Phoenix,revistade insolvenfd

2006
Nr. I 6'17, oprilie-septembrie
srt rtrcr r

D INTRODUCERE
cuvANrut PRE$EDtNTELUI
rEGEAINSOLVENTEI
D DESPRE
pRAclctANUt glRoLUL
lrntsuTllLE
iN tNsowrNTA,
pRotEcTUL pENTRU
pHARE LEGlslATlfl
iNeuNArAInEA 7
RELATTA - pRAcTtctAN
luorcAroR-slNDtc iN lNsowruTA
ALERECENTEI
REPERE
PRINCIPALELE LEGISIATIVE
REFORME 1l

ii REGULI CONTRACTELOR
CONTINUAREA
PRIVIND 19

EFICIENTA
REORGANIZAREA IN DIFICULTATE
A FIRMELOR
ittl $I ATRIBUTIILE
ROLUL CREDITORILOR
COMITETULUI
BUNURI
VALORIFICAREA LORDEBITOAREI 34

{ri LEGALE
DISPOZITIILE DISTRIBUIREA
PRIVIND 31
f tCRTA
DURASttvtPtt
PROCE
sAlnqrr PRoCEDUM
cuMARTREBUT stltpurtcLrAa 42

RASPUNDEREA DECONDUCERE
ORGANELOR
INSOLVENTEI
PROCEDURII
INCHIDEREA
EUROPEANA
tr INTEGRARE
INSTITUTIONALE
STRUCTURII
ORIGINALITATEA EUROPENE
A UNIUNII 53
u OPINIA SPECIAIISTUIUI
voLUNrnnAn LtcHtDAREA.luotctRnn
DErA LTcHTDAREA ol

(PARTEA
coMERcIALE
ucHroAnt'5961E1AltLoR
coNTABrLrTATra A ll-A)
q REZUMATE 65

eebgiulde redoctie
conf. univ. dr. Rodu Bufon (Timigooro)
conf. univ. dr. Gheorghe Pipereo (Bucuregti)
prof. univ. dr. lon Turcu (CluiNopoco|

Editor
Mihqi Dimonie

Editoresi imorimore
O Opiniileexprimatein articolelepublicatein revist5,precumgi respon-
oEEIi*fri]ffi til5r6indtc=
R"do.fi
gtiinlificdgijuridic[ privindconlinufulacestora
sabilitatea apa4inin exclu-
r sivitate autorilor. O Toate drepturile asupra acesteipublicalii sunt Secretariatgeneralal UNPRL
Bd. OctavianGoganr, 2, sector-l
rezervateUNPRL. O Articolele publicateanteriorpot fi citite gi pe Bucureqti
site-ulwww.unpir.ro Tel.:021-316.24.84,
.24.85
fax: 021-316
E-maii:office@unpir.ro
Coperta 1: Imagineazeilei Thetis
{ u t i l i z a t dc u a c o r d u lE d i r u r i iL L \ l N \ LEX 1583-1368
F
t
r
tt
'

SiiS:::::l::t:x:*i1*#i:}Xi:*:i*1::*::ti:t:ti:::a::a::ai:***il

Cuvdntul
pregedintelui
;::5i**Xl*#};*g{6:**;***3*X3$*?::::;{er.i:i5::

Stimcfi colegi,

Dupd. cum Eti{i cu tofii desigur, in Prefer, de aceastS. datd, s5" inlocuiesc
Monitorul Oficia-l al Romdniei nr. 359 din ,,cuvAntul preqedintelui" cu o succintd analra,d,
2I.0\.2006, a fost publicatd. Legea 85/2006 a rolului practicianului in insolven[d_in cadrul
privind procedura insolven{ei.
procedurii reglementate de noua lege.
Nu doresc sd. scriu din nou despre
irnportan[a acestui act 'normativ pentru Sper ca pAnd la congres sd avem la
breasla noastrd. dispozi{ie gi noul act normativ ce va
reglementa activitatea noastr6.

Av. Arin Octav Stinescu

Prepedintele UNPRL

Phoenix, oprilie-seplembrie 2006

 PRACTTaTAITUL
ix TNSaLrENT
a,
atribu[ulegi rolul sd,utn cadrulprocedurii
reglementate denouulegea insolvenlei
Av. Arin Octav Stinescu
Pregedintele UNPRL

Este evident, pntru oricine are contact cu procedura Rezulti din acest text, dar gi din numeroase alte texte ale
insolvengei,cd rolul practicianului in insolvenli, fre el Legii nr. 852006, o cre$tere deosebiti a rolului creditorilor
Ei
administrator judiciar sau lichidator, dupd ctz, este mai ales al comitetului creditorilor in cadrul procedurii.
fundamentalin cadrul acesteiproceduri. Aceasta este, ftird indoiali, una din cele mai importante
Daci judecdtorul-sindic este acela care vegheazi la innoiri adusede legea insolvenlei.
respectarealegatit{ii proceduriiin ansamblulei, practicianul Atribuliile generale ale practicianului Si atribu6iile
in insolvenli esteacelacareia cele mai importantedecizii in specifice perioadei de observalie
cadrul acesteia. l,rt. 20 din lege reglementeazd atribuliile principale ale
Acestesusgineriseintemeiazi pe prevederileart. 5 Si 11(2) administratorului judiciar.
din l-egeanr. 85/2006privind procedurainsolventei. O intrebare care s-a pus in repetate rAnduri in practicd a
In legdturd cu pozilia administratorului judiciar qi a fost aceea dacd atribugiile administratorului sunt stabilite prin
lichidatomlui in cadrul procedurii s-a suslinut, atAt de cdtre lege gi ii revin acesfiriain mod automat sau dacl judecdtorul-
instantecdr gi de cltre unii practicieni,ci acegtiaar reprezenta sindic este acela care va decide ce atributii urmeazd sd
intereseledebitorului. indeplineascdadministratorul.
Aceastil suslinerea dat naEtereunor probleme dificil de Aceastil problemd a fost generatdde redactareaart. 11 (1)
rezolvat legate de incompatibilitdfi, contrarietatede interese, lit. c din Legea nr. 6411995:,desemnareaadministratorului sau
etc. a lichidatorulai, stabilirea atribuliilor qcestora.. ." .
Textul afl. 5(1) esteinsd extremde clar: ,,Organelecare Noul text al art. 11 lit. c are o altii redactare: ,,desemnarea
aplicd procedura sunt: iwtanlele judecdtoreSti,judecdtorul- motivatd, prin sentinla de .deschidere a procedurii, dintre
sindic, administratoruljudiciar Si lichidatorut" . practicienii tn insolventrd care au depus ofertd de senicii tn
Rezultii, f?lrdurm[ de dubiu, cd practicianulin insolvenfd acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar
este ,,organ care aplicd procedura", fiindu-i aplicabile qi provizoriu sau, dupd caz, a lichidatorului care va administra
prevederileaff. 5(2) din lege. procedura pdnd la confirmareo sau, dupd caz, tnlocuireq sa de
Rolul practicianuluiin cadrul procedurii esteinfluenlat de cdtre adunarea creditorilor, stabilirea remuneraliei tn
prevederile art. llQ, din noua lege: ,,Atribuliite conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a
judecdtorului-sindic sunt limitate la controluljudecdtorescal profesiei de practician tn insolvengd,
precum Si a atribuliitor
activitdgii administratoruluijttdiciar Silsaua lichidatorului Si acestuia pentu aceastd perioadd. In yederea desemndrii
la proceselegi aererilede nnturdjudiciard aferenteprocedurii provizorii a administratorului judiciar, judecdtorul-sindic va
insolvenlei" Atribugiile managerialeaparginadministratorului line cont de toqte ofertele de servicii depuse de cdtre
judiciar saw lichidatorului sau, tn mod exceplionatr, practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori
Si,
debitorului, dacd acestuia nw i s-a ridicat dreptul de a-gi dupd caz, de debitor, dacd cererea introductivd ti aparfine;"
sdministra overe&.Deciziile managerialepotfi controlate sub Am putea trage concluna, anahzdnd textul, cd instanla
aspectwl oportunitdlii de cdtre creditori, prin organele stabileqte numai atribu{iile administratorului provizoriu p6nd
acestorg." la confirmarea sa in adunarea creditorilor, urmdnd ca ulterior
Pentru prima datE textul stabileqtecd deciziiie privind acesk sAindeplineascd atribufiile stabilite prin lege"
oportunitatea rndsurilor luate in cadrul procedurii apa4in In realitate, considerdm cd atribuliile administratorului
practicianului,judecdtorul-sindicput6nd s6 le verifice numai judiciar sunt stabilite prin iege iar judecdtorul-sindic poate
cu privire Ia legalitate" decide doar cu privire la atribulii suplimentare, conforrn art.
Acestlucru va aducepe umerii practicianuluio rdspundere 20Q) sau la atribulii provizorii potrivit art. 11(c) din lege"
extraordinardpentru cd deciziile sale nu vor putea fi atacale Atribufiile practicianului pol trr impd4ite in atribulii
sub aspectuloportunitiigiiin fala judecEtorului-sindic. procedurale gi atribulii de fond.
Cu toate acestea nu putem spune cd practicianul in Atribufiile procedurale cele mai importante sunt cele
insolvenlEva fi complet,de capulsiu". privind notificdrile transmise creditorilor qi convocarea
Ultima ftaz6.a aff. 11(2) ,,Deciziile managerialepot fi acestora, asigurarea secretariatului gedinlelor adundrilor
controlate sub aspectuloportunitdlii de cdtre creditori, prin creditorilor sau ac$onarilor, introducerea de acliuni in anulare,
organeleacestora" arati de fapt de cine va fi controlal prezentarea rapoartelor periodice (art.21), etc.
Avdndin vedercfaptul cEopornrnitateamdsurilornu poate Atribufi de fond sunt cele privind verifrcarea creantelor
fi contestati in fata judecdtorului-sindic,controlul la care se credilorilor, examinarea situaliei economice a debitorului qi
referdtextul va fi unul ,,apriori" pentru cd aldel ar fi complet intocmirea rapoafielor cu privire la posibilitSlile de continuare
inutil. a stdrii de obsewalie, redresare sau de trecere la faliment gi cu

Phoeni+ oprilie-septembrie 2005

 privire la cauzelecare au dus la aparitriastdrii de insolvengd,
precum qi cele cu privire la conducereasocietdliiin perioada
de observalieqi eventualaelaborarea planului de reorganizare.
Atribuliile cu privire la continuareaactivitdfii sau intrarea
in procedura f'alimentului intr-un fel sau in altul sunt
dezvoll-atein art. 54 qi 59 din legeainsolvenlei.
An. 54(l) reprezintd de fapt noutatea, el stabilind cd
,,Administatorul judiciar vq intoc'mi Ei vq supune
judecatorului-sindic,tn termenulstabilit de acesta,cat'enu a
putea depaEi 30 de zile de la desemnareasa, un raport prin
care sd propund fie intrarea tn procedura simplificatd, .fie
{'ontinuqreaperioariei de observaEiedin procedura generold" "
In cadrul alineatelor urmdtoarese fixeazd modul in care se
trece ia procedurasimplificatd. Pentru a propune trecereala
procedura simplificatd, de fapt la faliment, adrninistratorul
judiciar va trebui sd verihce intr-un timp foarte scurt- cca. 30
de ziie - indeplinireacriteriilor prevdzutede art. l(2) din lege.
O noutate importantf, adusd de acest text este aceeac[
decizia nu se mai ia de cXtreadunareacreditoritrorci de cdtre
judecdrorul-sindic.
Acest fapt va crea posibilitateatrecerii rapide la faliment
dacd sunt indeplinite condiliile prevdzutede lege.
In situa[ia in care nu sunt indeplinite acestecriterii, art.
59(2) qi urmdtoareledin legeainsolvengeiprevddposibilitatea
trecerii la faliment in urma unui raport al administratorului
judiciar dar, de aceastddat[, decizia va fi luatd de cdtre
adunarea creditorilor in urma propunerii administratorului
judiciar.
Aceste texte sunt asemdndtoareprevederilorart. 56(2) qi
urmdtoareledin Legea nr.6411995.
O prevedereinteresantdeste conlinut[ de art. 60(2) care
stabileqte:,,Adunarea creditorilor va aproha propunerea
administratorului .judiciar, prevdzutd la art.59 alin.(2) prin
votul titularilor a cel pulin doud treimi din creanlele prezente
la vot. IndiJerent de rezultatul votului, propunereq nu va fi
aprohata in cazul in care unul sau mai mulli creditori,
detrindndimpreundpeste 20Vodin creangelecuprinse in tabelul
preliminar, tSi anuntrdintentriade a depune,in termenullegal,
un plan de reorganizare s debitorului" .
Rezultl c[ qi in situatriain care 807o din creanfeleprezente
la vot vor fi pentru trecereala faliment, acestlucru nu se va
intdmpla dacdcreditorii deEindnd207o din valoareacreanfelor
vor declarac5.dorescs[ depundun plan de reorganizare.
Aceastd prevedere,care nu exista in Legea nr. 6411995,
estecriticabil[.
in opinia mea, ea nu va conduceia inmultrireacazurilor de
reorganizarereuqitd ci la tergiversareadosarelorin cazul in
care,de coniven{[ cu debitorul, unii creditori se vor foiosi de
aceastf,prevedere.
Trebuie constatatfaptul c[ nu estevorba despredepunerea
unui plan ci doar de anun(areaintentrieide a depuneun plan in
fermenulprevdzutde lege.
Conciuzia pe care o putem trage este aceea cd,a crescut
responsabilitatea administratorului judiciar in domeniul
deciziei cu privire la soarta debitorului aflat in procedurd.
I
lr Un raport realizat cu profesionalism va fi in majoritatea
t,
cazuriior aprobatde c5trecreditori saudejudecdtorul-sindicgi
va avea carezultat, de cele rnai rnulte ori, reaiizareaceleridfii
,,actelor gi operatriunilorprevlzute de prezentalege", agacum
esteprev[zut la art.5(2).
O ultiml chestiune pe care doresc sl o pun in disculie in
legdturfl cu atributiile administratorului.judiciar ?nperioadade
observa{ie este cea legat5 de ,,conflictul" eare existd intre
conducerea ,,in tot" a activit[Ui debitorului de c[tre
administratorul jutiiciar qi rnendnerea dreptului de
administrare a bunuriior qi de conducere a activit[fli de cdtre
".debitor"
Phoenix, oprilie-seplembrie 2006
in foarte multe situalii judecdtorii-sindici au atribuit
administratorului judiciar, prin hotdrdrea de deschidere a
procedurii,conducereain tot a debitorului fdrd a fi indeplinite
condigiileprevdzutede art. 50 (1) din Legea nr. 6411995.
Pe bund dreptate vd punegiintrebarea dacd intr-o astfel de
situaliecAnd,de exemplu,nu s-ascurstermenulstabiiit de lege
(art.39) pentru depunereadeclaragieiprevdzutede art.33 lit.g
se poate stabili ca atribuqie a administratorului judiciar
..conducerea in tot" a debitorului.
Credem cil art.47 din legea insolvenlei vine sd rezolve
aceastdproblemd:
(l) Deschiderea procedut'ii ridicd debitorului dreptul de
administt'are- constAndin dreptul de a-Ei conduceqctivitatea,
de a-gi adntinisn'a bunurile din avere Si de a dispune de
acestea- dac'd acesla nu Si-a declarat, tn condiliile art. 28
alin. (1) lit. h) sau, dupd caz. art.33 alin. (6), intentriade
reorgantzare.
(2) Cu excep{ia cazurilor prevdzute expres de lege,
prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunw'ilor pe care
debitorul le-ar dobdndi ulterior deschiderii proc'edurii
(3) Judecdtorul-sindic va putea ordona ridicqrea, ?n tot
sau tn parte, a dreptului de administrare al debitorului odatd
cu desemnareaunui adminisn'abr judiciar, indicdnd totodata
Ei condilia de exercitare a conducerii debitorului de catre
qcestq.
(4) Dreptul de administrare al debitorului inceteazd de
dt-eptla data la care se dispune inceperea.faLimentului.
(5) Creditorii. comitetul creditorilor ori administratorul
judiciar pot oricdnd adresajudecdtorului-sindic o cerere de a
se ridica debitorului dt'eptul de qdministrare, avdnd ca
justificare pierderile continue din averea debitorulu.i sau Lipsa
probahilitdlii de realizare a unui plan ralional de activitate.
(6) Judecdtorul-sindic va examina, in termen de 15 zile,
cerereaprevdzuta la alin. (5) , tntr-o SedintraLacare vor fi citali
administratorul .iudiciar, comitetul creditorilor .yi
administratorul special.
(7) De la dqta inn'drii tn faliment, debitorul 1)aputea
desfasura doar activitalile ce sunt necesare derularii
operaiuni lot' lichiddr ii.
Alin.(3) al acestui articol acord[ judec[torului-sindic
posibilitatea de a ridica debitorului dreptul de administrare,
parfial sau total.
Rezultd c[ qi in situalia in care debitorul qi-a declarat
inten{ia de reorganizare, judecdtorul poate decide ridicarea
dreptuluide administrare,Fnandcont de situafiace rezult[ din
dosar gi, pe cale de consecinl[, poate stabili ca atributriea
administratoruluijudiciar conducerea,,in tot" a debitorului.
Au'ibuliile administratoruluijudi ciar tn cadrul procedurii,
dupa aprobarea planului de reorganizare
Dup[ aprobarea planului de reorganizare rolul
administratorului judiciar va fi acela de a supraveghea
activitatea debitorului qi a administratorului special al
acestura.
Administratorul special,o figurd nou[ introdusi in legea
insolvenlei, este numit de asociali sau ac{ionari qi are ca
atributie principald conducereasocietdtii.
I-egeanu stabileqte,din p6cate,in ce constd supravegherea
debitorului qi a administratorului special.
Douh sunt, in opinia mea, obiectivele importante ale
administratorului judiciar in aceastdetap[.
Primul gi cel mai important este acela de a veghea la
respectarea intocmai a planuiui de reorganizare gi la
distribuirea sumelor destinate creriitorilor conform
programului de plX1i.
Al doilea obiectiv este de a nu permite acumulareade noi
datorii ?n cadrui procedurii de reorganizare, datorii care ar
putea tnrbutl1i situafla creditoriior gi de a sesiza creditorii qi
 judecdtorul-sindic in situa(ia in care debitorul nu se Principalele atribulii ate lichidatorului sunt extrem de
conformeazdplanului, propundnd trecereala faliment. asemdndtoarecu cele ale administratorului judiciar gi sunt
Rezultd cd, in perioada reorganizdr/rl administratorul menfionate
in art.25 din noua lege.
judiciar se transformd intr-un observator atent al evoluliei
Cea mai importanti atribufie constil in lichidarea bunurilor
situafiei debitorului gi are obligafia (nu dreptul) de a sesiza
din avereadebitorului.
creditorilor gi judecdtoruluisindic orice abaterede la plan.
Aceastii atribude este dezvoltatd in art.116 qi urmdtoarele
Atribuliile practicianului tn insolvenld (administrator din Legea nr. 85/2006.
judiciar sau lichidator) tn legdturd cu maximizarea averii Fiind esengialdin cadrul procedurii falimentului, lichidarea
debitorului averii trebuie sI se facd in conformitate cu strategia stabilitd de
Principalele atribufli ale practicianului in acest domeniu lichidator gi aprobatd de cdtre creditori. in conformitate cu cele
sunt legate de acliunile privind anularea transferurilor ardtate mai sus interven{ia judecdtorului-sindic in cadrul
patrimoniale (art.80 gi urm[toarele) qi menlinerea sau lichiddrii activelor va fi minimald, el neavAnda se pronunfa pe
desfiinlarea contractelor incheiate de debitor (art.86). oportunitatea mdsurilor lichidatorului ci numai pe legalitatea
Nu existii deosebiri foarte mari intre reglementarea din acestora.
Legea nr. 8512006qi prevederile Legii nr. @/1995. Lichidatorul va trebui sd stabileascdcea mai bund metodd
Principala modificare adusdacesteiproceduri se giseqte in de valorificare a activelor. in bloc
sau individual.
art.77 care stabilegte: ,,Toate qcliunile introduse de in cele mai multe sinralii vdnzarcain bloc estepreferabili.
edministratorul judiciar sau de lichidator tn aplicarea
Legea defineqte foarte clar de aceastddatd ce se inlelege
dispozigiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea
prin bloc.
creanlelor, sunt scutite de taxe de timbru."
Este clar cd aceastdexpresie nu se referd doar la vdnzarea
Rezultd cd orice ac{iune introdusd de administratorul
judiciar sau lichidator, inclusiv acliuniie in recuperarea tuturor activelor debitorului ci gi la grupuri de active care pot
creanfelor definute de debitor, sunt scutite de taxa de timbru. funcflona independent qi pentru care cumpdrdtorul oferd un
fut.58 din Legea nr. 6411995scureade taxd de rimbru toate pref global.
acfiunile lichidatorului, dar administratorul judiciar era scutit Dacd se hotdrdqtevdnzareain bloc a activelor, legiuitorul
de plata taxei de timbru numai pentru acliunile in anulare. oferd lichidatorului posibilitatea de a alege dintre mai multe
Faptul cd legiuitorul a decis scutirea de la plata taxei de variante pe cea care i se pare opdme in cazul in spetrd.
timbru a tuturor acliunilor introduse de adminisuafor sau Ultima Ei cea mai importantd arribu{ie a lichidatorului in
lichidator iqi are suportul in arr.5(1) din lege care definegre cadrul procedurilor de faliment este legatd de distribuirea
practicianul ca frind ,,organ care aplicd procedura". sumelor realizate din valorificarea activelor qi recuperarea
Aceast[ noud prevedere ya deschide posibilitatea crean{elor.
administratorului judiciar sd introducd ac{iuni in pretenfi Distribulia se va face in conformilate cu prevederile
impotriva debitorilor debitorului aflat in procedurd, actiuni pe
afi.lzl gi urmdtoareledin Legea nr.85/2006.
care, de cele mai multe ori, nu le putea introduce datoritdlipsei
Considerdm ci noile texte au clarificat in mare mdsurd
sumelor necesaretimbrajului.
ordinea in care se va face distribuirea uqurdnd in acest mod
Aceastii prevedere imbundtdtitl va contribui substanlial la
recuperarea unor active sau sume de bani apa4inand activitatealichidatorului gi indepdrtdndeventual pericolul unor
debitorului gi pe cale de consecinli Ia o mai bund recuperarein contestatii din partea creditorilor.
favoarea creditorilor"
AtribuEiile practiciqnului cu privire la atrqgerea
Atributriile lichidatorului tn procedura falimentului rdspunderii celor vinovali de ajungerea debitorului tn
(simplificatd sau normald) insolvenld
Este evident cd in cadrul procedurii simplificate, in mod Principala noutate adusdde lege este aceeacd practicianul
firesc, lichidalorul va indeplini qi atribuliile ce ar fi revenit (administrator sau lichidator) va fi acela care va putea
administratorului judiciar (cu exceplia celei prevdzute de introduce acfiuneain rdspundereconform prevederilor art.138
a$.20(1) lit.a qi a celor deja indeplinite de adminisrraror). gi urmItoarelor din lege.
Este de presupus cI administratorul numii qi care a depus Acliunea va putea fi introdusd gi de comitetul creditorilor,
raportul propundnd trecerea ia procedura simplificatb nu va
cu autorizarea judec[torului-sindic, daca sunt indeplinite
avea timp in 30 de zile s[ indeplineascd prea multe din
condiliile prevdzutein alin.(4) al art.138.
atribuliile complexe ce ii revin, aqaincdt odatd cu trecereala
procedura simplifrcatd a falimentului acesteavor trebui sd fie Concluzie
indeplinite de lichidator. Legea privind procedura insolvenlei creeazdcadrul juridic
Am analizat mai sus o parte importantd a atribuliilor necesar in vederea desfigurlrii in bune condi{iuni a acestei
administratorului, aga incdt nu mai consider necesarsd revin proceduri adt de importand in realizarea qi menlinerea unui
asupra lor. circuit comercial cdt mai curat.
lin doar sd.precizezcd notificdrile gi convocd.rileemise in Ieqirea de pe piald a enddtilor neviabile gi perturbatoare
cadrul procedurii vor fi publicate in Buletinul procedurilor de ale echilibrului macro qi microeconomic a fost una dintre
insolven{d, cu exceplia primei notificdri ce se va transmire cerinlele importante pentru definirea economiei noastre ca
creditorilor in vederea depunerii cererilor de inscriere la masa economie de pia{a funclionald pentru aderareaRomAniei la
$i
credald. Uniunea Europeand.

Pftoenfur,oprilie-septemffie 2W
 PROTECTULPHARE
,rSuportpentrutmbundtii[ireagi
implementarea legis@ieigijurisprudenlei
tn materiedefalimenf'
Obiectivul general al proiectului, derulat in Romdnia in
perioada iulie 2004-aprilie 2006, a fost imbundt[firea
disciplinei financiare din economia romAneascd prin
imbun[t[firea cadrului legislativ qi institulional din domeniul
insolven{ei comerciale. findnd cont de acest obiectiv,
principalele activitdgi din cadrul proiectului s-au concentratin
jurul urmdtoarelor trei scopuri concrete:
a Propunereaunor amendamentela legea reorganizdrii
judiciare gi a falimentului (in prezent denumitd procedura
insolventrei)in vederea efrcientizdrii modului de aplicare
o Redactareaunui Manual de Bune Practici gi crearea
unui program informatic pentru gestionarea electronicd a
dosarului de insolvenl[ care s[ fie utilizate de instanlele
judecdtoregti (sectiile de insolven{d ale tribunalelor qi curgile
de apel) precum qi de algi participanli la procedurainsolvenfei
(practicieni in insolvenfd, creditori, etc.);
o Consolidarea cunoqtin[elor $i abilit[1ilor
participanlilor la procedur[ - judecdtori-sindici, grefieri Ei
practicieni in procedura insolvenlei in vedereauniforrnizdrii gi
imbundtdfirii jurisprudenlei qi a practicii in materie.
Punerea in practicd a scopurilor propuse a necesitat
implicarea experfilor consultantului Ministerului Justiliei
reunitri in cadrul unui Consorgiu condus de SC
PricewaterhouseCoopersManagement ConsultantsSRL gi din
care au mai fdcut parte: PricewaterhouseCoopersCorporate
Finance Beratung GmbH Germania, SC NET Consulting SRL,
Compania de Informaticd Neaml SA, Universitateade Vest din
Timigoaraqi SCA David & Baias.
Ca urmare a activit[1ilor depuse de un numar de 45 de
expe4i a caror activitate s-a concretizat in 8 rapoarte, s-au
oblinut urmdtoarelerezultate ale proiectului:
1. noua lege privind procedura insolvenlei -Legea w.
85/2006, al cdrei istoric parlamentar este prezentatin tabelul
de mai jos:
naP(
$'eri|mbr cil6. Parlil@l
] tum-id
1 1 1 02 @ 5
1 50 2 2 @ 5
;i 13.12.2@s
! 2i:2.iii6- 110326r
14@M
2. aplicalia informaticti Si sistemul de gestiune a
dosarului elecffonic de insolventd. precum Si Manualul de
Bune Practici-
Phoenix,oprilie-septembrie2006
Ec. Enriliot Rdtt
Presedintcde onme
Vb epregedinto al CN C-UNPRL
3. sesiunile de cursuri de formarc menite pe de o parte
sI impirtigeascd celor implicagi major in procedura
insolvenlei (udecdtori, grefieri, practicieni in insolven[X)
primele doud rezultate Ei pe de altd parte sA contribuic la
crearea unei relele durabile de formatori in domeniul
insolvenlei.
A. Noutlfile aduse de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenfei constauin:
r Introducereaunei proceduri simplificate' aplicabild
cornercianlilor persoane fizice acliondnd individual qi in
asocialii familiale, societdtrilorcomerciale fIr[ active qi/sau
fird acte constitutive sau documente contabile sau societ5li
comerciale al cdror sediu nu mai existl ori nu mai corespunde
adresei din registrul comerfului, debitorilor dizolvali qi celor
care qi-au declarat prin cerereaintroductivi inten;ia de intrare
in faliment.
r Redefinirea rolului judecitorului-sindic, in sensul
degrevirii acestuia de responsabiliti{ile ce exced sfera
contenciosului Ei a verificirii tegalitifii procedurii.
precizAndu-se in acest sens c5:
a judecdtorul-sindic nu va aveaun rol activ cu privire la
deciziile de ordin comercial care se iau in proceduri, el
trebuind sd solufioneze numai eventualele sesizdri privind
punctele de vedere contradictorii dintre participan{ii la
procedurd - practicieni in insolvengd, debitori, creditori,
aclionari qi orice alli te4i manifestdnd un interes in procedurd,
situalie in care se va pronunta asupra legalitdfli ludrii m[surii
Ei nu asupra oportunitdlii economice a decizie|,
o eliminarea atribuliei judecdtorului-sindic de a
desfiinla din oficiu mdsurile administratorului
judiciarfiichidatorului;
o eliminarea atribugiei judecdtorului de autentificare a
actelorjuridice incheiate de lichidator pentru a clror validitate
estenecesardforma autenticd.
l Ldrgirea responsabilitifilor administratorului
i hdhl&
judiciar/tichidatorului gi crearea mecanismclor care sd
I RUtG 21nff asigure responsabilizareaacestora(prin punerea la dispozilia
i
comiterului de creditorilor a piighiilor care sd-i permitd
exercitarea rolului s[u de supraveghere a activit[tii
administratorului judiciarAichidatorului).
r Amplificarea rolului adunirii creditorilor gi a
comitetului creditorilor in procedura insolvenlei. Proiectul
prevedeun rol activ al adundrii creditorilor in luarea deciziilor
comerciale Ei, in special, al cornitetului creditorilor crednd,
astfel, echilibrul necesar in procedurd intre interesul . Colectareainformaliilor relevanteprivind derularea
debitorului care beneficiazd,de organe centralizate de decizie procedurii de insolvenlfl, in vederea credrii unui tablou
gi interesul creditorilor. sugestiv,in timp real a fiecdruicazde insolvenfIpe bazaunor
x R.educerea termenelor de efectuare a actelor diferite raportdri
procedurale, avflnd ca scop celeritatea procedurii; c Asigurarea unor instrumente eficiente pentru
tr Clarificarea infelesului termenilor pe care se rcalizareaatribuliilor concretea tuturor celor care au un rol
bazeazdprocedura insolven{ei. activin aceastiprocedurd: personalulinstan{elorjudecdtoregti,
il Simplificarea motlaliti{ilor de citare, notificare gi administratoruljudiciar/lichidatorul
comunicare, ?n acest sensun rol esenlial dobAndindBuletinul a O aplicalieweb carese va concretizaintr-un site de
procedurilor de insolvenf5. internetde unde vor putea fr oblinute informagiide interes
I Consolidarea eficienfei procedurii de reorganizare publicprivind dosarelede insolvengd
prin: o Acces la o bazd de date continendjurisprudenld
. instituirea obligaliei ca pd4ileindreptilite s[ propund relevantd
un plan de reorganizare sd facd precizdri cAt mai devrerne
posibil cu privire la intenlia lor, indicdnd gi premisele pe care 'D.
Cursurile de formare s-au desfd$uratin doud etape
le au in vedere pentru construirea planului, astfel incAt s[ se (vezi tabelulde mai jos):
poatd evalua in concret ganselede reorganizare;
. ?mbundtd[ireasistemului de vot, prin stabilirea unor
grupe de vot care sd reflecte interesul creditorilor in procedurd ,rflPcle LOC-Oe l'erioada dc Numir dc cilrsanti/o/o F
xlrsnrilor
(se creeaz[ patru grupe de vot: creditorii cu creanfe garantate, le fonnarc
dsfi5urarc
NM SNG lbtal
l6tori
foarte bine
creditorii bugetari, creditorii chirografari stabi[li conform art. 6/6

itapa I Tirnisoam i-9 | ? 200: 2 5 t 4 2 t 9 t 3 2 t6/26 60

96 alin. (1), ceilalti creditorii chirografari). fomratorr) Conso(iu 9l
lkpaaua Sinaia,' 70:]- I4t 4E/i( to7 | 2: 490/ 100 5l
'oiana Braso' 't
ilcanti) 04 2005 (fomatori) 76
E. Manualul de Bune Fractici care a fost tiparit in 600
de exemplare a cate 525 de pagini fiecare si distribuit
cursanfilor confine:
. Textul articolelor din noua lege privind procedura Prima etapd a fost organizatl la Timiqoara in perioada 5-9
insolvenlei insolite de comentarii decembrie 2005 in vederea pregltirii formatorilor pentru cea
. Solugii din practica instanlelor romine de-a doua etapd care s-a desfdguratintre 7 martie qi 7 aprilie
a 61 de formulare prin care au fost standardizate 2006La Sinaia Ei la Poiana Braqov qi care a constat in cursuri
majoritatea cererilor, notificlrilor gi comunicdrilor din cadrul de formare intensivd la care au fost prezenfi 490 de cursanfi,
procedurii insolvenlei, .precum gi modele de hotdrdri intre care reprezentan(iai unui numdr de 35 de tribunale qi 11
judecitoregti cu4i de apel. Programa de curs a cuprins:
o L7l de spefeselectateqi rezumatede consultantdintr- o Noile norme privind procedura insolvenlei
un total de cca. 300 o Programul informatic creat de Consuitant
. Bune practici pentru judec[torii-sindici qi pentru . Materiieconomice: Contabilitate,Fiscalitate, Decizia
practicieni comerciald, Evaluare
. Cunoqtinle de bazd de drept comercial qi procedurd
C. Obiectivele indeplinite prin realizarea aplicafiei civild pentru grefieri.
informatice care cuprinde toate cele 61 de formulare din Consultantul a asigurat materiale de curs elaborate pentru
Manualul de Bune Practici, 6 R.egistre Generale si 17 tofi cursanfii, pe suport de hdrtie $i/sauelectronic.
Rapoarte specifice procedurii de insolvenfi sunt
urmdtoarele: Sper cd rezultatele acestui proiect se vor dovedi utile
a Crearea qi intrelinerea dosarului electronic de tuturor colegilor practicieni in insolventd qi cd vor contribui la
insolvenlI desfdqurareaactivitdlii acestorain condigii de eficienld sporitd.

Plpenl, ql*sennen*te ZW
 - pF&cticiantn
Relagiajudecd,tor-siredic
insohvengfr,,
trebaieeultivslii
o reln{iedeschisd,ce
(cfrteva'comentarri
la noua lege privind procedurainsolvenfei)
Comisiajwidic$ ifu ilisciplini giimunitii(i
Este foarte greu de definit Ia ce se limiteazd relagiadinfre
judec[torul-sindic qi practicianul in insolvenld, sau pAndunde
poate merge relalia, f[rd a crea suspiciuni, interpretlri sau a fi
consideratdo relafie corectd, deschis[, principiald qi eficientd,
atdta timp cdt legislatria qi normele de aplicare nu defineau
acest lucru, motiv pentru care acest material reprezintd pe
lAngi opinia personald asupra a ceea ce un practician in
insolvenld iqi doreqte de la o relalie de colaborare,o corelare
a ideii cu noua Lege nr. 85/2006 privind procedurainsolvenfei.
Dacd pe ldngd aceste recent act normativ, fundamental
pentru redefinirea qi reglementarea domeniului insolvenfei,
avem in vederedetaliile, precizlrile qi exemplificdrile adusede
cdtre Manualul de Bune Practici in Insolvenl[, ca qi viitoarele
reglementdri privind organizarea activitdlii practicienilor in
insolvenfd, putem afirma c[ ne afldm in prezentaunui ,,Cod a]
insolvenfei" cuprinzdnd atdt domeniul doctrinar, cdt Ei pe cel
practic, capabil sd asigure reglareacorespunzdtoarea relafiilor
dintre participanlii la procedura insolvenlei qi in mod special a
celor dintre judec[torul-sindic qi administratorul
judiciarlichidator.
Deqi principiul de bazd al relaliei dintre judecdtorul-sindic
qi practicianul in insolvenf[ ar trebui sd fie cel bazat pe
incredere totuqi aceast[ relalie aq inclina sd cred cd este mai
mult una speciald,in sensul cd increderea trebuie cultivatd in
timp, in baza unei permanente colabordri qi a unui respect
reclproc.
Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenlei, care
inlocuieqte vechea I-ege nr. 6411995 privind reorganizarea
judiciard qi falimentul, cu modificdrile ulterioare, este o lege
noud care aduce modificdri esenliale legislatrieiin domeniu,
care intr-un interval de timp relativ scurt, de numai 10 ani, a
cunoscut repetate actualizdn determinate de transformdrile
majore din economia romdneascd pe calea devenirii ei o
economie de piald performant[.
Experienla ldrilor care au trecut mai de mult la acesttip de
economie, ne aratd cd Romdnia s-a adaptatdin mers gi foarte
rapid la sistemul economic capitalist.
RomAniaa devenit in foarte scurt timp un candidat deosebit
de activ in relalia cu Uniunea Europeand, un "elev"
conqtiinciosin fala unui "profesor" deosebitde exigent, care
Phoenbq oprilie-septembrie 2005
DeputatMircea Grosaru
Doctorand in drept economit
Membra UNPRL, FiIif,If, Suceava
observd totul gi noteazdaspru orice deviere de la "lec1ia" de
democralieqi bundstareprin progres.
in aceste condilii desigur cd qi legislalia falimentului a
trebuit sd {in[ seamade toate acestetransformdri, iar relatriile
de colaborare sunt singurele care pot duce la o armonizarea
atdt a legislaliei cdt qi a misiunii comune a celor dou5 categorii
implicate esen{ialin procedura insolven(ei, judecdtorul-sindic
qi practicianul in insolvenld, interesatiin egald mdsurdin a gdsi
solulii dintre cele mai bune gi cele mai rapide intr-o procedurd
deosebitde complexd.
Este bine cunoscut qi faptul cd anumite lucruri nu pot fi
reglate decAt in timp. Comportamentul qi profesionalismul
practicienilor cdt gi disponibilitXfile judecdtorilor-sindici, sunt
cerinle qi exigenle ce devin din ce in ce mai mari din partea
ambelor pdrgi.
Din aceste motive relafia dintre judecdtorul-sindic qi
practicianul in insolvenfd poate fi tratatd c]r responsabilitate
numai printr-o relatrieconstruitd fErd compromisuri, bazatd pe
legalitate fdrd exceplii, constructivd qi transparent5.
Dacd ar fi sd analizdm ceeace la un moment dat a generat
o anumitd relagie de ,,autoritate" din partea judecdtorului-
sindic, ar fi suficient sd trecem in revistd doar cdteva dintre
fostele atributii ale acestuia,care, infelese doar intr-un anume
sensau condus cdtre o relagiede subordonarea practicianului,
care de fapt, prin persoanajuridicd pe care o reprezintd, este o
altd institutrie.
Desemnarea administratorului judiciar de cdtre
judecdtorul-sindic, in perspectiva aplicdrii noii legi, trebuie
motivatd prin hotdrdrea de deschidere a procedurii, putdnd
intAmpina opozilii din partea creditorilor sau chiar a
administratorului provizoriu, crednd o competilie reald atdta
timp cdt desemnareaeste aleatorie, transparentdqi bazatdpe o
comparalie de oferte depusein dosare.
Legislalia actuald prevede desemnarea motivatd prin
hotdrdreade deschiderea procedurii de faliment gi desemnarea
unui practician in insolventd dintre cei care au depus oferte,
fiind necesare precizdi cu privire la desemnarea
administratorului judiciar. Acesta reprezintd un motiv real de
contesta{ii, evitAndu-se astfel interpretdi atet din partea
creditorilor cAt gi din partea practicienilor in insolvenfd. De
multe ori, vechea Lege nr. 6411995,a creat iluzia cd intre
 to
judecdtorul-sindic gi practicianul in insolvenld ar fi existat administratorul judibiar gi respectiv cdtre lichidator gi
ingelegerisau ilranjamenteneprincipiale, comitetul creditorilor, reprezenht de data aceasta printr-un
Noua lege prevede posibilitatea desemnlrii unui preqedinte,ales dintre creditorii care au de recuperat cele mai
administrator special din partea debitorului pe c-heltuiala mari creanle din cadrul procedurii de insolvenld instituite.
acestuia, ceea ce reprezintl o noutate in materie, iar Un alt aspect pe care il consider ldmurit incd prin textul
desemnarea administratorului judiciar la recomandarea noii legi este
cel legat de termenele de judecatd, acesteahind
comitetului creditorilor prin decizia delindtorilor a cel pulin terrnene de
control ale activitdgii depuse de practician in
50Vodin valoareatotald a crean(elor,aratii cd aceqtiapot decide procedura
de insolvengd$i tratate intr-o anumitd manierd de
asupra desemndrii unui administrator judiciar / lichidator,
cdtre judecdtorul sindic, care poate judeca in dosarul in care a
chiar in cadrul primei gedinp a adundrii creditorilor.
desemnat un administrator, doar in momentul existen{ei unei
De multe ori desemnareainitiald este plstrati. gi dupd
cereri sau a unui raport, in rest odatd.desemnatadministratorul
deschiderea procedurii de faliment, intruc0t schimbarea
sau practicianul in insolventd, acestaare sarcina de a conduce
persoaneiadministratorului ar putea crea neclaritdli gi mai ales
procedural dosarul cdtre inchidere gi radierea societdlii de la
nemul{umiri in legdturd cu remuneralia administratorului
Oficiul Registrului Comerluiui la care a fost inscrisd,
inilial, care a depus deja o muncd in respectivul dosar,
cunoscdndcel mai bine situalia reald, avdnd in cele mai multe responsabilitatea aparfindndu-iin cea mai mare mdsurd.
cazuri ajutorul documentelor contabile qi totodatd o Exceptdnd cele doud termene de 30 gi respectiv 60 de zile
radiografre a evenimentelor care au condus la starea de de depunere a unor rapoarte amdnunlite prin care sd se prezinte
insolvenld. ins[, vor fi cazuri in care comitetul creditorilor prin cauzele care au condus la starea de insolvenl5. a societdlii qi
pregedintele acestuia, poate persoanele cdrora le-ar fi imputabild starea de insolvenfi,
solicita inlocuirea
administratorului judiciar in prima qedinl[ a adundrii procedura actuala esteuna elasticd qi eficientd.
creditorilor. Din practicd, se desprinde concluzia clard cd neexistenfa
Desemnarea iniliald a practicianului in insolven[d sau a unei comuniclri dintre judecdtorul-sindic ai practicianul in
firmei reprezentatd de acesta, trebuia fbcuti in baza unei insolvenld provoacd reaclii controversategi confuzii, care duc
competilii de oferte, a unei selecfiondri a acestoracu motivarea cdtre o ingreunare a procedurii de administrare a firmei aflate
alegerii din parteajudecdtorului-sindic, chiar prin hotdrdreade in faliment.
deschiderea procedurii, fapt avut in vedere de cdtre legiuitor Astfel cd, organizarea unor intdlniri periodice intre
pentru evitarea controverselor. administratorul judiciar sau lichidator cu judecdtorul-sindic in
In contextul actualei legi privind procedura insolvenlei primul rdnd, iar apoi cu celelalte pd4i implicate in procedura
adunareacreditorilor si lichidatorul au cu totul si cu totul un alt insolvenpi, creeaz[ premiseleunei reuqitein respectivul dosar,
rol decd.tpdnd in pre?ent, elimindndu-se din primul plan al iar lipsa unor dezbateri de acest fel ar conduce inevitabil la
procedurii insolvenlei judecdtorul-sindic, care rirhdne un situalii nedorite.
"arbitru" in procedura de faliment, responsabilitatea Una dintre ideile nematerializatein noua lege a fost crearea
revenindu-i in primul rdnd lichidatorului, cum de altfel era gi sectiilor specializate in procedura insolven{ei in cadrul
normal. Aceasta,avdndin vedere doar faptul cd, prin atributiile tribunalelor din localitdgilein care funclioneazd cu4ile de apel,
stabilite de lege, lichidatorul poartd toatd rdspundereain ceea subiect care a provocat unele polemici de natur[ sd amAneo
ce priveqte contractul de angajarein cauzd,$i derulareaacestei astfel de iniliativd. Am convingereacd in viitor aceastdmdsurd
opera{iuni pAnd la radierea societdfii de la Oficiul Registrului va fi totugi adoptatd,frind in
concordan{dcu reforma reald din
Come4ului. justilie qi compatibil[ cu normele Uniunii Europene,precum qi
Lipsa unui sistem eficient de depunere a ofertelor, dar gi cu prevederile
Legii nr. 63712002 privind reglementarea
faptul cd la multe dintre instangenu se pot consulta listele cu
raporturilor de drept interna{ional privat in domeniul
societilile aflate sub incidenla vechii Legi nr.64l1995 sunt
insolvenfei.
carentece vor trebui corectatein viitor.
Practica unitard qi specializareajudecltorilor in procedura
Actualul text al Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolvenfei, inc]usiv la nivelul curfilor de apel ar crea
insolventrei, prevede motivarea numirii administratorului
judiciar de citrejudec[torul-sindic, conducdndla concluzia cd premisele unei practici uniforme qi eficiente, iar cregterea
competenfei practicienilor in insolvenfd, persoane fizice sau
modul arbitrar gi discrelionar de desemnarea administratorului
judiciarflichidatorului provoacd reac[ii controversate intre juridice, inseamndcreareaunui cadru concurentrialeficient.
firmele concurente existente in Tabloul Uniunii Nalionale a Acest lucru ar trebui corelat qi cu faptul cd in unele judele
Practicienilor in Insolvenli din Romdnia, cu toate cd aceasta sunt fodrte pufine dosare de faliment, iar accesul firmelor de
prevede desemnareajudecltorilor-sindici in conformitate cu lichidare in dosarelede insolvenld este foarte redus.
prevederile art.53 din Legea nr. 30412004. Personal, consider cd intr-o procedurd deosebit de
In acest mod s-au rezolvat doar jumdtate din problemele complexd, cum este cea a insolvenlei, interesul este in primul
legate de desemnareaadministratorului judiciar, r[mdnAnd de rdnd al creditorilor, apoi al economiei, in general,de a "curd.{a"
stabilit criteriile care stau la baza desemndrii lichidatorului, piafa de firmele neperformante, iar acest lucru nu se poate
prin motivarea hotdrArii de deschiderea procedurii de faliment realiza decAtintr-un cadru concuren{ial gi performant.
de cdtre judecitorul-sindic, hotErdre pe care orice parte in cazul.firmelor de insolvenli, conitituite ca societdli
interesat[ o poate contesta,inainte ca adunareacreditorilbr sd civile profesionale,acesteasunt cu amt mai performante cu cAt
poatii decide, adic[ in prirna qedinld a acestora.Toate aceste pot participa intr-o competigie cu alli practicieni, prin oferte
controverse consider cd au fost eliminate in foarte mare performante gi personalcapabil sd rdspunddunor cerinle din ce
mdsurd in primul rdnd de faptul cd noua legislalie este mult in ce mai mari ale economiei de pia1I.
Judecdtorul-sindic qi practicianul in insolven![ reprezintil
impreund un cuplu putemic care asigurd nu doar interesul
creditorilor, dar qi interesul economiei performante, f,ind
considerali un factor de echilibru qi responsabilitatein acfuala
perioadd de construclie a unor principii corecte qi eficiente de
In condiliile noii legi privind procedura insolvenlei, care avem nevoie acum, in ajunul aderlrii Romdniei la
responsabilitatea procedurii este indreptatd cdtre Uniunea Europeand.

