAcut-o teslim acolo
la schitu.
1776, lunle 15.

PrealnnAltate doamne,
Cu smerita noastrA anafora InstiintAm mArii tale cA la satul Poiana din sud Prahova
aflindu-sA Mcuitor un Dima riegutAtorap, din anul trecut 1775 mai 2, s-ar 11 lnsurat lulndu
tntru cAsAtorie, sotie cu cununie, pe o StancA, fata lui Stan Burche din satul Cornul tot
dintr-acel judet, Hindu cu bunA vrerea parintilor fetii. Dui:a ce s-au cununat amindoi, au
fost Stanca la bArbati-sAu Dima numai 4 zile, apoi au fugit ducIndu-sA la un Mincul sin Florea

102

www.dacoromanica.ro
tot dintr-acel sat Cornu, cu care si mai nainte au avut dragoste si au fugit amIndoi dintr-un
sat Intr-altul. Numitu Dima vAzInd asa, au dat In stire vAtafului de plaiu si luind un plAias au
umblat cAutInd-o si dupA ce au aflat-o au pus-o la Inchisoarea vAtafului. Si de la Inchisoare
decaodatA1 au priimit din lndemnarea unora altora si au mers la bArbatl-sAu, dar nu au
sAzut mai nimic, ci iar au fugit la acel Mincu si dupA aceia mai cAutindu-o si iarAsi aflin-
du-o Intr-o pAdure, bAtindu-o au dus-o acasA. Si vAzInd cA acel spurcat gind nu-1 pArAseste
nicicum, o au dat-o si la Inchisoarea protopopului de judet si sAdea acolo. Dui:a ce au
slobozit-o a merge la casa bArbatf-sAu, n-au priimit, ci au fost tot fugarA din Mc In Mc, precum
si din scrisoarea dumnealor ispravnicilor si a protopopului ne-am instiintat cid aceasta.
Dupe care neastImpArare a ei, vAzIndu si numitu Dima cA nu va putea face casA cu
dinsa, dA iznoavA viind acum la noi si <Mid jalbA, am trimis de am dus-o aici la Bucuresti
si fiMd fata Innaintea noastrA, 1nsine noi am Intrebat-o pentru ce nu va sA sazA cu bArbatt-sAu,
ea ne-au rAspuns CA nici Intr-un chip nu-1 pofteste, cA dintru-ntti nu I-au volt pe acesta.
Am Intrebat pA pArintii ei la aceasta, dA le-au spus lor cA-1 voeste atuncea Int li, sau
nu, si s-au apArat si parintii ei, ziclnd cA nicicum nu le-au spus aceastA vorbA, ci ei si acum
voescu pe acest Dima cu care au fAcut cununie. Am dat-o si la Inchisoarea protopopului
de Bucuresti <un> de sA aflA si acum, poruncind protopopului ca sA o sfAtuiascA cu bine si
cu mai cu rAu, IndemnIndu-o sA meargA la bArbatu-si, si luAm stire cA nici intr-un chip cu-
Ant de InvAtatura si plecare cugetului celui spurcat nu face, ci tot dA acea vorbA dintli
sA tine cA nu-1 priimeste nicidecum.
Deci, noi la aceasta intr-acestasi chip gAsim a fi cu cale, ca pe numita StancA, sotiia
acestui DimA, din luminatA porunca mArli tale sA fie orinduitA la un schit de cAlugArite,
spre Inchisoare, hrAnindu-sA cu cite o pitisoarA si apA, iar zestrile ei, ca una ce au umblat
rAu si In faptA curvAsAreascA si nici acum nu si-au fAcut parAsire, cAutindu tot la acesta
merge, dupA pravilA sA pierde si sA cade a le lua Dima bArbatu ei drept cheltuiala ce au
fAcut umblind dupA dinsa, cAutindu-o Intr-o parte si Intr-alta si prin judecati, care pretuin-
du-sA, sA vAzu de taleri 165, mAcar cA numitul Dima zise cA au chieltuit mai mult. Ci, aceasta
nu i sA cade a mai cere decit singure zestrile ei, dupA pravilA.
Ci, noi asa am gasit cu cale, far hotarirea cea dAsAvIrsitA rAmine a sA face de cAtre Arh. 13t. Buc..
Ms. nr. 5, 1.
InnAltimea ta. Si anii mArii tale, de la Domnul sA fie multi si norociti. 72-72v.
1776, Wale 3.
Al mArii tale cAtre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Pentru : Viforita.
2 Pentru : deocamdatA.

Domnul tntdreste zapisul de tnvoiald al mosnenilor din Velleni si Pietrari, dupd multe cerce-
teiri jacute de ispravnicii f i boierinasii ortnduifi la fala locului, In pricina pentru tmpresurarea
holarelor mosiei Vdleni. 1 01
1776
lanle
Milostiiu bojiiu Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar Vlahiscoi. 16
Dupe judecata ce au avut la divan Innaintea domnii mele la luna lui iunie 22 leat
1775, mosnenii de la VAleni cu mosnenii ce sA numescu Pietrari din sud VIlcea, pentru o
parte dA mosie ce s A num este VAlenii tot intr-acel judet, care zicea cA li sA InpresoarA de
mosnenli Pietrari, s-au fost rinduit de cAtre domniia mea la ispravnicil judetulul,
ca sA sA cerceteze M fata locului semnile si numirile locurilor, cum si stApInirea mosii dupe
hrisovu al domnii sale PAtrasco voievod, cu leat 7065 ce-I au pentru aceastA mosiie si deo-
sibit sA cerceteze ca sA dovedeascA si pe cel ce au pus mina dA au dres o carte cu leat ... 1
de hotArnicie, asupra cAriia trebi s-au fost rIndult si mumbasir copil din casA. SI mergindu

103

www.dacoromanica.ro
acolo, au rinduit ispravnicii judetului trei boerinasi Ins, pe Nitul BIrsescul biv logofat za
visterie i pe IonitA MAldArescul biv vdtaf za aprozi si pe polcovnicu VIddut TAtdianu 2,
carii au mersu in fata locului de au fAcut cercetare si dupe cum au dAscoperit adevArul au
dat In scris la ispravnicii judetului, iar mosnenii Pietrari au cerut pe ali doi boerinasi
ca sA le facA de iznoavA cercetare. Dupe a cArora cerere Ii s-au orinduit pe Barbul Otetele-
sanu biv Iogoft za visterie de au mersu in fata locului i iardsi au Mut cercetare, si dupe
cum au adevArat semnile, dupa coprinderea hrisovului domnii sale PAtrasco vodA si du prin
alte mArturii in scris au dat la ispravnicii judetului. Si iardsi ei jAluindu-sd cd nu s-au fAcut
cercetarea dreaptA, au fAcut rugAciune amindod partite si de a lor Mind voe au cerut pe
.SArban Otetelesanu ispravnic, ea sd mearga insu5i in fata locului sA cerceteze, dindu-i
zapis la mind, cd dupe cercetarca si alegerea ce le va face si dupd cum vor cunoaste dreptul,
vor rAmlnea odihniti amindoad pArtile nernaicAutindu altA judecatd. Si asa, mergindu insusi
ispravnicu, 911 mai fAcut cercetare prin mArturii i inprejurasi si au gAsit dreaptA cercetarea
celor dintii boerinasi. Dar ei iardsi nerAmiind odihnii, ispravnicu ca si-i multumeascA pre-
cum au cunoscut dreptul la rercetare le-au ales ca sA stApineascA mosnenii Pietrari mosila pe
jumAtate i mosnenii Vdleni sA stApineascA iardsi pe jumAtate Mil, nu mai mult cu 5 stin-
j eni decit Pietrarii, fiMd mosiia lor mai proastd, dupe care s-au odihnit amindoad pArtile, iar
acum mosnenii Pietrari iardsi au Inceput a porni pird.
Deci, viind aicea Ion Plesa, vechil dAspre partea mosnenilor VAleni, prin jalba ce au dat
cdtre domniia mea, cerindu intdrirea dreptatii lor, au fost rinduit la dumnealui vel logofAt
-de tam de sus ca sA sA cerceteze. i dumnealui dupd cercetarea ce au fAcut, aratA domrii
mele curgerea trebii dupe cum mai sus aratd i vdzurn i domniia mea zapisul ce au dat amtn-
doao pArtile ca, pe ceia ce le vor alege ispravnicu sA ramie odihniti.
Deci, dA vreme ce d Mind voia lor, nesiliti, au priimit a sA multunli pe alegerea ce
vor face ispravnicu si au dat acel zapis, i (IA vreme ce atitea cercetdri, tot dupe cerirea
lor s-au f Acut intr-atita rinduri In fata locului, intArim domniia mea alegerea ce le-au Mut
ispravnicii ca fiestecare sd stdpineascA dupd aceia, cu Mind pace. Si am dat la mina Vale-
nilor aceastd carte, dA vreme ce Insusi ci de Mind voia lor au cerut pd ispravnic ca un
eretocriti fArd dA a nu fi rinduit dd domniia mea i alegerea a eretocritu<lui> nu sd stricd.
Tolico pisah gospodstvo mi.
1776, knife 16.

Zapisul ce au dat la mina ispravnicilor.


AdicA noi care mai jos ne vom iscAli, dat-am acest incredintat zapis al nostru unul
la mina altuia, adicA noi mosnenii de la VAleni la mina mosnenilor de la Pietrari i mosnenii
-de la Pietrari la mina noastrA, precum s sA stie cd cotropindu-ni-sa un Mc de pArnint,
noad mosnenilor de la VAleni, de cAtre mosnenii de la Pietrari, care mergindu la Bucuresti
amindoad pArtile, dind jalbA la mdriia sa vodd, orinduindu-ne i om domnesc, Toma copilu
din casa cu luminatA cartea marl sale lui von cAtre dumnealor ispravnici, ca sd rinduiascA
trei boeri sii meargA in fata locului sA cerceteze sA vaza, iaste acel codru de pAmint incotro-:
pit de care Pietrari, sau nu este < ?>. Dumnealor dupa luminata poruncd au orinduit pe dumnea-
lui IonitA MAldArescul [cu], biv vdtaf za aprozi, i pe dumealui Nitul Birsescul, biv logofat
za viesterie, i pe duinnealui polcovnicu Vladutu Tetoianu, i mergindu acolo in fata locu-
lui, dupa cercetarea ce au fAcut dumnealor, neodihnindu-sA mosnenii din VAleni, au cerut s
orinduiascA alt boer, sA facA de iznoavA cercetare, si dupe cerere au orinduit pe dumnealui
Barbul Otetelesanu biv logofAt za visterie. Mergindu i dumnealui acolo, Mind cercetare
si luind si In scris semnile hotarului dupa hrisovul mArii sale Pdtrascu vodA, dupa cum po-
runceste manila sa vodA i dind In scris dumnealor boerii ispravnici pricina cercetArii si a
semnilor, dar la semnile cu pricind, iardsi neodihnindu-ne noi mosnenii de la Pietrari, era sA
ne ia orinduitu om domnesc, sd ne clued la Bucuresti sA ni sl hotArascd de la luminatu
divanu mArii sale lui vodA.

104 I

www.dacoromanica.ro
Deci noi, amindoao partite, vAzindu c despre o parte ne stingem cu cheltuiala, de altA
parte Bind vremea lucrului, rAminem de toatd agoniseala, am cAzut cu rugAciune cAtre dum-
nealui pitaru *khan Otetelesanu, ispravnicu judetului, ca sA meargd acolo In fata locului
despre partea noastrA amlndoao pArtilor, sa cerceteze i dumnealui acele semne si de vom fi
incotropit, noi Pietrarii, parte mai mult de a VAlenilor, toatA partea aceia sA o ia dumnea-
lui sA o dea supt stpinirea lor, iar dA va fi stApinirea bunA, pe unde avem pricind, sA rA-
tulle iar la mina noastrd, Pietrarii dind dumnealui si carte de stApinire. La care parte sA
va cAdea i noi sA fim odihniti amindoao pArtile, dui:4 cum va gAsi dumnealui cu cale si
cu dreptate. Iar care parte din noi nu sA va odihni nici dupd cercetarea N hotArirea dumnea-
lui ispravnicului, atunci acea parte ce va fi de pricin, sA aibA a Intoarce toatA cheltuiala celor
ce vor fi odihniti i sA-si piarzA i toatA cererea la orice judecatA vor merge. Si pentru mai
adevratA credintA, ne-am iscAlit mai jos dindu zapis la mina dumnealui ispravnicului pentru
credintA.
1773, lune 16.
Eu popa PAtru ot Pietrari, popa Dumitrasco, eu diiaconu Gheorghe, Drag }Ilion
Croteal.
Si de sA va scula alti mosneni din satu nostru, sA avem noi a rAspunde.
Eu Ion VAleanu ot VAleni, eu Tudor ot tam, eu Andreiu ot tam, eu Gheor-
ghe ot tam, eu Stancu ot tam.
Iar dA sl va scula dintr-ai nostri din ceilalti mosteni cu pricinA inpotriva acestui Arh. St. Buc..
asAzAmint, sa avem a rAspunde noi. Ms. nr. 1. f.
B<arbul> Otetelesanu biv logofat za visterie martor, Radu cApitan. 138v. 140.

1 Loc alb.
2 Pentru : Tetoianu.

Velifii boieri aratd prin anafora cd lordache Neculescu se judecd no mosnenii pentru mosia Chioz-
cleni (Slam-Rtmnic) din care 200 sttnjeni au fost zestrea mamei lui iar alp stinjeni au fost
cumpdrafi de mosneni, fdrd stirea lui, de la un unchi al sdu. Divanul propune reholarnicirea
celor 200 sttnjeni fi dovezi privind vinzarea celorlalfi stinjeni. Domnul Ware*, cerind recta-
102
1776
mantului carte de blestem cd n-a cunoscut vinzarea fdculd de unchiul sdu.
Wide
16
Jo Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
S-au Infatisat si innairtea domnii mete la divan, si intliu pentru 200 stinjeni ce este
zestrea mumii lui Iordache Neculescul, care ceru acum Neculescul a sA sfori dd iznoavA
cu boieri orinduiti si a i s indrepta dupe scrisorile ce are, ca sA i sa dea nedAspArtitA,
precum merge lungu mosii din cap pinA In cap, iar sA nu i-o scurteze, zicind ca la hotAr-
nicila ce s-au f Acut cu 6 boerinasi ot leat 1753 de slut pin acum 23 dd ani, scrisorile nu
i-au fost fatA, avindu-le ascunse Manolache unchi-sAu, i pentru aceia au tras i I-au dat
atunci mosiia farA dA orinduialk nefiind luminare dupe scrisori, care si din suma Ii lip-
seste. Numiii chiozdeni nu tAgaduirA cum cA are Neculescu acesti 200 de stinjeni, numai
zic cA la hotarniciia ce s-au numit mai sus, hotarnicii vrindu sa-i lipeasca acesti stinjeni
lirga alta mosie a Neculescului, bi s-au cAlcat livezile cu pometuri ale lor, si cer dreptate
pentru aceasta a le rAminea livezile sa aibA precum le-Au stApinit si mai nainte, i asa, nici
unul, nici altii nu stint odihniti pe acea hotarnicie.
' Pentru care, domnila mea vAzlnd cA de la hotArnicie i pinA acum slot 23 de ani
si Intr-acesti ani n-au fAcut nici unul, n.ici altii pirA i s-au urmat stApinirea asa, Intr-a atita
suma de vreme fAcind tAcere amIndoao pArtile, nu am fi orinduit acum peste 23 dA ani a sA
face altA hotArnicie, nici am fi dat ascultare numai la unul din amlndoao pArtile, Mx% dectt,
de vreme ce amindoao pArtile priimirA i cerurA Innaintea domnii mele si Neculescul i chioz-
denii, de iznoavA hotarnici, hitt le-am orinduit cu osibita carte boeri sA meargA in fata locu-
lui, care dupe obiceiu si dreptate, sforindu aceasta mosie cu rinduiala ce trebuie a mosiilor,

105

www.dacoromanica.ro
dupe coprinderea zapiselor i scrisorilor pd uncle anume va numi 1 va ardta, sA o aleagA
cu pietri, atIt aceasta, eft i cele mai jos-numite, Insd orInduitii boeri foarte sd cerceteze
zapisele I scrisorile de MO drepte si adevdrate. Iar pentru livezile de porni i mori ce le
cer chiozdenii, de va fi coprinzindu In zapisele i scrisorile Neculescului livezi i mori anume
atunci sd cerceteze rinduitii boeri, si de va fi vIndut acele livezi i mori de Insusi acesti chioz-
deni sau dd pdrintii i mosii lor i vor fi zapisele adevdrate, rdmine bine vIndute si are drep-
tate Neculescul a le stApini. Iar de va fi vindut alte neamuri care n-au avut treabd cu dInsele
si din cercetare sd va dovedi cd au fost drepte ale acestora nevindute de dInsii, or! nu-i
va fi scriind nicicum in zapis livezi i mori, sau nu-i va fi zapisele drepte i sit va dovedi
cd rdu le-au Inpresurat Neculescul, atunci fiestecarele sd-si ia al sail i sd le stdpineascd nesu-
parati i fArd dd dare de dijmd.
Al doilea, pentru 300 stinjeni ce este zestrea mdtusii Saftii, cerIndu ca sd i sd aleagd
dupd scrisori, iardsi nu tdgdduird chiozdenii cum a are Neculescul si aceastd mosie, fArA dd.
numai, cer cA iardsi pometurile i livezile sd nu li sd calce i amindoao partile voird O. la
aceasta a li sd face hotArn icie.
Deci, orinduitii boeri asemenea sit urmeze a face alegere dreaptd dupd zapise si scrisori,
urmindu pentru livezi sau mori, cum am zis mai sus la pricina dintti, sd cerceteze boerii
hotarnici, i pentru osebite vitrizari cu zapise ce aratii Neculescul cd are de la acestila si
care vor fi bune i drepte, sA i sA dea dupd dinsele movie din partea celuia ce va fi vIndut,
iar care va fi rele, sd nu le tie In seamd nici sd sA supere chiozdenii la mosie, Insdmnindu-ne
boeril CA slut rele.
Al treilea, pentru 150 stInjeni ce zice Neculescul di au rdscumpArat-o de slut doi
ani de la numitul Apostol Baldin1 si el tdgddueste zicindu CA sild i-au fdcut, s-au cerut Necu-
lescului zapis dupe obiceiu, precum sd face la fiestecare vInzare sau rdscumpdrare, i n-au
avut sA ne arate, fdrii dd. numai o scrisoare Intru care este iscAlit unchi-sdu Manolache, numin-
du-sd vInzdtor, la mina lui Apostol, cu leat ...2 de strit Wad acum 26 ani, Intru care asa
zice pentru 150 stlnjeni care am avut bAnuiald, de care am scos si carte de blestem, dar
Apostol au cAzut cu rugdciune, ca sd nu mai intre jurdinInt la mijloc, s-au rugat dd mi-au
dat talerii 22 si i-am dat aceastd mosie.
Deci, din scrisoarea aceasta, altd intelegere nu ese, fArd dd numai ca, dud ar fi fost.
aceastd mosie si mai nainte tot la stdpinirea lui Apostol i unchiul Neculescului avindu o
bAnuiald, ca sA lipseascd juramintu i-au dat Apostol acei bani si au rdmas tot la dinsuI
mosiia. Mai ardtd Neculescul i o carte de judecatd a ispravnicului Topliceanu cu leat.
1774, care fiindu dupe aceastit numitd scrisoare i fiindu cA Intli scrisoarea aceia
dupe care dumnealui au judecat, nu este dd temeiu, rdmine acea carte acheri si, am ho-
tdrit de au Intorsu Neculescului banii, taleri 22, si sd stdpineascd chiozdenii mosiia cu pace..
Al patrulea, pentru 387 de stinjeril care i-au cumpArat numitli chiozdeni de la Mano -
lache, unchiul Neculescului, si face acum cerere Neculescul dd a i rdscumpdra, zicindu cd
vinzarea aceasta au fAcut-o unchi-sdu pe taind cu climb si el n-au stiut pita acum, vdzunt
domniia mea cA aceastd vInzare este dii 32 dii ani, clnd Neculescul fiindu tot de fatd, veci-
nindu-sd i lAcuind neddpartat, i vreo jalbd n-au fAcut, precum insusi nu putu tdgkluI, am
hotdrit sd priimeascd numitu Iordache Neculescul carte de blestem a parintelui mitropolitului
cum cd n-au stiut dii aceastii vInzare Intr-atitea ant. i priimind si aduclndu-ne rdspunsu prea-
sfintii sale in scris di au priirnit, va avea protimisis a intoarce banii ca sd o rdscumpere si eu
osebitd poruncli sii va porunci boerilor hotarnici dd-i va hotiirI si pe aceasta, iar neputInclu
prlimi carte de blestem, sd rdmle bine stiitiitoare la chiozdeni cd sd o stdpIneascd cu bunt
pace. Aceasta am hotdrit.
1776, lunle 16.

106 t

www.dacoromanica.ro
Prealnnaltate doamne,
Din luminata porunca tnnaltimii tale, vatafu de copil dit divan au adus la judecata
pe lordache Neculescu, fiiul lui Iordache Neculescul eel mai mic, cu mosnenii chiozdeni ot
sud Slam-Rtmnic, avindu judecatA pentru mosiia Chiozdeni, zichidu Iordache Neculescul
ca In mosiia mosnenilor ar fi avtridu 200 sttnjeni de mosie, care mosie este data minii-si
d zestre de la tattl-sau Iane Robe capitanu, care aceasta mosie este hotarita si inpietrita chi
6 boeri, de la leat 1753, si Villa acum au stAptnit-o cu lama pace. Asijderea mai cere si 300
stinjeni de mo$ie ai matusi-sa Safta, sora mtnii-sa, iar zestre a ei, iard$I data (la Robe apt-
tanu. Mai cere si 150 stinjeni da mosie din mo$iia mosnenilor care au rascumpArat-o de
shit acum, ani dol, deosebit de aceasta cere sa Intoarca banii pe 387 stInjeni lA mosie ce
au cumparat-o mosnenii de la unchi-sau Manolache, fecioru lui Robe cdpitan.
Intrebindu-sa si mosnenii ce raspund la aceasta, au zis ca pentru 200 stinjeni de mosie
n-au tagaduit, numai zicea ca la hotArnicie clad s-au hotdrit de s-au deosebit acesti 200 sttn-
jeni de mosie, ar fi lipit mosiia pe linga mosiia ce au avut-o mai nainte Neculestii de cum-
parMoare, si li s-ar fi cdlcat livezile de pomi. La aceasta au rAspuns Neculescul ca la acesti
200 stinjeni de mosie nu i-ar fi dat pa cum merge mosiia din cap in cap, neavindu cArtile
Ja fgA, fiind la unchi-sau Manotache, iar acum gasind scrisorile, cere ca sail indrepteze
mosiia dupa scrisorile ce are.
Care la aceasta $i noi gAsim cu cale sa fie luminatA porunca Innaltimit tale sA meargd
boeri hotarnici acolo in fain locului si, dupA scrisorile ce au fiestecare, a le aleaga mosiia,
InsA cei 200 stfnjeni dA mosie ce-i shit dgi da zestre mumii-si Neculescului, sA-i dea iarA$i
unde i-au dat hotarnicii cei dintli, numai mosiia sa i-o dea dupe cum a cuprinde In seri-
sori, iar nu sA i-o scurteze dupa cum s-au Meat atunci la hotArnicie cu gresald, nefiindu scri-
sorile de fata. Iar pentru 300 stinjeni de mosie ce shit de zestre ai matusii-sa Safta i 150 stin-
jeni ce sint rascumpArgi de Necule$ti de la mosneni, pentru acestiia da sa vor putea Invoi
Neculestii cu mosnenii, sa stapineasca d-avalma $i sa inparta venitul pa stInjeni, bine va fi,
iar cindu nu sA vor putea suferi, atunci sa-i aleagA mosiia mosnenilor de o parte $i a Necule$-
cului da alta parte si sit li sa pue pietri ca sA stapineasca fiecare mosiia deosebit. Mai
cere Iordache Neculescul ca sA IntoarcA mosnenilor banii pe 387 stInjeni de mo$ie din Chioz-
deni ce au cumpArat-o mosnenii de la unchi-sAu Manolache, zicind ca el n-au stiut dA accastd
vinzare pina la leat 1774. Care pentru acesti 387 sttnjeni, la leat 1776 dindu Neculescu
jalbA innAllimii tale, i-ai ortnduit InnAltimea ta la dumnealor ispravnicit Marginii i la dum-
nealui stolnicu Mihalcea Topliceanu ca sa faca cercetare, si cu anafora Instiinteaza pe !anal-
timea ta cii facIndu cercetare atit pentru semetiia mosnenilor ce nu 1-au ingAduit pe Neculescul
In mosiia pArinteasca sa o staptneasca, eft si pentru vinzarea mosii, aducindu pe Insusi Mano-
lache unchl-sAu cid fata de au mArturisit ca Anzarea au facut-o pa taind, nespuind Necu-
le$tilor nici vinzAtori, nici cumpArAtoriu. MAcar ca zapisul lui Apostol Baldovin mo$neanu,
ot /eat 1768 ce este dat la mtna Neculestilor, scrie cA oriclndu sa va dovedi di este mosiia
vinduta la dinsii, sa le intoarca Necsulestii banii si sA ia mosiia intru staptnirea lor, dar cu
toate acestea, noi aqa gasim cu cale ca sd-i facA carte de blestem asupra lui Manolache Robe,
vInzAtoru acelor 387 de stinjent, ca sa mArturiseasca adevaru de au vindut pe tainA acesti
387 sttnjeni de mosie mosnenilor, fail da stirea Neculestilor, sau cit i-au vindut de fat.A.
*i da-i va fi vindut pa furi$ si n-au stiut Neculestii, dreptatea da, sA Intoarca Neculestii
banii mosnenilor celor ce au dat zapis cum cd n-au cumparat acesti sttnjent da mo$ie si
sa ia mosiia tntru a lor stapinire, iar de va fl vinduta dA fga si va fi $tiut Neculestii, atunci
O. staptneasca mosnenii cu Mina pace acei 387 stinjeni ce au cumpArat de Ia Manolache Robe.
Care carte de blestem fiind fAcuta dupA cum sa coprinde mai sus, sa fie luminata po-
runca innaltimii tale innaintea dumnealor ispravnicilor judgului, sa o citeasca lui Manolache
Robe si in ce chip va priimi blestemu, sA scrie el cu mina lui In dosul carfii si sa a si isca-
leasca. i dupd ce va priimi-o $i va iscali scriind cu mtna lui, cum scrie mai sus, sa sit isca-
leasca si dumnealor ispravnicii mArturie, adeverind Innalfimii tale cum cd Innaintea dumnealor
au priimit cartea si au scris cu mina lui cele ce au stiut prin blestem, ca sa sa poatA hotAri

107

www.dacoromanica.ro
accastA judecatt de InnAltimea ta, sd nu tot umble cheltuindu-st i o parte si alta. Iar dart
dintr-acesti 387 sttnjeni, ce au judecatt Intre dtnsii, dupt cum scrie mai sus, ceilaltt movie
sd s hottrascd, macar c ne mai arAtt Neculescul 3 zapise ale mosnenilor, anume Vlaico
i Apostol cum cA si-ar fi vindut pArtile Mr pe mosie la lane Robe cdpitanu.
Ci, si la aceasta st fie luminatt porunca InnAltimii tale la boerii hotarnici cei ce st
vor rtndui st le hotArascA moiia, ca SA cerceteze, si de st vor gasi zapisele cA slut bune si
.Arh. St. Buc.. drepte, ii va da movie, de unde nu, va rAmtnea. Noi asa am gasit cu cale, iar cea dAsAvir-
Ms. nr. 5, f. .
76 78v. WA hotArtre a st face de cart tnnAltimea ta.
1776, lunle 10.
Badea Stirbei vel vornic, Radu dvornic.
1 Pentru : BaldovIn.
2 Loc alb.

Departamentul al 2-lea oratd prin anafora cd Marin si allii din satul Ciungi (Arges) rectamd
103 pe Start Cioroiul cu nepofii si cetasii lui care contestd hotdrnicia mosiei Beresti faculd cu 28
ani mai tnainte, cu 24 si 48 boieri i cer o noud holdrnicie. Fdclndu-se din nou, boieril jade-
cdtori propun menfinerea vechii hotdrnicii. Domnul tnsd decide sd se aplice noun hotdrnicie.
1776
lunle
16 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
MAcar et zic dumnealor boerii judecAtori ot < al> 2<-lea> departament, cum di slut
28 dA ani trecuti dA la hottrniciia dintliu, dar din cartea domnii sale rdposatului domn
Costandin vodA Gehan, din anaforaua dumnealui Manolache Vatate i din hotarniciia ce au
cerut in trecutul an de s-au fAcut, SA vede cA ei n-au tAcut a-si face ptra lor dupt vremt si
pentru aceasta nu se lapAdA jalba Mr. FAr' dt numai, cercettm dupe potrivirea hotArni-
ciilor, care tali au esit sttnjeni 549 si pe urmA au esit stinjeni 755 cu prisos stinjeni 206, ca
st aflAm, din trAsura boerilor hotarnici <cA> va fi vreo gresalt, sau din vr eo mArime sau mic-
sorare a sttnjenilor ce s-au schimbat dupe vremi, dA vreme ce st jAluesc ptrisii cum cA nu
au deplin acel 386 sttnjeni ce ii s-au scos la hotArnicia din urmA si era trebuintA pentru
aceasta a st face tartsi de iznoavA In fata locului cercetare.
Dar intrebtndu pd plrli si aceasta cum cA, ctridu dupe cartea de hotarnicie de an,
vor avea acei 386 stinjeni deplin, mai au altceva a zice sau st multumesc, i rAspunsert cum.
cA n-au a mai zice nimic ; asijderea intrebdm i pt acei ptrIti de aceasta i asemenea zisert
cum cA dupt hotdrniciia de an si ei shit multumiti.
Deci, dt vreme ce ei pA aceastt hotArnicie slut multumiti, cum si ceilalti nu cer
mai mutt dectt suma de cit Ii s-au scos la hotArniciia aceasta, hotArtm st meargt in fata lo-
cului, doi boerinasi anume, TAnase postelnic i Duminict paharnic ce i-au cerut amlndoao
pdrtile tnpreunt cu sluga domnit mele...1 <al>2<-lea> portar, ci cu amlndoao p
fiind si all vecini dupe obicei, nu ca st fact altA judecatt sau cercetare mai mult,
ori hotArnicie, fart dectt acei 326 stinjeni ce are Ion Vlad cu cetasii lor cumpArAtori i
60 stinjeni fAlcile de locuri, care fac peste tot 386, pe eft coprinde cartea hotArnicii de an st
le tnplineascA numitilor din mast pA unde st va cuveni dupd zapise cu dreptul, fart a nu
face nedreptate nici la ceilaltA parte si ceilaltA mosie citt va rAmtne Intr-acel hotar, st
fie a lui Stan Cioroiul cu ceata lui.
1776, funk 16.
PreatnnAltate doamne,
Din luminatt porunca mArii tale, dumnealui vAtafu de visterie au adus la judecati
pe Marin i Ion Vladul i Ion si Stan de la satu Ciungi sud Arges, pirtsi lui Stan Cioroiul i
lui Ion nepott-stu i Marin i Ion VAsilie i Marin Linte si celorlalti cetasi ai lor dintr-acel judet,
zicindu et la leat 7256, de strit acum ani 28, avIndu tntre dinii pliant pentru mosiia
Berestii, s-au fost ortnduit 24 boeri hotarnici, carii mergind in fata locului si trAgInd mosiia
pA 3 pArti s-au gasit toate trAsurile sttnjeni 1647. FAcindu-st mast, rAmtn buni stinjeni

108

www.dacoromanica.ro
549 dupA cum pre larg sA vede Intr-acea hotArnicie In care sA coprinde i Inparteala acestor
stinjeni ce s-au fiicut dupA zapisele, dovezile i mArturiile mosnenilor ce s-au arAtat atunci.
Iar la trecuta lunA lui noemvric In 27, feat 1775, dup jalba acestor pArti, adicA a lui Stan
Cioroiul i nepoti-sAu Marin i Ion si celorlalti si lor, s-au fAcut altA hotArnicie, iar de 24
boeri, tot la aceastA mo$ie, In care hotArnicie aratA acesti hotarnici CA tragindu-sa mosiia s-au
gasit stinjeni 2265 trAsurile, care fAcIndu-sA masA rAmin buni stlnjeni 755. Care va sA zicA,
eA stlnjeni 206 au esit mai mult acum, fAcindu-sA masA, decit masa dintii de stinjeni 549
ce s-au fAcut mai nainte de ani 28 cum mai sus s-au zis, cu care hotArnicie dupA urmA, cerea
sA strice hotArniciia dintli.
Deci, socotindu-ne de aceasta hotArnicie dupA urmA, a este foarte gresita, fiindcA co-
prinde stlnjeni 618 din trAsuri, adicA 206 din masA mai mult decit hotarniciia acelor 24
boeri, care neputind acesti 24 de boeri dupa urmA hotarnici, sA o strice, fiindcA era trebuintd
a sA orindui 48 boeri hotarnici sA traga iarasi moiiia si, ori sA strice acea hotArnicie a 24
boeri, ori sA o IntAreascA, de aceia i noi nu am priimit aceastA hotarnicie, greOtA fiind, i fAcuta.
f ArA de cale.
Deci, am urmat cercetarii noastre dui:a pravilile stApinirii ce orinduesc 10 ori 20 ani la
aceste pricini, insA 10 ani cindu vor fi fatA cei ce au pricini de staptnire, iar 20 cind lipsesc,
iar mai mult nu. S-au intrebat de au fAcut ei pirA Intr-acesti ani 28 ce au trecut, CA nu stnt
multumiti pe hotArniciia a 24 de boeri, au rAspuns a au fAcut pir la leat 1755 In zilele
mArii sale Costandin vodd Gehan i ii s-au dat o carte pecetluitA care ispravnici, care carte
au si arAtat-o.
Deci, am cerut rAspuns sau cartea de cercetarea pricinii ce au fAcut acei ispravnici, au
rAspuns cA nu s-au fAcut nici o carte. Din care, sA cunoaste negresit CA acea carte domneasdi
nu vor fi dat-o ispravnicilor ce au tinut-o si au ascuns-o, fiindcA de ar fi dat-o nu ar fi
avut-o acum In mink *i de le vor fi dat-o lor ispravnicii sA o alba ca un sinet, trebuia Arh. St. Buc..
Ms. nr. 5.
s A le dea i raspunsu cercetArii ce trebuia s facA dupA poruncA, ce vor fi Mut spre aju- f. 74v. 70.
torul dreptatii lor, InsA dA vor fi avut dreptate i Intemeiere. i Intrebindu-i iarAsi dA au altA Pentru pricinl
dovadA mai tare, si au arAtat o anafora a lui Manolache Vatate cAtre domnul ce au stAtut asemanatoare
atunci la feat 1761 de sint ani 15, fiind ispravnic atunci la sud Arges, Intru care privind aceeaci
mocie. v. doe.
anafora aratA de aceastA pricinA a hotArnicii de 12 boeri hotarnici, cA n-au urmat dupe din 20 lunie
1776
dreptate, insa fiindu netntAritA de domn nu sA priimi, fiindu cA negresit sA cunoaste CA Arh, St. Bue..
irn s-au priimit In divanu domnesc i dA aceia nu s-au IntArit, oH cA nu s-au arAtat nicidecum, Ms. 5. f. 87 V.
ci au ascuns-o i aceia rumAni ca sA o aibA drept un sinet procatarseos.
88.
SI doe. din
Deci, vAzindu toate acestea ce au arAtat CA sint foarte netemeinice, pAzind i pravila 8 aprille 1777.
dA stApinire, fiindcA au trecut 10 si 20 ani, IncA si 8 mai mult, care va sA zicA ani 28, Arh. St. Buc.
Ms. 5.
Intru care aceastA vreme au stApInit-o acesti OHO, am hotArtt ca hotArniciia dintli a 24 f. 310-332.
boeri sA aibA chiros si dupe aceastA hotarnicie sA aibA top a stApini partile, iar hotarniciia (CoDlile sub
dal& is
dupe urmA ot feat 1775 a 24 boeri hotarnici, sA rAmAie achiros fiindu gresita i fArA rindu- Institutul
ialA. Iar hotArirea cea dAsArvirsitA rAmtne la InnAltimea ta. de istorie
..N. horn.").
1776, lunle 8.
Meche paharnic, D<umitru> Cior<an> stolnic, Costandin biv vel comis, D <rA-
ghicean> Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd mosnenii din Genuneni (jud. Vticea), fosti ru-
mdni rdscumparaii din rumdnie, dar nu si cu movie, o revendicd acum de la Despina Drdgo-
iasca. Dovezile aduse de ei sin( socotite feud temei vi li se respinge cererea. Domnul intareste. 104
1776
iunle
Io lecsandru Joan Ipsilant voievod. 16
S-au InfAtisat si la divan Innaintea domnii mele, i osebit cA le vedem i domniia Inca acele
doao cArti de la mina ptriiilor, cu bAnuialA dA mincinoase i rele, neavind temeiu, dar si

, 109
www.dacoromanica.ro
stApInirea, Insusi plrlii o marturisira c dA 37 dA ani ei n-au stApinit nicicum, tot aici In
tarA flindu nelipsiti. Si da credinta sA le fie cArtile, necautindu-si niciodatk tot In tarA aid
fiindu nelipsiti, nu poate avea vreo dreptate la pfra bor.
Deci, am hotArit Dospina DrAgoiasca sa-si stapineascA mosiia cu bunA pace.
1776, 1un le 16.

