FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI

Teoria lui Carl Rogers

Teoria sinelui

Autori:

Petcana Denisa Andreea, Gr. 1, PPS

Pasre Andreea, Gr. 1, PPS

BUCURETI 2017

1
CUPRINS
1. Psihoterapia...3
1.1. Teoria de baz3
1.2. Tehnici terapeutice.........3
1.3. Grupurile de ntlnire.4
1.4. Psihoterapia i reforma social..4
2. Educaia.5
3. Teoria rogersian i teoria de baz5
4. Evaluarea teoriei5
4.1. Critici i controverse..5
5. Cercetarea empiric...6
5.1. Psihoterapia rogersian..6
5.2. Conceptul de sine...6
5.3. Stima de sine..7
5.4. Sinele real vs. Sinele ideal.8
6. Contribuii.9
7. Bibliografie 10

2
Psihoterapia
Teoria de baz
Carl Rogers a mplinit discursul umanist oferindu-i o orientare aplicativ cu o influen
semnificativ n domeniul psihoterapiei. Eseniale pentru desluirea personalitii sunt
nelegerea felului n care oamenii se vd pe ei nii i a felului n care ei percep/
interpreteaz lumea , nelegerea tririlor oamenilor de-a lungul experienei (Eugen Avram,
2009, pag. 69)
Obiectivul psihoterapiei este acela de a ajuta oamenii s abandoneze condiiile de valorizare
introiectate care par att de necesare pentru autoaprecierea pozitiv i s le nlocuiasc cu
propriile lor nevoi i dorine reale. n mediul securizat al relaiei terapeutice, clienii sunt
capabili s demonteze aprrile menite s protejezeconceptul de sine incongruent s dea piept
cu angoasa rezultat i s recunoasc faptul c aceasta opinie fals despre ei nii poart
responsabilitatea pentru problemele lor dureroase. Ei ii revizuiesc in mod adecvat conceptul
de sine, hotarnd: Nu trebuie s gndesc i s m simt aacum vor ali oameni s-o fac, pentru
a fi iubit i a m iubi pe mine nsumi. Pot fi deschis experienei, fiind cine sunt cu adevrat.
Acesta le permite s pun capt distanrii dintre tendina de actualizare, reclamnd
capacitatea de a urma procesul de evaluare orgasmic, si s se spropie mai mult de conceptul
de persoan deplin funcional (Robert B. Ewen, pag. 279).

Tehnici terapeutice
Cu excepia nregistrarilor audio i a transcrierilor fidele, mijloace ajuttoare la introducerea
crora Rogers a contribuit, terapia centrat pe persoan exclude orice procedur formal.
Potrivit lui Rogers, schimbarea terapeutic pozitivpoate fi obinut numai ntr-un singur fel:
oferind o relaie sntoas i constructiv cu o alt persoan, pe care clientul o folosete
pentru a redobndi tendina de actualizare. Pentru ca acest lucru s se ntmple, clientul
trebuie s perceap la terapeut trei caracteristici pe care Rogers le consider eseniale oricrei
relaii interumane reuite: auenticitate, empatie i acceptare necondiionat (Robert B. Ewen,
pag. 279).
Un terapeut autentic se afl n legtur cu propia sa experien interioar i este capabil s-o
mprteasc la momentul potrivit (Robert B. Ewen, pag. 279).
Pe lng autenticitate, terapeutul trebuie s dea dovad i de empatie fa de sentimentele i
credinele clientului (Robert B. Ewen, pag. 279).
nelegerea empatic permite ptrunderea n lume celuilalt pentru nelegerea mai bun a
acestuia i asigurarea unei bune compatibiliti individuale. Empata este capacitatea de a
simi ca fiind al tu orice gnd sau sentiment al celuilalt. A empatiza nseamn a un judeca
fiindc judecata, analiza i evaluarea constituie bariere de netrecut n comunicarea
interuman. Ceea ce conteaz cel mai multn comunicarea interuman este sinceritatea,
capacitatea fiecruia de ai dezvlui lumea interioar aa cum este ea n toat complexitatea
ei. Este complet intil s fi suspicios cnd, de fapt, ai putea afla direct ce simte cellalt (Eugen
Avram, 2009, pag. 71)