Phoeni:r,oprilie-seprembrie 2006
 Legeaprivind procedurainsolvenlei- o
noud,etapd,tn reformalestslativfr,
Principalele repereale recenteirefonne hegislative'
Abundenga actelor normative avdnd ca obiectiv
simplificarea procedurilor de acces la statutul de comerciant
sau de necomerciant care desfdqoardactivit[{i economice2a
avut ca rezthat o proiiferare paroxisticd a subieclilor de drept
care ar fi avut vocafia de a intra sub incidenla Legii nr. 6411995
privind procedura reorganizdrii judiciare qi a falimentului.
Fenomenul de cregtere explozivd a numdrului acestor
entitdli nu a fost insolit de o creEtereeconomicd pe mdsurd.
ConformAndu-se constatdrilor gi recomandlrilor B[ncii
Mondiale, legislalia insolvenlei a marcat o noud reformd, care
se caracterizeazd printre altele qi prin rdspunsui corect la
imperativele etapei: facilitarea intr[rii pe piald primeqtereplica
simplificdrii ieqirii de pe piald a entitdfllor neperformante.
Atdt la noi, cdt gi in alte pd4i, viala a confirmat tendinla de
a stagna la o cifrd statistic[ minord reorganizirile reuqite,
majoritateacovArqitoarea procedurilor deschisefinalizdndu-se
prin eqeculplanului sau prin procedura falimentului. Fentru a
se ajunge,?nsdla acestrezultat, in regimul Legii nr. 6411995se
permitea derularea unei proceduri indelungate qi costisitoare.
De multe ori, costurile acestei proceduri erau acoperite din
fondul comun constituit in acest scop Ei nu din averea
debitoruiui. Consumul neproductiv pentru creditori $i societate
era amplificat prin pierderi generateqi acumulatein procedura
nerealistd qi neizbutid de incercare a redres[rii. Egecul
reorganiz5rii, precum qi neutilizarea acestei proceduri, se
inregistreazdstatistic mai ales la entitdlile cu cifre de afaceri qi
numdr de saiariali minore. Sub aspect statistic peste 90% din
societdtriiecomerciale susceptibile de a intra sub incidenla
insolvengeisunt ?ntreprinderilemici qi foarte mici.
;
I Aceastd categorie de persoane juridice ?nregistrate in
Registrul come4uluir deline o pondere importantd, de circa
!
213din totalul subieclilor inregistra(i in Registrul come4ului qi
la nivel nalional mai rnult de jumdtate din firmele inregistrate
se afl6 in procedurd de lichidare.judiciard. Proceduraunicd pe
care o reglemeta Legea nr. 6411995se vldegte a fi exorbitantd
pentru aceste mici qi foarte mici entitdli ameninf6nd cu
epuizareafondului comun qi cu invadarea rolului instan{elor.
1) Reglementareaa doud proceduri alternative:
a) proceduragenerald:ar.'.3 pct.24;
b) procedurasimplificatd: art.3 pct.25.
Phoenix, oprilie-septembrie 2OO6
Prof. wniv.dr. Ion Tu.rcu
Accste constatdriau impus mdsuri legislative energice qi
eficientepentru consacrareacclor doud proccduri altcrnativc,
procedura simplificatd gi procedura generald. Conform
textului art. 3 pct. 25 din Legea nr. 8512006, procedura
simplificatd reprezintd procedura prin care un debitor care
indeplinegte condiliile prevdzute la art. I alin. (2) intrb direct
?n procedura de faliment, fie o datd cu deschidereaprocedurii
insolvenfei, fre dupd o perioadd de observalie de maximum 50
de zile, perioad[ in care vor fr analizate eiementele ardtate].a
art. I alin. (2) lit. c) qi d).
Spre deosebire de procedura simplificatd, procedura
generaldesteprocedurareglementat[ de aceeaqilege, prin care
un debitor care indepline$te conditiile la art. 1 alin. (1), fdrd a
le indeplini simultan qi pe cele de la art. 1 alin. (2) intrd, dupd
perioada de observatrie,succesiv,in procedura de reorganizare
qi in procedura de faliment, sau separat,numai in reorganizare
judiciard sau doar in procedura de laliment.
Procedura simplificat[ se aplicd ?n conformitate cu
dispoziliile art. I aiin. (2) unndtoarelor categorii de debitori:
a) comercian(i, persoanefizice, acgiondndindividual;
b) asociatii familiale;
c) comercianlii care fac parte din categoriile prevlzute la
alin. (1) gi indeplinescuna din urmdtoarelecondi{ii:
1. nu de;in nici un bun in patrimoniul lor;
2. acteleconstitutive sau documentele contabile nu pot fi
gdsite;
3. administratorul nu poate fi glsit;
4. sediul nu rnai exist[ sau nu corespunde adresei din
registrul comerfului.
ci) debitori care fac parte din categoriile prev6zute tra
aiin.(l), care nu au prezentat documenteleprevdzute la art.28
alin.(l) lit.b), c), e) 9i h), in termenulprev[zut de lege;
e) societdli comerciale dizolvate anterior formuilrii cererii
introductive;
0 debitori care qi-au declarat prin cererea introductivd
inten{ia de intrare in faliment sau care nu sunt indrept[fifi si
beneficieze de procedura de reorganizarejudiciar[ prevdzutd
de prezentalege.
in ambele variante ale procedurii se reglementeazd gi o
perioadd inigiald de observafie, necesar[ pentru clarificarea
destinului debitorului.
 in procedurasimplifrcati esteposibildsuprimareaacestei 2) suntindeplinitetoatecelelaltecondilii prev[zutede lege
perioade de observagie,trecdndu-sedirect la procedura pentrudeschidereaproceduriisimplificate.
falimentului.Atunci cdndesteaplicat[perioadade observalie,
ea nu va dura mai mult de 60 de zile, necesarepentrua fi B) Mdsuri pentru desfdsurarea rapi.di a procedurii
elementelemenfionatela art. 1 alin. (2) lit. c) qi d).
verif,rcate simplificate.
in proceduragenerald,perioadade observagie estecuprinsd in alin. (2) al art. I bnumerareadebitorilor supuEi
intre data deschideriiprocedurii gi data confirmdrii planului procedurii simplificate cuprinde gi caracterizareastlrii
sau,dupdcaz,a intrdrii in faliment. anormalea acestora:nu defin bunuri, actele constitutive,
Procedura generali se aplicd urmltoarelor categorii de documentele contabilesauadministratoriisunt de neg[sit,iar
debitori aflali in starede insolvenli saude insolvenli efectivd sediul nu mai existi sau nu mai corespundeadreseidin
sauiminentii,cu exceptiacelorprevdzufila alin.(2)lit.c) qi d): Registrul come4ului. in acesteimprejurdri nefregti, legea
1. societ5lilecomerciale; prevede mdsuri pentru incercarea reconstituirii averii
2. societdlilecooperative; debitoruluigi a evidenlelorcontabileale acestuia,stabilind
3. organizagiile cooperatiste; sarcinipe seamalichidatoruluigi a creditoruluicare a cerut
4. societilile agricole; deschiderea procedurii(art.55, 56, 58).
5. grupurilede intereseconomic;
6. orice altd persoandjuridicd de drept privat care 3) Desemnareaadrninistratorului specialgi alte mdsuri
desfiqoard9i activitigieconomice(art. I alin. (1)). a) Administratorul special
Administratorul special, persoandfizicd sau persoanii
2) Scurtd prezentarea procedurii simplificate. juridic[ constituieun nou mod de reprezentare, in procedura
insolvenfei, a asociatilor/aclionarilordebitorului persoand
A) Variante de deschiderea procedurii simplificate: juridicd. El este definit la pct. 26 al art. 3 ca fiind
a) La cerereadebitorului, dacd tndeplineStecel pulin una reprezentantul desemnat de adunarea generald a
dintre conditriile asociagilor/acgionarilor debitorului. Puterile acestui
prevdzutela art. 32 alin. l: reprezentantvariazdin raport cu stadiul procedurii. Pdndin
- depunerea declaratiei de intrare in procedura
momentul intr{rii in procedura simplifrcatd, el reprezintii
simplificatdanexatdcererii saleintroductive,sauin maxim 10 debitorul precum gi interesele asociagilor/acfionarilorin
zile dela introducerea cereriisale(conformart.28 alin. (1),lit. procedurd concomitentexerciti prerogativeleadministrdrii
Ei
h)). Dupd intrarea in procedura simplificatd, mandatul
- nedepunereaactelor prevdzutelaart.28alin. (1) lit. a)- acestuia.
sdu se restringe la reprezentarea intereselor
0 Si h) in termenullegal de l0 zile de la introducereacererii asociatilor/acfionariloq iar prerogativa reprezentdrii Ei
sale (aceastavalordnd recunoagerede cdtre debitor a stirii
administrdriidebitorului estepreluatdde lichidator.
salede insolvenli a patrimoniului sdu/declaratiea debitorului
Dup[ intrareain faliment, conform prevederilorart. 18
de intrarein procedurasimplificat[); (2) lit. f), participdla inventar,semndndacful, prime$te
- nedepunerea declarafiei de intrare in procedura alin.
raportul final gi bilangul de inchideri, participd la gedinla
simplificatd/ in faliment, coroboratd cu imposibilitatea
convocatdpentru solufionareaobiec{iunilor qi aprobarea
acestuiade a beneficiade reorganizareQtrezumlie);
- nedepunerea declarafiei de reorganizare Qtrezumgie) raportului gi primeqtenotificareainchiderii procedurii.
gi/sauincadrareain una din categoriile prevdzutela art. 1, Conform art. 78 tot in cazul procedurii simplifrcate
administratorul specialparticipd,in calitatede reprezentantal
alin.2.Judecdtorul-sindic seva pronuntaprin incheiereasupra
debitorului, la judecareaacliunilorprevdzute la xa. 79 gi 80,gi
deschiderii procedurii simplificate, cu aplicarea
procedurii.
corespunzdtoarea prevederilor art. 32, aJin. (2) din lege, formuleazdcontestaliiin cadrul
numind totodatd gi lichidatorul ce urmeazl a administra
procedura4; b) Participareapracticianului tn insolvengd
Administratoruljudiciar participdla procedurasimplifrcati
b) I-a cerereacreditorwlui: numai in ipotezadeschideriiprocedurii la cerereacreditorului
1) dacddin acteledepusede debitor rezuhi sufrcientedate gi numai pentruo perioaddlimitatd la maximum50 de zile de
cd debitorul se afld in una dintre situaliile prevdzute la art. 1 la numire.
alin. (2) saucd a beneficiatde o procedurdde reorganizarein Lichidatorul participd la procedura simplifrcati ca
ultimii cinci ani anteriori deschideriiprocedurii; reprezentant al debitorului frind desemnat inifial de
2) la propunereaadministratoruluijudiciar careconstat[cd judecdtorul-sindicgi put6nd fr inlocuit de cdtre cel desemnar
debitorul seafldin unadintre situaliile prevdzutela art. 1 alin. ulterior de adunareacreditorilor.
(2);
3) ca efect al aprobdrii de cdtre judecdtorul-sindic a c) Alte mdsuri specifue
rapornrlui administratoruluijudiciar prezentatla 30 de zile de in procedura simplificatd nu se mai intocmesc tabele
la investir,e(art. 20 alin. (1) lit. a)" art. 54 alin. (4) $ (5), art. suplimentare,nici tabeledefinitive consolidate,iar termenele
107alin.(1). proceduralepentru verificareacreanfelor,intocmirea,afrqarea
4) dac6 debitorul a contestat starea de insolvenlS, iar qi comunicareatabelului preliminar al creanfelor,precum 9i
contestafiai-a fost respinsdgi legeaii intetzrcesi mai propund pentrudefinitivareaacestuiasereducla jumdtatefali de duraa
un plan (art. 33 alin. (2)). lor in procedura generali. Exceplie face termenul pentru
 in procedurasimplificati esteposibildsuprimareaacestei 2) suntindeplinitetoatecelelaltecondilii prevlzutede lege
perioade de observalie, trecdndu-sedirect la procedura pentrudeschiderea proceduriisimplificate.
falimentului. Atunci c6nd este aplicatdperioada de observagie,
ea nu va dura mai mult de 60 de zile, necesarepentru a fi B) Mdsuri pentru desfdEurarea rapidd a procedurii
verificateelementelementionatela art. 1 alin. (2) lit. c) Sid). simplificate.
tn proceduragenerald,perioadade observafieestecuprinsd ln atn. (2) al art. 1 bnumerateadebitorilor supuqi
intre data deschideriiprocedurii 9i data confirmdrii planului procedurii simplificate cuprinde qi caracterizareastdrii
sau,dupdcaz,a intrdrii in faliment. anormalea acestora:nu delin bunuri, actele constitutive,
Proceduragenerali se aplicd urmdtoarelor categorii de documentele contabilesauadministratoriisunt de negdsit,iar
debitori afla1iin starede insolvenfi saude insolvenldefectiv[ sediul nu mai existd sau nu mai corespundeadreseidin
sauiminentd,cu excepliacelorprevdzutiIa alin.(2)lit.c) Eid): Registrul come4ului. in acesteimprejurdri nefireqti,legea
1. societdgilecomerciale; prevede mdsuri pentru incercarea reconstituirii averii
2. societilile cooperative; debitoruluigi a evidenlelorcontabileale acestuia,stabilind
3. organizaliilecooperatiste; sarcinipe seamalichidatoruluiqi a creditoruluicare a cerut
4. societdlileagricole; deschiderea procedurii(art.55, 56, 58).
5. grupurilede intereseconomic:
6. orice altd persoan[ juridicd de drept privat care 3) Desemnareaadministrarorului specinlSi alte mdsuri
desftiqoard Ei activitdlieconomice(art. 1 alin. (1)). a) Administratorul special
Administratorul special, persoandfizicd sau persoand
2) Scurti prezentarea procedurii simplificate. juridicd constituieun nou mod de reprezentare, in procedura
insolvenlei, a asocialilor/acfionarilordebitorului persoand
A) Vmiante dc deschiderea procedurii simplifrcale: juridicd. El este definit la pct. 26 al art- 3 ca fiind
a) La cerereadebitorului,dacdtndeplineSte cel putin una reprezentantul desemnat de adunarea generald a
dintr.econditriile asocialilor/aclionarilor debitorului. Puterile acestui
prevdzutela art. 32 alin. I: reprezentantvaiazd in raport cu stadiul procedurii. PAndin
- depunerea declaratiei de intrare in procedura momenful intrdrii in procedura simplifrcatii, el reprezintd
simplificati anexatdcererii saleintroductive,sauin maxim 10 debitorul precum gi interesele asocialilor/acfionarilorin
zile de la introducerea cereriisale(conformart.28 alin. (1)' lit. procedurdgi concomitentexerciti prerogativeleadministrdrii
h). acestuia.Dup[ intrarea in procedura simplificatd, mandatul
- nedepunereaactelor prevdzutelaart.28 alin. (1) lit. a)- reprezentarea intereselor
sdu se restrAnge la
0 Si h) in termenullegal de 10 zile de la introducereacererii asocialilor/aclionarilor, iar prerogativa reprezentdrii qi
sale (aceastavalorAndrecunoa$terede cdtre debitor a stirii administrdriidebitorului estepreluati de lichidator.
salede insolvenli a patrimoniului sdu/declaraliea debitorului Dupd intrarea in faliment, conform prevederilor afi. 18
de intrare in procedurasimplifrcatd); alin. (2) lit. f), participdla inventar,semndndactul, primeqte
- nedepunerea declara(iei de intrare in procedura
raportul frnal qi bilangul de inchideri, participd la gedinla
simplificatd/ in faliment, coroboratd cu imposibilitatea convocatdpentru solufionareaobiecliunilor gi aprobarea
acestuiade a beneficiade reorganizarc Qtrezumtrie); raporfuluiqi primeqtenotificareainchideriiprocedurii.
- nedepunereadeclaraliei de reorganizare Qrezumgie)
Conform art. 78 tot in cazul procedurii simplificate
gi/sauincadrareain una din categoriile prevdzutela art. 1,
administratorulspecialparticipd,in calitate de reprezentantal
atin.2.Judecdtorul-sindic seva pronunlaprin incheiereasupra
debitorului,la judecareaacliunilorprevdzutela art.79 9i 80' qi
deschiderii procedurii simplificate, cu aplicarea
formuleaz[contestatiiin cadrulprocedurii.
corespunz[toarea prevederilor art. 32, alin. (2) din lege'
numind totodatii Ei lichidatorul ce urmeazd a administra
b) Pmticipwea pradicianului tn insolvengd
proceduraa;
Administratoruljudiciar participdla procedurasimplificati
numaiin ipotszadeschideriiproceduriila cerereacreditorului
b) La cerereacreditorului:
qi numai pentruo perioaddlimitati la maximum 50 de zile de
1) dac[ din acteledepusede debitorrezulti suficientedate
la numire.
cI debitorul se afl[ in una dintre situaliile prevdzutela art. I
Lichidatorul participd la procedura simplificati ca
alin. (2) saucii a beneficiatde o procedur[ de reorganizatein
ultimii cinci ani anteriori deschideriiprocedurii; reprezentant al debitorului fiind desemnat inilial de
judecitorul-sindic gi put6nd fi inlocuit de cdtre cel desemnat
2) la propunereaadminisftatoruluijudiciar careconstatdcd
debitorul se afld in una dintre situagiileprevdzutela art. I alin- ulterior de adunarea creditorilor.
(2):
3) ca efect al aprobdrii de cltre judecdtorul-sindic a c) Alte mdsuri specifrce
raportului administratoruluijudiciar prezentatla 30 de zile de ln procedura simplificati nu se mai intocmesc tabele
lainvestir,e(fi.z0 alin. (1) lit. a), art.54 alin. (a) Si (5), art. suplimentare,nici tabeledefrnitive consolidate,iar termenele
107atin.(1). proceduralepentru verificareacreanlelor,intocmirea, afigarea
4) dac6 debitorul a contestat starea de insolvenld, iar qi comunicareatabelului preliminar al creantelor,precum gi
contesta{ia i-a fost respinsdqi legeaii interzices[ mai propund pentrudefinitivareaacestuiasereducla jumltate fali de durata
un plan (art. 33 alin. (2)). lor in procedura generald. Exceplie face termenul pentru
Toate ipotezelede mai sus (1-4) sunt aplicabilenumai inregistrareacererilorde admiterea creanlelorczlreau o duratd
dacl: de 60 de zlle ca qi in procedura general[. Numai in mod
1) nici o altii persoanidecdtdebitorul,abilitati de lege' nu excepfional, termenele pot fi prelungite in procedura
propuneun plan simplificat[.
Phoeni:r, oprilie-septembrie 2OO6
 In ce priveqte comunicdrile qi notificirile in procedura sau in tabelul definitiv consolidat, ldcdnd dovada cetti a
simplifrcat[, in situalia reglemenlatdIa art. 54 alin. (4), cdtre creanlci sale fali de patrimoniul debitorului5. Satarialii
creditor, debitor qi cdtre registrelede publicitate, acestease debitoruluiau aceastdcalitate,dar sunt dispensafide obligalia
et'ectueazdconlbnn procedurii generale. de a depunepersonaldeclaraliilede crean{5'Dupd ce creanta
Sunt susceptibile de suspendarea executdrii de cdtre i-a fost admis[ in totalitatesau in parte in tabelul definitiv al
Curtea de apel, atdt hotdrAreade intrare a debitorului in crean[elor,creditorul are drepturilementionatela pct. 8 al ar1.
procedurasimplificatd,cAt qi hotdrAreade intrare in faliment. 3. Creanla creditorului poate fi garantatA atunci cAnd
In cazul ambelorhot[rdri se dispunegi dizolvareadebitorului beneficiazd de o garan{ie reald asupra bunurilor din
persoandjuridicd. patrimoniul debitorului (art. 3 pct. 9). Crean[a este bugetar[
Consecutiv acestor hotlrAri activitatea debitorului se atunci cdnd reprezintdimpozite, taxc, contribulii, amenzi 9i
restrAngela nivelul minim necesarevit[rii pierderilor sau alte venituri bugetareprecum qi accesoriileacestora.Creanta
limitdrii acestora.Concediereacolectivd a salarialilor este trebuie sd aibd o valoare prag, minimd de 10.000 RON (pct.
scutitdde procedurareglementatdin Codul muncii, dar trebuie 12) pentru a se puteaobEinedeschidereaprocedurii la cercrea
si congini preavizul individual de 15 zile. creditorului. in cazul creanlelorsalarialepragul reprezintd6
Cazurile dc inchidere a procedurii simplificate sunt cele salariimedii pe economie.
aplicabile qi in procedura generaid cu exceptia situaliei Sunt creditori chirografaricei care nu poseddnici garanlii
prcvizutc de an. 32 alin. (1). realefald de patrimoniul debitorului,nici privilegii insolite de
dreptul de retentie pentru crean[ele 1or ndscute anterior
4) Definirea mai adecvatd a unor termeni deschiderii procedurii sau pentru crean[e noi aferente
activitdtilor curente din perioada de observa[ie (pct. 13).
1. Dupd un deceniude ezitdri, Legea nr. 8512006a primit Activit[Eile curente sunt faptele de comerf gi operafiunile
denumireaadecvatd:Legea privind procedurainsolvengei.In financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de
textul art. 3, iegea distinge insolvenfa vddit[ de insolvenla observagie, in cursul nomal al comerlului sdu, cum ar fr:
iminent[. Cele doud concepteexprimd atAt stadiul in care se a) continuareaactivitdtilor contractate,conform obiectului
afl5 insolvenla,cdt qi percepfiaacesteist[ri de cdtre subiecte de activitate;
de drept dif'erite. Astfel, pentru creditor, insolven{a este b) efectuareaoperatiunilor de incasdri qi pldli aferente
prezumatdca fiind vddit[, atunci cdnd debitorul, dupd 30 de acestora;
zile de la scadenl[,nu a pldtit datoriafagdde el. Prezum(iaeste c) asigurareafinanldrii capitaluluide lucru in limite curents
generatd legal pentru a servi creditorului care nu poate (pct. l4).
cunoa$te realitatea situaqiei patrimoniului debitorului in Perioada de observalie, in care se desfdqoard aceste
ansamblul acesteia sub aspectul datoriilor qi a fondurilor activid[i curenteesteconform pct. 15 perioadacuprinsdintre
bdnegti.Pentru debitor insolvenla este cerld qi efectivd atunci data deschiderii procedurii qi data confirmdrii planului sau,
cdnd fondurile bdneqtide caredispunesunt insuficientepentru dupd,caz, a intrdrii in faliment.
plata datoriilor exigibile. Pentruacelagidebitor insolventaeste
iminentd atunci cdnd are certitudineacI la scadenldnu va 4) Altemativele procedurii, reorganizareajudiciard sau
putea pldti datoriile exigibile angajate cu fondurile b5neqti falimentul au rlmas inevitabil aceleaqi,dar concepteleau fost
disponibilela aceeagidat[. mai precisdefrnite. Astfel, procedurade reorganizarejudiciard
se aplicd debitorului persoan[ juridicd, in scopul acoperirii
2. Caractcr:ttl colectiv al procedurii insolvengei este de datoriilor sale conform programului de plata al acestora.
esenta acestei proceduri. DefiniEiile cuprinse in art. 3 Aceast[ procedurh presupune intocmirea, aprobarea,
subliniazd de doud ori aceastdcaracteristicd:in pct. 4 cdnd implementareaqi executareaunui plan de reorganizarecare
defineqteproceduracolectivddrept procedurain carecreditorii poatecon[ine una sau mai multe dintre mlsurile enumeratela
recunoscuti participa impreund la urmdrirea qi recuperarea art. 3 pct.20:
creanfelorior, in modalitdlile prevdzutede prezentalege qi in a) restructurarea operagionald qi/sau financiard a
pct.23, atuncicdnd definegteprocedurafalimentului ca fiind o debitorului;
procedurd concursuaid,colectiv[ qi egalitard care se aplicd b) restructurareacorporativd prin rnodificarea structurii de
debitorului in vederea lichiddrii averii acestuia pentru capital social;
acoperireapasivului, fiind unnatd de radiereadebitorului din c) resrangereaactivitltii prin lichidarea unor bunuri din
. c g i s t r u l ? n c a r c e s r c i n m a t r i c u i a t .i n p r a c t i c A ,a c e a s t A avereadebitorului.
caracteristicdesenliald a proceciurii insolvenlei nu ar [rebui sd Falimentul este definit ca o procedur6 concursuald,
permitd desfdqurareaei cu un singur creditor, dup[ ce a fost colectivf, qi egaiitar[ av6nd ca scop lichidarea averii
permis, in mod fliresc,s[ fie deschis[ la cerereaunui singur debitorului pentru acoperireapasivului, finalizatd prin radierea
creditor. Cu toate acestea afi. 134 prevede inchiderea inevitabild a debitorului din registrul in care esteinmatriculat.
crocedurii numai dacl niciun creditor nu gi-adcpuscerereade
participare, dupd ce procedura s-a deschis ia cererea 5) Noile raporturi intre .iudecltorul-sindic gi
,iebitoruiui. practicianul in insolvenfd

3. Creditorul qi creangasunt noliuni rnai precis conturate
prin definigiiiedin art. 3. Creditorui apt de a cere deschiderea
procedurii trebuie sd posecie ?mpotriva patrimoniului
ciebitoruluio creantdcertd $i lichidd, a clrei exigibilitate s-a
implinit de peste30 de zile. Creditorul care poate participala
procedura deschisd este cel care a solicitat, in termenul
prescrisde lege, inregistrareacreanfeisalein tabelul definitiv
Practicieni in insolvenl[ este noua apelaliune comund
pentru administratorul judiciar qi lichidatorul in procedura
insolven{ei,ambelefunclii fiind definite in art. 3 pcL.27 Ei 28.
Criteriile de desemnaresunt reglementatela afi. 19.Astfel'
practicieniiin insolventrdcare sunt interesalisX fie desemnali
ca administratorijudiciari trebuie sd depund la dosarul de
insolvenl5al tribunaluiuio ofertdde preluarela carevor anexa

P h o e n i x ,o p r i l i e - s e p t e m b r i e2 0 0 6
documentele privind calitatea de practician gi asigurarea
profesionald. in ofertd vor fi cuprinse informafiile menfionate
la art. 19. Desemnarea efectuati de judecltorul-sindic este
numai provizorie, pdnd la prima adunarea creditorilor care, la
recomandareacomitetului creditorilor, va desemna adminis-
tratorul judiciar sau lichidatorul stabilindu-i gi remuneratia.
intrucdt desemnarease efectueazd cu votul creditorilor care
delin cel pufin 507o din valoarea totald a creanfelor, creditorii
ciue nu au fost de acord cu desemnareao pot contestanumai
pentru motive de nelegalitate, la judecdtorul-sindic, intr-un
termen de 3 zlle de la data adunirii, iar judecdtorul-sindic va,
proceda conform alin. (3) aI art. 19. In cazul necontestdrii,
judecdtorul-sindic va desemna, prin incheiere, persoana
propusf, de creditori. Tot la art. 19 sunt prevdzute
incompatibilitdlile privind calitatea de practician in insolvenltr
precum qi situagiile in care acesta are obligalia de ablinere.
Este regretabil cI datoriti contribuliilor succesivela textele primul comitet nu se regdseaoferta voluntard.
proiecrului acestei legi s-a ajuns ca in art. 19 alin. (1) sd se
vizeze sintagma ,,practicienii in insolvenli", iar in alin. (6) al intenfionate, ci sunt rodul lipsei de coordonare a interven[iilor
aceluiaqiart. sd se uli.hzezesintagma ,,expertin insolvenld".
intre noile atribufii ale administratorului judiciar,
prevdzute la art. 20 cu caracter mrmai exemplificativ se
numdrd gi urmltoarele:
1) propunerea de intrare a debitorului in procedura
simplifrcatd sau de continuare a perioadei de observalie in
cadrul procedurii generale(lit. a);
2) conducerea integrali sau in parte a activitilii de-
bitorului, cu respectarea.preqizdrilor exprese ale activitililor
sale gi a condifiilor de efectuare a pldlilor din contul averii
debitorului;
3) obligagiade a prezentajudecltorului-sindic un raport de
activitate la fiecare termen de continuare a procedurii.
Autoritatea judecdtorului-sindic asupra practicianului in
insolvenld se exprimd gi in posibilitatea de amendare sau de
inlocuire a practicianului conform dispoziliilor arr. 22.
Totodatd judecdtorul-sindic va putea, la cererea oricdrei
persoane interesate, si-l oblige pe practician la repararea
prejudiciului cauzat.
6) Citafii, notificiri, comuniciri
Buletinul procedurilor de insolvenlE defrnit la pct. 29 al aft. Deliber6rile comitetului au loc in prezenga practicianului in
3 constituie instrumentul principal de realizare a publicdrii
citaliilor, convoclrilor, noti'ficdrilor gi comunicdrii actelor de creditorilor, numai dupl ce in prealabil, s-a uzat de o cale de
procedurd. Prin excep{ie se,vor comunica in conformitate cu retractare adresatl comitetului.
prevederile Codului .de proceduri civild actele anterioare
deschiderii procedurii, inclusiv notificarea deschiderii
procedurii.
7) Cheltuielile procedurii
Conform noilor dispozilii cuprinse in art. 4, fondul de
lichidare utilizabil in lipsa lichiditdtilor in contul debitorului
va fi constituit prin majorarea cu 2OVoa taxelor percepute de
oficiile Registrului come-r(ului, Registrului societ[1ilor
agricole gi Registrului asocialiilor qi fundaliilor. Aceste sume
vor fi virate in contul UNPIR..
8) Comitetul creditorilor
Legea nr. 85/2006 atribuie un rol sporit comitetului
creditorilor transformdndu-l intr-un adevlrat organ deliberativ
al creditorilor.
Phoeniryoprilie-seprembrie2006
in prima etapd a procedurii, comitetul este desemnat de
judecdtorul-sindic prin incheiere, dupd intocmirea tabelului
preliminar de creanfe gi cuprinde un numdr de 3' 5 sau 7
creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare gi cu creange
chirografare, cele mai mari prin valoare. Totodatdjudecitorul-
sindic va desemna qi un pregedinte al comitetului care va fi
citat in procedurd pentru comitet. Aceasti desemnare este
provizorie.
Adunarea creditorilor in prima gedinla va putea alege un
nou comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanle
garantate sau cei chirografari din rindul primilor 20 de
creditori, in ordinea valorii, care se oferd voluntar.
Acest nou comitet il va inlocui pe cel anterior desemnatde
judecdtorul-sindic.
Remarcdm cd in comitetul ales de adunarea creditorilor nu
se mai reglsesc creditorii cu creante bugetare, tot a$a cum in
Este aproape sigur cd aceste neconcordanfe nu sunt
pe proiect operate in cele doud camere ale Parlamentului, 9i al
absenlei unei lecturi finale inainte de a fi definitivat textul la
Camera Deputagilor. in aceasti situalie nedorit5, comitetul
creditorilor va avea configuralia din alin. (4) qi nici de cum pe
aceeadin primului alineat.
Devenit organ deliberativ (gi nu un simplu grup de creditori
individuali fIrtr voingd atribuit[ comitetului) comitetul
creditorilor delibereazi gi adopti decizid cu majoritatea simpl[
din numdrul totalului de membri, conform ar:t.17. Domeniile
in care se adopti aceste hotdrAri sau, dupd caz, recomanddri
sunt enumerate la art. 17 alin. (1) Ut. a)-f). Toate aceste
probleme, in care se exprimd voinla comitetului, sunt de o
importanlS majord penffu soartaprocedurii:
- recomanddri adresate adundrii creditorilor cu privire la
continuarea activitdfii debitorului gi cu privire la planul de
reorganizarepropus;
- recomanddri cdtre adunarea creditorilor pentru desem-
nareapracticianului in insolventd;
- cererea cdtre judecltorul-sindic pentru ridicarea dreptului
de administrare al debitorului:
- introducerea de acliuni pentru anularea unor acte ale
debitorului.
Comitetul se intrunegtelunar qi ori de cdte ori este necesar.
insolvenfd. Hotdrdrile comitetului pot fi contestate la adunarea
9) Deschiderea procedurii.
Spre deosebire de procedura falimentului reglementatii de
Codul comercial, procedura insolvenlei nu poate fi deschisd
din ofrciu de tribunal, ci numai la cererea debitorului, a
creditorului sau a oricdrei alte persoane sau institulii prevdzute
expres de lege, de exemplu CI.IVM (afi.26).
Cererea debitorului
Cererea debitorului, insolitd de inscrisurile enumerate la
art. 28, trebuie sd fie inregistratd la tribunal in termen de
maximum 30 de zile de la,,apari1ia" stdrii de insolvenli. Prin
,,apari!ra" stdrii de insolvenld se in(elege, in concordanfl cu
art. 3 pct. 1, constatarea de cdtre debitor, pe baza datelor
propriei contabilititi, cd fondurile sale bdneqti disponibile sunt
insuficiente pentru a pldti datoriile sale blnegti, certe, Iichide
gi exigibile, de mai mult de 30 de zile.
 Nafura comercial5, civild, fiscal5 etc., a acestordatorii este
indiferentd. Cuantumul acestor datorii este, de asemenea,
indiferent. Un prag valoric minim al crean(elor este
reglementatnumai in ipotezacererii introduse de creditor (art.
3 pct. 12).
in cazul insolvenlei iminente definitd la art.3 pct. I lit b),
introducerea cererii de cltre debitor este facultativd.
in cazul debitorilor persoanejuridice cererease va semna
de cdtre persoanele care, potrivit actelor constitutive, sau
statutelor, au calitatea de a le reprezenta.Nu este necesarsd se
anexeze qi hotirdrea adundrii generale a aclionarilor sau
asocialilor, ori membrilor, dupl caz, prin care sd se
imputemiceascd reprezentantulin vederea inregistrdrii cererii
introductive.
Neintroducereasau introducereatardiv6, de c[tre debitorul
persoand fizicd sau de cdre reprezentantullegal al persoanei
juridice debitoare,a cererii de deschiderea procedurii, dupd ce
au trecut mai mult de 6 luni de la implinirea termenului
prev[zut laart.27 constituie infracliunea de bancrut[ simpld qi
se pedepseqteconform afi. 143.
Introducerea prematurd, cu rea-credin[d,de c[tre debitor a
unei cereri de deschidere a procedurii atrage r[spunderea
patrimonial[ a debitorului, persoand fizicd sau persoand
juridicd, pentru prejudiciile cauzate.
Indiferent de dorintradebitorului, cererea se va solu{iona
conform procedurii simplificate, in toate situaliile in care
debitorul:
- este comerciant persoandfizic[, acliondnd individual sau
intr-o asocialie familiald;
- nu deline niciun bun in patrimoniu;
- nu posed[ actele constitutive sau documentelecontabile;
- nu poate fi gdsit administratorul;
- nu mai are sediu sau acestanu mai corespundeadresei
din registrul comerfului;
- nu prezintd documenteleprevdzutela art.28 alin. (1) lit.
b), c), e, h), in termenulprevdzutde lege;
- este societate comerciald dizolvatil anterior formul[rii
cererii introductive:
- nu este indreptdlit s[ beneficieze de procedura de
reorganizarejudiciard.
Textele art.34 qi 35 din Legea 6411995privind efectele
specialeale introducerii cererii qi inadmisibilitatea introducerii reglementate \a art. 34-6I sunt similare celor prevdzute de
cererii de reorganizarese regdsescqi in art. 29 qi 30 din Legea
privind procedurainsolvenlei.
Cererea creditorului
Este indreptdlit sd ceard deschidereaprocedurii creditorul
definit la art. 3 pct. 5 contra unui debitor prezumat ca fiind in
stare de vdditd insolventd, definitd la art. 3 pct. 1 lit. a), dacd,
posed6o crean{davdnd un cuantum cel pulin egal cu pragul de
10.000 lei prevdzut la art.3 pct. 12. Pentru creanfele izvordte
din raponurile.juridice de muncd, pragul este de 6 salarii medii
pe economre.
Cererea va avea conlinutul minim prevdzut ia art. 31 qi la
cererese vor anexadocumentelejustificative ale creanpi qi ale
celorlalte sus(ineri din cerere.
in situalia concursului mai multor cereri ale creditorilor,
indeplinirea condiliilor pentru deschiderea procedurii se va
maJizain raport de toate cererile, iar dac6 se inregistreazd atdt
cererea debitorului cdt gi cele ale creditorilor, acestecereri se
conexeaza.
Phoeni:<'oprilie-septembrie 2006
Deschidcrea procedurii la cererea debitorului
Dacd cererea debitorului corespunde cerin(elor art. 27,
judecdtorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a
procedurii generalesau a procedurii simplificate.
De regull va fi deschis[ procedura generald.
Procedura simplifrcatd se va deschidein cazul in care s-a
cerut de cdtre debitor sau dacd acestanu a depus documentele
prev[zute la art. 28, ori dacd se incadreaz[ in una dintre
categoriile prevdzutela art. I alin. (2).
incheierea de deschidere a procedurii pronun{at[ de
judecdtorul-sindic va fr notificatd conform art. 61 sau art. 109,
dupf,caz.
DupX ce au trecut 15 zlle qi se constatd cd nu s-au
inregistrat opozilii ale creditorilor, judecdtorul-sindic va
dispune continuareaprocedurii. Dac[ s-au inregistrat opozilii,
judecdtorul-sindic le va solu[iona dupd citarea administra-
torului judiciar, a debitorului gi a creditorilor oponen[i.
Solutiile posibile sunt urmdtoarele:
1) admitereaopoziliei gi revocareaincheierii de deschidere
a procedurii, dacd debitorul nu estein insolvabilitate efectivd,
nici in iminent[ insolvabilitate:
2) admiterea opoziliei gi menlinerea procedurii deschise,
calificdndu-se cerereaca prematurd gi fdrd rea credinl[;
3) respingerea opoziliei, luAndu-se mdsurile pentru con-
tinuarea procedurii.
De schi.dereaprocedurii la cererea creditorului
Cerereacreditorului va fi comunicatd debitorului in 48 de
ore de la inregistrare. Debitorul dispune de un termen de 10
zile in care fie recunoaqtestareade insolvenlS, fie o contest5.
Dacd o contesti qi ulterior contesta(iase respinge,debitorul nu
mai poate cere reorganizareajudiciard.
Debitorul poate cere obligarea creditorilor la cau{iune,
conform afi. 33 alin. (3). Contestalia debitorului va fi sau
admisd odatd cu respingerea cererii creditorului sau va fi
respins[.
Dacd nu este inregistrati contestalia debitorului, se va
continua procedura generald,fiind indeplinite condiliile de la
art. 3 pct. 24 sau se va intra in procedura simplificat[ in
situaliile prevdzutela art. 3 pct.25.
Consecin(ele ileschiilerii proceduri
Principalele consecinle ale deschiderii procedurii,
Legea nr. 6411995,cu unele inova(ii:
- desemnareaadministratorului judiciar/lichidatorului (art.
34)"
- obligarea debitorului sd depunddocumentegi sd fumizeze
informalii (art. 35 Si art. M);
- suspendareaproceselor contra averii debitorului precurft
qi a procedurilor de executare silitd (art. 36) qi posibilitatea
ridicdrii suspend[rii (art. 39);
- notif,rcareaprocedurii de deschidere(art. 37) ;
- continuareafumizdrii serviciilor cdtre debitor (art. 38);
- suspendareacursului prescripfiei (art. 40);
- inghelarea creanfelor negarantate(art. 41);
- indisponibilizarea acliunilor/p[4ilor sociale {art. 42);
- rnenliunile trilingve din corespondenladebitorului (art.
4s);
- nulitatea actelor debitorului (art. 46);
- ridicarea dreptului de administrare (Nt. 47 -50);
- situalia contractelor financiare calificate (art. 51);
- compensareacrean{elor {art. 52);
- regimul juridic al bunurilor debitorului vAndute (art. 53);
 - prezentarearaportului de 30 de zile de cetre administra- O alt[ importantd inovalie o reprezintd consacrare
torul judiciar, cu propunerea privind procedura care va fl dreptului comitetului creditorilor de a introduce actiunile fu
urmatd (art. 54);
- reconstituirea documentelor debitorului (art. 55);
- indatoririle privind probele (art. 56);
- citaliile qi notificdrile (art.57):
- solicitarea de informalii (an. 58); operatd,in acelagimod, 9i in art. 138 alin. (3).
- raportul de 60 de zile gi aprobarealui de cdtre adunarea Tot un element de noutate il reprezintd qi reglementarea
creditorilor (art. 59); situatrieiterfului dobdnditor a cdrui rea-credinfd a fost dovediti-
- adoptarea hotdrArii adundrii creditorilor privind intrarea Acesta va pierde creanla sau bunul rezttltat din repunereain
in faliment (art. 60). situatriaanterioard,in favoarea averii debitorului'
Sunt efecte legale ale deschiderii procedurii cele prevdzute Un alt efect fa1[ de te4i al sentinfei prin care se anuleaz
la art. 36, 40-42, 46, 47 alin. (4) Si (7), qi la art' 51-53. Sunt contractul debitorului este cel reglementat de alin. (3) al art
activitlti impuse cele enumeratela art. 34,35' 37,38' M, 45, 85. Dacd sunt indeplinite condifiile art.79 qi 80' se instituie o
47 alin. (1)-(3), (6), art. 48-50 qi art.54-60' prezumfie relativ[ de fraudd in dauna creditorilor. Prezumlir
Scopul acestor efecte legale qi activitdli impuse este poate fi inldturatd de cdtre debitor. Ea nu se extinde la te4ul
menlinerea averii debitorului in starea existentd la data dobdnditor sau subdobdnditor.Aceastd prezumlie opereazi $
deschidereaprocedurii. in situagia in care, prin abuzul de drepturi procesual
(contestagii, opozilii, recursuri, exceplii dt
Suspendareaproceselor qi actelor de urmdrire silitd contra
debitorului qi a averii sale se produc chiar dacd hotdrdrea de neconstitutionalitate,recuz[ri, cereri de stremutare,cdi de ata
deschiderea procedurii nu este irevocabil5 conform art. 12 din extraordinare), debitorul a reuqit sd intdrzie momenm
Legea privind procedura insolvenlei qi conform dispozi{iilor deschiderii procedurii cu scopul de a expira termenul la care st
art.7208 Cod procedurd civild. Creantrelecare fac obiectul referd art. 79 qi 80.
dosarelor suspendatese inscriu, la cerere,in tabelul creanlelor Au fost mentinute, in cea mai mare parte, reglementdril
care participd la procedura insolvenfei' Suspendarea nu din Legeam.6411995,privind executareacontractelorin cun
opereazdcu privire la procesele 9i procedurile de insolvenld de desf[gurare. S-a completat reglementarea privinr
contra codebitorilor solidari, a fidejusorilor sau a persoanelor concedierile colective cu dispozifia conform cdreia se v:
care lu consimlit o caufiune reali pentru obligaliile acorda numai preavizul individual de 15 zile lucrdtoare'
debitorului. Suspendareaopercazdqi in cazul popririi bancare.
11)Procedura planului
10) Primele mdsuri qi mdsurile ulterioare Secliunea a 5-a din Capitolul III este, 9i in noua leg
Secfiunea a 3-a din Capitolul III intitulatd ,'Primele consacratd planului.
mdsuri" (art. 6l-76) este rezervatd reglementdrii modului de O inovalie s-a introdus la lit. a) din alin (l) al att' 94'E
propunerea planului debitorului s
constituire a masei credale qi are acelaqicon(inut cu textele din constd in necesitateaca
secfiuneaa 4-a, ctt acelaqititlu, din Legea nr' 6411995 (art.75- aibd prealabila aprobare a adunlrii aclionarilor/asocialilor' (
de a propune un plan acordr
90). Prin aceastd aqezare,secliunea iqi ocupd locul firesc in altd inovalie o constituie dreptul
topografia legii. unuia sau mai multor creditori, care delin impreund cel puli
S-au diversificr
Cea de a 4-a secfiune (art. 77 - 93) este consacratd 20 Vo din valoarea totald a creanfelor.
executate sau in modalitedle planului, pe ldng[ planul de restructurare !
reglementlrii situaliei contractelor debitorului b
curs de executare. continuare a activitdlii gi planul de lichidare a unor bunuri di
qi a treia variantd constAn
Scutirea de platd a taxelor de timbru pentru introducerea avereadebitorului addugdndu-se o
acliunilor reglementatede acestetexte s-a generalizat (art'77)- in combina{ia primelor doud.
Nu s-au operat modificdri cu privire la reglementarea Planul va cuprinde, obligatoriu, programul de platl
situaliei actelor frauduloase a celor cu titiul gratuit sau creangelor.
dezechilibrate etc. care erau anterior reglementatein art' 60 gi Durata executdrii planului a fost mdrit[ dela2 ani la 3 an
trecut 18 luni de l
61 din Legea nr. 6411995(art. 79 qi 80). Art. 80 alin. (2) socotili de la data confirmdrii. Dupd ce au
ce] mult un an, dar
instituie o prezumfie de favorizare 9i abuz de pozilie confirmare, perioadava putea fi extins[ cu
(litera aldtun de prezumfia de sunt de acord cel ptJtin 213 din numdrui creditorilor ale cIn
dominantd e) care funcfioneazd
rea-credinld in sarcina cocontractantului in temeiul art. I12 creante au rdmas nepldtite la acea dat5.
alin. (3), ambele fiind exceplii justificate de la regula Lichidarea pa4ial[ sau totald a activului debitorului' i
Ll6-12
prezumfiei de bunS-credinld, varietate e prezum{iei de vedereaexecutdrii planului, se va efectua conform arl'.
mai largd. care reglementeazd lichidarea averii debitorului in procedu
nevinovdlie, cu aplicalie
'
Un element de noutate il constituie textul literei g) din alin. falimentului.
(1) al art. 80 care reglementeazd posibilitatea introducerii Pentru emitereade titluri de valoare in vedereapreddrii lt
creditorilc
acfiunii pentru anularea actelor de transfer sau a obligaliilor in locul pldtii creantelor este necesar acordul
de 2 ani anteriori datei deschiderii Aceastd posibilitate este interzisd in cazul creanfelor bugetar
asumate intr-o perioadd
de a ascundelintdrzia starea de Pianul poate desemna ca o categorie separat5' creanle
procedurii, cu intenfia
sensu]art' 49, su
insolvenldsau de a frauda o persoandfizic[ saujuridicd fatd de chirografareaparfindnd creditorilor care, in
qi pot fi inlocuili'
care era debitor, la data efectu[rii transferului unor operaliuni vitali pentru activitatea debitorului nu
derivale, inclusiv ducerea la Etapele procedurii planului au r[mas aceleaqi:propuner
cu instrumente financiare
judecdtorul-sindi
indeplinire a unui acord de netting, teaTizatein baza unui publicarea qi notificarea, admiterea de
qi confirmarea de cir
contract financiar califrcat, sau faid de care a devenit' debitor, votuueade cdtre adunareacreditorilor
in sensul acesteilegi" iudecdtorul sindic.

Phoeni:(, aprilie-septembrie 2006

 Categoriilede creditori carevoteazAseparatplanul sunt:
a) creditorii cu creantegarantate;
b) creditorii bugetari
c) creditorii chirografaristabili$ conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalfi creditori chirografari.
Confinnarea planului votat se va acorda numai dacd se
constatdintrunirea cumulativda trei condigii:
A. cel pulin jumdtate plus una din categoriilede creanfe
men{ionatela art. 100 alin. (3), acceptf,sau sunt socotitecd
acceptdplanul, cu conditriaca minimum una dintre categoriile
defavorizatesd accepteplanul.
B. dac5 sunt doar doud categorii, planul se considerd
acceptatin cazul in care categoriacu valoareacea mai mare a
creanfelora acceptatplanul;
C. fiecare categorie de creanle care a respins planul va fi
supusdunui tratamentcorect qi echitabil prin plan.
Existd tratament corect qi echitabil atunci cdnd sunt
indeplinite cumulativ urm[toarele condilii:
a) nici una dintre categoriilecare resping planul qi nici o
creanldcare respingeplanul nu primesc mai putrindecdt ar fi
primit in cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanff, aparfinAnd unei
categoriinu primeqtemai mult decdtvaloareatotald a creanfei
saie;
c) in cazul in careo categoriedefavorizatdrespingeplanul,
nici o categorie de creanfe cu rang inferior categoriei
delavorizate neacceptante, astfel cum rezultd din ierarhia
prevdzutdla art.100 a1in.(3),nu primeqtemai mult decdt ar
primi in cazul falimentului.
Pe parcursul executdrii planului de reorganizare,conform
art. 103 alin. (2) debitorul va fi condus de administratorul
special,supravegheatcieadministratoruljudiciar.
Conform art. 104, judec[torul-sindic poate dispune, la
cererea furnizorului, obligarea debitorului s[ depund o
caufiune la o banc6, in cuantum de maxim 307o din cosnrl
serviciilor prestate qi nepldtite anterior deschiderii procedurii"
Dispoziliile art. 105 reglementeazd situalia trecerii in
faiiment in cazul eqecului planuiui, la cererea adminis-
tratorului judiciar, a comitetului creditoriior sau a oriclrui
creditor"
Un element de noutate ii constituie aprobarea de cdtre
comitetul creditorilor qi apoi de cdtre adunareacreditorilor a
rapoarteior trimestriale prezentate de debitor prin
administratorul speciai, sau dupd caz administratorul judiciar
(art. 106). In acest mod, creditorii controleazd stricta
respectarea planului de cdtre debitor qi pot s[ propund in timp
util mlsuri de incadrare in plan sau de trecere la faliment.
12) Falimentul
Dispozigiile art" 101 alin. (1) enumerXcazurile de intrare in
faliment, similare celor prevdzute in Legea nr. 6411995-
Noutdqiie sunt prezente la iit. A. a) qi b) care se referd la
declararea intenfiei debitorului de a intra in procedura
simpiificatd qi la contestarea de cdtre debitor a stdrii de
insolvenId"
Conlinutui hotdr6rii prin care se dispune intrarea in
faliment este previzut de alin. (2) al at. 107. Acest continut
diferd in raport de procedura general6 sau simplificatd, in ce
priveqte ciesemnarealichidatorului provizoriu (procedura
generald) sau confirmarea ca lichidator al administratorului
general (procedura simplificatd). Dizolvarea societ[1ii
dcbitoare qi ridicarea dreptului de administrare a debitoruiui
sunt dispozilii comune ambelor proceduri,al5turi de ceieialte
Phoeni:c oprilie-septembrie 2OO6
dispozilii enumeratede alin. (2) la lit. d)-0 Si la alineatele(3)
qi (4).
Situalia fiscalitdlii debitorului in faliment este
reglementatdin alin. (5) al art. 107. Pierderileanualestabilite
prin declaratriaimpozitului pe profit sunt acoperite, din
profiturile impozabile obginute in toatd perioada de le
deschidereaqi pAn[ la inchidereaprocedurii.
ln art. 108 sunt reglementate notific[rile in vederea
inrocmirii tabelului suplimentar qi a tabelului definitiv
consolidat.Art. 109 reglementeaz[notificare-agi verifibarea
creanfelor in situaEia intrdrii in faliment dupd procedura
simplificat5,iar in art. 110 estereglementatdsitualia intrdrii in
faliment dup[ eqeculplanului:
- cuantumul creantelorrdmdne cel inscris in planul con-
frrmat minus sumeleincasate(art. 110);
- garantiileconstituitepentru creanteleinscrisein plan iqi
producin continuareefectele(art. ll1);
- sumeleincasatede creditori in proceduraplanului nu se
restituie(art. 172 alin. 1).
- actelecu titlu gratuit din perioadaexecutdriiplanului sunt
consideratenule (art. 112 atin.2'5.
- celelalte acte ale debitorului situate in perioada cuprinsd
intre confirmarea planului qi intrarea in faliment sunt
prezumateca fiind in frauda creditorilor qi vor fi anulate (art.
112 alin. 3). Sunt exceptateurmltoarele situafii:
1) cocontractantulface dovadabunei salecredin[e;
2) actele se incadreazd in condiliile prev[zute de art. 49
alin. 1 $i 2;
3) actele sunt perrnise de plan.
Lic hidar ea sv erii debitorului
Mdsurile pregdtitoaresunt reglementatede art. 113-115.
Acesteaconstauin aplicareasigiliilor pe mdsurainventarierii
qi preluarea de cltre lichidator a averii debitorului in depozit
judiciar. Prezenfadebitorului, prin administratoru] special nu
este obligatorie. Dacd este prezent, administratorul special il
reprezintd pe debitor qi nu pe asociafi sau actionari, prin
derogarede ia art. 18 alin. 21it".t)"
Dispoziliile art" 113 alin. 4 9i 5 privind bunurile debitorului
din alte judele au rlmas la fel de neclare qi lacunare ca qi in
Legea nr. 6411995. In practicl carenla legislativd a fost
rezolvatd.prin deplasarealichidatorului la locurile unde se afld
bunurile"
Efectuarea lichiddrii. Prog,ramul de administrare G'
lichiddrii
Textui afi. 122, prea indep[rtat fa(d de locul slu firesc
prevedeobligalia lichidatoruiui de a intocmi in 30 de ziie de la
numire un prograrn de administrarealichiddrii care treLruiesd
fie prezentatcomitetului creditorilor qi aprobat de acesta.
Principiile efectudriilichid[rii sunt prevdzutein art. 116:
- lichidatorul este controlat ciejudecdtorul-sindic;
- se efectueazdexpunereape piatrdqi publicitatea necesard
pentru vdnzareabunurilon
- vdnzarease poate efectua sau in bloc sau individual;
- metodele vdnzdrii sunt: licitalia, negociereadirectl sau o
combinalie a primeior doud. Metoda se-4probd de adunarea
creditoriior la propunerea lichidatorului gi cu recomandarea
comitetului creditoriloi iar regulamentul suspus aprobdrii
adundrir creditorilor va fi intocmit de lichidator.
in vederea vdnzdrii se va proceda la evaluarea bunurilor,
sau prin evaluator angajat de lichidator cu acordul comitetului
creditorilor sau prin evaluatorul propriu an debitorului
persoandjuridicd. ln ambeie cazuri evaluarea se va efectua
conform standardelor internagionale. Eunurile vor fi evaluate
atAt individual cdt qi in btroc astfel curn blocul este definit ?n inchiderea procedurii dupd ce crean{etre all fost comple;
elin- 4 al a$" 1tr6"
Pracedura vanz5rii ?n hloc a bunurilcr gi a ereangelor
debitorului aste regtrementat6 fu etl" L77" Raportui
iichidatortlui ste $tredat eomitetului creditorilor 6i dupfl
eonvoc&rea adundrii creditorilor, raporarl se aprobi gi se
procedeaz6 la vdnzare din dispozi6ia judecEtoruIui-sindic"
VAnzarea direct6 a irnobilelor f,onneazE obiectul
reglennentirii art. 1i8. Noua reglernenfare prevede
posibilitatea wnor supracferte faqfl de propunerea lichidatonrlui
aprobatd de adunarea creditorilor" Tennenul ffiirdm pentru
a$teptarea supraot'erteXorva f,r de 30 de zitre de Ia ultirna
publieare ?n ziar a anun6ului privind eondigiitre cie
supraofertare. Noua reglementare reprezint6 un evident
O nou[ reglementareesfe intnodus[ prin art. L33 privind
acoperite. fnchiderea procedurii este urrnat[ qi de radiere 9i'ir
acest eaz" dar texEul disringe douf, ipoteze: tn prirna ipotezi nu
au fost tichidate toate tlunurile din averea debitorului' iar in
eea de-a doua ipotezfi se lichideazd rot activ'ul debitorultli.
in prfuna ipotezE, daeH toqi asoeiaiii sau acgionarii orr
dehitorutr persoan6 fizie6 solicit6 fnchiderea, degi nu tcate
bunuri-tre au fost hchidate" judecdtoe-r:tr-sindic, priminc
notificarea liehidatorului [rimis6 adrninistratorului specia,
despre stingerea datoriiior, c9ispune ca bunurile r5rnase si
treacH?n coproprietafea indivizd pe cote per$ a asociagilor or
ac{ionarilor sa$ a persoaMi fizice" Cotele de proprietate vor f,
egaXeeu cotele de partielpare la eapitalul soeial.
tn eea d.e a doua ipatezS, lipsind eererea asoeia6i-tor/ac-

Frogres fatrbeledispoailiiie art. 1tr5 die l-egea nr. 5411995eare {iona-rilor ete., se l-lc]ddeazBtot activul averii debitorului, iar
erau mai obseure in aceastXprivinEb" surnele reziduale sunt puse ta dispozigia asociatilorlacgionarilei
ArL nl9 regiernenteaad vfinzarea valorilor mohiiiare, iar salr a persoanei fizice tntr-un cont hancar"
fnchiderea proeedurii nu este tirraratd de radiere Tn cazu'
a$. tr20 se refera la contraefeie tneFreiacecu eurnpdr5tcrii 9i tra
sneeesului pianului (am. 131 alin. (1) qi in cazul fn care iq
vinzarea activelor prin licitaEie pubiicE"
proeedura desshisdla cererea clebitoruiui nu s-a ?nregistrat nic:
o ereangE(art. 134)" Textnl }egii onrite astfel o ipotezd lcgicn
DistrEbuirea swnzelorrealizate frzunna Eichiddrii
de fnchidere fflr# radiere, lpoteza ?n ea::e se firregisfreazd un
Acest epis*d esengial pentru ereditcri con$ine o
singur ereditor, iar procedura colectivb este imposibilL
reglernenfare simiiar5 cu aceea clin tr-egeanr. 541L995"
Caracterun eoleetiv al proee<ftrrii insolven[ei este r$e esenqa
Sumele *b6inute din rrdnzarea bunurJor csnstifldte ea
acestei Brocedwi dupE eurn rezult5 din texftri arf" 2 gi textul an
garangi reatre se distribuie ?n aceleaqi eondiqii ea gi eele
3 gx:t.2" in concluzie singunul caz de revoc&re a sentinfei c*
prevdzufe?n f-egea nr. 64/1995.
desehidere a pracedurii rHrnAne een reglen:entat ia an't" i31-
Art" 122 reglementeazd procedura raportrllui qi planului de
Specificul efeetelor acestei tnchideri constE in nedesc#rcareqi
distribuire pericdic, iilciusiv rezcfvarea contesta{iilor ?n rnod
menfinere a opera{iunilsr administratoru}ui special sa--
asemEnEtoriegii precedente. judieiar.
{hdinea pi66ilcr din ars" 133 este uqor rnodifieat6 fa{X de
F{otificarea inehiderii esle reglernentat6 la affi" 135, iar
legea anEerioar6"fu sensul c6 pe tocul 2 au avansarcneantreie
e ectele la arc. i35 qi 137" Aceste efecte sunt descEreareadt
izvor6te elinraporkirile.juridice de rnuncE,ti erean{e}ebugefare
rflspundere a iudecEtoruiui sindie 9i a eelorXalqiparcicipa-ni
au retrogradacpe locul 3" iarcreamielede pe lccui 1Sdin Legea
enurneraifn art" 135 gi. descflr'careadebicorului numai daci
*n 5411995 au fbst suprimafe deoa-receeie s-au ?nlccuit en
es[e persoand ffizie;5."de datoriiie antenoare fafimentului c;
prevederile art. 133 lit" a) sicuate fn eapitoiul privind
exeeptia prevdz*t5 de art. 13? gi aceea prev5"zut6de arr. Ti
inchiderea proeedurii. alin. I pcc"3"
Frevederile firt" 124-i3fi smlt riesehirnbate fat5 de cele din Pameade rEspundere deseXrcati pd"n conftr:rnarea planulu-
legea anterioar5. se nlengine (art" 137 aiin- (2i)"
Regula desc6rc&rii nu-i priveqte Be codebitari qi fidejuson-
# ) Fnefuetderea praeedwrii
solidari"
Regula insaimirX prin F-eg-eaprivind procedura i*sclventrei
cste aceeaeonform c6reia ?nchidereaprocedurii este unrlittd eie
radierea din registrul ccrespunzfltor gi deei, ifteetarea I{GTE
exisengeisawa celitElii debiterul$i" Excepqii.tesunt *uinai cele
prevEmrtede art"32 a}fui"I qi de art" 134" i Fesrl&Ereferiri Ia suceesivelcrefbnne preeedenfeale prccedur:,
Frirna simaqie de ?nchidere a proeedurii este reg;.ementat6 insolvengeie-se vedeaI. Turcu, F-aiimerctat- $etwaleprocetiwa -
la arc- 13tr, idenlic cu arg. l3S e$intr-egeann 64fn9*5" Cawza tratat, Ed.ititea V-a, eowptretatd5i actuafizard,Editura ]-r:mina l-e:-
inchide"rii este ahsenfa sau in$nficienp bu*trrilcr gi absenEa Sueuregci,2S$5"
2 Cutegerea Caduictnnereialgi legi uzuale,p" 2&7" 313"
fclndur;[cr necesaEee*ntinmHrii prceedurii elupH desclridere"
3 Statrsticiprivind ProcedurasimplificatE,R" Butan, Modalirfu
TcxEul nn reglernente#* Fssihilifeca eontinu&rii procedurii
rle irctrcref* prurceiwrasi.ncp{tficat6, FFS, sliete5"
pfitr$ iecasarea ereangelor etebitarului, nici glcsibilieatea + fisdattthti ds iFEtrnretn FraeedurasErnptfficard"R" Eufan, PPS-
an*tXni Eirlsr aete ate debitomlui care s5 ransfere ac*ve fit
slide9"
averea rJebiaarslni" 5 ?abelul prelimioar de eeanEeeste definit la- pct" 15' tabelui
Au fcst Eeg1ementatesimiiar ncrrnelcr dftr Legea nr- definiciv Ia pec-t?, tabel$l sup]i*nentaria pct" t 8, iar cabeluldefinii-
641t995 situa4iite de ftrchidere a grocedurii fn ca.Eili planutui ccnsolidaeI* pct- l9 din art"3" Categoriaclecreanfedefavorizaiecan
{arf" t32 alin. 1} exeeutat s&B e$}sJ gi ?* eazul prccedunii pareicipEIa votamea planului eteleorganizaleesfe definitd la pt l:
faXinresrmBrd (azt-132 altu- 2)- din art. 3"

