CONF. UNIV. DR. ING.

GABRIELA PROCA

DEPRECIEREA ŞI INSPECŢIA CONSTRUCŢIILOR

2008
 CUPRINS

Cap. I. Conceptul de calitate în construcţii. Expertizarea tehnică de calitate.

Cap. II. Inspecţia şi deprecierea construcţiilor din beton, beton armat

Cap. III. Deprecierea construcţiilor din zidărie

Cap. IV. Deteriorarea şi inspecţia construcţiilor metalice

Anexe

Lucrări publicate în domeniul cursului de autor

 CAPITOLUL I
Conceptul de calitate în construcţii. Expertizarea tehnică de calitate.

1.1. Conceptul de calitate

În procesul istoric de dezvoltare al producţiei de bunuri materiale, noţiunea de calitate şi
preocuparea de îmbunătăţire a produselor capătă un caracter obiectiv.
Având în vedere similitudinea dintre procesul de producţie industrial şi cel de producţie în
construcţii, conceptul de calitate privind rezultatele procesului muncii din construcţii, respectiv
producţia de bunuri imobiliare şi servicii (reparaţii curente, capitale, modernizări şi consolidări)
poate fi analizat similar conceptului de calitate pentru produsele din celelalte ramuri industriale.
Dintre aceste caracteristici se menţionează: durata mare de exploatare a bunurilor materiale,
valoarea ridicată a investiţiilor aferente lucrărilor de construcţii, caracteristicile specifice fiecărei
categorii de construcţii.
Calitatea este definită ca „ansamblul însuşirilor esenţiale ale obiectivelor şi fenomenelor care
fac ca aceasta să fie ceea ce sunt şi să se deosebească unele de altele”.

Calitatea şi îmbunătăţirea acesteia sunt atributele esenţiale ale civilizaţiei moderne fiind impuse
de prezenţa pieţelor concurenţiale în care activităţile economico-sociale au o desfăşurare
dinamică şi unde se cere un produs /serviciu optim din punct de vedere al raportului preţ-calitate.

Nivelul calitativ optim poate fi dedus din relaţia costuri-nivel calitativ prezentată în diagramă
(fig. 1.1). Nivelul calitativ optim se determină pornind de la costul global (costul de achiziţie plus
costul de întreţinere al produsului pe toată durata de utilizare normală). Nivelul care corespunde unui
cost global minim se numeşte nivel calitativ optim.
 Fig. 1.1. Costul global al calităţii
(a) curba de variaţie a costului produsului în
funcţie de calitate;

(b) curba de variaţie a costului de exploatare

(întreţinere curentă, reparaţii curente,
reparaţii capitale) în funcţie de calitate;

(c) variaţia costului global în funcţie de

calitate.

Caracteristicile de calitate ale produselor şi serviciilor în domeniul construcţiilor sunt:

− caracteristici atributive exprimate printr-un indice calitativ (suprafaţă constructivă,
suprafaţă desfăşurată, structură de rezistenţă, consumuri energetice, dotări şi eficienţa acestora în
buna desfăşurare a activităţilor, conform destinaţiei spaţiilor construite);
− caracteristici constructive exprimate prin mărimi concrete, măsurabile (dimensiuni ale
spaţiilor construite sau şi amenajate pe destinaţii, elemente structurale pe tipuri şi moduri de
alcătuire sau şi punere în operă, preţuri pe m2 construit în diferite variante constructive).
Caracteristicile de calitate s-au impus ca o consecinţă a cererii univoce a beneficiarilor
(utilizatorilor) în aprecierea calităţii produselor şi serviciilor, a modului în care acestea corespund
cerinţei sociale. În funcţie de aceste aspecte se pot diferenţia următoarele caracteristici de calitate:
funcţionale, psihosenzoriale (condiţii de confort, estetice, cerute prin destinaţia oricărui tip de
construcţie, sociale (construcţiile trebuie să respecte pe toată durata de viaţă protecţia mediului
ambiant); fiabilitate şi mentenanţă.
Compararea calităţii unei construcţii se face având drept criteriu de referinţă o construcţie
similară realizată în ţară sau în străinătate.
Factori ca: nivelul preţului, termen de garanţie, calitatea finisajelor şi a dotărilor, rezolvarea
promptă a reclamaţiilor în timpul exploatării completează şi noţiunea de „calitate comercială”.

1.2. Indicatorii nivelului tehnic calitativ

Pentru stabilirea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, inclusiv al produselor producţiei
de construcţii-montaj, a fost elaborată o metodologie unitară pe economie. Metodologia permite
calculul celor trei forme ale nivelului tehnic şi calitativ „Q”. Astfel:
QC - indicatorul nivelului tehnic şi calitativ de performanţe se obţine prin compararea
performanţelor produsului cu parametrii specifici prevăzuţi în documenta]ia tehnică de execuţie
(proiectul de execuţie – proiect faza DDE - întocmit şi verificat conform legisla]iei în vigoare);
Qm- indicatorul nivelului tehnic şi calitativ mondial se obţine prin compararea performanţelor
produsului cu media parametrilor caracteristicilor produsului similar din străinătate luate ca bază
de comparaţie;
QV - indicatorul nivelului tehnic şi calitativ de vârf se obţine prin compararea
performanţelor produsului cu cel mai înalt parametru caracteristic din grupa produselor similare,
din străinătate luate ca bază de comparaţie.
În funcţie de valorile lui Qm se pot face următoarele aprecieri:
Qm > 1 - produsul este peste nivelul tehnic şi calitativ mondial;
0,85 ≤ Qm < 1 - produsul este de nivel tehnic şi calitativ mondial ridicat;
0,50 ≤ Qm < 0,85 - produsul este de nivel tehnic şi calitativ mondial mediu;
Qm < 0,50 - produsul este sub nivelul tehnic şi calitativ mondial.

1.3. Fiabilitate, mentenanţă, disponibilitate

1.3.1. Fiabilitatea
Pentru a caracteriza calitatea sau noncalitatea unui produs indiferent de natura şi destinaţia
sa, este necesară aptitudinii de menţinere în timp a caracteristicilor de performanţã (fiabilitatea).
Fiabilitatea, în general, este definită ca probabilitatea ca un produs, în condiţii bine
determinate de utilizare şi exploatare, să fie în stare de folosire (funcţionare) după timpul „t”.

Definirea fiabilităţii include trei idei de bază:

− fiabilitatea este o probabilitate;

−fiabilitatea impune exploatarea unei construcţii conform parametrilor avuţi în vedere la
proiectare;
− timpul „t” variază în funcţie de tipul de construcţiei (provizorie, definitivă) şi destinaţie.
Fiabilitatea se poate exprima în patru forme distincte: previzională (proiectată),
experimentală (de laborator); efectivă şi nominală.
În practică se calculează fiabilitatea previzională, se verifică în laborator determinându-se
fiabilitatea experimentală, se confirmă în exploatare prin fiabilitatea operaţională şi obligatoriu,
pentru construcţii sau elemente de construcţii, se înscrie în cartea tehnică a construcţiei
fiabilitatea nominală.
Având în vedere durata mare de viaţă a construcţiilor, în laborator, testarea se face prin
metode accelerate, pe modele pe care sunt simulate pe baza criteriilor de similitudine cu
fenomenele din realitate.
 Indicatorii de fiabilitate sunt:

− media timpilor de bună funcţionare (θ) MTBF, calculabilă în construcţii pentru cicluri de
exploatare între două reparaţii curente succesive;

− rata avariilor sau “căderilor” (λ), exprimând numărul de avarii ce necesită reparaţii
curente în unitatea de timp;
1
Din punct de vedere matematic, λ = , fiind de pentru instalaţii 10-15 ani, 100 de ani
θ
pentru structuri de construcţii;
− Funcţia fiabilităţii este exprimată matematic prin ecuaţia R(t) = e-λt, unde λ este rata
avariilor şi e = 2,718... (numărul lui Euler).
Valoric R(t) este cuprins între valorile 0 şi 1.
Analizând curba fiabilităţii (fig.1.2), se constată că pentru un timp t egal cu MTBF fiabilitatea
este de 37%.

Fig. 1.2. Curba fiabilităţii

Pentru produsele cu durate mai mici de exploatare din sistemul complex al construcţiilor,
de exemplu instalaţiile şi componentele acestora, în analiza fiabilităţii subsistemului mai intervin
şi parametrii probabilitatea de defectare (conform Legii lui Weibull) şi durata medie de viaţă
(Dm).
Evaluarea matematică a fiabilităţii unei construcţii este deosebit de dificilă având în vedere
alcătuirea complexă a acesteia.

1.3.2. Mentenanţa (Mt) reprezintă ansamblul acţiunilor menite să păstreze în stare de

funcţionare un produs reparabil. Pentru construcţii este vorba de ansamblul activităţilor de
întreţinere şi reparaţii curente care trebuie şi pot fi realizate la o construcţie pentru ca aceasta să
se comporte în condiţii de exploatare normale, conform parametrilor proiectaţi.
Expresia matematică a mentenanţei este datã de ecuaţia: M t = e − µt , unde µ este rata

reparaţiilor.
Reparaţiile curente şi de întreţinere caracterizează mentenanţa preventivă.
Reparaţiile capitale efectuate la o construcţie sau la un subansamblu închis caracterizează
mentenanţa curativă.

1.3.3. Disponibilitatea este cea mai complexă formă în care se poate caracteriza calitatea
unui produs, noţiunea implicã atât fiabilitatea cât şi mentenanţa.
tf
Notată cu (∆t), pentru construcţii se poate exprima sub forma: ∆ t = , unde tf este
t f + tr
timpul de funcţionare nominală, iar tr este timpul afectat întreţinerii curente, reparaţiilor.
Interpretând relaţia, rezultă că se obţine creşterea disponibilităţii prin asigurarea unei
mentenanţe preventive şi corective corespunzătoare (∆t) → 1,00 dacă tr → 0, deci întreţinerea
curentă permanentă sub exploatare este o soluţie practică pentru asigurarea unei disponibilităţi
maxime.

1.4. Controlul calităţii

Controlul calităţii, legiferat prin Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, are drept
scop acţiunea şi intervenţia operativă ori de câte ori este necesar în timpul proceselor aferente
proiectării, execuţiei şi întrebuinţării unui produs după darea în folosinţă a unui obiectiv.
Prevederile legii se aplică construcţiilor de orice categorie si instalaţiilor aferente acestora,
indiferent de forma de proprietate sau destinaţie, denumite in continuare construcţii, precum şi
lucrărilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii ale acestora. Sunt
exceptate clădirile pentru locuinţe cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodăreşti situate in
mediul rural si in satele ce aparţin oraşelor, precum si construcţiile provizorii.
a. Conform legii privind calitatea în construcţii, calitatea construcţiilor este rezultanta
tuturor performanţelor de comparare ale acestora, în exploatare, în scopul satisfacerii pe întreaga
durata de existenţã a acestora exigenţele utilizatorilor.
Performanţele de comportare în exploatare sunt condiţii impuse prin destinaţia
construcţiilor şi se au în vedere în proiectarea de specialitate (respectarea gabaritelor, alegerea
unei structuri de rezistenţă adecvate destinaţiei şi în concordanţă cu restricţiile de amplasament,
alegerea materialelor de construcţie satisfăcătoare din punct de vedere al caracteristicilor fizico-
mecanice, cerinţelor de confort şi siguranţă, etc.).
Utilizatorii pot fi persoane fizice (posesorii sau locatarii construcţiilor de locuit) sau
colectivităţile umane în care se desfăşoară activităţi social-economice (persoane juridice).

b. Legea instituie pentru prima oară sistemul calităţii în construcţii fapt ce are în vedere
viziunea alcătuirii construcţiilor ca sisteme complexe. Conform legii, sistemul calităţii în
construcţii reprezintă ansamblul de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, procedee
şi mijloace care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele: proiectare-cercetare,
execuţie, exploatare şi postutilizare a acestora.
Sistemul calităţii in construcţii se aplica in mod diferenţiat in funcţie de categoriile de
importanţă ale construcţiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecărei
componente a sistemului.
Clasificarea în categorii de importanţă a construcţiilor se face în funcţie de complexitate,
destinaţie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul siguranţei, precum şi după considerentele
economice.
Cerinţele generale ale construcţiilor: rezistenţa şi stabilitatea, siguranţa în exploatare,
siguranţa la foc, condiţiile de confort termic, acustic, economia de energie şi respectiv, protecţia
mediului ambiant, sunt prevăzute în mod expres în lege.
Pentru utilizatorii industriali, asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului sunt prevăzute
şi în alte acte normative, respectiv Legea 15/1990 privind transformarea întreprinderilor în
societăţi comerciale şi regii autonome, Legea 134/1994 privind protecţia mediului, Legea
18/1990 privind fondul funciar.
Obligaţiile de respectare a prevederilor din legea calităţii revin tuturor factorilor implicaţi
în conceperea, realizarea şi exploatarea construcţiilor: investitori, cercetători, proiectanţi,
verificatori de proiecte, responsabili tehnici cu execuţia, experţi cu calitatea în construcţii,
producători şi furnizori de materii prime şi utilaje pentru construcţii, proprietarii, utilizatorii,
precum şi autorităţile publice locale de profil prin departamentele sau şi birourile de profil din
cadrul primăriilor.

Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

a) reglementările tehnice în construcţii;
b) calitatea produselor folosite la realizarea construcţiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse şi procedee;
d) verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor, expertizarea proiectelor şi a construcţiilor;
 e) conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;
f) autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în activitatea de
construcţii;
g) activitatea metrologică în construcţii;
h) recepţia construcţiilor;
i) comportarea în exploatare şi intervenţii în timp;
j) postutilizarea construcţiilor;
k) controlul de stat al calităţii în construcţii.

Personalul implicat în sistemul activităţilor de construcţii trebuie să cunoască şi să respecte

prevederile legale în limita competenţelor sale profesionale.
Verificarea calităţii execuţiei construcţiilor este obligatorie şi se efectuează de către
investitori prin diriginţi de specialitate sau prin agenţi economici de consultanta specializaţi.
Expertizele tehnice ale proiectelor si construcţiilor se efectuează numai de către experţi
tehnici atestaţi.
Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor
nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea
tehnică a construcţiei.

Cartea tehnică a construcţiei cuprinde documentaţia de execuţie şi documente privitoare

la realizarea şi exploatarea acesteia. Se întocmeşte prin grija investitorului şi se predă
proprietarului construcţiei, care are obligaţia să o păstreze şi să o completeze la zi; prevederile din
cartea tehnică a construcţiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar şi
utilizator.

Recepţia construcţiilor se face de către investitor - proprietar, în prezenţa proiectantului şi

a executantului şi / sau a reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toata durata de existenţă

a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu
mijloace de observare şi măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor.

Intervenţiile la construcţiile existente se referă la lucrări de reconstruire, consolidare,

transformare, extindere, desfiinţare parţială, precum şi la lucrări de reparaţii, care se fac numai pe
baza unui proiect avizat de proiectantul iniţial al clădirii sau a unei expertize tehnice întocmite de
un expert tehnic atestat şi se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcţiei.

Postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de dezafectare, demontare şi demolare a

construcţiilor, de recondiţionare şi de refolosire a elementelor şi a produselor recuperabile,
precum şi reciclarea deşeurilor cu asigurarea protecţiei mediului potrivit legii.

Controlul de stat al calităţii în construcţii se execută de către Inspecţia de stat în

construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, care răspunde de executarea
controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii
construcţiilor.

1.5. Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor şi a construcţiilor

Conform proiectului de lege privind „Codul Construcţiilor” din anul 2006 al Ministerului
transporturilor, construcţiilor şi turismului, expertizarea tehnică de calitate este o activitate
complexă care cuprinde: relevee, cercetări, experimentări sau încercări, studii, analize şi
evaluări necesare pentru cunoaşterea stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în
care un proiect respectă cerinţele esenţiale prevăzute de lege, în vederea fundamentării
măsurilor de intervenţie.
Activitatea de expertizare tehnică de calitate se efectuează de către experţi tehnici de
calitate atestaţi, atunci când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii de control al
statului în domeniul calităţii construcţiilor prevede aceste lucru sau când o situaţie deosebită o
impune pentru:
a. rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţii existente:
- în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau
activităţii tehnologice;
- în vederea determinării în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea
capacităţii ei de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b. rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau execuţiei unor lucrări de
construcţii.
În cazul în care, pe baza unei fundamentări tehnice asumate, expertul tehnic de calitate
atestat ajunge la concluzia că se impune luarea unor măsuri imediate de sprijinire, izolare parţială
sau evacuare a construcţiei, pentru prevenirea unor accidente cu urmări grave (victime omeneşti
sau pagube materiale), acesta le va aduce în cunoştinţă, în scris, proprietarilor sau
administratorilor construcţiei şi, după caz, investitorului, care sunt obligaţi să le pună în aplicare.
Despre măsurile propuse, expertul tehnic de calitate atestat, va informa Inspectoratul de Stat în
Construcţii precum şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Expertul tehnic de calitate atestat va analiza:

- condiţiile de amplasament şi de exploatare a construcţiei;
- starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
- documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de proiectare, execuţie şi
exploatare;
- prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei şi cele în
vigoare la data efectuării expertizei tehnice de calitate.
Conţinutul cadru al expertizei tehnice este arătat în Tabelul 1.1.
Tabelul 1.1
Etape Obiective Operaţiuni Obs.
- să asigure ca verificarea şi - să colecteze toate datele
expertizarea tehnică de calitate respectă anterioare şi rezultatele
Planificarea
dispoziţiile Codului Construcţiilor cu testelor;
privire la asigurarea cerinţelor esenţiale
- comportamentul structurii; - inspecţie vizuală (la faţa
Analiza - domeniile de examinare detaliată; locului);
Globală - stabilirea măsurilor tehnice optime - înregistrare foto-grafică;
- eşantioane selectate.
- prezentarea de date suficiente şi - teste de încărcare;
Examinare
autentice pentru a permite evaluarea - teste non-distructive;
detaliată
rezistenţei şi stabilităţii structurale - teste fizico-chimice.
- rezultatele verificării trebuie să fie - plotare computerizată;
Prezentarea evaluate şi comparate cu valorile - măsurători şi modelări
rezultatelor proiectate şi reglementate; computerizate;
- analiză statistică;
- evaluarea acţiunilor conform - analiza structurală;
reglementărilor tehnice la data - analiza deteriorării;
Interpretarea
execuţiei, la momentul verificării şi - experienţa anterioară;
rezultatelor
cele viitoare ale structurii în
conformitate cu cerinţele esenţiale;
Stabilirea acţiunilor viitoare care sunt
Concluzii şi necesare atât pentru măsuri preventive,
recomandări reparaţii sau îmbunătăţiri şi pentru
verificări suplimentare.

Expertizarea unei construcţii existente se finalizează printr-un raport de expertiză

întocmit în conformitate cu prevederile tehnice şi ale legislaţiei în vigoare. Raportul cuprinde
următoarele piese scrise şi desenate:
a. Memoriul tehnic precizează:
- motivul efectuării expertizei;
- încadrarea construcţiei în clasa de importanţă şi categoria aferentă;
- descrierea construcţiei din punct de vedere arhitectural, funcţional şi structural precum şi
din cel al condiţiilor de amplasare (topografia şi condiţiile geotehnice ale terenului, relaţiile cu
mediul construit);
- descrierea degradărilor şi avariilor construcţiei, analiza şi explicarea cauzelor probabile
ale acestora;
- rezultatele aplicării metodei de evaluare calitativă (*);
- propunerea deciziei de intervenţie şi fundamentarea acesteia din punct de vedere tehnic,
economic, tehnologic, funcţional, al încadrării în mediul construit, etc.;
b. breviarul de calcul şi / sau justificările tehnice, economice, tehnologice şi funcţionale
privind constatările şi propunerile formulate în raport;
c. planurile principale de rezistenţă şi arhitectură din proiectul construcţiei;
d. releveele de arhitectură şi structură, precum şi datele obţinute prin sondaje, decopertări,
etc., în cazul construcţiilor pentru care nu se dispune de proiect sau la care s-au efectuat
modificări faţă de proiectul iniţial care nu au avut la bază documentaţii tehnice întocmite în acest
scop;
e. releveele degradărilor şi avariilor;
f. buletinele de analiză conţinând rezultatele eventualelor încercări nedistructive (**)
efectuate asupra elementelor sau construcţiei;
g. copia după actul de atestare a inginerul expert.

(*) Metoda de evaluarea calitativă urmăreşte să stabilească:

- dacă şi în ce măsură proiectul construcţiei respectă prevederile prescripţiilor în vigoare
referitoare la alcătuirea construcţiilor amplasate în zone seismice;
- dacă şi în ce măsură condiţiile de execuţie şi cele de exploatare corespund proiectului şi
caietului de sarcini funcţionale (destinaţie);
- modul de comportare al construcţiei la cutremurele anterioare precum şi la celelalte
acţiuni care au intervenit pe durata ei de exploatare (încărcări gravitaţionale, tasări ale terenului
de fundare, coroziune, diferenţe de temperatură, etc.);
- dacă, în vederea fundamentării intervenţiei este necesară investigarea şi prin alte metode
de calcul.
 Evaluarea calitativă se face pe baza examinării:
- proiectului de rezistenţă şi arhitectură al construcţiei;
- releveelor construcţiei, elementelor şi detaliilor considerate importante pentru aprecierea
nivelului de protecţie, documentaţii tehnice pentru modificări ulterioare;
- releveelor de degradări şi avarii;
- construcţiei, în ansamblu şi în detaliu.
Evaluarea se face pentru sistemul structural, pentru elementele nestructurale interioare şi
exterioare care pot produce accidente în caz de cutremur (pereţi interiori despărţitori, parapeţi,
ornamente, calcane, etc.). Se va evalua şi fluxul de evacuare din clădire în caz de cutremur şi dacă
există pericole de incendiu, explozii, degajări de noxe.

(**) Încercări nedistructive

Încercările nedistructive se referă la:
- încercări pe materiale pentru evaluarea caracteristicilor de rezistenţă ale acestora (beton,
mortar, zidărie) şi încercări de defectoscopie (gamagrafiere, radiografiere, defectsoscopie
ultrasonică);
- se efectuează în zonele şi pentru elementele considerate de expert ca fiind necesare
şi concludente pentru evaluarea capacităţii de rezistenţă a structurii şi se folosesc concomitent
minim două procedee (sclerometrie, măsurători cu ultrasunete, măsurători pe carote, ş.a.);
- se execută de unităţi autorizate; rezultatele încercărilor se includ într-un memoriu
tehnic care trebuie să cuprindă: descrierea încercării, rezultatele obţinute, interpretarea
rezultatelor;
- măsurători dinamice pe ansamblul construcţiei. (+)

Precizări
- Expertul tehnic de calitate atestat va semnala situaţiile în care, în urma intervenţiei sale,
se impune verificarea proiectului şi sub aspectul altor cerinţe decât cele la care se referă raportul
de expertiză tehnică de calitate întocmit.
- Expertizarea construcţiilor existente are ca scop evaluarea nivelului de protecţie (la
încărcări gravitaţionale, la acţiuni seismice şi la alte acţiuni cu intensităţi semnificative) şi
fundamentarea şi propunerea deciziei de intervenţie.
- Metodele de investigare pentru evaluarea nivelului de protecţie antiseismică a
construcţiilor existente se utilizează diferenţiat, în funcţie de următoarele criterii:
- perioada în care a fost proiectată clădirea (până în 1940; 1941-1963; 1964-1981, după
1981);
- numărul de niveluri sau, după caz, înălţimea totală a construcţiei;
- sistemul structural;
- clasa de importanţă a construcţiei;
- zona seismică de calcul în care este amplasată construcţia (IMR – interval mediu de
recurenţă a magnitudinii cutremurului – 100 ani).

1.6. Precizări privind sistemele structurale (conform P100/2004)

a. Tipuri de structuri pentru construcţii de beton
Tipuri de structuri: sistem tip cadre, sistem dual (preponderent cu cadre sau cu pereţi),
sistem tip pereţi, sistem pendul inversat, sistem flexibil la torsiune. Cu excepţia sistemelor
flexibile la torsiune, construcţiile de beton pot fi încadrate în sisteme structurale diferite în cele
două direcţii principale.
Explicitare:
- sistem structural tip pereţi → sistem structural în care pereţii verticali, cuplaţi sau
nu; preiau majoritatea încărcărilor verticale şi orizontale, a cărui rezistenţă la forţe laterale
este cel puţin 70% din rezistenţa întregului sistem structural;
Peretele cuplat este un element structural alcătuit din doi sau mai mulţi pereţi
(montanţi), conectaţi într-un mod regulat prin grinzi ductile (grizi de cuplare), capabile să
preia prin efect indirect minim 30% din momentele dela baza montanţilor, lucrând separat.
- sistem structural dual → Sistem structural în care încărcările verticale sunt preluate
în principal de cadre spaţiale, în timp ce încărcările laterale sunt preluate parţial de sistemul
în cadre şi parţial de pereţi structurali, individuali sau cuplaţi. Sistemul are două variante de
realizare:
- sistem dual cu pereţi predominanţi (sistem dual în care contribuţia pereţilor în
preluarea forţelor laterale reprezintă peste 50% din total);
- sistem dual, cu cadre predominante (sistem dual în care contribuţia cadrelor în
preluarea forţelor laterale reprezintă 50% din total).
- sistem flexibil la torsiune → categorie în care se încadrează sistemele cu pereţi şi
cele duale fără rigiditate suficientă la torsiune, de exemplu sisteme structurale constând din
cadre flexibile combinate cu pereţi concentraţi în centrul clădirii (sistem cu nucelu central).
- sistem tip pendul inversat → sistem în care peste 50% din masă este concentrată în
treimea superioară a structurii sau la care disiparea de energie se realizează la baza unui
singur element al clădirii.
 b. Tipuri de structuri pentru construcţii metalice
- cadre necontravântuite;
- cadre contravântuite centric;
- cadre contravântuite excentric;
- structuri de tip pendul inversat;
- structuri metalice asociate cu nuclee sau pereţi de beton armat;
- structuri duale (cadre necontravântuite asociate cu cadre contravântuite).

c. Tipuri de structuri pentru construcţii din zidărie

- zidărie simpă / nearmată;
- zidărie confinată (zidărie prevăzută cu elementele de confinare de beton armat pe direcţie
verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri).
- zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale;
- zidărie cu inimă armată (perete alcătuit din două ziduri paralele cu spaţiul dintre ele
umplut cu beton armat sau cu mortar-beton armat, cu sau fără legături mecanice între straturi, la
care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor categoriilor de solicitări.

d. Tipuri de structuri pentru construcţii din lemn

- console, ferme cu îmbinări prin chertare;
- arce cu 2 sau 3 articulaţii, şarpante îmbinate cu inele, pereţi din lemn cu feţe încleiate;
- şarpante îmbinate cu buloane, idem îmbinate cu cuie;
- şarpante îmbinate cu buloane şi dornuri, structuri mixte (cadre şi elemente de umplutură);
- cadre îmbinate cu dornuri sau buloane;
- panouri din lemn îmbinate cu diafragme (feţe) încleiate, conectate cu cuie şi buloane;
cadre îmbinate cu dornuri şi buloane, şarpante din panouri de lemn cu feţe îmbinate cu cuie pe
scheletul din lemn (capacitate înaltă de disipare a energiei – H).

1.7. Clase de importanţă şi de expunere la cutremur pentru clădiri

Nivelul de asigurare al construcţiilor se diferenţiază în funcţie de clasa de importanţă şi de
expunere la cutremur din care acestea fac parte. Importanţa construcţiilor depinde de consecinţele
prăbuşirii asupra vieţii oamenilor, de importanţa lor pentru siguranţa publică şi protecţia civilă în
perioada de imediat după cutremur şi de consecinţele sociale şi economice ale prăbuşirii sau
avarierii grave.
 I. Clădiri cu funcţiuni esenţiale a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru
protecţia civilă (staţii pompieri, sedii poliţie, spitale şi ale construcţii aferente serviciilor sanitare
care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, staţii de producţie şi distribuţie a energiei,
rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze
toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase);
II. Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu
prăbuşirea sau avarierea gravă:
- clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă;
- spitale, altele decât cele din clasa I şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 150
persoane în aria expusă;
- penitenciare, aziluri de bătrâni, creşe;
- şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă;
- clădirile din patrimoniul naţional, muzee, etc.
III. Clădirile de tip curent, care nu aparţin altor categorii.
IV. Clădiri de mică importanţă pentru siguranţa publică, cu grad redus de ocupare şi/ sau
de mică importanţă economică, construcţii agricole, locuinţe unifamiliale.

1.8. Noţiuni generale privind unele măsuri de intervenţie asupra construcţiilor

existente
Măsurile de intervenţie se iau în scopul asigurării unor nivele de protecţie antiseismică
adecvate, pentru construcţiile existente care prezintă:
- degradări şi avarii în urma unor acţiuni seismice;
- nivele de protecţie la acţiuni seismice insuficiente în raport cu nivelele de protecţie
prevăzute la construcţiile noi şi cu durata de exploatare anticipată pentru construcţia respectivă.
La adoptarea deciziei de intervenţie se au în vedere următoarele posibilităţi:
a. măsuri aplicabile cu menţinerea configuraţiei şi funcţiunii existente a construcţiei:
- repararea elementelor structurale ( nu se modifică semnificativ prin de aceste
lucrări proprietăţile de rezistenţă, rigiditate);
- consolidarea elementelor structurale şi / sau a ansamblului structural;
b. măsuri aplicabile cu modificarea configuraţiei şi funcţiunii existente a construcţiei:
- reducerea încărcărilor utile maxime pe planşeele construcţiei şi / sau modificarea
funcţiunii construcţiei astfel încât să se realizeze trecerea acesteia la o clasă inferioară de
importanţă;
 - demolarea parţială – reducerea numărului de niveluri şi sau înlăturarea unor porţiuni
de construcţie, inclusiv elemente de faţadă cu comportare defavorabilă la acţiuni seismice
sau care prezintă risc ridicat de dislocare şi prăbuşire.
c. demolarea totală a construcţiei.
Prioritatea realizării ansamblului lucrărilor de intervenţie (proiectare şi execuţie) se
stabileşte în funcţie de clasa de importanţă şi de valoarea gradului de asigurare la acţiuni seismice
ale construcţiei respective.
Proiectul se întocmeşte de personal tehnic atestat şi experimentat pentru astfel de lucrări şi
se verifică de către experţii care au întocmit raportul de expertiză a construcţiei şi au stabilit
decizia de intervenţie.
Proiectarea se face în corelare cu:
- legislaţia în vigoare referitoare la condiţiile generale de proiectare, execuţie şi
exploatare a construcţiilor;
- exploatarea, întreţinerea şi condiţiile de intervenţie asupra construcţiilor existente;
- proiectare şi executarea diferitelor procedee de reparare / consolidare a elementelor
de construcţie.
Lucrarea Nr.1
1.1. Duratele de existenţă a clădirilor şi construcţiilor speciale în condiţii de mediu normal
Normativul GE032-97 privind executarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la clădiri şi
construcţii speciale indică duratele de viaţă ale construcţiilor (Anexele 1 şi 2).
Extras din Anexa nr.1
Simbol Denumirea grupelor şi subgrupelor Durate de existenţă
(ani)
1 GRUPA I - CLĂDIRI
1.1. Clădiri industriale
1.1.1. Structură din zidărie, beton armat sau metal 85
1.1.2. Structură din lemn 50
1.1.3. Structură cu caracter provizoriu 20
1.2. Clădiri agricole
1.2.1. Structură zidărie, beton armat sau metal 70
1.2.2. Structură din lemn, paiantă, chirpici, pământ stabilizat 40
1.2.3. Structură cu caracter provizoriu 15
1.3. Clădiri pentru transporturi şi telecomunicaţii
1.3.1. Structură zidărie, beton armat sau metal 80
1.3.2. Structură din lemn, paiantă, chirpici, pământ stabilizat 45
1.3.3. Structură cu caracter provizoriu 20
1.4. Clădiri pentru afaceri, comerţ, depozitare
1.4.1. Structură din zidărie, beton armat sau metal
1.4.1.1. - cu închidere perimetrală 65
1.4.1.2. - cu închidere parţială, tip şopron 55
....... ........................................................................................ .......
1.5. Clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ, ştiinţă, cultură şi
artă, ocrotirea sănătăţii, asistenţă socială, cultură fizică şi
agrement, administrative
1.5.1. Structură din zidărie, beton armat sau metal 100
1.5.2. Structură din lemn, paiantă, chirpici, pământ stabilizat 55

2 GRUPA II. CONSTRUCŢII SPECIALE

2.1. Construcţii speciale industriale
2.1.1. Piste şi platforme industriale 60
....... ........................................................................................ .......
2.1.3. Platforme de foraj marin 15
....... ........................................................................................ .......
2.1.5. Centrale hidroelectrice, staţii de transformare, staţii de 85
conexiuni şi posturi de transformă subterană
2.1.6. Centrale termoenergetice (CTE), centrale electrice de 50
termoficare (CET), centrale termice (CT)
....... ........................................................................................ .......
2.1.8. Căi de rulare din beton armat sau metal 30
....... ........................................................................................ .......
2.1.14. Coşuri de fum
- din beton armat 60
- din zidărie 50
- din metal 40
....... ........................................................................................ .......
2.3. CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
2.3.1. Baraje şi construcţii accesorii 100
2.3.2. Diguri de apărare şi compartimentare (pământ, anrocamente) 100
....... ........................................................................................ .......
2.3.5. Pereuri 60
....... ........................................................................................ .......
2.4. CONSTRUCŢII SPECIALE PENTRU TRANSPORTURI
ŞI TELECOMUNICAŢII
2.4.1. Transporturi feroviare
2.4.1.1. Căi ferate
2.4.1.1.1 - ecartament normal
infrastructură 100
suprastructură 25
....... ........................................................................................ .......
2.4.1.1.3 Ecartament îngust, miniere 20
2.4.1.2. Linii de tramvai 40
....... ........................................................................................ .......
2.4.1.5. Peroane 50
2.4.1.5.1. acoperite 35
2.4.1.5.2. descoperite
....... ........................................................................................ .......
2.4.2. Transporturi rutiere şi aeriene
2.4.2.1. Alei şi drumuri, inclusiv industriale, agricole şi forestiere
2.4.2.2. - cu îmbrăcăminte din pământ compactat sau stabilizat 10
2.4.2.3. - cu îmbrăcăminte din balast 25
2.4.2.3.1 a. cu îmbrăcăminte din pavele de beton de ciment 50
b. cu îmbrăcăminte din macadam, beton asfaltic 35
2.4.2.2. Drumuri modernizate şi autostrăzi cu toate accesoriile
necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de 85
circulaţie
2.4.2.3. Piste pentru aeroporturi şi platforme de staţionare pentru
70
avioane şi autovehicule
....... ........................................................................................ .......
2.4.5. Poduri, viaducte, apeducte, pasarele, tuneluri
A. Infrastructură
2.4.5.1. Poduri, podeţe şi viaducte pentru transporturi feroviare şi
rutiere, apeducte
2.4.5.1.1. Cu infrastructură din lemn 20
2.4.5.1.2. Cu infrastructură din zidărie 60
Cu infrastructură din beton, beton armat, beton pretensionat,
metal 100
B. Suprastructură
2.4.5.1. Poduri, podeţe şi viaducte pentru transporturi feroviare şi
rutiere, apeducte
2.4.5.1.1. Cu infrastructură din lemn 30
Cu infrastructură din zidărie 80
Cu infrastructură din beton, beton armat, beton pretensionat,
metal 100
....... ........................................................................................ .......
2.4.5.3. Tunele 100
....... ........................................................................................ .......
2.4.7. Ziduri de sprijin de orice natură 90
....... ........................................................................................ .......
2.5.8. Rezervoare şi bazine
2.5.8.1. - pământ 30
2.5.8.2. - zidărie, beton, beton armat, oţel 50
2.5.8.3. - lemn 20
....... ........................................................................................ .......
2.6.2. Instalaţii electrice de forţă
2.6.2.1. - aeriene sau aparente 20
2.6.2.2. - îngropate 35
2.6.2.3. - în tub, canal, ţeavă protecţie 50
....... ........................................................................................ .......

Extras din Anexa Nr.2

1.2. Duratele de existenţă pentru elementele de construcţii şi instalaţii care compun clădirile
Nr. Denumirea elementelor de Clădiri Clădiri Clădiri de locuit, comerţ,
crt. construcţii şi instalaţii care industriale agricole transporturi cu caracter
compun clădirile pt. transp. civil, învăţământ, ştiinţă,
cu caracter cultură, artă, ocrotirea
productiv şi sănătăţii, cultură fizică,
 pentru agrement şi administraţie
depozitare
1. Elemente de finisaj la pereţi
exteriori
... ................................. ..... ..... ............
1.3. Placaj cu plăci ceramice
20 - 25
CESAROM
1.4. Tencuieli drişcuite sau stropite 20 10 20
1.5. Tencuieli cu praf de piatră 30 20 35
1.6. Tencuieli cu similipiatră 55 50 60
1.7. Vopsitorii lavabile 5 3 5
1.8. Zugrăveli cu lapte de var 3 2 3
2. Elemente de finisaj la pereţi
interiori şi tavane
2.1. Tencuieli drişcuite 35 30 40
2.2. Tencuieli sclivisite 40 35 -
... ................................. ..... ..... ............
2.4. Placaje ceramice 15 15 20
... ................................. ..... ..... ............
2.7. Zugrăveli 4 3 5
2.8. Vopsitorii 8 6 10
3. Pardoseli
3.1 Din mozaic, piatră, gresie 45 40 55
... ................................. ..... ..... ............
3.3. Din parchet sau duşumea 30 25 35
... ................................. ..... ..... ............
4.1. Şarpantă din lemn 40 35 45
... ................................. ..... ..... ............
5.1. Învelitori din ţiglă, olane 40 38 50
... ................................. ..... ..... ............
5.7. Izolaţii hidrofuge la terase 10 8 15
... ................................. ..... ..... ............
5.9. Izolaţii termice 15 15 10
... ................................. ..... ..... ............
7.1. Tâmplărie din lemn şi metalică,
uşi şi ferestre interioare şi
exterioare metalice din
aluminiu 50 - 55
7.2. Uşi şi ferestre interioare şi
exterioare metalice din fag
/stejar 45 40 50
7.3. Uşi şi ferestre interioare şi
exterioare metalice din brad 25 22 30
... ................................. ..... ..... ............
10.1. Balcoane din beton armat - - 80
... ................................. ..... ..... ............
13 Elemente de instalaţii de
încălzire centrală
13.1. Radiatoare din fontă 45 40 50
13.2. Radiatoare din tablă 20 15 25
... ................................. ..... ..... ............
13.9. Izolaţii conducte 15 15 20
... ................................. ..... ..... ............
13.13. Arzător gaze 15 15 15
14.1. Conducte de alimentare cu gaze 23 20 25
15.1. Conductori electrici 25 25 30
15.2. Prize, întrerupătoare, etc. 8 7 10
16.1. Ascensoare (motor, troliu,
20 - 20
cabină)
17. Elemente de instalaţii
sanitare
17.1. Conducte din oţel zincat 20 20 25
... ................................. ..... ..... ............
17.3. Conducte scurgere din fontă 50 50 55
17.4. Conducte din PVC 12 11 13
... ................................. ..... ..... ............
17.8. Obiecte sanitare din porţelan 16 15 18
17.9. Armături la obiecte sanitare 8 7 10
... ................................. ..... ..... ............

Cap. II. Inspecţia şi deprecierea construcţiilor din beton, beton armat

Inspecţia construcţiilor din beton, beton armat şi beton precomprimat se execută conform
prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat indicativ NE 012-99.

2.1. Controlul calităţii lucrărilor

Controlul cuprinde acţiunile, deciziile esenţiale şi verificările care trebuie făcute în
conformitate cu reglementările tehnice specifice. Pot fi identificate trei sisteme de control în
funcţie de părţile care le exercită.
Controlul tehnic de calitate se poate face după schema de mai jos:
* control interior → control intern → autocontrol
→ ierarhic
→ control extern (CQ)
* control exterior;
 * control de conformitate.
Controlul interior este desfăşurat de producător sau şi executant, fiecare în domeniul său
din cadrul activităţii de construcţii. Poate fi exercitat din iniţiativă proprie (proceduri interne de
control) sau în conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de către o organizaţie
independentă, la cererea investitorului.
Controlul exterior se efectuează asupra unei întreprinderi de către un organism independent
de aceasta şi constă în verificarea măsurilor de control interior atât timp cât acestea sunt în
conformitate cu procedurile de verificare de control exterior sau procedee de verificare
independente de sistemele de control interior.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dacă funcţionarea unei unităţi sau
a producţiei se desfăşoară în conformitate cu regulile stabilite; este în general parte a controlului
exterior şi se efectuează de către organisme independente autorizate pentru efectuarea activităţii
de certificare a calităţii produselor folosite în construcţii conform HG 728/94.
Frecvenţa şi intensitatea controlului depind de consecinţele cauzate de unele posibile erori
în diferitele stadii ale procesului de execuţie / producţie a betonului şi se stabilesc prin programe
de control ale factorilor implicaţi.
Controlul calităţii lucrărilor de execuţie se face având ca bază Legea 10/95 privind
calitatea în construcţii, HG 925/95 şi HG 766/97.

2.2. Procedee de control a calităţii în construcţii

Controlul producţiei şi execuţiei cuprinde ansamblul de măsuri necesare menţinerii la un
nivel corespunzător a calităţii betonului în conformitate cu cerinţele specificate. Inspecţiile se
efectuează în diferite etape ale producerii, punerii în lucru a betonului şi determinările aferente
(beton proaspăt şi întărit, echipamente şi materiale necesare).
Pe şantiere se consemnează sub forma unor procese verbale sau în alte tipuri de
documente. Exemple: nume producător / furnizor, serie documente de livrare şi certificare a
calităţii pentru ciment, agregate, adaosuri, aditivi; sursa de apă de amestecare; data şi ora la care
s-au luat probe; programarea şi etapele de punere în operă şi de tratare a betonului; temperatură şi
condiţii atmosferice în timpul punerii în operă şi tratării betonului, etc.
Abaterile dela procedurile specificate privind transportul, descărcarea, betonarea,
compactarea, tratarea betonului, etc., se consemnează şi se raportează responsabililor tehnici cu
execuţia lucrărilor. Procedurile de control ale producţiei şi sau execuţiei întocmite de executant
se verifică de investitor sau un organ autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
Controalele efectuate au în vedere:
 - calitatea: cimentului, agregatelor, aditivilor, adaosurilor, cofrajelor, armăturilor;
- controlul înainte de punerea în operă a betonului: geometrie cofraj şi poziţionare armături;
înlăturare impurităţi şi substanţe de orice natură de pe suprafaţa cofrajelor care vin în contact
direct cu betonul; stabilitatea şi integritatea cofrajelor, dimensiune distanţieri, curăţirea
armăturilor de impurităţi; condiţii de transport beton; măsuri de compactare beton, recepţia
calitativă a betonului; asigurarea cu personal instruit; asigurarea unor măsuri pentru situaţii
accidentale;
- controlul în timpul transportului, compactării şi tratării betonului: menţinerea omogenităţii
betonului în timpul transportului şi punerii în operă; distribuţia uniformă a betonului în cofraj;
compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării; înălţime maximă de cădere a
betonului; viteza de turnare; durata între etapele de amestecare, descărcare şi turnarea betonului;
măsuri speciale în cazul turnării în condiţii de vreme rece sau călduroasă; măsuri speciale în cazul
rosturilor de lucru; tratarea rosturilor înainte de turnare; metode de tratare şi durata tratării
betonului în funcţie de condiţiile atmosferice şi evoluţia rezistenţei; evitarea unor eventuale
deteriorări ce pot apare în urma unor şocuri sau vibraţii asupra betonului proaspăt.

2.3. Defecte admisibile

Se admit următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton şi beton armat:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelări) având adâncimea de maxim 1 cm şi
suprafaţa de maxim 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 10% din
suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;
- defecte (ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică decât grosimea stratului de
acoperire lungime maxim 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la maxim 5%
din lungimea muchiei respective.
Defectele care se încadrează în limitele menţionate anterior se remediază obligatoriu până
la recepţia lucrărilor, conform prevederilor din normativul C 149/87 şi pot să nu fie înscrise în
procesul verbal care se întocmeşte.
Defectele care depăşesc limitele menţionate se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte
la examinarea elementelor după decofrare şi se remediază conform soluţiilor ce vor fi stabilite de
proiectant sau şi de expert, după caz.

2.4. Controlul calităţii lucrărilor de execuţie

a. În cazul în care loturile de materiale aprovizionate (ciment, oţel, agregate, aditivi,
adaosuri) nu respectă condiţiile de calitate se interzice utilizarea lor şi se înştiinţează
producătorul, beneficiarul şi organele Inspecţiei teritoriale în Construcţii, în termen de maxim 48
ore.
b. Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate
lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în
Registrul de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse încheiate între
reprezentantul investitorului şi executant (proces verbal de recepţie calitativă).
În fazele determinante stabilite de proiectantul de specialitate este obligatorie participarea:
beneficiarului, proiectantului, executantului şi a Inspecţiei de stat în construcţii care, în funcţie de
rezultatul controlului va autoriza sau nu continuarea lucrărilor. Nu se admite trecerea la o nouă
fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta
urmează să devină o lucrare ascunsă.
În procesele verbale se vor preciza concret verificările şi măsurătorile efectuate, abaterile
constatate, iar după caz, încadrarea în toleranţele admisibile faţă de proiect. Dacă se constată
neconcordanţe faţă de proiect sau prevederile reglementărilor tehnice se vor stabili şi consemna
măsurile necesare de remediere. După executarea acestora se vor stabili şi consemna măsurile
necesare de remediere. După executarea acestora se va proceda la o nouă verificare şi încheierea
unui nou proces verbal.
c. La finalizarea executării săpăturilor pentru fundaţii se vor verifica, în raport cu
prevederile proiectului: adâncimea şi cota de fundare; natura terenului cu participarea
proiectantului geotehnician; poziţia în plan şi dimensiunile săpăturilor.
d. La terminarea executării cofrajelor se vor verifica: alcătuirea elementelor de susţinere şi
sprijinire; încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi etanşeitatea acestora; dimensiunile
interioare ale cofrajelor în raport cu cele ale elementelor ce urmează a se betona; poziţia
cofrajelor în raport cu cea a elementelor corespunzătoare dela nivelele inferioare; poziţia
golurilor.
e. La terminarea montării armăturii se vor face următoarele verificări: numărul, diametrul şi
poziţia armăturii în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii; distanţele dintre etrieri,
diametrul acestora şi modul de fixare; lungimea porţiunilor de bare care depăşesc reazemele sau
care urmează a fi înglobate în elemente ce se toarnă ulterior; poziţia înnădirilor şi lungimilor de
petrecere ale barelor; calitatea sudurilor; numărul şi calitatea legăturilor dintre bare; dispozitivele
de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării; modul de asigurare a grosimii stratului de
acoperire cu beton şi a dimensiunilor acestuia; poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor
înglobate.
f. În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă: datele înscrise în
bonurile de livrare-transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata admisă la
transport; consistenţa betonului corespunde celei prevăzute; consistenţa betonului corespunde
celei prevăzute; condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte; dacă se
respectă frecvenţa preluării de probe şi de efectuare a încercărilor; sunt corespunzătoare măsurile
adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei cofrajelor; se aplică
corespunzător măsurile de protecţie / tratare a suprafeţelor libere ale betonului proaspăt.
Se vor consemna în condica de betoane: seria talonului livrării betonului pus în operă; locul
unde a fost în lucrare, ora începerii şi terminării betonării; probele de beton prelevate; măsurile
adoptate pentru protecţia betonului proaspăt; evenimentele intervenite (întreruperea turnării,
intemperii, etc.); temperatura mediului; personalul care a supravegheat betonarea.
g. La decofrarea oricărei părţi de construcţie se vor verifica: aspectul elementelor
semnalându-se dacă se întâlnesc zone cu beton necorespunzător (beton necompactat, segregat,
goluri, rosturi de betonare, etc.); dimensiunile secţiunilor transversale ale elementelor; distanţa
între diferite elemente; poziţia elementelor verticale (stâlpi, pereţi, diafragme) în raport cu cele
corespunzătoarea situate la nivelul imediat inferior; poziţia golurilor; poziţia armăturilor care
urmează a fi înglobate în elementele care se toarnă ulterior.

Calitatea betonului pus în operă se va aprecia ţinând cont de concluziile analizei efectuate
conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor încercărilor probelor de în verificare a
clasei prezentate în buletinul de încercare emis de laborator şi concluziile interpretării rezultatelor
încercărilor nedistructive sau încercărilor pe carote, dacă s-a cerut efectuarea lor în cadrul
controlului operativ sau prin proiect. Rezultatul aprecierii betonului pus în lucrare se
consemnează în procesul verbal de recepţie al structurii de rezistenţă încheiat între proiectant,
investitor şi constructor.

Recepţionarea structurii de rezistenţă se efectuează pe întreaga construcţie sau părţi din

construcţie (fundaţie, tronson, scară) conform prevederilor din Normativul C56-85. Suplimentar
se vor verifica: constatările consemnate în cursul execuţiei în cadrul controlului interior şi sau
exterior; consemnările din condica de betoane; dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel;
comportarea la proba de umplere cu apă în cazul rezervoarelor; poziţia relativă pe întreaga
înălţime a construcţiei consemnându-e eventualele dezaxări, etc.
În vederea recepţiei structurii de rezistenţă, în cazurile în care se solicitată de proiectant,
executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiză pe beton întărit obţinute prin încercări
la nedistructive. Încercările nedistructive se vor efectua în conformitate cu Normativul C26-85.
 În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili măsuri de
remediere, iar după remedierea acestora se va proceda la o nouă recepţie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (ziduri, tencuieli, protecţii, finisaje) este
admisă numai pe baza dispoziţiei date de investitor sau de proiectant. Dispoziţia se poate da
numai după recepţia structurii de rezistenţă sau în cazuri justificate, după încheierea recepţiei
parţiale a structurii de rezistenţă.
Examinarea rezistenţei la 28 zile a betonului se va face la recepţia definitivă a structurii de
rezistenţă. Proiectantul va preciza unele părţi din elementele asupra cărora să se poată efectua
determinări ulterioare şi care nu se vor acoperi decât după încheierea recepţiei definitive a
structurii.
Recepţia construcţiilor din beton şi beton armat se va face în conformitate cu prevederile
legii 10/95 privind calitatea în construcţii.

2.5. Deprecierea betonului

Deprecierea elementelor şi structurilor din beton şi beton armat este rezultatul cumulat al
erorilor de proiectare, execuţie, exploatare precum şi modificarea unor factori din mediul ambiant
(acţiuni seismice importante, mediul coroziv, acţiunea cumulată ploaie-vânt, efectul de rafală al
acţiunii vântului, inundaţii catastrofale, explozii, efectul microundelor, etc.).
Se prezintă în continuare cazuri de depreciere a structurilor din beton şi beton armat.

Fig.2.1. Corodarea pereţilor de fundaţii sub acţiunea agresivităţii terenului

Fig.2.2. Deprecierea şi refacerea stratului de acoperire de beton la stâlpii unei structuri tip cadru

Fig.2.3. Deprecierea stratului de acoperire de beton şi corodarea armăturii la pereţii de subsol ai

unei structuri tip diafragme de beton
Fig.2.4. Distrugerea unei structuri din beton ( Sichuan, China) în urma seismului din 14 mai 2008
Fig.2.5. Ansambluri construite din beton distruse după seismul din Taiwan 1999
Fig.2.6. Distrugerea parţială a unei structuri din beton din cauza unei explozii
(Marea Britanie 1968)
 Fig.2.5. Turnurile Khobar, Dhahran, Saudi Arabia distruse parţial în urma unui bombardament

Lucrarea II
Metodologii folosite la încercarea betonului prin metode nedistructive (C26-85)
Metode nedistructive:
- metoda de duritate superficială a sclerometrului Schmidt (I);
- metoda ultrasonică de impuls (II);
- metoda nedistructivă combinată (III).
Posibilităţile de aplicare şi precizia de estimare a rezistenţei betonului sunt date pentru
următoarele situaţii:
- când există epruvete sau carote din betonul de încercat şi este cunoscută compoziţia
acestuia;
- când există doar epruvete sau carote, iar compoziţia betonului este necunoscută sau nu
poate fi garantată;
- când există doar date exacte şi complete privind compoziţia şi maturitatea betonului
încercat;
- când există doar date sumare asupra compoziţiei betonului (marca sau clasa de proiect,
eventual dimensiunea maximă a agregatului, etc.
Precizia fiecărei metode este descrescătoare în ordinea prezentării anterioare.

I. Încercarea betonului cu sclerometrul Schmidt

Metoda se bazează pe măsurarea reculului pe care un corp mobil îl suferă în urma
impactului cu suprafaţa betonului, din elementul de încercat. Reculul este un indicator al durităţii
superficiale a betonului şi poate fi folosit pentru estimarea rezistenţei acestuia, în limitele
garantate de precizia metodei.
Domeniul de aplicare îl constituie controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare) în
elemente de grosimi relativ mici şi mijlocii, de vârste, de regulă, sub 60 de zile.
Informaţiile obţinute se referă în principal la calitatea betonului, în primii 2-3 cm, de la
suprafaţa elementului.
Rezistenţele determinate în conformitate cu prevederile normei şi metodei sunt rezistenţe la
compresiune cubice corespunzătoare cuburilor de latură 14.1 sau 20cm.
Aparatura de încercare este reprezentată de unul din sclerometrele tip Schmidt cu recul
liniar sau unghiular. Principiul de funcţionare este următorul: sub acţiunea unui sistem de
resorturi, un echipaj mobil loveşte betonul prin intermediul unei tije de percuţie; în urma
impactului, echipajul reculează antrenând un cursor care indică mărimea reculului pe o scară
gradată.
Aparatul se curăţă la 2000 de lovituri; la fiecare 500 lovituri (iniţial) sau 200 (ulterior) se
face o verificare periodică a aparaturii.
Tehnica de încercare
- se stabilesc elementele de încercat cu respectarea recomandărilor:
- evitarea feţei de turnare şi dacă este posibil şi a feţei opuse acesteia;
- evitarea zonelor cu defecte de suprafaţă (zone macroporoase, fisuri, rosturi);
- evitarea zonelor ce corespund armăturilor când acestea sunt apropiate de suprafaţa
betonului (d<3cm);
- evitarea zonelor adiacente muchiilor până la minim 5 cm pe elemente.
- o zonă de încercare are o suprafaţă de 200-400 cm2 (între 14x14cm şi 20x20cm) pe care
se aplică 6-9 lovituri necesare determinării indicelui de recul mediu pe zonă;
- pregătirea unei zone de încercare constă în:
- îndepărtarea pojghiţei de lapte de ciment existentă şi separată la compactare;
- evidenţierea porilor aparenţi sau existenţi sub pojghiţa de lapte de ciment, pentru
evitarea lor;
- evidenţierea eventualelor agregate mari detectate pe suprafaţă, pentru evitarea lor;
- frecarea zonei de încercare cu piatră de duritate mare (carborundum) – se
îndepărtează cca. 1mm grosime;
- se îndepărtează praful rezultat prin suflare;
- numărul loviturilor într-o zonă este de 6-9, cu un minim de 5 măsurători valabile;
- distanţa minimă între punctele de încercare (centre) ale aceleaşi zone este de 3m;
- distanţa minimă între punctele de încercare şi muchia elementului este de 50mm
pentru elemente turnate în cofraj de lemn şi metalic sau de 30mm pentru epruvete turnate în
tipare metalice;
- se încearcă pe ambele feţe dacă au existat pentru acestea condiţii diferite de întărire;
- se recomandă alegerea zonelor de încercare pe suprafeţele cofrate ale elementului;
În timpul încercării sclerometrul se ţine perpendicular pe suprafaţa încercată.
Prelucrarea datelor rezultate se face conform metodologiei de calcul din C 26-85.

II. Încercarea betonului prin metode ultrasonice de impuls

Folosirea metodei permite determinarea pe epruvete, elemente şi structuri de beton a
următoarelor caracteristici:
 - proprietăţi elasto-dinamice ale betonului;
- defecte din elemente sau structuri;
- rezistenţe mecanice ale betonului în lucrare (rezistenţă la compresiune);
- modificarea structurii betonului în timpul întăririi sub acţiunea agenţilor chimici sau fizici
agresivi, sau sub acţiunea solicitărilor mecanice;
- omogenitatea betonului în lucrare.
Metoda se bazează pe măsurarea timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice în beton,
între emiţător şi receptor, prin transmisie şi este indicată în următoarele cazuri:
- controlul calităţii betonului atunci când este turnat în elemente masive sau prezintă
defecte aparente sau ascunse;
- la urmărirea întăririi betonului îndeosebi în fazele iniţiale ale acestui proces, când au loc
modificări importante ale vitezei de propagare;
- la determinarea degradărilor structurale ale betonului în timpul solicitărilor sau acţiunilor
fizice sau chimice agresive;
- la determinarea gradului de compactare al betonului în lucrare;
- la elemente la care există posibilitatea unei diferenţe sistematice între calitatea betonului
în stratul de suprafaţă şi cel de profunzime.
Principiul metodei – un emiţător de ultrasunete alimentat corespunzător produce impulsuri
ultrasonice care se propagă prin beton, iar un receptor de ultrasunete captează aceste impulsuri şi
le transformă într-un semnal electric; un bloc electronic permite măsurarea timpului de propagare
dintre momentul emisiei şi cel al recepţiei.
În funcţie de modul de amplasare al palpatorilor emiţător – receptor pe suprafaţa betonului
se deosebesc următoarele tehnici de măsurare:
- prin transmisie directă, când emiţătorul şi receptorul sunt situaţi coaxial pe două feţe
opuse ale elementului (fig.II.1);
- prin transmisie diagonală (fig.II.2);
- prin transmisie la suprafaţă, când emiţătorul şi receptorul sunt situaţi pe aceeaşi faţă a
elementului (fig.II.3).
În timpul măsurătorilor se calculează viteza longitudinală, respectiv viteza de propagare în
tehnica de suprafaţă.
Tehnica de măsurare
- alegerea elementelor de încercat se face de beneficiarul lucrării, proiect, expert sau
comisie de expertizare;
 Fig.II.1.

Fig.II.2

Fig.II.3.

- numărul secţiunilor examinate depinde de obiectul examenului nedistructiv:

- pentru control omogenitate: reţea de puncte cu distanţă de 50cm între secţiuni;
- pentru examen defectoscopic: reţea principală cu distanţă de 30cm între secţiuni,
îndesită ulterior prin reţele secundare;
- pentru control prin sondaj a calităţii betonului - minim 3 secţiuni în zonele de
solicitare maxime ale elementului şi pe cât posibil distribuite în lungul acestuia. Numărul
de puncte ales este de 3-6. Numărul punctelor de încercare pe epruvete este de minim 3
pentru cuburi de latură 20cm şi cilindri 15x30cm.
- Se evită: alegerea punctelor de încercare pe suprafaţa de turnare sau chiar cea opusă;
alegerea direcţiei de încercare paralelă cu direcţia armăturilor principale de rezistenţă precum şi
amplasarea punctelor de încercare în zone cu mari concentrări.
Trasarea şi marcarea locurilor de încercare se face cu instrumente adecvate pentru a se
obţine o precizie a trasării de ±1cm.
Aparatura şi tehnica de măsurare
- aparatele folosite trebuie să aibă transductori de frecvenţă proprie de 40-100Hz;
- instrumentele de măsurare a spaţiului trebuie să asigure o precizie de ±0.5% pentru
condiţii de laborator pe epruvete şi de ±1% în condiţii de şantier, pe elemente;
- întreaga aparatură trebuie să-şi menţină performanţele în următoarele condiţii:
temperatură -10....+45ºC şi umiditate până la 90%;
- tehnica de măsurare presupune aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafaţa
transductorilor (medii cuplante recomandate: vaselina tehnică, vaselina siliconică, plastilină).
Note:
- Determinarea fisurilor, a poziţiei şi adâncimii lor, ca şi în cazul rosturilor de turnare se
face admiţând că impulsul ocoleşte fisura sau rostul, pe drumul fizic cel mai scurt. Încercările se
orientează perpendicular pe planul de fisurare, cu respectarea unei distanţe de 20-30cm între
emiţător şi receptor.
- Determinarea adâncimii straturilor de beton degradate de o acţiune superficială, în grinzi
şi stâlpi, se poate face şi prin folosirea unei metode mixte (distructivă şi nedestructivă. Betoanele
degradate prin îngheţ se aplică după dezgheţarea betonului.

Determinarea degradărilor structurale produse de solicitări seismice, în elementele de

beton armat
Seismele produc în elementele structurilor de beton armat încovoieri pe două direcţii,
torsiune, forţe tăietoare, forţe axiale; aceste solicitări pot produce degradări structurale ale
betonului.
Determinarea zonelor degradate structural presupune:
- determinarea extinderii acestor zone;
- determinarea intensităţii degradărilor structurale;
- determinarea orientării degradărilor.
Zonele degradate structural = zone ale elementelor de beton armat în care, urmare a
solicitărilor seismice, s-au produs deformaţii ireversibile de tipul microfisurilor sau fisurilor,
deformaţii care influenţează capacitatea portantă ulterioară a elementului.
Elementele în care apar zone degradate structural şi pentru care este importantă localizarea
acestora sunt în ordinea frecvenţei: stâlpi, diafragme, grinzi.
Din punct de vedere al orientării fisurilor şi microfisurilor în zonele degradate există două
situaţii: cu orientare haotică (după toate direcţiile) şi cu orientare ordonată preferenţial (după o
direcţie). Identificarea zonelor degradate în elementelor de beton se face folosind metoda
ultrasonică de impuls.
Principiul determinării constă în măsurarea timpului de propagare între emiţător şi receptor
folosind tehnica transmisiei directe sau diagonale în zone presupune degradate şi nedegradate ale
unui element de beton armat investigat. În zonele degradate, timpul de propagare a impulsului
creşte întrucât impulsul ocoleşte fisurile şi microfisurile.
Grinzile se încearcă de regulă, pe o direcţie din cauza prezenţei plăcilor, dar încercarea
poate avea lor prin transmisie diagonală dacă planul degradărilor o cere (fig.II.4.).
Pentru stâlpi se recomandă alegerea punctelor de încercare pe două direcţii rectangulare.
Numărul punctelor de încercare pentru determinarea zonelor degradate este 20 dispuse
echidistant, la 10-15cm, pe ambele direcţii de încercare, cu evitarea influenţei armăturilor şi a
efectului de perete. Distanţele între secţiuni pe lungimea (înălţimea) elementului pot fi variabile,
fiind mai mici în zona presupusă degradată, mărindu-se pe măsura îndepărtării de aceste zone.
Distanţele minime dintre secţiuni sunt de 10-15 cm.

fig.II.4.

Pentru zonele puternic avariate pot fi folosite ale tehnici nedistructive, ca de exemplu
radiografia.
Criteriul fundamental de delimitare a zonelor cu degradări structurale este bazat pe
compararea vitezelor de propagare măsurate înăuntru şi înafara zonelor degradate.
Creşterea gradului de încredere al măsurătorilor se face prin evitarea zonelor cu defecte de
turnare şi a celor în care este dispusă armătura.

III. Încercarea betonului prin metoda nedistructivă combinată

Scop: determinarea rezistenţei la compresiune a betonului.
Metoda se bazează pe legătura dintre combinaţia celor două mărimi măsurate:viteza
longitudinală a ultrasunetelor şi indicele de recul pe de o parte şi rezistenţa betonului la
compresiune pe de altă parte.
Avantajele metodei în raport cu alte metode nedistructive sunt:
- precizia determinării rezistenţei este de regulă superioară metodelor nedistructive simple;
- nu obligă la cunoaşterea maturării betonului;
- este mai puţin influenţată de variaţiile necontrolate ale dozajului şi tipului de ciment sau
ale granulozităţii agregatelor decât metoda ultrasonică.
Aparatura de încercare
Aparatura de încercare este compusă din:
- aparatura pentru măsurarea vitezei de propagare a impulsurilor ultrasonice în beton;
- aparatura pentru măsurarea durităţii superficiale a betonului cu ajutorul indicelui de recul.
Secţiunile de încercare se aleg la indicaţiile proiectantului, beneficiarului sau ale unei
comisii întrunite în acest scop. Pe elementul de încercat se aleg minim 3 secţiuni diferite; în
fiecare secţiune se aleg cel puţin 3 perechi de puncte de încercare cu ultrasunete şi o zonă de
20x20cm cu cel puţin 6 puncte de încercare cu sclerometrul. Rezultatele obţinute într-o secţiune
sunt reprezentativ pentru volumul de beton cuprins între 2 secţiuni paralele cu cea de încercare
situate la ±10cm de acesta.
 Cap. III. Deprecierea construcţiilor din zidărie

3.1. Generalităţi
Cauzele degradării zidăriilor sunt: alcătuirea şi sau execuţia defectuoasă, răspuns
necorespunzător la acţiunea combinată ploaie-vânt asupra elementelor de anvelopă, infiltraţii de
apă din teren sau dela instalaţii defecte, utilizarea necorespunzătoare sub aspectul neefectuării în
timp real a operaţiilor de întreţinere curentă şi reparaţii, efectul exploziilor, acţiunea seismică,
tasări ale terenului de fundare, etc.
Exemple:

Fig.3.1.a. Deteriorare arc din zidărie – Palatul împăratului Severus (Palatine Hill)
Fig.3.1.b. Deteriorare zidărie exterioară Fig.3.1.c. Eflorescenţe albe pe suprafeţe din
zidărie veche
Fig.3.1.d. Deteriorare prin fisurare la nivelul terasei superioare

Fig.3.1.e.Cedarea zidăriei
 (a)

(b)
Fig.3.2.Deteriorarea zidăriei datorită infiltraţiilor de apă provenite din precipitaţii (a; b) şi ascensiune
capilară a apei din teren (turnul cetăţii Biertan)

Fig.3.3.Deteriorarea zidăriei datorită unei explozii Cluj (07.08)

Fig.3.4. Degradare construcţie din zidărie (utilizare defectuoasă, inundare) Aiud 2005
 Fig.3.5.Fisurare generată de tasări inegale ale terenului de fundare (cetatea Alba Iulia)

Fig.3.6. Degradarea zidăriei datorată lipsei măsurilor de intervenţie în timpul exploatării – cetatea
Alba Iulia

Fig.3.7. Deteriorare zidărie datorată coroziunii marine (portul Marsilia) (08.08)

Fig.3.8.Deteriorarea finisajelor şi zidăriei datorată infiltraţiilor de apă (teren, precipitaţii, instalaţii
interioare şi exterioare) şi noxelor (SO2) – Veneţia 10.08.08
Fig.3.9.Ansamblu construit din zidărie Germania. Degradări generate de acţiunea apei corelată cu lipsa
intervenţiilor în timp

Fig.3.10.a. Avariere zidăriei – zid de sprijin cetate - generată de alunecările de teren (Sighişoara
cetate) 1 – 30.06.06

Fig.3.10.b. Avariere zidăriei – zid de sprijin cetate - (Sighişoara cetate) 2

Se tratează în continuare aspecte legate de deprecierea şi inspecţia construcţiilor solicitate

la acţiunea seismică având în vedere faptul că aceasta este acţiunea extraordinară specifică
amplasamentului de pe teritoriul României.

Fig.3.11. Biserica Ovidenia – Odobeşti, avariată la cutremurul din anul 1940

Natura şi gradul de avariere a clădirilor cu structura din zidărie portantă şi planşee de lemn
conduc la aprecierea că lemnul în soluţia de planşeu nu a putut împiedica degradarea zidăriilor
portante, fapt agravat şi de lipsa centurilor din beton armat în dreptul planşeelor. În cazul
cutremurelor, fenomenul de degradare maximă se remarcă la ultimul nivel al clădirii.
Constatarea naturii şi gradului de avariere, respectiv, soluţia de remediere şi consolidare se
fac de specialişti (experţi tehnici) prin diagnosticarea simultană a stării zidăriei şi planşeului,
precum şi a conlucrării dintre ele la un eventual cutremur. În funcţie de tipurile de avarii se
recomandă măsurile de remediere centralizate în tabelul 3.1.
Tabel 3.1.
Nr.
Tipuri de avarii Măsuri de remediere
Crt.
1 Fisuri şi crăpături în Reparaţia locală a tencuielii.
tencuială
2 Crăpături cu desprinderi Desfacerea tuturor zonelor afectate cu controlul zonelor
de tencuială adiacente eventual burduşite şi refacerea părţilor degradate
3 Crăpături în tavan la - dacă pereţii pe care reazemă grinzile nu s-au deplasat, se
racordarea cu pereţii pe reface tencuiala;
care reazemă capetele - dacă există deplasare, se vor aplica măsuri corespunzătoare
grinzilor consolidării structurii pe ansamblul clădirii şi se va reasigura
rezemarea corectă a grinzilor
4 Avarierea zidăriei Sprijinire locală sau generală a planşeului în funcţie de gradul
portante sub nivelul de avariere şi adoptarea uneia din soluţiile:
planşeului de lemn - ancorarea zidăriei cu tiranţi metalici;
- în măsura în care este posibil, desfacerea zidăriei până la
talpa grinzilor din lemn şi turnarea unei centuri continue pe
zidurile portante, cu înglobarea capetelor grinzilor după
prealabila lor protejare şi realizarea în acest mod a unui cadru
orizontal închis (soluţie aplicabilă la planşeele de pod);
- refacerea parţială sau totală a zidăriei degradate cu realizarea
de centuri de beton armat;
- înlocuirea planşeului de lemn printr-un planşeu de beton
armat monolit.

3.2. Metodologie de investigare a zidăriilor vechi

Zidăriile construcţiilor vechi, de patrimoniu, sunt afectate de influenţele factorilor de mediu
specifici siturilor în care sunt amplasate imprimându-le o stare diferită faţă de cea iniţială sub
raportul proprietăţilor de rezistenţă şi de deformare (scădere rezistenţe, creştere deformare).
Uneori degradările masive cer măsuri de consolidare severe corelate cu respectarea detaliilor
arhitectonice. Investigaţiile asupra unei structuri se desfăşoară în următoarea ordine:
- examinări şi inspecţii la faţa locului, stabilirea încercărilor de laborator, efectuarea testelor
in-situ;
- prelevarea de probe pentru analize şi încercări de laborator;
- încercări şi investigaţii de laborator;
- prelucrarea rezultatelor şi corelarea cu rezultatele examinărilor efectuate la faţa locului.
În anumite situaţii se pot efectua prelevări şi analize suplimentare.

3.2.1. Inspecţii şi încercări la faţa locului

În cazul deteriorărilor, scopul inspecţiilor la faţa locului este de a stabili în ce măsură apar
sau nu caracteristici de deteriorare, urmate de identificarea şi aprecierea cauzelor ce le-au generat
şi în ce măsură acestea au contribuit la deteriorarea sau / şi distrugerea constată.
Inspecţia trebuie să fie completă şi sistematică, evitându-se a se insista numai asupra
zonelor cu deteriorări evidente şi foarte grave. Pot exista însă zone de interes care necesită
examinare amănunţită, ca de exemplu deteriorările / distrugerile extinse în zone ce pot afecta
rezistenţa şi siguranţa structurală. Pentru compararea zonelor distruse /avariate se aleg zone care
nu prezintă sau nu sunt afectate.
 Zonele de structură care nu sunt vizibile (fundaţii, elemente mascate de acoperiri) şi care
generează deplasări şi mişcări structurale, pot fi examinate fie prin analiza evidenţei documentare
cu privire la comportarea unor elemente/ structuri similare fie prin analize directe (decopertare,
săpături în anumite secţiuni).
Supravegherea condiţiilor efectuării inspecţiei de rutină se face de personal experimentat şi
calificat pentru aceste lucrări (echipă interdisciplinară). Credibilitatea şi corectitudinea
observaţiilor depinde de pregătirea şi experienţa expertului tehnic. Investigarea efectuată de
expert este esenţială în sugerarea posibilelor cauze ale prezenţei reţelelor de fisuri vizibile.

3.2.2. Evidenţa documentară

Înaintea efectuării inspecţiei clădirii este necesară examinarea de către personalul ce va
participa la inspecţie a documentaţiei referitoare la structură. Detaliile care pot fi obţinute în urma
consultării datelor documentare sunt:
- denumirea corectă şi întreagă, sau cel puţin parţială a structurii, referinţe proprii;
- localizarea exactă a structurii şi conexiunile cu alte structuri vecine;
- tipul structurii şi condiţiile în care este expusă datorită amplasamentului sau funcţionării;
- vârsta, inclusiv date complementare şi detalii privind lucrările majore sau minore de
remediere;
- planuri şi detalii de execuţie cuprinzând poziţionarea armăturilor, detalii privind moduri
de îmbinare a elementelor de construcţie, detalii de fundaţie;
- informaţii despre materialele folosite, sursa lor, etc.;
- rapoartele inspecţiilor sau şi a încercărilor anterioare; date calendaristice la care au fost
semnalate primele semne de deteriorare sau distrugere;
- informaţii despre structuri similare, cu compoziţii, condiţii de mediu şi vârste
asemănătoare.
Sunt utile şi desenele originale (planuri, relevee şi secţiuni), la scară.

3.2.3. Echipamente necesare

Pentru observaţiile la faţa locului sunt necesare:
- lupă de mână, cu mărire de 10, 20x;
- lupă binoculară, atunci când accesul la structură este limitat;
- oglindă;
- lanternă electrică puternică;
- aparat foto de calitate, prevăzut cu bliţ pentru a obţine imagini petrografice complete, la
faţa locului;
- camera video cu rezoluţie bună;
- ciocan mic, cuţit, ruletă de 4m, echer metalic;
- nivelă cu bulă de aer şi fir cu plumb;
- aparat de măsurat deschiderea fisurilor;
- echipamente de control şi teste nedistructive;
- echipamente de excavare pentru acces la fundaţiile structurii.
Dacă este posibil, zonele vizibil deteriorate sau distruse se desenează pe copiile planurilor
şi desenelor la scară; se prelevează probe cu măsuri speciale de asigurarea stabilităţii personalului
şi echipamentelor.

3.2.4. Observaţii la faţa locului

Observaţiile se efectuează în condiţii de iluminare naturală foarte bună, dacă este posibil.
De remarcat că după ploaie, contrastul generat de umezeală pune în evidenţă reţelele de fisuri fine
şi foarte fine.
Dacă se inspectează fundaţiile, trebuie avut în vedere faptul că expunerea mortarului care a
stat acoperit poate conduce la uscări şi modificări ale stării suprafeţelor expuse liber prin
modificarea condiţiilor de mediu de până la data efectuării investigaţiei. Suprafeţele care vin în
contact cu soluţii de săruri (apă de mare, săruri de topire a zăpezii, agenţi industriali) vor fi
examinate cu atenţie, iar suprafeţele afectate vor fi delimitate clar, notând orice variaţie a gradului
de deteriorare în zonele respective.

Caracteristici de suprafaţă care indică prezenţa unor posibile deteriorări

a. Fisurarea
Se notează cu grijă poziţiile şi figurile formate de fisurile depistate. Fotografierea este o
metodă rapidă şi eficientă de înregistrare a reţelelor formate de fisuri; crăpăturile se desenează la
scară notând parametrii: lungime, deschiderea fisurii, adâncime aparentă, continuitate, suprafaţa
pe care se întind, traseele (de-a lungul sau prin cărămidă) precum şi asocierile cu alte
caracteristici (orientare tensiuni, decolări ale suprafeţelor sau strat insuficient de acoperire).
Atunci când fisurarea se produce în zone structurale critice sunt necesare mult mai multe
desene şi schiţe ale fisurilor întâlnite. Se va acorda o mare atenţie diferenţierii crăpăturilor de
fisurile capilare cauzate de uscarea mortarului de acoperire. Clasificarea fisurilor este descrisă în
tabelul 3.2.
Tabel 3.2.
 Descrierea fisurii [mm] Descriere Abreviere
0.1-0.5 Foarte fină FF
05-1.0 fină F
1.0-2.0 moderată M
2.0-5.0 largă L
5.0-10.0 Foarte largă FL
10 Extrem de largă EL

Crăpăturile fisuri mai mici de 0.1 mm se descriu ca foarte fine, clasificarea sub această
valoare necesitând examinări microscopice.

b. Modificările de culoare ale suprafeţelor

Acestea pot oferi uneori o indicaţie utilă legată de:
- tipuri diferite de lianţi, cel mai probabil folosiţi pentru reparaţii ulterioare;
- degradări cauzate de acţiunea unor agresivităţi climatice, chimice, bacteriologice, etc.
Întinderea suprafeţei afectate de modificarea culorii se înregistrează color, pe o peliculă
foto, cu observaţia că, de regulă, culorile nu vor fi cele reale.

c. Eflorescenţe şi exudat
Pentru acestea se notează poziţia, întinderea şi cantitatea de material concomitent cu
descrierea culorii, texturii, umidităţii şi a consistenţei depunerilor de suprafaţă. Se vor prelua
probe pentru investigaţii de laborator.

d. Mişcări, deplasări şi deformaţii

Se notează orice mişcări diferenţiate, la nivel de îmbinări, plane de corespondenţa cu alte
posibile cauze de deteriorare.
3.2.5. Înregistrări şi prelucrări preliminarii a rezultatelor investigaţiei la faţa locului
Observaţiile efectuate la faţa locului demarează din momentul începerii procedurii de
investigaţie. Desenele care ilustrează extinderea şi gravitatea fiecărei caracteristici în parte permit
corelarea cu condiţiile de mediu variabile în care se află structura, în scopul delimitării zonelor în
care se vor efectua prelevări de probe pentru investigaţii ulterioare.
Atunci când apar simptome certe (fisurarea caracteristică) se pot face examinări
suplimentare de detaliu.
Observaţiile şi înregistrările efectuate servesc la realizarea raportului de expertiză la faţa
locului.
 3.2.6. Evaluarea şi interpretarea observaţiilor la faţa locului
Observaţiile detaliate vor fi evaluate şi prelucrate preliminar pentru a se putea stabili ce
observaţii de detaliu şi ce încercări suplimentare se vor efectua în completarea investigaţiei
principale.
Observaţiile la faţa locului sunt interpretate folosind notiţele observaţiilor vizuale
(fotografii, desene şi schiţe) precum şi rezultatele încercărilor efectuate in situ.
Niciuna din observaţiile la faţa locului nu pot fi considerate exclusivist pentru
caracterizarea materialelor folosite, ale naturii deteriorării, etc.
Dacă totuşi sunt acceptate aspecte, simptome considerate tipice pentru deteriorările produse
de anumiţi factori specifici, vina exclusivă a acestor se decide doar pe baza analizelor şi
încercărilor de laborator, uneori cu probe provenind din structura de zidărie.

Clasificarea caracteristicilor vizuale şi indicii de apreciere pentru amploarea şi gravitatea

deteriorărilor se prezintă în tabelul 3.3.

Tabel 3.3.
Clasificarea caracteristicilor vizuale şi indicii de apreciere pentru amploarea şi
Index
gravitatea deteriorărilor
Slabă, max.5% din suprafaţă, arie sau alt parametru 1
Moderată 5-20% 2
Extinsă, mai mult de 20%, dar nu tot 3
Totală, toată suprafaţa afectată 4
Caracteristici minore, neurgente sau de natură pur cosmetică 1
Caracteristici inacceptabile necesitând atenţie şi analiză 2
Defecte grave sau probleme ce necesită atenţie imediată 3
Structură nesigură 4

3.2.7. Cerinţe de investigare-diagnosticare

În activitatea de investigare a clădirilor din fondul construit existent care au structuri din
pereţi portanţi din zidărie, expertul trebuie să folosească criterii de evaluare a caracteristicilor
reale ale construcţiei vechi prin care să pună la dispoziţia beneficiarului soluţii viabile şi eficiente
pentru reabilitarea obiectivului expertizat.
Cerinţele principale la investigarea structurilor din zidărie sunt:

1. Evaluarea calitativă a stării generale a obiectivului supus investigării → inspecţie

vizuală, relevee arhitecturale şi de degradări şi avarii, analiză istoric, identificarea tipurilor
principale de zidării (forme şi dimensiuni caracteristice) şi a tehnologiilor de execuţie utilizate;

2. Analiza stării de degradare a structurilor de zidărie investigate şi evaluarea principalelor

cauze ale degradărilor:
→ inventarierea principalelor tipuri de degradări şi deteriorări identificate;
→ inventarierea naturii degradărilor (mecanice, chimice, biologice).

3. Evaluarea capacităţii de rezistenţă a structurilor din zidărie pe baza metodelor de calcul

şi a datelor obţinut pe baza încercărilor fizico-mecanice efectuate in situ şi în laboratoare. Din
aceste motive se recomandă ca analizele de laborator să fie grupate pe specialităţi (mecanice,
fizice, chimice, biologice sau de altă natură). Expertul poate solicita şi caracteristici ale
materialelor componente ale zidăriei: marcă, densitate aparentă, porozitate aparentă, raport
agregat liant (pentru mortar), natura liantului, structura granulometrică a agregatului din mortar.
Caracteristicile ansamblului de zidărie se solicită în conformitate cu normativele şi standardele
specifice, în vigoare.
Cu privire la starea de degradare a structurii, expertul poate solicita analiza cauzelor
atacului chimic sau biologic, stabilirea naturii acestor cauze şi soluţii de combatere în domeniul
respectiv.
Programul încercărilor specifice in situ şi de laborator necesită o selecţie prealabilă a
metodelor de investigare după precizarea parametrilor de evaluare de către expert.
Metodele de investigaţie de laborator pentru zidăriile vechi se clasifică în două categorii şi
anume, metode distructive (determinări ale rezistenţelor mecanice, metode chimice şi fizico-
chimice) şi metode nedistructive. Fiecare dintre acestea cuprinde diverse proceduri analitice,
activitatea desfăşurându-se pe baza unor specificaţii tehnice şi proceduri proprii ale laboratoarelor
de profil. (Lucrarea III).