3
 Dac o client observ c pentru prima oar dup luni de zile nu m mai gandesc la
problemele mele, nu-mi mai bat capul cu ele, terapeutul ar putea rspunde: am i eu
impresia c ntr-un fel un mai paridispus s lucrezi cu ceea ce numeti <<problemele
mele>>. Da, chiar aa mi se pare. Dac percepia terapeutului este adecvat, clienta poate
rspunde: probabil c asta ncercam s spun. Nu mi-am dat seama, dar, da, chiar aa simt.
Pe de alt parte dac un client infirm cele reflectate de terapeut, aceasta indico bre in
inelegerea terapeutului, i nu vreo form de rezisten (Robert B. Ewen, pag. 279)
Terapeutul trebuie s fie perceput ca o persoancare dovedete un respect nejudicativ,
neposesiv i un inters fa de conceptul de sine i de sentimentmentele clientului. O astfel
de acceptare i permite clientului s exploreze n siguran sentimente i credine care erau
pera amenintoare pentru a fi admise n contiin, tiind c un vor trezi criticismul (Robert
B. Ewen, pag. 280)
Obinerea acceptrii necondiionate, a empatiei i a autenticitii un este sub nici-o form o
sarcina uoar i un ne putem atepta ca terapeutul s o realizeze mereu. Pentru Rogers
exprimarea frecventa a acestor trei caliti este necesar i suficient pentru ca progresul
terapeutic aib loc (Robert B. Ewen, pag. 280)

Grupurile de ntlnire
A deveni o persoan deplin funcional reprezint un demers continuu. Prin urmare, chiar i
oamenii care sunt relativ bine adaptai tind s caute modaliti pentru a continua creterea
personal (Robert B. Ewen, pag. 281).
Una dintre metodele de a satisface aceasta nevoie este grupul de ntalnire ( sau grupul T
de la training), descoperit de Kurt Lewin i dezvoltat, apoi, de Rogers. n jur de doisprezece
oameni se ntlnesc cu unul sau doi moderatori pentru o perioada relativ scurt de timp,
adesea un singur weekend,dar, uneori, cteva sptmni. Moderatorul se servete de
autentictate, empatie i acceptare necondiionat pentru a instaura un climat psihologic de
siguran i ncredere. Nu exista regul sau proceduri formale, de aici denumirea de
moderator , si un de conductor. n mod ideal, membrii grupului i reduc treptat
distorsiunile defensive, i dezvluie adevratele sentimente unul fa de cellalt i fa de ei
nii, afl care este impactul lor real asupra celorlali, mprtesc relaii emoionale
profunde unul cu altul i i descoper noi scopuri i direcii (Robert B. Ewen, pag. 282).
Dei Rogers a observat ca grupurile de ntlnire dau rezultate, totui edinele ncrcate
emoional pe o durat att de scurt se pot dovedi mai apstoare dect pot suporta unii
membri, in special dac sunt insuficient selectai n prealabil, permindu se participarea mai
multor persoane inadaptate, ceea ce duce la victime psihologice de diverse tipuri (Robert
B. Ewen, pag. 282).

Psihoterapia si reforma social

Rogers consider c societatea noastr este foarte bolnav. Vasta discrepan la nivel mondial
ntre aceia care au si aceia care un au sdete seminele urii. Rogers concide totui c am
obinut cteva progrese semnificative n numai cteva decenii, precum drepturi civile mai
extinse i sporirea eforturilor de control demografic. El este de parere c abordarea centrat

4
pe persoan ne ofer mijloacele pentru a tri mpreun n armonie: n loc de a ncerca s
obin i s acapareze puterea, popoarele lumii se pot trata reciproc cu autenticitate, empatie
i acceptare necondiionat i pot colabora la atingerea scopului comun, de actualizare a
potenialitilor sntoase ale omenirii (Robert B. Ewen, pag. 283).