Phoenix, oprilie-septembrie 2005

 Regalileprivind continanren
potrivit Legii nF. 8512006
contractel,or

E*ctor fu. DumituVdduva

I udecftar la Cwtca fu Apel Pitcgti

d. Freciziri generale conservare qi ac&ile juridice cie administrare, i.nclusiv acele

acte "juridice de dispozilie eare, raportate la ?ntregul
Legea nr. 85/2006 privind procedurainsolvengeilnu este patrimoniu, au tot o vaioare de acte de administrare deoarece
foarte novatoare in legdturd cu regulile de continuare a se inscriu in activitdlile curente ale intreprinderii. De exemplu,
contractelor de c[tre agentul economic aflat ?n procedura de intr-o intreprindere ce are ca obiect fabricarea qi vinderea unor
insolventrd. Ea este insd originald sub doud aspecte: produse, vdnzarea acelor produse, degi este un act de
introducerea ,,procedurii sirnplificate" qi a ,,perioadei de dispozilie, raportat la patrimoniul societ[1ii gi ia activitatea ei
observa[ie", concepte noi aduse ?n dreptul romdnesc ai obignuitl, este caiificatd ca acf de administrare pentru cI intr[
insolvenlei. ?n cornportamentulnormal al activit[tii acelei ?ntreprinderi.
Deqi rbmAne in continuare reglementatd in secfiunea Ar fr insl act de dispozilie v6nzarearnaginilor unelte sau a
intitulatd: ,,situa{ia unor acte juridice ale debitoruiui"r, unei seclii c6ci aceastd operatie nu este curentd pentru
procedural, problema contractelor prin care debitorul fEi intreprindere, nu intrl ?n comportamentui ei normal. Aceste
desf[qoard activitatea curent6, rJup[ deschiderea procedurii din urm[ acte sunt acle de dispozifie.
insolvenlei, este situatd in perioada de observagie.Edificator
?n acest sens este textui art. 85 alin. 3 din Legea nr. 8512006, 2. Infiuen(a deschiderii procedurii eoncwrswale flsuprfl
potrivit cdruia: ,,pe parcursul perioadei de observatrie,at puterilor conducerii administrative w tntreprinderii.
acordul cocontractanlilor, ariministratorul judiciar va putea In cursui perioadei de observalie activitatea intreprinderii
mentrinecontractele de credit sau sd le modffice clauzele, este continuat[ insd nu trebuie s[ se ajungb tra agravarea
astfel incit ...". Acest text nu are corespondentin l-egea nr. situatrieieconomice a ihtreprinderii. Addncirea incapacitd[ii de
54/1995, spre deosebire de celelalte reguli, din aceastd platd relevd imposibilitatea de redresare a debitorului. La
sec{iune,care sunt preluate aproapein intregirne ?n noua lege. cererea creditorilor sau a administratorului .|udiciar
Frin aceastdplasare, I-egea nr. 8512006 reievd o infelegere poate pune caplt perioadei de observalie gi
"iudecdtorul-sindic
ra{ionald a acestei activitdEi, fdcAnd lumind in ceea ce pare sd dispun[ trecereaia faliment.
ascuns in iegea anterioard.. Noua concepgie reprezintl o Gestiunea ?ntreprinderii este o activitate iaborioasf, care
acomodare cu evoiuEialegislativfl in materia insoivenfei din din punct de vederejuridic, cum am arStat, cuprinde acte de
sistemul cetrorlaltestate europene ca qi cu cerinfele dreptului conservare,administrare gi dispclzilie. S.tareade incapacitate
eureipean3. de platd a intrepriniierii ridicd, ?n mod tiresc, problerna
?ni[turdrii conducerii acesteia,eiect tradilional ?n procedura
II. Activitifile curente ale debitorului, operafiuni insolventreis tn textul art.7I't C. com. se prevedeacb sentin{a
specifice perioadei de observafie, {art.3 pct..{2,art.tr8lit.e; declarativd de faiiment ridicd de drcpt dreptul de administrare
art.20 lit.e-f gi j; art"47-49 ,gi art.E6-93 din n-egea nr. al debitorului. ln funcqiede cauzeleit[rii rncapacitilii de piatd
8si2006.) a intreprinderii, judecdtorul-sindic, desctrizdndprocedura, va
pdstra dreptul de administrare ai administratoruiui social, sau
?nperioada de observafleactivitateaintreprinderii continud va numi un administrator judiciar (ce poate fr ?nlocuit sau
peniru a se asigura posibilitatea reorganiz5rii ei, timp in care rnenfinut de adunareacreditorilor, an.tr9 gi art.34 din L. nr.
administratorul judiciar, ?n urma evaludrii, se poate decide 85/2006), qi ?i va fixa puterile {art.47 alin.l-3 din I-. nr.
dacd societateapoate fi redresatfl.Adrninistrareaintreprincierii, 8512006;art. 50 alin 3 din I-. nr. 6l.11995).I-egea nu irnpune
in aceast[ perioadd,presupune:restric4ii aie puterii conducerii ridicarea dreptului de administrare a debitorului dec0t ?n cazui
administrative a intreprinderii clebitoare (A) qi reguii de in care acesta nu qi-a deciarat intenlia de reorganizare a
continuare a activit5lii (B). ?ntreprinderii(at.47 alin.i din I-. nr. 85/2006; art 50 din i-. nr.
64/1995). In rest lasb ?n sarcina judecdtorului-sindic aceastl
A. Restricfii ale puterii conducerii administrative a decizie (art.47 alin.l qi 3 din L. nr. 85/2006). Uneori este mai
debitorului. util pentru intreprindere sb se pdstreze conducerea
intreprinderii aflatd in incetare de pl6!i, iar alteori, dimpotrivd.
l. Nofiunea de administrare (sau gestionarea) a Judecdtorul-sindicare deplind putere de apreciere.Jindnd cont
tntrepinderii. Aceasti activitate cuprinde mdsurile de de diversitatea acestorsituagiilegea oferd judecdtorului-sindic

Phoenix, oprilie-sepfembrie 2006

alegereaintre mai multe solulii carepot fi modificatela orice dd un dreptde opliuneintre a cerecontinuareacontractelorin
moment. Administratorul judiciar poate fi insdrcinat cu cursori intreruperea lor.
misiunea de simpld supravegherea operaliilor de gestiune
efectuatede debitor(afi.491it.a din proiect)saucu misiunea 5. Exercifiul opfiunii.
de conducere directd a intreprinderii inlocuindu-l pe
administratorulsocietilii (art.4alin.l lit. b din L. nr. 85/2006) S.t.Titularul Potrivitart.86din Legeanr. 8512006 (art.61
ori cu misiuneade asistare (art.49alin.2din L. nr. 85/2006). din L. nr. 6/.n995) administratorul judiciar esteindreptilit s!
menlin[ ori sd denunleorice contractu.El deline monopolu
3. Recanoagterea puterilor administratorului exclusiv al acestei op{iunig. in procedura falimentulu
tntreprindcrii. lichidatorul estetitularul acesteiopliuni.

3,1. Acte d.econsemare.Deoareceactelede conseware S.2.Carocteruldeordinepublicdalopliunii. Consider[n

sunt avantajoase qi nu antreneazd nici un risc pentru averea cd nici o clauzdcontractualdnu poateimpiedicadreptul de
debitorului, administratorulintreprinderii aflatein incetarede opgiuneal administratoruluijudiciar. O clauzd de reziliere dt
pldfi are putereade a face astfel de acte:inscriereaipotecilor drept a contractului pentru cazul de intrare in faliment, or
sau a privilegiilor; intrerupereacursului prescripliei unui pentruneplatacontractului,va fi consideratinescrisd.Ea a
drept; cereri de sechestru,cumpdrareamaterialelornecesare putea fi efrcientii dacdinainte de intrarea in faliment s-ar f
intrelinerii utilajelor,etc.,in oricaredin situaliileardtatemai f?icutuz de ea.
suss-arafla6.
5.3. Moilalitdlile de exercitare a op[iunii.. Dit
3.2. Actele ile administrare gi cele de d.ispozi(ie. interpretareaart.86 alin.l, administratoruljudiciar notifici
Administratorul intreprinderii poate efectua toate actele de cocontractantului opliuneade continuarea contractului.it
administrareqi de dispozilie care nu sunt rezelate lipsa exercit[rii opgiunii, cocontractantulva notifica pt
administratoruluijudiciar prin hotirdrea judecdtorului-sindic administratorsdopteze.Lipsardspunsuluiin 30 zile de la dat
(afi.47 ahn.3gi art.18alin.l din L. nr. 85/2006). notificdrii decadepe administratorul.iudiciar din dreptulde :
mai solicitacontinuarea contracfuluiru.In acestcazcontract
3.3. Actele dc gestiune curentii in raport cu ter(ele qstereziliatde plin drept(art.86alin.l din L. nr.8512006;ar
persoane. Legea prevede cd actele de gestiune curente 67 dinL. nr.6411995).
incheiatede administratorulsocietdliisuntconsideratevalabile
fagdde te4ul de bund-credingi (Nt.82 din L. nr. 85/2006).Prin 5.4. Op(iuneapentru continuarea contractului. Decizii
acte de gestiune curente trebuie sd inlelegem operagiunile administratoruluijudiciar de a continua contractul est
curente, obignuite, dupd natura activitdlii intreprinderii, obligatorie pentru cocontractant, mai putin in cazu
incluzdndaici gi actelede dispozilie,de micd valoare,dupd contractuluide credit care nu poate fr continuat decdt cr
distinclia ardtatdmai sus. Buna-credinlipresupuneabsenta acordulcocontractantului (art.86 alin 3 din L. nr. 85/2006)ll
cunogtinfelor terlei persoane cu privire la puterile Contractul va continua in condiliile incheiate inilial
administratoruluiintrepdnderii. Administratoruljudiciar nu are dreptulsd modificeunilatera
contractul(a pari art.86alin.3din L. nr. 8512006). Peperioad
3.4. Actek de gestiune interzke. Interpretdndper a
de obsgwaliecocontractanfulva beneficiade prioritate dt
contrarioregulade mai sus,toateactelece depdqesc gestiunea
platd a prestaliilorefectuatein aceastdperioadd(a contrari
curenti nu pot fr indeplinite de administratorulintreprinderii,
art.86 alin.7 din L. nr. 85/2006). Pentru pldfile restan
dar nici de administratoruljudiciar. Actele ce excedgestiunii
cocontractantul nu poatesolicitadecdtinscriereape tablould(
curente pof fx atat acte de dispozilie, dar qi acte de
creante(art.86alin.7 din I-. nr. 85/2006).
administrare.
Cocontractantul nu sepoateopunedecizieide continuarei
Intrd in aceastii categorie actele de platd a creanlelor
contractului, luatd de administratorutrjudiciar, sub motiv ci
anterioaredeschideriiprocedurii concursuale(art.86 alin.Tdin
nu qi-a executa
1," w" 85{2006). Interdictia de plat6 este absolutdc[ci nici inainte de deschidereaapliclrii debitorul
judecdtorul-sindicnu poateaprobaastrelde pld1i. obligafiile (art.86 alin.idin I-. nr. 85/2006)"
Sancgiunea incdlcdrii acestei.reguli este nulitatea actului,
chiar dacdaceastdsan4iunenu esteprevEzutdexpresdeoarece 6" Domeniul op{iunii"
dreptulnostruadmiteqi nulitdlitevirtuale' Regula art.86din Legeanr" 8512006 arecaractergeneralg
sereferdla oricecontract,subcondigiaca acesteasdnu fi fos
4. Administratorul. special.Noua lege aduceo altd noutate execulatein totalitate sau substanliallz.Textui art.87-92 dil
prin consacrareaunui. nou subiect in cadrul procedurii tegea nr. 85i2006 face aplicarea acestei reguti, la cdtev
concursuale: administratorul special" Originalitatea acestui cazuriparticulare:contractulde muncd,contracfulde Iocalie
subiect constd in aceea cb el va fi reprezentantul etc.
asocialilor/aclionarilordebitorului Ei, totodatti,pe perioadade
observafieva inlocui administratoruLsub conducereacdruia 6.1. Contractu{ de muncd" Din interpretareaper (
societateaa ajuns in incapacitate de platd, conduc6nd contrario a art.86alin.Sgi 6 din Legeam. 85/2006,conftact
activitatea acesteiaqi asigurdndsupraveghereasau asistenta de muncd poate fi. incetat"in perioadade observafie,insd ct
administratoruluijudiciar" atAtatirnp cdt i se ridicd dreptutr respectareatutuor regulilor de concedierecolectivd. ft
debitoruiui de a-gi administra activitatea (art.18 din L. nr. schimb, in cazul procedurii simplificate sau a falimentulu
85/2006). singuracondigiea concedieriiesterespectarea termenuluilega
de preaviz.
E. Continuaneaactiviti{ii debitoarei.
Continuareaactivitilii debitoareiin perioadade obsewafie 6.2. Contractu! ile localie irnobiliard" Potrivit art.gldil
nu esteposihilddecdtdac6seasigurdmenginerea releleisalede Legeanr. 85/2006,dacddebitorulinsolventestelocatorulintr
relatii contractuale sanclionind ins[ o parte din creanlele un contractde locagieimobiliard,contractulnu seva desfrin
cocontractan(ilor.Pentruaceastaadministratoruluijudiciar i se pentru acestmotiv, in afard de cazul in care chiria nu est
Phoenb<,oprilie-septembrie 2O05
inferioard celei practicate pe pia1i. I-ocatorul poate insl refuza 6.7. Contracteleintuitu personnc(art.92 din X.. nr.
prestzfea oricdrui serviciu datorat. Acest refuz dd locatarului 8s/2006).
dreptul de a opta intre: Daci fald de debitorul unui contract intuitu personae afost
- a evacua clddirea Ei inregistrarea creanlei sale in tabloul deschisd procedura concursuall, creditorul poate sd revoce
unilateraliontractul, afar[ de cazul in care acceptXca prestatia
creantelor;
de altd persoand.
- gi stdpdnireain continuare a imobiiului cu scddereadin sd fie executd
chirie a costului serviciilor datorate de locator gi neexecutate.
in cazul in care debitorul este locatar contractul va putea fi NOTE
desfiintrat,sub condilia respectdrii termenului legal de pteaviz
(art.86alin.5 din lege)13. I Publicat[inMonitorulOficialnr.359din 21 aprilie2006
2 in legeaactualIacesttitlu esteplasatsubsecfiunea a 3-a.,iar in
6.3. Contractul ce obligd pe debitor la pld{i periodice (art Legeanr.85i2006,subsecliuneaa 4-a
86 alin. 7 ilin L. nr. 85/2006). Contractul ce prevede pldli 3 A sevedeaart4 qi art. 10-15din Convenliade la Bruxellesdin
periodice din partea debitorului poate fi men{inut. Pentru 23 noiembrie1995qi art.':.-14dinRegulamentul ConsiliuluiEuropei
aceasta debitorul nu va fi ins[ obligat s[ fac[ pldf pentru din 29 mai 2000 privind procedurilede faliment.A se vedeaLegea
perioada anterioard deschiderii procedurii. Pentru aceste francezddin 25 ianuarie 1985, privind procedurade redresareqi
creanfe creditorul se va inscrie pe tabloul creditorilor. Pentru lichidarejudiciard, cu modificdrile ulterioare,in specialcele din
prestatriileefectuatedupd deschidereaprocedurii pl[1ile se vor 1994,qi integratflin Titlul II, carteaa VI-a din Codulde come4,lege
face potrivit regulilor contractului. carea constituit,qi de aceastedatd,unul din principalelemodele
pentru proiectul actual al legii noastrede insolventr[.'allturi de
6.4. Bunurile mobile tn tranzit (art.87 ilin L. nr. 8512006). Bankruptcy Code(cap11U. S. C. $ 365)
Bunul mobil nepldtit qi nepredat inc[ debitorului, la data a Juridic, cei doi termeni au semnificagieidenticd. in sens
deschiderii procedurii, poate fi recuperatde creditor (vdnzdtor) economicei au inlelesuridiferite.
dac[ se afld in tranzit, acestaavAnddreptul sXrevoce unilateral 5 N ldnddreanu,hocedura reorganizdriijudiciare,Editura All
contractul. Raliunea acestei reguli este aceeade a proteja pe Beck,BucureEti, 2000,p.188
vdnzdtor, el fiind incd stdpAnul mdrfii pdnd la momentul 5 Debitoriisuntin dreptsI indeplineasc[actelepur conservatorii-
pred[rii. Aceastd reguld nu mai este aplicabild dacd debitorul (dec. nr. 10111934 a Cu4ii de Casagie,in ,, Practicajudiciard in
transmisese deja la data deschiderii procedurii dreptul de materiecomerciald",p.I 94
proprietate asupra acelei mdrfi, unei te4e persoane. 6N
lAndereanu,op. cit. p.120;St. Clrpenaru,Drept comercial
Administratorul judiciar poate impiedica ins[ aplicarea romdn,EdituraAll Beck,Bucuregti2002,p.616;I Turcu,Procedura
acesteireguli solicitAnd executareacontractului. insolvenfei,poligondetestarea reformeilegislative(II), in Revistade
Dreptcomercialnr. 1120M,p.24
6.5. Privilegiul comitentului (art.89 din L. nr. 85/2006). 7 A se vedeaEi I Turcu, Falimentul,noua procedurd'Tratat,
DacI fa1[ de comisionar a fost deschisd procedura de EdituraLuminaLex, Bucureqti, 2003,p.323-348
reorganizare qi lichidare, comitentul poate sd revendice 8 N lendereanu, op.cit. p.143
bunurile sau titlurile care au frcut obiectul contractului de 9 A se vedeacomentariullui I Schiaua,Regimuljuridic al
comision. Regula este ralionall deoarece in raportul dintre insolvenlei comerciale,EdituraAll Beck,Bucuregti,200l, p. 166-167
comitent qi comisionar, primul este proprietarul bunurilor. r0Aceastlregulf,a fost modificatf,c[ci prin att-67 alin.3 din L.
Comitentul poate sd nu revendice bunurile qi atunci se va nr. 6411995se df, putereexclusivl administratoruluide a continua
inscrie pe tabloul creditorilor cu valoarea bunurilor. contractulde credit. Cu privire la necesitatea acorduluilegiuitorul
nostrua oscilat,in vechiul proiectde modificarea a L' nr. &/1995,
6.6. Privilegiul co;nsignuntului (art. 90 din L. nr. intre necesitateaexistenlei sau nu a acordului creditorului pentru
S5/200A.In cantl in care consignatarul a intrat in procedura menlinereacontractului,.; in acestsens , a se vedea : I Turcu,
concursualdtextul ardtat permite consignantului sd revendice Procedurainsolvenfei,poligonde testarea reformei legislative(III)'
bunurile predate consignatarului qi aflate in detentia acestuia, in Revistade dreptcomercialnr.212004, p. 11
in afard de cazul in care debitorul are un drept de garanfie 1l Pentrucontractelesubstanlialexecutatedebitorulesteobligat
asupra bunurilor. Dacd marfa nu se mai afl[ in posesia sdexecuterestulrdmasneexecutat.
consignatarului, consignantul se va inscrie pe tabloul 12Regulilesuntsimilarecu celedin art.53 din L. nr. &11995:a
creditorilor. sevedeaSt. C[rpenaru. op.cit. p.623

Phoenix, opr:lie-sePtembrie 2006

 Va reugiLegea8512006 privind
procedurainsolven[eisd,oferecadrul
ad,ecvat reorgunidrii eficiente
aftrmeloraflatefu,dfuullate?

Ing. SperanfuMuntoana Av. NicoletaMilrai

MembrdUNPRL MembrdUNPRL
FiliahBumregti FiliahBucuregti

l INTRODUCERE intrdrii in vigoare a Legii nr. 8512006 privind procedura

insolvenlei, prezentalucrareigi propune sd exploreze, folosind
Dezbaterile recente privitoare la meritele procedurilor de rafionamentul dezvoltat de David C. Smith gi Per Str0mbergin
insolvenld caracteristice pentru diversele jurisdiclii impart lucrarea lor "Maximizsrea vqlorii activelor neperformante:
aceste proceduri in doud mari categorii: cele favorabile Legislatria insolventreiSi reorg,anizareaeficientd a firmelor"
debitorilor, care dau o a doua qansdde redresaredebitorilor mdsura in care in noua lege romAneasc[ a insolvenfei s-au
insolventri,avdnd ia principal exponent legislalia din Statele dezvoltat mecanismele menite sd permitd reorganizarea
Unite ale Americii gi cele favorabile creditorilor, care debitorilor afla1iin dihcultate ftnanciard.
incurajeazdlichidarea debitorului insolvent, avdndca principal
exponent legislalia din Marea Britanie. In ultimii in acest demers lucrarea va filliza cadrul contractelor
cincisprezeceani, in Europa, atAt in 1[rile dezvoltate cat $i in incomplete pentru a identifica caracteristicile principale ale
cele in curs de dezvoltare are loc o dezbatereactivd cu privire procedurii privind insolvenla care o fac indispensabild din
la identificarea celui mai eficient sistem de insolvenld, avdnd perspectivd economico-sociald.In acest sens rolul procedurii
ce rezultat un puternic val de reforme in domeniu, de la care de insolvenfd este acela de a reduce costurile asociate
nici Romdnia nu a flcut excep{ie. procesului de negociere intre conducerea qi creditorii unei
firme aflate in stare de insolvenld. Elementele centrale ale
Avdnd ca exemplu legislalia din SUA, perceputd ca acestei negocieri sunt controlul asupra activitdfii gi activelor
beneficiind de cea mai semnificativd ratd de succes in debitorului, pe de o parte, $i, pe de altd parte, modalitatea in
reabilitarea debitorilor insolvenli, majoritatea ldrilor europene care valoarea acestorava fi impdrfitd odatd ce controlul este
au adoptat sau sunt in curs de adoptare a unor legi ale stabilit. Legislalia care adreseazd insolvenfa trebuie sI
insolvenlei care se inspird din legislafia americand. Acest cuprindd acel set de reguli care sd optimizeze gi sd influenleze
fenomen a fost acceleratqi de recomanddrile fdcute de Banca dimensiuneasociald qi costul propriu-zis al acesteinegocieri-
Mondiald gi Fondul Monetar Intemafional, pe de o parte, cAffe
1[rile in curs de dezvoltare, de Uniunea European[ pe de altd Ulterior vom analiza misura in care legislalia romdneasc[,
parte, cdtre statele membre, in sensul cuprinderii in sistemul precum gi alte sisteme similare confin aceste caracteristici.
lor legislativ a unor prevederi referitoare la reorganizarea Lucrarea noastrdiqi propune sd explice de ce legislalia de tip
firmelor aflate in dificultate, prin punerea lor sub protecfia american nu s-a bucurat in Europa de succesul a$teptat,
legislagieiprivind insolvenla. concluziondnd cd in realitate dezbatereaidentificdrii variantei
,,cdqtig[toare" intre reorganizare qi lichidare este o falsd
Cu toate acestea, este adevdrat cd fdrd a avea acces la problemd, atdta vreme cdt reorganizareadebitorului, vdnzarea
informatrii statistice consistente,dar citdnd varii sursemai mult activelor ca ,,on-going-concern" sau vAnzarea pe bucdfi se
sau mai pu{in anecdotice putem afirma cd, dupd o perioadd poate face in oricare dintre sisteme. In realitate, rata de
variind intre 5 qi 10 ani de cdnd legislalia a inceput s[ fie supraviefuire ca afacereviabild, ,,on-going-concern", poate fi
reformat[ in acest sens, aparentaeste cd aplicarea noilor legi absolut similard indiferent dacd legislalia este mai favorabild
care permit reorganizarea,in {drile europene,nu au evidenfiat debitorului sau creditorilor. Aspectul important in acest sens
succese semnificative in sensul reabilitdrii Jebitorilor este de a se identifica solutriade valorificare a activelor la
insolvenli. De exemplu, in perioada anilor 2000 - 2004 numai cea mai buni utilizare a acestora.Concluzia este,generic.o
ceva mai mult de IVo dintre firmele intrate in procedura de procedur[ de in$olven(d trebuie sd asigure acordarea
insolven(d prevdzutd de legea suedez[ (Fdretags- controlului asupraactivelor debitorului, acelei pd4i care sffie
rekonstruktion) au reuqit sd fie reorganizate, in timp ce in capabild sd asigure maximizarea valorii activelor la un optim
Germania acestprocent a fost chiar mai mic. Nici in Romdnia acceptabil din perspectivdsociald.
cifrele nu sunt mai imbucurdtoare. si de aceeain asteDtarea

Phoenir oprllie-seplembrle 2006

 2 RoLUL pRocEDURIrroRDE INSoLvENtA iN activitdfii acesteia sau dacd administratorii sunt p[stragi sau
LUMEACONTRACTARIIINCOMPLETE inlocuiEi. O concluzie consistentSa literaturii de specialitatein
acest sens este c[ intr-un contract optim administratorii retin
2.1 Dificultatea financiarl gi contractele incomplete controlul in momentele bune, in timp ce controlul trebuie
transferat investitorilor cAnd starea se deterioreazd.r Cu alte
Prin definitrie,dificultatea financiard aparecdnd o firmd nu cuvinte, contractul optim se aseamdnd fundamental cu un
este capabild (sau prevede cd nu va fi capabild intr-un viitor contract de creditare unde controlul asupra activelor firmei
apropiat) sd facd fald obligaliilor sale curente. Dac[ stareade estepreluat de creditor in cazul in care firma egueazdin a face
dificultate financiard conduce la neindeplinirea acestor fa{[ termenelor de platd. Un mecanism similar de preluare a
obligalii, contractul din care ele decurg confer6 creditorului controlului se intdlneEteqi in cazul finanldrii prin capital de tip
anumite drepturi de control, cum ar fi dreptul de a sechestra ,,venturecapital".
sau de a executa unele bunuri primite in garan[ie sau acela de
a cere deschiderea procedurii de insolvenld impotriva O a doua caracteristicda acestortipuri de contracte model
debitorului. Aceste drepturi nu sunt in mod necesarexercitate, este aceea c[ efectele dificultdlii financiare nu pot fi
dar sunt intotdeauna punctul de pornire a (re)negocierilor specificate in contractele ex ante, ele urmAnd sd fie precizate
dintre creditori gi proprietarii firmei debitoare, qi posibil qi cu prin renegocierea condigiilor intre administratorii firmei qi
alte p[r1i interesatecum ar fi salariatrii. Numai in cazul in care delindtorii de creantreasupraacesteia.trn mod evident efectele
una sau mai multe dintre plrgile interesate nu acceptd posibil de a fi obfinute sunt limitate gi trebuie sd fie consistente
negocierea qi iqi exercitd dreptul de a cere deschiderea cu rezultatelerenegoc.ierii.
procedurii insolvenlei debitorul devine subiect al acesteia.Un
caz special care va fi discutat in continuare aste acela al 2.2 Rolul insolvenfei in imbundtifirea contractdrii
obligaliei administratorilor debitorului de a cere deschiderea libere
procedurii.
Mullumitd teoriei moderne privind contractarea Scopul unui mecanism de rezolvare optime a stdrii de
financiardl, economiqtii au o mai bund infelegere asupra dificultate financiar[, care sd dea coordonate generale unui
rolului economic al dificultdlii financiare. Esenliald pentru a contract optim de finan{are, este sd determine atingerea, cAt
inlelege conceptul de dificultate financiard qi de lege a mai precisposibil, a unui rezultateficient din punct de vedere
insolvenlei, este inlelegerea stdrii de incompletitudine a social. Aceasta conduce cdtre necesitateaexistentei a doud
contractdrii financiare. aspecteseparatedar in acelaqitimp relafionate ale noliunii de
eficiengXeconomicd: (i) o eficientd economicd ulterioard (e,r
Intr-o lume ideal[ a unei contractdri complete qi lipsite de post) - care presupune asigurarea unei alocdri optime a
fricliuni, nu sunt necesare nici conceptul de dificultate activelor, in caz de dificultate financiard, cu alte cuvinte va
financiard nici cel de insolvenld. La momentul anterior (ex sigura maximizareavaloii activelor, qi pe cale de consecinfl
ante), cdnd un intreprinzdtor sau un proprietar-administrator, dacd firma va fi reorganizatd,vAndutXsau lichidat5, qi (ii) o
cautd finanlare de la investitori, un contract complet va fi eficienld economicd anterioard(ex ante) care ne duce inapoi la
incheiat, acestaurmand s[ prevadd toate variantele posibile de momentul la care hrma a fost constituitd qi/sau finantratd,
evolufie a afacerii qi a mediului de afaceri, evolulia gi asigurdnd faptul cI un numdr cdt mai mare de proiecte
impdrlirea fluxurilor de numerar generatede proiect, situaliile valoroasesocial (qi cdt mai pulin irositoare) au conditrii de a fi
qi condiliile in care firma urmeazd sd fie lichidatd sau vAndutd, demarate.
gi in general toate aspecteleprivind controlul asupra firmei
(ex. condiliile de inlocuire a conducerii, momentul vdnzdrli Din perspectiva unui cadru optim de contractare nu este
. unei divizii, etc.). Atdta vreme cAt un astfel de contract ar imediat evident motivul pentru care legislalia de insolvenll
prevedea cdnd qi in ce condilii o hrmd ar fi vdndutd sau poateapirea ca necesard.Pentruajuca un ro1economic,legea
lichidatl qi cdt qi cu ce prioritate ar primi fiecare parte insolvenfei trebuie sd imbundtdleasc[ rezultatul care s-ar
interesatS, este evident cd acel contract ar rezolva toate obline in cazul in care investitorii qi intreprinzdtorii
aspectele presupuse de starea de dificultate financiard. contracteazdliber. Aqa cum reiese din studiile de specialitate,
Contractarea ex ante ar asigura faptul cd rezultatele oblinute intr-o lume a contractXrii incomplete, un contract atent
sunt optime din punct de vedereeconomic,iar singurul rol al conceput, combinat cu renegocieri eficiente in caz de disputd
sistemului legal ar fi acela de a facilita aplicarea prevederilor ulterioard asupra prevederilor contractuale, nu va putea
contractelorincheiate. asigura un rezultat ex ante optim. La evaluarea legii
insolven[ei trebuie identificate cdile pe care le pune la
Este evident cd incheierea qi implementareaunor astfel de dispozilie pentru a face contractareagi renegociereamai
contracte complete este imposibild in viaEareald2.Majoritatea eficiente, si pe cale de consecinfd ce efecte are atdt asupra
statelor lumii, dacd nu toate, nu sunt capabile sd facd eficientei ex an.te cdt qi asupra celei ex post.
previziuni macroeconomice satisf[cdtoare pentru astfel de
contracte. De asemeneacondiliile dintr-un spafiu economic Disculiile politice purtate in jurul procedurilor de
aflat sub incidenfa unui sistem legislativ sunt mult prea insolvenld se concentreazl tipic asupra ehcienlei ex post, qi
complexe pentnr a putea fi cuprinse intr-un contract de vid in insoiventd instrumentul prin care sistemul se asigurdcd
lungime tinit[. In ultimii cincisprezeceani teoreticienii Ei-au firmele viabile nu sunt lichidate ineficient sau prematur. trn
concentrat lnunca la gf,sirea unor forme optime de contracte plan teoretic qi ideal teorema lui Coasea ardtatcd atdta vreme
financiare care sd acoperefie qi incomplet relaliile de finantare cat drepturile de proprietate sunt corect definite gi nu existd
a afacerilor. fricliuni in negociere, negocierile private intre p54i vor avea
un rezultat eficient. Dacd lulm exemplui in care ca urrnzlrea
O caracteristicl esenfialda unui contract de f,tnanlareoptim intdrzierii pidlii controlul asupraactivelor debitorului esteluat
este modalitatea de alocare a dreptului de control intre de creditori care considerd lichidarea cea mai bund variantl
administratori qi creditori. Drepturile de control sunt pentru intereselelor chiar dacd firma valoreazdmai mult dacd
importante pentru cd eie determind partea care decide cu iqi continul activitatea, se poate presupune cd acfionarii
privire la acliunile firmei cum ar fi continuareasau inchiderea debitorului vor fi capabili sd convingd creditorii sd renunfe la

Phoeni:r, oprilie-seplembrie 2006

 lichidare in schimbul unei pldgi suplimenrare ,,dividendului"
din lichidare, in forma unor sume sau a unei p[4i din firmd.
Similar, in cantl in care administratorii debitorului au
controlul asuprafirmei qi au interes s[ menfin5 in activitate o
firmd care valoreazd,mai mult lichidatd, ar trebui sd aibd la
dispozilie un mecanism de negociere prin care s[ motiveze
administratorii sd lichideze firma.
intr-o lume mai putrin ideald ne a$teptdm insd cd
negocierile din jurul dificultdtilor financiare nu sunt niciodatl
lipsite de frictriuni. De aceearolul unei legislatrii a insolvenlei
este s[ faciliteze qi sd imbundt5leasci eficienla ex post a
negocierii. In cele ce urmeaz5.ne vom ocupa de acele
mecanismela dispozi(ialegislagieiinsolvenleimenitesd atingl
dezideratelemenlionateanterior.
Legea insolvenlei ar rrebui sd aibd implicagii imporrante $i
pentru eficienta ex ante. Degi aceste influenfe sunt complet
ignorate in dezbaterea politicd privind insolven{a, ele sunt
importante atdta timp cdt influenleazd abilitatea de a infringa qi
de a finantraqi noi firme. Un exemplu edificator in acest sens
este introducerea in legislalia modernd a insolvenfei a
prevederilor menite sd creeze cadrul legal necesar
admisibilitdlii qi realizdrii de operaliuni de netting in legdturd
cu contractele avdnd ca obiect instrumente financiare derivate.
Existen{a acestor prevederi permite, ex qnte, accesul
intreprinz[torilor la un volum mai mare de finanlare realizat
prin intermediul derivativelor, oferind in acelaqi timp
finanfatorilor garanfia c[ expunerea lor, ex post, fald de ui
debitor intrat in incapacitate de plard va f,r la nivelul net, al
compensd.riibilaterale dintre ei, efectuate la data deschiderii
procedurii.
U1 mare accantpe imbundtdlirea eficiengeiex post se poate
-
dovedi chiar dlundtor in condiliile in care eficienlele ex inte gi
post pot sd se gdseascduneori pe pozilii antagoniste.
?
Deoarece eficienga ex post se referd la maximizarea valorii
activelor, in caz de dificultate financiar[, ea nu esteafectatdde
modul de distribuire a acesteia intre creditori. Modul de
distribuire a valorii intre creditori va determina insd felul in
care se vor incheia contractele de finantare comerciald si
financiard, ceea ce in mod evident va influenla eficiengaix
ante a afaceni, p6nd intr-atdt incdt sd determine ca proiecte cu
valoare prezentd nete pozitivd sd nu poatd fi finangate.
Fald de cele de mai sus, se poate dovedi rezonabild decizia au existat condifiile unei comparafii intre varianta vdnzdrli
de a sacrifica o parte din valoarea ex post cu scopul de a activelor pe bucdtriqi cea a vdnzdiiin bloc a acestora.
stimula efrcienfa ex ante. Spre exemplu, pentru a stimula
intreprinzdtorii sd evite intrarea in dificultdli financiare, poate
fi benefic sd he acceptat riscul de a fi lichidate unele firme
viabile.
verfficare asupravalorii activelor gi a afacerii precum qi asupra
intinderii gi rangului de prioritate al creanfelor. Datoritd
costurilor semnificative ale acestor verificdri ele nu se
efectueazdin beneficiul creditorilor la detaliul presupus de
legea insolventei decet in cazul in care debitorul este in
int6rziere de platfl in afara insolvenfei situaliile financiare
certificate de auditor oferind creditorilor informatii mult mai
putin detaliate.
in contextul Legii nr. 85l2}06,verificarea se concretizeazX
in doud documente esentiale ale perioadei de observalie,
respectiv tabloul definitiv de creanle qi raportul de 60 de zile
al administratorului judiciar in care acestaexprimd qanselede
redresareale debitorului.
2.2,2Rolul legii insolven{ei in reducerea problemelor de
coordonare
Poate cel mai important rol pe care procedurile de
insolvenl5 il au in rezolvarea fricfiunilor din jurul stlrii de
incetare de pl51i a unui debitor, este acela de a facilita
negociereaqi de a stabili reguli atunci cdnd existd mai mul1i
creditori cu care conducereadebitorului trebuie sd negocieze.
Coordonarea dintre creditori, qi modalitatea in care ei
interacfioneazd,astfel incAt sd se atingd optimul economic-
social in negocierea cu debitorul este partea dominantd a
rolului de coordonare.
Este de aqteptatca orice firmd sd aibd obligalii fald de un
numdr de creditori, care la rdndul lor au creanfelesecurizatein
mod diferit prin delinerea pentru activele debitorului a unor
garanfli oferite de firmd prin contractele incheiate. in absenla
unei legi a insolvenfei care sd prescrie modul in care pd4ile
trebuie sd interacfioneze, creditorii vor intra intr-o curs[ in
care elementele vizOnd cea mai bund utilizare a activelor qi
atingerea optimului economico-social ar fi imposibil de
realizat.
Evident c[ vor exista creditori mai bine poziliona[i decdt
al1ii, de reguld creditorii detrindnd garanlii reale asupra
activelor debitorului, care iqi vor putea recupera imediat qi
integral creanfa. Echivalentul in procedura insolventreia unei
astfel de rezolvdri este reprezentat de lichidarea pe bucdtri.
Alegerea acestei opfiuni pe motivul satisfacerii creditorilor
garantafi, nu ne asigurd cd qi ceilalgi creditori vor primi
maximul posibil din ce ar fi putut recupera,atdta vreme c6t nu
Coordonarea dintre interesul debitorului qi cele ale
creditorilor in sensul reorganiz5rii activitedi primului dintre
aceqtia,poate conduce la indeplinirea dezideratului legislatriei
insolvengei de a optimiza rezultatal economico-social at

2.2.1 Rotrul de verificare al tegii insolvenfei

Ultimul, dar nu cel de pe urmi aspectpe care trebuie sd il
Unul dintre cele mai importante impedimente la negocierii rezolve
legislalia insolvenlei in sensul coordondrii intereselor
este reprezentat de asimetria gi gradul de incompletitudine a
participan{ilor in procedurdesreacela al stabilirii modalitdgii qi
informafiei gestionatede p54i. Este evident cd,iniazilin care
criteriilor de vot asupradeciziilor importante privind modul d-e
pIrfile de(in informa{ii pa4iale asupra valorii activelor, iar
acoperire a pasivului. Din acest punct de vedere elementele
partea informatd nu poate transmite in mod credibil cdtre
esentialesunt:
cealaltd parte informalia delinutd, negocierea este
O Stabilirea cvorumului si majoritdlii calificate pentru
compromisd.. Se poate intdmpla ca intre pdrli sd existe luarea
deciziilor
neinfelegeri cu privire la valoarea creanlei lmpticite. in toate e Accesul diferililor parricipan(i la decizie (impdrlirea
aceste situafii legea insolvengei trebuie sd joace rolul de pe grupe de vot)

Phoeni:<,oprilie-septembrie 2006
 O Rolul creditorilor mici (raportul valoare - numdr) in continuarea activit5tii in perioada de observafie qi in
luarea deciziilor, etc. reorganizare, pentru cazul in care impotriva debitorului se
O Tratamentul acordat creantrelor qi categoriilor decide ulterior intrarea in faliment. Aceasta se numdrd printre
defavorizate. cele mai semnificative modific[ri operate de Legea nr.
8512006fafd de Legea nr. 6411995,unde ordinea era inversatf,.
Modalitatea in care sunt rezolvate toate aceste aspectein in versiuneaLegii nr. &11995 qreantrelesalariale erau de rang
legislagia insolven(ei va da, in mod obiectiv, $ansemai mari inferior creanfelor din continuarea procedurii, dar la votarea
sau mai mici maximizdrii valorii activelor in general qi planului de reorganizaresalariagiivotau intr-o grupd separatd.
reorganizdrii activitdtii debitorului in particular. Din In forma actuald a legii grupa salaria{ilor a dispdrut de la vot,
perspectivd subiectivd, a curbei de invb.lare privind dar apetenfacreditorilor de a finan{a o reorganizareva depinde
posibilitdlile oferite de procedurd tuturor participantilor, de abilitatea debitorului de a face fag[ costurilor salariale, in
atingerea unor rezultate optime depinde fundamental de mdsurain care in caz de faliment acesteavor fi pldtite inainte
nivelul de inlelegere qi de preg[tire pe care acegtiail au la un de creanlele rezultdnd din derulareaplanului de reorganizare.
moment dat.
2.2.4 Rolul procedurii de insolven(d in prezervarea
Legea nr. 8512006 qi-a propus sd dea rezolvdri tuturor valorii activelor gi a afacerii debitorului pe parcursul
aspectelor de coordonare menlionate mai sus, dupd cum negocierii dintre debitor gi creditori
]urmeaz5j Un alt set de frictiuni in negocierea dintre creditori qi
O Suspendarea acfiunilor individuale ale creditorilor debitor este reprezenhte de costurile asociate perioadei de
pentru r ealizarea crean{elor, negociere. Indiferent dac[ au loc sau nu sub auspiciile legii
O Limitarea posibilitdlilor creditorilor garantali de a-qi insolvenlei, in cazul firmelor cu o activitate semnificativd
executa separatgarantiile, qi subordonareaacestei posibilitd{i acestecosturi sunt insemnatedatoritd duratei mai degrabdmari
qanselorde reorganizarea activit[1ii debitorului, a negocierilor.
O Reglementarea modalitdlilor de vot astfel incat
solutriileacceptates[ se subordonezeinteresului majoritdlii, ln hteraturd acestecosturi sunt denumite costuri directe ale
O Reglementarea modului de funclionare a organelor insolvengei.Mai importante decdt costurile directe sunt insd
asociative ale creditorilor - adunareaqi comitetul creditorilor, cele denumite costuri indirecte ale insolventrei,definite ca
O Acordarea dreptului de a-qi reorganiza activitatea, fiind pierderile care sunt ocazionatede modul in care opereazd
debitorului diligent. firma in condilii de dificultate financiard. Unul din motivele
pentru care prezevarca valorii activelor qi afacerii debitorului
2.2.3 Rolul procedurii de insolven(d in protejarea insolventestedificild estelipsa de interesqi voingddin partea
terfilor cu interesein proceduri finanlatorilor de a oferi noi sursede finanfare unei firme supra-
Disculia poate fi pufiad in continuarea celor spusedespre indatorate, a$acum s-a demonsffat pentru prima datd in 1977
coordonarea intereselor pdrfilor participante in procedurd de cdtre Myers4.
deoarecein caz de dificultate hnanciar[ a debitorului vor fi Constrdngerilepe fluxul de numerar rezultdnd din stareade
pringi in ,,capcana" procedurii, impreund cu creditorii insolvenld vor conduce la imposibilitatea de a investi in
comercia-li ai debitorului insolvent qi un num[r de creditori proiecte noi, dificultdli in menlinerea unor relalii normale cu
,,involuntari", terfi, care se vor gdsi acolo avdnd de cele mai furnizorii, salarialii qi clienfii, qi cel mai important, o
multe ori o capacitatelimitatd de a influenla cursul ulterior al incapacitatede rdspunsstrategicla ac(iunile competitorilor din
lucrurilor. Exemplele tipice de astfel de creditori sunt: pia[[.