3.3. Noţiuni privind consolidarea stratului suport (zidărie, tencuieli) şi tratamentul

suprafeţelor pictate la construcţiile vechi, cu valoare de patrimoniu, în condiţii de umiditate
şi existenţa biodegradării
Normativul MP 030-2003 stabileşte pentru construcţiile de patrimoniu (de cult şi
administrative) etapele necesare pentru consolidarea stratului suport şi tratamentul suprafeţelor
pictate tip frescă la construcţii vechi clasate în lista monumentelor istorice aflate, în exploatare, în
condiţii de umiditate excesivă şi existenţa biodegradării.
În cazul construcţiilor înscrise în patrimoniul arhitectural care au pe faţade sau pe pereţii
interiori suprafeţe pictate, intervenţiile de asigurare a stabilităţii trebuie să ţină cont de menţinerea
autenticităţii materialelor din care sunt alcătuite construcţiile, cât şi de reversibilitatea acţiunilor
efectuate.
Investigaţiile decurg conform §3.2.1-3.2.7.

3.3.1. Intervenţii generale pentru eliminarea umidităţii

Identificarea prin măsurători a modalităţilor de acces a umidităţii în elementele clădirii se
face în faza iniţială a expertizării.
Tabelul 3.4 centralizează tipurile de umidităţi, sursele de acces şi soluţiile de îndepărtare –
atenuare a efectelor.
Tabelul 3.4
Tipuri de umiditate / Modalităţi de acces Soluţii de îndepărtare-atenuare a surselor de
(surse) / Măsurători umiditate
Umiditatea ascensională ( de capilaritate / ape - dren de adâncime, aerisiri fundaţii;
freatice şi pluviale în fundaţii / măsurători în- revizuire acoperiş;
profunzimea zidăriei g/2) - rigole de colectare a apelor meteorice;
- soluţii de hidroizolare în plan orizontal
Umiditatea de infiltrare / neetanşeităţi în - soluţii constructive pentru acoperişuri şi
acoperiş şi ferestre / măsurători în stratul de ferestre
mortar suport al picturii
Umiditate de condens (şi activităţi umane în - ventilarea naturală şi artificială a aerului din
lipsa ventilaţiei naturale sau artificiale incintă;
corespunzătoare / măsurători în stratul de - derularea activităţilor umane de întreţinere şi
mortar suport al picturii) funcţionare a clădirii în regim controlat.

3.3.2. Intervenţii pe suportul cu pictură murală

A. Tratamente asupra agenţilor biologici
A.1. Operaţiuni preliminare(faze/descriere)
a. Identificarea prin analize a agentului biologic → după identificare, se fac prelevări locale
sau ambientale care pun în evidenţă gradul de contaminare şi agenţii biologici existenţi; în funcţie
de rezultate, biologul face recomandări privind tratamentul de biocidare (nu trebuie să altereze
sau degradeze stratul pictural); tratamentele se aplică local + zone adiacente;
b. Consemnarea pe relevee a zonei infestate → permite efectuarea corectă a tratamentelor
şi urmărirea în timp a efectelor acestora.
A.2. Tratamentul agenţilor heterotrofi (bacterii, mucegaiuri, etc.)
a. Aplicarea tratamentului de biocidare → se face prin aplicare cu pensula a substanţei de
biocidare prin intermediul hârtiei japoneze; după aplicare, se lasă un timp pentru acţiunea biocidă
a soluţiei;
 b. Îndepărtarea formaţiunilor biologice → se efectuează prin mijloace mecanice uşoare
urmând o primă curăţire a zonei urmată de intervenţii locale impuse de aderenţa agentului chimic.
A3. Tratamentul agenţilor autotrofi (muşchi, licheni, alge, etc.)
a. aplicarea tratamentului de biocidare → se referă la formaţiuni în relief şi volum; se aplică
prin pensulare, urmărind impregnarea abundentă a zonei afectate; tratamentul se reia la intervale
diferite până la distrugerea agentului biologic;
b. îndepărtarea formaţiunilor biologice → se execută mecanic, urmărind îndepărtarea
agentului şi din zona de ancorare (în cazul lichenilor, îndepărtarea corpurilor de fructificaţie se
face individual din aproape în aproape sau mecanic prin smulgerea corpurilor uscate; se au în
vedere zonele cu urme ale stratului de culoare);
c. tratamentul preventiv → după curăţirea agenţilor se revine cu un nou tratament local şi în
zonele adiacente (intervenţie cu caracter profilactic).
A4. Tratamente împotriva insectelor şi dăunătorilor animali
a. măsuri de protecţie împotriva insectelor → se efectuează cu mijloace mecanice de
îndepărtare a corpurilor moarte şi distrugerea cuiburilor aflate pe suprafaţa picturii sau în fisurile /
golurile stratului suport; insectele vii se îndepărtează prin fumigaţie sau gazare.
b. măsuri de protecţie împotriva dăunătorilor animali → măsuri de prevenire a stabilirii de
colonii (lilieci) prin închiderea spaţiilor de acces sau folosirea ultrasunetelor, mijloace de
sonorizare specifice (glasul prădătorilor) pentru păsări.
B. Intervenţii la nivelul stratului de culoare
B1. Intervenţii preliminare
a. efectuarea fotografiilor → documentaţie fotografică compusă din imagini reprezentative
comparative înainte – în timpul – după încheierea operaţiunii, în lumină directă şi razantă (pun în
evidenţă diversitatea şi gravitatea degradărilor);
b. localizarea zonelor în curs de exfoliere şi marcarea lor pe releveu →
stratul de culoare în curs de degradare prin exfoliere se pune în evidenţă prin observaţii
directe la lumină dirijată, microscoape portabile, lupă; zonele degradate se consemnează pe
releveu.
c. curăţirea preliminară a stratului de culoare → curăţire prin mijloace mecanice: decapare
parţială, îndepărtare de depuneri aderente sau neaderente.
B2. Consolidarea stratului de culoare degradat / în curs de exfoliere sub formă de solziri,
mici umflături şi desprinderi sub formă de pante de acoperiş
a. prima impregnare a stratului de culoare → stabilire concentraţie adeziv ales (Adezivul se
introduce prin picurare cu seringa sau o pensulă fină până la saturarea zonei);
 b. presarea stratului de culoare impregnat → aplicare cu ruloul, prin presare pe un material
protector (folii plastic, hârtie japoneză);
c. cercetarea zonei tratate→ se face pentru a permite refacerea adeziunii stratului de culoare
la suport.
B3. Consolidarea stratului de culoare pulverulent
Fazele etapei sunt: testarea gradului de absorbţie şi aderenţă, impregnarea stratului de
culoare cu adezivul ales; presarea stratului de culoare impregnat; cercetarea zonei tratate.
B4. Consolidarea stratului de culoare desprins împreună cu stratul de preparaţie
Fazele etapei sunt: pregătirea zonelor desprinse, prima impregnare a zonelor desprinse,
presarea stratului de culoare impregnat; cercetarea zonei tratate.
B5. Îndepărtarea suprapunerilor de mortare aflate pe strat suport existent
Fazele etapei sunt îndepărtarea prin mijloace mecanice, a mortarelor de reparaţie suprapuse
stratului de culoare şi a mortarelor cu compoziţia diferită de cea originală şi îndepărtarea prin
procedee fizico-chimice a voalurilor rămase în urma degroşării (prin folosire de comprese
succesive cu substanţe care le solubilizează sau le înmoaie).
Alte intervenţii asupra stratului de culoare sunt următoarele:
- B6. Îndepărtarea preparaţiei straturilor (straturilor picturale suprapuse originalului –
gleturi, grunduri ale repictărilor a secco);
- B7. Îndepărtarea zugrăvelilor / văruielilor suprapuse originalului;
- B8. Îndepărtarea prin mijloace mecanice a corpurilor străine (cuie, dibluri, bride
metalice);
B9. Curăţirea depunerilor (praf, fum, săruri solubile, praf fixat prin carbonatare, substanţe
grase)
B.9.1. Curăţirea depunerilor neaderente (praf, fum, săruri solubile) prin metode mecanice
uscate
a. Cercetarea zonei privind starea de conservare a stratului de culoare → se identifică
zonele sensibile privind aderenţa stratului de culoare şi consemnarea acestora pe relevee şi
fotografii;
b. Curăţirea depunerilor neaderente (săruri solubile)→ îndepărtare cu pensule moi şi foarte
moi a acumulărilor de praf, fumului şi voalurilor insulare albe; se ocolesc zonele care prezintă
exfolieri şi pulverulenţe ale stratului de culoare.
B.9.2. Curăţirea depunerilor aderente de pe stratul pictural (funingine / gudroane)
a. teste de aderenţă a stratului de culoare → se verifică fiecare culoare, pe diferite zone;
b. curăţirea depunerilor de praf, fum prin mijloace fizico-chimice → aplicarea în compresă
cu hârtie japoneză a unei soluţii de carbonat de amoniu în diferite concentraţii, urmată de clătirea
suprafeţei şi absorbţia excesului de umiditate (cu bureţi / tampoane de vată).
B.9.3. Curăţirea depunerilor aderente de praf fixat prin carbonatare
Operaţiunea se efectuează prin alternarea mijloacelor uscate şi umede; se are în vedere
limita rezistenţei fizice a stratului de culoare.
B.9.4. Curăţirea depunerilor de ceară / parafină
a. Curăţirea depunerilor de ceară / parafină în relief → îndepărtare prin mijloace mecanică
(degroşare) urmărind apropierea de stratul de culoare;
b. Curăţirea depunerilor de ceară / parafină sub formă de pete → folosire mijloace
mecanice şi aplicare de comprese cu solvenţi (hidrocarburi aromatice) pentru înmuierea
depunerilor urmată de curăţare din aproape în aproape cu tampoane umezite cu aceeaşi solvenţi.
B.9.5. Curăţirea substanţelor grase, uleiuri
a. teste de curăţire → se stabilesc: metodologia, agenţi de curăţire în funcţie de
„îmbătrânirea” depunerilor;
b. curăţirea fizico-mecanică a depunerilor → aplicare de comprese din pastă celulozică sau
hârtie japoneză impregnată cu substanţe de tipul aminelor (butilamină, ciclohexil amină) sau de
tipul alcoolilor şi cetonelor; după îndepărtarea compreselor se fac curăţiri cu tampoane de vată,
iar în cazurile de persistenţă a depunerilor se intervine local cu bisturiul.
B.9.6. Curăţirea răşinilor
a. teste de curăţire → se folosesc solvenţi din categoriile: hidrocarburi, alcooli, cetone;
b. îndepărtarea prin metode fizico-chimice → aplicare de comprese din hârtie japoneză sau
şi pastă celulozică impregnate cu unul din solvenţii amintiţi sau şi ulterior cu mijloace mecanice.
În mod similar se execută şi curăţirea răşinilor sintetice şi sau diverse combinaţii ale
acestora (B.9.7).
B.9.8. Curăţirea uleiurilor animale, caseinei, oului, gumei arabice, amidonului utilizaţi ca
fixativi
a. teste de identificare → pe baza analizelor de laborator se vor identifica tipurile de lianţi
(fixativi) pentru stabilirea metodologiei de curăţare.
b. curăţirea cleiului animal, amidonului şi gumelor arabice → se folosesc combinaţii de
mijloace umede şi mecanice (aplicare de comprese calde, cu timpi diferiţi de expunere şi reveniri
până la gelificarea depunerilor; intervenţia mecanică asigură reducerea consistenţei acestora); se
revine local asupra zonelor aglomerate până la îndepărtare totală.
B.10. Curăţirea / înlăturarea repictărilor a secco executate în tehnica în ulei, verni,
tempera grasă
 a. teste de curăţire → stabilire metodologie, solvenţi şi concentraţii, timpi de acţiune. (În
cazul repictării cu lianţi diferiţi se poate testa o gamă largă de solvenţi – hidrocarburi aromatice,
alcooli, amine – în diferite combinaţii.
b. curăţirea repictărilor → curăţiri cu tampoane de vată îmbibate în solvent, după caz, în
combinaţie cu mijloace mecanice (bisturiu); după caz, se pot aplica comprese din hârtie japoneză
şi / sau pastă celulozică impregnate în solventul ales, în timp bine determinat).
B.11. Tratamentul sărurilor solubile / insolubile
a. îndepărtarea preliminară a sărurilor solubile→ îndepărtare mecanică, cu pensule moi, cu
evitarea zonelor cu strat de culoare în curs de degradare; se poate interveni ulterior cu radiere de
durităţi diferite;
b. îndepărtarea şi extragerea sărurilor solubile → se intervine la nivelul stratului suport prin
extragerea parţială a sărurilor (intervenţie prin aplicare hârtie japoneză şi pastă celulozică
urmărindu-se schimbarea suprafeţei de evaporare).
B.12. Extragerea depunerilor saline pe suprafaţă, voaluri şi / sau cruste
a. curăţirea depunerilor saline prin mijloace fizico-mecanice → aplicarea într-o compresă
de hârtie japoneză a unei soluţii de carbonat de amoniu în diferite concentraţii. Timpul de
expunere al compresei se măreşte prin aplicarea a 3-4 straturi de hârtie japon. În intervalul dintre
comprese se poate interveni dacă este necesar cu gume moi, tip Wishab;
b. înlăturarea prin procedee chimice a sulfaţilor → aplicarea de comprese cu schimbători de
ioni până la eliminarea completă a sulfaţilor.
B.13. Îndepărtarea sărurilor insolubile prin mijloace mecanice şi chimice
a. identificarea tipurilor de săruri → se identifică prin analize de laborator tipurile de săruri
de pe suprafaţă şi din stratul suport;
b. îndepărtarea prin procedee mecanice a sărurilor insolubile → se îndepărtează mecanic cu
mijloace abrazive a reliefurilor şi crustelor de săruri.
B.14. Stabilizarea sărurilor
a. analize chimice → se face identificarea calitativă şi cantitativă a sărurilor (în special a
anionilor);
b. tratamentul de stabilizare criptoflorescenţelor de sulfat de calciu → metodologie:
- preparare soluţii şi comprese pentru tratamente preliminare şi apoi pe bază de carbonat de
amoniu, apoi comprese cu hidroxid de bariu (îndepărtarea compreselor se face după încheierea
timpului de expunere determinat de gradul de absorbţie;
- se evită în timpul tratamentelor suprafeţele marcate de prezenţa nitraţilor.
 C. Intervenţii la nivelul stratului suport
La nivelul stratului suport se efectuează următoarele categorii de intervenţii:
- intervenţii preliminare ( asigurarea marginilor şi stratului suport desprins, fracturat;
ancorarea punctuală a marginilor stratului suport desprins / fracturat; curăţirea marginilor stratului
suport, lacunelor, crăpăturilor, fisurilor);
- îndepărtarea mortarelor / materialelor necorespunzătoare ale intervenţiilor anterioare;
- impregnarea stratului suport friabil (ariccio şi intonaco);
- tivirea marginilor stratului suport;
- chituirea fisurilor la nivel ariccio (în profunzime);
- chituirea lacunelor la nivel ariccio;
- chituirea fisurilor la nivel intonaco (superficial);
- chituirea lacunelor datorate materialelor la nivel intonaco şi sau a stratului de preparaţie
(grund, glet, preparaţie de var);
- chituirea lacunelor extinse neintegrabile la nivel ariccio;
- pregătirea zonei pentru injectări;
- asigurarea cu proptele a zonelor cu injectări;
- efectuarea injectărilor pentru desprinderi şi burduşeli ale stratului suport (ariccio, intonaco
şi de preparaţie).

D. Intervenţii la nivelul zidăriei

La nivelul zidăriei se efectuează următoarele categorii de intervenţii:
- intervenţii preliminare: efectuarea fotografiilor reprezentative; marcarea pe releveu a
zonelor cu reparaţii, plombe, mortare necorespunzătoare;
- intervenţii propriu-zise: asigurarea stratului pictural; asigurarea stratului suport;
îndepărtarea reparaţiilor, plombelor, mortarelor necorespunzătoare;
- curăţarea lacunelor / fisurilor din zidărie de diverse impurităţi, depuneri şi sau pulberi de
mortare: îndepărtarea depunerilor neaderente; curăţirea depunerilor aderente;
- consolidarea lacunelor / fisurilor din zidărie: alegerea consolidantului şi efectuarea
testelor de impregnare; măsuri de protecţie; impregnarea prin pensulare; impregnarea prin
pulverizare; impregnarea prin injectare; cercetarea zonei tratate;
- plombarea / ţeserea lacunelor / crăpăturilor din zidărie: cercetare; pregătirea zonelor;
înlocuirea elementelor de zidărie;
- îndepărtarea fragmentelor de zidărie suprapuse stratului pictural care nu sunt elemente de
structură, rezultate din reparaţii anterioare necorespunzătoare: cercetare, demontarea elementelor
de zidărie;
- montarea şliţurilor pentru injectări sub presiune: aplicarea sondelor pentru injectarea sub
presiune în vederea consolidării.

E. Integrarea cromatică
Metodele de integrare cromatică se aleg, se folosesc şi aplică de către restaurator în urma
unei interpretări critice, analize estetice de ansamblu asupra incoerenţelor produse în câmpul
picturii de către toate tipurile de lacune ale operei şi care împiedică perceperea cursivă a imaginii
şi mesajului artistic.
Principiile de restaurare care trebuie respectate în cazul tratamentelor aplicate lacunelor
constau în:
- întreruperea stratului de „figură” al lacunei (uzurilor) pe fundalul imaginii. (În acest mod,
din planul secund, imaginea va reveni în prim plan în momentul lecturării ansamblului);
- respectarea principiului autenticităţii prin diferenţierea intervenţiei restauratorului, de
original;
- reversibilitatea materialelor puse în operă;
- tratarea fiecărei lacune în funcţie de totalitatea operei.
Dintre intervenţiile efectuate în scopul integrării cromatice se menţionează:
- reintegrarea uzurilor patinei în tehnica „velatura”;
- integrarea cromatică a lacunelor din stratul de culoare în tehnica „velatura”;
- integrarea cromatică în tehnica „trattegio” a lacunelor, crăpăturilor, fisurilor chituite la
nivelul picturii;
- integrarea cromatică a lacunelor, crăpăturilor, fisurilor chituite la nivel ariccio / velatura /
mortare de masă.

F. Documentaţia fotografică
Fotografierea ansamblului / zonei este obligatorie înainte, în timpul şi după intervenţia
restauratorului de pictură. Fotografiile se execută alb-negru, color sau digital. Dimensiunile
fotografiilor se aleg în funcţie de scopul documentaţiei întocmite.
Tipurile de fotografii sunt:
a. înainte de începerea intervenţiilor de restaurare: de ansamblu în lumină directă, în
lumină razantă; detalii în lumină directă şi razantă;
b. pe parcursul operaţiunilor de conservare-restaurare, în lumină directă şi razantă, detalii
în lumină directă şi razantă;
 c. la încheierea operaţiunilor de conservare-restaurare în lumină directă şi razantă, detalii
în lumină directă şi razantă;
d. fotografii speciale: macrofotografii sau fotografii în lumină specială.

G. Documentaţia desenată (acţiuni suport)

a. Relevee care ilustrează starea de conservare a picturii: relevee de arhitectură (planuri*,
secţiuni cu marcarea stării de conservare pe ansamblu); relevee cu desenarea la scară a
programului iconografic (releveul de bază); relevee cu identificarea elementelor tehnologice;
relevee la scară* cu marcarea degradărilor;
b. relevee cu marcarea operaţiunilor efectuate (se marchează operaţiile efectuate la nivelul
stratului suport şi la nivelul stratului de culoare).

*Planuri
- scara desenului: 1:50; 1:20; 1: 10; 1:5;
- cote altimetrice;
- trasare curbe de nivel pentru marcarea umidităţii capilare sau de infiltraţie, sau de alte
tipuri dacă este cazul;
- traseul fisurilor de secţionare ale masivului de zidărie, vizibile pe suprafaţa picturilor
murale.

Lucrarea III

Metode de investigare folosite la analiza zidăriilor vechi, de patrimoniu

Pe plan mondial, volumul de informaţii privind metodele nedistructive privind testarea

materialelor compozite din categoria cărora fac parte şi zidăriile este insuficient. Problemele
legate de tehnicile şi metodologiile de încercare cât şi de interpretarea datelor şi găsirea unor
relaţii matematice finale pentru exprimarea unor caracteristici mecanice sunt destul de laborioase.
 Aria încercărilor distructive-nedistructive trebuie extinsă pe materialele unor structuri de
zidării , ceramice din perioade istorice cât mai largi, pentru realizarea unei baze de date utile
expertului tehnic.

Metodele de laborator se clasifică în două categorii şi anume metode nedistructive şi

metode distructive.
Metodele folosite pentru încercările nedistructive sunt:
- metode acustice, bazate pe propagarea undelor elastice în elemente de zidărie sunt metoda
ultrasonică de impuls (C 26-85)) şi metoda emisiei acustice;
- metode mecanice sau de duritate superficială, bazate pe măsurarea proprietăţilor mecanice
ale stratului de suprafaţă a elementelor de zidărie:
- metoda de recul (sclerometrul Schmidt; C26-85);
- metoda prin penetrare sau smulgere;
- metoda analizei termografice folosită cu precădere la cercetări efectuate asupra pereţilor
cu guşee de unde nu este posibilă preluarea de mostre sau nu se pot folosi metode de testare care
vin în contact cu suprafeţele de frescă.

Particularităţi de aplicare a metodelor de investigare a zidăriilor vechi folosind

prevederilor normativului C26-85
Metoda ultrasonică de impuls se bazează pe explorarea cu ultrasunete în secţiune
transversală a elementului, pe ambele direcţii atunci când acest lucru este posibil şi ulterior pe
realizarea unor diagrame de variaţie a vitezei de propagare rezultate. Diagrama permite realizarea
unei cartografieri a elementului de zidărie din punct de vedere al determinării vitezei de
propagare măsurate în diferite zone ale elementului portant de zidărie.
Informaţiile obţinute sunt fundamentale pentru punerea în evidenţă a eventualelor degradări
structurale de tipul fisurilor, crăpăturilor (degradări ascunse).
Metoda poate fi utilizată şi pentru determinarea mărcii blocurilor de zidărie ca elemente
independente cât şi a prismelor de mortar realizate din materiale similare celor din lucrare.
Instrumentele de măsurare a distanţei trebuie să asigure o precizie de măsurare de ± 1mm. (C26-
85).
Obs. Curba viteză – rezistenţă mecanică se trasează pe baza unor încercări executate în
paralel prin metode nedistructive şi distructive, la vârste de încercare prevăzute pentru fiecare
material în parte (zidărie şi mortar).
 Metoda de recul
- se aplică pe elemente de zidărie care au în alcătuirea lor aceleaşi tipuri de blocuri şi
mortar;
- numărul minim de lovituri aplicate pentru blocuri şi rostul de mortar este de 6 – 10, cu
verificarea a minim 15 blocuri / 10 m lungime maximă de perete (36 m2) şi min. 3m de rost de
mortar verificat la diferite cote (bază, mijloc, vârf de perete). În funcţie de preciziile cerute,
pentru transformarea măsurătorilor de recul în rezistenţe mecanice, în funcţie de condiţiile de
lucru, se metodele: curbei liniare, coeficienţilor de influenţă corectaţi şi cea a curbei unice.
Metoda de interpretare a rezultatelor se alege de responsabilul tehnic al încercării.

În metoda emisiei acustice se pot utiliza tehnici de măsurare ale impulsului ultrasonic
similare celor utilizate la încercările folosite pentru terenuri de fundare. Nu există metodologie
reglementată de normativele româneşti.
Se poate utiliza ca metodă de încercare tehnica de control a calităţii structurilor prin metoda
carotajului sonic (C200-81) numai pentru elementele care permit practicarea unor goluri necesare
glisării palpatoarelor de emisie-recepţie pe înălţimea elementului.
Pentru analiza degradărilor produse în straturile superficiale (zidărie, mortar suport, frescă)
pot fi utilizate aparatele Leica QCoating care dau imagini fidele ale suprafeţei inclusiv a
straturilor de grosimi reduse.

Metoda prin penetrare sau smulgere – folosită pe plan internaţional cu rezultate bune; nu
există metodologie reglementată de normativele româneşti.
La analiza rezistenţelor mecanice ale zidăriilor vechi expertul poate face încadrarea
structurii din zidărie într-una din categoriile de uzură:
- degradări superficiale I;
- degradări care nu afectează semnificativ siguranţa în exploatare a elementului II;
- degradări care afectează semnificativ siguranţa în exploatare a elementului III;
- degradări majore – risc de prăbuşire IV.

Metoda analizei termografice

Etiologia cuvântul termografic provine dela termenul în limba engleză „termovision” care
înseamnă imaginea termică pentru vizionarea zonelor inaccesibile.
Analiza termografică este bazată pe conductivitatea termică a materialului şi poate fi pasivă
sau activă. În primul caz, aceasta analizează radiaţia activităţii în timpul ciclului de efort termal
datorată fenomenelor naturale (încălzirea şi răcirea consecutivă). Dacă cercetarea / inspectarea
este activă se aplică încălzirea forţată a suprafeţelor analizate. Radiaţia termală este colectată de
un aparat sensibil la radiaţii infraroşii şi este transformată în semnale electrice care sunt convertite
în imagini cu nuanţe de diferite culori.
Metoda se poate aplica în cazul cercetărilor efectuate asupra pereţilor cu guşee, de unde nu
se pot recolta mostre sau a se folosi tehnici de testare care vin în contact cu suprafaţa de frescă.
De menţionat faptul că metoda este indicată pentru stratul suport cu picturi murale a căror
grosime (2-4cm) permite evaluarea migrării umidităţii. Se prezintă alăturat imagini obţinute prin
tehnica termografică Fig. III 1.a şi b.

a b
Fig. III.1. Migraţia umidităţii- vizualizare prin tehnică termografică

Dintre aparatele miniaturale folosite în acest sens se menţionează camerele digitale Land
M4 (thermal imaging camera) produse de compania Land Instruments International.

• Metodele distructive ale elementelor structurale din zidărie pot fi utilizate în

următoarele scopuri:
- determinarea proprietăţilor elasto-dinamice ale zidăriei;
- defectoscopia elementelor de zidărie prin punerea în evidenţă a zonelor degradate
structural (existenţă goluri, fisuri, crăpături);
- determinarea rezistenţei la compresiune a blocurilor de zidărie şi respectiv, a mortarului
de zidărie.

• Metode distructive pentru mortare de zidărie

În categoria analizelor distructive sunt incluse determinările de rezistenţe mecanice,
metodele chimice şi metodele fizico-chimice.
Metodele chimice pot evidenţia: compoziţia mortarelor, liantul folosit, natura agregatului,
raportul a/c al liantului folosit în mortare, identificarea factorilor de deteriorare chimică,
aprecierea degradărilor sub formă de fisurare la nivel mediu şi microstructural.
Tipurile de probe ce pot fi investigate sunt:
1. după modul de prelevare din structură:
- carote (întregi sau sfărâmate), resturi de carote;
- probe prelevate prin desprindere mecanică sub forma: fracţie solubilă obţinută prin
atac chimic asupra probei medii; fracţie insolubilă recuperată după atacul chimic asupra
probei medii de mortar; ştraifuri cilindrice paralelipipedice, secţiuni subţiri sau bucăţi de
probă;
2. pentru identificarea naturii agresivităţii chimice: probe îmbogăţite în mortar:
Metodele de analiză fizico-chimică folosite sunt:
- microscopia optică;
- analiză mineralogică prin difracţie cu raze X;
- analize structurale de benzi de vibraţie moleculară în infraroşu;
- analize termice neizoterme;
- microscopie electronică cu baleiaj;
- microanalize electronice cuplate cu microscopia electronică cu baleiaj.
/ agregat; microprelevări din zone deteriorate, bucăţi sau granular.

Prelevarea probelor pentru analize de laborator

Schema de prelevare trebuie să furnizeze probe reprezentative pentru elementele analizate.
Datorită neomogenităţii structurale trebuie alese 3 zone tipice pentru fiecare element în parte care
reprezintă atât proba tipică, nealterată cât şi cea cu urme de deteriorare. Precizia rezultatelor
încercărilor şi analizelor efectuate creşte proporţional cu numărul de probe investigate prelevate
din locuri diferite, ceea ce permite obţinerea unor concluzii cât mai relevante.
Tipuri de probe
⇒ Pentru analiza caracteristicilor zidărie - carote
Carotele (probe cilindrice cu baze paralele şi suprafaţă exterioară netedă, fără fisuri
datorate prelevării din element) se extrag cu ajutorul carotezelor din zone care nu afectează
rezistenţa şi stabilitatea structurii investigate; se va evita inducerea de fisuri, crăpături sau ruperi
ale carotelor.
Raportul lungime / diametru recomandat este de 2.5:1 – 3.0:1. Sunt preferabile carotele cu
diametru de 100mm; în practică se preferă însă carotele de diametru 75mm care permit
pătrunderea în structură.
Caroteza trebuie să fie fixată rigid pentru a se evita vibraţiile, deplasările laterale, tăierile
neuniforme şi deteriorările carotelor.
Probe prelevate prin sfredelire dela adâncimi diferite → prelevare cu dispozitive care
permit o mişcare de rotaţie şi una de percuţie cu frecvenţă variabilă (goluri cu diametrul de
10mm); recomandate pentru determinarea conţinutului de clor şi a penetrabilităţii acestuia în
mortar;
Probe prelevate sub formă de bucăţi→ obţinute prin lovire mecanică (ciocan, daltă,
polizor) → folosite pentru diagnosticări iniţiale;
Probe speciale → prelevări de depuneri din soluri şi apă depusă la suprafaţa expusă a
mortarului.

Se prezintă în continuare metoda şi principiul procedurii minimale de investigare a

mortarelor de zidărie.
Procedura minimală de investigare a mortarelor de zidărie cuprinde: analize chimice
clasice, analize mineralogice prin difracţie de raze X şi analize petrografice prin microscopie
optică efectuate pe probe medii, fracţii solubile şi insolubile cât şi pe probe îmbogăţite în liant ale
căror rezultate individuale sunt interpretate şi corelate pentru asamblarea informaţiilor privind
compoziţiile chimice ale liantului şi agregatului, tipul de liant şi de agregat utilizat, raportul liant /
agregat, etc.
În cazuri speciale (deteriorare mortare urmare a acţiunii unor factori chimici agresivi)
procedura analitică minimală poate fi completată gradual cu alte tehnici.
 Cap. IV. Deteriorarea şi inspecţia construcţiilor metalice

4.1. Cauzele deteriorării şi avarierii construcţiilor metalice

Analiza cauzelor care pot genera deteriorarea şi avarierea construcţiilor metalice are în
vedere următoarele aspecte:
- prevederi generale privind calculul şi alcătuirea secţiunilor metalice, specifice unei
perioade de referinţă şi unei zone geografice pentru care se face analiza;
- ipoteze de calcul folosite în etapele de proiectare;
- proiectarea secţiunilor (geometrie şi caracteristici de calcul);
- aprecierea şi evaluarea încărcărilor folosite în calculul structurilor metalice;
- alegerea materialelor folosite pentru alcătuirea secţiunilor curente;
- alegerea modului de îmbinare al elementelor şi a materialelor folosite în acest sens;
- tipul de protecţie la foc şi de protecţie anticorozivă proiectat şi cel realizat;
- calitatea execuţiei întregii structuri metalice;
- modul de realizare şi întreţinere în timp al sistemelor de protecţie adoptate;
- modificarea agresivităţii mediului faţă de condiţiile de proiectare iniţiale;
- mod de comportare al structurilor, implicit al elementelor structurale la acţiuni
extraordinare.

4.2. Inspecţia construcţiilor metalice

Inspecţia în timpul execuţiei construcţiilor metalice se referă la ansamblul inspecţiilor de
specialitate privind:
- respectarea calităţii proiectate pentru loturile de materiale şi produse metalice
aprovizionate;
- respectarea condiţiilor de depozitare;
- respectarea tehnologiei de montaj cu atenţie deosebită asupra modului de asigurare a
continuităţii structurale (sudură, nituire, şuruburi de înaltă rezistenţă) conform proiectului de
specialitate;
- verificări suplimentare prin încercări nedistructive a calităţii elementelor metalice şi
îmbinărilor;
 - efectuarea corectă a protecţiilor antifoc / anticorozive, după caz.
Responsabilităţile revin, conform reglementărilor în vigoare, proiectantului, executantului,
investitorului.

Inspecţiile în timpul exploatării construcţiilor se referă la verificări efectuate de investitor

/proprietar / utilizator în timpul exploatării.
În funcţie de situaţiile sesizate, construcţiile metalice se supun prevederilor metodologiei
prevăzute de legislaţia de specialitate privind urmărirea curentă sau şi urmărirea specială dacă
proiectantul sau expertul tehnic au solicitat acest lucru.
În cadrul urmăririi curente se verifică prin mijloace specifice, de către personal de
specialitate, modul de comportare al îmbinărilor, continuitatea şi starea generală a straturilor de
protecţie aplicate. Întreţinerea şi reparaţiile curente completează cadrul urmăririi curente.
Ca exemplu se menţionează structura podului Golden Gate, SUA la care o echipă complexă
de 200 persoane supraveghează şi întreţine funcţionarea în condiţii de deplină siguranţă a
ansamblului construit.
Urmărirea specială este recomandată următoarelor tipuri de structuri: construcţii înalte,
tabliere metalice, rezervoare de suprafaţă de mare capacitate, stăvilare.

4.3. Exemple de accidente şi avarii la construcţii metalice

- Brazilia, Anglia, Olanda, SUA: deformaţii mari la rezervoare metalice de suprafaţă
(15.8 m diametru, 12.9 m înălţime) confecţionate din virole de tablă de 8, respectiv 6.5mm
grosime, cauzate de combinaţia defavorabilă a presiunii frontale, sucţiunilor exterioare şi
interioare;
- SUA:
→ Roswell, New Mexico - prăbuşire antenă tv. de 435m înălţime sub acţiunea efectului de
rafală al vântului;
→ podul Tacoma, denumit şi „Galloping Gertie” distrugere sub efectul de rafală (1950)
fig.4.1;
 a b

c
Fig.4.1. Podul Tacoma (a) varianta iniţială de execuţie;
(b) vedere pod solicitat la acţiunea vântului (c) colaps pod

→ NJ, Brooklyn –prăbuşire acoperiş cu ferme metalice la o sală de cinematograf

transformată în magazin universal datorită coroziunii avansate a fermelor (1953);
→ New York – prăbuşire turnuri gemene 1 şi 2 din ansamblul World Trade Center datorită
incendiului provocat de atentatele teroriste din 2001 (fig.4.2.);
 a b

c d
Fig.4.2. Turnurile gemene WTC 1 şi 2 (a) ansamblu iniţial; (b) aspect faţade; (c) colaps turn 1; (d)
colaps turn 2

- Anglia,
 a. prăbuşirea podului metalic de cale ferată simplă (1879) peste râul Tay în timpul unei
furtuni (fig. 4.3) (Raportul de expertiză întocmit menţionează că podul a fost prost proiectat,
executat şi întreţinut.);

a b
Fig. 4.3. Podul peste râul Tay înainte (a) şi după prăbuşire (b)

b. coroziunea marină combinată cu efectul noxelor industriale implică măsuri speciale de

protecţie implicit lucrări de întreţinere periodice suplimentare (fig.4.4.).

(a)
 (b)
Fig. 4. 4. Coroziune marină în zone costiere (a) dig; (b) structură hală metalică

- Rusia (Sokolovo, 1965) – prăbuşire parţială a unei clădiri industriale cu structură

realizată din arce metalice datorită instabilităţii fundaţiei;
- România:
→ căderea podurilor dela Valea Largă (1922) – nu se cunosc cauzele prăbuşirii;
→ prăbuşire pod metalic de pe DJ Făgăraş – Soarş din cauze cumulate (exploatare
defavorabilă, întreţinere necorespunzătoare a tablierului metalic).
 Lucrarea IV

Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile in timp asupra construcţiilor

Urmărirea comportării in exploatare şi intervenţiile a construcţiilor sunt componente ale

sistemului calităţii in construcţii şi se face conform Regulamentului din 21 noiembrie 1997
publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10 decembrie 1997. Obiectul urmăririi
comportării în exploatare a construcţiilor şi al intervenţiilor in timp este evaluarea stării tehnice a
construcţiilor si menţinerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existenţă a acestora.
Regulamentul stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea activităţilor privind urmărirea
comportării in exploatare şi intervenţiile în timp a construcţiilor aplicându-se tuturor categoriilor
de construcţii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate:
investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori.
Urmărirea comportării in exploatare a construcţiilor şi intervenţiile in timp reprezintă
acţiuni distincte, complementare, astfel:
1) urmărirea comportării in exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp a
unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii de exploatare;
2) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea
aptitudinii la exploatare;
c. aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului.

1. Urmărirea comportării in exploatare a construcţiilor

Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face prin urmărirea curentă şi prin
urmărirea specială.
Modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau a urmăririi speciale - perioade metode,
caracteristici şi parametrii urmăriţi se stabilesc de către proiectant sau expert, în funcţie de
categoria de importanţă a construcţiilor şi de alte caracteristici ale acestora şi se includ în cartea
tehnica a construcţiilor, document care va cuprinde şi rezultatele consemnate ale acestor activităţi.

Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcţiilor

care, corelată cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a
acestora. Urmărirea curentă se efectuează, pe toata durata de existentă asupra tuturor
construcţiilor, conform legii. Se realizează prin examinare vizuală directă şi cu mijloace simple
de măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică şi din reglementările tehnice
specifice, pe categorii de lucrări si de construcţii; se efectuează de către personal propriu sau
angajat prin contract, cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii, cel puţin de nivel
mediu.

Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri
ce caracterizează construcţia sau anumite parţi ale ei, stabiliţi din faza de proiectare sau în urma
unei expertizări tehnice. Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor
persoane juridice / fizice interesate, precum şi pentru construcţii aflate în exploatare cu evoluţie
periculoasă sau care se află în situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei. Urmărirea
specială se efectuează pe o perioada stabilită în baza unui proiect sau a unei proceduri specifice,
de către personal tehnic de specialitate atestat; activitatea nu conduce la întreruperea efectuării
urmăririi curente.
La constatarea în cursul activităţilor de urmărire curentă sau specială a unor situaţii care
depăşesc limitele stabilite sau se consideră că este afectată exploatarea în condiţii de siguranţă a
construcţiei, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.

Obligaţii şi răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor

Investitorii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcţii care se supun urmăririi speciale,
asigură întocmirea proiectului şi predarea lui proprietarilor înştiinţând despre acestea şi Inspecţia
de Stat în Construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;
b) comunică proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile ce le revin în cadrul urmăririi
speciale.
Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub
toate formele; asigură, după caz, personalul necesar; comandă expertizarea construcţiilor şi
eventual proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de
Stat în Construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului.
b) stipulează în contracte îndatoririle ce decurg relativ la urmărirea comportării în exploatare,
la înstrăinarea sau la închirierea construcţiilor.
 Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) stabilesc împreună cu investitorii şi /sau cu proprietarii acele construcţii care sunt supuse
urmăririi speciale;
b) elaborează, pe baza de contract cu proprietarul, documentaţiile tehnice pentru urmărirea
curentă şi proiectul de urmărire specială.

Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le execută,

să monteze conform proiectului şi sa protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială până la
recepţia construcţiilor după care le vor preda proprietarului.

Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu

proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.
Persoanele care efectuează urmărirea curentă şi urmărirea specială denumite responsabili
cu urmărirea comportării construcţiilor, au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) sa cunoască toate detaliile privind construcţia şi să ţină la zi cartea tehnica a construcţiei,
inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) sa efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea speciala să supravegheze aplicarea
programelor şi a proiectelor întocmite în acest sens.
c) sa sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea
unei expertizări tehnice.

2. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor

Scop:
- menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor;
- asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor
initiale ca urmare a modernizării.

Tipurile de lucrările de intervenţie sunt:

a) lucrări de întreţinere, determinate de uzură sau de degradarea normală şi care au drept scop
menţinerea stării tehnice a construcţiilor.
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante şi care au drept
scop menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinţelor faţă de
construcţii sau a funcţiunilor acestora şi care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării
tehnice a construcţiilor.
Lucrările de întreţinere constau în efectuarea periodică a unor remedieri sau reparări ale
parţilor vizibile ale elementelor de construcţie - finisaje, straturi de uzură, straturi şi învelitori de
protecţie - sau ale instalaţiilor şi echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.
Lucrările de refacere şi de modernizare au la baza următoarele principii:
a) soluţiile se stabilesc numai după cunoaşterea stării tehnice a construcţiilor, inclusiv a
cauzelor care au produc degradări, dacă este cazul, ca rezultat al expertizării tehnice;
b) soluţiile vor avea în vedere interdependenţa dintre construcţie - partea existentă - şi
lucrările noi care se vor executa atât pe ansamblu, cât şi local.
c) aplicarea soluţiei preconizate impune verificarea permanentă a stării fizice în detaliu a
construcţiei, pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrărilor de intervenţie;
d) condiţiile deosebite de lucru impun o atenţie sporită privind asigurarea calităţii lucrărilor.
Lucrările de refacere se realizează prin remediere, reparare sau consolidare, pe bază de
proiect întocmit conform prevederilor legale. În unele situaţii în care construcţiile sunt grav
afectate dacă înainte de lucrările de refacere sunt necesare lucrări de sprijiniri provizorii, acestea
vor fi executate pe baza unui proiect întocmit de către expert sau proiectant în urma analizării
situaţiei.
Lucrările de modernizare se realizează, de regulă prin reconstrucţie putând interveni şi
reparări sau consolidări, pe baza unui proiect întocmit şi verificat conform prevederilor legale.

Obligaţii şi răspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor

Proprietarii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări
importante;
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare şi verificarea
tehnică a acestora
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor şi verifica, pe parcurs şi la
recepţie, calitatea acestora, direct sau prin diriginţi de şantier autorizaţi.
Proiectanţii au următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenţii asupra
construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii, anexe la
proiectele elaborate de ei in acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcţiei.
 Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia să respecte prevederile
din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calităţii lucrărilor.
Utilizatorii construcţiilor au obligaţia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în
cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu
proprietarii.
Activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi de efectuare a
intervenţiilor în timp se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Urmărirea
aplicării şi controlul respectării din regulament se fac de către Inspecţia de Stat în Construcţii,
lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului.
Finanţarea activităţilor prevăzute se face potrivit prevederilor legale.
 CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECTUL DE MEDIU
LA LUCRÃRILE DE CONSOLIDARE A
PODULUI PESTE RÂUL PRAHOVA KM 45+703

Conf.dr.ing Proca Gabriela Ecaterina, ing. Proca Gabriela Cristina

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi Iaşi, Transurban Consultancy România

ABSTRACT

The rail ways and road rehabilitation are recommended having in view the major changes
in traffic’s composition and, the development of security in transportations, generally. Thus, by a
national program financed by EBRD, in Romania is developing an extensive program to
rehabilitate the main national railways and roads. The paper presents specifically steps required to
ensure the environmental protection enclosed in bridge km 45+075 rehabilitation’s project, on
objects and physical stages.

1. GENERALITÃŢI

Reabilitarea podului peste râul Prahova km 45+703 face parte din ansamblul lucrărilor de
reabilitarea a liniei de cale feratã Bucureşti-Braşov, componentã a Coridorului IV Pan –
European, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximã de 160 km/h.
Introducerea circulaţiei trenurilor cu vitezã maximã de 160 km/h a impus modificări ale
traseului ca urmare a refacerii podului de la km 45+703.
Pentru evitarea efectelor nedorite de agresare a mediului în urma lucrărilor care s-au
efectuat a fost necesarã luarea unui ansamblu de mãsuri astfel încât impactul lucrărilor de
construcţie sã fie minor asupra mediului.

2. LUCRÃRI DE CONSTRUCŢIE EFECTUATE

Amplasamentul podului pe râul Prahova este evidenţiat în figura 1.

Lucrările de terasamente au constat în:
- amenajarea drumurilor tehnologice în lungul liniei;
- curăţirea amprizei de iarbã şi buruieni, sãpãturã şi evacuarea surplusului de pământ
vegetal;
- săpăturã până la cotele din profilele transversale;
- realizare şi aşternerea de material geotextil;
- finisarea umpluturilor;
- consolidarea taluzurilor;
- execuţia scurgerii apelor prin realizarea de şanţuri pereate.

Lucrările de apărare au constat în:

- corecţia albiei majore;
- protejarea malurilor cu căsoaie umplute cu piatrã brutã;
- protecţia fundului albiei cu saltele de anrocamente.

Suprastructura a fost realizatã din tabliere metalice pentru cale dublã, cu grinzi cu zăbrele
cale jos şi cu cuvã de beton armat pentru susţinerea cãii ferate aşezate pe balast. Infrastructura a
fost realizatã prin fundaţii indirecte de tip coloane din beton armat.
 Fig 1. Plan amplasament pod CF km 45+703

3. LUCRÃRI DE PROTECŢIA MEDIULUI

Lucrările de protecţia mediului s-au desfãşurat concomitent cu cele de construcţie, după

programul comun de management a calităţii lucrărilor de reabilitare.
Pot fi enumerate următoarele lucrări specifice de protecţie a mediului:
- Degajarea terenului de corpuri străine pe o suprafaţã de cca. 1000 m2, în zona podului şi a
taluzurilor terasamentului (strângere şi transport în depozit a produselor şi deşeurilor vegetale de
până la o adâncime de 5 cm);
- Mobilizarea manualã a solului pe o suprafaţã de cca. 500 m2 în vederea asigurării prizei
cu stratul vegetal (săpare şi întoarcerea pământului cu sfărâmarea bulgãrilor, finisarea prin
greblare repetatã);
- Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal pe o suprafaţã de cca. 400 m2 (săparea
pământului vegetal din depozit, încărcarea şi transportului pământului vegetal cu auto din depozit,
îmbrăcarea taluzului cu pământ vegetal şi compactarea umpluturii, înierbarea taluzului,
transportul apei şi administrarea îngrăşămintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul);
- Dezafectarea linei existente (săpătura mecanicã executatã cu buldozerul pentru
îndepărtarea pietrei sparte şi a balastului de la partea superioarã a terasamentului). Ĩn zonele în
care nu a putut fi folosit buldozerul s-a efectuat sãpãturã manualã.
Stratul de material necorespunzãtor rezultat din sãpãturã a fost strâns, transportat şi
depozitat în locurile special amenajate pentru împrăştiere. Cantitatea de material rezultatã din
sãpãturi a fost de cca. 125.000 m3. Depozitarea a fost fãcutã diferit, în funcţie de calitatea
materialului (în depozite de pãmânt la km 45+500, respectiv, km 45+8000 sau în gropi de
împrumut în lungul cãii ferate existente.
- Amenajarea depozitului de pãmânt şi a gropii de împrumut au fost realizate de o parte şi
de alta în lungul râului Prahova, în fostele gropi de împrumut de la km 45+800 şi km 45+500.
Realizarea depozitului s-a fãcut dupã cum urmează:
- aducere pãmânt în depozit pe mãsura înaintãrii frontului de lucru la platforma cãii şi a
sortãrii materialului;
- în cazul realizãrii în prelungirea rambleului cãii, cota superioarã a depozitului, dupã
nivelarea finalã, a fost cu 50 cm mai jos decât cota muchiei platformei rambleului;
- depozitul amplasat în vecinãtatea linei a fost astfel realizat încât sã permitã îndepãrtarea
apelor pluviale din rambleul cãii ferate (pantã la partea superioarã de 3-5%, taluzuri de
1:1,5...1/3;
- pãmântul a fost depozitat în straturi de 30..40 cm grosime si compactat ulterior cu 4..6
treceri ale unui cilindru compresor static conform prevederilor din STAS 3197-1.2/90 şi 7582/91.

Note:
La amplasarea depozitelor s-a urmãrit ca prin execuţia lor sã nu se provoace înzãpezirea
cãii ferate.
Depozitele nu trebuie sã compromitã stabilitatea versanţilor sau sã cauzeze prejudicii sau
pagube materiale persoanelor sau bunurile publice sau particulare.
Pãmântul adus în depozit este un praf argilos sau dupã caz, argilã prãfoasã cu conţinu de
particule fine (ø ≤ 0,06 mm) mai mare decât 90%.

- Aşternerea uniformã a stratului vegetal deasupra depozitelor de pãmânt pe o suprafaţã de

cca. 500 m2 a comportat urmãtoarele operaţii: sãparea pãmântului în depozit, încãrcarea şi
transportarea auto a pamântului vegetal, împrãştirea pãmântului cu sapa sau lopata, sfãrâmarea
bulgãrilor, compactarea umpluturii, înierbarea suprafeţei, transportul apei şi administrarea
îngrãşãmintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul.
- Dezafectarea drumului tehnologic în lungime de 110 m, lãţime 3 m, grosime strat de
balast de 45 cm s-a fãcut supã terminarea lucrãrilor la podul peste râul Prahova. Operaţiile
necesare dezafectãrii au fost: îndepãrtarea mecanicã a stratului de balast care formeazã platforma
cãii, strângerea în grãmezi a materialului rezultat, încãrcarea în mijloace de transport, transportul
în locurile de depozitare stabilite, scarificarea mecanicã a platformei, transportul pãmântului
vegetal, împrãştirea pãmântului vegetal, înierbarea suprafeţei, transportul apei şi administrarea
îngrãşãmintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul.

4. SURSE DE POLUANŢI

4.1 Emisiile de poluanţi în aer

O sursã de impurificare a atmosferei in zona lucrărilor cere se executã este impactul

emisiilor de particule datorate sortării pietrei şi a operaţiilor de ciuruire. Cele mai mari valori ale
concentraţiilor de particule în suspensie datorate emisiilor totale rezultate din activităţile de
sortare (descărcare, sortare, încărcare, eroziune) sunt în perimetrul în care se desfăşoară
activitatea şi până la distanţa se 100 m fatã de axul cãii.
O altã sursã de poluare este datoratã traficului intern al utilajelor.

4.2 Emisii de poluanţi în apã

Lucrările de intervenţie în albia râului şi în imediata vecinătate generează creşterea

turbiditãţii apei râului. Consolidarea şi fundarea pilelor, protejarea taluzelor necesitã atenţie în
desfăşurare pentru reducerea la minim a pierderilor de materiale de construcţie (lianţi din betoane
şi mortare, praf de pe suprafaţa agregatelor) care pot duce la alcalinizarea localã a apei.
Soluţia propusã pentru evitarea impurificãrii râului Prahova cu materiale de construcţie,
materiale rezultate din ciuruire precum şi uleiuri uzate a fost depozitarea şi manipularea acestora
pe amplasamente care sã nu permită antrenarea lor în râu.
Uleiurile uzate de la utilaje au fost recuperate şi predate unităţilor Petrom pe bazã de
evidenţã strictã.
4.3 Surse de zgomot

Ĩn timpul lucrărilor de reabilitare s - a avut în vedere existenţa unui „culoar de lucru” ca

zonã potenţial poluatã din punct de vedere al nivelului de zgomot a cărui limitã superioarã impusã
a fost de 65dBA pentru nivelul de presiune sonorã echivalent continuu.
Nivelul de zgomot din zona de lucru a fost determinat de utilajele folosite, de numărul lor
şi de durata de folosire zilnicã (ore/zi).

4.4 Emisiile de poluanţi în sol

Ca surse potenţiale de impurificare a solului au fost activităţile generatoare de deşeuri:

lucrări de reabilitare, organizarea de şantier, reparaţiile curente ale utilajelor.
O categorie aparte de deşeuri a fost rezultatã din operaţiile de dezmembrare a panourilor de
cale feratã şi tablierelor metalice, dar care, după dezmembrare au fost duse în depozite special
amenajate pentru fiecare categorie de material în parte (halde speciale cu menţionare exactã a
potenţialului valorificabil.

5. CONTROLUL CALITÃŢII LUCRÃRILOR

Lucrãrile de construcţie şi cele de protecţie a mediului s-au derulat dupã un program

comun, stabilit de proiectantul de specialitate conform legislaţiei în vigoare (Legea 10/1995, HG
nr.261/1994, HG nr. 272/1994, HG. Nr. 273/1994). Ĩn tabelul 1 sunt centralizate, pe stadii fizice,
etapele controlului calitãţii.

Tabel 1

Documentul scris care Cine întocmeşte

încheie: şi semneazã:
Lucrãri care se controleazã, se PV - pr. verbal I – inspecţia în
Nr. verificã sau se recepţioneazã PVRC - pr. verbal de construcţii
Crt. calitativ şi pentru trebuie recepţie calitativã B-beneficiar
întocmite documente scrise PVT - pr. verbal de trasare E- executant
CRM – caiet evidenţã pt. P - proiectant
recepţia materialelor
0 1 2 3
I TERASAMENTE
1.1 Trasare depozit de pãmânt PVT B, E
1.1a Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
1.1b Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
1.1c Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
1.3 Verificarea calitãţii însămânţărilor PV B, E
şi plantãrilor
II CONSOLIDÃRI
2.1 Trasare suprafeţe amenajate PVT B, E
2.2 Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
2.3 Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
2.4 Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
2.5 Verificarea calitãţii însãmânţãrilor PV B, E
şi plantãrilor
III APÃRÃRI, PODURI ŞI
PODEŢE
3.1 Trasare suprafeţe amenajate PVT B, E
3.2 Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
3.3 Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
3.4 Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
3.5 Verificarea calitãţii însãmânţãrilor PV B, E
şi plantãrilor
3.6 Dezafectare platformã tehnologicã PV B, E
3.7 Dezafectare drum tehnologic PV B, E
(acces)

6. CONCLUZII

Proiectul de mediu face parte integrantã din proiectul de execuţie şi, împreunã cu proiectul
de control a calitãţii lucrãrilor executate, alcãtuieşte proiectul de management al calitãţii.
Protecţia şi refacerea condiţiilor de mediu sunt cerinţe obligatorii la intervenţia omului
asupra naturii şi conduc la pãstrarea ecosistemelor locale.
Reabilitarea lucrãrilor de construcţii se face ţinând cont de comanda socialã şi numai în
condiţiile stricte ale legii de protecţie a mediului.

BIBLIOGRAFIE

[1] Proca G., E., Construcţii, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
[2] *** Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
[3] *** Caiet de sarcini Tronson Ploieşti – Câmpina, ISPCF, 2000
[4] *** Legea 33/1994 privind protecţia mediului
[5] *** Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
ME 003-1999
C56-85
C150/99
C244-1993
P130-1999

Reglementări tehnice pentru lucrări de reparaţii, întreţinere şi postutilizare a construcţiilor

NP032-1999
GE 035-1999
P95-1997
C149-1987
C203-1991

Reglementări tehnice cerute prin Legea 10/1995

RRS1-1994
NP004-2004
P118-99

Reglementari tehnico-economice şi metodologice

GEX- 004-2000

Proiectare şi execuţie. Lucrări de terasamente

C29-85
C168/80
C169/88

Proiectare si execuţie. Fundaţii

NP 001-1996
P10-86
ST 015-1998

Proiectare şi execuţie. Beton

NE 012-1999
C28-1983
C130-1978
C11-1974
C41-1986

Proiectare si execuţie. Lucrări de zidărie şi pereţi

MP 007-1999
C17/82
P104-94
GP 053-2000

Proiectare si execuţie. Construcţii din lemn, învelitori şi izolaţii

NP 005-1996
C46-1986
C37-1998
Proiectare şi execuţie. Instalaţii electrice
I 20-2000

Legea 50/1991 autorizarea construcţiilor

Legea 423/2001 pentru modificarea şi completarea Legii 50/91

H.G. 629/96 măsuri pentru siguranţa calităţii prod. si certificarea acesteia

H.G. 844/99 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. 20/94 pentru reducerea
riscului seismic

Ordonanţa 5/2002 pentru modificarea şi completarea Art.4 din Legea 50/1991

H.G. 498/2001 - actualizarea Amenzi la art.33 din Legea 10/95

Legea 460/2001 pentru modificarea şi completarea O.G. 20/1994 pentru reducerea riscului
seismic la construcţiile existente
 CONSIDERAŢII PRIVIND PROIECTUL DE MEDIU
LA LUCRÃRILE DE CONSOLIDARE A
PODULUI PESTE RÂUL PRAHOVA KM 45+703

Conf.dr.ing Proca Gabriela Ecaterina, ing. Proca Gabriela Cristina

Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi Iaşi, Transurban Consultancy România

ABSTRACT

The rail ways and road rehabilitation are recommended having in view the major changes
in traffic’s composition and, the development of security in transportations, generally. Thus, by a
national program financed by EBRD, in Romania is developing an extensive program to
rehabilitate the main national railways and roads. The paper presents specifically steps required to
ensure the environmental protection enclosed in bridge km 45+075 rehabilitation’s project, on
objects and physical stages.

1. GENERALITÃŢI

Reabilitarea podului peste râul Prahova km 45+703 face parte din ansamblul lucrărilor de
reabilitarea a liniei de cale feratã Bucureşti-Braşov, componentã a Coridorului IV Pan –
European, pentru circulaţia trenurilor cu viteza maximã de 160 km/h.
Introducerea circulaţiei trenurilor cu vitezã maximã de 160 km/h a impus modificări ale
traseului ca urmare a refacerii podului de la km 45+703.
Pentru evitarea efectelor nedorite de agresare a mediului în urma lucrărilor care s-au
efectuat a fost necesarã luarea unui ansamblu de mãsuri astfel încât impactul lucrărilor de
construcţie sã fie minor asupra mediului.

2. LUCRÃRI DE CONSTRUCŢIE EFECTUATE

Amplasamentul podului pe râul Prahova este evidenţiat în figura 1.

Lucrările de terasamente au constat în:
- amenajarea drumurilor tehnologice în lungul liniei;
- curăţirea amprizei de iarbã şi buruieni, sãpãturã şi evacuarea surplusului de pământ
vegetal;
- săpăturã până la cotele din profilele transversale;
- realizare şi aşternerea de material geotextil;
- finisarea umpluturilor;
- consolidarea taluzurilor;
- execuţia scurgerii apelor prin realizarea de şanţuri pereate.

Lucrările de apărare au constat în:

- corecţia albiei majore;
- protejarea malurilor cu căsoaie umplute cu piatrã brutã;
- protecţia fundului albiei cu saltele de anrocamente.

Suprastructura a fost realizatã din tabliere metalice pentru cale dublã, cu grinzi cu zăbrele
cale jos şi cu cuvã de beton armat pentru susţinerea cãii ferate aşezate pe balast. Infrastructura a
fost realizatã prin fundaţii indirecte de tip coloane din beton armat.
 Fig 1. Plan amplasament pod CF km 45+703

3. LUCRÃRI DE PROTECŢIA MEDIULUI

Lucrările de protecţia mediului s-au desfãşurat concomitent cu cele de construcţie, după

programul comun de management a calităţii lucrărilor de reabilitare.
Pot fi enumerate următoarele lucrări specifice de protecţie a mediului:
- Degajarea terenului de corpuri străine pe o suprafaţã de cca. 1000 m2, în zona podului şi a
taluzurilor terasamentului (strângere şi transport în depozit a produselor şi deşeurilor vegetale de
până la o adâncime de 5 cm);
- Mobilizarea manualã a solului pe o suprafaţã de cca. 500 m2 în vederea asigurării prizei
cu stratul vegetal (săpare şi întoarcerea pământului cu sfărâmarea bulgãrilor, finisarea prin
greblare repetatã);
- Îmbrăcarea taluzurilor cu pământ vegetal pe o suprafaţã de cca. 400 m2 (săparea
pământului vegetal din depozit, încărcarea şi transportului pământului vegetal cu auto din depozit,
îmbrăcarea taluzului cu pământ vegetal şi compactarea umpluturii, înierbarea taluzului,
transportul apei şi administrarea îngrăşămintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul);
- Dezafectarea linei existente (săpătura mecanicã executatã cu buldozerul pentru
îndepărtarea pietrei sparte şi a balastului de la partea superioarã a terasamentului). Ĩn zonele în
care nu a putut fi folosit buldozerul s-a efectuat sãpãturã manualã.
Stratul de material necorespunzãtor rezultat din sãpãturã a fost strâns, transportat şi
depozitat în locurile special amenajate pentru împrăştiere. Cantitatea de material rezultatã din
sãpãturi a fost de cca. 125.000 m3. Depozitarea a fost fãcutã diferit, în funcţie de calitatea
materialului (în depozite de pãmânt la km 45+500, respectiv, km 45+8000 sau în gropi de
împrumut în lungul cãii ferate existente.
- Amenajarea depozitului de pãmânt şi a gropii de împrumut au fost realizate de o parte şi
de alta în lungul râului Prahova, în fostele gropi de împrumut de la km 45+800 şi km 45+500.
Realizarea depozitului s-a fãcut dupã cum urmează:
- aducere pãmânt în depozit pe mãsura înaintãrii frontului de lucru la platforma cãii şi a
sortãrii materialului;
- în cazul realizãrii în prelungirea rambleului cãii, cota superioarã a depozitului, dupã
nivelarea finalã, a fost cu 50 cm mai jos decât cota muchiei platformei rambleului;
- depozitul amplasat în vecinãtatea linei a fost astfel realizat încât sã permitã îndepãrtarea
apelor pluviale din rambleul cãii ferate (pantã la partea superioarã de 3-5%, taluzuri de
1:1,5...1/3;
- pãmântul a fost depozitat în straturi de 30..40 cm grosime si compactat ulterior cu 4..6
treceri ale unui cilindru compresor static conform prevederilor din STAS 3197-1.2/90 şi 7582/91.

Note:
La amplasarea depozitelor s-a urmãrit ca prin execuţia lor sã nu se provoace înzãpezirea
cãii ferate.
Depozitele nu trebuie sã compromitã stabilitatea versanţilor sau sã cauzeze prejudicii sau
pagube materiale persoanelor sau bunurile publice sau particulare.
Pãmântul adus în depozit este un praf argilos sau dupã caz, argilã prãfoasã cu conţinu de
particule fine (ø ≤ 0,06 mm) mai mare decât 90%.

- Aşternerea uniformã a stratului vegetal deasupra depozitelor de pãmânt pe o suprafaţã de

cca. 500 m2 a comportat urmãtoarele operaţii: sãparea pãmântului în depozit, încãrcarea şi
transportarea auto a pamântului vegetal, împrãştirea pãmântului cu sapa sau lopata, sfãrâmarea
bulgãrilor, compactarea umpluturii, înierbarea suprafeţei, transportul apei şi administrarea
îngrãşãmintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul.
- Dezafectarea drumului tehnologic în lungime de 110 m, lãţime 3 m, grosime strat de
balast de 45 cm s-a fãcut supã terminarea lucrãrilor la podul peste râul Prahova. Operaţiile
necesare dezafectãrii au fost: îndepãrtarea mecanicã a stratului de balast care formeazã platforma
cãii, strângerea în grãmezi a materialului rezultat, încãrcarea în mijloace de transport, transportul
în locurile de depozitare stabilite, scarificarea mecanicã a platformei, transportul pãmântului
vegetal, împrãştirea pãmântului vegetal, înierbarea suprafeţei, transportul apei şi administrarea
îngrãşãmintelor, udarea suprafeţelor cu furtunul.

4. SURSE DE POLUANŢI

4.1 Emisiile de poluanţi în aer

O sursã de impurificare a atmosferei in zona lucrărilor cere se executã este impactul

emisiilor de particule datorate sortării pietrei şi a operaţiilor de ciuruire. Cele mai mari valori ale
concentraţiilor de particule în suspensie datorate emisiilor totale rezultate din activităţile de
sortare (descărcare, sortare, încărcare, eroziune) sunt în perimetrul în care se desfăşoară
activitatea şi până la distanţa se 100 m fatã de axul cãii.
O altã sursã de poluare este datoratã traficului intern al utilajelor.

4.2 Emisii de poluanţi în apã

Lucrările de intervenţie în albia râului şi în imediata vecinătate generează creşterea

turbiditãţii apei râului. Consolidarea şi fundarea pilelor, protejarea taluzelor necesitã atenţie în
desfăşurare pentru reducerea la minim a pierderilor de materiale de construcţie (lianţi din betoane
şi mortare, praf de pe suprafaţa agregatelor) care pot duce la alcalinizarea localã a apei.
Soluţia propusã pentru evitarea impurificãrii râului Prahova cu materiale de construcţie,
materiale rezultate din ciuruire precum şi uleiuri uzate a fost depozitarea şi manipularea acestora
pe amplasamente care sã nu permită antrenarea lor în râu.
Uleiurile uzate de la utilaje au fost recuperate şi predate unităţilor Petrom pe bazã de
evidenţã strictã.
4.3 Surse de zgomot

Ĩn timpul lucrărilor de reabilitare s - a avut în vedere existenţa unui „culoar de lucru” ca

zonã potenţial poluatã din punct de vedere al nivelului de zgomot a cărui limitã superioarã impusã
a fost de 65dBA pentru nivelul de presiune sonorã echivalent continuu.
Nivelul de zgomot din zona de lucru a fost determinat de utilajele folosite, de numărul lor
şi de durata de folosire zilnicã (ore/zi).

4.4 Emisiile de poluanţi în sol

Ca surse potenţiale de impurificare a solului au fost activităţile generatoare de deşeuri:

lucrări de reabilitare, organizarea de şantier, reparaţiile curente ale utilajelor.
O categorie aparte de deşeuri a fost rezultatã din operaţiile de dezmembrare a panourilor de
cale feratã şi tablierelor metalice, dar care, după dezmembrare au fost duse în depozite special
amenajate pentru fiecare categorie de material în parte (halde speciale cu menţionare exactã a
potenţialului valorificabil.

5. CONTROLUL CALITÃŢII LUCRÃRILOR

Lucrãrile de construcţie şi cele de protecţie a mediului s-au derulat dupã un program

comun, stabilit de proiectantul de specialitate conform legislaţiei în vigoare (Legea 10/1995, HG
nr.261/1994, HG nr. 272/1994, HG. Nr. 273/1994). Ĩn tabelul 1 sunt centralizate, pe stadii fizice,
etapele controlului calitãţii.

Tabel 1

Documentul scris care Cine întocmeşte

încheie: şi semneazã:
Lucrãri care se controleazã, se PV - pr. verbal I – inspecţia în
Nr. verificã sau se recepţioneazã PVRC - pr. verbal de construcţii
Crt. calitativ şi pentru trebuie recepţie calitativã B-beneficiar
întocmite documente scrise PVT - pr. verbal de trasare E- executant
CRM – caiet evidenţã pt. P - proiectant
recepţia materialelor
0 1 2 3
I TERASAMENTE
1.1 Trasare depozit de pãmânt PVT B, E
1.1a Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
1.1b Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
1.1c Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
1.3 Verificarea calitãţii însămânţărilor PV B, E
şi plantãrilor
II CONSOLIDÃRI
2.1 Trasare suprafeţe amenajate PVT B, E
2.2 Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
2.3 Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
2.4 Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
2.5 Verificarea calitãţii însãmânţãrilor PV B, E
şi plantãrilor
III APÃRÃRI, PODURI ŞI
PODEŢE
3.1 Trasare suprafeţe amenajate PVT B, E
3.2 Verificarea suprafeţei ocupate PV B, E
3.3 Verificarea cotelor şi pantelor PVRC B, E, P
prescrise în planuri
3.4 Recepţia calitãţii pãmâtului de PV B, E
acoperire
3.5 Verificarea calitãţii însãmânţãrilor PV B, E
şi plantãrilor
3.6 Dezafectare platformã tehnologicã PV B, E
3.7 Dezafectare drum tehnologic PV B, E
(acces)

6. CONCLUZII

Proiectul de mediu face parte integrantã din proiectul de execuţie şi, împreunã cu proiectul
de control a calitãţii lucrãrilor executate, alcãtuieşte proiectul de management al calitãţii.
Protecţia şi refacerea condiţiilor de mediu sunt cerinţe obligatorii la intervenţia omului
asupra naturii şi conduc la pãstrarea ecosistemelor locale.
Reabilitarea lucrãrilor de construcţii se face ţinând cont de comanda socialã şi numai în
condiţiile stricte ale legii de protecţie a mediului.

BIBLIOGRAFIE

[1] Proca G., E., Construcţii, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
[2] *** Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
[3] *** Caiet de sarcini Tronson Ploieşti – Câmpina, ISPCF, 2000
[4] *** Legea 33/1994 privind protecţia mediului
[5] *** Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
 CONSIDERAŢII PRIVIND REABILITAREA CONSTRUCŢIEI EUROGÃRII
IAŞI

PROCA GABRIELA Conf. Univ. Dr. Ing. Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaşi
PROCA MIHAELA Ing. Drd. SCCF „ Moldova” SA Iaşi

Abstract
Rehabilitation of Jassy main railway station was included in a national program with
EBRD finance. The rehabilitation’s works of station consist in masonry structure’s reinforcement,
modernization of functions at the first ground and new installations according with new
requirements specific for the euro stations. In the same program were included the railway
stations: Timişoara, Cluj, Craiova and Constanţa.
The entire works have as finalizing term January 2007 when Romania will be completely
member of European Union.
Jassy station had specific constructional works concerning the intervention on structure
having in view the particularities of terrain and the importance of building.

Rezumat
Reabilitarea staţiei CFR Iaşi a fost inclusã într-un program finanţat de BERD. Lucrările
constau în consolidarea structurii din zidărie, instalaţiilor şi a funcţionalului de la parter având în
vedere cerinţele unei eurostaţii. În acelaşi program au fost incluse şi staţiile de cale feratã
Timişoara, Cluj, Craiova şi Constanţa.
Data finalizării tuturor lucrărilor este 1 Ianuarie 2007 când România va deveni membru
cu drepturi depline în Uniunea Europeanã.
Staţia Iaşi a prezentat particularităţi privind intervenţia asupra structurii de rezistenţã
datoritã amplasamentului şi clasei de importanţã aferente eurogãrii.

1. SCURT ISTORIC

Construcţia gării de cãlãtori Iaşi este alcătuitã din trei tronsoane: primul, clădirea
principalã, realizatã în perioada 1868-1970, corpul A finalizat în 1928 şi corpul B construit
ulterior, finalizat în 1948. Clădirea principalã reprezintă prima garã mare construitã în
principatele române fiind situatã la capătul liniei ferate Lemberg – Cernãuţi - Iaşi. Este declaratã
şi înscrisã în grupa monumentelor istorice ale Iaşului.
Corpul central a fost realizat în perioada 1868-1870 conform actului de concesionare
pentru construcţia şi exploatarea liniei de cale feratã Suceava Roman sub managementul lui
Victor Ofenheim.
Modelul arhitectonic a fost cel al Palatului Dogilor din Veneţia. Planul construcţiei indicã
o lungime de 133,8 m, 113 încăperi şi un regim de înălţime P+2E.
Realizarea terasamentelor pentru construcţia clădirii principale, peronului (1000 m
lungime) si a liniei directe a necesitat un volum de 130.000 mc umpluturã de pământ pe o
adâncime de 2m întrucât amplasamentul, terasa superioarã a râului Bahlui, conţine mâl argilos
caracterizat prin sensibilitate pronunţatã la acţiunea apei.
 Foto 1. Gara Iaşi. Clădirea principalã

Loggia de la primul nivel reazemă pe cinci arcade, stâlpi, trei ogive realizate integral din
piatrã naturalã, sculptatã.
Stilul arhitectonic austriac a determinat şi un nume particular dat construcţiei în perioada
dintre cele douã războaie mondiale şi anume Palatul German.
Comunicarea dintre corpurile de clădire central şi cele laterale se face prin intermediul a
douã corpuri de legăturã construite ulterior.
Activitatea seismicã, respectiv cutremurele petrecute începând cu anul 1977, precum şi
ridicarea nivelului pânzei de apã freaticã pãnã la cota de fundare au fost cauzele principalelor
avarii ale structurii de rezistenţã şi finisajelor.
2. LUCRĂRI DE CONSOLIDARE LA CLĂDIREA PRINCIPALÃ

Cerinţele de integrare în UE presupun o infrastructurã performantã. În acest sens MTTC a

desfăşurat proiecte ambiţioase printre care şi cel de integrare al gărilor Iaşi, Constanţa, Cluj,
Timişoara, Craiova în circuitul european.
Construcţia corpului central de lungime 133,8m este alcătuitã dintr-un singur tronson de
formã dreptunghiularã în plan în care, casa scării fiind dispusã în prima deschidere marginalã.
Fundaţia este de tip fundaţie directã, rigidã, continuã sub reazeme. A fost realizatã pe un
strat de umpluturã din loess cu o grosime de 2,0 m.
Structura de rezistentã a clădirii principale este de tip zidărie portantã realizatã din piatrã
naturalã şi cărămidã plinã presatã, cu compartimentare rarã, în zona centralã existând un sistem
de cadre intercalate având stâlpi din piatrã naturalã la parter; la etaj zidăria are prevăzute centuri
suplimentare grinzi realizate cu profile metalice, rezemate direct pe elementele structurale.
Planşeele au structurã din grinzi metalice nesolidarizate pe reazeme; la partea superioarã au o
suprabetonare de 4cm din beton de clasã inferioarã.
Structura a fost calculatã probabil doar la încărcări verticale.
Acoperişul este tip şarpantã cu elemente structurale din lemn.
Expertiza tehnicã a folosit metoda de calcul simplificatã pentru evaluarea capacităţii de
rezistenţã. Întrucât structura existentã prezenta un grad redus de protecţie antiseismicã a rezultat
necesitatea întocmirii proiectului de intervenţie.
 Proiectul de reabilitare al clădirii principale a rezolvat consolidarea structurii, înlocuirea
tuturor instalaţiilor interioare, înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare, repararea acoperişului
şarpantã şi execuţia de finisaje moderne
Astfel: secţiunea fundaţiilor a fost sporitã prin subzidire folosindu-se blocuri din piatrã
naturalã , pereţii structurali au fost întăriţi la intersecţii şi ramificaţii cu stâlpişori din zidărie;
buiandrugii şi pereţii structurali din zidărie au fost cãmãşuiţi. Suplimentar, au fost introduse şi
diafragme transversale din beton armat monolit cu rol de rigidizare a elementelor structurale.
(Foto 2).
Planşeele au impus mãsuri laborioase de realizare a centurilor pe tot conturul pereţilor
portanţi precum şi armare cu bare independente PC52 şi suprabetonare în câmp curent în vederea
asigurării unei rigidităţi corespunzătoare unei structuri din zidărie amplasatã într-o zonã cu grad
seismic 7,5.
Structura acoperişului şarpantã a fost reparatã şi înlocuitã parţial. Ca element de
învelitoare s-a folosit tablã de oţel tip Planjia cu rezistenţã sporitã la coroziune.
Iniţial s-au efectuat reparaţii ale finisajelor şi instalaţiilor, circa 1000 de intervenţii.
Mãsurile de consolidare preconizate înainte de1990 şi nefinalizate încă nu aveau însă cum sã
prevadă şi ridicãrea nivelului pânzei de apei freaticã pãnã la cota -0,50 faţã de cota terenului
natural în întreaga zonã a gării. Concomitent cu tasări neuniforme ale cotei ± 0,00 m din planul
iniţial se pot observa infiltraţii în structura planşeului de beton de la parter şi în unele zone chiar
în structura tencuielilor recente de la elementele consolidate (Foto 3).

Foto 2. Diafragmã de rigidizare din beton armat monolit

Foto 3 Infiltraţii în structura planşeului de la cota ± 0,00 şi a tencuielilor recente

 3. MĂSURĂTORI EFECTUATE PE AMPLASAMENTUL CLĂDIRII
PRINCIPALE

Tasările neuniforme au fost evidenţiate prin lucrări topografice de nivel geometric de

precizie pe toatã suprafaţa ocupatã de clădire şi pãnã la nivelul liniei directe la nivelul cotei
± 0,00 m din planul iniţial.
Ridicarea suprafeţei clădirii principale s-a executat folosind metoda de drumuire
sprijinitã, dus-întors, pe traseul conturului, deschideri transversale şi în sens longitudinal.
În acest sens au fost alese 16 puncte de staţie 11 repere de nivelment (RN) şi 563 puncte
radiate (Fig.1).
Fig.1. Ridicare topografică a zonei peron linia 0 şi în interiorul clădirii principale în timpul lucrărilor de consolidare
 Cotele punctelor pardoselii finite de parter (cota ± 0,00 ) variază pe direcţie transversalã,
longitudinalã şi in secţiuni diferite. După prelucrarea măsurătorilor, variaţiile relative ale cotelor
au fost centralizate în Tabelul 1.
Tabelul 1 Variaţia cotelor relative

Sens de Secţiune ∆z Observaţii

măsurare [mm]
Transversal Contur corp B - 399 Lângă corp de legăturã cu corpul B
Lângă corp central - 303 Corp clădire
Marginalã dreapta -44
Centru +55
Marginalã stânga -51 Lângă corp de legăturã cu corpul A
Contur corp A -81 Contur corp A
Longitudinal Marginal peron -61 În lungul clădirii de la corpul A spre B
central +81 De la peron spre Piaţa Gării
marginal -220 Spre Piaţa Gării

Tasările inegale pe cele douã direcţii principale şi în secţiuni diferite, indicã avaria pernei
de loess pe care s-au realizat fundaţiile.
Astfel, se poate observa cã tasarea transversalã este maximã în zona rostului dintre
clădirea principalã şi corpul de legătura dinspre clădirea B, după care scade relativ uniform spre
corpul de legăturã cu clădirea A exceptând zona centralã unde existã probabil o umflare a
terenului.
În sens longitudinal tasările relative maxime sunt spre Piaţa Gării; în mod similar în zona
centralã măsurătorile indicã o umflare a pământului din sistemul de fundare.
Ridicarea nivelului apelor freatice se reflectã şi prin funcţionarea corespunzătoare a
reţelei de canalizare în corpul A consolidat anterior corpului principal.
De menţionat cã proiectul de consolidare al Gării Iaşi nu include un program de urmărire
a amplasamentului şi implicit al construcţiilor deşi se cunoştea calitatea slabã a terenului de
fundare şi ridicarea nivelului pânzei de apã freaticã.
Ridicarea topograficã a fost efectuatã de autor la cererea antreprenorului.

4. FINISAJE ŞI INSTALAŢII

Decizia privind alegerea finisajelor a avut în vedere faptul cã este vorba de consolidarea
unei construcţii monument istoric, nota epocii şi destinaţia construcţiei.
Fluxul de cãlãtori estimat iniţial la 15.000 persoane zilnic este actualmente de ordinul a
25.000 cãlãtori datoritã separării fluxului de cãlãtori pe distanţe scurte asigurat de gara Iaşi Nord.
Astfel, parterul care va defini strict spaţiul destinat eurogãrii va deservi personalul şi
fluxul de cãlãtori pe distanţe lungi. Spaţiul interior recompartimentat cu pereţi despărţitori
include: hol central, case de bilete, săli de aşteptare, spaţii comerciale.
Pardoselile sunt prevăzute a fi placate cu travertin/marmurã în holul central şi gresie
rezistentã la uzurã în celelalte spaţii. Pereţii for fi placaţi cu: lambriu de lemn, respectiv faianţã în
spaţii comerciale.
Pictura din holul principal realizatã pe planşeu va fi restauratã păstrând intactã concepţia
esteticã.
Operaţiile de consolidare au dat oportunitatea realizării şi dispunerii instalaţiilor noi:
electrice pentru curenţi slabi, 220V şi 380V ; încălzire, ventilare şi condiţionarea aerului, sanitare
şi apã-canal.
Întrucât sursele de finanţare pentru eurogarã şi garã consolidare provin din surse diferite,
antreprenorii fiind şi ei diferiţi la rândul lor este necesarã corelarea desfăşurării lucrărilor în
vederea obţinerii pe ansamblu a unei lucrări de calitate conform reglementãrilor tehnice în
vigoare.