PrealnnAltate doamne,
Din luminata porunca innaltimii talc, au adus la judecata dumnealui vAtafu za divan,
pe toti monenii de /a Genucheni 1 sud Vi/cea, p1r1i fiind asupra dumneaei Despinil Drago-
iascai. Zicea cA avind ei mosie ce sA numeste Genuneni de la stramosii lor i fiind data atit
mosiia, cit i stramosii lor, adicA robi, de multi ani la un Dima chiurgibas, rilscumparin-
du-sa, si-au stApinit mosiia lor aceasta, pina la vremea rdzmiritii cu nemfii, adicA 38 ani
acum, i cA de atunci Incoace o stapineste numita plink scollndu-i pe ei.
FatA fiindu i vechilu numitii jupinese, IonitA postelnic BucsAnescu, sa intrebA cu ce
slapineste numita jupineasa, soacra-sa, i arAtA o carte cu leat 7161 avgust 5, adica dA ani
123, In care sA .vede CA rumAnii ot Genuni cu mosiia lor, Genunenii, s-au vindut la slugeru
Vlad ot Birsesti, i alt zapis cu leat 7167 ghenar 5, adicA da ani 117, In care sa vede cA Dobra
nevasta acelui Vlad logofAtu au vindut acea movie Genuneni inpreuna cu rumAnii la
Dima chiurgiubasa. Mai arAtA i alt zapis cu beat 7175 mai 21, adicA dA ani 109, In care sa
vede ca acei rumAni au rugat pa Dima acesta, de s-au rAscumparat din rumAnie, numai ei,
fart a nu rAscumpara i mosiia, care mosie ramine intru stApinirea Dimii. Iar au mai art-
tat alta carte tot cu acel leat, iunie 1, adicA dA ani 109, intru care sa vede asemenea toc-
meala ce au facut rumAnii cu acel Dima chiurgibas pentru slobozeniia lor, rAscumparindu-sa
numai pre sinesi, dar nu 5i mosiia.
Mai aratd 5i alta carte a dumnealor ispravnici ot sud Vilcea cu leat 1776 mai 17,
in care sa vede pe larg cercetarea ce au fAcut-o, hotarind da mosie, ca bine sa stdpineste
dii numita jupineasa, flindu ca rumanii numai pre sinesi s-au rascumparat, iar nu si mosiia.
Ci dar, intrebindu i pIrlii acestii cu ce cuvint i cu ce temeiu umbla sA strice aceste
carti i stapinirea Dospinii, i sa stApineasca ei, ne aratA o carte cu leat 7175 iunie 1, da ani
109, scrisa tot dintr-o zi cu zapisul ce ne arata IonitA vechilul, cum mai sus sa vede,
in care sa vede ca acel Dima ehiurgibasa au slobozit 5i pe dInii i mosiia lor.
Deci, noi vAzindu doao zapise intr-acestasi chip tot cu un leat, i scris tot dintr-o
zi, cu multa dospatire, am cAzut la mare cercetare i lulnd seama, atlt scrlsorii, cit 5i isca-
liturilor 5i potrivind iscaliturile, am gasit acest zapis al rumanilor, mincinos, adicA plasti,
fiindca numele Dana ce sa vede In zapisul ce-1 are jupineasa Dospina, are si pecetea insusi
a ei si tot acele nume i In zapisul ce-1 arata rumAnii, Inst fAr' de pecete, care nume potri-
vindu-le nu sa asamana, ci au dAosibire.
Asijdcrea i alt nume, Stroe, ce sA vede In zapisul jupinesii, care este 5i In zapisul
rumAnilor, potrivindu-sk sa vede 5i acesta nepotrivit, cum si alt nume iarasi a unui Toader
ceaupi, care este in zapisul jupinesii cu pecetea lui, sA vede i In zapisul rumAnilor fAr'
de pecete i potrivindu-sa i aceste nume, sA vazu cu mare daspArtire. SA mai vede iarasi
la zapisul jupinesii Dospinii i alt nume al unui Nicu cApitan cu pecetea lui, care nume sa
vede In zapisul rumanilor fAr' de pecete, i cercetindu-sa i acest nume, am gasit i acesta,
f oarte schimb at.
Deci, aceasta carte a rumanilor, sA vAzu prea rea, prea mincinoasa i cu totul plasti
precum sit vede.
Mai arAta i alta carte cu leat 7178 iunie 1, adicA dA ani 106, in care sa vede ca nu-
mitu mai sus Dima chiurciubasa i-au slobozit pil ei de rumanie i cu o vie, care si aceasta,
asemenea cercetIndu-o sa vAzu mincinoasa i facuta dinadins, adicit plasti, fiindu-i hirtiia
noao, iar nn da ani 106 dupa cum sA vede. Deci, lapadindu-sA i nepriimindu-sA aceste doao
zapise ce au arAtat rumAnli dupa cum s-au zis, rele fiind 51 mincinoase, am cerut lor alte

110
www.dacoromanica.ro
dovezi, pi ne ardtd o poruncii a mdrii sale raposatului Grigore vodd Ghica cu leat 7175 2
noemvrie 24, adicA cld ani 109, prin care a porunceste ca Dima i Radu sA nu sd supere de
rumAnie fiind slobozi. Ardtard si o poruna a nemtilor cdtre vorniceii judetului ca sd dea pe
chezdsie pa un Gheorghe Dragoescul sa nu treacA Oltul decindea pind cindu nu sd va judeca
cu cei ce avea judecatA cu dinsul, care si aceste carti sd vAzurd WA nici un temeiu, fiincicd
nu sit coprinde nimica acestii pricini, nefiind nici sineturi, nu sA priimirtt la judecatd.
Am cerut alte dovezi, macar cu vreo stApinire, rdspunsera cd shit ani 38 de cindu nu
au stApInit ei <nici>decum, iar un unchias anume lane, zise cd in vremea rAzmiritii cu
neamtul, mergindu boeriu numitii piritii sd ceard dijind de la rumini, nu i-au dat, ci i-au
tras la judecatd, dar zice cd nu i s-au izbrAnit judecata. Care si aceasta sd vAzu fdrd nici un
temeiu, intii cd este numai o mArturie, si a doao ca si mArturiia aceasta este atelis.
Deci, dupd cercetarile acestea ce cu amdruntul am Mut, stt vdzurd a rumanii sint
mincinosi, si Mil nici o drcptate au Mut aceastd Ora asupra jupinesii Dospinii, neavindu
nici o dreptate asupra acestii mosii Genunenii, care mosie are sd o stdpineascd numita jupd-
neasd Dospina de acum innainte lard nici o supdrare, flindu bund mosiia a dumneaei du-
pA cArtile ce ne-au arAtat pi dupd stdpinirea ce au avut-o pind acum. Iar hotArirea cea dAsd- Arh. St. Buc..
Me. nr. 6.
virpitd rAmine a a face de cAtre innAltimea ta. f. 86y. 87y.
1776, lunle 10.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev-
dochim biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Asa in text.
3 Corect : Genuneni.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Stan Jitescul pi alfii (jud. Vilcea) revendicd de
la popa Ion si Hrizea parte din mosia Urseasca. Judecdtorii resping cererea deoarece ptrffii std-
ptneau mosia de 47 ani. Se face apel la divanul domnesc care hotaraste cercetare la fala locului, 105
alegindu-se cu martori pdrfile fiecaruia. I 1776
lunle
17
Io Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd Stan Jitescul i Mirea Gociul cu ai lor pA hotArtrea dumnealor boerilor
judecAtori ot <al> 2<-lea> departament, cu apelatie au esit si innaintea domnii mele la divan,
zicindu cum el popa Ion pi cu Hrizea nu sint mosneni si cum cd n-au stApitnit niciodatA in
hotarul Hurseasca. Pentru care, cerindu domniia mea de la numitii doi pirisi dovadd inpotriva
jAlbii Jidescului, cum sA sint moment, vAzum la mina preotului o carte de hotArnicie a 12
boeri cu leat 7237 iulie 6, de sint 47 de ani, care dau intru stApinirea lui PAtru Voiculescul
o livede din Rupturd. Si fAcindu cercetare dA acest Voiculescul, cine iaste, cum pi livedea
aceasta In ce hotar de mosie iaste, insusi pirisii mArturisird cum cd acest Voiculescu iaste
unchiul popii lui Ion, cum si pentru livede ziserd cd este In hotaru mosii Urseasca. Asijderea
mai arAtA popa Ion si altd carte asernenea dintru aceiasi zi, a 12 boeri hotarnici ce au ho-
tArit mosiia Stroestii i Urseasca, cum cd au ales pi partea Voiculescului i a altor mosi ai lui
ce au avut in Stroesti, cu care cArti dovedindu-sA numitul preot cd nu este strein sau cumpd-
rAtor, nici mosnean, ceru a avea inpArtAsire si el In mosiia Urseasca ce au fost partea unui
mos, care mos perindu pi nefiind dovedit eine sA trage dintr-insul, au rAmas a sd stApini
d-a valma, iar ei cautA sA o stapineascd numai singuri si pre dinsul sA-I instrdineze. La care
cerere, avindu dreptate ca unul cc este mosnean, am hotdrit ca, d-a valma sa stapineasca
si cu preotu inpreund acea parte a mosului perit, Irina sd va arAta eine sd trage dintr-acel
mos, si atunci acela, cu judecatA dovedindu-sA pre sine, Isi va cduta pentru aceastA parte a
mosului sari, dA va lua-o singur, insd aceasta o zicem, cit va fi stapinit preotu si mai
nainte mosie In Urseasca. La care cerindu-sd dovadd de stdpinire, de vreme ce pirisii td-
gaduescu, zise cum cd la faIa locului poate a-si dovedi cu mArturii stAptnirea lui, iar la mina
Hrizii nu vAzum domniia mea nici un fel de carte sau dovadd a sA dovedi pA sinesi cum ci

111
www.dacoromanica.ro
este si el mosnean, ci din cercetarea ce facum, sd dovedi cumpArAtoriu numai cu 19 stinjeni
dA la un TAnasie Intr-acel hotar al Ursestii. Pentru care, mdcar cd zapisul nu-1 avu de fatd
sd-1 vedem, dar fiind fatd mostenitorii acelui vinzAtor TAnasie, insusi nu tAgAduird inpreund
cu top ptrisii cum cd este cumpAratoarea bund.
Deci, pentru acesta fiindu trebuintd a merge in fata locului un boer, ceru pe VIAdut
polcovnic Tetoianul, carele prin stiinta dumnealor ispravnicilor judetului stringindu i pe amin-
doao pArtile la fata locului, cum i pe ali vecini i Inprejurasi, sA facd cercetare de std-
pinirea popii lui Ion, si dovedindu-sd cu bund dovadd cd au stdpinit precum zice, atunci
sd-i dea carte de adeverire la mind si sd stApineascd si el intr-acea parte a mosneanului
peHt de-a valma cu numitii pIrli precum si partea ce are cu cartile ce s-au zis mai sus de
hotArnicie, ca, pe unde Ii scrie semnele acelea, oH in Stroesti, oH In Ursesti, unde va a-
junge i sA va gdsi acele numite semne care scriu In cArtile de mai sus-zise, pe acolo sd fie
sd stdpineascd. Care si aceastA cercetare de aflarea semnelor, tot orinduitul hoer sd o facA
si sA dea carte de cercetare In scris.
Asijderea si Hrizii sA i sd dea i sA I sA aleaga acci 19 stInjeni, cumpAratoarea In Ur-
seasca, dupd zapisul cc zise cd are, iar altA stApinire nu are numitul Hrizea mai mult a i sA
da, dd vreme ce el nu sd putu dovedi de mosnean, ci cumparAtor numai cu acesti 19 still-
jeni.
1776, iunle 17.
PreainnA l tate do amne,
Din lurninatd porunca mdrii tale, dumnealui vdtalu de divan au adus la judecatA pe
Stan Jidescul, Mirea Gogul Sintea Ciolpan, Trandafir Ursescul ot sud Vilcea, pirisi popii
lui Ion si Rizii ot Stroesti tot dintr-acel judet, <care> cerea sd ia de supt stApinirea Mr pAr-
tile ce le au in mosiia Urseasca, zicind cd numitii doi pirlti nu au stApinit niciodatA intr-
acea mosie. Si pentru incredintarea ziselor lor, ardtard o carte a mArii sale Alecsandru voie-
vod cu leat 7135, wiled dA ani 149, In care sd vede cd un Rizea are parte intr-aceastd mosie
Urseasca, cumparatA de la un Marin ot Stroesti, care carte fiind veche nu este priimitd.
Mai ardtard altd carte cu leat 7237 a 12 boeri hotarnici de ani 47, in care se vede cd stApi-
ncste a treia parte acestii 1nosii Urseasca, un Albul cu sora lui Petrica i cu top cetasii
Mr, altd carte a opt boeri hotarnici cu leat 1737 fevruarie 11, de ani 39, in care sA vede
cd un Avram Gogul cu ai lui ar fi stapinind un codru ot Lacul BogdAi intr-aceastd mosie
Urseasca si altA carte a ispravnicilor ot sud Vilcea cu leat 1775 noemvrie 29, in care sA vede
cd au si alti mosneni parte dc mosie In Urseasca i fiind fugiti dS multd vreme s-au dat
partea lor, a acelor fugari, ca 55 o tie supt paza lor.
Intrebindu-sA i numitii OHO, adicd popa Ion i Hrizea, sA arate cu ce stdpinescu
intr-aceastil movie Urseasca, au arAtat o carte de hotArnicie a 12 boeri hotarnici cu leat 7237
avgust 26, de ani 47, in care sA vede cd dd stApinirea unei livezi anume Ruptura, acestui
popd Ion, intr-aceastd mosie Urseasca, fiind mai nainte a lui Pdtru Voiculescul, unchiul popii
lui Ion, altA hotArnicie a 12 boeri cu leat 7284 aprilie 15 dintr-acest urmAtor an In care sd
vede cA dau popii lui Ion, stinjeni 178 intr-aceastA mosie Urseasca. Ardtd i Rizea altd deo-
sebitA hotArnicie tot a acestor boeri cu acel leat i zi, adicd 1776 aprilie 15, prin care dau
Rizii stinjeni 69 Intr-aceastd mosie Urseasca. Mai arAtarA i o carte a mArii talc cu leat 1776
mai 9, care intdreste hotArniciia a 12 boeri hotarnici ce s-au fAcut acum la acest leat, cum
am zis mai sus, si iardsi Intrebindu-se pIrbii acestiia cu ce cuvint cer sd ia de supt stA-
pinirea popii lui Ion si Rizii, partea aceasta ce stdpinescu In mosiia Urseasca, au rdspuns
cd cer sd-i scoatA, fiindu cd niciodatA ei nu au stApinit intr-aceastd mosie. Ci acum, boeri
12 hotarnici, fAcind hotArniciia, le-au dat aceastd parte ce niciodatA n-au stdpinit,
la care fiindcA sA cunoscurd mintind, de vreme ce sd vede la mina pIrisilor acestora hotArniciia
cea dA ani 47, cum mai sus s-au zis, prin care sd di stApinire popii lui Ion Intr-aceastd mosie,
care hotArnicie sA vede cd este fAcutd cu o lund in urmd hotArnicii ce aratd pirisii cum mai
sus sA vede.

112
www.dacoromanica.ro
Deci, fiincicd sd cunoscurd cd pira lor <ar> fi rnincinoas, de vreme ce de atunci,
adicd cld ani 47 a vede cd stdpinesc nurnitul popa Ion i Rizea Intr-aceastd mosie, am
hotdrit, dupd pravild, ca si de acum Innainte sd stapineasca popa Ion i Rizea partile lor
ce au intr-aceastd mosie Urseasca, dupd hotArnicii i dupd lurninatd cartea mdrii tale, care
pravili poruncesc la cartea 50 a InpAratilo:, titlu 1, cd : cel ce stdpineste necontinit ani
10 si 20, adicA 20 fiind cld fata, aceia ar putea sd-i stea inpotrivd, iar 20 ani nefiind de fatA,
de nu va face nici o pira, sA aibA a stdpIni cu build pace si sd nu sd scoatd dintr-aceastA Arh. St. Bile,.
stdpinire nici intr-un chip, fiindu c dA vor face pill asupra lui, aceia nu este prEmita". Ms or. 5.
f. 73 74.
Si mai virtos, fiindu cd am luat seama cd amdruntu, scrisorilor ce artarA piritii In urma Pentru delta
hotArnicii aceia de ani 47 cu care stdpineseu numitii piriti, adicd popa Ion i Rizea, de aceiia prieini &semi-
natosre. V. doe.
am hotdrift ca sd stdpineasca cu build pace. Numitii pirli fAcurd cerere de o carte de blestern din 9 mai 1770.
asupra vecinilor ca sii rmIrturiseascA tot adevdrul, adicd, cd <nu> au stilpinit pirltii acestiia A.,11. St. Bile..
Ms. 3. f. 107
168 si
niciodatd. De care, noi nu Indrdznim a hotAri, fiind inpotriva pravidi>lor ce poruncescu ca (Ain 3 februari doe.
martorii s nu sd sileascd. 1777.
Deci, de vreine ce cartea de blestern sd copr:nde intr-aceastd sild, de aceiia si noi krh St f.
lis.'5: Bue..
nu am priirnit cererea lor, mai virtos cd popa Ion au dovedit cd este nepot lui Pfitru v.
270. i1712
iRe su
Voiculescul, dupd cum s vede la aceasta hotarnicie dd ani 47. Ci, alit pentru cartea de bles- (iltori: in.
tern ce fAcurd cerere, eft i pentru cercetarea princinii acestia ce am fdcut, rdmine hotdrirea cea Institutul
de istorie
desdvirsitd a sd face de cdtre Innaltimea ta. ,.N. forge").
1776, lunle 8.
Meche Fotino paharnic, Dumitru Cior<anu> stolnic, Costandin biv vel comis,
Dumitrache Greceanu, Evdochim biv vel medelnicer.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anastasia Perieleanul, mama lui Radu
copilul, se rejudecd cu Odium lui Toma vistierul, vdr tut Radu, pentru averea moVenild
de la unchiul lor Danciul. Judecdfi anterioare dovediserd cd Toma stdpinise tot ce i se
ldsase prin testament. Se holdrdfle ca Radu sd ia din cele rdmase numai lucrurile necuprinse
106
1776
tn testament. Domnul Intdrete.

10 Alecsandru Ioan Ipsilant voievod zemli Vlahiscoiu.


S-au infatisat innaintea domnii mele la divan, Anastasiia, vechild fiind Radului
copilul sin Mihaiu Perliteanul, cu Anstasie Barbulea, vechilul...1 sora Marii, sotiia Tomii
biv <al> 3 <lea> vistier, si cit. pentru averea Danciului, fiindca dupA cercetarea ce am Mut,
vazum a bine au cdzut la stdpinirea Tomii vistieru, (Id au stdpinit in cit au avut viiatd.
pInd la moarte, nu are Anastasiia a face nici o pIra pentru aceasta, fdr' dd numai pentru
rdmasele Tomii vistieru. Citindu-sd in divan diiata lui, vdzum ca scrie, dupd ce sd va inplini
zestrile sotii sale i pomenirile 71 datoriile ce va rdminea sd sd dea rudelor, care rude, fiindu
cA nu sint altii, ltd numai o sora si acest copil Radul si fiindcd vdzum cd soru-sa s-au tras
din clironomiia frAtini-sdu prin scrisoare care sd citi la divan cu leat 1775 dichemvrie 18
intru care scrie cd, socotindu-sA cu cumnatd-sa pentru zestri, pentru pomeniri, si vdzindu cd
nu a ajung, s-au asdzat si i-au dat toate ale casii. La aceasta are protimisis Anastasiia
din partea copilului, ca un nepot, dd. va vrea a sd Incdrca sd rdspunzA zestrile, pomenirile,
datoriile p chieltuiala ce va fi f Acutu sl ia casa Tomii Intru a lui stdpinire. Si intrebin-
du-sd dA intrd, dete rdspuns la divan cum cd, pa cele ce pin blestem sd va dovedi cum ed.
este adevdratA lipsd din zestre sau chieltuiala la pomeniri i datorii, sd va inarca a le
rdspunde.
Drept aceia dar, innaintea preasfintii sale pdrintelui mitropolitului dovedindi-sA toate
acestea si inplinindu-le numita Anastasiia, sd aibd a lua toatii averea casii Tomii vistieru
Intru stdpinirea ei, lucruri miscAtoare si nemiscdtoare.
1776.

113
www.dacoromanica.ro
PreatnnAltate doamne,
Anastasiia, muma Radului copilul sin Mihaiu Periiteanu, prin jalba ce au pornitu cAtre
Innaltimea ta din partea Radului copilu, au cerut avutul rAposatului Tomii vistier, vAru numi-
tului Radul copilu ce 1-au avut lAsat de la mosul sAu, Danciu logofdt, cu cuvtnt a au murit
acliros si el este var premare cu mortul, care avut, sA stAptneste de OW striini. Dup A care,
orInduinclu-sA de care InnAltimea ta la judecatA cu mumbasir dumnealui vAtafu za divan, s-au
dus i dA fatii Innaintea noastrA i dAspre partea Marii, sotiia rAposatului Tornii vistieru,
vechil fiind Anastasie Barbulea, s-au Intrebat ce are a rAspunde. ArAtA o carte cu leat 1759
dichemvrie 2, iscalita dA sfintiia sa proin episcopul Rtmnicului, chiar Grigorie, i dA rdpo-
satul Costandin Dudescu vel vornic, i dA rAposatul Costandin Cretulescu vel ban, si dd Ianache
sArdaru, In care sA vAzu c Mihaiu, tatul acestui Radu copilu, au fost fecior Danciului logofdt.
Au avut judecatA cu raposatu Toma vistieru, cerindu d.e la dtnsul cele ce i-au fost lAsat
tatA-sAu Danciul logofdt, prin dilatd, cu cuvInt cd el este fecior i Toma nepot de fatd, dar
judecata, gAsindu diiata Danciului dura orinduiala pravilii, o IntAreste ca sd stApineascd
Toma toate cele ce i-au lAsat Danciu, pentru c pa Mihaiu Ii aratA cA s-au purtat cum el nu
sA cade, fAclndu necinste tattni-sdu Danciului i neascultIndu-1 la cele ce-I InvAta, iar Toma
1-au cAutat i cu bani pin la moartea lui. i iar, nu-1 leapAdd pa Mihaiu d toata clirono-
miia parinteasca, ci-i lasA i lui parte : mosie, viie, casA si altele, prin dilatA, In care diiatA
II lasA si pe tiganii ce-i avea fugii, de-i va gdsi, Inca, pe doi tigani pe anume, i osibit cele
ce vor mai rAmtnea ale lui, afarA din ce-i lasd Tomii, sA le stapIneascA tot Mihaiu.
Mai arAtA i o carte cu leat 1767 iunie 17 a MArii sale raposatului Alecsandru Ghica
voievod in care sd coprinde cA tot pentru aceastA pricind au esit si Innaintea mArii sale si
hotdraste mariia sa, sA stAptneasca cele lAsate prin diiatA dA unchi-sAu Danciu logofdt, cu
build pace, iar pentru alte mAruntisuri de ale casii, cele ce mai cerea Anastasiia cu o foae
din partea Radului copilul, zicind cd au Minas la Toma si el tagadueste, de-I va dovedi
cu judecatA, sA-si caute, care foae, cerIndu-i-sd acum dd judecatd, nu avu sA o arate. Mai
arAtA i o anafora cu leat 1775 aprilie 28 a preasfintii sale pdrintelui mitropolitului, chir
Grigorie, cAtre InnAltimea ta, In care a coprinde cA cerInd Anastasiia, muma acestui copil,
Radu, sotiia de a doao a lui Mihaiu capitanu, lipsa zestrilor ei ce i-au prApddit bArbati-sAu
Mihaiu din avutul Danciului logollit, ce au lAsat Tomil, dui:4 cercetarea ce au fAcut
preasfintiia sa, gaseste nedreptate la cererea ei. Au mai ardtatu i o anafora cu leat 1775
mai 13 a dumnealui vel vornicului Nicolae $tirbeiu, i dumnealui biv vel logoatului Nicolae
BrIncoveanu, In care aratA cd nu gAseste dreptate a intra Radu copilul In clironomiia rdpo-
satului Tomii vistierului ce au rAmas de la Danciu logofitu.
Deci, noi vAzIndu hotArlrea ce o face raposatu Alecsandru vodd Ghica dupA cum aratA
mai sus, si dA vreme cc Insusi rdposatu Toma vistieru scrie In diiatd cum cd, dupl ce va
esi lipsa zestrilor sotii sale si pomenirile, i ce va prisosi sA s dea clironomilor, zicem si
noi simfonos, dupd hotArtrea rAposatului Alecsandru vodA Ghica, ca Radu, fecioru lui Mihaiu,
nepotul Danciului, are sA cearA lucrurile mosului sau Danciu ce au rAmas afard din diiata
acestui Danciu, de care am si zis sd cerceteze dupA foaia ce au arAtat la judecata mArii sale
rAposatului Alecsandru vodA, i dovedindu-le, sA le ia supt stAptnire ca un clironom ce este
mosl-siu, Danciului. Iar lucrurile Tomii vistierului, care au rAmas afarA din diiata lui,
are sA le clironomiseascA Zmaragda, sora Tomii vistieru, care lucruri le-au si luat, i s-au
lzbrAnit dupd cum sA vede i cartea dA izbrAnire de la teat 1775 dichemvrie 18, IntAritA ti
.Arh. St. Bile., d preasfiintiia sa pdrintele mitropolitu. Iar hotArtrea cea dAsAvIrsitA ramtne a sA face de
I%M8. nr.
194-195. cdtre Innaltirea ta.
1766, lunle 1.
Meche paharnic, Dumitru Clor<anu>, Costandin biv vel comis, Alexandru Gre-
ceanu, Evdochim medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.

114
www.dacoromanica.ro
Carte domneascd prin care se holdrdfle ca preogi din eparhia mitropolitului sd plateascd, drept
plocon arhieresc, In loc de taleri doi, taleri trei, afa cum pldtesc preolii din celelalte (loud eparhii
ale fdrii. 107
1776
Davat gospodstvo mi. De vreme ce dupe mila si hotarirea ce am Mut domniia mea cu toata Willis
ceata preotilor, de a fi nedajnici, alta suparare si cheltuiala la minic nu au far'de numai mila 18
cea orinduita la cutie I la ;male si obicinuitul plocon arhieresc. Pentru care plocon, facind
domniia mea cercetare, ne instiintam cum ca top cei din amindota eparhiile iubitorilor de
Dumnezeu episcopi, atlt al Rimnicului, cit si al Buzdului, dau de tot numele cite taleri
trei si sl urmeaza acest obiceiu far' de nici o pricina cu multumirea preotilor, iar numai cei
din eparhiia preasfintii sale parintelui mitropolit dau cite taleri doi.
Care la aceasta parindu-ni-sa a fi cu nedreptate, fiindca dupe cum este cunoscut de
toti si cheltuielile i trebuintele arhiereului mitropolit shit mai grele si osteneala i truda la
trebile ce rinduim domniia mea pentru Indreptarea norodblui este mai multa, am hotarit dom-
niia mea ca, dupe cum preotii din eparhiia episcopilor urmeaza de da, asemenea si preotii
din eparhiia Mitropoliei sa dea de nume po taleri trei.
Pentru care, dam aceasta carte de volnicie preasfintii sale, Int Arita cu domneasca noastra Arh. St. Buc.,
Ifs. nr. 1.
pecete. I i saam receh gospodstvo mi. f. 142.
1776, I unie 18.

Velifii boieri aratd prin anafora cd moFnenii din satul Slobozia (jud. Vlaga)s-au judecat la 108
divan cu postelnicul Mihalache Uescul care le-ar fi tmpresurat mofia din Gdligani. Ptrttul
aductnd zapise, divanul ti recunoafte dreptul de a stdpini mofia. Nemulfumifii ptrifi fdclnd
apel la domn, se dovedefle f i cu blestem nedreptatea lor. 1776
Willa
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sA Florea cu cetasii lui, iarasi au esit innaintea domnii mac cu Miha-
lache postelnic Uescul, aducindu si citiva martori ce au avut, carora fAcindu-li-sa cercetare,
ce stiinta au, nici un Tel de temeiu nu avura, iar la mina Uescului vAzum si pentru acest
prisos, zapise i scrisori. Dar pentru ca sa esim din toatA banuiala, 1-am rinduit de au priimit
si blestem, cum ca nu stie a fi ei asupriti de dInsul, nici de parintii lui, si dupe aceasta iarAsi
altA cercetare am poruncit la dumnealor ispravnici de au facut In fata locului si pentru sta-
pinire, cum s-au aflat. Si toate aceste cercetari eft trebue faclnd, si multe dovezi cercind, nici
un Tel da dreptate nu putum afla numitilor pirisi, fiindu cererea lor numai cu gura far'
de nici un Tel dA scrisoare sau dovada (IA temeiu, cum ca au si ei mosie Intr-acel hotar. Care
si scrisoare bunA si dovada da ar avea, iarasi dupa nestApinirea care in 60 de ani n-au stapinit,
nici si-au cautat vreodata, pe cum insusi nu puturA tagadui, dreptate nu ar avea.
Ci, hotarim, Mihalache postelnic Uescul sa stapineasca toata mosiia aceasta ca o dreap-
tA a sa, si pentru bunA intemeiere a dreptatii si a stAptnirii lui, i-am intarit si noi cartea a-
ceasta cu domneasca a noastra pecete. I i. saam receh gospodstvo mi.
1776, lunle 18.
Preainnaltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, vatafu de copii de divan au adus la judecatA pe
postelnicelu Mihalache Uescul, care era piris asupra Florii i Stanciu, i Voico i Preda si
Neculii de la satu Sloboziia sud Vlasca, zicindu cA la luna trecuta a lui iunie 18 leat 1775,
avindu judecata cu (limn la luminatu <divan> al marii tale perttru mosiia Gilceni, tot din
sud Vlasca, facindu-sA numitii pirisi mosneni, zicind cA avindu si ei movie In Galigani, li
s-ar fi inpresurat de numitul Uescu, i numitu Uescu, atunci la judecata ce au avut lnnaintea

115
www.dacoromanica.ro
mdrii tale cu numflhi piriti, dupd pira ce fAcea ei, neavindu toate zapisele de fatd, ci nu-
mai dintr-insele, adicA pd stinjeni 1380, mdriia ta ai orinduit pe dumnealui sArdaru lor-
dache Colfescu, ispravnicu Vl Ascii i pA dumnealui lonitA BAlAceanul biv vel sAtrar, hotar-
nici drept 12 boeri, ca sd le hotdrascd acea mosie si dupe acele zapise sd-i dea partea, iar
prisosul sd-1 dea piritilor. Carei, dupd porunca innAltimil tale, dupe obiceiu mergindu In fata
locului si sforind mosiia pA trei locuri, au ales stinjeni 2620 si dupd scrisorile Uescului ce
au avut atunci, Intl! i-au ales parte stinjeni 1380, dar in urmd mai gAsindu numitu Uescu
altc zapise si brisoave vechi tot pentru aceastA mosie, au venit si iardsi dind jalbA InnAl-
timii tale cum cd au gdsit fl acele scrisori, ii s-au poruncit numitilor boeri hotarnici ca sd
le cerceteze, i fiind adevArate, sA-i dea mosie i pe acele zapise si hrisoave.
Si cercetindu-le dumnealor numitii boeri, au dovedit un zapis al Murgii ot Galigani
cu leat 7169 dichemvrie 16, dat la mina lui Alecse logofAtu, strAmosu numitului Uescu,
intru care scrie cd au vindut partea lui dd mosie din GAligani sttnjeni 250, care zapis sd
vede numit i Intr-un hrisov al mArii sale rAposatului Radului vodA Leon ot leat 7171 1, si
iar au mai arAtat un zapis al lui Costandin comis cu leat 1195 1 martie 12, dat la mina lui
Tudosie logofdtu, In care zice cd. fiindu-i nevoe dd niste bani, au mers la Tudosie logofdtu
dd i-au fAcut bine si i-au dat bani. Si pentru acei bani i-au pus partea lui dA mosie din
GAligani, pind la Sfeti Gheorghe dA nu-i va da banii sd-i fie mosiia stAtAtoare, dar
citi bani, nu aratA intr-acel zapis, iar In hrisovul rdposatului Stefan vodd Cantacuzino
ot leat 7222 iulie 22, zice asa : sA aibd Rizea logofAtu sin Alecse logofat a stdpini
toatA partea de mosie ce au avut Constandin comis VArzariul In hotaru Galiganul sud Vlas-
cat care mosie este tot Intr-un hotar cu ceilaltd mosie ce mai are Rizea logofAtu, dar in
urmd zice cd au fost mai vindut Costandin comis cu frate-sAu Gligore postelnicel, lui Tudosie
logofdt Oldnescul, unchiul lui Rizii cu zapis za taleri 280 acea parte dd mosie. Si luind Cos-
tandin comisu, sotie pe Alecsandra, sora Rizii logofAtu, au fost rdscumpArat Costandin
comisu aceastA parte dA mosie cu bani din zestrile ei de la Tudosie logofdtu, care intr-acel
hrisov aratA numai banii care au rAscumpArat Tudosie logofatu, unchiul Rizii de la Costandin
comisu, iar citi stinjeni, sau cite citi bani stinjenu, nu aratd.
Si socotind numitii boeri hotarnici dupe alte zapise si scrisori ce sA numesc de vin-
zarea stinjenilor dd mosie ce sd vindea pA acea vreme, fac socoteald taleri 280 sttnjeni cite
bani 30, fac stinjeni 1120. Si dupd trAsura ce au fAcut dumnealor si dupe acest tacmin ce fac
pentru acesti bani pe stinjeni 1120, stinjenu cite bani 30, <au> mai scos lipsd mosie Uescului
sttnjeni 130.
Deci, noi dupd porunca innAltimii tale cdutind atit zapisele cele din urmd ale Uescu-
lii, cum si hrisoavele, sd vAzurd cd sint bune i temeinice. Dar fiindcd intr-acel hrisov al rdpo-
satului Stefan vodd Cant<acuzino> nu aratd sttnjenii, ci numai bani, taleri 280 care s-au luat
acea parte dd mosie pentru lipsa zestreilor i dumnealor hotarnicii fac tacmin dupd cum sd
vindea pd acea vrerne si clupil cum au gasit intr-acele zapise cite bani 30, socotindu pd stin-
j,ni 1220, noi stim cd Intr-acea vreme sd vindea pA acea parte dd loc stinjenu cite 8 para-
I e, alteori cite 10 si alteori si cite 12 parale. Si socotind noi si cite parale 12, sd face
stinjeni 990 pd acei bani i cu stinjeni 250 ce au cumpArat Alecse logofAtu, strAmosul Uescu-
ldi de la Murgea, i cu 1380 stinjeni pA carii s-au judecat cu zapise innaintea mArii tale,
fac peste tot stinjeni 2620, care sA cunoaste cd acesta este dovedit cA mosiia s-au tras cu
stinjenu dupe acea vreme.
Am intrebat i pfi numitii piriti dd au niscareva scrisori sau zapise inpotriva hrisoave-
lor i zapiselor Uescului, si nu avurd, fArd decit cerea stdpinire cu gura zicind cd au ink.-
turii oameni de cite 100 dd ani, la care zise ale lor nu avurd nici un temeiu dd dreptate.
1-am intrebat da au stapinit vreodatd dA atunci pind acum, ziserA cd mosii i pdrintii lor au
stipinit, dar (Id la 60 dA ani si mai bine n-au stdpinitu, cd au fost strimutati Intr-acest

116 ,

www.dacoromanica.ro
pamint. Inpotriva cdrora rAspunse si Mihalache postelnicel Uescul, cd mo5ii 5i parintii lor
au murit tot acolo Intr-acel judet si n-au stApinitu niciodatd, dupd cum pd larg sd adeve-
reazd din scrisorile stdpinirii Uescului, In care aratd cd este stdpinire dd 900 1 dd ani si mai
bine.
DUO aceia, gasim cu cale, dupd vechea stdpinire i dupd dresurile dA scrisori ce sd
vAzurd la mina Uescului, cd au stdpinit neamul Uescului, cum si Mihalache Uescul pind
acum aceastd mosie, sd o stdpineascil si de acum Innainte cu bund pace de cAlre nurnitii Arh. St. Bile_
pirisi. Iar cea dAsAvirsitd hotdrire rdmine a sd face de cdtre innAltimea ta. M. nr. 5,
f. 79-80
1776, mai 4.
D<umitra5co) Racovitd, Nicolae Dudescu vornic, Rada Vdcdrescu dvornic,
Pand Filipescu logofdt.
1Asa In text.

.11Iitropolitul Idrii arald prin anafora cd mandstirea Vdcdresti reclamd saint ei, Vadul-Sdicii
(mud. lalomila), care i-a fost Impresurat" de mdndstirea Sdrindar si de paharnicul Dedulescu.
Cercelind holdrnicitle anterioare, nu poate stabili dreplut de stdpinire. Domnul holdrdste sd se
mai facd si alle cerceldri pentru a se slabili acest drept.
109
1776
Male
18
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Preasfintiia ta parinte mitropolite, din cele mai jos scrise, vedem cercetarea Mead
numai pd a cdruia mosie cade acel sat Vadul Sdicii, iar nu pentru i stdpinire.. Care fiind tre-
buintii mai virtos, aceia sd o facd preasfintiia ta, tot intr-aceastd anafora dAddsupt sd ne In-
5tiintezi dii cercetare cum afli staptnirea, ca sd vedem si sd hotdrim.
1776, fur& 18.