O Salariatrii existenli ale cdror salarii depind de Solufia ,,clasic[" oferitd de legislalia de insolvenfd de a
func[ionarea debitorului sau, in viitor foqti salariali afla1i la transfera decizia de la debitor la creditori, aplicat[ ftird
pensie, qi ale cdror planuri de pensii private sunt la risc in caz discerndmdnt,poate conducein sine la o deprimare a activitdfi
de insolven{[, debitorului datorate inabilitdtii creditorilor de a lua cele mai
O Autoritdlile fiscale centrale qi locale, care au obligalia bune decizii.
sE colecteze taxele generate de debitor in calitatea sa de
contribuabil qi care au abilitdli limitate sd apreciezemodul de Legea nr. 85/2006 incearcd sd gestionezeacesteriscuri prin
functionarea afacerii acestuia, mai multe seturi de prevederi, astfel:
O Statul in sens larg, dacd activitatea debitorului O Limitarea intinderii in timp a perioadei in care se
creeazd obligalii de mediu, sau are implicalii strategice de poate depuneun plan, f,rindincurajad chiar depunereade cdtre
vreun anumit fel. debitor a planului o datd cu cerereaintroductivd,
in Europa, percepfia la nivel politic este cA acest gen de O Acordarea unui tratament speciai creditorilor care
N pdrfi interesate trebuie sd se bucure de protecfie in contextul participd la reorganizare atdtca drept de vot cat qi ca ordine de
legii privind procedurile de insolvenli gi in afara ei, spre prioritate in caz de faliment,
exemplu prin constituirea unor fonduri care sd asigure un O Instituirea, pentru perioada de observafie, a unui
anume nivel de proteclie a creditorilor salariali in caz de control strict efecfuat de cdtre administratorul judiciaa asupra
insolvenld a angajatorului. activitdtilor consideratedrept curente, desf[qurate de debitor,
O Introducereainstituliei administratorului special care
in Legea nr. 85/2006 atAtcreditorii bugetari cdt qi salariafii ar trebui sd devind in timp un manager de cizd angajat sd
se bucurd de protecfie at6t in reorganizare cAt qi in caz de conducd activitatea debitorului in perioada de observalie qi in
faliment. Protecfia se manifestd prin modul in care se face reorganrzare.
verificarea gi inscrierea creanlelor acestorcreditori in tabelele
de creanld, prin ordinea de prioritate conferitd la recuperarea 22.5 Efectele dificultifilor de lichiditate asupra
creangelor,etc. negocierii
Unul dintre efectele cele mai grave ale insuficienlei
Un comentariu special trebuie ff,cut asupra plasdrii numerarului este acela cd pdrlile interesate vor fi tentate sd
creanlelor salariale inaintea creanfelor decurg6nd din ,,mituiascd" partea aflatd in control pentru a-gi atrage un

Phoeni* oprilie-septembrie 2006

tratament preferenlial. Prima reaclie a sistemului este sd De fapt aceasta este principala caracteristicd care aduce
recomande licitagia, dar scoatereala licitalie a activelor este superioritate procedurilor favorabile debitorului, in condiliile
putin probabil ca va asigurao reaTizarela cea mai bund valoare in care singura metodd de reabilitare completd pe care o
a acestora gi deci nu va conduce la indeplinirea rolului confer[ procedurile favorabile creditorilor este vdnzarea in
fundamental al procedurii. Modalitatea de prevenire a unui bloc a activelor cdtre un vehicul special de la care
astfel de comportament nu este deloc simpld, legislalia debitorul/managementul sd inchirieze activele pentru a
insolvenlei punnd sd micqoreze acest risc printr-o combinalie continua activitatea (sale-and-lease-back). Aceastd
de transparenti $i control concursual asupraprocedurii. metodd/afacereface tranzilia c[tre metodele de reorganizareqi
este cunoscutdintre acesteadrept ,,lichidare pebazd de plan".
Shleifer qi Vishny5 au folosit argumentul lipsei
lichiditd(ilor pentru a propune ca reorganizarea s[ fie 3 NOI PERSPECTIVE iN MATERIA
consideratdca o variantd superioard vdnzdrii activelor pentru REORGANIZARII JUDICIARE ADUSE DE
acoperirea pasivului. in modelul propus de ei dificultatea LEGEA NR. 85/2006
financiard este privitd in contextul colaborlrii intre firme,
pentru cd un dezechilibru intr-o verigd a lanlului economic este 3.1 Considerafii generale
de a$teptatsd provoace dezechilibre atdt la nivel sectorial cAt
qi la nivel macroeconomic. Ce iqi propune sd aducd nou Legea nr. 85/2006 in
procedura de reorganizare judiciard? = Bazdndu-se pe
Solugiile propuse de Legea nr. 85/2006 pentru prevenirea experien(a acumulat[ in zece ani de funclionare a Legii
acestorriscuri se impart in doud mari categorii: (i) solutii care 6411995,sd provoace un salt in eficientizarea procedurii de
vizeazd. metodele de valorificare a activelor sau afacerii reorganizare qi asigurarea unui echilibru intre qansele de
debitorului, care intr-un cuvAnt pot fi descrise prin aceeacd redresare prin reorganizare judiciard a comercianlilor
legea nu prescrie nici o metodd obligatorie l[sdnd libetate insolvenfi qi eliminarea controlatl de pe piatrda comercian{ilor
specialiqtilor implicafi in procedurd sd propund metoda cea neviabili, in acelagi timp cu cre$tereaeficienfei economice 9i
mai potrivitd, Si (ii) regulile de control asupraprocedurii care comercialea procedurii.
se compun din cerinfe de raportare dar gi de documentare a
deciziilor de realizare a activelor. in ultimii ani, unul dintre principalele motive de blocaj in
desfbgurareadosarelor de reorganizarejudiciard qi de faliment
2.2.6 Rolul legislafiei de insolvenfi in responsabilizarea l-a constituit proporfia covdrgitoare de cazuri vizdnd debitori
administratorilor debitorului cu privire la aparifia stdrii cu o cifrd de afaceri redus[ qi cu un activ limitat sau chiar
de insolvenfi inexistent care-au fost qi sunt inc[ trecute prin procedura
Una dintre misiunile legislaliei de insolventrdeste de a actual[ a legii, extrem de complexd qi care implicd angajarea
impiedica prezentrain pia{d a firmelor care datoritd stdrii lor unui volum mare de timp gi de resurse. Potrivit
financiare precarepot sd reprezinte un pericol pentru sdndtatea reglementdrilor in vigoare la aceastddatd, acestei categorii de
mediului de afaceri respectiv. Experienfa a ardtatcd indiferent debitori nu li se poate aplica un tratament propo(ional cu
dac[ legisla[ia privind insolven[a este favorabil[ creditorilor starea lor de fapt. Experienla gi impactul economic au arltat
sau debitorului, metoda cea mai eficientd de a determina un faptul cd astfel de debitori nu au nici o gansd reald de
debitor sd se pund sub protecfia legii pentru a se reorganiza rcorganizare,qi, drept urrnare, tendingalor de a cere sd li se
este aceeade a line administratorii firmei r[spunzdtori dacd se reorganizeze activitatea este doar un artificiu prin care
dovedeqte cd au ascuns sau au ignorat instalarea st[rii de urmdresc amAnarea momentului cAnd judecdtorul-sindic
insolventd. hot[tdqte intrarea acestorain faliment, cu consecin{acd restul
mediului de afaceri suportd costuri suplimentare antrenatede
Evident administratorii firmei aflate in dificultate menlinerea pe piald a unor comercianli neviabili' Fdrd a intra
financiar[ sunt cel mai bine informali cu privire la situalia de in alte detalii, credem cd prin modul cum a fost reglementatd
fapt, ceea ce ii face direct responsabili fagd de aclionarii qi interpretatd qi aplicatd in Romdnia, reotganizateajudiciard a
creditorii societ5triipentru a-i informa cu privire la mdsura in fost privitd gi folositd ca o metodd de tergiversarea procedurii.
care activitatea firmei deviazdde la parametrii contractafi, dar
mdsurain care semnalul se dd la timp este direct propo4ionale in cele ce urmeazd, se intenfioneaz[ o succint[ trecere in
cu gravitatea sancliunii pentru neraportareqi cu mdsurain care revistd a problematicii procesului de reorganizarejudiciard din
sanctriunilelegale corespunzdtoaresunt puse in aplicare. perspectiva Legii nr. 8512006 qi, de asemenea o analizd a
textului legii acolo unde aspectelede ordin economic nu sunt
2.3 Concluzii asupra implica(iilor procedurilor de prevdzuteexpresin textul legii.
insolvenfd
In concluzie procedurile de insolvenf[ , indiferent dacl in prima parte vom trece in revistd aspectele de ordin
sunt favorabile creditorilor sau debitorilor ar trebui sd general pe care Legea nr. 8512006 le aduce in procedura
cumuleze o serie de caracteristici pentru a funcgionaca factor reorganizlrii judiciare.
de echilibru in negocierea intre conducerea debitorului gi
creditori atunci cdnd o firmd ajunge in dificultate financiard, in partea a doua se analizeazdtextele de lege referitoare la
pnntre care: etapele ce trebuie parcurse pentru intocmirea gi propunerea
O Sd permiti continuarea activitdlii pe perioada in care unui plan de reorganizare,cat qi aspectelede ordin economic
se decide asupra modaiit{ii de acoperire a pasivului, precum intdlnite in procedura de reorganizare judiciarl, insd nu ne
gi o tranzifie controlatd spre solulia vizatd,. vom exprima o opinie, in aceastdfazd, asupra aspectelor de
O Sd permit[ stimularea decidengilorpentru ca acegtia ordin procedural care in reglementdrile anterioare au produs o
s[ aleagdcea mai eficientd solulie disfunclionalitate qi au permis tergiversareaprocedurii.
a Sd elimine arbitrariul din procesul de decizie
O Si impund transparenfdqi controale eficiente asupra 3.2 Rezultate urmdrite
procedurii 3.2.1 Sporirea eficienfei procedurii de reorganizare
O S[ permitd o largd varietate de metode de reabilitare. O modificare importantd adusd de Legea nr. 8512ffi

Phoenix, oprilie-seprembrie 2005

privind procedura insolvenlei se referd la clarificarea creditorii majoritari sunt creditorii bugetari, care de reguld
ingelesului conceptului de reorganizare. De altfel, legea voleazd.impotriva oric5rui plan de reorganizare).
consacrd mai multe definigii a1e termenilor consideratri
semnificativi pentru economia textului, urmdrindu-se in Modificdrile propusevin in sprijinul creditorilor gi propun
acelagi timp qi o corelarea terminologicd la nivelul intregului o imbundtdgirea sistemului de vot prin stabilirea unor grupe de
text. vot care sd reflecte interesul creditorilor in procedurd, prin
Din evolufiile succesiveale Legii nr.6411995,observdmcd eliminarea grupei creditorilor cu prioritatea datd de afi. 123
deqi a fost pdstratdposibilitatea lichiddrii totale sau parliale a alin.5 (art.122 alin 5), qi separareacreditorilor din chirografari
activului debitorului pentru plata creditorilor 3n timpul de prioritatea datd de art.lz3 alin. 3 (art. t22 alin 2) care
reorganizdrii, modalitdgile de realizare a acestui procedeu qi corespund fumizorilor curenli de cei cu prioritatea datd de
modul in care el este tratat au disp5rut din lege ldsdnd loc ia art.lZ3 alin 7 qi 8 (art.lZ2 alin 7 qi 8) care sunt furnizori
confuzii gi tratament divergent. restantri.Acelaqi scop esteluat in consideraregi prin eliminarea
condigiei de acceptarea planului de cdtre 50% numeric dintre
Pentru corectareaacestui aspect modificdrile aduse relevd creditori, ca neavAndnici o relevanld fa16interesul concursual
faptul cd Planul va putea prevedea fie restructurareaqi alcreditorilordintr-ocategorie,atdtatimpcAteisuntpldtilipro
continuarea actividtrii debitorului, fre lichidarea unor bunuri rata.
din averea acestuia,fie o combina{ie a celor doud variante de
reorganrzare. 3.3 Analiza etapelor de derulare a procedurii de
In ceeace priveqtemodalitateade lichidare a unor bunuri reorganizare judiciari
s-a prevdzut faptul cd lichidarea partial[ sau totald a activului In contextul Legii nr. 85/2006, procedura planului de
debitorului in vederea executdrii planului se face in reorganizareparcurgeurmdtoarele $aseetape:
conformitate cu prevederile Secfiunii a 7-a, ,,Falimentul", a Propunereaplanului dereorganizare (art.94);
subsecliune 2, ,f.fectuarea lichid[rii" (in conditiile art. 116- O Admiterea planului de reorganizare de cdtre
119 din lege). judecdtorul-sindic(art.98 alin.l);
a Publicitatea planului (art.99);
De asemenea,s-a acordat creditorilor posibilitatea sd preia O Votareaplanului ( art. 100);
controlul debitorului in cazul in care acfionarii acestuianu mai O Confirmarea planului de reorganizare de c[tre
au interes in continuarea activititii acestuia. Prin aceastd judecdtorul sindic (art.101);
prevedere se instituie o procedurd prin care societatea O Executareaplanului (succesys. e$ec!(art.101)
persoan[ juridicd sd poat6 supravie(ui, in interesul s[u gi al I-egeanr. 8512006defrneqtein art. 3, pct.Z0 reorganizarea
creditorilor. judiciarl ca fiind procedura din cadrul Procedurii generale de
insolvenli, procedur[ ce se aplicd debitorului, persoan5
3.2.2 Eliminarea tendinfelor de abuz in invocarea juridici, in vederea achitirii datoriilor acestuia, conform
procedurii de reorganizare programului de platd a crean{elor.Procedura de reorganizare
Tendinlele de abuz din partea debitorilor in sensul cl presupune intocmirea, aprobarea, implementarea qi
speculau avantajeie oferite prin procedura reorganizilii pentru respectareaunui plan, numit pian de reorganizare
a intArzia momentul intr[rii in fa]iment qi al iegirii lor de pe
piai[ au determinat legiuitorul s6 introduc[ unele prevederi Fatrdde reglementarea prev1zuti. de Legea w. 64/1995,
care sd previn[ astfel de situalii. Astfel, Legea nr. 85DAO6 I-egea nr. 85/2A06 nu mai dI posibiiitatea debitorului de a
prevede posibilitatea ca p[4ile care at putea s[ depun[ planuri propune un plan de reorganizarein condiliile in care nu gi-a
de reorganizare sunt (inute sd faci precizdn cdt mai devreme declarat stareade insolvenf5 potrivit obiigaliei impuse de art.
posibii cu privire la intenfia lor de reorganizare,indicdnd gi 27 alin.(l).
premiseie pe care ie au in vedere pentru construireapianului, R.eorganizareanu este, de asemenea,accesibiid debitoriior
astfei incAt administratorul iudiciar sd poat[ evalua qanselede cdrora li se aplicd procedura simplifrcati. De exemplu, nu vor
reorganizare ale debitoruiui pe baza unor elemente concrete. putea beneficia de procedura de reorganizarepersoanelefizice
(arl.28lit"h). comercianfi (qi asociagii familiale) gi societdlile care
indeplinesc una din condiliiie urmS[oare:
Totodat[, toate planurile care se propun urmeazd sd fie D nu au bunuri,
analizate, prin comparatie, intr-o singurd gedingda adundrii e nu prezintd documentele contabiie sau actele
ereditoriior, iar tn cazul ?n care debitorul prevede participarea eonstifutive,
creditorilor la realizareaplanului, sd existe obligativitatea unor O sediul nu mai exist5lnu corespundecu cel de la ORC,
eonsultiri intre cele doud pdrti. {t administratorul nu poate fi g5sit,
O qi-au declarat intenfia de falirnent,
3"23 irnbund8Sgirea sistemului de vot A a mai fost subiect ai procedurii de insolvenlf, ?ntr-un
Legea nr.85/2446 7a art. 99, alineatele (1) Si (2), a redus interval de 5 ani anteriori formuldrii eererii introductive;
grupele de vot de ia 6 la 4, elimin6nd astfel categoriile de fl le-a fost respinsd contestatia la starea de insolventrS,
crearite garant:,te eare dep5geau lAVo din vaioarea tuturor atunci c6nd cererea introductiv[ este depus[ de creditori;
creanEelor declarate impotriva debitorului gi categoria l debitorul a fost condamnat definitiv pentru fals sau
erean{elor izvarilte <Iin raporturi de rnunc[ qi a celor pentru infracgiuni prevlzute in Legea nr- 2LIl996 saa
reprezentf;nd sume datorate de debitor inbaza unor obligalii. adrninistratorii, directorii qi/sau asocialii au fost condamnafi
{Avern ?n vedere {-egea nr.&t1995 ?nainte de modificdrile definitiv pentru: bancrutd frauduloasd, gestiune frauduloasd,
aduseprin Legea nr. 249WA5. Frin modificlrile aduseLegii abuz de ?ncredere, ingeilciune" delapidare, mErturie
nr"ffi17995 fn iulie 2005 de Legea nr.24912005,categoriile de mincinoas[, infracliuni de fals ori infracgiuni prevEzute in
creantepalticipantelavotaufostreduse deTaila3.Aparent tr-egeanr. 2111996,'in ultimii 5 ani anteriori descFriderii
aceasti nrodificare a-rfi trebuit sI vinl ?n sprijinul creditorilor procedurii"
prin ftnbundtdlirea sislemului de vot, dar vom observa c5 in Aqa cum precizam anterior, legea defineqte irnportan;a gi
realitate nu s-a produs dec6t o paralizate a procedurii de fermenul declardrii intentriei de intrare in reorganizare.
reorganizare, av6nd in vedere cd in cele rnai multe cazuri Obsewfim c5 debitorul supus procedurii insolvenEei este
Phoenix, oprilie-sepfembrie 2006
obligat si depund o declaralie privind descrierea sumard a de a propune alt plan singur sau impreund cu unul sau mai
modalitdlilor avute in vedere pentru reorganizare,afinci cdnd mulgi creditori.
cererea este formulatd de cdtre acesta(art. 28,lit. i). Aceeaqi
obligatriea declar[rii intenliei de a participa la reorga'nizarea 3.3.1.4 Con{inutul planului d.ereorganizare
debitorului ii revine gi creditorului indrept[1it sd so]icite Planul de reorganizare poate sd prevadd, impreund sau
deschidereaprocedurii precizAnd in principiu modalitatea de separat:
participare(art.31, alin. (1) lit d)). a) restructurarea operafional[ gi/sau financiard a debi-
torului;
3.3.1 Propunerea planului de reorganizare. b) restructurareacorporativd prin modificarea structurii de
3.3.1.1 Inten{ia de a propune un plan de reorganizare. capital social;
Categoriile de persoane c) restrdngereaactivitedi prin lichidarea unor bunuri din
Intenfia de a propune un plan de reorganizare cade in avereadebitorului.
sarcina administratorului special pe care acesta trebuie sd o tn ceea ce priveqte condifiile de realizare a planului,
faci cunoscutd la data depunerii de cdtre debitor a cererii de men{iunile gi mdsurile adecvatepentru aplicare, observdm cd
deschiderea procedurii sau ulterior, in termen de 10 zile de la legiuitorul a introdus aldturi de celelalte mdsuri prevdzute de
primirea copiei cererii creditorului de deschiderea procedurii, Legea nr. en995, pdstratein Legea nr. 85/2006 qi prevederi
cu aprobareaadundrii ac{ionarilor/asocia{ilorEi condi{ionat de prin care creditorii potviza modificarea actului constitutiv fdrd
recunoa$tereastdrii de insolvenld. acordul aclionarilor/asocia{ilor debitorului in urmdtoarele
condilii cumulative - Art. 95 alin. (7):
Mai pot propune un plan de reorganizare unul sau mai a planul debitorului prevede un procentaj de recuperare
mulli creditori care Ei-auanunfat intenfia de a propune un plan al creanlelor mai mic;
\a data depunerii cererii de deschidere a procedurii prealabil O in caz de faliment acgionarii/asociafii nu primesc
votului asupra raporfului administratorului judiciar gi care nlmrc;
delin cel pu[rn20Vodin valoarea totalS a creanlelor cuprinsein O acfonarii/asocialii refuzd sd participe la planul
tabelul definitiv. propus de creditori.
In ceea ce priveqte structura planului de reorganizare,degi
Administratorul judiciar poate propune un plan de legea nu precizeazd. in mod expres toate elementele
reorganizare, cu condilia sd iqi fi manifestat aceast[ inten{ie componenteale planului, din economia textelor legale credem
pdnd la votarea raportului prevdzut la art. 59 alin. (2), privind cd un plan de reorganizarebazat pe informalii bine structurate
propunereade intrare in procedura de faliment. va avea gansemai mari de reuqitd .
Planul de reorganizare trebuie sd includd cel pulin
3.3.1.2 Termenul de depunere a planului dc reorganizure urmdtoareleelemente:
Pentru toate persoanele care pot propune un plan de O Informagii generalereferitoare la debitor
reorganizare termenul limitd este de 30 de zlle de la afiqarea a Structura aclionariatului la momentul declanqdrii
tabelului definitiv al creanfelor. Fali de reglementareaactuald procedurii de insolven{d qi eventualelemodificdri propuse prin
din Legea nr. 6411995,unde termenele pot fi prelungite la plan
cerereaoricdrei persoaneinteresate.Legea nr. 8512006elimind O Managementulsocietdlii
aceastl prevedere qi instituie dreptul judecdtorului-sindic, la a Pietrelepe care acestaacfioneazd
cerereaoricdrei pdr[i interesate,sd scurtezetermenul de 30 de O Prezentareaactivului societdlii debitoare
ziJe,pentru motive lemeinice. O Prezentaregenerald
O Necesarul de investitrii
Aceastd prevedere,coroboratd cu cerinfa ca debitorul sd-qi a Previziunearecuperdriicreantelordefinute
precizezede la inceput intentia de reorganizare,poate conduce O Evaluareapatrimoniului
la practica conform cdreia debitorul sd depundplanul odat[ cu O Sursede finan{are pe perioada reorganizdrii
cerereaintroductivd qi eventual cu toate informaliile necesare O Finanfare prin aport de numerar
inscrierii crean{elor in tabelul definitiv, ceea ce ar conduce la O Finanfare prin apelul la credite bancare
reduceri semnifrcative ale duratei perioadei de observalie. O O Finangare prin vinzarea unora dintre activele
practicd similard a fost dezvoltatd in ultimii ani in curgrilede debitorului
faliment din SUA sub numele de ,,pre-packaging" . O Pasivul societdlii
O Tabelul creditorilor. Categoriile de creditori.
Observdrn cd Legea nr. 852006 elimind posibilitatea O Modalitdli de acoperire a datoriilor - Programul de
acfionarilor/asocialilor de a propune un plan de reorganizare platd a creditorilor
separat.Aceasta se datoreazd faptului cd s-a dorit eliminarea O Previziunea situafiilor financiare ale societdlii
confuziei dintre expresia de voinld a debitorului reprezentati debitoarepe perioada reorganizdrii
de adunarea generald extraordinard a acfionarilor sau O Contul de profit qi pierderi
asocialilor qi intereseleparticulare ale unor grupuri de asociali. O Situalia fluxurilor de numerar
In forma propusd de Legea nr. 85/2006 privind procedura
insolvenlei, asocialii nu au calitate procesual[ in afara adundrii 3.3.1.5 Planul de lichidare - Reducerea imohilizdrilor
generale. Planul va putea prevedea lichidarea bunurilor din averea
debitorului. Aga cum precizam in prima parte a lucrlrii, fald de
3.3.1.3 Importanga raportului ilc 60 ile zile tntocmit de reglementd.rileanterioareLegii nr. 85/2006, in care nu existau
administr otorul j udiciar precizdli privind modul de realizare a lichiddrii bunurilor,
Raportul de 60 de zlle va trebui si cuprindb posibilitdlile legiuitorul aprecizatin art. 95 alin (6) lit. F cd opera[iunile de
reale de reorganizareefectivd a activit{ii debitorului (art.20, lichidare pa4iald sau tomle a activului debitorului in vederea
lit.b) qi motivele care nu permit reorganizarea. execudrii planului se efectueazdcu respectareaprevederilor
Raportul administratorului judiciar (art. 59 alin.3) va trebui cuprinse in Secflunea a 7-a ,,Falimentul", Subsecgiunea2,
sd cuprindd recomanddri privind planul propus de debitor, ,,EfectuareaLichiddrii" (art. 1i6-120).
colaborareacu debitorul la intocmirea planului, cdt qi intenlia Lichidarea pa4iall sau totald a activelor imobilizate in

Phoenix, cprilie-septembrie 2006

vederea acoperii pasivului debitorului naqte urmdtoarele Inainte de admitereaplanului Ei de efectuareapublicitdlii
intreblri: judecdtorul-sindicpoate sd ceardunui practicianin insolventrd
sd igi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a
Cum se va putea efectua aceastd lichidare? planului, inainte de admiterea lui. Potrivit art.4 coroborat cu
$l art. 98 alin. (3) remunerareapracticianului va fi efectuatd din
Ce bunuri vor fi alese tn vederea lichiddrii? avereadebitorului.
Rdspunsulla acesteintrebdri constdin faptul cd activitatea
de lichidare a unor bunuri in cadrul procedurii de reorganizare O copie a planului de reorganizare va fi depusd la grefa
trebuie si aibd in vedere urmdtoarele etape pe care le Tribunalului, la oficiul registrului come4ului sau registrul
enumerdm, fdrd sd ne propunem sd le analizdm, dar care vor societdlilor agricole in vedereastudierii de cdtre creditori qi va
face subiectul unei alte lucrdri: fi comunicatd debitorului, prin administratorul special,
O Reducereaimobilizdrilor(conceptul"sale-and-lease- administratorului judiciar qi comitetului creditorilor.
back")
O RestrAngereaactividtii, prin renun(areala unele sub- Admiterea planului de reorganizare implicd o minimd
activitdd ("non-core") verificare din partea judecdtorului-sindic a condiliilor de
O Reorientarea spre alte activildti mai pulin intens admisibilitate.Ulterior admiteriijudecdtorul-sindicva dispune
consumatoarede capital administratorului judiciar convocareaadundrii creditorilor qi a
3.3.I .6 Programul ile platd a creanlelor debitorului intr-un termen de 20-25 zlle, dat nu inainte de
Program de platd a creanlelor, termen nou introdus de afiqareatabelului dehnitiv de creanfe.
Legea nr. 8512006 reprezintd.tabelul de creante menlionat in
planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe Potrivit art.98 alin (4) dacd au fost exprimate mai multe
care debitorul se obligd sd le pldteascd creditorilor, prin intenlii de depunere a
unor planuri de reorganizare,
raportare la tabelul dehnitiv de creanle qi la fluxurile de judecdtorul-sindic
va fixa un trrnen maxim pAnd la care
numerar aferenteplanului de reorganizare(art. 3, pct.22).
acesteapot fi depuse,cu respectareadispozitriilor art. 74 alin.
(2), astfel incAt votarea planurilor admise sX se facd in aceeaqi
Programul de platd al crean(elor componentd principal[ a
qedinfda adundrii generalea creditorilor. Parcurgereaetapelor
planului de reorganizare, devine titlu executoriu impotriva
procedurii de admitere va fi aceeaqigi pentru celelalte planuri
debitorului, prin confirmarea planului qi este principalul
propuse.
indicator fap de care administratorul judiciar raporteazd cu
privire la buna derulare a planului de reorganizare.
3.3.3 Publicitatea planului
In termen de 5 zile de la admiterea planului de
Programul de plat[ a creanlelor va trebui sd cuprindd
reorganizare,judecdtorul-sindic va dispune administratorului
cuantumul sumelor carc trmeaz1 a fi pldtite de debitor, cu judiciar
publicarea unui anunf referitor la propunereaplanului
respectareaurmdtoarelor reguli:
in Buletinul procedurilor de insolvenld, cu indicarea celui care
O cu respectareaprevederilor referitoare la crean[ele
l-a propus, a datei cdnd se va vota cu privire la plan qi a
garantate, nici un creditor nu poate primi mai mult decdt
faptului cd esteadmisibild votarea prin corespondenld,precum
cuantumul creanfei recunoscutprin tabelul definitiv; qi a datei de confirmare a planului, care nu va depdgi 15 zile de
O nici un creditor nu poate primi mai putin decar ar
\a dala exprimirii votului asupraplanului.
primi in cazul falimentului, chiar dacd voteazd impotriva
planului;
Buletinul procedurilor de insolvenld reprezintdpublicalia
O toti creditorii dintr-o grupd sunt indreptdlitrila acelaqi editatd de Ofrciul Nalional al Registrului Come4ului, care are
procent de recuperare din valoarea absolutd, recunoscutd, a
drept scop publicarea citafiilor, convocdrilor, notificdrilor qi
creantel; comunicdrilor actelor de procedurd efectuate de instan[ele
O termenele la care debitorul urmeazd sd nldteascd judecdtoregti, de administratorul judiciar/lichidator dupd
acestesume. deschidereaprocedurii prevdzute de legea insolvengei.

3.3.1.7 Categoria de crean{e defavorizate: Din momentul publicdrii, toate pd4ile interesate vor fi
Categoria de crean{e defavorizate, un alt termen introdus socotite cd au cunoqtinld de plan qi de data de exprimare a
ca definilie de Legea nr. 8512006, esre prezumatd a fr votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea
categoria de creanfe pentru care planul de reorganizare consultdriiplanului la sediul slu, pe cheltuialasolicitantului.
prevede cel pulin una dintre modificdrile urmdtoare pentru
oricare dintre creanfelecategoriei respective: 3.3.4 Votarea planului de reorganizare
a) o reducerea cuantumului creanlei; AEa cum am ardtat in prima parte a iucrdrii, Legea nr.
b) o reducere a garanliilor sau a altor accesorii, cum ar fi 85/2006 a introdus prevederi rezonabile pentru determinarea
reeqalonareapldfilor in defavoareacreditorului; numdrului de categorii care acceptd planui pentru situalia in
c) valoarea actualizatd.cu dobAnda de referinl[ a Bdncii care sunt in total trei sau mai puline categorii de creditori,
Nalionale a RomAniei - dacd nu este stabilit altfel prin con- corsiderdndu-secd un plan esteacceptatdacd:
tractul privind crean[a respectivd sau prin legi speciale- este cel pulin 50% plus una dintre categoriile de creanle
mai micd decAt valoarea la care a fost inscrisd in tabelul mentionatela art. 100 alin. (3) acceptl sau sunt socotite cd
definitiv de crean{e. acceptdplanul, cu condigiaca minimum una dintre categoriile
defavorizatesd accepteplanul;
3.3.2 Admiterea planului de reorganizare in cazul in care sunt doar doui categorii de creditori,
In temeiul art. 98 alin (2) judecdtorul-sindicva convocao planul se considerd acceptat dacd categoria defavorizatd a
qedintrd,in termen de 20 de ztle de la inregistrareaplanului la acceptatplanul, iar dac[ ambele categorii sunt defavorizate,in
tribunal la care vor fi citate plrlile menfionate la a]in.l din cazul in care categoria cu valoarea totald cea mai mare a
cadrul aceluiaqi articol, gedinld in care planul va fi admis sau creanfelor a acceptatplanul.
respins, dupd audierea persoanelor citate. Judecdtorul-sindic Dacd o categoriedefavorizatdrespingeplanul, niciuna din
va admite un plan care con{ine toate informafiile prevdzutede categoriile de rang inferior nu va primi mai mult decdt in
lege. faliment:
Phoenix, oprilie-septembrie 2006
 Astfel, categoriile de crean[e distincte participante la vot
sunt cele prevdzute de articolul 100 alin. 3, respectiv:
O creditorii cu creante garantate;
O creditorii bugetari;
O creditorii chirografari stabiliti de judecdtorul-sindic
(lista creangelorfumizor - afi.96 alin. (1));
O ceilal1i creditorii chirografari.
Potrivit ar:.96 planul poate desemnao categorie separatd
de crean{e,compusdnumai din acele creanlechirografare care,
rezultatedin activitatea curent[ a debitorului (in sensul art. 49
alin. (1)), apartin furnizorilor fdrd de care activitatea
debitorului nu se poate desfEqura9i care nu pot fi inlocuifi.
inainte de trecerea la votarea planului, lista acestor creanle
trebuie s[ fie confirmatd de administratorul judiciar.
confrrmat qi termenul pcntru propunereunui plan, in condiliile
art. 94, a expirat, judec[torul-sindic va dispune inceperea de
indat[ a procedurii falimentului, ?n conditiile art.107 qi
urm[toarele.
3.4 Termenul de executare gi implementare a planului
de reorganizare
Potrivit art. 95 alin. (3) termenul de executare
(implementare) a planului a fost stabilit la 3 ani de la data
confirmlrii planului, qi poate fi extins cu incd I an la
recomandareaadministratorului judiciar, dupd trecerea unui
termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, dac[
propunerea este votatd de cel pulin doud treimi din creditorii
afla1iin sold la aceadatd.

Dispoziliile referitoare Ia procedura de votare au fost 3.5 Efectele confirmdrii planului. inceperea procedurii
completate prin inserarea unor restrictii in ceea ce priveqte de reorganizare
categoriile care, direct sau indirect, controleazd' sunt in urma confirmdrii unuia dintre planurile de reorganizare
controlate sau se afld sub control comun cu debitorul, in sensul depuse, debitorul este obligat sd se conformeze fdtd intdrziere
legislaliei pielei de capital gi care, pot participa la $edinla de prevederilor acestui plan qi sd respecte obligaliile asumate
vot doar in cazul in care planul le acordd mai pulin decdt ar debitorul avdnd sarcinareorganizdrii afacerii amt din punct de
primi in cazul falimentului. vedere operalional, dar gi din punct de vedere financiar qi
investilional. Planul de reorganizare devine titlu executoriu
Legiuitorul nt precizeazdmetodele de evaluare aplicabile impotriva averii debitorului.
la acestmoment procedural pentru a stabili ce sume s-ar primi
in cazul falimentului, rdmAndnd practicii sd stabileascd inceperea procedurii de reorganizare na$te urmdtoarele
metodele adecvate pentru determinareacuantumului sumelor intrebdri care in practic[ au generatunele discu[ii:
ce s-ar putea obline in caz de faliment. Un lucru este cert, qi Ce presupunereorganizarea?
anume cd fiecare creditor/categorie de creditori trebuie sd Cine administreazddebitorul ?
primeascd cel pulin cdt ar fi primit in faliment (art' 94, 101)' Ce presupunesupraveghereaactivitefli ?
iar determinarea cuantumului este necesar s[ fre stabi]itd 3.5.1 Ce presupune reorganizarea ?
printr-un raport de evaluare care trebuie insuqit de toate pd4ile Car acteizar ea activitdtii/reorgani zdrii :
implicate, respectiv fiecare categorie de creditori. O indeplinirea schimbdrilor de structur[ prevdzute in
plan;
3.3.5 Confrrmarea planului O plata creditorilor lp termeneleprevdzutein programul
Un plan va fi confirmat de judecltorul-sindic, potrivit de pl[{i
articolului 101 (1) dacd: O evitarea pierderilor rezultate din exploatare
A. cel pulin jumdtate plus una dintre categoriile de creanfe 3.5.2 Cine administreazi debitorul ?
men[ionatela art. 100 alin. (3) accepd sau sunt socotite cd Potrivit art. 105 debitorul iqi va conduce activitatea sub
acceptdplanul, cu condifia ca minimum una dintre categoriile supravegherea administratorului judiciar qi in conformitate cu
defavorizate sd accepte planul; planul confirmat.
B. in cazul in care sunt doar doul categorii de creditori, Administrarea debitorului va fi in sarcina:
planul se considerd acceptatdacd categoria cu valoarea totalX $ administratorului special numit de actionari/asociat
cea mai mare a creanfelor a acceptatplanul; sub supravegherea administratorului judiciar, atunci cdnd
C. frecare categorie defavorizatd de crean{e care a respins debitorului nu i s-a ridicat dreptul de administrare.
planul va fi supus[ unui tratament corect gi echitabil prin plan. $ administratorului judiciar in cazul in care planul de
rcorganizare a fost propus de creditori
Ca qi in reglementarea anterioard, Legea nr. 8512006 $ administratorului judiciar in cazul preludrii ostile a
instituie cu titlu de principiu aplicarea unui ,,tratament corect controlului asupra debitorului de cf,tre unele enddti capabile
qi echitabil" tuturor creditorilor. Astfel, raportdndu-nela suma s[ contribuie la redresareadebitoru]ui.
ce ar putea fr primitl in caz de faliment, a$acum am ardtat, o 3.5.3 Ce presupune supravegherea activitd(ii
astfel de judecatd nu poate fr efectuatddecdt printr-un raport de debitorului ?
evaluare acceptat de toate p64ile. RdmAne ca practica sd 3.5.3.1 Mecanisme de control a modului de respectare t
stabileascddac[ creditorii sunt pregdtili sd accepte o micqorare planului de reorganizare
a crean{elor declarateraportate la valoarea de pial[ a activelor Potrivit articolului 106, debitorul, prin administratoru
debitorului la data deschiderii procedurii. special,atunci cdnd nu i s-a ridicat dreptul de administrare,sat
altemativ, administratorui judiciar atunci cdnd debitorul nu c
Desigur, un rol important fl are administratorui judiciar face sau cAnd i s-a ridicat dreptul de administrare, ar(
lmpreund cu comitefului credilorilor in aceastl fazd, pentru obligagia de a prezenta trimestrial comitetului creditorilor
selecfia evaluatorului cu competente adecvate tipului de rapoarte asuprasituafiei financiare a debitorului.
proprietate evaluat qi alegerea premiselor de evaluare conform
etapei procedurale pentru care este destinatd evaluarea avOnd Rapornrl trebuie s[ imbrace formatul unui raport privin<
carezaltat oblinerea unui raport de evaluare adecvat. situaliile financiare qi gestiuneaactivitdtii debitorului gi sd fi
intocmit ?n conformitate cu standardele intemationale dt
Creditorii conserv[ acliunilor lor, pentru intreaga valoare a evaluare.
creantelor, impotriva codebitorilor gi fidejusorilor debitorului,
chiar dacd au votat planul de reorganizare. in cazul supravegheriiactivitdlii debitorului, administrato
Potrivit alin. (3) al art.lD2, dacd nici un plan nu a fost judiciar verificd modul in care debitorul igi desfdgoar

Phoenix, cprilie-septembrie 2006

activitatea in conformitate cu angajamentele asumate prin Succesul constd in analiza obiectivd gi inlelegerea
planul de reorganizare gi respectareaprogramului de platd a principalilor factori economici care influenleazd mediul
creantelor. economic in care opereazddebitorul, evaluarea potenlialului
Raportul trimestrial trebuie sd reflecte situalia financiard a intem de redresare al debitorului gi identifrcarea opfiunilor
debitorului, modul in care pe parcursul perioadei analizate avute la dispozilie.
acesta a respectat prevederile planului de reorganizare,
motivul eventualelor abateri qi misurile ce au fost luate pentru Analiza mediului intem al ftrmei vizeaz[ identificarea
preintdmpinarea efectelor negative, cdt gi modul in care
factorilor care au provocat cdderea gi estimarea potenfialului
debitorul a efectuat pldfi cdtre creditori, cu respectarea
de imbundtdtire, dar nu in ultimul rdnd - necesarul de resurse
Programului de plat[ a creanfelor.Raportul trebuie sd prezinte
(timp, capital, management) Ei planul de acliune aprobat de
qi sumele datorate administratorului judiciar qi celelalte
cheltuieli efecfuatepentru derulareaactivitddi, potrivit afi.102 creditori.
alin. (4).
Toate acesteeforturi de analizdconcretizateintr-o perioada
3.5.3.2 Rolul Comitetului Creditorilor scurtd de timp duc cltre :
Una din modific[rile importante aduse legii cu titlu de
principiu estetransferareacontrolului asupraaspectuluioneros Succes
al procedurii, din responsabilitatea administrativd a judec6- I Investilie pentru reorientarea afacerii
torului-sindic, in cea comerciald a comitetului creditorilor. I Completa reabilitare a debitorului qi reintroducerea
lui in mediul de afaceri
Cu privire la deciziile de ordin comercial care se iau in Sau
procedur[, judecdtorul-sindic nu va mai avea un rol activ, el
urmdnd sd solulioneze numai eventualele sesizdri privind Egec
punctele de vedere contradictorii dintre participantii la I imbundtdlirea performantei pe termen scurt
proceduri (practicieni in insolvenld, debitori, creditori, I Acumularea unor pierderi in procedura de
aclionari gi orice alti te4i manifestdndun interesin procedurd). reorganizare
Prin combinarea opornrnitdlilor, a pericolelor cu care se
in acelaqitimp insd, judecdtorul-sindic pdstreazdarribu(iile
confruntd. firma, a punctelor forte gi a celor slabe, se
de control a legalitdlii procedurii (ex. verificarea elementelor
formuleazd alternative strategicecare asigurd supravieluirea gi
pe care Legea nr. 8512006 le instituie cu titlu de elemente
prosperitateafirmei in mediul de afaceri din care face parte.
obligatorii pentru planul de reorganizare,respectareaetapelor
qi a termenelor procedurale, etc.).
in consecinl[, strategia de restructurare gi asigurarea
Astfel, revine comitetul creditorilor sarcina analizddii capitalului de lucru reprezintii componentele principale ale
raportului administratorului special sau administratorului planului de reorganizarejudiciard care trebuie sd se manifeste
judiciar asupra situaliei financiare a averii debitorului qi a cu mult inainte de a se intra in procedura de insolventrd.
situagieicheltuielilor efectuatepentru bunul mers al activitedi.
In urma analizei efectuate, comitetul creditorilor aprobd Rdmdndndfideli convingerii cd procedura de insolvenl5 ar
rapoarteleasuprasituagiilor financiare qi de activitate, qi atunci trebui sd fie redati mediului de afaceri, ne exprimdm speranta
cAnd este cazul va putea convoca adunarea creditorilor, in cd modificdrile propuse in acest sensvor putea asigura cadrul
termen de 5 zile de la data qedinlei comitetului creditorilor necesarpentru aplicarea in condilii mai bune a procedurii de
pentru a prezenta mdsurile luate de debitor $i/sau reorganizare.
administratorul judiciar qi sd propund motivat qi alte mdsuri.
NOTE
Ulterior aproblrii de cdtre comitetul creditorilor, rapoartele
vor fi inregistrare \a grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupd I Hart, Oliver, 1995,Firms, Contracts,and FinancialStructure,
caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor
Oxford:Oxford UniversityPress.
creditorilor, in vedereaconsultdrii rapoartelor.
Hart, Oliver,andJohnMoore, 1998,"Default andrenegotiation:
A dynamicmodelof debt",QuarterlyJournal of Economics
3.6 SUCCES SAU ESEC ?! 2 Hart, Oliver, 2001, "Financial contracting,"Journal of
in concluzie, redresirea unei firme prin apelarea la
procedurareorganizdrii judiciare impune, de reguld, schimbdri Economic Li rer ature 39(4).
3 Kaplan,StevenandPer Str0mberg.2([l, "VentureCapitalists
majore in strategia firmei qi buna credinfd a
aclionarilor/asociagilorpentru salvareasocietifii. As Principals:Contracting,Screening,and Monitoring," American
EconomicReyiewPapersand Proceedings.
Explicafia succesului sau a eqecului unor firme aflate in 4 Myers,Stewart,1977,"Determinants of corporateborrowing,"
insolvenli, precum gi a ascensiunii gi deciderii firmelor in Journalof FinancialEconomics5
activitate se afld, in primul r6nd, in eficiengastrategieiadoptate s Shleifer,Andrei,RobertW. Vishny,lgg2, "LrquidationValues
qi in capacitatea managerilor de a implementa aceastl and Debt Capacity:A Market, EquilibriumApproach,".lournal of
strategie. Finance47

Phoeni:<,qprilie-seprembrie 2005
 crediiorilor
Rolulgiatribu[iilecomitetului

Av. Simoru Mafia Mihg

Membrd IINPRL, Filiala Bucuregti

Rolul important al comitetului formAndu-seastfel in pionul principal al (Bancruptcy Code)l cuprinde dispozilii
creditorilor in alte legislalii, acela de -nrocedurii. cu privire la comitetul creditorilor.
participant activ in cadrul procedurii inainte de a prezenlapunctual, in ce Potrivit acestora, comitetul creditorilor
insolvenlei, cu o remarcabild putere constd rolul comitetului creditorilor in reprezintd interesele tuturor creditorilor
decizional[, precum qi experienlapracticd noua lege a insolven[ei, trebuie spus negarantali. ajutd la maximizarea
a judecdtorilor-sindici din Romdnia de a faptul ci atributriile acestuia au fost recuperdrii creanfelor in negocierile cu
consulta comitetul creditorilor la luarea intirite gi in alte sisteme de drept, avdnd debitorul, creditorii garantaqi qi celelalte
deciziilor in cadrul procedurii, au in vedererapiditateaimpusdin practici in plrtr Si nu controleaz[ bunurile sale.
determinat modificarea legislaliei luareadeciziilor in interesul creditorilor. Deqi comitetul creditorilor nu
romdneqti in domeniul insolven{ei in Astfel, legea francezd. a suferit conduceactivitateadebitorului, acestaare
sensul aducerii in prim plan a acestei modificdri in luna iulie 2005, cap au o serie de atributrii reglementate in
entitili, acordAndu-iputeri sporite $i un intratin vigoare la 1 ianuarie 2006. Intr-o legislalia americand, care se referX in
rol centralin cadrul procedurii. reglementare anterioard, legislalia principal la:
Comitetul creditorilor, este in fapt, francezd impunea tot adunarea credi- f. inregistrarea evoluliei gi stadiului
organul executiv al adundrii creditorilor, torilor ca organ reprezentativ in cadrul procedurii, cu posibilitatea discutdrii
reprezentAndinteresul acestorain cadrul procedurii insolvenlei. Incepind cu anul directe cu debitorul, acestuiacerAndu-i-se
orocedurii. 1985, reprezentantul creditorilor inlo- sd intocmeascd rapoarte financiare
' Deqi comitetul creditorilor are cali- cuieqte adunareacreditorilor. Reprezen- periodice, prin care s[ informeze
tateade participant in cadrul legii privind tantul creditorilor este desemnat de cdtre comitetul creditorilor;
procedura reorganizdrii judiciare gi a tribunal, ca mandataral justigiei, fiind la 2. investigarea situaliilor financiare
falimentului aldturi de adunarea vremea respectivx,singurul reprezentant ale debitorului, a operatriunilorcomerciale
creditorilor, rolul sdu este unul insig- al creditorilor. gi oportunitatea continu6rii activit5{ii
nifiant, avdnd atributii limitate. Potrivit Prin modihcarea legislativd adusdin acestula;
Legii nr. 6411995 rep., atributriile 2005, se prevede posibilitatea credrii a 3. participareala intocmirea planului
comitetului sunt limitate la posibilitatea doud comitete ale creditorilor (comite de de reorganizare;
de a analiza situalia debitorului qi rapoar- creanciers), unul cuprinzAnd instituliile 4. posibilitatea solicitdrii judecdto-
tele administratorului judiciar, de a de credit qi celdJaltfumizorii de bunuri qi rului-sindicde a numi un expert care sd
introduce acliuni in anularea actelor servicii, ambele funcliondnd sub investigheze afacerea debitorului in
frauduloase (daci administratorul supraveghereaadministratoruluijudiciar. vederea formuldrii unei analize privind
judiciar/lichidatorul nu o face la soli- fut. 30 din legea francezd prevede cd viabilitatea afacerii, competenta condu-
citarea de ridicare a dreptului de admi- fiecare fumizor este membru de drept al cerii trecute sau actuale,posibile fraude
nistrare al debitoarei) qi la asistenta comitetului principalilor fumizori dacd etc.;
acordatd judecdtorului-sindic in cursul define creanfece reprezintdmai mult de 5. numirea unui mandatar indePen
activitdtii sale, dac[ acesta o solicitd 5Vodin totalul creantelorfumizorilor. dent care sd se ocuPe cu controlu
(art.17alin. 5). Dacd este propus un plan de reor- bunurilor.
in acruala reglementare, nu numai ganizare de c[tre debitor, acestaprezinti Codul american al falimentului
decizllle importante privind strategia de celor doud comitete proiectul de plan de prevede cd debitorul trebuie sd participe
urmat in cadrul procedurii qi modalitatea reorguizate, in termen de 2 luni de la la gedinple comitetului creditorilor
de valorificare a patrimoniului debito- constituirea lor. Dupd disculii cu debi- pentrupropuneride tranzacgionare.
rului se iau de cltre adunareacreditorilor, torul qi administratorul judiciar, comi- Dialogul dintre debitor qi un comite
ci qi alte decizli, de importanld minord. tetele se pronuntr[ asupraacestuiproiect, al creditorilor activ este benefic gi este
Pentru a fi valabil constituite, qedintrele propun amendamente,in 30 zlJe de la incurajat pentru a determina dac[ 9i cAnc
adundrii creditorilor se 1in in prezenta primire. Decizia cu privire la plan este instanla trebuie sd inilieze procedura dt
titularilor de creanle reprezentdnd cel luatd de majoritatea membrilor fiecdrui lichidare.
pu\in 30Vodin totalul valorii acestora,iar comitet.
in practicd acestcvorum este foarte greu Proiectul de plan adoPtat de c[tre Legea insolvenlei cuprinde preveder
de indeplinit, mai ales atunci cdnd existd comitete este aprobatde tribunal, care se noi in Capitolul II, secliuneaa 3-a indnrlat?
o mare dispersie a creanlelor sau asigurd cd interesele tuturor creditorilor -Adunarea creditorilor. Comitetul credi
creditorii deqi notificali, nu se prezintd. sunt suficient protejate.Dacd un comitet torilor", dar qi separat,pe tot parcursullegii
Pentru a da expresie princiPiului nu se pronunld asupra proiectului in la momentul ludrii deciziilor de valorifican
celeritdlii care guverneazd procedura termenul hxat sau refuzd propunerile a patrimoniului debitorului, comitetul cre
insolvenfei, noua lege a insolvenlei, debitorului, proceduraestereluatd. ditorilor convocAndu-seori de cdte ori est
Legea nr. 85/2006, aduce comitetul necesar, pentru stabilirea strategiei dt
creditorilor intr-o pozi{ie importantd, el Capitolul 11, secfiunea 1102 din urmat, la solicitarea a cel pu(in doi dintn
venind dintr-un rol secundar gi trans- Codul american al falimentului membrii sdi.

Phsenix, oprilie-oepfembrie 2005

 in situalia in care existi doar doi
creditori in procedurd, deqi textul legii
insolvenfei nu prevede, in opinia mea,
singura solulie logicl qi posibild care se
impune, este ca hotirdrile s[ se ia cu
majoritatea valoricd a creanfei, nepu-
tdndu-se indeplini criteriul majoritdlii
simple a numdrului de membri din
comitetul creditorilor, impus de dis-
poziliile afi- l7 alin. 4. Degi in situagia
existen(ei unui singur creditor sau a doi
creditori, in mod obiectiv nu s-ar putea
desemna un comitet al creditorilor,
intrucdt numdml de membri trebuie sd fie
impar, deciziile luindu-se in raport de
numdrul de creditori qi nu de criteriul
valoric al creantei, acesta trebuie
desemnat doar formal. Aceasta intrucdt
existi o serie de atribulii care revin
exclusiv comitetului creditorilor. anumite
cereri, cum ar fi, spre exemplu, cea de
atragere a rdspunderii membrilor
organelor de conducere ai debitoarei,
putend fi introduse doar de cltre
comitetul creditorilor gi nu de cdtre un
singur creditor. Deci, cel pugin la nivel
formal, acest comitet trebuie desemnat
pentru a putea avea legitimarea pro-
cesuald a introducerii unor cereri.
deciziile in cazul comitetului ludndu-se.
a$a cum am aritat, funcgie de criteriul
valoric al crean(ei sau, in cazul credi-
torului unic, prin decizia acestuia.
AvAnd in vedere puterea decizionald
sporiti a comitetului creditorilor in noua
lege, acesta trebuie desemnat in mod
obligatoriu fre dup[ momentul depunerii
tabelului preliminar de c[tre judecdtorul-
sindic, fie ulterior, in cadrul primei
gedinle a adunirii creditorilor, care va
avea loc in termen de maxim 5 zile de la
data depunerii tabelului preliminar, cind
comitetul creditorilor ales de cdtre
creditori va inlocui pe cel desemnat de
cdtrejudecdtorul-sindic.
Potrivit art. 17 din Legea nr. 8512006,
principalele atribulii ale comitetului
creditorilor constau in principal, in
analizarea situaliei debitorului, in
posibilitatea de a recomanda adundrii
creditorilor dacd se impune continuarea
activit[1ii debitorului qi de a face aprecieri
cu privire la viabililatea planurilor de
reorganza.re prcpuse.
De asemenea,poate sd negocieze cu
administratoml judiciar sau lichidatorul -
care doreqte sd fie desemnat de cdtre
creditori in dosar - condiliile numirii Ei sd
recomande adundrii creditorilor astfel de
numiri.
Decizia de desemnarea practicianului
in insolvenld aparline tot adundrii
creditorilor, cu votul a delindtorilor a
peste 50% din creanfe, aceastaputAnd de
asemenea sd frxeze gi retribulia
administratorului judiciar/ lichidatorului,
comitetul creditorilor avdnd, a5a cum am
precizat, doar posibilitatea de a
recomanda o asdel de numire.
Comitetul creditorilor va putea s[
intocmeasci rapoarte pe care s[ le
Phoeniryoprilie-septembrie 20O6
prezinte adundrii creditorilor prin care sd
propun[, motivat, luarea de mdsuri in
cadrul procedurii, sd analizeze lunar,
rapoartele administratorului judiciar/
lichidatomlui.
Totoda@ ponivit dispoziliilor art. 106
din lege, practicianul in insolvenli va
trebui sI prezinte trimestrial, rapoarte
citre comitetul creditorilor privind
situafia financiard a averii debitorului.
In aceste rapoarte, administratorul
judiciar va prezenta gi situagia chel-
tuielilor efectuate pentru bunul mers al
procedurii, in vederea recuperdrii lor, iar
spre deosebire de actuala reglementarc,
numirea gi nivelul retribuliilor per-
soanelor angajatede cdtre lichidator vor fi
supuse aprobdrii comitetului creditorilor
gi nu judecdtorului-sindic.
O serie de alte atribufii ale jude-
cdtorului-sindic au fost transferate, prin
noul act normativ cltre creditori.
judecdtorul-sindic nemaiav6nd atribulii
legate de administrarea procedurii qi nici
de apreciereaoportunit5fii mlsurilor luate
de cdtre practicianul in lichidare, ci doar
de stabilire a legalitilii acestor mdsuri.
In ceeace prive$tedeciziile majore in
cadrul procedurii, cum ar fi cele legate de
metodele de valorificare a bunurilor
debitoarei, acestease vor lua tot de cdtre
adunarea credilorilor, dar recornandlrile
se vor face de cltre comitetul ereditorilor.
Alte atribufii ale comitetului cre-
ditorilor, in afara celor prevdzute in art.17
din lege, regdsim pe tot parcursul
procedurii, cum ar h dispoziliile art.47
alin. 5, care se referE la posibilitatea
introducerii unei cereri de ridicare a
dreptului de administrare al debitorului,
in situalia in care activitatea acesnria
inregistreazl pierderi continue.
Potrivit dispoziliilorart. 49 alin. 2 din
lege, actele, operaliunile gi pldgile care
depdgesc activitdlile curente pe care
debitorul le poate exercita dupd des-
chiderea procedurii sunt supuseaprobdrii
comitearlui creditorilor"
Art. 98 alin.l impune comunicareagi
cdtre comitetul creditorilor a unei copii
dupd planul de reorganizare propus, in
vederea aprecieri asupra oporlunitiifii de
continuare a activitilii.
tul 81 alin. 3 qi at. 86 alin. 3 prevdd
una Ei aceeaqi dispozilie referitoare la
posibilitatea denunlirii contractelor de
credit de cltre practician, cu acordul
cocontractanlilor, qi de a rnodifica
clauzele acestora, modificlrile fiind
supuse aprobdrii comitenrlui creditorilor,
care va avea in vedere dacf ele sunt atAt
in folosul averii debitorului, cdt gi in cel al
averii creditorului (fiind aproapeidentice,
unul din texte ar fi trebuit sd dispard).
Din interpretarea textelor afi. 17
alineatele 2 gi 3 din lege, gedingelecomi-
tetului creditodlor sepot gne ori de cdre
ori este necesar,dar deliberdrile trebuie sd
aibd loc numai in prezenla adminis-
tratorului judiciar/ lichidatorului gi vor fi
consemnateintr-un proces verbal care va
reline pe scurt conlinunrl deliberdrilor,
precum gi hotirdrile luate.
Fdrd a exagera imporanp deciziilor
care pot fi luate de citre comitetul
creditorilor Gntrucdt numXrul membrilor
nu poate acoperi valoarea numericd a
creanfelor), consider cd modificarea
adusd legii reorganizdrii judiciare gi a
falimentului in direclia facilitirii lu[rii
mdsurilor in cadrul procedurii este una
beneficl, nu numai in interesul prac-
ticianului in insolvenl[, ci qi al
judecdtorului-sindic, degrevat astfel de o
-impo-
serie de atribu(ii comerciale
vdrdtoare.
NOTAREDACIIEI:
La intrebarea ,rSunt creditorii
capabili de a deveni din apiritori'
atacanfi?" prezentim urmitoarele
Creqterea rolului comitetului cre-
ditorilor ar trebui:
- sd impulsioneze procedura, sd
scoatii din pasivitate creditorii care nu se
manifestd decdt prin cererea de antrenare
a rdspunderii introdus[ inainte de
inchidereaprocedurii;
- s[ duci la implicarea creditorilor in
deciziile comerciale:
- sd ducd la responsabilizarea admi-
nistratorulli judiciar/lichidatorului, care
trebuie silgi prezinte qi sI-gi justifice
analizele. calculele. estimdrile, nu doar
judecltorului-sindic ai consilierilor
juridici ai creditorilor, ci mai ales
expe4ilor de specialitate desemnali gi
trimiqi de cdtre marii creditori la fala
locului, la studierea actelor, etc.;
- sd tr.ansferedeciziile privind averea
debirorului, miqcarea gi transformarea ei,
in responsabilitatea creditorilor care, in
baza prezumliei legale c[ insolvenga
reprezintd doar manifestarea obiectiv[ a
insolvenlei, sunt proprietarii prezumtivi
ai averii debitoarei.
Marea intrebare nu este dacd aceste
modifrc[ri sunt corecte din punct de
vedere ragional si logic, ci dacd creditorii
nogtri vor pureasd-gijoace noul rol, dac6
ei vor corespunde a$tept[rilor legiui-
toruIui?
Spetanta - care moare ultima - ne
indeamnd sd fim optimigti: eventuala
neadecvare a.jocului creditorilor la noua
posturl ilr insemna egecul acestei
reforrne.
Redacgia considerd cd tntrebarea de
mai susEi succintul rdspunspot constitui
subiectul unor viitoare articole privind
rolul, atribugiile Ei eficienEa adundrii
creditorilor Si ale comitetului creditorilor.
I Creditor's guide to administralors' fees,
www.creditman.co.uk
 Valorificarea bunurilor debitoarei
in procedurade insolvenfdreglementatd
prin Legea8512006

Av. Ana-Irina $arcane

Membrd IINPRL, Filiala Bucuresti

Consi deralii intro ductiv e interpretareasistematicdqi teleologic6 a legii rezultd cd acest

control este doar unul de legalitate, in mdsura in care este
De altfel legea
Intrarea in vigoare a Legii privind procedurainsolvenlei nr' sesizatde unul dintre participanfii la procedurd.
judecdtorului-sindic pe
sslzoool la data de 20 iulie 2006 (denumitd in continuare nu prevedeo interven(ie sau aprobarea
parcursul vdnzdrii, cu exceplia incheierii care numai
,,lege") va reprezenta o veritabild revolulie in modul de intreg
administrare a procedurii de faliment, acest nou act normativ conflrmd aprobareacreditorilor privind vdnzareain bloc, datd
promovdnd conceptenoi qi schimblri importante in abordarea de judecdtorul-sindic. Controlul efectiv, fa1dde toate aspectele
insolvenfei, cu intenlia clard a legiuitorului de a asigura o comerciale ale procedurii apa4ine creditorilor.
celeritate reald a procedurii gi o ehcienld sporitd a acesteia.
Modifrcdrile majore fa1[ de formele anterioare ale legii sunt: Momentul tnceperii valorift'carii activelor
modificdri in sfera atribuliilor organelor care aplicd procedura
dar qi a participanlilor Ia aceasta; limitarea vocaliei la Potrivit art. 116 din lege, momentul inceperii lichiddrii
transformarea
reorganizare; introducerea conceptului de procedurd propriu-zise (dacd prin lichidare inlelegem
bunurilor debitorului in lichiditdli) este determinat, ca qi in
simplificatd; libertatea de alegerea metodei de vdnzare-
forma anterioar[ a legii, de finalizarea inventarierii averii de
prevederi
in ceea ce priveqte procedura de faliment, modificarea c[tre lichidator. Prin coroborareaacestui text cu alte
inceperii
majord a opticii legiuitorului se reflectd in asigurarea unei din aceeaqilege se poate insd afirma cd momentul
de indeplinirea a trei condifii cumulative:
maxime flexibititdfi cu privire la alegereametodei de vdnzare. lichiddrii depinde
qi aprobarea
in absenlaunor dispozifii imperative cu privire la prioritatea finalizarea inventarului, evaluarea bunurilor
metodelor de v.dnzare,alegereaacesteia/acestora urmeazdsd se metodei de vdnzare de cdtre creditori.
intemeieze pe propunereafdcutd de cdtre lichidator, propunere
ce trebuie sd se bazezepe o analizd complexd a condiliilor de Exceplia de la aceast[ reguld este cazul in care in averea
piatrdqi a naturii bunului. De asemeneanoua lege a insolvenlei debitorului existd bunuri care trebuie vdndute de urgenfd
1or
consacrd in mod expres principiul maximizdrii averii pentru evitarea diminu[rii valorii acestoraori deteriorarea
pe cum este cazul bunurilor perisabile. De altfel, aceste bunuri,
debitorului, inclusiv prin expu.nereaadecvatd a activelor
pia1d,cheltuielile pentru acestedemersuri fiind acoperite din potrivit art. 113 alin (3) pct. a), nu vor fi puse sub sigilii
avereadebitorului. deoarecese presupunecd se vor vinde in cel mai scurt timp
posibil.
Aceeaqi flexibilitate este asiguratd qi pentru vdnzatea
activelor in cadrul procedurii de reorganizare,art.95 alin (6) Evqluarea activelor
din lege, care prevede lichidarea pa4ial6 sau totald a bunurilor
pentru realizarea planului de reorganizare, fbcdnd trimitere in Pentrir realizar:eaevaludrii legea prevede angajarea unui
mod expres la textele referitoare la vdnzatea activelor in evaluator persoand fizicd sau juridicl. Noutatea actualelor
faliment. prevederi esteadusdde faptul cd lichidatorul iqi poate folosi qi
proprii evaluatori angajali, in m[sura in care comiteful
Controlul asupra vdnzdrii creditorilor iqi dd acordul in acest sens.Evaluarea bunurilor se
face, potrivit.art. 116 alin (3) din lege, conform standardelu
Controlul asupra procedurii de vdnzarc este definut de internalionale de evaluare. Potrivit acestor standarde
creditori. Deqi art. 116 alin ( 1) din lege stipuleazl cd lichidarea rezultatul unei evaludri in contextul falimentului, trebuie sI fie
bunurilor va fi realizatd de cltre judec[torul-sindic, prin valoarea de lichidare qi nu valoarea de piald. Diferenla intrc

Phoenix,oprilie-seprembrie 2005
 valoarea de piald qi cea de lichidare este datd intre altele de judecdtorul-sindic dispune lichidatorului, prin incheiere,
timpul de expunere al activelor pe piald care, in cazuT efectuareavOnzdriiin condiliile precizatein raport.
falimentului este desigur limitatd, de faptul c[ vdnzdtorul (in
spet[ ]ichidatorul) esteobligat si vAndd,precum qi de faptul cd Ydnzarea bunurilor individuale trmeazd, aceleagi etape
fondurile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru un procedurale,cu precizareacd respectareatermenului de 20 de
marketing adecvat al activelor; ajustarea la valoarea de zile nu estein acestcaz imperativd.
lichidare fine cont qi de faptul cd procedura de v6.nzareeste
destul de greoaie, iar cumpirdtorii reticengi. Metoda de vdnzare,atdt ?n cazul vdnzdni in bloc cdt qi in
cani vdnzdii bunurilor individuale poate fi orice metodd de
in textul articolului 116 alin (4) din lege se reia prevederea negociere direct[ sau licitalie utilizatd in comer!, singura

I din forma anterioard a legii in sensul cd se evalueazd toate condilie fiind aceeac[ trebuie aprobat[ de creditori. ln mdsura
bunurile debitorului, amt individual cdt qi in bloc. Evaluarea in care creditorii aprobd o anume metodd qi regulament de
I
-r, garantiilor estecu precddereimportantd deoarecepe aceastase vdnzate acesteadevin ,,legea" pentru valorificarea bunurilor.
va baza ulterior alocarea sumelor la distribugia pentru in cazul vdnzdliriin bloc prin negocieredirectd legea identific[
creditorii garantafi in ceea ce priveqte sumele oblinute din doud situalii: negociereacu un cumpdrdtor deja identificat sau
valorifrcarea garantiilor pe care aceqtia le de1in. in cazul fird cumpdrdtoridentificat dar cu un prag minim al pretului de
vdnzdii in bloc esterecomandabil ca creditorii garanta[i s[ he negoclere.
consultali in avans cu privire la alocarea cuantumului
garanliilor pentru evitarea contestafiilor ulterioare sau Metodele de vdnzaresepot combina, spre exemplu poate
opozitrieila propunereade vAnzarein bloc. avea loc o licitalie de oferte cu plic inchis urmatd de licitalie
cu strigare ori negociere directd urrnatl de licitatrie cu strigare
Procedura Ei metodelede vdnzare ascendentd.