5. RECOMANDĂRI

Întrucât în prezent infiltraţiile de apã masive în planşeul de la cota ± 0.00 şi pereţii pot
afecta starea finisajelor şi implicit durata lor de viaţã sunt obligatorii: coborârea nivelului pânzei
de apã freaticã prin sisteme de drenuri funcţionale, consolidarea sistemului de fundare şi a
contactului infrastructurã teren în condiţiile nou create, reabilitarea a hidroizolaţiilor şi
consolidarea copertinei de la peronul staţiei.
Având în vedere rezultatele măsurătorilor efectuate pe amplasament se recomandã
urmărirea sistematicã, după un program bine definit de proiectantul de specialitate, a comportării
terenului şi construcţiei atât în timpul execuţiei cât şi în exploatare, după un program stabilit de
proiectantul de specialitate.
Indiferent de tipul fondurilor antrenate la lucrări de reabilitare / consolidare pe stadii
fizice, construcţia trebuie tratatã sistemic, ca un tot unitar.
Analiza stării de sănătate a unei construcţii presupune o colaborare între specialişti din
diferite domenii de activitate.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Proca, Gabriela Ecaterina, Construcţii, Ed. Matrix Rom, Bucureşti, 2002
[2]. * * * Normativ P100-1992 privind proiectarea antiseismicã a construcţiilor de locuinţe,
social-culturale, agrozootehnice şi industriale,
[3]. * * * Normativ P2-85 privind proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din zidărie;
[4]. * * * Legea 10-1995 privind calitatea în construcţii
[5] * * * Normativ ST-015-97 privind îmbunătăţirea contactului teren-infrastructurã
[6] * * * Metodologie de investigare a zidăriilor vechi
[7] * * * Normativ P130-1997 privind urmărirea în timp a construcţiilor
[8] * * * Normativ pentru executarea tencuielilor umede C18-83
Aspects Concerning Rehabilitation of Old Masonries

Associate Prof. Eng. Ph. Dr. Proca Gabriela Technical University Jassy
Eng. Drd. Proca Cristina, Technical University Jassy

Abstrait
La réadaptation des gares principales en Roumanie est une condition de l'intégration d'EU.
Par différents projets sera remis en état le bâtiment de toute la station sur les couloirs européens.
Ces bâtiments faisant faire des structures par la maçonnerie, étaient nécessaires pour améliorer
leur résistance, intérieur - des fonctions extérieures et esthétiques. Cet article montre quelques
technologies employées afin de moderniser les gares des bâtiments en Roumanie à Iasi, à
Suceava Burdujeni, à Arad et à Alba-Iulia.

1. Methods to Rehabilitate Masonry Structures

Specialty literature and technical regulations had mentioned methods in order to improve
the main qualities of old masonry structures: introducing new structural elements in order to
reduce the distance between axes of structural walls, introducing new structural elements as: RC
frames and plan elements as floors, steel supplementary frames, repairing roofs structure made
generally by wood elements, repairing and repainting elements.
Must have in view that, a lot of buildings, are historical monuments; in these must be kept
all architectural details and paintings.
At this moment in Romania are rehabilitated 105 constructions included in mentioned
category before. By example, as historical monuments can be mentioned the railway stations:
Alba-Iulia, Arad, Cluj, Buzau, Iaşi, Oradea, Sibiu and Suceava.
Each rehabilitation project had in view particularities of structures, location (geotechnical
and earthquake aspects), and existing damages mentioned in expert’s report and technical
measures to rehabilitate structure, shown in technical projects as Romanian low recommend.
In the same time with constructional works were and are developed activities on all
installations: electrical, heating and ventilations, air conditioning and water – sewage.
Functionality and equipments at all stations were designed in order to ensure a European
Quality.

2. Rehabilitation Works in Locations without Earthquake Activity

In this category are included all railway’s stations in North Romania and Transilvania
territory.

2.1 Suceava - Burdujeni Railway Station

Situated in North of Moldova, station’s building was realized at the end of XIX century. Its
structure was realized by masonry (ceramic blocks).
As history could be mentioned the following:
- Building station is a historical monument from C category, being as architectural idea a
copy at reduced scale of Freiburg (Germany) railway station;
- Contractor Austrian Company Strusberg;
- Main building (central body) begun in 1869 and between 1895-1903 was realized the
superior floor and lateral pavilions;
- Burdujeni railway station was opened for the first time in 1869 when was celebrated the
railway Roman – Suceava (binding at frontier The Kingdom and Bucovina being in Austrian –
Hungarian administration);
 - Till 1960 the main waiting room was used even for high life events of Romanian
Railways and City Hall of Suceava;
- In 2000 year begun the rehabilitation works.
Rehabilitation works had in view:
- Ensuring the water drainage with a new pipes’ system;
- Masonry repair works;
- Painting rehabilitation in main waiting room (Photo 1, 2, 3);
- Changing all works made by wood with new ones, including the roof’s structure;
- Modernizing all installation by changing them, with new modern ones at interior and
exterior, being attentive to keep the aspect as historic monument.

Photo1 Photo 2

Photo 3 Rehabilitation of Paintings in Main Waiting Room

2.2 Alba-Iulia Railway Station

Alba-Iulia Railway Station is well known from the arrival of people and personalities in
town in the moment of Great Union at 1st December of 1918.
This station was built on the IV th Corridor, inaugurated in 1871 (Braşov Railway
Administration).
 As rehabilitation works can be mentioned:
- Consolidation of infrastructure realized by masonry blocks, using supplementary Steel
frames (Photo 1); and shirting structural walls with OB 37 network and concrete (Photo 2),
repairing and changing installations – electrical, water- ditches (Photo 3); realizing new powerful
waterproofing system;
- Replacement of wood floors in superstructure using RC plan elements leaned against new
RC restraints (Photo 4);

Photo 1 Alba Iulia Railway Photo 2 Alba Iulia Railway Station

Station – Infrastructure’s - Infrastructure’s Rehabilitation
Rehabilitation

Photo 3 Alba Iulia Railway Station- Photo 4 Replacement of wood floors in

Infrastructure’s Rehabilitation of Installations superstructure

- Replacement of old wooden joinery with a new one made by Aluminum and heat
protective glass.
Rehabilitation works was organized to be ready at 15 November 2005 when are celebrated
85 years from Great Union.

2.3 Arad Railway Station

The railway station, opened in 1858, set the northern point to the central axis of the town
Arad. With its 96 km of railway, Arad reached the second place in the country, after Bucharest.
The location of railway station is shown in Photo 5.
Nowadays the railway station is rehabilitated, the problem being limited at: adjusting
functionality, realizing new RC floors, new finishing and changing all installations systems
(Photo 6, 7).

Photo 5 Arad Railway Station

Photo 6 New Compartment and Installations Photo 7 Arad Railway Station -

Realizing new installations.
Repairing an RC floor

3. Rehabilitation Works in Locations with Earthquake Activity

 3.1 General Issues at Iaşi Railway Stations
At this point will be presented the rehabilitations works at Iaşi Railway City. Iaşi railway
station was included in a national program with EBRD finance. The rehabilitation’s works of
station consist in masonry structure’s reinforcement, modernization of functions at the first
ground and new installations according with new requirements specific for the euro stations. In
the same program were included the railway stations: Timişoara, Cluj, Craiova and Constanţa.
The entire works have as finalizing term January 2007 when Romania will be completely
member of European Union.
Iaşi station contain specific constructional works on structure, having in view the
particularities of terrain and the importance of building
Railway Station has three buildings: the first, named the main building was built in 1868-
1970, A building finalized in 1928 and B building finalized in 1948.
The main (central) building signifies the first great railway station built in Romanian
Counties being situated at the extremity of railway Lemberg – Cernăuţi – Iaşi.
The main building was realized according the favor for building and exploitation of
railway Suceava- Roman, being under the management of Victor Ofenheim (photo 8). It is
declared historical monument.
The architecture was similarly of “Ducal Palace” from Venice, Italy. The total length or
central building is of 133.8 m; height of ground floor and two levels; were included 113 rooms.
The embankments and the platform for the direct lines (1000 m length) had consumed a
volume of 130,000 mc clay filling on 2 m depth because the superior terrace of Bahlui River
contains silt clay with high sensibility on water’s action.

Photo 8 Iaşi Railway Station. Main Building

The Austrian architectural style gave to Iaşi railway station between the two world wars the
name “German Palace”.
From a hand the earthquake’s activity and from the other hand the water’s raising level,
were the main reasons of damages on structure and furnishings. Was decided after 1977 the
rehabilitation of station’s buildings.

3.2 Rehabilitations Project

The expert’s report used the simplified method in order to evaluate the resistance capacity.
Because the existent structure had a reduced degree of seismic protection was necessary to draw
up an intervention project. In this purpose were solved by rehabilitation: infrastructure (enlarging
foundations section using natural stone and steel bares – Photo 9); shirting structural walls using
RC protections; introducing new structural walls in order to reduce the distance between walls
axes (Photo 10); introducing RC pillar at walls intersections (Photo 11) , RC binding over
windows and doors; replacing the floors executed in wood with RC plan systems; introducing RC
restraints; changing damaged structural elements of roof; introducing new installations (heat, air
conditioning, water – ditches, gas, electricity).
Unfortunately the issues of water’s infiltration in walls’ structure weren’t solved, and,
walls situate at ground floor are wet.
Water’s infiltration in foundation layer generated a various ram around main building
(3…4 mm along transverse direction and 4…6 mm along perpendicular direction).

Photo 11
Photo 9 Photo 10
RC Pillars at Walls’
Foundations’ System Supplementary structural wall
Intersections

4. Conclusions

Constructional works executed nowadays at railway’s stations try to increase functionality,

resistance capacity and security in exploitation, and to guarantee a European quality. All
rehabilitation’s projects had in view: location, importance, type of structure, utilities and
aesthetical issues.

5. References

[1] *** Normativ P100/1992;

[2] *** Normativ P2/85;

[3] *** Legea 10/1995.

 Case Study Concerning the Bridges’ Collapse

Mihaela Proca
SC Vio-Top SRL Bucureşti
Gabriela Ecaterina Proca
Cadastre Department, Technical University of Iaşi

Abstract
The paper presents a case study concerning the topographically works realized using
high technology in order to rehabilitate a metallic bridge after the damages produced by
inundation in July 2005.

1. Introduction

The year of 2005 being a special one concerning the water’s damages on built areas and human
activities and, can be named a referential period in order to evaluate better water’s action on
constructional works.
Even flood is a special charge, all built constructions, especially those serving in transportation
area, must be repaired periodically and rehabilitated in order to prevent their collapse and to
improve their resistance and stability.
In 2005 year can be mentioned about 2000 destroyed bridges having metallic, masonry and
reinforced concrete structures. A special attention must be done for those having a metallic super
structure, where the damages were remarkable, in negative sense [1].
Technically, a metallic super-structure must be verified each year, after Romanian regulations;
constructional works must be repaired in local programs or national ones, when their life activity
in order to be exploited in safe conditions expired. Generally, for bridges this period has around
60…80 years of safe exploitation [2].
A lot of damages can be observed on bridges where constructional works are not yet finished (by
example: without constructed quarters of cones, back walls) or these aren’t maintained safely in
order to be exploited.
Another motive can be for new constructional works, those being in rehabilitation process, but
not yet ready to be exploited. It’s well known that general stability is lower than usual in these
conditions.
Many bridges had lost their stability when the foundations were washed by water with high
velocity than usual because of some ballast exploitations made in bridges’ area.

2. Case Study. Technical Reasons

The bridge situated at Aiud, over Aiudelul River, KM 413+223, trough fare 300 Bucureşti -
Oradea has a metallic superstructure and was built before 1960 having as design assumption a
given level for high waters and an acceptable maintenance of river bed in /and between two
different places.
As static plan, the bridge is a beam of 2 x 18 m length, leaned against RC piles, and a
superstructure realized by a steel compact profile. Water’s shockwave had produced an important
sliding process on both river sides, respectively at foundations’ level.
At this time must be observed if the bridge will be safe to be exploited or it can lose its stability.
Were begun topographically measurements after an organized schedule.
All obtained results were used in order to design the solution to rehabilitate the described bridge
and the vicinity of railway’s sections.
The study of RC piles’ stability was based on direct observations concerning the character of
sliding process.
Photos 1 and 2 made in 2005’ summer show respectively bridge’s situation when the level of
river was up to inundation height and, the situation of silt deposits after water’s retreating.

Photo 1

Photo 2
 Photo 3

The micro-movements of river’s sides had produced damages on embankment structure (Photo
3).

3. Topographically works

Topographically and cadastre works were executed using the Stereo 1970 projections’ system and
the referential system Black Sea 1975 and a special technology, respectively the total station
Leica TC 705, with automatic data registration system.
Were effectuated on location:
- Acknowledgement of field, Aiudel River, city of Aiud;
- Reconstitution of the status and tracing geodesic network, 2.6 Km length (Figure 1);

Figure 1 Geodesic Network

Notice:
As geodesic network were created 14 new points’ stations where 3 (SO=20, S1=21 and S4=23)
are points of GPS network in Aiud city and 7 are points’ stations used in leveling up network (S7,
S8, S9, S10, S11, S12 and S13), and 4 are points’ station for binding (S2, S3, S5, S6). All points
used as stations were placed on stable terrain not far from the main details of analyzed area.

- Lifting up the level and plan area and making out the situation plan, scale 1:500, (Figure 2);

P4(C ALC UL)

ant
p am
dr um

aici i ntra in pamant

OR
canton C .F.

ADE
A
U
EL
UD
AI
UL
RA
PA

aluviuni
(pamant) P13
t P4(CA LCU L)
an
m
pa
tub ø=1,0 m pietri s dr
um
cota pe capac=245.621

P12

pietris
depozit P11
pamant
excavat

d ru m p a m a n t
depozit
P3(C ALCU L)
pamant
excavat

e P10
e

P2(CAL CU L)

F IR I
e

F IR II
t
an
m
e

pa
um

P9
e

dr

BU CU
cond. el. dezafectata
e

RE S
e

TI
P8
U
EL

P7
UD
AI
A UL
R
PA

P2(C ALC UL )

P6

P5
P1(CAL CU L)
t
an
m
pa

la suprafata
um
dr

ingropata
t

P4
an
m
pa
um
dr

la suprafata
aluviuni P3
( pi etri s)

P1(C ALC UL )
pod metali c pietonal GA RAJ
P2

fundatie beton
GR ADINA

P1

Figure 2 Situation Plan

- Verifying the main axis of the railway and bridge after inundations;
- Establishing if micro movements of river’s sides were consumed itself; checking the
infrastructure elements (the underground plate).

Can be mentioned that were registered the water’s levels belong inundation and after and leveled
up the existent water-ditch system, constructed area near the bridge location and all details for
bridge, the river’s sides and river’s bed.
All registered data were processed using SiPreg, AutoCad and Office software.
The global precision obtained was of 3.44 cm for plan and 0.99 cm for heights, respecting
technical regulation for topographically works in built areas.
Topographically observations were stopped when considered that micro movements were
consumed there self.

4. Conclusions

In order to keep safe all constructional works on water’s charge is necessary to apply and respect
all regulations concerning design – performance – maintenance and following the comportment
under special actions.
The following operations on constructional works or elements require a complex activity where
are necessary in the same time a civil engineers and a geodesy specialist
The damages observed this year in Romania recommend a better understanding of natural
phenomena and their evaluation concerning effects on constructional works and society.

References

[1] * * * Raport MAI, Sept. 2005

[2] * * * Legea nr.10/1995 Calitatea în construcţii
[3] * * * Proiect nr. 1056/2005 Vio-Top/ MT
 Consideraţii privind mãsuri de intervenţie la construcţii amplasate pe terenuri
sensibile la umezealã în vederea exploatării în condiţii de siguranţã Studiu de caz

G.E Proca1

Rezumat

Ridicarea nivelului pânzei freatice generează probleme privind exploatarea în condiţii de

siguranţã a construcţiilor situate pe terenuri sensibile la umezealã amplasate în Iaşi, în imediata
apropiere a Bahluiului. Se constatã la construcţii înalte P+10E construite relativ recent, tasări
inegale ce pot afecta, în lipsa unor intervenţii rapide, stabilitatea generalã a acestora.
Lucrarea prezintă un studiu de caz pentru o structurã din cadre lamelare şi mãsurile de
intervenţie ce se impun pentru exploatarea în condiţii de siguranţã.

1. Descrierea construcţiei

Construcţia analizatã face parte dintr-un ansamblu de locuinţe cu regim S+P+10 E cu

structura din cadre lamelare construit în anul 1979. La parter, la toate cele 7 scări, sunt amplasate
spaţii comerciale, etajele având destinaţia locuinţe.
Structura a fost realizatã după cum urmează:
- fundaţii cu radier general şi reţea ortogonalã de grinzi pe care reazemă stâlpii monoliţi ai
cadrului;
- grinzi prefabricate din beton armat;
- planşee prefabricate din beton armat, suprabetonate;
- elemente de compartimentare interioarã şi parţial exterioarã, la traveele marginale, din
zidărie de beton uşor;
- panouri prefabricate tristrat autoportante ca elemente de închidere la traveele curente;
- pereţi de fronton şi de compartimentare din zidărie de blocuri de beton uşor;
- casa liftului este realizatã din elemente spaţiale din beton armat.

2. Descrierea amplasamentului

Întreaga construcţie este amplasatã în şesul râului Bahluiului între albia veche şi cea
regularizatã a acestuia.
Şesul Bahluiului este format din aluviuni dispuse pe douã orizonturi după cum urmează:
a. Orizontul inferior, alcătuit din nisipuri cu pietrişuri;
b. Orizontul superior, alcătuit dintr-un complex argilos de argilã grasã cu caracter contractil
precum şi ape subterane agresiv sulfatice asupra cimenturilor obişnuite.

Pentru argilã sunt stabilite caracteristicile:

- Compoziţia granulometricã: fracţiune preponderentã praf 43...47%, fracţiunea argiloasã
25...29%;
- indice de activitate 1.32;
- indice de plasticitate 53%;
- fracţiune finã sub 0.002 mm de 40%;
- criteriul de plasticitate, indicele de contracţie umflare de 0.67.
- Compoziţia chimicã: SiO2 52.36...60.74%, procent ridicat de Ca, Al, Fe, metale
alcaline;
Prezenţa montmorillonitului, mineral argilos cu reţea extensibilã alături de illit, specific

1
Conferenţiar Dr. Ing. Universitatea Tehnicã Iaşi, E-mail: gabriela_proca@yahoo.com
loess-urilor din România explicã umflarea la umezire sub greutate proprie.
Cimentarea particulelor granulare se face prin intermediul cimentului argilos, a gelului
silicic de la suprafaţa particulelor nisipoase şi a cimentului curat cristalin, sub formã e săruri
precipitat din soluţie de sol.
Cercetările de laborator asupra comportării reale a cestor terenuri în vederea definitivării
unor soluţii concrete de fundare pentru evitarea oricărui factor de risc aratã cã:
- terenul inundat nu se tasează sub greutatea proprie;
- la umiditatea naturalã, tasările au valori reduse ce nu afectează stabilitatea
construcţiilor;
- în stare inundatã, tasările au valori de 8 ... 15 cm la o presiune de 1,5 ... 2, 0 daN/cm2
ajungând până la 40 cm pentru o presiune de 3,5 daN/cm2;
- zona activã pentru construcţiile fundate pe radier general este de 0,6b;
- în cazul consolidării terenului prin compactarea zonei active, tasările sunt de 1 ... 3 cm
pentru o presiune de 2, 0 daN/cm2.
- se recomandã ca lucrările de construcţii înalte fundate pe radier general sã fie realizate
pe teren consolidat pe întreaga grosime sensibilã la umezire.

Pentru evitarea degradărilor fundaţiilor, după 1977, a fost necesarã coborârea planului de
fundare la minim 2.00 m de la cota ternului amenajat, unde, variaţiile sezoniere ale umidităţii nu
mai sunt resimţite.
Deoarece apa subteranã prezintă agresivitate sulfaticã, betoanele de fundaţie au fost
executate cu cimenturi speciale în dozaje sporite şi cu agregate minerale sortate.
Radierul general a fost amplasat pe o pernã compactã din balast.

3. Relaţia cu mediul construit

3
2

BULEVARDUL DACIA

Figura 1

Construcţia analizatã în prezentul articol este notatã cu 1 şi face parte dintr-un ansamblu.
Figura 1 ilustrează poziţia reciprocã dintre tronsoanele marginale şi asimetria structurilor 1, 2. A
fost analizat tronsonul 1 întrucât prezintă degradările cele mai importante.
 4. Descrierea degradărilor construcţiei

După cutremurele succesive mai importante din 1986 şi 1990 degradări de tipul fisurilor în
planşeele curente se semnalează în zona stâlpului central de pe axul median longitudinal al
cadrului. Fisurile, prezente la fiecare nivel, sunt vizibile pe grinzi şi la partea superioarã a
planşeelor ce reazemă pe acestea având deschiderea de 2..4 mm (Foto 1, 2).

Foto 1
Fisuri înclinate şi fisuri verticale pe grinzi şi
stâlpi în zona casei scării la etajul II

Foto 2
Idem la etajul X

Similar, podestul casei scării, prezintă fisuri în zonele de monolitizare (Foto 3)..

Foto 3
Deschiderea rostului podest – rampã la
parter

Concomitent cu fisurile cauzate de răspunsul construcţiei la mişcările seismice, sunt

semnalate şi fisuri înclinate noi, vizibile la nivelele superioare ale clădirii, în elementele de
compartimentare, pereţi din zidărie.
Începând cu toamna anului 2003, la nivelele superioare (VII...X) s-au conturat unele fisuri
atipice la elementele structurale, însă specifice unei tasări suplimentare, inegale.
Astfel, în traveea marginalã, spre bulevard, se remarcã fisuri verticale de cca. 1 mm
deschidere în zonele de rezemare grindã – stâlp cadru lamelar; fãrã ca destinaţia spaţiilor sã fie
schimbatã, se observã fisuri verticale pe grinzi, la mijlocul deschiderilor acestora.
Începând cu primăvara anului 2004 s-a accentuat starea de fisurare la nivele superioare
constatându-se fisuri înclinate pe grinzile traveelor marginale la nivele superioare (începând cu
nivelul VI) şi deschideri ale rosturilor de monolitizare la planşeele tip semipanou (nivelul IX).
Pereţii de compartimentare din traveele marginale prezintă fisuri înclinate noi.

Tasarea suplimentarã a determinat amplificarea deplasării elementelor de tâmplărie

înglobate în zidărie din pereţii despărţitori de la casa scării; la nivele superioare se constatã chiar
dislocarea blocurilor de zidărie de deasupra uşilor (Foto 3).
De menţionat cã variaţiile de umiditate ale terenului, respectiv micromişcãrile construcţiei
se resimt cu precădere la nivelele superioare (ex.: închidere – deschidere dificilã a uşilor de acces
în apartamente, deplasări sesizabile ale mobilierului şi lunecări ale pereţilor despărţitori pe
înălţimea etajului).

Foto 3
Fisurarea zidăriei la pereţii despărţitori
de la casa scării, etajul X

Ĩn faţada de fronton paralelã cu strada se pot remarca fisuri înclinate pe grinzi, în zona de
rezemare pe stâlpi, la mijlocul deschiderii, şi în zona golurilor de ferestre (soluţia constructivã nu
a prevăzut buiandrugi deasupra golurilor, acestea fiind mărginite la partea superioarã de grinzi.
Ĩn faţadã, se constatã consumarea rostului dintre tronsoanele 1 şi 2. Tasarea în zona
paralelã cu strada este cu circa 30 cm mai mare decât în partea opusã tronsonului analizat (foto 4)

Foto 4
Degradare rost între tronsoane

5. Cauze şi mãsuri de remediere

Cauzele care în mod cumulativ produc tasări suplimentare, sezoniere, sunt:

a. Funcţionarea defectuoasã a instalaţiilor din subsolul blocului datoratã îmbătrânirii

acestora face ca subsolul sã fie inundat pe o adâncime de circa 30 cm pentru o mare parte din an.
Vaporii de apã din subsol au degradat şi pereţii adiacenţi subsolului. (foto5).

b. Racordul conductei de canalizare din bloc este dispus la aceeaşi cotã cu râul Bahlui aflat
la o distanţã de cca. 30 m, iar la fiecare creştere a debitului acestuia, subsolul se inundã.
c. O altã cauzã a tasărilor este şi schimbarea compoziţiei traficului pe bulevardul Dacia; de
asemenea, amânarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai face ca terenul din vecinătatea
bulevardului sã fie solicitat la acţiuni dinamice neconsiderate la proiectare construcţiilor din zonã.
De menţionat cã extinderea liniilor de tramvai s-a făcut ulterior, şi abia în prezent, după 21 de ani
de funcţionare este reabilitatã
Anul 2003 a marcat însă după cum am precizat anterior o amplificare a stării de fisurare la
nivelele superioare generatã de posibile tasări inegale ale terenului de fundare.

d. Studii efectuate de specialiştii în geotehnicã din Facultatea de Construcţii indicã

ridicarea nivelului pânzei freatice pe tot teritoriul Iaşului. Astfel, pentru zona analizei de faţã, se
precizează cã nivelul pânzei de apã freaticã se aflã la 50 cm sub cota de fundare.

Foto 5
Degradarea peretelui de la parter, în zona de
acces în subsol

Ridicarea nivelului pânzei de apã freaticã, pierderile de apã din reţeaua de distribuţie a
apei potabile, modificarea structurii traficului din imediata apropiere a construcţiei şi nu în
ultimul rând doar întreţinerea sporadicã a instalaţiilor din subsolul construcţiei sunt cauzele
principale ale tasărilor suplimentare, inegale ale construcţiei.

Aportul suplimentar de apã în terenul de fundare conduce la fenomenul de „tasare prin

umezire”, fenomen caracterizat de un proces fizico-chimic complex.
Principalul indiciu al acestui fenomen este comprimarea pământului loessoid prin umezire
în urma micşorării rezistenţei sale urmarea pătrunderii apei şi distrugerii cimentării particulelor
granulare.
Odată cu infiltrarea apei în pământ are loc dezagregarea cimentului natural dintre
particulele granulare. Este de remarcat şi efectul de panã exercitat de pelicula de apã adsorbitã în
tendinţa de a realiza grosime maximã. Datorita acestui efect, apa acţionează asupra particulelor,
căutând sã le îndepărteze un faţã de alta, fapt ce imprimã uneori fazei iniţiale a tasării
suplimentare la umezire un caracter de prăbuşire. Ĩn acest proces de tasare contribuie şi aerul
expulzat cu violenţã din porii pământului loessoid urmare a pătrunderii apei.

Mãsurile ce se impun pentru remedierea cazului prezentat sunt:

 - efectuarea reparaţiilor capitale în subsolul blocului;
- forţarea evacuării apei din subsol prin montarea unei pompe speciale;
- reabilitarea infrastructurii bulevardului (fapt realizat în perioada mai-iulie 2004) şi
impunerea unor restricţii de vitezã pentru trafic;
- repararea reţelei de distribuţie a apei potabile în zonã;
- luarea de mãsuri zonale pentru coborârea nivelului pânzei de apã freaticã.

Ĩn lipsa unor mãsuri corespunzătoare, în timp util, siguranţa şi stabilitatea generalã pot fi
afectate serios. Pericolul este cu atât mai mare cu cât ne gândim la faptul cã Iaşul are o
seismicitate importantã.
Mãsurile prezentate mai sus sunt dificil de pus în practicã, având în vedere cã lucrările au
costuri ridicate, necesitã implicarea mai multor de răspundere simultan şi cã situaţia nu este
singularã în Iaşi.
Exemple de pierdere a stabilităţii pentru structuri şi cauze asemănătoare sunt menţionate în
literatura de specialitate.

Bibliografie:
[1] Păunescu M., şa. Geotehnicã şi fundaţii, EDP, Bucureşti, 1982
[2] Tologea S., Accidente şi avarii în construcţii, vol.II, Ed. Tehnicã, Bucureşti, 1981
[3] * * * Studii geotehnice privind ridicarea nivelului apelor subterane în Iaşi, UTI, 2003
[4] * * * DDE, Bloc SC4, cadre lamelare, ICPROM Iaşi 1978
Maintenance of Masonries executed By Using Unburned Clay Blocks

Associate Professor GABRIELA ECATERINA PROCA

TECHNICAL UNIVERSITY IASSY, ROMANIA

ABSTRACT

The paper introduces recommendation necessaries to be used when we build using unburned
clay blocks.

Recommendations are looking for: adequately composition of blocks, an appropriate

technology by using low energy consumption, a mass or a superficial protection for blocks in
built elements; appropriate solution for roofs and foundations, waterproofing isolations at the
contact level between foundation and structure, etc.

1. Introduction

In order to protect walls made by masonry executed by used unburned clay blocks during
exploitation against direct and indirect water’s action, can be used the following methods, applied
to composition of finishing solutions:

- cement mortars with admixtures of siloxane cycles (non toxic residues) and siloxane
cycles and ethyl 40 silicate allow those application on the support in any period or
- Superficially chemical treatments applied on the support of the old masonry.

After applied one or both methods, natural or industrial water cannot affect the support
structurally, maintaining in the time its unaltered physico – mechanical properties.
 From among the mortars with addition of 1% of the above-mentioned compounds (related to
cement mass) we mention reduced consistency (viscous mortars, applicable, coefficient of
perviousness to water 0.2 …0.32% x 10-5 cm/s by vibration), moderate resistances, but, allowing
mortar to follow support micromovements.

The experimental mechanical tests, on freezing – thawing resistance make evident:

a) Lack of mass loss after 15 freezing – thawing cycles, competitive quality coefficients
(over 80%);

b) Superficially moistened sections (cca. 1 mm) after keeping specimens in wet ambient
conditions.

The economic efficiency of cement mortars with admixtures of siloxane cycles is remarkable
both from the point of view of finite product (mortar) cost, and of wet finishing – support system
durability.

In the same time or separately can be used a superficial chemical treatment applied the first
on the support which should be protected against water’s corrosion.

2. Impermeable Mortars

By definition, mortars are composite materials, obtained by aggregation – agglomeration and

cementation, made up of matrix and aggregate (sand) with microporous and microcraked
structure, the interaction of components having mostly a physical nature.

The matrix is made of the binder paste or mixture of binders, which include the sand grains.
It makes the fundamental support of the mortar structure, influencing its properties. Constructions
works require, in certain operation situations, an increased protection to water’s action which can
be achieved by applying pellicular barriers (up to 4 mm thick), or impermeable mortars.

The barrier, made of mortar and cement, should allow: mass transfer inside support elements
structure (e.g. inner or outer walls); support imperviousness – hydrophobia; structural continuity
in support – protection mortar system (barrier).

A durable protection is determined by the adherence of mortar to support. Adherence to

support is the result of mortar – support mechanic anchoring and of physical – chemical
connections between support and mortar type. The structural continuity imposes to observe the
following conditions: a) support – protection system chemical compatibility (e.g. protection
ensured by a moist finishing variant); b) similitude of apparent porosity of contacting elements
(5…15%). For waterproofing works the cement mortars with Portland cement Pa 35 are used.
The effectiveness of waterproofing increases by some silico – organic admixtures compatible
with the binder and type of used mortars.

2.1. Experiments
 2.1.1 General Conditions

The use of silico – organic admixtures in the cement mass supposes the observation of the
following conditions:

a) water / cement ratio (w / c lower than 0.5);

b) aggregate (sand) with continuos granularity (0…3.15 mm);
c) increasing the mixing time after adding the silico – organic compound, have up to three
times as compared to cement mortars without admixtures.

2.1.2 Mortars Composition

For experiments there were tested successively the admixtures of siloxane cycles and ethyl
40 silicate, siloxane cycles in solution. The testing started from a maximum value of the amount
of admixture, i.e. 1% of cement mass. The interpretation of experimental data took into account
the cement mortar without admixture (witness specimen).

The composition of cement mortar with admixture for 1 m3 of mortar is: cement - 385 kg;
sand -965 kg, max. w / c - 193 kg; siliconic admixture 1% of cement mass is: a. siloxane cycles -
85 kg or, siloxane cycles and 1% ethyl 40 silicate (from cycles solution mass) - 3.85 kg.

2.2. Experimental Results

The testing carried out on fresh and hardened mortars observed the current stipulations
concerning the experimental methodology, the equipment, number of specimens, and the statistic
interpretation of data.

In the Tables 1 and 2 there are presented, in a centralized way, the properties of mortars with
admixtures and of the witness for the two distinct phases: fresh and hardened mortars.

Table 1 Fresh Mortars Properties

Mortar Mortar
Mortar type properties Witness mortar
type I type II
Apparent density [kg/m3] 1.98 2.13 2.20
Consistency [cm] 3.00 3.67 3.23
Water retaining capacity,
97.00 91.00 86.50
[%]

Table 2 Hardened Mortars Properties

Mortar with additive Witness
Characteristics
Type I Type II mortar
3
Apparent density [kg/ m 1.93 2.12 2.14
Apparent porosity [%] 3.90 11.86 13.54
Perviousness coefficient [10-5
0.32 0.20 5.40
m/s]
 Rt [daN/cm2] 50.58 52.83 50.31
Rt,I immersion daN/cm2] 69.61 71.58 59.53
Rc [daN/cm2] 279.00 295.00 299.28
Rc,i immersion [daN/cm2] 247.50 255.63 270.10
Rt, freezing – thawing
277.60 248.96 244.79
[daN/cm2]
Mass lost, [%] 0.20 0.24 4.00

2.3 Interpretation of Obtained Results

2.3.1 Fresh Mortars

1. Lower density as compared to cement mortars without admixtures, i.e. 90% and 97%,
respectively, of its value.
2. Similar consistency values as in cement mortars with admixtures, including them in
category of viscous mortars, with placing vibration.
3. Water retention capacity, determined by absorbing layer method, indicates that cement
mortars with admixtures are highly qualitative, the obtained values being higher than the
admissible 90% limit.

2.3.2 Hardened Mortars

Although the apparent density is inferior to witness mortar, porosity is lower by comparison.

The mortars with silico – organic admixtures are competitive to those obtained worldwide,
i.e. 14% of apparent porosity, recommending them for applications in the protection against water
corrosion. Thus, the cement mortars with siloxane cycles admixtures have large pores with a
diameter ranging between 1.2 and 2 mm non- - uniformly dispersed in cross –section. The small
pores, with a diameter under 0.1-mm alternate with the large ones without being bound by
microcraks or capillaries.
The cement mortars with siloxane cycles admixtures and 1% ethyl 40 silicate have a system
of scarce pores, with the maximum diameter of 1 mm. In section the lacunary areas of 0.1…0.3
mm communicate among themselves.
As compared to cement mortar, a reduction of porosity of 72% in the mortar with 1%
siloxane cycles and of 15% in the mortar with 1% siloxane cycles and ethyl 40 silicate are
obtained.
The reduced capillary ascension in the mortars with admixtures is one of the essential
aspects of the admixture influence on cement mortar mass. The reduction as compared to witness
mortar is of 79% in the cement mortar with siloxane cycles admixture and 87% in the mortar with
1-% siloxane cycles and 1-% ethyl 40 silicate, respectively.
The perviousness, K, which has the physical significance of a speed [cm/s], is, besides
capillary ascension, a selective criterion in the choice of an impermeable mortar.
In the mortar with admixtures, reductions of the perviousness coefficient of 79% and 87%
are obtained, similarly as in the case of capillary ascension.
Observation
Reduction of porosity and of capillary ascension favors freezing – thawing behavior. The
mechanical tests made after 15 freezing – thawing cycles have evidenced central sections of the
dry samples and only perimetrially (cca. 2 mm) moistened, the pores containing no water.
Although mortar’s tensile and compressive strengths are not essential factors; they are
similar in value to the cement mortar without admixture.
The mechanical resistances in immersion after 15 freezing – thawing cycles are higher than
those found at 28 days, kept and tested under standard conditions proving a more adequate
behavior under severe conditions as compared to the cement mortar without admixtures.

3. Superficial Chemical Treatments

This paper introduces a new method in order to protect against water’s aggression the wood
structural elements by using a solution of siloxane cycles, non toxically waste, obtained by the
cold vulcanizing process of siliconical rubber.

Humidity is responsible of degradations observed at the old buildings made by old masonry
structural elements. Thus, there are few methods mentioned in the specialty literature to protect
these kinds of structures against water and biological aggressions.

The method consists in using some new chemical products having higher waterproofing
qualities applied by rolling or spraying on the masonry support.
Thus, testing in laboratory conditions masonry elements by using a solution containing
siloxane cycles obtained by the cold vulcanizing process of the silicone rubber had obtained
remarkable results, such as an of increasing waterproofing qualities and, in the mean time,
keeping its in dry conditions the supports.

3.1 Laboratory Tests

The main features of the proposed method are: the limitation of the water’s access to the
masonry structure; the remove of supplementary water’s content in structural elements and the
maintenance of a dry support in exploitation.
In these purposes a barrier against water aggression must be created artificially on the
masonry support.

3.2 TECHNICAL QUALITIES OF THE SOLUTION

AS CHEMICAL SUPERFICIAL TREATMENT A SILOXANE SOLUTION HAS

BEEN USED, WHICH IS OBTAINED BY THE COLD VULCANIZING OF SILICONIC
RUBBER, HAVING THE FOLLOWING QUALITIES:

- DENSITY: 0,952...0,957 [G/CM3];

- VISCOSITY: 2,70...2,80 [CST];

- REFRACTION’S COEFFICIENT: 13955...13971;

- HUMIDITY AFTER 24 HOURS: 1,5...1,7 [%].

AS CATALYST AGENT ETHYL SILICATE 40 HAS BEEN USED, HAVING THE

FOLLOWING QUALITIES:

- VISCOSITY: 3...5 CST;

- REFRACTION’S COEFFICIENT: 1,397;
- CONTENT OF SIO2, UNDER 40±2;
- PH, UNDER: 0,10.
 SOLUTION AND CATALYST WELL MIXED FOR MINIMUM 3 MINUTES, WERE
APPLIED BY SPRAYING IN 3 SUCCESSIVE TIMES ON THE MENTIONED
SUPPORTS. THE QUALITY OF THE SUPERFICIAL TREATMENT APPLIED IS
APPRECIATED AFTER THE FOLLOWING RESULTS:

TABLE 3 QUALITY OF THE SUPERFICIAL TREATMENT

TECHNICAL PROPERTIES KIND OF SUPPORT

OF SOLUTION [MI] WET DRY
- CONSUMPTION [G/CM2] 0,026 0,042
- PENETRATION’S DEEP 30 30
[MM]
-CAPILLARY ASCENSION 45 45
[MM/M]

3.3 TECHNICAL QUALITIES OF TREATED MASONRY ELEMENTS

As support were utilized old masonry walls executed by using natural stone, bricks and
unburned clay blocks and were treated superficially by spraying with a solution of siloxane cycles
containing a ratio of 1% ethyl silicate 40.

THE SUPPORTS TESTED HAD THE FOLLOWING PROPERTIES:

TABLE 4 TECHNICAL QUALITIES OF TREATED MASONRY ELEMENTS

TECHNICAL PROPERTIES KIND OF SUPPORT

[MI]
WET DRY
3
- DENSITY[G/MM ] 2.5...1.9 0,8...1,0
- WATER’S CONTENT (%) 25 18
- COMPRESSION’S 6.0…1.8 7.5…2.0
RESISTANCE [N/MM2]
- WATER’S ASCENSION
[MM/M]
50 25
1. INITIAL
5 3
2. AFTER TREATMENT
- WATER’S CONTENT [%]

1. INITIAL 25 10
 2. AFTER TREATMENT - -

ALL KINDS OF ELEMENTS WERE SUPPOSED ON A HIGHER FORCED

HUMIDITY REGIMEN. THE CAPILLARY ASCENSION WAS LIMITED AND AT THE
SAME TIME, THE EFFECT REMAINS ONLY AT A SUPERFICIAL LEVEL. WHEN
THE MASONRY STRUCTURE IS MAINTAINED IN DRY CONDITION, IT KEEPS
THE MECHANICAL RESISTANCES AND THE DRY CONDITION OBTAINED AS
RESULT OF SUPERFICIAL TREATMENT.

THE SUPPLEMENTARY WATER, WHICH CAN RESULT, IS REMOVED AS AN

EFFECT OF THE HYDROPHOBIA MOLECULAR BRUSH CREATED ON THE
SURFACE OF ELEMENTS AS IN THE FIGURE 1.

FIGURE 1

HYDROPHOBIA MOLECULAR
BRUSH

1. SUPPORT; 2.
CH3 GROUPS;

3. SIO GROUPS

THE HYDROPHOBIA IS A PERMANENT ONE AND ITS EFFECT CANNOT BE

LOST DURING THE EXPLOITATION AS CAN BE SEEN IN FIGURE 2.

FIGURE 2

MASONRY SUPPORT ON
THE WATER’S AGGRESSION

A) UNTREATED;

B) TREATED WITH A
(A) (B)
SUPERFICIAL

SOLUTION OF SILOXANE
CYCLES
 3.4. DISCUSSIONS

HYDROPHOBIA TREATMENT CONSISTS IN COVERING THE POROUS

SUPPORT WITH A FILM, WHICH INCREASES THE MARGINAL ANGLE AGAINST
WATER (FIGURE 2). THUS, WATER’S ASCENSION MAY BE EVALUATED USING
THE FORMULA:

2 ⋅σ
H=
d ⋅ r ⋅ cosα
(1)

WHERE:

Σ IS THE SUPERFICIAL TENSILE STRESS OF THE SOLUTION USED FOR

SUPERFICIAL TREATMENT;

D IS THE SOLUTION’S DENSITY;

R IS THE RAISE OF CAPILLARIES CONTAINED BY THE TREATED SUPPORT

AND

Α IS THE VALUE OF MARGINAL ANGLE.

BECAUSE WATER GENERATES AT THE INTERFACE WITH THE SILICONE

PRODUCT MARGINAL ANGLES OF 1050, AFTER THE TREATMENT HAS
REMOVED THE ADSORPTION’S CAPACITY OF CAPILLARIES.

CHEMICAL INTERPRETATION OF THESE PROCESSES IS A HYDROLYTIC

REACTION DONE BY FREE GROUPS OH OF THE SUPPORT OR OF THE WATER’S
FILM ADHERED AT THE SURFACE IN THE PRESENCE OF SOME CATALYSTS
AND FOLLOWED BY THE CONDENSATION PROCESS OF SILOXANE PRODUCTS
GENERATED.

THE SILOXANE POLYMERS WITH REACTIVE GROUPS ARE CAPABLE TO

RETICULATE ON THE SUPPORT SURFACE BY FORMING FLEXIBLE FILMS,
HAVING HIGH RESISTANCE AT ABRASION PROCESSES. THESE KINDS OF
FILMS ARE BARRIERS AGAINST EXTERNAL WATER AND IN SAME TIME, THEY
ENSURE THE EVACUATION OF THE WATER’S CONTENT.

AS CONSEQUENCE OF THE PROPOSED TREATMENT IS THE FACT, THAT

WATER’S PENETRATION IN SUPPORT IS STOPPED EVEN AT HIGHER WATER
AGGRESSION.

4. CONCLUSIONS AND RECOMMENDATIONS

 THE APPLICATION OF SUPERFICIAL TREATMENT CAN BE MADE AT
DIFFERENT CONDITIONS HAVING IN VIEW THE FOLLOWING ASPECTS:

A. THE ELEMENTS ARE INCLUDED IN AN EXISTING STRUCTURE;

B. THE ELEMENTS ARE DESTINED TO BE INCLUDED INTO A NEW

MASONRY STRUCTURE;

C. THE ELEMENTS ARE USED AS REHABILITATION’S BUILDING SOLUTION.

FOR THE SITUATION (A) IS NECESSARY TO FOLLOW THE NEXT STEPS:

DISCOVERING DAMAGES, CHOOSING THE BEST SOLUTIONS TO REMOVE THE
DAMAGED ELEMENT; APPLICATION OF THE PROTECTIVE SOLUTION
MAINTAINING DISCOVERED FOR A SHORT TIME THE DAMAGED ELEMENT.

HAVING IN VIEW THAT A WET REGIMEN IS WELL SUPPORTED BY

SILCONIC TREATMENT BEING RECOMMENDED EVEN THE TREATMENT
PROPOSED IS A POTENTIAL SOLUTION TO REHABILITATE A STRUCTURE
HAVING DAMAGES PRODUCED BY THE WATER’S AGGRESSION.

FOR THE SITUATION (B) AND (C), EACH MASONRY ELEMENT CAN BE
SUPERFICIALLY TREATED BY ROLLING OR BY SPRAYING WITH THE
PROPOSED SOLUTION. AFTER TREATMENT, ELEMENTS MUST BE MAINTAINED
IN WET CONDITIONS (85...100% HUMIDITY) FOR A MINIMUM 7 DAYS PERIOD.

Cement mortars with admixtures like siloxane cycles, siloxane cycles and ethyl 40 silicate
are performant solutions for protecting a support against water action.
The support coated with a mortar with the mentioned admixtures stays practically dug (at
hygroscope balance moisture).
The hydrophobic, sealing character of admixtures leads to:
a. mortar porosity reduction;
b. capillary ascension and perviousness coefficient reduction – mechanical resistance
increase under extreme conditions (prolonged moisture, repeated freezing – thawing cycles);
c. flexural tensile strengths increase under severe moisture conditions enables the adjustment
of protective mortars to the support micromovements.

The tested mortars are a first attempt to evaluate the performances of some non- – toxic
silico – organic, residual products (siloxane cycles) in construction, as barriers system protective
solutions.

References
[1] Proca, Gabriela, Contribuţii privind protecţia zidãriilor din blocuri de argilã nearsã, Ph.
D. Thesis, Technical University Iasi, 1993;
[2] Proca, Gabriela, Siliconi în construcţi, Ed, Matrix- Rom, Bucureşti, 2000;
[3] Proca, Gabriela, Invention licensee A 01064/2000
 [4] Proca, Gabriela, Invention licensee A 01065/2000

[5] *** BRICK AND BLOCK MASONRY INTERNATIONAL CONFERENCE,

DUBLIN, IRELAND, 1991
 CONSIDERAŢII PRIVIND LUCRĂRI DE REABILITARE
A CÃII FERATE. STUDIU DE CAZ

PROCA MIHAELA, ing. drd. SC VIO TOP SRL Bucureşti

PROCA CRISTINA, ing. Euroimmostar Belgia
PROCA GABRIELA, conf. univ. dr. ing. Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaşi

Rezumat
Lucrarea prezintă aspecte ale lucrărilor topografice inginereşti efectuate pe culoarul IV Pan
European, secţiunea nouã de cale feratã Vâlcea-Vâlcele.
Întrucât lucrarea a fost începută înainte de 1990 fiind ulterior abandonatã şi neîntreţinutã,
începerea lucrãrilor de reabilitare a impus analiza stabilităţii amplasamentului traseului, dat fiind
alunecările de teren înregistrate pe parcursul a 12 ani.
Lucrările de mare complexitate au avut caracter interdisciplinar şi au inclus: recunoaşteri
ale traseului, studii geologice, studii geotehnice şi ridicări topografice în serie care au avut în fapt
rol de urmărirea comportării terenului.

Abstract
This paper presents some aspects regarding constructional and topographically works
effectuated on the IV th Pan European corridor, new railway’s section Vâlcea-Vâlcele. Because
the constructional works were begun before 1990 after being leived and none kept in good repair,
the beginning of rehabilitation’s works claimed the stability analyze of route’s location, having in
view the terrains’ sliding processes belong 12 years long. The complex works had an inter-order
character including: geotechnical and geological studies and a series of leveling up actions that
had in fact the role of following the terrain’s comportment.

1. DESCRIEREA TRONSONULUI VÂLCELE – RÂMNICU VÂLCEA

Tronsonul de cale ferată Vâlcea-Vâlcele este cuprins între la staţia Vâlcele(km 131+500)
în direcţia Nord - Vest către Râmnicu Vâlcea şi joncţiunea cu linia Piatra Olt – Podu Olt(km
169+354). Finalizarea construcţiei începute în 1976 va asigura legătura între două linii naţionale
şi internaţionale principale care leagă Bucureştiul de partea de Vest şi de Nord a României şi
respectiv, de Uniunea Europeană. Tronsonul este o componentã a Coridorului IV de cale ferată
Pan – European care scurtează actualul traseul cu 107 km în condiţiile unei viteze de circulaţie
de 160km/orã.
Lucrările de construcţie au fost abandonate după 1990 în condiţiile în care infrastructura
lucrărilor de artă în era realizatã. Calea feratã era pozatã pe circa 45% din lungimea traseului.
După întreruperea lucrărilor, infrastructura nu a mai fost întreţinută, linia s-a degradat,
porţiuni de linie au dispărut chiar. (Foto1).Vegetaţia, arbori şi arbuşti, s-a dezvoltat pe platforma
liniei şi pe taluzurile alăturate, ca şi pe viaducte, compromiţând integritatea şi funcţionalitatea
stratului de sub piatra spartă şi a stratului de repartiţie (Foto 2).
 Foto 1 Alunecare de teren pe amplasamentul linei de cale feratã

5
Foto 2 Suprastructurã CF degradatã

Amplasamentul este la extremitatea nordică a platformei Cotmeana zonã în care studiul

geotehnic indicã un pământ o stratificaţie neregulatã, cu fâşii discontinue dispuse neuniform pe
adâncime. Compoziţia terenului este după cum urmează:
- nisip prăfos, parţial zone cu nisipuri mişcătoare de suprafaţã;
- nisip aspru, pietriş şi pietricele amestecate cu argilă, uşor cimentate, alternând cu
straturi şi lentile de argilă grasã umedã, plastică şi marnă.
Apa subterană prezintă o variaţie a nivelului şi fluxului atât în intervale de timp scurte cât
şi lungi influenţând în sens defavorabil stabilitatea straturilor de pământ aşa cum se poate observa
pe întreaga suprafaţă a platformei Cotmeana. Lunecările straturilor de teren sunt determinate de
crearea unor suprafeţe de lunecare în timpul perioadelor cu umiditate crescută, pe taluzurile
înclinate care înaintează; acestea determinã detaşarea şi deplasarea unor importante volume de
pământ. Studiile geologice a traseului, executate cu scopul de a proiecta linia roşie, indicã riscuri
mari legate de pierderea stabilităţii taluzurilor (Foto1).
Din analiza cauzelor ce ar putea genera alunecări active ale suprafeţelor rezultã
necesitatea executării, ca măsuri preventive: ranforsări de adâncime, armare cu geotextile a
taluzurilor şi drenurilor pe toată lungimea sectoarelor cu potenţială instabilitate.
Lucrările efectuate, existente în stare de degradare mai mult sau mai puţin avansatã sunt
în diferite etape de execuţie. Lipsa surselor financiare a dus la întreruperea completã a lucrărilor
la 1 aprilie 1996. Între 1991 şi 1995, soluţiile tehnice abordate au fost de înlocuire a rambleelor
deteriorate cu viaducte şi alungirea unor viaducte prin noi deschideri (Foto 3).

Foto 3 Viaduct existent la care se face alungirea unui viaduct cu noi deschideri.

Întreruperea lucrărilor de construcţii şi lipsa unor mãsuri de ranforsare a terenului din

zona liniei de cale feratã precum şi de drenare eficientã a apelor din precipitaţii au condus la
accelerarea degradării terenului.

2. ETAPELE REABILITÃRII

2.1 Obiective

În vederea definitivării şi reabilitării noului tronson de cale feratã Vâlcele – Râmnicu

Vâlcea, a fost necesară analizarea şi adaptarea proiectului iniţial la situaţia realã de pe teren.
Au fost propuse în acest sens următoarele etape:
- inventarierea terenurilor instabile de pe amplasamentul cãii ferate şi precizarea stării
construcţiilor şi instalaţiilor existente;
- supravegherea detaliatã a pământului pe baza rezultatelor unui zbor fotogrammetric, deasupra
amplasamentului cãii ferate, (lungime de undă vecină cu axa căii ferate îndreptată aşa încât să se
perceapă toate alunecările de teren care ar putea influenţa stabilitatea lucrărilor executate;
lărgimea de minim 350 m pe o parte şi de cealaltă a axei căii ferate). Datele obţinute din
măsurători procesate, folosind modele digitale, vor transpune imaginile obţinute pe planuri
topografice la scara 1:1000.
- studii geologice şi geotehnice detaliate ale tuturor zonelor instabile de taluz şi pat de cale feratã
pentru evidenţierea cauzelor instabilităţii actuale sau potenţiale în viitor;
- concluziile care vor sta la baza proiectării soluţiilor constructive, metoda de monitorizare a
lucrărilor executate in timpul perioadei de garanţie.

2.2 Studii geotehnice şi geologice

Lucrările preconizate constau în: mãsuri de eliminare a gropilor si găurilor din zonele
instabile; prelevare de mostre din fiecare tip de sol urmatã de analize geotehnice specifice
(determinarea parametrilor fizico-mecanici ai solurilor); efectuarea de încercări in situ
(penetrometrie, permeabilitate, încercări de dilataţie); monitorizarea zonelor afectate de alunecări
de teren prin instalarea aparaturii specifice pentru citirea şi interpretarea rezultatelor obţinute:
piezometre cu nivel liber, piezometre de tip Casagrande; efectuarea de investigaţii geotehnice şi
geofizice a zonelor instabile; investigarea condiţiilor tehnice pentru fundarea lucrărilor de artã şi
de asigurarea stabilităţii zona infrastructurilor de poduri, podeţe şi viaducte.
Înregistrările geologice vor include profile longitudinale ale axei liniei existente şi profile
transversale a zonelor de lucru.
Rezultatele studiului geotehnic, geologic in situ şi de laborator constituie baza calculului
de stabilitate a masivelor de pământ în zone cu alunecări de teren; punctul de la care se poate
stabili o metodã concretã de intervenţie pentru consolidarea masivelor de pământ şi implicit de
alegere a mãsurilor celor mai adecvate pentru eventuale consolidări ale lucrărilor de artã
existente.

3. LUCRĂRI TOPOGRAFICE INGINEREŞTI

Lucrările topografice inginereşti au cuprins: verificarea pe teren a reţelei geodezice

existente; ridicarea topograficã a traseului existent; întocmirea profilelor longitudinale în axul cãii
şi a profilelor transversale în secţiunile caracteristice.

3.1 Verificarea reţelei geodezice

În prima etapã executatã a fost verificarea pe teren a reţelei geodezice existente denumitã
în proiectul de specialitate „Reţeaua punctelor de control a căii ferate Vâlcele – Râmnicu
Vâlcea”.

Verificarea a fost executată în tehnologie GPS, folosind un număr de 5 echipamente tip

Ashtech ProMark II.

Pe baza verificărilor efectuate s-au constatat următoarele:

a. Bornele B13, B44, B45, L48, L49, L50, TB5, B46, L47, TB2, B50, B51, B52, B53,
B54, B57, B58, B59, B60 se încadrau în toleranţe.

b. Bornele B1, B2, B4, B5, B6, B7, B8, B9, B10, B11, B14, B15, B16, L51, TB3,
TB6, TB4, B18B, B19B, B17, B49, B18, B19, B55, VV1a, VV1b, VV2a, VV2b, VV3a,
VV3b nu se încadrau în toleranţe, stabilindu-se noile coordonate.

c. Bornele B12, B21B, B20B, B48, B47, TB1, B56, nu există pe teren sau nu se pot
utiliza fiind distruse.

Amplasamentul bornelor este arătat în Figura.1.

Având în vedere cele menţionate anterior, concluziile verificatorului s-au materializat în

următoarele recomandări:

1- replantarea sau dublarea unui număr de 18 borne datorită amplasării în zona

de influenţă a lucrărilor de refacere a căii ferate sau amplasării lor defectuoase în sensul
situării lor în zone instabile, pentru a putea fi folosite şi la lucrările de trasare pe calea
ferată, după cum urmează:
B1, B2, B5, B11, B12, B17, B45, B48, B47, TB1, B56, B20B, L46, TB4, TB3, L48, L49,
VV3a.
 2.amplasarea suplimentară şi determinarea a unui număr minim de 12 borne în
următoarele amplasamente:
- între perechile de puncte B1-B2 şi B3-B4,
- între perechea de puncte B15-B16 şi tunelul Ploştina,
- între perechile L48-L49 şi L50-L51,
- între perechile de puncte B44-B45, VV3a-VV3b, VV2a-VV2b, VV1a-VV1b.
Ca urmare a verificării reţelei geodezice existente a traseului căii ferate Vâlcele –
Râmnicu Vâlcea, în vederea utilizării acesteia la executarea lucrărilor de reabilitare, a fost
necesarã plantarea un număr de 30 borne de beton, cu cap metalic încastrat, suplimentare, pentru
înlocuirea celor deteriorate, dublarea celor amplasate în teren instabil sau impropriu, ce ar putea fi
distruse prin derularea lucrărilor de reabilitare şi plantarea de mărci de nivelment.

3.2. Releveul tronsonului de cale ferată

A Lucrări de teren
Măsurătorile au fost executate în sistem de proiecţie Stereo 70 şi sistem de referinţă
Marea Neagrã, folosind staţiile totale LEICA TC 705 şi LEICA TC 605L, cu înregistrare
automată a datelor.
Au fost efectuate ridicări topografice pentru: traseul existent al liniei cãii ferate, tunele,
poduri şi viaducte, podeţelor, pasajelor inferioare, suprafeţe aferente râurilor, linii existente în
staţii, suprafeţe suplimentare aferente pasajelor superioare ce traversează aliniamentului existent
la Km 169+399.71 şi Km 167+092.20.
În figura 2 este prezentat planul de situaţie al unei secţiuni de pe traseul Vâlcea-Vâlcele
de la Km157+421.96-Km 57+564.26.

B. Lucrări de birou
Prelucrarea datelor culese din teren s-a efectuat în regim asistat de calculator utilizând
programe de calcul specifice: SiPreg, AutoCAD, MS Office.
Redactarea şi întocmirea planurilor a fost realizată la scara 1:500 (planuri de situaţie) şi
1:200 (planuri speciale).
Redactarea şi întocmirea profilelor longitudinale a fost realizată la scara 1:2000,
redactarea şi întocmirea profilelor transversale a fost realizată la scara 1: 200,
Fig.1 Dispunerea bornelor
157+421.96
+450.70 +535.53
+509.38 +564.26

Fig.2 Plan de situaţie KM157+421.96-KM 57+564.26

la fiecare 25 m sau mai puţin, potrivit situaţiei din teren.
După finalizarea lucrărilor de construcţie şi de ranforsare a terasamentelor se impune
instituirea unui program de urmărire a comportării terasamentelor şi construcţiilor folosind un
reperaj stabil pentru secţiunile caracteristice de: terasamente şi ranforsări, suprastructura căii
ferate, poduri, podeţe, viaducte, tuneluri, construcţii si instalaţii.

4. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢIE

Lucrările de reabilitare propuse pentru traseul cãii ferate de pe tronsonul Vâlcea Vâlcele
sunt cele tipice construcţiei cãii ferate.
Au fost incluse suplimentar: la terasamente (refacerea geometriei liniei şi terasamentului
în plan, în secţiune, în lungime şi transversal); ranforsarea infrastructurii căii ferate cu
finalizarea şi remedierea lucrărilor existente; lucrări de protecţie a infrastructurii căii (corecţia
locală a albiei râurilor în vecinătatea liniei; amenajarea şi netezirea văilor cu taluzuri înalte care
traversează linia sau sunt în vecinătate); execuţia de poduri, podeţe şi viaducte şi de extensie a
viaductelor existente cu noi deschideri asigurând conexiunea viaductelor şi podurilor la
terasamentele adiacente, extensia podeţelor existente în zonele în care patul căii ferate este
consolidat; tuneluri (remedieri); suprastructura căii ferate remedieri şi continuare lucrări.

5. CONCLUZII

Soluţia tehnicã de construire-reabilitare a traseului nou Vâlcea-Vâlcele are în vedere:

rezultatele studiilor complexe de teren reactualizate, planurile topografice întocmite înaintea
execuţiei lucrărilor şi cele rezultate în timpul programului de urmărirea a comportării terenurilor
în timpul execuţiei cu menţionarea punctelor componente ale traseului existent cât şi posibilitatea
dublării în viitor, a liniei de cale.
Particularităţile amplasamentului au impus un program riguros de efectuare a
măsurătorilor specifice de urmărirea a comportamentului terenului şi construcţiilor în execuţie şi
exploatare.

Bibliografie

[1] Păunescu, M, Pop, V., şa „Geotehnicã şi Fundaţii” EDP, Bucureşti, 1982;

[2] Proca, Gabriela, Construcţii, Ed. Matrix Rom Bucureşti, 2002;
[3] Proca, Mihaela, Reţele de sprijin şi de trasare pentru cãi ferate şi lucrări de artã, Referat
Doctorat, UT Iaşi, 2005;
[4] * * * Caiet de sarcini, reabilitare tronson CF Vâlcea- Vâlcele, ISPCF, Bucureşti, 2002
 STUDIU DE CAZ PENTRU O VARIANTǍ DE REABILITARE TERMICĂ LOCALǍ

Conf. univ. dr. ing. Proca Gabriela Ecaterina, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi”

1. Introducere

Lucrarea prezintă soluţiile practice folosite la reabilitarea termică a unui apartament situat într-un
bloc de locuinţe cu structură din cadre lamelare din Iaşi, la un apartament situat şi în zona de colţ
SC4-SC5 (fig.1).

Zonele afectate de condens au fost tratate la exterior, superficial cu soluţie siliconică clasică,
ulterior efectuându-se şi o protecţie termicǎ suplimentarǎ cu 10 cm polistiren expandat, iar la
interior s-au aplicat mortare de ciment aditivate cu elastomer siliconic. Substanţele chimice
precum şi reţetele stabilite pentru impermeabilizarea suportului şi pentru mortarele de ciment
folosite sunt obiectul unor brevete de invenţie anterioare ale autoarei.

Rezultatele, cuantificate prin comportarea în timp a construcţiei, au demonstrat fiabilitatea

soluţiilor de protecţie termică propuse.

Se prezintă în continuare starea construcţiei înaintea şi după aplicarea tratamentelor superficiale

precum şi tehnologia folosită la reabilitarea termică.

2. Descrierea situaţiei existente şi tratamente aplicate

Blocul de locuit cu o structură lamelară are un regim de înălţime P+10 E şi este situat pe
bulevardul Dacia, paralel cu râul Bahlui.

Din cele şapte scări ale imobilului a fost analizată şi reabilitată scara SC4 (fig.1).

SC 5- SC 9
S
C4

w S
FIG. 1 TRONSON ANALIZAT

Ĩn zona de vecinătate a tronsonului SC4 cu tronsonul paralel cu bulevardul (SC 5 - SC 9) se

constată existenţa unui culoar de vânt artificial datorat construcţiilor înalte paralele cu bulevardul
şi râul Bahlui. Datoritǎ acestui fapt, în zona de colţ, curenţii de aer turbionari ascensionali au un
efect de creştere a fenomenului de convecţie şi a cedărilor accentuate de căldură în perioada rece
a anului.

Proiectantul a prevăzut ca pereţii exteriori ai tronsonului să fie realizaţi din zidărie de

blocuri ceramice GVP spre Est şi zidărie din blocuri de b.c.a spre Sud.
Chiar în condiţiile unui microclimat adecvat condiţiilor de iarnă respectiv, +22 0C şi φi <
50% şi cu respectarea normelor sanitar – igienice, pereţii exteriori au fost afectaţi de condens,
fenomenul având intensitate pronunţată în zonele de contact dintre stâlpul cadrului, în forma
literei L şi pereţii exteriori din zidărie.

Măsurile de înlăturare a fenomenului de condens au constat în aplicarea de tratamente chimice

superficiale pe suprafaţa interioară şi exterioară a pereţilor.

Alegerea produşilor chimici folosiţi la tratamentele superficiale a ţinut cont de compatibilitatea

fizico-chimică cu suportul microporos de natură silicioasă dat de stâlpul din beton armat,
respectiv placajul din zidărie al peretele şi de faptul că transferul de temperatură şi umiditate nu
trebuie împiedicat prin aplicarea unor bariere de vapori.

Pe suprafaţa exterioară placată cu cărămizi ceramice smălţuite a fost aplicată o soluţie de silicat
de etil 40 şi cicluri siloxanice (40%), iar pe tencuiala interioară în zona stâlpului s-a aplicat o
peliculă de elastomer siliconic obţinut din vulcanizarea la rece a cauciucului siliconic, urmată de
un strat peliculogen de mortar de ciment M100-T aditivat cu elastomer siliconic , 1% din masa
cimentului. (fig.2).

Legenda

1, 2 stâlpi ai cadrului lamelar, zone în care

se observă fenomen de condens pe suprafaţă;
3, 4 zone tratate superficial la exterior, cu
soluţie siliconică;
5 zonă interioară afectată de condens tratată
la interior cu mortar aditivat cu elastomer siliconic

FIGURA 2

Suprafeţele au fost pregătite după cum urmează:

- suprafeţele exterioare au fost periate, soluţia de vâscozitate mică aplicându-se ulterior prin
stropire, în trei straturi consecutive, la un interval de 15 minute;

- de pe suprafeţele interioare s-a îndepărtat tencuiala existentă şi după perierea a suportului din
beton s-a aplicat prin pensulare o peliculă de elastomer siliconic;

- la un interval de minim 15 minute se aplică mortarul aditivat care se păstrează acoperit, în

mediu umed (80% umiditate) minim 3 zile.

După 10 ani de la efectuarea reabilitării, s-a constat că fenomenul de condens pe suprafaţa

interioară a pereţilor exteriori nu s-a manifestat, pereţii uscându-se în timp urmare a drenării apei.

In condiţiile de exploatare menţionate, chiar în prezenţa curenţilor de aer turbionari, apa din
precipitaţii pătrunde doar superficial, pe o adâncime de maxim 3 mm pe grosimea placajului,
după care este drenată imediat spre exterior. Placajul nu prezintă aspectul de „umed”, aspectul
estetic al acestuia se menţine favorabil comparativ cu situaţia unui bloc vecin, la care în urma
precipitaţiilor abundente s-a putut constata desprindere de pe suport.

Deci, concomitent cu înlăturarea fenomenului de condens de pe suprafaţa interioară şi din

structura peretelui exterior, se obţine şi creşterea durabilităţii finisajelor exterioare.

Tencuielile interioare, cu caracter impermeabil, se pretează la aplicarea de finisaje umede sau

uscate.

Structura polimerilor silico-organici utilizaţi este de forma:

-O-Si-O- [1]

unde, R = CH3(OH3COO)2 [2]

Legătura siloxanică (Si-O) are o rezistenţă termică şi chimică remarcabilă şi conduce la

menţinerea proprietăţilor fizico-chimice şi mecanice într-un ecart de temperatură de –
500C...+3000C.

Pătrunderea soluţiilor polimerice în structura suportului în timpul tratamentului chimic superficial

conduce la consolidarea structurii reţelei cristaline a acestuia prin suprapunerea reţelei spaţiale a
polimerilor. Viteza de reticulare a polimerilor este reglată de catalizatorii în prezenţa cărora
soluţiile siliconice sunt utilizate.

Peliculele interioare / exterioare îşi păstrează hidrofobia deoarece polimerii siliconici folosiţi în
tratamentele superficiale au proprietatea că formează o perie moleculară hidrofobă ce elimină în
timp, din structura peretelui, apa (tehnologică, din condens), dând posibilitate suportului să
lucreze favorabil în condiţii diferenţiate de umiditate higroscopică (fig.3).

Tratamentele folosite permit transferul de masă in structura elementelor de construcţie fără ca

acestea să fie o barieră de vapori.

Hidrofobizarea suprafeţelor constă în aceea că suportul poros se acoperă cu o peliculă ce

măreşte unghiul de margine faţă de apă. Întrucât apa formează la interfaţa cu siliconii şi aerul
unghiuri de margine până la 105°, în urma tratamentului se anulează capacitatea de absorbţie a
capilarelor, realizându-se o anticapilaritate care împiedicã pătrunderea apei în porii materialelor
de construcţie care se cunoaşte că au structura microporoasă şi microfisurată.

Legenda:

1 suprafaţă suport;
2 grupuri CH3;
3 grupuri SiO
Fig. 3 Perie molecularã hidrofobã

Ĩn Fig.4 se prezintă prin comparaţie comportarea unui suport tratat superficial faţă de unul
netratat.

Fig. 4 Comportarea suportului la acţiunea apei

a - suport netratat; b - suport tratat siliconic

Din punct de vedere chimic, acţiunea siliconilor folosiţi cu grupe reactive Si-H se poate
interpreta în sensul unei reacţii hidrolitice datoratã grupelor libere OH ale suportului sau ale
peliculei de apã aderentã la suprafaţã în prezenţa unor catalizatori (alcalii, săruri metalice ale
acizilor organici, compuşi organo-metalici) şi în condensarea ulterioarã a siloxanolilor formaţi.
Polimerii siloxanici cu grupe reactive sunt capabili să reticuleze pe suprafaţa suportului cu
formarea unor pelicule subţiri uniforme, flexibile şi rezistente la abraziune. Aceste pelicule
împiedică pătrunderea apei din mediul ambiant fără a opri evacuarea apei din interior (apă
tehnologică sau provenind din transferul de masă prin structura elementului de construcţie).

Aplicarea tratamentului chimic superficial se face pe suport uscat (aflat la umiditatea de

echilibru higroscopic).
Aprecierea tratamentului chimic superficial se poate face şi prin analiza adâncimii de
pătrundere a soluţiei în suport, aspectul suprafeţelor după aplicarea tratamentului superficial,
consumul de soluţie înregistrat considerat factor de eficienţă economicã în condiţiile în care se
doreşte un raport preţ calitate performant.

Experimental, pentru aplicarea de siliconi prin vopsire în trei straturi succesive, s-au putut
face constatările centralizate în tabelul 1.
Tabel1
Adâncime de Aspectul suportului Consum de soluţie
Tip soluţie siliconică pătrundere în tratat după 24 ore siliconicã
suport (mm) (g/cm2)
Soluţie siliconică clasicã şi ciclu
9 mat 0,0013
siloxanic liniar 40%
Elastomer siliconic 6 lucios 0,024

În contact direct cu apa se apreciază o durabilitate a tratamentelor superficiale de tipul

celor discutate de ordinul a 5...10 ani, din punct de vedere practic fiind deja demonstrat acest fapt.
Ameliorarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ a suportului reprezintă o consecinţă favorabilă a
tratamentului de impermeabilizare - hidrofobizare.
Moderarea absorbţiei de apă determinǎ creşterea duratei de exploatare a suportului prin
menţinerea şi ameliorarea proprietăţilor sale tehnice.

Tratamentul folosit în vederea creşterea confortului termic în încăperea aflatǎ în zona de

colţ, orientatǎ spre S - SE a constat în aplicarea ulterioarǎ, după 15 ani de la tratamentul de
îndepărtare a fenomenelor de condens menţionate, a unei protecţii realizate din polistiren
expandat de grosime 10 cm.
Rezistenţele termice medii au fost de 0.744 m 2 K / W înainte de reabilitarea termicǎ,
respectiv 2.273 m 2 K / W după reabilitarea localǎ efectuatǎ. La data proiectării construcţiei (1978)
au fost respectate prevederile normativelor de calcul termic şi la condens.
La lucrările de reabilitare efectuate, protecţia termoizolaţiei s-a făcut folosind mortar de
ciment aditivat cu elastomeri siliconi. Acest tip de mortar permite păstrarea uscatǎ a
termoizolaţiei, fǎrǎ modificarea calităţilor sale tehnice în timp, indiferent de condiţiile
meteorologice.
Ca observaţie, menţionez cǎ tratamentele de impermeabilizare pentru suport, aplicarea
unei termoizolaţii suplimentare şi respectiv finisajul exterior de tip mortar de protecţiei al
termoizolaţiei s-au putut efectua cu uşurinţǎ, local, întrucât apartamentul descris dispune de un
balcon perimetrial camerei amplasatǎ în zona de colţ.
In condiţiile în care apartamentul este situat la etajul 8 şi este încălzit în regim continuu
iar apartamentele vecine sus, jos, dreapta, stânga sunt încălzite discontinuu şi casa scării este
neîncǎlzitǎ, s-a obţinut o economie de energie de 30%, cu scăderea corespunzătoare a costurilor
aferente.
 3.Concluzii şi recomandări

Având în vedere rezultatele experimentale şi practice favorabile, soluţiile propuse pot fi

recomandate pentru reabilitări termice de generale, de mare eficienţă din punct de vedere al
raportului preţ / calitate.

Substanţele chimice folosite la reabilitarea termică au fost utilizate pentru prima dată în
construcţii şi constituie subiectul a două brevete de invenţie ale autoarei.

Dacǎ reabilitarea termicǎ la nivel de clădire nu este posibilǎ dar dacǎ proprietarul unui
apartament are condiţii de efectuare pentru o reabilitare localǎ, sub îndrumarea unui specialist în
domeniu se pot obţine simultan: creşterea nivelului de confort termic, o reducere importantǎ a
consumului de energie şi durabilitatea sporitǎ a finisajelor.