PreainnAltale doamne,
Dupd jalba ce au dat cdtre mdriia ta cuviosul arhimandrit chir Ghermano igumenu
mAndstirii VficArestii, cd avindu mAndstirea un sat ce sd numeste Vadul-Wcii In sud Ialo-
mitA cu stdpinire de multi ani, fiind ales si hotdrit drept al mAndstirii, acum s-ar impre-
sura de cdtre mAndstirea SArindar i de care dumnealui paharnicu Nicolache Dodulescu, si ni
sd porunceste de cdtre mdriia ta fiindu amindoao partile, sd cercetdm frith cdrtile igurnenului
vAcdresteanu i mArturiile ce zice a are, si cercetarea ce vine, ce s-au fAcut prin blestein, si
deosebit sd Intrebdin i pe ceilaltd parte cu cc cuvint cere sd stapineascd acel sat si cu anafora
sd Instiintdm pe mAriia ta.
Deci, ardtdm marii tale cd acest fel a<m> urmat : Intli am citit scrisorile mAndstirii
Vdcdrestii i vazum cd are Vdcdrestii mosie in sud Ialomitd de danie i de cumpArat de la boerii
Cantacuzeni i de la boerii Filipesti, ce sti nurnea BArtestii, dar citi stinjeni sint, nu putem
pricepe nefiind hotArnicie, nici pomenind toate zapisele, stinjeni anume, numai, atit socotim
la partea Cantacozinenilor, 5 zapise, adicd cinci frati. i zice Intru un zapis al lui
lordache Cantacozino vel paharnic cu leat 1754 iulie, ea au vindut partea sa de rnosie
din BArtestii stinjeni 500 la mAndstirea Vdcdresti 1 cu aceasta socotim pA pArere, fdr' de
a nu vedea In scris incredintare adeviiratd, cd poate i celelalte pArti <ce > are cartea Cantacozi-
nenilor vor fi tot cite 500 stinjeni partea, care sA fac 2500. Vedem 5i intr-alt zapis al lui
Pantazi biv vel inedelnicer cu leat 7241 mai 29, ce sA trage din neamul stolnicului
Mateiu Filipescul, cu care si-au inchinat partea sa din BArtesti, danie la minds-
tirea VdcArestii 5i zice CA mosiia Bertesti au fost toatd inpArtitd pe din doao, jumdtate s-au
stdpinit de cdtre boerii Cantacozinesti i jumdtate de care boerii Filipeti i fiindu
cd la Cantacozineni, dupd mai sus-numitu zapis, vAzum stinjeni 2 500 in cinci WO, putem zice
5i dintr-acest zapis al neamului Filipestilor cd este <de> 2500 stinjeni <cc> au avut i Filipestii

117
9 C. 758
www.dacoromanica.ro
si sa fac 5000 stinjeni peste tot in Bertesti, care acurn sa afl supt stapinirea manastirii Vaca-
resti, macar ca la accasta nu putem pune temeiu. Ci, sa aratim marii tale dupe pricepere,
nefiind altS luminare, sA cunoastem adevarul, suma stinjenilor citi sint, vazum i acea martu-
risanie de care porneneste cu leat 1757 iunie 12 si este intarita i cu iscalitura dumnealui vis-
tier Racovita, fiind pc acea vreme vel logofat, Intru care scrie ca cu carte da blestem multi
megiiasi de acolo batrini au adevarat semnile i hotarale mosii acestiia Bartestii pe
unde au calcat si cum s-au stapinit din vechime, aflindu-sa atuncea lnpresurata de catre
durnnealui paharnicu Nicolae Dedulescul, In care senme ce au aritat ar intra i aces!. sat,
Vadul iicii, adica in stapinirea manastirii Vacarestii.
Nazum i o adeverinta a hateful Amidis, chir Paisie, ca fiind acolo in judet, acum ar
fi cercetat prin oameni sa adevereze pentru satu Vadul iicii pe ce mosie cade, i ei toti
ar fi adevarat cA pa mosiia Bartestii-Vacaresti. Cercetat-am si pc ceilalta parte, sa vedem
cu ce cere stapinirea acestui sat Vadu-dicii i ne scoase cuviosul arhimandrit sarindarean 2
zapise i o hotarnicie, pe care citindu-le, vazum ca are mAnastirea Sarindar mosie ce sa numeste
Giormanestii si pomeneste intr-acea hotarnicie ea aceasta mosie Giormanestii au fost 3 parti,
2 pArti le-au fost stapinit un Radu comis, deci care zice dumnealui paharnicu Nicolae Dedules-
cul cii s-ar trage, si o parte megiiasii de acolo, din care sa trage cu stapinirea manastirea Sa-
rindar.
Intrebam i pe dumnealui Nicolae Dedulescu sa ne arate scrisori de partea sa din
Giorrninesti, dumnealui ne arata niste scrisoavel tot de Giormanesti cu mult mai vechi
decit acea hotarnicie, zicind ca altele cc le-a avut mai noaa, din pricina acestii trecute raz-
mirite, le-ar fi rapus.
Deci, noi dupe aceasta cercetare ce facum, nu puLern pricepe, nici gasim scris anume
satu Vadul-Wcii, de care este pricina, pe ce mosie cade, far'de numai acea marturisanie
ce o are manastirea Vacarestii dupe coprinderea semnilor. Ci, da este asa, sau da nu, noi nu
putem sti, nevazind In scris anume nici la o parte nici la alta, vedem i pe ceilaltA parte
Sarindar i dumnealui Nicolae Dedulescul, cu gura zicind ca satu Vadu-SAicii cade pe Giorma-
nesti, iar nu pa Bartesti.
Ci, pentru mai descurcat lucru, sa vede la hotarniciia Giormanestilor ca sA numeste
stinjeni 1200 In trasura daspre balta unde cade satul Vadu-Wcii, ci acolo, cind sfi fie sA sa
cerceteze da ajunge acesti stinjeni pinA in numitu satu Vadu-SAicii, sau (IA nu, (IA vreme
ce nu sA crede de eatre dumnealui Nicolae Dedulescu i de catre manastirea Sarindar mar
.Arh. St. Buc., turisaniia, ce o are manAstirea Vacarestii. Ci, da aceasta Instiintam pe manila ta i anii marii
M. nr. 6, tale de la Domnu sa fie multi si norociti.
f. 89-84.
1776, funie 17.
Al marii tale catre Dumnezeu fierbinte rugator si smerit parinte sufletesc.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Pentru : scrisori.

JA.1" ietraopeolitaut td eciercefatantd p:iii.rc einaaloArncauffeois' tsivoitnndicuehasaamoioaa CMoja.erieii pCeot:


e inciai rearraetcd1 Pr dincaanparfootriamte.
covnicului Costandin Caramaldu. Domnul holdriste si se cerceteze dupd pravild dadi mai slat
176 si Ole rude mai apropiate.
iunle
18
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Preasfintiia ta parinte mitropolite, In marturiia ce ne-o trimiti In scris de la stol-
niceasa Ancuta, vAzum scriind pentru stiinta Marii Cojascai, cum ca nici facea trebuinta
atunci la vInzarea acestii mosii ca sA stie, fiind alte rude mai de aproape. Aceasta dar,
este mai de trebuinta a cerceta preasfintiia ta dA i s-au cazut Marii CojascAi atunci a sti si
cla au avut protimisis, fiind alte rude mai de aproape. i cum vei afla preasfintiia ta dupe

118

www.dacoromanica.ro
pravilA cu cale la aceastA cerere ce o face ia acum, tot Intr-aceastA anafora sA avem In-
stiintare.
1776, iunle 18.

PreatnnAltate doamne,
Dupe porunca mArii tale ce ni sA porunceste prin luminat pitac ca sA dea juramint
pentru pricina moiiei Cojcstii, stInjeni 300, care au fost ai dumnealui polcovnicului Constan-
din CaramalAu ce-au murit si au cumpArat-o dumnealui biv vel aga Scarlat Greci<anu>, Ancuta,
sora cumnatului CaramanlAul, de sine, i dA Manila varA-sa, precum cA n-au stiut de vin-
zarea numitii mosii.
Deci, arAtAm mArii tale cA am trimis la dumneaei Ancuta pe cuviosul arhimandrit sArin-
dAreanu, Dorothei, si innaintea cuviosii sale si altora, au dat mArturisanie cu sufletu sAu,
In scris, stiinta ei cum sA va vedea si de cAtre mAriia ta, iar jurdmint cu mina pe sfinta evan- Arh. St. Sue..
ghelie sA o punem sA facA, n-am pus-o, numai, dupe cum In scris, dete In frica lui Dum- pas. 41vir._
nezeu mArturisanie, fatA fiind i altii striini. Facem stire mArii tale, si anii mArii tale de la vesi I doe< lir.
51 din 28
Domnu sA fie multi si norociti. aprnie 1778.
1776, iunie 1.
Al mArii tale rugAtor cAtre Dumnezeu fierbinte si smerit pArinte sufletesc,
Grigorie al Ungrovlahiei.

Ispravnicul Nicolae Obedeanu serdarul arald prin anarora CA Radu Pazarghideanul reclamd
pe logoratul Costant in care nu i-ar ft dat talerii tncredinfali acestuia de Dumitrache Saigiu
Domnul tntdreste constatarea fdcutd la cercetare, dInd si drept de apel la divan.
1776
lunie
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod. 19
Poruncim domniia mea, sArdar Nicolae Obedene, dupA hotArirea ce ai fAcutu, sA apuci
sA faci i inplinire de bani, sau dA nu sA va odihni vreo parte, avInd a face apelatie, va
veni si la divan.
1776, Wide 19.

PreatnnAltate doamne,
Radul Pazarghideanul au tras Innaintea noastrA pe Costandin logofetelu, zicindu Radul,
c A nefiind 1 orinduiti amindoi de dumnealui, dA Dumitrache samdagiu, pentru cumpArarea
dA oi, adicA el sA dea bani i sA tocmeascA si Costandin sA scrie dA unde, ce oi ia si cu
ce pret, cum au si urmat amindoi pinA la un loc, unde inbrAcindu-sA banii ce le dedese Mill,
au Intors pe Costandin logofetelu la dumnealui Dumitrache Saigiu de i-au mai dat taleri
500, din care bani, Costandin i-au dat lipsA taleri 195,90 si-i cerea acum acesti bani Radu,
de la dinsul, ca sA-i inplineascA porunca stapinl-sAu.
Intrebindu-sA i Costandin logofetelu de luarea banilor, taleri 500, cA i-au dat dum-
nealui Dumitrache Saigiu sa-i dea In mina Radului, n-au tagaduit, numai au zis cA dupA
ce s-au Intilnit amindoi tiind banii tot la dinsu zile ... 2i s-au furat din dAsagi o pungd cu
acei taleri 195, bani 90 si are prepus pA Ion ciobanu care au lipsit atuncea la furarea banilor
si gAsea pricinA Radului Pazarghideanul, fiind priimit ciobanu dA dinsul. Asupra cAriia pri-
cini au rAspuns Radul, cum cA ciobanu 1-au avut prin chezAsiia lui Ilie circiumaru de la
Greci. Aducindu-sA i The clrciumaru ca sA dea seama ciobanului, fiindu cd au fost chezas
pA el, si tAgAduind el cA n-au fost chiezas, Radul Pazarghideanu au adus Innaintea noastri
pA Dima circiumaru de la ...2 cum cA au fost dA fatA la tocmeala ciobanului si au mArturi-
sit cA cu urechile lui au auzit cA Ilie circiumariu sA face chezas pA el.

119

www.dacoromanica.ro
Deci, dd vreme ce Costandin logofetelu n-au urmat dupd porunca slApini-sAu ca
fie dat toti banii in mina Radului si de la el au perit acei taleri 195,90, rAmine el sl pla-
teased si el sd apuce pe Ilie circiumariu ca pe un chezas, ca, oH sA dea pe hot, sau sd-i
Arh. St. Bue., plAteascd si el, lui. PArerea noastrA intr-acest chip este, iar hotdrirea cea dAsAvirsitA rAmine
M. nr. 5.
f. 80 80 v. la Innaltimea ta.
1776, Mule.
Nicolae Obedeanu sArdar.
1 Corect : fiind.
2 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd Stan cazangiul din Bucuresti cumpdrd de la fiica popii
Lazar o casd pe care mama ei, recdsdlorild, o zdlogise lui Panait Dimitriu. Divanul aprobd
112 holdrirea departamentului al 2-lea care aratd cd, dupd I3azilicale, solia recdsdlorild nu are drcp-
lul sd zdlogeascd casa primului sof. Domnul Intdreste.
1776
lunie
19 lo Alecsandru Joan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu.
AceastA pricing, dupd jalba ce au mai dat Panait, infAtisindu-sd si la divan Innaintea
domnii mele, s-au intrebat Panait ce mai are a rAspunde, si au rAspuns tot cele ce s-au
cercetat, cu care nici o dreptate nu are, pentru cd cercetarea este fAcutd bine si urmatd drep-
tatii si pravililor, cu care sd dovedeste cd aceastA casd ce au cumpArat-o Stan nu au fost
volnicd preoteasa Ecaterina sA o zdlojeascd si Mu au jAlojit-o la Panait. Iar Lambrina au
fost volnicA sA o vinzd si bine au vindut-o lui Stan, cdruia intArim i domniia mea stApi-
nirea de cAtre Panaitu.
1776, iunle 19.

PreainnAltate doamne,
Cu apelatie de la <al> 2<-lea> departament, orinduindu-sd de mAriia La la noi Sian
cazangiul de aici din Bucuresti, II aduse dumnealui vAtafu za aprozi, de fatd cu Panait
Dimitriu innaintea noastrA i citind cartea de judecatA a departamentului vAzum cd scrie cd
o casA ce ar fi fost zdlojitA la Panait drept taleri 200 au fost cumpArat-o Stan In taleri 400,
care casd, dupA pravild o dd judecata lui Panait zdlogasu i pe Stan cazangiu ii ddpAr-
teazA sd-si ia banii de unde i-au dat, fAcindu-i cumpArAtoarea rea, pentru cd nu are zapi-
sele vechi ale casii (fiind la Panait zalog) i pentru cAci o foae de zestre cu care s-au
vindut casa nu are pecete mArturii. Care, toatA aceastd judecatA, cit pentru aceste pri-
cini iaste fAcutA, atita numai cd, precum au cercetat pentru cumpArAtoare de au fdcut-o
rea, nu au cercetat de slut bine si temeiarile care fac cumpArAtoarea rea, cum ar fi intii
datoriia lui Panait, dA este bund. Al doilea, de au avut putere i stApInire asupra acestii
case cel ce au zalogit, si a treia, zapisele ce le are Panait zAlog de slut ale acestii case,
care pricini cercetindu-le noi acum cu denadinsul, le gdsim schimbate de coprinderea jude-
cAtii. Am cerut Intli de la Panait zapisul dA zAlojire cu leat 1762, in care scrie cum cd preo-
teasa Ecaterina, la trebuinta ei, s-au Inprumutat la Panait de taleri 200, puindu-i zAlog
doad perechi de case cu pivnite, cu zapisele cele vechi si cu soroc, la care soroc de nu-i
va da banii, sA-i fie zdlogul stAtAtor, insA zapisul fArA dd pecete. Am intrebat pA Panait
unde este preoteasa Ecaterina i zise cd au fugit de mult dA aid. I-am cerut sA aducA vreo
mArturie din cele iscAlite In zapis, ca sA arate ce stiu dd acesti bani, i zise cl nu sA afld
nimini din mArturii, nici logofAtu care au scris. L-am Intrebat iardsi la sorocul zapisului, cum
dd nu au pornit judecatd ca sd-si fi luat sau zAlogul, sau banii, sau mAcar dupd soroc intr-
atitea ani trecuti, de la leat 1762, cum dA nu si-au cdutat, sau dA si-au cAutat, sd ne arate

120 I

www.dacoromanica.ro
vreo carte de judecata, si nu avu sa arate. L-am mai intrebat ceilalta casa unde iaste,
ca in zapis are doao case zalojite si la maidan este numai una, zise ca ceilalla s-au farimat,
s-au prapadit.
Am citit i zapisele cele zalojite si vazum doao zapise, unul cu leat 7235 ce vinde Necula
cojocaru la capitanu Ion za seimeni, o casa in taleri 50 si altul cu leat 7245 ce vinde Cons-
tandin biv vel capitan la Manole cojocaru, tatul Catrinii, o cas In taleri 80.
Deci, din toate raspunsurile lui Panait, atita intelesem, ca cere de la datornicul fugit
datorie fara marturii, necautati In 14 ani, avIndu zalog doao case, din care una cea ce
s-au prapidit si nu este de fata si al doilea aceasta ce are pricina. Am intrebat si
pe Stan cazangiu cu ce lsi diefenseste cumparatoarea, i ne arAta Intii zapisu vinzarii cu
leat 1774, In care sa vede iscalita vinzatoare, Lambrina, fata popii Lazar, si marturii vecini
igumenu manastirii Radului Vodi, fiind casa pe toe manastiresc. L-am Intrebat
cum di nu au luat zapisele vcchi ale cash cindu au cumparat, dupa obiceiu, si zise ca le-au
cerut i i-ar fi zis i vinzatoarea i vecinii ca accasta casa nu are zapise vechi, pentru ca
ar fi facuta din temeiu de popa Lazar tatul acestii vInzatoare si nu au esit la alta mina
decIt dupa moartea popii Lazar la fii-sa Lambrina, clironomie, i Ecaterina, preoteasa popii
Lazar, In vreme ce s-au maritat fii-sa Lambrina, au inzestrat-o prin foae de zestre cu aceasta
casa, care foae i-au dat-o lui Lambrina inpreuna cu zapisu. I-am cerut marturie ca sa
dovedeasca cum ca accasta ma este facuta da popa Lazar, tatul Lambrinii, si au adus trei
marturii oameni de credinta mahalagii vechi, anume Anghelache stolnic, Iacov armeanu
Petre matisaru, unde fiind de fata i preasfiintia sa parintele mitropolitu si iubitoriul di
Dumnezeu episcopul Buziului le-au dat blestem si marturiseasca adevaru ce stiu pentru
aceasla pricina, i asa, ca o gura, au marturisit cum cd stiu si au vazut ca aceasta casi este
Multi din temeiu de popa Lazar, carele au avut sotie pi preoteasa Ecaterina i fii pe
Lambrina i Inca un copil, dar linga casa aceasta au avut i preoteasa Ecaterina case
vechi ale ei de la tata-sau Manole cojocaru, care acelea au fost de cumparatoare, iar
aceasta nu au intrat In alta mina cu vinzarea, dupa ce s-au facut de popa Lazar. Si preo-
teasa Ecaterina maritindu-sa dupa al done barbat, cu acela au auzit i ei cd ar fi facut
datorie i zalojiri i casele preotesii In vremea razmiritii s-au farimat, iar aceasta, avind-o
Lambrina clironomie dupa tata-sau si data prin foae de zestre si de la mumi-sa, au vindut-o
lui Stan, precum sii vede.
Deci, cu zisele rnarturiilor, sa dovedi ea Lambrina lucru ei au vindut, pe care au
avut puterca si stipinirea, si bine au vindut, nu sa vatama nimic, cid foaia de zestre este
fira (la mirturii, ca nu este obiceiu a sa face foile de zestre cu mirturii. 5i mai virtos, ca
Lambrina in vreme ce are aceasti casi cla clironomie de la tata-sau, ramble foaia de zestre
de la muma-sa numai pentru o adeverinti la mina ei si Stan cazangiu bine au cumparat,
ca au facut toate cite au trebuit sa faca un cumpirator si nu sa vatimi, cid n-au luat
zapise vechi, ca si din marturii sa dovedeste casa cd n-au avut zapise vechi
nici In zapisele ce are Panait nu este vreun zapis ca sa fi cumparat popa Lazar
aceasta casa de la cinevasi. Iar Panait, Warn ca nu a urmat ca un Imprumutilor
datoriia lui, si fi cautat intr-atftea ani, fiind la mijloc si rizmirita i s-au prapidit i alte
temeiuri, necum acest fel da case, dar zalojirea acestii case este rea, pentru ca este facuti
de popa Lazar, canna ramlindu-i copii i preoteasa maritindu-si dupa al doilea barbat, si
opreste cu totu da pravile a zaloji lucruri da ale barbatului dintli, precum zice la tomu al
patrulea a celor Inparatesti, cartea 37, titlu 12, de atacsis porunceste ca sa epitropefseasci
mumele pa fii. Iar da si vor Inpreuna cu al doilea nunta, indata si sa scoati din epi-
tropie sau di supt scrisoare toate la cele ce va lisa a purta griji dupa aceastd pravila, muma
conteneste de a fi epitroapa fiilor i asijderea ramine striinil de mice apucare a parintestii
clironomii a fii-siu, si iarasi la tomu al patrulea, cartea 25, titlu 4, nimeni nu supune lucru
decit cela ce are puterea.
Deci dar, nici sluga, nici chivernisitor, nici procoratul nu poate nevrind si nefiind
stapinu sa zilojasca lucru, cad ramine, dar Panait si alba zalogul bun, casele preotesii

121
www.dacoromanica.ro
Ecaterinii, cA al ei lucru au fost volnicA si a vinde si a zalogi. Ci, s caute sau casele acelea,
sau pe datornic sA-si ia banii, iar cu casa aceasta ce au cumparat-o Stan, treabd nu are, CA
si pricina i pravila 11 daparteaza.
Noi printr-aceasta plecatA anafora arAtam catre Innaltimea ta cercetarea ce cu dinadinsu
Aril. St. Duo., am facut, dar fiindca este carte de judecatA a departamentului, la mijloc, ramlne a se face
Ms. or. 5.
f. giv._83. hotArlre de cAtre InnAltimea ta.
1776, Wale 10.
D<umitrasco > RacovitA, Badea Stirb<ei> vel vornic, Man Iuliianu vel logofdt,
Ianache VAcarescu vel vistier.

Deparlamentul al 2-lea arald prin anafora cd Ion Traistd si alit rumdni din Btrsesti (jud.
113 Arges) revendicd de la fedora lui Preda Uescul mosia Btrsesti. Se respinge cererea gasindu-se
false dovezile reclamanfilor. Domnul Intdreste ortnduind cercelarea fi pedepsirea falsificatorilor.
1776
lank
20 Io Alexandru Man Ipsilant voievod.
ItniatisIndu-sA i Innaintea domnii mele la divan dd am cercetat pricina, gAsim jude-
cata dumnealor boerilor bund si ca o dreaptd o IntArim dA a stdpini Uestii mosiia cu bund
pace. Iar pentru vina ce au plrtii, dd au fAcut carte domneasca plasti, care si insine dom-
niia mea o vAzum i o cunoscum dA mincinoasa, fiindcd ei tot tAgAduesc, avem a face cerce-
tare ca sA dovedim pe cel vinovat dintr-Insii ca sd-si ia pedeapsa.
1776, lunie 20.

Prealnnatate doamne,
Din luminatd porunca InnAltimii tale dumnealui vatafu za divan au adus la judecatA
pe Ion TraistA i pa tefan Lupul i Enache LAngescul i Stefan din deal, vechili si celorlalti
sAteni de la satul Birsesti sud Arges, plrli asupra postelnicului Mihalache Uescul i brat ego
BAnicA, feciorii Predii Uescul, cerInd mosiia Birsestii ziclnd ca este a Mr i ca sd-si ade-
vereze acea faptd a lor, au aratat o copie fdrd mArturii dupd un hrisov al rAposatului Radu
Leon voievod scris ot leat 7177, adicA da ani 107, In care sA vede cd oamenii din Birsesti
s-ar fi rdscumparat Inpreund cu mosiia aceasta BIrsestii. Au arAtat si altd copie, iar fdrd mar-
turii dupa o carte a rAposatului Ducdi vodA cu leat 7186, adicA dd ani 98, In care sd vede
cd era datori galbeni 58 la un Hrizea vistieriu, pentru care galbeni tinea mosiia aceasta si
cum ca au platit galbenii acestiia i si-au luat mosiia Innapoi. Au ardtat i o carte a rdpo-
satului Costandin vodd Mavrocordat cu leat 1762 ghenarie 22, cu iscAliturd si cu pecete
domneascd, In care sA vede cd dd stapinire mosiia acestor rumani. Dar cercetind scrisorne
acestea dd slut adevdrate, care doao carti ce le-au arAtat sint copii dupe a Radului vodi i
a DucAi vodA, nu s-au priimit, fiindcd trebuia sd aducd cele adevdrate, iar nu
copii far' de mArturii i nedovedite. Iar cartea mdrii sale rdposatului Costandin vodd cer-
cetIndu-o i Infatisindu-o cu alte iscalituri si peceti ale mdrii sale Costandin vodd, s-au gasit
f icleand i mincinoasA adicA plasti, nefiind nici iscdlitura, nici pecetea rdposat numitului
domn, ci slut ficlene, cit i protocoleala acelui <al> 2<-1ea> logofat ce au fost pA acea vrente,
fiinded dumnealui medelniceru Dumitrache au statut pA acea vreme, <al> 2<-lea> logofdt.
S-au Intrebat i dumnealui, atit dA protocAleala dumisale, eft i da iscAlitura si pecetea
raposatului do mn ; au arAtat i dumnealui cd stilt toate ficlene i minclnoase. MAcar ca, precum
am zis mai sus s-au vAzut toate ficlene i mincinoase, trebuia sA nu-i priimim acesti fel dd
plrfsi la judecata i nici ascultare sa nu le dam, Inca sa-i vinovdtim la vina pbastografii,
cu toate acestea, am cerut la numitii plrli Uesti, sA arate cu ce stdpIneste aceasta mosie
< ?> Care, Tie arAtA o carte cu leat 7177 iulie 20, adica da ani 107, In care sA vede cA un,
Nicolae postelnic i un Radu postelnic, frate-sAu, feciorii lui Ivasco medelnicer Ceparu, au

122
www.dacoromanica.ro
vindut la Hrizea vistieru jumdtate mosiia din Birsesti, partea lor inpreunA cu rumAnii. Au
arAtat i altA carte cu leat 7189 septemvrie 15, adicA dA ani 95, In care sA vede cA o jupi-
neasA Neacsa a Badii paharnic VIAdescul au vindut i ceilaltA jumAtate de sat, iarAsi par-
tea lor, mosiia cu rumAnii. Mai aratA vi altA carte a rAposatului Anthim mitropolitu si a veil-
tilor boeri cu leat 7223, adicA dA ani 61, in care sA vede cA s-au judecat cu o calugArita
Filotheiia, nora lui Ivasco medelnicer Ceparu, adicA nora numitului mai sus-vinzAtor, cu
Radu vornic za Tlrgoviste, fecioru Hrizii vistieru, adica cumpArAtor pentru satu Birsestii,
dindu judecata stapinire la acest Radu vornic. AratA i un hrisov al rAposatului marii sale
Grigorie vodA Ghica, cu leat 7256, adicA de ani 28, in care sA vede cd rumanii ot Bir-
sestii, s-au judecat cu Preda Uescul, tatAl pirltilor, i s-au dat stApinire Uestilor, arAtind si
aceasta cA un Costandin VIAdescul cu viclesug au vindut acestor rumAni doao hrisoave ale
Radului vodA si al lui Antonie vodA drept taleri 120, de care nici rumAnii n-au tagaduit,
ci IncA au arAtat si accasta cA hrisovu lui Antonie vodA, Indatd ce 1-au luat, 1-au arsu,
fiindcd era inpotriva lor. Aratfi i o carte a rAposatului Scar lat vodA cu leat 1759 ghe-
nar 2, in care sA vede cA s-au judecat Preda clucer Uescul cu 3 rumAni ot Birsesti, rdint-
indu stApInirea iarAsi asupra Uestilor. AratA i o anafora a dumnealor veliilor boeri intaritA
si de mAriia sa Stefan vodA RacovitA cu leat 1765 martie 16, In care sd vede cA s-au judecat
BAlasa Uiasca, moava piritilor, cu rumAnii ot Birsesti, rAmlind stApinirea iarAsi a acestii
mosii asupra dumneaei.
Drept aceia, CA trebuia vAzindu aceste scrisori sA nu <fi> priimit nicidecum pA rumAni
nici sA le dAm ascultare, dar cu toate acestea i-am intrebat i pentru stapinire, dA au stA-
pinit vreodatd aceastd mosie i cercetind, s-au vAzut cA au stApinit i ei foarte putinA
vreme cu fArA nici un temeiu, Inca i Inpotriva rinduebilor judecAtilor, fiindcA nu au nici o
dreptate de judecatA cu care sd le dea stApinire, ci numai cu o hotArire nedatA in scris, cum
fl da aceasta ne-am adeverit de la Insusi medelniceru Dumitrache. Care acea hotArbre, nefiindu
data in scris, nu are chiros de la pravili, fiindcA zice pravilile la cartea lnpAratilor, titlu 1,
chiar asa ziclnd cA : orice hotArire a judecAtii, sA sA facA in scris dupa pravilA i asa sA
aib5 intArire, iar hotdrirea ce sA face Inpotriva pravililor nedatA in scris, sA nu aibd nici o
IntArire".
Deci, dupe mai sus-numitele cercetAri i theorii ce am fAcut, am hotArit ca sA stapt-
neascA Uestii cu desAvirsitA stApinire i cu bunA pace numita movie, de vreme ce rumAnii nu Arh. St. Buc.,
Ms. ur. 6.
au nici o dreptate. Iar hotArirea cea desAvirsitA rAmine la innAltimea ta. f. 86-86.
1776, iunle 18.
Meche Fotino paharnic, D<umitru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel co-
mis, Evdochim medelnicer, D<uniitrache> Brez<oianu>.

Velifii boieri arald prin anafora cd Diamandi cdpitanul se rejudecd cu Dumitrache V arlaam
pentru o datorie a acesluia. Divanul, reducind .suma datorald numai la capete, fdra dobinzi,
, 14
hotdrdste plata. Debitorul cere soroc i nu i se dd. Domnul hotdrdste executarea.
1776
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu. lunle
DupA arAtarea dumnealor velitilor boeri cA n-au tagaduit dA acei taleri 3750 si au 23
cerut sulf a plAti numai pA acestiia, i asa dupa rugAciunea sa, dumnealor au f Acut si pA
Diiamandi de au priimit, carele, dd vreme ce nu priimeste el dA voia lui a-i aduce zapise
drept bani i 1i cere banii sA-i numere dupe sulf, hotArim sA-i plAteascA medelniceru Dumi-
trache Varlam i zapciu sA facA inplinire.
1776, lunle 23.
PreainnAltate doamne,
Cu apelatie de la <al> 2<-1ea> departament, vAtafu de visterie aduse la judecatA
pe Diiamandi cApitanu, pirI dumnealui medelnicerului Dumitrache Varlam, de la care cere
cu 3 zapise taleri 7860, dupA care zapise de datorie i dupA socotelile ce sA vAzu iscAliti

123

www.dacoromanica.ro
lntre d1n5ii, ant de rdposatu Anastasie iconomul, fratele lui Diiamandi cdpitanu, eft 5i de
medelniceru Dumitrache Varlam, In care sd vede iscdlit i rdposatu spdtar Plrvu Cantacuzino
mArturie, sd vede cd rdmIne dator medelniceru Varlam ca sd rdspunzd acei bani. Dupd
toate socotelile ce au Intre dln5ii, pre larg sd coprinde In apelatiia departamentului, dar
noi, pentru ca sd nu facem poliloghie, ardtdm pe scurt InnAltimii tale cd taleri 3750, zice
medelniceru Varlam cd i ace5tiia ar fi dobindd, iar nu capate. La care bani, sd ruga ca sd
nu sd Incarce i cu altd doblndd, ci sd rAmlie ca sd plAteascd incai numai capetele, adicd
acei taleri 3750 5i sd r5miie ca un sulf ace5ti bani. .5i a5a, dupd rugAciunea sa, am mi5lo-
cit cdtre Diiamandi cdpitanu 5i a priimit 5i el acest sulf, care zicind noi, medelniceru Dumi-
trache sd dea ace5ti bani dupd cum au zis Insu5i 5i sd sd izbrdneascd cd unul de cdtre
altul, Indatd au Intors vorba Intr-alt fel 5i au zis cd n-are bani, ci sd-i pue soroc un an
de zile ca s trimitd In tara nemteascd sd scoatd zapise de ale raposatului cAmdra5u1ui
Anastasie ce este dator pd la nemti du pd marfd 5i cu acest fel de mijloc sd dea zapise
c/A ale lui Anastasie, frate-sdu Iamandi cdpitanu, In loc de bani ca sd sit plateascd.
La a cdruia cerere a medelnicerului Varlam fiindu far' dA cale 5i Lard dd dreptate, nu
i-am dat ascultare, cd dd este cAmdra5u Anastasie dator la negutAtori nemti, acelora dd le
vor pasa, ll vor cduta clironomii lui Anastasic iconomul, iar medelniceru Varlam sa dea
taleri 3750 lui Diiamandi cdpitanu, dupd cum am zis mai sus, sulfu ce s-au facut, cd a5a
Arh. St. Buc., am gasit cu cale i cu dreptate. Iar hotdrirea cea clasAvIr5itrt rdmine a sa face de cdtre !nnAl-
Ms. nr. 5, .
1. 89-89v. timea ta.
1776, Wide 21.
Dum<itra5co> Racovitd, Nicolae vel dvornic, Badea vel vornic, loan Iuliianu vel
logofdt.

115 Domnul Instiinfeazd pe marele aga cd a desfiinfal vorniciile de judele si cd masura se aplica si
In Bucuresti, judedifile urmind a fi facule de marele vornic.
1776
kink Dtnnitale vel aga. Pentru slujba vornicii, s-au fost scris cArtile domnii mele de In5tiintare
24 pe la toate judetile afard, atilt la isprAvnici, cit 5i la lacuitori, cum cd s-au rddicat de tot
a nu mai fi, lipsind vorniceii ce umbla cu aceasta treabd i gloabele ce sa obicinuise rau,
5i am rinduit mijloc In ce chip sa sa urmeze a sa cauta jitibile Idcuitorilor de stricAciuni la
bucate 5i de vite pierdute. Dar fiind trebuinta ca aceastd poruncd sa sit dea 5i aici In
Bucure5ti, iata cit4i poruncim sd In5tiintezi prin mahalale i prin tirg tuturor de ob5te, ca
sa 5tie fie5care hotarirea, i sa nu IngAdue5ti pe nimeni a umbla cu numele vornicii ca sa
globeasca pe cineva5i, ci oricine va jalbi de stricAciuni la bucate sau vite pierdute sa arate
la dunmealui vel vornic i dumnealui du pe hotarirea ce am facut, care iaste trecutd in
condica divanului, cu acel mijloc sit sit urmeze a judeca 5i a Indrepta pe fie5carele. Insd
5i aceasta poruncd sa dai dumneata ca fie5care, mahalagii 5i tirgoveti, vitele ce vor avea,
Arh. St. Buc., sa 5l le dea la vdcar In pazd, iar nu sa le lase slobode de capul lor. Tolico pisah gospodst-
Ms. nr. 1,
E 144 v. yo Mi.
1776, lunie 24.

Velifii boieri arald prin anafora cd egumenul manastirii Bistrifa (jud. Vi leen) reclama pe satenii
116 din Costesti, care refuza sa facd claca pe mosiile mai departate ale manastirii. Divanul holaraste
sa-i oblige sa lucre:c pe moiile ce nu stilt mai departe de trei ceasuri. Domnul porunceste ca is-
1776 pravnicii sit Ned cercetare, satenii putind plati claca In bunt.
lunie
24 Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Dumneavoastra ispravnicilor de judet sa cercetati 5i da yeti dovedi cu adevarat cum
cd s-au obicinuit Old acum 5i urma 5i mai nainte a merge la altd mo5ie ca sA clacu<iased>,

124

www.dacoromanica.ro
sA-i sup<un>eti ca si de acum innainte asemenea sd sd urmeze si sd datio mind de ajutor
igumenului ca sd-i rAdice sd-i ducA, insd nu mai departe declt dupe cum au ardtat igumenu
diiastima, iar dd nu va fi fost si mai nainte, altd data sd aibd a plAti claca cu bani, cite
un zlot de casd pc an, (12. vreme ce nu are igumenu We de lucru pe mosiia ce lAcuese ei.
1776, lunle 24.

PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat Innaltimii tale cuviosul igumen chir Stefan de la sfinta mAndstire
Bistrita din sud Vilcea, cum cd sAtenii ce sint $Azdtori pe mosiia sfintei mAndstiri ce sA nu-
meste Costestii, uncle este $i sfinta mandstire, zice el nu are la ce-i pune sdli Med claca Wr,
zilile cele hotdrite, fiind loc de munte si pietros, si cd nu vor sd <sd> supue sd meargA
peste al doilea si al treilea hotar, unde are sfinta mdndstire mo$ie si este loc ca sd clAcu-
iascd.
Dupd a cAruia jalbd, din luminatd porunca InnAltimii tale, vdtafu za copii de divan au
adus pe numitu igumen Innaintea noastrd $i ni sd porunceste de care InnAltimea ta ca sit
ardtdin cum este obiceiu la acest fel de cereri $i cu anafora sd ardtdm InnAltimii tale.
Pentru care, cid obiceiu, ardtAm InnAltimii tale, a dd la o movie Old la and mo$ie
nu este obiceiu a merge oameni ca sd eldcuiascd de va fi We depArtat, dar dA va fi dupd ail-
tarea igumenului, cd este peste al doilea si al treilea hotar adicA, cale Ca dd. 3 ceasuri, iar
nu mai departe, si (Id vreme ce este la acea movie unde este sfinta mAndstire We de piatrA
si nu are sAmdnAtori ca sd Med obicinuita lor clack la aceasta si noi gasim a fi cu cale sd fie
luminatd porunca Inndltimii tale cAtre dumnealor ispravnici ai acelui judet ca sA cerceteze
si dA va fi IA cum aratA numitu igumen cd este numai ca dd 3 ceasuri, atunci sA flied
pd acei sAteni sd a supue $i sA-i ducA acolo unde are sfinta mAndstire mo$ie, ca sd-si
facd claca lor deplin, pentru ca sd nu sA pagubeased sfinta mAndstire de obicinuita claca Arh. Bt. Buc..
lor. Iar hotArlrea cea dAsAvirsitA rAmine a sd face de cAtre tnndltimea ta. f. 88-88v.
1776, lunle 23.
Dum<itravco> Racovitd vel dvornic, Badea Stirbei vel dvornic, vel logofat, vel
logofat.

Mitropolitut fdrii arald prin anafora cd Sultana f i Spiridon, copiii lui Costandin dascdlul slo-
vonesc qi ai Maruscdi Apelefteria, decedafi, cer mamei vitrege Sanda, mostenirea celor rdmase
de la fratele vitreg Scarlat, fiu bun al Sandei. Domnul hotdrdste, dupd pravild, ca Sanda sd 117
mosteneascd pe fiul ei. 1776
lunle
25
Jo Alecsandru Wan Ipsilant voievod.
Cu aceastA anafora s-au Infatisat si Innaintea domnii mele la divan amindoao pArtile
$i eft pentru bAnuiala ce avea Sultana i Spiridon dA tnparteald, dA vreme ce muma lor fAcu
jurdmint pe ponturile ce i-au dat, n-au mai rAmas cuvint la dinsii a zice pentru aceasta,
fiindcA cu jurdmIntul s-au sfirsit pira lor, fAr' de numai, pentru cererea ce mai fac de par-
tea fratelui lor, am fAcut cercetare pravililor ca sd vedem, singura muma clironomiseste
partea fiului sAu ce au luat din periusiia parinteascA, sau intrd si fratii lui ce shit de un tatd
si din doao mume, precum sint si acesti jAluitori cu numitul fratele Mr ce au murit, si dupd
pravila n-au dreptate la cererea lor, fiindcd partea acelui fiiu rdmine la mumd.
Ci dar, hotArlm toate cele ce s-au venit In partea acelui frate, sd le tie si sd le std-
pineascd muma Wr cu build pace.
1776, lunle 25.

