MEDICINA DENTARA *5 Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa

- propuneri intrebari - anestezia nervului nazo-palatin:

Tema nr. 1
Anestezia in medicina dentara
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 6-53
*1 Care din substantele anestezice enumerate
mai jos face parte din grupa derivatilor
esterici:
A. treimea anterioara a fibromucoasei palatine
B. cele doua treimi posterioare ale fibromucoasei
palatine
C. gingia palatina din dreptul molarilor superiori
D. septul nazal , baza si aripa nasului
E. podeaua nazala si celulele etmoidale
(pag. 25)
6 Anestezia locala prin iniltratie este:
A. anestezia topica

A. Procaina (Novocaina) B. anestezia submucoasa

B. Bupivacaina C. anestezia intradermica

D. anestezia subcutanata in straturi
C. Hostacaina
E. anestezia subcutanata in baraj
D. Articaina
(pag. 20)
E. Mepivacaina
(pag. 6) 7 Anestezia tronculara periferica se adreseaza:

*2 Care este anestezia locala in care se obtine A. unui singur dinte

anestezia dintelui dar nu si a partilor moi: B. filetelor nervoase terminale
A. anestezia topica C. numai pulpei dentare , ligamentelor alveolo-
dentare, gingie , os alveolar
B. anestezia locala prin infiltratie
D. unui trunchi nervos si ramurilor sale
C. anestezia tronculara-periferica
E. si partilor moi inervate de trunchiul nervos
D. anestezia bazala
anesteziat
E. anestezia intraligamentara (pag. 23)
(pag. 22)
8 Pentru anestezia nervului palatin anterior se
*3 Anestezia topica se poate folosi pentru folosesc urmatoarele repere:
anestezia nervului:
A. ultimul molar la 1cm deasupra coletului
A. lingual, in santul mandibulo lingual , in dreptul
B. la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei
molarului de minte
pterigoide
B. alveolar supero-anterior
C. santul palatin in dreptul molarului unu
C. mentonier
D. papila incisiva
D. incisiv
E. gaura incisiva
E. alveolar inferior (pag. 26-27)
(pag. 19)
9 Anestezia nervului alveolar supero-anterior
*4 Reperele pentru anestezia la tuberozitate teritoriul anesteziat:
sunt:
A. dintii frontali superiori (IC,IL,C)
A. creasta zigomato-alveolara
B. mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona
B. radacina meziala a molarului de 6 ani
C. peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa
C. mucoasa fixa care il tapeteaza
D. creasta temporala D. toata buza superioara
E. creasta temporo-zigomatica E. aripa nasului
(pag. 24) (pag. 28)

Pag. 1 din 183

10 Anestezia nervului alveolar inferior- repere:
A. creasta temporala situata medial si posterior de
marginea anterioara a ramului mandibular
B. plica pterigomandibulara
C. planul de ocluzie al molarilor inferiori
D. creasta temporala situata exterior si posterior de
marginea posterioara a ramului mandibular
E. planul de ocluzie al dintilor superiori
(pag. 29)
11 Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce
priveste tehnica de anestezie George Gaw
Gates:
A. directia acului este inapoi si inafara
B. punctia se realizeaza in mucoasa obrazului
C. acul patrunde in preofunzime 3-3,5cm
D. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal si nervul auriculo-temporal
E. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal
(pag. 30)
12 Care sunt afirmatiile corecte in ceea ce
priveste tehnica de anestezie Veisbrem :
A. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal
B. punctia anestezica se poate practica la 1,5 cm
deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori
C. sunt anesteziati nervul alveolar inferior, nervul
lingual, nervul bucal, nervul maseterin
D. directia acului este perpendiculara pe planul
mucos
E. acul patrunde 1,5 cm si ia contact cu planul osos
la nivelul tuberozitatii mandibulare
(pag. 30)
13 Nervul bucal:
A. inerveaza gingia vestibulara de la gaura
mentoniera inapoi
B. este o anestezie de completare a anesteziei la
Spix
C. substanta anestezica este injectata submucos,
in vestibulul inferior
D. inerveaza planseul bucal
E. inerveaza lobulul urechei
(pag. 31)
14 Anestezia nervului mentonier si incisiv:
A. se anesteziaza dintii frontali inferiori de partea cu
anestezia
B. anestezia se face in gaura mentoniera
C. directia acului este oblica in jos, inauntru si
inainte
D. punctia se practica in mucoasa mobila, in dreptul
radacinii meziale a primului molar inferior
E. sunt anesteziati si premolarii inferiori
(pag. 32)
15 Complicatiile locale ale anesteziei loco-
regionale:
A. necroza mucoasei
B. durerea
C. trismus
D. tulburari oculare
E. alveolita postextractionala
(pag. 39)
16 Sincopa vaso-vagala
A. se descriu doua stadii- presincopal si sincopal
B. in stadiul presincopal apare paloarea faciala,
greata, cascat, hiperventilatie
C. in stadiul sincopal apare pierderea brusca si
tranzitorie a starii de constienta
D. pierderea cunostintei este manifestarea clinica a
bunei oxigenari la nivel cerebral
E. condiuta terapeutica va avea ca obiectiv
imbunatatirea pana la normalizare a irigatiei si
oxigenarii cerebrale
(pag. 43)
17 Manifestarile clinice ale alergiei sunt:
A. prurit
B. eritem
C. angioedem
D. dispnee cu wheezing
E. hipertensiune arteriala
(pag. 45)
18 Accident general hipoglicemic tablou clinc
A. senzatie acuta de foame
B. confuzie mentala, letargie
C. greata si cresterea motilitatii gastrice
D. crestere capacitatii la efort
E. hipertensiune arteriala
(pag. 50)
Pag. 2 din 183
19 Gaura infraorbitala este situata:
A. la 6-8 mm sub rebordul orbitar inferior
B. la unirea celor 2/3 externe cu 1/3 interna a
marginii infraorbitale
C. pe aceeasi linie cu gaura mandibulara
D. la 5 mm inauntrul liniei verticale mediopupilare
E. pe linia verticala ce trece intre cei doi premolari
superiori
(pag. 28)
20 Anestezia nervului nazo-palatin
A. se indica in asociere cu anestezia dintilor supero-
mijlocii
B. punctia anestezica se face la nivelul papilei
incisive
C. nervul se poate anestezia prin imbibitie
D. gaura incisiva se afla pe linia mediana, intre
incisivii centrali superiori
E. gaura incisiva se afla la 0,5cm inapoia si
deasupra coletului incisivilor centrali superiori
(pag. 25-26)
21 Din punct de vedere al structurii chimice,
anestezicele locale se incadreaza in
urmatoarele categorii:
A. Esteri ai acidului paraaminobenzoic
B. Amine
C. Amide
D. Chinolone
E. Chinoline
(pag. 6)
22 Articaina este contraindicata la:
A. Gravide
B. Pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza
plasmatica
C. Pacienti cu tulburari de conducere atrio-
ventriculara severa
D. Porfirie acuta recurenta
E. Pacienti in varsta sau/si cu afectiuni cardiace,
hepatice sau renale
(pag. 13)
23 Anestezia plexala in medicina dentara si
chirurgia oro-maxilo-faciala este frecvent
folosita pentru:
A. Incizia abceselor spatiilor superficiale
B. Extractii dentare
C. Inserarea implanturilor dentare
D. Excizia unor formatiuni tegumentare de mici
dimensiuni
E. Corectarea unor defecte postexcizionale
tegumentare
(pag. 20-21)
Tema nr. 2
Extractia dentara
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 64-102
*1 Contraindicatiile relative generale ale
extractiei dentare pot fi:
A. boli cardiovasculare cu risc mediu
B. tratamente anticoagulante
C. tulburari urinare
D. colecistita
E. abcese perimandibulare
(pag. 66)
*2 Recomandari dupa extractia dentara simpla:
A. Se mentine pansamentul supraalveolar timp de 2
ore
B. Se pot face clatiri usoare cu solutii de antiseptice
dupa indepartarea pansamentului supraalveolar
C. Spalatul dintilor este permis a se incepe in
aceeasi zi cu extractia
D. Edemul postoperator poate fi redus folosind un
prisnit rece aplicat pe obraz in zona extractiei
E. Se instituie obligatoriu antibioterapie
(pag. 66)
*3 Fractura tuberozitatii maxilare
A. Este un accident ce survine frecvent in timpul
extractiei oricarui molar superior
B. Daca fragmentul osos ramane atasat de periost
se indeparteaza chirurgical
C. Defectul se inchide prin sutura secundara a
mucoasei acoperitoare
D. Se pot produce comunicari oro-sinusale largi
E. Daca dintele si tesutul osos formeaza corp
comun se indeparteaza impreuna.
(pag. 66)
*4 Lezarea n. lingual in timpul extractiei
molarilor inferiori
A. Apare frecvent in cazurile extractiei molarului de
minte
B. Tulburarile nu acecteaza foarte mult pacientul
C. Se evita rezectia corticalei vestibulare pentru a
nu leza n. lingual
D. Trepanarea osoasa se face cat mai mult la
nivelul corticalei linguale
E. Recuperarea spontana in urma lezarii nervului
este mult mai putin probabila
(pag. 66)
Pag. 3 din 183
*5 Extractia molarului 2 superior:
A. Morfologia molarului 2 este similara cu cea a
molarului 3 superior
B. Radacinile sunt mai lungi si mai putin divergente
ca la molarul unu superior
C. Tehnica este aceasi ca la toti molarii superiori
D. Instrumentarul folosit este similar celui utilizat
pentru extractia molarului 3 superior
E. Este extras mai usor decat molarul unu superior
(pag. 66)
6 Contraindicatii locale ale extractiei dentare
sunt:
A. Leziuni locale ale mucoasei orale
B. Sinuzita maxilara rinogena
C. Boli cardiovasculare
D. Procese supurative cronice
E. Procese supurative acute
(pag. 66)
7 In cazul pacientilor care urmeaza tratamente
anticoagulante:
A. Prezinta un risc major de sangerare masiva
B. Extractia se practica doar la INR <2.5
C. Sutura plagii postextractionale nu este obligatorie
D. Se recomanda aplicarea unei placi de protectie
ce se mentine 48-72 de ore
E. Se reia medicatia anticoagulanta a 3 a zi dupa
extractie
(pag. 66)
8 Extractia incisivilor superiori:
A. Osul alveolar prezinta o grosime mai redusa
palatinal
B. Decolarea gingivo-mucoasei are rol de a mari
dimensiunile coroanei clinice a dintelui
C. Se aplica mai intai falca vestibulara a clestelui,
dupa care falca palatinala
D. Luxarea dintelui se realizeaza in sens vestibulo-
oral
E. Miscarile de rotatie nu sunt indicate a se aplica
(pag. 66)
9 Chiuretajul alveolei postextractionale:
A. Nu este indicat dupa extractii simple
B. Indeparteaza tesuturile patologice restante
C. chiuretajul fundului alveolei se face cu presiune
bine dozata
D. Se face cu o chiureta dreapta la mandibula sau
una curba la maxilar
E. Este indicat dupa orice extractie dentara
(pag. 66)
10 Sutura postextractionala:
A. este obligatorie dupa orice extractie
B. se recomanda si in cazul extractiilor simple
C. daca marginile plagii nu se pot afronta in
totalitate nu se face sutura
D. sutura protejeaza chiagul alveolar
E. dirijeaza cicatrizarea
(pag. 66)
11 Extractia premolarului 1 superior:
A. premolarul 1 superior are frecvent o radacina si
mai rar doua radacini
B. corticala vestibulara este mai sbtire decat cea
palatinala
C. luxarea se face in sens vestibulo-oral
D. dintele va fi extras prin tractiune in sens ocluzal
si usor palatinal
E. clestele se aplica cat mai apical
(pag. 66)
12 Extractia caninului superior:
A. Radacina caninului determina prezenta
eminentei canine
B. frecvent corticala palatinala este subtire
C. decolarea gingivo-mucoasei se face cu ajutorul
elevatorului sau sindesmotomului curb
D. o complicatie a extractiei este fracturarea unei
portiuni din corticala palatinala
E. dupa luxatie, dintele este tractionat pe o directie
vestibulo-incizala
(pag. 66)
13 Extractia molarului de minte superior erupt
pe arcada:
A. are de obicei radacinile divergente
B. este extras cu clesti speciali pentru molari de
minte superiori
C. este extras cu clesti speciali pentru molari de
minte superiori
D. frecvent extractia se face doar cu elevatoarele
E. fractura tuberozitatii este mai mica daca se
foloseste elevatorul curb pentru extractia
molarilor de minte superiori
(pag. 66)
Pag. 4 din 183
14 Extractia molarului de minte mandibular
erupt:
A. are de obicei radacini conice, fuzionate
B. osul alveolar este mai subtire vestibular
C. osul alveolar prezinta o mare duritate la nivel
retromolar
D. se descriu doua tehnici distincte de extractie a
molarului trei mandibular
E. anestezia se realizeaza prin procedee diferite
fata de cele folosite pentru ceilalti molari
mandibulari
(pag. 66)
15 Reguli in folosirea elevatorului drept:
A. se aplica intotdeauna vestibular si lingual
B. suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in
contact cu dintele ce trebuie extras
C. in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintii
adiacenti pentru a evita lezarea sau luxarea
acestora
D. elevatorul drept nu se foloseste pentru extractia
dintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fost
separate
E. capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liber
pentru a luxa dintele
(pag. 66)
16 Indicatiile de extactie a dintilor permanenti
sunt multiple find legate de:
A. starea dintelui respective
B. starea dintilor antagonisti
C. patologia structurilor adiacente
D. afectiunile asociate
E. tehnica aleasa
(pag. 64)
17 Indicatiile extractiei dentare legate de
patologia dento- paradontala:
A. dinti cu parodontopatie marginala cronica si
mobilitate de gradul II- III
B. dinti malpozitionati
C. dinti mult extruzati
D. dinti care au determinat procese supurative
sinusale
E. dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena
(pag. 64)
18 Indicatiile extractiei dentare legate de
patologia pseudotumorala sau tumorala de
cauza dentara:
A. dinti care au dus la aparitia unor leziuni
hiperplazice reactive (epulis-like)
B. dinti care au suferit transformari chistice
C. dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral
D. dinti inclusi ce nu mai pot erupe
E. dinti cu distructii coronoradiculare intinse
(pag. 64)
19 Indicatii extractiei dentare legate de
patologia traumatica OMF
A. dinti cu fracturi radiculare, oblice sau
longitudinale
B. dinti din focare de fractura ale oaselor
C. dinti erupti ce provoaca inghesuiri
D. dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice
E. dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF
(pag. 64)
20 Indicatiile extractiei dentare legate de
anomalii de numar, forma, pozitie ale
dintilor:
A. dinti inclusi ce nu mai pot erupe
B. dinti inclusi ce provoaca inghesuiri
C. dinti extruzati
D. dinti luxati complet
E. dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic
(pag. 64)
21 Contraindicatiile absolute ale extractiei
dentare sunt:
A. leucemia acuta
B. prolaps de valva mitrala
C. infarct miocardic mai recent de 4 luni
D. infarct miocardic mai vechi de 6 luni
E. procese supurative acute
(pag. 65)
22 Contraindicatiile locale ale extractiei dentare
sunt:
A. stomatita orala
B. sinuzita maxilara rinogena
C. leucemie acuta
D. abcese periosoase
E. tumori benigne labio- cervicale
(pag. 65)
Pag. 5 din 183
 23 Indicatiile extractiei dentare legate de *2 In etiopatogenia incluziei dentare sunt
patologia traumatica oro-maxilo-faciala sunt: incriminati factori locali
A. Dinti care au suferit transformari A. anomalii cromozomiale
chistice/tumorale benigne B. tulburari metabolice
B. Dinti fracturati sau luxati complet in urma
C. despicaturile labio-maxilo-palatine
traumatismelor oro-maxilo-faciale
D. persistenta pe arcada peste limita normala
C. Dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale
cronologica a dintelui temporar
D. Dinti cu parodontopatie marginala cronica
E. dizostoza cleidocraniana
profunda si mobilitate de gradul 2-3
(pag. 131)
E. Dinti mult extruzati, egresati sau inclinati
(pag. 64) *3 Complicatii septice locale asociate incluziei
M3 inferior
24 Extractia cu elevatorul Lecluse in cazul
molarului de minte mandibular are A. septicemia
urmatoarele indicatii: B. osteomielita
A. Cand radacinile molarului de minte inferior sunt C. tromboflebita de sinus cavernos
drepte D. abces endooral
B. Cand coroana dentara a molarului 3 este integra E. meningita
C. Prezenta molarilor 1 si 2 integri, cu implantare (pag. 141)
favorabila
D. Cand radacinile molarului de minte inferior sunt *4 Contraindicatiile redresarii chirurgical-
usor divergente ortodontice a caninului inclus

E. In cazul dintilor cu coroana partial integra A. pacienti tineri

(pag. 80) B. spatiu insuficient pe arcada si nu poate fi creat
prin metode ortodontice
25 Hemoragiile postextractionale apar datorita
C. dintele nu prezinta anomalie de forma sau volum
urmatorilor factori generali care determina
tulburari in mecanismul hemostazei: D. dintele se afla este intr-o pozitie verticala sau
normal oblica
A. Insuficienta hepatica
E. incluzia nu este profunda
B. Afectiuni ale sistemului endocrin
(pag. 165)
C. Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor
plexale in care se foloseste vasoconstrictor *5 Complicatiile dupa odontectomia molarului
D. Stari alergice de minte inferior

E. Afectiuni trombocitare cantitative si calitative A. luxatia ATM

(pag. 99) B. fractura mandibulei
C. hemoragia postextractionala (precoce sau
Tema nr. 3 tardiva)
Patologia eruptiei dentare D. lezarea pachetului vascular nervos alveolar
Bibliografie asociata temei: inferior
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - E. luxatia sau fractura molarului de 12 ani
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
(pag. 151)
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 116-122, 131-157, 159-169 6 Factori locali incriminati in incluzia dentara
*1 Factorii ce nu usureaza odontectomia M3 A. reducerea spatiului de pe arcada
inferior. B. cauze toxice (Raze X)
A. raportul direct cu canalul mandibular C. modificarea axului de dezvoltare a dintelui
B. spatiul fata de molarul doi D. osteoscleroza procesului alveolar
C. pozitie mezio- angulara E. disostoza cleidocraniana
D. radacini conice sau fuzionate (pag. 116)
E. spatiu parodontal larg
(pag. 141)

Pag. 6 din 183

7 Factori generali incriminati in incluzia dentara 12 Factori care ingreuneaza odontectomia M3
inferior
A. deficite de crestere scheletala in anomaliile
dento- maxilare (sindromul compresiei de A. radacini conice sau fuzionate
maxilar)
B. contact strans cu molarul doi
B. sindromul Down
C. incluzie osoasa completa
C. avitaminoze (in special vitamina D)
D. clasa I dupa Pell si Gregory
D. tendinta filogenetica de reducere dimensionala a
E. pozitia mezio- angulara
structurii osoase scheletale
(pag. 141)
E. disfunctii endocrine
(pag. 116) 13 Contraindicatiile decapusonarii molarului de
minte inferior
8 Complicatii mecanice specifice incluziei
dentare A. incluzie verticala
B. anomalii de forma sau volum ale coroanei si/ sau
A. pericoronarita
radacinilor molarului de minte
B. incongruenta dento- alveolara, rotatii, torsionari
C. incluzie submucoasa
C. leziuni carioase
D. capuson de mucosa gros
D. chisturi mandibulare
E. spatiu retromolar insuficient
E. fracturi mandibulare (pag. 146)
(pag. 122)
14 Acidente ce se pot produce in cursul
9 Factori care usureaza odontectomia M3 odontectomiei M3 superior
inferior
A. luxarea sau facturarea molarului de 12 ani
A. pozitia mezio- angulara
B. fractura tuberozitatii
B. radacini lungi si subtiri
C. hemoragie postoperationala
C. clasa C dupa Pell si Gregory
D. luxatia mandibulei
D. spatiu paradontal ingust
E. comunicare oro- sinuzala
E. radacini formate pe 1/3 sau 2/3 (pag. 157)
(pag. 141)
15 Complicatiile dupa odontectomia M3 inferior
10 Tulburari nervoase asociate eruptiei si/ sau sunt legate de:
incluziei molarului de minte inferior
A. luxatia mandibulei
A. mortificari pulpare si resorbtii radiculare ale
B. fractura de unghi mandibular post operator
molarului de 12 ani
C. durerea, edemul si trismusul postoperator
B. trismus
D. inghitirea sau aspirarea unor fragmente dentare
C. sialoree, asialie
sau osoase
D. nevralgi dentare
E. complicatii infectioase
E. gingivo- stomatita (pag. 151)
(pag. 144)
16 La examenul clinic al arcadelor dento-
11 Decapusonarea molarului de minte inferior alveolare pot fi observate o serie de odificari
este indicata in urmatoarele situatii: care pot sugera prezenta incluziei dentare
A. spatiu suficient pe arcada A. prezenta pe arcada a dintelui temporar (insotita
B. incluzie osoasa partiala sau totala de lipsa dintelui definitiv)

C. incluzie verticala B. absenta tremelor si diastemelor

D. capuson de mucoasa subtire, care acopera fata
ocluzala a molarului de minte
E. spatiu retromolar insuficient
(pag. 146)
C. deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini
D. prezenta unor fistule cronice
E. absenta proceselor inflamatori ale mucoasei
(pericoronarite)
(pag. 117)

Pag. 7 din 183

17 Factori locali incriminati in etiopatogenia
incluziei dentare
A. despicaturile labio- maxilo- palatine
B. densitatea osului inconjurator
C. anemiile
D. persistenta de lunga durata a dintilor temporari
E. traumatisme sau infectii ale germenelui dentar
(pag. 116)
18 Infectarea sacului pericoronar a molarului
inclus se produce astfel:
A. printr-o leziune de decubit produsa de o proteza
mobila
B. de la o gangrena complicata a dintilor antagonisti
C. de la o punga parodontala de vecinatate
D. pe cale sanguina in cursul bolilor infectioase
E. de la un focar de osteomielita
(pag. 141)
19 Indicatiile redresarii chirurgical- ortodontice
a caninilor inclusi
A. dintele prezinta anomalii de forma sau volum
B. dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal
de eruptie
C. incluzia este profunda
Tema nr. 4
D. dintele este intr-o pozitie orizontala
E. la pacienti tineri
Bibliografie asociata temei:
(pag. 165)
20 In odontectomia caninului inclus se pot
produce o serie de accidente intraoperatorii
A. luxarea dintilor vecini
B. deschiderea foselor nazale
C. fractura procesului alveolar
D. complicatii infectioase
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 161)
21 Diagnosticul incluziei dentare impune
utilizarea si a altor tipuri de investigatii
radiologice pe langa ortopantomografie, in
functie de natura incluziei, precum:
A. Examenul radiologic cu film ocluzal
B. Incidenta Belot
C. Incidenta Donovan
D. CBCT (Cone Beam Computerised Tomography)
E. Incidenta Parma
(pag. 119-120)
22 Clasificarea pozitiilor molarului de minte
inferior inclus in functie de relatia cu ramul
mandibular dupa Pell si Gregory cuprinde:
A. Clasa I - diametrul mezio-distal al coroanei este
complet liber fata de marginea anterioara a
ramului mandibular
B. Clasa I - molar inclus aliniat pe arcada chiar in
spatele molarului de 12 ani
C. Clasa a II-a - molar inclus deviat spre lingual sau
spre vestibular
D. Clasa a II-a - jumatatea distala a coroanei este
acoperita de marginea anterioara a ramului
mandibular
E. Clasa a III-a - molarul de minte este la nivelul
planului ocluzal al molarului 2
(pag. 133)
23 Accidentele intraoperatorii posibile in
odontectomia caninului superior inclus sunt:
A. Luxarea caninului contralateral inclus osos
B. Deschiderea foselor nazale
C. Deschiderea sinusului maxilar
D. Luxarea dintilor vecini
E. Sectionarea corono-radiculara
(pag. 163)
Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 174-194
1 Indicatiile rezectiei apicale
A. resorbtii radiculare externe sau interne
B. fractura radiculara verticala
C. obturatii de canal in exces ce nu mai pot fi
indepartate
D. raportul nefavorabil coroana radacina
E. cai false, perforatii ale podelei camerei pulpare
(pag. 174)
2 Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale
A. imposibilitatea de abord mai ales in cazul
efectuari interventiei la dintii laterali
B. resturi radiculare cu o absenta marcata de
tesuturi dure dentare
C. vecinatatea unor formatiuni anatomice
D. pacienti cu teren nefavorabil
E. fractura radiculara orizontala
(pag. 175)
Pag. 8 din 183
3 Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale
A. corticala vestibulara groasa
B. dinti fara valoare protetica
C. daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 din
lungimea radacinii implantata in os sanatos
D. parodontopatie marginala cronica
E. imposibilitate de abord din cauze diverse
(microstomie, sclerodermie)
(pag. 175)
4 Avantajele lamboului semilunar pentru
rezectia apicala
A. dimensiunile limitate ale lamboului ofera un
acces minim
B. pacientul poate mentine o buna igiena orala
C. necesita o anestezie locala extinsa
D. nu se intervine asupra margini gingivale libere
E. nu exista un punct de referinta pentru
repozitionarea lamboului
(pag. 177)
5 Dezavantajele lamboului intrasulcular
triunghiular (sau in L)
A. sutura interdentara este mai dificila
B. este indicat pentru dintii cu radacini scurte
C. irigatia lamboului este minima
D. interesarea festonului gingival poate duce la un
deficit fizionomic
E. igiena orela mai dificil de mentinut
(pag. 178)
6 Dezavantajele lamboului intrasulcular
trapezoidal pentru rezectia apicala
A. tensiunea in lambou este minima
B. vascularizatia lamboului este deficitara
C. radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
D. sutura interdentara este mai dificila
E. decolarea lamboului dificila la inceput
(pag. 179)
7 Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke in
rezectia apicala
A. accesul este favorabil dupa decolarea lamboului
B. irigatia lamboului este maxima
C. festonul gingival nu este interesat
D. pacientul poate mentine o buna igiena orala
E. ofera un acces favorabil pentru chirurgia
paradontala
(pag. 177)
8 Principii generale privind incizia si crearea
lambourilor in rezectia apicala
A. incizia verticala se va extinde in mucoasa mobile
B. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si
continua
C. baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decat
marginea sa libera
D. lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de
edentatiile protezate conjunct
E. lamboul va fi creat incat sa protejeze structurile
anatomice de vecinatate
(pag. 181)
9 Principii generale privind rezectia si
indepartarea apexului
A. nu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimea
radacini
B. in cazul unei obturatii de canal incomplete este
necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia
C. se va rezeca un segment apical de 1-3 mm
rareori mai mult
D. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la
45
E. in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se va
practica rezectia apicala numai la dintele cauzal
(pag. 187)
10 Situatii clinice ce necesita obturatie de canal
intraoperator pe cale directa
A. ace rupte pe canal
B. prezenta unei reconstituiri corono- radiculare
C. obturatie veche si incompleta care nu poate fi
indepartata in intregime
D. canale cu secretie persistenta
E. radacini cu anomalii ale canalelor
(pag. 188)
11 Calitatile materialelor de obturatie retrograde
A. sa fie solubil si stabil volumetric
B. sa permita priza si adeziunea la substratul
radicular in mediu umed
C. sa prezinte radioopacitate
D. sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului
radicular
E. sa fie biocompatibil
(pag. 190)
Pag. 9 din 183
 12 Accidente intraoperatorii intanlite in rezectia
apicala
A. lezarea apexului dintelui vecin
B. rezectia incomplete a apexului si neindepartarea
acestuia
C. fractura radacinii
D. necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire
E. patrunderea cu instrumentarul rotativ in fosa
nazala, sinus maxilar
(pag. 192)
13 Complicatii postoperatorii imediate ale
rezectiei apicale
A. mobilitate excsiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
B. suprainfectare
C. tulburari de sensibilitate (hiperestezi si/sau
parestezii)
D. hemoragie postoperatorie
E. hematom
(pag. 193)
14 Complicatii postoperatorii tardive ale
rezectiei apicale
A. edem
B. tulburari de vindecare
C. colorarea tesuturilor din cauza materialelor de
obturatie
D. suprainfectare
E. mobilitate excesiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
(pag. 193)
15 Avantajele lamboului intrasulcular
trapezoidal in rezectia apicala
A. este indicat pentru abordul mai multor dinti
B. ofera un acces favorabil pentru chirurgia
paradontala
C. decolarea lamboului este dificila la inceput
D. sutura interdentara se realizeaza cu usurinta
E. tensiunea in lambou este minima
(pag. 179)
* 16 Indicatiile rezectiei apicale
A. fractura radiculara a 1/3 apicale
B. parodontita apicala acuta
C. dinti fara valoare protetica
D. dinti cu implantare compromisa
E. fractura radiculara verticala
(pag. 175)
* 17 Dezavantajele lamboului semilunar pentru
rezectia apicala
A. nu se intervine asupra marginii gingivale libere
B. dimensiunile limitate ale lamboului ofera un
acces minim
C. repozitionarea lamboului nu ridica probleme
existand puncte de referinta
D. accesul este favorabil dupa decolarea lamboului
E. insertia gingivala marginala nu este modificata
(pag. 177)
* 18 Contraindicatii absolute ale rezectiei apicale
A. vecinatatea unor formatiuni anatomice importante
B. pacienti cu imunosupresie
C. raport nefavorabil coroana- radacina
D. inposibilitate de abord din cauze diverse
(microstomie, sclerodermie)
E. corticala vestibulara groasa
(pag. 175)
* 19 Complicatii postoperatorii tardive intanlite in
rezectia apicala
A. edem
B. suprainfectare
C. hematom
D. necroza osului prin frezaj intempestiv fara racire
E. hemoragie postoperatorie
(pag. 193)
* 20 Accidente intraoperatorii in rezectia apicala
A. ramanerea de material de obturatie in campul
operator
B. suprainfectare
C. hematom
D. fractura radacinii
E. mobilitate excesiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
(pag. 192)
* 21 Un dezavantaj al lamboului Ochsenbein-
Luebke in rezectia apicala poate fi:
A. Accesul favorabil, dupa decolarea lamboului
B. Evita dehiscentele non-patologice desi acestea
se pot produce
C. Necesitatea modificarii inciziei orizontale din
cauza obstacolelor reprezentate de insertiile
musculare si ale frenurilor
D. Decolarea si reclinarea lamboului se realizeaza
cu usurinta
E. Repozitionarea lamboului nu ridica probleme,
existand puncte de referinta
(pag. 177-178)
Pag. 10 din 183
* 22 In cadrul complicatiilor post-operatorii
imediate ale rezectiei apicale, se poate
produce:
A. Mobilitatea excesiva a dintelui din cauza
compromiterii implantarii
B. Suprainfectarea
C. Fractura radacinii
D. Tulburarea sensibilitatii
E. Colorarea tesuturilor din cauza materialelor de
obturatie retrograda
(pag. 192-193)
Tema nr. 5
Tratamentul chirurgical preprotetic
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 198-220
*1 Frenurile labiale sau lingual:
A. necesita de cele mai multe ori corectare
chirurgicala
B. in scop ortodontic se intervine asupra frenurilor
linguale
C. frenul labial poate determina aparitia unei
pseudo-anchiloglosii
D. frenurile labiale pot impiedica inserarea
protezelor mobile
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 198)
*2 Frenul lingual:
A. este constituit din tesut fibros
B. poate sa contina si fibre muscular din m hipoglos
C. se corecteaza prin frenoplastie in z
D. poate sa dea tulburari de fonatie
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 200)
*3 Frenul labial:
A. este format dintr-un strat subtire de tesut
conjunctiv dens
B. sunt folosite in mod curent 2 tehnici chirurgicale
de corectare
C. frenul labial inferior anormal inserat poate fi
responsabil de trauma locala
D. nivelul insertiei alveolare este fix
E. insertia alveolara a frenului poate sa depaseasca
nivelul papilei incisive la mandibula
(pag. 199)
*4 Hiperplazia inflamatorie:
A. indiferent de faza de evolutie tratamentul este
chirurgical
B. interventia chiruricala se face numai sub
anestezie generala
C. este o hiperplazie de iritatie
D. dupa interventia chirurgicala nu se poarta
proteza 48-72 de ore
E. leziunea este localizata numai in fundul de sac
vestibular
(pag. 203)
*5 Fibromatoza tuberozitara:
A. clinic, leziunea prezinta o mucoasa cu suprafata
neregulata
B. prin prezenta sa creste distant dintre tuberozitate
si apofiza coronoida
C. tratamentul este numai chirurgical
D. este preferata sutura cu fire separate pentru
vindecarea primara a plagii
E. dupa interventia chirurgiala proteza nu se aplica
pentru 48-72 de ore
(pag. 204)
6 Hiperplazia inflamatorie papilara palatinala:
A. apare la pacientii noi purtatori de proteeze totale
B. examenul histopatologic se efectueaza
obligatoriu
C. aplicarea protezei postinterventional creste
disconfortul postoperator
D. vindecarea se realizeaza per secundam
E. etiologia este iritativ-mecanica cronica
(pag. 206)
7 Creasta balanta:
A. este o zona de hiperplazie de aspect inflamator
B. localizata de obicei in zonele frontale edentate
C. purtarea protezei rebazate dupa interventia
chirurgicala nu este obligatorie
D. corectarea acestei leziuni creste inaltimea
sacului vestibular
E. apare atat la mandibula cat si la maxilar
(pag. 207)
8 Plastia santului pelvilingual:
A. este indicate cand osul alveolar are un contur
necorespunzator protezarii
B. inaltimea osului alveolar este mai mica de 15 mm
C. se indica a se efectua sub anestezie generala
D. la final se aplica un conformator chirurgical fixat
pentru 2-3 zile
E. suprafata expusa a periostului e acoperita cu
grefe de piele
(pag. 208)
Pag. 11 din 183
9 Vestibuloplastia la maxilar:
A. prin aceasta interventie tesutul submucos e
indepartat
B. mucoasa labial si vestibulara sunt repozitionate
cu ajutorul unei proteze totale fixate cu suruburi
transcorticale
C. indicata atunci cand mucoasa labial mobile este
scurta
D. incizia se realizeaza la nivelul fundului de sac
vestibular
E. indicata la pacientii cu atrofie severa sis ant
vestibular neutru
(pag. 209)
10 Torusul palatin:
A. este localizat la mandibula
B. are etiologie necunoscuta
C. are dimensiuni si forma variabile
D. are o crestere progresiva dimensionala
E. este acoperit frecvent de o mucoasa normal
(pag. 211)
11 Torusul mandibular:
A. are o crestere brusca asmptomatica
B. e localizat pe versantul lingual al procesuli
alveolar mandibular
C. este uni- sau bilateral
D. este localozat la maxilar
E. la pacientii edentate total se indica rezectia
modelanta
(pag. 211)
12 Osteoamele periferice:
A. sunt localizate frecvent vestibular
B. apar atat la mandibula cat si la maxilar
C. sutura se face cu fir continuu
D. de obicei nu necesita tratament
E. se intervine doar daca provoaca tulburari
functionale
(pag. 212)
13 Tuberoplastia:
A. tehnica se efectueaza sub anestezie locala
B. indicata la pacientii cu sant retro-tuberozitar mare
C. prezinta risc de hemoragie masiva
D. nu se poate anticipa adancimea santului
retrotuberozitar rezultat postoperator
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 211)
14 In mod curent sunt folosite urmatoarele
tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
labiale:
A. Frenotomie
B. Frenectomie
C. Frenoplastia "in Z"
D. Frenoplastie cu vestibuloplastie
E. Frenoplastia cu lambou repozitionat coronar
(pag. 198-200)
15 Fibromatoza tuberozitara:
A. Este o leziune hiperplazica localizata la nivelul
mucoasei palatine
B. Apare la pacientii vechi purtatori de proteze totale
C. Se dezvolta in plan vertical, in plan transversal
sau in ambele planuri
D. Are consistenta elastica sau ferma
E. Reprezinta o hiperplazie a mucoasei crestei
alveolare de natura conjunctiva
(pag. 204)
16 Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:
A. Este indicata in cazul unui proces alveolar
edentat neregulat
B. Este indicat in cazul unei creste alveolare
ascutite (in "lama de cutit")
C. Este indicata in cazul resorbtiei accentuate a
crestei alveolare in treimea posterioara
mandibulara
D. Postoperator, aplicarea imediata a protezei este
obligatorie
E. Se recomanda asocierea acestei tehnici cu o
tehnica de adancire a santului pelvi-lingual
(pag. 214)
17 Torusul mandibular:
A. Este situat pe versantul lingual in zona canin -
premolar
B. Are etiologie traumatica
C. Creste asimptomatic
D. Este localizat in 1/3 posterioara a arcadei
mandibulare
E. Este localizat pe versantul vestibular mandibular
(pag. 219)
Pag. 12 din 183
Tema nr. 6 *5 Delimitarea spatiului canin:
Infectii oro-maxilo-faciale A. medial: spatial bucal
Bibliografie asociata temei: B. superior: marginea infraorbitala
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - C. lateral: oasele nazale
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. D. anterior: osul maxilar
pag. 242-268, 270-288 E. inferior:tegumentul
*1 Semne generale ale flegmonului: (pag. 254)

A. temperatura intre 36-38 gr C 6 Delimitarea spatiului bucal:

B. pastrarea statusului mental A. superior: arcul zigomatic
C. hipoglicemie B. inferior : tegumentul
D. aliura ventriculara mai mica decat 90 C. anterior: spatial corpului mandibular
E. tahipnee D. medial: m. buccinator
(pag. 245) E. posterior: spatial maseterin
*2 Abcesul spatiului vestibular: (pag. 251)

A. din punct de vedere evolutiv putem surprinde 3 7 Abcesul spatiului genian:

faze
B. in faza submucoasa durerile sunt intense
C. tratamentul consta in incizie si drenaj pe cale
exo-orala a colectiei purulente
D. tratamentului chirurgical I se asociaza analgezice
si AINS
E. antibioterapia este obligatorie
(pag. 247)
*3 Abcesul spatiului palatinal:
A. are ca punct de plecare incisivii laterali inferiori
B. diagnosticul diferential se face cu diferite tumori
ale mandibulei
C. este delimitat caudal de palatal dur
D. poate depasi rafeul median
E. un drenaj eficient al colectiei purulente nu
necesita antibioterapie
(pag. 248)
*4 Abcesul spatiului paramandibular:
A. punct de plecare cel mai frecvent premolarii
superiori si inferiori
B. marginea bazilara ramane accesibila palparii
C. diagnosticul inferential se face cu flegmonul difuz
hemifacial
D. drenajul optim se realizeaza pe cale endoorala
E. nu este obligatorie suprimarea factorului cauzal
(pag. 252)
8 Abcesul spatiului canin:
A. este dat de pocesul apical al caninilor inferiori
B. erodeaza corticala osoasa sub insertia m.
ridicator al unghiului gurii
C. tumefactia sterge santul nazo-genian
D. procesul infectios se poate extinde spre regiunile
vecine
E. se poate complica si cu tromboflebita sinusului
cavernos
(pag. 254)

A. este o supuratie a portiunii superioare a spatiului 9 Abcesul spatiului infratemporal:

bucal
B. abordul este intotdeauna endooral
C. incizia orala este plasata orizontal in vestibulul
superior in dreptul premolarilor
D. cea mai frecventa cauza este pericoronarita
supurata a molarului 3 superior
E. examenul oral este dificil datorita trismusului
(pag. 253)
A. are ca punct de plecare punctia sinusala gresit
efectuata
B. diagnosticul diferential se face cu nevralgia de
trigemen
C. abordul poate fi endooral sau cutanat
D. pacientii au temperatura este normala
E. pacientii prezinta hemicranii de intensitate foarte
mare
(pag. 256)

Pag. 13 din 183

10 Delimitarea spatiului submandibular:
A. lateral: m. milohioidian
B. anterior:spatial submental
C. inferior: osul hioid
D. posterior: m. hioglos
E. inferior: m. stiloglos
(pag. 257)
11 Abcesul spatiului submandibular:
A. are punct de plecare molarul 3 superior
B. marginea bazilara a mandibulei este mascata in
treimea sa posterioara
C. diagnosticul diferential se face cu abcesul salivar
D. antibioterapia nu este necesara
E. diagnosticul diferential se face cu adenopatii
metastatice
(pag. 258)
12 Abcesul spatiului submentonier:
A. are punct de plecare infectiile dento-parodontale
ale molarilor inferiori
B. simptomatologia inflamatorie orala este absenta
C. diagnosticul diferential se face cu stafilococii
cutanate
D. incizia este endo-orala
E. tratamentul chirurgical se asociaza cu
antibioterapie
(pag. 260)
13 Abcesul spatiului maseterin:
A. are ca punct de plecare patologia infectioasa a
molarilor inferiori
B. procesul supurativ se poate localiza superficial
imediat sub tegument
C. edemul de vecinatate este absent
D. incizia se efectueaza numai cutanat
E. diagnosticul diferential se face cu tumorile
maligne ale maxilarului
(pag. 261)
14 Spatiul laterofaringian delimitare:
A. medial: spatial retrofaringian
B. lateral: muschii constrictor superiori ai faringelui
C. posterior: capsula parotidiana
D. inferior: osul hioid
E. superior: baza craniului
(pag. 265)
15 Abcesul spatiului retrofaringian:
A. are punct de plecare molarii inferiori
B. apare prin difuzarea procesului infectios din
spatiile vecine
C. Simptomele frecvente sunt febra si frisonul
D. clinic se evidentiaza tumeactia gatului
E. drenajul se asigura pe cale endo-orala
(pag. 266)
16 Abcesul spatiului prevertebral
A. nu este de cauza odontogena
B. diagnosticul diferential se face cu parotiditele
supurate acute
C. drenajul este asemanator cu cel al supuratiei
retrofaringiene
D. se confunda usor cu abcesul de spatiu
retrofaringian
E. supuratia poate evolua in sens ascendant
(pag. 267)
17 Abcesul limbii:
A. este de cauza odontogena
B. poate fi cauzat de leziuni traumatice ale limbii
C. supuratia poate avea un caracter limitat
D. diagnosticul diferential se face cu tumorile
benigne ale mandibulei
E. trismusul este accentuat
(pag. 268)
18 Flegmonul planseului oral:
A. se mai numeste si ,,angina Ludwig,,
B. cuprinde toate structurile planseului bucal
C. are punct de plecare pericoronaritele supurate
ale molarilor de minte superiori
D. debuteaza frecvent sub forma unei supuratii a
spatiului vestibular
E. diagnosticul diferential se face cu adenopatii
metastatice de nivel I suprainfectate
(pag. 270)
19 Flegmonul difuz hemifacial:
A. diagnosticul diferential se face cu abcesul
palatinal
B. frecvent debutul mimeaza o supuratie a spatiului
submandibular
C. trismusul este absent
D. are ca punct de plecare traumatisme cranio-
faciale
E. indepartarea factorului cauzal dentar este
obligatoriu
(pag. 272)
Pag. 14 din 183
20 Mecanismele patogene care stau la baza Tema nr. 7
propagarii supuratiilor perimaxilare sau ale Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar
spatiilor fasciale sunt:
Bibliografie asociata temei:
A. Calea transosoasa
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
B. Calea submucoasa Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
C. Calea directa 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 292-308
D. Calea limfatica
E. Calea ascendenta endocanaliculara *1 Semne subiective majore ale sinuzitei
maxilare acute:
(pag. 242)
A. rinoree purulenta
21 Semnele generale in cadrul sindromului
B. febra
toxico-septic aparute in infectiile oro-maxilo-
faciale sunt: C. obstructie nazala
A. Alterarea statusului mental D. cacosmie
B. Tahipnee E. dureri cu iradiere in regiunea occipital
C. Hipoxie arteriala (pag. 296)

D. Scaderea perfuziei tisulare *2 Semne subiective minore ale sinuzitei

E. Hiperglicemie in absenta diabetului maxilare acute:
(pag. 245) A. halitoza
B. tuse
22 Delimitarea spatiului vestibular din punct de
vedere al infectiilor periosoase este: C. curbatura
A. Medial: mandibula sau maxilarul impreuna cu D. inapetenta
periostul acoperitor E. oboseala
B. Lateral: muschiul buccinator (pag. 297)
C. Anterior: muschii intrinseci ai buzelor
*3 Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
D. Inferior: mucoasa linguala trebuie diferentiata de :
E. Posterior: spatiul maseterin si laterofaringian A. puseul de reacutizare a unei sinuzite maxilare
(pag. 247) cornice pe baza anamnezei
B. sinuzita cronica rinogena
23 Diagnosticul diferential al infectiilor
periosoase localizate in spatiul corpului C. sinuzita maxilara fungica
mandibular se face cu: D. sinuzita maxilara alergica
A. Chistul maxilar suprainfectat E. mucocelul
B. Abcesul de spatiu submandibular (pag. 299)
C. Adenita supurata submandibulara *4 Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara
D. Chistul sebaceu genian suprainfectat trebuie diferentiata de:
E. Goma luetica A. nevralgii infraorbitare
(pag. 249) B. algii vasculare ale fetei
C. sinuzita acuta rinogena
D. supuratii geniene de cauza dentara
E. tumori maligne de mezo- si de suprastructura
(pag. 299)

Pag. 15 din 183

*5 Cura radicala a sinusului maxilar: 10 Semne obiective minore ale sinuzitei
maxilare acute:
A. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei
sinusului maxilar A. stare generala alterata
B. procedeul chirurgical cel mai indicat este B. curbatura
Caldwell-Luc
C. Halitoza
C. postoperator pacientul poate present jena
D. oboseala
dureroasa meteo-dependenta
E. hipertensiune arteriala
D. pot sa apara tulburari de sensibilitate la nivelul
dintilor superiori (pag. 297)
E. toate raspunsurile corecte 11 Sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
(pag. 302) trebuie diferentiata de :

6 Sinusul maxilar: A. sinuzita acuta rinogena

A. este cel mai mic sinus paranazal B. sinuzita maxilara alergica

B. se formeaza in luna a2a-a3a a vietii intrauterine C. supuratii geniene de cauza dentara

C. dezvoltarea definitiva se produce in jurul varstei D. sinuzita cronica rinogena

de 15 ani E. nevralgii infraorbitre
D. comunica cu cavitatea nazala la nivelul peretelui (pag. 299)
intersinonazal
12 Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara
E. este implicat in apararea imuna nespecifica trebuie diferentiata de:
(pag. 292)
A. sinuzita cronica rinogena
7 Sinuzita maxilara de cauza dentara: B. algii vasculare ale fetei
A. este frecventa la copii si tineri C. nevralgii infraorbitare
B. nu se intalneste niciodata la sugari D. sinuzita maxilara fungica
C. are o incidenta scazuta in randul populatiei E. osteomielita maxilarului
generale (pag. 299)
D. este data de chisturi radiculare suprainfectate
13 Cura radicala a sinusului maxilar
E. are punct de plecare dintii grupului frontal maxilar
(pag. 295) A. are ca scop indepartarea in totalitate a mucoasei
sinusului maxilar
8 Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare: B. are ca scop indepartarea partial a mucoasei
A. parodontita apicala acuta sau cronica a dintilor sinusului maxilar
sinuzali C. procedeul chirurgical cel mai indicat este
B. diabetul zaharat Caldwell-Luc

C. chisturi foliculare suprainfectate D. drenajul sinusului se asigura prin crearea unei

contradeschideri in fosa nazala
D. osteita procesului alveolar
E. poate da tulburari de sensibilitate la nivelul
E. Hipertensiunea arterial dintilor superiori
(pag. 295) (pag. 302)
9 Semne obiective majore ale sinuzitei 14 Plastia comunicarii oro-sinuzale se poate
maxilare acute: efectua prin alegerea urmatoarelor lambouri:
A. durere unilaterala A. lambou in colereta rasturnat si suturat in defect
B. febra 38-39 C B. lambou vestibular si lambou palatinal
C. obstructie nazala C. lambou in colereta si lambou palatinal
D. senzatie de plenitudine D. lambou in colereta si lambou lingual
E. anosmie E. lambou lingual si lambou palatinal
(pag. 296) (pag. 308)