Referinţe

1.Proca, Gabriela, Siliconi în construcţii, Matrix Rom, Bucureşti, 1999;

2, 3.Proca, Gabriela, Brevet de invenţie 119461 B1/29.04.05; 119466 B1/29.04.05

Impermeabilizări cu siliconi, Mortare de ciment cu aditivi siliconici
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului
Ordin nr. 1430/2005
din 26/08/2005
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 13/09/2005
Actul a intrat in vigoare la data de 13 septembrie 2005
Având în vedere prevederile art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor
de
construcţii, republicată, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si funcţionarea Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor
si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,
ministrul transporturilor, construcţiilor si turismului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările ulterioare, prevăzute în anexa*)
care
face parte integrantă din prezentul ordin.
___________
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 bis abonament,
care se
poate achiziţiona si de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul
Oficial",
Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor
si
locuinţei nr. 1.943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările si completările
ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2002, se
abrogă, iar
ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor si turismului pentru aprobarea Normelor
metodologice
de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată,
îsi
încetează aplicabilitatea.
Ministrul transporturilor, construcţiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Bucuresti, 26 august 2005.
Nr. 1.430.
ANEXĂ
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului
Fisa act
Face parte din
Ordin nr. 1430/2005
Aprobat de
Ordin nr. 1430/2005
Rectificat de
Rectificare 2005
Normă metodologică
din 26/08/2005
de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 825bis din 13/09/2005
Actul a intrat in vigoare la data de 13 septembrie 2005
Tematici
Bunuri si valori imobiliare
Autorizare
Construcţii
Locuinţe
PREAMBUL
1. Prezentele Norme metodologice sunt elaborate în temeiul prevederilor art. II alin. (2) din
Legea nr. 453/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii si unele măsuri pentru realizarea construcţiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001 si sunt modificate în
temeiul prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 401/2003 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 27 octombrie 2003 si ale art. II alin. (2)
din Legea nr. 199/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004.
2. În cuprinsul prezentelor Norme metodologice, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
933 din 13 octombrie 2004, va fi denumită Lege. Pentru celelalte acte normative menţionate
se specifică numărul si titlul acestora.
3. Prezentele Norme metodologice sunt structurate pe capitole, secţiuni si articole, ordonate
în conformitate cu succesiunea operaţiunilor de autorizare.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
SECłIUNEA 1
Obiectivele normelor metodologice
ARTICOLUL 1
Asigurarea cadrului unitar al autorizării
Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispoziţie celor interesaţi din
domeniul executării lucrărilor de construcţii - administraţia publică locală, investitori,
proiectanţi, instituţii si autorităţi avizatoare privind autorizarea lucrărilor de construcţii,
precum si executanţi - a unui act normativ detaliat pentru aplicarea unitară a prevederilor
Legii, în corelare si cu prevederi cu aplicabilitate în domeniul autorizării executării lucrărilor
de construcţii ale altor acte normative în vigoare, privind: procedura de autorizare,
formularele necesare autorizării si criteriile pentru stabilirea conţinutului documentaţiilor
necesare autorizării, în conformitate cu conţinutul-cadru reglementat prin anexa nr. 1 la Lege.
ARTICOLUL 2
Autonomia locală - descentralizare si parteneriat
(1) În conformitate cu principiul autonomiei locale, exercitarea competenţelor si a
atribuţiilor stabilite de Lege revine autorităţilor administraţiei publice locale, care se găsesc
cel mai aproape de cetăţean.
(2) Potrivit Legii, în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcţii principiul
autonomiei locale se exercită prin descentralizarea atribuţiilor si se asigură prin acordarea de
competenţe de autorizare sporite unităţilor administrativ-teritoriale de bază, respectiv ale
comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) În vederea asigurării nivelului de competenţă tehnică în domeniul autorizării, inclusiv la
nivelurile administraţiei publice locale care nu îsi pot constitui structuri de specialitate din
cauza lipsei specialistilor pe plan local, potrivit prevederilor Legii se instituie, pe întreg
parcursul procesului de autorizare, un parteneriat tehnic între consiliile judeţene - prin
structurile de specialitate constituite la nivelul acestora - si autorităţile administraţiei publice
locale (comune, orase, municipii, după caz) care nu beneficiază de competenţă tehnică pe plan
local.
ARTICOLUL 3
Simplificarea procesului de autorizare
Prin modificarea si completarea Legii, în raport cu interesul si protecţia solicitantului, se
urmăreste simplificarea procesului de autorizare prin:
a) simplificarea procedurii de emitere a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, conform
modelului "ghiseului unic", prin care se transferă în competenţa structurilor de specialitate
organizate în cadrul aparatului propriu al emitenţilor autorizaţiilor obligaţia de a obţine, în
numele solicitantului, avizele si acordurile uzuale exprimate pe plan local (utilităţi urbane,
securitate la incendiu, protecţia civilă, protecţia mediului si sănătatea oamenilor);
b) reducerea numărului formularelor si adecvarea conţinutului acestora, corespunzător
exigenţelor specifice procesului de autorizare si de execuţie a lucrărilor de construcţii, în
corelare cu operaţiunile statistice necesare fundamentării politicilor locale, regionale si
naţionale de dezvoltare urbanistică;
c) simplificarea conţinutului proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, pe tipuri de construcţii, prin preluarea din conţinutul-cadru (prezentat în anexa nr.
1 la Lege) a pieselor scrise si desenate strict necesare.
ARTICOLUL 4
Asigurarea transparenţei procesului de autorizare
Transparenţa procesului de autorizare - atât la nivelul certificatului de urbanism, cât si al
autorizaţiei de construire/desfiinţare - se realizează prin asigurarea caracterului public al
acestuia, respectiv prin aducerea la cunostinţa publicului a listei actelor emise de către
autorităţile administraţiei publice, precum si prin asigurarea accesului solicitanţilor la
informaţii privind emiterea acestora, în condiţiile prevăzute la art. 37 si art. 53.
ARTICOLUL 5
Întărirea disciplinei în autorizare si în execuţia lucrărilor autorizate
(1) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii reprezintă procedura de exercitare a
autorităţii de către administraţia publică judeţeană, municipală, orăsenească si, respectiv,
comunală cu privire la punerea în aplicare a prevederilor documentaţiilor de amenajare a
teritoriului si de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie în temei juridic al
dezvoltării durabile si urbanistice locale.
(2) Respectarea prevederilor legale privind disciplina în procesul autorizării, precum si în
aplicarea în execuţie a prevederilor autorizaţiilor, în toate fazele, are efecte în plan social,
nerespectarea acestora fiind sancţionată potrivit Legii.
(3) Potrivit Legii, disciplina autorizării si execuţiei se asigură:
a) la nivelul administraţiei publice locale prin: individualizarea răspunderii personalului cu
atribuţii tehnice în administraţia publică locală, întărirea rolului instituţiei arhitectului-sef, la
toate nivelurile unităţilor administrativ-teritoriale, precum si prin stabilirea competenţelor de
control ale organelor cu atribuţii din cadrul aparatului propriu al administraţiei publice
judeţene si locale;
b) la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcţii - în toate fazele autorizării si execuţiei
lucrărilor.
SECłIUNEA a 2-a
Cadrul legal
ARTICOLUL 6
Temeiul juridic - sistemul actelor normative din domeniu
(1) Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii si
pentru aplicarea ei, în corelare cu actele normative specifice din domeniile construcţiilor, al
amenajării teritoriului si urbanismului, al administraţiei publice, al proprietăţii funciare,
precum si cu alte acte normative complementare domeniilor menţionate, aflate în vigoare.
(2) Lista actelor normative menţionate la alin. (1), aflate în vigoare la data aprobării
prezentelor norme metodologice, este prezentată în Anexa nr. 1 la prezentele norme
metodologice.
SECłIUNEA a 3-a
Cadrul instituţional în domeniul autorizării execuţiei
lucrărilor de construcţii
ARTICOLUL 7
Autorităţi emitente
(1) Potrivit prevederilor art. 4 din Lege, autorităţile administraţiei publice judeţene si locale
emit autorizaţiile de construire sau de desfiinţare pentru executarea lucrărilor de construcţii,
potrivit competenţelor prevăzute de Lege în funcţie de categoriile de construcţii si lucrări,
precum si cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism si a planurilor de
amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii. În temeiul dispoziţiilor art. 4 si art. 6 alin. (2)
din Lege, certificatele de urbanism si autorizaţiile de construire/desfiinţare se emit de către
aceeasi autoritate care este abilitată să autorizeze.
(2) În sensul prevederilor art. 4 din Lege, prin lucrările care se execută pe terenuri care
depăsesc limita unei unităţi administrativ-teritoriale se înţelege lucrările al căror amplasament
traversează limita a două sau mai multor unităţi administrativ-teritoriale (de exemplu: reţele
electrice, alimentări cu apă, gaze, căi ferate, drumuri, autostrăzi etc.).
(3) În situaţia în care la comune amplasamentul unei investiţii depăseste limita intravilanului
localităţii, ocupând si suprafeţe din extravilan, autorizaţia de construire se emite de
presedintele consiliului judeţean, cu avizul primarului comunei interesate.
ARTICOLUL 8
Structura instituţională a administraţiei publice locale
(1) Pentru cresterea operativităţii în procesul autorizării executării lucrărilor de construcţii,
precum si în vederea respectării termenului legal de emitere a autorizaţiei, consiliile judeţene,
municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orăsenesti si comunale vor lua măsurile
organizatorice legale necesare pentru simplificarea procedurii de emitere a autorizaţiilor, scop
în care vor constitui în cadrul aparatului propriu al autorităţii administraţiei publice locale:
a) structuri de specialitate - compartimente organizate ca departamente, direcţii generale,
servicii, birouri, după caz, având în componenţă personal cu pregătire în domeniile
arhitecturii, urbanismului ori construcţiilor sau cu pregătire corespunzătoare atestată în
condiţiile legii, care sunt abilitate să gestioneze procesul emiterii certificatelor de urbanism si
a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, privind:
1. verificarea operativă privind respectarea structurii si conţinutului documentaţiilor depuse
si restituirea, după caz, a documentaţiilor necorespunzătoare (în termen de maximum 5 zile de
la înregistrarea cererii);
2. analiza proiectului depus pentru autorizarea executării lucrărilor, pentru constatarea
îndeplinirii tuturor cerinţelor si condiţiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism,
precum si a condiţiilor cuprinse în avizele obţinute de solicitant.
3. obţinerea, în numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism, necesare în vederea emiterii acordului unic;
4. pregătirea si prezentarea documentaţiilor depuse spre analiză în Comisia de Acorduri
Unice (C.A.U.);
5. redactarea acordului unic;
6. redactarea si prezentarea spre semnare a certificatelor de urbanism si autorizaţiilor de
construire/desfiinţare;
7. emiterea avizelor si acordurilor unice solicitate de primari, în situaţia inexistenţei
structurilor de specialitate la primăriile respective;
b) Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) - constituită în cadrul structurilor
(compartimentelor) de specialitate - al cărei plen este abilitat să emită acordul unic, cu valoare
de aviz conform, care însumează prevederile avizelor si acordurilor privind utilităţile urbane,
precum si cele privind securitatea la incendiu, protecţia civilă, protecţia mediului si sănătatea
oamenilor, obţinute de acestea pe plan local, în numele solicitantului.
(2) Relaţiile funcţionale, atribuţiile, competenţele si răspunderile structurilor de specialitate,
precum si asigurarea ritmicităţii funcţionării acestora se stabilesc prin regulamente de
organizare si funcţionare ale aparatului propriu al consiliilor judeţene si al primăriilor, după
caz, potrivit legii.
(3) Instituţia Arhitectului-sef reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării
teritoriului si al urbanismului din cadrul administraţiei publice locale si aduce la îndeplinire
atribuţiile conferite de Lege ca sef al structurilor de specialitate organizate în cadrul acestora
si de presedinte al Comisiei de Acorduri Unice. Arhitectul-sef nu poate fi subordonat unui alt
funcţionar public din cadrul aparatului propriu al consiliului judeţean, respectiv al primăriei,
după caz.
(4) Funcţia publică de conducere de arhitect-sef al judeţului, al municipiului Bucuresti, al
sectorului municipiului Bucuresti, al municipiului si al orasului, precum si al comunei va fi
ocupată de personal cu studii superioare de lungă durată, de regulă din domeniile arhitecturii,
urbanismului si construcţiilor. La orase si comune, până la ocuparea funcţiei de arhitect-sef de
către persoane cu studii superioare de lungă durată, atribuţiile funcţiei de arhitect-sef vor
putea fi îndeplinite si de conductor-arhitect, subinginer sau de cadre cu pregătire medie, de
regulă din domeniile arhitecturii si construcţiilor, fără ca acestia să poarte titlul de arhitect-sef.
(5) Comisia de Acorduri Unice (CAU) este alcătuită din:
a) specialisti provenind din structura proprie a aparatului administraţiei publice locale;
b) reprezentanţii delegaţi ai tuturor societăţilor care administrează si/sau furnizează
utilităţile urbane (avizatori);
c) reprezentanţii împuterniciţi ai serviciilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale
în domeniile securităţii la incendiu si protecţiei civile vor fi numiţi de inspectorii sefi ai
Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul inspectorului general al Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă, iar în domeniile protecţiei mediului si al protecţiei
sănătăţii populaţiei vor fi numiţi de prefect, cu acordul ministerelor de resort.
(6) Pentru asigurarea funcţionării structurilor de specialitate si a Comisiei de Acorduri
Unice (C.A.U.) consiliile judeţene si locale vor stabili taxe în condiţiile legii.
ARTICOLUL 9
Atribuţii principale ale structurilor de specialitate
(1) Potrivit prevederilor art. 45 alin. (1) din Lege, structurile de specialitate constituite în
cadrul aparatului propriu al emitenţilor certificatelor de urbanism si autorizaţiilor de
construire/desfiinţare, au următoarele atribuţii principale:
a) asigurarea temeiului tehnic necesar emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare,
respectiv avizarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, potrivit
prevederilor art. 2 alin. (2) din Lege, precum si emiterea certificatelor de urbanism;
b) organizarea activităţii de autorizare în vederea satisfacerii cerinţei de simplificare a
accesului cetăţeanului la actul de autoritate al administraţiei publice, prin organizarea
procedurii de emitere a autorizaţiilor, în vederea: obţinerii avizelor necesare în vederea
emiterii acordului unic solicitate prin certificatul de urbanism, întocmirii si emiterii acordului
unic, precum si a întocmirii si eliberării autorizaţiei de construire/desfiinţare.
(2) Potrivit prevederilor art. 45 alin. (2), (3) si (4) din Lege, structurile de specialitate
constituite în cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene acordă asistenţă tehnică de
specialitate primarilor de comune, orase sau municipii, după caz, în situaţia în care la nivelul
acestora nu sunt constituite structuri de specialitate, scop în care analizează si avizează
documentele (documentaţiile) depuse pentru obţinerea certificatelor de urbanism si a
autorizaţiilor de construire/desfiinţare, din competenţa de emitere a acestora.
ARTICOLUL 10
Atribuţii specifice ale structurilor de specialitate
(1) Pentru emiterea certificatelor de urbanism structurile de specialitate ale organelor
emitente au următoarele atribuţii specifice:
a) solicitarea avizului primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află
imobilul, în situaţia în care emitentul este presedintele consiliului judeţean;
b) verificarea conţinutului documentelor depuse, respectiv a proiectului de certificat de
urbanism întocmit potrivit prevederilor art. 15 alin. (1), înaintat spre avizare la consiliul
judeţean de către primarul comunei, orasului sau municipiului, după caz, în situaţia în care nu
sunt constituite structuri de specialitate la nivelul primăriei, în conformitate cu prevederile art.
45 alin. (1) si (2) din Lege;
c) determinarea reglementărilor din documentaţiile de urbanism, respectiv a directivelor
cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului, legal aprobate, referitoare la imobilul pentru
care se solicită certificatul de urbanism;
d) analizarea compatibilităţii scopului declarat pentru care se solicită emiterea certificatului
de urbanism cu reglementările din documentaţiile urbanistice, respectiv ale directivelor
cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului, legal aprobate;
e) formularea condiţiilor si restricţiilor specifice amplasamentului, obligatorii pentru
proiectarea investiţiei;
f) stabilirea, împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai serviciilor deconcentrate ale
administraţiei publice centrale, a avizelor si acordurilor legale strict necesare autorizării;
g) verificarea existenţei documentului de plată a taxei de eliberare a certificatului de
urbanism;
h) redactarea si emiterea certificatului de urbanism;
i) asigurarea transmiterii către primari, spre stiinţă, a actelor emise, în situaţia în care
emitentul este presedintele consiliului judeţean.
(2) Pentru emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare structurile de specialitate ale
organelor emitente au următoarele atribuţii specifice:
a) verificarea conţinutului documentelor (documentaţiei) depuse, sub aspectul prezentării
tuturor actelor necesare autorizării, conform prevederilor art. 16 alin. (1);
b) obţinerea, în numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism, necesare în vederea emiterii acordului unic;
c) sintetizarea condiţiilor din avizele si acordurile obţinute prin grija emitentului, în corelare
cu proiectul de autorizare a execuţiei lucrărilor de construcţii si cu condiţiile din avizele si
acordurile obţinute în prealabil de solicitant;
d) pregătirea si prezentarea documentaţiilor depuse spre analiză în Comisia de Acorduri
Unice (CAU);
e) redactarea acordului unic, în situaţia în care sunt îndeplinite toate condiţiile tehnice si de
aviz cerute prin certificatul de urbanism;
f) redactarea si prezentarea spre semnare a autorizaţiilor de construire/desfiinţare;
g) emiterea de către structurile de specialitate din cadrul consiliilor judeţene a avizelor si
acordurilor unice solicitate de primarii de comune, orase sau municipii, în situaţia inexistenţei
structurilor de specialitate la nivelul primăriilor respective;
h) asigurarea transmiterii către primari, spre stiinţă, a actelor emise, în situaţia în care
emitentul este presedintele consiliului judeţean.
SECłIUNEA a 4-a
Legalitatea executării lucrărilor de construcţii
ARTICOLUL 11
Principiul autorizării executării lucrărilor de construcţii
(1) Potrivit prevederilor art. 1 din Lege, executarea lucrărilor de construcţii este permisă
numai în baza si cu respectarea unei autorizaţii de construire/desfiinţare emisă de autorităţile
administraţiei publice locale, în condiţiile Legii.
(2) În conformitate cu dispoziţiile Legii, lucrările de construcţii menţionate la alin. (1) sunt
operaţiunile specifice prin care:
a) se realizează (edifică) construcţii de orice fel;
b) se desfiinţează construcţii si/sau amenajări asimilabile construcţiilor.
(3) Realizarea (edificarea) construcţiilor civile, industriale, agricole sau de orice natură,
inclusiv a instalaţiilor aferente acestora, asa cum sunt menţionate la art. 3 din Lege, se poate
realiza numai în baza si cu respectarea prevederilor unei autorizaţii de construire, emisă în
temeiul Legii si în conformitate cu prevederile documentaţiilor de urbanism si de amenajare a
teritoriului aprobate.
(4) Desfiinţarea (demolarea, dezafectarea, ori dezmembrarea parţială sau totală)
construcţiilor si instalaţiilor aferente construcţiilor, precum si a oricăror amenajări, se poate
face numai pe baza unei autorizaţii de desfiinţare, emisă în aceleasi condiţii cu autorizaţia de
construire.
ARTICOLUL 12
Autorizarea executării lucrărilor de construcţii amplasate în zone
asupra cărora este instituit un anumit regim de protecţie
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare în vederea executării lucrărilor de construcţii în
zonele asupra cărora este instituit, potrivit legii, un anumit regim de protecţie prevăzut în
planurile urbanistice si în planurile de amenajare a teritoriului, se emite în conformitate cu
prevederile art. 10 din Lege, numai cu condiţia obţinerii în prealabil a avizelor si a acordurilor
specifice din partea autorităţilor care au instituit respectivele restricţii.
(2) Avizele specifice prevăzute la alin. (1) se pot emite, potrivit legii, si de serviciile publice
descentralizate ale ministerelor ori ale altor organisme centrale, potrivit competenţelor
stabilite de legislaţia în vigoare.
ARTICOLUL 13
Autorizarea lucrărilor în regim de urgenţă
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate în
cazuri de: avarii, accidente tehnice, calamităţi, ori alte evenimente cu caracter excepţional se
emite imediat după producerea acestora, potrivit prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege,
urmând ca documentaţia necesară, întocmită conform conţinutului-cadru din anexa nr. 1 la
Lege, să fie definitivată pe parcursul, sau la încheierea executării lucrărilor, cu respectarea
avizelor si acordurilor legale.
(2) În mod similar, potrivit prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege, autorizaţia de construire
se va emite în regim de urgenţă pentru lucrările de intervenţie de primă necesitate la clădirile
clasate ca monument istoric, cu consultarea prealabilă a organismelor abilitate ale
Ministerului Culturii si Cultelor, precum si pentru lucrările de consolidare la clădirile
multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic si care prezintă
pericol public, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (10) din Lege.
(3) Pentru aplicarea prevederilor art. 7 alin. (17) din Lege primăriile pot dezafecta
construcţiile în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, aflate în stare avansată de
degradare si care pun în pericol siguranţa publică, cu excepţia construcţiilor reprezentând
monumente istorice. Dezafectarea se poate face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare, care
se emite imediat după declararea iminenţei pericolului, în baza dispoziţiei primarului, în
condiţiile art. 7 alin. (16) din Lege.
(4) Pentru dezafectarea construcţiilor aflate în stare avansată de degradare si care pun în
pericol siguranţa publică, din proprietatea privată a persoanelor fizice si/sau juridice, primarul
are obligaţia de a notifica proprietarului responsabilităţile care îi revin potrivit prevederilor
Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, cu privire la
urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor si postutilizarea acestora, implicit cu
privire la siguranţa publică. Prin notificare se va atenţiona cu privire la necesitatea ca
proprietarul să ia măsurile de desfiinţare în regim de urgenţă în condiţiile art. 7 alin. (17) din
Lege.
(5) În conformitate cu prevederile Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile
lucrărilor de construcţie de autostrăzi si drumuri naţionale, precum si a normelor
metodologice de aplicare a acesteia aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 941/2004,
autorizarea executării lucrărilor de construcţii de autostrăzi si drumuri naţionale se face pentru
toată lucrarea imediat, în condiţiile prevederilor art. 7 alin. (16) din Lege, o dată cu solicitarea
autorizării realizării ansamblului de lucrări ce constituie măsurile de pregătire prealabilă a
executării lucrărilor propriu-zise.
ARTICOLUL 14
Lucrări care se exceptează de la autorizare
(1) Se exceptează de la autorizare categoriile de lucrări de construcţii cu grad ridicat de
repetabilitate, care nu modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale
construcţiilor sau aspectul arhitectural al acestora, specificate la art. 11 alin. (1) din Lege.
(2) Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Lege, este obligatorie emiterea autorizaţiei de
construire pentru lucrările prevăzute la alin. (1) dacă acestea se execută la construcţii
reprezentând monumente istorice, cu excepţia lucrărilor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. e si j),
pentru care se va solicita avizul prealabil al organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si
Cultelor.
(3) În înţelesul prevederilor art. 3 lit. a) din Lege, coroborate cu definiţia dată în Anexa nr. 2
la Lege, dacă în vederea schimbării destinaţiei unor spaţii interioare existente nu se realizează
lucrări de construcţii pentru care legea prevede emiterea unei autorizaţii de construire, nu este
necesară emiterea acestui act.
CAPITOLUL II
Documentele autorizării
SECłIUNEA 1
Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism si autorizaţiei
de construire/desfiinţare
ARTICOLUL 15
Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism
(1) Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul - orice persoană fizică sau juridică
interesată - trebuie să depună la emitent o documentaţie cuprinzând:
a) cerere-tip (formularul-model F.1 - "Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism")
completată în conformitate cu precizările privind completarea acesteia, cu elementele de
identificare ale solicitantului si imobilului, precum si cu precizarea scopului solicitării actului;
b) planuri topografice sau cadastrale la scările 1:500, 1:2.000 sau 1:10.000, după caz, -
vizate de Oficiul de cadastru si publicitate imobiliară al judeţului sau al municipiului
Bucuresti, după caz -, cu indicarea imobilului - teren si/sau construcţii; (2 exemplare)
(planurile se obţin contra-cost de la unitatea teritorială specializată care le gestionează)
c) documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (în copie).
(2) Conform precizărilor privind completarea formularului-model F.1, elementul principal
de identificare a imobilului este adresa postală, completată cu planul topografic sau cadastral,
după caz, iar în lipsa acestuia, cu oricare alte elemente de identificare disponibile (asa cum
sunt menţionate în precizările la cerere).
(3) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) si (4), din Lege, certificatul de urbanism este un act
de informare privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, precum si cerinţele
urbanistice specifice amplasamentului, determinate în conformitate cu prevederile
documentaţiilor de urbanism avizate si aprobate, document care se eliberează, la cerere,
oricărui solicitant - persoană fizică sau persoană juridică - nefiind necesară prezentarea titlului
asupra imobilului sau a altui act care să ateste dreptul de proprietate.
(4) Se interzice emitentului să condiţioneze emiterea certificatului de urbanism de
elaborarea prealabilă a unei documentaţii de urbanism pentru imobilul în cauză, precum si a
oricăror documentaţii tehnice de definire a scopului solicitării.
(5) Potrivit Legii, certificatul de urbanism nu ţine loc de autorizaţie de construire/desfiinţare
si nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcţii.
ARTICOLUL 16
Documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Documentaţia (dosarul) care se depune în vederea emiterii autorizaţiei de construire este
considerat complet dacă, pe lângă cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire - inclusiv
anexa (se utilizează formularul-model F.9 - "Cerere pentru emiterea autorizaţiei de
construire/desfiinţare" obţinut de la emitent), completată cu elementele de identificare si
datele tehnice conform P.A.C. se prezintă următoarele documente:
a) certificatul de urbanism (în copie);
b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care să îi confere solicitantului dreptul de
execuţie a lucrărilor de construcţii (în copie legalizată);
c) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C., întocmit în baza
prevederilor anexei nr. 1 la Lege, inclusiv referatele de verificare si, după caz, referatul de
expertiză tehnică - semnate si stampilate în original (două exemplare);
d) avizele si acordurile cerute prin certificatul de urbanism:
1. fisele tehnice pentru obţinerea avizelor si acordurilor care sunt în competenţa de obţinere
a emitentului, cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si,
după caz, documentaţiile tehnice necesare emiterii acestora (două exemplare, cu excepţia
fiselor F.8.2 si F.8.3 care se prezintă în trei exemplare);
2. avizele si acordurile obţinute de solicitant, altele decât cele din competenţa de obţinere a
emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (în copie) si, după caz, studiile cerute prin
certificatul de urbanism.
e) documentul de plată a taxei de emitere a autorizaţiei de desfiinţare (în copie), inclusiv
documentele de plată a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului
unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate odată cu certificatul de
urbanism (în copie).
(2) În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din Lege, autorizaţia de desfiinţare se emite
în aceleasi condiţii cu autorizaţia de construire. În această situaţie, documentaţia (dosarul)
care se depune în vederea emiterii autorizaţiei de desfiinţare are aceeasi structură cu
documentaţia pentru autorizaţia de construire si este considerată completă dacă, pe lângă
cererea pentru emiterea autorizaţiei de desfiinţare - inclusiv anexa (se utilizează formularulmodel
F.9 - "Cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare" obţinut, contra cost,
de la emitent), completată cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.D.
cuprinde aceleasi documente menţionate la alin. (1) lit. a)-f) (adaptate scopului), precum si
certificatul de atestare fiscală privind valoarea de impozitare a imobilului (în copie).
(3) Pentru depunerea documentaţiei (dosarului) necesar autorizării se vor avea în vedere si
următoarele:
a) în situaţia în care, o dată cu autorizaţia de construire/desfiinţare se solicită si autorizarea
organizării executării lucrărilor, solicitantul va prezenta si proiectul de organizare a execuţiei
lucrărilor (P.O.E.) - piese scrise si desenate - întocmit în baza prevederilor Anexei nr. 1 la
Lege, precum si avizele specifice (aviz circulaţie, aviz pentru ocuparea temporară a
domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.) (două
exemplare);
b) în situaţia în care, potrivit prevederilor art. 77 alin. (7), emitentul asigură plata taxelor la
o singură casierie, se admite prezentarea unui singur document de plată echivalent taxelor
comasate (în copie);
c) în situaţia în care, prin certificatul de urbanism a fost cerută elaborarea unor studii
suplimentare, sintezele acestora se anexează documentaţiei, inclusiv avizele obţinute pentru
acestea (două exemplare). La nevoie, solicitantului i se va putea cere prezentarea studiilor în
întregul lor.
SECłIUNEA a 2-a
Avize si acorduri necesare în procesul de autorizare
ARTICOLUL 17
Avizul primarului
(1) În situaţia în care emiterea certificatului de urbanism si a autorizaţiei de
construire/desfiinţare este de competenţa presedintelui consiliului judeţean, este necesar
avizul favorabil al primarului unităţii administrativ-teritoriale pe al cărei teritoriu este situat
imobilul în cauză.
(2) Arhitectul-sef al judeţului, respectiv al Municipiului Bucuresti, are obligaţia de a solicita
avizul primarului în termen de 3 zile de la data înregistrării cererii, utilizând formularul-model
F.2.
(3) Avizul primarului se emite pentru obţinerea certificatului de urbanism si este valabil:
a) numai pentru certificatul de urbanism dacă scopul declarat de solicitant este pentru
cererile în justiţie si operaţiunile juridice prevăzute la art. 6 alin. (6) din Lege;
b) atât pentru certificatul de urbanism, cât si pentru autorizaţia de construire/desfiinţare dacă
scopul declarat de solicitant este pentru executarea de lucrări de construcţii ori pentru
adjudecarea prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice.
(4) Primarul are obligaţia de a emite avizul în termen de 5 zile de la primirea solicitării,
utilizând formularul-model F.3.
ARTICOLUL 18
Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean
(1) În situaţia în care în cadrul primăriilor nu sunt constituite structuri de specialitate proprii,
potrivit legii, avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean este obligatoriu în
situaţiile în care emiterea certificatului de urbanism si a autorizaţiei de construire/desfiinţare
este de competenţa primarilor de comune si, după caz, a primarilor de orase sau municipii,
pentru toate categoriile de construcţii, altele decât locuinţele si anexele gospodăresti ale
acestora.
(2) Cererea de emitere a avizului structurii de specialitate din cadrul consiliului judeţean se
înaintează de primar, împreună cu proiectul (propunerea) de certificat de urbanism sau de
autorizaţie de construire/desfiinţare, după caz, redactată de persoana cu responsabilitate în
domeniul urbanismului si amenajării teritoriului din cadrul primăriei, în termen de maximum
5 zile de la data înregistrării cererii solicitantului, utilizând formularul-model F.4.
(3) Arhitectul-sef al judeţului, în calitate de sef al structurii (compartimentului) de
specialitate, emite avizul structurii de specialitate după cum urmează:
a) pentru certificatele de urbanism în termen de maximum 10 zile de la data primirii
solicitării;
b) pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare în termen de maximum 15 zile, împreună cu
acordul unic.
(4) Pentru emiterea avizului structurii de specialitate, se utilizează formularul-model F.11 pe
care se aplică stampila consiliului judeţean individualizată pentru funcţia de arhitect-sef.
ARTICOLUL 19
Fisa tehnică
(1) Fisa tehnică este actul cu valoare de aviz conform care cuprinde avizul
administratorului/furnizorului de utilităţi urbane (apă, canalizare, electricitate, gaze,
termoficare, telecomunicaţii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restricţiile impuse de
reţelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament, după caz), respectiv al
instituţiilor descentralizate prevăzute de Lege (pentru securitatea la incendiu, protecţia civilă,
protecţia mediului si a sănătăţii populaţiei) exprimat în baza datelor extrase de proiectant din
proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., după
caz) si care fundamentează procedura de emitere a acordului unic.
(2) Fisa tehnică - corespunzătoare fiecărui domeniu de avizare - este specifică fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale emitente a autorizaţiei de construire/desfiinţare, cuprinzând
elementele de aviz pentru utilităţile urbane si pentru avizele serviciilor publice descentralizate
ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, organizate în judeţe sau în municipiului
Bucuresti si rezultă din adaptarea fiselor tehnice-model (a se vedea formularele-model F.8.1-
F.8.5) la cerinţele avizatorilor locali interesaţi, în conformitate cu precizările cuprinse în Lista
A din Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(3) Definitivarea conţinutului "Fisei tehnice" se face prin grija autorităţii administraţiei
publice locale (emitentul autorizaţiilor) si a tuturor avizatorilor interesaţi (societăţile/regiile
care administrează/furnizează utilităţile urbane de pe raza unităţii administrativ-teritoriale),
după cum urmează:
a) fisa tehnică-model pentru avizarea furnizării de utilităţi urbane (formular-model F.8.1) se
definitivează astfel:
1. se solicită fiecărui avizator interesat definitivarea fisei tehnice, scop în care i se transmite
un exemplar al fisei tehnice-model în vederea completării;
2. avizatorul are obligaţia de a completa si definitiva fisa tehnică-model prin înscrierea, în
rubricile rezervate, a datelor si informaţiilor cu caracter de generalitate specifice domeniului
său, astfel:
(i) baza legală care se aplică în domeniu;
(ii) conţinutul documentaţiei care trebuie prezentată pentru avizare, în conformitate cu
reglementările specifice domeniului;
(iii) date privind taxa de avizare (baza legală si modalitate de achitare);
3. după completare si definitivare, avizatorul are obligaţia de a returna formularul fisei
tehnice definitive emitentului, în termen de 10 zile de la primire;
4. emitentul are obligaţia de a multiplica fisele tehnice astfel obţinute de la avizatori si de a
le pune la dispoziţii solicitanţilor, o dată cu certificatul de urbanism;
b) fisele tehnice-model pentru avizarea documentaţiilor privind securitatea la incendiu,
protecţia civilă, protecţia mediului si a sănătăţii populaţiei (formularele-model F.8.2-F.8.5) se
transmit instituţiilor avizatoare, prin grija emitentului, în vederea completării conţinutuluicadru
al acestora cu alte date si cerinţe specifice (de pe plan local), după care acestea se
returnează emitentului, în termen de 10 zile de la primire, acesta având obligaţia de a le
multiplica si de a le pune la dispoziţie solicitanţilor, o dată cu certificatul de urbanism.
(4) La solicitarea avizatorilor (administratorii sau/si furnizorii de utilităţi urbane, precum si
instituţiile prevăzute de Lege) conţinutul fiselor tehnice definitivate, aferente domeniilor lor
de activitate, se pot actualiza pe cheltuiala acestora.
(5) Formularele fiselor tehnice se pun la dispoziţie solicitanţilor, contra cost, o dată cu
certificatul de urbanism, numai în situaţia în care certificatul de urbanism se solicită pentru
emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare, pentru a fi utilizate în faza de proiectare si de
pregătire a autorizării.
ARTICOLUL 20
Acordul unic
(1) Acordul unic este actul cu valoare de aviz conform emis de Comisia de Acorduri Unice
din subordinea arhitectului sef, din cadrul structurilor de specialitate, constituite potrivit
prevederilor art. 5 alin. (1) din Lege.
(2) Acordul unic se emite numai pe baza fiselor tehnice si însumează avizele si acordurile
favorabile pentru utilităţile urbane, precum si cele privind securitatea la incendiu, protecţia
civilă, protecţia mediului si sănătatea oamenilor.
(3) În baza acordului unic se poate emite autorizaţia de construire/desfiinţare.
(4) Acordul unic se emite si în situaţia în care emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare
este primarul comunei, orasului ori municipiului, care nu are organizate structuri de
specialitate. În această situaţie acordul unic se emite de către presedintele consiliului judeţean
si de arhitectul-sef al judeţului.
ARTICOLUL 21
Avize si acorduri ale organismelor centrale
(1) În cazul autorizării lucrărilor pe amplasamente situate în zone în care, prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, s-a instituit un anumit
regim de restricţie cu privire la realizarea construcţiilor, obţinerea avizelor si acordurilor din
partea organismelor centrale sau descentralizate care au instituit restricţiile, este în obligaţia
solicitantului. În acest scop, solicitantul va depune documentaţiile specifice la emitenţii
avizelor sau acordurilor - în conformitate cu precizările cuprinse în Lista B din Anexa nr. 2 la
prezentele norme metodologice - în timp util analizei si emiterii avizelor si acordurilor
menţionate, înaintea depunerii cererii de autorizare, urmând a le anexa la documentaţia
P.A.C./P.A.D./P.O.E., după caz.
(2) În zonele în care s-a instituit un anumit tip de restricţie, potrivit legii, ori dacă natura
investiţiei o impune, organismele centrale sau, după caz, serviciile descentralizate ale acestora
emit avize si/sau acorduri, după cum urmează:
a) Ministerul Culturii si Cultelor, prin organismele abilitate, în cazul autorizării executării
lucrărilor de orice natură la clădirile reprezentând monumente istorice si la cele din zonele lor
de protecţie, cuprinse în listele aprobate, potrivit legii;
b) Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor, în cazul autorizării lucrărilor în arii naturale
protejate;
c) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului, în cazul autorizării lucrărilor în
zonele de siguranţă si de protecţie ale infrastructurilor de transport public si în zonele aferente
construirii căilor de comunicaţie;
d) Ministerul Apărării Naţionale - Statul Major General, Ministerul Administraţiei si
Internelor, Serviciul Român de Informaţii, alte instituţii similare, după caz, în situaţia
autorizării lucrărilor situate în apropierea zonelor de protecţie a obiectivelor cu caracter
special, precum si în zonele de interes pentru apărarea naţională, ordine publică si siguranţă
naţională, în conformitate cu legislaţia specifică;
e) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale în situaţia autorizării lucrărilor pe
terenuri cu destinaţie agricolă;
f) alte organisme - centrale sau locale - care gestionează orice alt tip de restricţie.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC -, prin inspectoratele teritoriale si/sau judeţene,
după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare si în conformitate cu Regulamentul de
organizare si funcţionare, emite următoarele avize/acorduri:
a) avizează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii finanţate din
fonduri publice, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi,
finanţate din fonduri publice sau din credite externe, contractate sau garantate de stat cu valori
mai mari sau egale cu 10 miliarde de lei precum si documentaţiile tehnico-economice pentru
lucrările de reparaţii, reabilitări, consolidări, restaurări ale construcţiilor existente finanţate din
fonduri publice, indiferent de valoare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1.072/2003 privind avizarea de către ISC a documentaţiilor tehnico-economice pentru
obiective de investiţii finanţate din fonduri publice;
b) avizează amplasarea balastierelor si carierelor din punct de vedere al protejării
construcţiilor din vecinătatea acestora;
c) avizează execuţia de construcţii în vecinătatea drumurilor naţionale;
d) emite acorduri pentru intervenţii asupra construcţiilor existente;
e) avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a
construcţiilor avariate în urma dezastrelor, în acţiunile de intervenţie operativă si refacere post
dezastru.
(4) Pentru obţinerea avizelor si/sau acordurilor din partea organismelor centrale cerute în
mod expres prin certificatul de urbanism, obligaţie a investitorului, acesta va prezenta
documentaţiile specifice la emitenţi în timp util emiterii avizelor si/sau acordurilor înaintea
datei depunerii întregii documentaţii în vederea autorizării execuţiei lucrărilor.
(5) Instituţiile abilitate prin lege să emită avize si acorduri în vederea autorizării executării
lucrărilor de construcţii au obligaţia de a le emite solicitantului în termen de maximum 15 zile
de la data înregistrării cererii/documentaţiei, dacă reglementările în vigoare specifice fiecărui
domeniu nu prevăd alte termene.
(6) În situaţia în care, prin specificul lor, investiţiile se regăsesc în listele A si B din Anexa
nr. 3 la prezentele norme metodologice - privind activităţile cu impact semnificativ ori
potenţial asupra mediului pentru care este necesară evaluarea impactului asupra mediului -
acordul de mediu se va obţine prin grija investitorului anterior depunerii documentaţiei în
vederea emiterii autorizaţiei de construire. Procedura de avizare în baza Fisei tehnice F.8.4 se
menţine, acesta urmând să fie întocmită conform acordului de mediu obţinut.
SECłIUNEA a 3-a
Conţinutul si elaborarea documentaţiilor tehnice necesare în
procesul de autorizare
ARTICOLUL 22
Întocmirea Proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de
construcţii - P.A.C., P.A.D.
(1) Documentaţiile tehnice care se depun în vederea emiterii autorizaţiei de
construire/desfiinţare vor conţine:
a) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/desfiinţare care:
1. este extras din proiectul tehnic pentru execuţia lucrărilor, potrivit prevederilor art. 9 din
Lege si în baza conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Lege;
2. se elaborează de colective tehnice de specialitate si se semnează în condiţiile legii, de
cadre tehnice cu pregătire superioară numai în domeniul arhitecturii, construcţiilor si
instalaţiilor;
3. se verifică, în condiţiile legii, de verificatori de proiecte atestaţi.
În situaţia în care, o dată cu autorizaţia de construire/desfiinţare se solicită si autorizarea
organizării executării lucrărilor, în documentaţie se vor prezenta si piesele - scrise si desenate
- ale proiectului de organizare a execuţiei lucrărilor (P.O.E.) conform conţinutului-cadru
prevăzut în anexa nr. 1 la Lege, precum si avizele specifice acestuia (aviz circulaţie, aviz
pentru ocuparea temporară a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de
salubritate etc.);
b) avizele si acordurile legale necesare, nominalizate în certificatul de urbanism, care
cuprind:
1. fisele tehnice necesare emiterii acordului unic, precum si documentaţiile necesare emiterii
avizelor si acordurilor care sunt în competenţa de obţinere a emitentului, întocmite de
proiectantul lucrărilor;
2. avizele si acordurile specifice obţinute prin grija solicitantului (în copie);
c) studiile cerute prin certificatul de urbanism - după caz.
(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare, se admite prezentarea unor proiecte
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (P.A.C., P.A.D.), cu conţinut simplificat
în raport cu conţinutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Lege. Conţinutul simplificat al
proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (P.A.C., P.A.D.) se aplică
pentru următoarele tipuri de lucrări si/sau construcţii, situate în afara zonelor cu regim special
de protecţie sau de restricţii de construire, inclusiv a zonelor de protecţie a monumentelor
istorice:
a) locuinţe individuale în mediul rural, cu regim de înălţime P, P+1E, realizate din fondurile
persoanelor fizice;
b) anexe gospodăresti ale locuinţelor care alcătuiesc împreună cu aceasta o unitate
funcţională distinctă: împrejmuiri si bucătării de vară; grajduri pentru animale mari; hambare,
fânare, pătule; magazii, soproane, garaje; spaţii pentru activităţi mestesugăresti, de prelucrare
secundară a produselor agricole si silvice; fântâni individuale, WC-uri uscate sau cu tanc
vidanjabil, fose vidanjabile; rezervoare de combustibil lichid si gazos;
c) racorduri si bransamente la reţelele de utilităţi;
d) anexe ale exploataţiilor agricole: saivane, padocuri, adăposturi pentru animale, platforme
de furaje, pătule, împrejmuiri de păsuni, spaţii de cazare temporară pe timpul campaniilor
agricole;
e) construcţii provizorii cu utilizare temporară: târguri, oboare, iarmaroace, circuri
ambulante, construcţii temporare ocazionate de diverse evenimente (culturale, aniversare,
publicitare, sportive, comemorative, politice, religioase, etc.), tabere de corturi si rulote.
Conţinutul simplificat al proiectelor pentru autorizarea executării lucrărilor - lista pieselor
scrise si desenate strict necesare pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare - pe
tipuri de construcţii, este prezentat în Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
(3) Investitorul împreună cu executantul au obligaţia de a executa lucrările autorizate numai
în baza proiectului tehnic (a cărui existenţă pe santier este obligatorie pe toată durata execuţiei
lucrărilor) si de a face dovada că între acesta si proiectul pentru autorizare - vizat spre
neschimbare - există concordanţă tehnică.
ARTICOLUL 23
Completarea fiselor tehnice
(1) Proiectantul, pe proprie răspundere, are obligaţia de a completa fisele tehnice
(definitivate), anexate certificatului de urbanism, cu datele si elementele tehnice rezultate din
proiect, în conformitate cu cerinţele fiecărui avizator, precum si de a le include în
documentaţia pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii care se depune la emitent.
(2) Fisele tehnice, care se completează în conformitate cu proiectul pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii, cuprind:
a) date privind bransarea/racordarea noului obiectiv la utilităţi (necesar de consumuri,
evacuări etc.), după caz: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică,
alimentare cu gaze, alimentare cu căldură, telecomunicaţii;
b) date necesare obţinerii avizului/acordului din partea instituţiilor descentralizate privind
securitatea la incendiu, protecţia civilă, protecţia mediului si a sănătăţii populaţiei.
(3) În situaţia în care în zona de amplasament nu există utilităţi sau capacitatea acestora este
insuficientă pentru necesarul investiţiei, pe lângă fisele tehnice se pot prezenta studii de
specialitate (solicitate de furnizorii de utilităţi la emiterea certificatului de urbanism) prin care
se propun soluţii alternative în beneficiul realizării investiţiei.
(4) Fisele tehnice însoţite, după caz, de documentaţiile necesare trebuie să permită
emitenţilor de avize/acorduri identificarea imobilelor, în vederea analizării si emiterii avizelor
privind racordarea solicitată.
ARTICOLUL 24
Obţinerea avizelor/acordurilor specifice ale organismelor centrale
(1) Avizele/acordurile specifice ale organismelor centrale menţionate la art. 21 se obţin de
către solicitant, potrivit cerinţelor înscrise în certificatul de urbanism.
(2) Documentaţiile pentru obţinerea avizelor din partea organismelor centrale, care se
întocmesc corespunzător reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu, se depun la
sediul organismelor avizatoare abilitate (inclusiv al serviciilor publice descentralizate ale
acestora, după caz). După avizare, documentaţiile prezentate pot fi restituite sau se păstrează
în arhiva avizatorului.
ARTICOLUL 25
Competenţe de elaborare a proiectelor pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii
(1) Proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, prevăzute la art. 22 alin.
(1) lit. a), precum si proiectele tehnice din care acestea sunt extrase, se elaborează exclusiv de
proiectanţi cu pregătire în domeniul arhitecturii, construcţiilor si instalaţiilor (arhitecţi,
ingineri, conductori-arhitecţi, subingineri, tehnicieni) constituiţi, în acest scop, în colective
tehnice de specialitate si se semnează, în condiţiile legii, numai de cadre tehnice cu pregătire
superioară în domeniul arhitecturii si construcţiilor, potrivit prevederilor art. 9 din Lege.
(2) Potrivit prevederilor art. 9, coroborate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) lit. c) din Lege, este
interzisă semnarea proiectelor tehnice pentru execuţia lucrărilor, precum si a proiectelor
pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, de către persoane care nu au absolvit -
cu diplomă recunoscută de statul român - instituţii de învăţământ superior de specialitate, în
domeniul arhitecturii si construcţiilor/instalaţiilor, sub sancţiunea legii penale.
(3) Potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcţii, proiectele pentru
autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum si proiectele tehnice din care acestea
sunt extrase, se verifică pentru cerinţele de calitate de specialisti verificatori de proiecte
atestaţi, solicitantul având obligaţia de a face dovada efectuării verificării.
(4) În conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea
profesiei de arhitect, republicată, arhitecţii si conductorii arhitecţi cu drept de semnătură sunt
obligaţi să aplice parafa cu numărul de ordine înscris în Tabloul Naţional al Arhitecţilor
inclusiv pe proiectele pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
(5) În conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Lege, în mod obligatoriu, fiecare plansă a
proiectului pentru emiterea autorizaţiilor de construire/desfiinţare va avea un cartus care va
conţine informaţiile minimale necesare pentru identificarea investitorului, proiectantului si
proiectului, realizat prin adaptarea modelului cuprins în Anexa nr. 5 la prezentele norme
metodologice.
CAPITOLUL III
Procedura de autorizare
SECłIUNEA 1
Certificatul de urbanism
ARTICOLUL 26
Emitere, scop
(1) Certificatul de urbanism se emite în vederea autorizării executării lucrărilor de
construcţii si a instalaţiilor aferente acestora, inclusiv pentru desfiinţarea construcţiilor ori a
altor amenajări, precum si, potrivit prevederilor art. 6 alin. (6) din Lege, pentru:
a) concesionarea de terenuri;
b) adjudecarea prin licitaţie a proiectării lucrărilor publice în faza de "Studiu de
fezabilitate";
c) cereri în justiţie si operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară care au ca obiect
împărţeli ori comasări de parcele (dezmembrarea de parcele prin lotizare sau împărţeală
respectiv alipirea sau dezlipirea de parcele) solicitate în scopul realizării lucrărilor de
construcţii;
d) constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil.
(2) Pentru aceeasi parcelă (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor
solicitanţi, indiferent de calitatea acestora în raport cu proprietatea asupra parcelei. În această
situaţie certificatele de urbanism urmează a avea acelasi conţinut cu caracter de informare
(privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului) pentru toţi solicitanţii.
ARTICOLUL 27
Solicitantul certificatului de urbanism
(1) Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoană fizică sau juridică
interesată să cunoască informaţii cu privire la un imobil - teren si/sau construcţii.
(2) Pentru emiterea certificatului de urbanism, nu este necesar ca solicitantul să deţină un
titlu asupra imobilului, actul având un caracter de informare.
ARTICOLUL 28
Cerinţe urbanistice
(1) Certificatul de urbanism se întocmeste în conformitate cu prevederile documentaţiilor de
urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.), iar pentru investiţiile care depăsesc limita unei
unităţi administrativ-teritoriale se poate întocmi si pe baza planurilor de amenajare a
teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii.
(2) În cazul în care scopul declarat de solicitant este autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, iar specificul obiectivului (funcţiune, accesibilitate, relaţii de vecinătate etc.) nu se
încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului
aprobate, ori dacă particularităţile amplasamentului (suprafaţă neconstruibilă ca urmare a unor
interdicţii sau servituţi, a unor zone de protecţie a dotărilor de infrastructură, rezerve de teren
pentru investiţii de interes public etc.) nu permit realizarea investiţiei, certificatul de urbanism
se eliberează cu menţionarea expresă a incompatibilităţilor rezultate, precum si a
imposibilităţii emiterii unei autorizaţii de construire pentru obiectivul propus.
(3) În situaţii deosebite, în funcţie de condiţiile specifice de amplasament (poziţia terenului
în ansamblul localităţii ori al teritoriului) si/sau de importanţa si complexitatea obiectivului de
investiţii si dacă prevederile documentaţiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului
aprobate nu furnizează suficiente elemente necesare autorizării, ori dacă se solicită o derogare
de la prevederile documentaţiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate,
emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism:
a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), după caz, urmând
ca, după aprobare, prevederile acestuia să fie preluate în cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; în
certificatul de urbanism se va face menţiunea că proiectul pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii (P.A.C.) se va putea întocmi numai după aprobarea documentaţiei de
urbanism si cu obligativitatea respectării întocmai a prevederilor acesteia;
b) completarea, după caz, a documentaţiilor care însoţesc cererea pentru eliberarea
autorizaţiei de construire cu următoarele studii, avize, expertize:
1. studii de specialitate: de circulaţie, istoric, de amenajare peisagistică, de impact asupra
mediului (numai la solicitarea autorităţii de protecţie a mediului);
2. avize de la organismele competente pentru zonele asupra cărora s-a instituit un anumit
regim de protecţie sau de restricţii de construire (protecţia zonelor naturale; protejarea
monumentelor istorice; zone cu trafic aerian; vecinătatea construcţiilor si ansamblurilor cu
caracter militar; drumuri; reţele electrice si de telecomunicaţii; magistrale de transport de
gaze, de produse petroliere; căi ferate si navigabile; cursuri de apă; staţii meteo; surse si
gospodării de apă, amenajări de îmbunătăţiri funciare etc.);
3. expertize tehnice.
(4) Pentru lucrări la construcţiile existente (reparaţii, consolidări, schimbări de destinaţie a
spaţiilor interioare etc.), dacă prin acestea nu se aduc clădirilor modificări de natură
urbanistică ori dacă noua funcţiune este compatibilă cu reglementările urbanistice ale zonei,
nu este necesară întocmirea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), după
caz.
ARTICOLUL 29
Depunerea documentaţiei
(1) În vederea emiterii certificatului de urbanism solicitantul trebuie să depună la emitent -
autorităţile prevăzute la art. 4 din Lege actele menţionate la art. 15.
(2) Cererea tip pentru eliberarea certificatului de urbanism (formularul-model F.1) se
procură, contra cost, de la emitent si se completează cu datele solicitate.
(3) La depunerea cererii-tip, emitentul comunică solicitantului cuantumul taxei necesare
eliberării certificatului de urbanism, calculat potrivit reglementărilor legale în vigoare,
solicitantul având obligaţia de a achita taxa de îndată si de a prezenta copia documentului de
plată.
ARTICOLUL 30
Verificarea conţinutului documentaţiei
(1) Verificarea conţinutului documentaţiei depuse pentru obţinerea certificatului de
urbanism se efectuează în cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate organizate în
cadrul consiliului judeţean sau al primăriei, după caz, constatându-se dacă:
a) cererea este corect adresată emitentului - presedintele consiliului judeţean, primarul
general al municipiului Bucuresti, sau primarul, după caz - conform competenţelor de emitere
stabilite de Lege;
b) cererea tip este completată corect;
c) elementele de identificare privind solicitantul si imobilul sunt suficiente, potrivit
precizărilor privind completarea formularului "Cerere pentru emiterea certificatului de
urbanism" (formularul-model F.1);
d) este precizat (declarat) scopul pentru care se solicită certificatul de urbanism;
e) există documentul de plată a taxei pentru emiterea certificatului de urbanism.
(2) Documentaţia incompletă sau cu elemente de identificare insuficiente se returnează
solicitantului în vederea refacerii ori completării, după caz, în termen de 5 zile de la data
înregistrării cererii, cu menţionarea în scris a elementelor necesare pentru completarea
documentaţiei.
(3) În această situaţie, termenul prevăzut de Lege pentru eliberarea certificatului de
urbanism (de cel mult 30 de zile) curge de la data depunerii documentaţiei complete.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3) taxa încasată nu se restituie, urmând a fi utilizată pentru
eliberarea certificatului de urbanism după depunerea documentaţiei complete.
ARTICOLUL 31
Redactarea certificatului de urbanism
(1) Certificatul de urbanism se redactează în baza cererii si a documentaţiei complete
depuse, în deplină concordanţă cu prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate si cu
situaţia reală din teren la data solicitării, utilizându-se formularele model F.6.1-F.6.4
(corespunzător autorităţii emitente).
(2) Certificatul de urbanism solicitat în vederea realizării unor lucrări de construcţii se
redactează făcându-se specificările necesare privind:
a) regimul juridic, economic si tehnic al imobilului;
b) încadrarea/neîncadrarea lucrărilor în prevederile documentaţiilor de urbanism si/sau de
amenajare a teritoriului aprobate;
c) nominalizarea avizelor si acordurilor care trebuie să însoţească proiectul de autorizare,
atât cele care se obţin pe plan local de către emitentul autorizaţiei de construire, în vederea
emiterii acordului unic, cât si cele care urmează să se obţină pe plan central prin grija
solicitantului;
d) necesitatea întocmirii, după caz, a unor documentaţii de urbanism suplimentare, de tip
P.U.Z. sau P.U.D., care să justifice soluţia urbanistică propusă, sau să modifice reglementările
urbanistice existente pentru zona de amplasament, după caz, în conformitate cu prevederile
art. 28 alin. (3), cu indicarea elementelor tematice care urmează a fi rezolvate prin acestea.
(3) În Certificatul de urbanism se înscriu informaţiile cunoscute de emitent la data emiterii
extrase din documentaţiile de urbanism si din regulamentele de urbanism aferente, avizate si
aprobate potrivit legii, sau în lipsa acestora din Regulamentul general de Urbanism RGU -
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, privind regimul juridic,
economic si tehnic al imobilului - teren si/sau construcţii -, după cum urmează:
a) Regimul juridic:
1. situarea imobilului în intravilan sau în afara acestuia;
2. natura proprietăţii sau titlul asupra imobilului;
3. servituţile care grevează asupra imobilului, dreptul de preemţiune, zona de utilitate
publică;
4. includerea imobilului în listele monumentelor istorice si/sau ale naturii ori în zona de
protecţie a acestora, după caz.
b) Regimul economic:
1. folosinţa actuală;
2. destinaţia stabilită prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate;
3. reglementări ale administraţiei publice centrale si/sau locale cu privire la obligaţiile
fiscale ale investitorului;
4. alte prevederi rezultate din hotărârile consiliului local sau judeţean cu privire la zona în
care se află imobilul.
c) Regimul tehnic:
1. informaţii extrase din documentaţiile de urbanism, inclusiv din regulamentele de
urbanism aferente, ori din planurile de amenajare a teritoriului, după caz, precum si restricţiile
impuse, în situaţia în care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zonă
protejată, interdicţii temporare sau definitive de construire); în funcţie de complexitatea si de
volumul informaţiilor, acestea se vor putea prezenta si într-o anexă la certificatul de urbanism
(cu menţiunea expresă că aceasta face parte integrantă din certificatul de urbanism);
2. obligaţii/constrângeri de natură urbanistică ce vor fi avute în vedere la proiectarea
investiţiei:
(i) regimul de aliniere a terenului si construcţiilor faţă de drumurile publice adiacente;
(ii) retragerile si distanţele obligatorii la amplasarea construcţiilor faţă de proprietăţile
vecine;
(iii) elemente privind volumetria si/sau aspectul general al clădirilor în raport cu imobilele
învecinate, precum si alte prevederi extrase din documentaţii de urbanism, din regulamentul
local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul General de Urbanism, după caz.
(iv) înălţimea maximă admisă pentru construcţiile noi (totală, la cornisă, la coamă, după
caz) si caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate atât în număr de niveluri, cât si în
dimensiuni reale (metri);
(v) procentul maxim de ocupare a terenului (POT) si coeficientul maxim de utilizare a
terenului (CUT), raportate la suprafaţa de teren corespunzătoare zonei din parcelă care face
obiectul solicitării;
(vi) dimensiunile si suprafeţele minime si/sau maxime ale parcelelor (în cazul proiectelor de
parcelare);
3. echiparea cu utilităţi existente si referinţe cu privire la noi capacităţi prevăzute prin
studiile si documentaţiile anterior aprobate (apă, canalizare, gaze, energie electrică, energie
termică, telecomunicaţii, transport urban etc.);
4. circulaţia pietonilor si a autovehiculelor, accesele auto si parcajele necesare în zonă,
potrivit studiilor si proiectelor anterior aprobate.
(4) În vederea încadrării investiţiei în regulile urbanistice aprobate, certificatului de
urbanism i se anexează planul cadastral sau topografic în conformitate cu prevederile art. 15
alin. (1), pe care emitentul are obligaţia de a marca limitele edificabilului, retragerile
obligatorii si alte elemente extrase din documentaţiile de urbanism, pentru a fi respectate în
proiectarea investiţiei.
(5) Prin certificatul de urbanism, urmare unei analize riguroase, emitentul stabileste,
împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai serviciilor deconcentrate ale administraţiei publice
centrale, lista avizelor si/sau acordurilor legale strict necesare autorizării executării lucrărilor
de construcţii, inclusiv pentru organizarea execuţiei lucrărilor, selectate, după caz, din
structura prezentată în Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
(6) În cazul intervenţiilor necesare pentru consolidarea si/sau reabilitarea clădirilor colective
de orice fel (cu mai mulţi proprietari în acelasi imobil), în situaţia în care unii proprietari nu
îsi dau acordul, în vederea urgentării autorizării si a demarării lucrărilor de consolidare, lipsa
acordului acestora va putea fi suplinită de hotărârea asociaţiei de proprietari, adoptată în
condiţiile legii.
(7) Emitentul certificatului de urbanism are obligaţia de a înscrie în rubrica rezervată scopul
utilizării actului, în conformitate cu declaraţia solicitantului.
(8) În cazul în care scopul pentru care se solicită eliberarea certificatului de urbanism nu se
încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate,
certificatul de urbanism se eliberează cu menţionarea incompatibilităţilor rezultate, inclusiv
posibilitatea/imposibilitatea realizării obiectivului de investiţii.
(9) Certificatul de urbanism se completează, în funcţie de scopul pentru care a fost solicitat,
după cum urmează:
a) pentru operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară, precum si în situaţia în care
scopul declarat este de execuţie de lucrări de construcţii, formularul se completează până la
pct. 3 inclusiv;
b) pentru situaţia în care scopul declarat este realizarea de lucrări de construcţii se
completează în totalitate;
c) pentru cereri în justiţie se va completa în funcţie de cerinţele acestora.
(10) Pe toate documentele anexă la certificatul de urbanism se aplică stampila-model
"Anexă la Certificatul de urbanism nr. ..........", prezentată în formularul-model F.15.
(11) În vederea autorizării executării lucrărilor de bransamente/racorduri, prin certificatul de
urbanism se solicită: proiectul de execuţie, contractul pe baza căruia se execută lucrările, taxa
pentru ocuparea domeniului public, avizul Administraţiei Domeniului Public/Administraţiei
străzilor, avizele administratorilor/furnizorilor de reţele, după caz, avizul Comisiei de
coordonare reţele (pentru extinderi).
ARTICOLUL 32
Semnarea certificatului de urbanism
(1) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (3) din Lege, certificatul de urbanism se emite si se
semnează de aceeasi autoritate abilitată să emită autorizaţia de construire/desfiinţare, respectiv
de către presedintele consiliului judeţean, primarul general al municipiului Bucuresti sau de
primar, după caz. Alături de autoritatea administraţiei publice emitente, certificatul de
urbanism se mai semnează de secretarul general ori de secretar, precum si de arhitectul-sef
(acolo unde nu este instituită funcţia de arhitect-sef, se semnează de către persoana cu
responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al
autorităţii administraţiei publice emitente). Responsabilitatea emiterii certificatului de
urbanism revine tuturor semnatarilor acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(2) Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
(3) În absenţa semnatarilor prevăzuţi de Lege, menţionaţi la alin. (1), certificatul de
urbanism se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciţi în acest scop,
potrivit prevederilor legale.
(4) În condiţiile prevederilor art. 69 si 70 din Legea nr. 215/2001, cu modificările si
completările ulterioare, întrucât delegarea de către primar si presedintele consiliului judeţean
a competenţelor de emitere a autorizaţiilor este interzisă, în mod analog, coroborat cu
prevederile art. 6 alin. (3) din Lege, aceste prevederi se aplică si la emiterea certificatelor de
urbanism.
ARTICOLUL 33
Înregistrarea certificatului de urbanism
(1) Emitentul certificatului de urbanism are obligaţia de a institui un registru de evidenţă a
certificatelor de urbanism, în care acestea sunt înscrise în ordinea emiterii, numărul
certificatului având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.
(2) În Registrul de evidenţă a certificatelor de urbanism se înscriu datele privind: adresa
imobilului, numele, codul numeric personal si adresa solicitantului, scopul pentru care s-a
emis certificatul de urbanism, taxa achitată si termenul de valabilitate a certificatului de
urbanism.
(3) Pentru certificatele de urbanism emise în condiţiile art. 28 alin. (3) si (4), autorităţile
administraţiei publice au obligaţia de a organiza si de a ţine la zi evidenţa acestora.
ARTICOLUL 34
Eliberarea certificatului de urbanism
(1) Certificatul de urbanism se eliberează solicitantului direct sau prin postă (cu scrisoare
recomandată cu confirmare de primire), în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la
data înregistrării cererii, indiferent de scopul pentru care a fost solicitat.
(2) În situaţia în care scopul emiterii certificatului de urbanism este obţinerea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, acesta va fi însoţit de formularele fiselor tehnice strict necesare în
vederea emiterii acordului unic.
(3) În documentele anexă la certificatul de urbanism emitentul are obligaţia de a
încunostinţa solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizării documentaţiei în vederea
autorizării. În acest scop, societăţile furnizoare de utilităţi au obligaţia ca, pe bază de protocol
încheiat cu autoritatea administraţiei publice locale, să comunice cuantumul taxelor pentru
avize (pe tipuri de lucrări si capacităţi - conform reglementărilor proprii), modalitatea de plată
si conturile în care acestea trebuie achitate.
(4) În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de presedintele consiliului judeţean
sau de primarul general al municipiului Bucuresti o copie a acestuia va fi transmisă spre
stiinţă primăriei interesate.
(5) În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de primar, în baza avizului structurii
de specialitate a consiliului judeţean, o copie a acestuia va fi transmisă spre stiinţă consiliului
judeţean.
(6) În situaţia în care certificatul de urbanism este emis de primarul de sector al
municipiului Bucuresti o copie a acestuia va fi transmisă spre stiinţă Primăriei Municipiului
Bucuresti.
ARTICOLUL 35
Valabilitatea certificatului de urbanism
(1) Valabilitatea certificatului de urbanism reprezintă intervalul de timp (termenul) acordat
solicitantului în vederea utilizării acestuia în scopul pentru care a fost emis, potrivit Legii.
(2) Emitentul certificatului de urbanism stabileste termenul de valabilitate pentru un interval
de timp cuprins între 6 si 24 luni de la data emiterii, în funcţie de:
a) scopul pentru care a fost solicitat;
b) complexitatea investiţiei si caracteristicile urbanistice ale zonei în care se află imobilul;
c) menţinerea valabilităţii prevederilor documentaţiilor urbanistice si a planurilor de
amenajare a teritoriului aprobate, pentru imobilul solicitat.
ARTICOLUL 36
Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism
(1) Prelungirea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism se poate face numai
de către emitent, la cererea titularului formulată cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acestuia,
pentru o perioadă de timp de maximum 12 luni, după care, în mod obligatoriu, se emite un
nou certificat de urbanism.
(2) Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism se completează si se depune la
emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model F.7) însoţită de certificatul de urbanism
emis, în original.
(3) O dată cu depunerea cererii de prelungire a valabilităţii certificatului de urbanism,
solicitantul va face dovada achitării taxei de prelungire a acesteia.
ARTICOLUL 37
Asigurarea caracterului public
(1) Lista certificatelor de urbanism este publică.
(2) Lista se afisează lunar la sediul emitentului si cuprinde enumerarea certificatelor de
urbanism emise în luna precedentă (în ordinea eliberării), făcându-se evidenţierea fiecărui
imobil prin menţionarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui si prenumelui
solicitantului, precum si a scopului pentru care a fost eliberat actul.
(3) Documentaţiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte
reglementări care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la
cererea solicitanţilor certificatelor de urbanism, în conformitate cu un regulament aprobat prin
hotărâre a consiliului judeţean/local, după caz.
SECłIUNEA a 2-a
Autorizaţia de construire/desfiinţare
ARTICOLUL 38
Definire
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare, potrivit prevederilor art. 2 din Lege, este actul de
autoritate al administraţiei publice locale judeţene, municipale, orăsenesti sau comunale - în
baza căruia se pot executa lucrări de construcţii si pe baza căruia se asigură aplicarea
măsurilor legale cu privire la construirea, respectiv desfiinţarea construcţiilor si instalaţiilor
aferente si/sau a amenajărilor, după caz.
(2) Potrivit Legii, instalaţiile aferente construcţiilor se autorizează împreună cu acestea sau
separat. Utilajele, echipamentele si instalaţiile tehnologice industriale nu sunt de natura
instalaţiilor aferente construcţiilor, asa cum sunt acestea definite în Anexa nr. 2 la Lege.
(3) Autorizaţia de construire/desfiinţare se elaborează în temeiul si cu respectarea
prevederilor documentaţiilor de urbanism, aprobate potrivit legii, a cerinţelor impuse prin
certificatul de urbanism, precum si prin avizele/acordurile exprimate.
(4) Autorizaţia de construire/desfiinţare se emite pentru categoriile de lucrări precizate de
solicitant în cererea de autorizare, stabilite în conformitate cu prevederile Legii si detaliate în
Anexa la cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare (formularul-model F.9).
(5) În condiţiile Legii, nu se emit autorizaţii provizorii.
(6) Prin autorizaţia de construire pentru construcţiile cu caracter provizoriu este obligatorie
specificarea termenului pentru care se acordă provizoratul, precum si consecinţele care decurg
din depăsirea acestuia.
(7) Autorizaţia de construire pentru obiectivele industriale, de transport tehnologic etc. se
emite numai pentru lucrările de construcţii - inclusiv cele necesare pentru realizarea
structurilor constructive de susţinere a utilajelor, echipamentelor sau instalaţiilor tehnologice
din componenţa acestora.
ARTICOLUL 39
Solicitantul autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Solicitantul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate fi orice persoană fizică sau
juridică deţinătoare a unui titlu asupra imobilului care atestă dreptul acestuia de a executa
lucrări de construcţii, în conformitate cu definiţia cuprinsă în anexa nr. 2 la Lege.
(2) Solicitarea emiterii unei autorizaţii de construire/desfiinţare se poate face fie direct de
către deţinătorul/deţinătorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul
unui împuternicit, desemnat în condiţiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice
altă persoană fizică, ori o persoană juridică autorizată care are în obiectul de activitate
managementul sau proiectarea lucrărilor de construcţii.
(3) În cazul în care autorităţile administraţiei publice locale se asociază, finanţează sau
realizează obiective de interes public pe terenuri aflate în proprietatea judeţelor, municipiilor,
oraselor si comunelor:
a) pentru domeniul public este necesară dovada înregistrării acestuia în inventarele
bunurilor care alcătuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor Legii nr. 213/1998
privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările
ulterioare, precum si în Cartea funciară;
b) pentru domeniul privat este necesară dovada înregistrării acestuia ca bun privat în Cartea
funciară.
(4) Procedura de înregistrare a terenurilor este stabilită de Legea cadastrului si a publicităţii
imobiliare nr. 7/1996, cu modificările si completările ulterioare, si în actele de aplicare a
acesteia, emise de Agenţia Naţională de Cadastru si Publicitate Imobiliară.
ARTICOLUL 40
Depunerea documentaţiei
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de construire/desfiinţare solicitantul trebuie să se
adreseze autorităţii administraţiei publice locale care a emis certificatul de urbanism si să
depună o documentaţie cuprinzând toate documentele specificate la art. 16 alin. (1), cu
respectarea, după caz si a prevederilor de la alin. (3).
(2) În lipsa declaraţiei menţionate la art. 16 alin. (1) lit. f), documentaţia nu se primeste
pentru autorizare si se restituie imediat solicitantului.
(3) Documentaţia prezentată si acceptată în condiţiile alin. (2), se preia si se înregistrează la
ghiseul emitentului care are obligaţia de a comunica solicitantului si cuantumul taxei de
emitere a autorizaţiei, calculată potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările si completările ulterioare, a normelor de aplicare a acesteia, precum si al
celorlalte taxe legale. Solicitantul are obligaţia de a achita taxele de îndată.
ARTICOLUL 41
Verificarea conţinutului documentaţiei depuse
(1) Structurile de specialitate organizate în cadrul consiliilor judeţene, Primăriei
Municipiului Bucuresti si primăriilor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti oraselor
si, după caz, ale comunelor, precum si persoana cu responsabilitate în domeniul urbanismului,
amenajării teritoriului si autorizării executării lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor
comunale au obligaţia de a verifica dacă documentaţia este completă, constatând dacă:
a) cererea este adresată autorităţii administraţiei publice locale abilitate, potrivit Legii, să
emită autorizaţia;
b) formularul cererii si anexa sunt completate corespunzător;
c) certificatul de urbanism este în valabilitate, iar scopul eliberării sale coincide cu obiectul
cererii pentru autorizare;
d) există dovada titlului solicitantului asupra terenului si/sau a construcţiilor;
e) proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C. - sau de desfiinţare
- P.A.D., după caz, este complet si conform cu prevederile anexei nr. 1 la Lege, precum si ale
prezentelor norme metodologice;
f) există fisele tehnice completate si, după caz, documentaţiile necesare emiterii avizelor si
acordurilor din competenţa de obţinere a emitentului;
g) există avizele si acordurile favorabile sau, după caz, studiile cerute prin certificatul de
urbanism, altele decât cele necesare emiterii acordului unic;
h) există referatele de verificare a proiectului si, după caz, referatele de expertizare tehnică;
i) se face dovada achitării taxelor legale necesare emiterii autorizaţiei de
construire/desfiinţare, precum si a avizelor si acordurilor constituente ale acordului unic
cerute prin certificatul de urbanism, calculate potrivit legii.
j) există documentul prin care Filiala teritorială a Ordinului Arhitecţilor din România, din
care face parte arhitectul/conductorul arhitect, confirmă dreptul de a proiecta al acestuia, în
condiţiile dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Lege, si face dovada luării în evidenţă a
proiectului de arhitectură din cadrul documentaţiei P.A.C./P.A.D. depusă pentru autorizare.
(2) În situaţia în care se constată că documentaţia depusă este incompletă, aceasta se
returnează solicitantului în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu
menţionarea în scris a deficienţelor, precum si a elementelor necesare completării acesteia. În
această situaţie termenul legal de maximum 30 de zile necesar pentru emiterea autorizaţiei va
curge de la data depunerii documentaţiei completate prin grija solicitantului.
(3) În situaţia prezentării unei documentaţii complete fisele tehnice si, după caz,
documentaţiile pentru avize care sunt în competenţa de obţinere a emitentului autorizaţiei se
transmit imediat spre avizare organismelor prevăzute de Lege si menţionate la art. 42, prin
grija structurii de specialitate.
(4) Responsabilitatea emiterii unei autorizaţii pe baza unei verificări superficiale sau
părtinitoare revine, în egală măsură, atât semnatarilor autorizaţiei, cât si responsabilului de
lucrare din cadrul structurii de specialitate care a verificat documentaţia.
(5) În temeiul prevederilor art. 7 alin. (9) din Lege, autoritatea administraţiei publice locale
emitente nu este responsabilă pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenţa la
momentul emiterii actului a unor litigii aflate pe rolul instanţelor judecătoresti privind
imobilul - teren si/sau construcţii - în interesul exclusiv al solicitantului autorizaţiei.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (2) taxa pentru autorizare încasată nu se restituie, urmând a
fi utilizată pentru emiterea autorizaţiei după depunerea documentaţiei complete.
ARTICOLUL 42
Obţinerea avizelor si acordurilor din competenţa emitentului
(1) În vederea emiterii acordului unic, potrivit Legii, emitentul are obligaţia să obţină în
numele solicitantului:
a) avizele si acordurile pentru utilităţile urbane;
b) avizele si acordurile privind securitatea la incendiu, protecţia civilă, protecţia mediului si
a sănătăţii populaţiei.
(2) Avizele si acordurile prevăzute la alin. (1) se emit de instituţiile descentralizate, conform
legii, direct pe fisele tehnice specifice fiecărui avizator, completate si depuse de către
solicitant la emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare.
(3) Obţinerea, în numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de
urbanism, în vederea emiterii acordului unic, se realizează prin grija emitentului, astfel:
a) asigurarea consultării fiselor tehnice, de către reprezentanţii administratorilor/furnizorilor
de utilităţi urbane, la sediul administraţiei publice locale;
b) transmiterea, în maximum 3 zile către organismele abilitate pe plan local, a fiselor
tehnice (documentaţiilor) specifice si obţinerea avizelor si acordurilor acestora pentru:
securitatea la incendiu; protecţia civilă; protecţia mediului; igiena si sănătatea populaţiei si
recuperarea acestora.
(4) În vederea eficientizării activităţii de avizare de către reprezentanţii împuterniciţi ai
serviciilor deconcentrate, pe bază de protocoale întocmite la iniţiativa autorităţilor/instituţiilor
pe care acestia le reprezintă împreună cu consiliile judeţene si cu primăriile interesate,
emiterea avizelor la fisele tehnice se va putea face de către Comisia de Acorduri Unice
constituită la consiliul judeţean.
ARTICOLUL 43
Examinarea tehnică si avizarea documentaţiei
(1) Examinarea tehnică a documentaţiei depuse, care se efectuează de structurile de
specialitate, are ca obiect proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construire
(P.A.C.) sau de desfiinţare (P.A.D.), după caz, precum si datele înscrise în anexa la cerere si
constă în examinarea modului în care sunt respectate:
a) datele si condiţiile cerute prin certificatul de urbanism;
b) reglementările cu privire la întocmirea si conţinutul proiectului supus autorizării, asa cum
rezultă din Anexa nr. 1 la Lege, coroborate cu prevederile art. 22;
c) prevederile cu privire la abilitarea proiectanţilor pentru semnarea documentaţiilor, în
conformitate cu prevederile art. 9 din Lege si ale Legii nr. 184/2001 privind exercitarea
profesiei de arhitect, republicată;
d) prevederile cu privire la verificarea proiectelor de către verificatori de proiecte atestaţi
potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare si
Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor, în vederea
asigurării cerinţelor de calitate a proiectului;
e) introducerea condiţiilor din avizele si acordurile favorabile obţinute, altele decât cele
necesare emiterii acordului unic, precum si, după caz, din studiile cerute prin certificatul de
urbanism.
(2) Pentru avizare, administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, precum si reprezentanţii
instituţiilor descentralizate prevăzute de Lege, au obligaţia să analizeze datele înscrise de
proiectant în fisele tehnice si să emită avizul cu/fără condiţii.
(3) În situaţia în care documentaţia prezentată este conformă exigenţelor cuprinse la alin.
(1), structura de specialitate a emitentului promovează documentaţia spre analiză si avizare în
Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), în vederea emiterii Acordului Unic.
ARTICOLUL 44
Lucrul în Comisia de Acorduri Unice - C.A.U.
(1) Lucrările Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sunt conduse de arhitectul-sef, în calitate
de presedinte, sau de înlocuitorul de drept al acestuia. La lucrări pot participa ca invitaţi
persoanele interesate în promovarea autorizării execuţiei lucrărilor.
(2) Avizarea documentaţiei se face de către Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) în termen
de maximum 15 zile de la primirea documentaţiei si cuprinde două etape:
a) Analiza pe specialităţi a fiselor tehnice pentru utilităţile urbane si de emitere a avizelor si
a acordurilor
În această etapă membrii Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) au la dispoziţie spre analiză
fisele tehnice specifice si proiectul pentru autorizarea lucrărilor de construcţii (P.A.C., P.A.D.,
P.O.E., după caz), procedând după cum urmează:
1. în situaţia în care avizul favorabil este exprimat fără condiţii, avizatorul va completa
rubrica rezervată în fisa tehnică;
2. în situaţia în care avizul favorabil este exprimat cu condiţii, avizatorul va sprijini si
îndruma proiectantul, la solicitarea acestuia, pentru stabilirea modalităţilor de rezolvare a
acestora în beneficiul realizării investiţiei;
3. în situaţia în care unul sau mai mulţi avizatori precizează în fisele tehnice condiţii de
natură să aducă modificări de soluţii faţă de documentaţia supusă avizării (care nu pot fi
rezolvate în termenul legal de analiză a documentaţiei depuse), aceasta se returnează (cu dată
si număr de înregistrare) solicitantului (proiectantului) pentru completare, situaţie în care
termenul de emitere a autorizaţiei de construire/desfiinţare curge din momentul redepunerii
documentaţiei completate.
La solicitarea membrilor Comisiei, proiectantul sau consultantul, după caz, poate fi
convocat si are obligaţia de a se prezenta la sediul emitentului unde funcţionează Comisia,
pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizării si/sau pentru a introduce
corecţiile necesare în documentaţie.
În situaţia în care furnizorul/administratorul de utilităţi nu poate asigura capacităţile
solicitate (conform fiselor tehnice si proiectului depus pentru autorizare), acest fapt se va
motiva în scris. Furnizorul/administratorul de utilităţi are obligaţia de a sugera în scris
modalităţile de rezolvare în beneficiul investiţiei.
b) Analiza în plen
În această etapă Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este abilitată să emită acordul unic,
dacă se constată că se întrunesc cumulativ toate exigenţele privind asigurarea:
1. furnizării utilităţilor urbane potrivit conţinutului-cadru al proiectului pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii (toate fisele tehnice sunt avizate favorabil);
2. cerinţelor avizelor/acordurilor date de instituţiile descentralizate, obţinute prin grija
emitentului;
3. cerinţelor celorlalte avize si acorduri din competenţa de obţinere a solicitantului.
(3) Prin grija secretariatului Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), toate documentaţiile
depuse pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare care au fost avizate favorabil de
avizatori în baza fiselor tehnice - se supun procedurii de emitere a acordului unic în plenul
Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.).
(4) Procedura de avizare prezentată în cadrul prezentului articol se aplică de către:
a) consiliul judeţean, Primăria Municipiului Bucuresti, primăriile sectoarelor municipiului
Bucuresti, ale municipiilor, oraselor si comunelor care dispun de structuri de specialitate;
b) consiliul judeţean, pentru lucrările de construcţii din competenţa de autorizare a
primarilor comunelor, oraselor ori municipiilor, după caz, care nu au constituite structuri de
specialitate.
(5) În situaţia în care primăriile oraselor si municipiilor nu beneficiază de structuri de
specialitate, dar administrează unele utilităţi urbane (de exemplu: apă, canalizare, energie
termică etc.), în vederea obţinerii acordului unic, acestea se vor îngriji să obţină
avizele/acordurile respective pe plan local si să le trimită structurilor de specialitate din cadrul
consiliilor judeţene, urmând ca celelalte avize/acorduri să fie obţinute la nivel judeţean de la
administratorii/furnizorii de drept.
ARTICOLUL 45
Emiterea si gestionarea acordului unic
(1) Acordul unic se exprimă prin consens în plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se
semnează de emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare - presedintele consiliului judeţean
sau primar, după caz, - si se contrasemnează de arhitectul-sef.
(2) Acordul unic se redactează utilizându-se formularul-model F.12, se arhivează împreună
cu fisele tehnice conţinând avizele favorabile si se comunică, după caz, autorităţii
administraţiei publice locale pe teritoriul căreia se află imobilul.
(3) În baza acordului unic si a avizului structurii de specialitate se poate redacta si emite
autorizaţia de construire/desfiinţare.
(4) Acordul unic, precum si celelalte avize si acorduri care au stat la baza emiterii acestuia
îsi extind valabilitatea pe durata valabilităţii autorizaţiei (inclusiv a duratei de execuţie
înscrisă în autorizaţie) sau în cazul prelungirii valabilităţii acesteia.
ARTICOLUL 46
Redactarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare se redactează de structura de specialitate din cadrul
administraţiei publice judeţene, municipale, orăsenesti sau comunale ori de persoana cu
responsabilitate în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului si autorizării executării
lucrărilor de construcţii din cadrul primăriilor care nu au organizate structuri de specialitate,
prin completarea formularului-model F.13.1-F.13.4, în conformitate cu documentaţia
prezentată.
(2) Prin autorizaţia de construire/desfiinţare emitentul poate impune anumite condiţii pentru
perioada executării lucrărilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale si locale,
privind:
a) condiţiile de utilizare a domeniului public (accese în zona santierului, staţionări ale
utilajelor, închideri de drumuri publice, ocupări temporare de spaţii publice, treceri temporare
sau săpături în spaţiile publice, devieri ale circulaţiei auto sau pietonale, protecţia circulaţiei,
executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclamă etc.);
b) măsurile de protejare a proprietăţilor particulare învecinate;
c) măsurile de protecţie sanitară si socială în situaţia cazării unor muncitori sezonieri
(executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotări de toate tipurile în cazul
unui număr mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unităţile
existente etc.);
d) măsurile de protecţie a mediului de durata executării lucrărilor autorizate, precum si în
cazul realizării de investiţii în zone care nu dispun de utilităţi (în special canalizare, evacuarea
si depozitarea deseurilor menajere etc.);
e) măsurile de securitate la incendiu.
(3) În situaţia autorizării executării lucrărilor pentru construcţii cu caracter provizoriu, la
pct. 3 din formularul autorizaţiei de construire/desfiinţare (formularul-model F.13.1-F.13.4)
emitentul are obligaţia de a face precizări privind obligaţiile care decurg din "caracterul
provizoriu si durata de existenţă limitată până la ......", inclusiv precizări privind termenul de
încetare a funcţionării obiectivului autorizat.
(4) În situaţia în care formularul tipizat nu permite înscrierea tuturor menţiunilor necesare,
acestea se vor putea insera într-o anexă la autorizaţie (cu menţiunea expresă că aceasta face
parte integrantă din autorizaţia de construire/desfiinţare).
(5) Proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii (P.A.C., P.A.D., P.O.E.,
după caz), împreună cu fisele tehnice, constituie documentul martor al autorizării, scop în care
i se aplică stampila "VIZAT SPRE NESCHIMBARE", (prezentată în formularul-model F.16)
- pe toate piesele scrise si desenate componente. Un exemplar se restituie solicitantului o dată
cu autorizaţia, iar al doilea exemplar rămâne în arhiva emitentului autorizaţiei.
(6) Câte un exemplar din fisele tehnice F.8.2 si F.8.3 se păstrează la Inspectoratul
judeţean/al municipiului Bucuresti pentru Situaţii de Urgenţă.
ARTICOLUL 47
Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Semnarea autorizaţiei de construire/desfiinţare se face de către autoritatea administraţiei
publice judeţene/locale, după caz, potrivit competenţelor prevăzute la art. 4 din Lege. Alături
de autoritatea administraţiei publice emitente, autorizaţia de construire/desfiinţare se mai
semnează de secretarul general ori de secretar, precum si de arhitectul-sef (acolo unde nu este
instituită funcţia de arhitect-sef, se semnează de către persoana cu responsabilitate în
domeniul amenajării teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autorităţii
administraţiei publice emitente). Responsabilitatea emiterii actului revine tuturor semnatarilor
acestuia, potrivit atribuţiilor stabilite în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(2) Lipsa unei semnături atrage nulitatea actului.
(3) În absenţa semnatarilor prevăzuţi de Lege, menţionaţi la alin. (1), autorizaţiile de
construire/desfiinţare se semnează de către înlocuitorii de drept ai acestora, împuterniciţi în
acest scop, potrivit prevederilor legale.
(4) Potrivit prevederilor art. 69, 70 si 116 din Legea nr. 215/2001, competenţele de emitere
a autorizaţiilor de către presedintele consiliului judeţean, primarul general al municipiului
Bucuresti si primar nu pot fi delegate.
ARTICOLUL 48
Înregistrarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare are obligaţia de a institui un registru de
evidenţă a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, în care acestea sunt înscrise în ordinea
emiterii, numărul autorizaţiei având corespondent în numărul de înregistrare a cererii.
(2) În Registrul de evidenţă a autorizaţiilor de construire/desfiinţare se înscriu datele
privind: adresa imobilului, numele si prenumele solicitantului, codul numeric personal si
adresa, titlul de proprietate asupra imobilului, lucrările autorizate, valoarea lucrărilor
autorizate, durata de execuţie si termenul de valabilitate a autorizaţiei.
(3) Pentru autorizaţiile de construire/desfiinţare emise în condiţiile art. 49 alin. (2)-(4),
autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a organiza evidenţa acestora.
ARTICOLUL 49
Eliberarea autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare se eliberează solicitantului, direct sau prin postă (cu
scrisoare recomandată cu confirmare de primire) în termen de maximum 30 zile calendaristice
de la data depunerii documentaţiei complete.
(2) În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de presedintele
consiliului judeţean sau de primarul general al municipiului Bucuresti, o copie a acesteia va fi
transmisă spre stiinţă primăriei interesate.
(3) În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de primar în baza
avizului structurilor de specialitate ale consiliului judeţean, o copie a acesteia va fi transmisă
spre stiinţă consiliului judeţean.
(4) În situaţia în care autorizaţia de construire/desfiinţare este emisă de primarul de sector al
municipiului Bucuresti, o copie a acesteia va fi transmisă spre stiinţă Primăriei Municipiului
Bucuresti.
ARTICOLUL 50
Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) Prin autorizaţia de construire/desfiinţare emitentul stabileste si înscrie în formular:
a) termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire/desfiinţare;
b) durata de execuţie a lucrărilor.
(2) Valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se constituie din:
a) intervalul de timp, de cel mult 12 luni de la data emiterii, în interiorul căruia solicitantul
este obligat să înceapă lucrările autorizate;
b) în cazul îndeplinirii condiţiei specificate la lit. a), începând cu data anunţată a începerii
lucrărilor, valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor
prevăzută prin autorizaţie.
(3) Durata executării lucrărilor, care reprezintă timpul fizic maxim necesar pentru realizarea
efectivă a lucrărilor de construcţii autorizate, se stabileste de către emitentul autorizaţiei de
construire/desfiinţare, pe baza datelor înscrise în cerere - respectiv în anexa la aceasta -
conform prevederilor proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construire - P.A.C.
- sau de desfiinţare - P.A.D., după caz. În funcţie de interesul public si de gradul de
complexitate al lucrărilor, emitentul autorizaţiei de construire/desfiinţare poate reduce durata
executării lucrărilor faţă de cea solicitată prin documentaţie, cu consultarea
investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului, sau consultantului, după
caz.
(4) În cazul schimbării investitorului pe parcursul executării lucrărilor, potrivit legii,
valabilitatea autorizaţiei de construire/desfiinţare se menţine, cu condiţia respectării în
continuare a prevederilor acesteia, precum si a transcrierii actelor care conferă dreptul de
construire (titlul asupra imobilului) pe numele noului investitor. În această situaţie, autorizaţia
împreună cu celelalte acte - avize, acorduri, documentaţii etc. - care au stat la baza eliberării
acesteia aparţin de drept noului investitor (proprietar) prin efectul transcrierii titlului asupra
imobilului.
ARTICOLUL 51
Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare
(1) În cazul în care lucrările de construcţii nu au fost începute ori nu au fost executate
integral în termenele stabilite prin autorizaţia de construire/desfiinţare potrivit prevederilor
art. 50, investitorul poate solicita autorităţii emitente prelungirea valabilităţii autorizaţiei.
(2) Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se va solicita cu cel puţin
15 zile înaintea datei expirării termenului de valabilitate si se poate acorda, potrivit Legii, o
singură dată pentru cel mult 12 luni.
(3) Acordarea prelungirii valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare se apreciază de
emitentul acesteia, în baza examinării cererii în raport cu: interesul public, complexitatea
lucrărilor autorizate, stadiul executării lucrărilor ori cauzele care au dus la nerespectarea
termenelor prevăzute în autorizaţie. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei de
construire/desfiinţare se înscrie în originalul autorizaţiei iniţial emise, fără a fi necesară
prezentarea unei alte documentaţii. În această situaţie emitentul autorizaţiei are obligaţia de a
comunica decizia sa solicitantului, în termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.
ARTICOLUL 52
Pierderea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare.
Emiterea unei noi autorizaţii.
(1) Autorizaţia de construire/desfiinţare îsi pierde valabilitatea prin:
a) neînceperea lucrărilor în termenul de valabilitate stabilit prin autorizaţia de
construire/desfiinţare ori nefinalizarea acestora conform duratei de execuţie stabilite prin
autorizaţie, dacă nu a fost solicitată prelungirea valabilităţii autorizaţiei;
b) nefinalizarea lucrărilor în termenul acordat ca prelungire a valabilităţii autorizaţiei;
c) modificarea condiţiilor, datelor sau conţinutului documentaţiei care a stat la baza emiterii
autorizaţiei.
(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) este necesară emiterea unei noi autorizaţii de
construire/desfiinţare.
(3) În cazul nefinalizării lucrărilor în termenul acordat prin prelungirea valabilităţii
autorizaţiei de construire/desfiinţare, continuarea lucrărilor rămase de executat se va putea
face numai după emiterea, în condiţiile legii, a unei noi autorizaţii de construire/desfiinţare,
corespunzător stadiului fizic al realizării lucrărilor autorizate la data solicitării, pentru
lucrările de construcţii rămase de executat în raport cu proiectul si avizele care au stat la baza
emiterii autorizaţiei iniţiale. În această situaţie taxele de autorizare se vor calcula
corespunzător valorii lucrărilor rămase de executat.
(4) În situaţia în care valabilitatea autorizaţiei de construire - inclusiv prelungirea termenului
de valabilitate al acesteia - a expirat, pentru emiterea unei noi autorizaţii de construire în
vederea finalizării lucrărilor rămase de executat, valabilitatea certificatului de urbanism,
precum si a avizelor si acordurilor emise la prima autorizaţie se menţine, cu condiţia realizării
construcţiei în conformitate cu prevederile autorizaţiei iniţiale.
(5) În cazul întreruperii execuţiei lucrărilor pe o perioadă îndelungată (peste limita de
valabilitate a autorizaţiei de construire/desfiinţare), fără luarea măsurilor de conservare,
potrivit prevederilor legale în vigoare privind calitatea în construcţii, continuarea lucrărilor
rămase de executat se va putea face numai după emiterea unei noi autorizaţii de
construire/desfiinţare, care va avea la bază o documentaţie tehnică întocmită în conformitate
cu concluziile referatului de expertiză tehnică a lucrărilor executate.
ARTICOLUL 53
Asigurarea caracterului public
(1) Lista autorizaţiilor de construire/desfiinţare este publică.
(2) Lista se afisează lunar la sediul emitentului si cuprinde enumerarea autorizaţiilor de
construire/desfiinţare emise în luna precedentă (în ordinea eliberării), făcându-se evidenţierea
fiecărui imobil prin menţionarea: adresei (sau a altui mod de identificare), a numelui si
prenumelui solicitantului, precum si a scopul pentru care a fost eliberat actul.
(3) Conţinutul documentaţiilor cu caracter tehnic, documentaţiile de urbanism si de
amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementări urbanistice care au stat la baza
emiterii autorizaţiilor de construire/desfiinţare, vor putea fi consultate exclusiv la sediul
emitentului si numai de cei care pot face dovada că sunt direct interesaţi sau potenţial afectaţi
de prevederile acestora, în conformitate cu un regulament aprobat prin hotărâre a consiliului
judeţean/local, după caz.
CAPITOLUL IV
Alte precizări privind autorizarea
SECłIUNEA 1
Situaţii speciale în procesul de autorizare
ARTICOLUL 54
Lucrări care nu necesită întocmirea unor documentaţii de urbanism
pentru autorizare
Nu este necesară elaborarea unor documentaţii de urbanism si/sau de amenajare a
teritoriului pentru lucrările prevăzute la art. 2 alin. (4) din Lege, din această categorie făcând
parte, în general, lucrări de reparaţii si modernizare la construcţiile existente.
ARTICOLUL 55
Autorizarea lucrărilor cu caracter militar
Autorizarea lucrărilor cu caracter militar se face în condiţiile stabilite de Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor si Turismului împreună cu ministerele si celelalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale interesate, aprobate prin ordin comun.
ARTICOLUL 56
Intrarea în legalitate
(1) Organul de control care a sancţionat contravenţional pentru fapta de a se executa lucrări
de construcţii fără autorizaţie sau cu încălcarea dispoziţiilor acesteia, potrivit prevederilor art.
28 alin. (1) din Lege, pe lângă oprirea executării lucrărilor, are obligaţia de a dispune luarea
măsurilor necesare pentru încadrarea lucrărilor în prevederile autorizaţiei, sau de desfiinţare a
lucrărilor executate fără autorizaţie, într-un termen pe care îl va stabili prin procesul verbal.
(2) În vederea realizării prevederilor alin. (1), potrivit Legii, autoritatea administraţiei
publice competentă să emită autorizaţia de construire/desfiinţare are obligaţia de a analiza
modul în care construcţia corespunde reglementărilor din documentaţiile de urbanism
aprobate pentru zona de amplasament, urmând să dispună, după caz, menţinerea, respectiv
desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia.
(3) În situaţia în care construcţia realizată fără autorizaţie de construire întruneste condiţiile
urbanistice de integrare în cadrul construit preexistent, autoritatea administraţiei publice
locale competente poate proceda la emiterea unei autorizaţii de construire în vederea intrării
în legalitate, în coroborare cu luarea măsurilor legale care se impun, numai în baza
concluziilor unui referat de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială de calitate "rezistenţă
mecanică si stabilitate" privind starea structurii de rezistenţă în stadiul fizic în care se află
construcţia, precum si pentru cerinţa esenţială de calitate "securitatea la incendiu".
SECłIUNEA a 2-a
Situaţii speciale urbanistice si tehnice
ARTICOLUL 57
Terenuri pentru construcţii
(1) Prin imobil, în conformitate cu prevederile Legii, se înţelege teren si/sau construcţii.
(2) Terenurile pentru construcţii sunt cuprinse în intravilanul localităţilor si, în funcţie de
destinaţie si utilizare, pot fi:
a) terenuri ocupate - terenurile cu construcţii de orice fel (supraterane ori subterane),
clasificate potrivit legii, inclusiv amenajările aferente;
b) terenuri libere - terenurile fără construcţii, de orice fel (supraterane ori subterane),
inclusiv amenajările aferente;
c) terenuri aparent libere - terenurile fără clădiri, asigurând funcţiuni urbane de interes
public stabilite si executate în baza prevederilor documentaţiilor urbanistice legal aprobate
(spaţiile verzi si de protecţie, locuri de joacă pentru copii, trasee ale reţelelor tehnico-edilitare
subterane - inclusiv zonele de protecţie aferente -, rezerve pentru lărgirea ori modernizarea
căilor de comunicaţie etc.).
(3) Autorizarea executării lucrărilor de construcţii de orice fel pe terenurile descrise la alin.
(2), este permisă numai în strictă corelare cu respectarea funcţiunilor stabilite prin prevederile
documentaţiilor de urbanism avizate si aprobate, potrivit legii.
(4) Pe terenurile din extravilan, în condiţiile Legii si ale art. 90-103 din Legea fondului
funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se pot executa
lucrări pentru reţele magistrale, căi de comunicaţie, îmbunătăţiri funciare, reţele de
telecomunicaţii ori alte lucrări de infrastructură, construcţii/amenajări pentru combaterea si
prevenirea acţiunii factorilor naturali distructivi de origine naturală (inundaţii, alunecări de
teren), anexe gospodăresti ale exploataţiilor agricole, precum si construcţii si amenajări
speciale.
ARTICOLUL 58
Terenuri destinate construirii, aparţinând domeniului public al statului
sau al unităţilor administrativ-teritoriale
(1) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) din Lege, terenurile aparţinând domeniului public al
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se concesionează numai în vederea realizării
de construcţii ori de obiective de uz si/sau interes public, potrivit legii.
(2) În condiţiile legii, pe terenurile aparţinând domeniului public persoanele fizice sau
juridice pot realiza, în interes privat, numai construcţii cu caracter provizoriu, autorizate în
condiţiile Legii, pe amplasamente stabilite în baza reglementărilor documentaţiilor urbanistice
aprobate.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se pot concesiona terenuri destinate construirii,
în condiţiile prevederilor art. 15 din Lege.
ARTICOLUL 59
Lucrări care se pot executa fără emiterea unei autorizaţii suplimentare
ori prelungirea valabilităţii autorizaţiei existente
(1) Lucrările de construcţii necesare pentru remedierea deficienţelor constatate ca urmare a
efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor se pot executa fără a fi necesară emiterea unei noi
autorizaţii de construire ori prelungirea valabilităţii autorizaţiei existente, cu condiţia
încadrării în prevederile autorizaţiei emise pentru executarea lucrărilor de construcţii.
(2) Lucrările de desfiinţare a unor construcţii/lucrări executate fără autorizaţie sau cu
încălcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instanţă, se pot
executa fără a fi necesară emiterea unei autorizaţii de desfiinţare.
ARTICOLUL 60
Obiecte de mobilier urban exceptate de la autorizare
(1) Potrivit prevederilor art. 11 alin. (2) din Lege, nu este necesară emiterea autorizaţiei de
construire pentru amplasarea pe sol a obiectelor de mobilier urban destinate difuzării si
comercializării presei, cărţilor si florilor - tonete, pupitre acoperite sau închise (chioscuri) cu
suprafaţa construită de maximum 5,00 m2.
(2) În conformitate cu prevederile art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 584/2001 privind
amplasarea unor obiecte de mobilier urban, autorităţile administraţiei publice locale pot emite
autorizaţii de funcţionare pe perioade determinate, cu avizul prealabil al arhitectului-sef,
pentru obiectele de mobilier urban prevăzute la alin. (1), pe amplasamentele stabilite în
conformitate cu reglementările urbanistice aprobate, în baza contractelor de închiriere
încheiate în conformitate cu reglementările legale în vigoare, precum si cu regulamentele
proprii de organizare a activităţii economice pe domeniul public al unităţilor
administrativteritoriale
respective.
ARTICOLUL 61
Lucrări de instalaţii aferente construcţiilor care se exceptează
de la autorizare
(1) În înţelesul prevederilor art. 11 lit. f) din Lege, se exceptează de la autorizare lucrările
pentru:
a) reparaţii la instalaţiile interioare ale clădirilor, inclusiv intervenţiile constând în înlocuirea
si/sau reamplasarea consumatorilor, cu condiţia să nu se afecteze structura de rezistenţă a
construcţiilor;
b) montarea/instalarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a
consumatorilor de utilităţi;
c) montarea/instalarea - sistemelor locale de încălzire si de preparare a apei calde menajere
cu cazane omologate de ISCIR care funcţionează cu combustibil gaze naturale cu obligaţia ca
prin soluţia tehnică adoptată pentru instalarea acestora să fie respectate condiţiile prevăzute de
normativele de specialitate.
Instalarea sistemelor locale de încălzire si de preparare a apei calde menajere se poate face
numai pe baza unor proiecte de specialitate elaborate de proiectanţi autorizaţi, verificate în
condiţiile legii, care trebuie avizate de societatea furnizoare de gaze naturale.
(2) Execuţia lucrărilor specificate la alin. (1) se va face numai cu respectarea condiţiilor
prevăzute de normativele de proiectare si execuţie în vigoare si se vor realiza exclusiv de
persoane autorizate.
ARTICOLUL 62
Schimbarea soluţiilor tehnice din proiect pe parcursul execuţiei
(1) În situaţia în care, înainte de începerea sau pe parcursul executării lucrărilor de
construcţii, devine necesară modificarea soluţiilor tehnice din proiectul autorizat,
beneficiarul/investitorul/administratorul/managerul de proiect are obligaţia de a nu începe, ori
de a opri lucrările, după caz, si de a solicita emiterea unei noi autorizaţii de construire
corespunzător modificărilor aduse proiectului, materializate prin documentaţii piese scrise si
desenate -, cu condiţia ca proiectul astfel modificat să se încadreze în prevederile
documentaţiilor de urbanism aprobate. Documentaţia vizată spre neschimbare va conţine
proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii - P.A.C. - în întregul său,
incluzând modificările supuse autorizării. În aceste condiţii, taxa de autorizare se va
regulariza după recepţia la terminarea lucrărilor de construcţii, potrivit legii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe bază de dispoziţie de santier dată de
proiectantul lucrărilor (verificată de verificator de proiecte atestat) si cu acordul scris al
beneficiarului/investitorului/administratorului/managerului de proiect, după caz, se pot admite
modificări locale ale soluţiilor tehnice din proiectele autorizate fără emiterea unei noi
autorizaţii de construire, dacă prin acestea:
a) nu se modifică funcţiunea consemnată în autorizaţia iniţială;
b) se asigură respectarea prevederilor Codului civil;
c) nu se modifică condiţiile de amplasament (regim de înălţime, POT, CUT, aliniament, ori
aspectul construcţiei);
d) nu sunt periclitate rezistenţa si stabilitatea clădirilor învecinate;
e) se asigură respectarea prevederilor reglementărilor tehnice în domeniul securităţii la
incendiu.
(3) Se încadrează în prevederile alin. (2) si lucrările devenite necesare în cazuri speciale
determinate de luarea în considerare a unor situaţii imprevizibile la faza de proiectare (ca
urmare a unor decopertări, relevee de fundaţii etc.), care se execută la construcţii existente,
inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si
Cultelor).
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) si (3) responsabilitatea privind corectitudinea
tehnică a soluţiei modificatoare aparţine proiectantului, iar titularul autorizaţiei are obligaţia
de a depune (în copie) la emitentul autorizaţiei "documentaţiile si/sau documentele
specificate, cu rol de martor".
ARTICOLUL 63
Completări sau detalieri ale prevederilor planurilor de urbanism si
de amenajare a teritoriului
În vederea emiterii autorizaţiilor, în situaţia în care sunt necesare completări sau detalieri
ale prevederilor planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, legal aprobate, emitentul
autorizaţiei va cere elaborarea unor documentaţii de urbanism/amenajare a teritoriului
suplimentare.
SECłIUNEA a 3-a
Taxe si cote
ARTICOLUL 64
Taxe în procedura de autorizare
(1) Modul de calcul al taxelor pentru emiterea certificatului de urbanism si a autorizaţiilor
de construire/desfiinţare, a taxelor speciale pentru activitatea de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii, precum si procedura de regularizare a acestora se face în
conformitate cu prevederile art. 267 alin. (14) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, precum si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.
(2) Baza de calcul pentru determinarea valorii autorizate a lucrărilor de construcţii si
instalaţii aferente acestora este cea evidenţiată la capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de
bază, subcapitolul 4.1. - Construcţii si instalaţii, în conformitate cu Structura devizului
general, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002, coroborată cu prevederile pct.
138 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004. Valoarea autorizată a lucrărilor de organizare
de santier va avea ca bază de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli, subcapitolul 5.1 - Organizare
de santier, pct. 5.1.1. Lucrări de construcţii în conformitate cu Structura devizului general,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2002.
(3) Taxele pentru emiterea avizelor si acordurilor necesare în vederea emiterii acordului
unic (conform fiselor tehnice), cerute prin certificatul de urbanism, atât cele din competenţa
de obţinere a emitentului autorizaţiei, cât si cele care se asigură de solicitant, se suportă de
solicitant, care are obligaţia de a face dovada achitării lor în momentul depunerii cererii de
emitere a autorizaţiei de construire.
(4) Cuantumurile taxelor menţionate la alin. (3) se stabilesc de emitenţii avizelor/acordurilor
- respectiv de către administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, precum si de către serviciile
publice descentralizate ale organelor centrale -, se calculează potrivit reglementărilor legale
specifice fiecărui domeniu de avizare si se comunică emitenţilor autorizaţiilor de
construire/desfiinţare, care au obligaţia de a le face cunoscute public si de a le comunica
solicitanţilor împreună cu documentele însoţitoare ale certificatului de urbanism.
ARTICOLUL 65
Cote ulterioare autorizării
(1) Potrivit prevederilor art. 30 din Lege, cheltuielile pentru controlul statului în amenajarea
teritoriului, urbanism si autorizarea executării lucrărilor de construcţii se suportă de către
investitori, în valoare echivalentă cu o cotă de 0,1% din valoarea lucrărilor autorizate, cu
excepţia celor prevăzute la art. 3 lit. b si a lăcasurilor de cult. Virarea sumelor se face în
contul Inspectoratului de Stat în Construcţii, iar copia documentului de plată se anexează la
"Înstiinţarea privind data începerii lucrărilor", eliberată de emitent împreună cu autorizaţia de
construire/desfiinţare (vezi Formularul-model F.18 la prezentele norme metodologice) în
conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8) din Lege. Întârzierea la plată a cotei prevăzute se
penalizează cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se depăsi suma datorată. Cota de 0,1% din
valoarea lucrărilor autorizate se aplică si diferenţelor rezultate din actualizarea acesteia, care
se face odată cu recepţia la terminarea lucrărilor.
(2) În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii, cu modificările ulterioare, investitorii sau proprietarii au obligaţia de a vira lunar
către Inspectoratul de Stat în Construcţii - ISC - o cotă de 0,70% din cheltuielile pentru
executarea construcţiilor si a lucrărilor prevăzute la art. 2 din această lege. Calculul si virarea
sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestaţiilor, iar întârzierile la plată a
cotelor se penalizează, potrivit prevederilor alin. (2), cu 0,15% pe zi de întârziere, fără a se
depăsi suma datorată.
CAPITOLUL V
Asigurarea disciplinei autorizării, răspunderi, sancţiuni
ARTICOLUL 66
Organe de control
(1) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1)-(5) din Lege, organele de control ale consiliilor
judeţene si ale primăriilor au obligaţia de a urmări respectarea disciplinei în domeniul
autorizării si executării lucrărilor de construcţii în cadrul unităţilor lor administrativteritoriale,
potrivit competenţelor stabilite de Lege.
(2) Potrivit prevederilor art. 29 din Lege, controlul statului în amenajarea teritoriului,
urbanism si autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită pe întregul teritoriu al
ţării de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, care dispune măsurile si aplică sancţiunile
prevăzute de Lege.
(3) Potrivit prevederilor art. 27 alin. (6) din Lege, faptele contravenţionale prevăzute la art.
26 alin. (1) lit. a), c) si e) pot fi constatate si de organele de poliţie.
ARTICOLUL 67
Abilitări de control ale organelor administraţiei publice locale
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, prin organele proprii cu atribuţii de control,
potrivit legii, au obligaţia de a organiza si de a efectua permanent acţiuni de control vizând
disciplina în autorizare pe raza unităţii administrativ-teritoriale, potrivit competenţelor
stabilite de Lege, privind:
a) emiterea autorizaţiilor;
b) executarea lucrărilor de construcţii numai pe bază de autorizaţii valabile;
c) executarea lucrărilor de construcţii cu respectarea prevederilor autorizaţiilor de
construire/desfiinţare si a proiectelor tehnice.
(2) Arhitectul-sef al judeţului, în conformitate cu regulamentul de organizare si funcţionare
a consiliului judeţean stabilit în temeiul prevederilor Legii nr. 215/2001, are atribuţii de
control în unităţile administrativ-teritoriale de pe raza judeţului, atât cu privire la respectarea
disciplinei în urbanism si amenajarea teritoriului, cât si la autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1), (2) si (4) din Lege.
ARTICOLUL 68
Sancţiuni
În temeiul Legii, faptele de nerespectare a prevederilor acesteia, potrivit gravităţii si
importanţei sociale a acestora constituie infracţiuni - potrivit prevederilor art. 24 din Lege -
sau, după caz, contravenţii - potrivit prevederilor art. 26 din Lege.
ARTICOLUL 69
Aplicarea sancţiunilor contravenţionale
(1) Încadrarea faptei contravenţionale, respectiv valoarea amenzii contravenţionale, se
stabileste de organul de control si se înscrie în formularul tipizat "Proces verbal de constatare
si sancţionare a contravenţiei", prezentat în Anexele nr. 6 si 7 la prezentele norme
metodologice.
(2) Formularul tipizat "Proces-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei" -
prezentat în anexa nr. 6, este redactat în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările si completările ulterioare,
si se utilizează de către organele de control ale administraţiei publice locale cu atribuţii de
control în domeniul disciplinei în urbanism si autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
(3) Inspectoratul de Stat în Construcţii utilizează un formular propriu, redactat si aprobat în
conformitate cu prevederile legii, a cărui formă este prezentată în Anexa nr. 7 la prezentele
norme metodologice.
(4) Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (3) din Lege, în corelare cu prevederile art. 28 si 29 din
Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în domeniul disciplinei autorizării execuţiei lucrărilor de
construcţii si al execuţiei acestora în baza autorizaţiilor emise, la aplicarea sancţiunii
contravenţionale:
a) nu se aplică sancţiunea "avertisment";
b) nu se admite achitarea în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii stabilite.
CAPITOLUL VI
Alte dispoziţii
SECłIUNEA 1
Obligaţii ale investitorului/beneficiarului si emitentului autorizaţiei,
ulterioare autorizării
ARTICOLUL 70
Operaţiuni privind asigurarea cerinţelor de calitate în construcţii
După obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare, pentru execuţia obiectivului de
investiţii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 (împreună cu regulamentele de aplicare a
acesteia), prin grija investitorului/beneficiarului si a executantului este necesară realizarea
următoarelor operaţiuni:
a) Urmărirea execuţiei lucrărilor de construcţii
Urmărirea execuţiei lucrărilor este obligatorie si se asigură prin:
1. diriginte de santier autorizat, ca reprezentant al beneficiarului, care urmăreste ca execuţia
lucrărilor să se facă în deplină concordanţă cu autorizaţia emisă (inclusiv cu proiectul
P.A.C./P.A.D., după caz, care a stat la baza emiterii autorizaţiei), precum si cu respectarea
proiectului tehnic pentru execuţia lucrărilor pe baza căruia a fost emisă;
2. responsabil tehnic cu execuţia atestat, ca reprezentant al executantului (persoană juridică
cu profil de activitate în construcţii).
Costurile necesare pentru urmărirea execuţiei lucrărilor pe întreaga durată a acestora se
includ în valoarea devizului general al investiţiei.
b) Întocmirea Cărţii tehnice a construcţiei
Cartea tehnică a construcţiei reprezintă evidenţa tuturor documentelor (acte si
documentaţii) privind construcţia, emise în toate etapele realizării ei - de la certificatul de
urbanism până la recepţia finală a lucrărilor, se întocmeste si se completează pe parcursul
execuţiei de toţi factorii care concură la realizarea lucrărilor, prin grija inspectorului de
santier. După recepţie, Cartea tehnică se completează în continuare, pe întreaga durata de
existenţă a construcţiei, cu toate intervenţiile asupra acesteia, prin obligaţia beneficiarului.
c) Efectuarea recepţiei lucrărilor de construcţii si a instalaţiilor aferente
Potrivit prevederilor legale în vigoare recepţia lucrărilor de construcţii si a instalaţiilor
aferente este actul prin care investitorul declară că acceptă, preia lucrarea (cu sau fără rezerve)
si că aceasta poate fi dată în folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul
si-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului si ale documentaţiei de
execuţie. Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie si a instalaţiilor aferente acestora
se efectuează atât la lucrări noi, cât si la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente
(reparaţii capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc) si se realizează în două
etape:
1. recepţia la terminarea lucrărilor;
2. recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
d) Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiei se face după recepţia finală a lucrărilor,
pe toată durata existenţei acesteia, beneficiarul având obligaţia de a lua măsurile
corespunzătoare pentru asigurarea cerinţelor de calitate a construcţiilor, conform prevederilor
legale.
ARTICOLUL 71
Operaţiuni privind obligaţiile investitorilor/beneficiarilor
faţă de autorităţi
(1) După obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare, în vederea executării lucrărilor,
investitorul/beneficiarul are obligaţia de a realiza următoarele operaţiuni:
a) Anunţarea începerii lucrărilor de construcţii autorizate
Se va anunţa emitentul autorizaţiei si Inspectoratul în construcţii judeţean (al municipiului
Bucuresti) utilizându-se formularele F.17 si F.18 (puse la dispoziţie de emitentul autorizaţiei
împreună cu aceasta).
b) Amplasarea, la loc vizibil, a Panoului de identificare a investiţiei
Se vor aplica prevederile cuprinse în Anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.
c) Anunţarea finalizării lucrărilor de construcţii autorizate
Se va anunţa Inspectoratul în construcţii judeţean (al municipiului Bucuresti) utilizându-se
formularul F.19 (pus la dispoziţie de emitentul autorizaţiei împreună cu aceasta).
(2) După realizare, pentru punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii, potrivit
prevederilor legale în vigoare, prin grija investitorului/beneficiarului este necesară realizarea
următoarelor operaţiuni:
a) Regularizarea taxelor si cotelor legale
În conformitate cu prevederile art. 267 alin. (14) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, în cel mult 15 zile de la data finalizării
lucrărilor de construcţii, o dată cu efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, solicitantul
(investitorul/beneficiarul) are obligaţia de a regulariza taxele si cotele legale. În acest scop,
investitorul/beneficiarul are obligaţia de a declara la emitentul autorizaţiei valoarea finală
(rezultată) a lucrărilor - se pot prezenta documentele doveditoare necesare.
Emitentul autorizaţiei va aplica prevederile art. 267 alin. (14) lit. c) si d) din Legea nr.
571/2003 privind Codului fiscal, cu modificările si completările ulterioare si va înstiinţa
Inspectoratul de Stat în Construcţii despre finalizarea execuţiei lucrărilor, precum si valoarea
finală a investiţiei - asa cum a fost calculată la efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor -
utilizând formularul-model F.19.
b) Declararea construcţiilor în vederea impunerii
Toate construcţiile proprietate particulară se declară, în vederea impunerii, la organele
financiare teritoriale sau la unităţile subordonate acestora, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, precum si
ale art. 39 din Lege.
Data dobândirii clădirii, în vederea impunerii, se stabileste în conformitate cu dispoziţiile
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, pct. 62 privind CAPITOLUL II - Impozitul pe clădiri al
TITLULUI IX - Impozite si taxe locale din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu
modificările si completările ulterioare.
c) Obţinerea autorizaţiei pentru desfăsurarea unei activităţi economice ori a autorizaţiei
sanitare de funcţionare
Autorizaţia pentru desfăsurarea unei activităţi economice ori a autorizaţiei sanitare de
funcţionare, după caz, se emite de autoritatea teritorială competentă, în condiţiile prevederilor
art. 268 alin. (1) si (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si
completările ulterioare.
ARTICOLUL 72
Operaţiuni privind obligaţiile emitentului autorizaţiei
(1) La finalizarea lucrărilor de construcţii autorizate, emitentul autorizaţiei are obligaţia de a
regulariza taxele si cotele legale, inclusiv cele prevăzute la art. 65, în funcţie de valoarea
finală (rezultată) a investiţiei, susţinută cu documentele furnizate de investitor/beneficiar, în
conformitate cu prevederile art. 71 lit. a).
(2) Emitentul autorizaţiei are obligaţia să comunice Inspectoratului de Stat în Construcţii
valoarea finală a investiţiei, asa cum a fost calculată pentru regularizarea taxei de autorizare,
la data recepţiei la terminarea lucrărilor.
SECłIUNEA a 2-a
Obligaţii ale proiectantului si executantului
ARTICOLUL 73
Obligaţii ale proiectantului
(1) În temeiul contractului de proiectare încheiat cu beneficiarul (investitorul), pentru
asigurarea calităţii proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii
(P.A.C./P.A.D.), inclusiv a proiectului tehnic din care acesta este extras, potrivit prevederilor
art. 22 alin. (1) lit. a), proiectantul are, potrivit legii, următoarele obligaţii:
a) asigurarea calităţii proiectului tehnic, respectiv a proiectului pentru autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, extras din acesta, corespunzător cerinţelor de calitate, prin
respectarea legislaţiei privind calitatea în construcţii si a reglementărilor tehnice în vigoare;
b) prezentarea proiectului elaborat spre verificare de către specialistii verificatori de proiecte
atestaţi, stabiliţi de investitor, precum si soluţionarea neconformităţilor ori a neconcordanţelor
semnalate;
c) atenţionarea beneficiarului cu privire la exigenţele urbanistice cărora trebuie să li se
subordoneze realizarea obiectivului de investiţii, în raport cu reglementările urbanistice legal
aprobate, sau, după caz, cu privire la incompatibilităţile tehnice sau urbanistice pe care acesta
le generează în zona de amplasament. Pe durata execuţiei, proiectantul răspunde cu privire la
celelalte obligaţii pe care le are în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în
construcţii.
(2) Proiectantul, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) si art. 43 alin. (3) lit a), are
obligaţia de a susţine soluţiile tehnice ale proiectului - toate specialităţile - în faţa Comisiei de
Acorduri Unice (C.A.U.), la solicitarea membrilor acesteia, precum si de a introduce în
documentaţie modificările si/sau condiţiile impuse prin avizele exprimate de membrii
comisiei.
(3) În condiţiile prevederilor alin. (2) contractul/faza din contract referitor la întocmirea
documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare este de drept finalizat
numai după obţinerea autorizaţiei.
ARTICOLUL 74
Obligaţii ale executantului
(1) Executantul, în baza contractului de antrepriză încheiat cu beneficiarul, pentru
asigurarea calităţii construcţiilor, care decurg urmare procedurii de autorizare, potrivit legii,
are următoarele obligaţii:
a) să sesizeze investitorul cu privire la neconformităţile si/sau neconcordanţele constatate în
proiect, în vederea soluţionării lor de către proiectant;
b) să înceapă execuţia lucrărilor numai în condiţiile existenţei autorizaţiei de
construire/desfiinţare;
c) să execute lucrările numai pe baza si în conformitate cu proiectul tehnic de execuţie,
verificat de specialisti atestaţi, potrivit legii.
(2) Pe durata execuţiei, executantul răspunde cu privire la celelalte obligaţii pe care le are,
în conformitate cu legislaţia în vigoare privind calitatea în construcţii.
SECłIUNEA a 3-a
Dispoziţii tranzitorii si finale
ARTICOLUL 75
Banca de date a reţelelor tehnico-edilitare
(1) Banca de date a reţelelor tehnico-edilitare reprezintă sistemul informaţional care are la
bază date din cadastrul general si din cadastrele de specialitate, care servesc la formularea
strategiilor globale ale teritoriilor administrative, în corelare cu programele de dezvoltare a
administraţiei publice locale, la toate nivelurile.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale, prin organele proprii special abilitate, potrivit
prevederilor art. 45 alin. (6) din Lege au obligaţia de a constitui banca de date a reţelelor
tehnico-edilitare.
(3) Datele si informaţiile specifice fiecărui tip de reţea tehnico-edilitară reprezintă suportul
de bază al constituirii băncilor de date urbane la nivelul fiecărei autorităţi publice locale si,
totodată, asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitor la amplasarea, proiectarea si
autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
(4) Regiile autonome, societăţile comerciale, respectiv persoanele juridice care au în
gestiune administrarea reţelelor tehnico-edilitare, potrivit Legii, au obligaţia de a proceda la
inventarierea, evidenţa si reprezentarea pe planuri si hărţi a tuturor reţelelor subterane si/sau
supraterane existente, inclusiv a construcţiilor si amenajărilor tehnice aferente, din
intravilanul fiecărei localităţi, precum si din teritoriul administrativ al acesteia.
(5) Reţelele tehnico-edilitare care fac obiectul măsurilor prevăzute la alin. (4) cuprind:
a) alimentări cu apă;
b) canalizări;
c) transport si alimentare cu energie electrică;
d) termoficare;
e) transport si distribuţie gaze naturale;
f) telefonie.
(6) Reţelele tehnico-edilitare, inclusiv construcţiile si amenajările tehnice, se reprezintă pe
un plan (scara 1:500, 1:1000 sau 1:2000 pentru intravilan, respectiv 1:2000 sau 1:5000 pentru
extravilan), extras din planul topografic de bază sau, după caz, planul cadastral pentru fiecare
localitate, respectiv sector al municipiului Bucuresti, în parte folosind semnele convenţionale
specifice fiecărui tip de reţea.
(7) Planurile realizate conform prevederilor alin. (6), însoţite de fisele tehnice pe tipuri de
reţea, se înregistrează pe suport magnetic într-un format compatibil cu sistemele informatice
de gestiune tip GIS.
(8) Fiecare tip de reţea edilitară înregistrată pe suport magnetic se predă, cu titlu gratuit, pe
bază de protocol, primăriei - pentru localităţile din teritoriul unităţii administrative ce îi
aparţin, respectiv primăriilor primăriilor de sector al municipiului Bucuresti si Oficiului de
cadastru si publicitate imobiliară judeţean sau al municipiului Bucuresti, după caz.
ARTICOLUL 76
Forme de perfecţionare a pregătirii profesionale
Autorităţile emitente ale certificatelor de urbanism si autorizaţiilor de construire/desfiinţare
au obligaţia să asigure pregătirea si perfecţionarea profesională a personalului de specialitate
din cadrul aparatului propriu, în vederea realizării acestei exigenţe, autorităţile emitente au
obligaţia de a asigura programe de pregătire si/sau perfecţionare, după caz, prin forme de
instruire adecvate la următoarele organisme ale administraţiei publice centrale sau locale,
precum si instituţii de învăţământ superior:
a) Institutului Naţional de Administraţie prin:
1. programe de formare specializată în administraţia publică, de 2 ani, pentru absolvenţii cu
studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă, în vârstă, de regulă,
de până la 30 de ani;
2. programe de formare specializată în administraţia publică, de un an, pentru persoane cu
studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă: funcţionari publici,
persoane numite ori alese în funcţii de demnitate publică sau asimilate acestora din cadrul
administraţiei publice centrale si locale, alte persoane interesate;
3. programe de specializare postuniversitară, cu durata minimă de 180 de ore, pentru
personalul din administraţia publică centrală si locală, cu studii superioare de lungă durată, cu
diplomă de licenţă sau echivalentă;
4. programe de perfecţionare de scurtă durată, de până la 90 de zile, pentru personalul cu
studii superioare si medii din administraţia publică centrală si locală, din cadrul unor asociaţii,
fundaţii sau altor organizaţii neguvernamentale, precum si pentru alte persoane interesate;
5. seminarii si conferinţe pe teme de interes major pentru administraţia publică centrală si
locală;
b) Universitatea de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu" Bucuresti - la nivel central sau
zonal - ori la alte instituţii de învăţământ superior de profil interesate, prin cursuri de scurtă
(lungă) durată organizate, potrivit prevederilor legale, pentru specialistii din cadrul consiliilor
judeţene si al primăriilor municipale si orăsenesti, după cum urmează:
1. cursuri postuniversitare pentru arhitecţi si alte cadre cu pregătire superioară din domeniul
urbanismului si construcţiilor care, prin formaţia de bază, se pot implica în această activitate;
2. cursuri postuniversitare de perfecţionare pentru cadre cu pregătire superioară din alte
domenii decât cel al urbanismului, arhitecturii si construcţiilor;
3. cursuri de perfecţionare pentru cadre cu pregătire medie în domeniul urbanismului,
arhitecturii si construcţiilor;
c) la nivelul consiliilor judeţene, sub autoritatea arhitectului-sef al judeţului, în cooperare cu
asociaţiile profesionale în domeniu, pentru personalul de specialitate din cadrul primăriilor
comunale.
ARTICOLUL 77
Dispoziţii finale
(1) Compartimentele din aparatul propriu de specialitate ale consiliilor judeţene, Consiliului
General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale se organizează pentru a prelua
atribuţiile structurilor de specialitate prevăzute prin Lege.
(2) Analizarea si avizarea documentaţiilor necesare emiterii certificatului de urbanism, a
acordului unic si a autorizaţiilor de construire/desfiinţare de către compartimentele
(structurile) de specialitate ale consiliului judeţean pentru primăriile comunelor, oraselor si
municipiilor care nu dispun de structuri (compartimente) de specialitate se fac contra cost, pe
bază de convenţie încheiată între primari, în calitate de emitenţi, si presedintele consiliului
judeţean.
(3) Prin excepţie de la prevederile art. 32 alin. (1) si art. 47 alin. (1), până la numirea unei
persoane cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului si urbanismului din cadrul
aparatului propriu al primăriei, certificatele de urbanism, respectiv autorizaţiile de
construire/desfiinţare, se vor putea emite de către Consiliul judeţean pe bază de protocol
încheiat în acest scop cu consiliul local interesat, în conformitate cu prevederile legii.
(4) Costul serviciilor prestate de structurile (compartimentele) de specialitate ale consiliului
judeţean se stabilesc potrivit prevederilor Codului fiscal, aprobat prin Legea nr. 571/2003.
(5) Utilizarea formularelor din prezentele norme metodologice este obligatorie, fiind
interzisă modificarea sau completarea structurii/conţinutului acestora. Formularele se tipăresc
prin grija emitentului, cu înscrierea denumirii exacte a autorităţii emitente, si se pun la
dispoziţia solicitanţilor, contra cost.
(6) În situaţia în care, la utilizare, rubricile din formular nu sunt suficiente pentru
comunicarea ori înregistrarea datelor, emitentul va putea anexa rubrici sau pagini
suplimentare la actul emis (care vor fi semnate si parafate de emitent), cu condiţia înscrierii în
actul de bază a menţiunii privind existenţa anexei ca parte integrantă a actului.
(7) Se recomandă tipărirea de formulare distincte pentru autorizarea executării lucrărilor de
construire si, respectiv, pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare.
(8) Se recomandă emitenţilor să organizeze plata taxelor pentru emiterea avizelor,
acordurilor si autorizaţiilor la o singură casierie la care solicitantul să plătească o singură taxă
comasată, pe tipuri de lucrări de construcţii. În acest scop emitenţii vor încheia convenţii cu
avizatorii, prin care se vor stabili:
a) modalitatea de virare a taxelor colectate;
b) termenele de virare a taxelor colectate;
c) valoarea taxelor, inclusiv T.V.A.
(9) Anexele Nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.
CAPITOLUL VII
FORMULARE NECESARE AUTORIZĂRII
F.1
Pag. 1
Catre,
Presedintele Consiliului judetean
--------------------------------- ...........................
Primarul*)
CERERE
PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM
Subsemnatul(1) ............................................, CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ......................... orasul ..............................
sediul comuna
satul ............................. sectorul ....................... cod postal ...............
strada .................. nr. .............. bl. ....... sc. ....... et. ....... ap. ..........
telefon/fax ............... e-mail .................., in calitate de ........................,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, solicit emiterea
CERTIFICATULUI DE URBANISM
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .......................... satul ....................... sectorul ..................
comuna
cod postal ................... strada ........... nr. .... bl. ..... sc. .... et. .... ap. ....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
Suprafata terenului pentru care solicit certificatul de urbanism este de ................ m2
Solicit certificatul de urbanism in scopul(4): .............................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Anexez(3): .................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
SEMNATURA
Data ...................
........................
___________
*) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului ...............................
- Primarul orasului ...................................
- Primarul comunei ....................................
Pag. 2
PRECIZARI
privind completarea formularului
"CERERE
PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM"
1) Numele si prenumele solicitantului:
- persoana fizica sau
- reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia si a
calitatii solicitantului in cadrul firmei.
2) Pentru persoana fizica
- se completeaza cu date privind domiciliul acesteia;
Pentru persoana juridica
- se completeaza cu date privind sediul social al firmei.
3) Alte elemente de identificare
In situatia in care solicitantul nu dispune de planuri cadastrale sau topografice la scarile
1:500, 1:2000 sau 1:10.000, pentru identificarea imobilului se vor putea prezenta, dupa caz:
- fisa bunului imobil, sau
- extras de Carte Funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea
administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul
solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari, sau
- elemente de reper, general cunoscute, sau
- numarul de ordine si suprafata de teren inscrise in Registrul agricol, sau
- plan de situatie extras din cadrul unor studii si/sau planuri urbanistice elaborate
anterior in zona.
4) Elemente care definesc scopul emiterii certificatului de urbanism
Se completeaza cu date selectate din urmatoarele categorii (pozitiile 4.1. - 4.5.):
4.1. Autorizarea executarii lucrarilor de constructii
4.1.1. Lucrari de construire - se vor inscrie denumirea investitiei si se va specifica in
care categorie se incadreaza, conform enumerarii de mai jos:
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de
destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente
acestora;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza
sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele
lor de protectie, stabilite conform legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si
reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de
producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de
reabilitare si de retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari
de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice,
prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol,
precum si alte exploatari;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii
executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de
expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame,
precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire - noi si extinderi.
4.1.2. Lucrari de desfiintare - se va inscrie denumirea constructiei/amenajarii si se va
specifica in care categorie se incadreaza, conform enumerarii de la pct. 4.1.1.
4.2. Operatiuni notariale privind circulatia imobiliara
- vanzari, cumparari, concesionari, cesionari, dezmembrari, parcelari, comasari, partaje,
succesiuni etc.
4.3. Adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice.
4.4. Cereri in justitie.
4.5. Alte scopuri.
F.2
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN .........................
Arhitect-sef
Nr. .... din .....
Doamnei/Domnului
PRIMAR*) ............................
Avand in vedere cererea nr. ..... din ......., pentru emiterea certificatului de urbanism si
a autorizatiei de construire/desfiintare inaintata de(1).......................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul .................... orasul ...................................
sediul comuna
satul ............................ sectorul ................. cod postal ......................
strada ......................... nr. ........ bl. ........ sc. ........ et. ........ ap. ......
telefon/fax ................................ e-mail ..........................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul ............................... satul ...................... sectorul ..............
comuna
cod postal ........... strada ........... nr. ........ bl. ........ sc. .... et. .... ap. .....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In scopul(4) ...............................................................................
..............................................................................................,
In conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, va rugam sa ne comunicati avizul
dvs. in termen de 5 zile de la data inregistrarii prezentei.
Anexam(3) ..................................................................................
...............................................................................................
ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
L.S.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Scopul eliberării certificatului de urbanism.
*) Se completează, după caz:
- al municipiului ...........................
- al orasului ...............................
- al comunei ................................