125
www.dacoromanica.ro
PrealnnAltate doamne,
Dui:a anaforaua ce au fAcut cdtre mdriia ta dumnealor boerii judecAtori pentru pri-
cina jalbii Sultanii, fata Maruscdi Apelefterii, asupra Sandii dascalitii, muma ei cea vitre-
gA, de la care cerea rdmasele de la tatd-sau si de la mumd-sa, cd cercetind dumnealor pricina
au ardtat Costandin dascAlu slovenesc, bArbatu Sandii, de a dooa, o foae de inpArteala
ce s-au f Acut aici la Mitropolie, intdrita i dd noi la leat 1764, si dumnealor vdzind c sd-
vIrsirea judecAtii s-au curmat aici la Mitropolie Cu acea Inpdrteald, nu au intrat mai mult
In cercetare, ci face stire mdrii tale si mariia ta ne poruncesti cum este curgerea pricinii 51
judecata de atunci cdutatd dinnaintea noastrd dupd pravild, sd ardtdm mdrii tale.
Deci, dupd cum stim, nu lipsim a arata marii tale : un Gheorghe cAntAretul au avut
sotie pe o Marusca cu care au fdcut trei copii anume, Sultana, Costache i Spiridon, si
murind Marusa, sotiia lui, s-au casatorit a doao, dupd Sanda ce sd numeste =mid vitregd
jAluitorilor, cu care au si fAcut iar 3 copii anume, Luxandra, Gheorghe i Scarlat. Si murind
si Gheorghe bdrbatul ei, la leat 1763, au Minas Sanda cu toti copiii, adicd 3 vitregi si alti
3 buni ai ei, si dupd moartea lui Gheorghe, pina la anul, au murit i doi copii ai Sandii,
Ruxandra i Gheorghe si au rdmas numai Scarlat, din copiii Sandii. Si sculindu-sd neamul
din neamul copiilor celor dintiiu, au venit la Mitropolie la leat 1764, dupd jalba ce s-au dat,
si s-au linpArtit toad casa lui Gheorghe, intliu scotindu-sa zestrile amindoao ale sotii cei
dinttiu, Marusii si a Sandii cei de a doao, si ce au mai rdmas s-au fAcut cinci parti, 3 part"
la 3 copii cei dinttiu ai lui Gheorghe, si 2 pArti, una Sandii, sotiia lui Gheorghe, i alta copi-
lului ei, Scarlat care trdia, mdcar cd sd cddea sd sA facd 6 parti, la toti copiii cite o parte,
dar dintr-In, doi copii ai Sandii fiind morti, s-au cdzut a intra muma lor, Sanda, a lua par-
tea amindurora drept o parte, si asa, dupd InpArteald fiind intre dinsii pace, s-au Intimplat
moarte i lui Scarlatu, copilu Sandii ce mai rAmAsese la leat ... 1. Si sculindu-sd fratii lui cei
vitregi, adicA cei care sint acum jAluitori, Sultana i Spiridon, au esit la judecatd la dumnea-
lor boerii judecAtori ot departament, la leat 1774 martie 1, cerind ei de la muma lor cea
vitregd, Sanda, partea lui Scarlat, care i sA cuvenise, i sd vAzu la mina Sandii carte de
judecatd a dumnealor boerilor judecAtori cu hotdrire dupa pravild dApartindu-i dA aceastd
cerere. Acum viind si innaintea noastrd, am Intrebat pe numita Sultana i Spiridon ce mai
are a rdspunde inpotriva mumii lor, ei ziserd cd nu sd odihnesc pd inparteala ce au fAcut, de
este adevdratd sau dA nu, si sd priimeascd muma lor jurdmint pe ponturile ce-i va da, cd
au fAcut, far' de napdstuire asupra lor, dreapta Inparteald si cum a le-au ardtat toate, netaga-
duind ceva, si cum cd este adevdratd chieltuiala pomenirilor raposatilor ce au ardtat pind
la Inparteald si cum cd zestrile ce le-au avut dupii foaia de zestre le-au adus pe deplin In
casa lui Gheorghe tatu lor. Si asa, dind iscAliturd si fratele ei Spiridon, cd dupd priirnirea
mumii lor, Sandii, juramint, sd odihnesc, s-au iscAlit si de cliricii Mitropolii, mArturie. Si
bagindu-sd in bisericA Sanda, au priimit jurAmint cu mina pe sfinta evanghelie la toate pon-
turile ce i s-au dat, fatd fiind toate partite, dupd cum sil va vedea si de cdtre mdriia ta
ardtarea cliricilor ce fac cdtre noi, cd nu e nimic vinovatd la toate cele numite ponturi.
Am mai Intrebat pe numitii Sultana i Spiridon de mai are cevasi, ci ziserd cd cautd
si partea fratelui lor Scarlat ce <au> murit cum mai sus aratd. La care, noi vAzum cartea dum-
nealor boerilor ce au judecat, care sd va vedea si de care mAriia ta. Nu intrAm mai mult in
cercetare, ci, cum va fi luminatd porunca mArii tale la hotdrirea cea ddsAvirsitd.
Arh. St. Buc., De aceasta, facem stire mArii tale si anii mArii tale de la Domnul sA fie multi si
Ms. nr. 5,
f. 89v. 90v. norociti.
1776, tunic 4.
Al mArii tale rugAtor cAtre Dunmezeu i smerit suf<letesc> pArinte, Grigorie al
Ungrovlahiei.
1 Loc alb.

126

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Gheorghe i Voicul din Ddpdrafi (jud. Teleorman)
ptrdsc pe Cdlin cu celasii lui care le-ar tmpresura moia. Ptrtfil arald cd acea parte de moie
o au de cumpardturd i cd a fost holdrnicil. Constattndu-se c reclamanlii umbld cu zapise
mincinoase, se dd dreplate ptrtfilor. Domnul Intdreste.
118
1776
Innis
25
Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupas ce s-au cercetat dA la judecata ot <al> 2 <lea > departament aceastA pricinA, In
urma vAzum ca p1rlii deterd i zapis dA Invoiala i InpacAciune la mina plritilor, cum ca,
cunoscindu-si i ei cA n-au dreptate, s-au izbrAnit da a lor bund voe ca sd stApineasca
piritii cu buna pace precum sA vede ca i hotdrirea judecAtii, iar.i asemenea este cum mai
jos coprinde Intr-aceastd anaforA, i iarasi celor piriti au gasit dreptate. CArora, le dam dom-
niia mea aceasta intarire ca, dupa cum scrie mai jos si dupa zapisul lor da Invoiald, sd urme-
ze a stapini mosiia lor, nestremutati.
1776, lunle 25.

Preainnaltate doamne,
Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za copii de visterie au adus
la judecata pa Gheorghe i Voicul ot satu DapArati, sud Teleorman, pirisi lui Calin i Hris-
tii i Stoical/ i Patru i Iane i Stoian iar de la satu Darapati, tot dintr-acel judet, zicind
piriii pentru mosiia Daparati cd Ii sd inpresoara de mai sus-numitii p1r1i i cum ca au hotar-
nicie la mina kr.
Fat fiind amindouA partile, am cerut de la numitii plrli acea hotarnicie, fiind mai
veche, si ne arata o copie dupd hotarniciia a 12 boeri cu leat 7262 iunie 10, de sint ani 22,
intru care arata hotarile mosii. Si fAcindu-sa masa dupa trasurile ce-au fAcut pa 3 locuri,
dupa obiceiu, au rAmas stinjeni buni 1967, In care sd aratA numele mosnenilor si din
mosneni, cine si la cine ce au vindut.
Intrebindu-sa i pirltii, adica Cabin cu cetasii lui, cu ce temeiu cauta sa le inpresoare
mosiia lor peste acea hotarnicie, i deodata cu un cuvint sa aparara ca ei la stapinirea mosii
lor, nici ca s-au amestecat, nici cA sit amestecd sa le impresoare. Fara numai, fiinda mai
cumparase numitii piriti mosie de la mosneni, cu totii au cerut prin ravas de jalbd la
raposatu mariia sa Alecsandru Scaralat Ghica voievod sa II sa orinduiasca boeri hotarnici si
portarel domnesc, s Ii sd aleaga cumparatorilor mosiia deosebit dupa zapisele ce au, asij-
derea i mosnenilor, pre cit le-au Mums cu stapinire bunk alegindu-le fiestecaruia pe unde
i sA va veni dreptul, sa le pue i pietri. Si dupa cererea lor, ii s-au orinduit bocri hotarnici,
cit i portarel domnesc da le-au hotArit si le-au ales partile fiestecaruia, punindu-le i pietri
dupd obiceiu, care hotarnicie o vazum de la leat 1767 noembrie 17, de slut ani 9, in care
sa vede cu descoperire a fiestecdruia stapinire, cit sa t:e ; i da la acea hotArnicie s-au multu-
mit cu totii.
SA intrebA piriii, adica Gheorghe i Voico, sa ne arate unde ii sa Impresoara mosiia
de cdtre Calin cu tovarasii lui, piritii, 5i cu un cuvint zise Gheorghe cd 200 sau 300 stInjeni
de mosie i sa pare ca au f :hut gresald mosii lor la vinzare si cum cA ar fi fost mosie mai
mina. Care si la aceasta, iarAi ileum o mare cercetare, cad cd copiia da hotarniciia cea
veche, dd ani 22, fu tot in mina lui ; si cum de nu au arAtat atunci zisele acestea < ?>
Si ca sa dascoperim si mai bine, mai Wind i alta cercetare, de infatisam amindoao hotarni-
ciile, adica hotarniciia acestea dupa urma, de slut ani 9, ca sA vedem da este mai mare
suma stinjenilor la hotarniciia cea veche sau la aceasta noad i sa vazu ca la
hotarniciia veche, cunt sd vede mai sus, sA coprinde toata suma moii, stinjeni 1967,
iar la hotarniciia aceasta noao sint stinjeni 1969 si prisosesc numai stinjeni 2. Am mai intrebat
pirisii de mai au vreun temeiu cu care sa arate la judecatA i cu ce mai cere stapi-
nine peste hotArniciia ce Ii s-au facut acum pe urma, cindu Ii s-au inpietrit partile de mo-
sie a fiestecaruia i and cu totii s-au i multumit, i ne aratA Gheorghe unchiasu, phis, un zapis
de la leat 1742 octomvrie 15, de sint ani 34, In care scrie 1111. Neagoe sin Nenciul i cu Voico

127

www.dacoromanica.ro
i Dumitrasco, feciorii lui, a au vindut 100 stinjeni de mosie din DAparati, Radului i Vla-
dului i Gheorghe <si> cumnatii-sAu Staico, stinjenu po bani 22. Mai arata alt zapis de la
leat 1744 dichemvrie 30, de ani 32, iardsi de la acel Neagoe sin Nenciul,
cA ar fi vindut stinjeni 85, tot din mosiia DAparati, la cumnatt-sdu Staico ia feciorii lui,
iarAsi cite 22 de bani stinjenu, l cu aceste zapise sA silea ca sA-si cistige vreun ajutor.
Deci, luind seama foarte cu amAruntu, vAzum ca aceste doao zapise fu mincinoase,
una, cii sint scrise tot cu o slovA atit zapisele, Cit i iscAliturile, al doilea, c hirtiia sa vAzu
noao, numai cdci au afumat-o ca sa sd arate cd este veche, dar scrisoarea zapiselor sA vede
ca este scrisoare noao i sa cunoscura ca nu slut drepte, i ramaserA mincinoase
adicA plasti. Si mai virtos ca hotArniciia aceasta dupa urma arata. ca Voicu sin Neagoe,
dui:a vinzarea ce au fost vindut tata-sfiu Neagoe sin Nenciu, i-au riunas nuntai 67 de stin-
jeni, intrind In hotarnicie i vinzarea cea buna i netdgaduita.
Ci, de la judecat s-au hotArit, Cann cu toti cetasii lui precum sa arata mai sus anume,
sa stapineasca mosiia lor cea aleasd i impietrita dui:4 hotArnicie, fail de alta suparare de
atm Gheorghe unchiasu, cu ai lui, neavind nici un temeiu, si Inca sit i vinovatesc pirisii
ern. St. Bue.. ca au umblat cu zapise mincinoase. Iar hotArirea cea dasavirsita rarnine a sa face de catre
Ms. lir. 6.
C. 92v. 93v. manila ta.
1776, iunle 24.
Meche paharnic, Dum<itru>Cior<an> paharnic, Costantin biv vel comis, Ev-
dochim biv vel medelnicer, D<urnitrache> Brez<oianu>.

Departamentul at 2-lea arald prin analbra cd Miried pircdlabul din Drajna (jud. Saac) reclamd
119 cd ispravnicul Enache Rahlivanu a cerut sj tncasat darea de 40 de lateri de care &dui fusese
scdzut. Judecdtorii hotdrdsc ca ispravnicii sd cerceleze. Domnul tntdreste.
1776
kink
25 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale (IA la judecata, poruncim dumneavoastra ispravnicilor
ai judetului sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1776, hulk 25.

Preainnaltate doamne,
Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pc MiricA pircalabu de la Drajna sud
Saac, phis lui Enache Raftivanu 1 zet Costandin biv <al> 2 <-lea> logofat, ca la leat 1774
la rAdicarea rusilor, satul lor, Drajna, fiind incArcat la banii zaherelii taleri 900 si
numitu Enache i cu sArdaru Ionita Slatineanu fiind ispravnici ot sud Saac, la acea vreme,
pentru un om ce 1-au luat din sat si 1-au dat unui boer, au dascarcat satul cu taleri 40, din-
du-le si adeverintA la mind, dar in urma au trimis pe un Gheorghe Ciolacul cu 3 slujitori
si au apucat pc numitu pircAlab i, luind bani de la negutatori cu dobinda, i-au inplinit
Ianache RAftivanu. CA n-au scazut pe sat taleri 40, n-au tagaduit, dar au raspuns ca nici
au trimis sit apuce pa Mirica pircalabu sgt dea acei bani, CA au venit aici la Bucuresti si la
socoteala ce au avut cu Slatineanu, tovarasu sAu, acei bani s-au tinut in seamd, iar MiricA
pircalabu scoase ravasu lui Gheorghe Ciolacul ce fusese zapciu de datul acestor taleri 40, In
care rAvas scrie CA din porunca sArdarului IonitA Slatineanu au apucat pe satu Drajna si au
luat de la Mirea pircalabu taleri 40 ce ii sA Meuse scazamint la banii zaherelii.
Deci, dA vreme ca lanache Rahtivanu zice sa scazamintu satului este bun si la soco-
teala ce au avut cu IonitA Slatineanu, banii s-au tinut in seama de la mijloc si MiricA pirca-
labu Inca are ravasu acelui Gheorghe zapciu de datu acestor bani, gasim cu cale sa fie
luminata porunca marii tale la dumnealui ispravnicii ot sud Saac, unde sa ail! i acel Gheor-
ghe Ciolacul, ca sa-1 aducA sA-1 infatiseze cu Mirica pircalabu i sa cerceteze cu ce adeverinta

128

www.dacoromanica.ro
au luat acei taleri 40 de la Mirka pircalabu. Si (la va avea ravas sardaru Ionita Slatinearm,
sau al lui Ianache Rftivanu, dumnealor ispravnicii sa dea adeverinta la mina Miricai pir-
calabu ca, cu acea adeverinta sa-si caute banii la sardaru Slatineanu, iar (IA nu va avea
ravas de datul acestor taleri 40, nici da la sardaru Ionita Slatineanu, nici cid la Ianache Raf- Arh. SL Buc.,
tivanu, sa-1 apuce sa inplineasca. Iar hotarirea cea clasavirsita ramble la innaltimea ta. M. nr. 5,
f. 99-99v.
1776, iunie 23.
M<atei> Padure paharnic, Theodorache Tufeanu medelnicer, B<arbu> sluger,
George Cana le.
1 Pentru : Rahtivanu.

Domnul judecti in divan pricina lui Damaschin egumenul mdmistirii Arges, care cere sd se facd
un nou asezdmini cu ungurenii ce Ii pasc vilele pe munlii mdmistirii. Se holdrlisle ca ispravnicii
sd cerceleze si sd se facd un asezdmint drept. 120
1776
Cuviosul arhimandrit, chir Damaschin, igumenu sfintei manastiri Arges, esi cu jalba innain- Dude
tea domnii mele la divan, zicind ca la judecata ce au avut in trecutele zile., vechilul sari 26
cu ungurenii ce sint sazatori pc mosiia manstirii pentru pasunea a patru munti, izlaz ai
manastirii, ce-i cer numitii ungurera ca sa-i tie cu tocmeala ce au avut mai nainte pa cind
era ei i vitele kr, mai putine, nefiind insusi dA fata la aceiasi judecata i vechilul nestiind
sa raspunzd si sa arate curgerea pricinii, s-au facut hotarirea dupa zapise vechi i a5Azamintu
ce au aratat ungurenii. Dar cum arata igumenu cum ca in urma acelor zapise ce le-au ara-
tat ungurenii in doa rinduri, cum ca In anul trecut dupe venirea domnii mele au facut ungu-
renii alt asazamint cu igumenu, adica mai cu folosul manastirii, fiindca i ei i vitele kr s-au
mai Inmultit i tocmeala au facut-o numai pa cite un an, dupe cum si hothrirea domnii
mele este prin testamentul ce s-au facut de orinduiala manastirilor ca igumenii sa nu fie vol-
nici a vinde venituri mai mult dacit pa cite un an, si acel zapis dA asazamint din urma
tainuindu-1 ungurenii cla nu s-au vazut la divan, si aratind cele vechi, care cu asazamintu
ce in urma sa facu, era acheri, s-ar fi asuprit manastirea, si au izgonit ungurenii, vitele mAnas-
tirii din munti, neramlindu-le kc da pasune. De care asazamint al anului trecut, intrebin-
du-se acum pe cei ce s-au aflat aici dintre ungureni, anume Oprea Sutul i Sintion i un Vasile
rnorarul, I a% la divan, !nth tagaduia da tot ca nu stie, pa urma zisera CA altii dintr-ai
lor 1-au facut, iar dupe ce zise igurnenu cd are dovada la aceasta insusi iscalitura acestui
ce fu dd. fata aici, anume Sintion ungureanul, care mai frith el este iscAlit in zapisele asaza-
mintului din urma ce le au dA la mina kr, cum si ceilalti asemenea nu mai putura tagadui,
ci arunca pricini ca ar fi facut da sila acel asazamint In urma.
Deci, intr-acestasi chip dovedindu-se pricina, macar cla au si luat ungurenii la mina
lor aceiasi hotarire, dar fiind pricina intr-alt chip dupe cum sa. vede mai sus, care ei n-au
aratat atunci adavarul cid asazamintul cel din urn-a, nici vechilul n-au stiut a raspunde
ceia ce era (IA trebuinth, ramine aceiasi hotarire , jos. Si cid vreme ce asazamintul anului
trecut pita estimp s-au sfirsit, trebue sa sa invoiasca ungurenii acum da iznoava si sa sd
asaze prin tocmeald cu igumenu pentru anul acesta, cum si <in > 1 vremea viitoare, urmindu-se
tocmala numai pa cite un an dupe hotarirea testamentului, insa Did igumenu sa nu le ceara
pret i asazamint peste dreptate, ci numai precum va fi cu cale si Ii va fi clind cu dreptul
altii; iar protimisisu, poruncim domniia mea sa-1 MIA, tot acestiia, cu pretul si cu tocmeala
ce-i vor fi dat altii, care tocmeala sa o dovedeasca cu dovada ca este adevarata, iar nu este
astfel da iconomie i cu acelasi pre i toemeala sa fie ei volnici a Vim.
Ci dar, dumneavoastra ispravnicilor, aceasta sa o cercetati cu dreptul, ce toemeala si
asazamint au alii, i asemenea sa sa asaze i acestiia cu igumenu. Ca ne<fiind> 1 ei inpotriva
dreptalii, sa nu fie suparati mai mult, sau oile kr sa fie pentru pasune, dar nici manAstirea Arh. St. Buc.,
sa nu fie asuprita, sau vitele manastirit sA fie far' cla kc (la pasune. f. 149 v.-150.
1776, Wilk 26.
1 Doc. rupt.

129

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd Maria, fiica lui Mihalache bdcanul din Ploesfi, reckr-
121 md cd, murindu-i pdrinfii, creditorii acestora i-au luat bunurile si le-au dus la Mitropolie.
Ea cere zestrea rdmasd de la marnd. Dupd pravild, cererea se gdseste dreaptd. Domnul tntdreste.
1776
lunie
26 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod i gospodar.
DA vreme ee cu jurdmint s-au cercetatu pricina aceasta si dupd pravilA iaste cerirea
Marii, cu cale, 1ntArim si domniia mea ca sl i sd dea, dar, In lipsa zestrilor ei, acelea ce
sint rmase, prin zapciu ce iaste orinduit vAtaf dA copii za divan.
1776, funk 26.

Preainnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat la manna ta, Manila, fata lui Mihdlache bAcanu ot Ploesti sud
Prahova, Ca murind parintli ei si rarniind datorii, mult putin ce au ramas pereusiia, au
pus datornicii <mina 1> pe togte si le-au luatu intru stapinire, aducindu-le lam pAstrare aici
la Mitropolie, si ia iaste lipsita si (IA zestrea mumA-sii si dA cele parintesti, dupe a cdriia
jalbA ne poruncesti mdriia ta prin zapciu vAtaf dA copii za divan, sA cercetAm.
Deci, ardtAm mdrii tale, dupA pravilA i sA cade acestii jAluitoare sA-si cearA zestrile
mumA-sii osibit dd clironomiia parinteascA, avind de unde, si poruncind dd si-au fAcut foae,
din cele lipsite din zestre, s-au si pret.uitu dA dumnealui starostea dd negutAtori si dA altii 0
necrezindu-le noi de addvdrate, au venitu innaintea noastrd un Ianache negutAtoru, care
ne-au arAtat el stie toatA zestrea mumei acestii jAluitoare, citA si cum. au fost.
Pe care noi, inpreunA fiind fata si top datornicii, 1-am pus in biserica Mitropolii dA au
priimit jurAmint cu mina <pa> preasfinta evanghelie, cd toate cele ce s-au scris 1ntr-acea
foae, dd lipsa zestrii, sint drepte si adevArate, iar nu cu vreo iconomie, si s-au iscAlit mAr-
turii si cliricii Mitropolii ce au fost fata i datornicii, care zestre se cere, prisoseste mai mult
peste periusiie, taleri 412. i pentru ca sA mai rAmlie cevasi din zestre, pereusie, sd sA
inpArtAsascA si datornicii la luatu cu analoghie, dA are de unde, iar zestrile sA cade jdlui-
toarea pd daplin sd si le ia dupd cum sA adeveri prin jurAmtnt, dui:4 pravilA.
Arh. Bt. Buc., DA aceasta facem stire mArii tale si anii mArii tale dd la Domnu sA fie multi 0
Me. nr. 5,
f. 94v. 95. norociti.
1776, lunie 15.
Grigorie al Ungrovlahiei.
1 Omisiune.

Mitropolitul fdrii araid prin anafora cd Rdducan Farcdsanu, orjan nevtrsnic", cere sd i se
122 ortnduiascd epitrop. Propune sd i se satisfacd cererea. Domnul tntdreste.

1776
Janie Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
26 DupA cum s-au gasit cu cale de cAtre preasfintiia sa parintele mitropolit,
poruncim dumneavoastrA boerilor epitropi sA urmati a face alegere si, cAruia yeti socot
dumneavoastrA, sA-i dati treaba asuprd-si, ca sA aibd aceastA cAutare si purtare de grijA.
1776, lunie 26.

PreainnAltate doamne,
Dupa jalba ce au dat la manila ta Rdducanu FArcAsanu cd, rAmlind ei doi frati dupa.
moartea pArintilor lor, au fost pinA acum supt purtarea de grija a dumnealui Mihai Cant-
<acuzino> ghindralu, ca un unchi ce le era, dar acum, lipsind dumnealui ghinaralu dA aici,
au rAmas fAr' de ocirmuire la cele bune urmAri si unul dintr-insii, cel mai mare, priimind cinu

130

www.dacoromanica.ro
cAlugdrii, el au rdmas nevirsnec i neputindu-si chivernisi casa i sd pricinueste scdpdtdciune
la toate, mai virtos fiind i pricini a rdspunde prin judecati si la datornici si face cerere
cdtre mdriia ta a i sd orindui un epitrop spre chiverniseald pind Ii va yeah In sAvirsirea
mintilor si In vIrsta desdvirsitd ca sd poatd singur a chivernisi. Dupd a cdruia jalbA sd orin-
dueste <de> mdriia ta la noi, ca sd ludm In seama jAlbii i cerirli ce face si sd facem instiin-
tare prin anafora, mArii tale.
Deci, arAtdm cd. jalba lui este adevdratd, pre cit au fost dumnealui ghindraru Mihaiu
aid, le-au avut toatd purtarea de grija 5i rdspundea la orice, iar acum nu are pre nimini,
fiindcd frate-sdu cel mai mare cu adevdrat au priimit calugarie i sd afld aici la Mitropolie,
mdcar cd nici acesta nu era desdvirsit In ajungerea mintii ca sd chiverniseascd casa, si tre-
buintd este a avea un purtAtor de grija mai mare ca s chiverniseascd ale casii lucruri si
sd rdspunzd la pricinile ce va fi avind de datorii, sau dice.
Deci, noao ma ni sd pare a fi cu cale, de va fi i cu bundvointa innAltimii tale sd
orinduiascd aceastd treabd asupra dumnealor epitropilor, ca dumnealor sd aleagd un <o>-
braz, oH pd acel Stefan Greci<anu> ce-I aratd cd este rudd, ori pe altu, oricare vor socoti
dumnealor cd este vrednic, cdruia s i sd increazd toate pe seamd si sa aibd aceiasi pur-
tare de grija a iconomisi lucrurile si a povdtui pe cum sa cuvine pe copil si la vreme sd-si
dea socoteala pd dreptate. Iar cea ddsdvirsitd hotdrire rdmine a sd face de cdtre innAlti- Aril.me.St. Buc.,
Dr. 5.
rnea ta i anii mdrii tale de la Domnu rugam sd fie multi si norociti. f. 98v.-99.
1776, lunie 17.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora cd Anghel (jud. Gorj) cere, ca prolimitar, sd rdscum-
pere lucrurile cumnatului sdu care s-a turd!, cumpdrate la mezat de $tefan Ticleanu. Trectnd
mulld vreme de la mezat, judecdtorii gasesc bund cumpdrarea. Domnul intdreste.
123
1776
iunie
Io Alicsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemle Vlahiscoe. 27
Cercetind i domniia Inca cu divan aceastA pricind, vdzum cd bine au judicat dum-
nealor boerii ot <al> 2 <lea> departament si hotdrim ca Stefan ceausu Ticleanu sd intoarcd
lui Anghel banii pentru cite le-au avut el si ceilalti cumpdrAtori, luate cld la mezat, si sa le
stapineasca cu build pace. Dupe care hotdrire i-au si Intorsu banii toti prin zapciu, vdtaf chi
visterie, i zapisele nedindu-le Anghel, au plecat cu dinsile.
Deci, pentru ca sd nu aibd nici o tinere in seamd acele zapise si pentru ca sd.
stdpineascd cele ce au cumparat dd la mezat nebintuiti, atit el, cit i ceilalti du pe cartea
ce o vazum la mina lui, a domnii sale raposatului Scarlat Ghica voievod, i-am dat domniia
rnea aceastd intdrire. Iar pentru cele ce va fi cumparate dA la mezat, cid va mai fi nis-
careva cumparatori, care nu s-au vindut dd la mezat, ci In urind ddosebit dd alte rude ale
kr, la care cere Anghel protimisis, pentru acelea sd-si caute cu judecatd i, da-si va avea
dreptate, 1st va afla-o.
1776, Wilk 27.

PreainnAltate doamne,
Din luminatd porunca Innlirnii tale, dumnealui vdtafu za visterie au adus la judi-
catd pA Anghel zet Mateiu cdpitan ot sud Gorj, vechil din partea sotii sale, Anitii, fata
lui Mateiu cdpitan, piris fiind asupra lui Stefan ceam Ticleanu ot sud Gorj, zicea
cd la leat 1765, In zilele mdrii sale ra.posat Scarlat voievod, fiindcd s-au turcit un cumnat
al lui, fratele Anitii, sotii lui, carile viind cu mumbasir sd vinzd, rdmase<le> lui ce le-au
avut aici In tara, s-au fost fAcut poruncd domneascd care ispravnicii ot sud Gorj, adicd cdtre
dumnealui biv vel cornis Costache, ca sd scoata la mezat acele rAmase i sa le vinzd. Carile

131

www.dacoromanica.ro
si urmind poruncii, au scos la mezat lucrurile acelea dA le-au cumpArat unii gilt!! ; i cum.
c dovedind Anghel pirisu dupe un an si jumAtate prin judeca<ta> rAposatului biv vel ban
Dumitrache Geanol, ce sA afla atunci ispravnic la sud Gorj, au rAscumpArat din cele vindute
ca nista lucruri pArintesti ale sotii sale.
Deci, cere numitu sa rAscumpere i o vie ce o fuse cumpArat atunci un Petra Giurgiu ;
si dupe altA jalbA ce-au fost mai dat mdrii tale, Inca la leat 1775 iulie 24, fiMd orinduit la
dumnealor ispravnici ot sud Gorj, zice cA prin judicatA i-au dat sA rascumpere acea vie.
Deci cerindu-i-sA sA vedem cartea (IA judicatA, arAtA o anaforA cAtre mAriia ta a dum-
nealui pitar Scarlat Varipatii i a sAtrarului Barbul Poinaru ispravnici ot sud Gorj, cu leat 1776
iunie 6, intru care sA vede cA nu numai cA nu dA sA rAscumpere acea vie, ci Inca i vechil
dAspre partea tutulor calor ce au rascumpArat atunci dA la mezat lucruri dA ale turcitu-
lui dA la care In urmA le-au rAscumpArat acest Anghel, au trimis la divan pA Stefan ceaus
Ticleanu, fiind si el unul din cumpArAtorii aceia, ca sA intoarcA si cele ce au apucat dA au
rAscumparat Anghel precum s-au zis prin judicata rAposatului Geanului. Pe care, Intrebtn-
du-1 cu ce cuvint cere sA IntoarcA cele ce s-au rAscumparat dA Anghel, raspunse cA, dupe
ce au rAscumpArat acest Stefan Ticleanu cu ceiIa1i cumpArAtori lucrurile turcitului, dA la
mezat, sculindu-sA numitu Anghel peste ce au trecut vreme la mijloc cu judicata rAposa-
tului Geanului, neavind ei atunci zapisile i cartea rAposatului Scarlat vodA, le-au dat ca sl
le IntoarcA, cum si au tutors dintr-acele lucruri.
Deci, acum fiindcA au gAsit cartea domneascA, porunca rAposatului Scarlat vodA, cu
care au cumparat, cere ca sA IntoarcA i cele ce au rAscumpArat atunci Anghel, cu nume CA
i s-ar cAdea avind protimisis.
Drept aceia, fiindcA acest mezat s-au fAcut prin porunca domneascA i lucru ce sA va
vinde prin poruncA domneascA iaste bun vindut si vinzarea aceia nu-si stricA, rAmtind cumpA-
rAtoru bun stapinitor dupA cum sA vede la cartea a 23-<a> ImpAratilor titlul 6 ; vAzindu-se
5i <cA> semeturile ale acelui mezat au fost rapuse, dupa cum ne-am Incredintat din mAr-
turiia dumnealui biv vel comis Costache, care neavindu-le, n-au putut atunci numitii cum-
pArAtori sA-si arate dreptatea. De aceea, am socotit cA acel mezat nu sA poate strica, atit
pentru puterea cea din sinesi are, cit si mai vIrtos fiind din poruncl domneascA i, precum
mai sus am zis, cA acea vinzare nu sA stricA dupA pravild, i micar cA slut mai mutt dA aM
10 dA chid s-au strigat acel mezat, atunci numai prin judicata ispravnicului ce au fost.
pl acea vreme, raposatul Geanol, care trebuia iar prin poruncA domneascA sA sA strice,
fiindcd din poruna domneascA sA Meuse, iar nu numai prin judecata unui ispravnic. Cu toate
acestea, cl au trecut atita vreme, nu opreste pre cumpArAtorii acestiia dA a nu stiipini
lucrurile ce au cumpArat, fiind bune ale lor, dA vreme ce fdr' dA dreptate ii s-au luat cla
la mina lor i s-au dat lui Anghel nefiind bune ale lui. De care, zice pravila la cartea 50-
<a> inpAratilor, titlu 1, cA cine va lua lucrul altuia si-1 va stApini fAr'dA fricA si fAr'dA
Arb. St. Buc., sfiialA, nu poate sA-1 tie cu socotealA, cA aceia, adicA, cA-1 stApineste dA multi vreme. Iar
M. nr. 5,
1. 95v.-97v. hotArlrea cea desAvIrsitA rAmine la innaltimea ta.
1776, lunle 25.
Miche pAharnic, Dumitru Cioran, Costandin biv comis, Alicsandru Greceanu,.
Evdochim biv vel medelnicer, Dumitrache Brezoianu.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd popa .4postol cu cetasii lui reclamd pe popa Plitnr
124 cu cetasii sdi din Negreni (jud. Vlicea) care vor sd le ia znunfii. Pirtfii spun cd nu revendicd
decti un codru din Negreni. Dupd judecdfi anterioare, judecdtorii holdrdsc recercetare pe baza hri-
1776 soavelor mai vechi j cu carte de blestem. Domnul tntdreste.
lunle
27 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Cu aceastA anafora esi si Innaintea domnii mete amindoao partite cerind popa Apostot
i diaconu Costandin l Stamate Mircescu izbrAnirea prichilor de aici si intrind domniia mea_
in cercetare fu trebuintA dd a sA afla dA fatA insusi hrisovu rAposatului domn Costandin

132

www.dacoromanica.ro
voievod Brincoveanu i al raposatului dornn Antonie voievod i cartea <a> 48 da boeri hotar-
nici, ca sa sa vaza de catre domniia mea semnele ce sa va fi coprinzind in numitele hri-
soave si dregerea ce scrie raposatu banu Vacarescul, cum ca este intr-acea carte a 48 de
hotarnici pintre rinduri, care cu aceasta pricina s-au anerisit la acel cuvint numai unde sa
vorbeste de acest codru de Mc.
Deci, cuviosiia ta, parinte igumen hurezene, dupa Sintamariia Mare, on Insui, sau
vechil, sa trimii cu toate acele hrisoave i carti aici la divan, facindu-ne si cuviosiia ta Intru
adevAr instiintare cum stii, I i dumneavoastra ispravnici, la acel soroc, sa trimitep pe amin-
doaa partile aici la divan.
1776, lunte 27.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, dumnealui vAtafu de copii za divan aduse la
judecata pe popa Apostol i Costandin diiaconu I Stamate Mircescu cu cetasii Mr din sud VIIcea,
pIrti fiind asupra popii Patru i popii Simion i popii Dumitru cu cetasii Mr din satul Negreni
sud VIlcea, zicindu p1rlii pentru pricina unor munti care umblA piritii preotii din Negreni
ea sa-i ia din mina Mr.
Fata fiind amindoao partile, sa Intrebara pirltii cu ce stApinire cauta sa le ia acei
munti i cu un cuvint sa al:1AM de tot ca ei la muntii lor, ai racenilor, nu sa amestecA,
Mr' de numai ce, un codru de loc din mosiia lor, Negreni, ce de la leat 1752 iulie 6, de
skit ani 24, cInd pArintii lor au fost avut judecatA cu mai sus-numitii pirli popa Apostol cu ceta-
sii lui la rAposatu ban Barbu VacArescul, si nefiindu-le cArtile lor atunci fatA, adica hrisovu
raposatului mArii sale Costandin vodA Brincoveanu, i i alte carti, fiindca toate cartile acelea
era la manAstirea Horezu, Ii s-au fAcut dreptate de s-au dat acel codru de loc supt stapl-
nirea ptrlibor popii lui Apostol i Costandin diiaconu i Stemate Mircescul cu cetasii lor.
acum si-I cauta sa-1 ia iarAsi Intru stapinire cu hrisovu raposatulul mArii sale Costandin
vodA Brincoveanu i cu cartea banului Cornii BrAiloiu si a celorlalti veliti boeri dupa acea
yreme, precum i hotArniciia a 48 da boeri, iar (IA atunci, leat 7204 noemvrie 27, de sInt
ani 80, dupA care hrisoave i carp tocmai acum le-au scos copii cuviosul arhimandrit
hurezeanu si le-au dat.
Deci, cautind acele copii de hrisoave i 01.0, le vAzum cli sa arata in hotaru mosii
negrenilor, nu au avut stapinire i neamul pIrlibor, adicA parintii popii Apostol, i ai diiaco-
nului Costandin i Stemate Mircescu din satu Recea, caci ca, tot hotaru Negreni au fost
numai doao pArti adica, jumAtate al manAstirii Hurezu dat de danie de un Vergu pahar-
nic, iar jumAtate este a negrenilor, precum arata hotArniciia acelor 48 dA boeri, de scrie chear
asa, ca popa Manea din care sa trage numitii preoti negreni sA-si stapineasca partea lor
jumatate din hotaru Negreni, precum merge pre hotarAle cele bAtrIne Irina In plaiu mun-
telui.
SA Intrebara plrlii, popa Apostol cu cetasii lui din Recea, cum de au facut Ora cu
pricinA (la munti, i zisera ca tot acolo este pricina intre dlniii asupra plaiului, fiindcA
unde s-au dat lor acel codru de Mc dA rAposatu banu VAcarescu, ar fi cAzut pe partea
II
lor de mosie a Recii ce-i zice Coasta Fometestilor, inpreuna i finttna, dar nu pe hotaru
negrenilor.
Deci, flndu cA jalba pIrIibor, adicA a popii Apostol cu cetasii lui este intr-un chip, si
curgerea pricinii dupa cartea ce au Insusi de la rAposatu banu VAcArescu, este Intr-alt chip,
si mai virtos cA si-au mai cautat ei judecata aceasta i la leat 1776 fevruarie 2, la dumnealui
sAtraru arban Otetelesanu ispravnicu VI lei!, i, i dumnealui au fost urmat tot dupa hotA-
rlrea banului VAcarescul de da dreptate recenilor, adica pIrIiIor, popii Apostol cu cetasii
lui, ceilalta parte, pIritii, preoti din Negreni, neodihnindu-sa pA acea judecata, au venit de
au dat Inpotriva, altA jalba mArii tale si cu luminatA porunca mArii tale s-au orinduit de
iznoava la dumnealor ispravnicii ce shit acum la sud Vilcea, dumnealui Ionita Caramalau
<i> dumnealui sAtraru Ionita Otetelesanu i dumnealor au fost orinduit doi boerinasi de au cer-

10 C. 758 133

www.dacoromanica.ro
cetat hotarale mosii Negreni si acei boerinasi dau dreptate plrillor preotilor din Negreni.
Si dilosibit ca le-au dat i dumnealor ispravnicii, carte care sa vAzu tot la mina plrisilor de
la luna trecuta lui mai 30, leat 1776, Intre care scrie ca sA sa poatA dascoperi adevaru,
sa II sa dea carte a preasfintii sale parintelui mitropolitu de blestem asupra megiiasilor
batrini i vecinilor dinprejur ca, eine va sti semnile hotardlor acelor 48 da boeri, s arate
in adevar. Si mai scriu tot dumnealor ispravnicii, ca sa mai ceae de la mariia ta o i boeri
hotarnici.
Pentru care, vzindu ca intii, aceste cercetari ce s-au facut acum de curindu nu
au nici un temeiu, nici la o parte, nici la alta, si ca sA a mai orindui de care manila ta
alti boeri hotarnici nu este cererea cu orinduialA, da vreme ce mosiile lor sint hotArite de
48 de hoer!, de shit 80 de ani, i sint hrisoave domnesti i alte cArti cum s-au zis mai sus,
de la judecata s-au hotArlt ca sa fie luminata porunca innaltimii tale cAtre cuviosu arhiman-
drit egumen hurezeanu i catre dumnealor ispravnicii judetului, ca InpreunA sa cerceteze
aceasta pricina pentru acel codru de loc prin carte de blestem a preasfintii sale parintelui
mitropolit. Care aceste amindoao partile au priimit-o innaintea judecatii, fiindcd i hrisoavele
si hotArniciia cea adevaratd da 48 da hoer! sa afla la sfinta manastire Hurezu i i cuviosul
arhimandrit hurezeanu Insa este egurnen prea vechiu la manastirea Hurezu, va fi stiind si
semnele hotaralor de la care cercetare ce o vor face mai susnumitii cui i sa cuvine dreptul
Arh. St. Buc., da a stApIni acel codru de loc dind Inscris supt iscAlituri, iar hotarirea cea dasavIrsita ramlne
Ms. nr. 5,
f. 97 98v. la Innaltimea ta.
1776, lunie 20.
Meche paharnic, Durn<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Alecsandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oia-
nu>.