Educaia
Rogers este deosebit de critic fa de filosofia autoritar i coercitiv care domnete n
sistemul educaional. Prea adesea, profesorul mbracmantaua puterii i dirijeaz activitile
elevilor pasivi, supui. Notele sunt acordate n principal pe baza unor examinri, care solicit
elevilor s repete papagalicete anumite date pe cate profesorul le consider importante.
Accentul este pus in totalitate pe gndire, aspectele emoionale ale experienei fiind
considerate irelevante i fara legatur cu nvtura (Robert B. Ewen, pag. 283).
Profesorul centrat pe person caut s creeaze un climat psihologic menit s faciliteze
capacitatea elevilor de a gndi i de a nva pentru ei nii. Profesorul dovedete empatie i
acceptare necondiionat fa de dentimentele i de interesele elevilor i autenticitate n
privina propriei sale experiene interioare. Deciziile sunt luate de comun acord, elevii
contribuind la elaborarea propriei lor programe colare. Orele sunt nestructurate, far
proceduri formale, astfel nct elevii sa-i poat forma i exprima propriile opinii.
Iniial, abordarea educaiei din perspectiva centrriipe persoan trezete adesea rezisten i
ostilitate, ntruct elevii ateapt s li se spun ce au de fcut. Totui, Rogers concide c
aceast abordare conduce n mod tipic, la o nvare mult mai rapid i mai de calitate la toate
nivelurile educaionale (Robert B. Ewen, pag. 283).

Teoria rogersian i cercetarea empiric

Rogers manifest un interes deosebit pentru cercetarea empiric, pe care l atribuie nevoii
dale de a da un sens fenomenelor psihologige i de a le ordona. El susine c o tiin cu
adevrat umanist trebuie s studieze experiena subiectiv i s urmeze direcii inovatoare
n special o discuplin la nceput de drum precum este psihologia, unde instrumentele de
msur prcise caracteristice tiinelor mai mature sunt dificil de obinut.
Rogers conchide c orice teorie poate fi inlocuit n lumina noilor descoperiri (Robert B.
Ewen, pag. 284).

Evaluarea teoriei
Critici i controverse
La fel ca Adler, Rogers a fost criticat pentru viziunea mult prea obtimist i simplist asupra
naturii umane. Acutualizarea celor mai tainice potenialiti ale noastre este de dorit numai
daccele mai profunde niveluri ale personalitii sunt sntoase i constructive. Totui, pare
incredibil ca o specie inerent panic i cooperant s se angajeze frecvent n rzboaie, crime
i alte conduite distructive numai datorit comportamentelor parentale patogene i condiiilor
de valorizare introiectate (Robert B. Ewen, pag. 284).

5
Psihoterapeuii aparinnd unor orientri teoretice diverse resping ideea c schimbarea
pozitiv poate fi obinut numai pe baza autenticitii, empatiei i acceptrii necondiionate.
Dup cum se dovedete acum, se prea poate ca Rogers s fi mers prea departe n aceasta
privin i ca cel putin unele interpretri, discuii ale cauzelor din copilrie i alte proceduri
standard s fie, de asemenea, necesare. Cu exceptia ctorva scurte referine, Rogers ignor
similaritudinile iportante dintre teoria sa i acelea ale lui Horney, Sullivan i Jung. n ciuda
afirmatiei lui Rogers potrivit creia teoriile sunt uor de inlocuit n lumina noilor descoperiri,
propria sa abordare s-a schimbat destul de puin pe parcursul ultimilor 20 de aniai vieii sale-
cu excepia, probabil, a unei largi acceptri a proceselor incontiente, ceea ce ridic dubii
asupra oportunitii definirii conceptului de sine ca fiind pe deplin accesibil contiinei i
msurrii lui prin declaraiile clientului.(Robert B. Ewen, pag. 285)