F.3
ROMANIA
JUDETUL .................
MUNICIPIULUI
PRIMARIA ORASULUI .....................
COMUNEI
Primar
Nr. .......... din ..............
Catre,
PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN ..................
Urmare adresei dvs. nr. ....... din ........., referitoare la cererea nr. ..... din ........
pentru eliberarea certificatului de urbanism, inaintata de(1) .................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ........................ orasul ...............................
sediul comuna
satul ....................... sectorul ............................ cod postal ................
strada ................ nr. ................ bl. .......... sc. .......... et. ....... ap. ....
telefon/fax .................................. e-mail ........................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................... satul ......................... sectorul ......................
comuna
cod postal ............ strada ............. nr. ...... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In scopul(4) ...............................................................................
...............................................................................................
In urma analizarii documentatiei transmise si a verificarii datelor existente, se emite
urmatorul
AVIZ(5)
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezentul aviz este valabil si pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Scopul emiterii certificatului de urbanism.
(5) Se vor preciza elementele privind regimul juridic, economic si tehnic ale imobilului,
rezultate din documentaţiile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, precum si din
hotărârile consiliului local.
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului si urbanismului, după caz.
F.4
ROMANIA
JUDETUL .......................
MUNICIPIULUI
PRIMARIA ORASULUI ....................
COMUNEI
Primar
Nr. ........ din ...........
Catre,
CONSILIULUI JUDETEAN .................................
Doamnei/Domnului Arhitect sef ........................
Urmare cererii inregistrata cu nr. ................. din .................., pentru emiterea
CERTIFICATULUI DE URBANISM solicitat de(1) ....................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul .................... orasul ...................................
sediul comuna
satul ................... sectorul ............................. cod postal ...................
strada ................... nr. ......... bl. ...... sc. ......... et. ......... ap. ...........
telefon/fax ........................... e-mail ...............................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................................. satul ...................... sectorul ...........
comuna
cod postal ............... strada ............. nr. ..... bl. ...... sc. ... et. ... ap. ......
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In scopul(4) ...............................................................................
...............................................................................................
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul
Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de "Certificat de urbanism" anexat
prezentei.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Scopul eliberării certificatului de urbanism.
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului si urbanismului.
F.5
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN ...........................
Arhitect sef
Nr. ............ din ..........
Doamnei/Domnului
PRIMAR*) .................................
Urmare cererii dvs. nr. ......... din .............., pentru emiterea avizului structurii de
specialitate in vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitat de(1) .................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ...................... orasul .................................
sediul comuna
satul ........................ sectorul ...................... cod postal .....................
strada ................ nr. ......... bl. ........... sc. .............. et. ....... ap. ......
telefon/fax ................................. e-mail .........................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................................. satul .................. sectorul ...............
comuna
cod postal ............ strada .......... nr. ......... bl. ...... sc. .... et. .... ap. ......
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
Depusa pentru(4) ...........................................................................
..............................................................................................,
In urma analizarii proiectului (propunerii) de Certificat de urbanism transmis si a
verificarii datelor existente, se emite urmatorul
AVIZ(5)
...............................................................................................
...............................................................................................
ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
L.S.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Scopul eliberării certificatului de urbanism.
(5) Se vor preciza condiţiile si recomandările privind regimul juridic, economic si tehnic
ale imobilului, precum si elementele rezultate din documentaţiile de urbanism si de amenajare
a teritoriului aprobate, cu privire la imobil.
*) Se completează, după caz:
- al municipiului ...........................
- al orasului ...............................
- al comunei ................................
F.6 .1
Pag. 1
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN ...............
Presedinte
Nr. ........ din ...........
CERTIFICAT DE URBANISM
Nr. ........... din .............
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ...................... orasul .................................
sediul comuna
satul .............. sectorul ................ cod postal ............. strada ................
nr. ............. bl. ........ sc. ......... et. ....... ap. ......... telefon/fax ............
e-mail ........................, inregistrata la nr. ................. din ............. 20...,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
CERTIFICA:
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .......................... satul ...................... sectorul ...................
comuna
cod postal .............. strada ................. nr. ..... bl. ... sc. .... et. .... ap. ....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD,
aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local .................. nr. ........./............,
1. REGIMUL JURIDIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. REGIMUL ECONOMIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Pag. 2
3. REGIMUL TEHNIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul
declarat(4) pentru/intrucat:
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA
FI INSOTITA DE URMATOARELE
DOCUMENTE:
a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)
b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii
[] PAC [] PAD [] POE
c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic
c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:
[] alimentare cu apa [] canalizare
[] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica
[] gaze naturale [] telefonizare
[] salubritate [] transport urban
Altele
[] []
c.2. Avize si acorduri privind:
[] securitatea la incendiu [] protectia civila
[] protectia mediului [] sanatatea populatiei
Pag. 3
d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant
d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si /sau ale
serviciilor descentralizate ale acestora:
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
d.2. Alte avize/acorduri:
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
d.3. Studii de specialitate:
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
....................................... .........................................
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE |
| AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE |
| SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII
|
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii.
PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
Achitat taxa de: .......................... lei, conform chitantei nr. ....... din .........
Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data
de ......................
Pag. 4
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
CERTIFICATULUI DE URBANISM
de la data de ............ pana la data de ...............
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism.
PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: ................................
Achitat taxa de: ............... lei, conform chitantei nr. ................. din ..........
Transmis solicitantului la data de .................. direct/prin posta.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizării solicitantului, formulată în
cerere.
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului si urbanismului, după caz.
F.6 .2
Pag. 1
ROMANIA
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
Primar General
Nr. ......... din .............
CERTIFICAT DE URBANISM
Nr. ............ din .............
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ...................... orasul .................................
sediul comuna
satul ............................... sectorul .................... cod postal ................
strada .................... nr. ....... bl. ........ sc. ........ et. ........... ap. .........
telefon/fax ............................ e-mail ..............................................,
inregistrata la nr. .................... din ............ 20.......,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
CERTIFICA:
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .............................. satul ...................... sectorul ...............
comuna
cod postal ............... strada .......... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ......
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD,
aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ....................... nr. ......../........,
1. REGIMUL JURIDIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. REGIMUL ECONOMIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
Pag. 2
3. REGIMUL TEHNIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul
declarat(4) pentru/intrucat:
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata
in cerere.
4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA
FI INSOTITA DE URMATOARELE
DOCUMENTE:
a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)
b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii
[] PAC [] PAD [] POE
c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic
c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:
[] alimentare cu apa [] canalizare
[] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica
[] gaze naturale [] telefonizare
[] salubritate [] transport urban
Altele
[] []
c.2. Avize si acorduri privind:
[] securitatea la incendiu [] protectia civila
[] protectia mediului [] sanatatea populatiei
Pag. 3
d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant
d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor
descentralizate ale acestora:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.2. Alte avize/acorduri:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.3. Studii de specialitate:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE
CONSTRUIRE/DESFIINTARE |
| SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII
|
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii.
PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
Achitat taxa de: ............. lei, conform chitantei nr. ............... din ..............
Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data
de .................. .
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului, dupa caz.
Pag. 4
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
CERTIFICATULUI DE URBANISM
de la data de ............ pana la data de .............
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism.
PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... .
Achitat taxa de: ............ lei, conform chitantei nr. ............. din ............... .
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
F.6 .3
Pag. 1
ROMANIA
MUNICIPIUL BUCURESTI
PRIMARIA SECTORULUI ......
Primar
Nr. ..... din ............
CERTIFICAT DE URBANISM
Nr. .......... din ...............
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ----------------- in judetul ......................... orasul ..........................
sediul comuna
satul ............................. sectorul ................. cod postal .....................
strada ............................ nr. ...... bl. ....... sc. ....... et. ......... ap. ......
telefon/fax ............................................. e-mail .............................,
inregistrata la nr. ........................................... din .............. 20.........,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
CERTIFICA:
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul ........................................... satul ................. sectorul .......
comuna
cod postal ............... strada ..............nr. .... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. ....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ...../......, faza PUG/PUZ/PUD,
aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ........................... nr. ......./.....,
1. REGIMUL JURIDIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. REGIMUL ECONOMIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
Pag. 2
3. REGIMUL TEHNIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul
declarat(4) pentru/intrucat:
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata
in cerere.
4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA
FI INSOTITA DE URMATOARELE
DOCUMENTE:
a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)
b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii
[] PAC [] PAD [] POE
c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic
c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:
[] alimentare cu apa [] canalizare
[] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica
[] gaze naturale [] telefonizare
[] salubritate [] transport urban
Altele
[] []
c.2. Avize si acorduri privind:
[] securitatea la incendiu [] protectia civila
[] protectia mediului [] sanatatea populatiei
Pag. 3
d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant
d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale
serviciilor descentralizate ale acestora:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.2. Alte avize/acorduri:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.3. Studii de specialitate:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE
CONSTRUIRE/DESFIINTARE |
| SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII
|
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
Achitat taxa de: .......................... lei, conform chitantei nr. ......... din ..... .
Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data
de .......................................................................................... .
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului, dupa caz.
Pag. 4
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
CERTIFICATULUI DE URBANISM
de la data de ......... pana la data de .........
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... .
Achitat taxa de: ..................... lei, conform chitantei nr. ........ din ........... .
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
F.6 .4
Pag. 1
ROMANIA
JUDETUL ..............
MUNICIPIULUI
PRIMARIA ORASULUI .......................
COMUNEI
Primar
Nr. ..... din ........
CERTIFICAT DE URBANISM
Nr. ......... din ..................
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ............................. orasul ..........................
sediul comuna
satul ............................. sectorul ..................... cod postal .................
strada ........................ nr. ........ bl. ......... sc. ......... et. ...... ap. .......
telefon/fax .................................................... e-mail ......................,
inregistrata la nr. ........................................ din ............... 20...........,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
CERTIFICA:
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................................. satul .................... sectorul .............
comuna
cod postal ............... strada ................ nr. ... bl. ..... sc. .... et. .... ap. ....
sau identificat prin(3) .......................................................................
...............................................................................................
In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr. ......../......., faza PUG/PUZ/PUD,
aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local ..................... nr. ......./...........,
1. REGIMUL JURIDIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. REGIMUL ECONOMIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
Pag. 2
3. REGIMUL TEHNIC
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul
declarat(4) pentru/intrucat:
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
(4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata
in cerere.
4. CEREREA DE EMITERE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA
FI INSOTITA DE URMATOARELE
DOCUMENTE:
a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)
b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii
[] PAC [] PAD [] POE
c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic
c.1. Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:
[] alimentare cu apa [] canalizare
[] alimentare cu energie electrica [] alimentare cu energie termica
[] gaze naturale [] telefonizare
[] salubritate [] transport urban
Altele
[] []
c.2. Avize si acorduri privind:
[] securitatea la incendiu [] protectia civila
[] protectia mediului [] sanatatea populatiei
Pag. 3
d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant
d.1. Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor
descentralizate ale acestora:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.2. Alte avize/acorduri:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
d.3. Studii de specialitate:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
e. Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
.............................................. ..............................................
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE
CONSTRUIRE/DESFIINTARE |
| SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII
|
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de ............. luni de la data emiterii.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele,
semnatura)
Achitat taxa de: .............. lei, conform chitantei nr. ............ din ................
Prezentul certificat de urbanism a fost transmis solicitantului direct/prin posta la data
de ........................ .
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului, dupa caz.
Pag. 4
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
CERTIFICATULUI DE URBANISM
de la data de .............. pana la data de ..............
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele,
semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .......................
Achitat taxa de: .................. lei, conform chitantei nr. ........ din .............. .
Transmis solicitantului la data de .................... direct/prin posta.
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului, dupa caz.
F.7
Pag. 1
Catre,
Presedintele Consiliului judetean ................................
Primarul*)
CERERE
PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII
CERTIFICATULUI DE URBANISM
Subsemnatul(1) .............................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ........................ orasul ...............................
sediul comuna
satul ............................ sectorul .................. cod postal .....................
strada .................................... nr. ....... bl. ..... sc. .... et. .... ap. .......
telefon/fax ........................................... e-mail .............................. .
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, solicit
PRELUNGIREA VALABILITATII
CERTIFICATULUI DE URBANISM
nr. ......... din ......................
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul ............................. satul .............................. sectorul ........
comuna
cod postal ............... strada ................ nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. ....
sau identificat prin(3) .......................................................................
..............................................................................................,
Solicit prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism nr. ...../............ din data
de ..................... pana la data de ....................... .
Anexez, in original, certificatul de urbanism nr. .........../............................ .
SEMNATURA
Data ...........................
___________
*) Se completează, după caz:
- Primarul General al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului .... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului ............................
- Primarul orasului ................................
- Primarul comunei .................................
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
F.8 .1
Pag. 1
(1) **)
................................... .......................................
(DENUMIRE PROIECTANT) (DENUMIRE SOCIETATE/REGIE
FURNIZOR/ADMINISTRATOR DE UTILITATI
URBANE)
MODEL
FISA TEHNICA
in vederea emiterii Acordului Unic.
aviz pentru amplasament si/sau bransament (racord)
pentru ...........................................
utilitatea urbana*)
1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1. Denumire(1) .............................................................................. .
2. Amplasament(1) ........................................................................... .
3. Beneficiar(1) ............................................................................ .
4. Proiect(1) nr. .................. elaborator(1) .......................................... .
2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1)
2.1. AMPLASAMENT(1):
...............................................................................................
............................................................................................. .
2.2. BRANSAMENT/RACORD(1):
...............................................................................................
............................................................................................. .
2.3. CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN
PROIECT(1)
...............................................................................................
............................................................................................. .
3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1):
...............................................................................................
............................................................................................. .
4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1):
...............................................................................................
............................................................................................. .
INTOCMIT(2)
L.S.
...............................................................................................
5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a
cerintelor
de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:
AVIZ FAVORABIL
in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................
............................................................................................. .
*)
.............................
(SOCIETATEA/REGIA AVIZATOARE)
(nume, prenume, semnatura)
L.S.
Data: ........................
Pag. 2
PRECIZARI
PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA"
pentru .............................
utilitatea urbana**)
I. DATE GENERALE**)
1. Baza legala
**) .......................................... **) ..........................................
**) .......................................... **) ..........................................
2. Continutul documentatiilor
**) - Certificatul de urbanism (copie) **) ..........................................
**) - Planuri de situatie/incadrare in zona
anexa la CU **) ..........................................
**) - Titlul asupra imobilului (copie) **) ..........................................
**) .......................................... **) ..........................................
3. Durata de emitere a avizului
Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.
II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR*):
(in functie de tipul de constructie)
2.1. AMPLASAMENT:
*) ........................................... *) ...........................................
*) ........................................... *) ...........................................
2.2. BRANSAMENT/RACORD:
*) ........................................... *) ...........................................
*) ........................................... *) ...........................................
2.3. CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT
*) ........................................... *) ...........................................
*) ........................................... *) ...........................................
III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE
a) Temei **): ..............................................................................
............................................................................................. .
b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de*) ...................................... lei.
c) Modalitatea de achitare a taxei**) .................................................... .
(CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.)
IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR*)
*) .......................................................................................... .
*) .......................................................................................... .
NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" - pentru
utilitati urbane:
Rubricile numerotate ale formularului se completeaza dupa cum urmeaza:
(1) De catre proiectant - cu datele rezultate din documentatie conform cerintelor
avizatorului.
(2) De catre proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept
de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale).
(3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si a FISEI TEHNICE depuse.
*) Rubricile marcate cu asterisc se completeaza de avizator la faza CERTIFICAT DE
URBANISM
in functie de caracteristicile lucrarilor si de conditiile de amplasament.
**) Rubricile marcate cu dublu asterisc se completeaza de avizator la faza de definitivare a
formularului "FISA TEHNICA".
Pag. 3
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| PRECIZARI PROCEDURALE |
| privind |
| DEFINITIVAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA" |
| - LA NIVELUL AVIZATORULUI DE UTILITATI URBANE -
|
||
| • Formularul F.8.1 reprezinta FISA TEHNICA - model pentru avizarea furnizarii de
utilitati|
|urbane. |
| • Formularele definitive pentru "FISA TEHNICA" - corespunzator fiecarei utilitati urbane |
|(care se furnizeaza spre utilizare solicitantilor de autorizatii) se intocmesc pe plan local,|
|prin adaptarea (completarea) si definitivarea "Fisei tehnice - model" (Formular F.8.1), prin |
|grija EMITENTULUI AUTORIZATIILOR (autoritatea administratiei publice locale) si a
tuturor |
|AVIZATORILOR interesati (societatile/regiile care administreaza/furnizeaza utilitatile
urbane|
|de pe raza unitatii administrativ-teritoriale), dupa cum urmeaza: |
| Etapa I. |
| In termen de 10 zile de la publicarea prezentelor Norme metodologice, emitentii vor |
|solicita fiecarui avizator (furnizor/administrator de utilitati urbane din cadrul unitatii |
|administrativ-teritoriale) definitivarea FISELOR TEHNICE, in care scop vor transmite cate
un |
|exemplar al "Fisei tehnice-model" (Formular F.8.1) in vederea completarii preliminare cu |
|datele si informatiile de generalitate. |
| Etapa II. |
| In termen de 10 zile de la primire, pentru completarea preliminara, avizatorii vor |
|definitiva "Fisa tehnica-model" (formularul F.8.1) prin inscrierea la rubricile marcate cu |
|dublu asterisc(**) - din pag. 2 -, a datelor si informatiilor cu caracter de generalitate |
|specifice domeniului, dupa cum urmeaza: |
| - Baza legala care se aplica in domeniu; |
| - Continutul documentatiei care trebuie prezentata pentru avizare; |
| - Date privind taxa de avizare (baza legala si modalitate de achitare). |
| In masura in care avizatorul considera necesara diferentierea "Fisei tehnice-model", pe |
|tipuri de constructii sau conform altor criterii specifice, se admite crearea de seturi de |
|formulare pentru aceeasi utilitate urbana. |
| Etapa III. |
| Dupa completare si definitivare, avizatorii vor returna formularele Fiselor tehnice - |
|definitive emitentului, care are obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitia |
|solicitantilor, contra cost, pentru utilizare. |
| ATENTIE: La redactarea finala a FISEI TEHNICE nu se tiparesc, (au valoare orientativa
|
| si/sau de lucru): |
| - anexa la Formularului F.8.1 "PRECIZARI PROCEDURALE" (cuprinse in pag. 3),
|
| - simbolul dublu asterisc (marcat in pag. 1 si 2). |
||
| • Prin grija REPREZENTANTULUI AVIZATORULUI in Comisia de Acorduri Unice
(CAU), la faza |
|"Certificat de urbanism", Fisele tehnice - definitivate se completeaza - la rubricile marcate|
|cu asterisc *) - cu datele si cerintele corespunzatoare specificului investitiei (in baza |
|elementelor cuprinse in cererea de emitere a certificatului), coroborate cu conditiile de |
|asigurare a utilitatii urbane in zona de amplasament (caracteristicile specifice ale |
|utilitatii urbane care trebuie asigurate prin proiect - conditii si/sau restrictii specifice |
|impuse), care constituie conditii prealabile de aviz. |
| Dupa completare, FISELE TEHNICE (aferente fiecarei utilitati urbane) se anexeaza |
|certificatului de urbanism. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
F.8 .2
Pag. 1
(1) (4)
................................................ ............................................
(PROIECTANT) (AVIZATOR)
MODEL
FISA TEHNICA
in vederea emiterii Acordului Unic.
pentru avizul privind securitatea la incendiu,
1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1. Denumire(1) .............................................................................. .
2. Amplasament(1) ........................................................................... .
3. Beneficiar(1) ............................................................................ .
4. Proiect(1) nr. ............................. elaborator(1) ............................... .
2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de
tipul de
constructie)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................. .
3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1):
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................. .
4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1):
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................. .
INTOCMIT(2)
L.S.
5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a
cerintelor
de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/POE), se acorda:
AVIZ FAVORABIL
in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................
...............................................................................................
............................................................................................. .
(3) ...................................
(nume, prenume, semnatura)
L.S.
Data: ......................
Pag. 2
PRECIZARI
PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA"
pentru avizul de securitate la incendiu
I. DATE GENERALE
1. Baza legala
- Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si
modificata cu Legea nr. 212/1997, modificata si completata cu Ordonanta Guvernului
nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001.
- HGR nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun
avizarii/autorizarii de prevenire si stingere a incendiilor;
- HGR nr. 1.490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare si a
organigramei Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta;
- HGR nr. 1.492/2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile
serviciilor de urgenta profesioniste;
- Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind
elaborarea scenariilor de siguranta la foc, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 750 din 12 septembrie 2001.
2. Continutul documentatiilor
- Cererea tip (in doua exemplare);
- Opisul cu specificarea documentelor depuse (in doua exemplare);
- Certificatul de urbanism si planurile anexa vizate spre neschimbare (in copie);
- Referatul verificatorului de proiect pentru cerinta esentiala de calitate-securitate la
incendiu, dupa caz.
- Documentatia tehnica specifica, care va cuprinde piese scrise si desenate din care sa
rezulte performantele si conditiile pentru indeplinirea cerintei esentiale de calitate
"securitate la incendiu", prevazute in reglementarile tehnice de specialitate.
- Scenariul de siguranta la foc elaborat in conformitate cu metodologia aprobata prin
Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001.
3. Durata de emitere a avizului
Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.
II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4):
(CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)
...............................................................................................
...............................................................................................
............................................................................................. .
III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4)
a) Temei: - Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001;
b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ........................................ lei.
c) Modalitatea de achitare a taxei ....................................................... .
(CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.)
IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
NOTĂ: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICĂ"
(1) De către proiectant - cu datele rezultate din documentaţie conform cerinţelor
avizatorului.
(2) De către proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de
semnătură, abilitat/autorizat în domeniu, potrivit prevederilor legale).
(3) De către avizator, ca urmare a analizei documentaţiei si fisei depuse.
(4) De către avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNICĂ".
F.8 .3
Pag. 1
(1) (4)
................................................ ............................................
(PROIECTANT) (AVIZATOR)
MODEL
FISA TEHNICA
in vederea emiterii Acordului Unic.
pentru avizul privind protectia civila,
1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1. Denumire(1) ................................................................................
2. Amplasament(1) .............................................................................
3. Beneficiar(1) ..............................................................................
4. Proiect(1) nr. ..................... elaborator(1) .........................................
2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de
tipul de
constructie)
2.1. Tipul constructiei - structura ...........................................................
2.2. Inaltime .............................. m, numar niveluri ................................
2.3. Suprafata desfasurata ................................................................. m2
2.4. Suprafata subsolului (adapostul de protectie civila) .................................. m2
2.5. Numar de salariati (daca este cazul) .....................................................
3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1):
............................................................................................. .
............................................................................................. .
............................................................................................. .
4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1):
............................................................................................. .
............................................................................................. .
............................................................................................. .
INTOCMIT(2)
L.S.
...............................................................................................
5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a
cerintelor
de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:
AVIZ FAVORABIL
in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ............................
...............................................................................................
............................................................................................. .
(3)
.................................
(nume, prenume, semnatura)
L.S.
Data: .........................
Pag. 2
PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA
TEHNICA"
pentru avizul privind protectia civila,
I. DATE GENERALE
1. Baza legala
- Legea nr. 481/2004 privind protectia civila;
- Decizia nr. 177 din 22.11.1999 a Primului ministru al Romaniei pentru aprobarea
Normelor
tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul
constructiilor noi;
- Ordinul ministrului administratiei si Internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor
privind avizarea pe linie de protectie civila a documentatiilor de investitii in constructii;
2. Continutul documentatiilor
- Certificatul de urbanism (copie)
- Titlul asupra imobilului (copie)
- Planuri de situatie si de incadrare in zona, anexa la CU, vizate spre neschimbare;
- Planul de arhitectura al celui mai de jos nivel - doua exemplare;
- Sectiune caracteristica - doua exemplare;
- Memoriu tehnic general;
- Memoriu tehnic de specialitate (cele doua memorii pot fi comasate);
- Dovada privind achitarea tarifului de avizare;
Dupa caz, mai pot fi depuse:
- Certificat de inmatriculare;
- Cod fiscal.
3. Durata de emitere a avizului
Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.
II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4):
In aplicarea Normelor privind avizarea pe linie de protectie civila a documentatiilor de
investitii in constructii, aprobate prin Ordinul ministrului administratiei si internelor nr.
602/2003, se inscriu caracteristicile tehnice care trebuie asigurate prin proiect pentru
obiectivele de investitii prevazute la art. 4 alin. (1) [se excepteaza obiectivele de
investitii mentionate la art. 4 alin. (2)].
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4)
a) Temei: - Conform prevederilor art. 25 lit. d) din Legea nr. 481/2004.
b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ............................. lei.
c) Modalitatea de achitare a taxei ............................................ .
(CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.)
IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
NOTĂ: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICĂ"
(1) De către proiectant - cu datele rezultate din documentaţie conform cerinţelor
avizatorului.
(2) De către proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de
semnătură, abilitat/autorizat în domeniu, potrivit prevederilor legale).
(3) De către avizator, ca urmare a analizei documentaţiei si fisei depuse.
(4) De către avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNICĂ".
F.8 .4
Pag. 1
(1).......................... (4)........................
(PROIECTANT) (AVIZATOR)
MODEL
FISA TEHNICA
in vederea emiterii Acordului Unic pentru obtinerea acordului de mediu,
1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1. Denumire(1) .............................................................................
2. Amplasament (incadrare in prevederile PUG/PUZ)(1) .......................................
3. Beneficiar(1) ...........................................................................
4. Proiect(1) nr. ....................... elaborator(1) ....................................
2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de
tipul de
constructie): suprafata totala a terenului ............... suprafata construita ...............
regim de inaltime ............. suprafete betonate, cai de acces .................... suprafata
spatii verzi ................... numar de locuri de parcare ......... alte date ..............:
3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1):
Alimentarea cu apa din .....................................................................
Evacuarea apelor uzate in ..................................................................
Modul de incalzire al spatiilor ............................................................
Modul de depozitare al deseurilor ..........................................................
Alte cerinte functie de tipul obiectivului de investitii ...................................
4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1):
Se completeaza in functie de natura obiectivului de investitii si in conformitate cu
legislatia in vigoare .........................................................................
...............................................................................................
INTOCMIT(2)
L.S.
...............................................................................................
5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a
cerintelor
de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:
AVIZ FAVORABIL
in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) ..........................
...............................................................................................
...............................................................................................
(3)...................................
(nume, prenume, semnatura)
L.S.
Data: ......................
Pag. 2
PRECIZARI
PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA"
pentru obtinerea acordului de mediu,
I. DATE GENERALE
1. Baza legala (se completeaza functie de specificul obiectivului de investitii pentru care
se solicita acord de mediu).
- Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, republicata;
- Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000
privind
regimul deseurilor;
- Legea nr. 655/2001 (MOF 773 din 4 decembrie 2001) pentru aprobarea Ordonantei de
Urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei;
- Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea conventiei privind evaluarea impactului asupra
mediului in context transfrontiere, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991;
- Hotararea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri;
- Hotararea Guvernului nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;
- Hotararea Guvernului nr. 118/2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru
reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante
periculoase;
- Hotararea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul
si
marimea zonelor de protectie sanitara;
- Hotararea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor;
- Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor;
- Hotararea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de
accidente majore in care sunt implicate substante periculoase;
- Hotararea Guvernului nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea
emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, incarcarea, descarcarea si
distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina;
- Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului si de emitere a acordului de mediu modificat cu Ordinul MAPAM nr. 210/2004;
- Ordinul MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Ordinul MAPPM nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului;
- Ordinul MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limita, a valorilor de prag si a criteriilor si a metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator;
- Ordinul MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor
si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului in Romania;
- Ordinul MAPPM nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici
produsi de surse stationare;
- Alte acte de reglementare necesare reducerii impactului asupra mediului (standarde,
norme,
ordine de ministru, norme ale administratiei locale etc.).
2. Continutul documentatiilor
- Certificatul de urbanism (copie) insotit de Fisa tehnica (anexa la certificatul de
urbanism) cu datele de identificare a amplasamentului si activitatilor aferente;
- Plan de situatie (anexa la certificatul de urbanism)
- Plan de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism)
- Pe baza incadrarii proiectului mai pot fi depuse, dupa caz:
- Memoriu de prezentare a proiectului conform modelului prezentat in Anexa nr. II.2 din
Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004;
- Documente doveditoare privind informatiile declarate in cerere si/sau fisa tehnica;
- Dovada de plata a tarifului conform anexa nr. V din Ordinul MAPM nr. 860/2002
modificat
prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004.
3. Durata de emitere a acordului de mediu
Se determina in functie de etapele parcurse pentru aplicarea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului pentru obiective de investitii cu impact semnificativ, conform
Ordinul MAPM nr. 860/2002 modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/2004.
Pag. 3
II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4):
(CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Instalatii de preepurare a apelor (astfel incat sa ............................................
fie respectate conditiilor impuse de H.G. 188/2002 ............................................
pentru aprobarea unor norme privind conditiile de ............................................
descarcare in mediul acvatic a apelor uzate) ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Instalatii pentru evacuarea si dispersia ............................................
poluantilor in aer ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva ............................................
zgomotului si vibratiilor ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva ............................................
radiatiilor ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si ............................................
subsolului ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Asigurarea conditiilor de protectie a mediului la ............................................
depozitarea deseurilor ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Alte conditii (pentru obiectivele situate in zone ............................................
cu regim special de protectie sau de restrictii ............................................
de construire) ............................................
-----------------------------------------------------------------------------------------------
III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE/EMITERE ACORD DE
MEDIU(4)
a) Temei: - Conform prevederilor HG nr. 918/2002 (pentru taxa) si a OM nr. 860 modificat
cu
OM nr. 210/2004 (pentru tarif)
b) Valoarea taxei/tarifului de avizare/emitere acord de mediu - in conformitate cu
legislatia mentionata la punctul IIIa
c) Modalitatea de achitare a taxei/tarifului - in contul curent al institutiei emitente,
dupa caz
IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
NOTĂ: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICĂ"
(1) De către proiectant - cu datele rezultate din documentaţie conform cerinţelor
avizatorului.
(2) De către proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de
semnătură, abilitat/autorizat în domeniu, potrivit prevederilor legale).
(3) De către avizator, ca urmare a analizei documentaţiei si fisei depuse.
(4) De către avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNICĂ".
F.8 .5
Pag. 1
(1)............................. (4).............................
(PROIECTANT) (AVIZATOR)
FISA TEHNICA
in vederea emiterii Acordului Unic pentru obtinerea avizului sanitar,
1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1. Denumire(1) .............................................................................
2. Amplasament(1) ..........................................................................
3. Beneficiar(1)............................................................................
4. Proiect(1) nr. ........................ elaborator(1) ...................................
2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI(1) (in functie de
tipul de
constructie)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI(1):
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE(1):
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
INTOCMIT(2)
L.S.
...............................................................................................
5. Vazand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a
cerintelor
de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:
AVIZ FAVORABIL
in vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii(3) .........................
...............................................................................................
...............................................................................................
(3).......................................
(nume, prenume, semnatura)
L.S.
Data: ....................
Pag. 2
PRECIZARI
PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICA"
pentru obtinerea avizului sanitar,
I. DATE GENERALE
1. Baza legala
- Legea nr. 114/1996 republicata, a locuintei;
- H.G.R. nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii
comerciantilor, anexa nr. 2.
- Ordin al ministrului sanatatii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de
reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare
sanitara a functionarii obiectivelor si a activitatilor desfasurate in acestea, altele decat
cele supuse inregistrarii in registrul comertului, si a Procedurilor de reglementare sanitara a
punerii pe piata a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima data si destinate
utilizarii ori consumului uman, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 181 din 18 martie
2002.
2. Continutul documentatiilor
- Certificatul de urbanism (copie)
- Titlul asupra imobilului (copie)
- Plan de situatie si de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism), vizate spre
neschimbare;
- Memoriu tehnic intocmit conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2;
- Schite sau planuri intocmite conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2;
- Dovada privind achitarea tarifului de avizare;
Dupa caz, mai pot fi depuse:
- Certificat de inmatriculare;
- Cod fiscal;
- Hotararea judecatoreasca definitiva;
- Actul constitutiv al societatii;
- Autorizatia de exercitare a unei activitati independente;
- Acordul vecinilor;
- Studiu de impact asupra starii populatiei.
3. Durata de emitere a avizului
Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.
II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE INVESTITIEI IMPUSE DE AVIZATOR(4)
(CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
III. INDICATII PRIVIND TAXA/TARIFUL DE AVIZARE(4)
a) Temei: - Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 190/2000.
b) Valoarea taxei/tarifului de avizare este de ................................ lei.
c) Modalitatea de achitare a taxei ............................................... .
(CONT CURENT BANCA, CONT C.E.C., etc.)
IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR(4)
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
___________
NOTĂ: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI "FISA TEHNICĂ"
(1) De către proiectant - cu datele rezultate din documentaţie conform cerinţelor
avizatorului.
(2) De către proiectant - cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de
semnătură, abilitat/autorizat în domeniu, potrivit prevederilor legale).
(3) De către avizator, ca urmare a analizei documentaţiei si fisei depuse.
(4) De către avizator, la faza de definitivare a formularului "FISA TEHNICĂ".
F.9
Pag. 1
Catre,
Presedintele Consiliului judetean ................................
Primarul*)
CERERE
PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Subsemnatul(1) ............................................. CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
domiciliul municipiul
cu ---------- in judetul .................... orasul ........................................
sediul comuna
satul ................., sectorul ........, cod postal ..............., strada ................
nr. ...... bl. ......, sc. ...., et. ..., ap. ..., telefon/fax ............, e-mail ......... .
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrari
lor de constructii, republicata, solicit emiterea
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .......................... satul .................... sectorul .....................
comuna
cod postal .................. strada ........... nr. ..., bl. ..., sc. ...., et. ..., ap. ... .
Cartea funciara(3)
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
In vederea executarii lucrarilor de(4): ....................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
In valoare de(5): ..........................................................................
respectiv de ..................... - arhitect/conductor arhitect cu drept de semnatura, inscris
in Tabloul National al Arhitectilor cu nr. ............., in conformitate cu prevederile Legii
nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata. Proiectul
de arhitectura din cadrul documentatiei P.A.C./P.A.D. a fost luat in evidenta Filialei
teritoriale ......... a Ordinului Arhitectilor din Romania cu nr. ........ din ................
respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.
___________
*) Se completeaza, dupa caz: - Primarul General al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului ....... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului ..............
- Primarul orasului ..................
- Primarul comunei ...................
Pag. 2
Verificarea proiectului (PAC, PAD), in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 a fost
efectuata de(7)
+------------------------------------------------+--------------------------------------------+
|1. |4. |
+------------------------------------------------+--------------------------------------------+
|2. |5. |
+------------------------------------------------+--------------------------------------------+
|3. |6. |
+------------------------------------------------+--------------------------------------------+
Durata executarii lucrarilor, solicitata in baza prevederilor "Proiectului pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructii - PAC/PAD/POE" - anexat prezentei, este
de ......... luni/zile.
Anexez prezentei cereri:
1. Dovada titlului asupra imobilului (copie legalizata): ...................................
2. Certificatul de urbanism nr. ................ din ............................... (copie)
3. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in doua exemplare,
compus din:
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
4. Urmatoarele "FISE TEHNICE" insotite de documentatiile necesare obtinerii
avizelor/acordurilor cerute prin Certificatul de urbanism, in vederea emiterii Acordului unic:
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
5. Urmatoarele avize (studii) cerute prin Certificatul de urbanism, altele decat cele
cuprinse in acordul unic:
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
6. Anexa la "Cererea pentru emiterea autorizatie de construire/desfiintare" completata cu
toate elementele necesare descrierii lucrarilor pentru care se solicita autorizatia.
7. Lista documentelor de plata a taxelor legale in vederea autorizarii:
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
.............................................. ...............................................
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte si ma |
|angajez sa respect, in cunostinta prevederilor Codului penal privind infractiunea de fals in |
| declaratii, autorizatia de construire si documentatia aferenta vizata spre neschimbare. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
Semnatura,
Data ...............
Pag. 3
PRECIZARI
privind completarea formularului
"CERERE PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE
CONSTRUIRE/DESFIINTARE"
(1) Numele si prenumele solicitantului:
- persoana fizica sau
- reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia, precum si a
calitatii solicitantului in cadrul firmei.
(2) Pentru persoana fizica, se completeaza cu date privind domiciliul acesteia;
Pentru persoana juridica, se completeaza cu date privind sediul social al firmei.
(3) Se completeaza cu date extrase din Cartea Funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa
caz.
(4) Se inscrie: denumirea lucrarii, capacitatea si categoria lucrarilor, precum si oricare
alte elemente principale care definesc toate lucrarile prevazute a fi autorizate.
(5) Valoarea lucrarilor se declara de catre solicitant si se stabileste, dupa caz, in
functie de:
- suprafata construita desfasurata a constructiilor, ori
- valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente, din devizul general al
investitiei
(6) Se completeaza cu numarul proiectului, data elaborarii, precum si cu datele de
identificare a proiectantului.
(7) Se completeaza cu numele si prenumele verificatorului si domeniul de verificare,
precum
si numarul certificatului de verificator.
*
**
NOTA:
- Baza de calcul pentru determinarea valorii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora este cea evidentiata la capitolul 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza,
subcapitolul 4.1. - Constructii si instalatii, in conformitate cu Structura devizului general,
aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1.179/2002, coroborata cu prevederile pct. 138 alin.
(1)
din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 44/2004. Valoarea autorizata a lucrarilor de organizare de santier va
avea ca baza de calcul Capitolul 5 - Alte cheltuieli, subcapitolul 5.1 - Organizare de santier,
pct. 5.1.1. Lucrari de constructii, in conformitate cu Structura devizului general, aprobata
prin Hotararea Guvernului nr. 1.179/2002.
- Taxele pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare se stabilesc de catre
personalul de specialitate din cadrul administratiei publice emitente, pe baza reglementarilor
legale in vigoare si se comunica solicitantului, la prezentarea acestuia in vederea depunerii
cererii de autorizare. Solicitantul are obligatia de a anexa la cererea pentru emiterea
autorizatiei documentele de plata a taxelor, comunicate anterior de emitent.
- Taxele pentru avizele din competenta de obtinere a administratiei publice emitente,
comunicate solicitantului prin certificatul de urbanism, se achita anterior depunerii cererii
pentru obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare.
Dovada achitarii taxelor se face prin prezentarea, in copie, a documentelor de plata - care
se inregistreaza si in formular la pozitia nr. 7.
Pag. 4
ANEXA
LA CEREREA PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE
CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Cap. 1 - TIPURI DE LUCRARI1)
a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de
destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente
acestora;
b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare,
restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza
sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele
lor de protectie, stabilite conform legii;
c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si
reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de
producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de
reabilitare si de retehnologizare a celor existente;
d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari
de amenajare a spatiilor publice;
e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice,
prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol,
precum si alte exploatari;
f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii
executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea;
g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote;
h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de
expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame,
precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;
i) cimitire - noi si extinderi.
Cap. 2 - CATEGORII DE CONSTRUCTII2)
[] constructii de locuinte [] constructii hidrotehnice
[] constructii pentru institutii [] constructii pentru imbunatatiri funciare
publice si servicii:
[] pentru sanatate [] constructii tehnico-edilitare
[] pentru asistenta sociala [] constructii pentru pompieri
[] pentru invatamant [] constructii cu caracter special
[] pentru cultura [] constructii cu functiuni comasate
[] pentru turism [] retele edilitare:
[] pentru culte [] apa
[] pentru administratie si finante [] canalizare
[] pentru comert [] energie electrica
[] pentru servicii [] termice
[] pentru sport [] gaze
[] pentru recreere [] telecomunicatii
[] constructii agricole si zootehnice [] amenajari exterioare:
[] constructii industriale [] amenajarea si consolidarea terenului
[] constructii pentru depozitare [] strazi, alei, platforme, parcaje, garaje
[] constructii pentru transporturi [] spatii libere si mobilier exterior
[] constructii pentru telecomunicatii [] spatii verzi, imprejmuiri
[] constructii energetice [] constructii cu caracter provizoriu
Pag. 5
Cap. 3 - DATE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAMENTELE SI
CONSTRUCTIILE
a) Suprafata terenului ............... mp
b) Situarea terenului fata de strazile adiacente ...........................................
c) Procentul de ocupare a terenului - POT3): existent ..............% propus ...........%
d) Coeficientul de utilizare a terenului - CUT: existent ............... propus ............
e) Alinierea constructiilor:
• Corpul de cladire cel mai avansat fata de limita proprietatii la strada se afla la .... m.
• Distantele minime ale constructiilor fata de vecinatati sunt:
de ............. m fata de limita de proprietate din ..................................
de ............. m fata de limita de proprietate din ..................................
de ............. m fata de limita de proprietate din ..................................
f) Numarul de corpuri de cladiri ................... din care: existente ...................
desfiintate ............. mentinute ............. propuse ............ rezultate ..............
g) Suprafete4):
(m2)
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
| Constructii | Suprafata | Suprafata | Suprafata | Suprafata |
| | construita | desfasurata | utila |locuibila/nr. cam |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
|• existente, din care:| | | | / |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
| - desfiintate | | | | / |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
| - mentinute | | | | / |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
|• propuse | | | | / |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
| TOTAL*) | | | | / |
+----------------------+-----------------+-----------------+---------------+------------------+
*) Totalul rezulta prin insumarea suprafetelor inscrise la rubricile "mentinute" si
"propuse"
h) Inaltimea constructiilor propuse (in m)
CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP .....
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
|Inaltimea la cornisa sau streasina| | | | |
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
|Inaltimea maxima a constructiilor | | | | |
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
i) Numarul de niveluri
CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP .....
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
|Existente | | | | |
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
|Propuse | | | | |
+----------------------------------+-------------+--------------+--------------+--------------+
j) Caracteristici constructive si aspect exterior
CORP ..... CORP ..... CORP ..... CORP .....
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Sistem constructiv | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Fundatii | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Acoperis (sarpanta/terasa) | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Sistem de incalzire | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Invelitoare (material/culoare) | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Finisaj exterior (material/culoare) | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
|Tamplarie exterior (material/culoare) | | | | |
+--------------------------------------+------------+-------------+-------------+-------------+
k) Capacitati functionale ale constructiilor proiectate:
• Constructii de locuinte5)
[] principale (permanente) [] sezoniere (de vacanta) [] pentru inchiriere [] sociale
[] de serviciu [] de necesitate [] de interventie [] de protocol
Numar de apartamente propuse .., din care cu: 1 cam. .. 2 cam. .. 3 cam. .. 4 cam. .. 5 cam. ..
Pag. 6
• Constructii pentru institutii publice5)
[] sanatate Nr. paturi .......... Nr. consultatii ... Nr. proceduri ...
[] invatamant Nr. sali de clasa ... Nr. locuri ........ Nr. grupe .......
[] cultura Nr. locuri ..........
[] hoteliere Nr. camere .......... Nr. locuri ........
[] culte Nr. locuri ..........
[] administrative si financiare Nr. de personal .....
• Constructii pentru comert, alimentatie publica si servicii5)
[] comert Nr. de personal .....
[] alimentatie publica Nr. locuri .......... Nr. de personal .....
[] servicii Nr. de personal .....
• Constructii pentru sport, recreere6)
[] sport Nr. locuri ..........
[] recreere Nr. locuri ..........
• Constructii pentru activitati productive6)
[] productie Nr. de personal .....
[] depozitare Nr. de personal .....
• Alte caracteristici ale capacitatilor functionale pentru constructii propuse, necuprinse
in categoriile de mai sus:
...............................................................................................
...............................................................................................
l) Asigurarea utilitatilor urbane6)
[] apa [] canalizare [] energie electrica [] energie termica
[] gaze naturale [] telefonizare [] salubritate [] transport urban
Alte utilitati: [] [] []
m) Garaje si parcaje6)
[] garaje Nr. locuri ..... Suprafata construita desfasurata ..... m2
[] parcaje Nr. locuri ..... Suprafata construita desfasurata ..... m2
n) Drumuri, alei, platforme: suprafata carosabil ..... m2; suprafata pietonal ..... m2
o) Spatii verzi6)
[] arbori taiati Numar ..... [] arbori mentinuti Numar ............
[] arbori plantati Numar ..... [] spatii verzi suprafata ..... m2
p) Modul de evacuare a deseurilor ..........................................................
...............................................................................................
r) Masuri de securitate la incendiu si protectie civila ....................................
...............................................................................................
s) Masuri de protectie a mediului ..........................................................
...............................................................................................
t) Alte caracteristici specifice ...........................................................
...............................................................................................
Durata estimata a executarii lucrarilor este de ....................... luni/zile.
INTOCMIT7)
Data ...............
....................
___________
1) Se subliniază categoria de lucrări
2) Se introduce "X" în casetă
3) Conform HGR nr. 525/1996.
4) Documentul naţional de referinţă este STAS 4908-85.
5) Se introduce "X" în casetă.
6) Se introduce "X" în casetă.
7) - În cazul în care ANEXA se completează de către solicitantul autorizaţiei se precizează
numele si prenumele acestuia.
- În cazul în care ANEXA se întocmeste de către un proiectant autorizat (persoană fizică sau
juridică), se precizează datele de identificare, după caz: numele si prenumele ori numele
firmei, numele si prenumele întocmitorului si se aplică stampila.
F.1 0
ROMANIA
JUDETUL ...................
MUNICIPIULUI
PRIMARIA ORASULUI ......................
COMUNEI
Primar
Nr. ..... din ..................
Catre,
CONSILIULUI JUDETEAN ....................................
Doamnei/Domnului Arhitect sef ...........................
Urmare cererii inregistrata cu nr. ............. din ......................, pentru emiterea
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE solicitata de(1)
.......................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ................... orasul ....................................
sediul comuna
satul ............................. sectorul ..................... cod postal .................
strada ............................ nr. ........ bl. ....... sc. ...... et. ..... ap. .........
telefon/fax ....................... e-mail ...................................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................................. satul ....................... sectorul ..........
comuna
cod postal ............ strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....
sau identificat prin(3) .......................................................................
...............................................................................................
In vederea executarii lucrarilor de(4) .....................................................
...............................................................................................
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul
Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de "Autorizatie de construire/desfiintare"
anexat prezentei.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele,
semnatura)
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Se înscriu categoriile de lucrări, denumirea investiţiei/lucrărilor, capacitatea si alte
elemente definitorii.
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului si urbanismului.
F.1 1
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN .......................................................
Arhitect sef
Nr. ...... din .................
Doamnei/Domnului
PRIMAR*) .......................................................
Urmare cererii dvs. nr. .................. din ..................., pentru emiterea avizului
structurii de specialitate in vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare
solicitat de(1) ...............................................................................
...............................................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------ in judetul ...................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul .................. cod postal ...........................
strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. .....
telefon/fax ................................. e-mail .........................................,
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul .................................. satul ....................... sectorul ..........
comuna
cod postal ............ strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....
sau identificat prin(3) .......................................................................
...............................................................................................
In vederea executarii lucrarilor de(4) .....................................................
...............................................................................................
In urma analizarii proiectului (propunerii) de Autorizatie de construire/desfiintare
transmis si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul
AVIZ(5)
...............................................................................................
...............................................................................................
ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
L.S.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Se înscriu categoriile de lucrări, denumirea investiţiei/lucrărilor, capacitatea si alte
elemente definitorii.
(5) În cazul avizului nefavorabil, se vor preciza detaliat motivele respingerii (se admite
redactarea unei anexe).
*) Se completează, după caz:
- al municipiului ..........................
- al orasului ..............................
- al comunei ...............................
F.1 2
ROMANIA
..............................
(autoritatea emitenta)
Nr. ...... din ...............
ACORD UNIC
nr. ............. din ..................
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------ in judetul ..................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul .................. cod postal ...........................
strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. .....
telefon/fax ................................. e-mail .........................................,
In vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare,
Vazand documentatia depusa impreuna cu FISELE TEHNICE aferente acesteia, continand
avizele
favorabile - fara conditii/cu dovada indeplinirii conditiilor, dupa caz - se emite
ACORD UNIC
Pentru lucrarile ...........................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
situate in judetul ............................................................................
municipiul
orasul ................................ satul ....................... sectorul ............
comuna
cod postal ........... strada ............... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....
sau identificat prin(3) .......................................................................
...............................................................................................
In baza prezentului ACORD UNIC se poate emite autorizatia de construire/desfiintare.
PRESEDINTE (PRIMAR) ARHITECT SEF
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
LS.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului (nr. Cărţii Funciare sau a Fisei bunului imobil, după
caz) si planurile topografice.
F.1 3.1
Pag. 1
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN .......................................................
Presedinte
Nr. ...... din .................
AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Nr. ...... din .................
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------ in judetul ..................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul .................. cod postal ...........................
strada ...................... nr. ................... bl. ...... sc. ...... et. ..... ap. .....
telefon/fax .................................. e-mail ........................................,
inregistrata la nr. ............................. din ........................... 20..........,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
AUTORIZEAZA:
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:
(3) ........................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
- pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ...............................
municipiul
orasul ................................ satul ....................... sectorul ............
comuna
cod postal .......... strada ................ nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....
Cartea funciara(4)
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
- lucrari in valoare(5) de ............................................................... .
- in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire
(PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6): ...............................................................
elaborat de ....................... cu sediul in judetul ......................................
municipiul/orasul/comuna .......................... sectorul/satul ............................
cod postal ........... strada .............. nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ..... ap. .....,
respectiv de ............................................. - arhitect cu drept de semnatura, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de
arhitect, republicata.
Pag. 2
CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC
URMATOARELE PRECIZARI:
A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE -
IMPREUNA CU AVIZELE SI
ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA
AUTORIZATIE.
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si |
| acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul |
| prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 28 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, |
| privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Orice alte lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei |
| constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 |
| privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si |
| poate atrage raspunderea disciplinara a arhitectului. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la
data emiterii,
interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.
C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de .................. luni/zile calculata de la
data
inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de
valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.
D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT:
1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice
locale emitente a autorizatiei.
2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea
autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie.
4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia
vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit
legii, pe toata durata executarii lucrarilor.
5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice
(fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate,
oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de
paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana
pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.
6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de
protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.
7. Sa transporte la ....................................................... materialele care
nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.
8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la
terminarea efectiva a lucrarilor.
9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a
investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice).
10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei".
11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite
prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a
valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a
lucrarilor).
12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii
de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.
13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la
organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor
completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a
autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor).
14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la
terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut
avizul de securitate la incendiu.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele,
semnatura)
Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei
nr. ............... din ...................... .
Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de ..........
insotita de ........ (..............) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu avizele
si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului.
Pag. 3
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
de la data de ............... pana la data de ..................
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.
PRESEDINTE, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, (numele si prenumele,
semnatura) semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele,
semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .......................................................... .
Achitat taxa de: ................ lei, conform chitantei nr. ............. din ........... .
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Denumirea lucrării, descrierea concisă a lucrărilor autorizate, precum si alte date extrase
din PAC/PAD.
(4) Se completează cu datele extrase din Cartea Funciară sau din Fisa bunului imobil, după
caz.
(5) Valoarea lucrărilor, declarată de solicitant, înscrisă în cererea de autorizare, calculată în
funcţie de suprafaţa construită desfăsurată a construcţiilor ori valoarea lucrărilor de construcţii
si instalaţii aferente din devizul general al investiţiei.
(6) Se completează cu nr. proiectului si data elaborării.
F.1 3.2
Pag. 1
ROMANIA
PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI
Primar General
Nr. ..... din ...........
AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Nr. ..... din ...........
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
...............................................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ..................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul ......................... cod postal ....................
strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............
telefon/fax .......................... e-mail ................................................,
inregistrata la nr. ................ din .............. 20....,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
AUTORIZEAZA:
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:
(3) ........................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
- pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ...............................
municipiul
orasul ........................ satul .......................... sectorul .................
comuna
cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. ....
Cartea funciara(4)
------------------------------------- .........................................................
Fisa bunului imobil sau nr. cadastral
- lucrari in valoare(5) de ............................................................... .
- in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire
(PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in
judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul ..................
cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. .....,
respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.
Pag. 2
CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC
URMATOARELE PRECIZARI:
A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE -
IMPREUNA CU AVIZELE SI
ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA
AUTORIZATIE.
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si |
| acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul |
| prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind |
| autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei |
| constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind |
| organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea |
| disciplinara a arhitectului |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la
data emiterii,
interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.
C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data
inceperii
efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a
autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.
D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT:
1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice
locale emitente a autorizatiei.
2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea
autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie.
4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia
vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit
legii, pe toata durata executarii lucrarilor.
5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice
(fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate,
oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de
paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana
pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.
6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de
protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.
7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica,
ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.
8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la
terminarea efectiva a lucrarilor.
9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a
investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice).
10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei".
11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite
prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a
valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a
lucrarilor).
12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii
de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.
13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la
organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor
completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a
autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor).
14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la
terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut
avizul de securitate la incendiu.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei
nr. ............. din ....................... .
Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de ..........
insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu
avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului.
Pag. 3
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
de la data de ............... pana la data de .................. .
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.
PRIMAR GENERAL, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .............................................
Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din .............
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Denumirea lucrării, descrierea concisă a lucrărilor autorizate, precum si alte date extrase
din PAC/PAD.
(4) Se completează cu datele extrase din Cartea Funciară sau din Fisa bunului imobil, după
caz.
(5) Valoarea lucrărilor, declarată de solicitant, înscrisă în cererea de autorizare, calculată în
funcţie de suprafaţa construită desfăsurată a construcţiilor ori valoarea lucrărilor de construcţii
si instalaţii aferente din devizul general al investiţiei.
(6) Se completează cu nr. proiectului si data elaborării.
F.1 3.3
Pag. 1
ROMANIA
MUNICIPIUL BUCURESTI
PRIMARIA SECTORULUI .............
Primar
Nr. ..... din ...........
AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Nr. ..... din ...........
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
...............................................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ..................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul ......................... cod postal ....................
strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............
telefon/fax .......................... e-mail ................................................,
inregistrata la nr. ................ din .............. 20....,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
AUTORIZEAZA:
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:
(3) ........................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
- pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ...............................
municipiul
orasul ........................ satul .......................... sectorul .................
comuna
cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. ....
Cartea funciara(4)
------------------------------------- .........................................................
Fisa bunului imobil sau nr. cadastral
- lucrari in valoare(5) de ............................................................... .
- in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire
(PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in
judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul ..................
cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. .....,
respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.
Pag. 2
CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC
URMATOARELE PRECIZARI:
A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE -
IMPREUNA CU AVIZELE SI
ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA
AUTORIZATIE.
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si |
| acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul |
| prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind |
| autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei |
| constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind |
| organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea |
| disciplinara a arhitectului |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la
data emiterii,
interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.
C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data
inceperii
efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a
autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.
D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT:
1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice
locale emitente a autorizatiei.
2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea
autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie.
4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia
vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit
legii, pe toata durata executarii lucrarilor.
5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice
(fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate,
oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de
paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana
pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.
6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de
protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.
7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica,
ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.
8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la
terminarea efectiva a lucrarilor.
9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a
investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice).
10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei".
11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite
prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a
valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a
lucrarilor).
12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii
de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.
13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la
organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor
completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a
autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor).
14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la
terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut
avizul de securitate la incendiu.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei
nr. ............. din ....................... .
Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de ..........
insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu
avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului.
Pag. 3
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
de la data de ............... pana la data de .................. .
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.
PRIMAR, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF
(numele si prenumele, semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .............................................
Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din .............
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Denumirea lucrării, descrierea concisă a lucrărilor autorizate, precum si alte date extrase
din PAC/PAD.
(4) Se completează cu datele extrase din Cartea Funciară sau din Fisa bunului imobil, după
caz.
(5) Valoarea lucrărilor, declarată de solicitant, înscrisă în cererea de autorizare, calculată în
funcţie de suprafaţa construită desfăsurată a construcţiilor ori valoarea lucrărilor de construcţii
si instalaţii aferente din devizul general al investiţiei.
(6) Se completează cu nr. proiectului si data elaborării.
F.1 3.4
Pag. 1
ROMANIA
JUDETUL ..............................
MUNICIPIULUI
PRIMARIA ORASULUI ........................
COMUNEI
Primar
Nr. ..... din ...........
AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Nr. ..... din ...........
Urmare cererii adresate de(1) ..............................................................
...............................................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ..................... orasul ..................................
sediul comuna
satul ...................... sectorul ......................... cod postal ....................
strada .................. nr. ....... bl. ....... sc. ........ et. .......... ap. ............
telefon/fax .......................... e-mail ................................................,
inregistrata la nr. ................ din .............. 20....,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, se
AUTORIZEAZA:
EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:
(3) ........................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
- pe imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul ...............................
municipiul
orasul ........................ satul .......................... sectorul .................
comuna
cod postal ......... strada ...................... nr. .... bl. .... sc. .... et. .... ap. ....
Cartea funciara(4)
------------------------------------- .........................................................
Fisa bunului imobil sau nr. cadastral
- lucrari in valoare(5) de ............................................................... .
- in baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire
(PAC)/desfiintare (PAD) nr.(6) ............. elaborat de ......................... cu sediul in
judetul ................. municipiul/orasul/comuna .......... sectorul/satul ..................
cod postal ........ strada .......... nr. ....... bl. ....... sc. ....... et. ...... ap. .....,
respectiv de ................. - arhitect cu drept de semnatura, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata.
Pag. 2
CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC
URMATOARELE PRECIZARI:
A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD - VIZATA SPRE NESCHIMBARE -
IMPREUNA CU AVIZELE SI
ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA
AUTORIZATIE.
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Nerespectarea intocmai a documentatiei - vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si |
| acordurilor obtinute) constituie infractiune sau contraventie, dupa caz, in temeiul |
| prevederilor art. 24 alin. (1), respectiv art. 26 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, privind |
| autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata. |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| Orice alte Lucrari sunt interzise. Modificarea PAC/PAD ulterior emiterii autorizatiei |
| constituie o incalcare a obligatiilor prevazute la art. 20 din Legea nr. 184/2001 privind |
| organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, republicata si poate atrage raspunderea |
| disciplinara a arhitectului |
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de ......... luni/zile de la
data emiterii,
interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.
C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de ........ luni/zile calculata de la data
inceperii
efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a
autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.
D. TITULARUL AUTORIZATIEI ESTE OBLIGAT:
1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.17) la autoritatea administratiei publice
locale emitente a autorizatiei.
2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.18) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea
autorizata a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
3. Sa anunte data finalizarii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform
formularului anexat autorizatiei (formularul-model F.19) la Inspectoratul in Constructii al
judetului/mun. Bucuresti, odata cu convocarea comisiei de receptie.
4. Sa pastreze pe santier - in perfecta stare - autorizatia de construire si documentatia
vizata spre neschimbare, pe care la va prezenta la cererea organelor de control, potrivit
legii, pe toata durata executarii lucrarilor.
5. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice
(fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate,
oseminte, inventar monetar, ceramic etc.), sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de
paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana
pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.
6. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de
protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.
7. Sa transporte la .................... materialele care nu se pot recupera sau valorifica,
ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.
8. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de .............. zile de la
terminarea efectiva a lucrarilor.
9. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil "Panoul de identificare a
investitiei" (vezi Anexa Nr. 8 la Normele metodologice).
10. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze "Placuta de identificare a investitiei".
11. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite
prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a
valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a
lucrarilor).
12. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii
de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.
13. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la
organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor
completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a
autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor).
14. Sa solicite "Autorizatia de securitate la incendiu" dupa efectuarea receptiei la
terminarea lucrarilor sau inainte de punerea in functiune a cladirilor pentru care s-a obtinut
avizul de securitate la incendiu.
PRIMAR, SECRETAR,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
Taxa de autorizare in valoare de lei ..................... a fost achitata conform chitantei
nr. ............. din ....................... .
Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de ..........
insotita de ........ (......................) exemplar(e) din documentatia tehnica, impreuna cu
avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.
___________
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii
teritoriului si urbanismului.
Pag. 3
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata,
SE PRELUNGESTE VALABILITATEA
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
de la data de ............... pana la data de .................. .
Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand
sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.
PRIMAR, SECRETAR GENERAL,
(numele si prenumele, semnatura) (numele si prenumele, semnatura)
L.S. ARHITECT SEF*)
(numele si prenumele, semnatura)
Data prelungirii valabilitatii: .............................................
Achitat taxa de: ......................... lei, conform chitantei nr. .... din .............
Transmis solicitantului la data de ...................................... direct/prin posta.
___________
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Denumirea lucrării, descrierea concisă a lucrărilor autorizate, precum si alte date extrase
din PAC/PAD.
(4) Se completează cu datele extrase din Cartea Funciară sau din Fisa bunului imobil, după
caz.
(5) Valoarea lucrărilor, declarată de solicitant, înscrisă în cererea de autorizare, calculată în
funcţie de suprafaţa construită desfăsurată a construcţiilor ori valoarea lucrărilor de construcţii
si instalaţii aferente din devizul general al investiţiei.
(6) Se completează cu nr. proiectului si data elaborării.
*) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării
teritoriului si urbanismului.
F.1 4
Pag. 1
Catre,
Presedintele Consiliului judetean ............................
Primarul*)
CERERE
PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
Subsemnatul(1) .............................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ........................... orasul ............................
sediul comuna
satul ......................................... sectorul ................. cod postal .........
strada ....................................... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. .... ap. .....
telefon/fax ......................................... e-mail .................................,
In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor
de constructii, republicata, solicit
PRELUNGIREA VALABILITATII
AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE
nr. ....... din .............
Pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .............................
municipiul
orasul ............................. satul .......................... sectorul ............
comuna
cod posta ........... strada ........................ nr. .... bl. .... sc. .... et.... ap. ...
Cartea funciara(3)
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
In vederea executarii lucrarilor de(4) .....................................................
...............................................................................................
Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte.
Anexez prezentei cereri:
- Memoriu justificativ privind necesitatea prelungirii valabilitatii Autorizatiei de
construire/desfiintare nr. ........... din data de ............................;
- Documentatia tehnica derivata din PAC/PAD - dupa caz - prin care se evidentiaza stadiul
fizic al lucrarilor realizate in baza Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ..... din data
de ............, precum si lucrarile ramase de executat pana la finalizare;
- Autorizatia de construire/desfiintare nr. ......... din data de ............, in original.
SEMNATURA
Data ....................
____________
*) Se completează, după caz:
- Primarul General al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului ...... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului...............................
- Primarul orasului ..................................
- Primarul comunei ...................................
(1) Numele si prenumele solicitantului.
(2) Adresa solicitantului.
(3) Date de identificare a imobilului.
(4) Se înscriu lucrările rămase de executat pentru care se solicită prelungirea valabilităţii.
F.1 5
STAMPILA MODEL
"ANEXA LA CERTIFICATUL DE URBANISM"
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
| CONSILIUL JUDETEAN | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD |
| BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA MUNICIPIULUI |
| | | BISTRITA |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| | ANEXA | | | | ANEXA | |
| | LA | | | | LA | |
| | CERTIFICATUL DE URBANISM | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM
||
| |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| Arhitect sef, | | Arhitect sef, |
| ...................... | | ...................... |
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
Stampila model pentru Consiliul judetean Stampila model pentru Primarie municipiu
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
| JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD
|
| PRIMARIA ORASULUI | | PRIMARIA COMUNEI |
| NASAUD | | BUDACU DE JOS |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| | ANEXA | | | | ANEXA | |
| | LA | | | | LA | |
| | CERTIFICATUL DE URBANISM | | | | CERTIFICATUL DE URBANISM
||
| |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| Arhitect sef, | | Arhitect sef*), |
| ...................... | | ...................... |
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
Stampila model pentru Primarie oras Stampila model pentru Primarie comuna
___________
*) Se va semna de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului si
urbanismului.
F.1 6
STAMPILA MODEL
"VIZAT SPRE NESCHIMBARE"
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
| CONSILIUL JUDETEAN | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD |
| BISTRITA-NASAUD | | PRIMARIA MUNICIPIULUI |
| | | BISTRITA |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE |
|
||||||||
| | construire | | | | construire | |
| |Anexa la autorizatia de -----------| | | |Anexa la autorizatia de -----------| |
| | desfiintare| | | | desfiintare| |
||||||||
| |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| Arhitect sef, | | Arhitect sef, |
| ...................... | | ...................... |
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
Stampila model pentru Consiliul judetean Stampila model pentru Primarie municipiu
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
| JUDETUL BISTRITA-NASAUD | | JUDETUL BISTRITA-NASAUD
|
| PRIMARIA ORASULUI | | PRIMARIA COMUNEI |
| NASAUD | | BUDACU DE JOS |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| | VIZAT SPRE NESCHIMBARE | | | | VIZAT SPRE NESCHIMBARE |
|
||||||||
| | construire | | | | construire | |
| |Anexa la autorizatia de -----------| | | |Anexa la autorizatia de -----------| |
| | desfiintare| | | | desfiintare| |
||||||||
| |Nr. ......... din ........... 20...| | | |Nr. ......... din ........... 20...| |
| +-----------------------------------+ | | +-----------------------------------+ |
| Arhitect sef, | | Arhitect sef*), |
| ...................... | | ...................... |
+-----------------------------------------+ +-----------------------------------------+
Stampila model pentru Primarie oras Stampila model pentru Primarie comuna
___________
*) Se va semna de persoana cu responsabilitate în domeniul amenajării teritoriului si
urbanismului.
F.1 7
Catre,
PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN ............................
PRIMARUL*) ...................................................
Subsemnatul(1) .............................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------ in judetul ................................. orasul ......................
sediul(2) comuna
satul ......................................... sectorul .................... cod postal ......
strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. .....
telefon/fax ..................................... e-mail .....................................,
titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ......... din .......... 20..., emisa
pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si
amenajarilor(3) ...............................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
in valoare de ....................... lei.
Aduc la cunostinta
Ca la data de(4) .................... ora ............., vor incepe lucrarile de constructii
autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .....................
municipiul
orasul ........................................... satul ................. sectorul .......
comuna
cod postal ............ strada ........................ nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ...
Cartea funciara
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
Semnatura,(5)
Data .............................
L.S.
___________
PRECIZĂRI privind completarea formularului:
*) Se completează, după caz:
- Primarul general al municipiului Bucuresti
- Primarul sectorului ...... al municipiului Bucuresti
- Primarul municipiului ..............................
- Primarul orasului ..................................
- Primarul comunei ...................................
(1) Titularul autorizaţiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului
persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia).
(2) Adresa postală (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice).
(3) Se înscriu datele de identificare din autorizaţie (denumirea lucrării, capacitatea si
categoria de lucrări din autorizaţie).
(4) Data începerii executării lucrărilor trebuie anunţată cu minim 10 zile înainte.
(5) Se aplică sigiliul, în cazul persoanelor juridice.
NOTĂ:
• Formularul pentru înstiinţarea privind începerea executării lucrărilor autorizate se
anexează la autorizaţia de construire/desfiinţare în două exemplare.
• Titularul autorizaţiei este obligat să păstreze pe santier un exemplar al acestei înstiinţări,
cu numărul si data înregistrării la emitent.
F.1 8
Catre,
INSPECTORATUL IN CONSTRUCTII AL JUDETULUI ...........................
Subsemnatul(1) .............................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------ in judetul ................................. orasul ......................
sediul(2) comuna
satul ......................................... sectorul .................... cod postal ......
strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. .....
telefon/fax ..................................... e-mail .....................................,
titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ........ din ......... 20..., emisa
pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si
amenajarilor(3) ...............................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
in valoare de ............................ lei.
Aduc la cunostinta
Ca la data de(4) .................... ora ............., vor incepe lucrarile de constructii
autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .....................
municipiul
orasul ........................................... satul ................. sectorul .......
comuna
cod postal ............ strada ........................ nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ...
Cartea funciara
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
Anexez, in copie dovada achitarii cotei de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, in
conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, republicata.
Semnatura,(5)
L.S.
Data .............................
___________
PRECIZĂRI privind completarea formularului:
(1) Titularul autorizaţiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului
persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia).
(2) Adresa postală (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice).
(3) Se înscriu datele de identificare din autorizaţie (denumirea lucrării, capacitatea si
categoria de lucrări din autorizaţie).
(4) Data începerii executării lucrărilor trebuie anunţată cu minim 10 zile înainte.
(5) Se aplică sigiliul, în cazul persoanelor juridice.
NOTĂ:
• Formularul pentru înstiinţarea privind începerea executării lucrărilor autorizate se
anexează la autorizaţia de construire/desfiinţare în două exemplare.
• Titularul autorizaţiei este obligat să păstreze pe santier un exemplar al acestei înstiinţări,
cu numărul si data înregistrării la Inspectoratul de Stat în Construcţii.
F.1 9
Catre,
INSPECTORATUL IN CONSTRUCTII AL JUDETULUI ...........................
Subsemnatul(1) .............................................................................
domiciliul(2) municipiul
cu ------------- in judetul ................................. orasul ......................
sediul(2) comuna
satul ......................................... sectorul .................... cod postal ......
strada ......................................... nr. .... bl. .... sc. .... et. ..... ap. .....
telefon/fax ..................................... e-mail .....................................,
titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr. ........ din ......... 20..., emisa
pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si
amenajarilor(3) ...............................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
in valoare de ............................ lei.
Aduc la cunostinta
Ca la data de(4) ............. ora ............, au fost finalizate lucrarile de constructii
autorizate pentru imobilul - teren si/sau constructii - situat in judetul .....................
municipiul
orasul ................................. satul ....................... sectorul ...........
comuna
cod postal ................ strada .................... nr. ... bl. ... sc. ... et. ... ap. ...
Cartea funciara
------------------- ...........................................................................
Fisa bunului imobil
sau nr. cadastral
Semnatura,(5)
L.S.
Data .............................
___________
PRECIZĂRI privind completarea formularului:
(1) Titularul autorizaţiei (Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului
persoanei juridice - inclusiv calitatea acestuia).
(2) Adresa postală (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice).
(3) Se înscriu datele de identificare din autorizaţie (denumirea lucrării, capacitatea si
categoria de lucrări din autorizaţie).
(4) Înstiinţarea finalizării lucrărilor se va face o dată cu convocarea comisiei de recepţie.
(5) Se aplică sigiliul, în cazul persoanelor juridice.
NOTĂ:
• Formularul pentru înstiinţarea privind finalizarea lucrărilor autorizate se anexează la
autorizaţia de construire/desfiinţare în două exemplare.
• Titularul autorizaţiei este obligat să păstreze un exemplar al acestei înstiinţări pentru cartea
tehnică a construcţiei, cu numărul si data înregistrării la Inspectoratul de Stat în Construcţii.
ANEXA Nr. 1
la normele metodologice
LISTA ACTELOR NORMATIVE
Prezenta anexă cuprinde lista actelor normative din domeniul autorizării, precum si a celor
care au impact asupra domeniului denumite în continuare acte normative specifice si,
respectiv, acte normative complementare - aflate în valabilitate la data intrării în vigoare a
prezentelor norme metodologice. Actele normative sunt ordonate în funcţie de domeniile lor
de reglementare, precum si în ordinea descrescătoare privind rangul acestora.
ACTELE NORMATIVE SPECIFICE sunt:
a) în domeniul urbanismului:
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completările
ulterioare;
- Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea I - Căi de comunicaţie;
- Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a II-a - Apa;
- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a III-a - Zone protejate;
- Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -
Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
- Codul civil;
- Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
republicată;
- Hotărârea Guvernului nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban;
- Ordinul ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, al ministrului apărării
naţionale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Român de Informaţii nr.
34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea documentaţiilor
de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea
executării construcţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 7
decembrie 1995 (NOTĂ: are aplicabilitate si în domeniul construcţiilor);
b) în domeniul construcţiilor.
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare (Legea nr.
587/2002);
- Legea nr. 184/2001, republicată, privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect
- Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
- Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi
si drumuri naţionale;
- Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată cu modificările si
completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii
- I.S.C., aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 707/2001;
- Ordonanţa Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent
si stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări si completări prin Legea
nr. 325/2002;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială si încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
519/2002, cu modificările si completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a
lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora;
- Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si construcţiilor;
- Hotărârea Guvernului nr. 941/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi si
drumuri naţionale;
- Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii (regulamente privind: activitatea de metrologie în construcţii; conducerea si
asigurarea calităţii în construcţii; stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor; urmărirea
comportării în exploatare, intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor; agrementul
tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în construcţii; autorizarea si acreditarea
laboratoarelor de analize si încercări în construcţii; certificarea de conformitate a calităţii
produselor folosite în construcţii), cu modificările si completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii, instalaţii
tehnologice si alte amenajări care se supun avizării si/sau autorizării privind prevenirea si
stingerea incendiilor;
- Hotărârea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii si de
dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul
Statului Major General;
- Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinţei nr. 649/2001 pentru
aprobarea Normativului pentru adaptarea clădirilor civile si spaţiului urban aferent la
exigenţele persoanelor cu handicap, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
287/2001 din 31 mai 2001.
- Ordinul ministrului transporturilor nr. 158/1996 privind emiterea acordurilor Ministerului
Transporturilor la documentaţiile tehnico-economice ale investiţiilor sau la documentaţiile
tehnice de sistematizare pentru terţi;
- Ordinul ministrului administraţiei si Internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor
privind avizarea pe linie de protecţie civilă a documentaţiilor de investiţii în construcţii,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 12 decembrie 2003;
- Precizări comune ale ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului, ministrului
muncii si protecţiei sociale si al ministrului transporturilor nr. 5.122/NN/1.384/178/1999,
privind modul de constituire si virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din
valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă
Casei Sociale a Constructorilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337
din 15 iulie 1999;
c) în domeniul administraţiei publice
- Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările si completările
ulterioare;
- Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarului public, cu modificările si completările
ulterioare;
- Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, cu modificările si
completările ulterioare;
- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;
- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu
modificările si completările ulterioare;
d) în domeniul proprietăţii funciare
- Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale
Legii nr. 169/1997, cu modificările si completările ulterioare;
- Legea cadastrului si a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, cu modificările si completările
ulterioare.
ACTELE NORMATIVE COMPLEMENTARE sunt:
- Legea nr. 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si
completările ulterioare;
- Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările
ulterioare
- Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele legale de
igienă si sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare;
- Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările ulterioare;
- Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994, cu modificările ulterioare;
- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă;
- Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 212/2002, modificată si completată cu Ordonanţa
Guvernului nr. 114/2000, aprobată cu Legea nr. 126/2001;
- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 486/2003;
- Ordonanţa Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din
funcţiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al
statului si al unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001;
- Ordonanţa Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările si completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu
modificările si completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 124/1995, cu modificările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a
drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice, cu
modificările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul
si mărimea zonelor de protecţie sanitară;
- Hotărârea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a
documentaţiilor de urbanism privind zone si staţiuni turistice si a documentaţiilor tehnice
privind construcţiile din domeniul turismului;
- Hotărârea Guvernului nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri;
- Hotărârea Guvernului nr. 742/2003 privind organizarea si funcţionarea Ministerului
Culturii si Cultelor, cu modificările si completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri si programe.
- Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind
elaborarea scenariilor de siguranţa la foc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 750 din 12 septembrie 2001;
- Ordinul ministrului apelor si protecţiei mediului nr. 1.141/2002 pentru aprobarea
procedurii si competenţelor de emitere a avizelor si autorizaţiilor de gospodărire a apelor,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 16 ianuarie 2003;
- Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei si pădurilor nr. 326/2001 privind abilitarea
oficiilor de studii pedologice si agrochimice judeţene si a direcţiilor generale pentru
agricultură si industrie alimentară judeţene, respectiv a municipiului Bucuresti, să
îndeplinească atribuţiile prevăzute la art. 74-103 din Legea nr. 18/1991, republicată, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 16 octombrie 2001;
- Ordinul ministrului apelor si protecţiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificările
si completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 30
ianuarie 2003;
- Ordinul ministrului apelor si protecţiei mediului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor
metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 30 ianuarie 2003.
ANEXA Nr. 2
la normele metodologice
STRUCTURA
AVIZELOR SI/SAU ACORDURILOR LEGALE NECESARE ÎN
AUTORIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCłII
Potrivit prevederilor Legii, pentru simplificarea procesului de autorizare în raport cu
interesul si protecţia solicitantului, se urmăreste simplificarea procedurii de emitere a
autorizaţiilor de construire/desfiinţare, respectiv a avizelor si/sau a acordurilor legale
necesare.
În acest scop, conform modelului "ghiseului unic", se transferă în competenţa structurilor
de specialitate organizate în cadrul aparatului propriu al emitenţilor autorizaţiilor obligaţia de
a obţine, în numele solicitantului, avizele si acordurile uzuale exprimate pe plan local (utilităţi
urbane, prevenirea si stingerea incendiilor, apărarea civilă, protecţia mediului si sănătatea
oamenilor).
Avizele/acordurile se exprimă utilizându-se "Fisele tehnice" specifice fiecărui domeniu
conform Fiselor-model F.8.1 - F.8.5 din prezentele norme metodologice.
Avizele si/sau acordurile necesare autorizării pentru situaţiile speciale determinate de
condiţiile de amplasament, funcţionalitate, servituţi de interes public etc. se obţin prin grija
investitorului, anterior depunerii documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei, direct de la
autorităţile competente.
Stabilirea si comunicarea listei avizelor si/sau acordurilor legale strict necesare se face prin
certificatul de urbanism si este de competenţa autorităţii administraţiei publice care emite
autorizaţia de construire/desfiinţare.
Structura avizelor si/sau a acordurilor legale necesare cuprinde:
LISTA A - AVIZE SI/SAU ACORDURI OBłINUTE PRIN GRIJA EMITENTULUI
AUTORIZAłIEI
Aceste avize se emit pe baza fiselor tehnice pentru următoarele domenii:
a.1 . utilităţile urbane
Se utilizează Fisa tehnică conform formularului-model F.8.1 - adaptat pentru specificul
fiecărei utilităţi.
În vederea avizării racordării investiţiei la utilităţile urbane necesare funcţionării acesteia,
inclusiv pentru organizarea execuţiei lucrărilor: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu
energie electrică, alimentare cu energie termică, alimentare cu gaze naturale, telefonizare,
salubritate, transport urban, ori alte utilităţi urbane, în funcţie de existenţa acestora si de
relaţia posibilă cu investiţia;
Prin grija reprezentantului avizatorului în Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), la faza
"Certificat de urbanism", fisele tehnice definitivate se completează la rubricile marcate cu
asterisc(*) cu datele si cerinţele corespunzătoare specificului investiţiei (în baza elementelor
cuprinse în cererea de emitere a certificatului de urbanism), coroborate cu condiţiile de
asigurare a utilităţii urbane în zona de amplasament (caracteristicile specifice ale utilităţii
urbane care trebuie asigurate prin proiect - condiţii si/sau restricţii specifice impuse), care
constituie condiţii prealabile de aviz.
După completare, fisele tehnice (aferente fiecărei utilităţi urbane) se anexează la certificatul
de urbanism, datele conţinute constituind elementele de temă necesare proiectantului în
vederea întocmirii capitolelor aferente proiectului tehnic.
a.2 . cerinţele privind: securitatea la incendiu, protecţia civilă, protecţia mediului si a
sănătăţii populaţiei
Avizele si/sau acordurile se exprimă pe bază de fise tehnice specializate si, după caz, în
baza unor documentaţii specifice de aviz elaborate de proiectant conform reglementărilor
legale în vigoare pentru fiecare cerinţă, după cum urmează:
• documentaţia pentru avizul de securitate la incendiu
Se utilizează Fisa tehnică conform formularului-model F.8.2.
Conţinutul documentaţiei tehnice este conform cu cel cuprins în pag. 2 la formularul -
model F.8.2 "Precizări privind completarea formularului FISA TEHNICĂ pentru avizul de
securitate la incendiu".
La eliberarea avizului de securitate la incendiu, exprimat pe bază de fisă tehnică, se
restituie solicitantului documentele prezentate, vizate spre neschimbare, avizatorul reţinând un
exemplar din cerere, opis, fisa tehnică F.8.2 si referatul verificatorului de proiect, în condiţiile
legii.
Avizele de securitate la incendiu emise în baza Fisei tehnice F.8.2 îsi pierd valabilitatea o
dată cu expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire sau dacă în termen de
2 ani nu au fost începute lucrările prevăzute în autorizaţia de construire.
• documentaţia pentru avizul de protecţie civilă
Se utilizează Fisa tehnică conform formularului-model F.8.3.
Documentaţia tehnică se întocmeste în conformitate cu prevederile:
- Deciziei primului-ministru al României nr. 177/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind proiectarea si executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor
noi;
- Ordinului ministrului administraţiei si internelor nr. 602/2003 pentru aprobarea Normelor
privind avizarea pe linie de protecţie civilă a documentaţiilor de investiţii în construcţii;
Documentaţia trebuie să conţină, în copie, certificatul de urbanism si planurile anexă vizate
spre neschimbare, din care planul de arhitectură al celui mai de jos nivel si secţiunea
caracteristică (în două exemplare), memoriu tehnic general si memoriu tehnic de specialitate
(acestea două putând fi comasate).
Avizele de protecţie civilă emise în baza Fisei tehnice F.8.3 îsi pierd valabilitatea o dată cu
expirarea termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire sau dacă în termen de 2 ani nu
au fost începute lucrările prevăzute în autorizaţia de construire.
• documentaţia pentru acordul de mediu
Se utilizează Fisa tehnică conform formularului-model F.8.4.
Se emite de Inspectoratul teritorial de protecţia mediului, pentru lucrările cu impact asupra
mediului, prevăzute în anexa nr. II la Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, modificată prin
Ordonanţa de Urgenţă nr. 91/2002, precum si pentru lucrările cu impact redus asupra
mediului.
Conţinutul documentaţiilor aferente pe tipuri de lucrări/construcţii este stabilit în fisa
tehnică pentru obţinerea acordului de mediu (formularul-model F.8.4.).
În situaţia solicitării acordului de mediu pentru lucrări/construcţii ce necesită studiu de
impact, documentaţia prezentată va fi însoţită de avizul la studiul de impact respectiv, eliberat
de colectivul de analiză tehnică organizat în cadrul inspectoratului teritorial de protecţia
mediului.
În situaţia solicitării avizului de gospodărire a apelor, necesar asigurării resursei de apă,
solicitantul se va adresa unităţii teritoriale competente de gospodărire a apelor, în baza
prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, iar documentaţia prezentată va fi însoţită de avizul
respectiv;
• documentaţia pentru avizul sanitar
Se utilizează Fisa tehnică conform formularului-model F.8.5.
Se emite în conformitate cu prevederile art. 9 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 331/1999
pentru aprobarea Normelor de avizare sanitară a proiectelor obiectivelor si de autorizare
sanitară a obiectivelor cu impact asupra sănătăţii publice.
Documentaţia trebuie să conţină certificatul de urbanism cu planurile anexă vizate spre
neschimbare (în copie), memoriu tehnic însoţit de piese desenate pentru explicarea modului
de rezolvare a circuitelor funcţionale, a procesului tehnologic, aprovizionarea cu apă potabilă,
colectarea si tratarea apelor uzate si a deseurilor lichide si solide, măsuri pentru combaterea
poluării, pentru protecţia sanitară, pentru realizarea unor circuite funcţionale corecte, precum
si, după caz, certificatul de înmatriculare, codul fiscal, hotărârea judecătorească definitivă,
actul constitutiv al societăţii, autorizaţia de exercitare a unei activităţi independente.
Pentru avizarea obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei se elaborează si se depune si
un studiu de impact asupra stării de sănătate, efectuat de către persoane fizice sau juridice
atestate.
LISTA B - AVIZE SI/SAU ACORDURI OBłINUTE PRIN GRIJA SOLICITANTULUI
Aceste avize se emit în conformitate cu prevederile legale în vigoare specifice fiecărui
domeniu de activitate al avizatorilor.
b.1 . avize/acorduri specifice
• avizele ale autorităţilor administraţiei publice centrale*) emise de: Ministerul
Transporturilor, Construcţiilor si Turismului, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul
Sănătăţii, Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale, Ministerul Apărării Naţionale - Statul Major General, Ministerul
Administraţiei si Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Compania Naţională "Apele
Române" - S.A., Autoritatea Aeronautică Civilă Română ori de alte organisme ale
administraţiei publice centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, după caz,
conform prevederilor legale în vigoare, în funcţie de relaţia posibilă cu investiţia
- necesare pentru situaţii deosebite, ca urmare a condiţiilor speciale de amplasament sau a
funcţionalităţii investiţiei;
___________
*) Precizări privind conţinutul documentaţiilor pentru obţinerea avizelor/acordurilor
specifice se obţin de la compartimentele abilitate ale autorităţilor menţionate.
• avizul Ministerului Culturii si Cultelor
- se emite în vederea aprobării documentaţiilor de urbanism (P.U.Z. sau P.U.D.) care
cuprind monumente, ansambluri ori situri istorice, inclusiv zonele de protecţie ale acestora.
Avizul va fi utilizat si pentru autorizarea lucrărilor de construcţii;
• avizul expertului tehnic pentru cerinţa de calitate Af
- avizul expertului tehnic pentru cerinţa de calitate Af (rezistenţa si stabilitatea terenurilor de
fundare a construcţiilor si a masivelor de pământ), referitor la lucrările de susţinere a
excavaţiilor si a infrastructurii la construcţiile care necesită executarea de excavaţii cu
adâncime de 6,0 metri sau mai mare. Avizul se exprimă de o altă persoană decât verificatorul
de proiect pentru cerinţa Af, pentru partea din proiect;
• avizul de scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol
b.2 . avizul/acordul Inspectoratului de Stat în Construcţii
Inspectoratul de Stat în Construcţii direct, sau prin Inspectoratele Teritoriale în Construcţii,
după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare si în conformitate cu Regulamentul de
organizare si funcţionare, emite următoarele avize/acorduri:
- avizează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii finanţate din
fonduri publice, documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investiţii noi,
finanţate din fonduri publice sau din credite externe, contractate sau garantate de stat cu valori
mai mari sau egale cu 10 miliarde de lei precum si documentaţiile tehnico-economice pentru
lucrările de reparaţii, reabilitări, consolidări, restaurări ale construcţiilor existente finanţate din
fonduri publice, indiferent de valoare, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1.072/2003;
- avizează amplasarea balastierelor si carierelor din punct de vedere al protejării
construcţiilor din vecinătatea acestora;
- avizează execuţia de construcţii în vecinătatea drumurilor naţionale;
- emite acorduri pentru intervenţii asupra construcţiilor existente;
- avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a
construcţiilor avariate în urma dezastrelor, în acţiunile de intervenţie operativă si refacere post
dezastru.
b.3 . avizul proiectantului iniţial al construcţiei sau referatul de expertiză tehnică
Avizul/referatul se emite/se elaborează în situaţia în care se intenţionează a se realiza
lucrări care aduc modificări unor construcţii existente si are drept scop determinarea
condiţiilor si soluţiilor necesare pentru un răspuns favorabil al structurii acesteia pentru
îndeplinirea cerinţei de rezistenţă si stabilitate.
În lipsa proiectantului iniţial al construcţiei, este obligatorie întocmirea unui referat de
expertiză tehnică, elaborat de un expert tehnic atestat, în condiţiile legii;
b.4 . acordul vecinilor
Acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, se solicită în următoarele situaţii:
- în cazul construcţiilor noi amplasate adiacent construcţiilor existente sau în imediata lor
vecinătate, numai dacă lucrările noi impun luarea unor măsuri de intervenţie pentru protejarea
imobilelor existente (subzidiri, consolidări, etc.) si dacă prin proiect se menţine această
obligativitate;
- în cazul amplasării de construcţii noi cu alte funcţiuni decât cele ale clădirilor învecinate si
dacă prin natura activităţilor adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe,
zgomot, vibraţii etc.);
- pentru lucrări care au ca scop schimbarea destinaţiei de locuinţă a clădirilor individuale
sau colective existente, sau a unor părţi din acestea, precum si a spaţiilor cu altă destinaţie din
aceeasi clădire, dacă prin natura activităţilor se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot,
vibraţii etc.)
ANEXA Nr. 3
la normele metodologice
LISTA A - ACTIVITĂłI CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,
care se supun evaluării impactului asupra mediului (EIM)
1. Agricultura
1.1. Instalaţii pentru cresterea intensivă a porcilor, cu o capacitate cel puţin egală cu:
a) 750 locuri pentru scroafe;
b) 2000 locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg;
1.2. Instalaţii pentru cresterea intensivă a păsărilor, cu o capacitate cel puţin egală cu:
a) 40.000 locuri pentru cresterea păsărilor de carne;
b) 40.000 locuri pentru păsări ouătoare
1.3. Defrisarea suprafeţelor mai mari de 10 ha*)
2. Industrie extractivă a petrolului, gazelor naturale, cărbunelui si turbei
2.1. Extracţia petrolului:
a) când cantitatea extrasă depăseste 500 t/zi;
b) extracţia petrolului din platforma continentală*)
2.2. Extracţia gazelor naturale, când cantitatea extrasă depăseste 500.000 m3/zi.
2.3. Extracţia cărbunelui în exploatări miniere de suprafaţă, când suprafaţa amplasamentului
depăseste 25 ha*).
2.4. Extracţia turbei, când suprafaţa amplasamentului depăseste 150 ha.
3. Industria energetică
3.1. Termocentrale si alte instalaţii de ardere, inclusiv instalaţii industriale pentru
producerea electricităţii, căldurii, aburului sau apei calde, cu o putere de cel puţin 50 MW*)
3.2. Rafinării de ţiţei si prelucrare a gazelor*)
3.3. Cuptoare de cocs
3.4. Instalaţii de gazeificare si lichefiere a cărbunilor*)
3.5. Instalaţii de gazeificare si lichefiere a sisturilor bituminoase, cu o capacitate de cel puţin
500 t/zi*)
3.6. Centrale nucleare si alte reactoare nucleare, inclusiv dezafectarea sau dezasamblarea
acestora, sau reactoare1 (cu excepţia instalaţiilor de cercetare pentru producerea si conversia
materialelor fisionabile si a celor radioactive, a căror putere maximă nu depăseste 1 kW
putere termică continuă)*)
3.7. Instalaţii pentru reprocesarea combustibilului nuclear iradiat*)
3.8. Instalaţii pentru*):
a) producerea sau îmbogăţirea combustibilului nuclear;
b) procesarea combustibilului nuclear iradiat sau pentru procesarea deseurilor cu nivel
ridicat de radioactivitate;
c) depozitarea finală a combustibilului nuclear iradiat;
d) depozitarea finală a deseurilor radioactive, exclusiv;
e) stocarea, planificată pentru o perioadă mai mare de 10 ani, a combustibilului iradiat sau a
deseurilor radioactive, pe un amplasament diferit de cel de producţie, exclusiv;
3.9. Construirea liniilor aeriene de tensiune electrică, cu o tensiune de cel puţin 220 kV si o
lungime de cel puţin 15 km.
4. Producerea si prelucrarea metalelor
4.1. Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zăcămintelor de
sulfuri)*)
4.2. Instalaţii integrate pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori
secundară), inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate ce depăseste 2,5 t/h*)
4.3. Instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase:
a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oţel brut/h;
b) forje cu ciocane, a căror energie de lovire depăseste 50 Kj/ciocan, iar puterea calorică
utilizată este mai mare de 20 MW;
c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t
oţel brut/oră;
4.4. Turnătorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi;
4.5. Instalaţii pentru:
a) producerea de metale neferoase brute din minereuri concentrate sau materii prime
secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice*);
b) topirea, inclusiv alierea metalelor neferoase si a produselor recuperate (rafinare,
turnătorie, etc.), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de 20
t/zi pentru toate celelalte metale;
4.6. Instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalelor si materialelor plastice prin folosirea
procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul cuvelor de tratare depăseste 30 m3
5. Industria materialelor minerale de construcţii
5.1. Instalaţii pentru extracţia azbestului si pentru prelucrarea si transformarea azbestului si
a produselor care conţin azbest*):
a) instalaţii pentru produsele de azbociment;
b) instalaţii pentru materiale de fricţiune;
c) instalaţii pentru alte utilizări ale azbestului;
5.2. Instalaţii pentru producerea clinchetului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate
de producţie mai mare de 500 t/zi sau a varului în cuptoare rotative cu o capacitate de
producţie care depăseste 50 t/zi ori în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producţie mai
mare de 50 t/zi
5.3. Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire
mai mare de 20 t/zi
5.4. Instalaţii pentru topirea substanţelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor
minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi
5.5. Instalaţii pentru fabricarea produselor de ceramică prin ardere, în special a ţiglelor,
cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porţelan, cu o
capacitate de producţie mai mare de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4
m3 si cu o densitate de încărcare pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3
5.6. Alte exploatări miniere*):
a) Activităţi miniere cu o capacitate de producţie peste 5 mil. t/an si suprafaţa perimetrului
de exploatare peste 1000 ha
b) Cariere si exploatări miniere de suprafaţă, când suprafaţa amplasamentului este mai mare
de 25 ha dar mai mică de 1000 ha.
6. Industria chimică si petrochimică
6.1. Instalaţii chimice integrate*), cum sunt instalaţiile pentru producerea substanţelor pe
scară industrială folosind procese de conversie chimică, în care mai multe unităţi tehnologice
alăturate sunt legate funcţional una de cealaltă si sunt utilizate pentru:
6.1.1. Producerea substanţelor chimice organice de bază:
a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);
b) hidrocarburi ce conţin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri,
acetaţi, peroxizi, răsini epoxidice;
c) hidrocarburi sulfuroase;
d) hidrocarburi ce conţin azot, precum: amine, amide, compusi azotosi, compusi nitro sau
azotaţi, nitrili, cianaţi, sau izocianaţi;
e) hidrocarburi conţinând fosfor;
f) hidrocarburi halogenate;
g) compusi organometalici;
h) materiale plastice de bază (fibre polimerice sintetice si fibre pe bază de celuloză);
i) cauciucuri sintetice;
j) vopsele si pigmenţi;
k) agenţi de suprafaţă si agenţi tensioactivi;
6.1.2. Producerea substanţelor chimice anorganice de bază:
a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric,
oxizi de carbon, compusi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorură de
carbon;
b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid
clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfurosi
c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;
d) săruri, ca de exemplu: clorură de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat
de sodiu, perborat, azotat de argint;
e) metaloizi, oxizi metalici si alţi compusi anorganici, ca de exemplu: carbură de calciu,
siliciu, carbură de siliciu;
6.1.3. Producerea îngrăsămintelor pe bază de fosfor, azot sau potasiu (îngrăsăminte chimice
simple sau complexe)
6.1.4. Obţinerea produselor de uz fitosanitar si a biocidelor
6.1.5. Obţinerea produselor farmaceutice de bază folosind procese chimice sau biologice
6.2. Producerea explozibililor
6.3. Instalaţii pentru depozitarea petrolului, a produselor petrochimice sau chimice, cu o
capacitate de cel puţin 200.000 t*)
6.4. Construirea conductelor pentru transportul gazelor, petrolului sau al substanţelor
chimice, având un diametru mai mare de 800 mm si o lungime de cel puţin 40 km*)
7. Industria lemnului si a hârtiei
7.1. Instalaţii industriale pentru producerea celulozei din cherestea sau materiale fibroase
similare
7.2. Instalaţii industriale pentru producerea hârtiei si a cartonului, cu o capacitate de
producţie mai mare de 20 t/zi*)
8. Proiecte de infrastructură
8.1. Construcţia de linii pentru traficul feroviar de lungă distanţă*)
8.2. Construirea aeroporturilor2) dotate cu o pistă principală lungă de cel puţin 2.100 m*)
8.3. Construirea de autostrăzi si de drumuri expres3)*)
8.4. Construirea drumurilor noi cu cei puţină 4 benzi sau realinierea si/sau lărgirea unui
drum existent de două sau mai puţine benzi până la 4 sau mai multe benzi, în cazul în care
aceste drumuri noi sau secţiunea lărgită a acestora este de cel puţin 10 km lungime continuă
8.5. Căi navigabile interioare si porturi pentru traficul fluvial interior care permit trecerea
vaselor mai mari de 1.350 t*).
8.6. Porturi comerciale, cheiuri pentru încărcare si descărcare legate de uscat si porturi
exterioare (exclusiv cheiuri pentru feribot), care permit intrarea vaselor de cel puţin 1.350 t*).
9. Gestiunea deseurilor
9.1. Instalaţii pentru eliminarea sau recuperarea deseurilor periculoase*)
9.2. Instalaţii pentru incinerarea deseurilor municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/h*)
9.3. Instalaţii pentru eliminarea, inclusiv prin tratare chimică, a deseurilor nepericuloase, cu
o capacitate mai mare de 50 t/zi
9.4. Depozite controlate de deseuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate
totală mai mare de 25.000 t, cu excepţia depozitelor controlate de deseuri inerte.
10. Alte tipuri de proiecte
10.1. Sisteme de captare a apelor subterane, acolo unde volumul anual de apă captată este de
cel puţin 10 milioane m3*)
10.2. Sisteme artificiale de reîncărcare a acviferului, acolo unde volumul anual de apă
reîncărcată este de cel puţin 10 milioane m3
10.3. Lucrări de transfer al resurselor de apă între bazinele hidrografice, executate în scopul
prevenirii deficitului de apă, pentru un volum anual de apă transferată de cel puţin 100
milioane m3; se exceptează transferul prin conducte al apei potabile.
10.4. Lucrări de transfer al resurselor de apă între bazinele hidrografice, pentru un debit
mediu multianual al bazinului de captare de cel puţin 2.000 milioane m3/an si pentru o
cantitate de apă transferată de cel puţin 5% din acest debit; se exceptează transferul prin
conducte al apei potabile.
10.5. Baraje si lacuri de acumulare cu o cantitate de apă reţinută sau stocată de cel puţin 10
milioane m3*)
10.6. Staţii pentru epurarea apelor uzate pentru aglomerări umane de cel puţin 150.000
echivalent locuitori4)
10.7. Instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire, mercerizare) sau
vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi
10.8. Instalaţii pentru tăbăcirea blănurilor si a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de
12 t/produse finite/zi;
10.9. Industrie alimentară:
a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi;
b) tratare si prelucrare în scopul fabricării produselor alimentare din:
- materii de origine animală (altele decât laptele), cu o capacitate de producţie a produselor
finite mai mare de 75 t/zi;
- materii prime vegetale, cu o capacitate de producţie a produselor finite mai mare de 300
t/zi (valoarea medie trimestrială);
c) tratarea si prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie
anuală) intrată în proces.
10.10. Instalaţii pentru eliminarea sau reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor
animale, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi;
10.11. Instalaţii pentru tratarea suprafeţei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizând
solvenţi organici, în particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare,
dimensionare, vopsire, curăţare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150
kg/h sau mai mult de 200 t/an.
10.12. Instalaţii pentru producţia de carbon (cărbune sărac în gaze) sau de electrografit prin
incinerare sau grafitizare.
___________
*) Activităţi/instalaţii menţionate în Anexa nr. I la Convenţia privind evaluarea impactului
asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991, ratificată prin
Legea nr. 22/2001.
1) Centralele nucleare si alte reactoare nucleare încetează de a mai fi considerate ca atare
atunci când tot combustibilul nuclear si alte elemente contaminate radioactive au fost
îndepărtate definitiv de pe amplasamentul instalaţiei.
2) Aeroport - aeroporturile care se conformează definiţiei din Convenţia de la Chicago
(1944) privind înfiinţarea Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (anexa nr. 14).
3) Drumul expres - drumuri care se conformează definiţiei din Acordul european privind
arterele principale de trafic internaţional, din 15 noiembrie 1975.
4) Echivalent locuitori exprimă încărcarea cu poluanţi a apelor uzate, conform definiţiei din
Hotărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
LISTA B - ACTIVITĂłI SI/SAU INSTALAłII CU POTENłIAL
SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI,
pentru care autorităţile competente pentru protecţia mediului stabilesc,
cu consultarea Colectivului de Analiza Tehnică, dacă este necesară
evaluarea impactului asupra mediului
1. Agricultura, silvicultura si piscicultura
a) Proiecte pentru restructurarea exploataţiilor agricole
b) Proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a suprafeţelor parţial antropizate în scop
agricol intensiv
c) Proiecte de gospodărire a apelor pentru agricultură, inclusiv proiecte de irigaţii si desecări
d) Împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră
e) Defrisare în scopul schimbării categoriei de folosinţă a terenului a suprafeţelor sub 10 ha
f) Instalaţii pentru cresterea intensivă a animalelor din septel, altele decât cele incluse în
Lista A
g) Crescătorii pentru piscicultură intensivă
h) Recuperarea terenurilor neagricole, inclusiv a celor din mare.
2. Industria extractivă
a) Cariere, exploatări miniere de suprafaţă si de extracţie a turbei, altele decât cele incluse în
Lista A
b) Exploatări miniere subterane, altele decât cele incluse în Lista A
c) Extracţia mineralelor prin dragare fluvială sau marină
d) Foraje de adâncime, în special:
(i) foraje geotermale;
(ii) foraje pentru depozitarea deseurilor nucleare;
(iii) foraje pentru alimentarea cu apă, cu excepţia forajelor pentru investigarea stabilităţii
solului
e) Instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţia cărbunelui, petrolului, gazelor naturale
si minereurilor, precum si a sisturilor bituminoase, altele decât cele incluse în Lista A
3. Industria energetică
a) Instalaţii industriale pentru producerea energiei electrice si termice, altele decât cele
incluse în Lista A
b) Instalaţii industriale pentru transportul gazelor, aburului si apei calde; transportul energiei
electrice prin cabluri aeriene, altele decât cele incluse în Lista A
c) Stocarea la suprafaţă a gazelor naturale
d) Stocarea subterană a gazelor combustibile
e) Stocarea la suprafaţă a combustibililor fosili
f) Brichetarea industrială a cărbunelui si lignitului
g) Instalaţii pentru prelucrarea si stocarea deseurilor radioactive, altele decât cele incluse în
Lista A
h) Instalaţii pentru producerea energiei hidroelectrice
i) Instalaţii cu care sunt echipate centralele eoliene în scopul producerii energiei.
4. Producerea si prelucrarea metalelor
a) Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului prin topire primară ori secundară,
inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate de până la 2,5 t/h
b) Instalaţii pentru topirea metalelor feroase:
(i) laminoare la cald cu o capacitate de până la 20 t oţel brut/h
(ii) forjerii cu ciocane, a căror energie de lovire nu depăseste 50 kJ/ciocan, iar puterea
calorică utilizată este de până la 20 MW
(iii) acoperiri metalice de protecţie prin topire, cu o capacitate de tratare de până la 2 t oţel
brut/oră
c) Turnătorii de metale feroase, cu o capacitate de până la 20 t/zi
d) Instalaţii pentru topirea, inclusiv alierea, metalelor neferoase, cu excepţia metalelor
preţioase, sau pentru revalorificarea produselor (finisare, turnare în forme etc.), cu o
capacitate de topire de până la 4 t/zi pentru plumb si cadmiu sau de până la 20 t/zi pentru toate
celelalte metale
e) Instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalice si a materialelor plastice prin procese
chimice sau electrolitice, la care volumul cuvelor de tratare nu depăseste 30 m3
f) Fabricarea si asamblarea de autovehicule si fabricarea motoarelor pentru autovehicule
g) Santiere navale
h) Instalaţii pentru construcţia si repararea aeronavelor
i) Fabricarea echipamentelor feroviare
j) Forjare la cald prin explozie
k) Instalaţii pentru coacerea si sinterizarea minereurilor metalice.
5. Industria mineralelor
a) Instalaţii pentru fabricarea cimentului în cuptoare rotative, cu o capacitate de producţie de
până la 500 t/zi, sau a varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie de până la 50
t/zi, ori în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producţie de până la 50 t/zi.
b) Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire de
până la 20 t/zi
c) Instalaţii pentru topirea substanţelor minerale, inclusiv producţia fibrelor minerale, cu o
capacitate de topire de până la 20 t/zi
d) Fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, cărămizilor, cărămizilor
refractare, plăcilor, gresiilor ceramice sau porţelanului, cu o capacitate de producţie mai mică
de 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mică de 4 m3 si cu o densitate de încărcare
pentru fiecare cuptor de până la 300 kg/m3
6. Industria chimică
a) Tratarea produselor intermediare si producerea substanţelor chimice, altele decât cele
incluse în Lista A
b) Producerea produselor de uz fitosanitar, produselor farmaceutice, vopselelor si lacurilor,
elastomerilor si peroxizilor, altele decât cele incluse în Lista A
c) Instalaţii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice, cu o capacitate
de până la 200.000 t.
7. Industria alimentară
a) Fabricarea uleiurilor si a grăsimilor vegetale, cu o capacitate de producţie a produselor
finite de până la 300 t/zi (valoarea medie trimestrială) si animale, cu o capacitate de producţie
a produselor finite de până la 75 t/zi
b) Ambalarea si conservarea produselor animale si vegetale
c) Fabricarea produselor lactate, cu mai puţin de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie
anuală)
d) Fabricarea malţului si a berii
e) Fabricarea produselor de cofetărie si a siropului;
f) Abatoare, altele decât cele cuprinse în Lista A
g) Instalaţii industriale pentru fabricarea amidonului
h) Fabrici de făină si ulei de peste
i) Fabrici de zahăr
8. Industria textilă, a pielăriei, a lemnului si hârtiei
a) Instalaţii industriale pentru producerea hârtiei si a cartonului, cu o capacitate de producţie
de până la 20 t/zi
b) Instalaţii pentru pretratarea (operaţii ca spălarea, înălbirea, mercerizarea) sau vopsirea
fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare de până la 10 t/zi
c) Instalaţii pentru tăbăcirea/argăsirea pieilor si blănurilor, cu o capacitate de tratare de până
la 12 t/produse finite/zi.
9. Industria cauciucului
Fabricarea si tratarea produselor pe bază de elastomeri.
10. Proiecte de infrastructură
a) Proiecte de dezvoltare a unităţilor industriale
b) Proiecte de dezvoltare urbană, inclusiv construcţia centrelor comerciale si a parcărilor
auto
c) Construcţia căilor ferate, altele decât cele incluse în Lista A a instalaţiilor de transbordare
intermodală si a terminalelor intermod
d) Construcţia aerodromurilor, altele decât cele incluse în Lista A
e) Construcţia drumurilor, porturilor si instalaţiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit,
altele decât cele incluse în Lista A
f) Construcţia căilor navigabile interioare, altele decât cele incluse în Lista A, lucrări de
canalizare si lucrări împotriva inundaţiilor
g) Baraje si alte instalaţii proiectate pentru reţinerea sau stocarea apei pe termen lung, altele
decât cele incluse în Lista A
h) Linii de tramvai, căi ferate subterane si de suprafaţă, linii suspendate sau linii similare
specifice, utilizate exclusiv sau în principal pentru transportul de persoane
i) Instalaţii de conducte pentru gaze si petrol, altele decât cele incluse în Lista A
j) Instalaţii de apeducte de lungime mare
k) Lucrări pentru combaterea eroziunii costiere si lucrări maritime ce pot modifica profilul
costier prin construcţia, de exemplu, de diguri, chei, pontoane, debarcadere sau alte lucrări de
apărare marină, exclusiv întreţinerea si reconstrucţia unor astfel de lucrări
l) Instalaţii de extracţie a apei subterane si de reîncărcare artificială a rezervelor de apă
subterană, altele decât cele incluse în Lista A
m) Lucrări pentru transferul resurselor de apă între bazine hidrografice, altele decât cele
incluse în Lista A
11. Alte proiecte
a) Piste permanente de curse si testare a vehiculelor cu motor
b) Instalaţii pentru eliminarea deseurilor, altele decât cele incluse în Lista A
c) Staţii pentru epurarea apelor uzate, altele decât cele incluse în Lista A
d) Amplasamente pentru depozitarea nămolurilor provenite de la staţiile de epurare
e) Depozite de fier vechi, de vehicule uzate, inclusiv deseuri de vehicule
f) Bancuri de probă pentru motoare, turbine sau reactoare
g) Instalaţii pentru fabricarea fibrelor minerale artificiale
h) Instalaţii pentru recuperarea sau distrugerea substanţelor explozive
i) Centre de ecarisaj
12. Turism si recreare
a) Pârtii de schi, instalaţii schilift, telecabine si amenajările aferente
b) Amenajări marine de agrement
c) Sate de vacanţa si complexuri hoteliere în afara zonelor urbane si amenajările aferente
d) Campinguri permanente si amplasamente pentru caravane
e) Parcuri tematice.
13. Modificări sau extinderi de proiecte efectuate pentru testări
a) Orice modificare sau extindere de proiecte prevăzute în Lista A sau în prezenta Anexă,
deja autorizate, executate sau în curs de a fi executate, care poate avea efecte semnificative
asupra mediului
b) Proiectele stabilite în Lista A, efectuate exclusiv sau în principal pentru elaborarea si
testarea de metode sau produse noi si care să nu fie utilizate pe o perioadă mai mare de 2 ani.
ANEXA Nr. 4
la normele metodologice
CONłINUTUL SIMPLIFICAT AL PROIECTULUI DE AUTORIZARE
+---------------------+---------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------+
| | PIESE SCRISE |
| +-------------------------------------------------------------------------------+---------------------------+-----
---------------+
| | | REFERATE DE VERIFICARE | AVIZE SI ACORDURI |
| | MEMORIU CUPRINZAND DESCRIEREA SUMARA A LUCRARILOR | PROIECT +-------
--------
------+
| | | | UTILITATI URBANE |
| +--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+--------+--------+---------
+----------+---------+
|TIPURI DE CONSTRUCTII| | Arhi- | | Numarul | | | | |Cerinta-|Cerinta-| | | |
| | |tectura -|Sistemul | de | Princi- | Struc | |Amenajari | Rezis- | Sigu- |Cerinta- | | |
| | Date |suprafata| de |niveluri/| palele | tura - |Instalatii| exte- | tenta | ranta | Secu-
|Alimentare|Alimentare|
| |generale| cons- |acoperire|Inaltimea|materiale|sistemul| aferente | rioare - | si | in | ritate | cu apa-
|cu energie|
| | |truita - |(terasa/ | la |utilizate| cons- | |circulatii|stabili-|exploa- | la |canalizare|electrica |
| | | desfa- |sarpanta)|streasina| |tructiv | |carosabile| tate | tare |incendiu | | |
| | | surata | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|1. Locuinte in mediul rural
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- cu regim de | • | • | • | • | • | • | • | • | x | - | x | • | • |
| inaltime P, P+1E | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|2. Anexe gospodaresti
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- bucatarii de vara | • | • | • | - | • | • | • | - | - | - | - | x | • |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- grajduri (pt. | • | • | • | x | • | • | • | • | - | - | x | • | x |
| animale mari) | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- hambare, fanare, | • | • | • | - | • | • | - | - | - | - | x | - | - |
| patule | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- magazii, soproane, | • | • | • | x | • | • | x | • | - | - | x | x | • |
| garaje | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- fantani, latrine | • | - | - | - | • | - | - | - | - | x | - | - | x |
| uscate, fose | | | | | | | | | | | | | |
| vidanjabile, bazine| | | | | | | | | | | | | |
| vidanjabile | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- spatii pentru | • | • | • | • | • | • | • | • | x | x | x | - | • |
| activitati | | | | | | | | | | | | | |
| mestesugaresti | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- rezervoare | • | - | - | - | • | - | • | • | • | • | x | - | • |
| combustibil | | | | | | | | | | | | | |
| lichid/gazos | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- imprejmuiri | • | • | - | - | • | - | - | x | - | - | - | - | - |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|3. Anexe ale exploatatiilor agricole
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- saivane, padocuri, | • | • | • | - | • | • | x | x | - | - | x | - | x |
| adaposturi animale,| | | | | | | | | | | | | |
| platforme furaje | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- imprejmuiri de | • | - | - | - | • | - | x | • | - | - | - | - | x |
| pasuni | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- spatii de cazare | • | • | - | - | • | • | x | • | - | - | x | - | x |
| temporara pe timpul| | | | | | | | | | | | | |
| campaniilor | | | | | | | | | | | | | |
| agricole | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|4. Constructii provizorii cu utilizare temporara
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- targuri si oboare | • | x | - | - | • | x | x | • | - | - | x | x | x |
| periodice | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- constructii | • | x | • | - | • | x | x | • | x | x | x | x | x |
| ocazionate de | | | | | | | | | | | | | |
| evenimente | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|- tabere de corturi | • | - | - | - | x | - | • | • | - | - | x | • | • |
| si rulote | | | | | | | | | | | | | |
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
|5. Racorduri si bransamente la utilitati
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
||•|-|-|-|•|-|•|•|-|x|-|x|x|
+---------------------+--------+---------+---------+---------+---------+--------+----------+----------+-------
-+--------+--------+----------+----------+
> continuare
-----------------------------------------------------------------+---------------------------------------------------
-----------------------------------------+
PIESE SCRISE | PIESE DESENATE |
-----------------------------------------------------------------+--------------------------------------+-----------
---------------------------------+--------+
AVIZE SI ACORDURI | | | |
---------------------------+-------------------------------------+ ARHITECTURA | STRUCTURA | Plan
|
UTILITATI URBANE | AVIZE SPECIFICE | | |constr. |
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+ sub- |
| | | | Preve- | | |Protec-| | Planurile | | | | Plan | | Plan | terane |
|Alimen- |Alimen-| Telefo- | nirea | |Protectia| tia |Plan de | tuturor |Sectiune| Toate | Sistemul |
fundatii | Plan | sapatura |- retele|
| tare | tare | nizare/ | si |Protectia|mediului | sana- |situatie|nivelurilor|caracte-
|fatadele|constructiv|(amplasare| fundatii | (pentru | - sc. |
|cu gaze | cu |Telecomu-|stingerea| civila | si a | tatii | - sc. | (inclusiv |ristica | - sc. | (stalpi, |
indepen- | (alipire | alipire | 1:2000 |
|naturale|energie| nicatii | incen- | |surselor |popula-| 1:2000 | al acope- | - sc. | 1:100 |centuri)*) |
denta) |la calcan) |la calcan)|- 1:100 |
| |termica| | diilor | | de apa | tiei |- 1:100 | risului) | 1:100 | | | - sc. |- sc. 1:100| - sc. | |
| | | | | | | | |- sc. 1:100| | | | 1:100 | | 1:100 | |
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|x|x|x|x|x|-|-|•|•|•|•|•|•|•|•|x|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|x|-|-|x|-|-|-|•|•|x|x|-|-|-|-|-|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|x|-|-|-|•|•|x|x|-|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|x|-|-|-|•|•|x|x|-|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|-|-|-|-|•|•|x|x|x|•|•|•|-|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|-|-|•|-|x|-|-|-|-|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|x|x|x|•|-|x|x|•|•|•|•|x|x|•|•|x|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|•|-|x|-|•|-|•|x|x|x|-|-|-|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|-|-|-|-|•|-|x|•|-|-|-|-|-|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|x|-|•|-|•|•|x|x|-|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|-|-|-|-|•|-|•|x|-|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|-|x|-|-|-|•|•|•|•|x|-|-|-|-|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|x|x|_|•|•|•|x|x|x|-|-|-|-|x|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|x|x|-|•|•|•|x|x|x|x|x|_|_|x|
|||||||||||||||||
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|-|-|x|x|-|•|x|•|-|-|-|-|-|-|-|x|
|||||||||||||||||
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
|x|x|x|-|-|-|-|•|-|x|-|-|-|-|-|•|
+--------+-------+---------+---------+---------+---------+-------+--------+-----------+--------+--------+----
-------+---------------------+----------+--------+
LEGENDA:
• Piese obligatorii
x Piese optionale (recomandabile)
- Nu e cazul
NOTĂ:
*) Numai pentru construcţii cu Aria desfăsurată > 100,0 m2.
ANEXA Nr. 5
la normele metodologice
CARTUS
- model conform anexei nr. 1 la Lege -
Potrivit prevederilor cuprinse la pct. A., titlul II, ultimul alineat, pct. B., titlul II, ultimul alineat,
pct. C., titlul II, ultimul alineat din Anexa nr. 1
la Lege:
"Fiecare plansă prezentată în cadrul Secţiunii II - PIESE DESENATE va avea în partea dreaptă
jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei
sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul autorizaţiei, după caz,
titlul proiectului si al plansei, numărul proiectului si
al plansei, data elaborării, numele, calitatea si semnătura elaboratorilor si ale sefului de proiect."
+--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+
+--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+
+--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+
+--------------+--------------------+---------+---------+-------------------------------------+
| VERIFICATOR/ | NUME5) |SEMNATURA|CERINTA8)| REFERAT/EXPERTIZA
NR./DATA9) |
| EXPERT7) | | | | |
+--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+
| 1) |Beneficiar: |Proiect|
| | |nr. 10)|
+--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+
|SPECIFICATIE6)| NUME5) |SEMNATURA|Scara: |Titlu proiect: | Faza: |
+--------------+--------------------+---------+ | 2) |P.A.C. |
|SEF PROIECT | | | | | |
+--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+
|PROIECTAT | | |Data: |Titlu plansa: |Plansa |
+--------------+--------------------+---------+ 4) | 3) | nr. |
|DESENAT | | | | | |
+--------------+--------------------+---------+---------+-----------------------------+-------+
1) numele firmei sau al proiectantului elaborator, numărul de înmatriculare sau numărul
autorizaţiei;
2) titlul proiectului;
3) titlul plansei;
4) data elaborării proiectului;
5) numele si titlul profesional;
6) calitatea elaboratorilor;
7) calitatea de verificator de proiecte atestat/expert tehnic, după caz;
8) cerinţa de calitate conform Legii nr. 10/1995 pentru care s-a făcut verificarea;
9) titlul referatului de verificare/expertizei tehnice nr. si data acestuia;
10) numărul proiectului la elaborator.
ANEXA Nr. 6
la normele metodologice
Consiliul judetean
....................................................
Primaria (autoritatea careia ii apartine agentul constatator)
PROCES-VERBAL
DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR
Nr. ........... incheiat azi ....................
1. Subsemnatul .............................................................................
in calitate de ..............................................., in baza legitimatiei de control
nr. .......................... eliberata de ...................................................
in urma controlului efectuat azi ................................/ora .............. la sediul/
santierul .....................................................................................
am constatat urmatoarele: .....................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, republicata, aceste fapte constituie contraventii la normele legale
privind .......................................................................................
...............................................................................................
si se sanctioneaza cu amenda contraventionala, astfel:
a) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei
pana la ........................... lei;
b) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei
pana la ........................... lei;
c) cf. Legii nr. .../....... art. ... alin. .... lit. ...., - de la .................. lei
pana la ........................... lei;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
Total amenda - de la .................. lei
pana la ........................... lei;
3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator:
• dl. (d-na) ...............................................................................
• persoana juridica ............................................... inmatriculata la R.C. cu
nr. ........................ cod fiscal nr. ............
- reprezentata de dl. (d-na.) ..............................................................
avand functia .................. cu domiciliul/sediul in ......................................
str. ..............................., nr. ........ bloc ........, scara ....... etaj ..........
ap. ........ judet ....................... sector ..........., posesor al buletinului/cartii de
identitate/pasaport seria .......... nr. ................... C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
eliberat(a)/emis de politia/statul .............................. la data de .................,
tichet de inscriere a contraventiilor seria ........ nr. ........... (pentru cetateni straini),
in calitate de .............................................................................. .
4. Subsemnatul(a) ..........................................................................
posesor al buletinului/cartii de identitate seria .......... nr. .................. eliberat(a)
de ............................................. la data de ........................ domiciliat
in ............................. str. ........................... nr. ........, bloc .........,
scara ....... etaj ......, ap. ........., judet/sector .......................................,
C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, in calitate de martor, declar ca numitul ..................
nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze procesul-verbal de constatare si sanctionare a
contraventiilor.
5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza
sau nu poate sa semneze, motivele privind lipsa martorului etc.) ..............................
...............................................................................................
b) Obiectiuni ale contravenientului ........................................................
...............................................................................................
AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT
.................................... ................................
(numele si prenumele) (numele si prenumele)
semnatura semnatura
MARTOR
................................
(numele si prenumele)
semnatura
6. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32, din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces-verbal de constatare
si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la
comunicare, la ....................................................................... care are
(organul de control caruia ii apartine agentul constatator)
obligatia de a o inainta spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost
savarsita contraventia.
Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a
sanctiunii si "Instiintarea de plata" si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar
personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire nr. ......
din ......................
AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT
.................................... ................................
(numele si prenumele) (numele si prenumele)
semnatura semnatura
MARTOR
................................
(numele si prenumele)
semnatura
7. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII
Tinand seama de faptele savarsite, constatate si consemnate la pct. 2 din prezentul
proces-verbal, in baza prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
executarii lucrarilor de constructii, republicata, si avand in vedere dispozitiile art. 21 din
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
subsemnatul ......................................................................, in calitate
de ...........................................................................................,
(functia si denumirea organului de control caruia ii apartine agentul constatator)
aplic urmatoarele sanctiuni:
• pentru fapta consemnata la lit. a) - amenda in valoare de ............................ lei
(adica .......................................................................................)
• pentru fapta consemnata la lit. b) - amenda in valoare de ............................ lei
(adica .......................................................................................)
• pentru fapta consemnata la lit. c) - amenda in valoare de ............................ lei
(adica .......................................................................................)
-----------------------------------------------------------------------------------------------
TOTAL amenda in valoare de .................... lei
(in cifre)
(adica ...............................................)
(in litere)
si dispun, in temeiul legii, urmatoarele masuri: ..............................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Masurile dispuse se vor realiza pana la data de ............................................
contravenientul avand obligatia de a notifica organului de control indeplinirea acestei
obligatii in termenul stabilit.
8. INSTIINTARE DE PLATA:
• Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de ..................................... lei
(adica .............................................................) la C.E.C. sau la Directia
Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie), in termen de 15 zile
de la data comunicarii prezentului proces verbal, iar sumele vor fi incasate astfel:
- 75% din suma totala, adica ......................... lei in contul nr. ...................
deschis la C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit la bugetul de stat;
- 25% din suma totala, adica ........................ lei in contul nr. ....................
deschis la C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit extrabugetar al unitatii din care face
parte agentul constatator;
• Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data
comunicarii prezentului proces verbal, la adresa ..............................................
(organul de control caruia ii apartine agentul
constatator)
situata in ..................................................... str. .........................
nr. ........... judetul/sector ................................ telefon .......................
Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data
inmanarii/comunicarii,
se va proceda la executarea silita.
Consiliul judetean
....................................................
Primaria (autoritatea careia ii apartine agentul constatator)
....................................................
(organul de control/functia)
....................................................
(numele si prenumele)
semnatura
L.S.
Am primit un exemplar
Contravenient .................................