Pag. 16 din 183

 15 Comunicarea oro-sinuzala rezultata prin *2 Zone de minima rezistenta ale mandibulei
extractia complete a dintelui sunt:
A. atitudinea terapeutica se face in functie de A. implanturi dentare inserate la nivelul mandibulei
dimensiunea deschiderii B. zona parasimfizara
B. daca deschiderea este sub 2 mm nu necesita
C. colul condilului mandibular
tratament chirurgical
D. gaura mentoniera
C. daca deschiderea este peste 7 mm plastia
comunicarii se face in 2 planuri E. toate raspunsurile sunt corecte
D. indiferent de deschidere este nevoie de (pag. 316)
tratament chirurgical
*3 Mecanisme de producer a fracturilor de
E. toate raspunsurile corecte mandibula:
(pag. 304)
A. mecanismul de flexie
* 16 In cadrul semnelor clinice obiective majore B. mecanismul de presiune
din sinuzita maxilara acuta de cauza dentara,
C. mecanismul de tasare
se regaseste:
D. mecanismul de smulgere
A. Obstructia nazala
E. toate raspunsurile corecte
B. Durerea dentara, uneori cu caracter pulsatil,
localizata la nivelul unui premolar sau molar (pag. 317)
superior
*4 Pentru stabilirea diagnosticului de fractura
C. Halitoza de madibula se recomanda urmatoarele
D. Tusea tipuri de investigatii radiologice:
E. Oboseala A. ortopantomograma
(pag. 296-297) B. radiografia tangential de ram si unghi mandibular
C. radiografia in incidenta Parma
* 17 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare
cronice de cauza dentara, se poate face cu: D. radiografia in incidenta Caldwell
A. Rinita purulenta unilaterala, secundara unei E. toate raspunsurile corecte
rinolitiaze sau a unui corp strain (pag. 332)
B. Sinuzita maxilara alergica
5 Factori de risc locali pentru vindecarea
C. Chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie intarziata a plagilor:
septica
A. suprainfectarea plagii
D. Nevralgiile infraorbitare si algiile vasculare ale
fetei B. hematoame
E. Sinuzita hematogena in cursul febrelor eruptive C. sutura plagii in tensiune
(pag. 299) D. varsta avansata
E. radio/chimioterapia in antecedente
Tema nr. 8
(pag. 314)
Traumatologie oro-maxilo-faciala
Bibliografie asociata temei: 6 Factori de risc generali pentru vindecarea
intarziata a plagilor:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si A. plagi zdrobite
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009. B. corpi restanti in plaga
pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388-394
C. deficite nutritionale
*1 Factori de risc generali pentru vindecarea
D. diabet zaharat
intarziata a plagilor:
E. varsta avansata
A. plagi zdrobite
(pag. 314)
B. corpi restanti in plaga
C. deficite nutritionale
D. folosirea excesiva a electrocoagularii
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 315)

Pag. 17 din 183

7 Fracturile subcondiliene joase:
A. linia de fractura este localizata la nivelul colului
condilian
B. linia de fractura este situata sub insertia m.
pterigoidian lateral
C. capul condilului poate ramane angrenat in
articulatie
D. fragmentul mic este basculat inauntru si inainte
E. sunt fracture ale apofizei condiliene
(pag. 327)
12 Fractura Le Fort III
A. se mai numeste disjunctive cranio-maxilara inalta
B. mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al
fetei in raport cu baza craniului
C. se poate insoti de fractura bazei craniului
D. semnele clinice esentiale sunt aceleasi cu cele
din fracturile Le Fort I
E. la nivel cervico-facial nu prezinta semne clinice
majore
(pag. 365)

8 Fracturile subcondiliene inalte: 13 Semne clinice ale fracturilor anterioare de

malar fara deplasare
A. linia de fractura are traiect oblic de la incizura
sigmoida la marginea posterioara a mandibulei A. echimoza palpebrala in binoclu
B. fragmentul mare este tractionat in sus si inapoi B. limitarea deschiderii gurii
de muschii ridicatori
C. uneori epistaxis bilateral
C. sunt fracturile colului condilian
D. echimoze ale conjunctivei bulbare
D. deplasarile secundare sunt frecvente si de
E. discreta hipoestezie in teritoriul infraorbital
amploare
(pag. 381)
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 327) 14 semne clinice ale fracturilor anterioare de
malar cu deplasare
9 Oase ale viscerocraniului implicate in
fracturile masivului facial A. exoftalmie sau enoftalmie
B. echimoza palpebrala in binoclu
A. oasele zigomatice
C. epistaxis unilateral
B. oasele lacrimale
D. hipoestezie in teritoriul n infraorbital bilateral
C. gonionul
E. crepitatii gazoase
D. cornetele nazale superioare
(pag. 381)
E. sfenoidul
(pag. 361) * 15 Factori de risc locali pentru vindecarea
intarziata a plagilor:
10 Fractura Le Fort I
A. suprainfectarea plagii
A. se numeste disjunctie cranio maxilara joasa
B. hematoame
B. edemul facial este important facies in butoi
C. sutura plagii in tensiune
C. este o fractura transversal joasa
D. plagi zdrobite
D. semnul Guerin pozitiv
E. toate raspunsurile corecte
E. tulburari de ocluzie minima
(pag. 315)
(pag. 364)
16 In sutura plagilor, punctele cheie pentru
11 Fractura Le Fort II refacerea exacta a continuitatii tegumentelor
A. se numeste fractura tip Guerin faciale sunt:
B. deformeaza etajul mijlociu al fetei A. Limita tegument-vermilionul buzei
C. pacientul prezinta chemozis conjunctivo-bulbar B. Marginea palpebrala
unilateral C. Pragul narinar
D. pacientul prezinta epistaxis bilateral D. Pragul orbitar
E. mecanismul de producere este numai direct E. Santurile cutanate
(pag. 364) (pag. 313)

Pag. 18 din 183

 17 Mecanismele de producere a fracturilor de *3 Chistul canalului tireoglos:
mandibula sunt:
A. este un chist de dezvoltare
A. Mecanismul de flexie B. se malignizeaza frecvent
B. Mecanismul de compresie C. are dimensiuni ce depasesc 10 cm
C. Mecanismul de tasare D. diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid
D. Mecanismul de forfecare E. este cel mai rar chist cervical
E. Mecanismul de avulsie (pag. 409)
(pag. 316-318)
*4 Gusa lingual:
18 Semne clinice de intrerupere a continuitatii
A. consta in persistenta tesutului glandular
osoase in fracturile de mandibula sunt:
parotidian aberant in baza limbii
A. Deformari osoase ale etajului inferior al fetei B. este o formatiune chistica rara
B. Mobilitatea anormala a fragmentelor osoase C. se poate maligniza usor
C. Durerea spontana D. diagosticul diferential se face cu limfangioamele
D. Edemul partilor moi E. niciun raspuns corect
E. Modificari ale raporturilor de ocluzie (pag. 410)
(pag. 322)
*5 Mucocelul:
19 Formele particulare de fracturi mixte de A. apare in urma unui traumatism acut asupra
maxilar sunt: mucoasei orale
A. Fractura Wassmund I B. apare in urma unor microtraumatisme cronice
B. Fractura Wassmund II asupra mucoasei orale
C. Fractura Huet C. de cele mai multe ori se sparge eliminand
continutul salivar
D. Fractura Richet
D. evolueaza spre vindecare spontana
E. Fractura Bassereau
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 366-367)
(pag. 410)
Tema nr. 9
6 Chistul dermoid
Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si
cervico-faciale A. este un chist de dezvoltare
Bibliografie asociata temei: B. diagnosticul diferential se face cu ranula
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - sublinguala
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si C. apare frecvent la adultii tineri
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
D. include intotdeauna structure derivate din toate
pag. 402-404, 406-426, 428-433, 437-443
cele 3 straturi germinative embrionare
*1 Chistul branhial: E. este aproape intotdeauna congenital
A. este asemanator cu chistul dermoid (pag. 403)
B. abordul chirurgical se realizeaza pe cale endo- 7 Chistul teratoid:
orala din motive estetice
A. are aceeasi localizare ca si chistul dermoid
C. este intotdeauna benign
B. diagnosticul diferential se face cu chistul dermoid
D. poate ajunge pana la dimensiuni de 8-10cm
C. este aproape intotdeauna congenital
E. toate raspunsurile sunt corecte
D. este o formatiune de natura tumorala
(pag. 407)
E. toate raspunsurile sunt corecte
*2 Chistul dermoid : (pag. 404)
A. este aproape intotdeauna congenital
B. se poate confunda usor cu un chist branhial
C. este o formatiune de natura tumorala
D. este un chist de dezvoltare
E. niciun raspuns nu este corect
(pag. 403)

Pag. 19 din 183

8 Chistul branhial: 13 Chistul sebaceu
A. este localizat de a lungul m. A. se mai numeste si chist epidermoid
sternocleidomastoidian B. isi are originea la nivelul folicului pilos
B. apare in special la adolescent sau adulti tineri
C. ia nastere prin blocarea excretiei de sebum
C. este mai recent la sexul masculin
D. apare relative rar la nivel genian
D. are o perioada scurta de latent dupa care se
E. este frecvent la pubertate
dezvolta rapid volumetric in aprox. 1-3 saptamani
(pag. 415)
E. diagnosticul diferential se face cu limfangioamele
cervical 14 Tumori Epulis-like sunt:
(pag. 406) A. granulomul piogen
9 Chistul canalului tireoglos B. granulomul congenital
A. diagnosticul diferential se face cu tumorile C. lipomul
benign ale mandibulei D. macula melanica orala
B. apare frecvent in intervalul de varsta 15-30 de ani E. rabdomiomul
C. apare frecvent pe linia mediana (pag. 416)
D. are dimensiuni relative mici
15 Tumori benigne musculare sunt:
E. afecteaza mai des sexul feminine
A. miozita osifianta
(pag. 409)
B. granulomul congenital
10 Mucocelul:
C. hemangiomul
A. se poate transforma intr-un sialochist D. fibromul
B. este frecvent la tineri si adulti si mai rar la copii E. hipertrofia maseterina benigna
C. este frecvent pe mucoasa jugala (pag. 416)
D. apare rar la nivelul buzei superioare
16 Granulomul piogen
E. nu este un chist in adevaratul sens al cuvantului
A. este o formatiune tumorala vasculara
(pag. 411)
B. este o formatiune tumorala maligna
11 Gusa linguala:
C. este o hiperplazie reactiva a mucoasei cavitatii
A. este o formatiune chistica orale
B. este mai frecventa la sexul masculin D. nu are character piogen
C. creste in timpul menstruatiei E. este o masa pseudotumorala pediculata sau
sesila
D. se diferentiaza cu rabdomiosarcom
(pag. 418)
E. tratamentul in majoritatea cazurilor nu este
chirurgical 17 Fibromul osifiant periferic:
(pag. 410) A. se numeste si epulis fibros
12 Ranula: B. nu este un fibrom propriu-zis
A. este caracteristica glandelor salivare mici C. are intotdeauna legatura cu un dinte cauzal
B. este o formatiune chistica ce se poate maligniza D. se localizeaza la nivelul palatului moale
usor E. apare mai frecvent la sexul masculin la pacientii
C. prezinta o coloratie tipica albastruie in varsta
D. se poate perfora spontan (pag. 420)
E. diagnosticul diferential se face cu chistul 18 Granulomul periferic cu celule gigante:
gastrointestinal heterotopic
A. se numeste si epulis cu celule gigante
(pag. 413)
B. are etiologie iritativa
C. apare la orice varsta
D. se localizeaza exclusiv la nivelul planseului oral
E. are dimeniuni ce depasesc 8-10 cm
(pag. 421)

Pag. 20 din 183

19 Granulomul congenital:
A. are caracter recidivant
B. este o leziune frecventa intalnita la nou-nascuti
C. diagnosticul diferential se face cu chistul gingival
al nou-nascutului
D. este frecvent la adolescenti
E. tratamentul este chirurgical
(pag. 423)
20 Papilomul:
A. este o proliferare tumorala maligna
B. este o proliferare tumorala maligna
C. este o formatiune tumorala cu crestere
exofitica,verucoasa sau conpidiforma
D. dimensiunea mai mare de 1 cm apare excetional
E. diagnosticul diferential se face cu fibromul
mucoasei orale
(pag. 425)
21 Printre elementele clinice care caracterizeaza
ranula, se numara:
A. Este o dilatatie chistica a canalului de excretie al
unei glande salivare accesorii
24 O formatiune tumorala a partilor moi oro-
faciale poate fi diagnosticata drept fibrom
daca are urmatoarele caracteristici:
A. Aspect dens si difuz
B. Mucoasa acoperitoare este palida cu
vascularizatia vizibila prin transparenta
C. Este localizata in raport cu un factor iritativ local
D. Formatiunea este inconjurata de o capsula
conjunctiva
E. Are aspect nodular cu dimensiuni variabile de la
0,5 cm pana la 2 cm
(pag. 428-429)
Tema nr. 10
Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor
maxilare
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517
*1 Chisturile odontogene sunt:
A. keratochistul odontogen

B. Adera la planurile profunde unde nu i se pot B. chistul canalului incisiv

aprecia limitele C. chistul nazo-labial
C. Apare in urma unor microtraumatisme cronice D. chistul nazo-palatin
ale mucoasei orale
E. toate raspunsurile corecte
D. Continutul este format din secretie salivara
(pag. 450)
E. Cand atinge dimensiuni importante poate ocupa
in totalitate hemiplanseul oral in care se situeaza *2 Chisturile neodontogene sunt:
(pag. 413) A. chistul folicular

22 Se poate afirma despre chistul canalului B. chistul de eruptie

tireoglos ca: C. chistul gingival al adultului
A. Se mobilizeaza la deglutitie D. chistul median mandibular
B. Apare prin transformarea chistica a unei portiuni E. niciun raspuns corect
invaginate a bazei limbii (pag. 450)
C. Este aderent la osul hioid
*3 Chisturi inflamatorii sunt:
D. Interventia chirurgicala de extirpare este
contraindicata la pacientii care nu au glanda A. chistul rezidual
tiroida normala B. chistul osos anevrismal
E. Este cel mai frecvent chist cervical C. chistul nazo-palatin
(pag. 409) D. chistul Gorlin
23 Tabloul clinic din miozita osifianta E. chistul sialo-odontogen
traumatica include: (pag. 450)
A. Marirea unilaterala in volum a muschiului maseter
B. Trismus persistent
C. Radioopacitate in masa musculara
D. Ingrosarea unghiului mandibulei la insertia
muschiului maseter
E. Laterodeviatia mandibulei de partea afectata
(pag. 425)

Pag. 21 din 183

*4 Keratochistul odontogen:
A. a fost denumit si chist primordial
B. reprezinta 5-10 % din totalul chisturilor
odontogene
C. radiologic apare sub forma unor leziuni osoase
radotransparente cu limite nete
D. tratamentul este chirurgical
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 453)
*5 Cherubismul
A. este o afectiune frecventa cu caracter familial
B. se manifesta de obicei in primele 3 luni de viata
C. copii au aspect de ,,heruvim,,
D. exista 2 forme anatomo-clinice de cherubism
E. niciun raspuns corect
(pag. 512)
6 Chisturi odontogene sunt:
A. chistul dentiger
10 Chistul parodontal lateral:
A. este un chist primordial derivate din resturile
Malassez
B. deriva din resturile lamei dentare
C. radiologic se observa radiotransparenta de
peste 3-4 cm
D. dintii adiacenti sunt mobile si devitali
E. diagnosticul diferential se face cu chistul
radicular primordial
(pag. 460)
11 Chistul gingival al adultului:
A. diagnosticul diferential se face cu tumorile
maligne ale mandibulei
B. aspectul histopatologic este similar chistului
parodontal lateral
C. apar recidive si dupa extirparea completa
D. tratamentul consta in chistectomie simpla
E. radiologic se evidentiaza resorbtie osoasa
(pag. 461)

B. chistul odontogen calcificat 12 Chistul odontogen glandular:

C. hematomul de eruptie A. este o entitate anatomo-patologica frecventa
D. chistul radicular B. clinic apare frecvent la adolescenti
E. defectul osos Stafne C. in majoritatea cazurilor afecteaza maxilarul in
(pag. 450) regiunea posterioara
D. initial este asimptomatic
7 Chisturi neodontogene sunt:
E. diagnosticul diferential se face cu ameloblastomul
A. chistul nazo-platin
(pag. 463)
B. chistul nazo-labial
13 Chistul nazo-palatin:
C. chistul osos traumatic
D. chistul parodontal lateral A. este chistul canalului incisiv

E. chistul gingival al nou-nascutului B. este cel mai rar chist neodontogen al cavitatii
orale
(pag. 450)
C. este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale
8 Chistul folicular: D. radiologic se evidentiaza o radiotransparenta
A. este denumit si chist dentiger bine delimitata
B. diagnostic diferential se face cu ameloblastomul E. dupa extirpare completa nu apar recidive
C. tratamentul consta in chistectomie (pag. 464)
D. recidivele sunt frecvente chiar si dupa 14 Chistul nazo-labial:
indepartare completa
A. patogenia sa este incerta
E. se transforma rapid in tumori maligne
B. apare de obicei la persoanele adulte
(pag. 458)
C. mai frecvent la sexul masculin
9 Chistul de eruptie: D. este un chist de dezvoltare
A. este analogul la nivelul partilor moi al chistului E. apare frecvent in partile moi ale buzei superioare
folicular
(pag. 465)
B. nu are cauza dentara
C. mucoasa acoperitoare este franjurata
D. diagnosticul diferential nu ridica probleme
E. examenul histopatologic este rareori efectuat
(pag. 458)

Pag. 22 din 183

15 Chistul radicular:
A. este un chist inflamator endoosos
B. este o complicatie a patologiei dentare
C. prezinta 2 forme anatomice
D. este cel mai frecvent chist din patologia oaselor
maxilare
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 466)
16 Ameloblastomul intraosos solid sau
multichistic
A. poate sa apara la orice varsta
B. este rar intre 10-19 ani
C. este frecvent localizat la maxilar
D. radiologic are aspect de radiotransparenta
multiloculara cu margini regulate
E. initial tumora este asimptomatica
(pag. 474)
17 Ameloblastomul unichistic:
A. poate aparea de novo sau prin transformarea
tumorala benigna a epiteliului unui chist
odontogen
B. diagnosticul de ameloblastom chistic se
stabileste dupa examenul histopatologic
C. diagnosticul diferential se face cu chistul rezidual
D. radiologic se prezinta sub forma unei
radiotransparente multiloculare slab delimitate
E. reprezinta 20-25% din totalul ameloblastoamelor
(pag. 480)
18 Fibromul ameloblastic:
A. se confunda adeseori cu odontomul
B. localizarea predilecta este la mandibula in zona
anterioara
C. clinic este in general asimptomatic
D. are aspectul unei mase tumorale lichide
apparent delimitate la exterior de o capsula
E. mai frecvent la sexul feminin
(pag. 483)
19 Cementoblastomul:
A. afecteaza mai adesea dintii maxilari
B. apare mai frecvent la adultii peste 30 de ani
C. diagnosticul diferential se face osteoblastomul
D. este o proliferare de tip hamartom a
cementoblastilor
E. se asociaza cu o simptomatologie dureroasa
difuza
(pag. 492)
* 20 Grupa chisturilor de dezvoltare odontogene
cuprinde:
A. Chistul median palatinal
B. Chistul rezidual
C. Chistul radicular
D. Chistul gingival al adultului
E. "Chistul median mandibular"
(pag. 450)
21 Expresia radiologica a chistului folicular
(dentiger) poate imbraca o serie de aspecte,
denumite variante:
A. Varianta "circumferentiala"
B. Varianta multiloculara
C. Varianta cu extensie distala
D. Varianta cu extensie vestibulara
E. Varianta cu extensie laterala
(pag. 456)
22 In categoria chist gingival (alveolar) al nou-
nascutului se incadreaza formatiunile care
insumeaza urmatoarele aspecte:
A. Sunt tumori cu "celule fantoma"
B. Dezvolta calcificari centrale bine circumscrise
C. Pot evolua spre "marsupializare spontana"
D. Involueaza spontan in primele 3 luni de viata
E. Radiologic, nu se evidentiaza modificari osoase
subiacente
(pag. 462)
Tema nr. 11
Tumori maligne oro-maxilo-faciale
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 545-584
*1 Factorii de prognostic rezervat legati de
adenopatia cervical sunt:
A. un numar crescut de ganglioni clinic pozitivi
B. prezenta ganglionilor la nivele c ervicale
inferioare
C. implicarea ganglionilor controlaterali sau bilateral
D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi
invecinate
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 569)
Pag. 23 din 183
*2 Radiatiile solare: 7 Factorii generali de risc in aparitia tumorilor
maligne oro-maxilo-faciale sunt:
A. Au lungimi de unda intre 200 si 1800 nm
B. Spectrul infrarosu este de la 500 la 1400 nm A. Varsta

C. Spectrul infrarosu este responsabil de B. Radiatiile solare

modificarile tesutului conjunctiv C. Deficitul imunitar
D. Spectrul vizibil este de 760 la 1800 nano metri D. Alcoolul
E. Radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile E. Fumatul
solare (pag. 547-548)
(pag. 546)
8 Zonele orale de maxim risc in aparitia
*3 Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:
A. Fibroza submucoasa orala A. Buza
B. Eritroleucoplazia B. Fata ventral a limbii
C. Lichenul plan C. Mucoasa jugala
D. Glosita sifilitica D. Fata dorsala a limbii
E. Candidoza hiperplazica E. Fibromucoasa palatina
(pag. 551-552) (pag. 550)
*4 Elementele clinice ale ulceratiei tumorale 9 Leziunile cu potential de malignizare sunt:
maligne oro-maxilo-faciale au urmatoarele
caracteristici: A. Fibroza submucoasa orala
B. Glosita sifilitica
A. Fundul ulceratiei are aspect granular
C. Eritroplazia
B. Fundul ulceratiei are aspect neted
D. Lichenul plan
C. Marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior
E. Leucoplazia
D. Marginile ulceratiei au un versant extern
anfractuos (pag. 550-552)
E. Marginile ulceratiei au un versant intern neted 10 Leziunile premaligne sunt:
(pag. 553) A. Lichenul plan
*5 Cheilita actinica: B. Eritroleucoplazia
A. Apare mai frecvent la persoanele sub 45 de ani C. Eritroplazia
B. Afecteaza cu predilectie sexul feminin D. Glosita sifilitica
C. Se localizeaza in special la buza superioara E. Candidoza
D. Se localizeaza in special la buza inferioara (pag. 550-552)
E. Nici un raspuns nu este corect 11 Factorii care influenteaza diseminarea
(pag. 556) metastica a tumorii primare sunt:

6 Factorii de risc local in aparitia tumorilor A. Localizarea primara a tumorii

maligne oro-maxilo-faciale sunt: B. Dimensiunile tumorii primare
A. Tutunul C. Profunzimea invaziei
B. Alcoolul D. Invazia perinervoasa
C. Varsta E. Nici un raspuns nu este correct
D. Radiatiile solare (pag. 558)
E. Paramixovirusurile 12 Biopsia incizionala este indicata:
(pag. 545-546) A. Leziunilor tumorale de dimensiuni mici
B. Tumorilor inoperabile
C. Bolnavilor care refuza interventia chirurgicala
D. Leziunilor acute inflamatorii
E. Toate raspunsurile sunt false
(pag. 562)

Pag. 24 din 183

13 Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt 18 Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face
date de : cand:
A. Leziunile acute cu caracter inflamator A. Se impune un abort cervical pentru tumora
B. Leziunile vasculare primara
B. Pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe
C. Tumori parotidiene
interventii chirurgicale
D. Zone anatomice cu risc vital
C. Pacientii sunt tineri si pot suporta interventii
E. Tumori inoperabile chirurgicale de lunga durata
(pag. 562) D. Profilactic
14 Urmatoarele grade Papanicolau sunt E. Toate raspusurile sunt corecte
adevarate: (pag. 582)
A. Gradul 1 - absenta celulelor atipice 19 Clasificarea TNM:
B. Gradul 2 citologie sugestiva pentru malignitate
A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata
C. Gradul 3 citologia anormala dar fara semne de
B. T1 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa
malignitate(modificari de tip inflamator)
maxima
D. Gradul 4- citologie foarte sugestiva pentru
C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea
malignitate
sa maxima
E. Gradul 5 caracter net de malignitate
D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea
(pag. 563) sa maxima
15 Localizarile cele mai comune pentru E. T2 tumora intre 2 si 4 cm in dimensiunea sa
metastaze la distanta ale tumorilor maligne maxima
oro-maxilo-faciale sunt: (pag. 566)
A. Plamanii 20 Evidarea cervicala laterala intereseaza:
B. Ficatul A. Nivelul 2
C. Oasele B. Nivelul 3
D. Colonul C. Nivelul 4
E. Creierul D. Ganglionii suboccipitali
(pag. 569) E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
16 Asigurarea marginilor libere la nivelul partilor (pag. 579)
moi in cazul extirparilor curative se
realizeaza: * 21 O parte din leziunile cu potential de
malignizare ale cavitatii orale (fibroza
A. Pentru tumorile T1 margini libere negative la submucoasa orala, glosita sifilitica, disfagia
cel putin 1cm sideropenica) au drept simptomatologie
B. Pentru tumorile T1 margini libere negative la comuna:
cel putin 1.5 cm
A. Odinofagia
C. Pentru tumorile T2 margini libere negative la
B. Stomatopiroza
cel putin 2 cm
C. Paresteziile limbii
D. Pentru tumorile T3 margini libere negative la
cel putin 3 cm D. Stomatoragia
E. Pentru tumorile T4 margini libere negative la E. Eroziunile
cel putin 4 cm (pag. 550-551)
(pag. 571)

17 Evidarea cervicala radicala implica

indepartarea urmatoarelor:
A. Glanda submandibulara
B. Teaca carotica
C. Vena jugulara externa
D. Ganglionii cervcali
E. Muschiul omohioidian
(pag. 575)

Pag. 25 din 183

 22 Factorii de prognostic rezervat legati de *2 Diagnosticul difererntial al artritei infectioase
adenopatia cervicala presupun: nespecifice se face cu urmatoarele afectiuni,
cu exceptia:
A. Ruptura capsulara si invadarea partilor moi
B. Fixarea la planurile profunde a ganglionilor A. Foliculita pretragiana
ipsilaterali B. Luxatia articulatiei temporomandibulare
C. Prezenta ganglionilor la nivelele inferioare C. Furunculul pretragian
cervicale
D. Limfangita pretragiana
D. Numar crescut de ganglioni in vecinatatea
E. Parotiditele urliene
tumorii primare
(pag. 696)
E. Numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi
(pag. 569) *3 Pozitiile patologice ale condilului in
sindromului algodisfunctionall sunt:
23 La evaluarea preterapeutica CT a
metastazelor, ganglionii probabil "pozitivi" A. Pozitia cranialal in fosa glenoida
imbraca urmatoarele aspecte: B. Pozitia caudala
A. Masa discreta bine delimitata cu diametrul sub C. Pozitia dorsala
1,5 cm D. Pozitia ventrala
B. Grupuri de 3 sau mai multi ganglioni cu diametre E. Toata raspunsurile sunt corecte
intre 0,6-1,5 cm, cu margini slab definite sau
juxtapuse (pag. 679)
C. Grupuri de 1-3 ganglioni aderenti la planul fascial *4 Durerea in sindromul algodisfunctional este:
D. Masa prost definita sau cu margini neregulate, A. Cu caracter acut
care contine ganglion limfatic
B. Este simptomul predominant
E. Raporturi de stransa vecinatate sau cel putin de
apropiere intre tumora primara si grupul C. Este constanta
ganglionar D. Este bine localizata
(pag. 564) E. Toata raspunsurile sunt adevarate
(pag. 681)
Tema nr. 12
Patologia articulatiei temporo-mandibulare *5 Hiperplazia condiliana apare mai frecvent in
Bibliografie asociata temei: perioada:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero - A. 13-17 ani
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si B. 18-30 ani
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 679-685, 687-693, 695-702 C. 20-40 ani
D. 50-60 ani
*1 Una din urmatoarele metode terapeutice in
sindromul algodisfunctional este E. 16-32 ani
contraindicata la ora actuala: (pag. 687)
A. Un regim alimentar semilichid pe toata durata 6 Factorii etiologici ce pot provoca devierea
tratamentului condililor de la pozitia lor normala sunt:
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid
A. Pierderea molarilor si premolarilor
C. Administrarea de analgezice si miorelaxante cu
B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor
actiune centrala
C. Contacte premature cu devieri si rotatii ale
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in
mandibulei
profunzime
D. Interfente in lateralitate
E. Mecanoterapia
(pag. 683) E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
(pag. 679)

Pag. 26 din 183

7 Pozitiile patologice ale condilului in 12 Luxatia temporo mandibulara anterioara
sindromul algo disfunctional sunt: unilaterala se manifesta prin:
A. Pozitia centrica A. Contact molar doar pe partea afectata
B. Pozitia caudala,datorata pierderii molarilor si B. Linia interincisiva deplasata contralateral
premolarilor C. Obrazul este relaxat pe partea afectata
C. Pozitia cranial in fosa,care are ca rezultat o
D. Obraz turtit si alungit pe partea opusa
comprimare a discului
E. Toate raspunsurile sunt adevarate
D. Pozitia dorsala
(pag. 689)
E. Pozitia ventrala
(pag. 679) 13 In luxatia temporo mandibulara posterioara
apar urmatoarele simptome:
8 Semnele clinice subiective in sindromul algo
disfunctional sunt: A. Obraji turtiti
B. Prognatism mandibular
A. Oboseala musculara
C. Gura intredeschia la 1-2 cm
B. Hipotonia muschilor masticatori
D. Otoragie
C. Senzatie de obstructive auriculara unilateral
E. Miscari mandibulare absente
D. Deviatii ale mandibulei
(pag. 693)
E. Durere
(pag. 681) 14 Retrodiscita este:
A. Proces inflamator al capsulei si sinoviei
9 Semnele clinice in contuziile ATM sunt:
B. Produsa prin traumatism articular acut
A. Trismus accentuat
C. Cu frecventa mica
B. Devierea mentonului de partea afectata
D. Produsa prin deplasari anterioare exaggerate
C. Hiposialie
E. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate treptat
D. Durere articulara spontana
(pag. 695)
E. Articulatie sensibila la palpare
(pag. 687) 15 Simptomatologia artritei reumatoide este:
A. Tumefactie articulara
10 Factorii favorizanti in luxatia anterioara acuta
temporo mandibulara sunt: B. Limitarea progresiva a functiei articulare
A. Laxitatea capsulei articulare C. Crepitatii
B. Cavitate glenoida putin adanca D. Modificari ale ocluziei
C. Deformari condiliene E. Nici unul din raspunsurile de mai sus
D. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori (pag. 697)
E. Toate raspunsurile sunt false 16 Diagnosticul diferential al artritei infectioase
(pag. 688) nespecifice se face cu:

11 In luxatia temporo mandibulara anterioara A. Pericoronarita supurata

bilaterala sunt prezente urmatoarele semne B. Furunculul pretragian
clinice: C. Limfadenita pretragiana
A. Inocluzie vertical frontal D. Parotiditele urliene
B. Linie interincisiva deviata E. Foliculita pretragiana
C. Depresiune pretragiana (pag. 696)
D. Mandibula este retrudata
E. Gura este partial deschisa
(pag. 688)

Pag. 27 din 183

 17 Particularitatile afectiunilor degenerative
artrozice sunt:
A. Apare la 40% din populatia peste 60 de ani
B. Consecutive traumatismelor articulare in
antecedente
C. Consecutive bruxismului
D. Deteriorarea tesutului articular moale
E. Examenul RX se efectueaza obligatoriu cu gura
deschisa
(pag. 699)
* 22 In etiopatogenia subluxatiei anterioare
temporo-mandibulare putem intalni:
A. Anomalii de forma ale componentelor articulare
B. Coordonarea musculara deficitara
C. Spasme musculare
D. Traumatisme directe (pe menton, cu gura
inchisa)
E. Traumatisme indirecte (cascat larg, luxarea
mandibulei la extractia unui dinte)
(pag. 691)

18 Hiperplazia condiliana se caracterizeaza prin: Tema nr. 13

A. Apare mai frecvent la pacientii cu varsta intre si Patologia glandelor salivare
13-27 ani Bibliografie asociata temei:
B. Etiopatogenie ereditara in afectarile bilaterale Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
C. Alungirea ramului si corpului mandibulei de Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
partea afectata 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770
D. Ocluzie deschisa in zona frontala
E. Toate raspunsuile sunt false *1 Litiaza salivara afecteaza cel mai frecvent cu
varste intre:
(pag. 687)
A. 5-10 ani
19 Durerea in sindromul algo-disfunctional este:
B. 10-15 ani
A. Constanta
C. 20-30 ani
B. Insconstanta
D. 30-60 ani
C. Are caracter acut
E. 60-70 ani
D. Are caracter cronic
(pag. 723)
E. Este simptomul predominant
*2 In abcesul salivar prin ostiumul canalului de
(pag. 681)
excretie se elimina:
20 Luxatia laterala are urmatoarele caracteristici: A. Saliva cu aspect normal
A. Frecventa extrem de rara B. Saliva opalescent
B. Posibila numai prin asociere cu fractura C. Puroi
subcondiliana
D. Secretie seroasa
C. Ocluzie incrucisata
E. Secretie sero-sangvinolenta
D. Predomina semnele fracturii subcondiliene
(pag. 727)
E. Menton deviat de partea opusa leziunii
*3 Litiazele glandelor salivare accesorii sunt:
(pag. 693)
A. Frecvente
* 21 Semnele obiective ale sindromului algo-
disfunctional pot cuprinde: B. Foarte frecvente
C. Rare
A. Obstructie auriculara unilaterala
D. Foarte rare
B. Oboseala musculara
E. Exceptionale
C. Deviatii mandibulare
(pag. 728)
D. Crepitatii
E. Spasm muscular *4 Tratamentul de electie in cazul calculilor
situati la nivelul canalului Stenon este:
(pag. 681)
A. Litotritia extracorporeala
B. Parotidectomia superficial
C. Endoscopic
D. Parotidectomia totala
E. Nici una din variantele mentionate
(pag. 733)

Pag. 28 din 183

*5 Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai 10 Calculii intracanaliculari au urmatoarele
frecvent la nivelul: caracteristici:
A. Glandelor salivare accesorii A. Forma sferoidala
B. Parotidei B. Sunt ovoidali
C. Glandei submandibulare C. Fusiformi
D. Glandei sub-linguale D. Au un sant longitudinal
E. Nici una din localizareile mentionate E. Culoare galbuie
(pag. 744) (pag. 725)

6 In lipsa unuii tratament imediat, sechelele 11 Litiaza salivara:

cele mai frecvente si mai importante ale
A. Apare cel mai frecvent in canaloul Stenon
plagilor post-traumatice parotidiebe sunt:
B. Afecteaza preponderant sexul masculine
A. Hemoragia
C. Este mai frecvent in canalul Wharton sau glanda
B. Hematomul submandibulara
C. Fistula salivara D. Este intalnita cel mai frecvent intre 30-60 de ani
D. Sindromul Frey E. Afecteaza preponderant sexul feminine
E. Paralizia de nerv facial (pag. 723)
(pag. 719)
12 Dupa Dan Theodorescu, colica salivara se
7 Intreruperea coninuitatii canalului stenon manifesta prin:
necesita:
A. Febra
A. Sutura acestia dupa descoperirea ambelor B. Criza dureroasa
capete
C. Sialoree reflexa
B. Repozitionarea transjugala a segmentului
posterior sectionat D. Tumora salivara fantoma
C. Radioterapie in doze sclerozante E. Congestive tegumentara salivara
D. Plastia cu grefa (pag. 726)
E. Parotidectomie totala 13 Submaxilectomia este necesara cand:
(pag. 719) A. Exista stadiul de abces salivar
8 Semnele clinice ale serostomiei sunt: B. Calcul situate intraglandular cu diametrul mai
mic de 8 mm
A. Mucoasa orala rosie, acoperita frecvent de
depozite candidozice C. Esecul litotritiei extracorporeala
B. Mucoasa orala este umeda palida D. Calculi intraglandulari multipli
C. Limba depapilata E. Exista calculi pe canalul Wharton palpabili in
planseu in treimea anterioara
D. Ragade comisurale
(pag. 733)
E. Carioactivitate crescuta, in special carii de colet
(pag. 722) 14 Parotidectomia in litiaza parotidiana se
practica astfel:
9 Calculii salivari sunt formati in principal din:
A. In mod cu totul exceptional
A. Fosfati de calciu B. Cand exista calculi multiplii (mai multi de 3)
B. Fosfati de sodium situati intraglandular
C. Oxalati de calciu C. Dupa esecul litotritiei
D. Oxalati de potasiu D. Cand calculi sunt situati intracanalicular in
apropierea orificului de excretie
E. Carbonat de calciu
(pag. 725) E. Toate raspuspunsurile sunt corecte
(pag. 733)

Pag. 29 din 183

15 Adenomul pleomorf: 20 Sindromul Frey se caracterizeaza prin:
A. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul A. Asialie
parotiodei B. Hiperemia tegumentelor parotideo-maseterine
B. Se localizeaza cel mai frecvent la nivelul glandei
C. Pareza nervului facial
submandibulare
D. Hipersudoratiein regiunea operata in timpul
C. Apare in special in perioada 40-60 de ani
meselor
D. Apare in special in perioada 20-30 de ani
E. Hiperestezie in teritoriul nervului auriculo-
E. Toate raspunsile sunt false temporar
(pag. 744) (pag. 764)

16 Indiferent de localizare, evolutia adenomului * 21 Tratamentul chirurgical al fistulelor salivare

pleomorf este: presupune:
A. Crestere lenta progresiva A. Chiuretajul traiectului si orificiului fistulos
B. Crestere rapida B. Cateterizarea si coagularea traiectului fistulos
C. Absenta durerii C. Fistulografia
D. Durere D. Suprimarea temporara a secretiei salivare
E. Se ascociaza adenopatia cervical E. Parotidectomie partiala de necesitate
(pag. 744) (pag. 720)

17 Semnele clinice de malignizare ale
adenomului pleomorf parotidian sunt:
A. Alterarea starii genarale
B. Aparitia adenopatiei locoregionale
22 Abcesul salivar din triada salivara descrisa
de Dan Theodorescu include ca aspecte
clinice:
A. "Hernia" salivara

C. Fixarea la tesuturile adiacente B. Dureri intense, lancinante, sublingual unilateral

D. Paralizia pe traectul unor ramuri sau pe tot C. Tumefactia in "creasta de cocos" a

teritoriul nervului facial hemiplanseului afectat

E. Hiposialie D. Canalul Wharton ingrosat elimina puroi

(pag. 747) E. Uscaciunea gurii

(pag. 727)
18 Tumora Warthin
23 Imaginea radiologica intalnita in explorarea
A. Apare mai frecvent intre 50-60 de ani
parotiditei recurente juvenile (parotidita
B. Apare mai fervent intre 30-60 de ani cronica de crestere) imbraca aspect de:
C. Afecteaza mai frecvent sexul masculine A. Dilatare neregulata cu aspect moniliform ("sirag
D. Afecteaza mai frecvent sexul feminine de margele")
E. Este in stransa interdependent cu fumatul B. "Lacuna sialografica"
(pag. 748) C. "Pom inflorit"
D. "Arbore mort"
19 Carcinoul adenoid chistic apare:
E. "Minge tinuta in mana"
A. La copii
(pag. 736)
B. La adolescent
C. La varsta adulta
D. Mai frecvent la sexul masculin
E. Fara predilectie la un anumit sex
(pag. 751)

Pag. 30 din 183

Tema nr. 14
Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare
severe
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 787-816
*1 Tratamentul ortodontic prechirurgical:
A. este ultima etapa in planul general de tratament
B. tratamentul chirurgical trebuie instituit inainte ca
dezvoltarea somatica sa se fi incheiat
C. Tratamentul ortodontic depinde de rezultatul
chirurgical
D. Obiectivele terapiei ortodontice se stabilesc in
functie de tipul de interventie chirurgicala care se
prefigureaza
E. Deplasarile dentare se fac mai lent in primele trei
luni postoperator
(pag. 787)
*2 Decompensarea ortodontica:
A. in mod fiziologic dentitia va compensa functional
anomalia
B. nu exista potential recidivant postchirurgial
C. indicatia tratamentului chirurgical este data doar
de succesul tratamrntului ortodontic
D. nu este necesara repozitionarea ortodontica a
arcadelor dentoalveolare in functie de
tratamentul chirurgical
E. nu sunt frecvente recidivele in cadrul chirurgiei
segmentare
(pag. 787)
*3 In cadrul tratamentului chirurgical:
A. Planificarea cefalometrica prechirurgicala ofera
informatii esentiale pentru intervenia chirurgicala
B. Nu se poate evalua preoperator rezultatul
interventiei
C. Evaluarea cefalometrica se poate face doar prin
metode computerizate
D. Planificarea interventiei se face doar cu
ortopantomografie
E. Evaluarea cefalometrica computerizata nu
prezinta nici un dezavantaj
(pag. 787)
*4 Osteotomia sagitala a ramului mandibular
A. este tehnica cea mai putin utilizata
B. interventia se practics cu abord exooral
C. interventia lasa cicatrici inestetice faciale
D. interventia se practica bilateral
E. prin aceasta metoda se pot corecta doar
anomaliile in plan orizontal
(pag. 790)
*5 In cadrul interventiilor chirurgicale pentru
anomaliile de clasa III-a
A. se avanseaza mai intai maxilarul inferior
B. gutiera intermediara este necesara doar pentru
interventiile chirurgicale bimaxilare
C. gutiera chirurgicala reflecta raporturile ocluzale
intre maxilarul avansat si mandibula sectionata
D. sunt interventii chirurgicale monomaxilare
E. nu este necesara confectionarea unei gutiere
finale
(pag. 789)
6 Planificarea interventiei chirurgicale pe baza
studiului cefalometric
A. Dupa etapa de tratament ortodontic
prechirurgical,este necesara o noua evaluare
cefalometrica
B. Planificarea cefalometrica chirurgicala ofera
informatii esentiale pentru interventia chirurgicala
C. Este necesara o noua teleradiografie de profil
D. Mijloacele moderne computerizate nu prezinta
nici un avantaj
E. Mijloacele moderne computerizate nu prezinta
dezajantaje
(pag. 787)
7 Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate
n prezent pentru mandibula sunt urmatoarele
A. ostelotomia orizontala a ramului orizontal
mandibular (Obwegwser-Dal Pont)
B. osteotomia verticala a ramului mandibular cu
retrudare
C. osteotomia In L inversat a ramului mandibular
cu retrudare
D. doar osteotomia corpului mandibular (Blair
modificata)
E. adeseori este necesara o interventie de
genioplastie
(pag. 789)
8 Osteotomia sagitala a ramului mandibular
(Obwegeser- Dal Pont)
A. este metoda cea mai utilizata chirurgical
B. interventia se aplica prin abord endooral
C. interventia se practica unilateral
D. linia de osteotomie intereseaza corticala interna
a mandibulei intre spina Spix si incizura sigmoida
E. poate implica retrudarea pentru anomaliile de
clasa a III-a
(pag. 790)
Pag. 31 din 183
9 Osteotomia verticala a ramului mandibular 14 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia
(Caldwell Lettermann) ortognata:
A. este o interventie mai rar folosita A. Lezarea nervului supraorbitar
B. se poate efectua doar pe cale endoorala B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. se poate efectua doar pe cale exoorala C. Fractura lamelor pterigoide
D. se poate efectua atat pe cale endoorala cat si pe D. Sectionarea arterei maxilare
cale cutanata E. Leziuni oftalmice
E. linia de osteotomie are traiect de la unghiul (pag. 795)
mandibulei pana la incizura sigmoida
(pag. 791) 15 Dupa osteotomia sagitala si verticala a
mandibulei pot aparea:
10 Osteotomia cu ostectomia corpului
mandibular (Blair) A. Tulburari neurosenzoriale
B. Leziuni ale nervului alveolar inferior
A. este o interventie mai rar aplicata
C. Leziuni oftalmice
B. conditia de baza este ocluzia functionala la
nivelul grupului lateral D. Hemangioame
C. este indicata in cazul anomaliilor de clasa a III-a E. Necroze
cu prognatism manibular (pag. 795)
D. este indicata in cazurile cu edentatie frontala
16 In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa
E. exista un risc minim de lezare a pachetului a III-a tratamentul vizeaza:
vasculonervos alveolar inferior
A. Retrudarea mandibulei prognate
(pag. 792)
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu
11 Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar retrognatism maxilar
se caracterizeaza prin:
C. Asocierea acestora
A. Etajul inferior al fetei micsorat D. Avansarea mandibulei prognate
B. Buza superioara pare alungita E. Retrudarea maxilarului
C. Mentonul pare/este retrudat (pag. 796)
D. Mentonul pare/este proeminent
17 Procedeele chirurgicale ortognate la
E. Buza superioara pare scurtata mandibula aplicate de-a lungul timpului:
(pag. 810)
A. Interventii pe condilul mandibular
12 Tratamentul ortodontic prechirurgical consta B. Interventii pe unghiul mandibular
in:
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al
A. Decompensare ocluzala mandibulei
B. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa D. Osteotomii segmentare
C. Corectia arcadelor dentare E. Osteotomii oblice
D. Degajari coronare (pag. 790)
E. Extractia molarilor de minte 18 Complicatiile intraoperatorii in chirurgia
(pag. 787) ortognata:

13 Planificarea interventiei se face cu ajutorul A. Lezarea nervului infraorbitar

unei teleradiografii de profil pe care, trasarea
reperelor urmareste sa stabileasca:
A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
C. Necesitatea unor interventii associate
D. Viitoarea pozitie a partilor moi
E. Eliberarea cailor respiratorii
(pag. 787-788)
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Sectionarea arterei maxilare
E. . Leziuni oftalmice
(pag. 795)

Pag. 32 din 183

 19 Deplasarile dentare ortodontice se fac pe
baza:
A. Ocluzogramei
B. Analizei pe modele de studiu
C. Schemelor de predictie cefalometrica
D. Schemelor de predictie chirurgicala
E. Audiogramei
(pag. 787)
20 In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-
a tratamentul chirurgical urmareste:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei prognate
E. Avansarea maxilarului prognat
(pag. 805)
* 21 Osteotomia tip Le Fort I "inalta" prezinta ca
dezavantaje:
A. Insuficienta velo-faringiana
B. Deviatia de sept nazal
C. Fractura necontrolata a bazei craniului
D. Tulburari functionale datorate avansarii
maxilarului
E. Hipoplazia regiunii infraorbitare, inclusiv a
peretelui lateral al orbitei
(pag. 794)
22 Tratamentul chirurgical in anomaliile dento-
maxilare are drept obiective:
A. Permeabilizarea cailor aeriene
B. Ocluzie echilibrata si functionala
C. Modificarea axelor grupului dentar afectat
D. Redarea pozitiei normale a articulatiei temporo-
mandibulare
E. Rezolvarea concomitenta a anomaliilor dentare
izolate sau de grup
(pag. 777)
23 Tehnicile chirurgicale de osteotomie a
mandibulei indicate in anomaliile dento-
maxilare sunt:
A. Osteotomia tip Le Fort I "inalta"
B. Osteotomia in "L inversata" (Datillo)
C. Osteotomia sagitala (Obwegeser - Dal Pont
modificata de Epker)
D. Osteotomia sagitala
E. Osteotomia verticala (Caldwell - Letterman)
(pag. 789)
Tema nr. 15
Despicaturi labio-maxilo-palatine
Bibliografie asociata temei:
Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
pag. 824-855
*1 Embrionul de 34 de zile va avea:
A. procesele laterale palatine
B. procesul nazal lateral
C. palatul primar
D. procesul pterigoid
E. procesul nasal superior
(pag. 824)
*2 Care din urmatoarele afirmatii sunt
caracteristice pentru despicatura palatina
unilaterala totala:
A. defectul labial congenital este bilateral
B. despicatura labiala este totala i bilaterala
C. podeaua nazala lipsete de partea despicata
D. lipsete planeul nazal bilateral
E. procesul nasal superior
(pag. 829)
*3 Care din urmatoarele sunt puncte de baza in
reconstructia chirurgicala prin tehnica Malek
90:
A. punctul ce marcheaza nalimea arcului de
partea sanatoasa
B. centrul arcului Cupidon
C. vrful extern al arcului Cupidon
D. vrful intern al arcului Cupidon
E. planeul nazal de partea sanatoasa
(pag. 834)
*4 Uranostafiloschizis semnifica:
A. despicatura premaxilei i procesului alveolar
B. despicatura valului palatin (stafiloskizis) i a
palatului secundar
C. despicatura in forma minima (schitata)
D. lueta bifida, ca semn unic
E. aspectul translucid valului palatin
(pag. 844)
Pag. 33 din 183
*5 Care din urmatoarele nu fac parte din cele
mai frecvente sechele postoperatorii dupa
despicturi labio-maxilo-palatine:
A. supradimensionarea roului de buza
B. comunicari oro-nazale
C. fistule ale planeu lui nazal
D. supuratii ale lojelor fetei
E. deformaii ale nasului
(pag. 847)
6 Embrionul de 34 de zile va avea:
A. procesul nazal lateral
B. procesul nazal medial
C. procesul nazo-maxilar
D. procesul mandibular
E. procesele laterale palatine
(pag. 824)
7 Despicaturile labiale pot coexista in cadrul
unor malformaii cranio-faciale cum sunt:
A. sindromul Down
10 Care din urmatoarele sunt avantaje ce au
impus utilizarea placutei palatinale in
cazurile clinice cu despicaturi largi:
A. uureaza alimentatia prin facilitarea suctiunii
B. faciliteaza regenerarea osoasa
C. ghideaza creterea segmentelor maxilare care
tind sa se uneasca pe linia mediana
D. impiedica interpozitionarea limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei
(pag. 834)
11 Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor
cu despicatura variaza :
A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina
B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala
C. daca este insotita de agenezie
D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor
maxilare
E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor
maxilare
(pag. 828)