Pentru exprimareaop{iunii cu privire la metodade vdnzare, in opinia noastrd succesiuneapaqilor care trebuie parcurqi
afigareatabelului consolidat este o cerinfi preliminar[ a cdrei in desfbqurareavalorificdrii bunurilor, indiferent de metoda
neindeplinire ar duce la aprecierea eronatd a votului aleasd, este urmdtoarea: redactarea raportului de evaluare,
creditorilor astfel cd aceasta trebuie s[ preceadd aprobarea redactarea memorandumului de prezentare a activelor,
metodei de cdtre creditori. determinareametodei de vdnzareqi redactarearegulamentului
de vinzare, aprobareaacestora de cdtre creditori, efectuarea
Activele debitorului, inclusiv crean{ele asupra te4ilor, se publicitdtrii, efectuarea vdnzdii, incheierea contractului de
pot vinde in bloc sau individual .Ydnzarea in bloc demareazd vdnzare-cumpdrareqi incasareaprelului.
printr-un raport prezentat de lichidator comitetului creditorilor
care, in afard de descrierea Ei evaluarea activelor, confine qi Ca bund pmcdcfl contractul de vAnzare-cumpdrareva
descrierea metodei de vdnzare propuse, respectiv vdnzarea contine clauze de naturd s[ sporeascdsiguranga tranzac[tei,
prin negocieredirectd sau licitalie. Pentru a face propunereade cum ar fi transferul proprietdgiidup[ plata integrald a pretului.
vAnzarein bloc lichidatorul va face o analizd,de oportunitate
care va (ine seama de: tipul activelor, atractivitatea pe pia1d, La redactareacontractului vor trebui luate in considerareqi
mdsura in care ar putea constitui suportul unei afaceri de sine prevederile fiscale in vigoare la data incheierii contractului.
stdtdtoareetc. Odat[ cu propunereade vdnzare,lichidatorul va Un exemplu in acest sens il constituie taxarea inversd la
trebui sd prezinte qi regulamentul de vAnzare care, in opinia vdnzareaunor categorii de bunuri (terenuri, cl[diri, material
noastri ar trebui sd confind: condiliile de participare la lemnos etc.) potrivit prevederilor din Codul Fiscal2.
i licitatrie/negociere direct[, inclusiv documentele necesare
,l participanfilor, cuantumul garanfiei gi modul de depunere Vdnzareaprin negociere directd

I respectiv retuma.re a acesteia, detalii privind desfdEurarea

licitaliei qi componenga comisiei de licitalie, modul de Deqi legea de taliazd vdnzareapinnegociere directd doar in
solufionare a eventualelor contestatii. cazul particular al imobilelor (art. 118 din lege), aqa cum
ardtam mai sus, nu existd nici un impediment de ordin legal
tn 20 de zile de la data qedinlei comitetului creditorilor, pentru foiosirea acestei metode de vdnzare gi in cazul altor
lichidatorul convoacd adunarea creditorilor, care au bunuri.
posibilitatea de a consulta raportul qi.procesul verbal al
qedingeicomitetului creditorilor. Fald de pagii necesari a fi parcurgi in general pentru orice
vdnzare,la acesttip de vdnzareelementui specific suplimentar
Potrivit art. 15 alin (1) din lege, aprobareain adunarea este supraofertarea.O interpretare a formei anterioare a legii
creditoriior se acordd cu votul majoritdlii simple raportat la ce ajunsese frecvent folositd in practicd a dobdndit agadar
valoarea creanJelorreprezentatein acea adunare. Cvorumul consacrare legislativd. Dupd efectuarea publicitdlii,
I
necesarpentru ca adunareacreditorilor sd aib[ loc estede30%o lichidatorul va colecta expresiile de interes gi va desflgura
din valoarea total5 a creanlelor impotriva averii debitorului. negocierile cu pd{ile interesate, in paralel. Dupd selectarea
Ulterior aprobdrii raportului redactat de lichidator, celei mai bune oferte nesociate este recomandabil ca

Phoenix,oprilie-septembrie2006
lichidatorul s[ incheie cu ofertantul respectiv o promisiune modul de desftiqurarea licitaliei, ca bund practicd este
bilaterald de vdnzare-cumplrare (antecontract de vdnzare- recomandabilca aceastasd fie condus6de o comisie de
cumpdrare).Aceast[ promisiune care, de reguld esteinsolitd de licitatie din care pot face parte, in afard de reprezentafiai
o garanlie, are avantajul de a angaja ofertantul, devenit lichidatorului gi reprezentantiai creditorilor. Cooptarea
promitent-cumpirltor, in condilii mai stricte qi mai clare, creditorilor in comisia de licitalie este in concordanlScu
convenite prin negociere decdt simpla ofertd. Contraponderea spiritul legii, carepresupuneimplicareamajorda creditorilor
garangiei pldtite de promitentul-cump[rltor ar trebui sd fie un
in aceastdprocedurdgi, totodat[ ar asigura transparenla
drept de preferinld, la preg egal. Promisiunea bilaterald este in proceduriide v0nzare.
fapt o anticipare a contractului de vdnzare-cumpdrare care, in
afara clauzelor ce schileazd termenii viitorului contrat de
Potrivit art. I2O alin (2) din lege, in cazul valorificdrii
vAnzare-cumpdrare, conline clauze referitoare la modul de
activelorprin licitagiepublicdestesuficientprocesul-verbal de
continuare al procedurii de vdnzare, condiliile in care se face
adjudecare pentru transferul propriedtii, nemaifiind necesar
supraofertare, pasul de supraofertare, condilii suspensive sau
rezolutorii in funclie de elementele viitoare incerte ale spelei. un contractde vdnzare-cumpdrare. Aceastdprevedereobligd
lichidatorul la precaugii sporite deoarece, prin transferul
Propunereaacestei metode cdtre creditori va avea anexatil proprietilii prin procesulverbalde adjudecare,in absenlaunui
promisiunea bilaterald de vdnzare-cumpdrarefie in formd de contractde vdnzare-cumpdrare continandclauzeasiguratorii,
proiect, fie chiar in forma semnatd (in acest caz cuprinzdnd existdriscul ca, de exemplu,adjudecatarul sd seintabulezeca
condifia rezolutorie in cazul neaprobdrii propunerii de cdtre proprietarfdrd sd fi pldtit prelul integral.Pentrua minimaliza
creditori), in funclie de stadiul procedurii de vdnzare. pe cdt posibil acestrisc lichidatorulpoatesolicita o garangie
substanliald in vedereaparticipdriila licitatrie.De asemenea
Aqa cum ardtam, abordareaacestei metode de vdnzare nu lichidatorul poate introduce prevederi asiguratorii in
este diferit[ de celelalte din puncnrl de vedere al aprobdrii regulamentul de vdnzare. Prin semnarea qi acceptarea
creditorilor. Fald de forma anterioard a legii care prevedea doar termenilorregulamentului de v6nzarecu asemenea prevederi
pentru creditorii cu garanlii reale asupra imobilelor respective restrictive
cumplrdtorul va fi mai ,,vulnerabil" in
posibilitatea de conteslare a propunerii de vdnzare, actuala
eventualitatea uneisitualiilitigioase.
formd creeazd tuturor creditorilor (prin votul adunirii generale
a creditorilor) vocafia de contestare.in acest mod, creditorii
Legeaconlinein continuareo seriedeprevederireferitoare
chirografari, cdrora le-ar reveni un eventual excedent rezultat
la anumitevdnzdi specialeqi anumevdnzareaimobilelorprin
din vAnzareabunului supus garangiei,iqi pot exprima pozdia.
negocieredirectd,in condiliile descrisemai sus qi vdnzarea
Vdnzarea la licitalie
valorilormobiliare.PotrivitLegii nr.29712004privindpiafade
capital, valorile mobiliare (ac1iuni,obligaliuni, instrumente
ln ceea ce privegte vdnzarea prin licita(ie legea nu financiare derivate) pot fi vandute doar prin intermediul
precizeazd obligativitatea alegerii unei metode anume, ceea ce societf1ilorde serviciide investilii financiare.
inseamnd cd oricare dintre formele practicate in mod uzual
sunt acceptabile. Licitafia poate fi cu strigare - de exemplu
ascendentd,olandezdsau conform Codului de procedurdcivild
ori poate fi licitalie de oferte in plic inchis. Licitalia se poate
de asemenea reahza prin subcontractarea Bursei Romdne de
MIrftui. 1PublicattrinMonitorulOficial nr. 359 din 2l aprilie2006,parteaI
2 Afi. 160^1din Legeanr.57U22.12.2003 privind Codul fiscal,
Degi legea nu conginenici o prevedereexpresdcu privire la cu modifrcdrileulterioare

Phoenix, oprilie-seplembrie 20O6

 modific6rii dispozitriilor
Consecin{ele
legaleprivind distribuirea

Conf. univ. dr. Radu Bafan

Universitalead.eVestdin Timigoa.ra

Modificdrile aduse in materia distri- instanfelor noastre inclusiv a Curgii drepturi provenite din raporturile de
buirii de c[tre Legea nr. 85/2006 privind Supreme de Justilie, asimilate dreptu- munc[ nu sunt plltite, salarialii nu
procedura insolvenfei vor avea efecte rilor salariale,datorite scopului acorddrii puteau a$tepta- in vechea reglementare
multiple dintre care unele sunt greu de lor (un fel de ajutor de qomaj pentru - mai mult de I - 3 luni qi trebuiau sd
anticipat inainte de acumularea unui ipoteza neincadrdrii in muncd in viitor), introduc5, in grup (avAnd in vedere
numdr suficient de spe{e, de cazuri a denumirii improprii de ,,salarii" deoa- cerinla cuantumului minim de 6 salarii
concrete de insolvenld administrate rece salariile se ttllizeazil doar ca bazd medii) cererea de deschidere a proce-
conform acestei legi. Cu toate acestea, de calcul, etc. durii al c[rui traseu prin tribunale
vom incerca sd anticip[m efectele Ori, in ipoteza unor persoanejuridice dureazd in medie I - 2 luni; in caz
majore pe care aceste dispozitrii le vor supuseprocedurii cu un numdr ridicat de contrar ace$tiariscau ca procedura sd se
avea nu doar la distribuire ci $i pe tot salariali carc, la rdndul lor, au convenit deschiddtdrziu qi salarile datoratepentru
parcursul procedurii, in situatriice preced in contracte asupra unui num[r consi- lunile 7. 8. etc dinainte de deschiderea
considerabil distribuirea. derabil de salarii lunare ca bazdde calcul procedurii sd fie pierdute, intrdn'd la
a compensdrilor pentru pierderea locu- ranguri de creanfemult inferioare.
1. Principala modificare adusd rilor de muncd, sumele la care aceste Aceastd ,,l5rgire" a sferei temporale
textelor legale care va avea un impact mase de salariafi au dreptul pot fi pentru care salarialii beneficiazd de
major in majoritatea procedurilor deosebit de importante in totalul masei rangul de la art. I23, aI. 1, pct. 2 va avea
constl in trecerea creanfelor credale, astfel incAt sd consume o parte aceleaqi consecin{e nefaste asupra
,,salariale" intr-un rang de prioritate semnificativd a activului debitoarei in creditorilor de rang inferior locului 2
superior. (art.123, al. 1, pct. 2) insolvenfd, urmdnd ca alte categorii ce care vor risca sd-qi vadd drastic dimi-
acum beneficiazd de un rang inferior sd nuate sumele recuperate din procedurd,
1.1. in primul rAnd atrage aten{ia primeascl foarte pulin sau chiar deloc. in special la societdli cu un numdr mare
ldrgirea ariei de cuprindere a categoriei de salariali care, din diferite motive au
fostelor crean[e ,,salariale" care in 1.2. O alt[, modificare ce afecteazd, stat in pasivitate.
prezent includ ,,creanlele izvordte din textul art. I23, al.1 , pct. 2 se referd la
raporturi de muncd"; definilia este mai eliminarea restricliei de a agezain acest 2. Consecinfe asupra altor
cuprinzdtoare qi va include toate crean- rang de prioritate doar creanlele ndscute categorii de creditori
lele care igi au sursa in raporturile de in cele 6 luni anterioare deschiderii
muncd, adicd in contractul de muncd procedurii. Astfel, creanfele ce izvordsc 2.1. Consecinfacea mai probabild a
colectiv qi individual, dar qi in actele din raporturi de muncd beneficiazd de acesteimodificdri in rang o constituie
normative de dreptul muncii care se aceast[ prioritate oricdnd s-ar fi n[scut diminuareasumelor ce vor reveni auto-
impun pdrlilor in afara voinfei lor inainte de deschidereaprocedurii, dar nu ritdlilor fiscale qi altor institugii care
cuprinse in contract. Ei pentru cele ce ar fi fost prescrise la gestioneazd creanlele bugetare. Astfel,
In acest sens, nu doar terminologia data la care creanlelerespectivear trebui nepriceperea,neglijenga sau lipsa de
folositd in textul art. 123, a7.l, pct.2 incluse in tabelul creanfelor,care de fapt reacfie a foqtilor salariafi de a proceda la
estemodificat[ fald de cea anterioarddar este data deschiderii procedurii, deoa- deschiderea procedurii le profitd aces-
qi la art. 3, cetateazd definiEiile,la pct. rece prescriplia nu mai curge contra tora qi este ddundtoare raportat la
10 creanlele salariale sunt clar defrnite creditorilor din acestmoment. ansamblul societ[di, veniturile bugetare
ca acele creante ,,ce izvorlsc din rapor- Aceastd creqtere a perioadei pentru urmAnd a fi folosite, mdcar teoretic,
turi de muncd intre debitor qi angajalii care crean{ele izvordte din raporturi de pentru nevoile intregii societ[fi. Cu alte
acestuia". muncd primesc prioritatea de la pct. 2 cuvinte, legea pune un interes colectiv;
O primd categorie foarle imporlantl este expresia consacrdrii conceptiei cd de .grup, inaintea intereselor generale,
de drepturi (creanle) ce izvorSsc din ra- salarialii trebuie apdrali impotriva opinie ce ni se pare c5, in acest caz ntr
ponuri de muncd dar nu constituie$i necunoaqterii legii, fiind o excep{ie are nici un suport logic. In aceaste
creantesalarialesunt aqa-zisele,,salarii importantd a adagiului ,,nemo censetur ipotezd' salarialii, degi nu beneficiazd
compensatorii"; drepturile la sume ignorare legem" ritmic de banii curentri, pot sd nu mai
compensatorii nu au fost, in practica In situafia in care salarile gi alte presteze nimic, societatea (activitatea)

Phoenbq oprilie-septembrie 2006

fiind in cele mai multe cazuri de acest
gen oprit6, iar drepturile ,,salariale" curg
gi sunt siguri cd qi le vor primi, chiar
dacd nu ar face nimic, timp de aproape3
ani. Din aceastd perspectiv[, modi-
ficarea adusdart. 123, al. 1, pct. 2 pare o
incitare la nemuncd, un fel de ajutor
social pe 3 ani din banii contribuabililor.
2.2. Modificarea rangului gi cuan-
tumului creanlelor derivate din raporturi
de muncd prezintd Primejdia de a
compromite orice reorganizare serioasd,
orice continuare a activit{ii debitoarei
dupd deschiderea procedurii deoarece
creanfele comerciale qi bancare ndscute
dupd deschidereaprocedurii au cdzut din
rangul 2 in rangul 3 de prioritate.
Pericolul acumuldrii unor crean[e
,,salariale" foarte mari pe pozifia 2 din
ierarhia distribuirii va face foarte
prudenli pe creditorii - mai ales furni-
zoi,i - curenli ai debitoarei, care vor
accepta sd continue livrdrile doar cu
plata cash,mai ales cdla datadeschiderii
procedurii masacreantelor ,,salariale" de
la pct. 2 nu este incd cunoscutl.
Cu at6t mai mult - qi mai grav - vor
fi afectate planurile de reorganizare
pentru care nu se vor putea obline surse
de finanlare decdt dupd definitivarea
tabelului de crean[e, ipoteza apariliei in
tabel a unor sume foarte mari destinate
acoperirii creanlelor,,salariale" indu-
cdnd evident mari rezerve creditorilor
bancari gi comerciali. Cu alte cuvinte, in
plus falI de atitudinea rezeward a
finanlatorilor de pdnd acum, apar noi qi
fundamenatemotive pentru ca aceqtiasd
nu-qi riqte fondurile in reorganizdri
ipotetic cu $ansedar cu pericol cert de a
nu se recupera suma investitl datoritd
masei mari a creanlelor cu rang superior
de prioritate.
Aceste modific[ri in comPorta-
mentul finanlatorilor vor conduce la un
numdr qi mai mic de Planuri de
reorganizare fezablle qi chiar la planuri
care mai pulin probabil cd se pot intocmi
numeric; aceasta deoarece pregdtirea
planului constituie o operaliune mig[-
loasd, de dwatd, Ei care ate ca termen
maxim de finalizare gi depunere 30 de
zile de la definitivarea tabelului de
creante, ceea ce pare foarte pulin pentru
efectuarea de cltre centralele bincilor a
tuturor analizelor, parcurgerea comite-
telor de risc, oblinerea aprobirilor, etc.
3. Limitarea creanfelor garantate
Afi. l2I care face vorbire despre dis-
tribuirea sumelor in favoarea creditorilor 5. Controlul exactititii Ei rafiona-
garantaii precizeazd, la al. 2, urml- liti(ii distribuirii
toarele:
- pafiea neacoperiti vine in concurs La art. 122, a1.3, se Prevede cd Pot
cu creantele chirografare ce au aceeaEi formula contestalii la plan orice creditor
naturd, prevdzute la all-. 123 (bugetare' dar qi comitetul creditorilor.
bancare,etc.) Considerdm cd in actuala formulare
- aceste creante, convertite (,,inter- qi pe baza rolului primordial pe care
vertite") din garantate in chirografare, se noua lege il acord[ comitetului
supun dispoziliilor art. 41; noul text al creditorilor existil premise reale pentru
art. 4l precizeazd.cd creanlele garantate realizarea:
au o dubl5 limitare valoricl astfel: - unui control eficient al calculelor,
oricare ar fi valoarea teoretic[ a crean- adeseaextrem de laborioase,care au stat
telor garantate, acestea se inscriu in labaza distribuirii;
tabelele de creanfe doar la valoarea - unei practici unitare in materia
evaluatii a garanliilor, dar nu mai mult distribuirilor adeseamult prea diferite in
decAt valoarea lor totald astfel incdt' ce priveqte metodologia utllizari.
dacd valoarea de piali a bunurilor puse Considerdm cd doar comitetul cre-
in garanlie este inferioard cuantumului ditorilor, prin persoane de specialitate,
creanlei, valoarea din tablou va fi delegate de cdtre membrii sdi sau qi de
valoarea de piald a bunului. alli creditori va putea exercita aceste
Odati ce au suferit aceastd limitare' roluri care pdnd acum au fost neglijate'
creanfele garantate rdmdn astfel lichidatorul fiind un deux et machina aI
,,amputate" qi cdnd iqi schimbl natura calculelor.
devenind chirografare; astfel, vor primi Verificarea criteriilor de repartizare a
proporfional mai Putin, conform unor venituri qi cheltuieli (incasdri qi
dispoziliilor de principiu ale att. 124, pldli) care constituie cdlc0iul lui Achile
decdt ar fr primit dacd ar fi fost inscrise aI distribuirilor presupune abordareacel
in tablou pe aceleaqireguli.ca gi cele pulin a urm[toarelor aspecte:
chirografare, adic[ nefiind limitate la - alocareaveniturilor;
valoarea de piald a garantiilor. Din - intre teren, clddiri qi utilaje dac[ in
perspectiva echilibrului intre creditori o contractul de vdnzare se prevede doar o
astfel de interpretare- singura la care ne sumd globald;
obligd textul, pare greu de explicat in - intre diferite componentefioturi ale
mod ratrional. unei clddiri sau ale unui teren, pd4i de
bunului fiind garantate iar altele
4. Alte modificiri negarantate;
- alocareacheltuielilor;
in primul rdnd, noua lege indreaptd o - determinareacheltuielilor de admi-
eroare de sistematizare ce persistd de nistrare gi conservare ale unor active,
foarte mult timp, qi anume ldsarea secfii, care nu au fost niciodatd oprite;
dispoziliilor privind distribuirea - delimitarea cheltuielilor comune qi
creditorilor garantafi inafara distribuirii. generale pe active ce urmeazd a fi
Astfel, in noul text, subtitlul ,,Distri- vAndute gi care, in faliment, constituie
buirea sumelor rcalizate in urma obiectul de calculatie al costurilor;
lichiddrif' este judicios plasat inaintea - delimitarea crean[elor bugetarends-
art. I2l qi nu dupd acesta, a$a cum s-a cute dup[ deschiderea procedurii intre
prezenlat p0nd acum, de Parcd creante cu prioritatea de la pct. 1'
gi
indestularea creditorilor garantati nu ar respectiv cheltuieli de administrare
conservare (ex.: impozitele pe teren qi
fi tot o distribuire.
in al doilea rdnd, textul ar:t. l2l clddiri), cele cu prioritatea de la pct. 3,
revine la formularea tradilional[ a al. 1 respectiv cele rezultate din continuarea
care prevede rangul diferililor creditori activitdlii (ex. TVA), etc.
chiar in grupa celor garantati; astfel, cu
prioritate vor fi pldtili creditorii Concluzia analizei modificirilor
cheltuielilor de conservare qi admi- aduse in materia distribuirii este in
nistrare a bunurilor garantate qi doar sensul ci acestea au ameliorat textul
apoi titularii garan[iilor reale, atdt pentnr legal, creAnd condifii Pentru un
principal (capital) cit gi pentru accesorii, control mai riguros al rnodalitifilor
indiferent de denumirea acestora concrete in care se efectueazi aceasti
(dobdnzi, majordri, penalitlli) operafiune ce este chiar scoPul
esenfial al procedurii.
Phoeni:coprilie-sepfembrie 2006
 Procedurasimplfuald,
Av. Simona Maria Miloq
Membr5 UNPRL, Filiala Bucureqti

Considera(ii generale insolvenld, care se incadreazd, in una dintre urm[toarele

categorii:
in urm[ cu aproximativ trei ani, Uniunea Europeand
atrdgea atenlia asupra unor aspecte privind imbunXtdfirea . a) Comercianliipersoaneftziceactionandindividual;
cadrului legislativ in materia insolventei, in sensul accelerdrii . b) Asociaqii familiale;
gi simplificdrii procedurii, ca o condifie a indeplinirii . c) Comercian{i persoanejuridice - in anumite condilii
statutuluide economiefunclionalda Romdniei. circumstanliate de textul legal;
Economia funclionald presupunea, printre altele, . d) Societdfile comerciale dizolvate anterior;
eliminarea barierelor de la intrarea qi iegirea de pe piagd a . e) Debitori care nu au prezentat actele $i documentele
agenlilor economici, dar mai ales ieqirea rapidd de pe piald a contabile conform dispoziliilor art. 28 din proiect;
celor neperformanfi. . fl Debitori care Ei-au declarat intenlia de intrare in
procedura simplificatd;
Deqi au fost aduseo serie de modificdri legislative care au . g) Debitori care nu sunt indreptdfifi sd beneficieze de
accelerat desfigurareaprocedurii prin eliminarea procedurilor procedura de reorganizareintrucAt au mai fdcut obiectul unei
de executare silit[ paralele, prin indsprirea condiliilor de astfel de proceduri in ultimii 5 ani de la data deschiderii
aprobare qi confirmare a unui plan de reorganizare,au rdmas procedurii.
totugi o serie de probleme legate de celeritateaqi simplificarea
procedurii insolvenlei. a) Si b) in cazul primelor doud categorii de debitori se
aplic[ direct procedurafalimentului, datoitdformei juridice in
Prin proiectul de modificare a Legii nr. 6411995 rep. - care acesteafunclioneazd, care nu permite in mod obiectiv
concretizat astdzi in Legea nr. 8512006 privind procedura redresareaacestorcomercianfi printr-un plan de reorganizare.
insolvenfei, publicatd in Monirorul Oficial nr. 359 din c) in ceea ce priveqte categoria comerciangilor persoane
21.04.2006, s-a incercat tocmai depdqireaacestui neajuns, juridice care intrd direct in procedura simplificatd, legiuitorul
introducdndu-seconceptulde procedurd simpfficatd. a consideratcd activitatea acestoranu se poate reorganiza
datorite unor lipsuri qi anume: lipsa actelor qi documentelor
La introducerea acestui concept, s-a avut in vedere contabile, administratorul nu poate fi gdsit, sediul nu mai
numdrul mare de cazuri in carepentru lichidarea unor societigi existd sau nu corespunde adresei menfionate la registrul
fdrd bunuri, flr[ evidengecontabile, cu sedii fictive sau fdrd comerfului.
administratori gdsili, erau angrenateresurseumane, materiale d) In cazul categoriei societdtrilor dizolvate anterior
qi de timp impov[rdtoare qi nejustificate. declangdrii procedurilor de insoivengd,solu{ia intr[rii directe
in faliment este fireascX.Este situafia intAlnitd cel mai des in
Procedurasimplificatd reprezintd o alternativdla procedura practicd, a acelor societdgicare fre au fost dizolvate de drept in
generaldprevdzutdin Legea insolvenleiconstituind,in fapt, o baza unor legi precum Legea nr. 35912004,ori a altor acte
proceduri de faliment aplicabild in anumite situatriiexpres qi normative care reglementeaz[.proceduride lichidare voluntard
limitativ prevdzutein lege, care nu reclamdparcurgereatuturor cum ar fi Legea nr. 13712002, sau ca efect al deciziei
etapelor procedurii generale. asocialilor privind dizolvarea societdlii; in baza Legii
Din nevoia resimlit[ in practicd de accelerarea lichid[rii qi nr.31I 1990republicatd.
radierii agen(ilor economici neperformantri,a fost introdusd In practicd, s-a intdlnit deseori aceastd situalie, cdnd
aceastS.alternativ[ la procedura prevdzutd, de actuala impotriva unor societdli deja dizolvate era deschis[ procedura
reglementare, mult mai rapidd gi eficient6 din punctul de reorganizdriijudiciare qi a falimentului qi se pierdea o perioadd
vedere al resurselor angrenate. de timp semnificativd pAnd la intrarea in faliment, dac6
judecdtorul-sindic nu dispunea, printr-o interpretare judi-
Intrarea directd in procedura falimentului prin aceastd cioasd, deschiderea procedurii de faliment ?mpotriva unui
procedurS simplificat[, preintdmpin[ incerclrile gi acliunile astfel de debitor.
unor debitori de tergiversare cu rea-creding[ a deschiderii e) Fentru debitorii care nu au depus acrcle prevdzute de
procedurii de faliment, existdnd ?n actuaia reglementare a art.28din lege, deschidereaprocedurii simplil'icateapareca o
tr-egiinr. 917995 rep. posibilitatea am6n[rii cu cel pulin 6 luni sancfiune, qi nu ca un efect ai unor situalii obiective, astfel
a trecerii la faliment. cum au tbst prezentateanterior.
f) Pentru debitorii care iqi manifestd dorinla expres[ de a fi
Fersoanele cirora Ii se aplicl procedura simplificati supuqi procedurii simplificate, ra{iunea frecerii direct in
procedura falimentului constd in erearea unui mecanism de
Potrivit articolului I alin.Z din noua lege a insolvenlei, iegire rapidd din piatrda comercianfilor a cdror activitate s-a
procedura simplificatd se aplicd debitorilor afla1i in stare de dovedit a fi neviabild.

P h o e n i x ,o p r i l i e - s e p t e m b r i e2 0 0 6
 g) Pentru debitorii care au mai fost supuEiunei proceduri Prin aceste verificdri se va putea deschide imedia:
de reorganizarein ultimii cinci ani, rafiunea textului rezid|in procedura simplificatd a falimentului, nefiind nevoie de
asigurareaunei protec(ii a creditorilor ce ar putea fi lezali prin trecereainutild a unei perioadede timp.
prevederile planului de reorganizare. 2. $i in privinla celei de-a doua ipoteze expusemai sus
Fdrd a se incdlca drepturile participanfilor la procedura care yizeazd deschiderea procedurii simplificate la cererea
insolvengei,procedura simplificatd apare ca o solulie absolut debitorului, aceasta se realizeazd,fie imediat, cAnd cererea
necesard in direcfia degrevdrii instan[elor de calze introductivd ii aparline, fie dupd depunerea intenliei de
impovdrd.toaremen{inute pe rolul acestora. reorganizare o datd cu actele qi documentele contablle, dupa
trecereq celor l0 zile prevdzlte de art. 28 din lege.
Premisele 3. Referitor la ultima ipotez6,prezentatd.,cea de-a treia, a
AnalizAnd ipotezele in care poate fi aplicatd procedura propunerii fdcute de administratorul judiciar de trecere la
simplificat[, putem concluzionacd existd trei situalii distincte procedurasimplificatdin urma intocmirii unu.iraport, aceast
de declangarea acesteia,dupd cum urmeazd: se aplicd cu o oarecareintdrziere, situatd in jurul unei perioade
de 40-50 de zile de la data deschiderii procedurii.
l. Intrare de drept in procedura simplificati
Aceastase produce,pe de o parte,in situafiadebitorilor la Deschidereaprocedurii
care, aga cum am precizat mai sus, nu este posibild reor_ 1. Cererea debitorului
ganizareajudiciard ca urrnare formei juridice in care ace$tia Dacd cererea debitorului conline declaralia de intentrie
funclioneazd;estecazul debitorilor indicati mai sus la literele privind intarea dit'ectd in procedura simplificatd,
conform
a) qi b). dispoziliilor afi. 28 alin.l din lege, sau daci debitorul nz
depune actele contq,bile in termen de l0 zile de la data
Pe de altd parte, intrarea de drept in procedura simplificatd inregistrdrii cererii, ori dacd acesta se incadreazd.in
una din
se mai produce qi atunci cAnddebitorul a mai f6cut o cereresau situa{iile prevdzutela art.l alin 2 din proiect,
cum ar fi exempli
a fdcut obiectul unei proceduri de reorganizarc, care a avut gratia lipsa totald a bunurilor, faptul cd societatea
este deja
drept consecinfdreorganizareaactivitdlii sale. (litera g) dizolvatd., sau a mai beneficiat de o procedurd de reorganizare
in ultimii 5 ani, judecdtorul-sindicva pronuntao incheierede
2. Intrare in procedura simplificatd la cererec, deschiderea procedurii simplificate.
debitoralui 2. Cererea creditorului
Debitorul iqi poate exprima intenfia de a fi supusprocedurii in cazul in care cererea aparfine creditorilor, dupd
simplificate, fie odatd cu cererea proprie de declanqare a comunicareaacesteiacdtre creditor,in termen
de 10 zile de la
procedurilor, fie ulterior, in cazul in care procedurile au fost primirea copiei, debitorul
are posibilitatea fie a contestdrii
iniliate de creditori,prin declarareaintenEieide a intra directin creanfei,fie a recunoaqteriistdrii de insolvenld.
faliment. RecunoaEterea stdrii de insolvenfdin care acestase afld, d[
3. Intrare in procedura simplificatf, la propunerea posibilitatea debitorului sd propund un plan de reorganizare,
in
administratorului judiciar, aprobati de creditori gi caz conlrar el nemaiavdndacest dreot.
confirmati de cdtre judecitorul-sindic in cazul in care rezultd de la bun inceput din declaratia
Propunerea administratorului judiciar se face prin debitorului faptul cd acesrase incadreazi in
una din situaliile
intermediul unui raport care se prezintd,judecltorului-sindic care nu permit reorganizarea, astfel cum
sunt acestea
spre aprobare. prezentatein articolul I alin.Z din lege, judecdtorul-sindic va
De asemenea, notificarea cu privire la propunerea de pronuntao sentinldde deschiderea procedurii
simplificate.
intrare in faliment prin procedurasimplificatd se va transmite In ambele cazui prezentatemai sus, respectiv cele care
creditorilor care au depus cereri introductive impotriva permit deschidereaprocedurii simplificate incd
de la mo-
debitorului precum gi administratorului special al debitorului. mentul soluliondrii cererii introductive,judecdtorul-sindic
va
dispune numirea unui lichidator provizorilz iar societatea
Momentul declangirii procedurii simplificate debitoare nu va mai parcurgeperioada de observalie.
Distinctria intre cele Irei ipoteze de aplicare a procedurii In ceea ce priveqte numirea lichidatorului provizoriu,
simplificate prezintd importan{d sub aspectulmomentului la aceastase va face cu respectarea
criteriilor de desemnarea
careaceastase declangeazd. acestuia,prevdzutela art. 11 alin.l gi 19 alin.3 din lege, care
L Astfel, in prima ipotezd,procedura simplihcatd se aplicd prevdd obligativitatea desemndrii
unui practician doar dintre
imediat, o datd cu solufonarea cererii de deschidere a pro- cei care qi-au depusoferta de
servicii la dosarul cauzei,declard
cedurii, dacd debitorul esteun comerciantpersoandfizic[ sau cd nu sunt incompatibili,
depun polila de asigurare, lista
asociafie familiald, aceastd formd juridicd de funclionare dosarelor aflate in portofoliu
precum gi declaralia de
nefrind susceptibild de o procedurd de reorganizare. disponibilitate de timp gi resursepentru _{estionareaacelei
$i in cazul in care debitorul a mai fdcut obiectul unui plan proceduri.
de reorganizarein cei 5 ani anteriori deschiderii procedurii, ar Ulterior, la prima adunarea creditorilor, cu recomandarea
trebui ca intrarea in faliment sd se facd tot imediat, ca urrnare comiteiului creditorilor,
creditorii care de{in peste 50Zo din
a verificdrii debitorului in baza de date computerizatd a totalul creanlelor, pot
decide numirea unui iichidator.
tribunaiului. inlocuindu-seastfellichidatorul desemnatprovizoriu.
Din pdcate, existi in prezent qi situalii de proceduri Dacd intrarea in procedura simplificatd nu se realizeazd.dr
succesive de faliment impotriva aceluiaqi debitor, intrucAt nu la bun inceput odatd cu
solufionareacererii introductive
se verificd la momentul inregistrdrii cererii introductive dacl debitorului sau a creditorului, prin "
hotdrdreade deschidere:
debitorul a mai fost supusunei astfel de procedurr. procedurii judecdtorul-sindic va dispune numirea unu-
Sperdmca odatdcu sisfemulde informatizareECRIS, sd se administrator judiciar provizoriu,
cu respectareaacelorc_.
poati stabili de la bun inceput dacd acel debitor a mai fost dispozigii legale prezentate
mai sus, in situatia desemna-
supusvreunei proceduride insolvenld. lichidatoruluiprovizoriu.

Phoenix, oprilie-septembrie 2006

 In aceast[ situatrie,societateadebitoareva intra in perioada
de observa[ie, administratorul judiciar avdnd obligalia
intocmirii unui raport in cel mult 30 de zile de Ia desemnare,
in care va indica dacd debitorul se incadreazd in criteriile
privind intrarea directd in procedurd simplificatd, sau dac[
dimpotrivd, va continua perioada de observagie.Notificarea
privind concluziile raportului de intrarea direct[ in procedura
simplificatd se transmite creditorului care a depus cererea
introductivd, debitorului prin administratorul special,
depundndla instan{5,o datdcu concluziileraportuluiqi dovada
indeplinirii procedurii de notificare.
Judecdtorul-sindic va supune dezbaterli pdrlilor
propunerea de intrare directd in faliment a debitorului, in
termen de maxim 2O de zile de la primirea raportului
administratorului judiciar, caz in care va aproba sau va
respinge concluziile raportului supus dezbaterii.
In cazul aprobdrii raportului, judecdtorul-sindic va decide,
printr-o sentin[d, intrarea in procedura falimentului a
debitoarei.
Odatd cu deschidereaprocedurii simplificate, lichidatorul
va trimite notificdri debitorului, tuturor creditorilor menfiona(i
in lista depusdde cdtre debitor, oficiului registrului come4ului
sau dupd caz, altor registre unde este inregistrat debitorul,
pcnlruefectuarea mentiunii.
Notiircarea cuprinde toate termenele stabilite atdt pentru
depunereaopoziliilor creditorilor la sentinfa de deschiderea
procedurii urrnare a cererii debitorului, cAt qi termenelepentru
inregistrarea creanlelor, verificarea acestora, intocmirea
tabelului preliminar, a celui definitiv, precum qi data pnmei
qedinlea adunf,rii creditorilor.
in ceea ce priveqte intinderea termenelor procedurale
induntrul cdrora se pot exercita mdsurile de mai sus in cadrui
procedurii simplificate, acestea sunt de maxim 60 de zile
pentru inregistrarea creanfelor, 15 zile pentru verificarea,
intocmirea qi afiqarea tabeiului preliminar, 15 zile pentru
definitivarea tabelului definitiv, iar prima qedinld a adundrii
creditorilor va fi stabilitd in termen de 5 zile de la data
definitivdrii tabelului de crean{e.
Pentru motive apreciate ca fiind intemeiate, judecdtorul-
sindic va dispunemajorareatermenelorprevezutemai sus,cu
30, 15 qi respectiv 15 z1le.
Consider cX in cazul procedurii simplificate, din raliuni de
;eleritate, este inutild prelungirea termenelor proceduraie,
rcestea trebuind sd poatd fi extinse doar in cadrutrprocedurii
generaie. Din pdcate, legea aqa cum a fost aprobatd, nu
rrevede in mod expres cd termenele mentionate nu pot fi
:reiungite in cadrul procedurii simplihcate.
Atribuliile lichidatorului sunt in principiu, aceleaqica qi in
:adrui procedurii generale, fiind posibild de asemeneagi
anularea actelor frauduloase. Ca o chestiune de detaliu,
:lterior intr[rii in procedura simplificat5, in cazul in care
P h o e n i x ,o p r i l i e - s e p t e m b r i e
documentelecontabile prevdzutela art.28 din lege, nu sunt
prezentate de cdtre debitor, lichidatorul are obligalia de a
reconstitui,in mdsuraposibilului, aceledocumentecontabile.
Dispozilia ar putea da naqtere la o practicd a organelor
fiscale de a sancliona nejustificat lichidatorul, putdnd crea
tentatia acestor o-rganede a imputa lichidatorului lipsurile
privind neconcordan[a anumitor informafii cuprinse in
documentelecontabilereconstituite.Sintagmacuprins[ in art.
55 din noua lege a insolven{ei- "tn mdsura posibilului" este
superflu[ qi ar putea da naqtereunor practici ale lichidatorilor
de a evita o reconstituire a documentelor contabile din teama
deanufisanclionafi.
Au existat, din p[cate, o serie de cazuri in care lichidatorul
a fost sancfionat personal pentru neindeplinirea obligaliilor
fiscale de c5tre debitoare,practicd evident injustd.
. inchiderea procedurii
Procedura simplificat[ se inchide in aceleaqi cazuri ca qi
procedura generald, potrivit prevederilor Sectriunii a 8-a
"inchiderea procedurii" din lege, respectiv lipsa bunurilor sau
insuficien{a acestora pentru acoperirea creanfeior prin
distribuirile fdcute, cu excepfia situatrieiprev[zute la art.l32
alin.l din legea insolvenlei, care se referd la inchiderea
procedurii de insolvenld prin reaTizarea planului de
reorganizare,in sensulindeplinirii tuturor obligagiilor asumate
prin plan.
In toate cazurile de inchidere a procedurii simplificate,
consecin[aeste a radierii societdlii debitoare.
Procedura simplificatd prezintd o serie de avantaje in
sensuiceleritdlii, o dispozilie in acestsensfiind cea cuprinsd
in art. 57 din lege, care prevede cd in cazul in care sediul
debitorului nu estecunoscut, nefiind cei inregistrat la registrutr
comerfului, iar creditorii nu cunosc un alt sediu, punct de lucru
al acestuia,comunicarea,notificarea oricdrui act de procedurl,
inclusiv a sentin[ei de deschiderea procedurii simplificate, se
efectueazdnumai prin Buletinul procedurilorde insolvenli.
O altd dispozilie care eviden;iazd principiul celeritdlii care
guverneazdprocedura simplificatd, este caa cuprins5 in art.86
alin. 6 din Legea insolvenfei, care prevede prin derogare de la
regulile procedurii generale, cd desfacerea contractelor
individuale de muncd se va face de urgenfd, fdrd a fr necesari
parcurgerea procedurii de concediere colectivd, iichidatorul
urmdnd sd acorde personalului concediat numai preavizul de
15 zile lucrdtoare.
De asemenea,in procedura simplificatd se intocmesc doar
doud tabele cuprinzdnd obligaliile debitorului, respectiv cel
preliminar qi cel definitiv, iar prin sentin{a de deschidere a
procedurii se dispune qi dizoivarea societdgii iar dreptul de
administrare se ridicd de drept.
Fdrd a fr perfect[, aceastdprocedurd era absolut necesarf,,
iar cuvintele cheie care o definesc sunt celeritate, eficienyd,
costuri reduse gi nu in ultimutr r6nd, simplitate.
2006
 procedura
Camar trebuisd,arate
simplfuatit?
In leza mea de doctorat, susfinutdin 1998la Universitatea
din Bucureqti sub indrumareaprof. univ. dr. h.c. Stanciu D.
CXrpenaru,am propus introducerea in legislalia insolven{ei a
unei proceduri mai simple gi mai rapide, adecvate situa{iei
intreprinderilor mici qi foarte micir. Aceastd asimilare a unei
proceduri franceze se bazape date statisticecareindicau faptul
cd majoritatea covdrqitoare a societdlilor noastre comerciale
sunt de talie foarte micd, situalie de fapt valabild qi astdzi.
Principala obieclie adusd impotriva acestei teze, la acea
vreme, de cdtre prof. univ. dr. Brdnduqa $tefdnescu,a constat
in lipsa egalitdlii de tratament a persoanelorjuridice care ar fi
putut fi invocatd chiar sub forma ingrddirii liberului acces la
justilie al ?ntreprinderilor rnici gi ioarte mici; consecinla
acceptdrii acestei opozilii de cltre Curtea ConstitulionalS ar
conduce la desfiinlarea instituliei.
tn cei 7 ani ce au trecut pAnd la lucrlrile comitetului de
redactare a Legii insolventrei am perseverat in aceastdidee,
prezentdnd-o qi ia $impozionul organizat de cdtre Uniunea
Nalionald a Fracticienilor in Reorganizaregi Lichidare in anui
2AA4,hPoiana Bragov2"
tn consecinl[, proiectul ce l-am propus echipei de redactare
a l-egii nr. 85/2006 a constat ?n bararea accesuiui la
reorganizare nu doar a societigilor care nu mai au activitate,
sediu, acte, administrator, etc. ci gi a celor care, prin rnf,rimea
1or, nu justificd consumutrde resurse umane gi materiale aie
organelor impiicate in procedurd pentru a planifica qi conduce
timp de 2-3 ani o reorganizare.
?n acest sens, consider cd in categoria subiecliior
procedurii simplificate ar trebui sd fie cuprinse qi societilile
eomerciale care indeplinesc doud dintre urmltoareie criterii:
- cifra de afaceri rnai micd de o anumiti sumd qi
- va.loareaactivelor mai micd de un anumit nivel sau
- num5rul de salariagi sub un anumit nivel
tn acest caz, eifua de afaceri gi una dintre celelalte doui
condigii eare conduc la un anumit nivel al eifrei de afaceri (ori
este o societate cu pu6ini oameni qi active perfeclionate ori
invers), ar eonstitui un ,,tandem" logic, raiional, care sd
excludd sociemtea de trabeneficiul reorganizlrii, dacd sunt sub
un anumit nivel.
Deoarece aceastd Fropunere nu a fcst acceptati pe ideea
evitf,rii aceluiagi cisc al eveffiualei invacflri a neconstitu-
qicnalitSlii datoritE tipsirii de liberul acces Ia justi6ie, sonsider
cE dintre argumentele in f,avoarea solutriei ce o susfin, se pot
Phoenix, cprilie-sep?embrie 2006
Conf. univ. dr. Radu Bufa
Universitateade Vestdin Timiqoa
aminti cel pufin urmdtoarele:
- Curtea Constitulionald a relinut egalitatea de tratame
doar pentru persoanele fizice, nu gi pentru persoane
juridice3;
- dispoziliile dreptului contabil au consacrat aceas
discriminare: OMFP nr.94l2OOl impunea reguli mai stricte c
raportare contabild entitdlilor care indeplineau cumulativ r
anumit nivel pentru doi dintre cei trei indicatori amintili;
- situafia concretd a societdlilor comerciale din Romdn
este de naturd a elimina din reorganizare majoritatr
intreprinderilor ,,pitice" care nu fac decdt sd umfle costuri
sociale ale asandrii economiei (ex.: in Bucureqti, din pes
600.000 firme inregistrate,peste300.000 sunt neregularizate
nu gi-au depus bilanlul, mandatul administratorilor a expirt
elc.);
- majoritatea reorganizdrilor a e$uattocmai pentru cd tal
redusd a societ[flor nu a justificat elaborarea 9i analiza un
planuri serioase;
- pentru societdlile rnici se poate imagina o ,,reorganizar
eficientd qi rapid5, sub forma unui concordat care sd preva
piata in termen foarte scurt a unui procentaj minim din dato
{ex.50Vo), metod6 adecvati sub raportui cost-efect.
ln conciuzie, cred cu tdrie c[ incercareade a impiementa
procedurd simpib 9i rapid[ de ieqire de pe piald qi
intreprinderiior mici gi ,,minuscule" frebuie sd continue pent
a economisi, in beneficiul intregii societdfi, risipa de timp
bani flcutd pentru a eiabora planuri de reorganizare a un
chiogcuri, boutique-uri gi alte asemenea.
I R' tsufan,,,Reorganizarea
iudiciard Eifalimentul'",Ed. tr-um
I.ex, Bucureqti,2001,pag"327
2 R. $afan, V lV1unteanu, repere ale procedu
",Principalele
simplificate"'?n ,,Noua reglementare a insolvenlei comerciale
concordangei cu acquisuieomunitar"',BraSou2C04,pag.117- 12
3 Elena Simina Tlndsescu, ,,Principiul egalitdEiitn drep
tomfrnesc", &1. AllBeck, 1999
 organelordeconducere
Rd,spanderea
Prof. univ. dr. Ion Tirrcu