ANEXA Nr. 7
la normele metodologice
INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII
Inspectoratul Teritorial in Constructii ...................... Seria ..... nr. ............
Inspectoratul Judetean in Constructii ........................
(autoritatea careia ii apartine agentul constatator)
PROCES VERBAL
DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR
incheiat azi ...............
1. Subsemnatul ......................... in calitate de ............................ in baza
legitimatiei de control nr. .......... eliberata de ......................, in urma controlului
efectuat azi ......./ora ......., la sediul/santierul .........................................
...............................................................................................
am constatat urmatoarele: .....................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
2. In conformitate cu prevederile .................................. aceste fapte constituie
contraventii la normele legale privind ........................................................
...............................................................................................
si se sanctioneaza cu amenda contraventionala, astfel:
• cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei;
si se aplica o amenda de ........................................... lei
• cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei;
si se aplica o amenda de ........................................... lei
• cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei;
si se aplica o amenda de ........................................... lei
• cf. art. ....... alin. ...... lit. ....., - de la ......... lei pana la ........... lei;
si se aplica o amenda de ........................................... lei
3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator dl. (d-na.) persoana
fizica/juridica .......................... reprezentata de ..................... avand ocupatia
..................................., cu domiciliul/sediul in ..................................
str. .................. nr. .... bloc ..., scara .... etaj ...., ap. ..... judet ..............
sector ........., inmatriculata la R.C. cu nr. ...... cod fiscal nr. ................., posesor
al buletinului/cartii de identitate/pasaport seria ........... nr. ...........................,
C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, eliberat(a)/emis de politia/statul ........................
................... la data de ........................., tichet de inscriere a contraventiilor
seria ........ nr. .......... (pentru cetateni straini).
4. Subsemnatul(a) .............................. posesor al buletinului/cartii de identitate
seria ...... nr. ........... eliberat(a) de ........................ la data de ...............
domiciliat in ...................., str. ................., nr. .., bloc .., scara .., etaj ..,
ap. ..., judet/sector ................... C.N.P. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| in calitate de
martor, declar ca numitul .......................... nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze
procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.
AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT
..................... .....................
(numele si prenumele) (numele si prenumele)
semnatura semnatura
MARTOR
.....................
(numele si prenumele)
semnatura
5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza
sau nu poate sa semneze, motivele privind lipsa martorului etc.) ..............................
...............................................................................................
...............................................................................................
b) Obiectiuni ale contravenientului ........................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
6. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII
Avand in vedere faptele savarsite, se aplica contravenientului, in conditiile art. 10 din
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, o amenda
contraventionala in valoare totala de ..................................................... lei
si in conformitate cu prevederile legale se dispun urmatoarele masuri: ........................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
...............................................................................................
Masurile dispuse se vor realiza pana la data de ............................................
contravenientul notificand organului de control indeplinirea acestora in termenul stabilit.
7. INSTIINTARE DE PLATA:
• Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de ................................. lei, la
C.E.C. sau la Directia Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie),
in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces-verbal, iar sumele vor fi
incasate astfel:
- 75% din suma totala, adica ............... lei in contul nr. .................. deschis la
C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit la bugetul de stat;
- 25% din suma totala, adica ............... lei in contul nr. .......................... al
Inspectoratului Teritorial/Judetean in Constructii ........................, deschis la C.E.C./
Trezorerie ..........................., suma care se face venit extrabugetar al Inspectoratului
Teritorial/Judetean in Constructii ............................................................
• Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data
comunicarii prezentului proces-verbal, la sediul Inspectoratului Teritorial/Judetean in
Constructii ........................................................................, situat in
................... str. ...................... nr. ....... judetul/sector ....................
telefon ................................ .
Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data
inmanarii/comunicarii,
se va proceda la executarea silita.
8. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces-verbal de constatare
si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la
comunicare, la Inspectoratul Teritorial/Judetean in Constructii .......................... care
are obligatia de a o inainta spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost
savarsita contraventia.
9. Prezentul proces-verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a
sanctiunii si "instiintarea de plata" si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar
personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire
nr ............ din .................... .
AGENT CONSTATATOR CONTRAVENIENT
..................... .....................
(numele si prenumele) (numele si prenumele)
semnatura semnatura
MARTOR
.....................
(numele si prenumele)
semnatura
ANEXA Nr. 8
la normele metodologice
PANOU DE IDENTIFICARE A INVESTIłIEI*)
___________
*) Modelul pentru panoul de identificare a investiţiei este cel stabilit prin Ordinului
Ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 63/N din 11 august 1998.
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
| +-----------+ |
| SANTIER | VEDERE | |
| IN |DE ANSAMBLU| |
| LUCRU +-----------+ |
||
|Denumirea si adresa obiectivului ............................................................|
|Beneficiarul investitiei .................................................... telefon .......|
| (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) |
|Proiectant general .......................................................... telefon .......|
| (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) |
|Constructor ................................................................. telefon .......|
| (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul) |
|Numarul autorizatiei de construire/desfiintare si numarul autorizatiei de organizare de |
|santier (daca este cazul) ...................................... din data de ................|
|Eliberata de ................................................................................|
|Termenul de executie a lucrarilor, prevazut in autorizatie ..................................|
|Data inceperii constructiei .................................................................|
|Data finalizarii constructiei ...............................................................|
+---------------------------------------------------------------------------------------------+
NOTĂ:
1. Datele de mai sus vor fi înscrise obligatoriu într-un panou de minimum 60 x 90 cm
(literele având o înălţime de cel puţin 5 cm), confecţionat din materiale rezistente la
intemperii si afisat la loc vizibil pe toată perioada lucrărilor.
2. Vederea de ansamblu poate fi: fotografie după machetă, o perspectivă sau o faţadă
reprezentativă (principală) a investiţiei.
Guvernul României
Fisa act
Completat de
Hotărâre nr. 940/2006</
Modificat de
Hotărâre nr. 940/2006</
Regulament
din 14/06/1994
de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii
aferente acestora*)
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 193 din 28/07/1994
Actul a intrat in vigoare la data de 28 iulie 1994
___________
*) Lucrările de montaj utilaje, echipamente si instalaţii tehnologice nu fac obiectul prezentului
regulament.
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii si este actul prin
care
investitorul declară că acceptă, preia lucrarea cu sau fără rezerve si că aceasta poate fi dată în
folosinţă. Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul si-a îndeplinit obligaţiile în
conformitate cu prevederile contractului si ale documentaţiei de execuţie.
Art. 2. - În înţelesul prezentului regulament, investitorul este persoana fizică sau juridică care
încheie contractul de executare de lucrări de construcţii, urmăreste îndeplinirea lui si preia
lucrarea.
Executantul este partea contractantă care realizează lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia,
dacă lucrarea este realizată printr-o asociere.
Art. 3. - Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie si instalaţii aferente acestora se
efectuează atât la lucrări noi, cât si la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii
capitale, consolidări, modificări, modernizări, extinderi etc.) si se realizează în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Art. 4. - Pentru lucrările de construcţii si instalaţii aferente acestora, indiferent de sursa de
finanţare,
de forma de proprietate sau de destinaţie, recepţiile se vor organiza de către ordonatorii de credite
sau
proprietari, care, în sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.
Art. 5. - Recepţia se poate face prin acordul părţilor sau, în cazul când părţile nu ajung la un acord
pentru rezolvarea neînţelegerilor ivite cu ocazia încheierii procesului-verbal de recepţie, ele se pot
adresa instanţei judecătoresti competente.
CAPITOLUL II
Recepţia la terminarea lucrărilor
Art. 6. - Executantul trebuie să comunice investitorului data terminării tuturor lucrărilor prevăzute
în
contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicării va fi transmisă
de
executant si reprezentantului investitorului pe santier.
Art. 7. - Comisiile de recepţie pentru construcţii si pentru instalaţiile aferente acestora se vor
numi
de către investitor si vor fi alcătuite din cel puţin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face
parte un
reprezentant al investitorului si un reprezentant al administraţiei publice locale pe teritoriul căreia
este
situată construcţia, iar ceilalţi vor fi specialisti în domeniu.
Pentru construcţiile de importanţă excepţională, având în vedere gradul de risc sub aspectul
siguranţei, destinaţia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrărilor care fac obiectul
recepţiei,
comisiile de recepţie vor fi alcătuite din cel puţin 7 membri, numărul de specialisti fiind de
minimum 5.
Comisiile de recepţie pentru construcţii de locuinţe parter, parter si un etaj, cu înălţimea la cornisă
de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafaţă desfăsurată de maximum 150 m2,
pentru anexele gospodăresti ale acestora, precum si pentru construcţiile provizorii, vor fi alcătuite
din 2
membri: investitorul sau proprietarul si delegatul administraţiei publice locale
Art. 8. - Investitorul va organiza începerea recepţiei în maximum 15 zile calendaristice de la
notificarea
terminării lucrărilor si va comunica data stabilită:
a) membrilor comisiei de recepţie;
b) executantului;
c) proiectantului.
Reprezentanţii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de recepţie, acestia
având
calitatea de invitaţi.
Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, al ministrului de
interne si al
directorului Serviciului Român de Informaţii, comisia de recepţie se numeste de către organele
proprii ale
acestora.
Completat de Hotărâre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006
Modificat de Hotărâre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006
Art. 9. - Proiectantul, în calitate de autor al proiectului construcţiei, va întocmi si va prezenta în
faţa
comisiei de recepţie punctul său de vedere privind execuţia construcţiei.
Art. 10. - La recepţia clădirilor cu înălţimea de peste 28 m, cu săli aglomerate, cu capacitate
pentru
mai mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, căminelor pentru copii si bătrâni sau a altor
clădiri
destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligaţi ca în comisiile de
recepţie
să includă si o persoană desemnată de inspecţiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor
de
pompieri si care va fi solicitată în scris de către investitor.
Numele persoanei desemnate de inspecţiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de pompieri
va fi comunicat în scris investitorului în intervalul de timp de la primirea solicitării până la data
întrunirii
comisiei de recepţie.
Procesul-verbal de recepţie va consemna realizarea măsurilor prevăzute în documentaţia de
execuţie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fără de care recepţia nu este
acceptată.
Art. 11. - La recepţia clădirilor cuprinse în listele de monumente istorice, investitorii sunt obligaţi
ca
în comisiile de recepţie să includă si o persoană desemnată de către comisiile zonale pentru
monumente, ansambluri si situri istorice.
Art. 12. - În cazul în care investitorul nu stabileste, în urma comunicării primite, o dată pentru
recepţia lucrărilor în termenul prevăzut la art. 8, sau dacă la data fixată nu se prezintă la locul
recepţiei
direct sau prin împuternicit, executantul va reînnoi cererea pentru fixarea unei noi date de recepţie
în
condiţiile de la art. 8.
Dacă nici până la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixează recepţia sau dacă
comisia de recepţie nu se prezintă la data fixată direct sau prin împuternicit legal, executantul va
stabili
un termen de recepţie în intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea
termen.
Executantul va comunica investitorului în timp util termenul pe care l-a fixat. Dacă investitorul,
prin
comisia de recepţie, nu se prezintă la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, înainte
de
termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru recepţie, executantul va notifica în scris
investitorului ultimul termen de întrunire a comisiei de recepţie.
În notificare, executantul va preciza, totodată, că investitorul va răspunde pentru acoperirea
tuturor
pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de recepţie.
Art. 13. - Comisia de recepţie se întruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia,
numit de investitor, stabileste programul după care va fi făcută recepţia.
Comisia de recepţie poate funcţiona numai în prezenţa a cel puţin 2/3 din membrii numiţi ai
acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu majoritate simplă.
În cazul în care comisia nu se întruneste în totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru
categoriile
de lucrări pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen în vederea efectuării
recepţiei, termen ce nu va depăsi 4 zile lucrătoare de la data fixată iniţial.
În vederea desfăsurării în bune condiţii a recepţiei, investitorul are obligaţia de a pune la
dispoziţia
comisiei de recepţie documentaţia de execuţie, precum si documentele si explicaţiile care îi sunt
necesare.
Art. 14. - Comisia de recepţie examinează:
a) respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum si avizele si condiţiile de
execuţie impuse de
autorităţile competente.
Examinarea se va face prin:
- cercetarea vizuală a construcţiei;
- analiza documentelor conţinute în cartea tehnică a construcţiei;
b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentaţiei de execuţie
si ale
reglementărilor specifice, cu respectarea exigenţelor esenţiale, conform legii;
c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată
lucrarea.
Investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare;
d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor si executant si în
documentaţia
anexă la contract.
În cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele cărţii tehnice a construcţiei,
comisia poate
cere expertize, alte documente, încercări suplimentare, probe si alte teste.
Modificat de Hotărâre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006
Art. 15. - La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile si concluziile în procesul-
verbal de
recepţie, model prezentat în anexa nr. 1 la regulament, si îl va înainta în termen de 3 zile
lucrătoare investitorului
împreună cu recomandarea de admitere cu sau fără obiecţii a recepţiei, amânarea sau respingerea
ei.
Modificat de Hotărâre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006
Art. 16. - Comisia de recepţie recomandă admiterea recepţiei în cazul în care nu există obiecţii
sau
cele care s-au consemnat nu sunt de natură să afecteze utilizarea lucrării conform destinaţiei sale.
Art. 17. - Comisia de recepţie recomandă amânarea recepţiei când:
- se constată lipsa sau neterminarea unor lucrări ce afectează siguranţa în exploatare a construcţiei
din punct de vedere al exigenţelor esenţiale;
- construcţia prezintă vicii a căror remediere este de durată si care, dacă nu ar fi făcute, ar diminua
considerabil utilitatea lucrării;
- există în mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrărilor si este nevoie de încercări de orice
fel
pentru a le clarifica.
Art. 18. - Comisia de recepţie recomandă respingerea recepţiei dacă se constată vicii care nu pot
fi
înlăturate si care prin natura lor împiedică realizarea uneia sau a mai multor exigenţe esenţiale,
caz în
care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări etc.
Art. 19. - Absenţa executantului de la recepţie nu constituie motiv pentru amânarea si/sau
anularea
actului de recepţie. În cazul în care executantul nu se prezintă la recepţie, investitorul poate
solicita
asistenţă pentru recepţie unui expert tehnic neutru atestat, care să consemneze, separat de
procesulverbal,
starea de fapt constatată.
Art. 20. - Situaţiile de absenţă a unor persoane sau delegaţi convocaţi vor fi consemnate în
procesul-verbal de recepţie.
Art. 21. - Presedintele comisiei de recepţie va prezenta investitorului procesul-verbal de recepţie
cu
observaţiile participanţilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de recepţie,
investitorul hotărăste admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei si notifică hotărârea sa în
interval de 3 zile lucrătoare executantului, împreună cu un exemplar din procesul-verbal.
Art. 22. - În cazul în care admiterea recepţiei se face cu obiecţii, în procesul-verbal de recepţie se
vor indica în mod expres acele lipsuri care trebuie să fie remediate. Termenele de remediere se
vor
conveni cu executantul, dar ele nu vor depăsi, de regulă, 90 de zile calendaristice de la data
recepţiei
dacă, datorită condiţiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.
Art. 23. - Dacă executantul nu-si îndeplineste obligaţiile prevăzute la art. 22 după trecerea
termenului de remediere convenit, investitorul îl va soma în acest sens, iar dacă executantul nu dă
curs somaţiei, investitorul este în drept să execute remedierile pe cheltuiala si riscul executantului
în
culpă si să pretindă plata prejudiciului produs.
Art. 24. - Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de recepţie se consemnează în cadrul
acestuia.
Art. 25. - După executarea remedierilor, executantul va cere în scris investitorului anularea
obiecţiilor. Dacă, în decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului,
investitorul nu
anulează obiecţiile, se recurge la procedura de arbitraj, dacă ea a fost prevăzută în contract si, în
cazul rămânerii în dezacord, poate să-l acţioneze la instanţa judecătorească competentă.
Art. 26. - Data recepţiei este cea a încheierii de către comisia de recepţie a procesului-verbal de
recepţie a lucrărilor, cu sau fără obiecţii.
Art. 27. - Executantul are la dispoziţie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-
verbal
de recepţie, amânare sau de respingere a recepţiei pentru a contesta obiecţiile sau respingerea.
Litigiul se rezolvă prin arbitraj, dacă această formă de conciliere a fost prevăzută în contract, sau
prin
acţiune înaintată la instanţa judecătorească competentă.
Art. 28. - Investitorul preia lucrarea la data prevăzută la art. 26, în afara cazului în care recepţia
este
amânată sau respinsă.
Art. 29. - În cazul depăsirii de către investitor a termenului de 30 de zile prevăzut la art. 25, fără a
cădea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apelează la arbitraj, iar
apoi la instanţa judecătorească.
Art. 30. - După acceptarea recepţiei de către investitor cu sau fără obiecţii, acesta nu mai poate
emite alte solicitări de remedieri de lucrări, penalizări, diminuări de valori si altele asemenea,
decât
cele consemnate în procesul-verbal de recepţie. Fac excepţie viciile ascunse descoperite în
termenul
stabilit conform legii.
Art. 31. - În cazul în care investitorul solicită preluarea unei părţi din lucrare înainte de terminarea
întregii lucrări prevăzute în contract, se va încheia un proces-verbal de predare-primire între
executant
si investitor, în care se va consemna starea părţii de lucrare în cauză, măsurile de conservare,
precum
si cele de protecţie reciprocă a desfăsurării activităţii celor două părţi. Toate riscurile si pericolele
pentru partea preluată trec temporar asupra investitorului, cu excepţia viciilor ascunse si a celor
decurgând din executarea necorespunzătoare.
Procesul-verbal de predare-primire încheiat în aceste condiţii nu este un proces-verbal de recepţie
pentru partea de lucrare în cauză, dar investitorul poate cere înscrierea în procesul-verbal de
recepţie,
întocmit la terminarea lucrării în întregime, a viciilor pe care le-a constatat cu ocazia predării-
primirii si
le-a consemnat în procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrare preluată de investitor,
perioada
de garanţie pentru viciile care nu ţin de siguranţa construcţiei începe de la data terminării
remedierilor.
CAPITOLUL III
Recepţia finală
Art. 32. - Recepţia finală este convocată de investitor în cel mult 15 zile după expirarea perioadei
de
garanţie. Perioada de garanţie este cea prevăzută în contract.
Art. 33. - La recepţia finală participă:
a) investitorul;
b) comisia de recepţie numită de investitor;
c) proiectantul lucrării;
d) executantul.
Art. 34. - Comisia de recepţie finală se întruneste la data, ora si locul fixate si examinează
următoarele:
a) procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
b) finalizarea lucrărilor cerute de "recepţia de la terminarea lucrărilor";
c) referatul investitorului privind comportarea construcţiilor si instalaţiilor aferente în exploatare
pe
perioada de garanţie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.
Art. 35. - Comisia de recepţie poate cere, în cazuri foarte bine justificate si/sau în cazul apariţiei
unor vicii, efectuarea de încercări si expertize.
Art. 36. - La terminarea recepţiei comisia de recepţie finală îsi va consemna observaţiile si
concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, model prezentat în anexa nr. 2 la prezentul
regulament, pe care-l va înainta investitorului, în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu
recomandarea de admitere, cu sau fără obiecţii, a recepţiei, de amânare sau de respingere a ei.
Art. 37. - În cazul în care comisia de recepţie finală recomandă admiterea cu obiecţii, amânarea
sau
respingerea recepţiei, ea va trebui să propună măsuri pentru înlăturarea neregulilor semnalate.
Comisia de recepţie finală recomandă respingerea recepţiei finale în cazul în care nu se respectă
una sau mai multe dintre exigenţele esenţiale.
Art. 38. - Lucrarea a cărei recepţie finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin
grija
si pe cheltuială investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă.
Investitorul se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor implicaţi în
executarea construcţiei, vinovaţi de viciile constatate cu ocazia recepţiei, cât si pentru
nefuncţionarea
construcţiilor si/sau a instalaţiilor aferente acestora.
Investitorul hotărăste admiterea recepţiei pe baza recomandării comisiei de recepţie finală si
notifică
executantului hotărârea sa în termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-
verbal
de recepţie finală.
Art. 39. - Data recepţiei finale este data notificării de către investitor a hotărârii sale.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 40. - Se exceptează de la prevederile prezentului regulament construcţiile de locuinţe parter,
parter si un etaj, cu înălţimea la cornisă de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si, anexele
gospodăresti ale acestora, precum si construcţiile provizorii cu suprafeţe desfăsurate mai mici de
150
m2. Pentru acestea, documentele necesare sunt prezentate în anexele nr. 3 si 4 la prezentul
regulament.
Art. 41. - Cheltuielile de orice natură necesitate de activitatea comisiei de recepţie finală cad în
sarcina investitorului.
Membrii comisiei de recepţie finală vor fi angajaţi prin contract de colaborare de către investitor,
dacă este cazul.
Cheltuielile ocazionate de încercări, altele decât cele care decurg din prevederile contractuale, se
plătesc de către partea care a avut iniţiativa efectuării lor. În situaţiile în care, în urma rezultatelor
nefavorabile ale încercărilor, se stabileste o culpă, cheltuielile respective se suportă de către
partea în
culpă.
Cheltuielile de expertiză sau cele ocazionate de asistenţa unui expert se plătesc de partea care a
avut iniţiativa convocării expertului si se suportă de partea în culpă.
Art. 42. - Dacă părţile nu ajung la încheierea unui proces-verbal de recepţie finală pe cale
amiabilă,
ele se pot adresa instanţei judecătoresti competente.
Art. 43. - Părţile în litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.
Art. 44. - Procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor se difuzează prin grija
investitorului:
a) executantului;
b) proiectantului;
c) organului administraţiei publice locale, emitent al autorizaţiei de construire;
d) organului administraţiei financiare locale.
Art. 45. - Procesele-verbale de recepţie finală se difuzează prin grija investitorului:
a) organului administraţiei publice locale, emitent al autorizaţiei de construire;
b) executantului.
Art. 46. - Cartea tehnică a construcţiei, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 6 la prezentul
regulament, se păstrează de investitor pe toată durata existenţei construcţiei.
Art. 47. - În toate situaţiile investitorul este depozitarul arhivei privind lucrarea în cauză.
Art. 48. - Termenii folosiţi în cadrul regulamentului sunt definiţi în anexa nr. 5 la acesta.
Art. 49. - Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne si Serviciul Român de Informaţii se
exceptează de la prevederile art. 44 si 45.
Art. 50. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5 si 8 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1
la regulament
INVESTITOR
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr. .......... din ................
privind, lucrarea ...........................................................
...............................................................................,
executata in cadrul contractului nr. ..... din ......., incheiat intre .........
.................. pentru lucrarile de .........................................
1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. .........., eliberata
de ............. la ..........., cu valabilitate pana la .......................
Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ..............,
fiind formata din:
.............................................
(nume si prenume)
.............................................
.............................................
3. Au mai participat la receptie:
................................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
4. Constatarile comisiei de receptie:
4.1. Din documentatia scrisa si desenata necesara a fi prezentata au lipsit
sau sunt incomplete piesele cuprinse in lista anexa nr. 1.
4.2. Cantitatile de lucrari cuprinse in lista anexa nr. 2 nu au fost
executate.
4.3. Lucrarile cuprinse in lista anexa nr. 3 nu respecta prevederile
proiectului.
5. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune:
................................................................................
................................................................................
6. Comisia de receptie motiveaza propunerea facuta prin:
................................................................................
................................................................................
................................................................................
7. Comisia de receptie recomanda urmatoarele:
................................................................................
................................................................................
................................................................................
8. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe
numerotate, cu un total de ........ file, a fost incheiat astazi ...............
la ................. in ........ exemplare.
Comisia de receptie*) Specialist*)
Presedinte: ..................... .................................
Membri: ......................... .................................
___________
*) Numele, prenumele si semnătura.
Completat de Hotărâre nr. 940/2006 in data de 28 iulie 2006
ANEXA Nr. 2
la regulament
INVESTITOR
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA
Nr. ............ din ....................
privind lucrarea ............................................................
................................................................................
...............................................................................,
autorizata cu nr. .......... din .........., cu valabilitate pana la ..........,
de catre .............................
1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul .....
................, fiind formata din:
......................................
(nume si prenume)
2. Au mai participat la receptie:
................................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor
cuprinse in cartea tehnica a constructiei, a constatat urmatoarele:
3.1. Lucrarile pe specialitati au fost executate si receptionate conform
listei anexa nr. 1.
3.2. Lucrarile au fost complet terminate la data de .........................
3.3. Observatiile facute de comisia de receptie finala sunt prezentate in
lista anexa nr. 2.
3.4. Cartea tehnica a constructiei si fisa sintetica a obiectului au fost (nu
au fost) completate.
3.5. Instructiunile de exploatare si urmarire a comportarii in timp a
obiectului (nu) sunt in posesia utilizatorului.
3.6. Constructia s-a comportat (nu s-a comportat) corespunzator in perioada
de la terminarea ei la data de .......... pana in prezent, respectiv pe o durata
de ................ luni, constatarile comisiei fiind enumerate in anexa nr. 3.
3.7. Valoarea obiectului este de ........... lei, conform listei anexa nr. 1.
4. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune:
................................................................................
................................................................................
5. Comisia de receptie finala motiveaza propunerea facuta prin:
................................................................................
................................................................................
6. Comisia de receptie finala recomanda urmatoarele:
................................................................................
................................................................................
7. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe
numerotate, cu un total de ........ file, a fost incheiat astazi ...............
la ............. in ....... exemplare.
Comisia de receptie*) Specialisti*)
Presedinte: ....................
Membri: ........................
........................
........................
___________
*) Numele, prenumele si semnătura.
ANEXA Nr. 3
la regulament
INVESTITOR
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE LA TERMINAREA LUCRARILOR
Nr. ......... din ...................
privind lucrarea ............................................................
...............................................................................,
executata in cadrul contractului nr. ...... din ......., incheiat intre ........
si intre ........................... pentru lucrarile de .......................
................................................................................
1. Lucrarile au fost executate in baza autorizatiei nr. .......... eliberata
de ................. la .........., cu valabilitate pana la ....................
2. Comisia de receptie si-a desfasurat activitatea in intervalul ...........,
fiind formata din:
.......................................
(nume si prenume)
3. Au mai participat la receptie:
................................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
4. Comisia de receptie, in urma constatarilor facute, propune:
................................................................................
................................................................................
5. Comisia de receptie recomanda urmatoarele: ...............................
................................................................................
................................................................................
6. Prezentul proces-verbal, continand ........... file si ............. anexe
numerotate, cu un total de ......... file, a fost incheiat astazi ..............
la ................ in ............... exemplare.
Comisia de receptie*)
Investitor (proprietar): ...........................
Delegat al administratiei publice locale: ..........
ANEXA Nr. 4
la regulament
INVESTITOR
PROCES-VERBAL DE RECEPTIE FINALA
Nr. ............. din ...................
privind lucrarea ............................................................
................................................................................
...............................................................................,
autorizata cu nr. ....... din ........, cu valabilitate pana la ...............,
de catre .......................................................................
1. Comisia de receptie finala si-a desfasurat activitatea in intervalul
..............., fiind formata din:
...................................
(nume si prenume)
2. Au mai participat la receptie:
................................................................................
(nume si prenume) (calitatea)
3. Comisia de receptie finala, in urma examinarii lucrarii si a documentelor,
a constatat urmatoarele: .......................................................
4. Valoarea obiectului este de ............. lei, conform listei anexa nr. 1.
5. In baza constatarilor facute, comisia de receptie finala propune:
................................................................................
6. Prezentul proces-verbal, continand .......... file si .............. anexe
numerotate, cu un total de ......... file, a fost incheiat astazi ..............
la ............, in ........... exemplare.
Comisia de receptie finala*)
Investitor (proprietar): ............................
Delegat al administratiei publice locale: ...........
___________
*) Numele, prenumele si semnătura.
ANEXA Nr. 5
la regulament
DEFINIłII PRIVIND TERMENII UTILIZAłI ÎN REGULAMENT
1. Recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora - actul prin care investitorul
certifică
(atestă) realizarea lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora, în conformitate cu
prevederile
contractuale (documentaţii tehnice de execuţie, caiete de sarcini, specificaţii tehnice etc.) si cu
cerinţele documentelor oficiale (autorizaţia de construire, avize ale organelor autorizate,
reglementări
tehnice aplicabile, cartea tehnică a construcţiei etc.) si declară că acceptă să preia lucrările
executate
si că acestea pot fi date în folosinţă.
2. Recepţia la terminarea lucrărilor - recepţia efectuată la terminarea completă a lucrărilor unui
obiect sau unei părţi din construcţie, independentă, care poate fi utilizată separat.
3. Recepţia finală - recepţia efectuată după expirarea perioadei de garanţie.
4. Perioada de garanţie - perioada de timp cuprinsă între data recepţiei si terminarea lucrărilor, a
cărei durată se stabileste prin contract si în cadrul căreia antreprenorul are obligaţia înlăturării, pe
cheltuiala sa, a tuturor deficienţelor apărute datorită nerespectării clauzelor si specificaţiilor
contractuale sau a prevederilor reglementărilor tehnice aplicabile.
5. Cartea tehnică a construcţiei - ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,
execuţia, recepţia, exploatarea si urmărirea comportării în exploatare a construcţiei si instalaţiilor
aferente acesteia, cuprinzând toate datele, documentele si evidenţele necesare pentru identificarea
si
determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective si a evoluţiei acesteia în timp.
6. Proprietar - după încheierea procesului-verbal de recepţie de la terminarea lucrărilor,
investitorul
poartă denumirea generică de proprietar.
ANEXA Nr. 6
la regulament
CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCłIEI
CENTRALIZATORUL
pieselor cuprinse în cartea tehnică a construcţiei
1. Fisa de date sintetice.
2. Capitolul A*): Documentaţia privind proiectarea.
3. Capitolul B*): Documentaţia privind execuţia.
4. Capitolul C*): Documentaţia privind recepţia.
5. Capitolul D*): Documentaţia privind exploatarea, repararea, întreţinerea si urmărirea
comportării
în timp.
6. Jurnalul evenimentelor.
Capitolul A*) Documentatia privind proiectarea.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Capitolul B*) Documentatia privind executia.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Capitolul C*) Documentatia privind receptia.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
Capitolul D*) Documentatia privind exploatarea, intretinerea, repararea si
urmarirea comportarii in timp.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
____________
*) Se vor include pe capitole borderourile generale ale dosarelor documentaţiei de bază si copiile
borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.
FISA DE DATE SINTETICE
1. Obiectul de constructie (denumire, localizare) ...........................
................................................................................
2. Investitorul (denumirea si sediul unitatii) ..............................
................................................................................
3. Delegatii investitorului cu sarcini de verificare a calitatii constructiei
(numele, prenumele, functia, atributia) ........................................
................................................................................
4. Proiectantul lucrarii
a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii proiectant general si a unitatilor
subproiectante .................................................................
................................................................................
b) Numele si prenumele sefului de proiect ...................................
................................................................................
c) Numele si prenumele proiectantilor de specialitate, denumirea si sediul
unitatilor de care apartin .....................................................
................................................................................
5. Verificatorul (verificatorul de proiecte atestat), numele, prenumele,
numarul certificatului de atestare .............................................
................................................................................
6. Executantul constructiei
a) Denumirea si sediul sau adresa unitatii executante (antreprenor general)
si, daca este cazul, a unitatilor executante pentru instalatiile aferente
constructiilor .................................................................
................................................................................
................................................................................
b) Numele si prenumele sefului de santier ...................................
c) Numele si prenumele conducatorului direct al lucrarilor (seful punctului
de lucru al obiectivului) ......................................................
7. Modificari intervenite in datele de la pct. 1-6 (data modificarii si
modificarea) ...................................................................
8. Expertii tehnici atestati care au verificat calitatea si comportarea
constructiei (numele, prenumele, numarul certificatului de atestare) ...........
................................................................................
9. Comisia de receptie la terminarea lucrarilor (numele, prenumele si
unitatea de care apartin) ......................................................
................................................................................
................................................................................
10. Comisia de receptie finala (numele, prenumele si unitatea de care
apartin) .......................................................................
................................................................................
................................................................................
11. Data inceperii executiei ................................................
12. Data aprobarii receptiei la terminarea lucrarilor .......................
13. Data aprobarii receptiei finale .........................................
14. Gradul de seismicitate luat in calcul la proiectarea constructiei .......
................................................................................
15. Alte date ...............................................................
................................................................................
................................................................................
NORME DE ÎNTOCMIRE A CĂRłII TEHNICE A CONSTRUCłIEI
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
1. Cartea tehnică a construcţiei se compune din ansamblul de documente referitoare la
proiectarea,
execuţia, recepţia, exploatarea, întreţinerea, repararea si urmărirea în timp a construcţiei.
2. Cartea tehnică se definitivează înainte de recepţia finală.
3. Cartea tehnică, după întocmire, se completează si se păstrează pentru fiecare obiect de
construcţii de către investitor sau, după caz, de către proprietar.
4. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeste de către investitor pentru toate obiectele de
construcţii
definitive, supuse regimului de autorizare a construcţiilor, indiferent de natura fondurilor din care
sunt
finanţate sau de natura proprietăţii asupra lor.
CAPITOLUL II
Cuprinsul cărţii tehnice a construcţiei
5. Cartea tehnică a construcţiei conţine documentaţia de bază si centralizatorul cu părţile sale
componente.
6. Documentaţia de bază va cuprinde următoarele capitole:
- Capitolul A: Documentaţia privind proiectarea;
- Capitolul B: Documentaţia privind execuţia;
- Capitolul C: Documentaţia privind recepţia;
- Capitolul D: Documentaţia privind exploatarea, întreţinerea, repararea si urmărirea comportării
în
timp.
7. Documentaţia privind proiectarea (cap. A) va cuprinde:
a) acte referitoare la tema de proiectare, amplasarea construcţiei si avize de specialitate care au
stat
la baza întocmirii proiectului;
b) documentaţia tehnică care se referă la construcţia respectivă (caracteristici, detalii de execuţie
pentru elementele structurii de rezistenţă ca si pentru celelalte părţi de construcţie care asigură
funcţionalitatea si siguranţa în exploatare, precum si schemele de instalaţii efectiv realizate, cu
toate
modificările aduse de proiectant, executant sau proprietar pe parcursul execuţiei construcţiei);
c) breviarele de calcul pe specialităţi (acţiuni, ipoteze de calcul, rezultatele calculelor de
dimensionare si verificare etc.);
d) indicarea distinctă a diferenţelor faţă de detaliile de execuţie iniţiale, cu precizarea cauzelor
care
au condus la aceste diferenţe;
e) caietele de sarcini privind execuţia lucrărilor.
8. Documentaţia tehnică privind execuţia (cap. B) va cuprinde:
a) autorizaţia de executare a construcţiei;
b) procesul-verbal de predare a amplasamentului si reperului de nivelment general;
c) înregistrările de calitate cu caracter permanent efectuate pe parcursul execuţiei lucrărilor,
precum
si celelalte documentaţii întocmite conform prescripţiilor tehnice, prin care se atestă calitatea
lucrărilor
(rezultatul încercărilor efectuate, certificatele de calitate, condica de betoane, registrul
proceselorverbale
de lucrări ascunse, notele de constatare ale organelor de control, registrul unic de comunicări
si dispoziţii de santier, procesele-verbale de probe specifice si speciale etc.);
d) procesele-verbale de recepţie a terenului de fundare, a fundaţiilor si structurii de rezistenţă,
procesele-verbale, de admitere a fazelor determinante;
e) procesele-verbale privind montarea instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de
urmărire
specială a construcţiilor, dacă este cazul, precum si consemnarea citirilor iniţiale de la care încep
măsurătorile;
f) expertize tehnice, verificări în teren sau cercetări suplimentare efectuate în afara celor
prevăzute
de prescripţiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, ca urmare a unor accidente
tehnice produse în cursul execuţiei sau ca urmare a unor greseli de execuţie;
g) caietele de atasament, jurnalul principalelor evenimente (inundaţii, cutremure, temperaturi
excesive etc.).
9. Documentaţia tehnică privind recepţia (cap. C) va cuprinde:
a) procesele-verbale de recepţie (la terminarea lucrărilor si cel final), precum si alte acte anexate
acestora - pe care comisia de recepţie finală le consideră necesare a fi păstrate în cartea tehnică a
construcţiei;
b) alte acte încheiate ca urmare a cererii comisiilor de recepţie, prin care se prevăd verificări sau
cercetări suplimentare, cu indicarea rezultatelor obţinute si a modului de rezolvare.
10. Documentaţia tehnică privind urmărirea comportării în exploatare si intervenţii în timp (cap.
D) va
cuprinde:
a) prevederile scrise ale proiectantului privind urmărirea comportării construcţiei, instrucţiunile
de
exploatare si întreţinere si lista prescripţiilor de bază care trebuie respectate pe timpul exploatării
construcţiei, documentaţia de interpretare a urmăririi comportării construcţiei în timpul execuţiei
si al
exploatării;
b) proiectele în baza cărora s-au efectuat, după recepţia finală a lucrărilor, modificări ale
construcţiei
faţă de proiectul iniţial efectiv realizat;
c) actele de constatare a unor deficienţe apărute după recepţia executării lucrărilor si măsurile de
intervenţie luate (procese-verbale de remediere a defectelor);
d) proiectul de urmărire specială a construcţiei (încercare prin încărcare, urmărire în timp), dacă
este
cazul;
e) procesul-verbal de predare-primire a Instalaţiilor de măsurare prevăzute prin proiectul de
urmărire
specială a construcţiei încheiat între executant si beneficiar, dacă este cazul;
f) referatul cu concluziile anuale si finale asupra rezultatelor urmăririi speciale, dacă este cazul;
g) procesele-verbale de predare-primire a construcţiei în cazul schimbării proprietarului;
h) jurnalul evenimentelor, întocmit conform modelului de formular cuprins în anexa nr. 1 la
prezentele norme.
Acolo unde este posibil, documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei vor putea fi
înregistrate pe microfilme.
11. Pentru obiectele de construcţie clădiri de locuit până la două niveluri si anexe gospodăresti,
cât
si pentru cele de mică importanţă cum ar fi garduri, cabine poartă etc., cartea tehnică a
construcţiei se
rezumă la autorizaţia de construire, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor si
procesulverbal
de recepţie finală la expirarea perioadei de garanţie, precum si alte evenimente deosebite în
viaţa construcţiei.
12. Actele ce formează documentaţia de bază a cărţii tehnice a construcţiei vor fi îndosariate pe
capitolele respective, în ordinea enumerării din prezentele norme, în dosare cu file numerotate,
prevăzute cu borderou si parafate pe măsura încheierii lor; fiecare dosar va purta un indicativ
format
din litera corespunzătoare capitolului (A, B, C, D) si din numărul de ordine, în cifre arabe, al
dosarului.
13. Centralizatorul cărţii tehnice a construcţiei va cuprinde fisa statistică pe obiect, borderoul
general
al dosarelor documentaţiei de bază si copiile borderourilor cu cuprinsul fiecărui dosar în parte.
CAPITOLUL III
Modul de întocmire, folosire si păstrare a cărţii
tehnice a construcţiei
14. Cartea tehnică a construcţiei se întocmeste într-un singur exemplar, ţinând seama si de
prevederile pct. 20.
15. Pentru construcţiile noi, pentru care la data intrării în vigoare a prezentelor norme nu a avut
loc
recepţia finală a obiectelor executate, cartea tehnică a construcţiei se întocmeste de către
investitor,
împreună cu proiectantul, astfel:
a) proiectantul obiectului de construcţie întocmeste si predă investitorului, pe măsura elaborării si
cel
mai târziu până la data recepţiei finale a lucrărilor, documentaţia prevăzută la pct. 7 si 10;
b) comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor de construcţii si de recepţie finală a obiectului de
construcţie predau investitorului documentaţia prevăzută la pct. 8, imediat după întocmirea ei;
c) investitorul obiectului de construcţie primeste toate actele care cad în sarcina proiectantului si
comisiilor de recepţie, le completează cu actele ce cad în sarcina sa (cele prevăzute la pct. 8), le
îndosariază conform prevederilor pct. 12 si întocmeste centralizatorul prevăzut la pct. 13; după
recepţia finală a obiectului de construcţie, investitorul reţine un exemplar complet;
d) investitorul completează cartea tehnică a construcţiei cu documentaţia prevăzută la pct. 10 lit.
h).
16. Pentru toate construcţiile la care este întocmită cartea tehnică, aceasta se va completa în
decurs
de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme de către proprietar sau administrator, cu
aspectele apărute în timpul exploatării acesteia (inclusiv proiectele de execuţie a lucrărilor de
remedieri sau modificări - acolo unde este cazul) în perioada începând de la 4 martie 1977.
17. Proprietarul sau administratorul va asigura activitatea de urmărire a comportării, construcţiei
în
exploatare si intervenţiile în timp asupra acesteia.
Urmărirea comportării construcţiei în exploatare si intervenţiile în timp asupra acesteia se
realizează
direct, fie de proprietar sau administrator, fie de persoane împuternicite de acestia, ce vor avea
calitatea de responsabil cu urmărirea comportării în timp a construcţiei.
18. Modul de întocmire si de completare a cărţii tehnice a construcţiei se controlează în mod
obligatoriu de către:
- comisiile de recepţie finală a obiectelor de construcţii, cu ocazia recepţiei;
- organele de control împuternicite din cadrul organelor cu atribuţii în acest domeniu, periodic.
Rezultatele controalelor se vor consemna în mod obligatoriu în jurnalul evenimentelor.
19. Cartea tehnică a construcţiei se păstrează pe toată durata de existenţă a obiectului de
construcţie până la demolarea sa; după demolare, investitorul predă exemplarul complet la arhiva
unităţilor administrativ-teritoriale, pentru păstrare.
Înainte de predarea cărţii tehnice a construcţiei, ea va fi completată cu modul de desfăsurare a
acţiunii de postutilizare, pe baza instrucţiunilor elaborate de proiectant.
20. La schimbarea proprietarului, cartea tehnică a construcţiei va fi predată noului proprietar, care
va
avea obligaţia păstrării si completării acesteia, consemnând faptul în procesul-verbal de
predareprimire
si în jurnalul evenimentelor.
JURNALUL EVENIMENTELOR
Denumirea obiectului de construcţie
______________________________________________________________________________
__
______________________________________________________________________________
__
+----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+
| | | | Prezentarea | Numele, | |
| | | |evenimentului si|prenumele si| |
| | | |a efectelor sale| unitatea | Semnatura |
|Nr. | Data | Categoria | asupra | persoanei |responsabilului|
|crt.|evenimentului|evenimentului|constructiei, cu|care inscrie| cu cartea |
| | | | trimiteri la |evenimentul | tehnica a |
| | | | actele din |si semnatura| constructiei |
| | | |documentatia de | sa | |
| | | | baza | | |
+----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+
|0|1|2|3|4|5|
+----+-------------+-------------+----------------+------------+---------------+
Instrucţiuni de completare
1. Evenimentele care se înscriu în jurnal se codifică cu următoarele litere în coloana 2 Categoria
evenimentului:
UC - rezultatele verificărilor periodice din cadrul urmăririi curente;
US - rezultatele verificărilor si măsurătorilor din cadrul urmăririi speciale, în cazul în care implică
luarea unor măsuri;
M - măsuri de intervenţie în cazul constatării unor deficienţe (reparaţii, consolidări, demolări
etc.);
E - evenimente excepţionale (cutremure, inundaţii, incendii, ploi torenţiale, căderi masive de
zăpadă, prăbusiri sau alunecări de teren etc.);
D - procese-verbale întocmite de organele de verificare, pe fazele de execuţie a lucrărilor;
C - rezultatele controlului privind modul de întocmire si de păstrare a cărţii tehnice a construcţiei.
2. Evenimentele consemnate în jurnal si care îsi au corespondent în acte cuprinse în documentaţia
de bază se prevăd cu trimiteri la dosarul respectiv, menţionându-se natura actelor.
Guvernul României
Hotărâre nr. 675/2002
din 03/07/2002
privind modificarea si completarea Hotărârii
Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 501 din 11/07/2002
Actul a intrat in vigoare la data de 11 iulie 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. - Anexa nr. 5 "Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si
echipamente noi în construcţii" la Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor
regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 352
din 10 decembrie 1997, se modifică si se completează după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
"Art. 1. - Agrementul tehnic este aprecierea tehnică favorabilă, concretizată într-un document
scris,
asupra aptitudinii de utilizare, în conformitate cu cerinţele legii calităţii în construcţii, a unor noi
produse, procedee sau echipamente, denumite în continuare produse, pentru care nu există si nu
pot
fi încă elaborate standarde naţionale sau alte reglementări tehnice oficiale sau pentru care există
astfel de standarde si reglementări, dar produsele nu se încadrează în cerinţele acestora, diferenţa
influenţând una dintre cerinţele prevăzute la art. 5 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii."
2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:
"Art. 6. - Elaboratorii agrementelor tehnice răspund de exactitatea datelor înscrise în agrementul
tehnic si de încercările sau testele care au stat la baza acestor date. Agrementele tehnice nu îi
absolvă pe furnizori si/sau pe utilizatori de responsabilităţile ce le revin conform reglementărilor
legale
în vigoare."
3. Alineatul 2 al articolului 17 va avea următorul cuprins:
"Grupele specializate sunt alcătuite din specialisti din domeniul de specialitate aferent. Aceste
grupe funcţionează în cadrul organismelor de agrement tehnic, care sunt unităţi de
cercetareproiectare
sau alte unităţi cu profil similar, atestate de Comisia Naţională de Agrement Tehnic în
Construcţii, pentru domeniile de specialitate corespunzătoare profilului grupelor specializate
respective."
4. După alineatul 2 al articolului 20 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:
"Lucrarea experimentală se poate executa de către solicitantul agrementului tehnic în baza unui
aviz tehnic de experimentare (ATEx) care precizează obiectivele urmărite în cadrul
experimentării,
condiţiile de remediere a eventualelor neconformităţi apărute în timpul execuţiei si modul de
utilizare a
lucrării după perioada de experimentare. Avizul tehnic de experimentare va avea termen de
valabilitate de 1-2 ani si se referă la realizarea unei singure lucrări experimentale."
5. Litera b) a alineatului 1 al articolului 22 va avea următorul cuprins:
"b) modificarea agrementului tehnic, la iniţiativa deţinătorului - determinată de modificările
aduse
produsului, tehnologiei de fabricaţie, domeniului de utilizare - sau a grupei specializate care l-a
elaborat, ca urmare a constatării unor neconformităţi;"
6. La articolul 24, partea introductivă va avea următorul cuprins:
"Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii îsi desfăsoară activitatea sub coordonarea
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei si are următoarele atribuţii si
obligaţii:"
7. După litera i) a articolului 24 se introduc literele j) si k) cu următorul cuprins:
"j) aprobarea agrementelor tehnice elaborate de organismele de agrement tehnic prin avizul
tehnic;
k) documentele elaborate de Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii în exercitarea
obligaţiilor prevăzute la lit. a)-d), f), i) si j) sunt supuse aprobării conducerii Ministerului
Lucrărilor
Publice, Transporturilor si Locuinţei."
8. Anexa la regulament - Componenţa Comisiei de agrement tehnic în construcţii - se înlocuieste
cu
anexa la prezenta hotărâre.
Art. II. - În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind
calitatea în construcţii, precum si în cuprinsul anexelor la aceasta denumirea "Ministerul
Lucrărilor
Publice si Amenajării Teritoriului" se înlocuieste cu "Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si
Locuinţei", denumirea "Inspecţia de stat în construcţii" se înlocuieste cu "Inspectoratul de Stat în
Construcţii" si denumirea "Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii" se înlocuieste cu
"Comisia
Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii".
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneaza:
---------------
p. Ministrul lucrarilor publice, transporturilor si
locuintei,
Ion Selaru,
secretar de stat
p. Ministrul industriei si resurselor,
Mihai Berinde,
secretar de stat
Bucuresti, 3 iulie 2002.
Nr. 675.
ANEXĂ
COMPONENłA
Comisiei Naţionale de Agrement Tehnic în Construcţii
1. Comisia Naţională de Agrement Tehnic în Construcţii se compune din:
• presedinte;
• vicepresedinte;
• secretar;
• membri:
- 3 reprezentanţi ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei;
- 1 reprezentant al Inspectoratului de Stat în Construcţii;
- 2 reprezentanţi ai Ministerului Industriei si Resurselor;
- 1 reprezentant al Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului;
- 1 reprezentant al Ministerului Educaţiei si Cercetării;
- 1 reprezentant al Asociaţiei de Standardizare din România;
- 1 reprezentant al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor;
- 1 reprezentant al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
- 1 reprezentant al Institutului de Sănătate Publică Bucuresti;
- 1 reprezentant al institutelor de învăţământ superior;
- 7 reprezentanţi ai organismelor de agrement tehnic atestate;
- 2 reprezentanţi ai asociaţiei patronale si profesionale în construcţii;
- 6 reprezentanţi ai producătorilor de materiale de construcţii, executanţilor si ai proiectanţilor de
construcţii.
2. Presedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei sunt numiţi prin ordin al
ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuinţei.
3. Secretariatul tehnic al Comisiei Naţionale de Agrement Tehnic în Construcţii este asigurat de
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei si este format din 3 membri numiţi
prin ordin
al ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuinţei.
Guvernul României
Hotărâre nr. 766/1997
din 21/11/1997
pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în
construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997
În temeiul art. 38 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
Guvernul României h o t ă r ă s t e:
Art. 1. - Se aprobă regulamentele privind:
a) activitatea de metrologie în construcţii;
b) conducerea si asigurarea calităţii în construcţii;
c) stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor;
d) urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor;
e) agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în construcţii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercări în construcţii;
g) certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii, cuprinse în anexele nr.
1-7,
care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevăzute la art. 1 se realizează de către
Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.
Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr.
256/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind asigurarea activităţii metrologice în construcţii, publicată în
Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994; Hotărârea Guvernului nr. 261/1994 pentru
aprobarea unor regulamente
elaborate în temeiul art. 35 si 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în
construcţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994; Hotărârea Guvernului nr.
392/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi
în construcţii,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea
Guvernului nr. 393/1994
pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de încercări în
construcţii, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994; Hotărârea Guvernului nr.
728/1994 pentru
aprobarea Regulamentului privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii, publicat
în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemneaza:
---------------
Ministru de stat, ministrul finantelor,
Mircea Ciumara
Ministrul lucrarilor publice si amenajarii teritoriului,
Nicolae Noica
Ministru de stat, ministrul industriei si comertului,
Calin Popescu-Tariceanu
Biroul Roman de Metrologie Legala
Stefan Ocneanu,
director general
Bucuresti, 21 noiembrie 1997.
Nr. 766.
A se vedea articolul 35 din Ordonanţă nr. 2/1994 in data de 10 decembrie 1997
A se vedea articolul 36 din Ordonanţă nr. 2/1994 in data de 10 decembrie 1997
Guvernul României
Regulament
din 21/11/1997
privind activitatea de metrologie în construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Activitatea de metrologie în construcţii constituie o componentă a sistemului calităţii în
acest
domeniu, instituit prin lege, prin care se asigură administrarea, confirmarea metrologică si
utilizarea
echipamentelor de măsurare.
Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de
conţinut,
metodologice si de organizare privind activitatea de metrologie în construcţii.
Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor persoanelor juridice si fizice
implicate
în activitatea de construcţii, care utilizează echipamente de măsurare.
Art. 4. - La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere si vor fi
respectate
normele si instrucţiunile de metrologie legală, precum si standardele si alte reglementări oficiale
aplicabile.
Art. 5. - Definiţiile termenilor specifici activităţilor de metrologie, folosiţi în textul prezentului
regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calităţii în construcţii.
CAPITOLUL II
Elemente principale de conţinut ale activităţii de
metrologie în construcţii
Art. 6. - Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în vedere următoarele
principii si obiective principale:
a) asigurarea uniformităţii, exactităţii si legalităţii măsurărilor efectuate;
b) asigurarea legalităţii măsurărilor prin utilizarea echipamentelor de măsurare confirmate
metrologic
si, dacă este cazul, cu aprobare de model;
c) implementarea sistemului de asigurare a calităţii, stabilit pentru activitatea de metrologie în
construcţii.
Art. 7. - Activitatea de metrologie cuprinde următoarele elemente principale:
a) stabilirea măsurărilor care sunt necesare;
b) selectarea si achiziţionarea echipamentelor de măsurare, având în vedere domeniul de
măsurare, justeţea, fidelitatea, robusteţea si durabilitatea în condiţiile specifice de mediu, pentru
utilizarea prevăzută;
c) recepţia si administrarea - identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea -
echipamentelor
de măsurare;
d) confirmarea metrologică a echipamentelor de măsurare - verificarea iniţială, verificarea
periodică
si/sau după reparare -, realizată prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenţi
economici,
autorizate si/sau acreditate de Biroul Român de Metrologie Legală si, respectiv, de organismul
naţional de acreditare a laboratoarelor de metrologie;
e) asigurarea utilizării echipamentelor de măsurare în condiţii conforme cu specificaţiile si cu
reglementările tehnice aplicabile;
f) asigurarea evidenţei documentelor si înregistrărilor referitoare la echipamentele de măsurare.
Art. 8. - Prin activitatea de metrologie desfăsurată trebuie să se asigure utilizarea echipamentelor
de
măsurare în conformitate cu necesităţile de măsurare si cu prevederile specificaţiilor tehnice ale
acestora.
CAPITOLUL III
Elemente metodologice si de organizare a activităţii
de metrologie în construcţii
Art. 9. - Stabilirea măsurărilor care sunt necesare se face pe baza documentaţiei, a procedurilor
tehnice de execuţie si a reglementărilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de
lucrări
de construcţii sau de activitate desfăsurată.
Art. 10. - Selectarea echipamentelor de măsurare are în vedere cerinţele privind măsurările,
stabilite
prin documentaţia de execuţie, prin metodele de măsurare si prin alte reglementări tehnice
aplicabile.
Art. 11. - Confirmarea metrologică se face potrivit reglementărilor legale.
Art. 12. - Achiziţionarea, recepţia si administrarea echipamentelor de măsurare se asigură, de
către
fiecare persoană juridică sau fizică implicată, prin organizarea adecvată si asigurarea mijloacelor
necesare pentru:
a) contractarea furnizării echipamentelor de măsurare, având în vedere complexitatea comenzii,
privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referinţă, etaloanele, instrucţiunile de
utilizare si de întreţinere, după caz;
b) recepţia echipamentelor de măsurare procurate atât sub aspect cantitativ, cât si funcţional;
c) instituirea si asigurarea funcţionării unui sistem, inclusiv a documentelor - proceduri,
instrucţiuni -,
a spaţiilor si a condiţiilor de mediu, precum si a personalului, după caz, privind identificarea,
manipularea, conservarea si depozitarea, în conformitate cu instrucţiunile furnizorului si cu
prevederile
legale aplicabile;
d) efectuarea confirmării metrologice - etalonări, verificări, reparări - si ţinerea evidenţei
documentelor si înregistrărilor respective;
e) retragerea din serviciu, izolarea si ţinerea evidenţei echipamentelor de măsurare neconforme,
înlăturarea cauzelor neconformităţilor si reconfirmarea lor sau, după caz, casarea acestora.
Art. 13. - Utilizarea echipamentelor de măsurare se face de către personal care are cunostinţele si
instruirea necesare pentru efectuarea măsurărilor respective, conform instrucţiunilor furnizorului,
metodelor de măsurare si reglementărilor aplicabile.
În cazurile specificate de legislaţia metrologică în vigoare, personalul din activitatea de
metrologie
trebuie să posede atestarea necesară.
Art. 14. - Se interzice utilizarea echipamentelor de măsurare care nu sunt identificate din punct de
vedere al stării de verificare, potrivit sistemului propriu, precum si a celor neconforme sau care
nu au
fost reconfirmate metrologic.
Art. 15. - Activitatea de metrologie va fi supusă unei evaluări periodice, prin audit intern sau
extern,
în funcţie de volumul si de complexitatea acestei activităţi, precum si în funcţie de categoria de
importanţă a construcţiilor la care se aplică.
Art. 16. - În funcţie de volum si de complexitate, activitatea de metrologie se va organiza tehnic si
administrativ si va fi coordonată de personal tehnic corespunzător.
CAPITOLUL IV
Obligaţii si răspunderi
Art. 17. - Persoanele juridice si fizice implicate în activitatea de construcţii, care utilizează în
activitatea desfăsurată echipamente de măsurare - investitori, proprietari sau utilizatori,
proiectanţi,
experţi tehnici, executanţi -, au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să se asigure că unitatea care prestează serviciile respectă prevederile prezentului regulament;
b) să stabilească, prin contract, obligaţiile si răspunderile fiecărei părţi privind toate condiţiile
referitoare la echipamentele de măsurare utilizate la măsurările respective - manipulare,
depozitare,
securitate, condiţii de mediu, accese;
c) să asigure evidenţa documentelor care permit trasabilitatea măsurărilor respective.
Art. 18. - Persoanele juridice si fizice care desfăsoară activitate de metrologie proprie au
următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să asigure organizarea tehnică si administrativă si mijloacele necesare pentru realizarea
activităţilor, conform prezentului regulament;
b) să asigure personalul corespunzător, precum si instruirea si atestarea acestuia, după caz;
c) să întocmească si să ţină la zi documentele si înregistrările privind activitatea de metrologie,
conform prevederilor din reglementările legale aplicabile;
d) să evalueze, periodic, activitatea de metrologie si să ia măsurile necesare pentru desfăsurarea
corespunzătoare a acesteia.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 19. - Biroul Român de Metrologie Legală si organele sale teritoriale, prin personal propriu
împuternicit, exercită controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de măsură utilizate în
domeniul construcţiilor, care sunt precizate în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse
obligatoriu controlului metrologic al statului, în conformitate cu atribuţiile care le revin.
Art. 20. - Urmărirea aplicării si controlul respectării prezentului regulament se fac de către
personalul împuternicit în acest scop din cadrul Inspecţiei de stat în construcţii, urbanism, lucrări
publice si amenajarea teritoriului.
Pentru echipamentele de măsurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul
Român de Metrologie Legală poate participa la controlul efectuat de personalul împuternicit din
cadrul
Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 21. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage răspunderi si sancţiuni
contravenţionale sau penale, după caz, conform legilor în vigoare.
Guvernul României
Regulament
din 21/11/1997
privind conducerea si asigurarea calităţii în construcţii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Conducerea si asigurarea calităţii constituie o componentă principală a sistemului
calităţii în
construcţii si reprezintă o parte semnificativă a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea si asigurarea calităţii în construcţii stabilesc si transpun în fapt politica în domeniul
calităţii, prin activităţi prestabilite si sistematice, destinate să prevină noncalitatea, să asigure
realizarea, atestarea si garantarea calităţii cerute prin reglementări tehnice si clauze contractuale,
în
condiţii raţionale de cost si termen, si să ofere încredere în capacitatea agentului economic sau a
persoanei juridice respective.
Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de
conţinut
si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea conducerii si asigurării calităţii în
construcţii, având în vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul construcţiilor.
Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se adresează tuturor persoanelor juridice sau fizice
implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a construcţiilor:
investitori,
proprietari, unităţi de cercetare, de proiectare, fabricanţi si furnizori de produse si servicii pentru
construcţii, executanţi de lucrări de construcţii si utilizatori ai construcţiilor, care sunt obligaţi să
asigure, prin conducerea si asigurarea calităţii, obţinerea si menţinerea, pe întreaga durată de
existenţă a construcţiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerinţelor stabilite de legea
privind
calitatea în construcţii.
Art. 4. - Conducerea si asigurarea calităţii în construcţii se aplică, în funcţie de categoria de
importanţă a construcţiilor sau de complexitatea si de importanţa unor lucrări, astfel:
a) prin sistemul calităţii, definit si documentat pe baza principiilor si recomandărilor din
standardele
SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului construcţiilor, pentru:
(i) construcţii având categoria de importanţă excepţională sau deosebită;
(ii) construcţii având categoria de importanţă normală, finanţate de la bugetul de stat;
(iii) construcţii având categoria de importanţă normală, finanţate din alte surse, dacă aceasta este
cerută prin contract;
b) prin planul calităţii, întocmit si aplicat pentru anumite lucrări sau construcţii având categoria
de
importanţă normală;
c) prin îndeplinirea atribuţiilor responsabilului tehnic cu execuţia, atestat, în cadrul unei
organizări
corespunzătoare a activităţii executantului, pentru construcţii având categoria de importanţă
redusă.
Conducerea si asigurarea calităţii în construcţii se aplică de către proprietari si/sau utilizatori,
pentru
etapele de exploatare si postutilizare a construcţiilor, în cazurile prevăzute la lit. a)(i). Pentru
celelalte
cazuri, în aceste etape ale existenţei construcţiilor, se aplică prevederile Regulamentului privind
urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor.
Categoriile de importanţă a construcţiilor sunt cele prevăzute în Regulamentul privind stabilirea
categoriei de importanţă a construcţiilor.
Art. 5. - Pentru agenţii economici implicaţi în activitatea de realizare a construcţiilor se
recomandă
ca aplicarea conducerii si asigurării calităţii în construcţii să fie însoţită si de obţinerea certificării
profesionale, atestată pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.
Art. 6. - Agenţii economici si persoanele juridice care aplică sistemul calităţii pe baza
standardelor
SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor încheiate cu acestia pot solicita
certificarea
sistemului respectiv de către organisme de certificare acreditate în acest scop.
Art. 7. - Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni
privind
sistemul calităţii în construcţii.
CAPITOLUL II
Elemente de conţinut si metodologice ale conducerii
si asigurării calităţii în construcţii
Art. 8. - Conducerea si asigurarea calităţii în construcţii comportă stabilirea următoarelor
elemente
principale:
- datele de intrare;
- elementele principale de conţinut;
- elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului;
- documente si înregistrări.
Conţinutul si dezvoltarea elementelor menţionate mai sus diferă în funcţie de specificul
activităţilor
din unităţile implicate.
Datele de intrare
Art. 9. - Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calităţii în construcţii sunt concretizate
prin:
a) documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale
persoanei juridice respective;
b) documentele privind cerinţele de calitate ale clienţilor, precum si cele prevăzute în
reglementările
tehnice aplicabile - documente contractuale, documentaţia tehnică de proiectare.
Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerinţele menţionate trebuie asigurate în
vederea stabilirii datelor de intrare.
Elementele principale de conţinut
Art. 10. - Conducerea si asigurarea calităţii în construcţii cuprind următoarele elemente principale
de
conţinut:
- programul de asigurare a calităţii;
- organizarea aferentă sistemului;
- condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicabile.
Aceste elemente se elaborează, se aplică si se actualizează continuu de către agenţii economici si
persoanele juridice implicate.
Art. 11. - Programul de asigurare a calităţii stabileste dispoziţiile specifice, directoare pentru
definirea si obţinerea calităţii, precizând obiectivele, regulile de operare, resursele si secvenţele
activităţilor legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat si aplicat de agenţii economici sau de persoanele juridice atât cu
referire la elementele interne ale conducerii si asigurării calităţii - politică, conducere, strategie,
organizare -, cât si pentru asigurarea externă a calităţii, potrivit contractelor încheiate între părţi,
precum si pentru evaluarea de către o secundă parte - client - sau certificarea, printr-o terţă parte -
organism de certificare -, a conducerii si asigurării calităţii, aplicate.
Art. 12. - Programul de asigurare a calităţii este concretizat prin următoarele documente
principale:
a) manualul calităţii, care poate diferi în ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a
corespunde necesităţilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcătuit
din
mai multe documente. În funcţie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre
exemplu
"manual de asigurare a calităţii", "manual de management al calităţii";
b) proceduri, care sunt:
- procedurile sistemului, care detaliază condiţiile referitoare la sistemul calităţii;
- procedurile tehnice de execuţie sau de proces, care includ planuri de control al calităţii;
- proceduri administrative;
- planul de control al calităţii.
În anumite cazuri mai deosebite - lucrări de investiţii-construcţii importante, utilizare de produse
noi
sau procese si procedee de execuţie speciale - beneficiarii investitori pot solicita, prin contract,
elaborarea si aplicarea de către furnizorii de produse sau de către constructorii executanţi de
lucrări a
unor planuri ale calităţii, pentru acele cazuri. Planurile calităţii se stabilesc în concordanţă cu
programele de asigurare a calităţii ale beneficiarilor si în corelare cu manualele si cu procedurile
privind calitatea ale furnizorilor sau ale executanţilor respectivi.
Art. 13. - În situaţia în care sistemul calităţii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000,
nu
este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi avizate de către specialisti sau
organisme
agreate de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului sau certificate de către un
organism
de acreditare, în următoarele cazuri:
- pentru participarea la licitaţii;
- pentru construcţii având categoria de importanţă excepţională sau deosebită;
- pentru construcţiile finanţate din fondurile statului;
- pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile.
Art. 14. - Organizarea aferentă conducerii si asigurării calităţii în construcţii, integrată în sistemul
general de organizare si funcţionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie să
cuprindă:
- definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere si a
responsabilităţilor
privind implementarea si funcţionarea conducerii si asigurării calităţii;
- identificarea problemelor reale sau potenţiale în materie de calitate, stabilirea de soluţii pentru
rezolvarea lor si urmărirea aplicării acestora;
- organizarea, învestirea cu autoritatea si cu competenţele necesare si asigurarea independenţei
compartimentelor si a personalului de asigurare a calităţii si de control al calităţii;
- asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calităţii si realizarea
obiectivelor acesteia;
- formarea si instruirea personalului implicat în asigurarea si controlul calităţii;
- analizarea periodică, de către conducerea unităţii, a conducerii si asigurării calităţii sub aspectul
eficacităţii si satisfacerii cerinţelor specificate.
Art. 15. - Condiţiile referitoare la sistemul calităţii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria
9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, faţă de care se stabilesc cerinţele specifice
ale diferitelor modele de asigurare a calităţii, sunt următoarele:
- responsabilitatea managementului - analiza sistemului;
- sistemul calităţii - documente;
- analiza contractului;
- controlul proiectării;
- controlul documentelor si al datelor;
- aprovizionarea;
- controlul produsului furnizat de client;
- identificarea si trasabilitatea produsului (lucrării);
- controlul proceselor;
- inspecţii (control) si încercări;
- controlul echipamentelor de inspecţie, măsurare si încercare;
- stadiul inspecţiilor (controlului) si al încercărilor;
- controlul produsului (lucrării) neconform;
- acţiunile corective si preventive;
- manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea;
- controlul înregistrărilor calităţii;
- auditurile interne ale calităţii;
- instruirea;
- service si urmărirea comportării lucrărilor;
- tehnicile statistice.
În cadrul sistemului calităţii, elaborat si aplicat de către agenţii economici si persoanele juridice,
se
reţin acele condiţii referitoare la sistemul calităţii care corespund modelului de asigurare a
calităţii
adoptat conform art. 19 si care sunt specifice etapei si activităţilor ce fac obiectul contractelor
încheiate: proiectare, fabricaţie, execuţie.
În cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre condiţiile referitoare la sistemul calităţii se
selectează cele care corespund prevederilor si reglementărilor aplicabile acestor etape.
Condiţiile referitoare la sistemul calităţii, prevăzute la alin. 1, vor fi adaptate specificului
activităţilor
si lucrărilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, după caz,
proceduri/instrucţiuni tehnice specifice.
Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului
calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
Art. 16. - Aplicarea sistemului calităţii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, si
dezvoltarea
elementelor de conţinut ale acestuia, de către agenţii economici si persoanele juridice implicate,
participante la activităţile din cadrul diferitelor etape ale realizării si exploatării construcţiilor, se
efectuează în mod diferenţiat.
Art. 17. - Diferenţierea în aplicarea sistemului calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO
seria
9000, care se reflectă în obiectivele si organizarea acestui sistem, adoptate de către agenţii
economici
si persoanele juridice implicate, este evidenţiată prin:
a) cerinţele de asigurare a calităţii, corespunzătoare organizării si capacităţii acestora de a
cuprinde
cât mai bine condiţiile referitoare la sistemul calităţii;
b) categoria de importanţă a majorităţii construcţiilor ce formează obiectul de activitate al
acestora si
factorii specifici care caracterizează acele construcţii.
Art. 18. - Modelele de asigurare a calităţii constituie ansambluri selecţionate de elemente si
condiţii
corelate ale sistemului calităţii, care, combinate în mod adecvat si aplicate de către unităţile
implicate,
le conferă acestora aptitudinea funcţională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde
cerinţelor de asigurare a calităţii, aferente majorităţii obiectelor de construcţii contractate în
condiţii
avantajoase pentru părţile contractante.
Art. 19. - În domeniul construcţiilor se aplică trei modele, notate cu 1, 2 si 3, reprezentând
niveluri
distincte de asigurare a calităţii, corespunzătoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO
seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, diferenţiate între ele, în principal, prin numărul si
conţinutul
cerinţelor de asigurare a calităţii faţă de elementele si condiţiile referitoare la sistemul calităţii,
luate în
considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex si mai pretenţios, spre modelul 3, mai
simplu si mai puţin pretenţios în ceea ce priveste numărul si nivelul cerinţelor si al condiţiilor.
Art. 20. - Între categoria de importanţă a construcţiilor si modelele de asigurare a calităţii se
recomandă respectarea corespondenţei din următorul tabel:
---------------------------------------------------------------------------
-----
Categoria de importanta a constructiei: Modelul de asigurare a
calitatii:
---------------------------------------------------------------------------
-----
exceptionala (A) modelul 1 sau reglementare
speciala
---------------------------------------------------------------------------
-----
deosebita (B) modelul 1 sau 2
---------------------------------------------------------------------------
-----
normala (C) modelul 2 sau 3
---------------------------------------------------------------------------
-----
redusa (D) modelul 3 (optional)
---------------------------------------------------------------------------
-----
Art. 21. - Încadrarea într-o categorie de importanţă a construcţiilor, respectiv selectarea modelului
de asigurare a calităţii adecvat pentru produse, obiecte de construcţii sau părţi ale acestora,
precum si
pentru activităţile de realizare si, după caz, de exploatare, aferente, se stabilesc în etapa de
proiectare, pentru construcţii noi, sau la proiectarea lucrărilor de intervenţie, pentru construcţii
existente, în acord cu investitorul sau cu proprietarul.
Documente si înregistrări
Art. 22. - Elaborarea si aplicarea sistemului calităţii în construcţii sunt fundamentate si definite
prin
următoarele documente principale, întocmite, ţinute la zi si revizuite periodic:
a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute în
diferite etape si activităţi ale procesului de concepţie-realizare-exploatare;
b) documente ale programului de asigurare a calităţii;
c) documente si înregistrări privind calitatea:
- certificate de calitate, buletine de încercări, certificate de conformitate a calităţii produselor,
procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate;
- procese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare, procese-verbale de avizare pentru
lucrări si documentaţiile tehnice de proiectare;
- procese-verbale de lucrări ascunse, ca si pentru fazele determinante - puncte de oprire - si de
recepţii parţiale, rapoarte de control si verificare privind calitatea, procese-verbale de recepţie
pentru
lucrări de construcţii executate;
- rapoarte privind neconformităţile si rapoarte de acţiuni corective si preventive;
- planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului;
- rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calităţii;
d) diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informări, dări de
seamă periodice.
Planuri ale calităţii
Art. 23. - Planul calităţii este documentul care precizează practicile, resursele si succesiunea
activităţilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumită lucrare sau construcţie.
Planul calităţii trebuie să asigure interfeţele dintre persoanele juridice si fizice implicate în
conceperea, realizarea si, după caz, în exploatarea construcţiei respective.
Art. 24. - Planul calităţii se întocmeste, pentru obţinerea obiectivelor privind calitatea, în
următoarele
situaţii:
a) ca parte a sistemului calităţii, pentru anumite lucrări sau construcţii, în care caz se face referire
la
manualul calităţii si la procedurile documentate ale sistemului, suplimentate, după caz, cu cele
specifice lucrărilor respective;
b) ca document de sine stătător, atunci când agentul economic sau persoana juridică implicată nu
are implementat sistemul calităţii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, în care caz
vor
fi elaborate si procedurile necesare aplicării acestui plan.
Art. 25. - Planul calităţii are în vedere condiţiile referitoare la sistemul calităţii, precizate la art.
15,
aplicabile, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la cerinţele privind construcţia respectivă,
complexitatea lucrărilor si persoanele juridice si fizice implicate.
CAPITOLUL III
Atribuţii, obligaţii, răspunderi
Art. 26. - Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului are următoarele atribuţii:
a) de a asigura coordonarea aplicării conducerii si asigurării calităţii în construcţii, în corelare cu
celelalte componente ale sistemului calităţii, instituit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în
construcţii, prin organizarea Consiliului pentru calitate în construcţii;
b) de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de constituire si normele
metodologice necesare pentru:
- acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, după caz, pentru sisteme de
calitate, produse pentru construcţii, agenţi economici din construcţii si personal de specialitate;
- agrearea de persoane juridice si fizice pentru proiectare, consultanţă, evaluare si instruire în
domeniul sistemului calităţii în construcţii;
c) de a elabora, a aproba si a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii si
asigurării calităţii în construcţii pentru uzul persoanelor juridice si fizice interesate: producători,
furnizori, investitori, proiectanţi, proprietari, utilizatori.
Art. 27. - Agenţii economici si persoanele juridice participante la activităţile de concepere,
realizare,
exploatare si postutilizare a construcţiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii
principale,
referitoare la conducerea si la asigurarea calităţii:
a) obţinerea certificării privind calificarea agentului economic, după caz;
b) elaborarea si aplicarea diferenţiată a conducerii si asigurării calităţii, potrivit specificului
activităţilor desfăsurate, categoriei de importanţă si naturii construcţiilor, în condiţiile precizate la
art. 4;
c) luarea măsurilor necesare pentru încadrarea compartimentelor cu atribuţii privind calitatea cu
personalul calificat necesar, prin:
- pregătirea si instruirea personalului, punându-se accentul pe însusirea motivaţiei pentru calitate
si
pe efectuarea autocontrolului;
- asigurarea autorizării sefului compartimentului de control tehnic al calităţii si a diriginţilor de
santier,
de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 28. - Urmărirea aplicării si controlul respectării prevederilor prezentului regulament de către
agenţii economici si persoanele juridice implicate, sub aspectul existenţei si aplicării conducerii si
asigurării calităţii în construcţii, se fac de către Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării
Teritoriului
prin Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 29. - Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage răspunderi si sancţiuni
contravenţionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.
Art. 30. - Finanţarea activităţilor legate de introducerea si funcţionarea conducerii si asigurării
calităţii în construcţii se face de către fiecare agent economic si persoană juridică, din fondurile
curente aferente desfăsurării activităţilor de bază.
Guvernul României
Regulament
din 21/11/1997
privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997
CAPITOLUL I
Prevederi generale
Art. 1. - Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de
importanţă a construcţiilor, în scopul aplicării diferenţiate a sistemului calităţii, conform legii.
Art. 2. - Construcţiile reprezintă lucrările concepute si executate pentru îndeplinirea unor funcţii
economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regulă, în raport cu necesitatea de
adaptare la condiţiile locale de teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul
important de
muncă si de materiale înglobate.
Art. 3. - Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcţiilor noi sau existente.
Art. 4. - Construcţiile se încadrează, după importanţa lor, în următoarele categorii:
a) de importanţă globală, denumite categorii de importanţă, care privesc întreaga construcţie, sub
toate aspectele;
b) de importanţă specifice, denumite clase de importanţă, care privesc întreaga construcţie sau
părţi
ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAPITOLUL II
Categorii de importanţă
Art. 5. - Categoriile de importanţă a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia
aprobată de către Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, pentru realizarea de
niveluri
de calitate determinate de respectarea cerinţelor, precum si pentru delimitarea obligaţiilor care
revin
persoanelor juridice si fizice implicate, în condiţiile legii, ţinând seama de următoarele aspecte:
a) implicarea vitală a construcţiilor în societate si în natură - gradul de risc sub aspectul siguranţei
si
al sănătăţii;
b) implicarea funcţională a construcţiilor în domeniul socioeconomic, în mediul construit si în
natură -
destinaţia, modul de utilizare etc.;
c) caracteristici proprii construcţiilor - complexitatea si considerentele economice.
Art. 6. - Categoriile de importanţă care se stabilesc pentru construcţii sunt:
- construcţii de importanţă excepţională (A);
- construcţii de importanţă deosebită (B);
- construcţii de importanţă normală (C);
- construcţii de importanţă redusă (D).
Art. 7. - Categoria de importanţă se stabileste de către proiectant, la cererea investitorului, în
cazul
construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente, atunci când este necesar,
pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri.
Pentru fiecare construcţie se stabileste o singură categorie de importanţă si aceasta va fi înscrisă
în
toate documentele tehnice privind construcţia: autorizaţia de construire, proiectul de execuţie,
cartea
tehnică a construcţiei, documentele de asigurare.
Clase de importanţă
Art. 8. - Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice si au la bază criterii
specifice.
Art. 9. - Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant, la
construcţiile noi, si/sau de către expertul tehnic atestat, la construcţiile existente, în scopul
stabilirii
condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţii.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale
Art. 10. - Categoria si clasa de importanţă stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decât
la
schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care impun aceasta, prin documentaţii motivate.
Art. 11. - Investitorii sau proprietarii pot să prevadă prin clauze contractuale cu proiectanţii
cerinţe
superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanţă a construcţiei.
Guvernul României
Regulament
din 21/11/1997
privind urmărirea comportării în exploatare,
intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10/12/1997
Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 1997
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor
sunt
componente ale sistemului calităţii în construcţii.
Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcţiilor si al intervenţiilor în timp este
evaluarea
stării tehnice a construcţiilor si menţinerea aptitudinii la exploatare pe toată durata de existenţă a
acestora.
Art. 2. - Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfăsurarea activităţilor privind
urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp si postutilizarea construcţiilor, se aplică
tuturor
categoriilor de construcţii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice
implicate: investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori.
Art. 3. - Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, intervenţiile în timp si postutilizarea
construcţiilor reprezintă acţiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face în vederea depistării din timp a
unor
degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) intervenţiile în timp asupra construcţiilor se fac pentru menţinerea sau îmbunătăţirea aptitudinii
la
exploatare;
c) postutilizarea construcţiilor cuprinde activităţile de desfiinţare a construcţiilor în condiţii de
siguranţă si de recuperare eficientă a materialelor si a mediului.
Toate aceste acţiuni se realizează prin grija proprietarului.
Art. 4. - Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în Glosarul de termeni
privind
sistemul calităţii în construcţii.
CAPITOLUL II
Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor
Art. 5. - Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face prin:
- urmărirea curentă;
- urmărirea specială.
Modalităţile de efectuare a urmăririi curente sau a urmăririi speciale - perioade, metode,
caracteristici si parametri urmăriţi - se stabilesc de către proiectant sau expert, în funcţie de
categoria
de importanţă a construcţiilor si de alte caracteristici ale acestora si se includ în cartea tehnică a
construcţiilor, care va cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemnate ale acestor activităţi.
Art. 6. - Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a
construcţiilor,
care, corelată cu activitatea de întreţinere, are scopul de a menţine aptitudinea la exploatare a
acestora.
Urmărirea curentă se efectuează, pe toată durata de existenţă, asupra tuturor construcţiilor,
conform legii.
Art. 7. - Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă si cu mijloace simple de
măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică si din reglementările tehnice specifice,
pe
categorii de lucrări si de construcţii.
Activităţile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract cu
persoane fizice având pregătire tehnică în construcţii, cel puţin de nivel mediu.
Art. 8. - Urmărirea specială cuprinde investigaţii specifice regulate, periodice, asupra unor
parametri
ce caracterizează construcţia sau anumite părţi ale ei, stabiliţi din faza de proiectare sau în urma
unei
expertizări tehnice.
Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice
interesate, precum si pentru construcţii aflate în exploatare, cu evoluţie periculoasă sau care se
află în
situaţii deosebite din punct de vedere al siguranţei.
Art. 9. - Urmărirea specială se realizează, pe o perioadă stabilită, pe baza unui proiect sau a unei
proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat.
Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente.
Art. 10. - La constatarea, în cursul activităţilor de urmărire curentă sau specială, a unor situaţii
care
depăsesc limitele stabilite sau se consideră că pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a
construcţiei, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.
Obligaţii si răspunderi privind urmărirea comportării
în exploatare a construcţiilor
Art. 11. - Investitorii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele construcţii care se supun urmăririi speciale, asigură
întocmirea proiectului si predarea lui proprietarilor, înstiinţând despre aceasta si Inspecţia de stat
în
construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) comunică proprietarilor care preiau construcţiile obligaţiile care le revin în cadrul urmăririi
speciale.
Art. 12. - Proprietarii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub toate
formele; asigură, după caz, personalul necesar; comandă expertizarea construcţiilor în cazurile
prevăzute la art. 10, comandă proiectul de urmărire specială si comunică instituirea urmăririi
speciale
la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare
a
acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcţiilor.
Art. 13. - Proiectanţii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele construcţii care sunt supuse
urmăririi speciale;
b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentaţiile tehnice pentru urmărirea
curentă
si proiectul de urmărire specială.
Art. 14. - Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curentă a construcţiilor pe care le
execută,
să monteze conform proiectului si să protejeze dispozitivele pentru urmărirea specială, până la
recepţia construcţiilor, după care le vor preda proprietarului.
Art. 15. - Administratorii si utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale stabilite cu
proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor.
Art. 16. - Persoanele care efectuează urmărirea curentă si urmărirea specială, denumite
responsabili cu urmărirea comportării construcţiilor, au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să cunoască toate detaliile privind construcţia si să ţină la zi cartea tehnică a construcţiei,
inclusiv
jurnalul evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea
programelor si a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situaţiile care pot determina efectuarea unei
expertizări tehnice.
CAPITOLUL III
Intervenţiile în timp asupra construcţiilor
Art. 17. - Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop:
- menţinerea fondului construit la nivelul necesar al cerinţelor;
- asigurarea funcţiunilor construcţiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiunilor
iniţiale ca
urmare a modernizării.
Lucrările de intervenţie sunt:
a) lucrări de întreţinere, determinate de uzura sau de degradarea normală si care au ca scop
menţinerea stării tehnice a construcţiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante si care au ca scop
menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a construcţiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerinţelor faţă de
construcţii
sau a funcţiunilor acestora si care se pot realiza cu menţinerea sau îmbunătăţirea stării tehnice a
construcţiilor.
Art. 18. - Lucrările de întreţinere constau în efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparări ale
părţilor vizibile ale elementelor de construcţie - finisaje, straturi de uzură, straturi si învelitori de
protecţie-sau ale instalaţiilor si echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.
Art. 19. - Lucrările de refacere si de modernizare au la bază următoarele principii:
a) soluţiile se stabilesc numai după cunoasterea stării tehnice a construcţiilor, inclusiv a cauzelor
care au produs degradări, dacă este cazul, ca rezultat al expertizării tehnice;
b) soluţiile vor avea în vedere interdependenţa dintre construcţie - partea existentă - si lucrările
noi
care se vor executa atât pe ansamblu, cât si local;
c) aplicarea soluţiei preconizate impune verificarea permanentă a stării fizice în detaliu a
construcţiei, pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrărilor de intervenţie;
d) condiţiile deosebite de lucru impun o atenţie sporită privind asigurarea calităţii lucrărilor.
Art. 20. - Lucrările de refacere se realizează prin remediere, reparare sau consolidare, pe bază de
proiect, întocmit potrivit principiilor prevăzute la art. 19 si verificat conform prevederilor legale.
În unele situaţii, în care construcţiile sunt grav afectate, dacă înainte de lucrările de refacere sunt
necesare lucrări de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui
proiect,
întocmit de către expert sau de către proiectant, în urma analizării situaţiei.
Art. 21. - Lucrările de modernizare se realizează, de regulă, prin reconstrucţie, putând interveni si
reparări sau consolidări, pe baza unui proiect întocmit si verificat conform prevederilor legale.
Obligaţii si răspunderi privind intervenţiile în timp
asupra construcţiilor
Art. 22. - Proprietarii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreţinere pentru a preveni apariţia unor deteriorări importante;
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare si verificarea
tehnică
a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor si verifică, pe parcurs si la
recepţie,
calitatea acestora, direct sau prin diriginţi de santier autorizaţi.
Art. 23. - Proiectanţii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenţii asupra
construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini si instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii, anexe la
proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnică a construcţiei.
Art. 24. - Executanţii lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor au obligaţia să respecte
prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calităţii
lucrărilor.
Art. 25. - Utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le
revin în
cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu
proprietarii.
CAPITOLUL IV
Postutilizarea construcţiilor
Art. 26. - Declansarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe o dată cu
iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcţiei, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care:
- construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire;
- construcţia nu prezintă siguranţă în exploatare si nu poate fi reabilitată din acest punct de
vedere;
- construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător si nu poate fi reabilitată pentru a se
elimina
acest pericol;
- cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării construcţiei.
Art. 27. - La construcţiile proprietate publică, decizia de declansare a activităţilor din etapa de
postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate, ţinându-se seama de cazurile prevăzute
la
art. 26, din care să rezulte necesitatea, oportunitatea si eficienţa economică a acţiunii. Studiul
respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii.
Art. 28. - Desfăsurarea activităţilor si lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor se
efectuează pe baza unei documentaţii tehnice si a unei autorizaţii de desfiinţare, eliberată de
autorităţile competente, conform legii.
Art. 29. - Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de desfiinţare si executarea
lucrărilor
respective se efectuează de agenţii economici cu activitate în construcţii.
Art. 30. - Documentaţia tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor va
cuprinde:
- planul de amplasare a construcţiilor - poziţie, dimensiuni, orientare, vecinătăţi -, cu indicarea
construcţiei sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei si funcţiunile acesteia:
planuri ale tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare, întocmite la o
scară
convenabilă;
- planurile racordurilor la utilităţile exterioare - apă, canal, energie electrică, energie termică,
gaze,
telefon;
- planurile de asigurare si refacere a continuităţii utilităţilor exterioare pentru vecinătăţi, care ar
trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcţiilor;
- condiţii tehnice de calitate;
- detalierea si precizarea fazelor activităţilor si lucrărilor;
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare si demolare, cuprinzând descrierea
detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare si măsuri de protecţie a
muncii;
- recomandări - la construcţiile proprietate publică - privind modul de recondiţionare a produselor
si a
elementelor de construcţie, recuperate cu ocazia demontării si demolării;
- recomandări pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în zonele de
reintegrare în natură;
- măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor si în zonele
de
evacuare a deseurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate.
Documentaţia tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcţiilor trebuie verificată de
specialistii
verificatori de proiecte atestaţi. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al
rezistenţei si
stabilităţii clădirile învecinate care pot fi afectate de demolare.
Art. 31. - Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze:
- încetarea activităţilor din interiorul construcţiei;
- suspendarea utilităţilor;
- asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi;
- evacuarea din construcţie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente.
Art. 32. - Demontarea si demolarea construcţiei cuprind următoarele faze:
- dezechiparea construcţiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalaţii funcţionale, de
finisaj si izolaţii;
- demontarea părţilor si a elementelor de construcţie;
- demolarea părţilor de construcţie nedemontabile - zidării, structuri de rezistenţă -, inclusiv a
fundaţiei construcţiei;
- dezmembrarea părţilor si elementelor de construcţie si a instalaţiilor demontate, recuperarea
componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
- transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii
brute sau pentru reintegrarea în natură.
Art. 33. - Recondiţionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de construcţie,
rezultate din demontarea si demolarea construcţiilor proprietate publică, cuprind următoarele
faze:
- recondiţionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin
operaţiuni simple, executate în ateliere;
- reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin folosirea
acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcţii;
- pregătirea refolosirii produselor si materialelor de construcţii, rezultate din recuperare,
recondiţionare si reciclare, prin verificarea calităţii acestora si prin organizarea desfacerii lor în
depozite de materiale de construcţii.
Art. 34. - Reintegrarea în natură a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde următoarele
faze:
- utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
- refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deseurilor, prin taluzări adecvate si lucrări de
protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantaţiilor.
Obligaţii si răspunderi privind postutilizarea construcţiilor
Art. 35. - Proprietarii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrărilor;
b) să obţină avizele necesare si autorizaţia de desfiinţare de la autorităţile competente;
c) să încredinţeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor unor persoane
fizice sau juridice autorizate în construcţii;
d) să urmărească respectarea condiţiilor de calitate stabilite, precum si recondiţionarea si
reciclarea
în grad cât mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si demolarea
construcţiei.
Art. 36. - Proiectanţii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să elaboreze, pe bază de contract încheiat cu proprietarii, documentaţia tehnică aferentă
lucrărilor
de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluţiile tehnice si tehnologice de demontare si demolare adoptate, respectarea
prevederilor din avize si din autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate
corespunzătoare,
precum si un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiţionare si reciclare a materialelor si a
produselor rezultate din demontare si demolare;
c) să asigure asistenţa tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.
Art. 37. - Executanţii au următoarele obligaţii si răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare si a
documentaţiei tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentaţia tehnică aferentă si din autorizaţia de desfiinţare;
c) să realizeze condiţiile de calitate prevăzute în documentaţia tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si
operaţiunilor,
precum si asupra măsurilor de protecţie a muncii;
e) să ia măsurile de protecţie a vecinătăţilor, prin evitarea de transmitere a vibraţiilor puternice
sau a
socurilor, a degajărilor mari de praf, precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste
vecinătăţi.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 38. - Activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor si intervenţii în timp
si
cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în
vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru
îmbunătăţirea
reglementărilor existente privind:
a) instrucţiunile-cadru pentru urmărirea comportării în exploatare si intervenţiile în timp asupra
construcţiilor;
b) instrucţiunile tehnice pentru urmărirea comportării în exploatare si intervenţiile în timp privind
diferite categorii de construcţii, alcătuite din diferite materiale;
c) îndrumătoare tehnice privind metode, procedee, aparatură si echipamente specifice,
recomandate pentru activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor si
intervenţii în
timp asupra acestora;
d) instrucţiuni tehnice privind demolarea parţială sau totală a construcţiilor.
Art. 39. - Organele administraţiei publice centrale vor lua măsuri ca unităţile specializate de profil
să
revizuiască instrucţiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare a
construcţiilor
si intervenţii în timp, pentru categoriile de construcţii si lucrări de construcţii specifice
domeniului lor de
activitate.
Art. 40. - Urmărirea aplicării si controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de
către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului.
Art. 41. - Finanţarea activităţilor prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor
legale.
Art. 42. - Încălcarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage răspunderi si sancţiuni
contravenţionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.
Hotărâre nr. 925/1995
din 20/11/1995
pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de
calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995
Actul a intrat in vigoare la data de 11 decembrie 1995
Guvernul României h o t ă r ă s t e:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a
execuţiei lucrărilor si a construcţiilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
Art. 2. - Specialistii cu activitate în construcţii, atestaţi conform Hotărârii Guvernului nr.
731/1991, îsi
păstrează calitatea de specialisti atestaţi si după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 3. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul
Lucrărilor
Publice si Amenajării Teritoriului va elabora Îndrumătorul pentru atestarea tehnico-profesională a
specialistilor cu activitate în construcţii, care va fi aprobat prin ordin al ministrului.
Art. 4. - Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în
Monitorul
Oficial al României.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr.
731/1991
privind aprobarea Regulamentului de atestare tehnico-profesională a specialistilor cu activitate în
construcţii, Hotărârea Guvernului nr. 143/1992 pentru modificarea si completarea Hotărârii
Guvernului
nr. 731/1991 si orice alte prevederi contrare.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE VĂCĂROIU
Contrasemneaza:
---------------
Ministrul lucrarilor publice
si amenajarii teritoriului,
Marin Cristea
Ministru de stat, ministrul
finantelor,
Florin Georgescu
Ministru de stat, ministrul
muncii
si protectiei sociale,
Dan Mircea Popescu
Regulament
din 20/11/1995
de verificare si expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 11/12/1995
Actul a intrat in vigoare la data de 11 decembrie 1995
CAPITOLUL 1
Prevederi generale
Art. 1. - Verificarea si expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a
construcţiilor privind respectarea cerinţelor prevăzute de lege reprezintă o componentă a
sistemului
calităţii în construcţii, si se efectuează de către specialisti cu activitate în construcţii, atestaţi
tehnicoprofesional
de către comisii organizate de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.
Prezentul regulament stabileste si detaliază obiectivele, conţinutul, precum si modul de exercitare
a
acestor activităţi în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.
Art. 2. - Prevederile prezentului regulament sunt obligatorii pentru persoanele fizice si juridice
din
ţară si din străinătate, care îsi desfăsoară activitatea în domeniul construcţiilor pe teritoriul
României.
Art. 3. - Se supun prevederilor prezentului regulament construcţiile definitive si provizorii, în
funcţie
de categoria de importanţă, precum si lucrările de modernizare, modificare, transformare,
consolidare,
de reparaţii si de îmbunătăţire a terenului de fundare, cu excepţia celor prevăzute la art. 2 alin. 2
din
Legea nr. 10/1995.
Construcţiile provizorii care sprijină sau înlocuiesc temporar o construcţie definitivă sau părţi ale
acesteia (sprijiniri de construcţii, poduri, căi de comunicaţie, tribune din lemn etc.) se încadrează
în
categoria de importanţă a construcţiei definitive pe care o sprijină sau o înlocuiesc temporar.
Construcţiile pentru organizare de santier care, după terminarea lucrărilor de bază, vor fi folosite
în
continuare drept construcţii definitive în diferite scopuri (locuinţe, hoteluri, ateliere etc.) se supun
prevederilor prezentului regulament.
Art. 4. - Activitatea verificatorilor de proiecte si/sau a experţilor tehnici poate fi efectuată numai
de
către specialisti atestaţi, care îsi pot desfăsura activitatea în una dintre următoarele forme:
- angajat al unei persoane juridice care are prevăzute în statut activităţi de verificare sau de
expertizare tehnică de calitate a proiectelor si a construcţiilor, cu respectarea prevederilor legale;
- autorizat, ca persoană fizică, să desfăsoare activităţi în mod independent, conform prevederilor
Decretului-lege nr. 54/1990 si ale Hotărârii Guvernului nr. 201/1990 pentru aprobarea normelor
de
aplicare ale acestuia;
- angajat al investitorului, cu contract de muncă sau cu convenţie civilă, potrivit legii.
Responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi, sunt angajaţii constructorului, cu contract de muncă
sau
cu convenţie civilă, potrivit legii.
Proprietarii, după caz, investitorii sau administratorii construcţiilor vor încheia contracte distincte
pentru verificare sau expertizare tehnică cu persoanele fizice sau juridice din categoriile mai sus
menţionate
Sumele cuvenite persoanelor fizice sau juridice atestate, prevăzute la alin. 1, pentru activitatea de
verificare tehnică a proiectelor sau de expertizare tehnică de calitate a proiectelor si a
construcţiilor se
stabilesc în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 5. - În conformitate cu prevederile art. 40 alin. 3 din Legea nr. 10/1995, pentru stabilirea
cheltuielilor necesare efectuării activităţii de atestare tehnico-profesională a specialistilor în
construcţii,
care se suportă de către partea interesată, se va proceda astfel:
a) se vor constitui comisii pentru:
- atestarea responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor;
- atestarea specialistilor verificatori de proiecte;
- atestarea experţilor tehnici;
b) comisiile vor fi formate din specialisti în domeniile pentru care se efectuează atestarea;
c) activitatea comisiilor se va desfăsura la solicitarea celor interesaţi, pe baza unui program
stabilit
de Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului;
d) membrii comisiilor de atestare tehnico-profesională beneficiază de o indemnizaţie stabilită în
condiţiile prevăzute la art. 20 din Legea nr. 40/1991, republicată.
CAPITOLUL 2
Verificarea tehnică de calitate a proiectelor de către
specialisti verificatori de proiecte, atestaţi
Art. 6. - Verificarea tehnică de calitate a proiectelor se face pentru cerinţele stabilite prin lege,
diferenţiat în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei de către specialisti verificatori de
proiecte, atestaţi potrivit legii.
Proiectanţii vor preciza în proiectele pe care le elaborează cerinţele pe care acestea trebuie să le
îndeplinească, pentru ca investitorul să poată apela la specialistii verificatori de proiecte, atestaţi
corespunzător, de la începutul elaborării proiectului.
Verificarea la cerinţa "Rezistenţă si stabilitate" este obligatorie pentru toate construcţiile, cu
excepţia
prevăzută la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 10/1995.
Art. 7. - Sunt supuse verificării tehnice:
- documentaţia tehnică de proiectare necesară obţinerii autorizaţiei de construire;
- documentaţiile tehnice si detaliile de execuţie sub formă de planse, breviare de calcul, caiete de
sarcini, necesare pentru constatarea respectării cerinţelor impuse de lege.
Verificarea tehnică se execută si la proiectele întocmite în urma unor rapoarte de expertiză
tehnică
de calitate, după însusirea acestora de către respectivii experţi, în vederea confirmării că
proiectele
respectă ansamblul cerinţelor stabilite de lege.
Verificarea tehnică a documentaţiei necesare obţinerii autorizaţiei de construire, în cazul când nu
conţine detalii de execuţie, nu se poate substitui verificării tehnice a acestora.
Proiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul împreună cu executantul răspund,
potrivit
legii, pentru supunerea la verificare a întregului proiect si pentru modificările efectuate fără
acceptul
verificatorului tehnic, dacă prin acestea se afectează calitatea construcţiei.
Art. 8. - Verificatorul de proiecte atestat va efectua verificări numai pentru cerinţele si în
specialităţile
în care a fost atestat.
Art. 9. - Verificatorul de proiecte atestat are obligaţia ca, în cadrul verificărilor pe care le
efectuează,
să urmărească:
- datele privitoare la condiţiile specifice de amplasament si condiţiile de exploatare tehnologică;
- modul de respectare a reglementărilor tehnice în vigoare, referitor la cerinţele prevăzute de lege,
în
funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, pe toată durata de viaţă a construcţiilor, inclusiv
în
faza de postutilizare.
Art. 10. - În proiectul de arhitectură nu se supun verificării: concepţia de arhitectură, principiile
de
compoziţie, partiurile, soluţiile volummetrice si estetice stabilite de arhitect în acord cu
proiectantul
structurii de rezistenţă.
Art. 11. - Verificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate numai
în condiţiile în care documentaţia transmisă de investitor este corespunzătoare din punct de
vedere al
cerinţelor stabilite în lege.
Art. 12. - Verificatorul de proiecte va întocmi si va ţine la zi un registru de evidenţă a proiectelor
verificate.
Art. 13. - Verificatorul tehnic atestat nu poate stampila (verifica) proiectele întocmite de el sau la
a
căror elaborare a participat.
Art. 14. - Eventualele litigii dintre verificatorul tehnic atestat si proiectant pot fi rezolvate de către
un
expert tehnic de calitate, angajat de investitor. Decizia expertului este obligatorie pentru ambele
părţi,
iar răspunderea revine acestuia.
CAPITOLUL 3
Expertizarea tehnică de calitate a proiectelor
si a construcţiilor
Art. 15. - Expertizarea tehnică de calitate este o activitate complexă care cuprinde, după caz,
cercetări, experimentări sau încercări, studii, relevee, analize si evaluări necesare pentru
cunoasterea
stării tehnice a unei construcţii existente sau a modului în care un proiect respectă cerinţele
prevăzute
de lege, în vederea fundamentării măsurilor de intervenţie. Această activitate se efectuează de
către
experţi tehnici de calitate, atestaţi, atunci când o reglementare legală sau un organism cu atribuţii
de
control al statului în domeniul calităţii construcţiilor prevede acest lucru sau când o situaţie
deosebită o
impune pentru:
a) rezolvarea unor situaţii care intervin la construcţiile existente:
- în cazul dezastrelor sau accidentelor datorate fenomenelor naturale, acţiunilor umane sau
activităţii
tehnologice;
- în vederea determinării, în orice stadiu, a stării tehnice a construcţiei pentru evaluarea capacităţii
ei
de satisfacere a cerinţelor conform legii;
b) rezolvarea litigiilor privind calitatea tehnică a unor proiecte sau a execuţiei unor lucrări de
construcţii.
Art. 16. - Dacă expertul tehnic de calitate, atestat, în mod justificat ajunge la concluzia că se
impune
luarea unor măsuri imediate (sprijinire, izolare parţială sau evacuare a construcţiei), pentru
prevenirea
unor accidente cu urmări grave - victime omenesti sau pagube materiale -, le va aduce la
cunostinţă,
în scris, proprietarilor sau administratorilor construcţiei si, după caz, investitorului, care sunt
obligaţi să
le pună în aplicare.
Art. 17. - Expertul tehnic de calitate, atestat, va analiza, după caz:
- condiţiile de amplasament si de exploatare a construcţiei;
- starea construcţiei care se supune expertizei tehnice de calitate;
- documentele care au stat la baza realizării construcţiei în fazele de proiectare, execuţie si
exploatare;
- prevederile din reglementările tehnice care au stat la baza realizării construcţiei si cele în
vigoare la
data efectuării expertizei tehnice de calitate.
Pe baza activităţii prevăzute la art. 15, expertul tehnic atestat elaborează raportul de expertiză
tehnică de calitate cuprinzând soluţii si măsuri care se impun pentru fundamentarea tehnică si
economică a deciziei de intervenţie ce se însuseste de către proprietarii sau administratorii
construcţiilor si, după caz, de către investitor. Expertul tehnic de calitate atestat va semnala
situaţiile în
care, în urma intervenţiei sale, se impune verificarea proiectului si sub aspectul altor cerinţe decât
cele
la care se referă raportul de expertiză tehnică de calitate întocmit.
Art. 18. - Expertul tehnic de calitate atestat are următoarele obligaţii:
- să întocmească raportul de expertiză tehnică de calitate privind modul de respectare a
prevederilor
legale;
- să nu extragă si să nu transmită, pentru a fi folosite în alte scopuri, elemente ale proiectului si
detalii de execuţie verificate în cadrul expertizei tehnice de calitate si considerate de proiectant
drept
de autor;
- să întocmească si să ţină la zi un registru de evidenţă a expertizelor tehnice de calitate efectuate.
Art. 19. - Expertul tehnic de calitate atestat răspunde de asigurarea nivelurilor minime de calitate
privind cerinţele impuse conform legii, în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei.
Art. 20. - Proiectul întocmit pe baza raportului de expertiză tehnică de calitate trebuie însusit de
către autorul acestuia, din punct de vedere al respectării soluţiilor si a măsurilor propuse.
CAPITOLUL 4
Asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor prin responsabili
tehnici cu execuţia atestaţi
Art. 21. - Asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor de construcţii se face în mod diferenţiat în
funcţie de
categoria de importanţă a construcţiei, conform Regulamentului de conducere si asigurare a
calităţii,
printr-un sistem propriu de calitate si responsabili tehnici cu execuţia atestaţi.
Responsabilii tehnici cu execuţia se atestă pentru cerinţele stabilite în lege numai pentru partea de
construcţii. Pentru instalaţiile aferente construcţiilor, asigurarea calităţii execuţiei se face prin
personal
autorizat al executantului.
Executanţii lucrărilor de construcţii, persoane juridice, pot cere, din proprie iniţiativă sau la
solicitarea investitorilor, atestarea calificării lor pentru realizarea unor categorii de lucrări sau
pentru
confirmarea implementării unui model propriu de asigurare a calităţii, disponibilităţii de personal
calificat si de echipamente specifice, care să dea garanţia respectării cerinţelor stabilite în lege.
Atestarea calificării se face de către comisii de atestare organizate de Ministerul Lucrărilor
Publice
si Amenajării Teritoriului, care răspunde de organizarea si desfăsurarea acestei activităţi.
Art. 22. - Responsabilii tehnici cu execuţia atestaţi au următoarele obligaţii:
- să admită execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de execuţie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestaţi;
- să verifice si să avizeze fisele si proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, planurile de verificare a execuţiei, proiectele de organizare a execuţiei lucrărilor,
precum si
programele de realizare a construcţiilor;
- să întocmească si să ţină la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le
coordonează tehnic si de care răspund;
- să pună la dispoziţia organelor de control toate documentele necesare pentru verificarea
respectării prezentului regulament;
- să oprească execuţia lucrărilor de construcţii în cazul în care s-au produs defecte grave de
calitate
sau abateri de la prevederile proiectului de execuţie si să permită reluarea lucrărilor numai după
remedierea acestora.
CAPITOLUL 5
Dispoziţii finale
Art. 23. - Certificatul unui specialist atestat poate fi suspendat pe o perioadă de 3-12 luni sau
anulat
numai prin ordin al ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului.
Decizia de suspendare sau de anulare are la bază:
- raportul de constatare întocmit în acest sens de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări
publice, urbanism si amenajarea teritoriului sau de către alte organisme cu atribuţii similare
stabilite
prin lege;
- referatul unui grup de trei experţi tehnici de calitate atestaţi care analizează raportul si confirmă
propunerea privind durata de suspendare.
Grupul de trei experţi este constituit din: un expert tehnic de calitate atestat, numit de Ministerul
Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului, unul recomandat de o asociaţie profesională cu
activitate
în domeniu, iar al treilea propus de cel nominalizat pentru sancţionare.
Cheltuielile implicate de analiza raportului de constatare pentru expertul numit de Ministerul
Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului se suportă conform prevederilor art. 5 din prezentul
regulament.
Art. 24. - Pe durata suspendării certificatului de atestare tehnico-profesională, persoana fizică nu
mai poate îndeplini activităţile pentru care a fost atestată.
Suspendarea se anulează tot de către autoritatea care a eliberat certificatul de atestare
tehnicoprofesională,
în baza următoarelor documente:
a) o cerere întocmită de persoana căreia i s-a suspendat certificatul;
b) actul organului administrativ de control care a întocmit procesul-verbal de constatare a
abaterilor,
prin care se certifică îndeplinirea măsurilor înscrise în procesul-verbal de constatare.
Art. 25. - Anularea certificatului de atestare se face în următoarele cazuri:
- când se produc accidente tehnice în construcţii din cauza nerespectării cerinţelor de calitate în
proiecte si execuţie nesesizate de către verificatorul de proiecte atestat, de către expertul tehnic cu
calitatea atestat sau de către responsabilul tehnic cu execuţia atestat;
- când se întrunesc condiţii pentru a treia suspendare a certificatului de atestare
tehnicoprofesională,
într-o perioadă de maximum 5 ani.
Certificatul de atestare tehnico-profesională, legitimaţia si stampila se vor depune de către
deţinător
la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism si amenajarea teritoriului de care
aparţine,
în termen de 72 de ore de la data primirii ordinului ministrului lucrărilor publice si amenajării
teritoriului.
Art. 26. - În cazul în care abaterile pentru care s-a suspendat sau s-a anulat certificatul de atestare
tehnico-profesională constituie si contravenţie la prevederile legale privind calitatea în
construcţii, în
afara sancţiunilor menţionate mai sus se vor aplica si sancţiunile prevăzute de lege.
Persoana căreia i s-a anulat certificatul de atestare tehnico-profesională nu se mai poate prezenta
din nou la comisia de atestare pentru obţinerea unui nou certificat de atestare tehnico-
profesională.
Art. 27. - Contestaţia la decizia de suspendare sau de anulare a certificatului de atestare
tehnicoprofesională
se depune de către persoana în cauză la Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării
Teritoriului, în termen de 7 zile de la data când a luat cunostinţă de raportul scris al organelor de
control.
În cazul în care contestaţia nu este fondată, cheltuielile generate de rezolvarea ei vor fi suportate
de
către persoana care a făcut contestaţia.
Soluţionarea contestaţiei se face de către Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.
Decizia este definitivă si poate fi atacată în justiţie.
Art. 28. - Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului va publica trimestrial în
publicaţii de
specialitate lista specialistilor atestaţi, suspendările si anulările certificatelor de atestare din cursul
ultimului trimestru iar, anual, lista tuturor specialistilor atestaţi, în funcţiune la 31 decembrie, cu
precizarea domeniilor si a specialităţilor în care au fost atestaţi.
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei
Fisa act
Modificat de
Ordin nr. 575/2006</
Face parte din
Ordin nr. 777/2003</
Aprobat de
Ordin nr. 777/2003</
Reglementare tehnică
"Îndrumător pentru atestarea
tehnico-profesională a
specialistilor cu activitate în
construcţii"
din 26/05/2003
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 397 din 09/06/2003
Actul a intrat in vigoare la data de 09 iunie 2003
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Prezenta reglementare tehnică detaliază, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.
925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor, modalitatea de atestare a specialistilor cu
activitate
în construcţii.
(2) Verificarea si expertizarea tehnică de calitate a proiectelor, execuţiei lucrărilor si a
construcţiilor
se efectuează de către specialisti atestaţi, atât la lucrările noi, cât si la lucrările de modernizare,
modificare, transformare, consolidare, de reparaţii si îmbunătăţire a terenului de fundare.
Art. 2. - (1) Pentru asigurarea calităţii proiectelor si detaliilor de execuţie pe baza cărora se
execută
construcţiile este obligatorie verificarea tehnică de calitate a acestora de către specialisti
verificatori
atestaţi.
(2) Verificarea tehnică de calitate a proiectelor are ca scop realizarea unor construcţii care să
corespundă calitativ cel puţin unor niveluri minime de performanţă prevăzute în Legea nr.
10/1995
privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare:
A - rezistenţă si stabilitate;
B - siguranţă în exploatare;
C - siguranţă la foc;
D - igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului;
E - izolaţia termică, hidrofugă si economia de energie;
F - protecţia împotriva zgomotului.
(3) Pentru atingerea nivelurilor minime de performanţă prevăzute la alin. (2) vor fi respectate
reglementările tehnice în vigoare la data elaborării proiectelor.
CAPITOLUL II
Atestarea tehnico-profesională a specialistilor
verificatori de proiecte de construcţii
Art. 3. - (1) Examinarea în vederea atestării tehnico-profesionale a specialistilor cu activitate în
construcţii se va face de către comisii tehnice distincte în funcţie de obiectul atestării, înfiinţate în
cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei.
(2) Componenţa comisiilor tehnice de examinare se aprobă de secretarul de stat coordonator din
Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei, la propunerea Direcţiei generale
tehnice în
construcţii.
(3) În comisia pentru specialitatea Instalaţii - Gaze naturale vor fi cooptaţi si specialisti desemnaţi
de
Ministerul Industriei si Resurselor.
Art. 4. - Atestarea tehnico-profesională a specialistilor verificatori de proiecte se face în funcţie
de
cerinţele esenţiale prevăzute în lege, pe domenii de construcţii si specialităţi de instalaţii, astfel:
Pentru constructii si arhitectura:
----------------------------------
A1 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale,
agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de
gospodarie comunala cu structura din beton, beton armat, zidarie, lemn;
A2 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii civile, industriale,
agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere; edilitare si de
gospodarie comunala cu structura de rezistenta din metal, lemn;
A4 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii rutiere, drumuri, piste de
aviatie; poduri; tunele;
A5 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii de cai ferate;
A6 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii de porturi si platforme
marine;
A7 - Rezistenta si stabilitate pentru constructii si amenajari hidrotehnice;
A9 - Rezistenta si stabilitate la constructii pentru imbunatatiri funciare;
Af - Rezistenta si stabilitatea terenului de fundare a constructiilor si a
masivelor de pamant;
B1 - Siguranta in exploatare pentru constructii civile, industriale,
agrozootehnice; energetice; telecomunicatii; miniere;
B2 - Siguranta in exploatare pentru constructii rutiere, drumuri, piste de
aviatie; poduri; tunele;
B3 - Siguranta in exploatare pentru constructii de cai ferate;
B4 - Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme
marine;
B5 - Siguranta in exploatare pentru constructii si amenajari hidrotehnice;
B7 - Siguranta in exploatare la constructii pentru imbunatatiri funciare;
B9 - Siguranta in exploatare la constructii edilitare si de gospodarie
comunala;
C - Siguranta la foc in constructii pentru toate domeniile;
D - Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului pentru
toate domeniile;
E - Izolatie termica, hidrofuga si economia de energie in constructii pentru
toate domeniile;
F - Protectie impotriva zgomotului in constructii pentru toate domeniile.
Pentru instalatii:
------------------
- pentru toate cerintele A, B, C, D, E, F;
- pentru toate domeniile de constructii;
- pentru specialitatile:
Is - Instalatii sanitare, care cuprind:
• instalatii sanitare interioare;
• instalatii exterioare de alimentare cu apa;
• instalatii exterioare de canalizare;
• instalatii de stingere a incendiilor;
It - Instalatii termice, care cuprind:
• instalatii de incalzire;
• instalatii de ventilare;
• instalatii de climatizare si frig;
• instalatii de prevenire a incendiilor;
Ig - Instalatii de gaze, care cuprind:
• instalatii interioare de gaze naturale;
• instalatii exterioare de gaze naturale;
• instalatii de gaze lichefiate;
• instalatii exterioare de gaze naturale cu conducte din mase plastice;
Ie - Instalatii electrice, care cuprind:
• instalatii electrice, inclusiv pentru curenti slabi;
• instalatii de protectie la descarcari atmosferice;
• instalatii de automatizare si semnalizare pentru instalatii sanitare,
termice si de gaze;
• instalatii de avertizare si de prevenire a incendiilor;
• instalatii de telecomunicatii si de transmitere a informatiilor.
Art. 5. - (1) Pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte sau experţi tehnici inginerii
constructori,
inginerii geologi, arhitecţii, inginerii de instalaţii pentru construcţii, inginerii cu specialitatea
petrol si
gaze si inginerii cu pregătire similară inginerilor de instalaţii pentru construcţii, cu experienţă si
vechime în profesie, conform prevederilor prezentei reglementări tehnice.
(2) Inginerii constructori pot fi atestaţi pentru cerinţele de calitate A si B, în unul sau mai multe
domenii (A1-A9, Af, B1-B9), iar pentru cerinţele C, D, E, F pot fi atestaţi în toate domeniile.
(3) Arhitecţii pot fi atestaţi în aceleasi condiţii ca si inginerii constructori, mai puţin la cerinţa
esenţială
A - rezistenţă si stabilitate.
(4) Comisiile de examinare pot propune pentru inginerii constructori si arhitecţi atestarea pentru
tot
domeniul sau, după caz, pentru părţi din domeniu care vor fi înscrise în certificatul si în
legitimaţia de
atestare.
(5) Inginerii de instalaţii si inginerii cu pregătire similară inginerilor de instalaţii pentru
construcţii pot fi
atestaţi pentru toate domeniile, la una, două sau la toate specialităţile pentru cerinţele A, B, C, D,
E, F.
(6) Inginerii geologi pot fi atestaţi numai pentru cerinţa de calitate Af în toate domeniile.
Art. 6. - (1) Pentru cerinţa de calitate C candidaţii pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte
pentru construcţii în toate domeniile, iar pentru instalaţii, în toate specialităţile.
(2) Candidaţii pot solicita atestarea ca verificatori de proiecte la cerinţa de calitate C pentru
instalaţii
sau ansamblu (construcţii + instalaţii).
(3) Inginerii si arhitecţii care au avut funcţia de inspector de specialitate în domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor în cadrul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari pot fi
atestaţi
pentru cerinţa de calitate C, dacă îndeplinesc următoarele condiţii:
a) pentru verificator de proiecte - vechimea în funcţie de minimum 8 ani;
b) pentru expert tehnic - vechimea în funcţie de minimum 14 ani.
(4) Candidaţii menţionaţi la alin. (3) vor anexa la dosarul pentru atestare o recomandare din
partea
Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.
Art. 7. - (1) Atestarea tehnico-profesională a specialistilor verificatori de proiecte se face în urma
examinării acestora de către o comisie de specialisti, conform prevederilor art. 5 din
Regulamentul de
verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor.
(2) Documentele necesare în vederea atestării sunt următoarele:
a) cerere scrisă (anexa nr. 1) a solicitantului, în care se precizează:
- numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului;
- domeniul (domeniile) pentru ingineri constructori, ingineri geologi, arhitecţi, respectiv
specialitatea
pentru inginerii de instalaţii si inginerii cu specialitatea petrol si gaze, pentru care se solicită
atestarea;
b) memoriu de activitate (întreprinderi sau agenţi economici în cadrul cărora solicitantul si-a
desfăsurat activitatea, perioade, funcţii etc.) si precizarea celor mai importante lucrări proiectate
în
domeniu, cu detalierea soluţiilor adoptate (date constructive);
c) copie legalizată de pe diploma de absolvire a institutului de învăţământ superior;
d) 3 recomandări din partea unor întreprinderi sau agenţi economici în cadrul cărora solicitantul
si-a
desfăsurat activitatea, a unor personalităţi recunoscute în domeniul si specialitatea supuse atestării
sau a asociaţiilor profesionale;
e) chitanţa de plată privind cheltuielile de atestare, stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuinţei;
f) declaraţia scrisă, pe propria răspundere, că nu are cazier; dacă are cazier, solicitantul va
prezenta
o copie legalizată de pe acesta;
g) copie legalizată de pe carnetul de muncă;
h) copie de pe legitimaţia de instalator autorizat pentru proiectare instalaţii de gaze naturale,
emisă
de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, dacă este cazul.
Art. 8. - (1) Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un specialist verificator de proiecte sunt:
a) să fie inginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei facultăţi de construcţii;
absolvenţii
români cu diplomă obţinută în străinătate trebuie să prezinte echivalarea acesteia de la Ministerul
Educaţiei si Cercetării;
b) să fie inginer geolog, absolvent al unei facultăţi (secţii) de geologie inginerească;
c) să fie arhitect, absolvent al unui institut de arhitectură;
d) să fie inginer de instalaţii, absolvent al unei facultăţi de instalaţii pentru construcţii; inginerii cu
pregătire similară inginerilor de instalaţii pentru construcţii încadraţi în lista de profile si
specialităţi
emisă de Facultatea de instalaţii din Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucuresti pot fi
admisi la
atestare pe baza avizului comisiei de examinare, în numele acesteia confirmarea făcându-se de
reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei din comisie;
specialistii din
cadrul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari pot fi atestaţi dacă îndeplinesc
condiţiile
prevăzute la art. 6;
e) să fi desfăsurat o activitate de proiectare ca inginer constructor, de instalaţii sau arhitect de cel
puţin 8 ani în construcţii sau instalaţii aferente, în domeniul si specialitatea solicitate, sau 4 ani
activitate în proiectare si 8 ani vechime ca verificator în cadrul unor organisme de stat abilitate în
acest
sens, precizată în memoriul de activitate;
f) inginerul geolog să fi desfăsurat o activitate de cel puţin 8 ani în proiectare, cercetare sau
învăţământ superior, legată de rezistenţa si stabilitatea terenului de fundare a construcţiilor si a
masivelor de pământ;
g) inginerul în specialitatea petrol si gaze să aibă o activitate de cel puţin 8 ani ca proiectant în
instalaţiile de gaze.
(2) În specialitatea instalaţii de gaze pot fi atestaţi si inginerii de instalaţii sanitare sau termice
care
nu au făcut în facultate o specializare în petrol si gaze, dacă au vechime în activitatea de
proiectare
de minimum 8 ani în această specialitate si sunt autorizaţi pentru proiectarea instalaţiilor de gaze
naturale de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.
(3) Examinarea în vederea atestării inginerilor de instalaţii de gaze menţionaţi la alin. (2) se va
face
în comisia de examinare pentru instalaţii, care se completează cu încă doi sau trei specialisti în
domeniul gazelor, din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor - Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.
CAPITOLUL III
Atestarea tehnico-profesională a responsabililor tehnici
cu execuţia lucrărilor de construcţii
Art. 9. - (1) Atestarea tehnico-profesională a responsabililor tehnici cu execuţia lucrărilor de
construcţii se face pentru toate cerinţele de calitate prevăzute la art. 2 alin. (2) si pentru
următoarele
domenii de construcţii:
I - Constructii civile, industriale, agrozootehnice; energetice;
telecomunicatii; miniere;
II - Constructii rutiere, drumuri, piste de aviatie, poduri, tunele;
III - Constructii de cai ferate;
IV - Constructii de porturi si platforme marine;
V - Constructii si amenajari hidrotehnice;
VII - Constructii pentru imbunatatiri funciare;
IX - Constructii edilitare si de gospodarie comunala;
XI - Lucrari speciale de fundatii.
(2) Pentru instalaţii aferente construcţiilor, autorizările pe care le obţin persoanele fizice prin
Societatea Comercială "Electrica" - S.A., Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Gazelor
Naturale, Inspecţia de Stat pentru Controlul Calităţii Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalaţiilor de Ridicat si alte instituţii permit asigurarea calităţii execuţiei lucrărilor.
Art. 10. - Un specialist poate fi atestat, la cererea sa, în unul sau mai multe domenii dintre cele
prevăzute la art. 9 alin. (1), cu respectarea tuturor condiţiilor din prezenta reglementare tehnică.
Art. 11. - (1) Atestarea tehnico-profesională a responsabililor tehnici cu execuţia se face pe baza
examinării si acceptării acestora de către comisii de specialisti, conform prevederilor art. 5 din
Regulamentul de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si
a
construcţiilor.
(2) Documentele necesare în vederea atestării sunt următoarele:
a) cerere scrisă (anexa nr. 1) din partea solicitantului, în care se precizează:
- numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului;
- domeniul (domeniile) pentru care solicită atestarea;
b) memoriu de activitate (întreprinderi sau agenţi economici unde a lucrat solicitantul, perioade,
funcţii), cu precizarea pe domenii a celor mai importante lucrări executate si a funcţiei
îndeplinite;
c) copie legalizată de pe diploma de absolvire a institutului de învăţământ superior;
d) copie legalizată de pe carnetul de muncă;
e) 3 recomandări din partea unor întreprinderi sau agenţi economici în cadrul cărora solicitantul
si-a
desfăsurat activitatea, a unor personalităţi recunoscute în domeniul (domeniile) supus (supuse)
atestării ori a asociaţiilor profesionale;
f) chitanţa de plată privind cheltuielile de atestare, stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuinţei;
g) declaraţie scrisă, pe propria răspundere, că nu are cazier; dacă are cazier, solicitantul va
prezenta copie legalizată de pe acesta.
Art. 12. - (1) Responsabilul tehnic cu execuţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie inginer sau subinginer constructor, absolvent al unui institut sau al unei facultăţi de
construcţii, arhitect sau conductor arhitect, absolvent al unei facultăţi de arhitectură;
b) să fi desfăsurat o activitate de execuţie de cel puţin 8 ani în domeniul solicitat pentru atestare
sau
înrudit cu acesta, ori 4 ani vechime în execuţie si 8 ani vechime în activitatea de control al
calităţii,
precizată în memoriul de activitate;
c) să cunoască prevederile reglementărilor în vigoare privind calitatea în construcţii, referitoare la
execuţia lucrărilor.
(2) Pentru domeniul IX pot fi atestaţi si ingineri sau subingineri de instalaţii pentru construcţii.
(3) Pentru domeniul XI se pot atesta si ingineri geologi, ingineri de foraj si ingineri de utilaje
pentru
construcţii.
(4) Inginerii sau subinginerii, absolvenţi ai unei facultăţi cu profil mecanic, care au executat
construcţii metalice deosebite, de genul: structuri metalice de rezistenţă care urmează a fi
înglobate în
beton; structuri metalice si acoperisuri la hale industriale, săli de sport etc.; construcţii metalice
înalte
(antene înalte, faruri, turnuri de facle); estacade metalice complexe pentru susţinere de conducte
si
benzi, pot solicita atestarea ca responsabil tehnic cu execuţia pentru domeniul I cu condiţia
specificării
în certificatul de atestare si în legitimaţie că pot desfăsura această activitate numai pentru
subdomeniul respectiv.
CAPITOLUL IV
Atestarea tehnico-profesională a experţilor tehnici
cu calitatea în construcţii
Art. 13. - (1) Atestarea tehnico-profesională a experţilor tehnici se face pentru cerinţele esenţiale
A,
B, C, D, E, F, pe domenii de construcţii si specialităţi de instalaţii, conform prevederilor art. 4.
(2) Pentru cerinţa de calitate C candidaţii pot solicita atestarea ca experţi tehnici pentru construcţii
în
toate domeniile, pentru toate specialităţile de instalaţii (Is + It + Ig + Ie) sau pentru ansamblu
(construcţii + instalaţii).
Art. 14. - (1) Atestarea tehnico-profesională a experţilor tehnici cu calitatea se face pe baza
examinării si acceptării acestora de către o comisie de specialisti, potrivit prevederilor art. 5 din
Regulamentul de verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si
a
construcţiilor.
(2) Documentele necesare în vederea atestării sunt următoarele:
a) cerere scrisă (anexa nr. 1) a solicitantului, în care se precizează:
- numele, prenumele si datele din buletinul de identitate al solicitantului;
- domeniul (domeniile) pentru ingineri constructori, arhitecţi, respectiv specialitatea pentru
inginerii
de instalaţii si inginerii în specialitatea petrol si gaze, în care se solicită atestarea;
b) memoriu de activitate (întreprinderi sau agenţi economici în care solicitantul si-a desfăsurat
activitatea, perioade, funcţii) din care să rezulte experienţa, competenţa si titlurile stiinţifice
obţinute;
c) copie legalizată de pe diploma de absolvire a institutului de învăţământ superior sau diploma
de
doctor inginer, respectiv doctor arhitect;
d) copie legalizată de pe carnetul de muncă;
e) copie de pe legitimaţia de instalator autorizat pentru proiectare instalaţii de gaze naturale,
emisă
de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale;
f) declaraţie scrisă, pe propria răspundere, că nu are cazier; dacă are cazier, solicitantul va
prezenta
o copie legalizată de pe acesta;
g) chitanţa de plată a cheltuielilor de atestare, stabilite de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuinţei.
Art. 15. - Expertul tehnic cu calitatea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie inginer constructor, inginer geolog, inginer de instalaţii, inginer în specialitatea petrol si
gaze
sau arhitect, absolvent al facultăţilor sau institutelor respective; inginerii cu pregătire similară
inginerilor
de instalaţii pentru construcţii încadraţi în lista de profile si specialităţi emisă de Facultatea de
Instalaţii
din Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucuresti pot fi admisi la atestare pe baza avizului
comisiei de examinare, în numele acesteia confirmarea făcându-se de reprezentantul Ministerului
Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei din comisie;
b) inginerul constructor, arhitectul si inginerul de instalaţii trebuie să aibă activitate în domeniul
pentru care solicită atestarea si o vechime minimă de 14 ani în proiectare, cercetare, execuţie,
învăţământ superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare să fie de minimum 4 ani;
c) inginerul geolog trebuie să aibă activitate în domeniul rezistenţei si stabilităţii terenului de
fundare
a construcţiilor si a masivelor de pământ si o vechime minimă de 14 ani în proiectare, cercetare,
execuţie, învăţământ superior, din care, obligatoriu, activitatea de proiectare să fie de minimum 4
ani.
CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii si finale
Art. 16. - Verificatorul de proiecte atestat pentru cerinţa A - rezistenţă si stabilitate are obligaţia
să
verifice datele privitoare la condiţiile specifice de amplasament si condiţiile de exploatare
tehnologică
în care s-a încadrat proiectul, precum si celelalte criterii pentru respectarea reglementărilor
tehnice
referitoare la cerinţa A, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 17. - (1) Certificatul de atestare tehnico-profesională va fi întocmit conform modelului din
anexa
nr. 2.
(2) Stampilele specialistilor verificatori de proiecte, experţilor tehnici si responsabililor tehnici cu
execuţia trebuie să corespundă modelelor din anexa nr. 3.
(3) În interiorul stampilelor pentru instalaţii Is, It, Ig, Ie, în semicerc se vor cuprinde si literele
care
definesc cerinţele de calitate: A, B, C, D, E, F.
(4) Certificatul, legitimaţia si stampila de atestare a unui specialist trebuie să cuprindă:
specialitatea,
domeniile si cerinţele pentru care a fost atestat, cu iniţialele acestora.
(5) Legitimaţiile de atestare se vor viza din 5 în 5 ani la Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor
si Locuinţei, în vederea continuării activităţii, în acest scop, specialistii atestaţi vor prezenta
registrul de
evidenţă a activităţii depuse, care va purta viza inspectoratelor teritoriale în construcţii din cadrul
Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Art. 18. - Condiţiile de vechime minimă prevăzute la art. 8, 12 si 15 pot fi reduse cu maximum 2
ani
cu aprobarea Direcţiei generale tehnice în construcţii din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuinţei, pe baza avizelor comisiilor tehnice de examinare, în cazul în care
specialistii dovedesc că au realizări anterioare deosebite în domeniile sau specialităţile în care
solicită
atestarea.
Art. 19. - Nu pot fi atestate tehnico-profesional persoanele care au suferit condamnări pentru
concurenţă neloială, abuz de încredere, fals sau altă infracţiune pentru care este prevăzută
pedeapsa
complementară a interzicerii unor drepturi.
Art. 20. - Beneficiarii vor solicita specialistilor atestaţi angajaţi pentru verificare sau expertizare
să
prezinte legitimaţia care confirmă domeniul sau partea de domeniu si, respectiv, specialitatea în
care
acestia au fost atestaţi, precum si termenul de valabilitate a acesteia.
Art. 21. - Solicitanţii respinsi de comisia de examinare pot reveni cu o nouă cerere de atestare
după
o perioadă de minimum 6 luni. În acest scop, solicitanţii vor întocmi un nou dosar în care vor
înscrie si
realizările din ultima perioadă de activitate.
Art. 22. - Certificatul de atestare se suspendă de către autoritatea care l-a eliberat până la aducerea
la îndeplinire a măsurilor înscrise în procesul-verbal de constatare, în cazul în care se constată:
a) neîncadrarea proiectelor si detaliilor de execuţie în prevederile reglementărilor tehnice în
construcţii în vigoare;
b) efectuarea unor expertize care nu respectă prevederile Regulamentului de verificare si
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor;
c) efectuarea unor verificări sau expertize pentru domenii, specialităţi sau cerinţe, altele decât cele
pentru care a fost acordată atestarea;
d) coordonarea tehnică a unor lucrări de construcţii ce nu fac parte din domeniul sau domeniile
pentru care specialistul a obţinut atestarea;
e) neţinerea la zi a registrului de evidenţă a expertizelor, a proiectelor si detaliilor de execuţie
verificate si/sau a lucrărilor a căror execuţie o coordonează tehnic.
Art. 23. - (1) Specialistii atestaţi anterior intrării în vigoare a prezentei reglementări tehnice îsi
vor
desfăsura în continuare activitatea în domeniile si specialităţile menţionate în certificatele si
legitimaţiile de atestare.
(2) Specialistii atestaţi la cerinţa A pot apela de câte ori consideră necesar numai la specialistii
atestaţi pentru cerinţa Af, în scopul verificării condiţiilor speciale de fundare ale construcţiilor si
ale
masivelor de pământ (fundarea pe terenuri sensibile la înmuiere, terenuri argiloase cu contracţii si
umflări mari, pământuri lichefiabile etc., precum si terenuri instabile în pantă, lucrări de
consolidare si
impermeabilizare a terenului de fundare, fundaţii pe piloţi, coloane, barete, pereţi mulaţi, ancoraje
si
altele).
(3) Proiectanţii de structuri vor prevedea în documentaţii verificarea la cerinţa Af, inclusiv
verificarea
studiului geotehnic, acolo unde consideră că este cazul.
(4) Agenţii economici care execută construcţii vor apela de câte ori consideră necesar la
responsabili tehnici cu execuţia atestaţi în domeniul XI, pentru verificarea execuţiei lucrărilor
specificate la alin. (3).
Art. 24. - Specialistii cu activitate în construcţii atestaţi sunt obligaţi să anunţe orice modificare
de
domiciliu si/sau telefon, survenită ulterior atestării, Direcţiei generale tehnice în construcţii din
cadrul
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei.
Art. 25. - Procedura de examinare si atestare tehnico-profesională a specialistilor cu activitate în
construcţii va fi elaborată de către Direcţia generală tehnică în construcţii din cadrul Ministerului
Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţei.
Art. 26. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta reglementare tehnică.
ANEXA Nr. 1
la reglementarea tehnică
Domnule ministru,
Subsemnatul (subsemnata) ...................................................,
nascut (nascuta) la data de ......................................... in comuna/
orasul .........................., judetul ....................................,
tara ................................................., domiciliat (domiciliata)
in comuna/orasul .........................., judetul ..........................,
str. ............ nr. ..., bl. ..., sc. ....., et. ..., ap. ..., sectorul .....,
fiul (fiica) lui ........................ si al (a) ...........................,
posesorul (posesoarea) diplomei de ............ avand nr. ..........., eliberata
de ................ din orasul ...................., promotia .................,
tara .................., solicit atestarea tehnico-profesionala pentru calitatea
de ................. in domeniul (domeniile) - pentru constructii - sau
specialitatea (specialitatile) - pentru instalatii .............................
................................................................................
................................................................................
pentru urmatoarele cerinte de calitate: ........................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
.............................................................................. .
in sustinerea cererii anexez urmatoarele acte:
1. Memoriu de activitate
2. Recomandare din partea ...................................................
avand calitatea de .............................................................
3. Recomandare din partea ...................................................
avand calitatea de .............................................................
4. Recomandare din partea ...................................................
avand calitatea de .............................................................
5. Chitanta nr. .......................... pentru plata tarifului de atestare
6. Copie legalizata de pe diploma nr. ............, eliberata de ............
71). Copie legalizata de pe actul de echivalare a diplomei nr. .............,
eliberat de Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania
8. Copie legalizata de pe carnetul de munca
9. Declaratie scrisa ca nu am cazier judiciar sau copie legalizata de pe
cazierul judiciar.
Mentionez ca imi desfasor activitatea in cadrul2) ....................., unde
am calitatea de3) ..............................., cu sediul in ...............,
judetul ......................, comuna/orasul .................................,
str. ............................., telefon .........., sectorul ............. .
Declar ca am luat cunostinta de obligatiile ce-mi revin potrivit prevederilor
legale, in calitate de .........................................., si inteleg sa
le respect intocmai.
Localitatea ............. data .....................
Semnatura ...................
Domnului ministru al lucrarilor publice, transporturilor si locuintei
NOTA:
Ceea ce nu corespunde se lasa necompletat.
___________
1) Pentru absolvenţii unei instituţii de învăţământ superior din altă ţară decât România.
2) Denumirea instituţiei (societăţii comerciale, firmei etc.) în care lucrează solicitantul.
3) Asociat, administrator, cenzor, salariat, după caz.
ANEXA Nr. 2
la reglementarea tehnică
MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOR SI LOCUINłEI
CERTIFICAT DE ATESTARE TEHNICO-PROFESIONALĂ
Nr. .... din .............
In baza Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile
ulterioare,
in urma cererii nr. ........ din .............. si a verificarii efectuate de
Comisia de examinare nr. ........ din .................. se elibereaza prezentul
certificat de atestare.
Se atesta domnul (doamna) .................., de profesie ..............., cu
domiciliul in localitatea .............., str. .................. nr. .........,
bl. ......, sc. ........, et. ......, ap. ......., judetul ............., pentru
calitatea de ................... in domeniul (domeniile) .......................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
...............................................................................,
in specialitatea ...............................................................
................................................................................
................................................................................
...............................................................................,
pentru urmatoarele cerinte de calitate: ........................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
.............................................................................. .
Ministrul lucrarilor publice, Director general,
transporturilor si locuintei,
ANEXA Nr. 3
la reglementarea tehnică
MODELE DE STAMPILE*)