B. sindromul Optiz 12 Dupa clasificarea lui Veau, despicatura

C. sindromul "cri du chat" labiala bilaterala totala :

D. sindromul Mikulicz A. se asociaza cu despicatura palatina

E. sindromul Patau B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti
(pag. 826) C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti
D. nu afecteaza procesul alveolar
8 Care din urmatoarele afirmatii sunt
caracteristice pentru despictura labial E. prezinta prolabium hipoplazic
bilateral simetric: (pag. 829)
A. este o despicatura simpla 13 Despicatura labiala unilaterala totala
B. defectul are acelai aspect clinic bilateral intereseaza:
C. nu afecteaza osul alveolar sau podeaua nazala A. partile moi labiale
D. malformaia afecteaza toat structura buzei pna B. doar planseul nazal
la palatul primar
C. doar procesul alveolar
E. dehiscena cuprinde roul de buze i se extinde
D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si
variabil i in parile moi labiale (tegument) pn
procesul alveolar
la anul nazo-labial, fara afectarea acestuia
(pag. 828) E. se poate asocia si cu despicatura palatina
unilaterala totala
9 Dupa Valerian Popescu, pe criterii (pag. 831)
morfologice i embriologice, despicaturile
partiale pot fi : 14 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura
palatina simpla cu urano-stafiloschisis
A. anterioare incomplete
A. este interesat palatul dur in totalitate
B. anterioare complete
B. este interesat palatul dur partial
C. totale unilaterale
C. este interesat valul palatin in totalitate
D. posterioare incomplete
D. toate de mai sus
E. posterioare complete
E. este interesat procesul alveolar
(pag. 829)
(pag. 829)

Pag. 34 din 183

15 In depicatura palatina, la nivelul valului 20 Cele mai frecvente sechele postoperatorii
palatin se observa clinic: dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt
A. continuitatea musculaturii inserate pe A. subdimensionarea rosului de buza
aponevroza velara B. supradimensionarea rosului de buza
B. discontinuitatea musculaturii inserate pe
C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase
aponevroza velara
D. fistule cutanate
C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin
extern, intern, palatoglos, palatofaringian si E. comunicare oro-sinusala
palatostafilin (pag. 847)
D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos,
palatofaringian si palatostafilin * 21 In tabloul clinic din sindromul Pierre-Robin
apar:
E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern
si intern A. Sudarea vertebrelor cervicale
(pag. 842) B. Retrognatie
C. Arinencefalie
16 Dupa Valerian Popescu despicaturile se
clasifica in: D. Malformatii cardiace
A. Despicatura partiala a procesului alveolar E. Glosodinie
B. Despicatura totala a procesului alveolar (pag. 826)
C. Asociate * 22 In despicatura unilaterala totala larga,
D. Totale tratamentul ortopedic prechirurgical
utilizeaza placuta palatinala pentru avantaje
E. Despicatura palatine unilateral totala precum:
(pag. 829)
A. Impiedicarea interpozitionarii limbii in despicatura
17 Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura B. Usurarea respiratiei
labiala unilaterala totala sunt afectate :
C. Stimularea cresterii bonturilor osoase
A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara
D. Eliminarea utilizarii biberonului si stimularea
afectarea acestuia
alimentatiei cu lingurita
B. toata structura buzei pana la palatul primar
E. Repozitionarea segmentelor maxilare
C. se poate asocia cu despicatura palatina (pag. 834)
D. nu modifica podeaua nazala
E. afecteaza procesul alveolar Tema nr. 16
Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de
(pag. 828) trigemen
18 Clasificarea lui Veau a, despicaturilor labiale Bibliografie asociata temei:
include: Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero -
A. despicatura labial cicatriceala Compendiu de chirurgie oro-maxilo-faciala, vol. 1 si
2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
B. despicatura partial anterioara pag. 916-919
C. despicatura labiala bilateral asimetrica
*1 Dupa infiltratii la nivelul ganglionului Gasser
D. despicatura labiala centrala (n cavul Meckel) cu alcool, timpul mediu de
E. despicaturi asociate recurena variaza intre:
(pag. 828-829) A. 6 si 24 luni
19 Avantajele utilizarii placutei palatine in B. 12 si 36 luni
despicaturile largi labiale unilaterale totale C. 12 si 52 saptamani
sunt:
D. 6 si 47 luni
A. usureaza respiratia E. 5 si 7 ani
B. usureaza alimentatia (pag. 918)
C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare
D. impiedeca interpozitia limbii in despicatura
E. elimina folosirea suzetei
(pag. 834)

Pag. 35 din 183

*2 Dintre efectele adverse ale gabapentinului 7 Nevralgia trigeminala idiopatica se
fac parte: caracterizeaza prin:
A. hiponatremia A. este frecvent asociata cu afectarea motorie in
B. hipercolesterolemie teritoriul trigemenului
B. apare frecvent pana in 40 de ani
C. sedare
C. crize dureroase deosebit de intense
D. crestere in greutate
D. este frecvent bilaterala
E. greata
(pag. 918) E. durerea are caracter lancinant, de soc electric
(pag. 916)
*3 Varsta medie la debutul nevralgiei
trigeminale idiopatice este de: 8 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-
faciale:
A. 52-58 de ani
A. de cauza neurogena
B. 30-40 de ani
B. de cauza somatica
C. 60-70 de ani
C. de cauza psihogena
D. 58-72 de ani
D. de cauza dentara
E. 42-78 de ani
(pag. 916) E. de cauza musculara
(pag. 916)
*4 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de
trigemen nu vizeaza: 9 Care din urmatoarele sunt criterii de
diagnostic in nevralgia trigeminala clasica:
A. blocajul chimic anestezic
A. durerea este cu caracter surd, greu de localizat,
B. procedure neurolitice percutanate
profunda
C. termocoagularea prin radiofrecventa
B. atacuri paroxistice de durere cu durat de la
D. infiltratii cu ser fiziologic fraciuni de secunda pn la 2 minute, afectnd
E. precedeul Janetta una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen
(pag. 918) C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D. exist deficit neurologic evident clinic
*5 Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac
parte: E. atacurile afecteaza totdeauna o singura ramura a
nervului trigemen
A. alopecie
(pag. 917)
B. crestere in greutate
10 Nevralgia simptomatica poate fi produsa de:
C. hirsutism
D. leucopenia A. tumori localizate la nivelul unghiului
pontocerebelos
E. rash
B. neurinom de acustic
(pag. 918)
C. infiltratiile anestezice
*6 In nevralgia nervului laringeu superior D. hemangiom
durerea nu este:
E. chist epidermoid
A. puternica
(pag. 917)
B. lancinanta
11 In nevralgia trigeminala clasica durerea are
C. situata in regiunea laringian mediana
cel putin una din urmatoarele caracteristici:
D. cu character paroxistic
A. intensa
E. iradianta spre partea superioar a cartilajului
tiroid, unghiul mandibular i spre regiunea B. ascutita
auriculara C. superficiala
(pag. 919) D. declansata de factorii trigger
E. profunda
(pag. 917)

Pag. 36 din 183

12 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de 17 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
trigemen se face cu: referitoare la tratamentul nevralgiei de
trigemen prin blocajul chimic cu infiltraii
A. nevralgia de nerv gloso-faringian
anestezice:
B. nevralgia nervului facial
A. nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei
C. nevralgia nervului intermediar Wrisberg la farmacoterapie
D. nevralgia nervului hipoglos B. in multe cazuri, crizele au disparut chiar i in
E. nevralgia occipital lipsa tratamentului medicamentos
(pag. 918) C. tratamentul medicamentos utilizeaza medicaie
anticonvulsivanta
13 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de D. tratamentul medicamentos nu utilizeaza
trigemen se face cu: medicaie anticonvulsivanta
A. nevralgia de nerv oftalmic E. in absena unei leziuni structurale se iniiaza
B. nevralgia nervului abducens tratamentul medicamentos
C. nevralgia nervului intermediar Wrisberg (pag. 918)
D. nevralgia nervului accesor 18 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
E. nevralgia nazociliar (sindrom Charlin) referitoare la tratamentul nevralgiei de
trigemen:
(pag. 918)
A. ganglioliza prin radiofrecventa produce
14 Care din urmatoarele medicamente ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti
anticonvulsivante sunt folosite in nevralgia
B. ganglioliza prin radiofrecventa produce
de trigemen:
ameliorarea durerii in 60% din pacienti
A. valproat de sodiu C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea
B. lamotrigin parestezii la 10% dintre pacienti
C. gabapentin D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa
complicatiile majore sunt rare
D. flunitrazepam
E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa
E. carbamazepina
complicatiile majore sunt dese
(pag. 918)
(pag. 919)
15 Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale
19 Printre alte procedee de distructie a fibrelor
medicatiei anticonvulsivante folosite in
durerii din nervul trigemen se numara:
nevralgia de trigemen:
A. criochirurgia
A. leucopenie
B. umflarea unui balon in cavul Meckel
B. hirsutism
C. blocajul chimic anestezic
C. hipertrofie gingivala
D. termocoagularea prin radiofrecventa
D. alopecie
E. procedeul Janetta
E. anemie
(pag. 919)
(pag. 918)
20 In cazul procedeului Janetta:
16 Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte
referitoare la nevralgia de trigemen: A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la
80% dintre pacienti
A. nevralgia trigeminala clasica raspunde de obicei
la farmacoterapie B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la
80% dintre pacienti
B. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de
obicei la farmacoterapie C. mortalitatea chirurgicala este de 1%
C. tratamentul medicamentos utilizeaza medicaie D. rata de recurenta este de 1-6 %
anticonvulsivanta E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca
D. tratamentul medicamentos nu utilizeaza tratament de prima intentie
medicaie anticonvulsivanta (pag. 919)
E. in absena unei leziuni structurale se iniiaza
tratamentul medicamentos
(pag. 918)

Pag. 37 din 183

 21 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de * 25 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de
trigemen: trigemen se face cu:
A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser A. nevralgia de nerv accesor
cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai B. nevralgia nervului hipoglos
proximala rezultatele pe termen lung sunt mai
bune C. nevralgia nervului vag
B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser D. nevralgia nervului laringeu superior
cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai E. nevralgia trigeminala postherpetic
distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune
(pag. 918)
C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce
hipoestezie faciala * 26 Diagnosticul diferenial al nevralgiei de
D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce trigemen nu se face cu:
disestezii dureroase A. nevralgia vidian (Vail)
E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce B. nevralgia nazociliar
rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc
frecvent de keratite C. nevralgia nervului facial
(pag. 919) D. nevralgia parietala
E. nevralgia trigeminala postherpetic
* 22 Cea mai frecventa forma de nevralgie
craniana este: (pag. 918)

A. nevralgia nervului facial * 27 Care din urmatoarele nu sunt procedee

B. nevralgia nervului trigemen chirurgicale folosite in tratamentul nevralgiei
trigeminale:
C. nevralgia nervului hipoglos
A. blocajul chimic anestezic
D. nevralgia nervului cranian X
B. termocoagularea prin radiofrecvena
E. nevralgia nervului lingual
C. dochotomia
(pag. 916)
D. decompresiunea microvasculara a fosei
* 23 La care din urmatoarele grupe de pacienti posterioare
nevralgia trigeminala este rezultatul E. proceduri neurolitice percutanate injectarea
compresiei vasculare a nervului trigemen ganglion ului Gasser
datorita buclelor arteriale anormale situate in
apropierea zonei de intrare a radacinii: (pag. 918)

A. copii * 28 Care din urmatoarele medicamente sunt

folosite in nevralgia de trigemen:
B. adolescenti
A. salbutamol
C. tineri
D. adulti B. lamotrigin
C. diclofenac
E. varstnici
(pag. 916) D. diazepam
E. betaserc
* 24 Nevralgia trigeminala simptomatica
(secundar): (pag. 918)

A. durerea se deosebete de nevralgia trigeminal * 29 Care din urmatoarele medicamente

primar anticonvulsivante nu sunt folosite in
nevralgia de trigemen:
B. se insoete de tulburri motorii in teritoriul
nervului facial A. diazepam
C. se insoete de hipertrofia muchilor masticatori B. lamotrigin
D. este cauzata de leziunea structurala a C. gabapentin
ganglionului Gasser
D. fenitoina
E. nu se insoete de tulburri de sensibilitate in
E. carbamazepina
teritoriul de distribuie al trigemenului
(pag. 918)
(pag. 917)

Pag. 38 din 183

* 30 Care din urmatoarele sunt efecte adverse ale 2 Situaiile clinice n care Fortier i Demars-
medicatiei anticonvulsivante folosite in Fremault indic odontotomia profilactic
nevralgia de trigemen: sunt:
A. hiperexcitabilitate A. copii cu policarii care au o igien oral proast;
B. crestere in greutate B. imposibilitatea efecturii unor controale periodice
C. atrofie gingivala regulate;
C. posibilitatea efecturii unor controale periodice
D. ginecomastie
regulate;
E. hipokalemie
D. existena unor dubii n legtur cu prezena sau
(pag. 918) absena unei carii;
* 31 Durerea cronica in teritoriul oro-maxilo-facial E. copii neadaptai, handicapai psihic.
se insoteste de: (pag. 11)
A. Cresterea ritmului cardiac 3 Dup Sturdevant i colab. sigilanii au trei
B. Dilatarea pupilara efecte importante:
C. Pierderea apetitului A. umplu n mod mecanic fosetele i anurile
D. Anxietate adnci cu o rin acido-productoare;

E. Transpiratie B. uureaz manoperele de curire a anurilor i

fosetelor;
(pag. 916)
C. blocheaz "locusul" preferat al Streptococului
* 32 Tratamentul cronic medicamentos al mutans i al altor microorganisme cariogene;
nevralgiei de trigemen cu Valproat de sodiu D. umplu n mod mecanic fosetele i anurile
are drept efecte adverse: adnci cu o rin acido-rezistent;
A. Sedare E. stimuleaz "locusul" preferat al Streptococului
B. Rash mutans i al altor microorganisme cariogene.
C. Hirsutism (pag. 15)

D. Alopecie 4 Dup Bratu i colab. calitile unui material

E. Hipertrofie gingivala de sigilare ar fi urmtoarele:

(pag. 918) A. aderen bun la suprafeele gravate;

Tema nr. 17
Metode locale de prevenire a cariei dentare din
santuri si fosete
Bibliografie asociata temei:
Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei in
santuri si fosete, Ed Cerma, Bucuresti, 1997.
integral
1 Prevalena i incidena crescut a cariei
ocluzale se datoresc interaciunii mai multor
factori:
A. capacitii de reinere a microorganismelor i
alimentelor n fosetele i anurile adnci;
B. concentraiei mai mici a fluorului n smalul
ocluzal dect n cel proximal;
C. imposibilitii realizrii unei curiri foarte bune
indiferent de mijlocul utilizat;
D. cantitii de smal mai mici ntre suprafaa
dintelui i jonciunea smal/dentin n cazul
anurilor, comparativ cu cantitatea de la
celelalte suprafee;
E. concentraiei mai mari a fluorului n smalul
ocluzal dect n cel proximal.
(pag. 8)
B. biocompatibilitate;
C. priz lent n condiiile cavitii bucale;
D. sa aib caliti fizionomice nesatisfctoare;
E. proprieti mecanice i termice diferite de cele
ale structurilor dure dentare.
(pag. 15)
5 Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili,
sintetizate de Hicks, sunt urmtoarele:
A. materialul se ntrete n 30-40 de secunde;
B. nu se mai ncorporeaz bule de aer, deoarece
materialul nu se pregtete prin amestecare;
C. materialul i pstreaz aceeai vscozitate pe
toat perioada ptrunderii lui n porii smalului
demineralizat;
D. materialul i modific vscozitatea pe perioada
ptrunderii lui n porii smalului demineralizat;
E. materialul se ntrete n 10-20 de secunde.
(pag. 19)

Pag. 39 din 183

6 Avantajele folosirii laserului n iniierea
reaciei de priz a sigilanilor
fotopolimerizabili sunt:
A. creterea timpului de priz;
B. scderea cantitii de rin rmas
nepolimerizat;
C. scderea rezistenei la ntindere i a rezistenei
de legare;
D. reducerea timpului de priz;
E. smalul expus laserului are rezisten crescut la
factori cariogeni.
(pag. 20)
7 Cimenturile glass ionomer au dou caliti
importante care le recomand pentru a fi
folosite n stomatologia preventiv:
A. retenie superioar rinilor compozite;
B. capacitatea continu de a elibera ioni de fluor;
C. adeziunea chimic la structurile dure dentare;
D. estetic superioar rinilor compozite;
E. adeziunea mecanic la structurile dure dentare.
(pag. 30)
8 ntre dezavantajele cimenturilor glass
ionomer convenionale, cu reacie de priz
chimic, se pot enumera:
A. finisare slab datorit rugozitii superficiale;
B. timp de priz lung;
C. sensibilitate n mediul umed;
D. rezisten crescut n zonele supuse direct
solicitrilor masticatorii;
E. timp de priz redus.
(pag. 32)
9 Cimenturile glass ionomer fotopolimerizabile
n comparaie cu cele autopolimerizabile
prezint urmtoarele caracteristici:
A. timp de priz mai redus;
B. adaptare marginal mai bun;
C. sensibilitate mai crescut n mediul umed
datorit polimerizrii iniiale a matricei rinoase;
D. adeziune mai bun;
E. rezisten mai redus la abraziune.
(pag. 32)
10 n cazul sigilrii cu rini compozite, timpii
operatori sunt urmtorii:
A. periajul profesional al suprafeelor dentare cu
paste ce conin fluor;
B. izolarea;
C. aplicarea materialului de sigilare;
D. verificarea sigilrii;
E. controlul n relaie ocluzal.
(pag. 35)
11 Einwang recomand o tehnic de sigilare
modificat, care garanteaz o mai bun
retenie, tehnic ce presupune urmtoarele
etape:
A. curarea suprafeelor ocluzale cu o past fr
fluor;
B. curarea suprafeelor ocluzale cu o past cu
fluor;
C. nsprirea suprafeelor de smal pe o zon de
aproximativ 1mm lime de fiecare parte a fisurii
cu ajutorul unor freze diamantate.
D. demineralizarea cu acid a suprafeei smalului;
E. aplicarea sigilantului.
(pag. 40)
12 Folosirea compozitelor fotopolimerizabile ca
materiale de sigilare ofer urmtoarele
avantaje:
A. posibilitatea de ncorporare a bulelor de aer este
redus;
B. timpul de lucru este limitat;
C. temperatura ridicat a mediului ambiant scade
timpul de priz;
D. timpul de lucru este mai lung;
E. polimerizarea materialului ncepe imediat ce
catalizatorul se adaug la baz.
(pag. 43)
13 ntre timpii operatori ai tehnicii de sigilare cu
ciment glass ionomer se enumer urmtorii:
A. curarea suprafeelor dentare cu o perie conic
sub jet de ap;
B. izolarea dintelui;
C. demineralizarea cu acid fosforic n concentraie
de 37%;
D. aplicarea materialului de sigilare;
E. aplicarea unui lac protector, cnd cimentul i
pierde luciul.
(pag. 46)
14 n legarea materialului de sigilare la
suprafaa de smal demineralizat acid au un
rol important urmtorii factori:
A. necontaminarea cu saliv n momentul aplicrii
sigilantului;
B. timpul de demineralizare;
C. agentul de demineralizare;
D. concentraia demineralizantului;
E. topografia suprafeei de dentin demineralizat.
(pag. 49)
Pag. 40 din 183
 15 Surmont i colab. indic aplicarea sigilrilor
la grupul persoanelor cu grad nalt de risc,
care cuprinde:
A. pacieni care consum zilnic mari cantiti de
grsimi;
B. pacieni carioactivi cu nivel crescut de
Streptococ mutans;
C. pacieni care consum zilnic mari cantiti de
dulciuri;
D. pacieni carioactivi cu nivel sczut de Streptococ
mutans;
E. pacieni handicapai psihic sau fizic, care nu i
pot efectua igiena oral.
(pag. 62)
* 16 Tehnica odontotomiei profilactice const n
prepararea mecanic a tuturor anurilor i
fosetelor dinilor nou erupi prin pregtirea
unor caviti superficiale i obturarea lor cu:
* 19 Simonsen recomand ca perioad potrivit
pentru sigilare:
A. vrsta de 3-4 ani pentru incisivii centrali
temporari;
B. vrsta de 6-7 ani pentru molarii temporari;
C. vrsta de 3-4 ani pentru caninii temporari;
D. vrsta de 11-13 ani pentru molarii doi
permaneni i premolari;
E. vrsta de 6-7 ani pentru premolari.
(pag. 64)
* 20 Verificarea suprafeei sigilate cu rini
compozite se realizeaz:
A. clinic numai prin inspecie cu oglinda dentar;
B. clinic prin examen cu sonda dentar;
C. paraclinic prin examinarea modelului de studiu;
D. paraclinic prin examen radiologic;

A. compozit fotopolimerizabil; E. clinic prin examen cu spatula dentar.

B. compozit autopolimerizabil; (pag. 45)

C. compomer; 21 Dupa Bratu, calitatile unui material de

sigilare sunt:
D. amalgam de argint;
E. ciment ionomer de sticl. A. Fluiditatea
(pag. 11) B. Aderenta buna la suprafetele netede
C. Priza rapida in conditiile din cavitatea bucala
* 17 Una dintre proprietile ideale ale unui
sigilant stabilite de Dental Advisor (citat de D. Biocompatibilitatea
Wei) este reprezentat de: E. Expansiunea termica ridicata
A. penetran sczut; (pag. 15)
B. timp de lucru scurt; 22 Diferentele intre rasinile compozite pentru
C. expansiune termic crescut; sigilare si cimenturile glass-ionomer rezulta
din faptul ca cimenturile glass-ionomer:
D. rezisten redus la uzur;
E. absorbia sczut a apei. A. Au rezistenta mai mica la uzura
(pag. 16) B. Au capacitate mai redusa de a patrunde in
profunzimea santului ocluzal
* 18 n cazul sigilrii cu rini compozite, n C. Pot fi folosite cand santurile sunt inchise
metoda clasic, se recomand ca
demineralizarea pe dinii temporari s se D. Reprezinta un prim mijloc de sigilare in conditii
fac timp de: clinice dificile
E. Nu elibereaza ioni de fluor
A. 90 de secunde;
(pag. 31-32)
B. 20 de secunde;
C. 120 de secunde; 23 Enameloplastia ofera urmatoarele avantaje in
cazul folosirii materialelor pe baza de rasina
D. 60 de secunde;
bis-GMA:
E. 30 de secunde;
A. Aplicarea materialului fara pregatirea in prealabil
(pag. 37) a santului ocluzal
B. Asigura adaptarea mai buna la smalt
C. Creste rezistenta la uzura a materialului
deoarece permite aplicarea lui intr-un strat mai
gros
D. Permite patrunderea profunda a materialului,
indiferent daca este granular sau negranular
E. Necesita aplicarea unui lac protector
(pag. 44)

Pag. 41 din 183

Tema nr. 18 6 Mucoasa nazal constituie punctul de
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului plecare pentru urmtoarele reflexe:
dento-maxilar A. Nazo-glotice;
Bibliografie asociata temei: B. Olfacto-gustative;
Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si C. Nazo-vasculare;
dezvoltare, Ed. Medicala, Bucuresti, 1995.
pag. 315-392, 405-417, 433-445 D. De aprare;
E. Olfacto-enterice.
*1 Presiunile verticale bilaterale (menionate de
Max Mller) pe care le pot suporta dinii sunt: (pag. 319)

A. Incisivi-32 kg; 7 Respiraia oral intervine n dezvoltarea

aparatului dento-maxilar i a feei prin
B. Canini-40 kg;
urmtoarele:
C. Premolari 2-50 kg;
A. La respiratorii orali sunt prezeni stimulii naturali
D. Molari 1-60 kg; de cretere la nivelul ansamblului nazal i
E. Molari 3-66 kg. zonelor limitrofe;
(pag. 340) B. Prezena amigdalelor hipertrofice care pot
deplasa nainte mandibula;
*2 n cadrul clasificrii consoanelor dup
C. n respiraia oral sunt prezente oscilaiile
nivelul la care se face ntreruperea coloanei presorii respiratorii ce se gsesc la vase i pot
de aer, intr: inhiba creterea osoas;
A. Consoanele lingvo-palatale; D. Dezechilibrul dintre presiunea negativ a
B. Consoanele rulate; inspiraiei nazale i presiunea expiraiei nazale
poate determina apariia unui palat ngust i nalt;
C. Consoanele fricative;
E. Presiunea din sinus se reduce, nemaifiind
D. Consoanele nazale; contrabalansat presiunea atmosferic, astfel
E. Consoanele africative. nct bolta palatin se deplaseaz n sus.
(pag. 377) (pag. 324-325)

*3 Consoanele labio-dentale sunt: 8 Alimentaia artificial n comparaie cu

alptarea la sn prezint unele inconveniente
A. d, t, n;
ca:
B. b, m, p;
A. Aerofagia;
C. f, v;
B. Creterea secreiei salivare;
D. g, c;
C. Copilul evit s fac micri de propulsie;
E. s, j.
D. Travaliul muscular din timpul sugerii naturale i
(pag. 377) induce copilului un somn agitat;
*4 Consoanele nazale sunt: E. Influene de ordin general, deoarece nici un
substituent nu poate nlocui calitile imunologice
A. f, v; i nutritive ale laptelui de mam.
B. s, j; (pag. 332)
C. b, p;
9 Printre perioadele principale ale variaiilor
D. m, n; funcionale masticatorii se numr:
E. d, t; A. Perioada primei dentiii neabrazate;
(pag. 377) B. Perioada primei dentiii abrazate;
*5 n cadrul clasificrii consoanelor n funcie C. Perioada celei de-a doua dentiii neabrazate;
de modul de articulare, acestea pot fi: D. Perioada celei de-a doua dentiii abrazate;
A. Consoane semiocluzive; E. Perioada intermediar.
B. Consoane labiale; (pag. 334)
C. Consoane lingvo-dentale;
D. Consoane labio-dentale;
E. Consoane lingvo-palatale.
(pag. 377)

Pag. 42 din 183

10 n timpul micrii pe care suprafeele * 14 Tulburarile masticatorii ca factori
ocluzale ale molarilor le fac n frimiarea predispozanti pentru producerea anomaliilor
alimentelor, Maronneaud distinge dentomaxilare intervin prin:
urmtoarele etape:
A. Activitatea in exces a oaselor maxilare si
A. O faz liber; musculaturii masticatorii
B. O faz de orientare; B. Abraziunea fiziologica mare din debutul
perioadei de eruptie a dintilor temporari
C. O faz de ocluzie;
C. Faptul ca stau la originea unor migrari verticale
D. O faz juxtaocluzal;
si orizontale ale dintilor cu aparitia de blocaje in
E. O faz de dezocluzie. miscarile mandibulei
(pag. 337) D. Absenta leziunilor carioase si a simptomatologiei
dureroase
11 Corelaiile dintre deglutiie i dezvoltarea
aparatului dento-maxilar duc la urmtoarele E. Consistenta alimentelor
concluzii: (pag. 344)
A. Primul stadiu al deglutiiei se realizeaz prin * 15 Faza de acolare, din cadrul miscarii complete
micri complexe ale diferitelor structuri ale a corzilor vocale, se caracterizeaza prin:
aparatului dento-maxilar;
A. Relaxarea muschilor aritenoidieni, muschilor
B. Timpul 1 al deglutiiei nu se schimb cu vrsta;
cricoaritenoidieni si tiroaritenoidieni laterali
C. Deglutiia de tip infantil poate fi i rezultatul unor B. Corzile vocale raman alipite pana la declansarea
anomalii dento-maxilare produse de alte cauze; salvei recurentiale urmatoare
D. Persistena deglutiiei infantile se poate datora C. Ciclii de activitate ai corzilor vocale in fonatie se
unor cauze locale(obiceiuri vicioase); efectueaza cu frecventa mica
E. Persistena deglutiiei infantilese poate datora D. Corzile vocale descriu o miscare elipsoidala cu
unor cauze generale(macroglosie). axul mare orizontal
(pag. 336)
E. Corzile vocale raman departate un timp variabil
12 Se poate considera c o deglutiie se (pag. 373)
desfoar normal cnd:
Tema nr. 19
A. Limba rmne n interiorul limitelor cavitii orale;
Dezvoltarea ocluziei dentare
B. Limba este propulsat i se aeaz ntre creste
n regiunea anterioar; Bibliografie asociata temei:
C. Buzele rmn n repaus; Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
D. Buzele prezint o contracie foarte uoar; 2003.
E. Dinii posteriori sunt n contact sau aproape n pag. 35-49
contact.
*1 Interrelaiile elementelor care particip la
(pag. 366) realizarea ocluziei dentare se stabilesc:
13 n cadrul tulburrilor de ritm din vorbire intr: A. nc din perioada de embriogenez;
A. Blbiala; B. numai n viaa fetal;
B. Tahilalia; C. numai dup natere;
C. Bradilalia D. numai de-a lungul ntregii viei;
D. Sigmatismul; E. numai la natere.
E. Rotacismul. (pag. 36)
(pag. 384) *2 Erupia dinilor temporari este declanat la
vrsta de:
A. 9 luni de via postnatal;
B. 3 luni de via postnatal;6 luni de via
postnatal;
C. 1 an de via postnatal;
D. 5 ani de via postnatal
E. 6 luni de via postnatal.
(pag. 39)

Pag. 43 din 183

*3 Erupia dinilor temporari se desfoar ntr-
un interval ciclic cu media de:
A. 3 luni;
B. 10 luni;
C. 8 luni;
D. 5 luni;
E. 6 luni.
(pag. 39)
*4 Erupia dinilor temporari se termin dup:
A. dup 20 luni;
B. dup 15 luni;
C. dup 25 luni;
D. dup 1 an;
E. dup 30 luni.
(pag. 39)
*5 Perfectarea nlimii de ocluzie i ncheierea
dezvoltrii ocluziei temporare se face odat
cu:
A. erupia caninilor i molarilor 2 temporari;
B. erupia incisivilor inferiori temporari;
C. erupia incisivilor superiori temporari;
D. erupia molarilor 1 superiori temporari;
E. erupia molarilor 1 inferiori temporari.
(pag. 39)
6 n etapa prognaiei mandibulare embrionare
(luna a 3-a de via intrauterin) au loc
urmtoarele modificri la nivelul aparatului
dento-maxilar:
A. se formeaz bolta palatin;
B. se separ cavitatea bucal de cea nazal;
C. limba este determinat s coboare n potcoava
mandibulei;
D. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
E. spaiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali
icaninilor este insuficient.
(pag. 36)
7 n luna a 5-a de via intrauterin, dinamica
relaiei dento-maxilare n mandibul ofer
urmtorul tablou:
A. prezena unei diasteme mari;
B. se consolideaz simfiza mentonier;
C. simfiza mentonier este larg deschis;
D. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
E. spaiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali
i caninilor este suficient.
(pag. 37)
8 Ctre lunile a 7-a i a 8-a de via
intrauterin, dinamica relaiei dento-maxilare
n mandibul ofer urmtorul tablou:
A. simfiza mentonier se consolideaz;
B. se mezializeaz incisivii centrali;
C. mugurii incisivilor centrali sunt mult distalizai;
D. are loc un ctig de spaiu ntre mugurii
incisivilor centrali temporari i molarilor 1
temporari, utilizat de ctre incisivii laterali;
E. se distalizeaz incisivii centrali.
(pag. 37)
9 Pentru Mller, o valoare prognostic pentru
o evoluie a malocluziei o are locul i
mrimea tremei n dentiia temporar, astfel:
A. la maxilar, o trem precanin mare relev
tendina la mezializare a arcadei maxilare;
B. o trem postcanin mare la la maxilar relev o
tendin la distalizare a arcadei superioare;
C. o trem precanin mare la mandibul determin
o mezializare a arcadei inferioare;
D. o trem postcanin mare mandibular determin
o distalizare a arcadei inferioare;
E. o trem naintea incisivilor laterali maxilari
determin o mezializare a arcadei superioare.
(pag. 40)
10 Studiul debutului erupiei dinilor permaneni
pe un lot de copii de vrst precolar(3-5
ani) a relevat c la aceast vrst:
A. la 5 ani 25%-30% din copii aveau erupi fie
incisivii, fie molarii;
B. erupia dentar este mai accelerat la biei
comparativ cu fete;
C. erupia dentar este mai accelerat la fete
comparativ cu biei;
D. timpul de accelerare este mai intens i mai
frecvent n urban dect n rural;
E. timpul de accelerare este mai intens i mai
frecvent n rural dect n urban.
(pag. 42)
11 La natere i pe msur ce creterea
nainteaz, arhitectura crestelor alveolare i
a relaiilor spaiale intermaxilare este
urmtoarea:
A. crestele alveolare sunt acoperite de un periost
fibros i dens;
B. crestele alveolare la maxilar nu sunt delimitate
de bolta palatin;
C. frenul buzei superioare se inser pe creast;
D. creasta alveolar inferioar este n form deU;
E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare
este mai lat i mai nclinat spre nuntru.
(pag. 38)
Pag. 44 din 183
* 12 In cadrul dinamicii relatiilor intermaxilare si *3 Anodonia poate fi:
maxilo-dentare din primele doua luni de viata
A. numai parial;
intrauterina se produce:
B. numai parial, redus sau ntins;
A. Retrognatia mandibulara
C. numai total;
B. Prognatia mandibulara
D. frecvent total;
C. Consolidarea simfizei mentoniere
E. parial, redus sau ntins i rareori total.
D. Separarea cavitatii bucale de cavitatea nazala
(pag. 74)
E. Oprirea migrarii catre creasta gingivala a dintilor
deciduali *4 Dinii supranumerari:
(pag. 36) A. au numai form tipic;
* 13 Eruptia incisivilor centrali superiori B. au numai form atipic;
permanenti cu un ax de inclinare mai mare C. erupia lor nu are caracter filogenetic;
decat al dintilor temporari determina:
D. erupia lor pe arcad nu creeaz tulburri
A. Ocluzie inversa frontala fizionomice;
B. Reducerea gradului de supraacoperire frontala E. pot avea form tipic sau atipic.
C. Resorbtie osoasa retrotuberozitara (pag. 74)
D. Mezializarea incisivilor inferiori *5 Caria dinilor temporari nu are ca efect:
E. Plan postlacteal in treapta distala
A. perturbarea masticaiei;
(pag. 42)
B. perturbarea fizionomiei;
Tema nr. 20 C. meninerea dimensiunii verticale faciale a
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori arcadei alveolare;
locali D. meninerea relaiei tridimensionale n ocluzia
Bibliografie asociata temei: dentar;
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si E. apariia de dini supranumerari.
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, (pag. 74)
2003.
pag. 73-76 6 Caria dinilor temporari are ca efect:

*1 Din grupa factorilor locali cu rol n A. pierderea funciei de masticaie a dinilor

etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac temporari;
parte: B. pierderea funciei fizionomice;
tulburrile de nutriie;
C. meninerea dimensiunii verticale faciale a
A. tulburrile de nutriie; arcadei alveolare;
B. tulburrile endocrine; D. meninerea relaiei tridimensionale n ocluzia
dentar;
C. respiraia oral;
E. apariia dinilor supranumerari.
D. deglutiia atipic;
(pag. 74)
E. caria dinilor temporari i consecinele ei.
(pag. 73) 7 Apariia dinilor supranumerari are:

*2 Anomaliile dentare de form sunt frecvent A. caracter filogenetic;

ntlnite la: B. amintete de o formul dentar a antropoizilor;
A. Incisivii centrali; C. pot avea numai form tipic;
B. Premolarii 1; D. pot avea numai form atipic;
C. Premolarii 2; E. pot avea form tipic sau atipic.
D. Incisivii laterali; (pag. 74)
E. Molarii 1.
(pag. 74)

Pag. 45 din 183

8 Caria aproximal a dinilor temporari poate
determina:
A. scurtarea arcadei dentare;
B. pierderea spaiului de rezerv;
C. anomalii de form ale dinilor permaneni;
D. dificulti n erupia caninilor;
E. dificulti n erupia premolarilor 2.
(pag. 73)
9 Pierderea prematur a dinilor temporari, n
special n zona de sprijin poate determina:
A. supraerupii ale dinilor antagoniti;
B. migrri ale dinilor permaneni aflai n erupie
intermaxilar sau oral;
C. lrgiri de arcad;
D. angrenaje inverse;
E. apariia contactelor i interferenelor ocluzale.
(pag. 73)
10 Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor
temporari poate determina apariia:
A. de ntrzieri n reglrile ocluzale;
B. incongruen dento-alveolar la distan;
C. erupia malpoziionat a dintelui permanent
nlocuitor;
D. anomalii dentare de form ale dinilor permaneni;
E. rmnerea n incluzie a dintelui permanent
nlocuitor.
(pag. 74)
11 ntrzierile n erupia dinilor permaneni sunt
determinate de urmtoarele cauze locale:
A. genetice;
B. tulburri endocrine;
C. tulburri de nutriie;
D. bariere osoase;
E. fibroase.
(pag. 74)
12 Traumatismele dinilor temporari pot
determina:
A. tulburri n dinamica evoluiei dinilor permaneni;
B. schimbarea drumului de erupie a mugurelui
dentar subiacent;
C. compresie de maxilar cu nghesuire dentar;
D. intruzii ale dinilor temporari;
E. luxaii.
(pag. 74)
13 Din grupa factorilor locali cu rol n
etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare fac
parte:
A. caria dinior temporari;
B. deglutiia infantil;
C. pierderea prematur a dinilor temporari;
D. retenia prelungit a dinilor temporari;
E. respiraia oral.
(pag. 74)
14 Caria ocluzal a dinior temporari:
A. determin apariia anodoniei;
B. determin tulburri ale relaiilor verticale
interarcade;
C. constitie surs de dezechilibru n ocluzia dentar;
D. constituie surs de dezechilibru n dinamica
mandibular;
E. determin apariia deglutiiei infantile.
(pag. 73)
15 Dezechilibrele, consecin a anodoniei,
depind de:
A. regiunea n care se produc;
B. ntinderea;
C. structura osoas;
D. activitatea prilor moi;
E. obiceiurile vicioase.
(pag. 74)
* 16 Dintre factorii locali care intervin in
etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare,
tulburarile tesuturilor moi determina:
A. Rizaliza si pierderea precoce a dintilor temporari
B. Forma de carlig a incisivului lateral
C. Dizarmonie dento-alveolara de tipul diastemei
D. Anomalii congenitale
E. Anodontii
(pag. 75)
* 17 Hipodontia este consecinta:
A. Perturbarii timpului de exfoliere a dintilor
temporari
B. Modificarilor de forma a incisivilor
C. Anchilozei osoase sau fibroase
D. Tendintei evolutive de reducere a dintilor
terminali de serie
E. Schimbarii axului de eruptie a mugurelui dintelui
subiacent
(pag. 74)
Pag. 46 din 183
Tema nr. 21 6 n clasificarea colii franceze, modificrile n
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare mai multe planuri au ca prefix:

Bibliografie asociata temei: A. macro;

Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si B. micro;
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, C. hiper;
2003.
pag. 77-83 D. hipo;
E. labio.
*1 Angle mparte malocluziile n:
(pag. 81)
A. 4 clase;
7 Clasificarea colii germane cuprinde
B. 5 clase;
urmtoarele sindroame:
C. 2 clase;
A. sindromul de compresie de maxilar;
D. 6 clase;
B. sindromul de ocluzie ncruciat;
E. 3 clase.
C. sindromul de pierdere precoce a dinilor
(pag. 78) temporari din zona de sprijin;
*2 coala german mparte malocluziile n: D. sindromul de ocluzie adnc acoperit;
A. 5 sindroame; E. sindromul de ocluzie deschis.
B. 7 sindroame; (pag. 81)
C. 6 sindroame; 8 Anomaliile clasa a II-a Angle:
D. 3 sindroame; A. cuprind dou diviziuni;
E. 8 sindroame. B. n subdiviziunea 1 raporturile de ocluzie sunt
(pag. 80) distalizate unilateral;
C. n diviziunea 1 raporturile sunt distalizate bilateral
*3 Angle mparte anomaliile dento-maxilare n:
i ocluzie adnc n acoperi;
A. sindroame; D. n diviziunea 2 raporturile sunt distalizate
B. disarmonii; unilateral i ocluzie adnc acoperit;
C. clasa I i clasa aII-a; E. n diviziunea 2, atunci cnd raporturile sunt
distalizate unilateral se folosete termenul de
D. clasa I, clasa a II-a i clasa a III-a;
subdiviziunea 2.
E. diverse anomalii. (pag. 78)
(pag. 78)
9 Izard i Chateau au sintetizat ca terminologie
*4 Clasa a II-a Angle cuprinde: maxilo-facial, n cazul radicalilor:
A. dou diviziuni; A. cheilie;
B. 3 diviziuni; B. endo;
C. 4 diviziuni; C. gnaie;
D. 5 diviziuni; D. latero;
E. 6 diviziuni. E. genie.
(pag. 80) (pag. 81)

*5 n clasificarea anomaliilor dento-maxilare 10 n terminologia maxilo-facial a colii

dup coala francez: franceze, Izard i Chateau au sintetizat ca
prefix pentru disarmonii:
A. anomaliile dento-maxilare sunt considerate
tulburri n armonia proceselor de dezvoltare a A. transversal: infra i supra;
componentelor aparatului dento-maxilar;
B. transversal: exo, endo, latero;
B. sunt luai n considerare factorii etiologici care
C. vertical: infra i supra;
determin apariia anomaliilor dento-maxilare;
D. sagital:pro i retro;
C. are drept criteriu principal de clasificare relaiile
mandibulo-maxilare n plan sagital; E. vertical: pro i retro.
D. este o clasificare pe sindroame; (pag. 81)
E. este o clasificare ocluzionist.
(pag. 80)

Pag. 47 din 183

11 n clasificarea Angle:
A. criteriul principal de clasificare a anomaliilor
dento-maxilare sunt relaiile mandibulo-maxilare
n plan sagital;
B. o prim categorie o reprezint anomaliile n care
cele dou baze maxilare sunt corect plasate n
plan sagital, modificrile fcndu-se la nivel
dento-alveolar;
C. anomaliile sunt mprite n 6 sindroame;
D. anomaliile sunt considerate tulburri n armonia
proceselor de dezvoltare ale componentelor
aparatului dento-maxilar;
E. este o clasificare a colii franceze.
(pag. 80)
12 n clasificarea Angle:
A. exist 3 categorii de anomalii;
B. n a doua categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea maxilarului inferior
mai napoi dect cel superior;
C. n a doua categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea maxilarului inferior
mai nainte dect cel superior;
D. n a treia categorie sunt grupate anomaliile
caracterizate de poziionarea mai anterioar a
maxilarului inferior fa de cel superior;
E. exist 6 sindroame.
(pag. 77)
13 n clasificarea Angle:
A. pentru evaluarea clinic a categoriilor de
anomalii Angle ia n considerare poziia molarului
de 6 ani;
B. n relaie neutral cele dou maxilare sunt
plasate corect;
C. cuprinde 5 sindroame;
D. este o clasificare a colii germane;
E. este o clasificare a colii franceze.
(pag. 78)
14 Clasificarea anomaliilor dento-maxilar dup
Kantorowicz, Korkhaus,i Reichenbach:
A. exist 3 clase;
B. exist 5 sindroame;
C. este o clasificare a colii germane;
D. cuprinde 6 sindroame;
E. este o clasificare a colii americane.
(pag. 79)
15 Clasificarea colii germane:
A. cuprinde 6 sindroame;
B. a fost fcut de ctre Dr. E. Angle;
C. a fost fcut de ctre Kantorowicz, Korkhaus i
Reichenbach;
D. cuprinde 3 clase de anomalii;
E. pornete de la concepia c aceeai factori
etiologici n aceleai condiii dau aceleai forme
de anomalii.
(pag. 79)
16 Conform clasificarii lui Angle:
A. Pozitia molarului de 6 ani este fixa
B. Exista 3 clase de malocluzii
C. In clasa a 2-a sunt incluse anomaliile
caracterizate prin pozitia mai anterioara a
maxilarului inferior in raport cu cel superior
D. Foloseste relatia molara pentru a defini pozitia
celor doua maxilare in plan sagital
E. In clasa I sunt incluse anomaliile in care
maxilarul inferior este situat mai posterior
comparativ cu cel superior
(pag. 77-78)
17 Din grupa anomaliilor monocauzale fac parte
urmatoarele entitati:
A. Retrognatismul maxilar
B. Ocluzia deschisa
C. Transpozitia
D. Reincluzia
E. Anomaliile determinate de pierderea precoce a
dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus
(pag. 80)
18 Conform clasificarii scolii germane, se
identifica urmatoarele forme de sindrom
progenic:
A. De conducere fortata
B. Fals (retrognatismul maxilar)
C. Ocluzia incrucisata
D. Adevarat
E. Retrognatismul mandibular
(pag. 80)
Pag. 48 din 183
Tema nr. 22 6 Stadiul de disfuncii intrinseci de la nivelul
Examenul radiologie in ortodontie ATM cuprinde:

Bibliografie asociata temei: A. tulburri generate n ATM de dezvoltarea

acesteia;
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, B. tulburri generate de modificri anatomice ale
2003. ATM care altereaz structurile ATM ,dar nu
pag. 143-179 produc limitri funcionale majore ale micrilor;
C. tulburri generate n ATM de orice tratament
*1 Disfunciile ATM nu pot fi determinate de: care a modificat relaiile de ocluzie;
A. cauze ocluzale; D. limitri funcionale ale ATM;
B. cauze fiziologice; E. individul i limiteaz sau i interzice
C. cauze psihologice; desfurarea unei viei normale n raport cu
factorii sociali i culturali.
D. cauze de cretere;
(pag. 144)
E. apariia leziunilor carioase.
(pag. 143) 7 Examenul radiologic cu film extraoral
cuprinde:
*2 Disfunciile ATM se ntlnesc n cazul
A. radiografii cu film retroalveolar;
subiecilor examinai n proporie de:
B. ortopantomograma n ocluzie;
A. 10%;
C. ortopantomograma n propulsie;
B. 20%;
D. radiografia cu film mucat;
C. 90%;
E. ortopantomograma ATM n intercuspidare
D. 30%-70%; maxim i deschidere maxim.
E. 80%. (pag. 152)
(pag. 143)
8 Ortopantomograma n propulsie relev
*3 Examenul radiologic cu film intraoral urmtoarele aspecte:
cuprinde:
A. evidenierea structurilor zonelor laterale maxilare
A. radiografia cu film retroalveolar; i mandibulare n inocluzie verticl;
B. ortopantomograma n propulsie; B. relaiile de ocluzie modificate de gradul de
propulsie mandibular;
C. teleradiografia de fa;
C. structurile parodontale;
D. teleradiografia de profil;
D. n plan vertical se evideniaz gradul
E. ortopantomograma n ocluzie.
supraacoperirii frontale i al inocluziei;
(pag. 147)
E. aspectul macroscopic al corpului mandibular.
*4 n ortopantomograma n propulsie nu se (pag. 151)
evideniaz la nivelul aspectului
macroscopic al corpului mandibulei: 9 Dup Bjrk, modelul de rotaie posterioar
mandibular se caracterizeaz prin:
A. deschiderea unghiului mandibular;
A. canal mandibular drept;
B. modelul de cretere condilian;
B. unghi mandibular deschis;
C. cudura canalului mandibular;
C. etaj inferior micorat;
D. aspectul simfizei mentoniere;
D. creterea preangular marcat;
E. poziionarea arcadei mandibulare n
intercuspidare maxim. E. unghiul molar crescut.
(pag. 151) (pag. 156)

*5 Valoarea normal a unghiului facial este de: 10 Planurile de referin utilizate n interpretarea
teleradiografiei sunt:
A. 90 grade;
A. planul de la Frankfurt;
B. 120 grade;
B. planul bazal mandibular;
C. 68 grade;
C. planul bazal maxilar;
D. 86 grade;
D. planul N-Ba;
E. 82 grade.
(pag. 158) E. planum(Se-N).
(pag. 155)

Pag. 49 din 183

11 Teleradiografia dup tehnica Ricketts
analizeaz:
A. adncimea feei;
B. nlimea anterioar a feei;
C. nlimea posterioar a feei;
D. valorile unghiului SNA;
E. convexitatea facial.
(pag. 159)
12 Teleradiografia dup Steiner vizeaz:
A. msurarea unghiului SNA i interpretarea
rezultatelor;
B. msurarea unghiului SNB i interpretarea
rezultatelor;
C. msurarea unghiului axelor celor doi incisivi
centrali;
D. msurarea nlimii anterioare a feei;
E. msurarea nlimii posterioare a feei.
(pag. 162)
13 Cele trei laturi ale triunghiului Tweed sunt
reprezentate de:
A. planul Se-N;
B. planul de la Frankfurt;
C. planul bazal maxilar;
D. planul bazal mandibular;
E. axa incisivului inferior.
(pag. 163)
14 Pentru prognosticul dezvoltrii ulterioare a
aparatului dento-maxilar, Stockfish propune
o schem alctuit din urmtoarele
segmente periferice:
A. unghiul format de linia N-S cu planul mandibular
Go-Gn;
B. suma unghiurilor: unghiul bazal nsumat cu
unghiul articular i cu unghiul goniac;
C. unghiul goniac anterior;
D. unghiul SNA;
E. unghiul SNB.
(pag. 174)
15 Bjrk a observat legtura caracteristicilor
structurale ale mandibulei cu rotaia
mandibular, precum urmeaz:
A. unghiul goniac;
B. forma bazei mandibulei;
C. nclinarea capului condilian;
D. nclinarea i forma simfizei;
E. unghiul SNB.
(pag. 176)
* 16 Pentru aprecierea pozitiei in sens vestibulo-
oral a coroanei unui dinte inclus, se
recomanda urmatorul tip de examen
radiologic:
A. Ortopantomograma in propulsie
B. Teleradiografia dupa Ricketts
C. Teleradiografia dupa Tweed
D. Radiografia cu film retroalveolar
E. Radiografia cu film muscat
(pag. 145-146)
17 Aspecte ale anatomiei radiologice a dintilor
temporari, care permit diferentierea lor de
omologii permanenti sunt:
A. Dimensiunea in zona frontala a dintilor temporari
este mai mica fata de cei definitivi
B. Radacinile molarilor temporari sunt foarte
divergente, cu aspect de falci de cleste in 1/3
apicala
C. Spatiul periodontal este micsorat fata de cel al
dintilor definitivi
D. Resorbtia radiculara este fiziologica si se
evidentiaza de timpuriu
E. Stratul de dentina care inveleste camera pulpara
si canalele radiculare este mai gros
(pag. 148-149)
18 In aparitia erorilor de identificare a reperelor
radiologice folosite in ortodontie, sunt
implicati urmatorii factori:
A. Precizia marcajelor si reproductibilitatea lor
B. Calitatea imaginii radiografice
C. Operatorul si metoda de inregistrare
D. Tehnicile de suprapunere a radiografiilor
E. Factorii de mediu
(pag. 157)
Tema nr. 23
Anomaliile denti-maxilare de clasa a II-a
Bibliografie asociata temei:
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
pag. 379-391
*1 Cele dou clase descrise de coala francez
pentru malocluziile din clasa a II1:-a sunt:
A. compresia de maxilar cu protruzie i compresia
de maxilar cu nghesuire;
B. ocluzia adnc n acoperi i laterognaia
mandibular
C. laterodeviaia i laterognaia mandibular
D. endodenia i laterognaia mandibular;
E. endognaia i laterodeviaia mandibular.
(pag. 379)
Pag. 50 din 183
*2 Anomaliile de Clasa a II-a Angle nglobeaz 7 n cadrul sindromul de compresiune maxilar
tulburri de cretere, dezvoltare i cu protruzie i spaiere dentar putem ntlni
funcionale ale maxilarelor cantonate n ca simptome:
principal n plan:
A. ocluzie invers total;
A. ocluzal; B. reducerea diametrului maxilar fa de planul
B. transversal; medio-sagital;
C. vertical; C. reducerea diametrului dento alveolar fa de
planul medio-sagital;
D. medio-sagital;
D. ocluzie adnc acoperit;
E. orbito-frontal.
E. ocluzie distalizat.
(pag. 379)
(pag. 380)
*3 n cadrul endognaiei caracteristica
principal este: 8 Factorii generali de dezvoltare implicai n
etiopatogenia compresiei de maxilar cu
A. afectarea sectorului alveolar; protruzie i spaiere sunt:
B. baza maxilarului i piramida nazal sunt lrgite;
A. carenele metabolice;
C. baza maxilarului i piramida nazal sunt alungite;
B. absena suturii de cretere;
D. baza maxilarului i uneori piramida nazal sunt
C. complicaiile cariei dentare;
ngustate;
D. prezena cicatricelor i frenurilor;
E. ocluzia mezializat.
(pag. 379-381) E. rahitismul.
(pag. 381)
*4 Exognaia este o form extrem de rar n
care arcadele sunt spaiate iar parodoniul se 9 Rolul ereditii n etiopatogenia compresiei
caracterizeaz prin: de maxilar cu protruzie i spaiere este
demonstrat de:
A. n zona anterioar afectarea apare datorit
hipersolicitrii funcionale; A. apariia compresiei de maxilar la vrste foarte
fragede,
B. este afectat precoce
B. apariia anomaliei n general la populaia nordic,
C. este afectat tardiv;
C. asocierea frecvent cu alte sindroame cu
D. faptul c rmne neafectat;
transmitere genetic,
E. const n amputarea limbusurilor i apariia
D. retrognatismul nou-nscutului;
atrofiei verticale.
(pag. 380) E. studiile pe gemeni.
(pag. 381)
*5 Din punct de vedere etiopatogenic, rolul
factorului constituional n apariia 10 Modificrile care apar compensator n cadrul
endognaiei este demonstrat de : sindromului de compresiune maxilar cu
protruzie i spaiere dentar sunt:
A. apariia maxilarului ngust n special la
dolicocefali; A. protruzia procesului dento alveolar;
B. apariia maxilarului ngust n special la brahicefali; B. ocluzia distalizat;
C. apariia maxilarului ngust n special la C. ocluzia adnc prbuit;
normocefali, D. rar o ocluzie deschis cu sau fr laterodeviaie
D. de studiile pe gemeni monozigoi; mandibular;
E. apariia maxilarului ngust la subiecii cu rahitism. E. infrapoziie lateral.
(pag. 381) (pag. 380)

6 n etiopatogenia compresiei de maxilar cu 11 Factorii locali de dezvoltare implicai n

protruzie i spaiere putem ntlni urmtorii etiopatogenia compresiei de maxilar cu
factori: protruzie i spaiere sunt:
A. ereditatea; A. cicatricile chirurgicale de la nivelul bolii palatine
B. factorul constituional; B. absena suturii de cretere
C. ticurile de imitaie; C. dolicocefalia
D. obiceiurile alimentare; D. complicaiile cariei dentare
E. rahitismul. E. rahitismul.
(pag. 381) (pag. 381)

Pag. 51 din 183

12 n producerea sindromului de compresie de 17 Faciesul adenoidian se caracterizeaz prin:
maxilar cu protruzie i spaiere obiceiurile
A. profil convex;
vicioase acioneaz prin:
B. dolicocefalie,
A. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct
de vedere al intensitii, C. leptoprosopie;
B. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct D. fant labial ferm;
de vedere al direciei, E. retrogheilie superioar.
C. dezechilibrarea forelor intra-extraorale din punct (pag. 383)
de vedere al duratei de aciune,
D. prin ntreruperea continuitii arcadei dentare, 18 La nivelul labial modificrile caracteristice n
compresia de maxilar cu protruzie sunt :
E. prin structurarea unui os cu o textur mai slab.
A. buza superioar subire i palid;
(pag. 382)
B. buza superioar ridicat spre pragul narinar;
13 n producerea sindromului de compresie de C. treapt labial n linie dreapt
maxilar cu protruzie i spaiere respiraia
oral acioneaz prin: D. ocluzie labial ferm

A. dispariia triplei nchideri orale E. buza inferioar groas i fisurat, rsfrnt n

anul labio-mentonier.
B. apariia hipotoniei muchiului maseter
(pag. 383)
C. apariia hipotoniei muchiului orbicular oris al
buzei superioare, 19 n compresia de maxilar cu protruzie
examenul arcadei dento-alveolare poate
D. modificarea comportamentului lingual n static
evidenia:
E. modificarea comportamentului lingual n timpul
exercitrii funciilor. A. o baz apical mic;
(pag. 382) B. o baz coronar larg;
C. grade diferite de ngustare premolar,
14 Obiceiul vicios de sugere a degetului
determin: D. distopoziia zonei dentare laterale superioare,
A. compresie alveolar cu protruzie E. meziopoziia zonei dentare laterale superioare.
B. ocluzie adnc incomplet (pag. 385)

C. ocluzie adnc acoperit 20 Examenul facial n compresia de maxilar cu

D. compresie de maxilar cu nghesuire protruzie poate evidenia:

E. prognaie adevrat. A. un facies adenoidian,

(pag. 382) B. aspect de brbie dubl,
C. o buz inferioar rsfrnt n anul labio-
15 Maladia Cauhp-Fieux se caracterizeaz mentonier,
prin:
D. o treapt labial inversat,
A. ngustarea maxilarului
E. un profil concav.
B. interpoziia limbii ntre arcade n timpul deglutiiei;
(pag. 383)
C. dezechilibre dentare de tipul retrodeniei
superioare compensatorii, * 21 In etiopatogenia endognatiei sau
D. dezechilibre dentare de tipul meziopoziiei cu sindromului de compresie de maxilar cu
rotaie a premolarilor i molarilor protruzie si spatiere dentara intre factorii
generali de dezvoltare se numara:
E. ocluzie deschis.
A. Obiceiurile vicioase de interpozitie si sugerea
(pag. 382)
degetului
16 Modificrile ocluzale caracteristice B. Rahitismul
compresiei de maxilar cu protruzie i
C. Cicatricile chirurgicale de la nivelul boltii palatine
spaiere sunt:
D. Respiratia orala
A. relaii molare distalizate
E. Deglutitia atipica
B. relaii molare mezializate
(pag. 381)
C. inocluzii sagitale grave
D. ocluzie invers frontal
E. supraocluzie incisiv.
(pag. 382)

Pag. 52 din 183

 22 In cadrul endognatiei sau sindromului de *3 Diagnosticul diferential al compresiei de
compresie de maxilar cu protruzie si spatiere maxilar cu nghesuire se face cu:
dentara tiparul B de modificare scheletala se
A. retrognatismul mandibular
caracterizeaza prin:
B. laterodeviaia mandibular
A. Ramul ascendent mandibular scurtat
C. laterognaia mandibular
B. Baza anterioara mai lunga care determina
protruzia mediana a fetei D. pseudoprognaia mandibular
C. Unghiul SNA crescut E. clasa I cu spraalveolodonie incisiv
D. Etajul mijlociu mai mare ca cel inferior (pag. 399)
E. Incisivii superiori in labioversie *4 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 are n
(pag. 388) comun cu malocluzia din clasa II2 a
diviziunea 1:
23 In cadrul endognatiei sau sindromului de
A. relaia molar transversal
compresiune de maxilar cu protruzie si
spatiere dentara cresterile faciale de tip B. relaia molar vertical
anterior se caracterizeaza prin: C. ocluzia adnca acoperit
A. Unghiul planurilor maxilare este inalt D. relaia molar antero-posterioar
B. Dimensiunea verticala anterioara este mai mare E. ocluzia deschis.
C. Unghiul planurilor maxilare este coborat (pag. 396)
D. Dimensiunea verticala anterioara este mica
*5 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 este
E. Cresterea scheletala si a partilor moi sinonim cu:
imbunatateste fizionomia
A. endognaia
(pag. 388)
B. exognaia
Tema nr. 24 C. ocluzia deschis
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 D. ocluzia adnc n acoperi
Bibliografie asociata temei: E. ocluzia ncruciat
Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si (pag. 396)
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003. 6 Diferenele dintre malocluziile din clasele II/1
pag. 396-399 i II/2 sunt:
*1 Malocluzia de clasa a II2 a diviziunea 2 se A. etiopatogenetice
caracterizeaza prin: B. morfofuncionale
A. diferite grade de spaiere dentar C. difer ca prevalen
B. reducerea diametrelor premolare i molare D. terapeutice
C. dezvoltarea n exces n plan sagital a maxilarului E. de localizare
superior
(pag. 396)
D. cresterea diametrelor premolare i molare
E. ocluzia adnc n acoperi. 7 Sindromul de compresie de maxilar cu
nghesuire dentar se caracterizeaz prin:
(pag. 396)
A. reducerea diametrului premolar
*2 Caracteristic sindromului de compresie de B. reducerea diametrului molar
maxilar cu inghesuire dentara este:
C. retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
A. protruzia cu supraacoperirea grupului incisiv
D. ocluzie adnc n acoperi
B. retrodenia cu supraacoperirea grupului incisiv
E. ocluzie invers total
C. angrenajul invers
(pag. 396)
D. ocluzia invers frontal
E. ocluzia invers lateral
(pag. 396)

Pag. 53 din 183

8 Din punct de vedere al gravitii malocluziile
din clasa a II2 -a se descriu doua forme
clinice:
A. forma grav n care dezechilibrele ocluzale
produc tulburri parodontale
B. forma uoar cu tulburri morfofuncionale i
estetice
C. forma uoar fr tulburri morfofuncionale i
estetice
D. forma grav cu modificri estetice
E. forma medie
(pag. 397)
9 Aspectul facial n malocluziile din clasa a II2 -
a (compresie de maxilar cu nghesuire)
prezint urmtoarele caracteristici:
A. etajul inferior mrit
B. ocluzie labial cu planul plasat n poziie nalt
pe coroana incisivilor superiori
C. nas proeminent
D. buz inferioar groas i rsfrnt n anul labio-
mentonier
E. menton proeminent
(pag. 397)
10 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) la analiza
dezvoltrii arcadelor dento-alveolare se
observ:
A. reducerea diametrelor premolare
B. reducerea diametrelor molare
C. accentuarea curbei Spee
D. baza coronar mai larg dect cea apical
E. reducerea unghiului mandibular
(pag. 398)
11 Aspectul facial n malocluziile din clasa a II2 -
a (compresie de maxilar cu nghesuire)
prezint urmtoarele caracteristici:
A. etajul inferior normal sau n foarte multe cazuri
micorat
B. antul labio mentonier accentuat
C. punctual Gn plasat anterior de planul Simon
D. buzele subiri
E. ocluzie labial ferm
(pag. 397)
12 Precizai care dintre urmtoarele
caracteristici pot fi observate la examnul
facial n malocluziile din clasa a II2 -a
(compresie de maxilar cu nghesuire):
A. ocluzie labiala ferm
B. etajul inferior normal sau micorat
C. antul labio mentonier accentuat
D. menton ters, aplatizat
E. profil concav
(pag. 397)
13 Compresia de maxilar cu nghesuire face
parte din categoria malocluziilor:
A. dentare
B. de clasa I foarte rar
C. de clasa a II-a diviziunea I
D. de clasa a II-a diviziunea II
E. de clasa a III-a.
(pag. 396)
14 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena malocluziilor din clasa a
II2 -a (compresie de maxilar cu nghesuire)
sunt adevrate:
A. formele moderate sunt mai frecvente ca cele
grave
B. cazurile n care relaiile mandibulo mandibulare
sunt de clasa I sunt rare
C. anomalia este mai puin frecvent dect
anomaliile din clasa a II1 a
D. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
populaie.
(pag. 396-398)
15 Din punct de vedere epidemiologic
malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
maxilar cu nghesuire) prezint urmtoarele
particulariti:
A. anomalia este mai frecvent dect anomaliile din
clasa a II1 a
B. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
C. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
temporar
D. dup Houston i Tulley afecteaz 10% din
populaie
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
populaie
(pag. 396)
Pag. 54 din 183
16 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) dac supraocluzia
se asociaz i cu decalaj ntre muchia
incizal a incisivului inferior i centroidul
radacinii incisivului superior tratamentul
acestora prezint urmtoarele particulariti :
A. se efectueaz mai dificil
B. riscul de recidiv este mai mare
C. riscul de recidiv se reduce
D. scade timpul de tratament
E. este de preferat terapia funcional.
(pag. 396)
17 Modificrile arcadelor dento-alveolare care
pot fi prezente n malocluziile din clasa a II2 -
a (compresie de maxilar cu nghesuire) sunt:
A. arcade n form de omega
B. arcade n form de trapez
C. arcade n form de U
D. baza apical este mai mare dect baza coronar
E. baza coronar este mai mare dect baza apical
(pag. 397-398)
18 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) sindromul
algodisfuncional temporo-mandibular este
consecina:
A. pierderii unor dini din zona lateral
B. deplasrii distale a mandibulei
C. creterii supraocluziei frontale
D. deplasrii meziale a mandibulei
E. formelor patologice ale arcadelor dento-alveolare
(pag. 398)
19 Modificrile ocluzale care pot fi prezente n
malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
maxilar cu nghesuire) sunt:
A. supraacoperirea grupului incisiv
B. angrenaje inverse premolare unilaterale sau
bilaterale
C. rapoarte distalizate
D. rapoarte mezializate
E. ocluzie prbuit lateral
(pag. 398)
20 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie
de maxilar cu nghesuire) la analiza ocluziei
dinamice se observ:
A. relaia de postur a mandibulei este normal
B. rapoartele de la nivel molar sunt distalizate
C. drumul de nchidere al mandibulei este normal
D. n cazurile grave pacientul nu poate efectua
micri de lateralitate
E. muchii ridictori ai mandibulei sunt hipertoni.
(pag. 398)
* 21 Disjunctia maxilara este indicata in:
A. Ingustarile de baza maxilara in care apare si
infraalveolia incisiva
B. Ingustarile de baza maxilara si piramida nazala
C. Corectarea inocluziei sagitale
D. Corectarea rapoartelor distalizate
E. Corectarea supraocluziei frontale
(pag. 395)
22 In endognatie sau sindromul de compresie
maxilara cu inghesuire dentara, la analiza
dezvoltarii bazelor scheletale se observa:
A. Inaltimea antero-inferioara a fetei (Nsa-Gn) este
mai mica
B. Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este mai
mare decat valoarea normala
C. Unghiul goniac este mai mic desi in unele cazuri
poate fi si normal
D. Tabloul clinic este dominat de o crestere faciala
de tip posterior
E. Exista un unghi marcat coronoradicular al
incisivului central
(pag. 398-399)
23 Aspectul tipic al inghesuirii dentare in
endognatie sau sindromul de compresiune
maxilara cu inghesuire dentara se
caracterizeaza prin:
A. Palatopozitia marcata a incisivilor centrali
superiori
B. Incisivii laterali sunt in vestibuloversie cu rotatie
meziala peste coroana centralilor
C. Incisivii laterali sunt in palatopozitie
D. Incisivii centrali sunt in prodentie
E. Incisivii inferiori pot fi intr-o retro sau proinclinare
(pag. 398)
Pag. 55 din 183
Tema nr. 25 6 Modificrile din cadrul malocluziei de clasa a
Malocluzia de clasa a III-a III-a Angle intereseaz:

Bibliografie asociata temei: A. maxilarul superior

Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si B. maxilarul inferior
ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti, C. ambele maxilare
2003.
pag. 405-408 D. numai arcadele alveolare
E. numai arcadele dentare
*1 n cazul malocluziilor de clasa a III-a treapta
buzelor este: (pag. 405)

A. n linie dreapt 7 La examenul facial simptomele

caracteristicile ale malocluziei de clasa a III-a
B. inversat
Angle sunt:
C. accentuat prin procheilie superioar
A. fa aplatizat
D. accentuat prin procheilie inferioar
B. obraji nfundai
E. buza superioar depete cu 2 mm n plan
sagital pe cea inferioar C. menton aplatizat
(pag. 406) D. buz superioar nfundat
E. profil convex
*2 Ocluzia invers frontal n cazul
malocluziilor clasei a III-a poate fi cu: (pag. 406)

A. numai cu inocluzie vertical 8 Malocluzia de clasa a III-a cuprinde un set de

anomalii caracterizate prin:
B. cu sau fr inocluzie sagital invers
C. numai cu grad mare de supraacoperire frontal A. rapoarte mezializate

D. abrazia feelor linguale ale incisivilor inferiori B. rapoarte distalizate

E. abrazia feelor vestibulare ale incisivilor superiori C. ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie
sagital invers
(pag. 405)
D. rapoarte lingualizate
*3 Maxilarul inferior n cadrul maloculziei de E. rapoarte vestibularizate
clasa a III-a este ghidat:
(pag. 405)
A. anterior
9 n cadrul examenului facial n malocluziile de
B. posterior
clasa a III-a Angle faa poate avea un aspect
C. n lateralitate lit n totalitate datorit:
D. n laterognaie A. treptei labiale n linie dreapt
E. n infrapoziie B. pomeilor obrajilor nfundai
(pag. 406) C. profilului concav
*4 n cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectul D. procheiliei superioare
facial poate fi: E. treptei labiale inversate
A. fa aplatizat (pag. 406)
B. de fa crispat
10 La nivelul procesului alveolar superior n
C. de fa inexpresiv, malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
D. facies adenoidian observate modificri compensatorii care
constau n:
E. profil de pasre.
A. proalveolie
(pag. 406)
B. prodenie
*5 n cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle
diferena dintre SNA i SNB este: C. Pr.A F mai mare de 110
D. I F mai mare de 107
A. pozitiv
E. retrodenie
B. negativ
(pag. 406)
C. diferena este de 10
D. diferena este de 90
E. diferena este de 120
(pag. 406)

Pag. 56 din 183

11 Examenul teleradiografic n malocluziile de
clasa a III-a Angle evideniaz:
A. unghiul SNA mai mare de 80o
B. unghiul SNB mai mic de 78o
C. diferena dintre unghiurile SNA i SNB are
valoare negativ
D. distana Nsa Nsp este micorat
E. diagonala maxilarului superior S Nsa redus.
(pag. 406)
12 Examenul teleradiografic n clasa a III-a
Angle evideniaz:
A. unghiul Pr.A-F mai mare de 110o
B. unghiul I-F mai mare de 107o
C. distana Nsa Nsp micoratq
D. diagonala maxilarului superior S Nsa redus.
E. unghiul SNB mai mic de 78o
(pag. 406)
13 Examenul facial n malocluziile de clasa a III-
a Angle poate evidenia:
A. aspect dezagreabil n surs
B. unghiul format de tangenta dus la nivelul gurii
mai mic de 10
C. profil concav
D. fa aplatizat
E. buz inferioar subire
(pag. 406)
14 La examenul teleradiografic n malocluziile
de clasa a III-a Angle se observ:
A. unghiul SNA mai mic de 80o
B. unghiul SNB mai mic de 78o
C. diferena dintre unghiurile SNA i SNB are
valoare pozitiv
D. unghiul I-F mai mare de 107o
E. unghiul Pr.A-F mai mare de 110o
(pag. 406)
15 Examenul endobucal n malocluziile de clasa
a III-a Angle poate evidenia:
A. profil concav
B. faa aplatizat
C. ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie
sagital
D. arcada alveolar apical mic n raport cu
arcada alveolar coronar
E. unghiul SNA mai mic de 80o
(pag. 406)
16 La examenul endobucal n malocluziile de
clasa a III-a Angle se observ:
A. arcada alveolar coronar mic n raport cu
arcada alveolar apical
B. arcada alveolar apical mic n raport cu
arcada alveolar coronar
C. ocluzia mezializat
D. ocluzie invers frontal sau total.
E. nfundarea buzei superioare
(pag. 406)
17 Urmtoarele afirmaii cu privire la ocluziile
inverse prin retrognatism maxilar dat de
sechelele postoperatorii ale despicturilor
labiomaxilopalatine sunt adevrate:
A. gravitatea modificrilor fizionomice este maxim
dac ne raportm la restul formelor de
malocluzie de clasa a III-a
B. pe primul plan sunt tulburrile funciei masticatorii
C. pe primul plan sunt tulburrile respiratorii
D. pacienii pot executa numai micri de coborre
i lateralitate
E. apar cu regularitate tulburri fono-articulare
(pag. 406-407)
18 La nivelul procesului alveolar superior n
malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
observate modificri compensatorii care
constau n:
A. proalveolie
B. prodenie
C. mezializarea dinilor laterali
D. I F mai mic de 107
E. arcada alveolar coronar mare
(pag. 406)
19 Urmtoarele afirmaii cu privire la afectarea
ATM la pacienii cu malocluzii de clasa a III-a
sunt adevrate:
A. modificrile ATM apar datorit absenei
ghidajului anterior normal,
B. modificrile ATM apar datorit transferului
ghidajului micrilor mandibulare la nivelul
dinilor laterali
C. apar cracmente i crepitaii
D. apar datorit instabilitii contactelor interdentare
E. apar datorit absenei suprafeelor de uzur
ocluzale.
(pag. 407)
Pag. 57 din 183
20 La baza apariiei spasmelor musculare n Tema nr. 26
malocluzia de clasa a III-a. stau: Sindromul de inocluzie verticala
A. ocluzia mezializat Bibliografie asociata temei:
B. ocluzia distalizat Valentina Dorodat, D. Stanciu - Ortodonte si
C. drumul de nchidere n treapt mezializat ortopedie dento-faciala, Editura medicala, Bucuresti,
2003.
D. tulburrile parodontale pag. 418-426, 429-438
E. tulburrile masticatorii.
*1 n sindromul de inocluzie vertical aciunea
(pag. 407) factorului genetic apare evident n unele
21 Modificarile scheletale pe care le putem afeciuni ca:
intalni in cadrul malocluziei de clasa a III-a A. sindromul Down i unele cranio-sinostoze
sunt:
B. sindromul cariei de biberon
A. Dezvoltarea insuficienta a bazei maxilare C. sindromul de polidactilism
superioare in plan sagital
D. sindromul Tourette
B. Dezvoltarea insuficienta a mandibulei in plan
transversal E. numai n sindromul Down
C. Cresterea marcata a celor doua ramuri (pag. 419)
mandibulare
*2 Ocluzia vertical este un sindrom
D. Cresterea unghiului SNA caracterizat prin existena unor tulburari n
E. Unghiurile Tweed si Margolis marite primul rnd n plan:
(pag. 407) A. sagital

22 In ocluzia inversa prin retrognatism maxilar B. transversal

dat de sechelele postoperatorii ale C. vertical
despicaturilor labio-maxilo-palatine D. sagital i transversal
observam urmatoarele aspecte:
E. n toate planurile
A. Modificarile fizionomice au gravitate maxima
(pag. 418)
B. Defectiuni ale buzei superioare si piramidei
nazale *3 n sindromul de inocluzie vertical sindromul
C. Profilul convex Down determin instalarea unui deficit de
dezvoltare a maxilarului superior interesnd
D. Pacientul nu executa decat miscari de lateralitate n special sectorul anterior care este:
E. Eficienta scazuta a actului masticator datorat A. scurtat
reducerii unitatilor masticatorii
B. alungit
(pag. 406-407)
C. ngustat
23 Manifestarile clinice in cadrul malocluziei de
D. lrgit
clasa a III-a sunt:
E. aplatizat
A. Fata aplatizata
(pag. 419)
B. Deplasarea punctului Nsa inapoia planului
Dreyfuss *4 n sindromul de inocluzie vertical relaiile
C. Deplasarea punctului Gn inaintea planului Simon ocluzale normale sunt tulburate de
inversarea tiparului de rotaie mandibular:
D. Buza superioara infundata si in raport invers cu
cea inferioara A. n direcie anterioar
E. Profil convex B. n direcie posterioar
(pag. 406) C. urmnd o traiectorie sinusal
D. urmnd o traiectorie n linie dreapt
E. urmnd o traiectorie n baionet
(pag. 419)

Pag. 58 din 183

*5 n sincondroza intrasfenoidala i 9 Sindromul Down poate prezenta ca
sfenoetmoidala sunt afectate: simptome clinice:
A. sutura coronar A. tulburri de dezvoltare ale maxilarului la nivelul
B. sutura palatinal sectorului anterior
B. deficit de cretere a bazei craniului la nivelul
C. simfiza mentonier
planumului
D. sutura maxilar
C. deficit de cretere a bazei craniului la nivelul
E. sutura maxilar clivusului
sutura temporo-zigomatic
D. obliterarea precoce a sistemului sutural
(pag. 420)
E. tulburri de dezvoltare ale maxilarului la nivelul
6 Traumatismul ocluzal care intereseaz dinii sectorului posterior
ce realizeaz contacte ocluzale n ocluzia (pag. 419)
deschis se materializeaz n:
10 Factorii locali incriminai n producerea
A. mbolnvire paradontal ocluziei deschise sunt:
B. apariia unor fore de tip ortodontic care
A. deglutiia
deplaseaz dintele din calea traumatismului
B. afeciunile reumatice ale ATM
C. remanierea compensatorie a procesului alveolar
C. cicatricele cheloide
D. masticaie unilateral
D. incongruena dento-alveolar cu nghesuire
E. afectiuni ale ATM
(pag. 432) E. tratamentele ortodontice
(pag. 425-426)
7 n sindromul de inocluzie vertical ntlnim
modificri dentare ca: 11 Factorii locali care pot interveni n geneza
unei inocluzii verticale sunt:
A. volum mrit
A. afeciunile reumatice de la nivel ATM
B. volum micorat
B. incongruena dento-alveolar cu nghesuire
C. modificri de form
primar sau secundar
D. rdcini mai scurte
C. cicatricele cheloide i retraciile
E. pronclinare
D. spaiul care ramne dup pierderea precoce a
(pag. 422) unui dinte temporar i intervalul de timp mrit
pn la apariia dintelui definitiv
8 Urmtoarele afirmaii privind modificrile
fizionomice dn sindromul de inocluzie E. respiraia oral
vertical sunt adevrate: (pag. 425-426)
A. hipertonia ptratului buzei inferioare determin 12 Factorii iatrogeni care determin ocluzia
aplatizarea mentonului deschis apar n cursul tratamentelor :
B. anul labio-mentonier poate fi ters fr ca
A. odontale
profilul pacientului s fie modificat
B. ortopedice
C. scurtarea ramurii ascendente mandibulare i
cudarea ramurii orizonlale mandibulare conduc C. ortodontice
la apariia unui profil concav D. ORL
D. hernierea limbii n spaiul de inocluzie vertical E. chirurgicale
confer pacientului un aspect de fa crispat
(pag. 426)
E. apar brazde verticale inestetice la nivelul
tegumentelor dac pacientul interpune n spaiul 13 La sugar efectuarea deglutiiei implic:
de inocluzie faa intern a buzei inferioare.
A. interpunerea limbii ntre arcadele dentare
(pag. 436)
B. poziionarea limbii pe bolta palatin
C. contracii periferice ale muchilor genieni
D. contracii periferice ale muchilor constrictori
superiori ai faringelui
E. contracii periferice ale muchilor pterigoidieni
interni
(pag. 423)

Pag. 59 din 183

14 Cele mai importante tulburri funcionale
care apar n inocluzia verticala sunt:
A. rahitismul
B. fono-articulatorii
19 n sindromul de inocluzie vertical tulburrile
de ocluzie, paradontale i dentare stau la
baza instalarii:
A. spasmelor musculare

C. masticatorii B. durerilor de etiologie obscur din regiunea

D. de dezvoltare a maxilarelor
E. de erupie dentar
(pag. 431)
15 Prin nchidere precoce sutura lambdoid
determin:
A. dezvoltarea insuficient a regiunii occipitale
B. dezvoltarea insuficient a regiunii parietale
C. planumul redus
D. clivusul redus
E. unghi foramenian micorat
(pag. 420)
16 n sindromul de inocluzie vertical o
tulburare des ntlnit este perturbarea
pronuniei fonemelor dentale:
A. D
B. T
C. F
D. V
E. S
(pag. 431)
17 O bre de inocluzie vertical care
intereseaz caninii, primii premolari i
eventual i molarii poate conduce la:
A. tulburri ale activitii musculare
B. hipoplazii ale incisivilor
C. tulburri ale ATM
D. tulburri masticatorii ca urmare a micorrii
suprafeelor ocluzale
E. transferul ghidajului micrilor mandibulare la
nivel lateral
(pag. 432)
18 n inocluzia verticala tulburrile dentare
caracteristice sunt:
A. incisivi hipoplazici Hutchinson
B. molari Moser
C. anodonia incisivilor laterali
D. forme modificate precum incisivi laterali n ru
E. microfracturi ale muchiilor incizale
(pag. 433)
capului
C. durerilor de tip nevralgiform
D. durerilor de etiologie obscur din regiunea gatului
E. relaxarii musculare
(pag. 433)
20 Grupele musculare cele mai frecvent afectate
de tulburrile de ocluzie, parodontale i
dentare din sindromul de inocluzie vertical
sunt:
A. pterigoidian extern
B. fasciculul anterior al temporalului
C. muchi limbii
D. fasciculul posterior al muchiului temporal
E. pterigoidianul intern
(pag. 433)
21 In conformitate cu scoala franceza rahitismul
este capabil sa determine aparitia ocluziei
deschise:
A. Prin interceptarea cresterii verticale a maxilarului
superior ca urmare a efectelor negative asupra
suturii nazo-fronto-maxilare
B. Prin obliterarea precoce a sistemului sutural
lambdoidian
C. Prin reducerea dimensiunii ramului ascendent si
deformarea ramului orizontal al mandibulei
D. Prin rotatia posterioara a maxilarului superior si
anterioara a mandibulei
E. Prin cresterea densitatii osoase mandibulare
(pag. 421)
22 Modificarile faciale ale pacientului cu ocluzie
deschisa sunt:
A. Dinti Hutchinson si molari Moser
B. Santul labio-mentonier poate fi sters fara ca
profilul pacientului sa fie modificat
C. Aplatizarea mentonului ca urmare a hipertoniei
patratului buzei inferioare
D. Hernierea limbii in spatiul de inocluzie verticala
dand aspect de fata inexpresiva, caracteristica
copilului cu intelect deficitar
E. Alungirea ramului ascendent si aplatizarea
ramului orizontal al mandibulei, conferind
profilului un aspect dizarmonios caracteristic
(pag. 434-436)

Pag. 60 din 183

 23 Tulburarile parodontale din sindromul de
inocluzie verticala pot imbraca urmatoarele
aspecte:
A. Restrangerea ariei de articulare dentara la 1-2
dinti determina la nivelul acestora, datorita
suprasolicitarii, largirea spatiului parodontal si
resorbtia limbusului alveolar
B. La nivelul dintilor care nu sunt in contact ocluzal,
orientarea fibrelor parodontale devine aproape
orizontala
C. La nivelul dintilor aflati in contact datorita
suprasolicitarii se produce atrofia osoasa
verticala
D. In zonele de hiposolicitare, elementele de
sustinere a dintelui sunt mai fragile, cu
vascularizatie mai redusa
*2 n cazul anodoniilor raportul n care sunt
afectate cele dou sexe este:
A. 2/1 n favoarea sexului masculin;
B. 2/1 n favoarea sexului feminin;q
C. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena anodoniei ntre cele dou sexe;
D. 3/1 n favoarea sexului feminin;
E. 3/1 n favoarea sexului masculin.
(pag. 18)
3 Modul de transmitere al anodoniei s-a
dovedit a fi:
A. autozomal dominant regulat;
B. condiionat monogenic legat de cromozomul X;

E. Parodontiul de invelis, datorita lipsei de C. autozomal dominant neregulat;

autocuratire, este sediul unor procese D. condiionat monogenic legat de cromozomul Y;
inflamatorii sau modificari hiperplazice
E. autozomal recesiv.
(pag. 432-433)
(pag. 23)
24 In geneza unei inocluzii verticale limitate sau
*4 Termenul de oligodonie definete situaia
extinse pot interveni urmatorii factori locali:
clinic n care pe arcad sunt prezeni un
A. Cicatricile cheloide si retractile, dupa arsuri numr de:
termice, chimice sau electrice
A. 1-2 dini;
B. Permanentizarea deglutitiei infantile
B. 2-6 dini;
C. Afectiuni reumatice localizate la nivelul
C. mai mult de 6 dini;
articulatiei temporo-mandibulare
D. 4-7 dini;
D. Respiratia mixta
E. 9 dini.
E. Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
primara sau secundara (pag. 17)
(pag. 425-426) *5 Dup Gysel termenul de hipodonie definete
situaia clinic n care de pe arcad lipsesc
Tema nr. 27 un numr de:
Anodontia
A. minim 4 dini;
Bibliografie asociata temei:
B. minim 3 dini;
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005. C. 8 dini;
pag. 15-40 D. 2 dini;
*1 n cazul anodoniilor raportul n care sunt E. un dinte.
afectate cele dou dentiii este: (pag. 15)
A. 10/1 n favoarea dentiiei permanente;
*6 Dintele cel mai frecvent afectat de anodonie
B. 10/1 n favoarea dentiiei temporare; este:
C. 16/1 n favoarea dentiiei temporare; A. incisivul lateral superior;
D. 16/1 n favoarea dentiiei permanente; B. premolarul doi superior;
E. nu exist nici o diferen n ceea ce privete C. molarul de minte inferior;
frecvena anodoniei ntre cele dou dentiii.
D. molarul de minte superior;
(pag. 18)
E. incisivul central superior.
(pag. 18)

Pag. 61 din 183

7 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
viznd corelaia direct dintre prezena
anodoniei n dentiia temporar i
permanent sunt adevrate:
A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar
dac dentiia temporar a fost afectat de
reducerea numeric;
B. n dentiia permanent pot apare dini
supranumerari chiar dac n cea temporar a
fost prezent anodonia;
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai
elemente dentare;
D. n dentiia permanent se poate repeta situaia
de reducere numeric existent n dentiia
temporar,
E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia
temporar, aceasta va fi prezent obligatoriu i
n dentiia permanent.
(pag. 19)
8 Dup Quinet situaiile care pot conduce la
dispariia unui dinte sunt:
A. trecerea de la biradiculaie la monoradiculaie i
reducerea dimensiunii obiect al dispariiei;`
B. insuficiena potenialului formativ al teritoriilor
prezumtiv odontogene;
C. ncorporarea parial a dintelui n cauz de ctre
dintele vecin;
D. ncorporare total cu dispariia dintelui;
E. labilitate volumetric, morfologic i variabilitate
de poziie.
(pag. 19-20)
9 Factorii locali cu rol n producerea
anodoniilor sunt:
A. extraciile brutale ale dinilor temporari;
B. despicturile labio-maxilo-palatine;
C. tumorile maxilarelor;
D. traumatismele intrauterine;
E. deficienele nutriionale.
(pag. 22-23)
10 Factorii generali cu rol n producerea
anodoniilor sunt:
A. despicturile labio-maxilo-palatine;
B. deficienele nutriionale;
C. traumatismele intrauterine;
D. osteomielita acut i subacut a maxilarelor;
E. bolile infecto-contagioase ale mamei.
(pag. 22-23)
11 Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie
realizat cu:
A. incluzia dentar;
B. reincluzia dentar parial;
C. diastema fals sau secundar;
D. extracia dintelui;
E. ectopia dentar.
(pag. 25)
12 Examenul clinic n anodonia parial redus
poate evidenia:
A. o creast alveolar subire, de aspect concav;
B. absena dintelui permanent de pe arcad;
C. hipodezvoltare osoas la palparea contururilor
osoase, n special la mandibul,
D. accentuarea anului labio-mentonier.
E. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad
prin migrri dentare.
(pag. 24-25)
13 Anodoniile de premolar doi prezint
urmtoarele caracteristici:
A. predecesorul temporar poate rezista pe arcad
doar pn la 16-20 ani;
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi
explicat prin rmnerea acestuia la nivelul
planului de ocluzie, suportnd influena
favorabil a stimulilor funcionali;
C. poate fi nsoit de reincluzia molarului temporar
corespondent;
D. conduce la modificri fizionomice precum
inversarea treptei labiale;
E. este mai frecvent la nivelul premolarilor doi
inferiori.
(pag. 27-28)
14 Anodonia de incisiv lateral superior se
caracterizeaz prin:
A. poate fi asimetric cu omolog nanic;
B. poate fi nsoit de modificri faciale precum
proeminena mentonului i inversarea treptei
labiale;
C. corespondentul temporar poate rezista pe
arcad pn la 45-50 de ani;
D. longevitatea corespondentului temporar poate fi
explicat prin rmnerea acestuia la nivelul
planului de ocluzie, suportnd astfel influena
favorabil a stimulilor funcionali;
E. persistena incisivului temporar pe arcad
reprezint un element nefavorabil, deoarece
poate conduce la depistarea tardiv a anomaliei.
(pag. 25-26)
Pag. 62 din 183
15 Anodonia de molar trei se caracterizeaz
prin:
A. nu pune probleme terapeutice dect dac este
asociat altor anomaliii dento-maxilare;
B. poate constitui un factor agravant n terapia
incongruenei laterale;
C. lipsete maxilarele de un stimul tardiv de
cretere i mezializare;
D. este puin frecvent;
E. stigmatizeaz pacientul n edentat terminal dac
acesta a pierdut prin leziuni odontale molarii unu
i doi permaneni.
(pag. 29)
16 Anodonia de incisiv central inferior prezint
urmtoarele caracteristici:
A. confer pacientului un aspect de bre mare
edentat;
B. modific conturul labial prin stagnarea limbii n
repaus n brea datorat anodoniei;
C. este cel mai frecvent tip de anodonie redus;
D. este nsoit de modificri fonetice precum
pronunia deficitar a fonemelor dentale i
siflante;
E. dac sunt prezeni pe arcad corespondenii
temporari se recomand meninerea acestora pe
arcad.
(pag. 27)
17 Modificrile faciale caracteristice anodoniei
totale sunt:
A. aspectul de btrn edentat;
B. etaj inferior micorat;
C. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral,
chiar ascuite;
D. deplasarea punctului gnation anterior de planul
Simon;
E. inversarea treptei labiale.
(pag. 31)
18 n tratamentul anodoniiilor atitudinea fa de
dinii temporari corespondeni, persisteni pe
arcad, este:
A. n anodonia de incisiv lateral superior,
corespondentul temporar se menine pe arcad
i se recurge la cosmetizarea lui prin adiie;
B. n anodoniile de incisiv central inferior,
corespondenii temporari se extrag ct mai
timpuriu pentru a permite nchiderea breei prin
mezializarea celorlali dini;
C. n anodonia de incisiv lateral superior,
corespondentul temporar se extrage deoarece
difer mult de dintele permanent ca dimensiune,
form i culoare;
D. dinii temporari pot fi pstrai pe arcad dac nu
prezint leziuni odontale ntinse i nu este
prezent rizaliza;
E. n anodonia de premolar doi, dintele
corespondent temporar se extrage i se nchide
spaiul prin mijloace ortodontice.
(pag. 34-35)
19 Ortopantomograma este un examen
complementar important n anodonii
deoarece:
A. permite evaluarea numrului dinilor;
B. permite aprecierea direciei de cretere a
elementelor aparatului dento-maxilar;
C. permite aprecierea poziiei intraosoase, a
dimensiunii, conformaiei i anatomiei dinilor
prezeni;
D. evideniaz modificrile structurilor dentare i
permite aprecierea gradului de dezvoltare al
dinilor;
E. poate prevedea posibilitile de cretere n raport
cu vrsta i sexul (pronostic de cretere).
(pag. 32)
20 n anodoniile subtotale dinii existeni pe
arcad se caracterizeaz prin:
A. sunt de cele mai multe ori simetrici;
B. sunt redui ca volum, dar au o implantare bun;
C. sunt atipici ca form,
D. sunt normal dezvoltai i structurai;
E. numrul acestora pe arcad este limitat la 4-6.
(pag. 31)
Pag. 63 din 183
* 21 In anodontiile intinse, profilul concav este
determinat de:
A. Pozitionarea punctului gnation posterior de
planul Simon
B. Pozitionarea punctului gnation anterior de planul
Simon
C. Modificarile de forma ale dintilor prezenti pe
arcada
D. Crestele alveolare reduse vestibulo-oral
E. Santul labio-mentonier sters
(pag. 31)
22 Caracteristicile anodontiei subtotale si totale
sunt:
A. Profil convex datorita unui suport dentar redus
B. Etaj inferior micsorat
C. Creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral,
chiar ascutite, in special la arcada inferioara
D. Reprezinta uneori singurul semn cu caracter
patognomonic in cadrul unor boli sistemice cu
interesare organica complexa ecto-mezodermala
E. Dintii prezenti sunt de cele mai multe ori
asimetrici, de dimensiuni si forma normala
(pag. 31)
23 Tabloul clinic al anodontiilor de incisiv
central inferior include:
A. Modificari ocluzale rezultate din edentatia in sine
si din migrarile secundare
B. Modificari parodontale aparute mai frecvent ca
raspuns tardiv la trauma ocluzala
C. Modificari respiratorii
D. Modificari fonetice
E. Aspect de batran prin etaj inferior al fetei micsorat
(pag. 27)
Tema nr. 28
Dintii supranumerari
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 73-94
*1 Principalul argument pentru susinerea
teoriei mugurilor adamantini multipli n
explicarea cauzal a apariiei dinilor
supranumerari, este:
A. justific coexistena la acelai individ de dini
supranumerari pe o arcad dentar, cu
anodonia pe cealalt arcad;
B. explic apariia lui dens in dente;
C. explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
D. explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal;
E. explic varietatea mare a dinilor supranumerari.
(pag. 45)
*2 Raportul n care sunt afectate cele dou
dentiii dup Shapira n cazul dinilor
supranumerari, este:
A. 9/1 n favoarea dentiiei temporare;
B. 9/1 n favoarea dentiiei permanente;
C. 10/1 n favoarea dentiiei temporare;
D. 10/1 n favoarea dentiiei permanente;
E. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena dinilor supranumerari ntre cele dou
dentiii.
(pag. 41)
*3 Contraragumentul teoriei diviziunii
mugurelui dentar n explicarea cauzal a
apariiei dinilor supranumerari este:
A. nu explic apariia lui dens in dente;
B. nu explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal;
C. cei doi dini rezultai ar trebui s fie uniform
micorai n volum;
D. nu explic varietatea mare a dinilor
supranumerari;
E. nu explic frecvena diferit a dinilor
supranumerari pe cele dou arcade.
(pag. 46)
Pag. 64 din 183
*4 Meziodensul este definit ca:
A. un dinte supranumerar situat n interiorul altui
dinte;
B. un dinte supranumerar situat lng linia median;
C. un dinte orientat cu coroana spre baza
maxilarului i rdcina spre planul de ocluzie;
D. un dinte supranumerar situat lng molari;
E. un dinte supranumerar situat n zona incisiv.
(pag. 40)
*5 Tratamentul de elecie n cazul dinilor
supranumerari este:
A. alinierea acestora pe arcad prin mijloace
ortodontice;
B. extracia;
C. autotransplantul;
D. cosmetizare prin adiie;
E. expectativa.
(pag. 63)
6 Obieciile aduse teoriei atavice n explicarea
cauzal a apariiei dinilor supranumerari
sunt:
A. nu explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
B. nu justific coexistena la acelai individ de dini
supranumerari pe o arcad dentar, cu
anodonia pe cealalt arcad;
C. nu explic apariia lui dens in dente;
D. nu explic frecvena diferit a dinilor
supranumerari pe cele dou arcade;
E. nu explic faptul c pot exista mai muli dini
supranumerari alturi de un dinte din serie
normal.
(pag. 42)
7 Contraragumentele pentru teoria celei de-a
treia dentiii n explicarea cauzal a apariiei
dinilor supranumerari sunt:
A. nu explic existena de dini supranumerari
situai vestibular sau aliniai pe arcad;
B. nu explic existena de dini supranumerari cu un
grad de calcefiere similar celor din serie normal;
C. nu explic existena caninilor supranumerari;
D. nu explic existena de dini supranumerari ce
nsoesc dentiia temporar;
E. nu explic localizarea mai frecvent a dinilor
supranumerari n zona incisiv.
(pag. 43-44)
8 Principalele argumente aduse n sprijinul
teoriei celei de-a treia dentiii n explicarea
cauzal a apariiei dinilor supranumerari
sunt cu exceptia:
A. apariia dinilor supranumerari mai frecvent n
poziie oral fa de arcada dentar normal;
B. apariia dinilor supranumerari mai frecvent n
poziie vestibular fa de arcada dentar
normal;
C. explic existena de dini supranumerari cu o
mineralizare mai tardiv comparativ cu cea a
dinilor din serie normal;
D. explic existena de dini supranumerari cu o
mineralizare similar celei a dinilor din serie
normal;
E. explic marea varietate de tipuri de dini
supranumerari.
(pag. 43-44)
9 Originea resturilor epiteliale paradentare ce
pot conduce prin proliferare anormal la dini
supranumerari este:
A. gubernaculum dentis;
B. lama dentar lateral;
C. perlele lui Serres;
D. muguri dentari rudimentari;
E. resturile lui Malassez.
(pag. 47)
10 Dup Kurt Toma dinii prelacteali prezint
urmtoarele caracteristici cu exceptia:
A. sunt structuri keratinizate;
B. pot fi uor ndeprtai deoarece nu au rdcin;
C. erup pe arcad n primele zile dup natere;
D. se pierd n genere n cursul primelor sptmni
de via;
E. au un grad de calcefiere similar celui din dentiia
normal.
(pag. 44-45)
11 Dinii neonatali prezint urmtoarele
caracteristici:
A. apar n primele luni de via;
B. exist pe arcad nc de la natere;
C. localizarea cea mai frecvent este la nivelul
grupului incisiv inferior;
D. localizarea cea mai frecvent este la nivelul
grupului incisiv superior;
E. sunt acoperii de un strat gros de smal.
(pag. 49)
Pag. 65 din 183
12 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena dinilor supranumerari
sunt false:
A. anomalia este mai frecvent pe hemiarcada
stng;
B. anomalia este mai frecvent la sexul feminin;
C. anomalia este mai frecvent n dentiia
temporar;
D. frecvena este mai mare la nivelul maxilarului
superior;
E. frecvena este mai mare la populaiile de culoare.
(pag. 41-42)
13 Semnele clinice care pot indica existena
unui dinte supranumerar inclus sunt:
A. absena nchiderii unei diasteme interincisive
dup erupia incisivului lateral i chiar a caninilor;
B. persistena unuia sau mai multor dini temporari
pe arcad peste vrsta obinuit de permutare;
C. modificarea conturului labial;
D. prezena distopiilor izolate;
E. resorbii pe suprafaa radicular a dinilor
nvecinai.
(pag. 50)
14 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
despre meziodens sunt false:
A. este dintele supranumerar cel mai frecvent
ntlnit;
B. apare la ambele maxilare;
C. de regul este unic, mai rar multiplu;
D. este greu de precizat cu certitudine crei dentiii
i aparine, temporar sau permanent;
E. este pluricuspidat i pluriradicular.
(pag. 51-56)
15 Afirmaiile adevrate despre dens in dente
sunt:
A. se mai numete i odontom coronar;
B. dintele cel mai afectat este incisivul lateral
permanent inferior;
C. poate interesa orice dinte;
D. prezint frecvent un foramen caecum adncit;
E. apexul acestora rmne de cele mai multe ori
deschis.
(pag. 56-57)
16 n etiologia dinilor invaginai intervin
urmtoarele mecanismele:
A. acoperirea unui germen dentar de ctre altul;
B. proliferarea activ a epiteliilor adamantine i
invaginarea acestora n mugurele dentar;
C. defecte ale epiteliului adamantin intern, care
determin rmnerea n urm a anumitor
poriuni de smal, invaginarea lund natere prin
proliferarea i nlarea poriunilor neafectate;
D. dispunerea anormal a esuturilor dure dentare;
E. proliferarea activ i evaginarea epiteliului
adamantin intern.
(pag. 57)
17 Bifai afirmaiile false referitoare la geminaie:
A. tendina unui germen dentar de a se divide;
B. tendina a doi dini de a se uni ntre ei la nivel
coronar;
C. tendina a doi dini de a se uni ntre ei la nivel
radicular;
D. existena unei simple ancoe pe marginea
incizal a incisivilor;
E. tendina unui dinte de a se dezvolta n interiorul
altui dinte.
(pag. 58)
18 Examenul radiologic evideniaz o camer
pulpar unic n urmtoarele formele de
geminism dentar:
A. geminaie produs prematur;
B. bigeminaie;
C. fuziune coronar;
D. fuziune radicular;
E. fuziune total.
(pag. 58-60)
19 Urmtoarele tipuri de examene radiologice
permit precizarea poziiei dinilor inclui n
raport cu linia arcadei, cu excepia:
A. teleradiografia de fa;
B. radiografia cu film retroalveolar;
C. metoda excentric Clarck;
D. radiografia ocluzal;
E. ortopantomograma.
(pag. 61-63)
Pag. 66 din 183
 20 Extracia dinilor supranumerari este *4 Valoarea unghiul dintre axul caninului i linia
contraindicat n urmtoarele situaii: median n gradul 1 de severitate este:
A. cnd se asociaz cu microdonia dinilor din A. 0-10;
serie normal; B. 5-10;
B. cnd sunt asimptomatici;
C. 5-15;
C. cnd un dinte din serie normal, situat n
D. 0-15;
vecintatea sa, este compromis i nu poate fi
pstrat pe arcad; E. 10-15.
D. cnd au o poziie favorabil pentru erupia pe (pag. 81)
arcad i ar putea fi folosii n viitor n locul unui
dinte din serie normal predispus cariei i *5 Semnul Quintero se caracterizeaz prin:
complicaiilor ei; A. poziia palatinal a coroanei incisivului central
E. cnd sunt anastrofici. superior;
(pag. 65-66) B. poziia vestibular a coroanei incisivului central
superior;
Tema nr. 29 C. poziia palatinal a coroanei incisivului lateral
Incluzia dentara superior;
Bibliografie asociata temei: D. rotaia disto-vestibular a incisivului lateral
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura superior;
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005. E. poziia vestibular a coroanei incisivului lateral
pag. 73-94 superior.
*1 Incluzia dentar se ntlnete cel mai (pag. 84)
frecvent la nivelul: 6 Incluzia dentar mai este cunoscut i sub
A. premolarului unu; denumirea de:
B. incisivului lateral; A. retenie primar;
C. caninului; B. retenie secundar;
D. premolarului doi; C. retenie total;
E. molarului trei. D. dini retenionai;
(pag. 74) E. dini inclavai.