A. Probleme de drept specifice promovdrii acfiunii conducere - administratori, directori, cenzori Ei de orice alt[
pentru obligarea la suportarea unei pirfi din pasivul persoand - care au contribuit la ajungerea debitorului in
debitorului persoanl juridici aceast[ situatrie,prin una dintre urmdtoarele fapte:
In textul noii legi (Legea nr. 85i2006) ca gi in textul legii a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in
precedente (Legea nr. 641t995), capitolul consacrat folosul propriu sauin cel al unei alte persoane;
rdspunderii membrilor organelor de conducere pentru b) au flcut acte de comerf in interes personal, sub
ajungereadebitorului, persoandjuridicd, in starede insolven[d acoperireapersoaneijuridice;
este a$ezat dupd capitolul consacrat inchiderii procedurii. c) au dispus, in interes personal,continuareaunei activit[fi
Aceastd localizare a reglementdrii in cuprinsul Legii nr. care duceain mod vddit persoanajuridicd |a incetarea de pldfi;
6411995(art.137, fost art. l24r) a fost de naturd sd generezeo d) au finut o contabilitate fictiv[, au f[cut s[ dispard unele
mare diversitate de jurisprudenld.Unii judecdtori-sindiciau documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in
solufionat cererile cu acest obiect numai dup[ ce au inchis conformitate cu legea;
procedura, altii le-au solulionat inainte de inchiderea e) au detumat sau au ascunso parte din activul persoanei
procedurii iar al1ii, deqi au fost sesizali anterior inchiderii, au iuridice ori au mdrit, in mod fictiv, pasivul acesteia;
indrumat creditorul sX inregistreze la tribunal cererea qi au f) au folosit mijloace ruindtoare pentru a procura persoaner
suspendatprocedura2. juridice fonduri, in scopul intdrzierii incet[ril de pldli;
Datoritd imperfectei formuldri a textului normei legale, g) in luna precedentd incetdrii pldtilor uu ptatit sau au
problemelededreptiviteinpracticajudecdtoreascdinlegdturd dispiis s6 se pldteascdcu preferinl[ unui crediior, in dauna
cu aplicarea textului art.137 (fost 124) al Legii nr.6417995au celorlalti creditori.
fost ins[, mai numeroase qi vom exemplifica doar cu cele mai (2) iplicarea dispoziliilor alin. (l) nu inldturd aplicarea
frecvent intalnite3: legii penale pentru faptele care constituie infracliuni.
- Judecdtorul-sindic se autoinveste$tesau trebuie sd fie
investit gi in acest din urmd caz, cine este abilitat s6-l O Legea nr. g5/2006 privind procedura insolventrei
investeascd? ^-. rio ,rr t ^ ^^-i-^^ ^r,L:-:-*-^+^-,,r,,;:,,i:,'
- Stablirea rrebuie
rdspunderii inainre
sdrieerectuard sau ,,til1;ti,*";;,i?iilffiffiff#lfT::i:t}HlilT":
dupl inchiderea procedurii? "^.-r. - -ooi,^,r,,i ial,ifnrrr6i ^o."^oir; i.rri4iei q.
- care
esre
rermenurpentru
rimitd judecrtorurui-
investirea ffilf ftHilll:llr1"J;t;:lll,ill,ll:illi,ll,lTiitt;id;l:;T
sindic cu o astfel de cerere?
- comperenla
soruliondrii cereri
acestei judecrto-
aparrine
rului-sindic sau altui magistrat? ff.HH1,T:T,jJ"#TllJHT':j|'"T:j","","Illfi?
^ r^^^ j.--:
- Executarea hotdrdrii de obligare la platd se face dupd ;::; insolvenfi a debitorului, prin una dintre urmitoarele
tup::t-'
modelul extinderii procedurii raf oe asocialii '- ---F-'-------
rdspunzdtori ^.. folosit
r^r^^:i bunurile
L..-..;r^ sau
^-.. creditele
^-^r:+^r^persoanei i,,.. ,. ^ln
^^..^--a; jurtcltce
a) au
nelimitat sau dupd o altd procedurd?
- Care sunt persoanele care pot fi obligate sd suporte folosul propriu sau in cel al unei alte persoane;
paslvuloeDtrorutul persoanaJunolcai au ldcut acte de come4 in interespersonal'sub aco-
.b)
persoaneijuridice;
- Pot fi obligali la platd numai conduc[torii --D--
legal ^" ---^v- wrir3a
investigi
sau qi conducdtorii de fapt (oculli)? c) au dispus, in interes personal,continuareaunei activitdli
- care sunt f-aptele utrug drpunderea? Enumerareadin care. ducea, in mod vddit' persoanajuridicd la incetarea de
"ui" sau e--xernplificativd?
textul legii estelimitativd pl[ti;
- inti" fapta conducdtorului qi insolvenla debitorului tre- d) au linut o contabilitate fictiv[, au fdcut sd dispar5 unele
buie sd exisG un raport de ca.szalitatesau este suficient ca documente contabile sau nu au {inut contabilitatea in
fapta sd fi contribuit la ajungerea debitorului in stare de conformitate cu legea;
iniolvenld? e) au detumat sau au ascunso parte din activul persoanei
- Confuziunea patrimoniil or afiagerdspunderea? juridice ori au mdrit in mod fictiv pasivul acesteia;
- Atunci cdnd sunt mai multe perioane raspunzltoare,obli- | au folosit mijloace ruinltoare pentru a procura persoanei
galia este solidar[ sau conjunct[i juridice fonduri, in scopui int0rzierii incetdrii de pldtri;
g) in luna precedentdincetdrii pldEilor,au plItit sau au dis-
Opartedintreacesteintrebdriqi-augdsitrdspunsulintextul pus sd se pldteascdcu preferinld unui creditor, in dauna
art. i38 aI Legii privind procedura insolventrei. celorlalfi creditori.
Sd compar-[mcele doud texte legale: (11) Comitetul creditorilor poate cere judecfltorului-
sindic sI fie autorizat sI introduci acfiunea previzuti la
O Legea nr. 64ll995privind procedura reorganizdrli alin.l, daci administratorul judiciar sau lichidatorul a
judiciare qi a falimentului omis sI indice, in raportul sdu asupra cauzelor insolven[ei,
ART. 137 - (1) Judecdtorul-sindic poatedispuneca o parte persoanele culpabile de starea de insolvenfd a
a pasivului debitorului, persoand juridicl, ajuns in stare de patrimoniului debitorului persoand juridici' ori dacS
insolvenl[, sd fie suportatX de cdtre membrii organelor de acesta a omis si formuleze ac(iunea previzuti de alin. 1 9i

Phoenix, oprilie-septembrie 2OO6

rispunderea persoanelor la care se referd alin. 1 amenin(i

Deqi ameliorat fat[ de textul anterior, noul text al art' 138

estedeitul de departede perfectriuneqi conduce inevitabil la o
jurisprudenfd neuniform[, dupd cum se va demonstrain cele ce
urmeazd,
organele colegiatede conducere ale persoaneijuridice' s-
B. Condifiile legale pentru stabilirea rdspunderii'
au-opus la actele sau faptele care au cauzat insolvenfa sau
I nv estirea i udecdtorului'sindic. P ers oanele abilitate sd
au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzatinsolven{a gi
ceard jude cdt-orului'sindic aplic ar ea dispoziliilor art' I 38'
au flcut sI se consemneze,ulterior luirii deciziei, opozi[ia
Condi[iile Iegalei inve stiri
lor la acestedecizii.
Conform-textului alin.(l) al art. 138, judec[torul-sindic
noate fi investit de administratorul judiciar, de lichidator sau
-cle
Remarcdm elementelede noutate din art. 138:
comitetul creditorilor.
1) Se menlioneazdpersoanelecare pot investijudecdtorul-
in ce priveqte comitetul creditorilor' abilitarea legald este
sindic cu cererea de aplicare a dispoziliilor legale privind
condilionit[ de prealabila autorizare a judec[torului-sindic, iar
rdspundereamembrilor organelor de conducere: ,,La cererea
cererea de acordare a autorizdrii este condilionatd, la rdndul
administratorului judiciar sau a lichidatorului.""'
acesteia,de cel putrinuna dintre urmdtoareleimprejurdri:
Comitetul creditorilor poate cere judec[torului-sindic sd fie i) administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sd
autoizat sd introduc[ acfiunea cu condilia ca administratorul indice, in raportul sdu cu privire la cauzele insolventei,
judiciar sau lichidatorul sd fi omis sd indice, in raportul sdu,
persoanele vinovate de starea de insolvenld a patrimoniului
itop.u cauzelor insolven{ei, persoaneleculpabile de stareade
insolvenl[ a patrimoniului debitorului persoandjuridicd, ori
dacd acestaa omis sd formuleze acliunea prevdnttd de alin'(l)
qi dreptul la acfiune amenin![ s[ se prescrie.
2) Se extind gi se precizeazd categoiile de persoane
r[spunzdtoare: ,,membrii organelor de supraveghere din
cadrul societdfii sau de conducere, precum gi de orice alti
persoani care a cavzat starea de insolvenfi a
debitorului..."
3) Se precizeazdcondilia ca fapta persoaneis[ fi ,,cauzat"
stareade insolvabilitate a debitorului.
4) in caz de pluralitate de persoane rdspunzdtoare,
,,obligafia este solidarl intre aceste persoane, fafd de cd depinde de :
averea debitorului, cu condifia ca apari{ia stdrii de a) omisiunea administratorului judiciar sau a lichidatorului
insolven(5 sd fie contemporani sau anterioard perioadei de de indica, in raportul sdu, cauzele insolvenlei qi persoanele
a
timp in care Ei-au exercitat mandatul sau in care au de(inut vinovate pentru itarea de insolventrd a debitorului persoand
pozifia care ar fi putut cauza insolvenfa". juridicd;
Desolidarizarea se poate obline dacd, in organele b) neintroducerea unei cereri cu acest obiect de cdtre
colegiale de conducere ale persoaneijuridice, cel fa15de care administratorul judiciar sau lichidator deqi a identificat
se cere stabilirea rdspunderii s-a opus la actele sau faptele care persoanelevinovate;
av ca:uzatinsolvenla, ori a lipsit de la luarea deciziilor qi a c) existd ameninlareaprescrierii dreptului la acliune pentru
fdcut s[ se consemneze,ulterior ludrii deciziei, opozilia sa. stabilirea rdspunderii persoanelorvinovate;
5) Se precizeazd rermenul de prescriplie extinctivd a d) comitetut creditorilor a cerut qi a oblinut din partea
dreptului la acfiune pentru aplicarea dispoziliilor art. 138: ju decdtorului-sindic attoizar ea sd introduc[ acliunea'
,,Ailiunea prevdzut[ la art. 138 se prescrie in termen de 3 ani 3) Este contraindicatd formula prealabilei autoizdi a
de la data la care a fost cunoscutd sau trebuia cunoscutd comitetului creditorilor de cdtre judecdtorul-sindic, deoarece
persoana care acauzataparilia stdrii de insolvenld, dar nu mai
devreme de 2 ani de la data hotdrdrii de deschidere a
procedurii'".
6) Se reglementeazd procedura pentru mdsurile asi-
guratorii: odatd cu cererea de stabilire a rf,spunderii sau
ulterior se poate cere judecdtorului-sindic ,,sd instituie mdsuri
asigurdtorii asupra bunurilor din averea persoanelorurm[rite
conform art. 138. Fixareaunei cauliuni de IO% din valoarea
pretenliilor este obligatorie".
7) S-a precizat cd, in toate cazurile, fdrd excepfie,
executarea silit[ impotriva persoanelor prevlzute la art. 138
alin.(l) se face de cdtre executorul judecitoresc, conform
Codului de procedur[ civild.
8) S-a admis cd executarea silitd se poate realiza atdt
inainte de inchiderea procedurii cdt qi dupl inchiderea
procedurii, dacd rispunderea a fost stabilitd inainte de
inchiderea procedurii.
Phoenix, oprilie-septembrie 2005
140 referitor la destinaEiasumelor. In acelaqi sens, sunt gi
dispoziliile art. 136 privind dezinvestireajudecdtorului-sindic
gi a administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupd
inchiderea procedurii.
C. Persoane care pot fi obligate si suporte aplicarea
dispozifiilor art. 138
Textul alin. (1) al art. 138 enumer[ 3 categoriide persoane
cdrora le sunt aplicabile dispoziliile acestui articol:
a) membrii organelor de supraveghere,auditori qi cenzori
(art. 159-166qi art. 190-199din Legea nr.3lll990), precumgi
membrii comitetului de direclie cu atributii de supraveghere
(art. 148 alin.(3) din Legea nr. 31/1990);
b) membrii organelor de conducere;
c) orice altd persoan[ care a cauzat stareade insolven{[ a
debitorului persoandjuridicd prin una dintre faptele enumerate
in alin. (1) lit. a) - g), ca de exemplu,conducdtorulde fapt.
Din examinarea faptelor enumeratein alin. (1) rezultd cd
ele pot fi, in mod obiectiv, sdvdrqite numai de asemenea
persoane, legal investite, cu atribufii de conducere, de
autoritate gi de dispozi{ie, sau de supraveghere,precum qi de
acele persoanecare au uzurpat asemeneaprerogative.
Textul nu distinge intre conducdtorii in funcfie la data
deschiderii procedurii qi conducdtorii anteriori,a ldsdnd la
suveranara{iune a judecdtorului-sindic sd stabileascddacd atdt
unii cdt qi ceilalli au contribuit la ajungerea societdlii in
aceastd situatrie,in calitate de autori ai unora dintre faptele
enumerate. imprejurarea c[ persoana fald de care se cere
stabilirea rdspunderii nu avea calitatea de administrator la data
naqterii crean(ei, este irelevantd.fafd de dispoziliile art. 138,
care nu conditrioneazdrdspundereade prezenfa acesteicalit[ti
la data naqterii creanlei, ci numai de sdvdrgirea in timpul
mandatului de administrator, a unor fapte enumeratein textul
alin. (l) al art. 138.5
Considerdm c[, pentru aplicarea dispoziliilor art. 138, nu
este necesar ca investirea in funclia de conducere si fi fost
efectuatd cu respectareatuturor formelor prescrise de lege6,
dacd in fapt s-au exercitat atribufiile acelei funclii. De
exemplu, nu va h inl[turati aplicarea acestor norme legale
chiar dacd investirea administratorului sau a cenzorului nu a
fost publicatd in Monitorul Oficial qi nu a fost inscrisd in
registrul comertrului/.
Averea debitorului a suferit un prejudiciu, a cdrei
existenfd certd se stabileqte prin constatarea de cdtre
judec[torul-sindic nu numai a faptului cd persoanajuridicd a
ajuns in incetare de pldEi,ci qi a imprejurdrii c[ obligaliile fagd
de creditori nu pot h pldtite integral din avereadebitorului.6
Acest prejudicia existd atAt fu cazul procedurii de
faliment cdt Si tn cazal confirmdrii unui plan de
reorganizare ssu de lichidare (art. 138).
Nu esteinsl obligatoriu ca intregul prejudiciu cauzat astfel
sd f,re suportat de conducetori. ,,Judec[torul-sindic poate
dispune ca o parte din pasivul persoaneijuridice" sd fre pl5tit
de membrii organelor de conducere. Credem, insd, cd prin
textul art. 138 judecdtorul-sindic nu esteingrddit in putereade
a-i obliga pe conduc[tori qi la plata intregului pasiv rdmas
neacoperit dupd lichidarea averii debitorului. Textul art. 138
alin.(1) din Legea privind procedura insolvenfei nu trebuie sd
fie interpretat in sensul cd persoanele rdspunzdtoarenu ar
putea fi obligate sd suporte intregul pasiv rdmas neacoperit,ci
in sensul ca fiecare dintre persoaneler[spunzdtoare s[ poatd fi
obligatd individual, atunci faptele acestor persoane sunt
diferite gi qrejudiciul cauzat de fiecare faptd poate fi precis
determinat.Y
Independentde cuantumul pasivului, rdspundereafiecdruia
dintre conducltori se va limita la prejudiciul cauzat cu
vinovdliel0 prin fapta propriell sau fapta comun[. Astfel, s-a
Phoenix, oprilie-septembrie 2006
decis, prin interpretareaverbelor utilizate in textul legii (< au
folosit >>,< <au fdcut >>,<<au dispus > etc.) cd vinovdfia trebuie
sd imbrace forma intengieil2. Vinov[1ia nu este prezumatd,ci
trebuie sd fie doveditd.'r
O reglementare distinctd este consacrat{ cazului
coautoratului la una sau la mai multe dintre faptele care au
cauzat insolvenfa.
(1) Astfel, de exemplu, faptele descrisela literele: a)-g) s-
au sdvdrqit de c[tre membrii consiliului de administratie al
S.A. prin hotdrAri luate in qedinlele de consiliu (art. 151 al
Legii nr. 3llI990) cu unanimitate sau cu majoritate de voturi,
in prezenla tuturor membrilor sau numai a unora dintre
membri. Hotdrdrile luate cu majoritate de voturi sunt opozabile
gi celor care au votat impotrivd sau nu au votat pentru c[ nu au
fost prezenli. Hotdrdrea este, agadar, comunA tuturor
membrilor consiliului de administrafie qi fapta comuna atrage
r5spundereasolidard. Pentru a se desolidariza, cei care s-au
opus ori au lipsit trebuie s[ facd dovada acestorimprejurdri.
In aceastdprivintrd, formularea textului nu este cea mai
reugitS.
Astfel, alineatul hnal al art. 138 pretinde ca persoanelein
cauzd sd fi < fbcut sd se consemnezeulterior ludrii deciziei,
opozilialor... >>.
Cuvdntul < fbcut > are infelesul de rezultat obtinut, ceeace
nu poate fi pretins persoanei in cauzd,pentru cd nu are fizic
aceastdposibilitate. Tot ceea ce poate sd facd este sd ceard sf,
se consemnezenominal cd a votat impotrivd, a$a cum se
intdmpld, de exemplu, in cazul votului in adunareageneral[ a
aclionarilor(alin.(2) al art.132 din Legea nr. 31/1990).
(2) O altd problemd pe care o ridicd solidaritatea este
semnihcafia condiliei <<ca aparitriastdrii de insolven(d sd fie
contemporand sau anterioard perioadei de timp in care qi-au
exercitat mandatul sauin care au delinut pozigia carear fi putut
cauzainsolvenla>>.
Dacd factorii cu care se opereazdin acestrafionament sunt
fapta-cauzd gi insolvenla-efect qi dacd admitem cd factorul
cauzal precedein timp factorul efect, este greu de acceptatcd
ar putea fi rispunzdtor cel in cauzdin situatia in care aparilia
stdrii de insolven{da fdst anterioarddobdndirii mandatului sdu,
in cazurile enumerate la alin.(1) lit. a)-e) qi g)14. Este
discutabil5 reg[sirea situaliei in ipoteza de la ]itera f) dar gi
aici, insolventa a fost amdnatd qi nu s-a manifestat anterior
mandatului celui in cauzd.Dovada mportului de cauzalitatenu
poate fi suficientd atunci cAnd reztltd numai din afirmaliile
idministratoruluijudiciar. ls
D. Natura juridicd a rdspunderii membrilor organelor
de conducere
Determinarea naturii juridice a r[spunderii persoaneior
vizate de art. 138 este consecinla calificdrii raporturilor
juridice dintre administratori, directori gi cenzori pe de o parte
qi persoanajuridicd pe de altd parte.
In ce priveqte raportui dintre administratori gi persoana
juridic[ sunt aplicabile dispoziliile art. 72 Legii nr.3Ul990
conform cdrora,,Obligaliile qi rdspundereaadministratorilor
sunt reglementate de dispoziliile referitoare la mandat gi de
cele specialeprevdzutede aceastdlege". Mandatul estecuprins
in actul constitutiv (art. 5) sauin hotdrdreaadundrii generaleqi
este acceptatprin semnareain registrul comerfului. Acceptdnd
desemnarea, administratorul stabileqte un rapoft juridic
contractual de mandat comercial cu persoanajuridicd.
in unele situalii, mandatul de administrator izvordqte din
contractul de muncd. Aceeaqi sursd o poate avea mandatul
directorului executiv sau mandatul cenzorului (art. 144 qi art.
1s9).
Contrinutulmandatuluiestedeterminatin primul rAndde
conffact, dar nu numai de acesta.Unele obligafii ale
directoruluisaucenzoruluidecurgdirectdin
administratorului,
lege, dupd cum rezultd atat din afi.72 (,,prevdzutein aceastd nedecontareaavansuriloFT qi operafiunile fictive, efectuatecu
lege") cAt qi din art. 73 (lit. c): existenfa registrelor cerute de scopul insuqirii unor fonduri ale persoanelor juridice sau cu
lege qi corecta lor ginere; lit. e): stricta indeplinire a scopul de a incasa de la parteneri avansuri pentru lucrdri
indatoririlor pe care legea, contractul de societateqi statutul le inexistente3S.Aceastdcerinfd nu esteindeplinitd atunci cAnd
impun. Natura rdspunderii va fi determinatdde sursaobligaliei debitorul s-a invoit cu partenerul contractual in sensul ca
incdlcate sau neindeplinite. in unele cazuri va fi o r[spundere acesta din urmd sd arendeze un teren agricol qi s[ oblinl
civil[ contractuald iar in altele va h o rdspundere civil[ producfia corespunzdtoare,fiind frnan{at de debitor pentru
delictuald.l6 ln situatriareglementatd de alin.(2) aI art. I37, toate lucrdrile agricole. Produc{ia nefiind obtrinutddin motive
indiferent de sursa obligaliei rdspunderea va fi delictuald obiective, debitorul nu a mai putut rambursa creditele
deoarecefapta constituie infracliune. contractate cu bdncile. Din aceastdimprejurare nu se poate
concluziona ci debitorul, prin administrator, autllizat creditul
E. Diversitatea faptelor prin care s-a cauzat insolvenfa societdtrii in folosul individual al administratorilor sau in
Legea privind procedurainsolvenEeiin art. 138 alin.(l) a folosul societ[1ii cu care a stabilit rela[ii contractuale.39
reiterat enumerarea limitativdlT din art. 137 al Lesii nr.
641t99518. - Efectuarea de acte de comerf in interes personal, sub
Enumerareafiind vddit limitativd nu poate fi extinsd prin acoperirea persoanei juridice (lit. b). In jurisprudenp
interpretare analogicd. De aceea jurisprudenga a respins francezd situatriaa fost intAlnitd mai ales in cazul in care
cererile care au invocat ca temeiuri de fapt, de exemplu :
conducdtorul speculeazdsub acoperireasocietdgiiao.
- nedepunereadiligengelor pentru readucereaunor bunuri
in patrimoniuldebitorului: I Y - Continuarea, in interes personal, a unei activitdfi care
- neinregistrarea in contabilitate a datoriilor fald de bu-
ducea in mod vddit persoana juridicl la incetarea de pllfi
ge?};
(lit. c) prin agravarea pasivuluial. Interesulpersonalesteo
- managementdefectuos2l;
- continuareaabuzivd a unei exploardi deficitarc22: condilie esenfiald pentru angajarea rdspunderii. Simpla
- neurmdrireaincasdriipropriilor crean[err; continuare a unei activitdli nerentabile, care conducea v[dit qi
- exercitarea funcliei de administrator qi la altd,persoand inevitabil la insolven!5 nu este suficient pentru stabilirea
rdspunderii dac[ un estefdcutd qi dovada interesului personal
iuridicd2a
- nedepunerea rapoartelor la administralia finanlelor Un astfel de interes personal poate fi retinut, de exemplu, in
situalia in care const[ in continuarea incasdrii salariului de
oublicezr
^ :
- neplata crean{elor bugetare26. cdtre conducdtor.
Totodad, instanfele au respins cererile in situaliile in care
- Conducerea unei evidenfe contabile fictive sau
s-a dovedit c[ insolvenfa a avut alte cauzei
- ne$ansade a desf5gurao activitate profitabil*1 ; neconforml cu legea42sau provocarea dispari(iei unor
- intreruperea temporard a activitdfii de produclie din mo- documente contabile43 flit. d). Faptele se incadreazd gi
tive neimputabile, nerecuperareapropriilor creante, neplata art.l4l,lit. a) privind infractriunea de bancrutd frauduloasd.
datoriilor curente, neincasareavalorii mdrfurilor exportate2S; cazul neindeplinirii de c[tre administrator a obligatriei de
- diminuarea cererii pielei qi scddereaprelurilor2g ; preda evidenla contabild lichidatorului, timp de aproape 1
- conjuncturaeconomicdnqfivorabild, epizootia,cre$terea de la deschidereaprocedurii, se prezumd cd administratorul
dobAnzilorla creditelebancareru; a finut contabilitatea in conformitate cu legea, sau a fdcut
- riscul comercialinerent 31; dispard documentele contabile.4 Toate faptele enumerate
- seceta prelungit5, cu consecin(a imposibilit[gii rambur- litera d) din alineatul (1) se caractenzeazdprin sdvdrgirea
slrii creditului bancarrz : cu inten[ie, care trebuie sd fie doveditd in persoana fiecdrui
- scddereapielei navlurilor pe plan internalional, creqterea dintre cei considerali r[spunzltori. Neregulile care au dus
prelurilor combustibililor, avarii din cauza echipajelor.rr recalcularea impozitului nu pot fi considerate ca fapte
atrag rdspundereaprevdzutd de art. 137 cdt timp nu s-a fdc
Enumerareadin art. 138 cuprinde urmdtoarelefapte : dovada cd neregulile au fost provocate cu intenlia de a el
- Utilizarea bunurilor sau a creditelor persoanei obligagiile fiscale prin inscrieri neconforme cu realitatea
juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane registrele contabile4s. De asemenea, s-a hotlrAt cd
juridice (tit. a). continuarea activitdtii fdr[ o organizare clard, fdrd evi
S-a consideratcf, este culpabil in acestmod: conducdtorul contabild, qi cu comenzi sporadice,doar pentru oblinerea
care garanteazd, prin cautiune reald cu averea societdlii venituri personale, s-a ajuns la cregtereadatoriilor socie
datoriile sale personale sau ale altei persoane ; conducdtorul comerciale gi la falimentul acesteia46. Lipsa eviden
care acordd in numele persoaneijuridice pe care o reprezintd contabile indicd o administrarefrauduloasda averii debi
avalul biletului la ordin emis de o altd persoand f,rzicd sau o premisd pentruaplicarea art.l3t din Legea
juridicI in beneficiul unui creditor; conducdtorul care ilr$!X']"
incaseazd pentru sine efectele de come4 in care.apare ca
beneficiar societatea34,precum qi acela care a folosit in interes Deturnarea sau ascundereaunei pirfi din acti
propriu creditul bancar oblinut pentru societate35.Astfel, s-a persoanei juridiceaS sau mirirea fictivfl a pasivr
decis c5.incasarea in numerar. de cdtre administratorul statutar acesteia4e(lit. e). Faptelese incadreazdgi in art.141lit. a),
al debitorului, a sumelor reprezentdnd prelul serviciilor privind infracgiunea de bancrutd frauduloasd. Printre f
prestate qi neevidenlierea in contabilitate a acestor sume relinute sub aceastl calificare s-a numlrat gi incasarea u
genereazd,o prezumlie de utilizare in interesul propriu, de remuneralii abuzive50.
naturS. s[ atragd rlspunderea administratorului conform art.
138 alin. (1) lit. a) $id) 36 - F olosirea de mijloace ruinltoare pentru a
Pentru aplicarea prevederilor art. i38 alin. (1) Iit. a) este persoaneijuridice fondurisl 1tit.f), ca de exempluemite
necesar sd se facd.dovada certi cd administratorii au utilizat unor efectede complezenld52 saucontractarea unor credite
bunurile sau creditele societ[1ii in folosul propriu sau in cel al dobdnzi exorbitante.
unei alte persoane juridice. In aceasti situalie se regdsesc

Phoenix, oprilie-seprembrie 2006

 - Efectuarea de pldfi cu preferinfd cdtre un creditor, in
dauna celorlalli creditori, in luna precedenti incetdrii
plifilor (lit. g).
Nu se incadreazdin situaliile prevdzute de alin. (1) al art.
138 nerespectareaobligaliilor fiscale pn-"^rndplata crean{elor
bugetarede cdtre debitorul in procedurd.)r
F. Raportul de cauzalitate intre fapta conducitorului gi
prejudiciu
Din formularea textului alin. (1) rezultd cd sunt
rdspunzdtori pecuniar, in temeiul dispoziliilor art. 138,
membrii organelor de conducere ,,care au catzat" ajungerea
persoanei juridice in incetare de pldli prin una dintre faptele
enumeratein continuare.
Expresia sugereazd existen{a raporfului de cauzalitate54
intre fapta personal5qi prejudiciul suferit de avereadebitorului
gi consecutiv de creditori, dar totodatd qi aplicarea textului
chiar qi in situatriain care fapta a constituit numai o condifie
favorabild pentru realizarea efectului)). Este mai ales cazul
faptelor omisive ale cenzorilor, care nu au descoperit, nu au
sesizat qi nu au aclionat pentru remedierea consecinfelor
faptelor comise de administratori sau de directoriro. In
consecinld, nu sunt aplicabile dispozitriile art. 138 in toate
situaliile in care stareade insolven![ a fost cauzat[ de faptele
ilicite ale unor te4e persoaneqi nu de administrator.)/
G. Procedura (art. 139-14I-)
Premisele acfiunii reglementate de art. 138 se afld in
raportul administratorului sau lichidatorului asupracauzelor gi
imprejur[rilor care au dus la incetarea de pl51i, raport care
conline qi informalii privind eventuala rdspunderea oricdrui
administrator. director. cenzor. asociat. salariat sau a altei
persoane.58
Conform dispoziEiilor arL. 140, pebaza acestui raport sau
pe baza altor informalii qi documente din dosarul cauzei,
judecdtorul-sindic poate fr sesizat de administratorul judiciar
sau de lichidator, gi in subsidiar de comitetul creditorilor, cu
excluderea altor persoane.
Judecdtorul-sindicnu se poate autoinvesti nici cu privire la
fapte, nici cu privire lapersoanF$rvinovate. Conform art.149
al Legii privind procedura insolvenlei, dispoziliile acesteilegi
se completeazd, in mdsura compatibilitdfii lor cu cele ale
Codului de procedurd civild. Art. 129 C.pr.civ. prevede cd
judecdtorii hotdr[sc numai asupra obiectului cererii deduse
Juoeca{il-'.
ln aplicarea corectd a acestei norrne de principiu, Curtea
Supremd de Justilie, Curtea de Apel Bucuregti qi alte cu4i de
apel au decis:
- ,,Instantanu poate introduce din oficiu o altd persoandin
proces, deoarece potrivit prircipiului disponibilitdlii, doar
pd4ile au aceasteposibilitate"ou;
- ,,Instanlele nu se pot sesiza din proprie ini1iativd...
Obligalia instan(ei de a se pronunta numai cu privire la
obiectul actriunii constituie, corelativ, garantia aplicdrii
principiului disponibilitdlii, recunoscutpdrlii reclamante." ot ;
- ,,Principiul disponibilitdlii in procesul civil lasd la libera
apreciere a reclamantului fixarea cadrului procesual gi a
limitelor cererii, inclusiv cu privire la persoanele cu care
inlelege sd-qi dispute obiectul procesului. In acest context,
introducereain cauzda altor persoane,din iniliativa instanfei,
este nelegal[ qi nu poate fr explicatd in baza principiului
rolului activ al judecdtorului, deoarcce acesta se referd la
folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevdrului, in
limitele legii qi in cadrul procesual stabilit prin voin[a
reclamantului."or
Dreptul la acfiune pentru stabilirea obligagiei qonduc[-
torului persoaneijuridice in temeiul art. 138 apa4ine persoanei
Phoenix, oprilie-septembrie
juridice debitor in procedur[ gi exercitarea acestui drept este
atribuitd in principal adminisfiatorului judiciar, sau
lichidatorului, dupd caz, iar in subsidiar comitetului
creditorilor.
Acest drept la acliune se stinge prin prescrip{ie extinctivd
intr-un termen de trei ani, corespunzdtorfermenului general de
prescriplie extinctiv[. Termenul se calculeazdde la data la care
persoanajuridic[, debitor in procedurd, prin reprezentanlii s[i
legali, a avut cunoqtin{dde fapta cauzatoarede insolvenld 9i l-
a cunoscut pe autorul faptei sau trebuia sd cunoascd fapta gi
autorul.
Termenul de prescriplie s-ar putea implini gi inainte de data
deschiderii procedurii, cu consecinfa imposibilitdfii legale a
admiterii unei asemenea cereri, in temeiul art. 138. Dac[
termenul de prescripgie nu era implinit la data deschiderii
procedurii, sentinla prin care se deschide procedura are ca
efect prelungirea termenului de prescriptie cu doi ani.
Concluzia rezulti din textul art. 139 ,,dar nu mai devreme de
doi ani de la data deschiderii procedurii".
in absenla unei norme exprese in acest sens nu se poate
susfine teza suspenddrii terrnenului de prescriptie. Textul art.
40 reglementeazdnumai suspendareatermenelor de prescriplie
prev[zute 7a art. 36. Aceste termene au ca obiect numai
creanlele asupradebitorului sau bunurilor sale, nu qi creanlele
debitorului. Sumele ce vor fi pldtite conform art. 138 se fac
venit la averea debitorului. Nu se poate sus(ine nici ideea
intreruperii cursului prescripliei prin efectul inregistr[rii
cererii de deschiderea procedurii atunci cAnd cerereaapa4ine
creditorului, deoarece institutria intreruperii funclioneazd
numai in favoareasemna{aruluicererii de chemarein judecatI,
nu qi in favoarea celui chemat in judecatd cum este debitorul
in procedurainsolvenlci.
Nu este legald investirea judecdtorului-sindic cu cererea
pentru stabilirea rdspunderii in temeiul dispoziliilor art. 138,
dup[ inchiderea procedurii. 63
Rlspunderea membrilor organelor de conducerenu poate fi
stabilitd nici inainte de definitivarea tabelului creangeloro+.
Este nelegald qi trebuie sd fie respinsl reiterarea cererii
pentru aplicarea dispoziliilor art. 138, sub motivul
insuficienlei sumei acordate unui creditor, dupd ce anterior a
fost irevocabil admisd o astfel de cerere. inclusiv referitor la
crean[asolicitantului65.
Pentru a hotdri obligarea membrilor organelor de
conducere sd suporte pasivul debitorului persoand juridicd,
judecdtorul-sindic este obligat sd respecte principiul
nemijlocirii in sensul de a-qi baza sentinfa numai pe probele
administrate nemijlocit, conform art. 129 alin. (5) C.pr.civ.
Preluarea simplelor susfineri ale creditorilor, neadministrarea
probelor in contradictoriu cu toate pI4ile qi neverificarea
ipdr[rilor fac ca sentinla s[ fre netemeinicd qi nelegald66.
Raportrl lichidatorului nu constituie o probd suficientd pentru
admiterea cererli bazatd,pedispoziliil e' art. 138.61
in situatriain care judecdtorul-sindic a constatat cd sunt
indeplinite condiliile rdspunderii civile delictuale in sarcina
fostului administrator al debitorului, decedat ulterior, s-a
pronunfat admiterea acfiunii bazatd,pe art. 138 qi obligarea
sogiei supraviefuitoare a defunctului administrator care a
acceptat succesiuneaacestuia.Totodat[, s-au respins cererile
creditorilor falI de mostenitorii neacceptanti.6S
Considerdm cd sunt nelegale practicile care eludeazd,
discret sau brutal dispoziliile clare privind procedura stabilirii
rdspunderii membrilor organelor de conducere. Pentru
exemplificare, prezefiAm urm dtoareletendin(e de principiu :
a) Solugionarea cererii de angajare a r[spunderii
administratorului debitorului
implicdnd cheltuieli materiale, nu va fi examinatd de cdtre
judecdtorul-sindic, ddndu-se prioritate cererii de inchidere a
"Procedurii6g;
20O6
 b) Procedura poate fi inchisd, chiar dacil nu a fost incd
solulionatii irevocabil
cercrea pgltru stabilirea rdspunderii membrilor organelor
/u.
{e conducere Jurisprudenlamajoritard estein sensulcontrar.
Inchiderea procedurii falimentului nu poate opera decdt dupd
solulionarea definitivl qi irevocabild a cererii pentru stabilirea
rlspunderii membrilor organelor de conducere gi. dupd
executareasiliti a hotdrdrii pronuntare contra acestora/r;
c) inchiderea proceduril poad fi dispusd gi inainte de
executareasilit[ contra persoanelor rdspunzdtoarein temeiul
art. 138. Pentru a nu menline deschisd o procedurd care nu
aduce venituri, art. 130 permite inchiderea proceduriiT2.
Dupd investire, la cererea persoanelor care l-au sesizaL
judecdtorul-sindic va dispune mdsuri asigurdtorii asupraaverii
personale a membrilor organelor de conducere a persoanei
juridice debitoarecare sunt pasibili de rdspunderepatrimoniall
conform dispozigiilor art. 138. Cererea pentru misuri
asiguratorii poate fi formulatd impreund cu cererea
introductiv[ sau ulterior.
Acgiunea se poate utlliza atit in procedura de reorganizare
cdt gi in procedura de faliment (aft. 139).
Prin sentinF, judecdtorul-sindic73 obligd membrii
organelor de conducere sd suporte personal ,,o parte a
pasivului debitorului"74. Aceastd ,,purte" poate f,rconceputdin
mod diferit:
- aceaparte din pasivul debitorului care nu se poate acoperi
din lichidarea averii debitorului:
- o parte din pasivul ce rdm6ne neacoperit, pe care o va
determina in mod suveranjudecitorul-sindic;
- numai acea parte din pasivul rdmas neacoperit care este
efectul faptei-cauzdori al faptei-condilie, descrisdde lit. a) -g)
din alin.(l).
in situalia in care mai multe persoane sunt obligate sd.
suporte impreund aceeaqi,,parte", r[spunderea lor civild va fi
solidar[, conform dispozitiunilor art. 42 Cod comercial.
Exceplie face situatria persoanelor angajate cu contract de
muncd, a cdror rdspundereva fi conjunct[.
Sentinfa judecdtorului-sindic este definitivd gi executorie
conform art.I2.Eapoate fi atacaldcu recurs la curtea de apel.
Titlul executoriu va fi pus in executare silitii de cdtre
executorul judecitoresc conform Codului de proceduri civill,
cu excep{ia cazurilor in care legea speciald dispune altfel (art.
r4r).
Sumek realizate prin mdsurile de executare silitd vor
apar{ine averii dcbitorului Si vor fi destinate, tn caz de
reorganizare, completdrii fondurilor necesare continudrii
activitd[ii, iar tn caz de lichidare, pld{ii datoriilor cdtie
creditori (art, 139).De aceeaesteobligatoriu$i inevitabilca
stabilirea rdspunderii conform qrt. 138 sd fie efectuatd
inainte dc tnchiderea procedurii.TS
NOTE
I Exceplia de neconstitugionalitate
a dispozigiilor m.724 (actual 137)
din Legea nr. 6411995a fost respinsd de Curtea Constirulionaldprin
Decizia nr. 286 din 30 octombde 2001 Ei prin Decizia nt. 25 din 2i
ianuarie2fiM.
2 Tribunalul'Botoqani,s. com. de cont. adm., sent.civ.
Ei nr. 410 din
23 aprilie 20o3, dos. nr.59lOlE2OO2,(ineditd).
r Imre Miklos Lajos, Rdspundereaorganelor
de conducereale unei
societdli comerciale(SA. sau S.R.L.,),revistaPhoenix nr. 62003, p.25.
Curteade apelCluj, s. c<tmEide cont. adm.,dec.nr. 285din 30 mai 2000,
BJ 2000,ll, p.216.
a ,,Apdrarea r.ecurenteiin sensul.c[ s-a retras
din func1ia de
adminisratorbu data anterioarddeschideriiproceduriiesteirelevantdsub
doud aspecte:d) retragereanu a fost gperatdin registrul come4ului $i este
Phoeni:coprilie-septembrie 2005
inopoz.rbiltrte4elor persoane;b) rapomrl lichidaroruluijudiciar atestiic[
faptele imputate care se subsumeazi conceptului de nelinere e
contabilittrlii conform legii, s-au sdvdrgit gi in perioada anterioarl
pretinseiretrageri."Cunea de apel CIuj, s.com.Ei de cont. adm., dec. nr
4147 din 15 iunie 2OM Qneditd\.
5 Curteade apel Cluj, s. com. gi de cont. adm., dec. nr. l38l din i
octombrie 2002, (ineditd).
6 Com. 3 mars 1981,J.C.P.82, ll, 177954.
/ Curteade apel Cluj, s.com. de cont. adm., dec. nr. 5104 din 30
Ei
noiembrie20M (inedil d).
8 Trib. Arad, s. com gi de conr. adm., s. nr. 21412001,Studia
Universitatis BABE;- BOLYAI nr. U2001, p. 112, cu not[ de Adiru
Buciuman
9 Curteade apel Cluj, s. com. qi de cont. adm.,dec. m.273 dtn 19
februarie2002 gi nr. 1847din 26nov.2002 (inedite)
l0 "Administratorul rdspunde... chiar pentru culpa cea mai micd-
$i
dar aflatd in legdturdcauzal[ cu ajungereain imposibilitateade platE--
(Curteade apel Galali, s.com.Ei de cont adm., dec. nr. I1,,411998, Sinteza
practicii judiciare a Curlii de Apel Galali, I 998-2000;p. 168)
ll in:multe situalii persoanardspunzltoarea sivdrgit fapte care se
incadreazdconcomitentin mai multe ipotezereglementatede alin.(l) al
art. 138. in acest sens,Tribunalul Bihor, s.com. sent. nr. 178/F din 4
aprilie 2005.
12Curteade apel Constanla,s.com.,dec.nr.66/COM din 2 februarie
2005.
13Curteade apel Bucuregti,s. VI com., dec.nr.93iR din 27 iantwte
2005 gi nr. 107/Rdin I februarie2005.
14,, Avand in vederefaptul cd din probatoriul efectuatnu s-a putrtr
stabili nicio legdturl de cauzalitateinrre activitateafo$tilor administrarori
ai debitoareidin perioada 1994-2OAlgi perioadaulterioard,in care s-au
ivit cauzelecare au condusIa declanqarea proceduriiprevdzutede Legea
nr. 6411995 republicatd, instanta a respins cererea de angajare a
rlspunderii foEtilor administratori."(TribunalulVrancea,s.com. sent.nr.
6l din 23 februarie2005).
15
,,Jodecitorul-sindics-a glsit in imposibilitatea de a-Ei exercita
rolul sdu activ, in sensulefectuilrii unei expertizefinanciar-contabilein
cauzd.neputdndu-sefixa obiectivele unei atare expertize,in lipsa unei
concretizdri din partea creditorirlui cu privire Ia faptele imputate
administratoruluisocietdlii qi totodatdca urrnarea refuzului creditorului
de a avansa fondurile necesare continudrii procedurii. Raportul
administratoruluijudiciar, prin el insuqi, nu are valoarea probatorie
suficientd pentru a anffena rdspunderea membrilor organelor de
conducereiar la dosarnu existdalte probein acestsens."(Tribunalul Satu
Mare, s.com.sent.nr.27lF din 1 febrarie2005).
15Curteade apelCluj, s. com, de cont.adm.,dec.nr. 1501din 16
Ei
octombrib2002 9i nr. 1555din 22 octombrie 2002. (inedite).
I 7 Rapoartelelichidatoruluiconcluzioneaz6cI insolvengadebitorului
s-a datorat conjuncturii economicenefavorabile,reactiilor intdrziate la
schimbErilepielei, angajdriiin unele proiecte complexe ff,rf, asigurarea
prealabild a finanldrii gi lipsei unui capital circulant propriu la nivelul
necesarului,toate acesteafiind fapte neprevdzsrede art. 124 (137)":
Curtea de apel Cluj, s.com. qi de cont. adm., dec. nr. 4547 din 28
septembrie2004, (ineditd).
I 8,,Nu pot antrenardspunderea
prevdzutdde art. 124( I 37) fapte cum
sunt: incasareaunor preluri superioarefald de cele legale, prescrierea
creanlelorproprii fap de unii debitori Ei neplatadatoriilor fald de banca
creditodre":Curteade apelCluj, s.com.Eide cont. adm.,dec.nr. 1898 din
28 octombrie 2003, BJ 2003, Ltmina l-ex, 2004, p. 510. ,,Nu sunt
aplicabile dispoziliile art. 124 (137) in situalia in care insolvenla a fosr
efecttrlunor cauzeneimputabile,cum sunt sc[dereacomenzilor pe piala
intemd qi a celor pentruexport,gi blocajul financiar datoratimposibiliftii
incasdriicreangelor proprii.": Curteade apel Cluj, s.corri.gi de cont. adm.,
dec.nr. 2134 din 2 decembrie2003, B.l 2003, Lumina Lex, 2004,p. 5 12.
Neplata obligaliilor fiscale de c[tre debitor nu se regdseEteca temei de
fapt al rdspunderii in nici una dintre ipotezele prevdzute de art. 124
(137).":Curteade apelCluj, s.com.qi de cont.adm.,dec.nr.9Ol din2'7
mai 2_003,BJ 2003, Lumina Lex, 2004,p. 522.
12Cu.t"a de apel Suceava,s.com.,dic. nr. 13 din 13 ianuarie 2005,
nepublicatd.
-
20 Curtea de apel Timigoara, s.com. dec. nr. 100/COM/R din 9
februarie2005, nepublicatd.
2I Curtea de apel Suceava,s.com. dec. nr. 19 din 20 ianurie 2005,
nepublicati.
22 Curtea de apel IaEi, s.com. dec. nr. 128 din 21 martie 2005,
neoublicatd.
. - 23
Tribunalul Gala$, s.com. sent. nr. 18 din 24 ianurie 2005,
nepublicatE.
 24 Tribunalul Br6ila, s.com., sent. nr.47lS din 11 martie 2005,
nepublicattr.
2sTribunalul Comercial CIuj, sent.nr. 191 din 7 februarie2005.
26Tribunalul Comercial Clui. sent.nr. 453 din 30 martie 2005.
27Tribunalul lagi, s.com.,r.nt. nr, 52 din Z2februarie2005.
28Curteade apel Constanl4 s.com.,dec. nr. 65/COM din 3l ianuarie
2005.
29 Curtea de apel Bucurbqti, s. a VI-a com., dec. nr. 20R din 13
ianuarie2005.
30Tribunalul Sibiu, s.com.sent.nr. 80/C din 25 ianuarie2005.
32Tribunalul ComercialArgeE,sent.nr. I 11/Cdin 2 februarie2@5.
33Tribunalul Constanta,s.com.,sent.nr.562lC din 14februarie2005.
3aTribunalul Constanta,s.com.,sent.nr. 896/C din 15 martie 2005.
Co*. 29 janvier 1973,Rev. trim. dr. com. 1973,p. 353.
]j
ro Curteade apelCluj, s. com. qi de cont. adm.,dec.nr. 66 din 15 feb.
2000,BJ 200lO,II,p.2t4
r/ Curteade apel Cluj, s. com: gi de cont. adm.,dec. nr. 1554 din22
oct.2OO2(ineditil.
38Curteade apel PloieEti,s. com., dec. nr. 113din 4 februarie2005.
39Tribunalul Satu Mare, s.com.,sent.nr. l8/F din 2l ianuerie2005.
4 Curteade apel Cluj, s.com.qi de cont. adm., dec. nr. 1685 din 7
octombrie 2003, BJ 2003, Lumina 1-"*, 266t4,p. 505.
4r Com. 20 juillet 1973,1.C.P.1973, IV, p. 344.
42 Cwreade apel Cluj, s.com.qi de cont. adm.,dec. nr. 2105 din 25
noiembrie 2003, BJ 2003, Lumina lex,20M, p.444.
43 Este irelevantd suslinerea administratorului ctr neconducerea
evidenpi contabilenu a fost cauzaincetdrii pld$loa deoarecetextul art.
124 (137) nu pretinde existenla unui raport cauzal. Utilizarea expresiei
,,au contribuit" are numai semnificalia unei condilii favorabile pentru
producereaefectului: Curteade Apel Cluj, s. com. qi de cont. adm.,dec.
nr. 144din 2 I ian 2000,BJ 2000,II, p. 218. in acelagisens,Curteade apel
Constanla,s.com., dec.nr. 106/COM din 17 februarie 2005; Curtea de
apel Bucureqti,s.aVI-a com., dec. nr. 4R din 10 ianuarie2005.
a Crim. 26 janvier 1987,Bull. irim. no. 38; Curteade apel Cluj, s.
com. Ei de cont. adm.,dec. nr. 1847din 26 nov. 2@.2(ineditd).
45 Curtea de apel Cluj, s.com. de cont. adm., dec. nr. 1317 din 2
Ei
septembrie200.3,BJ 2003, Lumina 1el(, !ff)4, p. 503.
46 Curteade apel Cluj, s.com.qi de cont. adm., dec. nr. 5109 din 30
noiembrie 2004, (ineditd).
a7 Tribunalul Braqov, s.com., sent. nr. ll4lSIND din 21 februarie
2005.
48 Tribunalul BraEov,s.com., sent. nr. 128/SIND din 23 februarie
2m5.
aeCrim. l9 janvier 1987,J.C.P.l98l,2,19640.
50 Crim. l0novembre 1964,1f..P. 1965,2,14146.
51 Paris28 oct. et 6 nov. 1987,Rev.proc.coll.,l988,p. 325.
52 Crim.lS mai 1976,Banque1916,p.1278.
53 Crim. 2l d1c,t937,Gaz.Pal"1938,l, p.148
54 Curteade apel Cluj, s. com. qi de cont. adm., dec. nr. 901 din 27
mai 2003 BJ 2003, Lumina Lex, 20M, p. 522.
55 ,,Faptelepetrecutein anii 1996 1997de care se leagd cerereade
Ei
aplicme a dispozi$ilor aft. 124 (137) lit. d) nu pot fi consideratecd au
contribuit la ajungereadebitorului in insolvenldin anul 2002, fiind prea
lung intervalul de timp intre cele doud repere. in aceasti situalie se
impunea dovadacerti a raporfului contributiv qi nu opera pur qi simplu
prezumliaexistenleiacestuiraport.Curteade apel Cluj, s.corn.qi de cont.
adm.,dec. nr. 5ll0 din 30 noiembrie2OO4(ineditd)-
56VE oferim o mostrd de rationament cauzal, at unui judecdtor sindic: (Sentinganr 82 din 19 martie 2004. dos. nr. 2053M/2002), alteori
,,potrivit principiilor generaleale rdspunderii,fapta i/rcd (sic!) nu trebuie
neapdratsd consteaintt-o acliune, dar gi emisiunea (sic!), inacliunea i/icid284511-Jl2M2)Ei alteori sentinla pregedinreluisectiei (Sentintanr. Tl09
(sic!), neindeplhirea unei activitdli, neluareaunor mXsuri atnnci cAnnd
(sic!) aceasti activitatea sau aceastdmlsurd trebuie sE fie intreprinsE de sec$a comercial[ qi de contencios administrativ, pronunte uneori sentinld
cfure o anumitd persoani ... legiuitorul nu luzeazd,incurprinsul (sic!) an- a judecltorului-sindic (sentinlanr. 1617din | 3 mai 2003), alteon sentinl[
137 din I-egeanr. 6411995republicatiigi modificatd de verbul ,,a cauzd'
de verbul ,,a contribui" pentruu (sic!) a desemna legura (sicl) de
cauzalitatedintre conduitaconducltorilor societ5liigi stareade insolvenlE
comerciald. Aceasta nu inseamnd cd ne-am afla fir prezenla unei
cauzalitf,'Tipa4rale,cauzalitateajuridicdnu concide(sic!) cu cauzalitatea
fizicd ... AEa cum s-a ardtat in jurisprundegd (sic!) pentru aplicarea
dispoz. art. 137 ,,nu este necesarca investirea in funclia de conduceresii
fi fost efectuatdcu rdspunderea uturor formuldnl (sic!), dacdin fapt saa
execimr (sic!) atribuliile acesteifunc1ii". Nu va fr inlEturatEaplicarea
acestornorrne legale, chiar dacd inscrierea in registrul comertului pentru tribunalului cererea cu acest obiect dupd ce judecdtorul-sindic a inchis
a produce efecte,,efecteero amnes". Tribunalul Bucure5ti,secliaa VII-d
comerciald, sentinla comerciald nr. 2605, qedinla publicE de Ia n66nou).
14.12.2005,Tribunalul compusdin PregedintejudecEtorsindic - Mircea
Molovan, Dosar nr- l9l2f3l2ffi5 (nr. vechi 266DCf5).
Phoeni:t qprilie-septembrie
Credem ctr fragmentul citat oferi o reflectare corecti atet a
modului in care se concepeuneori principiul independenfeijudecdtorului
fald de gramatica Ei ortografia limbii romAne cdt qi a contribufiei
jurisprudenleiromdnela dezvoltareacreatoarea limbii latine, pe nedrept
consideratdde uneleopinii ca limbd moanf,.
57 Curtea de apel Cluj, s.com. de cont. adm., dec. nr. 1964 din 4
Ei
noiembrie2003, BJ 2003, Lumina t 266t4,p. 507.
"rt,
58Tribunalul comercialArgeE,incheierea din 15 martie 2005.
59Curteade apel Cluj, s. com. de cont. adm.,dec. nr. 80 din 13 feb.
Ei
20ol (ineditd).
o Curtea de apel Constanla,s.com., dec. nr. l0l din 17 februarie
2005.in senscontrar,Tribunalul Bucure$ti,s. a VII-a com., sent.nr. 2605
din 14 decembrie2005.
ot C.S.J.,s.com.dec.nr. 2135 dn27 mai 1999,BJ CD 1999,p. 386.
62 C.S.J., s.civ, dec. nr. 1966 din 15 septembrie 1993, DJR 1989-
1994, p.69-70.
63 Curtea de apel BucureEti,s. a IV-a civ., dec. nr. 794 din 30 mai
1997,in CPJC 1993-1998, p. 263.
g
Curteade 4el Bucuregti,s.aVl-acom., dec.nr, 254R din l0 manie
2005.in acelaEisens,Tribunalul SatuMare, s.com.,sent.nr. 108/Fdin 8
mafiie 2005, nepublicate.
65Tribunalul ComercialArgeq,sent. nr.2l8/C din 15 martie 2005.
6 Curteade apel Suceav4 s.com.,dec. nr. 67 din l0 februarie2005,
nepublicatd-
67Curteade apelAlba-Iulia, s.com.,dec.nr.160 din 9 februarie2005,
nepublicatd-
68Tribunalul Satu Mare, s.com.,sent. nr.27lF din I februarie2005,
nepublicatil
69Tribunalul Safu Mare, s.com., sent. nr.66lFlLC din l1 februarie
2005,nepublicati.
70 Tribunalul Arad, s.com., sent. nr. 431 din t2 aprilie 2005,
nepublicatd-
7l Tribunalul Comercial Cluj, sent. nr. 142 din 26 ianuarie 2005,
nepublicat5-in spe$ s-a relinut cd proceduras-a deschisin anul 2003, cd
raportul lichidatorului a identificat doar cauze obiective ale ajungerii
debitorului in stare de insolvenld $i absentain averea debitorului a
bunurilor valorificabile. S-a mai retinut ce la 8 martie fQQ4judecdtorul-
sindic a resins ca nefondatd cererea pentru stabilirea riispunderii
membrilor organelor de conducere ale debitorului gi sentinp fiind
executorie nu este impiedicat[ inchiderea procedurii, ftrE a mai aqtepta
rdmdner.eairevocabild a sentintei pronunlate asupra cererii bazatd pe art.
138.
72 Curte,adeapel PloieEti,s.com.,dec.nr.190 din 21 februarie 2005,
nepublicatE.
73 Curtea de apel PiteEti,s.com.,dec.nr.122 lR-C din 18 februarie
2005,nepublicati.
74 Anterior precizfii textului art.l37 prin l-egea m. 14912N4,
jurisprudenla a fost neuniformd, intre diferitele tribunale Ei chiar in cadrul
aceluiaqi tribuna{. Astfel" Tribunalul Bra$ov, seclia comerciald qi de
contencios administrativ nu a menlionat calitatea de judecdtor-sindic a
magistratului (Sentinga l2MlC din 31 mar 2004, dos. nr. 161f2M4 gi
Sentinla nr. 697!C din 19 martie 2004, dos. w. 14U20M); Tribunalul
G:rla1i,sectriacomercial[ pronunld uneori sentingda judecdtorului-sindic
incheiere a judec6torului-sindic(incheierea din 9 iunie 2003, dos. nr.
din 20 octombrie 2003, dos. nr. 2M7|COW2OA3); Tribunalul Sibiu,
a judecdtonrlui secgiei fdrd precizarea calitdlii de judecEtor-sindic
(sentinla nr. Zll1lC din 5 iunie 2003, dos. nr" 36141200.2); Tribunalul
Mureg pronunl5 senrinle fdrd precizarea calit{ii de judecdtor-sindic
(sentinganr. 252 din 27 ianuarie 2004, dos- nr. 85602ffi2); Tribunalul
Alb4 seclia comercialE Ei de contencios administrariv pronunlE uneori
sentint5, fdrE precizarea calit[1ii de judecdtor-sindic (sentinla nr.
1UCNI\ februarie 2fi)4, dos. nr. 59602003) gi alteori incheiere a
judecdtorului-sindic prin care trimite spre competente solugionare
procedura in acel dosar (incheiere nr. 2lllCN22 apilie 2004, dos. nr.
75Curteade apel Cluj, s. com. gi de cont. adm., dec. nr. 545 din 25
iunie200l (ineditd)"
2OO5
 chiderea procedurii insolvenlei
Ecctor univ. dr. Florin Au.rel Mofiu
Iudecfur - Curtca ile Apel Tim$oaru
Noua Lege a insolven{ei nr. 85/2006 pdstreazil,?n linii
rnari, dispoziliile Legii nr.6411995 privind inchiderea proce-
durii reglementatd cie aceast[ trege, aduc0nd insd qi unele
elemente de noutate.
?nchidereaprocedurii vizeazd,cazurile,prevdzuteanumede
legiuitor, prin care se pune capdtprocedurii insolvenlei, intr-un
anumit moment aI desf[gurdrii acesteia Ei efectele acestei
inchideri. Ea este reglementatl intr-o secliune distinctd
(Sectriuneaa8-a), in numai cdteva articole de lege (art. 131-
137), insd importanla acestui rnoment final al procedurii
insolvenlei este majord.
in sintezd caz;uriilede ?nchidere a procedurii insolvenlei
sunt urm[toarele:
f. in orice stadiu al procedurii prevdzutede iege, dacd se
constatdc[ nu existd bunuri in avereadebitorului ori cd acestea
sunt insuficiente pentru a acoperi cheituielile administrative qi
nici un creditor nu se oferd sd avanseze sumele
corespunzdtoare,judecdtorul-sindic va putea da o sentin{6 de
inchidere a procedurii, prin care se dispune gi radierea
debitorului din registrul in care este inmatriculat;
2. o procedurd de reorganizareprin continuarea activitdtii
sau lichidare pebazd,de plan va fi inchis6, printr-o sentinld,?n
urma indeplinirii tuturor obligaliilor de platd asumatein pianul
confirmat;
3. o procedurd de faliment va fi inchisd atunci cdnd
judecdtorul-sindic a aprobatraporful final, cdnd toate fondurile
sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite gi cdnd
fondurile nereclamate au fost depuse la banc6. in urma unei
cereri a lichidatorului, judecltorul-sindic va pronunla o
sentingd., inchizdnd procedura,iar in cazul persoanelorjuridice
dispundnd qi radierea acestora;
4" dacd creanfele au f-ostcomplet acoperite prin distribuirile
flcute, judecdtoryl-sindic va pronunta o sentinfdde ?nchiderea
procedurii de faliment qi de radiere a debitorului din registrul
?n care este inmatriculat:
a) chiar ?nainte ca bunurile din averea debitorului sd fi fost
iichidate in intregime, in cazul in care togi asocialii persoanei
juridice, sau persoanafrzicd,dupd,caz,solicitd acestlucru ?n 30
de zile de la notificarea lichidatorului fdcutd administratorului
special, urm6nd ca bunurile si. treacd in proprietatea indivizd. a
asociafilor/aclionarilor in cote egale cu cotele de participare la
capitalul social;
b) in toate celelalte cazuri procedura seinchide numai dup6
lichidarea completd a activului, evenfualele sume reziduale
Phoeni:g oprilie-septembrie
I* ctor aniv. llrd Dana Daniala M oth
Facultatea dc Drept a Univ. de Ws
ilinTim$oan
ultimei distribuiri, urmAnda fi depuseintr-un cont la dispc
asociagilor,sau persoaneifizice, dapd.caz.
5. in cazul procedurii deschisein urma formuldrii cr
introductive de cdtre debitor, dacdjudecdtorul-sindic conr
la expirarea termenului pentru ?nregistrarea cererilo
admitere a crean{elor, c[ nu s-a depus nici o cerere
pronunta o sentint[ de ?nchiderea procedurii qi de revoc
hotlrdrii de deschiderea procedurii.
Vom incerca in continuare sd analizdm, pe rdnd, fiecan
de ?nchidere,fZcdndtrimiteri qi la practica judiciard in ma
Potrivit art. 131 din Legea nr. 8512006in orice stad
procedurii prev[zute de lege, dacd se constatd cd nu e
bunuri in averea debitorului ori cd acestea sunt insufic
pentru a acoperi cheltuielile administrative qi nici un cre
nu se ofer[ sd avansezesumele corespunzdtoare,judecdt
sindic va putea da o sentint5 de inchidere a procedurii,
care se dispune qi radiereadebitorului din registrul in care
?nmatriculat.
Textul legal are aplicabilitate:
a. la inchiderea procedurii simplificate, deschise dat
lipsei bunurilor in sensul art. 1 alin. (2) lit. c) din lege;
b. la inchiderea procedurii generaie, in situalia ?n
valoarea bunurilor identificate este insuficientd pr
acoperireacheltuielilor administrative aie procedurii. Acr
a doua situatriepoate interveni, fie in perioada de obsen
fie in faliment.
tn vedereastabilirii momentului oportun pentru inchi(
procedurii conform art. 131, judecdtorul-sindic va so
pmcticianului in insolventrds[ facl ?n permanenfd un ri
?ntrecheltuielile administrative qi activul debitorului. in <
in care se constatdcd nu mai sunt bunuri nici pentru acope
chelfuielilor administrative, vor fi informatri creditorii as
acestui aspect qi li se va solicita sd avansezesumele nect
pentru aceastdcategorie de cheltuieli.
intr-o spe(dl judecdtorul-sindic a respins cererea
creditoare privind continuarea procedurii insolve
dispunAnd ?nchiderea procedurii qi relinAnd cd cer
creditoarei a fost motivatd pe lipsa diligenfei lichidatorul
identihcarea bunurilor debitoarei, ar[tdnd faptul c6 creditc
doar a indicat cI nu s-au intreprins de cdtre lichida
judiciar toate demersurile necesare pentru identific
bunurilor debitoarei, f5r[ sd invoce care ar putea fi ar
demersuri sau sd indice existenla vreunui bun, despre car
cunoqtinld cd s-ar gdsi in patrimoniul societdlii debiroa
2006
chiar mai rnutrt credrtoarea a ar6tat cd dehitoarca nu este
inregistratd ?n eviden[ele sale ea titu]ar de hunuri rnobile sau
lmohile.
$otuEiaa fost rnenqfurutide instangade recurs, care a relinut
c;ilLabaza pronun{Erii sentinEeprimei instanle a stat raporfirl
adrninistratomlui judiciur, care nu a identi.fi.cat bunuri
apa4inarxd debitoarei, iar creditcrii nu s-au oferit s5 avanseze
sunnelecorespunz6toare acoperirii cheltuielilor administrative
aferente procedurii"
lvlai mullt, chiar creditoarea rectlrent6 a ccntunicat, Ffu
organeie saie, c5 debitoarea nu figureazflin evidenfele sale cu
bunuri rnobile sau irnobil.e su1luseimpozit5rii" Aceasta nu a
indieat eare ar fi probele din eare rezultfi c6 debitoarea ar avea
bunuri fn patrirnoniu gi nras-a oferit nici fn reeurs sh avanseze
cheltuieiile aferente eoncinuErii proceduriiz.
intr-o alt6 spetrfi' s-a decis cd trebuie respins6 cererea
iiehidatorului de ?nehidere a pracedurii pentru lipsE de bunuri
gi sd se dispund eontinuarea procedurii, dacE se eonstatE c5
acesta se f,ace rrireovat de lips6 de diligenF fn rnaximizarea
activului patrimonial al debitoarci, deoareee nu a depus taate
ditrigengetre pentru idenfficarea f$firror bunurilor ce ar putea fi
valorifieate" respectiv pentru readucelea in patrirnoniul
debitoarei a acelor bunuri ee au fost ?nstr6inatecu seapul vddit
de a fsauda interesele celorlai{i ereditcri, petfru ca ?n finatr sd
.seacopere ire cdt posibi} creaniele creditorilor inscriqi la rnasa
eredal63.
Fentru aeest caz de ?n*hidere a procedurii, j:rdecStarul-
sindic va prsnunta c senlingd de ?nchidere a prccedurii, prin
care se va dispune qi mdierea debitorului din registrul in eare
este ?nrnatricula"
Afr" L32 a1"2 drn Legea nr" 85f2S06 prevedc cd o praeeduri
de reo::ganizare prin eonEinuarea activit6|ii sau iichidare pe
bazil &e plan va fi inchisH f.n unna ?ndeplinirii tuturor
cbligaqiilcr de plat5-as$Fnaee fn planui eonfirrnat"
Asifei, fn urrna confinndrii unui pian de reorganizare"
debitorut ?qi va c*nduce accivifatea sub supravegirerea admi-
nistratsruiui judiciar gi ?n ccnfonnifate cu pianul eonfirr*al
pSnd e6nd jr+decstorul-sindic va dispune, motivat, fie
?ncireicrea pracedurii lnsolvenfei gi iuarea l-r]curor m6suriior
pentru reinse4ia debitoruiui in activitatea c*nrercial5. {dac5.
obtigaqiite de platfi asurnate au fost fndepiinice), fie ?ncetarea
proeedtirii reorganizi{ni qi ereeerea}a fatrirne*t {dae[ debitcrul
nu se confcruneazEplannlui sau desf54urarea aetivif6gii aduce
pierderi averii safe)"
Aeesccaa de ?nchidere a proeedurii intervine ?nperioada dc
i:eorganizare, av6nd La. bazil rapoariele trimestriale ane
administraforuiui _iudiciar,ccnfirmafe de eontitetul eredicrilcr
gi aprobate de adenarea creditorilor
Sesizareajudec6tozufuri-sindic se face in aeescaz printr-o
cerere eie tnchidere fonnulatd de administraEorul j:rdiciar"
judecarea cereni are ioc ?*, ccnradictoriu cu eiarea
debitcrului" a adrninistratorEllui jtrdiciar gi a corniterului
creditcrilor" iar soluqionarea cererii se va f,aceprintr-c sentinfh
de inchidere a procedurii.
{Jn alt caa cle inchidere esfe prevdzut de arc. 132 al" 2 din
Legea nr. 85,12S06:o procedurd de faliment va fi ?ttchisfiarunci
cffnd judec*rorui-sirudre a apr*bat rapcrfui final" chnd rcate
fonduriie sau bunurile din averea debitcrului au fost distribuite
gi cAnd fondunXe nereclanraeau f**E depuse la bancE-
A,cesccaz de ?nchisJerepoate interveni nurnai ?rnperioada
falirnentuiui, avfind ioc dup6 aprobarea rapcrtr:lui firml de
ecmitetcd creditorilor', adunarea ereditorilor ar iedecdtorul-
Phoenix,oprilie-seprembrie2006
sindic; lichidatorul trebuind sd facd dovada distribuirii totale qi
a depunerii fondurilor nereclarnate la bancd.
in legflturE cu acest caz de fnchidere in practicajudiciar6 s-
a deeis cb lichidatorul se face vinovat de nipsa depunerii de
diligenfe suficiente in recuperarea ereanfelo4 deoarece rue a
atacat cu o acfiune ?n amrlare actele ftauduloase fncheiace de
debitor cu un tert tn dauna dreptnrilcr creditorilor, nu a
ncti-fieaf planui de distribuire final cEtre ereditori gi nu a
convocat qedin&a adunlrii ereditori-lor necesard tn vederea
discutErii, adopt6rii plaruriui cri pentru a forrnula gi a discuta
eventuaie contesta{ii la pianul final de distribuisea"
inehiderea procedurii trebuie sd aib6 Labazd o eerere de
inchidere f'ormuiat6 de lictrridator qi se realizeazd printr-o
sentin66 de inchidere a procedurii, pri-n care se dispune 5i
radierea debitorului din regisuul ?n care este ?nrnatriculat.
Noutatea faEE de reglemenEarea anterioarS, dat6 de
prevaierite l-egr nr" 641L995"c ecnstihrie prevederile ert" L33
din Legea nr" 85PS06.
Asdel" ?^"rprima ipotez6 regiemenrcrH de noul fext }egat,
fnchiderea prccedurii are loc dacd creanfele au fosE complet
acoperite prin distribuirile ffisvte, chiar inainte ca bunurile din
averea debitorului sE fi fost Xichidate fn ?*tregime, in cazul ?n
eare fogi asociatrii persoaneijuridice sau persoana fizied" dupd
caz, solicitE acest lucru ?n 3S de eile de la ncdfiqa-r'ea
lichidatoruiui fficuti administratorutui speeiaJ"
Acese caz intervine numai ?n pericada falintentqriui, avffnd
ca efeefe principate faptul cd. bunurile rdrnase fn averea
debitcrului trec iE propriecafea indiviz6 a
asociafilar/acEionaril*rtn cste egale eu cofele de partieipare la
capita}:l social, precrlrn gi radierea debitorului din registrul ?n
care este inmaricglat.
Apreelern eE fiflul de prcprietafe el asccia{i3or sau
acgionaril*r va 6 eonstituit" in aceasEipctezE" eiehotErdrea cie
inchidere a procedurii, *are va rebui sEeonqinfi in dispczitivul
sEurnenqiuni exprese fti acescsens.
A doua ipotezfi vtzewb situaEia c6nd crean6ele atl fcs[
ccrnplec acoperite prin distribuirile fEcute" i'l eazutr fn eare
prima ipccead nu este tndeplinitL, eazt* care are loc tichidarea
compleE a activutrEi debieomfui" evenftralele surne rezidlrale
utrrjmei diseribuiri urrnfind a fi deprce ?ntr-ffi ecsr6ta disp*zt6ia
as*ciagilcr sau perscanei rl,zice, dup6 eaz"
Aeest eaz de tnchidere poate interveni nr:rnai fn periaada
falimeet$lui, iar finalizarea pr.cceeituil -ee va reatiza prin
senting6 de fnchidere a prccedurri, prin aceasfa unat&nd a se
dispune gi radierea debitorului din registruJ ?n care este
i*matrieulat"
Uilirnutr *az &e ?nchidere a prceedurii es6eprev5zut cte arE"
134 dia F-egeanr" S5l20ii5, potrivit c5srda ?n eazut prceedurii
deschise in '+nna f*rmulErii cererii fuitrcduetive de eHtre
debitor, in condigiile ?sE"32, dacd judectrrcrul-sittdic ecnsfa@
!a expirarea termenulEi Fei16ru inregisrarea cererilor de
adrnitere a er-eanfelcr, cE ntr s-a degrus nici * cereFe, !"4
prsnulr{a * sentingEde i*chidere a proeedurii gi de revccare a
hotdrArli de deschidere a prccedurii"
Acest eaz iservirne?n 6rerioadad3 abseruage, ?ns6 nurnai
dac6 nu exis{f; ereange salariale" fwchiderea ,ci revccarea
procedurii poate avea loc in c*ndi6iile art- 134 din Legeruunai
dup6 ee administratorul judiciar depume dovada ?trdeplinirii
prceedurii de nocificas'e a credi.E*rilor euprinqi in trisca
prevdzutE la art" 28 atin. (1) iit- c)"
Totugi, chiar fn eazul in eare nu atl fost depuse cererile de
a&aitere a creantei tn feraren, prccedura va eontinua dae6
 insolve