___________
*) Modelele de stampile sunt reproduse în facsimil.
STAMPILĂ
Specialisti verificatori de proiecte
STAMPILĂ
Responsabili tehnici cu execuţia
STAMPILĂ
Experţi tehnici
NOTĂ:
Numărul de pe stampilă este numărul certificatului de atestare si al legitimaţiei specialistului
posesor al stampilei.
Is, It, Ig si Ie reprezintă specialităţile de instalaţii specificate la art. 4 din reglementarea tehnică.
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului
Ordin nr. 575/2006
din 14/04/2006
pentru modificarea anexei nr. 2 la Reglementarea
tehnică "Îndrumător pentru atestarea tehnicoprofesională
a specialistilor cu activitate în construcţii",
aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor si locuinţei nr. 777/2003
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 355 din 20/04/2006
Actul a intrat in vigoare la data de 20 aprilie 2006
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii,
cu
modificările ulterioare,
având în vedere prevederile Regulamentului de verificare si expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuţiei lucrărilor si a construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
925/1995,
în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si
funcţionarea
Ministerului Transporturilor, Construcţiilor si Turismului, cu modificările si completările
ulterioare,
ministrul transporturilor, construcţiilor si turismului emite următorul ordin:
Art. I. - Anexa nr. 2 la Reglementarea tehnică "Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a
specialistilor cu activitate în construcţii", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice,
transporturilor si locuinţei nr. 777/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
397 din
9 iunie 2003, se modifică si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul transporturilor, construcţiilor si turismului,
Gheorghe Dobre
Bucuresti, 14 aprilie 2006.
Nr. 575.
ANEXĂ *)
___________
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
Parlamentul Romaniei
___________
@Text actualizat la data de 12.05.2007. Actul include modificarile din urmatoarele acte:
- H.G. nr. 498/2001
- Legea nr. 587/2002
- Legea nr. 123/2007.
- A se vedea Legea nr. 123/2007 care prin art. unic pct. 2 prevede ca in intreg cuprinsul legii,
cuvantul "cerinte" se
inlocuieste cu sintagma "cerinte esentiale esentiale".
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora
in exploatare, in scopul
satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor.
Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc
si se realizeaza pe baza
de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.
Art. 2. - Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor
aferente acestora - indiferent de
forma de proprietate sau destinatie - denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de
modernizare, modificare,
transformare, consolidare si de reparatii ale acestora.
Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti
situate in mediul rural si in
satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.
Art. 3. - Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la
realizarea si exploatarea unor
constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora,
a societatii si a mediului
inconjurator.
Art. 4. - Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de
importanta ale constructiilor,
conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului.
Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate,
destinatie, mod de utilizare, grad
de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice.
Art. 5. - Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si
mentinerea, pe intreaga
durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale esentiale:
a) rezistenta mecanica si stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igiena, sanatate si mediu;
d) siguranta in exploatare;
e) protectie impotriva zgomotului;
f) economie de energie si izolare termica.@
__________
@Articolul a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 123/2007.
Art. 6. - Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea,
realizarea si exploatarea
constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.
Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si
furnizorii de produse pentru
constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici,
precum si autoritatile publice si
asociatiile profesionale de profil.
Art. 7. - In contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit,
factorii prevazuti la articolul
precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor,
corespunzatoare cerintelor
esentiale, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor
clauze.
In contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte esentiale, referitoare la calitate, inferioare
reglementarilor in vigoare, cu
privire la cerintele esentiale prevazute la art. 5.
CAPITOLUL II
Sistemul calitatii in constructii
Art. 8. - Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice,
responsabilitati, regulamente,
Lege nr. 10/1995
din 18/01/1995
Versiune actualizata la data de 12/05/2007
privind calitatea in constructii@
proceduri si mijloace, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de
concepere, realizare, exploatare si
postutilizare a acestora.
Art. 9. - Sistemul calitatii in constructii se compune din:
a) reglementarile tehnice in constructii:
b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor;
e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;
g) activitatea metrologica in constructii;
h) receptia constructiilor;
i) comportarea in exploatare si interventii in timp;
j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.
Art. 10. - Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect
conceptia, calculul si alcatuirea,
executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in principal,
conditiile minime de calitate cerute
constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare
si de verificare a acestora.
Art. 11. - Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija
producatorului, in conformitate cu
metodologia si procedurile stabilite pe baza legii.
La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care
trebuie sa asigure nivelul de
calitate corespunzator cerintelor esentiale.
Art. 12. - Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii
stabilesc, in conditiile prezentei
legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in
opera si de intretinerea a
acestora.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor esentiale
se vor folosi produse,
procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice
corespunzatoare.
Art. 13. - Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste respectarea
reglementarilor tehnice
referitoare la cerinte esentiale, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte
atestati, altii decat specialistii
elaboratori ai proiectelor.
Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile alineatului
precedent.
Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori
prin diriginti de specialitate
sau prin agenti economici de consultanta specializati.
Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici
atestati.
Art. 14. - Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor
care participa la conceperea,
realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru
garantarea calitatii acestora.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator
cerintelor esentiale, prin
personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu
conceput si realizat.
Art. 15. - Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac in
conformitate cu prevederile
legale.
Art. 16. - Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor
legale privind etalonarea,
verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in
acest domeniu.
Art. 17. - Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor
nemijlocite, in conformitate
cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei.
Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la
realizarea si exploatarea
acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are
obligatia sa o pastreze si sa
o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt
obligatorii pentru proprietar si
utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor - proprietar, in prezenta proiectantului si a
executantului si/sau
reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.
Art. 18. - Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta
a acestora si cuprinde
ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si
masurare specifice, in scopul
mentinerii cerintelor esentiale.
Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare,
transformare, extindere, desfiintare
partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de
proiectantul initial al cladirii sau a
unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in
cartea tehnica a constructiei.
Art. 19. - Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare
a constructiilor, de
reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea
deseurilor cu asigurarea
protectiei mediului potrivit legii.
Art. 20. - Controlul de stat al calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de
proiectare, de executie, de
exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in
constructii.
Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectia de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea
unitara a prevederilor legale in
domeniul calitatii constructiilor.
CAPITOLUL III
Obligatii si raspunderi
Secţiunea 1
Obligatii si raspunderi ale investitorilor
Art. 21. - Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau
interventii la constructiile
existente in sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza
reglementarilor tehnice, precum si a
studiilor si cercetarilor efectuate;
b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;
c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;
d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate
sau agenti economici de
consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei
lucrarilor, precum si a
deficientelor proiectelor;
f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de
garantie;
g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar;
h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste
constructii se executa lucrari de
natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.
Secţiunea 2
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor
Art. 22. - Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale
referitoare la calitatea
constructiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor
esentiale, cu respectarea
reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti
de catre investitor, precum si
solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea,
intretinerea si reparatiile,
precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor.
Documentatia privind postutilizarea
constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor
esentiale si participarea pe
santier la verificarile de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la
constructiile la care trebuie sa
asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale, precum si urmarirea aplicarii pe
santier a solutiilor adoptate,
dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea
investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.
Secţiunea 3
Obligatii si raspunderi ale executantilor
Art. 23. - Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in
vederea solutionarii;
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza
si in conformitate cu
proiecte verificate de specialisti atestati;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale printr-un sistem propriu de
calitate conceput si realizat
prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si
asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a
lucrarilor;
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie,
numai pe baza solutiilor
stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect,
certificate sau pentru care exista
agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor esentiale, precum si gestionarea probelor-
martor; inlocuirea
produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si
numai pe baza solutiilor
stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor esentiale;
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului in
cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor esentiale de calitate si
pentru care a predat
investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie
a lucrarilor de constructii;
k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
executie, cat si in
perioada de garantie stabilita potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie - factori de raspundere,
colaboratori,
subcontractanti - in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu
prevederile legale in vigoare.
Secţiunea 4
Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale
responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici, atestati
Art. 24. - Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in
ceea ce priveste asigurarea
nivelului de calitate corespunzator cerintelor esentiale proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru
realizarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor esentiale, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau
constructii aflate in exploatare,
raspund pentru solutiile date.
Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.
Secţiunea 5
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor
Art. 25. - Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform
normelor legale in cartea
tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor;
b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea
constructiei, noului
proprietar;
c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea
tehnica si reglementarilor tehnice;
d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere,
desfiintare partiala, precum si de
lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice
sau persoane juridice
autorizate si verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile
legale;
f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea
prevederilor legale in vigoare.
Secţiunea 6
Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor
constructiilor
Art. 26. - Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a
constructiei;
b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin. 2,
numai cu acordul
proprietarului si cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si
contractului incheiat cu
proprietarul;
e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului, in
cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare.
Secţiunea 7
Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare
Art. 27. - Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii
principale:
a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare, in vederea fundamentarii
reglementarilor tehnice in
constructii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi pentru
constructii;
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea
eliberarii de agremente tehnice,
conform dispozitiilor legale.
Secţiunea 8
Obligatii si raspunderi comune
Art. 28. - Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor
constructii de calitate
corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si
regulamentele elaborate potrivit
prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea
si postutilizarea acestora.
Art. 29. - Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de
materiale si produse pentru
constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate,
expertul tehnic atestat raspund
potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10
ani de la receptia lucrarii,
precum si dupa implinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru
viciile structurii de rezistenta
rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.
Secţiunea 9
Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii,
lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
Art. 30. - Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului din
cadrul Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului Bucuresti in constructii,
lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu atributii
stabilite prin dispozitii legale
raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in
domeniul calitatii constructiilor,
in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum si de constatarea
contraventiilor, aplicarea
sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator.
Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile din cadrul obiectivelor cu caracter
secret, stabilite prin ordine
ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii,
se realizeaza de catre organele
proprii abilitate in acest scop.
Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si
amenajarea teritoriului vor fi stabilite
prin hotarare a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
Art. 31. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi proiectarea,
verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara
respectarea reglementarilor
tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre
urmatoarele consecinte:
pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai
multor persoane, distrugerea
totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante,
ori alte consecinte deosebit
de grave.
Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi, in
cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau
vatamarea grava a integritatii
corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii
sau utilaje importante, ori
alte consecinte deosebit de grave.
Art. 32. - Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda
continuarea lucrarilor de
constructii executate necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate
cazurile in care acestea le
afecteaza rezistenta si stabilitatea.
Art. 33. - Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost
savarsite in astfel de conditii
incat, potrivit legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:
I. De la 15.500.000 lei la 93.000.000 lei:@
a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia cu incalcarea prevederilor
referitoare la autorizarea si
executarea acesteia;
b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate
si importanta deosebita,
referitoare la stabilitate si rezistenta.
II. De la 15.500.000 lei la 77.000.000 lei:@
a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati
conform prevederilor
legale;
b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de
intretinere, de reparatii si de
consolidari;
c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele
esentiale, fara proiect verificat de
specialisti atestati conform prevederilor legale;
d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si de asigurare a
calitatii, inclusiv realizarea de
constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator prevederilor art. 14.
III. De la 7.700.000 lei la 46.500.000 lei:@
a) elaborarea de proiecte incomplete sau continand neconcordante intre diferitele sectiuni ale
acestora, care pot determina
nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale, precum si
insusirea acestora de catre
specialisti verificatori de proiecte atestati;
b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele esentiale constructiei;
c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale;
d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conform prevederilor legale;
e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau lucrari de constructii, a unor solutii
care pot determina
nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor esentiale;
f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea
lucrarilor de constructii;
g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau
agenti economici de consultanta
specializati, corespunzator prevederilor art. 21;
h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului calitatii in constructii, neprezentarea
documentelor si a actelor
solicitate de persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale.
IV. De la 3.000.000 lei la 12.500.000 lei:@
a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor
determinante supuse controlului
calitatii;
b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista
agremente tehnice la lucrari la
care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor esentiale;
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare
la cerinte esentiale;
d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii si care
afecteaza nivelul de calitate
corespunzator cerintelor esentiale;
e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei si
neasigurarea conditiilor de verificare.
V. De la 1.500.000 lei la 3.000.000 lei:@
a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante, urmare convocarii
facute de executant, precum si
convocarea nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati;
b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor aparute in
timpul executiei, referitoare
la cerinte esentiale;
c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii pentru remedierea defectelor sesizate,
referitoare la cerinte
esentiale;
d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea
neconformitatilor,
defectelor sau neconcordantelor aparute in timpul executiei;
e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului
in cazul producerii unor
accidente tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare;
f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in actele de control.
__________
@Punctele I-V au fost modificate prin art. unic din H.G. nr. 498/2001.
Art. 34. - Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica persoanelor juridice si fizice.
Art. 35. - Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre
persoane cu atributii de
control din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea
teritoriului, iar in cazurile prevazute la
art. 30, de catre persoanele imputernicite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne
si Serviciul Roman de
Informatii.
Art. 36. - Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale si tranzitorii
Art. 37. - Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in categorii de
importanta si pentru componentele
sistemului calitatii in constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice
si Amenajarii Teritoriului, cu
consultarea organismelor cu atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de la
data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
Art. 38. - Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotarari ale Guvernului.
Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor
sistemului calitatii in constructii se
aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.
Art. 39. - Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din
Legea nr. 50/1991 se va elibera
numai pentru proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati, cu exceptia
prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei
legi.
Art. 40. - Investitorii sau proprietarii vor vira lunar catre Inspectoratul de Stat in Constructii -
I.S.C. din subordinea Ministerului
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei o suma echivalenta cu o cota de 0,70% din
cheltuielile pentru executarea
constructiilor si a lucrarilor prevazute la art. 2 si pentru care se emit, in conditiile legii, autorizatii
de construire, cu exceptia
proprietarilor, persoane fizice, care executa lucrari de consolidare si reparatii la locuintele din
proprietate. Calculul si virarea
sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata prestatiilor. Inspectoratul de Stat in
Constructii - I.S.C. utilizeaza 70%
din fondul astfel constituit pentru indeplinirea atributiilor, potrivit prevederilor legale, si vireaza
30% din acest fond in contul
Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care il utilizeaza pentru:
a) elaborarea reglementarilor tehnice in constructii, urbanism, amenajarea teritoriului si habitat,
precum si a cercetarilor,
testarilor, documentatiilor, studiilor, auditului, bancilor de date si realizarii de prototipuri
necesare fundamentarii reglementarilor
specifice domeniului. Tipurile de reglementari si de cheltuieli aferente se stabilesc prin
regulament elaborat de Ministerul
Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si aprobat prin hotarare a Guvernului;
b) executarea prin Compania Nationala de Investitii - «C.N.I.» - S.A. a unor lucrari de interventie
in prima urgenta la
constructii vulnerabile si care prezinta pericol public, in vederea asigurarii cerintei de rezistenta si
stabilitate, a prevenirii si
atenuarii efectelor riscurilor naturale cauzate de cutremure de pamant, inundatii, alunecari de
teren, tasari si/sau prabusiri de
teren si, dupa caz, pentru expertizarea si proiectarea lucrarilor necesare. Criteriile si modul de
alocare a sumelor se stabilesc
prin norme metodologice elaborate de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei
si aprobate prin hotarare a
Guvernului.@
Intarzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar, prevazute la alin. 1, se penalizeaza
cu 0,15% pe zi de
intarziere, fara a se depasi suma datorata.
Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico-profesionala a specialistilor in
constructii se suporta de catre
partea interesata.
Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au
aceeasi destinatie.
Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente
tehnice pentru noile materiale,
procedee si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si
executiei lucrarilor de constructii,
conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi
comportarii in exploatare si interventii in
timp, precum si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati, cu exceptia
cheltuielilor efectuate potrivit alin.
1 lit. b).@
__________
@Alineatul (1) a fost modificat prin art. unic pct. 1 din Legea nr. 587/2002.
- Alineatul (5) a fost modificat prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 587/2002.
Art. 41. - Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977
privind asigurarea durabilitatii,
sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Ordonanta Guvernului nr.
2/1994 privind calitatea in constructii,
precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 decembrie 1994, cu
respectarea prevederilor art. 74
alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie 1994, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Bucuresti, 18 ianuarie 1995.
Nr. 10.
Informaţii despre cum să-ţi construieşti o casă, o anexă la casă, un garaj,