Departamentul al 2-lea arata prin anafora c Dumitru znocanu din Chnpulung (Mtwel) ptrafte
125 pe Nan din Bucurefli pentru o datorie pe ccq. Judecatorii holdrasc cercelare. Domnul aproba.

1776
Iuiile Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
27 Dupa cum s-au gasit cu cale de la judecata, dam volnicie slugii domnit mele... 1
copil din casa, de divan, sa mearga i prin stirea dumnealor ispravnicilor judetului, sa ia pe
acel Cocea sa-1 aduca la divan, Insa dupd Sintamariia Mare, i cine va ramlnea de judecata
sa plateasca treapadu.
1776, lunle 27.

Prea Innaltate doamne,


Din luminata porunca Innaltimii tale, dumnealui vatafu za divan au adus la jude-
cata pe Dumitru mocanu ot ampulung sud Muscel, phis lui Nan din Bucuresti, de la care
cerea taleri 50 du pa o suma de cascaval ce i-au rAmas din tocmeala lor.
Fala fiind si Nan, nu tagadui, numai raspunse ca acesti bani It popreste pentru venitu
unui munte care I-au tinut plrisul In trecutul an si nu i-au platit venitul. Inpotriva lui Nan,
raspunse pirisu ca acel munte ce sa numeste Stina Mare i-au cumparat venitu de la un
Tudor Cocea ce sh aflA in sud Saac. Gasim cu cale sa fie luminata porunca innaltimii tale,
cu mumbasir sA sa aduca acel Tudor Cocea sa sa Infatisaze la judecata atit cu pirisu, cit
Arh. St. Buc., si cu Nan, si cine va raminea de judecata va plati treapadu i cheltuiala. Iar hotarlrea
Ms. Dr. 5.
f. 99v.-100 cea dasAvirsita ramine la Innaltimea ta.
1776, iunie 27.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis,
Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dumi<trache> Brez<oianu>.
1 L oc alb.

134

www.dacoromanica.ro
Domnul lnldrege prin hrisov, la cererea Magdalenei Poiendreasa pi a lui Tudorafco Fdrcdfanul
( jud. Gorj), zapisele de stapinire a unor mofii din judefele Mehedinfi, Dolj f i Vllcea.

Buouret1
DA vreme ce Magdalina monahiia Poienareasa ce au fost sotie lui Costandin Poienariu i gine- <1776>
ri-sdu Tudorasco FArcdsanu din sud Gorji, cu jalba ce au dat cAtre domniia mea, aratind iuile
cum cA au mosii de mostenire i dA cumpArAtoare i zapisile ce le au, fiind slabd hirtiia,
pentru ca nu care cumvasi sA sA sfArame sau sa sA rApuie dintr-Insile i sA ii sA pricinuiascA
lnpresurare la mosii i neodihnd la stApinire, au cerut ca sA ii sA InnoiascA zapisile cu hrisovu
domnii mele.
Deci, dupA jalba i cererea lor, orinduindu-sd la dumnealui vel logofdt de tam de sus
ca sd cerceteze dA le este stApinirea bunA ti cererea cu cale, i dumnealui au Instiintat domnil
mele cum cA, dupA zapisile ti scrisorile ce le au la minA, stApinirea le este bunA i cererea
cu cale, drept aceia le-am dat domniia mea acest hrisov mai sus-numitilor, ca sA aibA a
tine si a stApini mosiile care mai jos anume sA aratA, dupd zapisile i scrisorile ce s-au vAzut
la mlinile lor, adicA trei pArti din hotaru SAlcii sud Mehedinti, ce le-au fost cumpAratu
neamul lor, banu Barbul, de la Amza postelnic si de la Udrea postelnic si de la Stanciul pos-
telnic, feciorii lui Socol postelnic ot Podea sud Dolji, drept ughi 49, prin zapisu lor ot leat
7182 iulie 13. Care mosie au fost rAmasA la doi frati, adicA, jumAtate lui Mateiu Poienaru,
tatu lui Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, ai jumAtate lui Vasilie vistierul,
frate-sAu.
Si dupa moartea acestui Vasilii vistieru, au rAmas feciorii lui, adicA Mateiu Poienaru,
Stefan si Dumitrascu, stApini pe acea jumAtate din mosiia Salciia si mai avind i alte doao
pArti de mosie, anume Vrata i Ascunsa, rAmase de-a valma iarAsi de la tatu lor, Mateiu
Poienaru, la trebuinta lui, au luat taleri 130 de la vArl-sAu Costandin Poienaru, sotul Magda-
linii, si au pus zalog prin zapisu lui ot lea t 7250 maiu 3, pArtile lui ce i sA cuvenea din
moiiIe ce aratA mai sus, adicd din mosiia Salciia a patra parte i din Ascunsa a patra parte
si din Vrata a patra parte, cu soroc dA trei ani ca, de nu va plAti banii, sA rAmiie pArtile
lui de mosie stAtAtoare, si neplAtindu-se nici pina acum, dupd cum sd vdzu zapisul, au rA-
mas supt stApInirea lui.
Asijderea si Stefan fratele lui Mateiu Poienaru dupA moartea lui, rAmlind datorie de la
tatA-sAu, dupd analoghiia ce f Acuse ceilalti frati, ca sA plAteascd datoriile tatului lor, 1-au
ajutat i pe dinsul ca sd sA plateasca, nevasta lui fiind clironoamA i neavind cu ce rAspunde
s-au lepAdat din clironomiiie i asa au Intrat clironom Dumitrasco Poienaru, fratele liii Stefan.
Si neavind cu ce rAspunde nici el, au vindut prin zapisu lui ot leat 7255 dichemveie 10
vdri-sAu Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, tot dintr-aceste rnoii, pArtile lui
Stefan, adica din hotaru SAlcii a patra parte i din hotaru Ascunsei a patra parte i din Vrata
a patra parte si din Scorila eft sA va veni, drept taleri 100.
Asemenea si Dumitrascu au vindut, tot varl-sAu Costandin Poienaru, a opta parte din
mosiia Vrata, drept taleri 80 cu zapis ot leat 7259.
Si iar sA mai fie Magdalinii monahii toatA partea din mosiia Spinenii sud Dolji, care
mosie este hotArItA i InpietritA cu 24 boeri hotarnici prin carte dA alegere cu leat 7210 iunie
24 si aratd In cartea dA hotArnicie trAsurile mosii cu suma stinjAnilor, InsA din partea (IA sus
stinjAni 820, la mijlocu mosii peste Hamarade dAspre apus stinjAni 760 si la capu mosii dAspre
BrAdeste, 1600, care adunindu-sA sumA, fac stinjani 2640, iar fAcindu-sA masA, rAmine stin-
jAni 880, care mosie este datA cid Zamfira. sotiia lui Dumitrascu cApitan Spineanu gineri-sau,
lui Mateiu Poienaru, socrul Magdalinii, prin zapisu ot beat 7215 dichemvrie 2 si de la Mateiu
Poienaru au rAmas de mostenire fii-sAu Costandin Poienaru, sotul Magdalinii.
Si iar sA mai fie lor, mosiia din Ostroveni, cum trece Oltu, pinA In Rlioasa, cu zdvo-
iul, care este cumpAratA (Id Draghici logofdt, tot Magdalinii, dri la Radu feciorul Simii logo-
fat OlAnescul, prin zapisu ot leat 7216 avgust 10, drept taleri 115.

135

www.dacoromanica.ro
Si iar sA mai fie lor, 150 stinjeni de mosie din hotaru Slvitesti sud Vilcea, care este
cumpArath tot dh Draghici logotat, tot Magdalinii, drept taleri 55, iar de la Radu fecioru
Sirnii logofat Oldnescul, prin zapisu ot leat 7217 avgust 4.
Si iar sil mai fie lor 320 stinjAni tot din mosiia SlAvitesti sud Vilcea, pentru care stin-
jhni de mosie au dat Draghici logoidt, tatu Magdalinii, altA mosie din Stnceni sud Arges, lui
Tudosie logofhtu, duph cum coprinde zapisu lui ce-1 dh schimbu ot leat 7217 pentru acest
ashziimint.
$i iar sh mai fie lor, 33 stinjni tot din mosiia SlAvitesti, care pentru acesti stinjdni
au dat DrAghici logofhtu, tatu Magdalinii monahii, alti stinjAni de mosie vri-sAu Mihaiu,
fecioru lui Tudosiie paharnic SlAvitescu, dui:oh cum sh coprinde zapisu ot leat 7219 noemvrie
6 pentru acestu ashzmint.
Si iar sa mai fie lor, 210 stinjilni, tot din mosiia Sbvitetii, ce i-au cumphrat DrAghici
logofat, tatu Magdalinii monahii, de la Ivan i de la Stefan si de la Dumitrascu, feciorii
Radului logofht OlAnescu, drept taleri 157, 60 bani, prin zapisu lor ot leat 7232 noemvrie 7.
Si iar sh mai fie lor, 33 stinjni tot din mosiia Slavitesti ce i-au cumpArat Catrina, muma
Magdalinii monahii, drept taleri 16 pol, prin zapisu ot leat 7240 septenwrie 15, de la Neacsa
SlAviteasca sollia lui Mihaiu Sldvitescu i de la feciorii ei, anume Draghici, Toma i Costandin,
tirvitestii.
Si iar sh mai fie lor, mosiia din Pesceana si Poienile sud Vilcea, ce le are dh cumpArA-
toare DrAghici logofatu, tatu Magdalinii, dh la Radu i de la fratii lui, anume Mateiu, Pirvul
si Lamba, feciorii Udrii chpitan, prin zapisu lor ot leat 7218 iunie 21, drept taleri 70, care
mosie sh hothraste din sus cu Hroiestii, din Jos cu Scundul i cu Ionestii-Govorii, alAturea
cu hotaru *Muesli pe muche pinh la locul cu rtichitile i obirsiia locurilor i da ceilalth
parte sh hotaraste cu BArbageri pa semnile i hotarAle cele batrine de padure, din cimpu,
din silistea satului.
Si iar sa mai fie lor, 200 stinjini din mosiia Babeni sud Vilcea, ce le-au cumparat
tot Draghici logofatu de la jupineasa Preda ce au fost sotie Ghiocai SlAvitescu, da la fii-
siiu Shrban, prin zapisu ot leat 7233 aprilie 20, drept taleri 146, bani 80.
$i iar sa mai fie lor, mosiia din Ciorobareni sud Mehedinti cu stinjani 120 ce i-au
rascumparat Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la Nicola i Orogovan, afarh
din 150 stinjini ce stapineste un Mihaiu $tiuch, care mosie au fost a Ilinchi Ciorobareancal,
matusa Magdalinii, si au rAscumpAral-o sotul Magdalinii rnonahii, duph cum sa vAzu hrisovu
al domnii sale rAposatului Gligorie Ghica voievod cu leatul 7250, care prin judecata domnii
sale au rhscumparat mosiia, fiind ruda cu Ilinca Ciorobareanca.
Si iar sa mai fie lor, mosiia Urzica ot sud Dolji, de peste tot hotaru, partea Bar-
bului, fecioru clucerului Costandin Poienaru si din bAltile Giormanului iar, de peste tot hotaru,
care mosie au cumparat-o Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la numitu Poie-
naru, drept taleri 60, prin zapisu ot leat 7255 maiu 1.
Si iar sa mai fie lor a patra parte din mosiia Urzica sud Dolji, care au fost cumph-
rat-o Costandin Poienaru, sotul Magdalinii monahii, de la vari-shu Mateiu Poienaru, prin
zapisu lui ot leat 1737 dechemvrie 23, drept taleri 30.
$i iar sh mai fie lor, o parte tot din mosiia Urzica, care au fost Mut schimbu Dumi-
trascu Poienarul, fecioru Magdalinii monahii, cu alta parte din mosiia Floresti, cu Costandin
sin Stefan Poienaru, duph cum coprinde zapisu de acest schimbu cu leat 1774 martie 29.
Si iar sa mai fie lui Tudorascu Farchsanu, mosiia Foisoru ce sA chiiama Belcinul, Blz-
dina, Bratovoiestii din sud Dolj, ce au cumparat-o drept taleri 200 de la Gheorghita medel-
nicer Poienaru prin zapisu ot leat 1769 fevruarie 20, pentru care mosie s-au fost sculat un
Dumitrascu Poienaru, fratele lui Gheorghith Poienarul vinzatoru, cerind protimisis, i duph
judecata ce au avut la divanu Craiovei, dupd cercetarea ce le-au ficut, si-au aflat dreptatea
numitul Tudorascu prin carte de judecata ot leat 1775 martie 28, ca sh stapineasch aceasti
mosie.

136

www.dacoromanica.ro
Si iar s mai fie lui Tudorasco FArcAsanul, o moarA ce este pe Nut Predestilor sud Do lj,
cc au cumpAra t-o de la frate-sAu Radul FArcAsanu, drept taleri 110 prin zapisu ot leat 1767
avgust 24.
Si iar srt mai fie lui Tudorasco FArcdsanul, a patra parte din mosiia Predestilor sud
Dolj i cu un vad de moaril de la Cuci sud Dolj, ce au cumparat-o Dumitrasco FArcilsa-
nul tot de la frate-sAu Radul, prin zapisu ot leat 1767 septemvrie 18, drept taleri 200.
Si iar sA mai fie lui Tudorasco FArcAsanul, a patra parte tot din mosiia Predestilor sud
Dolji, din chnpu, din pAdure, din livezi, din silistea caselor i cu partea de helesteu i cu
doao vaduri de moarA, care le-au fost cumpAratu Neagoe sin Sofronie LAcusteanu de la
BAlasa FArcAsanca i de la IonitA FArcdsanul <al> 2<-lea> vistier, prin zapisu ot leat 1771
iulie 24, pentru care neingAduind Tudorasco FArcAsanul ca sA stApineascA, s-au Invoitu cu
dinsul si au rdscumpArat aceastA mosie.
Pentru care, am dat domniia mea acest cinstit hrisov, Magdalinii monahii i gineri-
sAu Tudorasco FArcsanul postelnic, ca sA aibA a stApini mosiile ce s arati mai sus.
lar de va avea cinevasi vreo cerere de judecat pentru vreo mosie dintr-acestea, usa
divanului domnii mele este deschisii.
Si am IntArit hrisovul acesta cu Insusi credinta domnii mele, marturi fiind i preaiu-
bitii domnii mele fii 1 si cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boiarilor cei mari ai diva-
nului domnii mcle, pan Toma Cretulescu vel ban, pan Neculae Stirbei vel vornic de tam
de sus, pan Badea Stirbei vel vornic de tam de jos, pan Ioan Iuliiano vel logofat de tam
de sus, pan Dumitrasco RacovitA vel logofAt de tara de jos, pan Stefan Misoglu vel spAtar,
pan Neculae BrIncoveanul vel vistier, pan Scarlat Caragea vel postelnic, pan Neculae2 Britt-
coveanul vel clucer, pan Scarlat Manu vel comis, pan Neculae Filipescu vel paharnic, pan
Costandin Ghica vel stolnic, pan Cioran vel sluger, pan Alecsandru Farfara vel pitar i isprav-
nic, pan Joan Iuliano vel logofat de Ora de sus i pan Iordache Mavrocordat <al> 2<-lea>
logof At.
Si s-au scris hrisovul acesta In anul al doilea dintru Intiiia domnie a domnii mele, aicea
In orasul scaunului domnii nide Bucuresti, la leatu de la zidirea lunii <7284> 3 iar de la nas-
terea Domnului i rnIntuitorului nostru <1776> 3 in luna liii iulie 3, de Costandin logofatu Arh. SL Buc..
us. lir. 3
za divan . f.182-188.
Loc alb.
2 Corect : Manolache.
3 Loc alb.

Velifii boieri arald prin anafora cd bisericile domnesli din Bucuresli reclamd cd nu li se dd
vindriciul de la Wile lor din Greaca (jud. Vlasca) ldsale pdragind. Se holdrdsle, dupd obicei, sd
fie averlizafi cei ce nu lucreazd vreme de Irei ani yule cd aceslea vor fi date &lora. Domnul
lnldreste. 1776
lune
2
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasit cu cale de care dumnealor velitii boeri, asa sA sA urmeze ca
sA facA preotii foae dA numele stApinilor moii, i poruncint ca cei ce slut stApinii pamIntului
sA dea dA stire fiescAruia, urmindu cum scrie mai jos ca, de nu vor vrea aceia sd mai lucreze,
sA sA dea altora.
1776, Wile 2,

PrealnnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat mArii tale, clirosul de la amindoao bisericile gospod din Bucu-
resti, arAtindu cum cA au mita sfintele biserici prin luminate hrisoave domnesti, de iau vina-
rici de la doao popoara ce slut la Greaca, sud Vlasca, si din Intimplarea acestor vremi trecute,

137

www.dacoromanica.ro
pArdginindu-sa acele vii, sd pdgubesc de venit si mila ce au a lua, i cerurd ca prin lumi-
natd cartea mail! tale sd fie volnici a sd da acele vii la mina altora ce vor vrea sd le lu-
creze. Dar fiindcd acele vii slut pe mosii striine cu otavtind, numitu clirosu fiind orinduit de
manila ta la noi, ca sd cercetdm obiceiul i vremea pind cindu au ingaduiald cei cu vine,
de nu vor ca sd le lucreze, i dupd luminatd porunca maril tale am cercetat 1 tim si mai
dinainte cd dintru-nceput s-au urmat acest obiceiu pentru cei ce au vii pe movii cu otavtina
5i le pilrdsesc dd nu le lucreazd pind la trei ani, voe are stdpInu mosii ca, Intl! sd dea
In stire acelor care au avut viie, de vor sd mai priimeascd a le lucra, bine, lar nevrind, sd
sal dea la altii.
Ci noi, am gasit cu cale, clirosul bisericilor sd faed foae de numele stdpinilor moii
si dupd foaia ce vor ardta, sal fie luminatd porunca mdrii tale cdtre acei stdpini ai movii,
ca sd dea In v tire acelor care au avut viile, 5i de vor priimi ca si de acum lnnainte iardvi
sd le lucreze, sS sd apuce dA dinsele cu lucru, iar nevrindu, sd sd dea la altii care sd vor
gdsi, pentru ca sd nu sd paIgubeasca nici stdpfnii mosiilor de otavtind, nici clirosul cld venitu
si mila ce Ii sd cuvine a lua.
Arb. Bt. Bun., Pdrerea noastrd intr-acest chip este, iar hotdrirea cea ddsdvIrsitd ramlne a sd face
Ms. nr. 5
f, 114 114 v de cdtre inndltimea ta.
1776, mania 18.
Vel vornic, Badea vel vornic, vel logof At, vel logordt.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd biv vel medelnicerul Dumitrache reclamd pe preolul
128 lanache care i-ar fi tnsusit si vtndut 350 sttnjeni ddruili de el mdndstirii Dintrunlemn. Cerce-
ttndu-se zap isele preotului s-a dovedit cd nu shit bune si se dd dreptul mdmistirii sd stdpineascd
1776 acea mosie. Domnul Intdreste.
tulle
5
Jo Alexandru loan Ipsilant voievod.
Din cercetarea ce fAcum i domniia mea pricinii acestiia, fata fiind Innaintea domnil
mele amindoao pArtile, 5i din cele scrise mai jos, viizum cd f5r nici un fel dd dreptate au
luat preotu aceastd mosie de o au vindut, pentru cd, osibit cd nici un temeiu de scrisoare
vrednicd nu are Inpotriva temeiurilor ce vdzum la mina dumnealui medelnicerului Dumi-
trache, dd zapise iscAlite cu mArturii de credinta i aceste ce le ardtd sd cunoscu dd rele, dar
nici de stApInit n-au stapinit vreodatd. Care Insusi nu tagadui cA dd 44 dal ani o stApinevte
dumnealui i mAndstirea 5i lardsi nu tAgAdui cd intr-aceastd surnd de ani tot aici In lard au
fost, i (Id au vtiut a are vreo movie, nu vi-au cdutat la vremea cea cuviincioasd.
Deci, alegerea dumnealor boerilor judecAtori, gasindu-o bund i dreaptd, o intdrim ft
domniia mea i hotdrim sd stdpineascd mAndstirea cu bund pace acei 350 stinjeni.
1776, lune 5.

PrealnnAltate doamne,
Din luminatd porunca Inndltimii tale, dumnealui vdtafu za aprozi au adus la ju de-
catd pd dumnealui Dumitrache biv vel medelnicer, pfriv popii lui Ianache din satu Gerbil
sud Teleorman, zicindu cd ant ani 17 de cIndu au afierosit dumnealui, la leat 1759, ma-
ndstirii Deunlemn, doao hotard dd movie, stinjdni 350 ot sud Teleorman, Insd stinjdni 150
ce sd chiamd Viesparii-Dincdi, care au fost rumAn boeresc, iar stinjeni 200, hotaru Zdverca
ce au fost al unui Stan din Magura, i cd numitu preot la leat 1767 au pus mina fall a nu
sd judeca nici cu dumnealui, nici cu indndstirea Deunlemn, i, luind acea movie, au vi vin-
dut-o la al treilea obraz, la dumnealui sdrdaru Ionitd SlAtineanu.

138

www.dacoromanica.ro
Intreblndu-s si popa Ianache, rdspunse cd amindoao mo5iile acestea au fost cumpl-
rate de un strdmo5i-sdu Stanciu ceau i ardtd doao zapise, amindoao cu un veleat 7164,
unul ca din partea acelui Dined pa stinjdni 150, din Viespari, i altul ca din partea acelui
Stan ot Magura pa stinjani 200 din Zdvercd. Mai ardtd 5i alte doao cdrti dintru acela5i
an 5i lurid, 5i tot cu o zi, adicd iulie 13, 7164, 5i intru una sd coprinde cd un Petre I5i vinde
partea sa ce are In hotaru Zaverca, stinjdni 50, la Stanciu ceau5, iar Intr-altd carte, acel
Stanciu de la muierea lui, Lupa, acea mo5ie ce au cumprat-o de la Dinca 5i Petre. Mai
ardtd i alt carte cu leat 7177 iunie 26, adica de ani 107, din care fiind lipsa, nu fu cu putinta
sd s citeascd. Impotriva acestor zapise, ariltd medelniceru alte zapise cu mult osibire In
veleaturi decit ale preotului 5i Intli zicem, pentru Viesparii-Dincdi ne ardtd zapisul cu leat
7175 al Badii Bdldceanu <al> 2<-1ea> vistier, cu boeri man isc1ii mArturii, In care aratd
c acel Dined i-au fost ruman cu partea lui de mo5ie din Viespari i toat mo5iia lui i-au
druit-o Badii cdpitan din Cucueti, iar pe dinsul II apard de rumnie sii fie slobod. Mai
ardtd 5i alt zapis cu leat 7227 al Vilcului sin Badea capitan, cel ce a priirnit daru de la BMA-
ceanu, care au vindut acel hotar Viesparii ai Dinci rumanu, la un Preda slujitor ot BAlaci.
Mai ardtd alt zapis cu leat 7227 al acelui Predd slujitor ot BAlaci, cd 5i-au vindut aceast
mo5te Viesparii-Dincdi la un Petru Ivan negutdtoru ot Si5tov ; mai ardtd dumnealui medel-
niceru i alt zapis cu leat 7238 al unui Ilie Hrisanthu ot Si5tov, socru 5i epitropul acelui
Petru Ivan la mina Vladului logofat, tatul medelnicerului Dumitrache, cd i-au vIndut acea
mo5ie Viesparii-Dincdi rumanu, pentru datoriia ce avea Vladul logofatu a lua de la acel Patru
Ivan ginerile lui Ilie Hrisanthu. A5ijderea i pentru hotaru Zdverca, ardtd medelniceru zapi-
sul lui Stan din Mdgurd cu leat 7203 la mina lui Leontie Montescul, cd i-au vindut stinjani
200, partea lui din Zdverca i iar alt zapis al Monte5ti1or cu leat 7229 cd i-au pus zalog
ace5ti stinjdni 200 pentru clatorie tot la acel din sus-zis negutator, Ilie Hrisanthu, socru 5i
epitropul lui Petru Ivan, i-au dat i pa acei stinjdni 200, Vladului logofdt, tot pentru datoriia
gineri-sdu cu zapisu cel cid leat 7238. Si iar mai ardtd medelniceru alt zapis, cu leat 72-10
care s-au a5dzat ca, de va mai prisosi ceva5i mo5ie sd si-o stapineasca Monte5tii despre hota-
rul mdndstirii Sfintului loan, scrisorile preotului fiind trecute peste ani 120 5i nici hirtiia,
nici slova nu s asamana a fl dupd acele vremi, nu s priimira la judecata.
Ci, s Intrebd preotul popa Ianache de mai are alte dovezi mai noao 5i cu vreun te-
meiu, i ne ardtd o carte cu leat 1767 de ani 9, din care sd vede ca acest pop Ianache cerindu
parte Intr-aceastd mo5ie 5i avind pricind pentru aceast mo5ie cu Negoild Montescul, Ii
s-au fost dat soroc de cdtre ispravnici ca sd vie la divan sa <sil> judece, 5i nu s-au urmat,
fiindu cd nu s-au vazut nici o carte de judecatd. Mai ardtd o carte cu leat 7277 martie 12,
de ani 7, prin care sd vede cd dd mdrturie Negoita Montescul cum cd un Mateiu 5i Radul i
Anghel, nu slut din nearnul lui Ianache popa, acestuia, 5i cd rau cautd sa aibd i ei stapi-
fire In mo5iia Zeverca, 5i cu acea carte sd invita popa Ianache spre stapinire.
Deci, zapisele medelnicerului, cum au coborit vinzdrile din obraz itn obraz, sd vdd cu
marturii iscSIiIi, boeri man i alti oameni de cinste, stapinirea rnedelnicerului Inca iaste de
ani 44 fat% nici un fel de pIrd, cum 5i numitul preot nu o tAgadui, numai zise cd au rfimas
mic de parinti.
Drept aceia, la judecata sa hotird5te, rmindstirea Deunlemn sa-5i stapineasca aceas-
ta danie de stinjeni 350 cu bund pace de catre popa Ianache, iar hotarirea cea clasavIr5ita Arh. St. nue..
rimine la Inndltimea ta. f. 103v-104r.
1776, futile 23.
Meche paharnic, Dum<itru> Cior<anu> paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<do-
chim> biv vel medelnicer, D<umitrache> Brez<oianu>.

139

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anton (jud. Olt) reclamd de la sdtrarul Pdtrascu
129 Berindei (jud. Teleorman) mosia Radomiresti ce o are de moslenire. Judecala holdrdste ca Be-
rindei s aducd hrisou de stdptnire. Domnul tntdreste.
1776
Julie
5 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, poruncim dumneavoastrd ispravnicilor
sa urmati a face cercetarea ce scrie mai jos.
1776, tulle 5.

PreainnAltate doamne,
Dumnealui vdtafu za pdhArnicei aduse la judecatd pd Anton ot sud Olt de i-au luat
seama la jalba ce au dat la innAltimea ta pentru dumnealui sAtraru Pdtrasco Berindeiu ce
sA afld aici si pentru nepott-sdu Iordache din sud Teleorman, cu care are Anton mosie de mos-
tenire la Radomiresti sud Olt, si dupd vremi, rdpuindu-li-sd hrisovul cel vechi dd stdpinirea
mosii, eine pA cit au apucat mosie, stApineste. Dar acum dovedind Anton acel hrisov la mai
sus-numitii, in care hrisov ar fi arAtind tot coprinsu moii, Ii cere ca sd sd scoatd dA lath.
Pentru care hrisov, sAtraru Pdtrasco Berindeiu rdspunse cd dacd 11 scoate de feta hrisovul
ce-I are, In care sd coprinde multe moii, dar aici nu-1 are, cd este in sud Olt la casa dum-
nealui, si de va fi scriind i pentru mosiia Radomirestii, dumnealui Ii va da copie la hrisov,
CA dumnealui mosie in Radomiresti nu stdpineste.
Ci, dd vreme cd amindoao pArtile din sud Olt si sAtraru PAtra5co Berindeiu hrisovul
nu-1 are aici, si de nu care cumvasi sd tAinuiascd hrisovu ce-1 cere Anton, gdsim cu cale sd
fie luminatd poronca mArii tale la dumnealor ispravnicii judetului ca sA arate sAtraru Berin-
deiu hrisoavele ce va fi avind, prin carte de blestem i dupd hrisovu ce va gas! pentru moslia
Radomiresti sd sA scoata copie din cuvint In cuvint, sA sd dea la mina lui Anton ca, de
Arh. St. Buc., i si va fi 1npresurat mosiia de cinevasi, sd-si caute, care copie sA sd adevereze cu iscAlitura
ML nr. 6,
f. 106. si cid dumnealor ispravnicii. far hotdrirea cea dAsAvirsitd rAmine la innAltimea ta.
1776, tulle 2.
Alecsandru Greceanu paharnic, Barbu sluger, Manolache clucer, George Cana le.

Mitropolitul lath aratd prin anafora cA Radu treti vistier si Bdnicd Ire li logofat Budisteni se
130 judecd cu vara lor Maria Greceanca pentru o m3stenire. Se dd soroc Mariei s aducli dovezi.
Domnul tntdreste.
1776
lulie
5 Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar.
Asa sd si urmeze. i poruncim, la acel soroc, negresit sd sd afle aici cu scrisorile
ce va avea, pentru cd neurmind, sA va aduce cu treapdd, dd vreme cd i in anu trecutu ase-
menea soroc si-au pus si cu prelungire au 'Imes pInd acum.
1776, tulle 5.

P real nnAltate doamne,


Dupd jalba ce au datu cAtre mArlia ta, dumnealui Radul biv <al> 3 <-1ea> vistier
i dumnealui BAnicd biv <al> 3<-1ea> logof At, Budesteani, pentru Ma Hia cumnatal dumnealor,
ce au tinutu pl rdposatu BAnicd Greceanu, \rand dumnealoru, cdutindu-i clironomiia, nerd-
miindu-i copii, I cu zapciu vAtaf za pdhArnicei ne poruncesti mAriia ta sd cercetdm. Care
viind innaintea noastrA amindoaod partile, nu fAcum nici o izbrAnire, neavind dumneaei
Mariia Greceanca scrisori ce ar fi aicea, ziclnd cd le are acasA la tarA. Ci, Intr-alt chip

140

www.dacoromanica.ro
neputind cum cauta pricina, pusem soroc dupa vremea lucrului, la In 1 zi a lui noemvrie, sa
sA afle toti aici la Bucuroti cu scrisori ce vor fi, ca O. [sal cercetam jalba. Si de aceasta facem Arh. St. Bac..
stire mArii tale si anii mArii tale da la Domnul sa fie multi si norociti. f. 106 v.
1776, lulle 3.
Grigorie al Ungrovlahii.
1 Asa In text.

Departamentul al 2-lea aralci prin anafora c Stoian sirbul din Craiova reclama pe lonifa biv
vlort vistier care, fiind ispravnic In jud. Mehedinfi, ar fi eliberat pe un cioban hof care-i furase
oi 1 alle lucruri. Spusele reclamantului nefiind socolite dovediloare, judectitorii propun rejude-
care la cdiznacdmia Craiovei. Domnul lnteireste. 1776
iulie
5
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupa cum s-au gasitu cu cale da la judecala, dam volnicie slugii domnii mele ... 1
aprod vatasesc, sa-i Infatisaze pa toti Innaintea dumnealor boeriloru ce slut rinduiti la Cra-
iova cu treaba judecAtorii, sa cerceteze cu dinadinsul i da la cine sa cuvine, sa-1 facA pagu-
basului lnplinire.
1776, lune 5.

Preainnallate doamne,
Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecatA pa Stoian slrbul ot Craiova piris dum-
nealui Ionita, biv <al> 2<-1ea> vistier da la sud Dolj, asa zicInd Stoian, ca In anu trecutu
fiind Ionita vistier ispravnic In sud Mehedinti, Intr-acea vreme doi ciobani ce-i avea la oi,
anume Lazdru i LAzan, i-au furatu 120 oi i doi boi i 2 caldari i o pusca i 2 topoara i altele.
$i fugind decindea, au f Acut mare cheltuiala 'Ana au gasitu pa Lazaru si I-au trecutu dincoace
vrind si-1 ducA la Craiova, dar niste capitani ai numitului vistier i-au luatu din mina (Id 1-au
dus la numitu vistier ca sa faca Inplinire i dumnealui 1-au slobozitu pA Lazaru pinA a nu face
lnplinire, lasindu-1 pa dinsul pAgubas, care paguba sbo cere da la numitu vistier.
Intrebindu-se i dumnealul vlstleru Ionita, dumnealui au raspunsu ca nimeni nu au
venitu ca sa-i dea In seamA pa acel Lazdru ce-1 cere Stoian, fArA dA numal, intorcindu-se
din judet de unde era pentru trebile domnesti, au gasitu pa acel Lazaru la Inchisoare. Pentru
care spuindu-i Sarban ce era vechil lui Draghiciu BAbeanu polcovnic, ca acel Lazaru este
Incus cu prepus de hotie, 1-au tinutu 7 saptamini la Inchisoare si nemaiaratindu-se nici un
dovagiu 2 pa urmA, cu stirea dumnealui 1-au datu Sarban, vechilu polcovnecului, pa chezA-
sie. $1 In urma slobozirii lui Lazaru au venitu i Stoian ca s caute dava i Indata au trimis
la chezas (IA 1-au adus. $1 neavInd de uncle sa dea pa Lazaru, au pus pe chezas la Inchi-
soare, dud viind dumnealui Nicoll sArdaru, ispravnec In locu sAu, 1-au datu pe chezas In sea-
ma dumnealui sardarului Nicolii, dar Stoian au rAspunsu ca zabava nu i-au fost 7 saptamini,
si numai 3 saptamIni.
Deci, aflindu-se i acum aid In Bucuroti, Draghici Babeanu polcovnicu, i dovadA
neflind nici la o parte nici la alta, s-au chemat i Draghici polcovnicu de s-au Intrebatu ca
doara sA va dovedi cevasi pentru aceasta pricinA, i asa au datu seama ca pa acel LazAru
I-au datu In seama lui Iacovu buluc-basa de la Cerneti, Marco tatul lui Stoian, iar nu Sto-
ian, si Iacov buluc-basa 1-au adus de i 1-au datu In seama-i. Nefiind In isprAvnicie acolea
si el avind treaba sa vie la Bucuresti, la plecarea sa 1-au datu In seama lui $Arban cc 1-au
lasatu vechil.
Pentru care, din spusa lui Draghici polcovnicu sA dovedeste ca. Marco tatul lui Stoian
1-au datu In mina lui Iacov buluc-basa, cum nici el nu tagAdui, zisele lui IonitA vistieru
shit cu cale de vor fi adevarate, iar zisele lui Stoian slut amestecate si nu sa poate descoperi
aceastA cercetare aici, fiind loc departatu.