aceeasi
prevederilorart.134 din Legea nr' 85/2006 rezulti
sus. Astfel, textul legal prevede c5' dacd
idee ardtatd md
judecdtorul-sindic constatd, la expirarea termsnului pentru
depus
inregistrareacererilorde admiterea crean[elor,cd nu s-a
nici o cererede cdtre creditori, in cazul unei cereri formulate

consecin[d nu i se aplicf, de debitor pentru deschidereaprocedurii, se va dispune

efectele procedurii gi pe cale de o
inchidereapiocedurii' ceea ce inseamndcd dacd s-a depus
restricEiade a nu putea s[ depun[ un plan de reorganizarein nu va putea fi
singurd ceiere de c[tre creditori, procedura
umdtorii cinci ani ulteriori respectiveisentinleide inchiderea
inchis6.
procedurii.
Efectele inchiderii procedurii vizeazS' obligalia
Cu toate acestea, potrivit art. 134 a1' 2 din Legea nr'
judecdtorului-sindicde a notifica sentingade inchiderea proce-
85/2006 operaliunile de adr-ninistrare,legal ff,cute asupra
iurii persoanelorprevdzute de iege in vederea efectuirii
averii debilorului, iqi vor produce efectele, iar drepturiie au
acesteimentiuni, descdrcareade obtigagiia organelorcare
dobdnditepAndla revocarerdmAnneatinse' qi desclrcarea
procedura qi a pdrlilor, precum
O problemd interesantd,nerezolvatdexpresde textui noii apiicat
formuleazd deUitorului persoand fizicd de obligaiiile pe care le avea
legi, vizeazd situalia in care un singur creditor
de inirareain faliment,insd sub rezervade a nu fr gdsit
cererea de admitere a creanfelor in termenul stabilit prin inainte
vinovat de bancrutd fiauduloasd sau de pldqi ori transferuri
hotdrAreade deschiderea procedurii.
Astfei, in practica judiciard unele instanle) au decis cd' frauduloase
in toate cazuriie, seniinla de inchidere a procedurii va fi
dac[ la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de
admitere a creanielor, impotriva averii debitoarei nu s-au
formulat alte cereri decdt cererea iniliatd de creditorui petent'
hotdrAreade deschiderea procedurii urmeaz[ a fi revocatd'
judec[torul-sindic fiind indreptd(it a pronunla sentinta de
procedurii.
inchidere a acesteia,pe considerentui cd, in situalia anahzatd'
Afi. 136 din Legea nr. 8512006 prevede faptul cd prin
creditoarea poate exercita procedura execu[ionald silit[
individuald, rafiunea urmdrii procedurii prevdzutede Legea inchidereaproceduriiiudecdtorul-sindic'administratorulsau
qi toatepersoanelecare i-au asistatsunt descdrcali
nr" 6411995,republicatii'nefiind justificatd cdtd vreme ea este lichiriatorul
de orice indatoriri sau responsabilit[licu privire ia procedurd'
instituit5inscopulasigurdriipldtriipasivuluidebitoruluiaflat
qi averealui, creditori' titulari de garanlii, actionarisau
in stare de insolvenfd, aqa incdt sd se satisfacf,interesele debitor
creditorilor,fiind o procedur[ esen[ialmenteconcursualf,' asociatri.,iar art. 137 din lege prevede c[ debitorul persoand
obligaliile pe care 1e avea inainte de
in consecinqd,drcptui creditoruiuide a optaintre procedura fizic[ este descf,rcatde
in faliment,ins[ sub tezervadea nu fi glsit vinovat de
execufionaldindivi<jualdgi procedura colectivd concursuald intrarea
frauduloasl sau de pldli ori transferuri frauduioase
regiementatd de Legea nr' 6411995,republicatd' subzistd bancrut[
numai in contextulexistcn{eimai multor creciitorice sd invoce
(in astiel de situagii,ei va fi descdrcatde obiigalii numai in
mdsurain care acesteaau fost pldtite in cadmi proccdurii)'

raport de calitatea urmdritorului.

Avem rezerve fap de aceastdopinie, noi apreciind cd
dispoziiiile legii insolven[eise vor aplica qi in situaliain care
un singur creditor formuleazd cererea de admitere a creantel
sale.
in suslinerea-acestei opinii invocdm tocmai prevederile
secliunii a 8-a a Legii nr. 8512006,care nu prevede un
asemenea caz de inchidere, iar cazurile de inchiciere a
procedurii insoivenlei sunt prevdzute expres qi limiiativ de
lege"
Fe de aitd parte, din interpretarca per a contrarlo a
i Sentinlacivild nr" l'767 12004a Tribunalului Araci,
pronunlatd in dosarui nt. 239212004
1 CurreadeApel Timigoara,secliacomercial[, ciecizianr'
3IlP.l17 ianuarie2005
3 Curteade ApetrSuceava,sec[iacolnerciald,decizia nr'
13/13.01.2005
4 Curteade Apel Bucureqti, seclia a VI-a comerciald'decizia
nr. 155 din 15 februarie2005
5 Tribunalui ComercialCluj, sentinlanr' 143 din 26 ianuarie
2045

Phoenir oPrilie-sePlembrie 2005

 Originalitatea structuriiinstitu(ionale
a Unianii Europene
O privire retrospectiv[, incadratd, nu neapdrat, in
canoanele unei analize exigente, riguroase, pune in evidenl[
faptul cd, la sfdrgitul celui de-al doilea rdzboi mondial,
economia Europei era distrusd aproapein intregime. La 5 ani
dupd instalareapdcii pe continentul nostru, reconciliereaintre
foqtii'inamici era, incd, foarte departe. Problema crucial[ cu
care se confrunta Europa a fost aceea de a evita gregelile
trecutului qi de a pune bazele unei pdci durabile intre naliunile
care se aflaserd multd vreme in conflict. Solulia, se apreciain
mod just, cd gravita in jurul ideii potrivit cdreia raporturile
dintre Franfa gi Germania trebuiau sd cunoascdun nou inceput,
inceput caracteizat prin realizarea unei strAnselegdturi intre
acestea.
Ceea ce in prezent pare, probabil, a fi fost un lucru evident
pentru rezolvarea situaliei reprezentala acea datd o problemd
ce se complica Ei mai mult, in conditriile inceperii Rdzboiului
Rece.Astfel, in complicatul moment ai primdverii anului 1950
lui Robert Schuman, pe atunci ministrul.afacerilor externe al
Franlei, ii este incredinlat[, de cdtre omologii sdi din Marea
Britanie $i Statele Unite ale Americii, o misiune fgarte
importantd, qi anume realizarea unui plan care sd ducd la
reintegrareaGermaniei Federalein concertul european.
Pentru a-qi indeplini misiunea, Robert Schumanrecurgela
ideea lui Jean Monnetl - plasareaproducliei franco-germane
de cdrbune qi olel sub responsabilitateaunei autoritdgisupreme
comune, independente, in cadrul unei organizalii deschise
participdrii gi altor state europene, astfel cd,la 9 mai 1950,
proiectul esteprezentatpublic sub denumirea de ,Declarstia"
sau..PlanulSchuman".
Planul are meritul de a fi abordat, intr-o manierl noud,
problema construc{iei europene qi a impus principiul
supranafionalismu]ui. Metoda propusd, qi anume integrarea
comunitard, acorda prioritate integrdrii sectoriale qi celei
economice, in detrimentul celei globale qi, respectiv,politice.
A fost, prin urmare, abandonatd schema tradilionald a
cooperdrii economice intre state, propunAndu-se o formuld
noud, numit6, ,,integrare", in care statele transferd unele
competenfe proprii in Comunit[1ile Europene. Pdn[ a vedea
cum va ardta Europa viitorilor ani, trebuie sd incerc[m si
stabilim ce reprozintd,in prezent, Uniunea Europeand2.Sunt
Comunitdlile Europene o confederalie de state?Sau, poate, se
apropie mai mult de structura qi caracteristicilestatului federal.
Ori, de ce nu, poate, Uniunea European[ sd se constituie in
State Unite ale Europei, sau este construitd potrivit ,statelor
regiuni". Profesorul francez de drept comunifar Guy Isaac
menlioneazd,in lucrarear sa, faptul cd aceastdentitate de drept
(Uniunea EuropeanS.)nu este nici o confederatrie,nici o
federalie.
Intr-adevdr, ComunitXfile Europene nu au atins,
deocamdatd,stadiul de confederatrie,deoarecenu de1in,incd,
Phoenix, oprilie-septembrie
Prof.univ.dr. Augwtin F tn rea
F acultateade Drept a a niversitd{ii
din Bacwegti
acele competenle obignuite ale acestei forme de organizare a
statelor politica externd qi apdrarea,deqi, se pare c[ Uniunea
Europeandse apropie de ceea ce reprezintd, potrivit dreptului
internafional public, confederalia. In schimb, in cadrul
Comunitdlilor Europene existi, deja, o monedd unicd, astfel
inc0t, apreciem c[ acesteorganizalii internalionale au depdqit
stadiul de confedera{ieprin sistemul lor institutional, in special
prin existenfa posibilitilii adoptdrii deciziei cu majoritate de
voturi, a prezen{ei unei Adundri alesea, dar, mai ales, prin
raporturile directe pe care le dezvolti cu cetdgenii statelor
membre.
Pe de altd parte, ComunitdtrileEuropene din zilele noastre
prezintd unu*it" caracteristici ale statului federal (partajarea
competenfelor,chiar qi a celor inteme; aplicabilitatea imediatd
a normelor comunitare; Adunarea aleas[), insd diferd radical
din alte puncte de vedere. Comunitdlile Europene iqi glsesc
originea gi statutul in Tratatele institutivd, acte de drept
intemafional, Ei nu intr-o Constitu(ie - act de drept intern.
Statul federal monopolizeazd,?n principiu, calitatea de subiect
de drept pe care statele membre i-au conferit-o; dimpotrivd,
statele membre ale Comunitdfilor Europene nu au renunfat la
capacitatealor de a acliona ca subiecte de drept internafional,
ci ele igi pdstreazd,in ordinea intemafionald, capacitatealor
deplind de subiecte de drept internalional, sub rezerva
angajamentelorasumatede c[tre acesteaprin tratate. Deseori,
Comunitdlile Europene, contrar statului federal, nu au o
competenfdgeneraldsau posibilitatea de a realiza repartizarea
competenfelorintre ele insele qi statelemembreo.
Deqi, potrivit dreptului intemalional public, Comunitdlile
Europene sunt organizatii internationale, totuqi acestea nu
pot fi asimilate organizatiilor internationale clasice.
Independenla institugiilor comunitare in raport cu statele,
institulionalizarea credrii gi aplicdrii dreptului qi, mai ales,
rela{iile directe dintre particulari/ ne determin[ sd facem
urm[toarea afirma1ie8:in prezent, Comunitdfiie Europene sunt
organizatii internationale, regionale, deschise posibilitlfii
aderdrii tuturor statelor europene(sub rezerva indepliniriimai
multor categorii de cerinfe-condilii), dar avAnd caracter
supranationalqi inchis2.
SpecificitateaUniunii Europeneeste datd, intre altele, gi de
nota de pronunptd originalitite a structurii institulionalel0,
fapt care contribuie la addncirea deosebirilor dintre UE gi
celelalte subiecte ale dreptului intema(ional ori intern.
1. Scurt istoric aI sistemului instituyional comunitar
Statelemembre ale Uniunii Europenell iqi exercitd propria
suveranitatein comun, tocmai pentru a pune in aplicare cel
mai important obiectiv al Comunitdfilor Europene, qi anume
acelaal intesrdrii economice.
20O6
 Partajarea suveranit[1ii, la nivel comunitar, este dat[ de
faptul cd statele membre delegd o parte din puterile lor de
decizie instituliilor comune pe care le-au desemnatsd adopte
decizli in anumite domenii de interes comun, printr-un proces
democratic exercitat la nivel european.
incd de la constituirea primei Comunitili Europenel2, a
existat un sistem institulional propriu acesteia,f?ir[ de care
organizalia nu putea exista qi nu se putea afirma in peisajul
relaliilor intemafionale. Astfel, inilial au fost infiinlate patru
institufii, gi anume: Consiliul Special de Miniqtri, cu atributii
in domeniul legislativ; lnalta Autoritate - institutia cu atribufii
executive; Adunarea Comund era institulia care asigura
reprezentarea intereselor popoarelor statelor membre
(urmdrind controlul politic) qi Curtea de Justilia - instanla
comunitard, avdnd competente in interpretarea qi aplicarea
uniformd a dreptului comunitar.
Dupd modelul, deja, oferit de Tratatul insrituind CECA'
Tratatele de la Roma au prevdzut, fiecare, pentru Comunitatea
pe care o instituia, cdte un sistem institulional, dupl cum
urmeazd: in domeniul legislativ a fost inf,rinlat cdte un
Consiliu; Comisia, cdte una pentru fiecare Comunitate, era
executivul; Adunarea Comunitdlii Economice Europene
(CEE) qi Adunarea Comunitdgii Europene a Energiei Atomice
(CEEAlEuratom) reprezentau interesele popoarelor statelor
membre; interpretarea gi aplicarea uniformd a dreptului
comunitar erau asiguratede cdte o Curte de Justiliel3.
Structura institulionald de bazd a Comunit[lilor Europene
s-a constituit lindnd seamade conceplii qi metode recunoscute
pdnd in anul 1959, atAt in plan nalional, cdt 9i in raporturile
internafionale tradilionale.
Repartizarearesponsabilitdgilorintre cele 4 institulii nu se
suprapung schemei clasice moqtenite de la Montesquieu,
schemaconform cdreia Parlamentul este legislativul, guvemul
este executivul, judecdtorii exercitdnd putereajurisdic[ional[.
Originalitatea sistemului institulional comunitar constdtocmai
in faptul c5, aldturi de cele ftei ,,puteri din stat" regdsim, in
acelaqi plan, gi institulia avdnd atribulii de control, qi anume:
Adunarea comund - pentru CECA qi Adunarea - pentru CEE
qi Euratom.
Modificdri importante in materie institulionald au
intervenit incd din anul 1958. intr-adevdr, a$a cum era
prezentat ?n Tratatele de la Roma, sistemul institulional
comunitar era iniperfect sau incomplet. Fiecare dintre cele trei
Tratate institutive reproduce, in cdteva variante, structura
quadripartid, ceea ce ar fi putut conduce la punerea in
func{iune a 12 institulii. ln realitate, s-a realizat, in 2 etape,un
trunchi institulional comun.
Odatd cu semnareaTratatelor de la Roma, a fost semnati qi
Conven{ia cu privire ia unele institulii comune. Astfel,
Convenlia din 25 martie 1957, anexati Tratatului de la Roma,
a infiinlat cdte o singurl institulie pentru cele trei Comunitdli
in domeniul controlului politic 9i in cel jurisdiclional:
Adunarea parlamentardqi Curtea de justilie.
Deqi primul pas in unificarea institulional[ a fost f?icut
odat[ cu intrarea in vigoare a Tratatelor de la Roma, pdn6 la 1
iulie 1967, Comunitilile europene dispuneau de o Inalti
Autoritate qi dou[ Comisii, precum gi de un Consiliu de
Miniqtri qi doub Consilii, care indeplineau atribulii specifice
fiecdrei Comunitdli, potrivit Tratatelor.
Tratatul incheiat la Bruxelles, la 8 aprilie 1965, denumit qi
,,Tratqtul de fuziune"l4, a unificat executivele qi legislativele,
infiinlind un singur Consiliu gi o Comisie unicd, pentru a
realiza o singur[ administralie, un singur buget gi un singur
statut al personalului.
Phoenir oprilie-septembrie 2006
Acestui Tratat i-a fost anexat Protocolul unic privind
privilegiile Ei imunitdlile, care s-a substituit celor trei
Protocoale anterioare,proprii celor trei Comunitdli.
Unificarea instituliilor reprezintd numai o reducere a
numdrului instituiiilor deoarece dispoziliile privind
funclionarea qi atribuliile acestora nu au fost modificate,
generAndefectein continuare.
Astfel, odatd cu intrarea in vigoare a Tratafului de la
Bruxelles, putem vorbi despre existenla a trei Comunitdgi'
fiecare avAnd personalitate juridicd distinctd, chiar dacd
dispuneaude institulii de conducere$i administrare comune.
Din anul 1952, sistemul institulional comunitar a evoluat
gradual, feptat, asqf_el incal in prezent, acestaeste structurat'
dupd cum urmeazdt):
Institu(ii
Organe interinstitufionale
- Parlamentul European
- Consiliul Uniunii EuroPene
- Comisia Europeand
- Curtea de Justilie
- Curtea de Conturi EuroPeanf,
- Ofrciul publicafiilor oficiale ale Comunit[[ilor europene
- Ofrciul de seleclie a personalului Comunitftilor
Europene
Organe financiare
Organisme descentralizate ale UE
- Banca Centrald Europeandl6
- Banca Europeandde Investitii
Organe consultative
-
Comitetul Economic Ai Social European
Comitetul Regiunilor - Agenlii specializate
-
-
Organisme ale politicii exteme gi de securitatecomund
Organisme ale cooperdrii poli{ienegti gi judiciare in
-
materie penald
2. D elimitdri conceptuale
A. Insfitufiile comunitare
Instituliile constituie structura ac{ionald cea mai
importanti a Uniunii Europene gi sunt, in prezent, in numdr de
6: Consiliul Uniunii Europene(Consiliul de Minigtri), Comisia
Europeand,ParlamentulEuropean, Curtea de Justilie qi Curtea
de Conturi. Acestora li se adaugd, incepAnd cu anul 1988,
Tribunalul de Primd Instanld (TPI), ca institufie asociatdCu4ii
de Justilie. Totodatd,trebuie remarcatd qi prezenla Consiliului
European, insd, acestadin punct de vedere juridic, nu este o
institugie comunitard, plasarea sa in titlul consacra
dispoziliilor comune din Tratatul de la Maastricht il situeazd
deasuprainstitu(iilor Comunitigilor Europene, ca entitate sai
generis.
De asemenea,din considerentecare 1in,inclusiv de cea mai
consistentd extindere a UE, gi ca o consecin[d cre$terea
substanlialda numdrului funclionarilor publici, din anul2004,
prin Decizia Consiliului 2004n5AC8, Euratom apare qi
Tribunalul Funcliei Publice a UE.
Institutriile, care au un rol esential in cadrul construcfie
comrmitare,prezintd urmltoarele caracteristici:
a) Fiecare dintre ele ocupd un loc distinct ?n structura
organizatoric[ a Comunidtilor, rdspunzAnd unor necesitdl
fundamentale,qi anume:
 - Consiliul Uniunii Europene reprezintd interesele statelor Institugiile comunitare au autonomie, dar nu au
membre: personalitatejuridicd, deoareceacesteanu aclioneaz[ in nume
- Comisia Europeand promoveaz[ qi apdrd interesele propriu, ci in numele Comunitdlilor Europene, pe care le
Comunitdgilor,in ansamblul lor; reprezintd in raporturile la care particip[.
- Parlamentul European reprezintd interesele popoarelor Reprezentarea Comunitdfilor de cdtre institulii se face in
statelor membre; temeiul mandatului dat de cdrre statele membre prin
- Curtea de Justilie qi TPI asigurd respectarea normelor de intermedipl Tratatelor institutive qi al celor modificatoare
drepl comunitar; (articolele consacrate atributiilor/ competentelor).
- Curtea de Conturi, degi nu are importanla primelor'4, B. Potrivit urm[torului principiu, cel al atribuirii de
asigurd legalitatea folosirii resurselor financiare, qi' prin competenle, institugiile comunitare duc la indeplinire numai
urrnare,controlul in domeniu; acele atribugii care le sunt stabilite in mod expres. La acest
- Consiliul European este organismul politic influenl0nd nivel, din motive de coerenli gi celeritate, nu este permisl
procesul construcfiei comunitare 9i dezvoltarea Uniunii indeplinirea atribufiilor implicite, deduse.
Europene; Rafiunea acestui principiu igi are originea tocmai in
- Tribunalul Funcgiei Publice a UE statueazl cu privire la chestiunile care fin de rigoarea manifestatd in planul actiunii,
recursurile ce fac trimitere la contenciosul funcgieipublice. dar qi al r[spunderii instituliilor pentru indeplinirea sau
b) Fiecare institulie reprezinti un principiu determinat, are neindeplinirea atribufiilor/ competenlelor.
un fundament politic Ai sociologic distinct gi exprimd, fiecare, C. Principiul echilibrului institulional reuneqte doud
o legitimare proprie. componenteesenliale, $i anume:
c) Funcliile institufiilor comunitare nu se suprapun - separareaputerilor, respectiv a competentelor institugiilor
schemei statice moqtenite de la Montesquieu. In cadrul comunitare:
Comunitdlilor, similar puterii legislative de la nivel nafional' - colaborarea, cooperarea intre institugiile Comunit[gilor
este Consiliul Uniunii Europene, Comisia este institulia cu Europene, care au rolul de a reprezenta puterile comunitare
atribu[ii executive, iar controlul politic apa4ine Parlamentului (legislativ[, executiv[, judiciari).
European (acestaputAnd contestaComisia). Prima componenti presupune imposibilitatea delegdrii,
d) Instituliile comunitare participd direct la adoptarea transferului ori acceptirii de competenle/atribulii de la o
deciziei comunitare. institugie la alta. Aceasil separare presupune obligalia fiecdrei
e) Institu(iile Comunitdlilor europene nu au personalitate institufi de a nu bloca indeplinirea atributriilor de cdtre
juridicd. Personalitate juridic[ au numai Comunitdlile, celelalte institulii comunitare. Pe cale de consecinli, nici o
instituliile acliondnd in numele Comunitdgilor $i pentru institufie comunitarl nu trebuie obstrucfionati in a-qi indeplini
acestea. propriile atribu[ii. in acest sens, iqi giseqte reflectarea
f) Institutiile fundamentale sunt Qomune pentru toate principiul reciprocitilii conduitei avantajoase.
Comunifitile, acestea exercitAndu-qi atribugiile/competenlele Principiul nu exclude, ci, dimpotrivd, presupune colabo-
pe temeiul Tratatelor institutive qi modifrcatoare, la care se rarea intre instituliile comunitare pentru indeplinirea
adaugd cele exercitate in cadrul cooperdrii obiectivelor propuse. De exemplu, colaborarea institufiilor
interguvemamentalela nivelul Uniunii Europene. comunitare in materie normativfi in mod concret se poate
observa cd adoptarea bugetului comunitar este o reflectare
B. Organele comunitare fide16 a cooperdrii instiruflilor comunitare.
Datd frind complexitatea domeniilor care intrd in
competenta institugiilor comunitare, in activitatea lor acestea 4.Institu{iile UE
se bazeazdpe sprijinul organelor comunitare. A. Consiliul European
Unele dintre aceste organe sunt infrin[ate prin Tratate, iar infiinlat pentru a asigura o mai bund cooper:ue politicd la
altele sunt infiinlate fie de cdtre instituliile Comunitiigilor nivel inalt, intre statele membre ale Comunitifilor Europene,
europene,fie nu sunt inscrise in nici un tratat sau alt document, Consiliul European este o structurd suprainstitulionald.
formdnd aqa-numita categorie a organelor paracomunitare. Initial, Consiliul European nu a fost prevdzut in Tratatele
Principala caracteristicd a organelor comunitare este aceea institutive, el fiind rezultatul unui veritabil proces istoric. A
c5, spre deosebire de instituliile Comunitililor, acestea nu apdrutpe cale neconvenlionalE,ca urmare a intdlnirilor la nivel
participd direct la adoptarea deciziei comunitare, ci au numai inalt ale gefilor de stat sau/gi de guvem. Existenfa sa a fost
rolul de a pregdti adoptarea deciziei, asigurind continuitatea reglementati, ulterior, prin Acrul Unic EuropeanlT qi, mai
activitdlii intre sesiuni qi urm[rind aplicarea deciziei, prin tiliu, prin Tratatul de li Maastrichtl8.
urrnare au un caracter tehnic, auxiliar. Csnsiliul European reune$teqefii de stat gi/sau de guvem
ai statelor membre ale Uniunii Europene qi preqedintele
3. Principiile care guverneazd activitdea institugiilor Comisiei Europene. Acegtia sunt asistati de cdtre minigtrii
comunitare Afacerilor externe gi de cdtre un membru al Comisiei.
Potrivit dispoziliilor Tratatului de la Maastricht, Consiliul
Activitatea institugiilor comunitare este guvemati de European se reune$te de patru ori pe an, de doud ori pe
urmdtoarele 3 principii: semestru. Numai in cazuri exceplionale este prevdzutd
- principiul autonomiei de voinfd; posibilitatea reunirii Consiliului European in cadrul unor
- principiul atribuirii de cornpetente; qedinle extraordinare.
- principiul echilibrului institulional. Tratatsle comunitare nu-i reglementeazd condiliile de
A. Fotrivit principiului autonomiei de voinld, instituliile funclionare. Aceastd lacuni a tratatelor i$i gdseqteexplicagia in
comunitare au posibilitatea de a-gi elabora regukunente proprii fapnrl cd institulia nu a beneficiat de la inceput de un temei
de organizare gi funclionare. Totodati, iqi pot numi proprii juridic propriu-zis. Articolul 103 din Tratatul instituind CE
funclionari comunitari. precueazd fapnrl cd, pe baza rapoffului Consiliului Uniunii

Phoenix, oprilie-septembrie 2OO6

 potrivit
la o a. Pregedin{ia Consiliului este asiguratd,
Europene, Consiliul European incearcd sd ajung[ smt membru, pentru o
membre' principiului rotatiei, de cdtre fiecare
concluzie cu privire la orientdrilepoliticilor statelor
s[u' perioaddde 6 luniz'.
pe de o putt" ii ale Comunitdtrii,pe de altd parte' La rindul
adoptd'
bonsitiut Uniunii Europene,pe bazaacesteiconcluzii'
de voturi, o recomandare prin care
cu majoritate calificatd
slabileqteacesteorientdri.
Roiul Consiliul European se concretizeazdin direcgionarea
poiiticd a construc{iei comunitare' Astfel, Consiliul European:
liniilor
A. orienteazdconstruc[ia comunitard,prin stabilirea
directoareale politici i comun itare;
B. impulsioneazd politicilecomunitaregenerale;
C. coordoneazd politicile comunrtare;
D. delineqte noile sectoare de activitate comunitard'
in exercitarea atribufiilor care ii revin' Consiliul European
infiinleazd comisii ad-hoc qi comitete de direclie' care au drept
sarcine pe aceea de intocmire a rapoartelor cu privire la
adoptd
problema analizatd,. Pe baza acestor rapoarte se
deciziile.
Reuniunile sunt pregdtite de cdtre ,,Consiliul Afacerilor
generale 5i al retagiilor externe", care coordoneazdintreaga
qi
activitate de pregdtire a lucr[rilor, stabilind' totodatd' problema drePtului de veto'
auxiliare sunt
ordinea de zi. Propunerile altor organe tehnice Autorii Tiatatelor consacr[ trei modalitdli de exercitare
a
afacerilor generale si aI relotriilor qi
transmise ,,Consiliului dreptului de vot, anume:
reuniunea
externe", cu cel pu{in doud sdpt[mAni inainte de I majoritatea simpli. Votul majorit[gii simple (50%o+ l)
Tratatul CE'
Consiliului EuroPean. este preientat ca modalitatea de drept comun in
in
Activitatea Consiliului European se concretizeazd Acest tip de vot nu este cerut decdt in cazurile-limitd23'
adoptareaurmdtoarelor documente: - majoritatea calificat5. Majoritatea calificatd este
mai importante ale cu 1 mai
a. decizii, Pentru Problemele cele modalitatla cel mai frecvent prevdzutd' incepdnd
de la Nisa'
constructrercomunltare; 2004, datalacare UE s-a extins cu 10 state' Tratatul
cdrora se tealizeazd state' semnat la
b. decizii de procedur5, cu ajutorul p.".o^ qi Tratatul de aderarea celor 10 noi
Consiliului Uniunii organizarea qi
declinarea de competenld in favoarea it"nu, ia 16 aprilie 2003, au modificat
noiembrie 2004'
Europenesau a altor institulii comunitarel tuncliona."a Consiliului. in prezent, d" 1i 1
32124' iat
c. orientdri qi directive; numdrul total de uo,uri in caOrut Conslliului este
232 votur\' Tot de la aceastd
d. declaralii' majoritatea calificatd reprezintd
provind de la cel putin 14 state
dati, majoritatea trebuie sd
B. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul ile Ministri) membre,indiferentdenumf,ruldevoturitepartizare'iar
Consiliul UE, ca institugie, indeplineqte rolul principal
in sd reprezinte cel putin 62qo
foputaiia acestor 14 state trebuie
reprezentareatuturor statelor membre ale Uniunii Europene' din populalia Uniunii EuroPene'
-de
eiprimdnd, de altfel, legitimarea statald a Comunitdlilor' inti-o" i-lniune cu Z7 membri (inclusiv Romdnia qi
de aderare aI
Potrivit art. L46, alin. 1 din Tratatul asupra Uniunii Bulgaria), Tratatul de la Nisa qi Tratatul
de 345 de
noriani"i qi Bulgariei la UE prev[d un numdr total
voturi, cu o majoritate calificat[ de225 de voturi' Repartrzarea
qi
voturilor r[mdne neschimbatd,in plus, RomAnia Bulgaria
minim de state
vor avea, respectiv, 14 qi 10 voturi' Numdrul
care reprezinid majoritatea calificatd va fi de 1 5 '
- unanimitatea. Prin votul unanim fiecare stat beneficiazf,
prevede
de dreptul de veto. Paragrafui 3 din articolul 205 TCE
prezentri squ reprezentatrt nu
parte din Consiliu; faptul cd ,,abginereamembrilor
- flrecarestat desemneazdnumai un membru in Consiliu' cinstituie un obstacol tn adoptarea deliberdrilor Consiliului
Componenta Consiliului este variabild, in funclie de CcreCereunanimitqtea''.Unanimitateaesterezewatlpentru
numlr trebuia s[ se reducd pe
ordinea ie 2i20.Dacd afacerile generale sau cele cu privire la cazuri limitate, al cdror
aib[ in de tranzilie, trecerea la rnajoritatea
relafiile exteme necesit[ ca institllia Consiliului s[ parcursul perioadei
sb devind mai frecventd odatf, cu cre$terea
componentasa miniqtrii afacerilor exteme, purtAnd denumirea canncata ffebuind
Exteme' acesteiperioade qi trecerea la aqa-numita perioadd definitiv525"
de Consiliu Afacerilor Generale qi al Relatriilor
in a antrenat reducerea progresivd a cerin{ei
afacerile tehnice fac obiectul Consiliilor specializate,avdnd Evolulia
unanimitdlii, fdr[ a face s[ dispar[, insX, in intregime'
un
c. Organele auxiliare26. Consiliul este asistat de citre
este decisd de
Secretariit general. OrganizareaSecrelariatului
general are rolul
Consiliu cu unanimitate de voturi' Secretarul
de aasigura buna funclionare a Secretariatului' sub autoritatea
privind
frecvent[ in Prezent' Consiliului, de a supune Consiliului proiectul
cheltuieli ale Consiliului, 9i de a gestiona fondurile
Funclionarea Consiliului ridicd, in principal, problema eventualele
a organelor auxiliare' puse la dispozilia Consiliului. Secretarul general participe la
preqedinliei, a modului de deliberare 9i

Phoenix, oprilie-septembrie 2006

sesiunileConsiliului, iar in activitateape care o desf[goari este
ajutat de cdtre un cabinet. Secretariatulgeneral al Consiliului
este un organism cu suport logistic ce reune$te mai multi
funclionari gi, in general, constituie un cabinet de conducere
colectivl asigurflnd permanenla qi garant6nd stabilitatea.
Fiecare stat membru are un birou de reprezentare
permanenti la Bruxelles, al c[rui personal este alcdtuit din
diplomali sau persoaneoficiale din ministerele nagionale.qefri
acestor delegalii se reunesc o datd pe sdptimind in cadrul
Comitetului reprezentan(ilor permanenti ai statelor membre
(COREPER).
Comitetul este locul in care se dezvolti un dublu dialog:
dialogul reprezentanfilor permanenti intre ei 9i dialogul
fiecdruia dintre ace$tia cu statul de unde provine.
Reprezentantul permanent este, totodat[, gi ,,avocatul"
guvemului sdu, insdrcinat sd-$i convingd partenerii de buna
intentie a poziliei pe care o ap[rd Ei de cea a Consiliului pe
l6ng[ statul rcprezentat.
Propunerile gi materialele supuse spre dezbatere ori
'deciziile
Consiliului sunt preg[tite de c[tre COREPER, cu
ajutorul unor comitete. Aceste comitete sunt formate din
echipe de specialiqti ai ministerelor nagionalede resort27.
Instan[6 de control politic, COREPER orienteazl qi
supervizeazd lucrlrile multiplelor grupuri de exper[i care
functioneazd in permanengi in Consiliu pe teme dintre cele
mai diverse.Aceste grupuri sunt formate he din colaboratori ai
ambasadorilor,rezidenli la Bruxelles, fie din experlr venili din
capitalele statelor membre.
in ceea ce priveqte atribufiile Consiliului, le r4inem pe
urmdtoarele:
- in conformitate cu prevederile tratatelor institutive,
Consiliul se ocup[ de coordonarea generald a acgiunilor
comunitare cu acliunile statelor membre, av0nd in vedere
faptul cd politicile economice nalionale nu sunt in competenti
exclusiv nationald;
- Consiliul esteveritabilul suprem legislativ comunitar (iar
nu Parlamentul, aEacum ar fi posibil sd se inleleagd la prima
vedere), cel putrin in spiritul prevederilor Tratatelor, elabordnd
regulamente gi directive;
- in materie normativi, unele atribufii au fost delegate de
cdtre Consiliu Comisiei, prin procedura delegdrii de putere,
procedurd fundamentati prin Actul Unic European (acest lucru
se intAmpld gi pentru cd institulia Consiliului este supusd unor
permanente fluctuafii politice existente in statele membre,
Comisia demonstrdnd o mai mare stabilitate),
C. Comisia Europeand
Cei 25 de membri ai Comisiei, c0tri existii in przent, au
rolul de a reprezenta interesele Comunitdlilor Europene.
Fiecare stat membru al UE are cdte un reprezentant in cadrul
Comisiei. Membrii Comisiei trebuie sd aib[ cetllenia statelor
membre28. Sunt aleqi in func1ie de competenlele lor generale
gi trebuie sI ofere toate garan{iile de independen@. ln
indeplinirea atribuliilor, acegtia nu soliciti gi nu acceptii
instrucliuni din partea nici unui guvem sau alt organism29. Ei
trebuie si se ablin[ de la orice activitate incompatibil cu nafura
funcliilor lor. Fiecare stat membru se angajeazi sd respecte
aceasti obligafie gi sd nu incerce sd influen{eze membrii
Comisiei in exercitarea atribuliilor.
Mandatul membrilor Comisiei este de 5 ani.
Funcfionarea Comisiei se intemeiazi pe principiul
colegialitigii.
Fiecare membru al Comisiei este asistat de un cabinet
compus din 5.consilieri qi condus de un gef de cabinet.
Phoenix, oprilie-septembrie
PreqedinteleComisiei este asistat,pentru preg[tirea
lucr[rilor qi la reuniunileComisiei,de un Secretargeneral.
Serviciile Comisiei sunt repartizate pe Directorate
Generalegi serviciiasimilate(subdivizatein direcfii,divizii qi
unitili). Pel6ngdDirectorateleGenerale,in structuraComisiei
mai intAlnim gi comitetespecialinfiinfate sau prevdzutede
Tratateleinsdnrtive3o.
in vedereafuncliondrii 9i dezvoltirii Pielei Comune,
Comisia:
- vegheazi la aplicarea dispozigiilor tratatului, ca qi a
dispoziliilordatede instirufi, in virtuteaacestuia;
- formuleaz[ recomandlri $i/sau avize privind materiile
carefac obiectul tratatului,dacdacestaprevedein mod expres
sau dacd apreciazd, cd sunt necesare;
- dispune de putere de decizie proprie qi participi la
formularea de propuneri de acte ale Consiliului gi
ParlamentuluiEuropeanin condiliile prevdzutein tratat;
- exercitd competenfelepe care Consiliul i le confer[
pentruaplicarearegulilor pe careacestale stabile$te.
Comisia are un important rol politic, fiind rdspunzf,toare,
din acestpunct de vedere,in fu1aParlamenfuluiEuropean.
Ca institulie executiv[, Comisia se ocup[ de
irnplementareabugetului comunitar gi de administrarea
clauzelorprotectoaredin tratategi din legislalia secundard.
D. Parlamentul European
ParlamentulEuropean reprezinti, la nivel comunitar,
intereselepopoarelorstatelormembreale LIE.
Membrii Parlamentului European sunt aleqi, potrivit
Tratatelorinsdrutive, prin sufragiu universal direct. Cu toate
acestea, pdndin prezent,,statelemembrenu au fost in mdsurd
sdadopteo procedur[electorall uniform[. Acnrl din anul 1976
cu privire la alegereareprezentar4ilorin ParlamentulEuropean
prin sufragiu universal ditect, se limiteazd sd stabileascl
cdtevareguli minimale,Eianume:
- principiulvohrlui unic;
- alegereasd se desfdEoarein cursul unei perioade care
incepe de joi dimineali gi se termind in duminica imediat
urmdroare,prima perioadd fiind determinatiide Consiliu, care
statueazi cu unanimitate, dupd consultarea Parlamentului
European;
- virsta minimdpentruvot estede 18 ani.
in acestecondilii, fiecare stat membru al UE stabile$te
regulile cu privire la electorat(singuracondilie stabilitd de o
manierduniformd esteceareferitoarela virsti), la eligibilitate
gi la modurile de scrutin (toatestateleau adoptatun sistemde
reprezentare propo4ionali, cu liste nagionalesaulocale).
Ultimelealegerieuropeneau avut loc intre 10 qi 13 iunie
2$4,in cele25de statemembrealeUE. DupI acestealegeri,
ParlamentulEuropeannumdrd732 membri3l.
Componenla Parlamentului European va fi din nou
revdzutd odat[ cu aderareaRomAniei qi Bulgariei la UE"
Potrivit Tratatului de la Nisa, pe durata legislaturii 2W4 -
2009, 35 de locuri vor fi atribuite Romdniei gi 18 locuri
Bulgariei; acestnumdrde locuri seva addugacelor 732, deia,
existente. Dupd anul 2009, potrivit aceluiagi tratat,
componentava fi revizuird,maximul de locwi prevdzutpentru
Parlamentfiind de 736 locuri32.
Odati cu intrareain vigoarea Tratatului de instituire a unei
Constitulii pentru Europa, numdrul de locuri in cadrul
Parlamentuluide la Strasbourgnu va trebui sddepiSeascdcifra
de 750, oricare ar fi numdrul statelor membre ale Uniunii
Europene.Repartizarease va face tot propo4ional, in funcgie
de mdrimea populaliei din fiecare stat membru. Cu toate
2OO6
 Integrore euroEgen'i