o hală, un atelier etc...

Se adresează atât persoanelor fizice cât şi celor juridice care doresc să construiască.

Pentru cine are timp la dispoziţie - înainte de a începe orice demers, trebuie să cunoască Legea
10 /1991 - Calitatea în construcţii, Legea 50 cu normele ei de aplicare, Hotărârile Administraţiei
Publice Locale.

Pentru cine nu are timp - înainte de a începe orice demers, să apeleze la serviciile unui
specialist în domeniu – o firmă de consultanţă în construcţii sau un inspector de şantier.

Necunoaşterea legilor nu te scuteşte de consecinţe !!!

Acest site vă ajută să faceţi cele mai bune alegeri privind proiectarea, execuţia şi recepţia
lucrărilor executate.

Cunoaşterea paşilor care trebuie urmaţi vă scuteşte de a considera că aţi pornit într-o mare
aventură.

INFORMAŢIILE SE REFERĂ LA CEI CARE CONSIDERĂ CĂ AU SUFICIENT TIMP ŞI

CARE SE POT ÎNARMA CU MULTĂ RABDARE ŞI CALM !!

Odată ce este luată hotărârea de a construi ceva, iată ce va trebui să faceţi ( în paranteze este
indicată durata obţinerii actului respectiv ) :

- actualizaţi-vă EXTRASUL DE CARTE FUNCIARĂ ( este valabil numai 30 de zile) ( 1 zi)

- solicitaţi la Primărie un Plan de situaţie scara 1:500 şi un Plan de încadrare în zonă - scara 1
:2000 (cca.3 zile)

- completaţi o cerere pentru eliberarea Certificatului de Urbanism la care anexaţi cele enumerate
anterior (în copie)

Dupa circa trei săptămâni veţi avea Certificat de Urbanism care vă va impune condiţiile în care
veţi putea construi şi vă va indica care sunt Acordurile şi Avizele necesare pentru a face parte
integrantă din proiect.

Avize şi Acorduri privind unităţile urbane şi infrastructura (durata de obţinere –

cca.3săptămâni)

- alimentare cu apă

- alimentare cu energie electrică

- gaze naturale
- salubritate

- canalizare

- alimentare cu energie termică

- telefonizare

- transport urban

- altele

Avize si acorduri privind :

- prevenirea şi stingerea incendiilor

- protecţia mediului

- apărarea civilă

- sănătatea populaţiei

Aviz Inspecţia în Construcţii (se va obţine pe baza proiectului final care, în majoritatea
cazurilor, trebuie să conţină şi o expertiză tehnică - întocmită de un expert tehnic autorizat)

Declaraţie notarială că imobilul nu face obiectul unui litigiu.

Viza verificator MLPAT - proiectant autorizat pentru verificarea proiectelor.

Deviz estimativ lucrări.

Plan parcelar întocmit de expert O.N.C.G.C.

Studiu geotehnic – întocmit de un geotehnician autorizat.

In funcţie de complexitatea lucrării se pot solicita şi alte Avize si Acorduri.

Cu acest Certificat de urbanism şi cu o Temă de Proiectare clară, începeţi să căutaţi un

proiectant – arhitectul poate fi proiectant general şi se va ocupa de coordonarea inginerilor de
specialitate care contribuie la realizarea proiectului – rezistenţa şi instalaţii.

Tema de proiectare trebuie să conţină :

- date despre suprafeţele diferitelor încăperi

- date despre regimul de înalţime ( parter, etaj, mansardă, etc…)

- alte date pe care le consideraţi absolut necesare pentru a fi sigur că proiectul va fi aşa cum aţi
dorit

NU UITAŢI !

Pentru acelaşi proiect şi aceeaşi temă de proiectare solicitaţi minim trei oferte de preţ pentru a
avea o imagine orientativă asupra costurilor de proiectare.

După alegerea proiectantului care vă oferă cea mai mare încredere, încheiaţi cu acesta un
Contract de proiectare care să conţină, în mod explicit, următoarele :

- durata de elaborare a proiectului

- durata de obţinere a Acordurilor şi Avizelor precum şi contravaloarea acestora

- proiectul pentru obţinerea Autorizaţiei de construire şi/sau proiectul de execuţie şi

contravaloarea acestuia

- asistenţa tehnică pe şantier a delegaţilor arhitectului şi ale proiectantului de specialitate

- alte clauze ( penalitati de întârziere, forţă majoră, etc..)

După depunerea, la Primarie sau Consiliul Judetean, al proiectului conţinând toate cele solicitate
prin Certificatul de Urbanism - în aproximativ 1 lună se obţine Autorizaţia de Construire.

ATENŢIE !

-Proiectul pe care-l primiţi odată cu Autorizaţia de Construire păstraţi-l intact !!! Vă va fi

necesar la CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCŢIEI şi la întabularea construcţiei ! Pentru
oferte şi execuţie se dau numai copii xerox !!

Acum este momentul ( dacă nu a-ţi făcut-o încă) să vă angajaţi un inspector de şantier care să :

-vă reprezinte interesele în faţa constructorului, a Inspecţiei de Stat în Construcţii

-să urmărească executarea lucrării în conformitate cu proiectul şi cu normativele tehnice

-să verifice procesele-verbale de lucrări ascunse şi să le contrasemneze.

Inspectorul de şantier este reprezentantul dvs. legal şi vă apără interesele şi-l puteţi consulta
în orice problemă legată de lucrarea dvs.

Nu este indicat să lăsaţi constructorul să vă impună angajarea unui inspector de şantier şi în nici
un caz ca acesta să fie platit de constructor pentru a avea siguranţa că lucrările vor fi corect
executate !

Lucrarea o puteţi realiza în mai multe variante (indiferent de variantă, este neapărat necesar să
încheiaţi un contract cu constructorul ) :
-cu o societate comercială cu profil de construcţii cu care să contractaţi lucrarea, inclusiv
aprovizionarea cu materiale ( caz în care veţi solicita un deviz ofertă detaliat cu valoarea
manoperei, a materialelor, a utilajelor, a transpoturilor.

Atentie! O societate comercială care se respectă şi care prezintă credibilitate este aceea care are
un responsabil tehnic cu execuţia, care întocmeşte procesele verbale de lucrări ascunse, procese
verbale care fac parte integrantă din Cartea Tehnică a construcţiei.

-cu o societate comercială cu profil de construcţii – dar numai partea de manoperă, materialele
urmând a le procura dvs.

-în regie proprie - caz în care trebuie neapărat să ştiţi că întreaga responsabilitate pentru realizarea
din punct de vedere tehnic a lucrării vă aparţine dvs, constructorii neavând nici o responsabilitate
- în acest caz angajarea unui inspector de şantier este obligatorie, pentru a putea întabula
construcţia.

Urmează perioada de obţinere a ofertelor de preţ de la constructori.

NU VĂ GRĂBIŢI SĂ CONTRACTAŢI LUCRAREA CU PRIMUL OFERTANT !!

Solicitaţi cel puţin 3 oferte şi referinţe despre lucrările pe care le-au executat până în prezent,
indiferent că este o societate de construcţii sau faceţi lucrarea în « regie proprie ».

Este neapărat necesar să încheiaţi un contract cu cei cu care veti executa lucrarea , care va trebui
să conţină

- datele de identificare ale contractanţilor

- lucrările care se vor executa(săpături manuale, betoane, zidărie etc…)

- durata de execuţie a lucrării

- calitatea lucrărilor

- valoarea lucrărilor

- penalităţi în caz de nerespectarea termenilor contractului

- soluţionarea litigiilor

- forţa majoră

- alte clauze

Odată ales constructorul, este momentul să anunţaţi începerea lucrării la Primărie sau la
Consiliul Judeţean. Din data în care anunţaţi începerea lucrării decurge durata de execuţie a
lucrării. (Anunţul se face printr-o cerere scrisă la care se anexează o copie după Autorizaţia de
Construire).
Deasemenea se anunţă, printr-o cerere scrisă ( la care se anexează o copie după Autorizaţia de
Construire şi Programul de Control al Calitaţii Lucrărilor ) Inspecţia de Stat în Construcţii. La
anunţarea începerii lucrărilor se percepe o taxă de 0,1% din valoarea construcţiei specificată în
Autorizaţie, urmând ca pe parcursul execuţiei să se achite o taxă de 0,7% din aceeaşi valoare.

Dvs. sau constructorul va trebui să montaţi la loc vizibil panoul de identificare al investiţiei –
după modelul primit de la Primărie.

Acum lucrările pot începe !

SUCCES !!!

N.B. Pentru Cartea Tehnică a construcţiei (care va fi cartea ei de vizită şi o va însoţi pe toară
perioada de existenţa ) se vor întocmi Procese verbale ale tuturor lucrărilor care devin ascunse,
semate de beneficiar (sau reprezentantul său legal+inspectorul de şantier , proiectant şi executant)
; mai trebuie să conţină o condică de betoane pentru evidenţa betoanelor turnate în diferite
elemente (confirmarea calităţii betonului se va face de către un laborator autorizat care , la 28 zile
de la turnarea betonului va încerca probele prelevate de la faţa locului iar rezultatul încercărilor
va fi consemnat în condica de betoane ) ;calitatea celorlalte materiale puse în lucru va fi
confirmată de certificate de calitate care vor însoţi ,obligatoriu , fiecare material achiziţionat
(armături ptr.betoane, cărămizi , ţiglă etc…)