*2 Incluzia vestibular de canin dup Bass (pag. 74)

reprezint: 7 Incluzia de canin este mai frecvent:
A. 3%; A. la mandibul;
B. 0,5%; B. la maxilar;
C. 1-2%; C. la sexul masculin;
D. 2-3%; D. la sexul feminin;
E. 0,5-1%. E. n poziie oral.
(pag. 75) (pag. 74-75)
*3 Dup clasificarea clinico-antropologic a lui 8 Cauzele deficitului de spaiu n etiologia
Firu, incluzia dentar face parte din grupa: incluziei pot fi:
A. anomaliilor dento-alveolare; A. macrodonia relativ sau absolut;
B. anomaliilor dentare izolate; B. dezvoltarea insuficient a maxilarelor;
C. anomaliilor monocauzale; C. meziopoziia generalizat;
D. dizarmoniilor dentare de grup; D. un fren anormal sau cicatriceal;
E. anomaliilor de clasa I. E. osteoscleroza i fibromatoza gingival.
(pag. 75) (pag. 76-77)

Pag. 67 din 183

9 n etiologia incluziei obstacole n calea
erupiei dintelui pot fi cu excepia:
A. axul de erupie modificat n sens sagital sau
transversal;
B. macrodonia absolut sau relativ;
C. persistena dinilor temporari peste termenul lor
de eliminare;
D. existena unor formaiuni tumorale;
E. existena dinilor supranumerari.
(pag. 78)
10 Factorii determinani ai incluziei dentare sunt:
A. traumatismele;
B. defectele membranei parodontale;
C. formarea mult prea profund a mugurelui dentar;
D. particularitile de conformare anatomic ale
dintelui (angulare coronar,radicular);
E. pierderea potenialului eruptiv al dintelui.
(pag. 79)
11 Factorii generali implicai n incluzia dentar
pot fi:
A. disfunciile endocrine;
B. avitaminozele (n special avitaminoza D);
C. tulburrile neuropsihice;
D. cicatricile post palatorafie n despicturi;
E. cauze toxice.
(pag. 80)
12 Clasificarea incluziei dentare din punct de
vedere evolutiv:
A. total sau complet-dintele inclus este n
ntregime intraosos;
B. total sau complet-dintele inclus este separat
de cavitatea oral prin fibromucoas;
C. parial sau incomplet-dintele inclus nu este
nconjurat n totalitate de os;
D. parial sau incomplet-dintele inclus este
separat de cavitatea oral prin fibromucoas;
E. parial sau incomplet-dintele inclus este n
ntregime intraosos.
(pag. 80)
13 Semnele clinice sugestive pentru prezena
unui dinte inclus sunt:
A. lipsa de pe arcad a dintelui temporar;
B. existena unui spaiu edentat;
C. mucoas sensibil la palpare;
D. durere cu caracter nevralgiform;
E. prezena unor fistule cronice.
(pag. 84)
14 Ancorarea intratisular a unui dinte inclus
presupune:
A. realizarea unei caviti retentive n coroana
dintelui;
B. cimentarea unui crlig;
C. sacrificiu de substan osoas i dentar redus;
D. sacrificiu de substan osoas i dentar mare;
E. traciunea se aplic la extremitatea dintelui.
(pag. 92)
15 Ancorarea transtisular a unui dinte inclus
prezint urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
A. este sigur;
B. poate determina lezarea pulpei dentare;
C. necesit sacrificiu mare de substan dentar;
D. nu necesit sacrificiu de substan dentar;
E. nu poate determina fracturi ale marginii incizale.
(pag. 91-92)
16 Ancorarea dintelui inclus prin colare
presupune:
A. o hemostaz foarte bun;
B. aplicarea unui bracket sau buton pe coroana
dintelui inclus;
C. aplicarea unei ligaturi n jurul coletului dintelui
inclus;
D. nu necesit hemostaz;
E. realizarea unei caviti retentive i cimentarea
unui crlig.
(pag. 93)
17 n cazul incluziilor dentare, radiografia
retroalveolar poate preciza:
A. poziia vestibular sau oral a dintelui inclus;
B. poziia dintelui inclus n grosimea maxilarelor;
C. aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;
D. prezena complicaiilor nervoase;
E. relaia dintelui inclus cu dinii vecini.
(pag. 85)
18 Incidenele folosite pentru a preciza poziia
vestibular sau oral a dintelui inclus sunt:
A. radiografia retroalveolar;
B. radiografia excentric;
C. ortopantomograma;
D. teleradiografia;
E. radiografia cu film mucat.
(pag. 85)
Pag. 68 din 183
19 Pentru obinerea spaiului necesar alinierii 23 Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare este
dintelui inclus, metodele conservatoare sugerat de prezenta urmatoarelor semne
presupun: clinice:
A. folosirea aparatelor ortodontice; A. Fistule cronice fara raspuns terapeutic
B. extracia unui dinte vecin; B. Semnul lui Quintero
C. mrirea perimetrului arcadei; C. Dureri cu caracter nevralgiform fara o cauza
D. distalizarea zonelor laterale n cazul precisa
meziopoziiei generalizate; D. Bombare vestibulara depresibila la palpare
E. extracia dintelui inclus. E. Existenta unui dinte supranumerar erupt,
(pag. 90) ocupand partial sau total spatiul dintelui din seria
normala
20 Bifai afirmaiile false referitoare la (pag. 84)
tracionarea i alinierea dintelui inclus pe
arcad: 24 Dupa Winter, incluziile de canin pot fi:
A. ncepe la 8-10 zile de la intervenia chirurgical; A. Orizontale
B. ncepe la 8-15 zile de la intervenia chirurgical; B. Heterotopice
C. se realizeaz cu fore moderate; C. Oblice-meziale
D. se realizeaz cu fore mari; D. Incluzii in retroversie
E. formarea esutului hialin stimuleaz erupia E. Submucoase
dintelui inclus. (pag. 83)
(pag. 94)
Tema nr. 30
21 Gradul de severitate al incluziei dentare Reincluzia dentara
poate fi apreciat dupa Stivaros si Mandall in
functie de: Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
A. Distanta in milimetri de la dintele inclus pana la
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
planul de ocluzie
pag. 107-118
B. Inaltimea verticala a coroanei caninului in raport
cu incisivul adiacent *1 coala francez ncadreaz reincluzia
dentar n grupa:
C. Gradul de suprapunere peste radacina incisivului
adiacent A. anomaliilor monocauzale;
D. Unghiul pe care axul caninului il face cu linia B. anomaliilor de clasa I;
mediana
C. anomaliilor dento-alveolare;
E. Locul unde au fost descoperiti radiologic dintii
D. anomaliilor dentare izolate;
inclusi
(pag. 80-82) E. anomaliilor de clasa a II-a.
(pag. 107)
22 Micsorarea spatiului necesar eruptiei unui
dinte poate fi determinata de: *2 Reincluzia afecteaz cel mai frecvent:
A. Reducerea filogenetica a elementelor A. molarul doi inferior permanent;
componente ale aparatului dento-maxilar B. molarul doi inferior temporar;
B. Persistenta dintilor temporari peste termenul lor C. molarul unu inferior temporar;
de eliminare
D. molarul doi superior temporar;
C. Macrodontia absoluta sau relativa
E. molarul unu superior permanent.
D. Dezvoltarea insuficienta a maxilarului in plan
transversal (pag. 108)
E. Pierderea provizorie sau definitiva a potentialului *3 Reincluzia n dentiia permanent este mai
eruptiv al dintelui frecvent pentru:
(pag. 75-77) A. molarul unu inferior;
B. molarul unu superior;
C. premolarul unu inferior;
D. premolarul unu superior;
E. molarul doi superior.
(pag. 109)

Pag. 69 din 183

*4 Semn radiologic de reincluzie este
reprezentat de situaia n care:
A. molarul temporar i succesionalul su sunt
situai unul lng cellalt;
B. molarul temporar i succesionalul su sunt
situai unul deasupra celuilalt;
C. molarul temporar este situat intraosos i
succesionalul este erupt;
D. toate afirmaiile sunt adevrate;
E. toate afirmaiile sunt false.
(pag. 116)
*5 n cazul reincluziei molarului doi temporar
care prezint succesional, atitudinea
terapeutic este:
A. expectativa;
B. extracia i replantarea precoce;
C. extracia imediat;
D. luxarea dintelui anchilozat;
E. reconstituirea contactelor aproximale.
(pag. 118)
6 Reincluzia dentar poate fi denumit i:
A. retenie dentar primar;
B. retenie dentar secundar;
C. anchiloz dentar;
D. retenie total;
E. dinte ncletat.
(pag. 107)
7 Caracteristici pentru reincluzia dentar sunt:
A. este un proces lent;
B. este un proces rapid;
C. poate fi total sau parial;
D. poate fi precoce sau tardiv;
E. este un proces progresiv.
(pag. 107)
8 Bifai afirmaiile false referitoare la frecvena
reincluziei dentare:
A. este predominant n dentiia permanent;
B. este predominant n dentiia temporar;
C. este mai frecvent la molarul doi inferior;
D. este mai frecvent la molarul doi superior;
E. este mai frecvent la molarul unu temporar.
(pag. 108)
9 Caracteristici pentru reincluzia dentar din
punct de vedere al frecvenei sunt
urmtoarele:
A. n dentiia temporar este mai frecvent la
mandibul;
B. n dentiia temporar este mai frecvent la
maxilar;
C. n dentiia permanent este mai frecvent la
maxilar;
D. n dentiia permanent este mai frecvent la
mandibul;
E. sexul feminin este mai afectat comparativ cu
sexul masculin.
(pag. 109-110)
10 Urmtoarele afirmaii nu sunt caracteistice
pentru reincluzia parial:
A. existena unui orificiu n mucoas la nivelul
creastei alveolare;
B. vizibilitatea unei pri din coroana dentar;
C. egresiunea dinilor antagoniti;
D. infrapoziia dintelui reinclus;
E. absena dintelui de pe arcad fr ca acesta s fi
fost extras.
(pag. 113-114)
11 Tonul dat de dintele reinclus la percuia cu
un instrument bont poate fi:
A. mai vibrant;
B. mai nfundat;
C. mai mat;
D. mai intens;
E. mai sonor.
(pag. 114)
12 Datele oferite de examenul radiologic n
reincluzia parial sunt:
A. prezena anchilozei osteo-dentare;
B. prezena sau absena dintelui succesional;
C. relaia dintelui reinclus cu dintele succesional;
D. prezena complicaiilor vasculare;
E. rizaliza dintelui temporar reinclus.
(pag. 115)
13 Reincluzia total nu se caracterizeaz prin:
A. prezena dintelui n infrapoziie;
B. o parte din coroana dintelui este vizibil;
C. absena dintelui de pe arcad fr ca acesta s
fi fost extras;
D. prezena unui orificiu la nivelul crestei alveolare;
E. prezena unei denivelri la nivelul crestei
alveolare.
(pag. 115)
Pag. 70 din 183
14 n cazul reincluziei pariale, diagnosticul 19 Teoria mecanic n etiopatogenia reincluziei
diferenial se face cu: dentare:
A. oprirea n erupie a dintelui; A. este cea mai veche;
B. incluzia dentar; B. este cea mai recent;
C. reincluzia total; C. consider reincluzia consecina lucrului mecanic
D. intruzia posttraumatic parial; dezvoltat de erupia molarului unu permanent;
D. consider reincluzia consecina fuziunii strnse
E. extracia.
ntre osul alveolar i cementul radicular;
(pag. 116)
E. a fost sustinuta de scoala anglosaxona de
15 n cazul reincluziei totale, diagnosticul specialitate
diferenial se face cu: (pag. 110)
A. incluzia dentar; 20 Extracia este o metod de tratament a
B. anodonia; reincluziei ce poate fi aplicabil n
C. reincluzia parial; urmtoarele situaii clinice:

D. extracia; A. reincluzia molarului doi temporar ce are

succesional;
E. oprirea n erupie a dintelui.
B. reincluzia tardiv a molarului doi temporar cu
(pag. 116-117) anodonia succesionalului;
16 Consecinele reincluziei dentare sunt cu C. reincluzia precoce a molarului doi temporat cu
excepia: anodonia succesionalului;
A. denivelarea planului de ocluzie; D. reincluzia precoce a dintelui permanent;
B. apariia unor fore normale la nivelul dinilor E. reincluzia tardiv a dintelui permanent daca
nclinai; procesul continua
C. tulburri de fonaie; (pag. 118-119)
D. incluzia succesionalului permanent; * 21 Semnul premolar al lui Galippe se
E. hiperestezie i hipersensibilitate dentinar. caracterizeaza prin:
(pag. 117) A. Supuratia si rotatia cu 90 de grade a
premolarului 2
17 n reincluzia dentar, atitudinea terapeutic
B. Supuratia si rotatia dintelui reinclus
depinde de:
C. Situarea molarului temporar si a succesionalului
A. tipul dintelui afectat; sau unul langa altul
B. gradul reincluziei; D. Situarea molarului 2 temporar intraosos in timp
C. ritmul evoluiei reincluziei; ce succesionalul sau este erupt
D. consecinele asupra prilor moi; E. Prezenta resorbtiilor coronare localizate pe
suprafata premolarului 2
E. momentul apariiei.
(pag. 117)
(pag. 118)
* 22 Termenul de dinte inclestat se foloseste
18 Recomandrile n cazul reincluziei precoce a
pentru a defini:
molarului doi temporar cu anodonia
succesionalului sunt: A. Un dinte erupt ectopic
A. expectativa; B. Un dinte ramas inclus
B. extracia precoce a molarului doi temporar; C. Un dinte reinclus
C. luxarea molarului doi temporar; D. Un dinte malformat
D. accelerarea mezio-translatrii molarului unu E. Un dinte temporar fara rizaliza
permanent; (pag. 107)
E. refacerea morfofunional a coroanei molarului
doi temporar.
(pag. 119)

Pag. 71 din 183

Tema nr. 31 *5 n ectopia palatinal de canin, principalul
Ectopia dentara inconvenient fizionomic este:

Bibliografie asociata temei: A. blocajul ocluzo-articular;

Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura B. modificarea conturului labial;
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005. C. ulceraiile de la nivelul mucoasei linguale;
pag. 121-130
D. aspectul de edentaie;
*1 Cel mai frecvent ectopic erupe: E. faetele de abraziune de pe canini.
A. molarul trei superior; (pag. 125)
B. caninul superior;
6 Particularitile ectopiei de canin din punctul
C. incisivul lateral superior; de vedere al frecvenei sunt:
D. caninul inferior; A. mai frecvent este ectopia de canin superior;
E. premolarul doi inferior. B. mai frecvent este ectopia de canin inferior;
(pag. 121) C. reprezint 1/3 din totalul ectopiilor;
*2 Ectopia dentar este cauzat cea mai D. mai frecvent este ectopia vestibular;
frecvent de: E. mai frecvent este ectopia palatinal.
A. prezena dinilor supranumerari inclui; (pag. 121-122)
B. prezena unei fibromucoase dure;
7 Cauzele micorrii spaiului pentru erupia i
C. persistena pe arcad a dintelui temporar far alinierea dinilor pe arcad sunt:
rizaliz;
A. factori genetici;
D. reducerea sau absena spaiului necesar erupiei
i alinierii dentare; B. factori funcionali;
E. existena unui capac osos dens. C. prezena dinilor supranumerari inclui;
(pag. 123) D. iatrogenii;
E. traumatisme i intervenii chirurgicale pe
*3 Care dintre urmtoarele determinri maxilare.
teleradiografice este util pentru stabilirea
existenei unei meziopoziii generalizate (pag. 123)
bilaterale n cazul ectopiei de canin: 8 Principalele obstacole n calea erupiei
A. msurarea unghiului SNA; dentare care pot conduce la ectopii sunt, cu
excepia:
B. msurarea unghiului ANB;
C. determinarea lungimii ramurii ascendente A. macrodonia relativ;
mandibulare; B. persistena pe arcad a dintelui temporar far
D. aprecierea poziiei molarului de 6ani inferior fa rizaliz;
de axa Y; C. prezena dinilor supranumerari inclui;
E. aprecierea poziiei molarului de 6ani superior fa D. prezena unei fibromucoase dure;
de axa Y.
E. meziopoziia generalizat.
(pag. 124)
(pag. 122)
*4 Din totalul ectopiilor, ectopia de canin
9 Principalele cauze care determin reducerea
superior reprezint:
spaiului pentru erupia i alinierea dinilor
A. 2/3; pe arcad sunt:
B. 1/3; A. macrodonia absolut;
C. 1/2; B. endalveoliile;
D. 1/4; C. persistena pe arcad a dintelui temporar far
E. 2/5. rizaliz;
(pag. 122) D. meziopoziia generalizat;
E. retrognaiile.
(pag. 123)

Pag. 72 din 183

10 Investigaiile necesare pentru aprecierea
unei meziopoziii generalizate bilaterale sunt
urmtoarele:
A. examenul facial;
B. msurarea lungimii arcadei;
C. perimetria;
D. radiografia retroalveolar;
E. teleradiografia de profil.
(pag. 124)
15 La examenul arcadelor alveolo-dentare n
ectopia de canin se pot constata:
A. modificarea formei arcadei;
B. aspectul de edentaie;
C. asimetria arcadei;
D. leziuni ulcerative pe mucoasa jugal;
E. modificri de poziie ale caninului n cele trei
planuri spaiale.
(pag. 125)

11 Meziopoziia generalizat se poate datora: 16 Caninul ectopic poate determina urmtoarele

complicaii vizibile radiologic la nivelul
A. persistenei caninului temporar pe arcad;
dinilor nvecinai:
B. extraciilor precoce ale dinilor temporari n
regiunea frontal; A. rizaliza patologic;

C. extraciilor precoce ale dinilor temporari din zona
de sprijin Korkhaus;
D. netratarea leziunilor odontale ale dinilor
temporari din zona de sprijin Korkhaus;
E. dezvoltrii insuficiente a maxilarului n plan
sagital.
(pag. 123)
12 Ectopia de canin poate determina
urmtoarele modificrile fizionomice:
A. deformarea conturului labial;
B. scurtarea arcadei dentare;
C. ntreruperea continuitii normale a arcadei;
B. modificarea axului radicular;
C. angrenajul invers;
D. modificri de form ale rdcinii;
E. faetele de abraziune de pe feele vestibulare sau
orale ale dinilor aflai n angrenaj invers.
(pag. 126)
17 n ectopia de canin ortopantomograma NU
ofer date despre:
A. relaia existent ntre molarul de 6 ani i baza
craniului;
B. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile
dinilor vecini;

D. n cazul ectopiei palatinale aspectul de edentaie; C. existena sau nu a molarilor de minte pe arcada
cu ectopia;
E. vizibilitatea dinilor malpoziionai n vorbire.
D. prognosticul de cretere;
(pag. 125)
E. evideniaz existena unor complicaii la nivelul
13 Manifestrile clinice n ectopia dentar pot fi: dinilor nvecinai.
A. ulceraii traumatice ale mucoasei vestibulare; (pag. 126)
B. nfundare la nivelul procesului alveolar al dintelui 18 n ectopia de canin tratamentul preventiv
ectopic; trebuie s vizeze:
C. angrenaj invers; A. depistarea i nlturarea obstacolelor existente
D. deformarea conturului labial; n calea erupiei dentare;
E. semne ale suferinei la nivelul articulaiei B. tratamentul cariilor dinilor temporari din zona de
temporo-mandibulare. sprijin Korkhaus;
(pag. 125-126) C. expansiunea sagital;
D. extracia dirijat sau de pilotaj;
14 Consecinele ntreruperii continuitii arcadei
dentare n ectopia de canin sunt cu excepia: E. asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare ct
mai favorabile.
A. blocajul ocluzo-articular;
(pag. 127)
B. transmiterea nefiziologic a forelor orizontale;
C. transmiterea nefiziologic a forelor verticale;
D. apariia de fore excentrice la nivelul caninului;
E. abraziuni atipice.
(pag. 125-126)

Pag. 73 din 183

 19 Urmtoarele afirmaii cu privire la extracia
dirijat sau de pilotaj, dup Hotz, sunt false:
A. este o metod de tratament cu caracter
preventiv;
B. este o metod de tratament cu caracter curativ;
C. se desfoar n trei etape;
D. urmrete reducerea fiecrei hemiarcade cu
cte un premolar unu;
E. se desfoar pe parcursul a 4-6ani.
(pag. 127)
20 Tratamentul curativ n cazul ectopiei dentare
are urmtoarele obiective:
A. obinerea spaiului necesar alinierii prin
expansiune transversal;
B. obinerea spaiului necesar alinierii prin
expansiune sagital;
C. ndeprtarea obstacolelor existente n calea
erupiei dentare;
D. extracia caninului ectopic;
E. ancorarea i tracionarea dintelui ectopic pe
arcad.
(pag. 128-129)
* 21 Principalul inconvenient fizionomic in
ectopia vestibulara de canin este:
A. Ulceratia la nivelul mucoasei jugale
B. Blocajul ocluzo-articular
C. Prezenta fibromucoasei dure
D. Deformarea buzei in dreptul ectopiei
E. Fatetele de abrazie pe fata vestibulara a caninului
(pag. 125)
* 22 In cadrul ectopiei dentare, forma cea mai
frecvent intalnita este:
A. Caninul superior in pozitie palatinala
B. Molarul 3 superior in pozitie vestibulara
C. Caninul superior in pozitie vestibulara
D. Premolarul 2 inferior in pozitie linguala
E. Incisivul lateral superior in pozitie vestibulara
(pag. 122)
Tema nr. 32
Diastema
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 133-142
*1 Diastema adevrat poate fi determinat de:
A. meziodens;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
superioare;
C. microdonia absolut;
D. macroglosie;
E. obiceiuri vicioase de interpoziie heterotrop ntre
dini.
(pag. 133)
*2 Diastema cu laturi paralele dup Dewey este
generat de :
A. anodonia incisivului lateral;
B. un sept fibros interincisiv;
C. un fren lat;
D. un fren lat cu inserie joas;
E. un fren lat cu inserie nalt.
(pag. 134)
*3 Diastema cu aspect convergent dup Dewey
este generat de:
A. anodonia incisivului lateral;
B. un fren lat cu inserie joas;
C. un fren lat cu inserie nalt;
D. microdonie;
E. un sept fibros interincisiv.
(pag. 135)
*4 Aspectul radiologic caracteristic pentru
prezena unui sept fibros median ca o
continuare a fibromucoasei abundente la
nivelul osului profund n cazul diastemei
este de:
A. imagine de fii radioopace paralele;
B. imagine de fii radiotransparente paralele;
C. band radioopac continu;
D. band radiotransparent continu;
E. nu prezint o imagine radiologic caracteristic.
(pag. 135)
Pag. 74 din 183
*5 Intervalul pentru care se poate aplica o 10 n etiologia diastemei vera NU regsim:
ligatur n 8 n scopul prevenirii unei
A. anodonia de incisiv lateral,
recidive dup nchiderea unei diasteme este
de: B. un fren al buzei superioare dezvoltat exagerat;
A. 2-3 sptmni; C. un fren al buzei superioare cu inserie joas;
B. 4-5 sptmni; D. o transmitere ereditar de tip recesiv;
C. 6-8 sptmni; E. o transmitere autozomal dominant.
D. o lun; (pag. 133-134)

E. 60 de zile. 11 Dintre formele clinice de anomalii dentare de

(pag. 142) numr diastema NU poate fi generat de:
A. anodonia de incisiv central inferior;
6 Formele clinice de diastem dup Kalvelis
sunt: B. meziodens;
A. diastema primar; C. dini supranumerari postpermaneni;
B. diastema fiziologic; D. dini supranumerari suplimentari;
C. diastema secundar; E. anodonia de incisiv lateral superior.
D. diastema tranzitorie de erupie; (pag. 135-136)

E. diastema patologic. 12 Diastema interincisiv poate provoca

(pag. 133)
7 Formele clinice de diastem dup Sava sunt:
A. diastema primar;
B. diastema fiziologic;
C. diastem adevrat simpl;
D. diastem adevrat asociat;
E. diastem fals.
(pag. 134)
8 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
despre diastem sunt false:
A. este o anomalie de poziie;
B. este o anomalie de erupie;
C. poate fi cauzat de microdonie;
D. este mai frecvent la arcada superioar;
E. poate apare la 4-5ani odat cu dezvoltarea
arcadelor dentare.
(pag. 133)
urmtoarele tulburri:
A. fizionomice;
B. afectarea articulaiei temporo-mandibulare;
C. ocluzale minore;
D. fonatorii;
E. ocluzale majore.
(pag. 137)
13 Situaiile n care poate s apar o diastem
divergent ctre planul de ocluzie sunt
urmtoarele:
A. exist un fren lat cu inserie joas;
B. exist un fren lat cu inserie nalt;
C. interincisiv exist o fibromucoas abundent;
D. exist un canin inclus n poziie relativ orizontal,
presnd ctre mezial apexurile incisivilor centrali,
respectiv ctre distal coroanele acestor dini;
E. exist un meziodens inclus.
(pag. 135-136)

9 Cauzele diastemei false dup Kalvelis sunt: 14 La examenul arcadelor dento-alveolare n

A. anodonia incisivului lateral;
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
superioare;
C. sept fibros interincisiv;
D. meziodens;
E. migrri dentare n bolile parodontale.
(pag. 133)
cazul prezenei diastemei se pot evidenia:
A. aspectul simetric sau asimetric al diastemei;
B. axele de implantare ale incisivilor;
C. existena meziodenilor inclui;
D. dimensiunea diastemei;
E. microdonia.
(pag. 137)

Pag. 75 din 183

15 Diagnosticul diferenial n cazul diastemei
adevrate NU se face cu:
A. diastemele fiziologice;
B. diastema tranzitorie de erupie;
C. dezvoltarea exagerat a frenului buzei
superioare;
D. inseria joas a frenului buzei superioare;
E. dizarmonia dento-alveolar cu spaiere.
(pag. 137-140)
16 Bifai afirmaiile adevrate referitoare la
microdonia relativ:
A. suma incisiv este mai mic de 28mm;
B. dinii sunt mici i maxilarele normal dezvoltate;
C. dinii sunt mici n raport cu aspectul facial;
D. dinii sunt normali, dar maxilarele sunt mai
dezvoltate;
E. suma incisiv este mai mic dect 1/3 din
diametrul bizigomatic osos.
(pag. 139)
17 Diferenierea spaiilor aprute prin migrri
dentare n bolile parodontale de diastema
vera se poate face pe baza urmtoarelor
simptome clinice:
A. fenomenele de retracie parodontal;
B. hiperestezia i hipersensibilitatea dentinar;
C. sngerarea gingival;
D. dimensiunea mezio-distal a diastemei;
E. mobilitatea dinilor interesai.
(pag. 140)
18 Recidiva dup tratamentul unei diasteme
poate fi cauzat de:
A. inserarea foarte joas a frenului labial;
B. asocierea diastemei cu prodenia grupului incisiv
i rotaia incisivilor;
C. prezena unei papile hipertrofiate;
D. apoziia osoas din zonele de traciune;
E. sutura palatin dilatat n partea frontal, cu un
sept fibros la nivelul ei.
(pag. 140)
19 n timpul deplasrilor dentare efectuate n
scopul nchiderii unei diasteme pot s apar
urmtoarele efecte secundare:
A. rotaia;
B. incongruena;
C. intruzia;
D. vestibularizarea;
E. palatinizarea.
(pag. 141)
20 Bifai afirmaiile adevrate cu privire la
recidiva dup nchiderea unei diasteme:
A. pentru prevenirea ei se poate folosi o ligatur n
8, din srm moale, purtat pe un interval de 6-
8 sptmni;
B. exist contenie natural;
C. n diastema adevrat apare ca urmare a
aproape absenei restructurrii esutului
conjunctiv, care se comprim, dar nu-i pierde
elasticitatea;
D. la aduli poate fi necesar realizarea unei
contenii artificiale permanente;
E. pentru prevenirea ei poate fi necesar o perioad
ndelungat de contenie.
(pag. 141-143)
Tema nr. 33
Transpozitia dentara
Bibliografie asociata temei:
Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura
Cartea Universitara, Bucuresti, 2005.
pag. 149-154
*1 Raportul n care sunt afectate cele dou sexe
n cazul transpoziiei dentare este:
A. 2/1 n favoarea sexului masculin;
B. 3/1 n favoarea sexului feminin;
C. nu exist nici o diferen n ceea ce privete
frecvena transpoziiei ntre cele dou sexe;
D. 4/5 n favoarea sexului feminin;
E. 3/2 n favoarea sexului masculin.
(pag. 149)
*2 n transpoziia dentar, procentul de afectare
al maxilarului superior este de:
A. 82,3%;
B. 32,4%;
C. 75,3%;
D. 17,65%;
E. 97,66%.
(pag. 149)
*3 Cei doi dini care-i schimb invariabil locul
la mandibul sunt:
A. incisivul central cu incisivul lateral;
B. incisivul central cu caninul;
C. caninul cu incisivul lateral;
D. premolarul unu cu premolarul doi;
E. caninul cu premolarul doi.
(pag. 149)
Pag. 76 din 183
*4 n cazul transpoziiei dentare, o explicaie
etiopatogenic dovedit radiologic este:
A. rizaliza caninului temporar;
B. cronologia erupiei dentare;
C. inversarea locului de formare a mugurilor
intraosos;
D. inversarea rdcinilor dinilor implicai;
E. inversarea coroanelor dinilor implicai.
(pag. 151)
*5 n transpoziia complet de canin cu
premolarul unu, principala tulburare
survenit este:
A. fizionomic;
B. fonatorie;
C. ocluzal;
D. masticatorie;
E. este asimptomatic.
(pag. 151)
6 Bifai afirmaiile adevrate referitoare la
transpoziia dentar:
A. este o anomalie dentar ce presupune
inversarea locului de pe arcad a doi dini
nvecinai;
B. se ntlnete doar n dentiia permanent;
C. poate afecta ambele dentiii;
D. este o anomalie frecvent;
E. dintele cel mai afectat este caninul superior.
(pag. 149)
7 Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la frecvena transpoziiilor sunt false:
A. anomalia este mai frecvent unilateral;
B. anomalia este mai frecvent la mandibul;
C. anomalia este mai frecvent la sexul masculin;
D. anomalia este mai frecvent pe partea stng;
E. caninul este dintele cel mai afectat de
transpoziie.
(pag. 149-150)
8 Urmtoarele afirmaii cu privire la
transpoziie sunt reale:
A. este o anomalie dentar de poziie;
B. este o anomalie dentar de erupie;
C. dup coala german aparine grupei anomaliilor
dentare izolate;
D. este o anomalie dento-alveolar;
E. dup coala francez este o anomalie
monocauzal.
(pag. 149)
9 Caracteristicile frecvenei transpoziiilor
dentare sunt urmtoarele:
A. este mai frecvent forma parial;
B. este mai frecvent transpoziia radicular dect
cea coronar;
C. majoritatea transpoziiilor sunt unilaterale;
D. cel mai afectat este sexul feminin;
E. cea mai afectat este partea stng.
(pag. 149-150)
10 Transpoziia de canin cu incisivul lateral
apare n urmtoarele situaii:
A. se pierde caninul temporar naintea erupiei
premolarului unu;
B. se pierde caninul temporar naintea erupiei
incisivului lateral permanent;
C. incisivului lateral permanent erupe n locul
caninului temporar;
D. mugurele incisivului lateral este situat mai
profund comparativ cu caninul;
E. caninul permanent erupe ntre incivul lateral i
central.
(pag. 150)
11 Transpoziia de canin cu premolarul unu
apare n urmtoarele situaii:
A. se pierde caninul temporar naintea erupiei
premolarului unu;
B. se pierde caninul temporar naintea erupiei
incisivului lateral permanent;
C. premolarul unu erupe n brea lsat de
pierderea precoce a caninului temporar, n
virtutea tendinei de mezializare a dinilor;
D. mugurele premolarului unu este situat mai
profund comparativ cu caninul;
E. caninul permanent erupe n locul molarului unu
temporar.
(pag. 151)
12 Factorii cu rol n producerea transpoziiilor
sunt, cu excepia:
A. profunzimea formrii mugurelui incisivului lateral
intraosos;
B. profunzimea formrii mugurelui caninului
intraosos;
C. pierdere precoce a caninului temporar;
D. poziia relativ a mugurilor incisivului lateral i
premolarului unu;
E. cronologia erupiei dentare.
(pag. 150)
Pag. 77 din 183
13 Transpoziia de canin cu premolarul unu
poate fi determinat de:
A. formarea inversat a mugurilor celor doi dini
implicai;
B. situarea mai profund a mugurelui caninului
permanent comparativ cu premolarul unu;
C. situarea mai profund a mugurelui premolarul
unu comparativ cu caninului permanent;
D. erupia caninului permanent naintea
premolarului unu;
E. pierderea precoce a caninului temporar.
(pag. 151-152)
14 Transpoziiei de canin cu incisivul lateral
poate fi determinat de:
A. situarea mai profund a mugurelui caninului
permanent comparativ cu incisivul lateral;
B. formarea inversat a mugurilor celor doi dini
implicai;
C. pierderea precoce a caninului temporar;
D. situarea mai profund a mugurelui premolarul
unu comparativ cu incisivul lateral;
E. cronologia erupiei dentare.
(pag. 15152)
15 Tulburrile fizionomice din transpoziia
complet de canin superior cu incisivul
lateral NU sunt generate de:
A. contactul prematur al caninului superior cu
incisivul lateral inferior;
B. morfologia diferit a caninului;
C. caninul este un dinte mai voluminos dect
incisivul lateral;
D. blocajul ocluzo-articular;
E. plasarea liniei normale a arcadei printre cei doi
dini implicai.
(pag. 152)
16 n transpoziii, examenul radiologic este
necesar pentru:
A. stabilirea diagnosticului de transpoziie radicular;
B. stabilirea diagnosticului de transpoziie coronar;
C. stabilirea raportului reciproc al apexurilor celor
doi dini implicai;
D. evidenierea complicaiilor mecanice determinate
de dinii implicai asupra dinilor vecini;
E. stabilirea planului de tratament.
(pag. 153-154)
17 Obiectivele terapeutice ale tratamentului
transpoziiei complete de canin cu incisivul
lateral sunt:
A. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea
normal de poziionare pe arcad;
B. lefuire modelant a cuspidului caninului;
C. ameloplastia modelant a caninului;
D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral;
E. cosmetizarea prin adiie a caninului.
(pag. 153)
18 Obiectivele terapeutice ale tratamentului
transpoziiei complete de canin cu
premolarul unu sunt:
A. lefuiri selective n edine repetate ale
cuspidului palatinal al premolarului;
B. lefuiri selective n edine repetate ale
cuspidului caninului;
C. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea
normal de poziionare pe arcad;
D. ameloplastia modelant a caninului;
E. tratamentul plgii dentinare pentru
desensibilizare.
(pag. 153-154)
19 Recomandrile n cazul tratamentului
transpoziiilor incomplete n care este
implicat caninul sunt:
A. dirijarea celor doi dini implicai spre ordinea
normal de poziionare pe arcad;
B. dirijarea celor doi dini implicai n transpoziie
complet;
C. dac unul dintre dinii implicai este situat pe linia
arcadei, iar cellalt ectopic, se extrage dintele
ectopic;
D. cosmetizare prin adiie a caninului;
E. stripping la nivelul celor doi dini.
(pag. 153-154)
20 In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt
incriminati urmatorii factori:
A. Pozitia intraosoasa a germenilor dentari
B. Pierderea precoce a caninului de lapte
C. Cronologia dentara
D. Eruptia precoce a dintilor permanenti
E. Factorii functionali
(pag. 150)
Pag. 78 din 183
 21 Precizati care dintre afirmatiile cu privire la *2 Tratamentul profilactic al cariei dentare se
transpozitia completa sunt corecte: refer la:
A. Cei doi dinti sunt situati unul in dreptul celuilalt, A. Remineralizarea leziunilor incipiente;
linia arcadei trecand printre ei B. Sigilarea anurilor, fisurilor si fosetelor;
B. Inversarea totala a 2 dinti vecini si alinierea
C. Modificarea dietei;
acestora in curbura normala a arcadei
D. Folosirea fluorurilor;
C. Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature
generate de cuspidul palatinal al premolarului E. Toate de mai sus.
prezent pe locul caninului (pag. 168)
D. Tulburari fizionomice datorate morfologiei diferite
a caninului fata de incisivul lateral *3 Stabilirea conturului marginal pentru
cavitile preparate n anuri, fose i fisuri,
E. Intereseaza numai coroanele sau radacinile trebuie s respecte urmtoarele reguli:
dentare
A. Plasarea marginilor cavitii pn n esuturi
(pag. 151-152)
sntoase;
22 In functie de forma clinica de transpozitie, B. Extinderea marginilor cavitii pentru a include
obiectivele terapeutice constau in: toate fisurile ce nu se elimin prin ameloplastie;
A. In transpozitia completa de canin-premolar 1 se C. Extinderea marginilor s permit un acces
efectueaza slefuirea selectiva in sedinte repetate suficient pentru prepararea cavitii;
a cuspidului palatinal al premolarului 1 daca este D. Se evit plasarea marginilor pe eminene
proeminent si creaza blocaje ocluzale exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;
B. In transpozitiile incomplete de canin-premolar 1 E. Toate de mai sus.
dintii implicati sunt dirijati spre ordinea normala
(pag. 176)
C. In transpozitia completa de canin-incisiv lateral
se fac slefuiri modelante ale cuspitului caninului *4 Viteza difuziunii rinii adezive ntr-un
in sedinte succesive, ameloplastia modelanta a substrat depinde de:
caninului si cosmetizarea prin aditie a incisivului
lateral A. Masa molecular;
D. In transpozitiile incomplete de canin-incisiv B. Concentraie;
lateral se efectueaza extractia incisivului lateral C. Vscozitate;
E. In transpozitia incompleta canin-incisiv lateral se D. Temperatur;
efectueaza slefuirea modelanta a marginii
incizale a incisivului lateral E. Toate acestea.