Parlamentulestechematsddeaunavizconformpql]tru
310 TCE35 gi
incheierea de acorduri intemeiate pe articolul
acordurile de aderarede dupd Actul Unic European'
politic
De asemenea, Parlamentul exercitd un control

Dreptul de iniliativ[ al Parlamentului a fost recunoscut

mod
pa4ial.'Tratatul asupra uniunii Europene i-a conferit, in
poate fi, in acelagitimp: sd elaboreze propuneri'
. membru aI guvernului unui stat; oficial, dreptul de a cere Comisiei
putere de
_ membru ar comisiei; roiooari, partamentul European beneficiazd de o
- membru al Curgii de Justilie sau grefier; codecizie legislativd'
oficial
- membru al Cu4ii de Conturi; Dreptul de a examina petilii a fost in mod
European de noile texte ce rezulti din
- membru al comitenrlui Economic ai Social ar cE sau al recunoJcut Parlamentului
Tratanrl asuPraUE'
EURATOM;
- membru al comitetelor sau organismelor infiintrate in
E' curteu de Justitie
temeiul sau in apricureu Tratatelor- institutive in vederea de
cunoscutd gi sub denumirea de curtea Europeand
administr[rii fondurilor comunitare ,uo p"ni* indeplinirea asigurf,
Justilie, instanla de la Luxembourg este cea care
unei sarcini permanenteqi directe de gestiune administrativd; uniformd, in statele membre' a
- membru al consiliului de administralre,al comitetului de interpretarea 9i aplicarea
dreptului comunitar european'
direclie al Bdncii Europene de Investilii; judecdtori gi din
- funcfonar sau agent activitate in
in .vuv*ow
cirrr'r cadrul Comunit[1ilor
ur vqvlr 1n p'"'"nt' Cll?u este format[ din 25 de
g avocali generali3T.Num[ru] judec[torilor qi al avocalilor
europene. hotdrdre a consiliului uE
generali pJate fr modificat printr-o
Reguli nagionalepot completa acesreincompatibilitdli.
idoptatd-cuvotulunanimalmembriloracestuia'lacererea
in ceea ce priveqte organizarea, Parlamentul European
cuprinde:
a. Biroul - format din preqedintele Parlamentului' 14
vicepreqedinli qi 5 chestori;
b. Conferinla preqedinflor este format[ din preqedintele
Parlamentului gi din preqedinlii grupurilor politice
parlamentare.
Pregedintele este cel care se ocupd de totalitatea
activitllilor Parlamentului qi de organele sale' prezideazd
in
sesiunile plenare, reprezintd institugia gi exercitd puteri pe calea recursului in anulare, a
care se rearizeazd.,indeosebi,
cadrul procedurii bugetare.
parlamenful exceptiei de ilegalitate qi a recursuiui in caren!6;
c. comisiile. In exercitarea atribuliilor sale,
-inr"rpt"t"ui5 unitar tratatele qi actele comunitare pe calea
European infiinleazd comisii permanente care pregdtesc
recdrsului in interpretare;
lucrdrile parlamentului, elaboreizd rapoarte qi otganizeazd
rni, - controleaz[ ligalitatea acliunilor sau omisiunilor statelor

nesocieri de aderare.
incepAnd cu anul 1981, Parlamentul are posibilitatea
infiinldrii unot delegatrii interparlamentare; aceste delegalii activitatea 1y dacd
)^^x o
^ ^1^,,-X nnm
- devine instanld arbitrald' clatzd compromrsone
sunt chemate sd joace un rol imporlant in relafiile exteme ale
parlamentului qi in cooperareainterparlam"nture. existd in acest sns intr-un contract incheiat de una dintre
d. grupurile politice parlamentare- Membrii Parlamentulu
pot ,e ie oryinizeze in grupuri potitice33, existdnd q
parlamentari independenli, neinscriqi.
Durata legislaturii 9i, implicit, a mandatului este de 5 ani'
Parlamentul European exercit[, in mod tradilional, un ro
consultativ in elaborarea actelor comunitare qi nu are, deci

e F. Tribunulul ilc primd' instan(d

Tribunalul de Primd Instanfd a luat fiinfl pe bazz
acompletdriloraduseprinActulUnicEuropeanTratatelo
ainstitutive.Astfel,lacerereaCurliiqidupdconsultar
n Comisiei qi a Parlamentului, Consiliul a hotlrAt' ct
^r^*+n*aa deciziei.
adoptarea A^ni-iaj unanimitatea voturilor, infiinlarea unei jurisdiclii de primi

Phoenir oprilie-sePrembrie2005
instanld, pe lAngd Curtea de Justilie. Tribunalul de Primd In-
stantl $i-a inceput activitatea la I septembrie 1989, pe baza
deciziei Consiliului din 24 octombrie 1988.
in prezent, are in componenld 25 de judecdtori, desemnagi
pentru o perioadd de 6 ani, cu posibilitatea reinnoirii
mandatului.
Spre deosebire de Curte, Tribunalul nu are in componenta
sa avocali generali, dar membrii Tribunalului, cu exceplia
preqedintelui, pot fi chemali sd exercite prerogativele
avocatului general in cauze precis determinate,fIr[ a cumula
cele doud calitd(i.
Independenlafunclionald a Tribunalului este garantatdprin
existen[aunei grefe distincte.
Tribunalul este,in principal, competent sd se pronunfe in:
- recursurile formulate impotriva unei institulii a
Comunitdlilor de cdtre persoane fizice, care se referd la
punerea in practicd a regulilor de concurenfd aplicabile
intreprinderilor;
- recursurile in desp[gubire, care urmdresc repararea
prejudiciilor provocate de cltre o institugie comunitard, ca
urrnire a unui act sau a unei relineri care face obiectul unui
recurs in anulare sau,in caren[d,formulat de acelaqireclamant
qi care line de principala competenfda TPI.
G. Tribunalul Func[iei Publice s Uniunii Europene
Tratatul de la Nisa a prevdzut infiintrarea Camerelor Parlamentului European, iar oraqul Strasbourg era sediul
jurisdiclionale in anumite domenii. La 4 noiembne 2004, Parlamentului European,al Comisiilor qi al Consiliilor CEE qi
Consiliul UE a adoptat, folosind acest temei, o decizie39care Euratom.
instituie Tribunalul Funcliei Publice a Uniunii Europene.
Tribunalul are in componenta sa 7 judecdtori, desemnali restructurarea serviciilor qi a personalului, astfel incdt a ap[rut
pentru o perioad[ de 6 ani cu posibilitatea reinnoirii problema necesit[fii unei noi repafiizeri, provizorii, a sediilor
mandatului.
Aceastd noud jurisdiclie specializat[ are competenta de a
statua cu privire la recursurile care fac trimitere la
contenciosul funcliei publice. Tribunalul Funcliei Publice
exercitd in primd instanld competen{ele,stafuandcu privire la
litigiile intervenite intre Comunit[tri qi agentii 1or, in temeiul
afi. 236 din Tratatul instituind CE qi a art. 152 din TratEul
instituind CEEA, lnlelegdnd aici litigiile apdruteintre organele
sau organismele comunitare qi personalul lor.
H. Curtea de conturi
Curtea de Conturi a UE este o institugie care, prin
activitatea pe care o desf[qoard, urmdreqtescopuri financiare
realizdndcontrolul in domeniu.
infiinlarea Cu4ii de Conturi se inscrie in contextul apliclrii
gi consoliddrii finanldrii Comunitdlilor din resurseproprii qi in
cel al atribuirii pentru Parlamentul Europeana responsabilitdlii
de a descdrca institulia Comisiei pentru execulia bugetard.
Curtea de Conturi a fost consacratdprin Tratatul din22 iulie
1975, care arealizat reforma procedurii bugetare.
Chiar dac[ denumirea sa ar.putea ldsa sE se inleleagd, de
refinut este faptul cd aceastanu este o jurisdiclie. Curtea de
Conturi a fost inclusd intre institu{iile comunitare prin Tratatul
de la Maastricht, din anul 1992.
in prezent, Curtea de Conturi numdrd 25 membri. Acegtia
trebuie sd-qiexercite rolul in deplind independenli, in interesul
general al Comunitilii; ei nu trebuie sd solicite sau s5.accepte
instrucfiuni de la nici un guvern sau alt organism nafional sau
comunitar ori extracomunitare; ei trebuie sd se ablind de la
orice act incompatibil cu natura rolului indeplinit.
Calitatea de membru al Cu4ii este incompatibild cu
desflqurarea oriclrei alte activitdgi profesionale, remunerate
sau nu.
Phoenir oprilie-septembrie 2O05
Atribuliile Cu4ii de Conturi sunt foarte largi; sistematizat
prezentate,acesteasunt:
- examinarea aspectelor de legalitate gi de regularitate a
totafitetii veniturilor gi cheltuielilor Comunitdlilor, indiferent
dac[ sunt bugetaresau nu;
- controlul pe domenii qi asupra institugiilor 9i statelor
membre, in mdsura in care acesteaau beneficiat de fonduri
comunitare;
- asistenJd autoritdlilor bugetare, oferind avize
consultative;
- controlul permanent al conturilor.
5. Locul ilesfdEurdrii adivitdfiIor instituliilor comunitare
(sediul)
Articolele 216 iln TCE40 qi 189 din Tratatul instituind
Euratom prevdd faptul c[ guvernele statelor membre hotdrdsc
de comun acord sediul Comunitdlilor europene. Aceste
dispozigii presupun o obligalie in sarcina statelor membre, pe
care acesteagi-au indeplinit-o odatii cu desfigurarea lucr[rilor
Consiliului European de la Edinbourg din decembrie 1992.
inainte de Tratatul de fuziune (din anul 1965),
Luxemburgul era ,,sediul" urm[toarelor institugii qi organe
comunitare: inalta Autoritate, Consiliul CECA, Curtea de
Justilie, Banca Europeand de Investilii, Secretariatul
Odatd cu semnareaTratatului de fuziune a avut loc qi o
de lucru ale instituliiior gi organelor comunitare4l.
Noile sedii ale instituliilor qi organelor comunitare, aga
cum au fost ele stabilite la Edinbourg de c[tre Consiliul
European, se gdsesc la Bruxellesa2, Luxemburga3 qi
Strasbourg4.
***
Concluziondnd putem aprecia c[ dinamica activitdlii
inregistrate la nivelul UE determind, la rdndu-i, caracterul
permanent al reformei instituliilor incercdndu-se adaptarea
activitdlii lor (prin componen[d, organizare, funclionare,
atributii) la obiectivele continuu acttalizale qi raportate la
etapele parcurse de societateaintemalionald, in general, gi la
cea europeand,in special.
Bibliografie:
- AugustinFuerea,,lnstitqiile UniuniiEuropene",
EdituraUniversul
Juridic,BucureEti,
2N2;
- Augustin
Fuerca,
,Ju[anualui , edila a II-a,revdzutd
UniuniiEuropene"
qiaddugitd,
EdituraUniversulJuridic,Bucureqti,
2006;
- Guy Isaac, ,,Droit communautaire gin4ral", PUF, Paris, 1999.
- ,pocumente de bazd ale Comunitdpii si Uniunii Europene", Editura
Polirom, Iaqi, 1999;
- www.europa.eu.int - Site-ul oficial al Uniunii Europene;
- www.curia.eu.int - Site-ul Cu4ii de Justilie a Comunitdflor Europene
NOTE
I kegedintele Planificdrii din Franla.
2 Potrivit Tratatului de la Maastricht, ,inaltete Pdrli Contractante
instituie tntre ele o Uniunea Europeand. (...) Uniunea are la bazd
Comunitd6ile Europene, precum 8i politicile Siformele de cooperare prevdzute

tn prezentu! tratat. Ed are sarcina de a organiza, intr-un nnd coerenr Si
solidar, relaliile tiintre statele mentbre si dinn'e popoatele 1or'" (anicolul A)'
3,Droit comntunautairegtn ral", PUF, Paris, 1999, pag' 324'
4 Este vorba despre Parlamentul European.
5 Tratatul de la Faris instituind Comunitatea Europeand a Cdrbunelui 9i
Oplului, semnat la 18 aprilie I 95 1 qi intrat in vigoare la 23 iulie I 952, Tratatul
de la Roma instituind Comunitatea Economicd European[ $i Tratatul de la
Roma instituind comunitatea Europeanf, a Energiei Atomice, ambele semnate
la 25 martie 195? qi intratein vigoare la 1 ianuarie 1958
6 Pentru detalii a se vedea Guy Isaac, op. cit.
7 in dreptul comunitar prin noliunea de ,partic'ulat i" sunt desemnate
persoanelefizice qi persoaneleiuridice.
8 Afirmalia se intemeiazd pe interpretarea pe care Curtea de Justilie a
Comunitdlilor Europene a oferit-o in spela Costa{Enet(CJCE, hotdrdreadin i 5
iulie 1964, Costa/Enel, C-6164), gi anume: ',spre deosebire de nawtele
juridicd
internalionale obisnuite, Tr.atatul instituind cEE a instituit o ordine
proprie, integrdtd sistemuluiiuridic al statelor membre, incd de la inlrarea sa
tn tigoare si care se impune jurisdicliilor stotelor. Instituind o Contunitate cu
juridicd'
duratd nelimitatd, dotatd cu institulii proprii, personulitate
capacitate.iuridit'd, cu tapacitate de reprezentareinternasionald si, in spec'ial'
ci puteri care rezultd din linitarea contpetenleisau din transferul de an'ihulii
ale statelor cdtre contunitate, stote L'(]rcsi-au limitat dfepturile lor suverone,
creknd, astfel, u.ncorp rle drept aplicabil resortisantilor si lor tnsele"'
9 Sunt considerate organizalii inchise, deoarecepentru aderareaunui nou
stat, trebuie ca toate statele, deja, membre sd-5i exprime consimldmdntul in
acestsens.
10Se adaugd, ca elemente ce conferd originalitate UE, 9i cele care 1in de
istoricul apariliei ideii de UE gi evolulia acesteiain plan concret,precum $i
normele care compun ordinea juridicx a UE cu tot ceea ce cafacterizeazd,
numlr al
aplicabilitatea lor (acesteadin urm[ vor face obiectul urmltoruiui
Revistei).
l1 Uniunea Europeanf, reprezintd, in egald mdsurd, Comunitdtile
in
europene, politica externi qi de securitate comund, precum Ei cooperarea
justiliei interne'
domeniul qi al afacerilor
12ComunitateaEuropeand'aCdrbuneluiqi Olelului (CECO/CECA)'
13 Dupd cum se poate observa, fiecare dintre cele 2Tratate mentionate
propriu fiec[rei Comunitdli'
constituie cdte un sistem institulional
' 14Intratin vigoare la 1 iulie 1967.
l5 www.europa.eu.int- Site-ul oficial al Uniunii Europene'
16Sediul Bdncii Centrale Europene este la Frankfurt, Germania'
l7 Articolul 2.
l8 Articolul D.
19Actualul a11.203.
20 De exemplu, Consiliul Afacerilor Generale 9i al Relaliilor Externe' IND/DEM; Grupul independenlilor(al celor neinscrigi)'
Consiliul Agriculturii, ECOFIN (Consiliul destinateconomieiqi finanlelor)'
2lin conformitatecu modalitdtile stabilitede articolul 203, aliniatul 2 al
Tratatului instituind Comunitatea Europeand' introdus de Tratatul asupra
Uniunii Europene.
22 Conform modificdrilor intervenite in urma Consiliului European de la
Sevillia, atunci cand se hotdr[;te ci un dosar va fi discutat in cursul
semestrului urmdtor, reprezentantul statului membru care va exercita
pregedinliain viitoarele6 luni, poate si asigure,in timpul semestruluiin curs,
pregedinliareuniunilor comitetelor (altele decdt COREPER). precum 9i a
grupurilor de lucru care se ocupd de acel dosar'
23 Art.20'7, $3, CE, adoptareaRegulamentului interior; art' 208' CE'
statutului
solicitareade studii qi propuneri Comisiei; afi..209, CE, stabilirea
comitetelor; art. 284, CE, stabilirea condiliiior qi a limitelor cererii de
informaiii de la Comisie; art. 48, alin' 2,TUE; avizul favorabil la reuniunea
unei conferinle a reprezentantilor guvernelor statelor membre
24 in aceastdsitualie, repartizarea voturilor este urmdtoarea:
- Germania, Franla, Italia qi Regatul Unit - cAte 29 de voturi;
- Spaniagi Polonia - cate 27 de voturi;
- Olanda- 13 voturi;
'12
- Crecia, Republica Cehd, Belgia, Ungaria qi Portugalia - voturi, Europeand pentru Investilii
fiecare;
Fhoenix, uprilie-sePlembrie 2006
- Suediagi Austria- cdte 10 voturi;
- Slovacia,Danemarca,Finlanda,lrlanda qi Lituania - 7 voturi' fiecare;
- Letonia, Slovenia,Estonia,Cipru qi Luxemburg - 4 voturi, fiecare;
-Malta3-voturi.
25 1 ianuarie 1970.
26 Le vom prezenta numai pe cele care sunt considerate a fi mai
in
importante pentru buna funclionare a Consiliului' Alte organe auxiliare'
afara Secretariatului general qi al COREPER suntl grupurile de expe4i:
Comitetul special pentru agriculturd; Comitetul pentru vize; Comitetul
monetar;Comitetul politic; Comitetul pentru vize'
27 Instituliile Uniunii Europene, broqurf, editatd de cdtre Delegalia
Comisiei europenein Romdnia,Bucureqti,1999, p' a'
2 8 A r t . 2 1 3 ,f o s t u l a r t . 1 5 7 ,$ 1 ' T C E .
29 Membrii Comisiei nu pot' pe durata mandatului lor, si exercite nici o
altd activitate profesional[, remuneratf,sau nu; incd de la instalarea lor' ace$tia
se angajeazd solemn sd respecte, pe durata mandatului qi dupl incetarea
acestuia,obligaliile ce decurg din activitatealor, in special cele de onestitate
qi de rezervd in ceea ce prive$te acceptarcaanumitor avantaje, decurgind din
l e m e m b r ua l C o m i s i e i . .
s t a t u t ud
30 Biroul statistic;Biroul juridic; Biroul traduceri;Servicii etc
3l Locurile in Parlamentul European sunt repaftizate, dupd cum urmeaza:
- Germania- 99 locuri;
- Franta, Italia qi Regatul Unit - cdte 78 locuri, fiecare;
- Spania qi Polonia - fiecare cdte 54 locuri;
- Olanda- 27 locuri;
- Belgia, Grecia, Ungaria, Ponugalia 5i Republica Cehd - cAte 24 locui'
fiecare;
- Suedia- 19 locuri;
- Austria - 18 locuri;
- Danemarca,Finlanda qi Slovacia- cdte 14 locuri, fiecare;
- Irlandagi Lituania - 13 locuri, fiecare;
-l,etonia-9locuri;
-Slovenia-Tlocuri;
- Cipru, Luxembourgqi Estonia- cdte 6 locuri, fiecare;
-Malta-5locuri.
32 Rominia va beneficiade 33 de locuri, in timp ce Bulgaria de 17
34Tratateledin 1970 si I 975'
35 Fostul aft.238.
36Art. 158 TCE. art. 127 EURATOM.
37Aceqtiasunt chemali sd se pronunle,in totald independenld'in cauzel:
supusesoluliondriidecdtreCurte,princoncluziicareconstituiestadiulf
al nroceduriiorale.
38 De exemplu,cu prilejul extinderii succesivea UE'
3e DeciziaConsiliului 20041':521CF', Euratom, din 2 noiernbrie 2004'
40 Tratatul constituind Comunitatea Europeand. Denumirea este datd &
Tratatul de la Maastricht. Acesta inlocuieqte sintagma ,,Comunilor'
Econonticd Europeand" cu ce de ,,Comunitate Europeand" '
41Conform decizieicu privire la instalareaprovizorie a anumitor instituq
qi servicii ale Comunitdlilor,JO nr. L 152, 13.07.1967,pag 18'
a2 Serviciile Comisiei, ale Consiliului, ale Comitetului Economic ;'
Sociai, reuniunile comisiilor qi ale grupurilor politice din Parlamentu
European,sesiunileplenareadilionaleale ParlamentuluiEuropean'
43 Curtea de Justifie, Curtea de Conturi, Oficiul pentru Publicalii, unei:
servicii ale Comisiei, Seqetariatul general al Parlamentului European, Bance
aa qedinlele plenare ale Parlamentului European (o datd pe lund)'
 de la procedura
Trecerea,
lichidiirii voluntarela proceduralicw
iudiciare
Studiude caz

Av.$tcfanDarnitn

Preambul MonitorulOficial nr. 35912].042006 a t prin incheiereade gedinli de la

fost publicatdLegeanr. 8512006privind datade 11..06.20M s-adispus,in temeiul
Prezentul material are in vedere. in procedura insolventreicare urmeazda art. 48 din O.U.G. nr. 2612004,
principal, procedura de lichidare intra tn vigoare in termende 90 de zile suspendareacererii de deschidere a
voiuntard a societdlilor cu capital de la publicareatn Monitorul Oficial gi procedurii previzute de Legea nr.
majorilar de stat qi incearcd sI trateze carc abrogdLegeanr.6411995). &11995, avdnd in vedere faptul cd
difrcultdfile care pot apdrea ?n practicd impotriva ,,societdtii studiate" se
In cazul incetlrii iichiddrii voluntare qi Studiu decaz declangase procedura de iichidare
trecerii la procedura lichid[rii judiciare. voluntard (hotErdreaAGA din data de
In acest scop, vom prezerfia cazul unei Ca regul[ generald,prevdzutdde 29.03.20M):
societifi comerciale (,,societatea dispoziliileafi.260 alin. 4 din Legeanr. r 06.05.2005:cererede repunere
studiatd") care s-a aflat intr-o astfel de 3UI990, lichidarea voluntarl nu pe rol a cauzeiintrucAt termenul de 12
situalie. ?mpiedic[ deschidereaprocedurii de luni prevdzutde art. 48.din O.U.G.nr.
falimenta societilii. 2612004 expirase, iar ,,societatea
Dispozifii legale incidente studiatd" nu mai f[cea parte dintre cele
Totuqi, pentru anumite societdti cu pentru care termenul.de 12 luni fusese
Dreptul comun in materia lichiddrii capital majoritar de stat (aproximativ prelungit;
voluntare este reprezentatde dispoziliile 17), O.U.G. nr. 2612004privind unele r 03.06.2005:incheiereprin care
cuprinse in titlul VII din legea nr. mdsuri pentru finalizarea privatizdrii se admite cerereade repunerepe rol qi,
3U1990 privind societdgile comerciale pe fond, seadmitecerereacreditorilorqi
societdtilor comerciale aflate in
(republicatd).
portofoliulAPAPSqi consolidarea unor se deschideprocedurafalimentului.
privatizEria prevlzut, la art. 48, c[ in
in ceea ce privegte societdfile 2) Dificultdgile care apar tn cazul
cazulacestora(printrecaregi,,societatea
comerciale cu capital majoritar de stat, trecerii de lq lichidorea voluntard la eea
studiat[") ?n scopul indeplinirii unor judiciard
lichidarea voluntard a acestora se facb
angajamenteasumate de Guvernul
conform dispoziliilor O.U.G. nr.
Romdniei, toate acliunile judiciare se
8811997privind privatizarea societdlilor Aceste dificultfti care apar in cazul
suspendd pdnd la finalizarea
comerciale, Legii nr. 137D002 privind trecerii de la procedura de lichidare
procedurilor de lichidare voluntard
unele mdsuri pentru accelerarea voluntar[ la procedura de lichidare
privatizdrii qi H.G. nr.57712002 privind
prevlzute de O.U.G. nr. 88/1997qi de judiciar[ sunt determinate,in principal,
aprobarea Normelor Metodologice de
Legeanr. 13'712002, dar nu mai tdrziude de lipsa unor texte legale de tranzige,
aplicare a O.U.G. nt.8811997 qi a Legii 12 luni de la dataintrdrii in vigoarea cuprinsein Legeanr.641L995, textecare
nr.137/2402. acesteiordonanfe(30.M.2004). sd reglementezeaceastdsitualie care
poate interveni, de altfel, in cazul
Fiind vorba despre dispozilii Acest termen de 12 luni a fost oriclrei societili comerciale,nu numai a
speciale, care se aplic[ numai anumitor ulterior prelungitdar numaipentruunele celor cu capital majoritar de stat.
societdli comerciale gi anume acelora cu dintre cele 17 societlfi comerciale.
capital majoritar de stat, considerdm cd ,,Societatea studiati"nu a mai beneficiat a) Una dintre dificultilile principaie
acestea se completeazd ca dreptul de aceastd noudprelungire. pe care o ridicd aceasti situalie are in
cornun in materie care este reprezentat, vedere posibilitatea ca judecdtorul-
aqa cum am ardtat, de legea societdlilor 1) Scurtdprezentarea situalieide sindic sI deschidd direct procedura
comerciale. fapt falimentului, ffird, s[ rnai parcurgd
etapeleintermediare.
Cu privire la procedura lichiddrii Sifuafia de fapt in cazul avut in
judiciare, aceasta este reglementatd de vedere este urmetoarea: Conform dispozigiilor Legii nr.
cdtre un singur act normativ, gi anume de 6411995, intre data deschiderii
citre legea nr. 6411995 privind r 15.12.2003:.se introduce la procedurii qi data la care creditorii sunt
procedura reorganizdrii judiciare gi a Tribunal o cerere de declanqarea chemali sd optezepentru modalitateade
falimentului, cu modificdrile qi procedurii prevdzute de Legea nr. recuperarea creanfelorlor (reorganizare
completdrile ulterioare (mengiondmcd tn studiate"; saufaliment)trece,de reguld,o anumitd
el 1995impotriva,,societ2[1ii
ftoenfu,.Drilfe-$pEdtie M
perioadede timp in care, in principal, se art. 3 pct. 25 ca fiind aceaprocedurdprin neindeplinirii de c[tre ,,investitori" a
stabilesc creditorii precum gi cuanfumul care debitorul intrd direct in procedura obligaliilor asumate.
qi felul creanfelor lor. falimentului) se aplicd si societdtilor
comerciale dizolvate anterior formuldrii in aceastdperioadd de aproximativ 7-
Cazurile de trecere la Procedura cererii introductive. 8 luni ,,investitorii" au reuqit sd
falimentului sunt prevdzute expres de instrdineze (prin contracte de vdnzare-
dispoziliile art. 106 din Legea nr. Astfel, noua lege prevedein mod clar cumpirare gi prin convengii de dare in
6411995. Conform acestor dispozilii' cI in cazul trecerii de la procedura platd) o parte insemnatd dintre active
trecerea la procedura falimentului se lichiddrii voluntare la procedura cdtre o societate comerciald care a
poate realiza cel mai devreme, imediat lichiddrii judiciare (cAnd, prin ipotezf,, utilizat pentru platd, in cea mai mare
dupd ahqareatabelului dehnitiv ceea ce societatea este dizolvatd) se va intra parte, crean[e deginute imPotriva
presupuneo perioad[ de cel pulin 120 de direct in procedurafalimentului. ,,societdlii studiate" qi pe care le-a
zile de la data deschiderii procedurii. dobdndit de la aclionarii majoritari ai
b) O altd problemd care s-a ridicat in acesteia(era vorba despre un consor[iu
Astfel, nici unul dintre cazurile de cazul ,,societdlii studiate" a fost aceeade format din 4 hrme).
trecere la procedura falimentului a se hotiri necesitatea stabilirii unor
prevdzute de art. 106 din Legea nr. termene pentru depunerea declaraliilor Aceste active, compuse dintr-o
6411995 nu conferd judecltorului-sindic de creanld, pentru intocmirea tabelului
suprafagd de teren de aProximativ
posibilitatea de a deschide direct preliminar qi a celui definitiv. 190.000 mp $i un numdr de 22 de
procedura falimentului. construclii cu o suprafatrdconstruitl la
Nici aceastd situalie nu este
sol de aproximativ 60.000 mp, la care se
Tonrqi, trebuie menlionat faptul cd in reglementatd de cdtre dispozilit]e adaugd o parte foarte importantd de
actualareglementare(Legea m. 6411995 cuprinse in Legea nr. 6411995. ln
bunuri mobile necesare desfiqurdrii
republicatd, astfel cum a fost modificatl perioada de lichidare voluntarf, a
producfiei, au fost instrdinate contra
prin Legea nr. 24912005) existl tlou[ ,,societllii studiate" (aproximativ 1 an),
unor sume foarte mici comparativ cu
cazui, prevdzute la art. 38 alin. I qi 7, creditorii au fost notifica[i qi au depus
valoarea lor de pia1d.
cdnd judecdtorul-sindic Poate sI declaragiide creanfe, a fost intocmit un
pronunle direct o hotdrdre de deschidere tabel de creante, au fost valorificate o
parte dintre active qi s-au fdcut Trecerea la Procedura lichiddrii
a proceduriifalimentului.
distribuiri. judiciare intemeiatd pe dispozitriileLegii
nr. 6411995 a permis lichidatorului
Cu toate acestea,chiar qi in perioada
nr. 6411995 nu Avdnd in vedere faptul cd ordinea de judiciar s[ introducd actiuni in anularea
in care dispoziliile Legii
frauduloase, incheiate
prevedeau acestedoul cazuri de trecere prioritate prevdzutd de Legea nr. acestor acte
13'712002este diferitd de cea prevdzutd evident in paguba creditorilor, actiuni
directd la procedura falimentului sau, in
prezent, in cazul in care nu sunt de dispoziliile Legii m.6411995 esteclar intemeiate pe dispoziliile speciale ale
indeplinite toate condiliile prevdzute de c[ tabelul de creanle trebuia refdcut art. 60 qi 61 din Legea reorganizLru
aceste texte de lege, singura solufie pe astfel incdt ordinea de prioritate sd fie judiciare qi a falimentului.
care o vedem in cazul trecerii de la cea prevdzutdde textele de lege conform
lichidarea voluntar[ la cea judiciard este cdrora urma sd se fac[ lichidarea. De Aceste texte de lege cuPrind
acea de a se deschide direct procedura asemenea, era necesar s[ se prevadd un dispozi{ii favorabile, in sensul cd permtt
falimentului, a$a cum de altfel s-a ternen in care creditorii care considerau anularea unor acte prin care au fost
intdmplat qi in cazul ,,societ5lii studiate". c[ nu a fost respectatd ordinea de instrdinate anumite active ale debitoarei
preferinld sd poatd sd facd contestatie. pentru anumite motive care nu ar atrage
Considerdm cd principalul motiv in nulitatea conform dreptului comun.
susfinereaacestei solulii constlin faptul Astfei, considerdmcd estenecesarsd
cd in aceastd situalie nu se mai pune se stabileascd anumite termene pentru Spre exemplu, conform drePtului
problema reorganizdrii judiciare. intocmirea tabelului preliminar, pentru
comun, nulitatea unui act de vAnzare
Aceasta, deoarece lichidarea voluntarX solu[ionarea eventua]elor contestafii qi cumplrare poate fi so]icitatd atunci cAnd
esteprecedatdintotdeauna de dizoivarea pentru definitivarea tabelului de creante. preful este neserios. In cazul ,,societdli
societdlii. Astfel, in faza lichiddrii, De altfel, in cazul ,,societdlii studiate",
studiate", deqi pretrulnu a fost neserios
societatea comercial[ continud sd instanla de judecat[ a stabilit astfel de totu$i a fost cu mult sub valoarea de
beneficieze de personalitatejuridicd, dar termene. piald a bunurilor instrlinate, lucru care
nurnai pentru nevoile lichidirii. Mai
poate atrage,conform art. 61 alin.1 lit. b'
mult, existd o interdiclie de a se 3) Principalul avantai al tecerii de
anulareaactului.
desfbqura noi operaliuni comerciale, la lichidarea voluntard la cea iudiciard
ceea ce face imposibili reorganizarea in cazul ,,societalii studiate"
in concluzie, plecdnd de la acest
unei societdli.
inaintea intrdrii in procedura de difrcultdli ce pot apAreain cazul trecerii
de la procedura de lichidare voluntard la
Prin Legea nr. 85/2006 privind lichidare voluntard,,,societateastudiatd"
procedura insolventei (publicatd in a fost, pentru o scurtd perioadd de timp procedura cie lichidare judiciara
Monitorul Ofrcial nr. 359f21.04.2006) s- (martie 2003 -noiembrie 2003), considerdrn utild completarea legu
a prevdzut in mod exp-Ie! (art. 1 alin.2 lit. pivatizald. Contracful de privatizare a insolven{ei cu unele dispozifi legak
e) c[ procedura simplificati (def,rnitd ia fost reziliat de cdtre APAPS ca urrnare a care sd reglementeze aceastd situatie.

Phoenlx,oprllle-septembrie 2006
 Opinii privind reflectarcaincontabilttatea
principaleloroperafiunide fu ziune,divi zafe,
comerciale
dtzolvareqi lichidarea socretd[tlor
ParteaaII-a

Ec.Liviu Sebe
Membru UNPRL, Filiala BucureEti

Ec.Mihaela PaPaconstantin
MembrI IJNPRL, Filiala Bucuregti

- capital subscrisvdrsat (cont l0I2) =

Normele metodologice aprobateprin din Legea contabilitdtii nr.8211991
Ordinul Ministrului Finanfelor Publice republicatd,s-audeterminat: 600.000mii lei
- rezetve din reevaluare( cont 105) =
nr.I37612004, in cazul fuziunii prin
absorblie - cAnd societatea absorbitd _D SocietateaabsorbantX"M" : 90.000 mii 1ei
O Activul net contabil: - rezerve ( cont 106) = 100.000mii
"N" deline titluri de participare la
societateaabsorbant[ "M", prezintia; 4160.000 mii lei (total activ) - lei
- rezultatul reportat - profit (cont
- bilanlurile contabiie ale celor doud 2160.000 mii lei (datorii totale) =
117)= 110.000mii lei
societf,li comerciale care participl la 2000.000mii lei
Activul net contabil in sumd de Total capitaluri proprii = 900.000
operaliuneade fuziune;
- valoarea giobald a societdlii comer- 2.000.000mii lei, corespundecu totalul mii lei
capitalurilor proprii din bilanlul
ciale absorbite "N"rezultat[ in urma
contabil, care are urmdtoareastructurd: B.
evaluf,rii;
- capital subscrisv[rsat ( cont 1012) Pe baza valorii activelor nete stabilite
- determinarea raportului de schimb
= 1360.000mii lei pentru cele doud societdli comerciale qi a
al acliunilor, pentru a acoperi aportul - tezewe din reevaluare (cont 105) nurndrului de acliuni, se determin[
societdtriicomerciale absorbite; = 360.000mii lei valoarea contabilX a unei ac{iuni gi
- determinareanumXrului de acfiuni
-rezerve (cont 106)= 180'000mii lei raportul de schimb al actiunilor, precum
de emis de cdtre societatea absorbant[ - rezultatul reportat - profrt (cont si acliunile care trebuie emise de
"M" pentru aclionarii societltii societatea comerciald absorbant[ "M"
117)= 100.000mii lei
comercialeabsorbite"N". pentru aclionarii societdlii comerciale
- evidenlierea in contabilitatea celor
Total capitaluri proprii = 2000.000 absorbite"N":
doud societdlicomercialea operaliunilor mii lei - valoarea contabild a unei acfiuni
ce se efectueazd cu ocazia fuziunii prin a Aportul net a societdlii absorbante "M" este de
absorblie. Aportul net este egal cu activul net 25.000 lei
in cazttl practic prezentat,societatea contabil ( 2000.000mii lei : 80.000 acliuni)
comercialf, absorbitX "N" define 107o - valoarea contabil[ a unei acfiuni
din ac{iunile societdlii comerciale D Societateaabsorbitd"N": a societdlii absorbite " N" este de
absorbante "M", adicX 8000 acliuni O Activul net contabil: 15.000Iei
(80.000 acliuni ale societ[1iicomerciale 2930.000 mii lei {total activ) - (750.000mii lei : 50.000 ac{iuni)
absorbantex I}Vo). 2030.000mii lei(total datorii) = 900.000 - raportul de schimb al ac{iunilor este
mii lei 315, adicd (15.000 I 25.000), adic[
A. Activul net contabil in suml de societatea comerciald absorbantf, "M"
Pe baza bilanlurilor contabile 900.000 mii lei corespundecu totalul urmeazd sX emitd 3 acfiuni Pentru 5
intocmite de cele douf, societf,li capitalurilor proprii din bilanlul ac(iuni ale ,societdtrii comerciale
comerciale participante la operatiunea contabil. care are urmdtoareastructurd: absorbite.
de fuziune, in conformitare cu art.26.7

Fhoenirq, oprilie-seplembtie 2OO6

 lui

C. - cont 2 7 3 = 3 5 0 . 0 0 0 . 0 0 0l e i
c o n t 273
(1500.000.000lei cost de achizilie - c) inregistrareaelementelorde pasiv
Societatea comercial!t absorbantir 9 6 0 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i amortizrtre preluatede ln societatea"N":
"M" urmeazi s[ emitX un nttmf,r de l90.000.000 lei diferenl[ din evaluarea 456 = Vo 2030.000.000
3 0 . 0 0 0 a c { i u n i p e n t r u a c l i o n a r i i mijlozrceiorde transport) 162 230.000.000
societf,{ii comerciale absorbite "N", - c o n t 3 7 1 = 1 1 5 0 . 0 0 0 . 0 0l 0
ei (cost 401 1800.000.000
astfel: de achizilie ) d) inregistrarea anulf,rii zrcliunilor
x315 = 30.000 aciiuni - cont 471 = 950.000.000 lei proprii delinutede societatea"N":
50.000 ac{iuni
(1150.000.000 lei crean{e - cont 411 - Vo -- 502 200.000.000
sau
-cont 491 - provizion 64.000.000(8000 actiuni
750.000.000 : 25.000lei = 30.000acfiuni 250.000.000lei 1042
selu pentru deprecierea creanlelor) x 8 0 0 0l e i ) 2 5 . 0 0 0- 1 7 0 0 0
- =
cont 502 200.000.000 lei 1068 136.000.000 (8000acliuni
50.000ac{iunix 0,60= 30.000acgiuni
- c o n t5 1 2 1 = 1 3 0 . 0 0 0 . 0 0 0 I e i x 17000lei)
D.
b) sciderea din contabilitate a Apreciem cir eviden{ierea scirderii
absorbirii societ[fii elementelorde activ trzrnsferate: din evidenfele contabile a societ[[ii
Datoritii
6583= a/o2930.000.000 absorbite"N":
comerciale "N", societateacomercialil
213 s40.000.000 - mijloacelor fixe contabilizate in
absorbant[ "iVI" se aflir in situalia
263 160.000.000 contul 273 la valoarezr rImasf,
dobAndirii celor 8000 acfiuni proprii
311 1150.000.000 neamortizatd la datzr fuziunii - de
definute de societatezr comercial[ "N"la
4t1 950.000.000 540.000.000lei ( 1500.000.000lei -
societateaetbsorbantl"M".
5121 130000.000 960.000.000lei ; precumEi
Sumade 160.000.000 lei inregistratit
c) inchidereaconturilorde venituri si - clienlilor la valoareut de
in contul 263" Imobiliziiri financiaresub
cl-reltuieli inregistraremai pufin provizionul pentru
formir de interese de participare",
1 2 1= 6 5 8 3 2 9 3 0 . 0 0 0 . 0 0 0 depreciereacreantrelor - 950.000.000lei
reprezint[ costul cle achizilie a celor
1583= 121 2780.000.000 (1150.000.000 -
lei 200.000.000lei) nu
8000 acliuni( 8000 acliunix 25.000lei)
urmeazl a se evidenlietin contr"rl502 respectl prevederileLegii contabilit[{ii
d) inregistrarea lransmiterii
"Acliuni proprii" qi vor fi anuiate in nr.8211991republicatir qi zr Ordinului
elementelor de pasiv: Finanfelor Publice
conformitate cu Legea nr.-:I /1990 Ministrului
o/o= 467 2030.000.000
privind societlfile comerciale, nr.1l 5212005,careprevitd:
162 230.000.000 - la data intrf,rii in entitate,bunurile
republicatf,. 401 1800.000.000
se evalueazir in contabilitatela valoarea
e) scf,derea din contabilitate a
E. cle intrare care se stabileqteia cost de
e l e m e n t e l odre c a p i t i r l r rpr ir o p r i:i
o/o= 456 900.000.000 achizilie, pentru bunurile procr.u'atecu
Capitalul social qi prima de fuziune titlu oneros.
t012 600.000.000 - creanlele se inregistreaz[ in
ce se preiau de societateacomercialii 105 90.000.000
absorbant["M" sunt: contabilitatela valoarealor nominall -
r06l 100.000.000
- capitzrlsocinl = 510.000.000lei art.1 a1in.2
tt7 i 10.000.000
(30.000ac{iuni x 17.000lei - valoare Contabilizareasc[derii din eviden[a
456= 121. 150.000.000
nominal[) contabil[a mijloacelorfixe gi a clien[ilor
f) regularizareaconturilor 456 si 461
- prima de fuziune= 240.000.000lei la alte valori decAt cele evidenliate in
456= 461 750.000.000
(750.000.000lei - 510.000.000lei) contabilitatea societXtii comerciale
In contabilitatea societdtii absorbite"N", conturile213 si 411 vor
3) Normele metodologice aProbate absorbante ttMtt: rdmAne cu solduri debitoare
prin Ordinr"rl Ministrului Finan{elor (960.000.000 lei si resPectiv
Publice nr.137612004 Prevf,d a) inregistrareacapitaluluisocialqi al 200.000.000lei)
urmitoarele articole contabile ce ar primei de fuzir-rne:
trebui efectuatede societllile comerciale 456= Va 750.000.000 i) ConsiderXm cI Pentru inregis-
participantela opera{iuneade fuziune: 1072 510.000.000 trarea corectit a scXderii din
1042 240.000.000 contabilitatea elementelorde activ gi de
in contabilitatea societitii b) inregistrareaelementelorde activ pasiv, societatea comercialir absorbif[
absorbite "Ntt: preluatede la societatea"N": irebuie sf, efectuezer-rrm[toareiearticole
o/o= 456 2780.000.000 contabiie:
a) ?nregistrarea transmiterii L 1.1 350.000.000 a) Eviden{iereavalorii activului de
eiementelorde activ: J / l 1150.000.000 transferat:
461=7583 2780.000.000 411 950.000.000
Suma totalX de 2780.000.000 lei 502 200.000,000 461 = 7583 3940.000.000tei
include soldurile conturilor: 5121 130.000.000

Phoenix, sprilie-septembrie 20O6

 Suma de 3940.000.000 lei include 497 200.000.000lei Vo = 502 200.000.000lei
soldurile conturilor: 162 230.000.000lei ro42 64.000.000lei
- mijloace fixe (cont 213) = 401 1800.000.000lei 1068 136.000.000lei
1310.000.000lei (1500.000.000 lei -
190.000.000lei) e) inregistrarea sclderii din evidenp
- mdrfuri ( cont 371) = 1150.000.000 contabili a elementelor de pasiv care c) Inregistrarea elementelor de
lei activ preluate:
reprezint[ conturi de capitaluri:
- clienli ( cont 411) = 1150.000.000
lei Vo = 456 900.000.000lei V o = 456 392CI.000.000lei
- acfiuni proprii (cont 502)= 2t3 1310.000.000Iei
l0r2 600.000.000Iei
200.000.000Iei 105 90.000.000 lei 371 1150.000.000lei
- disponibil in bancd= 130.000.000
1061 100.000.000Iei 411 1150.000.000Iei
lei
tl7 110.000.0001ei 502 200.0@.000lei
456= l2I 150.000.ffi0lei 5l2l 130.000.000lei
b) inregistrarea scdderii din evidenfa
contabild a elementelor de activ
f) Regularizarea conturilor 456 si d) inregistrarea elementelor de pasiv
transferate:
461
preluate:
456 = 461 750.000.000lei
6583 = Vo 3900.000.000lei
213 1310.000.0001ei 456 = Vo 3190.000.000lei
2) In contabilitatea societdlii
263 160.000.0001ei 2813 960.000.000lei
comerciale absorbante "M" trebuie sI
371 1150.000.000tei
fie efectuate urmdtoarele articole 49r 200.000.000Iei
4ll 1150.000.000lei
5121 contabile pentru preluarea elementelor r62 230.000.000lei
130.000.000lei
de activ qi pasiv ale societdlii comerciale 401 1800.000.000 lei
c) inchiderea conturilor de venituri gi absorbite "N":
cheltuieli: a) inregistrarea aportului obflnut prin In speranJacX opiniile exprimate vor
fuziune: fi de real folos practicienilor in
121 = 6583 3900.000.000lei reorganizarea societdlilor cometciale,
7583 = 12I 394O.O00.0fi)lei 456 = Vo 750.000.000 lei jurigtilor qi
economiEtilo4
IO72 510.000.0001ei
administratorilor; cei doi coautori vE
d) inregistrarea scdderii din 1042 240.000.000lei
oferX tot sprijinul de care aveli nevoie
evidenfa contabild a elementelor de
b) Inregistrarea anuldrii acliunilor pentru intelegerea qi aplicarea
pasiv transferate:
proprii definute de societateacomerciall reglementdrilor contabile privind
Vo - 461 3190.000.0001ei absorbitd "N"la societatea absorbantd fuziunea, divizarca si lichidarea
2813 960.000.000lei "M": societdfilor comerciale.

Phoenix, qprilie-seprembrie 2006

 Outline of the Articles

r rItr principlecl
activitv'The pr'rwrvr"'' *ryTrn"11:10t,:*',flltt[1'J""
A rwarrcifuom t,le Fnesielcrri
economic
economic actlvlty'
;;;i;, exit in the case :l
of
'
A.rin Oa'tttt S,ler,rcescti ronperforming entities."
of the
Describini the main stages
highlights tne
rrocedure' the article
new elements of the law'

'r
I will notinsistonhowimportant -T"--::ff;*h"r*oo.r,ier.'"r.pie
:r 'r:r:'t ':-'-"L !--vL'
:;;:,#;1-.5":-;;::#J"
.-eY-
this act is to our profession. RcCit :'') 'ti'iti;;i;,iiVt:ttjwve:'
the ;i Et:lktt
This time l will rather replace
with a brief
"word from the president" the
The author, coordinator of

newnormative our
acttegulating i:-T'*"ilJt"tJ:"::;:'#;TJ:;
activity. credit contractsor alter them'
an
The new concePtionrepresents
evolution in
adjustmentto legislative
i.he applicationmoreefficient; in other
T,traeRoxe aaacl Tashs of practicesManualand the area of insolvency.
ti a*t a Good of
xnsolvency Fracfitioner countries and to the requirements
d";";; software ior the electronic
by Arirz Oru* Sronrroru of the insolvencvclossier; European
law'
;;;;;;*;
and
in - to lonsolid":
Startingfrom the text of article 5 :1,"-':i"wledge
L a w n o . 8 5 / 2 0 0 6 o n t h e p r o c e c l u r e o f a b i l-i trvtii_1,.*es,
i e s o f p a r t i ccourt
i p a clerks Reorganrzation
n t s i n t h"Iu'eliciatr
e
..The bocli"s applying n;";;;: Mwnteanwand Nicoletc'
i.e. spetanta
insolvency,
th" and insorven"y pru"tition"r, ,o u, ,o by
the procedur" ur", lu* "ooirr,
s y n d i c j u d g e , t h e j u d i c i a l i n * ' " t h e u n i i ocase
i m ilaw
t y oand
f a npractice'
dimproveMiktti
the the relevant In an extensive ancl thoroughly
administratorand the liquidator,"
mission authors
article describesin detail the documented article, the 't#i
They mqke
of insolvencypractitioners' 'lhe InsolvencyLarv, a New Stagein attemptJo
+L^*^inr r{cnicinnqin the framework litffiJt:t?::tff:

commercrar uruurL' and Law by sllnUnu tvrur Lu rf"euo

Romanian cOmmercial code
* th
rwo chaprers are Thenewinsolvencylaw places
-
InsolvencY |l^Z't'ff;r forefron{
The SYndic committee of creclitors in the
RelationshiP and t
Practitioner as it is granted increased-powers
by Mircea Grosaru central role in the Procedure'
is th
This committee actuallY
o
The authorof the article' a member executive bodY of the assemblY
0
of UNPRL and dePutYin Romania's the interests
creditors and represents
Parliament,presentsthe impoflance
the syndic judge and the insolvency
or
*"ifr:"*lTJ:i[
lff"lli","
o,*
the interest of "Are fr
fractition"rin securing editorial staff on the question'
ir"ditors, as well as in fosteringsound
nr - --i- ---i!ia-<an+anahrie ?006
 Oufline of the Articles

creditors capable of turning from The conclusion emerging from the The text on the closing of the
defending into attacking players?" analysis of the changes in point of procedure refers to the cases, which
distribution is that the alterationshave the lawmaker specifically provided
improved the legal text, putting for, whereby the procedure of
Selling the Assets of thc Debtor conditions in place for a more accurate
insolvency is terminated at a certain
by Ana-Irina Sarcane control of the practical ways this
moment in its progress, as well as to
operation is performed, which is
The article evidences the major precisely the main purpose of the the effects of the closing.
change operated in the bankruptcy orocedure. Cases of insolvency pt'ocedure
procedure by ensuring maximum termination are listed, alongside with
flexibility in the choice of how to sell the obligations and rights of
the debtor's assets, based on the The Streamlined Procedure - by
I nor-ficinqntc
liquidator'sproposal.
I Sintortn Maria Milos
{ The same flexibility is also ensured
for the sale of assetsin the framework
The streamlined procedure, an
of the reorganizationprocedure. The Originality of the European
undeniable improvement in the
The avowed purpose of the new Union'sInstitutionalStructure- by
legislative framework fol insolvency,
rules is to maximize the debtor's Augustin Fuerea
is leviewed in the article
wealth, also by adequatelypublicizing
Albeit not perfect, this procedure
the assetson the market.
was absolutely necessary. The key In the sequenceof articlesdevoted
words defining it are: celerity, to Romania's European integration,
Conseqnencesof Changcs in Legal efficiency, low costs and, finally, ease. Professor Augustin Fuerea's text
Provisions Rcgarding Distribution approaches the Community
by Radu IJufan institutional system and the EU
Closing the Insolvency Procedure -
institutions.
The author of the alticle reviews by Florin Motiu and Danq Motiu
The readershipis thus given the
the majol expected effects of Law no.
8512006 in point of distribution, as In this article the authorstackle the opportunity to learn more about an
well as during the plocedure, in new elements the new insolvency law area of major interestin the current
situations that orecede distribution. brings. nationalcontext.