Cercetarea empiric
Psihoterapia rogersian
Un volum substanial de cercetri a fost dedicat caracteristicilor autenticitii, empatiei i
acceptrii necondiionate. Aceste studii au utilizat scale de evaluare ale psihoterapeuilor i
analize ale transcrierilor edintelor de terapie nregistrate. Aa cum se obijnuiete n domeniul
provocator al cercetarii psihoterapeutice, rezultatele au fost echivoce: numeroase studii au
descoperit c aceste variabile sunt semnificativ asociate cu schimbarea constructiv , n timp
ce alte rezultate au fost negative (Robert B. Ewen, pag. 285).
De exemplu, unele studii sugereaz c acceptarea necondiiona nu este suficient pentru
ca starea clienilor s se mbunteasc; interveniile mai active, precum interpretrile i/sau
nvarea noilor comportamente dezirabile sunt necesare. Alte cercetri avertizeaz c
autenticitatea poate fi duntoare n anumite momente, de exemplu, atunci cand i se spune
unui client narcisic dar vulnerabil c o astfel de preocupare constant pentru sine i provoac
terapeutului plictiseal i furie (Robert B. Ewen, pag. 285).
De asemenea, alii prefer s nlocuiasca constructul de autenticitate cu un concept mai larg,
precum aliana lucratic sau relaie terapeutic (Robert B. Ewen, pag. 285).

Conceptul de sine
Sinele este unitatea structural fundamental a personalitii, coordoneaz comportamentul
individului fiind un sistem de experiene i percepii aflate la dispoziia contiinei, un sistem
prin care omul percepe obiectele exterioare i propriile experiene atandule semnificaii
(Eugen Avraam, 2009, pag. 69).
Conceptul de sine (self-concept) poate fi investigat imediat prin interviu direct, ntrucat este
considerat complet contient. O procedur obinuit este tehnica Q-sort care folosete un
numr de cartonae ce conin o singur fraz descriptiv (Stabilesc standarde ridicate pentru
mine nsumi, mi fac prieteni cu usurinta, Caut adesea sa fiu linistit de ceilalti). Clientul
ordoneaza cartonaele pe o scala cu noua diviziuni, cu o distributie relativ normala,de la
itemii cu capacitatea autodescriptiva cea mai mare pana la aceia care sunt cel mai putin
reprezentativi. In fiecare dintre cele noua categorii trebuie aezat un anumit numar de

6
cartonae ,astfel nct cele mai puine s fie la extremitati(1 sau cel mai puin descriptiv ,9
sau cel mai descriptiv ) si cele mai multe n centru. O metoda alternativ este prezentarea
frazelor autodescriptive sub forma unui chestionar scris (Robert B. Ewen, pag. 285).
O descoperire interesant este aceea c progresul n timpul psihoterapiei este de obicei asociat
cu autoacceptarea crescut , ceea ce duce la o acceptare mai mare din partea celorlalti oameni.
Conceptul de sine pare, de asemenea, s fie un construct mai complex dect s-ar fi crezut .
Unele autodescoperiri se pot aplica numai n anumite circumstane (de exemplu Cnd nu ma
doare capul, sunt un tat rbdtor. ). Conceptul de sine social , sau cum credem c ne percep
ceilalti, poate diferi de conceptul de sine personal, sau cum ne vedem noi insine. Concepte
de sine sociale diferite pot fi folosite n interactiunea cu indivizi sau grupuri diferite. Exist,
de asemenea, concepte de sine personale si sociale ideale, adica ce ne dorim s fim si cum
ne-ar placea sa fim perceputi de ceilalti (Robert B. Ewen, pag. 286).