(pag. 153) (pag. 330)

*5 Indicaiile lacurilor dentare (varnish-urilor)

Tema nr. 34 sunt:
Tratamentul cariei dentare
A. Sigilarea canaliculelor dentinare naintea
Bibliografie asociata temei: obturaiilor cu amalgam;
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie B. Sub coafajele indirecte;
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
pag. 167-185, 294-333, 339-346 C. Sub obturaiile cu compozite;
D. Sub linerii sau bazele cu efect terapeutic
*1 Cavitile de clasa a III-a se pregtesc la
pulpodentinar;
nivelul cariilor care evolueaz pe suprafeele:
E. Sub obturaiile din rini acrilice.
A. Proximale ale premolarilor;
(pag. 295)
B. Proximale ale caninilor;
C. Proximale ale molarilor; 6 Principiile fundamentale implicate n
obinerea formei de rezisten sunt
D. Palatinale ale frontalilor superiori; urmtoarele:
E. Proximale ale frontalilor cu interesarea unghiului A. Caviti cu baz plan;
incizal.
B. Reducerea extensiei pereilor cavitii;
(pag. 173)
C. Perei laterali subiai;
D. Caviti cu baz concav;
E. S asigure grosime materialului restaurativ.
(pag. 177)

Pag. 79 din 183

7 Consideraii privind finisarea pereilor i 12 Viteza de difuziune a rinii adezive ntr-un
marginilor de smal: substrat depinde de:
A. Direcia prismelor de smal; A. Masa molecular;
B. Localizarea marginilor; B. Temperatura;
C. Gradul de finisare dorit; C. Vscozitate;
D. Tipul materialului restaurator utilizat; D. Timpul de aciune;
E. Tipul materialului obturaiei de baz. E. Afinitatea pentru substrat.
(pag. 180) (pag. 330)

8 n cavitile de adncime medie cu dentin 13 Forma de convenien a cavitii este acea

de aspect normal obturaia de baz se poate sculptur sau formare a cavitii care va
face cu: permite:
A. Ciment fosfat de zinc; A. O observare adecvat;
B. Ciment policarboxilat; B. Accesibilitate bun;
C. Ciment timolat; C. Operare uoar n prepararea cavitii;
D. Argyrol; D. Operare uoar n restaurarea cavitii;
E. Eugenat de zinc. E. Eliminarea esuturilor dure alterate.
(pag. 301) (pag. 178)

9 Proprietile cimentului fosfat de zinc sunt: 14 Calitile materialului ideal de coafaj indirect
sunt:
A. Rezisten mecanic mare;
B. Excelent izolare termic; A. Biocompatibilitate pulpodentinar;

C. Ph alcalin; B. Sigilarea canaliculelor dentinare;

D. Aderen la plaga dentinar prin adeziune C. Stimularea neodentinogenezei;

chimic; D. Radiotransparen;
E. Aderen la plaga dentinar prin retenie E. S coloreze dentina infectat.
micromecanic. (pag. 314)
(pag. 303-304)
15 Avantajele linerilor cu ionomeri de sticl
10 Avantajele CIS cu mecanism dublu de priz sunt:
comparativ cu cele convenionale, sunt:
A. Biocompatibilitate;
A. Priz mai rapid;
B. Adezivitate la dentin;
B. Aciditate mai mare;
C. Efect cariostatic;
C. Rezisten mai mare la compresiune;
D. Reducerea microinfiltraiei marginale sub
D. Friabilitate mare; obturaiile cu amalgam de argint;
E. Creterea mai rapid a Ph-ului. E. Rezisten inferioar la compresiune
(pag. 312) masticatorie.
(pag. 299)
11 Compozitele fluide se caracterizeaz prin:
16 n coafajul direct, mai eficient dect
A. Manipulare uoar;
hemostaza prin tamponare cu bulete de vat
B. Rezisten mai mic la compresiune; steril ar fi utilizarea unor lavaje cu:
C. Rezisten mai mic la abraziune; A. NaOCl 5% timp de 2 minute;
D. Rezisten mai mare la fracturare; B. Ser fiziologic;
E. Creterea coninutului de umplutur. C. Xilin 2% cu epinefrin 1/100.000;
(pag. 313) D. Trombin diluat;
E. Trombin concentrat.
(pag. 325)

Pag. 80 din 183

17 n condiiile aciunii insuficiente a primerului,
o reea de colagen odat colabat nu-i va
relua permeabilitatea iniial, avnd drept
consecin:
A. Insuficienta infiltrare a rinii adezive;
B. Infiltrarea cu rin doar a stratului superficial de
dentin demineralizat;
C. Infiltrarea cu rin doar a stratului profund de
dentin demineralizat;
D. Nehibridizarea plgii dentinare;
E. Uscarea dentinei.
(pag. 331)
18 Regulile generale ale unei hibridizri optime
sunt:
A. Utilizarea preferenial a tehnicilor adezive care
ndeprteaz DDR n 3 etape distincte;
B. Aplicarea primerului prin frecare timp de 15
secunde;
C. Sistemele adezive de primeri cu aceton sunt
eficiente doar pe dentina uscat;
D. Aplicarea repetat pe dentin a combinaiei
primer- adeziv la sistemele monocomponente;
E. Aplicarea rinii adezive ntr-un strat suficient de
gros.
(pag. 346)
19 Avantajele preparrilor multiple de caviti la
un pacient, ntr-o singur edin, sunt:
A. Scad numrul vizitelor la cabinet;
B. Au un efect bun psihologic asupra pacientului;
C. Crete eficiena stomatologului;
D. Se utilizeaz un numr mare de instrumente;
E. Scade vizibilitatea intraoperator.
(pag. 184)
20 Stabilirea conturului marginal n cazul
preparrii cavitilor pe suprafeele netede
respect urmtoarele reguli:
A. Extinderea marginilor cavitii pn n esuturile
sntoase;
B. Marginile cavitii se vor plasa pe pantele
cuspidiene;
C. Marginile cavitii se vor plasa pe crestele de
smal;
D. n cazul preparrii cavitii de clasa a III-a se
accept localizarea marginii incizale n zona
punctului de contact interdentar;
E. Extinderea marginilor pentru a permite un acces
suficient manoperelor adecvate.
(pag. 176)
* 21 Cavitatile de clasa a II-a rezulta in urma
tratamentului cariilor care evolueaza pe:
A. Suprafetele proximale ale caninilor
B. Suprafetele palatinale ale frontalilor superiori
C. Suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor
D. Varfurile cuspizilor molarilor si premolarilor
E. Zona de colet a molarilor si premolarilor
(pag. 173)
22 Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu
sunt:
A. Alcalinitate crescuta
B. Alcalinitate scazuta
C. Efect bacteriostatic
D. Stimuleaza indirect depunerea de dentina
secundara
E. Descompunerea in cursul gravarii acide
(pag. 297)
23 Particularitatile hibridizarii dentinei umede
sunt:
A. Marja foarte mare de toleranta tehnica
B. Primerii aposi sunt influentati de gradul de
umiditate al dentinei
C. Dificultatea determinarii cu precizie a gradului de
umiditate ce trebuie mentinut dupa gravarea
acida
D. Matricea dentinara demineralizata nu trebuie
mentinuta prea umeda dar nici uscata prea mult
timp
E. Primerii cu acetona sunt mult mai sensibili la
variatiile continutului hidric al plagii dentinare
(pag. 343)
Tema nr. 35
Etiopatogenia cariei dentare
Bibliografie asociata temei:
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2001.
pag. 31-57
*1 Schimburile ionice dintre smal i mediul
bucal:
A. Scad o dat cu vrsta;
B. Cresc o dat cu vrsta;
C. Nu sunt influenate de vrst;
D. Nu au importan n etiopatogenia cariei dentare;
E. Nu implic modificri ale carioactivitii.
(pag. 35)
Pag. 81 din 183
*2 Care dintre urmtoarele teorii face parte din 8 Placa bacterian se dezvolt cu precdere:
grupul teoriilor mecanismelor externe:
A. n anurile i fosetele ocluzale;
A. Teoria organotrop; B. Pe obturaii;
B. Teoria enzimatic; C. Pe coroane artificiale;
C. Teoria biochimic; D. Pe implante dentare;
D. Teoria proteolitic; E. Pe faa vestibular a frontalilor inferiori.
E. Teoria reflex. (pag. 52)
(pag. 69)
9 Grsimile acioneaz prin mai multe
*3 Se semnaleaz apariia de carii cu aspect mecanisme cariostatice, cum ar fi:
exploziv n urmtoarele situaii:
A. Substituirea glucidelor din alimentaie;
A. Se semnaleaz apariia de carii cu aspect B. Substituirea proteinelor din alimentaie;
exploziv n urmtoarele situaii:
C. Formarea unei bariere protectoare pentru smal;
B. Tratament de scurt durat cu antiaritmice;
D. Modificarea proprietilor de membran ale
C. Pacieni tineri; bacteriilor plcii;
D. Tratament de scurt durat cu antihistaminice; E. Efectul antimicrobian al anumitor acizi grai care
E. Tratament de scurt durat cu antiemetice. inhib glicoliza n placa bacterian.
(pag. 77) (pag. 50)

*4 Cel mai important hidrocarbonat alimentar 10 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal:

este: A. Diluarea acizilor organici produi n placa
A. Glucoza; bacterian;
B. Maltoz; B. Inhibarea metabolismului bacterian;
C. Fructoz; C. Inhibarea adeziunii microbiene;
D. Amidon; D. Remineralizarea cariilor incipiente;
E. Maltotrioz. E. Tamponarea ph-ului alcalin.
(pag. 47) (pag. 51)

*5 Carena n vitamina D: 11 n cazul fluorului clearance-ul are anumite

aspecte particulare:
A. Duce la structurarea unui smal hipoplazic;
A. Pstrarea unui nivel de baz minimal n saliv;
B. Duce la structurarea unui smal hiperplazic;
B. Revenirea mai lent la nivelul de baz
C. Nu interfer cu mineralizarea smalului;
comparativ cu alte substane;
D. Influeneaz structura dentinei;
C. Restabilirea nivelului fluorului ionic;
E. Influeneaz structura cementului.
D. Creterea nivelului fluorului salivar;
(pag. 34)
E. Scderea nivelului fluorului din smal.
6 Funciile salivei sunt: (pag. 39)
A. Reglarea pH-ului bucal; 12 Capacitatea de tamponare a lichidului bucal
B. Meninerea echilibrului ecologic bucal; depinde de:
C. Clearance; A. Variaiile pH-ului atins;
D. Digestiv; B. Alimentaie;
E. Scderea percepiei gustative. C. Ritmul secreiei salivare;
(pag. 35) D. Administrarea contraceptivelor orale;
7 Concentraia fosfailor salivari este E. Graviditate.
influenat de: (pag. 40)
A. Sursa secreiei salivare;
B. Ritmul secreiei salivare;
C. Ph-ul salivar;
D. Influene hormonale;
E. Cantitatea de alimente bogate n calciu.
(pag. 38)
Pag. 82 din 183
13 Prelungirea timpului de clearance n cazul
hidrocabonatelor poate fi cauzat de:
A. Ritmul sczut al secreiei salivare;
B. Periajul imediat dup mese;
C. Vscozitatea crescut a salivei;
D. Factori retentivi bucali;
E. Consumul de fructe.
(pag. 46)
19 Aderena microbian:
A. Presupune mecanisme fizico-chimice;
B. Este influenat de interaciunea dintre suprafaa
celulei bacteriene i suprafaa colonizat;
C. Este influenat de saliv;
D. Este influenat de alimentaie;
E. Este influenat de igiena oral.
(pag. 54)

14 Grupe de populaie n care alimentaia crete 20 Dintre constituenii plcii bacteriene

riscul la carie: enumerm:
A. Obezii; A. Celulele gliale;
B. Bolnavii cronici; B. Leucocitele;
C. Bolnavii psihici; C. Eritrocitele;
D. Adolescenii; D. Protozoarele;
E. Bolnavii renali. E. Particule alimentare.
(pag. 49) (pag. 55)

15 Rata de formare i localizarea plcii * 21 Conditia pe care trebuie sa o indeplineasca

bacteriene variaz fiind influenat de: un microorganism pentru a avea rol in
initierea si progresiunea procesului carios
A. Regimul alimentar;
este:
B. Saliv;
A. Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie
C. Sex; capabila sa produca leziuni carioase atunci cand
D. Afeciuni generale; este inoculata in cavitatea bucala
E. Igiena bucal. B. Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie
capabila sa produca leziuni carioase atunci cand
(pag. 52) este inoculata in dinte
16 Fac parte din microsistemul microbian al C. Agentul microbian ar trebui sa reziste mediului
plcii bacteriene si au un rol potenial n acid produs in leziunea carioasa
apariia cariei dentare: D. Agentul cauzal trebuie sa fie prezent pe
A. Lactobacilii; suprafetele dintelui ce nu prezinta demineralizari
caracteristice procesului carios
B. Streptococul mutans;
E. Agentul microbian trebuie sa apartina speciei
C. Leptotrichia; care produce cel mai putin acid in cavitatea
D. Candida albicans; bucala
E. Pneumococus. (pag. 56)
(pag. 56-57) 22 Urmatoarele oligoelemente induc modificari
in morfologia coroanelor dentare prin
17 Dintre ndulcitorii calorici menionm:
rotunjirea varfurilor cuspizilor, largirea si
A. Sorbitolul; reducerea santurilor ocluzale:
B. Zaharina; A. Borul
C. Xilitolul; B. Seleniul
D. Lycasinul; C. Fluorul
E. Ciclamatul. D. Vanadiul
(pag. 51) E. Molibdenul
18 ndulcitorii necalorici sunt: (pag. 33)

A. Sorbitolul;
B. Aspartanul;
C. Zaharina;
D. Ciclamatul;
E. Xilitolul.
(pag. 51)
Pag. 83 din 183
 23 Lichidul bucal are rol cariopreventiv prin:
A. Scurtarea timpului de clearance salivar al
alimentelor fermentabile
B. Tamponarea aciditatii bucale prin sistemele
tampon salivare
C. Concentrarea acizilor organici produsi in placa
bacteriana
D. Stimularea metabolismului bacterian
E. Inhibarea adeziunii microbiene
(pag. 43)
Tema nr. 36
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor
permanenti
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 68-93
*1 Hiperemia preinflamatorie diagnosticul
diferenial se face cu :
*4 n pulpita acut seroas parial examenul
clinic pune n eviden:
A. Dinte cu carie profund, cu depozite bogate n
dentina alterat;
B. Dinte cu coloraie anormal;
C. Percuie n ax dureroas;
D. Testele de vitalitate au un rspuns intens negativ;
E. Percuia transversal dureroas.
(pag. 73)
*5 Modificri morfologice ce apar n hiperemia
preinflamatorie:
A. Vase sangvine dilatate, cu pereii subiri;
B. Mitocondrii mici i rotunjite;
C. Vase sangvine dilatate, cu pereii ngroai;
D. Degenerescene celulare, n special
odontoblaste;
E. Fibroblati cu volum micorat.
(pag. 70)

A. Necroza pulpar; 6 Factori incriminai n apariia hiperemiei

preinflamatorii:
B. Granulomul intern Palazzi;
C. Pulpita cronic deschis ulceroas; A. Traumatismele din cursul pregtirii cavitilor;

D. Pulpitele acute coronare; B. Exotoxinele bacteriene;

E. Pulpita cronic deschis polipoas. C. Traumatismele din cursul lefuirii bonturilor;

(pag. 71) D. Substanele medicamentoase utilizate pentru
tratamentul leziunilor de mucoas;
*2 Diagnosticul diferenial al pulpitei acute E. Excitaiile termice transmise prin obturaiile
purulente pariale se face cu: metalice.
A. Caria simpl; (pag. 70)
B. Gangrena pulpar;
7 Tratamentul hiperemiei periinflamatorii poate
C. Parodontita apical acut seroas; fi:
D. Pulpita seroas coronar; A. Tratamentul cariei simple i coafaj indirect;
E. Hiperemia periinflamatorie. B. Tratamentul cariei simple i coafaj direct n dublu
(pag. 79) timp cu deschiderea accidental a camerei
pulpare;
*3 Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale
C. Amputaie vital;
se stabilete pe:
D. Extirpare vital;
A. Teste de vitalitate negative;
E. Amputaie devital.
B. Durerea cu caracter pulsatil;
(pag. 12)
C. Durere intens i continu;
D. Percuie n ax negativ ; 8 Semne clinice subiective n pulpita acut
seroas total :
E. Halen fetid.
A. Crize dureroase violente, insuportabile;
(pag. 76)
B. Durere cu caracter pulsatil;
C. Iradierea durerii;
D. Reducerea durerii cu ajutorul analgezicelor, dar
fr dispariie complet;
E. Proces carios profund.
(pag. 76)

Pag. 84 din 183

9 Tratamentul pulpitei purulente totale poate fi: 14 Diagnosticul diferenial al pulpitei cronice
nchise hiperplazice se face cu:
A. Aplicaii cu ozon;
B. Diatermie; A. Necroza pulpar;

C. Coafaj indirect; B. Pulpita cronic deschis ulceroas;

D. Extirparea vital cu tratament medicamentos C. Pulpita conic nchis propriu-zis;

metoda aseptico-antiseptica; D. Gangrena pulpar;
E. Antibiotice endodontal. E. Pulpita acut purulent total.
(pag. 80) (pag. 92)
10 Care dintre urmtoarele afeciuni pulpare 15 Semne clinice obiective n pulpita cronic
poate fi reversibil: deschis:
A. Pulpita seroas parial; A. Prezena unei carii cu evoluie ndelungat;
B. Pulpita purulent total; B. Prezena sngerrii la masticaie;
C. Hiperemia periinflamatorie; C. Raspuns pozitiv la testele de vitalitate
D. Pulpita seroas total; D. Jen dureroas la presiunea alimentelor n
E. Pulpita purulent parial. cavitatea ulceroas;
(pag. 71-74) E. Palparea cu sonda evideniaz baza de inserie a
polipului n camera pulpar.
11 Pulpita cronic nchis hiperplazic (pag. 85)
evolueaz i se complic cu:
16 Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulente
A. Fractur dentar;
pariale se pune pe:
B. Pulpit seroas total;
A. Caracterul pulsatil al durerii;
C. Parodontit apical cronic;
B. Durere localizat;
D. Pulpit seroas parial;
C. Prezena picturilor de puroi la deschiderea
E. Necroz pulpar. camerei pulpare;
(pag. 93) D. Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;
12 Pulpita cronic deschis polipoas E. Probele de vitalitate dau rspunsuri pozitive, la
evolueaz spre: intensiti mai mari dect n mod obinuit.
A. Fractur coronar; (pag. 79)

B. Pulpit acut seroas; 17 Caracterul durerii n pulpita seroas parial

C. Pulpit cronic deschis granulomatoas; este:

D. Pulpit acut purulent; A. Vie, iradiat;

E. Gangren pulpar. B. Vie, localizat;
(pag. 87) C. Dispare dup ndeprtarea stimulului;
D. ine cteva minute;
13 Formele clinice de puplite cronice deschise
sunt: E. ine cteva ore.
A. Scleroatrofic; (pag. 73)

B. Hiperplazic; 18 Diagnosticul diferenial al pulpitei acute

C. Ulceroas; seroase totale se face cu:

D. Polipoas; A. Pulpita acut seroas parial;

E. Propriu-zis. B. Pulpita purulent total;
(pag. 80) C. Nevralgia esenial de trigemen;
D. Parodontita apical acut seroas;
E. Parodontita apical acut purulent.
(pag. 79)

Pag. 85 din 183

19 Indicaii de tratament n pulpita seroas
parial:
A. Coafaj indirect;
B. Coafaj indirect n dublu timp;
C. Amputaie vital;
D. Extracia dentar;
E. Extirparea vital.
(pag. 74)
20 Modificrile morfologice n hiperemia
periinflamatorie:
A. Micorarea volumului odontoblastelor
B. Mrirea volumului odontoblastelor i fibroblastelor
C. Marginaie leucocitar
D. Prezena indivizilor microbieni n pulp
E. Scderea activitii metabolice celulare.
(pag. 70)
21 Semnele clinice subiective in pulpita acuta
purulenta partiala sunt:
A. Durerea este la inceput localizata si apoi iradiata
B. Durerea are caracter pulsatil
C. Prezenta unei carii profunde cu dentina ramolita
D. Evacuarea unei cantitati mici de puroi sub forma
unei picaturi la deschiderea camerei pulpare
E. Durerea apare in crize spontane mai ales
noaptea
(pag. 78-79)
22 In pulpita cronica deschisa granulomatoasa,
examenul microscopic al unei sectiuni axiale
din pulpa pune in evidenta urmatoarele
modificari structurale:
A. Prezenta in stratul superficial a tesutului de
granulatie de aspect ulceros
B. Prezenta unui epiteliu pavimentos la suprafata
formatiunii granulomatoase
C. Prezenta in al 2-lea strat a unui inlfiltrat
inflamator paucicelular
Tema nr. 37
Necroza si gangrena pulpara
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 94-102
*1 Factorii cauzali cu actiune favorizanta in
necroza pulpara sunt:
A. traumatisme cu intensitate redusa dar repetate
B. luxatii, intruzii
C. diabet, hipertensiune arteriala
D. temperaturi mai mari de 75 grade C
E. temparaturi sub 0 grade C
(pag. 98)
*2 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde
urmatoarele:
A. dinte cu transparenta mai mare decat a dintilor
vecini
B. durere la excitanti termici
C. durere la excitanti chimici
D. dinte cu coloratie modificata, bruna sau galben-
cenusiu
E. durere la percutie in axul dintelui
(pag. 98)
*3 In gangrene pulpara simpla, examenul clinic
releva:
A. insamantarea pe medii de cultura a continutului
cananlului radicular releva absenta florei
bacteriene
B. de obicei process carios cu camera pulpara
inchisa
C. prezenta unei radiotransparente la nivel
periapical
D. teste de vitalitate negative
E. la sondarea canalelor cu ace Miller apare durere
(pag. 101)

D. Prezenta in al 2-lea strat a fibrelor nervoase si *4 Intre formele de gangrene nu figureaza:

conjunctive
A. gangrena umeda
E. Prezenta in stratul al 3-lea a unor fibre
conjunctive intertesute intr-o retea densa B. gangrena uscata
(pag. 86) C. gangrena partiala
D. gangrena totala
23 Diagnosticul diferential in pulpita cronica
deschisa polipoasa se face cu: E. gangrena de colicvatie
(pag. 101)
A. Gangrena pulpara
B. Necroza pulpara
C. Pulpita purulenta totala
D. Polipul gingival
E. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 87)

Pag. 86 din 183

*5 Dintre examenele complementare in 10 Simptomatologia necrozei pulpare cuprinde:
gangrene pulpara simpla nu ne ajuta:
A. probe de vitalitate tehnice pozitive
A. teste de vitalitate B. probe de vitalitate electrice pozitive
B. forajul explorator C. transparenta la diafanoscopie
C. radiografia D. pierderea transparentei dintelui si a coloratiei
D. diafanoscopia obisnuite la transiluminare cu fibra optica
E. transiluminarea cu fibra optica E. foraj explorator negative
(pag. 101) (pag. 98)

6 Dintre factorii chimico-toxici care pot 11 Necroza de coagulare este provocata de:
produce necroza pulpara se numara: A. arsenic
A. formolul B. clorura de Zn
B. fenolul C. trioximetilen
C. trioximetilenul D. fenol
D. clorhexidina E. tricrezolformalina
E. arsenicul (pag. 98)
(pag. 96)
12 Semnele de gangrena simpla sunt:
7 Printre formele anatomo-clinice ale A. teste de vitalitate negative
gangrenei pulpare se numara:
B. lipsa sangerarii si sensibilitatii pe canal
A. uscata
C. camera pulpara inchisa
B. umeda
D. dinte modificat de culoare
C. simpla
E. modificari periapicale pe radiografie
D. complicata
(pag. 101)
E. hiperemica
(pag. 101) 13 Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
8 Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare
simple se face cu: B. succede unui traumatism
A. hiperemia pulpara C. succede actiunii unui agent chimic
B. caria secundara recidiva D. pereti dentinari alterati profund
C. parodontita apicala cronica E. extirparea usoara a resturilor
D. pulpita cronica (pag. 100)

E. necroza pulpara 14 Diagnostic diferential in necroza pulpara se

(pag. 102) face cu:
A. gangrena pulpara simpla
9 Simptomatologia gangrenei pulpare
cuprinde: B. pulpita cronica deschisa
A. modificari de culoare a dintelui C. pulpita cronica inchisa
B. pierdere marcata de subsanta dentara D. fractura dentara
C. durere la percutie transversala a dintelui E. parodontita apicala cronica
D. sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor (pag. 98)
radiculare 15 Evolutia si complicatiile gangrenei pulpare
E. examen bacteriologic pozitiv pot fi spre:
(pag. 101) A. parodontita apicala
B. necroza pulpara
C. fractura coronara
D. boala de focar
E. fractura corono-radiculara
(pag. 102)

Pag. 87 din 183

16 Evolutia necrozei pulpare se poate face spre: * 21 Enzimele vegetale ce produc necroza de
colicvatie sunt:
A. fractura dentara
B. infectarea pulpei necrozate A. Pepsina

C. parodontita apicala acuta B. Tripsina

D. parodontita apicala cronica C. Antiformina

E. pulpita cronica inchisa D. Papaina

(pag. 99) E. Formina
(pag. 98)
17 Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:
22 Necroza pulpara se poate instala in
A. pulpa uscata
urmatoarele boli generale ce modifica
B. pulpa de culoare galben-brun calitatea peretilor vaselor prin marirea sau
C. consistenta pulpara este redusa micsorarea permeabilitatii acestora:
D. extirparea se realizeaza in microfragmente A. Avitaminoze
E. apare adesea dupa arsenic B. Diabet
(pag. 98) C. Maladia Reynaud

18 Gangrena pulpara constituie un factor de D. Viroze

infectie pentru restul organismului E. Arterite
determinand: (pag. 94)
A. glomerulonefrita
23 Mortificarea pulpara poate evolua spre:
B. endocardite
A. Fractura dentara
C. afectiuni reumatismale
B. Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni
D. diabet zaharat
C. Pulpita cronica deschisa polipoasa
E. diabet insipid
D. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa
(pag. 102)
E. Boala de focar
19 Cauzele necrozei pulpare pot fi: (pag. 99)
A. sectionarea vaselor pulpare la nivelul apexului
Tema nr. 38
B. smulgerea vaselor la nivelul apexului
Parodontitele marginale acute si cronice
C. penetrarea bacteriilor prin apexul dentar
Bibliografie asociata temei:
D. dilacerarea tesutului pulpar cu eliberarea de M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
amine toxice Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
E. compresia vaselor la nivelul apexului pag. 103-125
(pag. 96)
*1 Parodontita apical hiperemic aprut ca
20 Necroza pulpara: urmare a necrozei pulpare prin ageni
infecioi se caracterizeaz prin:
A. se trateaza ca pulpita cronica inchisa
A. la presiunea dintelui n alveol pacientul simte o
B. extirparea devitala este de electie accentuare a durerii din cauza compresiei pe
C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu vasele periodontale;
obturatie radiculara corecta B. dintele nu este sensibil la percuia n ax;
D. nu necesita etape de tratament antiseptic, fiind o C. dintele prezint o sensibilitate mare la atingere i
mortificare aseptica senzaia de agresiune din cauza edemului
E. se trateaza ca o gangrena pulpara inflamator extins;
(pag. 99) D. dintele prezint o sensibilitate moderat la
atingere i senzaia de egresiune;
E. dintele este mult mai dureros dect n cazul
formelor iritativ-mecanice.
(pag. 106)

Pag. 88 din 183

*2 Diagnosticul diferenial n cazul parodontitei 6 Parodontita apical acut hiperemic iritativ
apicale hiperemice se face cu: mecanic se caracterizeaz prin:
A. pulpita cronic deschis; A. durerea are un caracter acut, permanent,
B. pulpita cronic nchis; localizat sau iradiat;
B. este produs de corpi strini ce au ptruns n
C. hiperemia preinflamatorie;
parodoniul marginal (ace rupte, obturaii de
D. pulpita acut purulent total; canal cu depire);
E. gangrena pulpar simpl C. durerea cedeaz foarte uor la tratamentul cu
(pag. 107) antiinflamatoare.
D. durerea cedeaz foarte greu la tratamentul cu
*3 Subiectiv, parodontita apical acut seroas antiinflamatoare sau ageni fizici;
se manifest prin:
E. poate fi provocat de traumatisme directe n
A. congestia mucoasei n dreptul rdcinii dintelui cursul tratamentului mecanic de canal
respectiv;
(pag. 106)
B. durere la palpare cu degetul pe mucoasa
vestibular; 7 Subiectiv, n parodontita apical acut
seroas, apare;
C. adenopatie regional;
D. durere lancinant, permanent, exacerbat de A. durere cu caracter asendent, de la simpl jen la
cretere fluxului sangvin; dureri insuportabile;

E. durere localizat la nivelul dintelui respectiv B. durere brutal de la nceput, iradiat n regiunile
nvecinate;
(pag. 108)
C. simptomatologie tears, aproape inexistent;
*4 Diagnosticul pozitiv n parodontita apical D. adenopatie regional, ganglioni indurai i mrii
acut purulent se pune pe urmtoarele de volum;
semne:
E. durerea este exacerbat de cretere fluxului
A. teste de vitalitate pozitive la nivelul dintelui sangvin n extremitatea cefalic
cauzal;
(pag. 108)
B. examenul radiologic ce prezint imaginea
caracteristic, conturar. 8 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut seroas se face cu:
C. durere la atingerea dintelui, mobilitate dentar,
fistulizare cu eliminare de puroi. A. pulpitele acute,
D. simptomatologie de pulpit, durere la ageni B. pulpitele cronice;
termici (mai ales rece);
C. nevralgiile de trigemen;
E. simptome subiective i obiective nesemnificative,
D. parodontita apical acut supurat;
imagine rediologic concludent
(pag. 112) E. gangrena simpl
(pag. 109)
*5 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut purulent se face cu: 9 Evoluia parodontitei apicale acute seroase
se poate face spre:
A. pulpitele acute;
A. cronicizare;
B. `pulpitele cronice;
B. parodontit apical acut purulent,
C. nevralgia de trigemen;
C. pulpit acut purulent;
D. osteomielita maxilar;
D. vindecare complet sub tratament cu antibiotice
E. granulomul simplu conjunctiv.
i antiinflamatoare;
(pag. 113)
E. pulpit acut seroas
(pag. 109)

Pag. 89 din 183

10 n raport cu structura osului i poziia
dintelui pe arcad, evoluia procesului
supurativ n parodontita apical acut
purulent se poate face spre:
A. vestibular, pentru frontalii superiori;
B. palatinal, pentru rdcinile palatinale ale
molarilor superiori;
C. palatinal, pentru caninii i incisivii laterali
superiori;
D. tegumente, cu apariia de fistule, mai frecvent n
cazul dinilor superiori;
E. tegumente, cu apariia de fistule, mai frecvent n
cazul dinilor inferiori
(pag. 110)
11 Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. parodontita apical acut purulent mbrac trei
stadii n evoluia sa;
B. stadiul endoosos se caracterizeaz prin dureri
iradiate n tot hemimaxilarul, regiunea auricular,
temporal, occipital;
C. n stadiul submucos durerile ating cote maxime;
D. n stadiul submucos crete mobilitatea dintelui;
E. n stadiul subperiostal se constat o reducere
spectaculoas a durerii i scderea tumefaciei
(pag. 111)
12 Parodontitele apicale cronice cu imagine
radiologic conturat sunt:
A. granulomul epitelial;
B. granulomul chistic;
C. parodontita apical cronic condensant;
D. parodontita apical cronic cu hipercementoz;
E. parodontita apical cronic difuz progresiv
Partsch
(pag. 113-114)
13 Urmtoarele afirmaii despre examenul
radiologic n parodontitele apicale cronice
sunt adevrate:
A. nu este tot timpul concludent, diagnosticul se
poate pune doar pe examenul clinic;
B. examenul radiologic iniial poate da informaii
despre numrul rdcinilor, dimensiunea,
angulaia lor;
C. examenul radiologic n timpul tratamentului
trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;
D. examenul radiologic n aprecierea rezultatelor se
realizeaz dup obturaia canalelor la 3-6 luni;
E. examenul radiologic este de multe ori singurul
care evideniaz procesele patologice periapicale
(pag. 115-116)
14 Diagnosticul pozitiv n parodontita apical
cronic fibroas se pune pe urmtoarele
semne:
A. teste de vitalitate pozitive;
B. teste de vitalitate negative;
C. dinte modificat de culoare;
D. durere puternic iradiat n tot hemimaxilarul;
E. la examenul radiologic se constat lrgirea
spaiului periapical sub forma unei calote
(pag. 117)
15 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical cronic fibroas se face cu:
A. gangrena pulpar simpl;
B. pulpita acut seroas total;
C. pulpitele cronice;
D. granulomul simplu conjunctiv;
E. granulomul chistic
(pag. 117)
16 Dup Fish, n cazul granulomului simplu
conjunctiv, exist urmtoarele zone:
A. zona de necroz, n poriunea apical a canalului
radicular;
B. zona de necroz, n periferie;
C. zona exudativ, n imediata vecintate a
apexului;
D. zona de iritaie, n imediata vecintate a apexului;
E. zona de stimulare, cea mai periferic
(pag. 118)
17 La examenul obiectiv al unui dinte cu
granulom simplu conjunctiv se observ:
A. un proces carios ce intereseaz i camera
pulpar,
B. uneori se pot ntlni fistule sau cicatrice;
C. teste de vitalitate negative;
D. uoar jen dureroas;
E. imagine radiologic radiotransparent ce
nconjoar apexul, cu contur rotund, bine
delimitat de osul nvecinat
(pag. 119)
18 n granulomul chistic simptomatologia
const n:
A. modificare de culoare a dintelui afectat;
B. teste de vitalitate slab pozitive;
C. lipsa sngerrii i a sensibilitii la ptrundere n
canal;
D. teste de vitalitate negative;
E. durere intens, pulsatil, iradiat n regiunile
nvecinate
(pag. 121)
Pag. 90 din 183
19 Parodontitele apicale cronice cu imagine
radiologic neconturat sunt:
A. parodontita apical cronic cu hipercementoz;
B. osteita paradentar Merkior;
C. parodontita apical cronic difuz progresiv
Partsch;
D. parodontita apical cronic condensant;
E. abcesul apical cronic
(pag. 114)
20 Parodontitele apicale cronice specifice pot
s apar n :
A. TBC,
B. actinomicoz;
C. bruceloz,
D. SIDA,
E. blastamicoz
(pag. 122)
21 Osteita apicala capata particularitati
imprimate de structurile anatomice specifice
acestei zone:
A. Vecinatatea cavitatii sinusale
B. Vecinatatea cavitatii bucale septice care
reprezinta un rezervor permanent de infectie
C. Prezenta sistemului limfatic bogat al zonei
cervico-faciale
D. Tesuturile acoperitoare ale osului alveolar care
sunt groase, greu de strabatut de procesul
inflamator
E. Bontul pulpar apical bogat in tesut conjunctiv mai
dens, cu fibre colagenice strans impachetate
care poate constitui o bariera in calea difuziunii
spre parodontiul apical a substantelor nocive si a
exotoxinelor microbiene din tesutul pulpar
adiacent
(pag. 103)
22 Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala
acuta hiperemica, forma abortiva propriu-
zisa, se pune pe urmatoarele semne:
A. Dintele este sensibil la percutia in ax
B. Dintele este sensibil la percutia transversala
C. Usoara congestie de mucoasa in dreptul
apexului
D. Simptomatologie de pulpita partiala
E. La atingerea dintelui apare senzatia de prezenta
a dintelui in arcada dentara
(pag. 107)
23 Diagnosticul pozitiv in granulomul chistic se
pune pe urmatoarele semne:
A. Imagine radiologica caracteristica
B. Crepitatie in dreptul apexului
C. Depresibilitate in dreptul apexului
D. Toate testele de vitalitate sunt negative
E. Existenta fistulei
(pag. 122)
Tema nr. 39
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 158-213
*1 Tratamentul conservator n cazul unui dinte
cu gangren se realizeaz n urmtoarele
condiii:
A. n edentaii subtotale maxilare;
B. dinii cu procese carioase ce au avansat mult
spre rdcin, diminund rezistena acesteia;
C. dini cu pungi gingivoosoase adnci;
D. arcade dentare integre i un singur proces de
gangren;
E. dinii din poriunea distal a arcadei dentare i
pacieni cu deschidere mic a cavitii orale
(pag. 158-159)
*2 Contraindicaiile tratamentului conservator
n cazul gangrenei pulpare sunt:
A. pacieni sntoi clinic;
B. dini cu rdcini drepte sau curburi uoare ce pot
fi depite;
C. edentaii subtotale mandibulare;
D. pacieni infirmi, greu deplasabili, pacieni cu
psihopatii;
E. dini cu implantare bun
(pag. 158)
Pag. 91 din 183
*3 Realizarea accesului in vederea
tratamentului de canal al unui dinte cu
gangren se realizeaz astfel:
A. la dinii cu coroana intact i procese carioase la
nivel cervical, se face trepanarea prin procesul
carios dup ndeprtarea dentinei alterate.
B. la dinii cu procese carioase proximale se face
trepanarea prin procesul carios, pstrnd intact
creasta marginal;
C. la dinii frontali superiori accesul se face dinspre
vestibular pentru a avea vizibilitate bun;
D. la dinii cu coroana intact i procese carioase la
nivel cervical trepanarea se face la locul de
elecie, dup obturaia provizorie a procesului
carios;
E. la dinii frontali inferiori accesul se face dinspre
vestibular pentru a avea vizibilitate bun
(pag. 161)
*4 Anomalii frecvente de canale prezint:
A. incisivii superiori: 3 canale, unul palatinal i dou
vestibulare,
B. incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular i dou
linguale;
C. incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular i unul
lingual;
D. molarii unu superiori: un canal central;
E. molarii unu inferiori: un canal central
(pag. 162-163)
*5 Despre odontometrie sunt adevrate
urmtoarele afirmaii:
A. reprezint metoda modern de permeabilizare a
canalelor;
B. metoda clinic este cea mai exact pentru c se
bazeaz pe simul tactil;
C. metodele electronice sunt rar utilizate dincauza
erorilor frecvente ce pot s apar,
D. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul
trebuie s fie foarte bine irigat pentru a nu se
bloca acele pe canal;
E. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul
trebuie s fie uscat, msurarea fiind influenat
negativ de prezene soluiilor de sterilizat canalul
(pag. 163-165)
6 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor
radiculare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. efect lent bactericid i fungicid;
B. penetrabilitate redus n esuturi;
C. stabilitate chimic la pstrarea n soluie,
D. tensiune superficial mare,
E. uurina introducerii n canale
(pag. 175)
7 Pastele complexe cu antibiotice folosite n
tratamentul gangrenei pulpare trebuie s
respecte urmtoarele condiii:
A. folosirea unor antibiotice cu potenial alergizant
moderat sau mare;
B. utilizarea unor asocieri de antibiotice eficiente
C. nu sunt necesare substanele antiinflamatoare;
D. excipientul s aib o difuzibilitate minim;
E. evitarea asocierii antibioticelor n mecanisme de
aciune antagonice
(pag. 187)
8 Tratamentul gangrenei cuprinde trei etape
importante, i anume:
A. evidarea canalului radicular de resturile pulpare i
dentina alterat;
B. lrgirea canalului pn la dentina sntoas sub
splturi cu hipoclorit de sodiu;
C. odontometria;
D. sterilizarea canalului radicular i a canaliculelor
dentinare;
E. sigilarea spaiului endodontic prin obturaie
etan
(pag. 158)
9 Sistemele de canale dup Weine sunt:
A. canal unic, drept pn la apex ce se deschide
ntr-un singur foramen apical;
B. dou canale independente ce se unesc ntr-un
canal unic i se deschid ntr-un singur foramen
apical;
C. dou canale complet separate ce se deschid
fiecare n foramene apicale separate;
D. canal unic ce pleac din camera pulpar i se
bifurc n dou canale ce se deschid fiecare n
foramene apicale separate;
E. nici un rspuns nu este corect
(pag. 163)
10 Despre permeabilizarea canalelor radiculare
sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte fine,
fr presiuni i brutalitate;
B. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte cu
presiune pentru a depi obstacolele dentinare
de pe canale;
C. se pot folosi substane chimice de
permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;
D. se poate lsa pe canal o me cu acid sulfuric
48-72 de ore;
E. se poate lsa pe canal o me cu EDTA timp de
24 de ore sub pansament ocluziv
(pag. 162)
Pag. 92 din 183
11 Urmtoarele afirmaii despre odontometrie
sunt adevrate:
A. se realizeaz nainte de permeabilizarea i
evidarea coninutului canalului radicular;
B. metoda clinic este cea mai exact pentru c se
bazeaz pe simul tactil al operatorului;
C. metodele electronice sunt utilizate frecvent
datorit preciziei lor;
D. n cazul utilizrii metodelor electronice este
necesar uscarea canalului, prezena
hipocloritului de sodiu influennd negativ
rezultatul;
E. acul introdus n canal nu trebuie s vin n
contact cu un material metalic de restaurare
coronar
(pag. 163-165)
12 n gangrena pulpar tratamentul se
realizeaz asfel:
A. tratamentul mecanic se realizeaz pn la
constricia apical;
B. tratamentul mecanic se realizeaz pn dincolo
de constricia apical, depind-o cu 2-3 mm;
C. se execut ntr-una sau mai multe edine de
tratament;
D. se fac splturi cu hipoclorit de sodiu;
E. nu se aplic pansamente medicamentoase
(pag. 166-167)
13 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step
back sunt adevrate:
A. se mai numete i telescopare regresiv;
B. se mai numete i telescopare progresiv;
C. se recomand n cazul canalelor cu o curbur
uoar spre moderat;
D. se recomand n cazul canalelor cu o curbur
accentuat;
E. se ncepe cu prepararea regiunii apicale
(pag. 168)
14 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step
down sunt adevrate:
A. se mai numete i telescopare regresiv;
B. se mai numete i telescopare progresiv;
C. presupune o preparare telescopat ce pornete
din poriunea apical;
D. presupune o preparare telescopat ce pornete
din poriunea coronar a canalelor;
E. are avantajul c permite accesul rectiliniu spre
poriunea apical fr interferene mecanice
dentinare
(pag. 169)
15 Urmtoarele afirmaii despre tehnica forelor
compensate sunt adevrate:
A. a fost introdus de Roane;
B. permite tratamentul mecanic pe toat lungimea
de lucru pn la acul 55 fr transpoziia
apexului;
C. este indicat n canalele cu curbur accentuat;
D. este indicat n canalele cu curbur moderat;
E. folosete ace tip pil rigide cu vrf tietor
(pag. 169)
16 Urmtoarele afirmaii despre tehnica step
down- step back sunt adevrate:
A. se mai numete tehnica dublei telescopri;
B. n etapa de pregtire step down se lrgete
treimea coronar i medie a canalului cu ajutorul
frezelor;
C. n etapa de pregtire step down se lrgete
treimea apical a canalului;
D. pregtirea zonei apicale se realizeaz cu ace
Kerr file, unifile sau flexofile;
E. n etapa de pregtire step back se lrgete
treimea coronar i medie
(pag. 169)
17 Se instituie obligatoriu un tratament
medicamentos nainte de obturaia de canal
n urmtoarele situaii.
A. hiperemie preinflamatorie,
B. pulpita acut seroas parial,
C. pulpite cronice deschise,
D. hemoragie abundent;
E. pulpit acut purulent parial
(pag. 170)
18 Cauze locale ale hemoragiei pot fi:
A. lezarea parodoniului marginal,
B. perforarea podelei camerei pulpare,
C. hemofilie,
D. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de
coagulare a sngelui;
E. ci false radiculare.
(pag. 170)
19 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor
radiculare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
A. efect rapid bactericid i fungicid;
B. tensiune superficial mic,
C. tensiune superficial mare;
D. inactivare n contact cu sngele;
E. stimularea proceselor de vindecare periapicale
(pag. 175)
Pag. 93 din 183
 20 Aciunea antiseptic a hidroxidului de calciu
se bazeaz pe:
A. pH-ul alcalin 11-12;
B. pH-ul acid de care este rspunztor ionul OH,
C. solubilitate foarte redus n ap ce determin
eliberarea treptat a ionului OH;
D. solubilitate mare n ap ce determin dezinfecia
rapid prin eliberarea masiv a ionului OH;
E. stimuleaz neodentinogeneza
(pag. 198)
* 21 In opinia lui Grossman medicatia folosita in
sterilizarea canalelor radiculare infectate ar
trebui sa intruneasca urmatoarele cerinte
ideale:
Tema nr. 40
Obturarea canalelor radiculare
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 214-248
*1 Indicatiile tehnicii de condensare termo-
mecanica a gutapercii( McSpadden) sunt:
A. canale inguste
B. canale curbe
C. canale scurte
D. resorbtii radiculare interne
E. resorbtii radiculare externe

A. Actiune antibacteriana de scurta durata (pag. 235)

B. Tensiune superficiala mare *2 Care este timpul minim de mentinere a

spreader-ului in canal in tehnica de
C. Sa previna sau sa aboleasca durerea periapicala
condensare laterala la rece:
D. Sa coloreze tesuturile dure dentare
A. 5 secunde
E. Sa-si modifice activitatea in contact cu sangele,
plasma, secretiile purulente sau detritusurile B. 10 secunde
organice C. 15 secunde
(pag. 175) D. 20 secunde
22 Urmatorii dinti nu beneficiaza de tratament al E. 25 secunde
necrozei sau gangrenei pulpare: (pag. 226)
A. Dinti care au in canale corpi straini ce nu pot fi *3 Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a
indepartati
conului prin introducerea in cloroform
B. Dinti cu osteite apicale cronice condensante dureaza:
C. Dinti cu malformatii radiculare (in baioneta, A. 3-4 secunde
clopot sau curburi exagerate)
B. 3 minute
D. Dinti cu implantare buna
C. 1 minut
E. Dinti cu cai false interradiculare si radiculare
D. 2 minute
(pag. 159)
E. 20 minute
23 Compusii iodati se utilizeaza in tratamentul (pag. 221)
endodontic al necrozei si gangrenei pulpare
datorita actiunii foarte eficiente: *4 La introducerea conului de gutaperca
principal in canal, in tehnica condensarii
A. Bactericide
laterale la rece acesta trebuie sa se opreasca
B. Virulicide :
C. Antimicotice A. la constrictia apicala
D. Analgezice B. la 0,5-1 mm de constrictia apicala
E. Chimioterapice C. la 3-4 mm de constrictia apicala
(pag. 181) D. in treimea coronara a canalului
E. in treimea medie a canalului
(pag. 224)

Pag. 94 din 183

*5 Alegerea conului de gutaperca principal fata 10 Indicatiile obturatiei segmentare cu rumegus
de calibrul celui mai gros instrument de dentinar sunt:
largire a canalului pe toata lungimea de lucru
A. canale inguste
trebuie sa fie:
B. canale curbe
A. cu un numar mai mare
C. foramen apical larg
B. cu doua numere mai mare
D. delta apicala
C. cu un numar mai mic
E. perforatii ale foramenului apical
D. cu doua numere mai mici
(pag. 241)
E. cu trei numere mai mici
(pag. 224) 11 Utilizarea Biocalex-ului este indicat in:
A. gangrena pulpara simpla
6 Dispozitivul de condensare laterala la cald
Endotech prezinta urmatoarele caracteristici: B. toate formele de pulpita
A. este simplu si ergonomic C. parodontite apicale acute
B. exista posibilitatea atasarii unui adjustor ocluzal D. parodontite apicale cronice
de silicon E. parodontite apicale cronice fistulizate
C. incalzirea poate fi calibrate perfect (pag. 218)
D. racire rapida
12 Alegerea acului Lentullo pentru realizarea
E. nu paote fi utilizat in canale curbe obturatiei de canal se face dupa urmatoarele
(pag. 229) criterii:
A. topografia dintilor
7 Fingerspreaderele prezinta urmatoarele
avantaje fata de handspreadere: B. integritatea fizica a acului Lentullo
A. confera operatorului o mare sensibilitate tactila C. volumul canalelor radiculare
B. permit rotirea usoara in jurul axului propriu in D. morfologia canalelor radiculare
ambele sensuri E. materialul utilizat pentru realizarea obturatiei
C. permit indepartarea usoara din canal fara (pag. 215)
dislocarea gutapercii
D. sunt mai subtiri 13 In tehnica de condensare laterala la rece a
gutapercii, conul de gutaperca principal
E. sunt mai flexibile trebuie:
(pag. 223) A. sa fie de acelasi calibru cu al celui mai gros
8 Introducerea pastelor de obturat in canal se instrument folosit pe toata lungimea de lucru
poate face cu: B. sa fie cu un numar mai mare decat al celui mai
gros instrument folosit pe toata lungimea de lucru
A. ace Lentulo
C. sa se opreasca in canal la o distanta de 0,5-1
B. ace Kerr mm de constrictia apicala
C. ace Neos-Hawes D. sa se opreasca la constrictia apicala
D. conuri de gutaperca E. `sa nu opuna deloc rezistenta la incercarea de
E. cu pluggere prin pistonare propulsie dincolo de reper
(pag. 214) (pag. 224)

9 Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt: 14 Avantajele tehnicii McSpadden:

A. sunt nedeformabile A. foarte rapida
B. inchiderea canalului e posibila doar prin B. obturatie densa si omogena
asocierea unui ciment de sigilare C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului
C. rigiditatea superioara a conului de argint endodontic
D. lipsa coroziunii D. buna etanseizare apicala
E. biocompatibilitatea E. nu e laborioasa
(pag. 224) (pag. 234)