141

www.dacoromanica.ro
Dar fiindcA si Marco tatd1 lui Stoian i 'clrban ce au fost vechil polcovnicului, cum
si lonitd vistieru, Mau totu din partea locului Craiovii, unde poate sA sa ddscopere ade-
vArul i dreptatea fiestecAruia, rmlne judecata a sd cAuta la Craiova, dupd cum s-au facutu
si Iran lurninata porunca marii tale.
Dar pentru ca sA ia sAvirsire aceastd judecat fr d prelungire, s fie luminatfi po-
runca marii tale, sa sd orinduiasca i omu domnesc de aid ca sa adune pe toti In Craiova
Arh. St. Buc., la dumnealor boerii caimacani, sA ii sa sAvirseascA judecata. Iar hotarlrea cea desAvIrsita
Ms. nr. 5,
f, 10Ov. ramine la Innaltimea ta.
1776, lithe 1.
Mateiu paharnic, Barbul singer, Manolache clucer, George Canale.
1 Loc alb.
2 Pentru : davagiu.

n;l/isitrraopreoalizlueslificii.jr.I'miaanzraeliiiepric'neraczellairnodrua-sced p3r1 ii nfta'icsaepaditmariuteluepi iStraonpdudl uepvoiliraoplapidenlutriu icitcclensatia-

132 nistrarea restrit mamei ei. Cereellnda-se priedln epitrop deal cu vont Wand. Acesta
tnvoindu-se; domnul holdrdste ca milropolitul sd numeascd un epitrop.
1776
Julie
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
5
Preasfintiia ta pArinte mitropolite, s cercetezi i cele cc slut ale copilii lui, sa le
dAosebesti dintr-ale pitarului Sandului cu foae In scris, pe care sd rinduesti preasfintiia ta
un epitrop s le caute i sd le chiverniseascd, dd care sd avem si domniia mea stire.
1776, Julie 5.
PrealnnAltate doamne,
Dupa jalba ce au datu cdtre mariia ta, Mariia, copila dumnealui pitarului Sandul,
cerind zestrile mume-si, vdzind pa taica-sAu cAzutu In mult datorie, i ni sA porunceste
de cAtre mariia ta sa luam seama dupa pravilA, de poate copilul a-si cauta zestrile mine-sa
trdind tatA-sau, i cu anafora sa Instiintam.
Deci, aratam marii tale aceastd cerire a copilii, cind ar fi fara da voia taica-sAu,
dreptate n-are a cduta, ca i pravila opreste. Iar cind Insusi parintele voeste si Inca cere si
epitrop sd sa orinduiascd spre purtarea de grija a ei si a zestrii cu care vine dreptate a i
sa lnplini cerirea si a dobindi zestrile cum jAlueste Ca sd nu ramie saraca i lipsitA, pricina
toata stA la vointa taica-sdu, de va voi a o rasa a face aceastd cerire, sa poate, iar da nu
va voi, nu sa poate.
Ci, noi IntrebAm pA dumnealui pitaru Sandul i ne aratd dupA cum zicem, cA nu numai
la aceasta o lasa, ci Inca i epitropu cere asupra copiiloru sa sA orInduiascA.
St. RUC..
.Arb. De aceasta facem In stire marii tale, si anii mdrii tale dA la Domnul sA fie multi
MB. nr. b,
f. 107v. 108. i norociti.
1776, lulle 2.
Grigorie al Ungrovlahii.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd popa Dumitru cu celasii sal reclamd pe StanVII-
133 culescu f i pe cetasii acestuia care revendicau mosia Tinteasca (jud. Teleorman). Se recunoaste
dreptul reclamanfitor, care aduc dovezi scrise, hotdrtndu-se ca pentru surplusul de sttnjeni ai aces-
lora sd cerceleze ispravnicii. Domnul tntdreste, dispunInd ca acela care va pierde si tn apel, sd
1776
f ie pedepsit.
lulle

Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.


Neodihnindu-sa Stan VilsAnescul cu cetasii lui, esi si Innaintea domnii mete la divan.
si IntrebIndu-1 pentru stapInire, Insusi nu tAgAdui c dA 32 (IA ani nu stapInescu intr-acesti

142

www.dacoromanica.ro
482 stInjAni ce sa judeca, i iarasi nu tagaclui cA Intr-aceasta sumA da ani, tot fajA au fost
si rdciodata vreo jalba i judecatA nu au cautat. Asijderea nici vreo carte si dovadA dA temeiu,
cum cA sA fi avut parte Intr-acei stinjeni ai plejilor nu avu sa arate. Care si vreun temeiu de
scrisoare sA fi avut iarasi de stApInire dintr-atlta sumA de ani, nu pot a avea nici un fel de
dreptate la plra lor, si hotArlm, popa Dumitru cu cetasii lui sa staptneasca cu Nina pace
dupa alegerea judecAjii departamentului. far pentru adeverinja ce arata Stan Vilcanescu
a unui Neacsu Fotescul, Gherasim monahu i Stanciu erbaru ce au si ei parte de mosie acolo,
Intru care scriu cA la hotArniciia ce s-au facut de 26 de ani clndu s-au ales, copiii lui Du-
mitru, acei stinjeni 482, ei au fost Inpresuratori, adicA, cd. dupA ardtarea si marturiia lor
s-au dat popii lui Dumitru mosie i s-au pagubit Stan Vilcanescu, mAcar ca. In cartea de hotAr-
nicie scrie cA boeriul hotarnic n-au urmat dupa mArturii i dovezi, ci numai dupa hrisoave
si cdrji.
Dar dA vreme ce zic ca ei au fost Inpresuratori, am poruncit dumnealor ispravni-
cilor judejului sA-i aduca faja i Intli sA cerceteze da este acea adeverinjA a lor, i fiindu a
lor, sa dea lui Stan Vilcanescul din partite lor, mosiia ce ii s-au Inpresurat, iar nefiindu aceastA
adeVerinjA a lor, sA trimijA pA acest Writs in path' aici cu Instiinjare, ca sA sA pedepseascA.
1776, tulle.
PrealnnAljate doamne,
Din luminata porunca InnAljimii tale, dumnealui vAtafu za visterie aduse la jude-
catA pa popa Dumitru i pa Stoica Puiul i pA Radul Ciljea cu cetasii lor ot satu Vaja
sud Teleorman, ptr1i lui Stan Vilculescul i celorlalji cetasi ai lui tot din satul Vaja ziclndu
plrIii ca avind movie ce sA numeste Tinteasca sud Teleorman, care mosie au stApInit-o
atit mosii i stramosii lor, cum si ei pina acum, iar acum cel Olt, Stan cu cetasii lui, s-au
sculat ca sA le ia mosiia, zicIndu ca este a bor.
Deci, plriii pentru mai buna Incredinjare de stdpinirea acestii mosii cc au avut
atit ei, cit i mosii lor, precum s-au zis, au aratat o carte a marii sale rAposatu Mihai
vodA Racovija cu feat 72571, adica dA ani 32, Intim care sA vede cA au sA stApIneasca partea
for In mosiia Tinteasca. Au mai arAtat si altA carte a dumnealor velijilor boeri da atunci,
cu feat 7257, adica dd ani 27, Intru care sd vede cA i dumnealor le-au dat aceastA stapt-
fire. Au arAtat i o carte de hotArnicie ce s-au fost fdcut din poruncA domneasca de un comi-
sul Nicolae cu leat 7258, adicA (IA ani 26, Intru care sA vede cA au ales partea lor de mosie,
stInjani 482, de care Intreblndu-sa i plrflii cu ce carp si dovezi umblA sA strice stApinirea
popii lui Dumitru i a cetasilor lui ce dA atita vreme stdpinesc, i sA ia ei mosiia, si au
raspunsu ca nu au nici un sinet sau carte, ci au auzit si s-au Incredinjat din unii din mosneni
cA au si ei mosie, dupa a cArora mArturie cerca sA o ia.
Drept aceia, am cerut ca sa aduca Innaintea judecajii pe acei martori i iarAsi au
rAspuns cA shit acolo pA loc. De care vazindu cA pirIii acestiia sA silia numai cu vorbe,
neavInd nici un sinet, oricum ar fi, sA dovedeascA cererea lor, iar ptrlsii au dovedit cu
bune sineturi stApinirea ce au intr-aceastA mosie dA atijea ani, am hotArit ca si de acum
Innainte sA aibA a stAptni cu fauna pace partea lor dA mosie ce au stapInit In Tinteasca, adica
stinjeni 482.
Dar clft vreme ce si pirijii arata ca ar fi avind In faja locului oameni carii sA martu-
riseasca si de dinsii ca. au parte de mosie In Tinteasca, de care socotindu-ne i noi ca poate
afarA dintr-acestiia stinjeni 482, vor fi avind i ei vreo parte Inpresurata Intr-acel hotar
Tinteasca, pentru ca sA n,u ramie vreo banuialA asupra dreptAjii, sa fie luminata porunca
mArii tale la dumnealor ispravnicii ot sud Teleorman, Ca sa faca cercetare cu amaruntu
de au si pirljii acestiia vreo parte, si cu anafora sA Instiinjeze marii tale. Iar hotArIrea cea Arh. SE. Bac..
dAsAvirsitA rAmIne la InnAljimea ta. f. 108-109.
1776, lunie 29.
Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru Greceanu, Ev<dochim>
biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Asa In text.

143
www.dacoromanica.ro
Vega boieri aratd prin anafora cd noud cdpitani din breasla vet spdtarului, care pldliserd pen-
134 tru cdpitdnia tor 790 taleri stolnicului .*fan, cer vdduvei acestuia restituirea talerilor, ardlind cd
n-au definut slujba dectt 25 zile. Li se recunoafte dreplatea. Domnul Intdrefte, dind drept de apel
1776 la divan.
Julie
6

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.


Dupd cum s-au gdsit cu cale de la judecatd, hotdrim i domniia mea, zapciule ce
esti orinduit, sd faci lnplinire de la stolniceasa. Iar avind a face apelatie, vor esi 41
la divan.
1776, Wile 6.

Preainndhate doarnne,
Din luminata porunca innAltirnii tale, vdtafu dd aprozi au adus la judecatd Innaintea
noastrd pe liude 9, cdpitani din breasla dumnealui vel spathar, carii cu jalbA au Wilit inndl-
tirnii tale pentru Costin zarafu i pentru Dumitrache Brosteanu ce au fost vdtaf al rdposa-
tului stolnicului Stefan zet Topliceanu cind era purtAtor de grijd spdtdrii in vremea rusi-
lor, zichid cd Old a nu sd inchiia pacea mai nainte, unii cu cite doao trei luni, au luat cdpi-
tanii si au dat bani innainte, prin mina lui Dumitrache Brosteanu. Dar incheindu-sd pacea
la leat 1774 in luna lui iunie 15, pd ei i-au lipsit din cApitanii, si dd banii ce s-au dat sd
Old pdgubasi, care, facindu-sa socoteala de banii ce au dat fiestecarele, sd face suma
taleri 790.
Deci, fatd fiind atit Costin sarafu, cit si Dumitrache Brosteanu, s-au intrebat ce rds-
punde inpotriva aceasta, i zise Dumitrache Brosteanu cum el cu adevdrat acestiia din mina
numitilor cdpilani i-au luat, dar i-au dat si ei in trebile casii stolnicului Stefan incheindu-si
socoteala prin catastif, care catastih sd vdzu si de care noi cu leat 1774, dupd care catastif
dA datu banilor i dupd cartile ce sA vdd la mina cdpitanilor iscAlite de stolnicu Stefan, da
cdpitAnie, sd vAzu cd unii cdpitani au fost numai cite 25 de zile pind la incheerea pAcii si
rdu ii s-au luat acel plocon, care catastif este iscAlit si pusd si pecetea stolnicului Stefan.
Mai zise Dumilrache Brosteanu cd au mai dat galbeni olandezi 2000 tot din venitul spdtdrii,
In mina lui Costin sarafu. Costin sarafu nu tAgadui cum cd n-au luat acesti bard din mina
lui Dumitrache Brosteanu numai zise cA la purce<de>rea stolnicului Stefan din Bucuresti,
puindu-i intr-o pungd i pecetluindu-i, ii i-au dat In mind si au luat rdvas de datul bardlor
iscAlit dd rdposatul stolnic *tefan, care rdvas sd vdzu i dA noi pe numele lui Costin za-
rafu cu leat 1774 septemvrie 7, dat la mina lui Dumitrache Brosteanu. Dar, intimplindu-s1
moarte lui Stefan stolnicu, acei bani cu punga, cum au fost pecetluiti, zice a au rdmas si
s-au adus aici de s-au dat in mina stolnicesii stolnicului Stefan, si cum cd banii aceia ce
s-au luat de la numitii cdpitani sd and la stolniceasa, mdcar cd pentru aceasta pricind unii
din mai sus-numitii cdpitani au mai avut judecatd cu Dumitrache Brosteanu innaintea du m-
nealui biv vel vornic Niculae Dudescu, care cu anafora de la leat 1775 iulie 13, instiinteaza
pe Inndltimea ta, cum gdseste cu cale ca, clironomii stolnicului Stefan sd plAteascd numitilor
cdpitani banii pe jumdtate .
Deci, de iznoavd, [din] dupd luminatA porunca Innaltimil tale, vdtafu de aprozi adu-
cindu-i si innaintea noastrd, am cercetat pricina cu amdruntul i dupd cum sd aratA, mai sus,

144
www.dacoromanica.ro
banii ce s-au luat de la numilii cdpitani jdluitori slut la mina stolnicesii, iar nu cd au
rdmas la Costin sarafu sau la Durnitrache Brosteanu. Dupd cum sd dovedi din insusi ea-
tastifu stoln.cului, ce este la mina Brosteanului, clA a rdrninea numitii cApitani pdgubasi,
nu este cu dreptate, fiincicd unii au fost numai cite 25 de zile.
Noi gdsim cu cale, clA vreme ce Dumitrache Brosteanu i Costin sarafu au dat banii
In mina stolnicului Stefan, care bani, zic cd dupd moartea stolnicului Stefan s-au adus si
s-au dat la mina stolnicesii, ca una ce au luat banii, sd plAteascd acesti taleri 790 acestor
cdpitani, fiindcA i-au luat fr dA dreptate. far cea ddsdvirsitd hotdrire rdmine a sd face de srb. t. B ic.,
Vs. or. a.
cdtre innaltimea ta. f. 103 103v.
1776, iunle 14.

Dum<itrasco> Racovitd vel vornic, Badea Stirbei vel vornic, vel logofdt.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Anastasia (jud. Teleorman) reclamd pe popa Enache
din satul Cerbul care de cinci ani i-ar fi luat venilul mosiei si morii ei de la Zeverca. Se ho-
tdrliste cercelare cu ispravnici. Domnul tuldreste.
135
17711
lune
9
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Dupd cum s-au glsit cld la judecatd cu cale, poruncim dumneavoastril isprAvnicilor sd
urmati a face cercetare dupd cum scrie mai jos.
1776, tulle 9.

Preainnaltate doamne,
Din luminatd porunca innAltimii tale, durnnealui vdtafu za aprozi au adus la jude-
catd pe Anastasiia fdmeia ot sud Teleorman, pirIsd popii lui Enache ot satul Cerbul tot
dintr-acel judet, zicind Anastasiia cd, avind o mosie ce sd numeste Zeverca ot sud Tele-
orman, pe care mosiie avindu i vad dd moard care s-au stdpinit atit <Id neamul ei, cit si
dd dinsa pind la leat 1768, iar numitul preot s-au fdcut stdpin pe nurnita ei mosie i i-au
luat tot verau, cum si de la moard, dd shit ani 5.
Deci, aceastd judecatd fiind cercetat cu deosebitd carte de judecatd, care s-au fcut
hotarire de cAtre mariia ta In divan cd numitul preot au fost vindut i partea de mosie ce
au fost avut dumnealui medelniceru Dumitrache Intr-acel hotar, Zdverca, ci nu au fost lucru
sdu, care au rdmas osindit din divan. Si numita plrIsA ardtindu la judecatd cd va dovedi In
fata locului, atit venitu ce s-au luat du pd mosiia ei, cit i venitu morii, i fiind amindoao
partile tot din numitu judet, au priimit amindoao pArtile Ca, acolo i sd cerceteze aceastil
pricind, sd fie luminatd porunca mdrii tale cAtre dumnealor ispravnicii judetului Ca sd facii
cercetare i alegere In scris hotarind prin carte de judecatA, iar care parte nu sd va odihni, Arh. St. Bun..
Ms. nr. 5.
vor veni si la divan. far hotdrirea cea desdvirsitd rdmine la InnAltimea ta. f. 109 109v.

1766, Julie 7.

Meche paharnic, D<umitru> Cio<ran> paharnic, Costandin biv vel comis, D<u-
mitrache> Brez<oianu>.

145

www.dacoromanica.ro
Departamentul al 2-lea aratd prin anarora cd Costandin cere ca prdvdlia din mahalaua Sr. Gheor-
136 ghe-Nou, zestre de la soacra lui, sd fie evacuatd de vechiul ei chirias Grigore 1VIdrgelaru. I se
dd acestuia soroc de patru luni s-o evacueze fi dreptul de protimisis dacd proprielarul n-ar ro-
1776 losi-o pentru el, ci ar retnchiria-o. Domnul tiddreste.
tulle
12
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
Au isitu i innaintea domnii mele la divan amindoao partile si alt n-au avut ce sa
mai zica sau ce sa arate spiv ajutor, Grigorie Margelaru, far' da numai tot cele ce au zis la de-
partamente. La care zise, neavind dreptate, da vreme ce stapinu cel ce iaste, arata ca pen-
tru a insusi lui trebuinta va ca sa o ia, hotarim, Zoita, sau Costandin gineri-sau sa o faca
zapt, sa o tie cu pace, iar cind va dovedi Grigorie ca au dat la altu in chirie, la striini,
sa sa protimiseasca a o tinea el, decit altii.
1776, tulle 12.

Dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pa Zoita i zet ego Costandin, plrii lui Gri-
gorie rnargelaru, zicind ca nu va sa iasa din pravaliea lor ot mahalaoa Sfete Gheorghe-Nou,
ce au avut data In chirie la numitul Grigorie raspunse ca acea pravalie o tine da la numita
Zoita, de sint ani 15, si au platit chiriia far' de nici o zminteala si au facut cheltuiala la
samar si la invelisul pravalii, care acea cueltuiala, zice Zoita ca-i plateste dupa zapis. Iar Inpo-
triva lui Grigorie, raspunse Costandin ginerile Zoitii, cum ca acea pravillie i-au dat-o soa-
cra-sa zestre, t i o cere ca sa o tie pentru 1nsui trebuinta i negutatoriia lui. Mai cerea Gri-
gorie da la Zoita, taleri 150 care i-au platit batalchira. Raspunse Zoita, ca In vremea clad
au fugit Grigorie la Brasov i la Iasi, Mind pi-AN/Ma singura, au gasit pe un nigutator si
i-au dat in trei ani cu chirie si in urma. Viind Grigorie din Brasov s-au asazat cu Zoita si au
priimit Grigorie ca sa plateasca acei bani negatatorului, care bani i-au i dat la acel negu-
tator si au luatu pravaliia iarasi Grigorie si i-au tinut In seama In chlrlia pravalli, cum nici
Grigorie nu tagadui. Cu toate acestea Grigorie raspunse ca el nu iase din pravalie, ci o cere
la Zoita ca sA o tie tot el in chirie.
Deci, (IA vreme ca aceasta pravalie au isit din stapinirea Zoitii si au ramas cu stapt-
nire la gineri-sau Costandin i fiindca Costantin o cere pentru insui tribuinta lui, si mai
virtos, cA lui Grigorie, zice Costandin ca i-au dat soroc inca de trei luni dupa inplinirea a-
nului ca sa-si caute alta pravalie si el nu au umblat sa-si gaseasca, hotarim, Grigorie marge-
laru sa iasa dintr-acea pravalie si sa ramie pa seama lui Costandin, ginerile Zoitii. Dar fiindca
Grigorie raspunse ca acum deodata nu poate sa iasa dintr-acea paravalie avind mina marf A
care nu o are unde sa o pue, judicata i-au mai dat Inca soroc de o hula, care cu alte trei
luni ce i-au fost dat soroc Costandin, fac luni 4. CS (IA nu va ii la inplinirea acestui soroc
de o hula, sa fie volnic Costandin, cu zapciu sa-1 scoata fara de voia lui din pravalie ca un
inpotrivitor.
Arh. S. Buc., Iar cind Costandin va da acea pravalie cu chirie la alta parte, sa MIA Grigorie prote-
M.3.at. 6, misis platind si el ceia ce-i va da altu, ca unu ce au tinut-o el si mai innainte.
f. 109v. 110.
1776, mat 15.

Meche paharnic, Costandin biv vel comis, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum-
<itrache > Brez<oianu>.

146

www.dacoromanica.ro
Ve DM boieri aratd prin anafora cd Tudori Tomara, epitropul defunclului lanuf, cere de la Nan
vdtaful plata unei datorii penlru care acesta ldsase amanet lui lanuf mai mune obiecte. Depar-
lamentul al 2-lea holdrtse ca Nan sd pldleascd datoria dar divanul, rejudecind, holdrdste sd i se
i
1

Intoarcd lui Nan obiectele amanetate, cite au mai rdmas. Domnul intdreste. 1776
lulle
12
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod bojiiu milostiiu gospodar zemle Vlahiscoe.
Aceasta judecata s-au cautat i Innaintea domnii mete la divan, fatd fiind amindoao
partite, cit si State Cerfele asemenea dete miirturiia lui. Si di vrerne cc Nan vdtafu si-au
cerut amaneturile toate, i sa-i plateasca banii cu dobinda, si nu i s-au dat zicind c unile
MIA In Brasov, care datorie avea Ianut, si i sA cadea cind facea vechil pa State a Ina
bani, i si-i dea amaneturile, sd fi dat vechilului i ceasornicul i pinza In mina-i, nu gasim
nici o vina dd paguba lui Nan, MA numai, da vreme ce pa linga acele pusci s-au luat si de
ale lui, multe, si d vreme ce acest amanet nu era dat pentru pastrare san zalog drept bani,
hotarim ca sd sa urmeze cum scrie mai jos.
1776, tunic 12.

Din luminatd porunca marii sale preatnnaltatului nostru domn Io Alecsandru loan Ipsilant
voievod, vatafu da copii (IA divan au adus la judecata inaintea noastrd pe Nan vdtafu
cu Tudori Tomara, epitrop raposatului Ianutului, cerind Tomara de la vatafu Nan, taleri
50 cu dobinda lor, dupa un zapis al lui dd la leat 1768 noemvrie 1. Care pentru aceasla
pricina, au mai avut judicata la <al> 2<-1ea> departament i dumnealor boerii judecatori ot
<al> 2<-1ea> departament 11 hotAraste pe Nan vatafu, ca dupa zapisele lui sd-i plateasca
banii cu dobinda lor.
Deci, neodihnindu-sa vatafu Nan pe acea judecatd, au facut apelatie calre manna
sa voda i mariia sa i-au rinduit la noi ca sa le cercetam judecata, pe care aduc1ndu-i
vatafu d copii, zapciul cel orinduit, Innaintea noastra, am Intrebat pe Nan vatafu, ce ras-
punde Inpotriva zapisului lui, i nu-si tagadui nici zapisu, idci datoriia, numai, zicea cd la
leat 1769 au dat la Ianutul doao sisanele, un ceasornic de aur i un top de pinzd dd olanda
ca sa i le \qua i vinzInd acelea sa-si opreascd Ianut banii datorii, iar ceilalti bani sa-i dea,
si de atunci Ora acum, nici puscile nu i-au dat, nici ceasornic, nici pInza. 5 i cere Nan ca
sa-i dea Tomara aceste amaneturi si sa-1 plateasca banii cu doblnda lor. Tomara zise ca la
ducerea Ianutului In Brasov cind au fugit toti boerii, temindu-sa la drum sd nu i le ia eine-
vasi, le-au lasat In odae, In <manastirea> Sfeti Ion aici In Bucuresti, iar ceasornicu i pinza
le-au luat cu el la Brasov, si dupd ce au mers In Brasov, i-au trimis zapisul de datorie a
lui Nan la State Cerfeli, In vremea cind era Zametin gheneral aici, ca sd-i ceara banii datorii,
acei taleri 50 cu dobinda lor, i apuclnd pe Nan pentru bani, Nan n-au vrut sd-si plateascd
datoriia. Nan nu tAgadui cum ca nu 1-au apucat State Cerfeli da bani i nu i-au dat, numai
zise ca nedlnd amaneturile, pentru aceia nu i-au dat banii.
Deci, aduc1ndu-si si State Cerfeli, celui ce i-au trimis Ia<nu>lul, zapis din Brasov,
ca sa apuce pe Nan pentru banii datorii, Innaintea noastra Ii dete in scris marturiia lui Intru
care arata Ca i-au trim's Ianutul zapisul da datorii al lui Nan si 1-au apucat pentru bani, iar
Nan si-au cerut amaneturile, adica puscile, ceasornicu i pinza. State zice ca i-au zis cd-i
puscile sInt aici in odae, iar ceasornicu si pinza iaste la Brasov la Ianul, dar nu i le dd
pind-i va da toti banii cu doblnda lor. Nan Inca, i-au zis sa-i dea toate zdloagele i sa-i dea

147

www.dacoromanica.ro
banii cu dobinda lor. State i-au zis ca va scrie la Bra 5ov 5i le va trimite i pa acelea si
[a] intimplindu-sa da au fugit *i State din BucureW, zice ca, mergind la Brasov, i-au dat zapisu
iar in mina Ianutului i n-au mai adus zaloagile din Bra 5ov ca s le fi dat i pa acelea
lui Nan. S-au Intrebat Tomara ce s-au facut acele pu5ci, i zise c dupa ce au fugit mus-
calii din Bucure5ti viind Mehrnet pa5a Rumele-valise 2 cu oaste turceasca i cla5chizind odaila
Ianutului din <manastirea > Sfeti Ion, au luat acele pusci, iar ceasornicu i pinza le are
la el. S-au intrebat Nan vatau, la ducerea Ianutului din Bucure5ti In Bra5ov, cum (la n-au
niers sali ceard amaneturile vazindu-I ca sa duce in tara striina, i zise ca. nici Ianutul nu
1-au chemat, nici el n-au 5tiut cind s-au dus, t tocmai in urma au aflat, i chid au aflat,
Ianutul era In Bra5ov, 5i cum Ca atunci cind i-au trimis zapisul la State Cerfeli, da i-ar
fi trimis i ceasornicul i pinza i sa-i fi dat i pu5cile, i-ar fi dat banii i nu s-ar fi prapadit
puscile. Care la aceasta, n-are Nan nici o vtn, ci vina iaste a Ianutului, caci chid au ple-
cat, da ce n-au chemat pe Nan sa-i fi dat amaneturile, pentru Ca Nan zice ca i le dedese
sa i le vinza, iar nu i le-au dat amanet pentru banii datorii, dupa cum nici In zapisul datorii
nu s vad puse, nici pu5cile, nici ceasornicu, nici pinza, zalog. Dar (IA vreme ca nici Nan,
acea purtare (IA grija n-au avut, vazind ea fug toti in toate partile, sa fi mers la Ianul sA-si
fi cerut amaneturile, Ianul Inca n-au trimis sa-1 cheme cind au plecat d aici s i le dea,
ci le-au lsat in odaia lui din Bra5ov chid au facut vechil pe State, n-au vrut sa-i fi trimis
5i celelalte arnaneturi ca s i le fi dat toate salt fi luat banii.
Drept aceia, ii supune pa Ianutul a plati acele pu5ci, dar fiind grepla i la o parte
.5i la alta, hotarim, da vreme ca acele pu5ci s-au luat (IA osta5i, cum i alte calabalicuri ale
Ianutului ce zice ea au mai avut acolo, Nan s fie paguba5 (IA pu5ci cum i Tornara sa nu
Arh. St. nue.. mai aiba a mai cere acei taleri 50 cu doblnda lor, ci sa dea zapisul lui Nan ca sa sa sparga,
Ms. Dr. 6,
f. 110 v. lily. iar ceasornicul i pinza sa i le dea lui Nan. Aceasta scriim.

1776, lunle 14.

Dumitra5Co Racovitil, Badea vel vornic, vel logofat, vel logofat.

1 Corect : iulie, dupa suita documentelor.


2 Pentru : valesi.

Mitropolitul Nth aratd prin anafora cd Tomifd Cdlinescu cere ca i arhimandritul mdndstirii
138 Arge sd pldleascd parte din paguba vindriciului cumpdrat de ei tn 1ovdr4ie. Fdandu-se cercetare
se propune respingerea cererii. Domnul Intdre#e.
1776
julie
14 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
De vreme ce aceasta pira a Tomii Calinescului s-au cercetat 5i au priimit arhiman-
dritul blestem pc ponturile ce insu5i Calinescul i-au dat, cum ca nu este vinovat, ci ii napas-
tue5te cu gindu ca sa-i opreasca cu pricina aceasta, mila vinariciului mnastirii ce are a lua
de la dinsul, hotarirn sa aiba pace igumenu da catre Calinescu pentru aceast pith da tova-
ra5ie sau parte la slujba, 5i banii ce au luat Calinescul, mila manastirii Arge5, poruncim
vatafe de aprozi, sa-1 apuci cu strinsoare, sa-i Inplineasca.
1776. lune 14.

148

www.dacoromanica.ro
Prealindltate doamne,
Dupd jalba ce au dat ciltre mariia ta dumnealui Tomita CAlinescu pentru cuviosul
arhimandrit chir Damaschin, al mAndstirii Arges, pricind dd vindriciu anului trecut din sud
Arges i Muscel, cd, cu Indemnarea arhimandritului cumpArindu-1, au pagubit si nu ar vrea
si arhimandritu ca sd plateasca dinpreund acea pagubd ; si cu zapciu, dumnealui vdtafu de aprozi,
-orinduiti fiind la noi, am cercetat pricina. Si Intrebind pd Tomita cu ce poate dovedi pd
arhimandrit cd au fost IndemnAtor acestiia, dumnealui ne ardtd o adeverintd In scris a arta-
mandritului, In care scrie cd sii pune tovaros pe a patra parte, iar nu pd din doao, cumpA-
rAtoarea, si Insemnare pind la citi bani sd sue. Rdspunse si arhimandritu din gurd mai pe
urmA, cum cd pentru alt obraz au voit si acea parte, iar nu de sine. Cerum la Tomita
altd dovadd mai credincioasA, zapis sau mArturie sd ne arate, dumnealui n-avu, numai o
adeverintd, iar In scris, a dumnealui paharnicului Meche, in care scrie cd arhimandritu
au fost Inceperca si sfirsitu acestui vindrici si citindu-o, nu o priimi arhimandritu, zise sd fie
enteres la mijloc al dumnealui paharnicului Meche cu Tomita, pentru rudenie. Mai zise
Tomita cd dupe ce au luat, au cumparat vindriciu, au fdcut patru pArti : 1 parte dumnealui,
alta arhimandritu, alta paharnicului Meche si alta unui da<s >c<al> lane si la urmd lipsind
tiumnealui paharnicu Meche din mijloc, partea dumisale o ar fi InpArtit In doao, jumAtate
au luat Tomita si jumdtate s-au dat asupra arhimandritului prin vorba logofdtului Dinu,
mai la urmd, lipsind si arhimandritu si-ar fi vindut 1 pol parte acelui logofdt Dinu, care
au fost de sine. La aceasta, arhimandritu tagAdui. Zise cd numai cu o parte s-au fost IncArcat,
pe care o au si vindut logofatului Dinu, iar acea jumdtate zise cd de loc, chid s-au Impartit
partea paharnicului Meche, s-au dat asupra logofdtului Dinu. Spre 1ncredintarea acestiia,
dete credintA logofdtu Dinu 1nnaintea noastr, cd cu bund seamd o parte au cumpArat de
la arhimandrit, iar nu si jumdtate, si, mai viErtos, si paguba ce 1-au ajuns pe o parte si jumd-
tate, o ar fi Inplinit pe deplin Tomitii. Mai zise Tomita cd viindu-le musteriu sd vinzd
judetu Arges cu pret dd cinci pungi de bani, arhimandritu au oprit a nu-1 vinde, zicindu
cd-1 ia asupra sa drept 6 pungi, si tagadui si la aceasta arhimandritu cum si la alte multe
ardtdri si zise ale Tomitii. Zise si arhimandritu, cd cld era pd din doad tovaros la aceasta,
<sA> scoatA condractul care 1-au f Acut la urmarea slujbii, sd sd vazd dd este iscAlit cuviosiia
sa, sau de nu, si nici Tomita la aceasta nu putu tAgAdui cd este iscAlit ; 11 cerum noi de la
Tomita pe acel condract sA-1 vedem, si zise cd nu ar fi, s-au pierdut.
Si asa la toate tAgAduind arhimandritu, sii gdsi cu cale sA priimeascd blestem pe pon-
turile ce-i va da Tomita cum nu e nimic Intru acelea atins, si astAzi, luni, 1nnaintea bise-
ricii priimi carte de blestem arhimandritu la toate ponturile Tomitii, cd nu e vinovat, ci
nApAstuit. Si de aceasta facem stire mdrii tale si anii mdrii tale de la Domnu sd fie multi Alt. St. Buc. .
si norociti. f. 114 v.-115.
1776, lune 3.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd &LIM Brezoianu se judecd cu egumenul bisericii
Crefulescu pentru holarul mosiei Cioranu si Mileasca (Prahova). Un boier $ i un mumbasir, trimisi
la fala locului, fac hotdrnicire. Nemulfumit, egumenul se adreseazd domnului care trimite doi boieri
139
spre cercetare. 1776
lulie

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.


Neodihnindu-sA egumenu bisericii Cretulestii, care este si vechil din partea sfintel
Mitropolii, pe aceastA alegere a dumnealor boerilor judecAtori, dd a sd cerceta la fata locului,
esi si 1nnaintea domnii mele la divan, ziclnd cd cercetare la fata locului cu boieri rinduiti,
11c. 758
149
www.dacoromanica.ro
s-au f Acut si ardtd de vAzum cartea de hotArnicie, atit pentru partea sfintii Mitropolii, care
o numeste Mileasca, cit si pentru partea bisericii, care o numeste Pestrea, cu leat 1763, care
hotarnici zic cd au cAutat si au umblat dupd semnile ce scriie In hrisovu rAposatului domn
$Arban vodA si dupd aceastA hotArnicie numai, cere a stApini, iar nu mai mult. Dumitrache
Brezoianu zice cd si el dupd hrisovu rAposatului Sdrban vodd sA multumeste a-si tinea sfinta
Mitropolie partea In Mileasca, fiincicd si hrisovu scria numai pentru Mileasca, Insd pe unde
numeste semnile in hrisov, adicA din piatra Buziianului in sus. Numai, zise cd boerii hotarnici
n-au umblat cum scrie hrisovu, in sus, ci au tras-o in jos, de i-au cAlcat mosiia sa care
au stdpinit-o mula surnA de ani cu numele ei deosibit, iar pentru partea bisericii, zicesd
arate igumenu cu ce cere si unde anume si cit., si pe unde ii va da dreptatea sa, sA staid-
neascA. La care, aratd igumenu o carte de danie cu leat 7251 a dumnealui Mateiu Cretulescu
Intru care scrie cd au dat bisericii mosiia Pestrea, partea jumAtate, pe care mosie aratA si
un hrisov al rAposatului domn Costandin voievod, Mut 1 rAposatului SArban vodd, spre dovadd
cum cii au fost dreaptA a numitului boer, dar citd sumA si pe unde anume semne, nu aratA.
Mai ardtA igumenu si alte zapise, dar fu cu altfel de nume de mosie.
Deci, de trebuintd am gasit domniia mea a merge In fata locului doi boeri carii sd aibl
pracsis si stiinta a cerceta !nth, dA au urmat boerii hotarnici dupd cum scrie in hrisov, din
piatrA in sus, care sd intelege in susu curgerii apii, sau cu al doilea, pentru Pestrea a bisericii,
sA cerceteze dupd dovezi si martori i dupd cArti si scrisori vechi ce sA vor fi aflind la casa
boerilor Cretulesti dA unde sd trage aeeastd danie, cum si dupd stapInire veche, ca sA vazd
unde si cit sd alege aceastd Pestrea pA jumAtate, adicd de este aceia pe unde si cit au ales
boerii hotarnici, sau nu, fiindcA aceasta are bisericd a cAuta, iar nu alta.
Si la aceasta s-au socotit si am orinduit pA Stefan postelnic Greci<anu> i pA Costandin
postelnic Parepa, call! fu ceruti si dd amindoao pArtile, si cum vor ddscoperi sA faed anafora
cAtre domniia mea cu orinduitul acesta mumbasir, sluga domnii mete.

1776, lulle.

PreainnAltate doamne,
Din luminata porunca innAltimii tale, au adus dumnealui vAtafu za divan pd dumneaei
Safta sAtrAreasa Brez<oianca>, de fatA cu igumenu bisericii Cretulescului, fiind si vechil
de partea sfintei Ilitropolii, si am luat seama scrisorilor si diiaforalii ce au intre dinsii,
pentru un hotar dA mosiie ce sA chiamA Ciorani i Mileasca sud Prahova care la leat 1763
ea poruncd domneascA, cu boeri rinduiti, s-au f Acut alegere dindu-sd sfintei Mitropolii si bisericii
Cretulescului, stinjeni 600. Asemenea si dumneaei sAtrAresii Saftii i-au dat stInjeni 600,
din Ciorani, dupd foaia ce are, a scoacrA-sii Voichitii, si altA mosie mai mult, n-au rAmas.
Deci, numita jupineasii Safta Brezoianca are si osibite zapise de stInjeni 880, ce sA numeste
Mileasca, care dupd scrisori si nume sA Intelege ca osibitd mosie, si afard din cea dupd foaia
de zestre, iar cu mAsurAtoarea mosii cea cld atunci, cum s-au zis mai sus, n-au esit stinjenii
ce sd coprinde in zapisele dumneaei. Si mAcar a numitu igumen zise cd tot o mosie este,
adicA ceia ce i sti coprinde In zapise este cea din foaia soacrA-sii, de zestre, fiindcd si zestrea
si acele zapise slut tot de la neamul rAposatului sAtrar Niculii Buziianu, iar cd numita jupineasA
pretenderi cd in vremea and stApinea soacrA-sa mosiia Ciorani, de zestre, stapinea si Buziianu 1
mosiia Mileasca, care sA coprinde In zapise, deci pentru ca sd dovedeascd adevdru, sA cuvine
sA cerceteze mosiile vecinilor din sus si din jos.