Stima de sine
Desi stima de sine este, probabil, aspectul cel mai studiat al conceptului de sine, cercetarea
in acest domeniu a fost ingreunata de probleme metodologice (Robert B. Ewen, pag. 286).
Majoritatea cercetarilor s-au concentrat asupra aspectelor constiente ale stimei de sine, in
conformitate cu definitia data de Rogers conceptului de sine, si au ignorat rolul jucat de
procesele inconstiente si de conflictele intrapsihice. Mai mult, diversi psihologi si-au elaborat
propriile constructe pentru a defini sentimentele propriei valori, de exemplu:
Stima de sine: Cum te evaluezi pe tine insuti; propriul simt al valorii personale.
Autoaprecierea pozitiva (Rogers): Aprecierea si respectarea propriei persoane, chiar in
absenta aprecierii pozitive din partea altor persoane.
Autoeficacitate perceput (Bandura): Masura in care crezi ca poti face fata cerintelor unei
situatii date.
Complex de inferioritate (Adler): Credinta ca nu-ti poti depasi problemele printr-un efort
adecvat.
Autodispre (Horney): ura impotriva propriilor abilitati autentice si a calitatilor personale,
deoarece nu sunt la inaltimea imaginii idealizate nerealiste. (Robert B. Ewen, pag. 286).
O tema comuna este subiacenta tuturor acestor definitii: a avea o opinie proasta despre sine
este patologic si impiedica reusita procesului de dezvoltare a personalitatii. Aceste aspecte
par similare, daca nu identice. Totusi, fiecare teoretician s-a concentrat asupra propriilor sale
constructe, fara a le asocia cu acelea ale altor teoreticieni. Drept rezultat, majoritatea datelor
care au fost obtinute in acest domeniu sunt dezorganizate, fragmentate si adesea
inconsecvente (Robert B. Ewen, pag. 286).
Una dintre descoperirile interesante este aceea ca stima de sine influenteaza raspunsul nostru
la esec. Celor cu stima de sine scazuta le lipseste increderea in abilitatea lor, acorda putina
atentie orcarui succes pe care l-ar putea obtine si isi privesc esecurile ca pe o confirmare a
incapacitatii lor (Robert B. Ewen, pag. 287).

7
Aceia care au o stima de sine ridicata se asteapta se asteapta sa reuseasca si isi depasesc
esecurile mai mult sau mai putin usor, intrucat le considera exceptii rare. Prin urmare, esecul
este mai descurajant pentru aceia care sufera de stima de sine redusa (Robert B. Ewen, pag.
287).
Potrivit lui Rogers, toti avem nevoie sa primim aprecieri pozitive din partea celor apropiati.
Totusi aceia care au o stima de sine redusa este mai putin probabil sa se comporte in asa fel
incat sa obtina admiratia si respectul. Ei sunt motivati in principal de dorinta de a-si proteja
conceptul de sine fragil impotriva criticilor si a jenei. Decat sa riste esecul, ei prefera, adesea,
sa nu faca nimic, sa se lanseze doar in sarcina cea mai usoara sau refuza sa se straduiasca din
greu, astfel incat vor avea o scuza gata fabricata in caz de esec. Oamenii cu stima de sine
ridicata se asteapta sa reuseasca, astfel incat sunt gata sa se implice in proiecte dificile si sa
riste sa fie criticati, pentru a obtine o apreciere positiva (Robert B. Ewen, pag. 287).
In timp ce Rogers se concentraza in principal asupra sentimelnelor globale legate de propria
valoare, cercetarile au aratat ca stima de sine este multidimensionala. Adica, ceea ce simti
despre tine insuti pare sa varieze in functie de situatie . Ambele viziuni sunt valoroase: unii
pacienti sufera de sentimente intense de inadecvare si autodispret, care invadeaza majoritatea
aspectelor vietii lor, in timp ce unor indivizi le lipseste increderea in anumite domenii, dar
sunt mai siguri pe sine in altele (Robert B. Ewen, pag. 287).