Pag. 95 din 183

15 Tehnica de condensare la cald a gutapercii
are ca dezavantaje:
A. necesit amult timp
B. laborioasa
C. reclama o largire excesiva a canalului
D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
E. consum mai mare de conuri de gutaperca
(pag. 232)
16 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal
prin cimentarea unui con unic calibrat la
apex sunt:
A. solubilitatea sigilantilor
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea coronara
C. conul nu asigur o sigilare eficient de unul sigur
D. dezobturarea dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii doar in cei 2-3 mm apicali
(pag. 219)
17 Indicatiile tehnicii de individualizare a
conului de gutaperca in tehnica cimentarii
unui con unic calibrat la apex sunt:
A. canale voluminoase ale monoradicularilor
B. canale cu apex larg deschis
C. canale aplatizate in portiunea apicala
D. canale in forma literei C
E. canale ovalare in portiunea apicala
(pag. 221)
18 Obturatia segmentara cu amalgam de argint
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. nu necesita canale cu sectiune circulara
B. nu necesita ciment de sigilare
C. se resoarbe din canal
D. nu asigura sigilare satisfacatoare
E. bine tolerate de tesuturile apicale
(pag. 239)
19 Conurile apicale prefabricate de argint sau
titan sunt:
A. livrate la lungime de 3mm sau 5 mm
B. au diverse diamentre
C. corespund unei singure dimensiuni ISO
D. sunt netede
E. sunt prevazute la baza cu un surub
(pag. 240)
20 Materialele utilizate pentru efectuarea unei
obturatii de canal segmentare pot fi:
A. amalgam de argint
B. gutaperca
C. conurile metalice de argint
D. conurile metalice de titan
E. amalgamul de cupru
(pag. 238)
* 21 Dezavantajele tehnicii de obturatie cu paste
care se intaresc in canal sunt:
A. Tehnica greoaie
B. Executie laborioasa
C. Variatii volumetrice inainte de priza materialului
de obturatie
D. Solubilizare apreciabila
E. Necesita adaugarea de dezinfectante in paste
pentru inducerea unui efect antiseptic in final
(pag. 214)
22 Ordinea recomandata de Stock in obturarea
canalelor radiculare ar fi urmatoarea:
A. Canalele cu probleme, apoi cele largi, accesibile
B. La molarii superiori: meziovestibular,
distovestibular, palatinal
C. La molarii superiori: palatinal, distovestibular,
meziovestibular
D. La molarii inferiori: meziovestibular, meziolingual,
distal
E. La molarii inferiori: distal, meziolingual,
meziovestibular
(pag. 226)
23 Pentru obturarea corecta a canalelor
radiculare cu sistemul Obtura se aplica
urmatoarele reguli obligatorii:
A. Injectarea gutapercii se face la temperatura mai
mica de 160 grade Celsius
B. Nu se utilizeaza ciment de sigilare
C. Largirea corespunzatoare a canalului
D. Plasarea corecta a varfului canulei
E. Deprinderea tehnicii corecte in prealabil in vitro
(pag. 237)
Pag. 96 din 183
Tema nr. 41
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
Bibliografie asociata temei:
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001.
pag. 103-125
*1 n prodontitele apicale acute hiperemice
postobturaie de canal cu depire, durerea
este mai intens dac:
A. Depirea se produce la dinii frontali inferiori.
B. Depirea se produce la dinii frontali superiori
C. Obturaia de canal a fost fcut cu eugenat de
zinc iodoformat.
D. Avem de-a face cu leziuni parodontale ntinse.
E. Tratamentul s-a efectuat la brbai.
(pag. 251)
*2 Cnd parodontita apical acut hipremic
este consecutiv acutizrii unui proces
cronic cu ntinderi lezionale grave,
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice.
B. Tratamentul local cu antibiotice.
C. Splturi endodontice cu ap.
D. Lsarea dintelui deschis.
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
*3 n faza endoosoas a parodontitei apicale
acute exudative purulente tratamentul
presupune:
A. Drenajul endodontic.
B. Tratament general cu antibiotice.
C. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
D. Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.
E. Realizarea inciziei mucoasei.
(pag. 254)
*4 Cauterizarea chimic, instituit ca soluie
terapeutic n parodontitele apicale cronice
cu secreie persistent pe canal, se face prin:
A. Aplicarea de mee cu soluie Walchoff.
B. Aplicarea de mee cu soluie tricrezolformalin.
C. Aplicarea de mee cu soluie acid tricloracetic.
D. Aplicarea de mee cu soluie Cresophene.
E. Aplicarea de mee cu Septomixin.
(pag. 259)
*5 Una din cauzele persistenei secreiei pe
canal este:
A. Tratament nceput imediat dup stingerea unui
proces acut de parodontit.
B. Tratament nceput nainte de apariia unui
proces acut de parodontit.
C. Obturaie de canal efectuat pn n apex.
D. Apexul nchis la copii i adolesceni.
E. Acul electrodului folosit n diatermie introdus
pn la nivelul apexului.
(pag. 258)
6 Cum se poate realiza drenajul ntr-o
parodontit apical acut exudativ:
A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transmaxilar
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
7 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
consecutiv obturaiei de canal cu depire
depinde de:
A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
de canal.
B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
D. Vrsta pacientului.
E. Cantitatea materialului de obturaie.
(pag. 251)
8 Tratamentul general medicamentos ntr-o
parodontit apical acut exudativ seroas
presupune administrarea de:
A. acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.
B. prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.
C. ampicilin 500 mg. de 4 ori pe zi.
D. algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.
E. prinie cu ap la temperatura camerei.
(pag. 253)
9 Tratamentul parodontitelor apicale acute
exudative purulente n faza subperiostal
presupune:
A. Drenaj endodontic.
B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
Pag. 97 din 183
10 Tratamentul parodontitei apicale apicale
acute arsenicale forma grava presupune:
A. Se deschide complet camera pulpar.
B. Se ndeprteaz complet pulpa coronar i
radicular.
C. Se aplic n canale mee mbibate n
dimercaptopropanol.
D. Extracia dintelui i chiuretarea alveolei.
E. Aplicarea n alveol de conuri cu antibiotice.
(pag. 256)
11 Tratamentul parodontitei apicale acute
hiperemice consecutive depirii apexului cu
material de obturaie presupune:
A. Atitudine de expectativ.
B. Tratament antialgic i antiinflamator.
C. Prinie cu ap rece.
D. Osteotomie transmaxilar.
E. Dezobturarea imediat a canalului.
(pag. 256)
12 Schema de tratament n parodontiele apicale
acute exudative purulente n stadiul
endoosos presupune:
A. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
B. Incizie mucoperiostal.
C. Osteotomie transmaxilar.
D. Prinie cu ap la temperatura camerei.
E. Infiltraii plexale cu novocain.
(pag. 257)
13 Cauzele persistenei secreiei pe canal sunt
urmtoarele:
A. Lrgirea insuficient a apexului n timpul
tratamentului de canal.
B. Iritarea chimic a parodoniului apical.
C. nceperea tratamentului conservator imediat
dup stingerea procesului inflamator.
D. ncercarea tratamentului conservator n cazul
abcesului apical cronic.
E. Utilizarea unor intensiti prea mici ale curentului
electric n ionoforez.
(pag. 258)
14 Tratamentul parodontitei apicale cronice cu
secreie persistent moderat presupune:
A. Lsarea deschis a dintelui.
B. Obturarea provizorie a canalului cu past
iodoformat.
C. Aplicare de mee cu antiseptic sub pansament
ocluziv.
D. Introducerea n canal de mee umectate n acid
tricloracetic .
E. Drenaj prin fistula medicamentoas.
(pag. 259)
15 Schema de tratament a parodontitelor
apicale cronice cu secreie abundent
cuprinde:
A. Drenaj endodontic i lsarea deschis a dintelui.
B. Obturaia provizorie a canalului cu past de
antibiotice pentru 20 de zile.
C. Electrofulguraie diatermic.
D. Aplicarea de mee cu antiseptic sub pansament
semiocluziv.
E. Crearea unei fistule medicamentoase.
(pag. 259)
16 Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate
presupune:
A. Tratament chemo-mecanic de canal.
B. Obturarea de durat a canalului din prima edin
chiar dac persist secreia.
C. Splturi cu antiseptice pe traiectul dinte fistul.
D. Aplicarea de ageni fizici.
E. Chiuretajul apical.
(pag. 260)
17 Schema de tratament n parodontitele apicale
cronice cu forme lezionale grave presupune:
A. Extracia dintelui.
B. Amputaie radicular.
C. Tratament de gangren.
D. Asocierea agenilor fizici n tratamentul chemo-
mecanic.
E. Rezecie apical.
(pag. 260)
Pag. 98 din 183
 18 Tratamentul parodontitelor apicale cronice
urmeaz n general aceleai etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu
excepia situaiilor clinice n care apar
modificri determinate de:
A. Existena unor fistule.
B. Lrgire minim a apexului n timpul tratamentului
mecanic.
C. Folosirea incorect a agenilor chimici.
D. Folosirea unor intensiti mici ale curentului
electric n ionoforez.
E. Persistena secreiei pe canal.
(pag. 258)
19 Crearea fistulei medicamentoase ca soluie
de tratament n parodontitele apicale cronice
cu persistena secreiei pe canal se indic la:
A. Dini frontali superiori.
B. Dini frontali inferiori.
C. Premolari superiori.
D. Premolari inferiori.
E. Molari superiori.
(pag. 259)
* 20 n prodontitele apicale acute hiperemice
postobturaie de canal cu depire, durerea
este mai intens dac:
A. Depirea se produce la dinii frontali inferiori.
B. Depirea se produce la dinii frontali superiori
C. Obturaia de canal a fost fcut cu eugenat de
zinc iodoformat.
D. Avem de-a face cu leziuni parodontale ntinse.
E. Tratamentul s-a efectuat la brbai.
(pag. 251)
* 21 Cnd parodontita apical acut hipremic
este consecutiv acutizrii unui proces
cronic cu ntinderi lezionale grave,
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice.
B. Tratamentul local cu antibiotice.
C. Splturi endodontice cu ap.
D. Lsarea dintelui deschis.
E. Rezecie apical.
(pag. 250)
* 22 n faza endoosoas a parodontitei apicale
acute exudative purulente tratamentul
presupune:
A. Drenajul endodontic.
B. Tratament general cu antibiotice.
C. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
D. Drenaj endodontic asociat cu antibiotice.
E. Realizarea inciziei mucoasei.
(pag. 254)
* 23 Cauterizarea chimic, instituit ca soluie
terapeutic n parodontitele apicale cronice
cu secreie persistent pe canal, se face prin:
A. Aplicarea de mee cu soluie Walchoff.
B. Aplicarea de mee cu soluie tricrezolformalin.
C. Aplicarea de mee cu soluie acid tricloracetic.
D. Aplicarea de mee cu soluie Cresophene.
E. Aplicarea de mee cu Septomixin.
(pag. 259)
* 24 Una din cauzele persistenei secreiei pe
canal este:
A. Tratament nceput imediat dup stingerea unui
proces acut de parodontit.
B. Tratament nceput nainte de apariia unui
proces acut de parodontit.
C. Obturaie de canal efectuat pn n apex.
D. Apexul nchis la copii i adolesceni.
E. Acul electrodului folosit n diatermie introdus
pn la nivelul apexului.
(pag. 258)
25 Cum se poate realiza drenajul ntr-o
parodontit apical acut exudativ:
A. Endodontic
B. Parodontal
C. Transmaxilar
D. Transsinusal
E. Alveolar
(pag. 253-254)
26 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
consecutiv obturaiei de canal cu depire
depinde de:
A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
de canal.
B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
D. Vrsta pacientului.
E. Cantitatea materialului de obturaie.
(pag. 251)
Pag. 99 din 183
27 Tratamentul general medicamentos ntr-o
parodontit apical acut exudativ seroas
presupune administrarea de:
A. acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.
B. prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.
C. ampicilin 500 mg. de 4 ori pe zi.
D. algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.
E. prinie cu ap la temperatura camerei.
(pag. 253)
28 Tratamentul parodontitelor apicale acute
exudative purulente n faza subperiostal
presupune:
A. Drenaj endodontic.
B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
29 Tratamentul parodontitei apicale apicale
acute arsenicale forma grava presupune:
A. Se deschide complet camera pulpar.
B. Se ndeprteaz complet pulpa coronar i
radicular.
C. Se aplic n canale mee mbibate n
dimercaptopropanol.
D. Extracia dintelui i chiuretarea alveolei.
E. Aplicarea n alveol de conuri cu antibiotice.
(pag. 256)
30 Tratamentul parodontitei apicale acute
hiperemice consecutive depirii apexului cu
material de obturaie presupune:
A. Atitudine de expectativ.
B. Tratament antialgic i antiinflamator.
C. Prinie cu ap rece.
D. Osteotomie transmaxilar.
E. Dezobturarea imediat a canalului.
(pag. 256)
31 Schema de tratament n parodontiele apicale
acute exudative purulente n stadiul
endoosos presupune:
A. Drenaj endodontic asociat cu analgezice.
B. Incizie mucoperiostal.
C. Osteotomie transmaxilar.
D. Prinie cu ap la temperatura camerei.
E. Infiltraii plexale cu novocain.
(pag. 257)
32 Cauzele persistenei secreiei pe canal sunt
urmtoarele:
A. Lrgirea insuficient a apexului n timpul
tratamentului de canal.
B. Iritarea chimic a parodoniului apical.
C. nceperea tratamentului conservator imediat
dup stingerea procesului inflamator.
D. ncercarea tratamentului conservator n cazul
abcesului apical cronic.
E. Utilizarea unor intensiti prea mici ale curentului
electric n ionoforez.
(pag. 258)
33 Tratamentul parodontitei apicale cronice cu
secreie persistent moderat presupune:
A. Lsarea deschis a dintelui.
B. Obturarea provizorie a canalului cu past
iodoformat.
C. Aplicare de mee cu antiseptic sub pansament
ocluziv.
D. Introducerea n canal de mee umectate n acid
tricloracetic .
E. Drenaj prin fistula medicamentoas.
(pag. 259)
34 Schema de tratament a parodontitelor
apicale cronice cu secreie abundent
cuprinde:
A. Drenaj endodontic i lsarea deschis a dintelui.
B. Obturaia provizorie a canalului cu past de
antibiotice pentru 20 de zile.
C. Electrofulguraie diatermic.
D. Aplicarea de mee cu antiseptic sub pansament
semiocluziv.
E. Crearea unei fistule medicamentoase.
(pag. 259)
35 Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate
presupune:
A. Tratament chemo-mecanic de canal.
B. Obturarea de durat a canalului din prima edin
chiar dac persist secreia.
C. Splturi cu antiseptice pe traiectul dinte fistul.
D. Aplicarea de ageni fizici.
E. Chiuretajul apical.
(pag. 260)
Pag. 100 din 183
36 Schema de tratament n parodontitele apicale
cronice cu forme lezionale grave presupune:
A. Extracia dintelui.
B. Amputaie radicular.
C. Tratament de gangren.
D. Asocierea agenilor fizici n tratamentul chemo-
mecanic.
E. Rezecie apical.
(pag. 260)
37 Tratamentul parodontitelor apicale cronice
urmeaz n general aceleai etape cu ale
tratamentului gangrenei pulpare simple, cu
excepia situaiilor clinice n care apar
modificri determinate de:
A. Existena unor fistule.
B. Lrgire minim a apexului n timpul tratamentului
mecanic.
C. Folosirea incorect a agenilor chimici.
D. Folosirea unor intensiti mici ale curentului
electric n ionoforez.
E. Persistena secreiei pe canal.
(pag. 258)
38 Crearea fistulei medicamentoase ca soluie
de tratament n parodontitele apicale cronice
cu persistena secreiei pe canal se indic la:
A. Dini frontali superiori.
B. Dini frontali inferiori.
C. Premolari superiori.
D. Premolari inferiori.
E. Molari superiori.
(pag. 259)
39 n cazul parodontitei apicale cronice cu
secreie abundent pe canal se procedeaz
astfel:
A. Se aplic mee n canal cu Cresophene sub
pansament semiocluziv 14 zile.
B. Se aplic mee n canal cu Cresophene sub
pansament ocluziv 14 zile.
C. Se obtureaz provizoriu canalul cu past de
hidroxid de calciu pentru 14 zile.
D. Se obtureaz provizoriu canalul cu past de
antibiotice pentru 14 zile.
E. Se obtureaz canalul cu past Walchoff mpins
cu presiune dincolo de apex.
(pag. 259)
Tema nr. 42
Morfologia parodontiului marginal
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 26-89
*1 Gingia osului mandibular:
A. este inervata de nervul bucal
B. este inervata de nervul sublingual pe versantul
vestibular
C. este inervata de nervul mentonier pe versantul
lingual
D. este inervata de nervul nazopalatin
E. este inervata de ramuri din nervul infraorbital
(pag. 70)
*2 Ligamentul supraalveolar:
A. asigura fixarea fibrelor intergingivale la periost
B. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie
C. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului
alveolar
D. are un rol important in mentinerea si localizarea
retelei de vase sanguine
E. se opune tendintelor de retractie gingivala
(pag. 71)
*3 Marginea gingivala libera:
A. are o grosime ce variaza intre 0,2-1mm
B. corespunde peretelui extern al santului gingival
C. ocupa spatial interdentar
D. in regiunea frontala prezinta forma piramidala
E. adera ferm de dinte
(pag. 42)
*4 Epiteliul gingival este format din :
A. epiteliul oral sau intern
B. epiteliul jonctional
C. epiteliul santului gingival extern
D. epiteliul sulcular sau extern
E. epiteliul desmodontal
(pag. 46)
*5 Cementul radicular:
A. este mai gros in treimea coronara
B. vine in contact cu smaltul in 5-10 % din cazuri
C. acopera smaltul cervical in 30 % din cazuri
D. este slab reprezentat la ierbivore
E. este un tesut de tip conjunctiv puternic mineralizat
(pag. 59)
Pag. 101 din 183
6 Eruptia dentara continua: 11 Cementul radicular indeplineste urmatoarele
functii principale:
A. cand se opreste la intalnirea dintilor antagonisti
B. poate fi activa sau pasiva A. functia de restructurare tisulara

C. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta B. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea
antagonistilor microbiana

D. se produce doar in lipsa antagonistilor C. asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

E. are doua componente:activa si pasiva D. cementul se depune continuu in cursul vietii prin
apozitie de noi straturi
(pag. 36)
E. se opune tendintelor de retractie gingivala
7 Care sunt componentele parodontiului (pag. 71)
profund,de sustinere sau functional?
12 Putem defini eroziunea prin urmatoarele
A. desmodontiu
afirmatii:
B. os alveolar
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza
C. ligamente supraalveolare suprafetele ocluzale
D. cement radicular B. se localizeaza la colet
E. corion gingival C. se produce prin demineralizare acida
(pag. 40) D. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare
intre ele
8 Corionul gingival este format din:
E. se produce prin trauma ocluzala
A. strat agranulos
(pag. 87)
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina 13 Glicoproteinele din corionul gingival sunt
reprezentate prin:
D. creatinina
A. tenascina
E. aminoacizi
B. laminina
(pag. 53)
C. fibronectina
9 Cementul radicular: D. dermatina
A. este componenta a parodontiului marginal de E. catepsina
invelis
(pag. 54)
B. este un tesut de tip conjunctiv
C. este interfata dintre radacina dintelui, osul 14 In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul
alveolar si gingie dentar:
D. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri A. are forma unui clopot
E. este in cea mai mare parte dispus in treimea B. deriva din mezenchim
apicala a radacinii C. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca
(pag. 59) o capsula
D. este prima forma de reprezentare a odontonului
10 Inervatia gingiei osului maxilar este
asigurata de : E. formeaza stratul adamantin intern
A. ramuri din nervul infraorbital (pag. 30)
B. nervii nazopalatini 15 Mucoasa de captusire a cavitatii orale:
C. nervul bucal A. este puternic keratinizata
D. nervul supraorbital B. este fina,elastica,densa
E. nervul gluteal C. are o mare capacitate de absorbtie
(pag. 70) D. este reprezentata de un epiteliu adamantin
E. este ferma, fixa si plastica
(pag. 41)

Pag. 102 din 183

16 Culoarea normala,roz deschis,a gingiei
variaza in raport cu:
A. gradul de vascularizatie din epiteliul gingival
B. prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare
C. grosimea corionului gingival
D. gradul de vascularizatie din corionul gingival
E. gradul de keratinizare
* 21 Mucoasa masticatorie care acopera bolta
palatina:
A. Este prevazuta cu un epiteliu gros
B. Este prevazuta cu un epiteliu subtire, fin
C. Este saraca in glande salivare accesorii
D. Se sutureaza cu usurinta dar este o sutura
instabila

(pag. 44) E. Permite injectarea cu usurinta prin infiltratie a

solutiilor folosite in cadrul tratamentului
17 Epiteliul santului gingival: parodontal
A. se mai numeste si epiteliu jonctional (pag. 41)

B. majoritatea celulelor componenet sunt 22 Epiteliul santului gingival sau epiteliul

keratinizate sulcular prezinta urmatoarele caracteristici:
C. acopera peretele moale al santului gingival A. Acopera peretele moale al santului gingival
D. este slab keratinizat B. Este puternic keratinizat
E. poate fi nekeratinizat C. Keratinizarea puternica a acestuia favorizeaza
(pag. 49) producerea de microulceratii
D. Este slab keratinizat
18 Volumul lichidului santului gingival creste in:
E. Keratinizarea redusa a acestuia favorizeaza
A. sarcina producerea de microeroziuni
B. inflamatie gingivala (pag. 49)
C. seara
23 Particularitatile anatomice ale epiteliului
D. anomalii dento-maxilare jonctional ce explica caracterul de
E. in cursul masticatiei vulnerabilitate fata de agresiunile fizice si
biologice sunt:
(pag. 52)
A. Prezenta digitatiilor epiteliale
19 Cementul fibrilar,acelular contine:
B. Interfata epiteliu-corion este neteda, fara ondulatii
A. proteoglicani
C. Numarul redus de punti desmozomale
B. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita intercelulare
C. glicoproteine D. Cantitatea crescuta de keratina
D. apa E. Prezenta hemidesmozomilor intre celulele din
E. elastomeri stratul bazal ceea ce explica keratinizarea
crescuta
(pag. 60)
(pag. 50)
20 Osul alveolar sustinator:
Tema nr. 43
A. are doua componente reprezentate de os
medular si corticala externa Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice
Bibliografie asociata temei:
B. are ca si componenta osul trabecular
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
C. este reprezentat de corticala interna a osului
Parodontologie, Editura Viata Medicala
alveolar
Romaneasca, Bucureti, 2009.
D. alaturi de osul alveolar propriu-zis formeaza osul pag. 103-155
alveolar
*1 Hidroxiapatita este o componenta a:
E. serveste drept suport de insertie capatului osos
al fibrelor ligamentului periodontal A. hidrolizei
(pag. 65) B. placii bacteriene
C. numai a tartrului supragingival
D. numai a tartrului subgingival
E. tartrului dentar
(pag. 140)

Pag. 103 din 183

*2 Tartrul dentar contine: 8 Continutul organic al tartrului este:
A. galactoza A. proteine 9-10%
B. fructoza B. galactozamine
C. lipide 0,3% C. lipide 2%
D. carbohidrati 10-12% D. componente proteice 6-8%
E. proteine 9-10 % E. glucoza
(pag. 140) (pag. 140)

*3 Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul 9 Cele mai des intalnite parafunctii sunt:
contactului cu:
A. bruxismul
A. aspirina si acizii B. sugerea degetului
B. aspirina,baze si nitrati C. bascularea dintilor in timpul inclestarii
C. aspirina,acizi,baze,azotati D. fumatul
D. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli E. muscarea buzelor
E. aspirina,acizi,baze,nitrati (pag. 148)
(pag. 151)
10 Tartrul subgingival:
*4 Compozitia placii bacteriene cuprinde:
A. este de culoare alb-galben
A. 90% bacterii B. are consistenta crescuta
B. 60-70% bacterii C. este dispus in santul gingival sub marginea
C. 70-80% bacterii gingivala libera
D. 40-50% bacterii D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. 80-90% bacterii E. este de cele mai multe ori foarte aderent
(pag. 106) (pag. 139)

*5 Formarea placii bacteriene incepe dupa 11 Componentele anorganice ale tartrului

periaj la: supragingival sunt:
A. 2 ore A. fosfat de calciu 90%
B. 50 minute B. fosfat de magneziu
C. 60 minute C. sodiu si zinc in cantitati mari
D. 10 minute D. urme de fier,siliciu,cupru,mangan
E. 30 minute E. carbonat de calciu
(pag. 107) (pag. 140)

6 Factori locali favorizanti ai parodontopatiilor 12 Diabetul zaharat determina aparitia

marginale cornice pot fi: urmatoarelor manifestari clinice in cavitatea
orala:
A. tartrul dentar
A. senzatie de uscaciune si arsura
B. parafunctiile
B. edem gingival
C. obiceiuri vicioase
C. diminuarea fluxului salivar
D. placa bacteriana
D. gingivostomatite
E. cariile dentare
(pag. 103) E. sialoree
(pag. 154)
7 Pelicula:
A. apare la aproximativ o jumatate de ora dupa
spalare
B. are o grosime de 200 n la 2 ore
C. are in compozitie carbohidrati
D. se formeaza prin absorbtia lipidelor salivare
E. are in compozitie glicoproteine
(pag. 107)

Pag. 104 din 183

13 Anomaliile dento-maxilare implicate in 18 Trauma ocluzala primara se produce in cazul
producerea partodontopatiilor marginale unor:
cornice sunt:
A. obturatii sau coroane inalte
A. ocluzia adanc acoperita B. punti dentare incorrect realizate
B. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire C. aparate ortodontice de contentie si mentinatoare
C. incongruenta dento-alveolara cu spatiere de spatiu dupa extractia molarului de minte
D. ocluzia deschisa D. lovituri accidentale
E. malpozitii dentare E. eruptii intarziate ale dintilor antagonisti
(pag. 147) (pag. 145)

14 Porphyromonas gingivalis este prezent in : 19 In cavitatea bucala, diabetul zaharat

determina:
A. parodontita juvenila
A. Glosita cu depapilare marginala si dorsala a limbii
B. parodontite rapid progressive
B. Senzatie de uscaciune si arsura
C. gingivita hiperplazica idiopatica
C. Gingivita atrofica
D. gingivostomatita ulcero-necrotica
D. Gingivita cu frecvente fenomene hiperplazice
E. gingivita marginala cronica
(pag. 113) E. Scaderea fluxului salivar
(pag. 154)
15 Factorii de aparare ai lichidului santului
gingival sunt: 20 Tartrul subgingival se poate prezenta sub
urmatoarele forme:
A. complementul
A. Depozite spinoase, ca acoperite cu ghimpi
B. lizozimul
C. anticorpi din clasa IgG B. Crusta cu suprafata neteda, lucioasa
C. Formatiuni nodulare
D. anticorpi din clasa IgM
D. Formatiuni sesile, pediculate
E. celule polimorfonucleare
(pag. 126) E. Digitatii sub forma de feriga
(pag. 139)
16 Formarea tartrului este favorizata de :
21 Anticorpii din lichidul santului gingival si
A. hipervitaminoza A si B6
tesutul parodontal apartin:
B. aportul de acid ascorbic
A. In majoritatea lor, imunoglobulinelor din clasa IgG
C. consumul de alimente bogate in calciu si proteine
B. In proportie mai mare imunoglobulinelor din
D. hipovitaminoza B6 si PP clasa IgM
E. consumul de alimete bogate in fosfor C. In proportie crescuta imunoglobulinelor din clasa
(pag. 143) IgA
D. In cantitate mica imunoglobulinelor din clasa IgA
17 Ritmul de formare a tartrului dentar depinde
de: E. In majoritate imunoglobulinelor din clasa IgE
A. localizarea dintelui (pag. 129)

B. varsta pacientului
C. natura alimentelor si particularitatile masticatiei
D. variatiile individuale ale fluxului salivar
E. tipul de flora existenta in placa bacteriana
(pag. 141)

Pag. 105 din 183

 22 Pentru ca o bacterie sa fie considerata
patogen parodontal, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. Microorganismul trebuie sa se gaseasca in
numar mare in parodontiul lezat si in numar
redus sau absent in parodontiul normal
B. Indepartarea microorganismului nu duce la
oprirea progresiei bolii
C. Microorganismul trebuie sa posede factori de
patogenitate relevanti pentru initierea si
progresia leziunilor parodontale
D. Raspunsul imun umoral si celular trebuie sa
sugereze rolul unic al microorganismului in
producerea bolii
E. In experimentele pe animale trebuie sa se
reproduca leziunile de la om
(pag. 104)
Tema nr. 44
Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 189-201
*1 Boala parodontala este considerata
localizata cand sunt mei putin de :
A. 10% din dintii prezenti
B. 20% din dintii prezenti
C. 50% din dintii prezenti
D. 65% din dintii prezenti
E. 30% din dintii prezenti
(pag. 191)
*2 Parodontitele marginale cornice apar de
obicei dupa varsta de :
A. 20-30 ani
B. 25-35 ani
C. 30-40 ani
D. 35-55 ani
E. 40-55 ani
(pag. 196)
*3 In gingivitele din cursul tratamentelor cu
antagonisti de calciu la bolnavii netratati:
A. apar fibroblasti cu aspect de miofibroblasti
B. apare un important infiltrate inflamator
plasmocitar in corion
C. materialul extracelular este asemanator laminei
bazale
D. se subtiaza vasele din corion
E. edemul este asbsent
(pag. 193)
*4 Gingivitele medicamentoase:
A. factorul etiologic este placa bacteriana
B. apar mai frecvent la femei
C. factorii iatrogenic pot fi factori favorizanti
D. manifestarile clinice sunt predominant gingivale
E. apare ulceratia gingivala
(pag. 193)
5 Diagnosticul pozitiv este rezultatul:
A. examinarii prin anamneza
B. diagnosticului diferential
C. aprecierii obiective prin examene complementare
D. subiectivismului pacientului
E. aprecierii obiective a starii parodontiului
(pag. 189)
6 Semnele principale in inflamatie sunt:
A. reduceri de volum ale structurilor gingivo-
parodontale
B. retractie gingivala
C. cresteri de volum ale gingiei
D. atrofie osoasa orizontala
E. modificari de consistenta ale gingiei
(pag. 191)
7 Degenerescenta se caracterizeaza prin:
A. modificari de culoare si aspect ale gingiei
B. reduceri de volum ale structurilor gingivo-
parodontale
C. atrofie osoasa orizontala
D. tumefactii gingivale
E. hipertrofie
(pag. 191)
8 In gingivitele induse de placa bacteriana:
A. histopatologic jonctiunea gingivo-dentara este
integra
B. microbiologic nu se cunoaste o flora bacteriana
particulara asociata
C. clinic prezinta cea mai mare prevalenta si
incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal
D. radiologic se observa modificari
E. clinic,unii pacienti acuza prurit,usturime gingivala
(pag. 192)
Pag. 106 din 183
9 In gingivitele descuamative:
A. evolutia este in general lent progresiva
B. se asociaza frecvent boli generale
C. gingia are o culoare rosie viecare sangereaza cu
usurinta
D. nu se cunoaste o flora bacteriana particulara
asociata
E. gingia este dureroasa la periaj si masticatie
(pag. 194)
10 Diagnosticul de parodontita marginala
cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:
A. leziunile distructive afecteaza parodontiul
marginal profund
B. fumatul si stresul sunt factori favorizanti
C. prevalenta maxima este la adulti
D. prevalenta maxima este la tineri
E. apar mai frecvent la femei,la menopauza
(pag. 194)
11 Criteriile dupa care se stabileste diagnosticul
de parodontita agresiva sunt:
A. apar de obicei dupa varsta de 30-40 ani
B. este mai rara in comparative cu parodontita
cronica
C. disjunctia gingivo-osoasase realizeaza rapid
D. distructia osoasa este redusa
E. distructia osoasa se realizeaza rapid
(pag. 196)
12 Diferentele dintre forma de parodontita
agresiva localizata si cea generalizata sunt:
A. forma localizata este depistata la pubertate
B. forma localizata apare in jurul varstei de 30 ani
C. in forma localizata tartrul subgingival este prezent
D. in forma localizata tartrul subgingival este absent
E. distructiile parodontale afecteaza de regula
incisivii si primii molari permanenti in forma
localizata
(pag. 197)
13 Parodontitele marginale cronice:
A. sunt considerate parodontitele adultului
B. apar peste varsta de 25 ani
C. apar peste varsta de 40 ani
D. aparitia de pungi parodontale este principalul
semn de imbolnavire
E. apar false pungi parodontale
(pag. 194)
14 Anamneza ofera informatii privitoare la :
A. motivele prezentarii la medic
B. precizarea formei clinice de imbolnavire
C. evolutia si efectul unor tratamente anterioare
D. momentul aparitiei bolii
E. sunt date obtinute in urma examenelor
complementare
(pag. 189)
15 Degenerescenta:
A. se manifesta prin reduceri de volum ale
structurilor gingivo-parodontale
B. se manifesta prin marirea volumului structurilor
parodontale
C. se manifesta prin atrofie osoasa orizontala si
verticala
D. se manifesta prin atrofie ososasa orizontala
E. poate fi usoara , medie sau grava
(pag. 191)
16 Severitatea bolii parodontale este:
A. moderata(pungi parodontale de 3-5 mm)
B. mare (pungi parodontale de la 4 mm si peste
aceasta valoare)
C. mare (pungi parodontale de la 6 mm si peste
aceasta valoare)
D. severa (pungi parodontale peste 5 mm)
E. medie
(pag. 191)
17 In parodontite ca factori favorizanti amintim:
A. diabet
B. fumatul
C. factori iatrogenic
D. carente vitaminice
E. stresul
(pag. 195)
* 18 In parodontitele marginale, severitatea bolii
este apreciata in functie de:
A. Numarul de dinti afectati de pungi parodontale
B. Numarul de milimetri masurati intre marginea
gingivala si nivelul cel mai decliv al pungilor
parodontale
C. Numarul de milimetri masurati intre jonctiunea
smalt-cement si nivelul cel mai decliv al pungilor
parodontale
D. Numarul de milimetri masurati intre jonctiunea
smalt-cement si marginea gingivala
E. Numarul de dinti cu mobilitate severa
(pag. 191)
Pag. 107 din 183
 19 Manifestarile clinice in gingivitele induse de
placa bacteriana folosite ca elemente
principale de diagnostic sunt:
A. Disjunctia rapida a epiteliului jonctional si
distructia osului alveolar
B. Pierderea texturii de "gravura punctata" a gingiei
C. Prezenta bacteriilor din genurile Actinomyces si
Fusobacterium
D. Modificari de volum gingival
E. Cresterea valorilor prostaglandinelor si
leucotrienelor
(pag. 191-193)
20 Mucoasa gingivala a bolnavilor tratati cu
nifedipin si diltiazem prezinta:
A. O matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata
sub forma unei retele de benzi groase de fibre
de colagen
B. Noduli papilari de consistenta scazuta
C. Zone de atrofie
D. Aparitia unor fibroblasti cu aspect de
miofibroblasti
E. Mitoza accentuata in corionul gingival
(pag. 193)
Tema nr. 45
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 205-219
*1 Parodontita distrofica este :
A. parodontita marginala cronica profunda rebela la
tratament
B. parodontita marginala cronica mixta
C. parodontita marginala agresiva rapid progresiva
D. parodontita juvenila
E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 219)
*2 Urmatoarele medicamente au ca efect
secundar gingivite hiperplazice:
A. cefalosporinele
B. prednisonul
C. metronidazolul
D. alfablocantele
E. hidantoina
(pag. 218)
*3 Gingivita descuamativa face parte din:
A. parodontite agresive
B. parodontite marginale cornice
C. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
D. manifestari ale traumei ocluzale
E. gingivite induse de placa bacteriana specifica
(pag. 218)
*4 Gingivita hiperplazica prin inflamatie
microbiana face parte in clasificarea Catedrei
de Parodontologie din Bucuresti din:
A. gingivite neinduse de placa bacteriana specifica
B. gingivite induse de placa bacteriana specifica
C. tumori gingivo-parodontale
D. parodontita distrofica
E. gingivita alergica
(pag. 218)
*5 Dupa Carranza in parodontite intra
urmatoarele afectiuni:
A. atrofia parodontala
B. trauma ocluzala
C. gingivita asociata cu dermatoze
D. parodontita rapid progresiva a adultului
E. manifestari parodontale ale unor boli generale
(pag. 210)
6 In clasificarea lui F. Carranza gasim
urmatoarele forme de imbolnavire:
A. gingivite si parodontite
B. gingivite si parodontoame
C. gingivite,parodontite si parodontoze
D. gingivite,parodontite,trauma ocluzala,manifestari
parodontale ale unor boli sistemice
E. parodontite,gingivite,parodontoze,parodontoame
(pag. 210)
7 Parodontita marginala cronica superficiala
poate fi:
A. inflamatorie
B. de involutie precoce
C. hiperplazica
D. traumatica
E. prepubertala
(pag. 219)
Pag. 108 din 183
8 Catedra de Parodontologie Bucuresti 14 Gingivitele din cursul unor stari fiziologice
clasifica gingivitele in: sunt:
A. gingivita cronica A. gingivita de pubertate
B. gingivita de iritatie B. gingivita de diabet
C. gingivita alergica C. gingivita din carenta vitaminei C
D. gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana D. gingivita de sarcina
E. gingivita din cursul unor stari fiziologice E. gingivita de menopauza
(pag. 218) (pag. 218)

9 Gingivite si gingivo-stomatite acute si 15 JACCARD sustine in 1993 existenta unor

subacute sunt: inflamatii incluzand:
A. gingivo-stomatita herpetica A. atrofia presenila
B. gingivita alergica B. gingivita pura
C. gingivo-stomatita de menopauza C. paradentitis
D. gingivo-stomatita aftoasa recidivanta D. gingivita preparodontala
E. gingivo-stomatita ulcero-necrotica E. paradentosis
(pag. 210) (pag. 206)

10 Parodontitele la adulti pot fi: 16 Parodontita prepubertala este:

A. parodontita acuta juvenila A. parodontita juvenila
B. parodontita distrofica B. asociata cu leucemia
C. parodontita marginala agresiva rapid progresiva C. localizata si generalizata
D. parodontita prepubertala precoce D. asociata sindromului DOWN
E. parodontita ulcero-necrotica E. asociata bolii CROHN
(pag. 210) (pag. 219)

11 Principalele forme de imbolnavire ale 17 Leziunile gingivale traumatice pot fi:

parodontiului marginal sunt:
A. fizice
A. gingvite B. chimice
B. atrofia parodontala C. din histoplasmoza
C. hiperplazia D. termice
D. parodontite E. din varicela
E. parodontoame (pag. 219)
(pag. 210)
18 Bolile hematologice in care apar gingivite
12 Dupa Carranza clasele de parodontite sunt: sunt:
A. parodontita lent-progresiva A. leucemii acute si cronice
B. parodontita ulcero-gangrenoasa B. anemii
C. parodontita refractara la tratament C. trombocitipenii
D. parodontita juvenila D. agranulocitoza
E. parodontita rapid progresiva a adultului E. diabet
(pag. 210) (pag. 218)