150
www.dacoromanica.ro
Ci, s fie luminatA porunca mArii tale, cu un boer si cu un mumbasir portArel, GA mearga
in fata locului si sa tragA mosiile vecinilor (insA cu stinjenu cel din zilile mArii sale raposa-
tului Costandin vodA Brincoveanu) din hotar pinA In hotar, deplin pe cit stApineste, si pe
citA sumA dA stinjeni va fi a stApineste, sS i sii cearl sineturi spre lnplinire. $1 de sA va
lnplini dupit sineturi, suma fiescAruia, atunci sA va intelege a Safta sA ia mosiia ce i sd
coprinde In zapise, este tot aceia care sA aratA in foaia soacrA-sii de zestre, iar de nu-si va
Implini vecinul, suma stinjenilor cc stApIneste, atunci sii intelege cit este mosiia asupritA
de vecini. Intr-acest chip, f Acindu-sA cAzuta cercetare de Wm acel orinduit boer, sA dea
In scris 51 cu instlintare cdtre innAltimea ta, 5i atunci sA va face de dare judecata izbrAnire,
de cere aceastA jupineasA, ori bine, sau fArA cale. bar hotArlrea cea dAsAvirsitA Nimble a sA face Arh. St. Bun.,
Me. ar. 5,
la InnAltimea ta. f. 116 117 .
1776, lune 2.
Meche paharnic, Dum <itrache > medelnicer.
1 Asa In text.

Drannul tntdreste lui Mihai Anescu fi fratelui Mu Dumitrascu (jud. Mehedinto zapisele cu care
cumpitraserd niste figani si ctfiva sttnjeni de parntnt.
140
1776
DA vreme ce la domniia mea au dat jalbA Mihaiu Anescu sin Pan<A> i frate-sAu Dumitrasco iulle
15
din sud Mehedinti, arAtind cA are tigani dA cumpArAtoare cu zapise 5i pentru <ca> nu care
cumva dupa vreme sA sA rApue acele zapise, sA li sS pricinuiascA de cAtre altii inpresurare
stApinirii lor, au cerut de la domniia mea IntArire acelor zapise.
Deci, dupA jalbA si cererea lor, fiind orinduiti la dumnealui vel logofAtu de tam de sus,
ca sA le cerceteze acele zapise ce au, dumnealui dupA cercetarea ce au fAcut, au Instiintat
domnii mele, cS cercetind 51 vAzindu zapisele lor, jalba le este adevAratii.
Dreptu acciia, am dat domniia mea aceastA carte a domnii mele la mina lui Mihaiu
Anescu i a lui Dumitrasco frate-sAu, ca sS aibA a stApitni pA Radu tiganu 5i pA Mariia
tiganca, nevasta lui 51 cu toti copiii lor ce i-au cumpArat ei dinpreunA cu vArul lor Vasile
de la PAuna sotiia lui Costan RumAnescu i de la feciorii ei, sud Vilcea, prin zapisu ot leat
1769 fevruarie 2, dreptu taleri 80.
Si iar sil mai fie lu Mihaiu Amescu suptu stApInire, Mariia tiganca, fata Nedelii, ce au
cumparat-o de la acestu frate al lui, Dumitrasco Anescu, prin zapisu ot leat 1759 dichem-
vrie 10, drept taleri 30.
Iar sA mai fie lui Dumitrasco Izvoranu, fratele lui Mihaiu Anescu, Nedelea tiganca,
fata NicAi, ce au cumpArat-o de la soacrA-sa Costandina prioteasa i de la feciorii ei, prin
zapisu ot leat 1761 avgust 15, drept taleri 30. $1 iar sA mai fie lui Dumitrasco brat Mihaiu
Anescu, stinjdni 21, 1/2 de mosie din Izvoru Anestilor sau Mehedinti, InsA din siliste, din apA ,
din pAdure, din cimpu 51 de peste totu hotaru, ce au cumpAratu de la Vasile fecioru lui Matei
Puricel, prin zapisu ot leat 1775 septemvrie 8, drept taleri 32, bani 30.
Pentru care, cerindu mai sus-numitii, tritArirea acelor zapise, le-au dat domniia mea
Arh. St. Bac.
aceastA carte a domnii mele, ca 55 aibA a tine 5i a stapini cele ce aratA mai sus. bar da Me. ar. 3.
C. 181-181v.
va avea cinevasi vreo cerere cid judecatA pentru acesti tigani si mosie, usa divanului domnii Veal et doe.
nr. 146 din
mele este deschisA. Tolico pisah gospodstvo mi. 22 tulle 1776.
1776, lune 15.

151

www.dacoromanica.ro
Departarnentul al 2-lea arald prin anafora c Stamate portarul se judecd cu Dumitrache vtori armaf
141 (Slam-Rtmnic) certndu-i sumele de bard luate de acesta cu prilejul trecerii lui Halil pafa la Fogani.
Se propune cercetare. Domnul tntdrefte.
1776
lulie
17
Io Alecsandru Loan Ipsilant voievod.
Poruncirn dumitali biv vel sArdar Neculi, In ce chip este curgerea pricinii i asupra cui
au Minas banii acestiia, s ne 'Instiintezi Intru adevAr.
1776, lune 17.
PreainnAltate doamne,
Dumnealui vAtafu za pdhArnicei au scos la judecatd pa dumnealui Satamate porl.r.ru
cu Dumitrache biv <al> 2 <lea> armas ot sud Slarn-RImnic, zicindu portaru Stamate cd
la leat 1769, In domniia mdrii sale Grigore vocIA Ghica, fiindu orinduit conacciu la trecerea
math sale Halil pasa, ca sA nu facA chieltuiald la conacu de la Rimnic i sd treacA la Focsr ni,
au mijlocit cdtre oamenii mArii sale pasa si au dat de la dumnealui taleri 80, cum si Ahmed
aga besleaga Inca au dat taleri 70 si cu Indemnarea oamenilor marii sale s-au sculat si au
trecut de ceia parte la Focsani. Dar venindu Dumitrache armasu, vechilu dumnealui sArdarului
Niculii ispravnic, cu catastif dd chieltuiald ca sA iscAleascd portaru, s-au pus si aceste doao
condee cu fAgAduiala armasului, luind de la ispravnic bani <cd> Ii va da i dumnealui, care
bani armasu i-au luat, i nedindu-i, In multe rinduri i-au zis de bani, i totdeauna Ii fagAduia
ca-i va da i nu i-au dat, de la care Ii cere. Dumitrache armasu zice, catastifu nu 1-au fAcut
nurnai singur, ci cu totii 1-au fAcut, i iar cu totii 1-au iscAlit, i adevArat cd taleri 80 ai porta-
rului si taleri 70 ai besleagdi shit trecuti la catastih, din Care au dat sArdaru besleagdi,
taleri 80 si cu cale era sA-si ceard si portaru acei taleri 80 de la sArdaru Niculii ispravnicu,
iar portaru au rdspuns cd n-au avut vreme sd ceard banii la ispravnic, cd venise la Bucuresti
si ispravnicu au dat toti banii la Dumitrache armasu, vechilu dumnealui. Si fiindcd i-au frigd-
duit in multe rinduri cd-i va da, cere 1 acum de la armas.
Inpotriva cdruia, Dumitrache armasu rdspunde cd din taleri 626 ce este sum catasti-
fului, si-au luat numai taleri 196 cc au chieltuit dumnealui, iar portarului i-au spus cd n-au
luat, iar dacd Ii va lua, Ii va da. S-au Intrebat portaru de are vreo dovadd la acestea cum
CA au luat armasu bani de la sArdaru Neculii, sau cindu i-au cerut, <a> fAgAduit cd-i va da,
si au raspuns cum cd dovadd nu are, numai Dumitrache armasu sd priimeascaluramint.
Deci, armasu Dumitrache nepriimind jurmlnt i dumnealui sArdaru Niculi s afld
in sud Mehedinti si de la judecatd tried s-au cunoscut cd dA vreme ce besleaga, partea si-au
luat de la domnie si au platit banii taleri 150, fiind trecuti la catastif ci, gasim cu cale sa fie
Arh. St. Bic.. luminatd porunca marl! tale cAtre dumnealui sArdaru Niculii ca sd rAspunzd la a cui suprd
Ile. lir. 5,
f. 119 120. sd af IA banii acestiia. Iar hotArlrea cea dAsAvIrsitd rAmlne la innaltimea ta.
1776, tulle 14.
Meche paharnic, Theodorache Tuf<eanu) medethicer, B<orbu> sluger, George
Canale.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hagi Costandin din Craioua plrlifte pe Costandin
142 Ctnipescul care fdrd drept ti cere restituirea talerilor pldlifi de el pentru nile capre cumpdrate
de la acesta, dar nepredate Ctnipescului. Se douedefte cd hagiul e neuinouat. Domnul, dind acestuia
1776 i jurdmtnt cu blestem, tntdrete anaforaoa judecdtorilor.
lulle
18
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Cercetindu i domniia mea cu divanu aceastA pricind foarte cu de-amdruntu, vAzum cd
Costandin Clnipescul, In urmd dupd ce 1 s-au luat caprele dd ostasi i s-au lApAdat chiezasii

152
www.dacoromanica.ro
Jut de chezAsie, au mersu de s-au rugat si au dat all chezas prin zapis ca sA plateascA banii
hagiului, si el isi va cduta cu acei ce le luase, si atunci pa urmA i-au pltit i ceilalti bani
de s-au ecsofilisit. Care aceasta, o dovedi nurnitul hagiu cu marturie in scris cercetatA dA
ispravnicii judetului, i nici insusi nu o putu tAgAdui.
Deci, cu aceasta simfonie ce in urma luarii caprelor au priimit de au fAcut, luind asupra
lui, ori dobinda sau paguba, singur au scazut din cererea lui i s-au vazut ca rAu umbla
acum cu plra. Dar cu toate acestea, ea sA isim din toatA banuiala, am zis sA priimeasca hagiu
blestem cum cA nu sA stie cu nimic vinovat la nici una din zisele Ctnipescului, i cum CA
nu este el pricina pagubii lui, si au priimit la toate acestea blestem la sfInta Mitropolie, cum
el este drept dA pira Cinipescului, si nu numai pricinA da paguba lui n-au fost, ci Inca i ajutor
i-au dat la ceastA pricinA a caprelor, i nevoe pentru dinsul au patimit.
Pentru care dar, sfirsindu-sd cu aceasta toatA davao a Cinipescului, am hotArit eu divan,
hagiu sA aiba bunA pace si 1ntru apararea lui am dat domniia mea aceastA intArire la mina.
1776, lulie 18.

PreatnnAltate doamne,
Din luminata porunca math tale, dumnealui vAtafu za paharnicei aduse la judecatA p e
Hagi Costandin ot Craiova piris lui Costandin Cinipescul, zicind CA acest Cinipescu in trecutele
zile facindu pirA asupra hagiului Ii cerea taleri 1200, bani ce-i dedese pe capre, care capre cumpl-
rindu-le si fiindcA nu-i dedese toti banii, trecind citAva vreme i-au luat caprele iar innapoi. De
care aflind ca i s-au luat acele capre, s-au dus la Tirgu Jiiului ca prin judecata sA si le ia iarAsi
de la Hagi Costandin, si 'MIA a sA duce la Tirgu Jiiului i 'Ana a sA judeca cu numitu hagiu,
muscaliii i-ar fi luat acele capre, si el nestiind rapunirea caprelor, au dat chezas pentru banii
ce mai rAmAsese dator acestui hagiu, si mergind ca sA-si ia iarAsi caprele supt a sa staptnire dupA
cum le avusese, nu le-au gAsit, fiindu cA le luase cnezu Cantimir.
Deci, aflindu-se pAgubas atit dA capre, eft i da taleri 1200 ce dedese hagiului,
11i cerea banii cu acest cuvint, adica fiindu caprele luate de la dinsul supt stApinirea
lui Hagi Costandin, de la Hagi Costandin le-au luat, iar nu dA la dinsul. De care intrebtndu-sa
acum Hagi Costandin, zicea ca, caprele nu le-au luat supt stapinirea sa, i dA au stiut pa urma
ca s-au luat de muscali, era bucuros sa si le tie nedindu-i bani, Incredintat fiind, cl el si le-ar fi
scos de la muscali fiind ale lui drepte bucate. Care, aceasta nepriimind Cinipescul nicidecum,
zicea sa nu sA mai amestece nicidecum la acele capre cd nu mai are treaba, mai virtos cA i-au
dat si chezas pa bani, mAcar fiind luate i da muscali, cli paguba i dolAnda, a lui este. De
care, zisele acestea ale hagiului, fiindcA tagAduia Clnipescul, i zicea tot inpotrivA dupA cum
mai sus s-au zis adica, ca fiind vitele supt stApinirea hagiului, s-au luat de muscali, si cum ea
dui:a ce si le-au luat hagiul el nu s-au mai amestecat, fu trebuintA dA a sa cerceta pricina
acolo la Tirgu Jiiului, care s-au i cercetat dA ispravnici din porunca 'tarn tale. De care cerce-
tare ce ii s-au fAcut, Intrebindu-sa Cinipescul, aratA o carte a dumnealui sArdarului Niculii
ot leat 1776 martie 7, intru care sA vdd mArturtile ce au dat la leat 1776 fevruarie 28, Radul cupe-
tul, Dobre capitan, Strbu, Gheorghe Rovinaru, Costandin Verdes capitan, Preda abagiu, Latco
Raicul, Gherghina Tama's, Procopie vAtafu, care prin deosebitA carte sA vede cu acest numb.,
unul, dar nu aratA de s-au dat marturiile Innaintea piritului Hagi Costandin, dupl cum si
insusi Cinipescul marturisi.
Care aceste marturii ce sa fac, nefiindu fata pirltul, nu sint primite de pravile, care
pravile poruncesc ca marturiile i cercetarea marturiilor. sA fie fata cu pirttul, cum sa vede la
eartea 21 a imparatilor, titlu 1, de care zice Hagi Costandin, cum ca auzind ca sA asculth martu-
riile riefiind el fata, pe loc au dat el jalbA la dumnealor boierii caimacami i dumnealor au scris
cAtre dumnealor ispravnicii ot sud Gorj ca sA aduca innaintea dumnealor pe amindoao partite,
aducind i pe martori ca sA mArturiseasca fata cu ei de cite stiu de pricina aceasta. La care urmlndu,
au adus mArturiile, din care mArturii citi au fost mArturisit mai nainte spre ajutoru Cinipescului,
acum au mArturisit, nu intocmai dupa mArturiia cea dintli i cei mai multi dintr-insii mArtu-
risesc din auzire. Care aceste mArturii nu slut priimite nicidecum dA pravili, cum sa vede si la

153

www.dacoromanica.ro
cartea 21 a InpAratilor, titlu 1, Si alto dintr-Insil mArturisesc spre ajutoru lui Hagi Costandin
dupa cum sA vede scris pe larg In cartea dumnealui slugerului Varepate Scar lat, ispravnic ot
sud Gorj ot leat 1776 aprilie 28, cu numAru 2.
Deci, tncepind a face cercetare pricinii di nceput, am hitrebat pe Hagi Costandin ca
s ne arate In ce chip au curs pricina aceasta si zise CA la leat 1773 avIndu el o turmA dA capre
dA vInzare, le-au tocmit cu acest Costandin Cinipescu drept taleri 1060 cu bani gata, si isprA-
vind tocmeala 1-au orinduit s ia bani de la Alecsandru logofetel ot mAnAstirea Tismana, la
care ductndu-sA au luat numai taleri 560, Clnipescul Mud tot In tam ungureasca. Si viind de
acolo dupA 3 luni, apuclndu-1 i dA ceilalti bani chip zapis, au arAtat Clnipescul cum cA are
sA ia de la un negutAtor, Radul Files, unde dupA ce au mers, au gAsit numai taleri 300 la acel
negutAtor, i zicindu-i ca sA-i ia i pentru ceilalti bani ce mai rAmine sA mai adas-
te, n-au priimit hagiu, ziclndu cA nu-I mai crede, flindu cA au trecut attta vreme de
chid i-au vindut caprele i unde le era tocmeala ca sA-i dea toti banii pesin, au trecut
attta vreme purtIndu-1 cu vorbe. Ci, ori sA-i dea toti banii, ori de nu are bani, sA-1 ia caprele
Innapoi i sA-i IntoarcA banii ce-i luase.
Deci, rugIndu-sa acest Costandin Clnipescul la negutAtorii de acolo ca sA nul sA facl
acest lucrti, au intrat ei mijlocitori i s-au fAcut chezasi, dupA cum aceasta sA dovedeste din
cartea negutAtorilor ce ne-au arAtat Hagi Costandin cu leat 1773 noemvrie 15, supt numAru 3,
si din cartea dumnealui slugerului Stefan CrAsnaru ce au fost atunci ispravnic la sud Gorj Intru
care asemenea sA coprinde dupA numita carte a negutatorlior, puindu-sA chiezas si platnici,
Gheorghe I Iachim Rovinarii, cu zapis i cu soroc, care carte sA vede supt numAru 4, In care
zapis zice Hagi Costandin cA ar fi toatA pricina scrisA pe larg t s-ar fi cunoscind toatA dreptatea,
care zapis II tAinuieste Cinipescu nevrInd nici la nol sA-1 arate zicInd cA 1-au rApus, si din negutA-
torii aceia ce au fost mijlocitori dupA cum mai sus s-au zis, s-au fAcut unit t chezasi pentru ban!
la Hagi Costandin, fAcIndu-sA zapis, dar In urmA auzindu cA s-au luat caprele de muscali,
s-au lApAdat dA chezAsie. Si mergindu Hagi Costandin la judecata numitului ispravnic, slugeru
Stefan CrAsnaru, si cerind, oH caprele, oH banii ce mai rAmAsese, au dat pe mai sus-numitii
chezasi Gheorghe <i> Achim Rovinarii ca, cu soroc sA plAteascA banii care i-au si plata, dupa
cum chiezasu Achim Rovinaru la mArturiia ce da, aratA cA dupA luarea caprelor 1-au rugat
anipescul de s-au fAcut chezas pe bani, care 1-au 5i dat lui Hagi Costandin, i st Ctnipescul i-au
plAtit tut Achim, precum si aceasta sA vede In numita carte a slugerului Stefan CrAsnaru.
La care acestea, zice Costandin CInipescul cl, auzindu-1 Hagi Costandin cA s-au luat
caprele dA muscat!, pentru aceia i le-au lAsat iarAsi asupra lui, iar nu cA s-au rugat el si au pus
mijlocitori pe negutAtori. /npotriva cAruia raspunse Hagi Costandin, cA dupA ce stiia CA auzise
cA sA luase caprele dA muscali, dar tot priimise ca sA si le ia, fiindcA el le-ar fi scos de la muscali,
si Clnipescu nu au vrut, zicInd cA bani are sA-i cearA, iar la capre nu are sA sA amestece.
Deci, fiindcA la aceastA pricinA au rAmas tot temeiul dA a sA dovedi aceasta adicA, cA au
priimit Hagi Costandin ca sA-si ia caprele Innapoi, cu toate cA auzise cA ar fi luate dA muscali,
si Costandin Clnipescul nepriimind aceasta, s-au fAcut desAvirsit stApIn caprelor, am cerut dovezi
si martori de la Hagiul i ne arAtA numita carte a lui Stefan CrAsnaru sluger supt numAru al
4<-Iea> ce mai sus sA vede, Intru care scrie pricina pe larg, scriind si aceasta adicA, cum cA ar
fi priimit Hagi Costandin sA-si ia caprele cu toate cA auzise cA s-ar fi luat de muscali, i Ctni-
pescul nepriimind, nu I-au lAsat. Ne mai arAtA si o carte a dumnealor velitilor boeri cu leat
1775 noemvrie 23 supt numAru 5 Intru care aratA cunt cA acest Costandin Clnipescul arAtindu-1
la cnezu Cantemir cA este cersit si umblA cu bani turcesti de sA negutAtoreste, i s-au luat acele
capre de cneazu Cantemir i s-au trimis supt caraula mArii sale feltma<re>sal, si au sAzut la
lnchisoare pina la pace dui:A cum au Incredintat dumnealui biv vel logofAtu Stefan Plr<r>sc
<oveanu>, Mud intr-acea vreme judecAtor la Craiova. Aduse Innaintea judecAtii i pe Nicolae
tAlmaciu divanului Craiovel dA atunci, pentru ca sA dovedeascA si mai bine, cum Clnipescu
au fost stApin acelor capre, carele au si mArturisit dA acest Costandin Ctnipescul, cA ar fi venit
atunci cu o carte particular!! de la cneazu Cantemir cAtre grafu Podgoriceanu, scriindu-i ca sA-i
dea talerii 500 acestui Costandin Ctnipescul pentru aceste capre, si cum cA Podgoriceanu i-au

154
www.dacoromanica.ro
dat taleri 300, care nevrind sa-i ia Ctnipescu, 1-au Inchis cu nume <IA cersit. Au adus si alta
marturie, pa Scorpaon ce au fost tIlmaci la grafu Salticov carele au marturisit da acest Ctnipescu,
ca ar fi venit si 1-ar fi rugat pe dinsul ca sa-i scoata o porunca de la grafu Salticov catre cnezu
Cantemir ce era atunci comandir Craiovei ca sa-i plateasca aceste capre, la care duclndu-si cu
scrisoare 1-au trimis la Podgoriceanu, si nepriimind sa ia banii ce-i da, au venit iarsi Innapoi
la grafu Salticov facindu si a doua pill, pe care nu 1-au priimit. Zice numitu Paul si aceasta
de Costandin Ctnipescu, ca n-ar fi pomenit nicidecum de numele lui Hagi Costandin, nici Int li,
nici LA urma.
Deci, dupl numitele marturii si dovezi ce au aratat Hagi Costandin Innaintea judecatii,
s vazu ca, Ctnipescul nu are nici o dreptate a cere acesti bani de la Hagi Costandin, ci are sa-si
ceara toata paguba <Id la cel ce 1-au aratatu da cersit, si ca aceste le-ar fi cumparat cu bani tur-
cesti, care acel prododis este Piciul capitan, care acest Piciul au aratat pa anipescul di cersit
la cnezu Cantemir si cum Ca aceste capre le-au cumparat cu bani turcesti, cum au marturisit
Innaintea judecatii Dumitru Chitoiul, si cum ca dupa prodosiia Piciului au trimis cnezu Cante-
mir pa Ctrstea praporgicu si pa el, da au luat aceste capre, ca niste olafiras, cum si aceasta
s-au dovedit prin marturiia lui Mateiu Popovici negutatoru si a lui Procopie de la Cranita.
Deci, din toate marturille ce s-au zis mai sus pre larg, sa dovedi si sa vazu ca Hagi
Costandin este drept si nevinovat da pira ce au facut asupra lui Costandin Ctnipescu, si nu sa
vinueste nici da a-i Intoarce Ctnipescului banii du pa caprele ce au vIndut, nici la alta paguba.
ce i s-au pricinuit Cinipescului dintr-aceasta pricina, da vreme ce el are sa-si caute toata paguba Arb. St. Bue.,
Me. nr. 5,
lui de la Piciu capitan, cel ce 1-au prodosit. Iar hotarlrea cea dasAvIrsita ramtne la Innaltimea ta. f. 117-119.
1776, martie 30.
Meche paharnic, D<umitru > Cior<an> paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.

Departamentul al 2-lea judecd pricina lui Tudor, fost vdtaf In plaiul Nucsoarei (jud. Muscel)
cu Neculescu, actualul valaf, pentru neexecutarea unui arbitraj semnat de amindoud partite. Intructt
plrltul se apdrd ardttnd cd ptrtsul nu f i-a tndeplinit obligatiile din Invoiald, se holdraste dovada
143
1776
prin jurdmtnt cu carte de blestem de la mitropolit. Domnul tntdreste. Wile
19

lo Alexandru Joan Ipsilant voievod.


Dam volnicie slugii domriii mele... 1 aprod vatasasc, sa mearga si cum scrie mai jos, la
toate sa urmeze si sa Inplineasca.
1776, lulie 19.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii tale, dumnealui vatafu za aprozi aduse la judecata pa Tudor,
ce au fost vataf In plaiul Nucsoarii, sud Muscel, phis asupra Neculescului, ce este acum vataf
la acel plai, zicindu CA, la anul 1774, avIndu pricina Intre dInsii, au ales pa doi negutatori,
anume, bas Jane .0-Wu si bas Docsache, ca a le cerceteze socotelile, care le-au si cercetat si
le-au lanturit cu amaruntu, dupa cunt sa vede Inscris supt iscaliturile acestor eretecrete, care
socoteala primita Bind de amtndoao partite, au si Intarit-o cu iscaliturile lor, ramtind sa dea
Tudor vatafu, Neculcii, taleri 509, iar Neculcea si Intoarca lui Tudor vitele ce-i tinea dupi cum
sa vede tot Intr-acea socotealli. In urma, la leat 1775 septemvrie 22, caindu-sti da acea soco-
tealii, au Mut ph% la ispravnicii ce sa afla acum, carii, nelutnd seama di acea eretecrete nu
sa strica, dupa pravila, fiind facuta prin alegerea amindoao partilor, si cli socotelile acelea nu
sa stria, mai vIrtos fiindu iscalitii de amlndoao partite, au cercetat de iznoava singuri Intr-un

155

www.dacoromanica.ro
chip, ci nu s-au odihnit acest Tudor cerIndu dupa pravila, dreapta judecata. Deci, am hotarit
dupa pravila ca socoteala dintli ce s-au cercetat si s-au facut la leat 1774 iulie 5 da acei doi
eritecrete ce singuri cei cu pricina, nesilii da nimeni, i-au ales iscalindu-sa i ei 1nsui, sa fie
buna, adica sa aiba chiros, i dupa acea socoteala sa ia savIrsire pricina lor. Si fiindca Tudor
arata ca acei taleri 509 i-au platit Neculcii vatafu i Neculcea nu va sa-i intoarca vitele dupa
acea numita hotarire, s-au lntrebat Ghcorghe, vechilu acelui Neculcea, da aceasta, si raspunse
ca nu i-au luat acei bani. La care, neavind Tudor marturii ca sa dovedeasca, au ramas sa prii-
measca Neculcea blestem ca nu i-au luat, i asa sa-i plateasca Tudor, la care hotarlre s-au
odihnit Tudor, deci s-au i facut carte de biestem de la preasfintul parintele mitropolit.
Drept aceia, ramine Neculcea sa intoarca vitele lui Tudor de va fi luat acei taleri 509,
oH luindu-i acum, de nu-i va fi luat atunci, i asa sa le ia pricina savirsire dupa hotarirea acelor
eritocrite, la care si ei s-au fost odihnit i s-au iscalit.
Dar da vreme ce toate acestea ramine a lua savIrsire iarAi acolo In judet, fiind Necul-
cea acolo, carele va sa priimeasca carte de blestem, trebuinta este a sa trimite mumbasir om
Arh. St. Buc., domnesc, ca sa faca savIrsire trebii dupa hotarirea celor eritecrete, iar hotarirea cea dasavIrsita
C. 121-121v. ramine a sa face da catre tnnallimea ta.
1776, lulie 16.
Loc alb.
Meche paharnic, D<umitru> Cioranu stolnic, Costandin biv vel comis, Alexandru
Grecianu. Ev < dochim > biv vel me d elnicer, Dum < itrache > Brez <oianu >.

Velifii boieri arald prin anafora cd Nedelco (jud. Teleorman) reclamd de la Tudor Dirstoreanu
144 521 taleri. Judecdfi si tnvoieli anterioare au redus datoria la 300 taleri. neclamantul contestd
tnvoiala ca fiind scrisd In greceste, deci netnteleasd de el, Fi cere rejudecare. Divanul respinge acfiu-
1776 nea dovedindu-se cu marlori cd stia tnvoiala. Domnul tntdreste.
lulie
19
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
Esindu i innaintea donuiii mele la divan, Nedelcu au tagaduit lmpacaciunea zicindu cum
ca vorba lor le-au fost, peste taleri 100 ce i-au dat, sA-i mai dea si ceilaIi taleri 200 in bani
gata, si au socotit ca In zapisul ce i-au dat, scHe soroc, iar nu cS s-au ecsoflisit si nu are a mai
lua. Care zapis fiind grecesc, el n-au stiut a-1 citi da atunci, si cum ca n-au fost dator cu acel
zapis ce arata Tudor ca 1-au primit el, drept bani. Dar viind Innaintea domnii mele Stamate
Capiolan i Hagi Dumitrache Papazoglu, negulatori de buna credinta, detera marturie cum ca
Insusi Nedelco nu si-au tagaduit acel zapis ca este bun, si asa au facut sulf pa taleri 100 bani
gata, i pa taleri 200, zapisul care 1-au spart, hotarlm sa aiba pace, Tudor.
1776, iulie 19.

Preatnnaltate doamne,
Din luminata porunca marii sale Innaltatului nostru domn Io Alecsandru Ioan Ipsilant
voievod, vatafu de aprozi au adus la judecata Innaintea noastra pe Nedelco din sud Teleorman
plrI lui Tudor Dirstoreanu, zicind ca au avut judecata cu dinsul la departamentu judecatii
pentru taleri 521,60 ce au avut sa ia de la dInsul, i tagaduind Tudor, de la judecata s-au orin-
duit cu pitac catre preasfintiia sa parintele mitropolit, sA-1 pue sa jure, si intrind mijlocitori
Intre dInii s-au Invoit amindoi ca sa-i dea Tudor lui Nedelco taleri 300 i zeciuiala zapciului
si chieltuiala, i sa lipseasca pricinile dintre d1nii. Si zice Nedelco ca dintr-acesti bani i-au dat
taleri 100 i un zapis de taleri 225 ce era dator, care zapis zice ca 1-au spart, iar Tudor si-au
dat i zeciuiala zapciului i i-au dat Tudor un zapis grecesc dS taleri 300, nedindu-i toata chiel-
tuiala, i Intr-acel zapis arata ca s-au ecsoflisit unul de catre altu.

158
www.dacoromanica.ro
La acest zapis de ecsoflisit ce i 1-au dat Tudor, fiind grecesc, ca sA odihne5te Nedelco,
zicindu ca nu 5tie ce au scris intr-Insul atunci, 5i cere sA-si strice legAtura ce au fAcut prin zapis,
s-au intrebat 5i Tudor Dirstoreanu ce raspunde inpotriva aceasta, 51 zice ca el avind socoteala
cu Nedelco la starostea dA negutatori la trecuta luna a lu aprilie, 20, intr-acest an, din toata
socoteala au ramas dator sa-i dea lui Nedelco taleri 20 5i bani 90, dupA cum sA vAzu acea soco-
teala 5i da noi. Si neodihnindu-sa Nedelco, s-au judecat i la departamentu judecatii, 5i prepu-
indu-1 Nedelco cu suma mai multa dA bani 5i Tudor zice ca neWindu-sa dator, fiindu tagaduiall
la mijloc, dumnealor boieri ot departament, cu pitac au orinduit pa Tudor la sfInta Mitropolie
ca sa priimeascA juramint, dar intrind mijlocitori Intre d1nii s-au Invoit pA taleri 300 5i sa
plateascA i zeciuiala zapciului, 5i au dat taleri 100 bani gata i un zapis ce-i era dator Nedelco,
(IA taleri 215, 5i s-au Invoit plAtind el si zeciuiala, dlnd zapis unul la mina altuia cum cA s-au
ecsofisit unul de cAtre altul multumindu-sa 5i o parte 5i alta care zapis sa vazu 5i de citre noi,
cu leat 1776 mai 15, mArturii Hagi Dimitrache Papazoglu i Stamate Capiolan 5i Theodor Costan-
din care au scris zapisele. Care zapise, adevArat cA sint grece5ti, dar 1nsui aceste mArturii martu-
risirA innaintea noastrA zicindu cl ei sint adiiafori dar s-au intimplat cind s-au Invoit Tudor cu
Nedelco Intre dIn5ii, 5i multumindu-sa 51 o parte 5i alta, s-au iscalit 5i ei marturiie. Care zapise
zisera cA, nehitimplindu vreun logofat sa le scriie romangte, le-au scris grece5te, i dupA ce
le-au scris i le-au citit lui Nedelco rumane5te 5i au priimit de buna voe 5i s-au iscalit.
Deci, da vreme ca Nedelco s-au Invoit cu Tudor prin zapise 51 cu marturii, care marturii
sint vrednice cla credintA, (IA a sA strica acest a5Azam1nt nu este cu cale, 5i hotarlm, Tudor Arh. St. Bun..
Dirstoreanu sa alba pace de catre Nedelco si dupa zapise sa se urmeze. me. nr. 6v.
.
f. 122-122 V.
1776, Wile 1.
Badea 5tirbei vel vornic, vel logof At.