Sinele real vs. Sinele ideal

Una dintre procedurile elaborate de Rogers pentru a masura stima de sine este compararea
conceptului de sine al unui individ cu ceea ce si-ar dori sa fie. Sa presupunem ca o studenta
se autocaracterizeaza drept timida, nu prea placuta, mai degraba dezorganizata si inteligenta.
Cand este intrebata cum i-ar placea sa se considere, raspunsul sau este: sociabila, placuta,
organizata si inteligenta. Conceptul sau de sine real difera de sinele sau ideal sub trei aspecte:
timida comparabil cu sociabila, nu prea placuta comparabil cu placuta si dezorganizata
comparabil cu organizata. Aceasta sugereaza ca nu a devenit inca persoana care si-ar dori sa
fie si ca stima sa de sine trebuie imbunatatita. In terminologie rogersiana, exista o
incongruenta considerabila intre sinele sau real si sinele sau ideal (Robert B. Ewen, pag. 287).
Sinele idel este ansamblul de standarde spre care oamenii tind mereu (Eugen Avram, 2009,
pag. 69).
Sinele ideal poate fi masurat folosind Tehnica Q (Q-sort), clientul fiind rugat sa ordoneze
cartonasele pe o scala de la cel mai putin apropiat de sinele ideal la cel mai apropiat de
sinele ideal. Rezultatele sunt comparate, apoi, cu ideal la cel mai apropiat de sinele ideal.
Rezultatele sunt comparate, apoi, cu Tehnica Q folosita pentru a masura sinele real al
clientului. Sau clientul poate fi rugat sa raspunda de doua ori la o serie de atribute pe o scala
cu sapte diviziuni, precum bun-rau, prietenos-neprietenos si constiincios-lenes, primul
raspuns descriind sinele si al doilea descriind sinele ideal. O discrepanta mai mare intre
scorurile celor doua seturi de raspunsuri se presupune ca reflecta ca o stima de sine scazuta
(Robert B. Ewen, pag. 288).

8
Abordarea rogersiana sufera de o problema conceptuala importanta: este de dorit sa fim
constienti de slabiciunile noastre. Majoritatea teoreticienilor personalitatii, printre care
Freud, Jung, Adler, Allport si Maslow, considera cunoasterea de sine adecvata drept un
criteriu important al sanatatii mentale. O corespondenta foarte fidela intre sinele real si cel
ideal poate insemna ca persoana foloseste aparari pentru a ascunde slabiciuni dureroase, in
timp ce o discrepanta mai moderata poate indica un individ mai matur si mai constient de
sine. Asadar, un acord mai mare intre sinele de sinenele ideal si sinele real este posibil sa nu
indice un nivel mai ridicat al stimei de sine (Robert B. Ewen, pag. 288).

Contribuii
Rogers a fost un psihoterapeut receptiv i eficace i a atras atenia asupra aspectelor
importante ale relaiei client-terapeut. El a fost printre primii care au dezvluit misterele
edinei de terapie folosind nregistrari audio i publicand transcrieri fidele, ceea ce a stimulat
apariia unui volum considerabil de cercetri empirice. Rogers a contribuit la nelegerea
comportamentelor parentale patogene i a felului n care acestea conduc la psihopatologie.
Sinele s-a dovedit a fi un construct important, intens studiat. Pentru unii psihologi, accentul
pus de Rogers asupra potenialitilor interioare sntoase reprezint o importanta alternativ
la psihanaliza i la behaviorism (Robert B. Ewen, pag. 288).
Rogers a adus o extindere provocatoare i ademenitoare a principiilor democratice pe care se
bazeaz societatea noastr. In loc s ne lsm condui de un expert care i nchipuie c tie
ce este cel mai bine pentru noi, Rogers ne sftuiete s ne tratm unul pe altul ca egali i s
ne obinem mulumirea din gestul de a acorda celorlalti libertatea de a-i urma propriul drum
ctre actualizare. Autoritatea experta este o idee larg acceptata si are atat avantaje, cat si
dezavantaje. i s-ar putea ca principiul egalitii sa fie dus prea departe, copiii avand nevoie,
de exemplu, de sigurana dependenei i de inegalitaea fa de prinii lor pentru a explora i
a nva (Robert B. Ewen, pag. 289).
Teoria lui Rogers despre personalitate a stat la baza cercetrilor despre dezvoltare i despre
relaiile prini-copii, contribuind la conturarea perspectivei umaniste in abordarea
personalitii, impunnd o viziune pozitiv asupra potenialului uman i asupra personalitii
(Eugen Avram, 2009, pag. 71)

9
Bibliografie
1. Eugen Avram, Psihologia personalitii, Editura Universitar Bucureti, 2009.
2. Robert B. Ewen, Introducere n teoriile personalitii,

10