Domnul tntdreste prin hrisov, la cererea lui Mihai, riul lui Pand Anescu si Mihai, fiul lui Dumi-
trascu, zapisele vechi de stdpinire asupra mosiilor Cotoroia, Voloiac allele din jud. Mehedinfi. 145
Bucuretiti
DA vreme ce Mihai sin Pana Ancscu i Mihai cumnatA-sau sin Dumitra5co din sud Mehedinti, 1776
Julie
cu jalba ce au dat catre domnii mea, aratind cum ca au mo5ii de cumpAratoare i (IA zestre 5i
22
acele zapise ce le au, fiind slat:a hirtiia, 5i pentru nu care cumva sA sa sfarame, sau sa sA rapue
dintr-Insile, sa Ii sa pricinuiascA Inpresurare la mo5ii 5i neodihna la stApinire, au cerut ca sa ii
sa Innoiasca zapisile cu hrisovu domnii mele.
Deci, dupA jalba 5i cererea lor, orinduindu-sa la dumnealui vel logofat de tara de sus ca
sli cerceteze, dumnealui, cercetind 5i vAzind zapisile i scrisorile lor, au tn5tiintat domnii mele,
cum ca jalba le este adAvArata, pentru care am dat domniia mea acest hrisov mai sus-numitilor,
ca sa aibA a tine 5i a stapini partile Mr de mo5ie tot hotaru Cotoroia i Voloiac, care le este rAmas
de la mop lor, Ene, ce Ii s-au ales prin carte dA hotarnicie ot leat 1758 iunie 20, dA Ivan ZA-
treanu i <la Barbu BA1a5<a1> 2 <lea> clucer, ce au fost rinduiti hotarnici cu porunca dumnealor
caimacamilor ai Craiovii. Care dupa ce au mersu In fata locului, au tras mo5iia pin trei locuri
dupe obiceiu 5i s-au gasit Intr-amIndoao mo5iile la cap pe din jos stinjani 840, la mijloc stinjani
990, la capu mo5ii din sus stinjani 690, care facindu-sa masa fac stInjAni 830. Si tragindu-sa
In lungu s-au gasit stinjAni 1888 i semnile hotarului Cotoroia i Voloiac shit pinprejur pe culme
daspre hotaru cernAienilor pe Piscul Teascului pe din jos pe la Capu Rachitilor in fatA pe Piscul
Pietrisului, pe culme daspre Valea Bunk culmea In sus pina in FIntina Berbeciului, apoi Piscu
Leului daspre miaza-noapte, muchea In sus pinA In viile rupturenilor pe oga5 In vale drept In
Culmea Lacului, in jos daspre amiaza-1 zi pinii in Obir5ita Ciochiutului pe piscul pe din jos de
Valea Teascului pinA In Rachita. Care hotarnicie este IntAritA i dA dumnealui vel vornic Badea

157
www.dacoromanica.ro
Stirbei ce era pe acea vreme vel stolnic si clA dumnealui Gheorghe RAmAdah fiind caimacami
Craiovii.
Si deosebitA cercetare O. sA facA In fata locului pentru o Mime anume Ancuta Papuca,
care prin judecatA cerea al treilea parte dintr-acele mosil. Si la cercetarea ce au fAcut numitii
boieri dupe mArturiia unui Leontie monah ot Lacu, care le-au zis cA au auzit pe tin Preda Enescu
pomenind, ca sii nu mai zicA Ancuta Papuca cA are si ia parte clA mosie Intr-acel hotar si-i va
da o vacA si asa durd acea mArturie i s-au dat si Ancutii PapucAi parte dintr-aceste mosii sttn-
WI 75, Insemnindu-sA si cu pietri pina undc sii stapineascA.
Asijderea si un popil Radu cu cetasii lui jivoreni, cum si un Dumitru BAcles i Draghiciu
FrAtilolu si cu cetasii lui Pegulesti din sud Mehedinti iarAsi cerea si el parte <IA mosie dintr-
acest hotar care dui:oil multa cercetare ce au fAcut cu amAruntul, numitii boieri le-au gasit Intr-
acele scrisori unile cu mestesug fAcute si altele foarte vechi, poprite Hind de neamul lor chid au
vIndut aceste mosii la neamul Enestilor si asa i-au del:di-tat dreptatea si nu le-au dat stApl-
fire. Pentru care, la leat 1775 dichemvrie 13, un Pala logo, fecioru popii Radului din Jivor-
lui 1, vechil si despre partea celorlalti mosneni de la satu Jirovu sud Mehedinti, prin jalba ce
au dat domnii mele pentru mai sus-numitii Enesti cerInd parte dintr-acesta mosii, s-au fost
judecat la divan Innaintea dumnealor velitilor boeri si dupA cercetarea ce au fAcut dumnealor
au vazut si un zapis ce s-au InpAcat Intre clinsii, scris dA la leat 1766, iscAlit dA popa Radu tatul
acestui Palalogu i <IA cetasii lor, In care scrie cA In multe rinduri au avut judecatA cu neamul
Enestilor si ar fi priimit Enestii carte dA blestem cum cA toatA mosiia este cumparatA dA strA-
mosii lor si zapisile ce au avut pentru aceste mosii le-au prapadit la vremea rzmiritii cei dintli
si le-au dat Enestilor acest fel dA zapis la mInA, cum a nu mai are ei treabil cu acea movie, ci
sA o stApineascA, si oricine s-ar mai scula din neamul lor sA fie supt gloabh. Si fiindcA Palaloga
tagaduindu-i-se acel zapis, ziclnd cA este iscAlit numai (IA tatA-sAu iar nu si clA cetasii lui, i-au
cerut si zapise sau vreo carte dA stApInire si n-au avut, ci numai cu gura au cerut movie.
L-au Intrebat si dA stapInire fiindcA dA la vinzarea mosii shit 80 de ani si mai bine, stapt-
nit-au si el vreodatA, si au zis CA n-au stApinit, si la cererea lui nu 1 s-au dat dreptate, ci au
gAsit dumnealor cu cale ca sA sA orinduiascA la caimacamii Craiovii a sA mai facA cercetare
pentru acel zapis de InpAcAciune si clA au primit Enestii carte clA blestem si orinduindu-set cu
porunca domnii mele la caimacami, vAzum domniia mea cartea dumnealui Manolache Romanitis
paharnic, caimacam si a dumnealor Stefan Bibescu bivel stolnic i Barbul Stirbei biv vel sluger
scrisA dA la leat 1776 ghenarie 13 In care scrie cA<s>-au cercetat de cetasii popii Radului ce au
fost iscAliti In zapis. Din 2 Insusi ei cu graiul lor au mArturisitu cA iscaliturile ce sInt In zapisu
de ImpAcAciune shit ale lor netAgAduite cum si pentru cartea dA blestem iarAsi au dat mArturie
Innaintea dumnealor caimacamilor un preot anume popa Ivan de la satu Corcova sud Mehe-
dinti, cum CA neamul Enestilor au priimit carte cid blestem Innaintea sa, pentru aceste mosii
si au rAmas numitu Palaloga de judecatA la leat 1775 octomvrie 1.
S-au sculat un Neculae Pagulescu zicind cA are si el mosie Intr-acel hotar Voloiacu si
judecindu-sa cu numitii Enesti Innaintea dumnealui Nicolache Lambrino vel sluger, fiind isprav-
nic la sud Mehedinti, si dupA cercetarea ce au f Acut prin cartea dumnealui de judecatA, au dat
dreptate sA stApitneascA numilli Enesti la leat 1775 avgust 29.
S-au sculat un Rizea i Fota i Nicolae cu cetasii lor Cernaeni din satu Cernaia sud Mehe-
dinti, ziclnd cA le-ar fi cotropit Enestii hotarul lor de mosie ce-1 au despre RAchitA carei jude-
clndu-sA la slugeru Nicolae Lambrino i la IonitA Filisan <al> 2<lea> vistier, fiind ispravnici la
sud Mehedinti, dupa cercetarea ce au fAcut dumnealor prin carte dA judecatA, au dat stApinire
numitilor Enesti si neodihnindu-sA Cernaenii, au venit, amIndoaA pArtile aicea si prin jalba
ce-au dat domnii mele, au fost rinduiti clA s-au judecat la divan innaintea dumnealor velitilor
boeri. Si dupA cercetarea ce au fAcut dumnealor au gasit cld trebuintA sA mearga hotarnicii In
fata locului care si ei Insusi au priimit amlndoaA pArtile si si-au ales, InsA CernAenii pe slugeru
Costandin Poenaru drept 6 si pe Hagi Costandin Stoenescu drept unul, iar Enestii si-au cerut

158
www.dacoromanica.ro
pe Ionitd Argintoianu slugeru, drept 6 i pe Ionita Filisan <al> 2<lea> vistier drept 3, carii a
tragli mosiia de iznoavd. $i gasindu-sd cu cale si da care domniia mea, s-au lost rindult acesti
boeri lnpreund si cu portdrel si dupd ce au mersu in fata locului la cercetarea ce au fAcut, au gasit
stInjeni 165 prisositi peste suma stinjdnilor ce-i alesese loan Zdtreanu i Barbul BAlas <al> 2<-1ea>
clucer si s-au invoit Intre dinsii prin zapis dd InpricAciune ot leat 1776 ghenarie 22, ce este dat
cld dinsii la mina Enestilor ca sd stapineascd mosiia cu bund pace si Enestii le-au dat lor stinjdni
55 dintr-acel prisos, iar stinjdni 110 au rAmas Enestilor care s-au si Inpietritu dA numitii boieri
cum sd vAzu si acel zapis dd Inpdaciune intdrit si (IA dumnealor orinduitii boieri.
Si iar sd fie lor, a patra parte dd mosiia Lacul ce au cumpArat-o mosul lor Ene cid la
Clrstea Draghiia drept galbeni 12 prin zapisu lui ot leat 1795 fevruarie 2. Asijderea mai ardtard
domnii mele cum cd alAturea cu mosiia lor Cotoroia i Voloiac mai au Inca 400 stInjdni de mosie
ce i-au cumpArat mosul lui Ene de la un DrAghicel din BAcles si cum cd au avut zapis pe acesti
stinjdni de mosie si s-au pill:IA(1a pe vremea rdzmiritii cei dintli chid li s-au rapus si alte zapise
i scrisori ale altor mosii ce au mai avut, si aratd cd stdpinescu acesti stinjni de mosie de la cumpd-
rdtoare si pIna acum de shit la 80 de ani si mai bine.
Deci, clA va fi aceastd ardtare a lor addvdratd, sA aibd a stdpini si acesti 400 stinjdni
de mosie, iar dd sd va scula cinevasi sd caute Judecatd pentru acesti patru sute cld stInjdni,
usa divanului domnii mele este ddschisd.
$i tar sd mai fie lui Mihai sin Dumitrasco Anescu partea <Id mosie si dd vie si dd pruni
ce au cumpArat-o drept taleri 46 cid la Ion LAceanu feciorul lui Rafaild calugdrul prin zapisu
ot leat 1762 avgust 14.
Si iar sd mai fie lui Mihaiu sin Dumitrasco stinjdni 75 din mosiia Lacul sud Mehedinti
si partea de moard din pruni din Valea Pietrii ce o are cumpAratd prin zapisu ot leat 1775 avgust
11, cid la DrAghici FrAtiloiu drept taleri 70.
Si iar sd mai fie lui Mihai Anescu stinjAni 60, tot din mosiia Lacul ce au cumparat-o Dumi-
trasco Enescul tatd-sdu In taleri 7 pol dd la Dumitru Bides prin zapisu ot leat 7259 martie 17.
$i iar sd mai fie lui o vie cu tot coprinsul ei si cu padina de pruni ce au cumpArat-o tatd-
ski Dumitras Enescu In sloti 3 16 cld la Dumitru Backs prin zapisu of leat 1736 martie 6.
Si iar sd mai fie lui, partea dd mosie din Cotoroia i Voloiac ce i-au cumpArat-o dA la Mihai
Vlddisdscu prin zapisu ot leat 1735 manic 1.
Si iar sd mai fie lui, stInjdni 80 den Cotoroia de sus ce au cumpArat-o tatd-sdu Dumi-
trasco Enescul in taleri 12 dd la Preda Bedilan prin zapisu ot leat 1735 dichemvrie 10, care
parte cid mosie este aleasd pintre hotaru Prepusestilor i pintre al Vlddisescului.
$i iar sd mai fie lui, partea de mosiei tot din Cotoroia ce au cumparat-o dd la Cornea
in zloti 19 prin zapisu ot leat 7253.
Si iar sii mai fie lui Mihai Enescu partea dA mosie tot din Cotoroia ce au fAcut-o Scurtu
cu Gruia Cirlan prin zapisu ot leat 1773. ghenarie 11.
Pentru care, am dat domniia mea acest cinstit hrisov ca sd aibd a stApIni mosiile ce sd
aratd mai sus, iar dd va avea cinevasi vreo cerere de judecatd pentru vreo mosiie dintr-acestea,
usa divanului domnii mele este ddschisd.
Si am Intdrit hrisovu acesta cu lnsusi credint,a domnii mete, Io Alecsandru Ion Ipsilant
voievod, marturi fiind si preaiubilli domnii mele fii, Costandin voievod, Dumitrasco voievod si
cu tot sfatul cinstitilor si credinciosilor boerilor celor mari ai divanului domnii mele : pan Toma
Cretulescu vel ban, pan Nicolae Stirbei vel vornic de tara de sus, pan Badea Stirbei vel vornic
de tura de jos, pan loan Ulino 4 vel logofdt de lara de sus, pan Dumitrasco Racovitd vel logo-
fat de tura de jos, pan Stefan Aliso& vel spdtar, pan Nicolae Brincoveanu vel vistier, pan Scar-
lat Caragea vel postelnic, pan Manolache Brincoveanu vel clucer, pan Scarlat Manul vel coitus,
pan Nicolae Filipescul vel paharnic, pan Costandin Ghica vel stolnic, pan Stefan Cioran vel

1
159

www.dacoromanica.ro
sluger, pan Alicsandru Farfara vel pitar si ispravnic, pan loan Ulino 5 vel logofAt de tam de sus
i pan Jordache Mavrocordat <al> 2dea> logofat.
Arh. St. Buc., Si s-au scris hrisovul acesta Intru al doilea an dintru Intlia domnie a domnii mele, aicea
ms nr 2.
f. 189-1 91 v.
in orasu scaunului domnii mele,Bucuresti, la leatu dA la zidirea lumii 7284, iar dA la nasterea
Veal el doe. nr. Domnului si mintuitorului nostru Isus Hristos, 1776, In luna lui iulie 22, de Constandin logofat
140 din
16 iulle 1778. za divan.
1 Pentru : Jirovu.
2 Pentru : Deci.
3 Pentru : ZlOti.
4 Corect : Iuliano.
5 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Hera Buodnescu plr41e pe Maria Berindeasca
146 (jud. Arges) care i-a luat doi cai Fi Mettle. Se holdrdfle cercetarea prin ispravnici. Doznnul tntdreste.
1776
Julie Jo Alecsandru Joan Ipsilant voiveod.
25 Dupd cum s-au gasit cu cale dA la judecatA, poruncim dumneavoastrA ispravnicilor sA
urmati a face cercetarea ce scrie mai jos, si mumbasir, sluga domnii mele... 1 aprod vAtAsesc.
1776, tulle 25.
Pr eainnAltate doamne,
Din luminatd porunca mArii tale, dumnealui vdtafu za aprozi au adus la judecatA pe
Hera postelnicel BucsAnescu, pirls Marii BerindeascA ot sud Arges de la care cerea un armAsar
si un jugan, ce zicea cum cd fArA de judecata i s-au luat de Berindeasca. Asijderea mai cerea
13 chile dA bucate, adicd porumb si rndlaiu, care zicea CA i s-au fAcut stricAciune cu vitele numitii
BerindeascAi, care bucate zice cd s-au si ispAsit i au rAmas bune 55-i plAteascA.
Fats fiind si Manila Berindeasca, pentru armAsar n-au tAgAduit CA nu este la dinsa, si
Innaintea judecatii au raspuns cA i-1 va da, avIndu-1 aicea In Bucuresti, iar pentru jugan s-au
apArat, cum si pentru bucatele ce-i cerea, raspunse cA numai cinci chile este datoare, care i
le-au si dat si n-au priimit BucsAnescu, ardtind si Mariia Berindeasca, cum a tiganii numitului
BuclAnescu i-au tura 4 cai, carii li liiinueste si-i va dovedi acolo In fata locului.
Deci, la pricina lor fiind a sA cerceta Innaintea dumnealor ispravnicilor, fiind amindoao
partile tot dintr-un judet, 55 fie luminatA porunca mArii tale cu mumbasir, ca sA-i (Ilia pe
amlndoao partile Innaintea dumnealor ispravnicilor, ca, ce va fi de lnplinit, hotdrInd prin carte
de judecatA sd si InplineascA, iar clndu vreo parte nu 55 va odihni, sd-i aducd mumbasiru si la
Arh. St. Buc. divan, si care va rAmInea de judecatd sA plateascA treapAdu si cheltuiala. Iar hotArirea cea desA-
lts.. nr.
f. 122v.-123. vIrsitA, rAmIne a sA face dA cAtre innAltimea ta.
1776, lull e 19.
Meche paharnic, D<umitru> Cior<an > paharnic, Costandin biv vel comis, Alec-
sandru Greceanu, Ev<dochim> biv vel medelnicer.
1 Loc alb.

Vel vornici aratd prin anafora cd Dumitra Provodoaia cere sd rdscumpere de la paharnicul Stan
147 Jianu din Craiova mofia Drdgoefti, cumparatd de acesta tn lipsa ei de la creditorii sofului ei dece-
dat. Dupd cercetdri anterioare se judecd la divan reclamanta cu vechilul lui Jianu. Se hotdrdfle
1776 sd se aducd scrisori de dovadd urmind ca cel care va pierde sd pldteascd treapddul. Domnul Intdrgte.
tulle
26 Io Alecsandru loan Ipsilant voievod.
Dupe cum s-au gasit cu cale de cdtre dumnealor vel vornici, rinduim pe sluga domnii
mek... 1 aprod vAtAsAsc, sA, meargA si, luInd vechil din partea paharnicului Stan Jiianul cu

160 i

www.dacoromanica.ro
scrisorile inpreund, sd-1 aducii la judecatd i cine va rAmtnea de judecatA va plAti treapAdu si
chieltuiala.
1776, lune 26.

PreatnnAltate doamne,
Dumitra Provodoaia au fost pluit tnnAltimii tale, Inca din anul trecut de la leat 1775
octomvrie 4, pentru paharnicu Stan Jiianu cc sd afld la Craiova, zictnd cd 10 ani slut de cind
trAia bArbatt-sdu si era dator unui turc taleri 60, care bani zicea cA i-au tinut bArbatu ei ani 3
si dupd ani 3 1-au apucat acel turc i i-au luat taleri 300, dar, neavind bArbatt-sdu bani, au dat
o mosie ce sA numeste DrAgoestii drept acei taleri 300, care mosie zise cd au fost de stinjdni
1400. $i lulnd acel turc mosiia, au dat-o unui logofetel al lui, anume DrAgan, i nefiind ea acolo
cInd au dat bArbatt-sdu moiia, ci aici la Bucuresti, au vindut-o i acel Dragan mai sus-numi-
tului paharnic drept taleri 340, la care vtnzdri zise cd n-au fost avut dd !tire i cerea sd-i Intoarcd
banii tnnapoi i sd ia mosiia supt a sa staptnire, ca uniia ce zicea cd i-au rdmas cu bArbatt-sAu
doi copii i pentru aceia cere acum sd-i tntoarcd banii i atunci au rAmas judecata nehotArltd,
zictnd cd zapisele de cumpdrAtoarea rnosii nu stnt la paharnic, ci stnt In Sibii, puindu-si i soroc
de o lund cd le va aduce. La care soroc, aducind zapisele mosii atunci, numita Provodoaia n-au
fost aici. $i In urmd viind Provodoaia, s-au trimis sd sA ia la judecatA paharnicu cu zapisele,
care paharnic Jiianu fiind bolnav, au rdmas. Acum, aduclndu-i vAtafu za aprozi i tunaintea
noastrd, atit pe Dumitrana ProvAdoaia, citt i pe ginerele paharnicului Stan Jiianu, s-au Intre-
bat de cAtre noi, ce are a rdspunde la aceasta i zise Pdianu, gineri-sdu, cd atunci au fost vechil,
iar acum nu este. Ci, dd vreme cd sd leapAdd de vechilic, sd fie luminatd porunca Inndltimii tale
sd meargd om domnesc la paharnicu Stan Jiianu ca, on Iusui, sau vechil sd-si trimitd Inpreund
cu scrisorile ce va avea, ca sd sd judece, i atunci care parte va rAmtnea de judecatd, va plati Arh. SL Buc..
treapAdu i cheltuiala. Noi asa gAsim a fi cu cale, iar cea clAsAvirsitd hotArtre rdmine a sd face f.311823:.r. 152.4.
de cdtre Indltimea ta.
1776, iulie 26.
Vel vornic, Badea vel vornic.
1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea arald prin anafora cd Tudor, fost vdtaf tn plaiul Nucsoara (jud. Muscel)
.se judecd cu Neculcea Neculescul, vdtaf din acelasi plai, cdruia dupd holdrirea unui arbitraj i-a 148
dat .509 taleri. Neculescul negind primirea acelei sume, se hotdrdste sd i se dea carte de blestem spre
dovadd. Domnul tntdreste. 1776
iulie
29
lo Alexandru Joan Ipsilant voievod.
Dam volnicie slugii domnii mele,... 1 aprod vdtAsesc, sA meargd si cum scrie mai jos,
la toate sd urmeze i sd lnplineascd.
1776, Wile 29.

PreainnAltate doamne,
Din luminatA porunca mArii tale, dumnealui vAtafu za aprozi aduse la judecatA pA Tudor
ce au lost vAtaf in plaiul Nucsoarii sud Muscel, phis asupra Neculescului ce este acum vAtaf
la acel plaiu, zicindu cA la anul 1774 avindu pricinA intre dinsii, au ales pA doi neg<utAto>ri,
anume has Jane vAtafu i bas Docsache, ca sA le cerceteze socotelile, care le-au si cercetat ti
le-au lAmurit cu amAruntu dupA cum sd vede in scris supt iscAliturile acestor eretecrete. Care
socotealA, priimitA fiind de amindoao pArtile, au si intarit-o cu iscAliturile lor, rAmlind sA dea
Tudor, vAtafului Neculcii, taleri 509, iar Neculcea sO IntoarcA lui Tudor vitele ce-i tinea, dupA

161

www.dacoromanica.ro
cum sA vede tot Intr-acea socoteald. In urmA, la leat 1775 septemvrie 22, cAindu-sd dA acea
socoteald, au fAcut Ord la ispravnicii ce sd af IA acum, caril neluind seama cd acea eretecrete
nu sd stricA, dupd pravild, fiindu fAcutd prin alegerea a amlndoao pArtilor, i CA socotelile acelea
nu sa stricd, mai virtos fiindu iscAlitd de amlndoao pArtile, au cercetat de iznoavA singuri
lintr-un chip, ci, nu s-au odihnit acest Tudor cerindu dupd pravild, dreaptd judecatA.
Deci, am hotArlt dupd pravila ca, socoteala dintli ce s-au cercetat i s-au fAcut la feat
1774 iulie 5, dd acei doi eritecrete ce singuri cei cu pricina, nesiliti dA nimeni i-au ales, iscAlin-
du-sd i ei lnsui, sA fie bund, adicA sd aibA chiros, i dupd acea socoteald sA ia sAvIrsire pricina
lor.
SI fiindcA Tudor arAtd cd acei taleri 509 i-au plAtit Neculcii vAtafu, i Neculcea nu va
s-i Intoarcd vitele dupd acea numitd hotarlre, s-au intrebat Gheorghe, vechilu acelui Neculcea,
dA aceasta, i rAspunse cd nu i-au luat acei bani. La care, neavind Tudor mArturii ca sti dove-
deascA, au rAmas sA priimeascA Neculcea blestem cd nu i-au luat, i asa sd-i plAteascd Tudor,
la care hotArlre s-au i odihnit Tudor. Deci, s-au i fAcut carte de blestem de la preasfintul pArin-
tele mitropolit.
Drept aceia, rdmine Neculcea sA Intoarcd vitele lui Tudor de va fi luat acei taleri 509,
ori lulndu-4 acum, de nu-i va fi luat atunci, i asa a le ia pricina sAvIrsire dupd hotArirea acelor
eritocrite, la care si el s-au fost odihnit j s-au iscAlit.
Dar dA vreme ce toate acestea rAmIne a lua sAvIrsire iardsi acolo, In judet, fiind Neculcea.
acolo, carele va sA priimeascA carte de blestem, trebuintA este a sA trimite mumbasir om dom-
Arh. St. Bun.. nesc, ca sd facA sAvIrsire trebii dupd hotArlrea celor eritecrete. Iar hotArlrea cea dAsAvIrsitii
M. nr. 5.
1. 121 121v. rAmlne a sA face de cAtre InnAltimea ta.
1776, lune 20.
Meche paharnic, D<umitru> Cioran stolnic, Costandin biv vel comis, Alecsandru
Greceauu, Ev<dochim> biv vel medelnicer, Dum<itrache> Brez<oianu>.
1 Loc alb.

Mitropolitul fdrii araM prin anafora cd Bdlasa, tdduva lui Tudoran, ptrdste pe rudele soacrei
149
1776
ei care cer mostenire din averea defunctului. Se dovedeste, la cercetare, cd averea nu acoperd zestrea
Bdlasei fi se propune sd fie stdpinild de aceasta. Domnul tntdreste.
Julie
29
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod i gospodar zemli Vlahiscoiu.
Dupe cum s-au gasit cu cale de cAtre preasfintiia sa pArintele mitropolitu, IntArim 0
domniia mea, asa sd sA urmeze. Iar vreo parte, dA nu este odihnitd si are a face apelatie, iasA i.
la divan.
1776, lune 29.

Prealnnaltate doamne,
Dupe jalba ce au dat cAtre mAriia ta, BAlasa, sotiia rdposatului Tudoran, cd dupd moartea
soacrA-sii rAmlind bArbati-sAu In viiatA, la urmA au murit i bArbatl-sAu, acum s-ar scula rudele
soacrA-sii de i-ar cere zestrea, datA fiind dA 60 de ani. Si cu zapciu vAtaf de copii za divan, orin-
duit fiind la noi, am cercetat pricina l veni Innaintea noastrd niste veH premari ai bArbatului
jAluitoarei si la cererea lor, zestrea mAtusii lor, gdsim a nu fi cu cale, dd vreme cd nu sit mai
pomeneste zestrea aceia chid este copii dA virstA cum au fost i acest Tudoran sotul jAluitoarei
In toatA vIrsta clnd au murit mumA-sa, ci sA chiamd mostenire pArinteascA, atita dreptate are
acesti de care sA jAlueste, a cere i ei parte de mostenire. Si cu aceasta ortnduindu-i la dumnealui
starostea za negutAtori au pretuit, atit periusiia numitului rdposat Tudoran, clt i zestrea
jAluitoarei i pretuind toate, sA vAzu lipsA de zestre trecutA peste periusie, taleri 640,28. Zise
jAluitoarea cd ar fi i datorii fAcute dA rdposat, neplAtite. Aceasta vAzInd verii rAposatului, sa_
traserd Innapoi.

162

www.dacoromanica.ro
Deci, dupd pravild, rdmine jAluitoarea nesupdratd de care nimeni, iar cind datornicii
vor cere 1 vor avea bAnuiald c n-au ardtat drept, la periusie si la lipsa zestrii, jAluitoarea,
atuncea pot ei a da blestem ca sd incredinteze de adevdr. Noi acest fel aflind, intr-acest chip
ni sd pare a fi cu cale, jar hotArtrea cea ddsdvIrsitd rdmine a sd face de cdtre mdriia ta. i anii Arh. S. Biro..
Mg. lir. 5.
mArii tale de la Domnu sd fie multi si norociti. f. 128-123v.
1776, mune.
Grigorie al Ungrovlahiei.

Mitropolitut fdrii si velifii boieri arald prin anafora cd mdndstirea Jilia (jud. Dolj) cere ca egumenul
nidndstirii Bucoval sd restituie venitul mosiei Cfrna lual fdrd drept vreme de patru ani. Judecala
propune ca egumenul sd pldleascd acea datorie pe care a recunoscut-o fn parte. Domnul Intdreste
150
dInd dreptul reclamantei de a dovedi loaM suma ce i se datoreste. 1776
iulie
29
Io Alecsandru Ioan Ipsilant voievod.
Neodihnindu-sd egumenu jitiianu, esi la divan Innaintea domnii mete, cerInd i chel-
tuiala ce i s-au pricinuit pind au luat moiia. Pentru care, cercetind In ce chip au fost pornirea
igumenului bucuviceanu asupra hrdpirii acestii mosii a mAndstirii Jitii dd au pricinuit jitiia-
nului chieltuiald, cunoscum ca, un igumen socotind cd este a mAndstirii, mosiia aceasta, dupd
carp i scrisori ce vedea cd slut, au cdutat sd stapineascd i sd tragd judecatii, la care si el au
chieltuit precum aratd, i jitiianu cd au chieltuit, i nu-1 gssim vinovat cdci au cdutat mosiia
aceasta a o tinea dupd cArtile i scrisori ce are ; fArd numai, jitiianu sd-si ia venitul, care venit
sd sd Inplineascd de la proigumen cite taleri 30 pe an, ce fac taleri 120. Iar de va putea dovedi
jitiianu cd o vindea bucoviceanu In mai mare prat arenda acei moii, iardsi are dreptate a i
sd inplini, iar igumenu ce sd afM acum la mAndstirea BucovAtul i mAndstirea, sd aibtt bund
pace pentru aceastd cheltuiald.
1776, tulle 29.

PreainnAltate doamne,
Dupd jalba ce au dat Inndltimii tale cuviosul igumen al sfIntii mAndstiri Jitii din sud
Dolj, chir Dionisie, cerindu de la sfinta mAndstire BucovAtul venitul mosii mAndstirii, Cirnii.
dd 4 ani, i chieltuiala hotArnicii ce s-au Mcut la Rua molie la leat 1765, care dupe jalba cuviosii
sale s-au adus atit Amvrosie, vechilu igumenului mAndstirii Bucuvetul, chir Ghermano, cit si
igumenu de la sfinta mndstire Ungurelu, chir llarion, carele intr-aceiasi vreme s-au aflat igu-
men la mAndstirea Bucovetul, pe carii din luminatd porunca innAltimii tale aduse vdtafu de
copii <de> divan Innaintea noastrd alit pa igumenu sfintii mAndstiri Jitii, eft l pe ceilalti mai
sus-numiti igumeni i s-au dovedit cd acea mosie Cirna, este movie a mAndstirii Jitii i rdu au
luat numitul igumen venitul Intr-acei 4 ani. DupA cum sd vAzu i o anafora cu leat 1765 intru
care este iscAlit preasfintiia sa parintele mitropolit i sfintiia sa pArintele episcopu chir Cozma
i dumnealui Radu Vdcdrescu biv vel vornic i rdposatu Costandin Cindescu biv vel logofat i
dumnealui Toma Rafail biv vel postelnic; care acea anafora sd vdzu Intdritd i cu pecetea mdrii
sale t.efan Racovita voievod, Intru care arata cd acea mosie eirna este build i dreaptd mosie
a mAndstirii Jitii, si gasesc cu cale, cit venit sd va dovedi cd va fi luat igumenu mAndstirii Bucu-
vdtul du pd acea mosie, sd-1 plateascd mandstirli Jitii. Acum innaintea noastrA ne ardtd numitu
egumen Ilarion ce este la mndstirea Ungurelu, cum cd intr-acea vreme cindu sd afla cuviosiia
sa, igumen la mandstirea Bucuvetul, fiindcd atunci turcii fAcea sill i zulumuri Mcuitorilor, in
Idea lui Dumnezeu au ardtat cd venitul acei mosii Clrna, fiindcd nu putea sd-1 strIngd, Ilvindea
iar la turd si mai mult nu, ci numai pind la taleri 30 pe an. Care socotindu-s venitu mosii
Intr-acei 4 ani, dd an cite taleri 30, dupd ardtarea igumenului sti fac taleri 120, si gasim cu cale

163

www.dacoromanica.ro
ca igumenul Darion ce au fost igumen atunci la mAnAstiiea Bucuvetul, sA plAteasca acum acei
taleri 120 igumenului mAnAstirii Jitii si fiindcA nu-i plAteste cu dobindA, sA plAteascd si zeciuiala
zapciului, mAcar cA zise numitu igumen Ilarion cA cuviosiia sa cind si-au dat socoteala la sfinta
mAnAstire Bucuvetul, prin catastif zice cA au intrat, i acel venit ce 1-au luat intr-acei 4 ani
du pA mosiia Cirna si cum cA mAnAstirea Bucuvetul este datoare sd plAteascA, iar <nu> cuviosiia
sa. La care zise ale sale, raspunse i Amvrosie, vechilu igumenului Ghermano, ce este acum.
igurnen la mAnAstirea Bucuvetul cum cA, catstih de socoteald au dat ctiviosila sa, dar nu stie
sA fi intrat acei bani du pA venitu mosii Cirnii dintr-acei 4 ani ci, la aceasta rAmine sA dove-
deascA igumenu Ilarion prin catsstihu cel iscAlit dA datu socoteli, i dA sA va dovedi cA au intrat
atunci la socotealA i acei bani, dupA cum zise, 1i va plati mAndstirea Bucuvetul, iar chid va fi
arAtat acesti bani In catastih, va avea sfinta mAnAstire Bucuvetul bunA pace si Anion igumenu
ce este la sfinta mAnAstire Ungurelul sA plAteascA i trepedile mumbasirilor, de vreme cA, cuvio-
iia sa au fAcut acea nedreptate dA au luat venitu mosii mAnAstirii Jitii. Dar fiindcA zicea igu-
menu jitiianul cA nu iaste numai atita venit pe cit aratA igumenu Ilarion cA au luat du pA mosiia
Cirnii a mAnAstirii, ci mai mult, unde fatA fiind i preasfhillia sa pArintele mitropolitu, zise Ila-
rion igumenu cA va priimi blestemu preasfintii sale cA numai pinA la taleri 30 au luat pe an
intr-acea vreme, iar nu mai mult. Deosebit cerea igumenu jitiianu si cheltuiala boerilor
hotarnici ce s-au fAcut atunci la hotArnicie.
Ci, dA vreme cA si Anion igumenu au avut cheltuialA, cum si cuviosiia sa, gAsim cu cale
sA aibA pace, iar taleri 120 ce aratA in frica lui Dumnezeu cA i-au luat du pA venitu acei mosii,
Arb. St. Buc., sA-i plAteascA acum. Noi asa gAsim cu cale, iar hotdrirea cea dAsAvirsitA rAmine a sA face de cAtre
M. nr. 5,
f. 124 v.-125. innAltimea ta.
1776, iuHe 28.
Grigorie al Ungrovlahiei, vel vornic, Badea vel vornic.

Mitropolitul fdrii aratd prin anafora cd epitropul defunctului Anastase lanuf, cu flit lui reclamd
151 de la debitorul acestuia, Sandul pitarul, plata unei datorii. Acesta neglnd sub jurdmtnt se holdrdge
cd nu e dator. Domnul tntdrefle.
1776
lune
29
Io Alecsandru Joan Ipsilant voievod.
DA vreme ce au fAcut jurAmint Sandu pitaru cA nu este dator nimic, hotArim sA aibA
pace, si n-au rAmas a lua epitropu lui Ianut nimic. Carii pentru ca sA alba credinta la aceasta
numitii epitropi, le-au dat domniia mea la mina IntArire cu domneasca noastrA pecete.
1776, lulle 29.

PreainnAltate doamne,
DupA jalba ce au dat cAtre mAriia ta, epitropul rAposat<ului> Anastasie Ianut pentru
dumnealui pitaru Sandul de la care cere taleri 5000, bani ai rAtposatului Ianut, si dumnealui
pitaru sA apAra cA nu sA sti<e> nimic dator, dupA porunca mArii tale pe ponturile cele date de
jAluitorii Theodor si Ion, fiiul lui Ianut, s-au bagat In bisericA pitaru Sandu si au priimit jurA-
mint cu mina pe sfinta evanghelie. FatA fiind orinduitu zapciu vAtaf za pAhArnicei si jAluitorii,
<zise> cA nu sA stie nimic dator lui Ianut, citusi de cit, si ce au fost, i-au inplinit 'MIA la una si
Arb. St. Bub., la toate alte ponturi au incredintat cA flU e vinovat. Ci, dA aceasta facem stire marl! tale, si
Me. lir. 5, anii mArii tale de la Domnu, sA fie multi si norociti.
f. 125v.
1776, iulie 4.
Grigorie al Ungrovlahiei.

164

www.dacoromanica.ro
Mitropolitul fdrii arald prih anafora cd Pdtrascu Berindei cere fostei lui logodnice Zmaragda
Ciorogtrleanu sd-i restituie darurite pi chelluielite de logodnd. Cercettnd pravilele, aratd cd darurile
de logodnd stnt pierdute, celelalle cheltuieli urmtnd sd-i fie restituite fostului logodnic. Domnul
152
1776
intdreste. lulie
29

lo Alecsandru loan Ipsilant voievod.


Luind domniia mea seama celor mai jos serise intr-aceastd anafora, vedem cd build si
cu cale este hotArirea preasfintii sale pArintelui mitropolit la toate, adicA, cd nu are pdtraru a
cere banii de la Mitropolie, ci dA la ZmAragda fiica slugerului Barbu de unde i-au dat. Ci dar,
vAtalu za... ce este rinduit mumbasir, sA apuce pe numita sA inplineascA banii urmindu-sA
i pentru celelalte, cum scrie mai jos.
1776, iulie 29.

PreatnnAltate doamne,
Dupe jalba ce au dat cAtre mAriia ta dumnealui pdtraru Pdtrasco Berindeiu. de dumneaei
ZmAragda, fiica dumnealui slugerului Barbu Ciorogirleanu, care au tinut bArbat pe un Petre
Urdoreanu, a cAriia mostenire au luat-o cu porunca mArii tale intru stApinire Prisicenii, CA avInd
sA ia de la aceastA ZmAragdA, bani cu zapise, taleri 1025 i cu deosebitA foae, 343, si cd are si
ZmAragda bani sA ia de la Prisiceni, mostenitorii Urdoreanului, lipsd de zestre, zice in jalba cea
cAtre manila ta, dumnealui sAtraru Berindeiu, el banii ce slut la noi, ai casii Urdoreanului,
cu porunca mArii tale sl-1 dAm dumnealui ca sA nu intre in mina ZmAragdii drept lipsa de zestre,
sd-i prApAdeasca i sA rAmtie dumnealui pagubas. i sA poruncepte de cAtre mAriia ta sA cerce-
t Am, atit pentru cererea de bani, cit i pentru logodna ce au fAcut-o amindoi, pi cum vom gAsi
cu cale sA urmAm.
VAzum i alta jalbA a numitii ZmArandii, tot cAtre manila ta, in care zice CA au fAcut
dumnealui sAtraru Berindeiu logodnA de la leat 1774 la luna lui noemvrie cu tocmeald sA o ia
sotie, dindu-i la logodnA daru, o buta de taleri 200, si n-au fost numai cu logodna, ci InCA pi
la un loc, dumnealui cu fii dumisale fdcuti dA altA juptneasA au fost pAzind, si rinduri i-ar fi dat
taleri 420 cu fAgAduiall CA, cununindu-se amindoi, Ii va ddrui. Acum neavindu voe logodnica
sA sAvirpeascA cununie, i s-ar cere acei bani taleri 420 si avind i dumneaei ali bani chieltuiti
la trebile dumnealui, taleri 466,60, nu s-ar tinea in seamA i ni sA porunceste i intr-a aceasta
sA cercetAm jalbA, de care nu lipsim. Itntii am cercetat pentru pricina banilor, pi din banii ce
cere sdtraru PAtrapco taleri 600, nu-ItagAduepte dumneaei Zmaragda, zice CA sA ptie bund d itoare
dupd zapis, iar de taleri 425, zice CA ar fi zis cind i-au dat, cd cununindu-sA, Ii va ddrul. Iar
el este la noi banii ei casii Urdoreanului pi cere dumnealui sdtraru Berindeiu pentru aceastA dato-
rie drept lipsa dA zestre a dumneaei Zmdragdii, arAtAm mArii tale cd asa iaste, avem citiva bani
ai casii Undoreanului pusi la pAstrare aici In Mitropolie, dar a-i da fdrA porunca mArii tale, nu
IndrAznim. Dreptatea vine Prisicenilor a-i luat dA aici, ca nipte clironomi ai Urdoreanului si
ei va inplini Iipsd dA zestre i datorie pe unde va fi si cu toate acestea unde ni sA va porunci de
cAtre mAriia ta, acolo Ii vom da. Cercetat-am i pentru logodna, i sA dovedi cd cu adevdrat au
fAcut, InsA numai schimburi, nu cu irologhie, i intelesem de la dumneaei Mariia CAlineasca cl
ar fi dat atuncea la logodna dumnealui pAtraru Berindeiu, Zmaragdii, galbeni unguresti treizeci,
pe care iar i-ar fi luat innapoi, vrind sd-i facA haine, i dumneaei ZmAragda nevoind hainele,
au cerut butcA I asa au cumpArat dumnealui sAtraru, butca ce sl numeste, mai puind bani
peste galbeni 30, care ii ddruise.
Deci, dupd dreptate, Cit pentru banii aceia care nu slut tagAduiti, taleri 600, sA Cade
sd-i plAteascA dumneaei Zmaragda, dumnealui sAtraru<lui> Berindei, cum si Ceilali taleri 425

12 03. 752 165

www.dacoromanica.ro
lac sA-I inplineascA sAtrarului, ci vreme cA zice cA s-ar fi vorbit cIndu 1-ar fi dat CA, cununin-
du-sA II va fi daruiti. Ci, fiinda nu s-au cununat, nu sA cade dar a-i pagubi dumnealui sAtraru.
Jar pentru darurlle cele date de dumnealui sAtraru Berindeiu la logodna, n-are sA le mai ceard
Innapoi cu fuel un fel clA dreptate de la dumneaei Zmaragda, pierendu-le dupa pravilA, cela
care este stricare logodnii, neslobozitA fiMd du<mneael> cu voe de la bisericA a sA cAsAtori, iar
pentru chieltuelile ce au fAcut si o parte sl alta dupa cum le arAtAm in deosebite foi, parerea
noastrA dA, cA nici unile sA nu sit tie in seamS fAcindu-le fAr' de cale, cA nu sA cAdea a le face
pins a nu sA isprAvi cununiia, mai virtos stiindu-se cd nu e slobodA cAsAtoriia dum<neael> pe
Arh. St. Buc., acea vreme. Noao asa ni sS pare si gAsim cu cale, iar hotArirea cea dAsAvirsitA rAmtne a sS face
Ks. nr. 5.
f. 126v.-125v. de cStre mAriia ta. i anil mArii tale de la Domnu sA fie multi si norociti.
1776, tulle 28.
Grigorie al Ungrovlahiei.

1 Loc alb.

Departamentul al 2-lea aratd prin anafora cd Matei Crefulescu bit) vel paharnic cere de la Iordache
153 Caragea plata unei datorii pe care acesta n-o tdgdduieste dar n-are cu ce o plait. Judecata lasd sd
hotdrascd domnul, care ti dd soroc de plaid.
1776
tulle
29
Jo Alecsandru Joan Ipsilant voievod i gospodar.
DA vreme ce dupA arAtarea mai jos-numitilor boeri, paharnicu Iordache datoriia nu o
tAgAdueste, rAmIne dator a-i plati, si poruncim vAtafului clA divan sA facA inplinire, clA nu are
a