13 Gingivitele simptomatice ,frecvent 19 Gingivite neinduse de placa bacteriana

hiperplazice apar in urmatoarele boli specifica sunt:
sistemice:
A. gingivita hiperplazica prin cyclosporine
A. diabet B. gingivita alergica
B. TBC C. gingivita descuamativa
C. carenta de vitamina C D. gingivita hiperplazica ereditara
D. hepatita B E. gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
E. boli hematologice (pag. 218)
(pag. 218)
Pag. 109 din 183
20 Parondontita marginala cronica poate fi:
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica(mixta)
(pag. 219)
21 Bolile hematologice care se pot manifesta
prin aparitia unei parodontite, regasite in
clasificarea lui Armitage din 1999 sunt:
A. Granulomatoza Wegener
B. Boala granulomatoasa cronica
C. Neutropenia dobandita
D. Neutropenia familiala si ciclica
E. Leucemii
(pag. 215)
22 Conform clasificarii lui Armitage din 1999 a
bolilor parodontiului marginal, intre leziunile
gingivale induse de placa bacteriana se
regasesc:
A. Gingivita ulcero-necrotica
B. Gingivostomatita herpetica
C. Gingivita asociata de sarcina
D. Gingivita asociata de diabet
E. Gingivita asociata de ciclul menstrual
(pag. 214)
23 In clasificarea Catedrei de Parodontologie
din Bucuresti, intre parodontitele marginale
cronice se regasesc:
A. Parodontita marginala cronica lent progresiva
B. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva
C. Parodontita juvenila generalizata
D. Parodontita distrofica
E. Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
(pag. 219)
24 Catedra de Parodontologie din Bucuresti
clasifica gingivitele hiperplazice, ca efect
secundar al unor medicamente, in:
A. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
B. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
C. Gingivita din carenta vitaminei C
D. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
E. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
(pag. 218)
Tema nr. 46
Forme clinice - simptomatologie in gingivite si
parodontite marginale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 221-280
*1 1.Simtomatologia gingivitei cronice se
distinge prin:
A. Tablou clinic vast, care determina pacientul sa
solicite consult stomatologic;
B. Dureri intense, greu de tratat;
C. Dureri discrete, suportabile, la periaj sau
masticatie;
D. Mobilitatea dentara este semnul de certitudine a
gingivitei cronice;
E. Existenta pungilor parodontale mai mari de 4
mm.;
(pag. 224)
*2 2.Gingivita de pubertate este o afectiune
care:
A. Apare doar la fete;
B. Are ca factor etiologic porphyromonas gingivalis;
C. Nu dispare dupa perioada pubertara;
D. Prezinta hiperplazie gingivala, frecvent
vestibulara iar papila are aspect bulbos;
E. Apare obligatoriu la varsta de 11-14 ani;
(pag. 225)
*3 Gingivita de sarcina are urmatoarele
caracteristici:
A. Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza
care alterneaza cu zone ulcerate;
B. Nu exista zone de segregatie intre celulele
epiteliale;
C. Gingia este edematiata dar nu se desprinde de
pe dinte ;
D. Culoarea este nemodificata, ci numai textura
gingivala;
E. Sangerarea este rar intalnita;
(pag. 228)
*4 Simptomatologia parodontitei juvenile
prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Mobilitate dentara patologica;
B. Pungi parodontale false;
C. Nu exista retractie gingivala;
D. Sunt afectati in special caninii;
E. Radiologic, nu sunt identificate modificari
rezorbtive;
(pag. 257)
Pag. 110 din 183
*5 Simtomatologia obiectiva in parodontita
marginala cronica profunda lent progresiva
este:
A. exista pungi parodontale false;
B. exista inflamatie discreta a marginii gingivale ;
C. exista mobilitate dentara grad I-II;
D. exista migrari dentare patologice, apar tremele
si diastemele;
E. nu sunt afectate furcatiile;
(pag. 265)
6 Formele clinice ale gingivitelor cronice in
functie de localizare si intindere pot fi:
A. gingivita cronica propriu zisa;
B. papilita;
C. gingivita marginala;
D. gingivita generalizata;
E. gingivita de sarcina;
(pag. 224)
7 Obiectiv in gingivita cronica intalnim:
A. sangerare gingivala la atingere sau presiune;
B. pungi adevarate;
C. pungi false;
D. marirea de volum a papilei si marginilor libere;
E. epiteliul jonctional este desprins de pe suprafata
dintelui;
(pag. 224-225)
8 Gingivita hiperplazica prin inflamatie
bacteriana este favorizata de urmatorii
factori locali:
A. lipsa utilizarii apei de gura;
B. obturatii in exces sau cavitati carioase de colet;
C. contacte traumatice intre crosete sau marginile
bazei protezei acrilice si gingie;
D. existenta unui epiteliu hiperkeratozic;
E. impact alimentar direct in restaurarile care nu
refac punctul de contact;
(pag. 226)
9 Gingivita din carenta vitaminei C:
A. apare prin mecanismul de scadere a
chemotactismului leucocitar si a migratiei
leucocitare;
B. apare prin cresterea sintezei de colagen;
C. se caracterizeaza prin avulsii dentare
nedureroase;
D. are ca simptome halena fetida;
E. manifestarile clinice nu sunt influentate de gradul
de igiena;
(pag. 232)
10 In leucemia acuta mieloblastica, semnele
clinice de la nivelul cavitatii bucale sunt:
A. gingivoragii precoce;
B. papilele interdentare prezinta aspect decapitat;
C. ulceratii extrem de dureroase la atingere,
disfagie;
D. trismusul apare precoce;
E. hiperplazia gingivala are caracter extensiv, poate
acoperi coroanele dentare in intregime
(pag. 233-234)
11 Gingivita hiperplazica hidantoinica:
A. apare la persoanele varstnice dupa tratamentul
indelungat cu hidantoina;
B. apare doar in prezenta placii bacteriene;
C. hiperplazia evolueaza de la dimensiuni mici pana
la acoperirea coroanelor dentare;
D. in zona de gingie fixa hiperplazia este mai
redusa;
E. aspectul marginii gingivale este roz deschis,
lobulata, nu sangereaza.
(pag. 238)
12 Mecanismul de actiune asupra parodontiului
marginala al antagonistilor de calciu este
urmatorul:
A. stimularea factorului de crestere epiteliala;
B. activarea acidului folic;
C. scade sinteza de proteine a fibroblastilor;
D. sinteza intensa de colagen;
E. cresterea glicozaminoglicanilor sulfatati.
(pag. 239)
13 Gingivostomatita ulcero-necrotica are ca
factor etiologic:
A. stafilococul aureus;
B. spirochetele: treponema denticola;
C. se suspicioneaza etiologia virala;
D. fuzobacterium nucleatum;
E. prevotella intermedia.
(pag. 242)
14 Patognomonic pentru gingivostomatita
ulceronecrotica poate fi:
A. durere intensa la atingerea gingiei;
B. halena fetida intensa;
C. ulceratie crateriforma pe varful papilei
interdentare, care se poate intinde pe marginea
gingivala libera;
D. depozite pseudomembranoase care acopera
ulceratiile;
E. aspectul papilelor si marginilor gingivale libere
este crenelat.
(pag. 243)
Pag. 111 din 183
15 In gingivostomatita herpetica:
A. veziculele apar solitar sau grupat dupa o
incubatie de 48-72 de ore;
B. veziculele pot fi diseminate pe gingie, mucoasa
buzelor, valul palatin, istmul faringean;
C. ulceratia nu se acopera cu cruste;
D. ulceratia nu se infecteaza;
E. apar dificultati de masticatie, halena, adenopatie
locoregionala.
(pag. 250)
16 In parodontita juvenila:
A. se cunoaste agentul etiologic, acesta fiind
aggregatibacter actinomycetemcomitans;
B. exista o inflamatie intensa evidenta clinic;
C. semnele clinice de imbolnavire sunt: mobilitate
dentara patologica, pungi parodontale adevarate,
migrari ale incisivi;
D. poate aparea forma generalizata ;
E. nu exista retractii gingivale.
(pag. 257)
17 La pacientii cu parodontita marginala cronica
superficiala:
A. simptomatologia subiectiva este frecventa si
consta in: prurit gingival, usturimi gingivale, jena
dureroasa accentuata de periaj, sangerari;
B. simptomatologie obiectiva: culoare rosie
violacee, tumefactie cu pungi false, papila
gingivala tumefiata;
C. radiologic exista demineralizare cu localizare
diferita (sept alveolar, corticala interna);
D. apar mobilitati dentare patologice;
E. exista tulburari de masticatie.
(pag. 260-262)
18 Parodontita marginala cronica lent
progresiva este o afectiune in care:
* 22 In parodontita marginala cronica profunda
A. apar pungile false la un numar mare de unitati
dentare;
B. exista tulburari de fonatie pentru consoanele
dentale datorita mobilitatii dentare si a
diastemelor;
C. rezorbtia osoasa nu afecteaza corticala interna;
D. apare retractia gingivala ca urmare a rezorbtiei
osoase;
E. apare afectarea gingivo-osase a bifurcatiilor si
trifurcatiilor;
(pag. 262-264)
19 In cazul infectarii cu HIV, la nivel bucal pot
exista urmatoarele manifestari:
A. leziuni la nivelul limbii, cu scaderea sensibilitatii
gustative;
B. leziuni ulceroase de tip herpetic, cu evolutie
atipica si fara tendinta de vindecare;
C. angiomatoza bacilara, cu manifestari de tipul
bolii ghearelor de pisica;
D. coloratii anormale, hiperpigmentatii ale mucoasei;
E. senzatia de arsura a intregii mucoase bucale si
dificultate in a purta proteze.
(pag. 270-272)
20 Retractia gingivala apare in urmatoarele
situatii:
A. obiceiul vicios de sugere a policelui;
B. utilizarea periutelor dentare rotative;
C. trauma ocluzala, bruxism;
D. malpozitii dentare, tractiune exercitata de frenuri,
bride, insertii musculare;
E. trauma mecanica directa prin periaj intempestiv.
(pag. 275-276)
21 Argumentele care confirma interdependenta
dintre structura pulpara si cea a parontiului
marginala, sunt urmatoarele:
A. existenta unor canalicule colaterale la nivelul
radacinii dintilor, prin care trec anastomoze
vasculare si conexiuni nervoase;
B. depuneri mari de dentina secundara la nivelul
coletului dintilor in coditii de retractie gingivala;
C. absenta degeneresentei fibroase si calcare la
dintii parodontotici;
D. aparitia unor complicatii pulpare acute la dintii
parodontotici;
E. crestera evidenta a cariilor pe dintii devitali.
(pag. 280)
lent progresiva, obiectiv, apar:
A. Tulburari fizionomice consecutive migrarilor
dentare patologice
B. Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
C. Manifestari psihice anxios-obsesive exagerate
D. Tulburari de fonatie
E. Vasoconstrictie capilara cu caracter meiopragic
(pag. 262-264)
Pag. 112 din 183
 23 In gingivita de sarcina:
A. Gingia este redusa de volum, atrofica
B. Gingia este tumefiata, marita de volum
C. Frecvent gingia este acoperita de depozite
fibrinoase
D. Sangerarea se produce la cele mai mici atingeri
E. Nu pot aparea pungi parodontale adevarate
(pag. 228-229)
24 Mecanismele prin care diabetul actioneaza
asupra gingiei sunt:
A. Tulburarea nivelului proteinelor serice
B. Cresterea trigliceridelor si a colesterolului cu
densitate mare
C. Cresterea bazicitatii tisulare
D. Fragilitate vasculara si suferinte vasculare
arteriale si venoase
E. Cresterea consumului de oxigen si a oxidarii
glucozei
(pag. 230-231)
Tema nr. 47
Evolutie, prognostic si complicatii ale
parodontopatiilor
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 283-286
*1 Parodontita marginala cronica profunda:
A. in forma rapid progresiva are o evolutie
accelerata
B. prognosticul nu este legat de rezorbtia osoasa
C. are ca simptomatologie mobilitate dentara grad I
D. suprapunerea unor boli generale influenteaza
decat foarte rar evolutia parodontitei marginale
marginale cornice profunde.
E. apare ocazional
(pag. 282)
*2 Complicatiile locale ale bolilor parodontale
pot fi:
A. adenita
B. rezorbtia osului alveolar
C. septicemia
D. abcesul parodontal marginal
E. abcesul cerebral
(pag. 283)
*3 Obiectiv, simptomatologia abcesului
parodontal se manifesta prin:
A. Carii dentare multiple
B. Nu exista modificari osoase radiologice
C. Exista o tumefactie circumscrisa, rotunda sau
ovalara cu un diametru de pana la 1,5 cm.
D. Are o consistenta dura, ferma
E. Percutia transversala este nedureroasa
(pag. 284)
*4 Hiperestezia dentinara
A. are mecanisme de producere necunoscute
B. este remisa de aplicarea ultrasunetelor
C. este declansata doar de alimente solide
D. senzatia dureroasa apare la contactul cu agentii
mecanici, termici, sau chimici
E. apare doar la stimului termici
(pag. 285)
*5 Lacunele cuneiforme:
A. sunt consecinta cariilor de colet
B. au forma rotunjita
C. apar la dintii devitali
D. sunt simtomatice pentru necrozele pulpare
E. pot fi determinate de uzura cementului si a
dentinei prin periaj excesiv
(pag. 285)
6 Complicatiile locare ale parodontitei
marginale cronice pot fi:
A. gingivostomatita ulceronecrotica
B. celulita
C. abcesul parodontal marginal
D. pulpite acute retrograde sau laterograde
E. hiperestezie dentinara
(pag. 283)
7 Abecsul parodontal marginal are urmatoarele
caracteristici:
A. este o complicatie a parodontitei marginale
B. este consecinta exacerbarii virulentei germenilor
care populeaza continutul pungii parodontale
C. nu are simtome subiective
D. poate aparea ca urmare a unor manopere
terapeutice gresite
E. este frecvent localizat vestibular
(pag. 283)
Pag. 113 din 183
8 Simtomatologia abcesului parodontal poate
fi descrisa de:
A. jena dureroasa la masticatie
B. durere la atingerea suprafetei dentare cu un
obiect metalic
C. mobilitate dentara de grad III
D. durerile pot iradia in zonele invecinate, simuland
fenomene de otita
E. tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
(pag. 283)
9 Formele clinice ale abcesului parodontal
marginal pot fi:
A. abces parodontal marginal simplu, cand
tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga
parodontala
B. microabcese multiple
C. abces serpiginos
D. abces fistulizat
E. poate mima gingivostomatita ulcero necrotica
(pag. 283-284)
10 La examenul clinic al abcesului parodontal
marginal se poate constata:
A. adenopatia locoregionala
B. celulita buzei superioarei daca abcesul este
situat intre incisivii superiori
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este
ferma
D. percutie transverasala ndeureroasa
E. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa,
rosie
(pag. 284)
11 Mecanismele posibile de producre a
hiperesteziei dentinare pot fi:
A. stimularea directa a unor terminatii dentinare
B. stimularea indirecta a unor terminatii dentinare
C. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii
dentinari
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor
hidrocoloizi
E. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei,
datorita mecanismelor hidrodinamice
(pag. 285)
12 Hiperestezia dentinara se poate instala dupa:
A. Retractii gingivale prin involutie
B. detartraj
C. efectuarea repetitiva de radiografii dentare
D. sinuzita maxilara
E. dupa interventii chirurgicale, in special
gingivectomie
(pag. 285)
13 Complicatiile loco regionale ale parodontitei
marginale cornice pot fi:
A. adenitele
B. celulitele
C. sinuzita maxilara
D. septicemia
E. colecistita in condintii de hipo sau anaclorhidie
(pag. 286)
14 Parodontitele aplicale pe cale retrograda:
A. pot aparea in forma acuta
B. pot aparea in forma cronica
C. radiologic prezinta rezorbtii osoase parcelare
D. radiologic prezinta modificari osoase discrete
E. clinic simptomatologia este redusa
(pag. 286)
15 Prognosticul afectiunilor parodontale:
A. este in stransa legatura cu rezorbtia osoasa
B. este rezervat in mobilitatea dentara de grad III
C. poate fi influentat de suprapunerea bolilor
generale
D. este nefavorabil indiferent de tratament in cazul
parodontitei juvenile
E. este nefavorabil si are criteriu de certitudine
absoluta daca exista rezorbtie osoasa pe mai
multe de doua suprafete radiculare
(pag. 282)
16 Gingivitele cornice:
A. evolueaza intotdeauna spre parodontita
B. au evolutia marcata de perioade de exacerbari si
remisiuni
C. sub actiunea factorilor favorizanti locali se poate
produce evolutia spre parodontita marginala
D. nu este influentata de tratamentul local
E. la pacientii fumatori exista un risc crescut de
evolutie spre parodontita marginala
(pag. 282)
17 Semnele subiective descrise in
simptomatologia abcesului parodontal
marginal sunt:
A. Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
B. Tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara
C. Resorbtia osului alveolar de dimensiuni si
conformatii diferite
D. Jena dureroasa la masticatie
E. Mai rar dureri intense, chiar violente ce iradiaza
in zone invecinate
(pag. 283-284)
Pag. 114 din 183
 18 Hiperestezia suprafetelor radiculare:
A. Reprezinta o complicatie locala a bolii
parodontale
B. Se poate instala dupa detartraj
C. Devine manifesta in cursul amprentarii campului
protetic cu hidrocoloizi
D. Are ca posibil mecanism de producere
stimularea nervoasa prin eliberarea unor
polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare
E. Dispare la contactul cu peria de dinti sau cu un
instrument metalic
(pag. 285)
19 In formarea lacunelor cuneiforme pot avea
rol:
A. Tratamentul cu antagonisti de calciu
B. Trauma ocluzala
C. Periajul excesiv
D. Eroziunea chimica acida
E. Stresul si distonia neurovegetativa
(pag. 285)
Tema nr. 48
Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor
marginale
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 288-374
*1 Secventierea corecta pentru etapele
principale de tratament ale gingivitelor si
parodontitelor este urmatoarea:
A. igienizarea facuta de medic, depistarea si
indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul
medicamentos antimicrobian, restaurarea
protetica, reducerea exudatului inflamator
B. efectuarea tratamentelor ortodontice,
tratamentele de bioreactivare, detartraj
supragingival, subgingival, suprimarea
chirurgicala propriu-zisa a focarelor;
C. reducerea exudatului inflamator prin tratament
antimicrobian, slefuiri ocluzale, imobilizarea
dintilor parodontotici, instruirea pacientilor pentru
insusirea unui sistem de igienizare
D. tratamentul complicatiilor acute, igienziarea
efectuata de medic, instruirea pacientilor pentru
insusirea metodelor de igienizare, depistarea si
indepartarea factorilor iatrogeni, tratamentul
medicamentos antimicrobian, suprimarea
chirurgicala a focarelor inflamatorii, slefuiri
oculzale, restaurare proteteica.
E. tratamentul de bioreactivare, slefuiri ocluzale,
restaurarea morofologiei dentare, tratament
medicamentos antimicrobian, detartraj
supragingival si subgingival
(pag. 290)
*2 Igienizarea:
A. poate fi un ansamblu de actiuni terapeutice, in
principal chirurgicale
B. poate reprezenta actiunile de indepartare a placii
bacteriene, tartrului supra- si subgingival, a
detritusului organic din santul gingival
C. nu cuprinde manoperele de tratare a cariilor,
extractii de resturi radiculare
D. consta in tratament de vaccinare si bioreactivare
E. se referea numai la periajul gingivodentar si
folosirea mijloacelor secundare de intretinere a
igienei.
(pag. 292)
*3 Timpul de periaj:
A. este acelasi la toate persoanele
B. dureaza 1-3 minute
C. dureaza 3-5 minute
D. dureaza suficient de mult, pana la 10 minute,
pentru a efectua un periaj complet
E. dureaza 20-30 secunde daca se foloseste o
periuta electrica rotativa
(pag. 295)
*4 Pentru chiuretajul manual radicular al
incisivilor inferiori, se utilizeaza:
A. secera
B. daltita
C. chiurete Gracey numarul 9/10 si 11/12
D. chiurete Gracey numarul 1/2 si 3/4
E. insertul ultrasonic
(pag. 315)
*5 Aparatele ultrasonice piezoelectrice folosesc
o frecventa de :
A. 25.000 50.000 cilci pe secunda
B. 15.000 40.000 cicli pe secunda
C. 7.000 20.000 ciclci pe secunda
D. 10.000 30.000 cicli pe secunda
E. 40.000 50.000 cilcii pe secunda
(pag. 323)
6 Tipul de tratament care se adreseaza bolii
parodontale trebuie sa fie:
A. precoce avand sanse de succes mari
B. sustinut de proceduri succesive
C. complex si diversificat
D. dupa un protocol fix la toti pacientii
E. exclusiv local
(pag. 288)
Pag. 115 din 183
7 Igienizarea realizata de catre pacient
cuprinde:
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
gingivodentar
C. aplicarea mijloacelor secundare de intretinere a
igienei bucale
D. aplicarea unor substante cua actiune
antimicrobiana si antiinflamatorie
E. extractia dintilor parodontotici
(pag. 291-292)
8 Afirmatiile corecte despre detartraj sunt
urmatoarele:
A. una dintre cele mai importante proceduri ale
tratamentului bolii parodontale
B. este o manopera care se realizeaza ocazional
C. este o manopera sangeranda
D. detartrajul supragingival se realizeaza cu seceri,
chiurete de detartraj, ultrasunete
E. detartrajul manual nu se mai realizeaza azi
datorita riscului crescut de derapaj si avulsie
dentara
(pag. 206)
9 Chiuretele Gracey:
A. sunt chiurete speciale
B. sunt active in anumite zone si suprafete
radiculare fiind codificate anume in acest scop
C. chiuretele Gracey numarul 13/14 se utilizeaza
pentru suprafetele distale ale dintilor laterali;
D. exista chiurete Gracey numite peste sapte care
permit instrumentarea in pungile mai adanci de
7mm;
E. sunt mai putin eficiente decat chiuretele
universale
(pag. 314-315)
10 Chiuretajul radicular:
A. se realizeaza cu ajutorul chiuretelor universale
B. partea activa actioneaza la un unghi de 300-450
C. partea activa actioneaza la un unghi de 450-900
D. instrumentul se aplica cu presiuni laterale mari si
actioneaza prin impingere spre apical
E. se fac miscari orizontale si oblice
(pag. 230)
11 Detartrajul cu ultrasunete:
A. este o manopera care foloseste efectul
magnetostrictiv;
B. este o manopera care foloseste efectul
piezoelectric;
C. poate inlocui in totalitate detartrajul manual;
D. deplasarea varfului insertului dispozitivului
piezoelectric, se realizeaza in engrama circulara;
E. are efect benefic datorita producerii fenomentului
de cavitatie;
(pag. 322-323)
12 Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat
la:
A. gravide
B. pacienti cu boli infectioase, contagioase;
C. pacienti cu gingivostomatita ulceronectrotica;
D. hiperestezie dentinara;
E. bolnavi hemoilici;
(pag. 375)
13 Clorhexidina este antispeticul care:
A. are o incarcare catiionica puternica ce altereaza
permeabilitatea peretelui celular;
B. se ataseaza pe glicoproteinele salivare reducand
formarea placii bacteriene;
C. are timp de actiune de 5 ore;
D. actioneaza mai eficient impotriva germenilor
gram negativ;
E. poate fi folosit sub forma de solutie, geluri,
membrane de geloza;
(pag. 328-329)
14 Efectele secundare ale utilizarii clorhexidinei
sunt:
A. scade depunerea de tartru;
B. colorarea in galben-maroniu a dintilor, obturatiilor
fizionomice;
C. modificarea tranzitorie a senzatiei gustative;
D. posibile iritatii si descuamari
E. in timp dezvolta rezistenta din partea
organismelor bucale;
(pag. 329-330)
Pag. 116 din 183
15 Fluorurile pot fi folosite impotriva placii
bacteriene deoarece studiile in vitro au aratat
ca:
A. produc inactivarea unor enzime microbiene
B. stimuleaza formarea substratului polizaharidic al
placii bacteriene
C. se produce cresterea abilitatii hidroxiapatitei
pentru fixarea proteinelor;
D. se produce diminuarea energiei de suprafata a
smaltului actionand ca agenti tensioactivi
E. fluorura de sodiu produce activarea enzimelor
microbiene
(pag. 331)
16 Prezenta unei papile interdentare inflamate in
vecinatatea unui proces carios impune
urmatoarea atitudine terapeutica:
A. papilele hiperplazice, burjonate se excizeaza
chirurgical sau prn electrocauterizare;
B. papilele hiperplazice burjonate se trateaza doar
cu antimicrobiene locale, datorita riscului de
combustie necontrolata a tesuturilor;
C. se poate face obturatia definitiva a cavitatii
inainte de reducerea inflamatiei de vecinatate;
D. se recomanda numai folosirea de mese cu
clorura de zinc 20%;
E. dupa remiterea inflamatiei, pentru cavitatile de
clasa a 2-a se recomanda bizotarea pragului
gingival, aplicarea matricei si a penei
interdentare;
(pag. 335)
17 Substantele medicamentoase cu eliberare
lenta care pot fi aplicate subgingival sunt:
A. tetraciclina
B. metronidazolul
C. acidul citric;
D. EDTA ( acid etildiaminotetraacetic);
E. clorhexidina;
(pag. 342)
18 Administrarea tetraciclinei in tratamentul
parodontitelor marginale cronice este
benefica deoarece:
A. determina la nivel bacterian inhibarea sintezei de
proteine;
B. are actiune anticolagenolitica;
C. stimuleaza rezorbtia osului alveolar;
D. se concentreaza in lichidul santului gingival
avand valori mai mari decat cele serice;
E. actioneaza local prin mecanisme de fixare a
proteinelor
(pag. 248-249)
19 Principalii glucocorticoizi folositi in practica
stomatologica sunt:
A. hidrocortizon acetat;
B. prednison;
C. amantadina;
D. romazulan;
E. dexametazona;
(pag. 361)
20 In tratamentul parodontopatiilor margianale
cronice, produsele imunologice actioneaza
prin urmatoarele mecanisme:
A. scaderea clearance-ului bacterian al
macrofagelor;
B. scaderea valorii complementului seric;
C. cresterea valorii complementului seric;
D. cresterea rezistentei antiinfectioase;
E. formarea de anticorpi aglutinanti specifici fata de
germenii din preparatul imunologic;
(pag. 365)
* 21 In boala parodontala, igienizarea:
A. Reprezinta un ansamblu de actiuni terapeutice,
in principal nechirurgicale de indepartare a
pungilor parodontale
B. Se realizeaza ca adjuvant al procedurilor
chirurgicale ale tratamentului initial
C. Se poate extinde si prin tratamentul cariilor si
extractia resturilor radiculare nerecuperabile
D. Se face numai de catre pacient
E. Nu se completeaza cu aplicarea de substante
antimicrobiene
(pag. 291-292)
22 Caracterul complex al bolii parodontale
impune un tratament:
A. Complex, realizat prin proceduri multiple
B. Instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii,
cand sansele de reusita sunt cele mai bune
C. Dupa o schema fixa, rigida, care nu poate fi
schimbata in functie de evolutia ulterioara a bolii
D. Sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor
specifice procesului de imbolnavire
E. Intensiv, asa incat diferitele proceduri terapeutice
trebuie sa se succeada la intervale de timp
necesare
(pag. 288-289)
Pag. 117 din 183
 23 In periajul dentar cu perii de dinti actionate
electric, se produc urmatoarele tipuri de
deplasari ale partii active a periei:
A. Miscari de rotatie completa a partii active
B. Deplasari verticale prin miscare rectilinie
alternativa
C. Deplasari combinate de tip oscilatoriu si prin
miscare rectilinie alternativa
D. Deplasari orizontale printr-o miscare rectilinie
alternativa (dus-intors)
E. Deplasari oscilatorii in arc de circa 60 de grade
de la gingia fixa spre ocluzal sau incizal si inapoi
(pag. 300)
*5
Tema nr. 49
Imobilizarea dintilor parodontotici
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 427-461
*1 Imobilizarea dintilor parodontotici:
A. este in general ineficienta;
B. necesita mijloace complicate de realizare;
C. se realizeaza cu un numar redus de sisteme;
D. permite o reechilibrare functionala;
E. nu confera stabilitate si rezistenta fata de fortele
transversale;
(pag. 427)
*2 Devitalizarea are o influenta favorabila
asupra parodontiului deoarece:
A. se realizeaza scoaterea din circuitul vascular a
unei zone de staza;
B. se altereaza dinamica vasculara in zona
parodontala;
C. se produce ingrosarea peretelui vascular;
D. perimte aplicarea sistemelor de tip atela pentru
imobilizarea extracoronara;
E. favorizeaza aplicarea sistemelor din incrustatii cu
pivoturi parapulpare izodromice;
(pag. 434-458)
*3 Pentru mentinearea dintilor care marginesc
bresele edentate in vederea cuprinderii in
suportul dento-parodontal al protezei se
recomanda:
A. solidarizarea tuturor dintilor restanti
B. solidarizarea premolarului 2 cu incisivul central in
edentatiile fronto-laterale;
C. solidarizarea celor 2 premolari in edentatiile
terminale;
D. obligatoriu pulpectomie si ancoraj intrapulpar;
E. toti dintii mobili se extrag;
(pag. 436)
*4 Imobilizarea temporara este un procedeu
terapeutic care:
A. se realizeaza cu ajutorul unor sisteme
costisitoare;
B. foloseste dispozitive care se confectioneaza in
laboratorul de tehnica dentara
C. urmareste potentialul de vindecare a
parodontiului marginal;
D. asigura mentinerea pentru un timp limitat,
aproximativ 1 an-1/2 ani;
E. nu poate asigura o fizionomie rezonabila;
(pag. 441)
Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe,
realizate in laboratorul de tehnica dentara se
fixeaza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive:
A. pivoturi fixate in cilindrii cu fund orb;
B. coroane metalice totale sau partiale, reunite;
C. coroane partiale fixate printr-o sina orala cu
pivoturi (atela STEIGER);
D. sistemul Adler;
E. dispozitive cu gherute incizale;
(pag. 456-459)
6 Principiile biologice pe care trebuie sa le
respecte imobilizarile, sunt:
A. sa permita o buna intretinere prin autocuratire si
igiena artificiala;
B. sa nu afecteze starea de vitalitate a pulpei
dentare;
C. sa exercite efecte ortodontice;
D. sa nu genereze traume ocluzale
E. sa reconfigureze ambrazura cervicala;
(pag. 431-432)
7 Principiile de imobilizare a dintilor
parodontotici, sunt:
A. nu se solidarizeaza niciodata toti dintii restanti;
B. angrenarea multidirectionala a dintilor mobili intr-
un bloc, care sa se opuna fortelor paraaxiale;
C. extinderea maxima este cel mai complet mijloc
de imobilizare;
D. angrenarea dintilor mobili se face cat mai
departe de marginea incizala;
E. plasarea dispozitivului de imobilizare nu trebuie
sa interfereze cu punctele de contact;
(pag. 431-432)
Pag. 118 din 183
8 Efectuarea pulpectomiei la dintii
parodontotici permite:
A. prevenirea infectarii retrograde si laterograde la
dintii cu rezorbtie osoasa avansata;
B. ofera solutii pentru ancorarea intraradiculara a
sistemelor de imobilizare;
C. evitarea complicatiilor la dintii cu procese
carioase mari, vechi;
D. aplicarea facila a anterior si posterior splint grid;
E. configurarea si aplicarea unei atele de 4-5 mm
latime si 0,2 mm grosime;
(pag. 435)
9 Dintii pe care se pot aplica sistemele de
imobilizare trebuie sa:
A. sa aiba deplasare a marginii incizale mai mica
de 2 mm in sens vestibulooral;
B. aiba o mobilitate de grad II si III;
C. aiba o mobilitate mica, posibil traumatism ocluzal
si sa fie limitanti bresei edentate;
D. aiba un grad de rezorbtie osoasa a septurilor
alveolare mai mic de 2/3;
E. aiba mobilitate mica si exudat purulent care nu
cedeaza la tratament;
(pag. 437)
10 Aplicarea imobilizarii pe dintii parodontotici,
se poate institui:
A. inaintea efectuarii tratamentului medicamentos
sau chirurgical;
B. dupa efectuarea tratamentului medicamentos
sau chirurgical;
C. nu se face niciodata inaintea tratamentului
chirurgical;
D. la 6 luni dupa tratamentul chirurgcial;
E. dupa tratamentul chirurgical daca mobilitatea
este medie sau mica;
(pag. 438-439)
11 Imoilizarea temporara a dintilor parodontotici
poate fi:
A. continua;
B. discontinua;
C. provizorie de scurta durata;
D. semipermanenta
E. realizata doar in laboratorul de tehinca dentara;
(pag. 441-442)
12 Imobilizarea permanenta:
A. poate fi realizata doar in cabinetul stomatologic;
B. se poate ancora intracoronar;
C. se poate ancora pericoronar;
D. nu poate fi realizata decat dupa devitalizare;
E. poate fi realizata cu ajutorul coroanelor
telescopice;
(pag. 452, 459)
13 Sistemele extracoronare temporare:
A. se pot realiza in timp scurt
B. nu se deformeaza;
C. protejeaza papila gingivala;
D. se constituie dintr-o terapie rationala;
E. au rezistenta si durtabilitate scazuta;
(pag. 459)
14 Sistemele intracoronare:
A. sunt mai putin durabile decat cele extracoronare;
B. necesita slefuiri dentare;
C. folosesc materiale scumpe;
D. pot produce leziuni ale papilei gingivale;
E. pot produce leziuni ale pulpei dentare;
(pag. 460)
15 Sistemele pericoronare:
A. au dezavantajul ca nu refac rapoartele ocluzale;
B. permit inlocuirea dintilor lipsa
C. permit protejarea papilei gingivale
D. preiau fortele masticatorii in plan transversal;
E. acopera in intregime dintii imobilizati;
(pag. 460)
16 Imobilizarea permanenta:
A. se poate realiza inaintea inceperii tratamentului
complex al bolii parodontale;
B. se bazeaza pe efectuarea unor ligaturi complexe;
C. durata este conditionata de prognosticul bolii;
D. este dependenta de situatia clinica;
E. se prefera imobilizarile din compozit in
detrimentul celor din materiale scumpe efectuate
in laboratorul de tehnica dentara;
(pag. 460)
Pag. 119 din 183
 17 Imobilizarea dintilor parodontotici:
A. are eficienta foarte buna si opreste procesul
evolutiv al bolii;
B. nu reduce mobilitatea dentara decat in cazuri
izolate;
C. trebuie realizata dupa criteriile radiologice si
clinice ale afectiunii;
D. este eficienta doar daca se realizeaza dupa o
interventie chirurgicala de tip operatie cu
lambou;
E. in conditii de analiza complexa a starii generale
si a administrarii tratamentelor adjuvante locale
si generale, permite sansa opririi din evolutie a
bolii parodontale;
(pag. 461)
* 18 Pot fi mentinuti pe arcada in vederea
imobilizarii:
A. Dintii frontali a caror deplasare totala vestibulo-
orala a marginii incizale este mai mare sau egala
cu 2 milimetri
B. Dintii a caror rezorbtie osoasa nu depaseste 2/3
din inaltimea septurilor alveolare, dar numai in
conditiile unui tratament complex
C. Dintii laterali cu mobilitate de gradul 2 spre 3
D. Dintii limitanti ai unei brese edentate cu rezorbtie
osoasa mai redusa, daca mobilitatea rezulta
dintr-o trauma ocluzala
E. Dintii limitanti ai unei brese edentate cu rezorbtie
osoasa mai redusa, daca mobilitatea rezulta
dintr-o inflamatie cu exudat purulent care nu a
cedat la tratament medicamentos si chirurgical
(pag. 437)
19 Pentru a obtine economie de forta si
rezistenta maxima in imobilizarea dintilor
parodontotici:
A. Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze
cat mai aproape de marginea incizala sau
suprafata ocluzala
B. Fixarea dintilor trebuie sa se faca la extremitatea
bratului fortei cu cea mai mare lungime
C. Fixarea dintilor trebuie sa se faca cat mai
aproape de axul de rotatie al dintilor
D. Angrenarea dintilor trebuie sa se faca cat mai
departe de marginea incizala sau suprafata
ocluzala
E. Angrenarea dintilor trebuie sa se realizeze cat
mai departe de axul de rotatie al dintilor
(pag. 431)
20 In functie de extinderea sistemelor de
imobilizare, acestea pot fi:
A. Imobilizari dento-dentare
B. Imobilizari bidentare si pluridentare
C. Imobilizari partiale
D. Imobilizari totale
E. Imobilizari dento-maxilare
(pag. 440)
Tema nr. 50
Orientari terapeutice principale si scheme de
tratament in gingivite si parodontite
Bibliografie asociata temei:
H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu -
Parodontologie, Editura Viata Medicala
Romaneasca, Bucureti, 2009.
pag. 465-477
*1 Tratamentul in gingivita hiperplazica prin
inflamatie microbiana consta in:
A. aplicarea unei solutii de ZnCl2 concentratie 30%;
B. aplicarea unei combinatii de antiseptice prin
badijonaj si aplicare de mese;
C. indepartarea obturatiilor in exces;
D. operatie cu lambou si excizia gingiei
fibromatoase;
E. aplicarea de extracte vegetale, in sedinte scurte
cu schimbarea pozitiei de lucru;
(pag. 466)
*2 Tratamentul gingivitei de sarcina comporta
urmatoarele recomandari:
A. evitarea manoperelor de igienizare in primele
doua trimestre de sarcina;
B. excizia chirurgicala imediata a hiperplaziei
gingivale;
C. gingivectomie gingivoplastica;
D. stabilirea exacta a diagnosticului precoce in
primele saptamani si confirmarea radiologica a
acestuia;
E. aplicatii locale de perhidrol;
(pag. 466)
*3 Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei
ulceronecrotice consta in:
A. detartraj minutios cu ultrasunete si chiurete
Gracey, atat supragingival cat si subgingival;
B. administrarea imediata de Acyclovir;
C. aplicarea locala de colutorii complexe cu
antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice;
D. evitarea indepartarii depozitelor de fibrina, astfel
incat sa nu expunem leziunile ulceroase.
E. aplicare de solutie orala 0,1 % maleat de
dimetinden- Fenistil, care amendeaza rapid
manifestarile acute.
(pag. 469)
Pag. 120 din 183
*4 Tratamentul retractiilor gingivale consta in:
A. chiuretaj in pungi false;
B. operatia cu lambou deplasat coronar, cu si fara
utilizarea derivatilor de matrice a smaltului;
C. operatie cu lambou deplasat apical;
D. gingivectomie;
E. extractie sau amputatie radiculara;
(pag. 473)
*5 Tratamentul abcesului marginal impune:
A. excizie chirurgicala datorita tendintei crescute de
recidiva;
B. operatie cu lambou in accesul simplu al
monoradicularilor;
C. indepartarea exudatului purulent prin spalare
abundenta cu solutii antiseptice;
D. utilizarea procedurilor de bioreactivare tisulara;
E. utilizarea procedurilor de aplicare a luminii
polarizate sau a laserului terapeutic;
(pag. 475)
6 Tratamentul in gingivita cronica simpla,
necomplicata consta in:
A. detartraj si debridare gingivala;
B. aplicarea dupa detartraj a unor substante
antimicrobiene prin badijonaj sau aplicare de
mese;
C. tratamentul bolilor generale asociate;
D. chiuretajul mecanic al peretului gingival se evita
la maximum, existand riscul crescut al afectarii
insertiei epiteliale;
E. administrarea unor vaccinuri de tip vaccin
stafilococic;
(pag. 465)
7 Tratamentul gingivitei de pubertare se
realizeaza astfel:
A. indepartarea acumularilor de palca;
B. este indicata incizia hiperplaziilor gingivale;
C. detartraj si debridare gingivala;
D. se recomanda amanarea interventiilor
chirurgicale pana la finalizarea procesului de
crestere;
E. aplicare locala de produse tipizate cu
triamcinolon de 3 ori pe zi;
(pag. 466)
8 In cazul gingivitelor hiperplazice
medicamentoase trebuie aplicat urmatorul
protocol de tratament:
A. intreruperea imediata a medicatiei cu antagonisti
de calciu;
B. se evita excizarea hiperplaziilor;
C. gingivectomie urmata de chiuretaj al tesutului de
granulatie;
D. aplicatii de solutii antiseptice si colutorii cu
antibiotice;
E. se pot cauteriza microburjoanele gingivale
persistente;
(pag. 467-468)
9 In cazul hiperplaziilor hidantoinice se impun
urmatoarele masuri:
A. colaborarea cu medicul specialist pentru
ajustarea dozei de hidantoina;
B. administrarea obligatorie de azatioprina in tipul
manoperelor stomatologice;
C. daca se declanseaza o criza epileptica, se
administreaza diazepam;
D. nu se vor aplica niciodata proceduri chirurgcale;
E. evitarea medicatiei de tipul antidepresivelor
triciclice;
(pag. 468)
10 Etapele de tratament in gingivostomatita
ulceronecrotica sunt urmatoarele:
A. tratament de urgenta;
B. tratament de eliminare a factorilor favorizanti;
C. tratament final de evaluare a rezultatelor;
D. tratament definitiv de prevenire a recidivelor;
E. tratament antibiotic de lunga durata;
(pag. 469)
11 Tratamentul pericoronaritelor:
A. poate fi preventiv;
B. poate fi doar chirurgical;
C. poate fi curativ;
D. necesita administrarea de antibiotice in caz de
trismus si adenopatie;
E. consta in aplicatii de geluri adezive ce contin
corticoizi;
(pag. 471)
Pag. 121 din 183
12 Tratamentul gingivostomatitei herpetice se
realizeaza cu ajutorul:
A. spalaturi cu solutii de cloramina 3 la ,
permanganat de potasiu 1/5.000 1/10.000,
solutie Romazulan;
B. aplicatii cu orthocrome;
C. se administreaza Prednison in doza de 1g/ zi
D. unguente cu tetraciclina, Negamicin B;
E. imunoprofilaxia specifica administrand vaccin
antiherpetic;
(pag. 471)
13 Tratamentul gingivostomatitelor micotice:
A. se adreseaza formelor acute sau cronice;
B. necesita utilizarea soutiilor de bicarbonat de
sodiu 10%;
C. se realizeaza cu Rodilemid , injectabil
D. este eficient atunci cand se administreaza
suspensie de Nistatin sau drajeuri de Stamicin;
E. amfotericina B poate fi utilizata dar are un grad
crescut de toxicitate;
(pag. 473)
14 Tratamentul parodontitei juvenile consta in:
A. reechilibrare ocluzala;
B. debridare gingivala, detartraj;
C. tratament antimcrobian (Augumentin)
D. chiuretaj subgingival, operatie cu lambou,
extractia dintilor nerecuperabili;
E. bioterapie de reactivare;
(pag. 472)
15 Parodontita marginala agresiva, rapid
progresiva, are urmatoarele etape de
tratament:
A. debridare gingivala, detartraj;
B. operatia cu lambou repozitionat apical;
C. tratament antimicrobian local si general in
formele profunde si rebele;
D. tratamentul se adreseaza predominant
afectiunilor generale suprapuse;
E. tratament chiurgical;
(pag. 472-473)
16 Afirmatiile corecte cu privire la tratamentul
tumorilor gingivale sunt:
A. formatiunile chistice ale nou nascutilor nu
necesita tratament chirurgical;
B. chistul odontogen nu recidiveaza dupa incizie;
C. chisturile parodontale, fibromul si papilomul nu
se excizeaza;
D. chisturile parodontale, fibromul si papilomul se
excizeaza;
E. dupa excizia granulomului eozinofil, se
efectueaza obligatoriu radioterapie;
(pag. 474-475)
17 Tratamentul hiperesteziei dentinare poate
consta in:
A. impregnari cu ferocianura de sodiu, solutie 1%;
B. impreganari cu ferocianura de potasiu solutie
20%;
C. aplicatii locale de fluorura de sodiu cu caolin si
glicerina (Nafestezina);
D. fulguratii cu aparatul de diateremie;
E. aplicatii cu hidroxid de calciu urmate de un efect
foarte rapid;
(pag. 475-476)
18 Pentru expunerea furcatiilor de grad I,
tratamentele recomandate sunt urmatoarele:
A. debridare gingivala, detartraj;
B. premolarizare;
C. amputatie radiculara;
D. chiuretaj subgingival;
E. gingivectomie;
(pag. 476)
19 Tratamentele care pot fi efectuate in cazul
expunerii de grad III si IV a bifurcaiilor si
trifurcatiilor dintilor laterali, sunt urmatoarele:
A. biostimulare, bioreactivare;
B. chiuretaj in camp inchis;
C. premolarizare;
D. amputatie radiculara;
E. extractie;
(pag. 477)
20 Pastele de dinti cu actiune desensibilizanta
contin urmatoarele substante:
A. clorura de strontiu;
B. nitrat de potasiu;
C. citrat de sodiu;
D. formalina;
E. hidroxiapatita neporoasa;
(pag. 476)
Pag. 122 din 183
* 21 Tratamentul definitiv, de prevenire a Tema nr. 51
recidivelor in gingivostomatitele ulcero- Ocluzia dentara
necrotice presupune:
Bibliografie asociata temei:
A. Spalaturi bucale largi, efectuate des
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
B. Dislocarea blocurilor mari de tartru de preferinta Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
prin detartraj cu ultrasunete dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
C. Aplicarea locala de colutorii complexe cu 2011.
antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice, pag. 25-76
antibiotice, anestezice de contact
*1 Fa de ce reper cranio-facial planul de
D. Extractia resturilor radiculare nerecuperabile ocluzie se situeaza ntr-o poziie bine
E. Administrarea de antibiotice pe cale generala precizat:
(pag. 469-470) A. Planul Dreyfus

22 In cazul tratamentului gingivitelor B. Planul facial

hiperplazice hidantoinice, la bolnavii cu C. Planul Camper
epilepsie se impun unele masuri particulare: D. Planul Mc Namara
A. Colaborarea cu medicul specialist pentru oprirea E. Planul Simon
tratamentului cu hidantoina si evitarea medicatiei
sedativ-hipnotice (pag. 28)

B. Pot fi mentinute eventualele aparate ortodontice *2 Un plan de ocluzie funcional i n acelai

in cursul tratamentului medicamentos si timp estetic are ca punct de reper posterior
chirurgical punctul:
C. Asigurarea unui ambient de liniste, confort, A. Prostion
incredere
B. Punctul Xi
D. Evitarea unei iluminatii stridente care poate
declansa o criza epileptica C. Sellae

E. In cazul declansarii unei crize epileptice, D. Gnation

pacientul va fi ferit de lovirea de elementele dure
din jur
(pag. 468)
*3
23 Tratamentul curativ al pericoronaritelor
cuprinde:
A. Drenajul endodontic al molarului de minte
incomplet erupt
B. Spalaturi antiseptice abundente si dese
C. Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
D. Aplicarea unui dren din mesa iodoformata
afanata sub capusonul de mucoasa care se
mentine 24 de ore
E. Infradentale
(pag. 29)
Imaginea ariei limit a cinematicii
mandibulare in plan sagital mbrac forma
unei figuri geometrice consacrat n
literatura gnatologic sub denumirea:
A. Conul lui Guichet
B. Diagrama lui Posselt
C. Triunghiul lui Mario Spirgi
D. Sfera lui Manson
E. Triunghiul curbei transversale

E. Administrarea pe cale generala de antibiotice in (pag. 58)

stari febrile si subfebrile *4 Articulatoarele utilizeaz ca referin:
(pag. 470)
A. Planul Camper
B. Planul bazal mandibular
C. Planul Simon
D. Planul Dreyfus
E. Planul Frankfurt
(pag. 28)

Pag. 123 din 183

*5 Cuspizii de ghidaj ndeplinesc rolul
urmtor:
A. Anuleaz componentele verticale ale forelor
ocluzale
B. Prin versanii lor asigur conducerea mandibulei
n micarea de protruzie
C. Anuleaz componentele orizontale ale foelor
ocluzale
D. Menin dimensiunea vertical de ocluzie
9 Elementele de morfologie dentar cu rol
de sprijin al ocluziei conform lui Abjean i
Korbendeau sunt:
A. Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
inferiori
B. Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
superiori
C. Marginile libere ale caninilor inferiori i cele
incizale ale incisivilor inferiori

E. Particip efectiv la realizarea stopurilor ocluzale D. Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor

superiori
(pag. 44)
E. Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
*6 n poziia fiziologic de postur ntre inferiori
arcadele dentare se poate evidenia o (pag. 30)
uoar inocluzie cunoscut n literatura
protetic sub denumirea: 10 Cuspizii de sprijin au urmtoarele roluri:
A. Long centric A. Menin dimensiunea vertical de ocluzie
B. Freeway space B. Nu permit migrri ale dinilor
C. Wide centric C. Anuleaz componentele orizontale ale forelor
ocluzale
D. Point centric
D. Prin versanii lor asigur conducerea mandibulei
E. Freedom centric n micarea de lateralitate
(pag. 44)
E. Concentreaz solicitrile asupra dinilor n axul
7 Fa de ce repere cranio-faciale planul de lung al acestora
ocluzie se situeaz ntr-o pozitie bine (pag. 30)
precizat:
11 Care din particularitile ocluzale urmtoare
A. Planul Frankfurt sunt specifice concepiei Freedom in
B. Planul Camper centric:
C. Planul bazal mandibular A. R.C. coincide cu I.M.
D. Planul lui RICH B. Deglutiia se desfoar n I.M.
E. Planul Mc Namara C. R.C. nu coincide cu I.M.
(pag. 28) D. Deglutiia se desfoar n R.C.

8 Conceptul de stabilitate ocluzal implic E. Raport ocluzal cuspid / creast marginal

intricarea urmtorilor factori: (pag. 33)
A. Determinantul anterior 12 Care din particularitile ocluzale
B. Determinantul mezial urmtoare sunt specifice Concepiei
gnatologice:
C. Determinantul funcional
D. Determinantul distal A. R.C. coincide cu I.M.

E. Determinantul posterior B. Raport tripodic cuspid / foset

(pag. 30) C. Protecie canin n micarea de lateralitate

D. Deglutiia se realizeaz in R.C.
E. Raport ocluzal cuspid / creast marginal
(pag. 33)

Pag. 124 din 183

13 Dup Korber ocluzia funcional este
caracterizat de existena urmtorilor factori:
A. Factorul timp = contacte dentare simultane
B. Factorul for = repartizarea uniform a
solicitrilor ocluzale
C. Factorul cantitativ = contacte dentare
multipoziionale
D. Factorul intensitate = intensitatea contactelor
dento- dentare
E. Factorul calitativ = absena leziunilor coronare
(pag. 36)
14 Dup Korber ocluzia funcional este
caracterizat de existena urmtorilor factori:
A. Factorul calitativ = absena leziunilor coronare
B. Factorul continuitii suparafeelor ocluzale =
lipsa edentaiilor
C. Factorul de micare = alunecarea dento-dentar
fr obstacole
D. Factorul intensitate = intensitatea contactelor
dento- dentare
E. Factorul form = suprafeele de masticaie
prezint orientare spaial
(pag. 36)
15 Meniscul articular ndeplinete mai multe
roluri:
A. Transform cele dou suprafee articulare n C. Osos = dimensiunea vertical centric egal cu
congruente
B. Separ cavitatea articular in dou componente,
unul superior temporo-meniscal i unul inferior
menisco-condilian
C. Faciliteaz propulsia mandibulei datorit
caracterului ginglimo-artroidal al articulaiei
D. Separ cavitatea articular in dou
componente, unul superior menisco-condilian i
unul inferior temporo-meniscal
E. Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor
exercitate asupra articulaiilor
(pag. 37)
16 Ligamentele articulare ce limiteaz
miscrile extreme posibile n articulaie n E. Permite contracia simetric, egal i maxim a
timpul micrilor funcionale sunt:
A. Ligamentul temporomandibular
B. Ligamentul medial
C. Ligamentul pterigoidian
D. Ligamentul sfenomandibular
E. Ligamentul stilomandibular
(pag. 37)
17 Factorii loco-regionali ce influeneaz
poziia de postur a mandibulei sunt:
A. Stri patologice care modific excitabilitatea
neuromuscular
B. Poziia limbii i tonicitatea musculaturii linguo-
orofaciale
C. Poziia capului i gtului
D. Stri patologice dureroase
E. Afeciuni ale ATM
(pag. 45)
18 Factorii generali ce pot influena
dimensiunea vertical de repaus sunt
reprezentai de:
A. Afeciuni ale ATM
B. Caracterul respiraiei
C. Poziia capului i a gtului
D. Stri patologice care modific excitabilitatea
neuromuscular
E. Intoxicaii medicamentoase
(pag. 45)
19 Reperele relaie centrice sunt:
A. Articular = condilii centrai n cavitile glenoide
B. Muscular = contracie echilibrat a musculaturii
manductoare
a etajului mijlociu
D. Lingual = pezena spaiului Donders
E. Labial = buzele nchid fanta labial fr a se
contracta sau rsfrnge
(pag. 45)
20 Poziia de Intercuspidare Maxim este
important deoarece:
A. Asigur stabilitatea mandibulei fa de maxilar
B. Anuleaz i compenseaz forele verticale
C. Orienteaz forele ocluzale n axul lung al dinilor
D. Permite contracia simetric, egal i maxim a
muchilor ridictori ai mandibulei
muchilor cobortori ai mandibulei
(pag. 52)
Pag. 125 din 183
21 Dup tipul constructiv arcurile faciale de
transfer pot fi:
A. Cinematice poziionate pe baza localizrii
arbitrare a axei balama terminale
B. Arbitrare poziionate pe baza depistrii axei
balama reale a pacientului
C. Cinematice poziionate pe baza depistrii axei
balama reale a pacientului
D. Arbitrare cu fixare auricular
E. Arbitrare cu fixare facial pretragian
(pag. 64)
22 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
conceptia "freedom in centric" sunt corecte:
A. Contacte dento-dentare la toti dintii frontali si
laterali
B. Raport ocluzal cuspid / creasta marginala
C. Coincidenta intre relatia centrica si
intercuspidarea maxima
D. Ghidaj incizal in propulsie
E. Deglutitia se realizeaza in relatie centrica
(pag. 33)
23 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
particularitati ocluzale specifice conceptiei
gnatologice (organice):
A. Raport tripodic cuspid / foseta
B. Miscare de lateralitate cu protectie canina
C. Miscare de propulsie prin ghidaj incizal
D. Deglutitia se efectueaza in intercuspidare
maxima
E. Lipsa contactelor de partea de balans in
lateralitate
(pag. 33)
24 Care din urmatoarele aspecte caracterizeaza
ocluzia functionala dupa Korber:
A. Suprafetele de masticatie prezinta orientare
spatiala
B. Contactele dento-dentare multipozitionale
C. Repartizarea neuniforma a solicitarilor ocluzale
D. Alunecarea dento-dentara cu obstacole
E. Prezenta edentatiilor
(pag. 36)
25 Care din urmatoarele afirmatii privind rolurile
functionale ale meniscului articular sunt
corecte:
A. Transforma cele 2 suprafete articulare in
suprafete congruente
B. Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor
exercitate asupra articulatiilor
C. Nu faciliteaza propulsia mandibulei
D. Separa cavitatea articulara in 2 compartimente
umplute cu lichid sinovial
E. Separa cavitatea articulara in 2 compartimente:
unul superior menisco-condilian si unul inferior
temporo-meniscal
(pag. 36-37)
Tema nr. 52
Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-
mandibulare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 77-146
*1 Scrnitul dinilor reprezint:
A. Semnul major al bruxismului
B. Cel mai frecvent semn al bruxismului
C. Primul semn de bruxism
D. Un semn ce evoluez n raport cu vrsta
E. Are la origine o agresiune de natur chimic
(pag. 105)
*2 Uzura polimorf se caracterizeaz prin:
A. Este localizat pe frontalii superiori
B. Este uzura n foarfece
C. Este o form de uzur excentric
D. Remodeleaz suprafaa ocluzal a molarilor
E. Este o forma de uzur generalizat
(pag. 106-107)
*3 Pulpita i necroza pulpar din bruxism se
datoreaz:
A. Uzurii excentrice
B. Uzurii polimorfe
C. Deschiderii camerei pulpare
D. Variaiilor stimulilor termici
E. Variaiilor stimulilor chimici
(pag. 111)
Pag. 126 din 183
4 Uzura patologic din bruxism se
caracterizeaz prin urmtoarele:
A. Apare pe suprafeele ocluzale sau pe cele
proximale la nivelul punctelor de contact
B. Pierderea de esuturi dentare se produce n
oglind
C. Obturaiile coronare rmn integre
D. Este cunoscut n literatur sub denimirea de
atriie dentar
E. Este legat de funciile fizilogice ale aparatului
dento-maxilar
(pag. 106)
5 Uzura "ad palatum" se caracterizeaz prin
urmtoarele:
A. Intereseaz faa palatinal a dinilor frontalui
superiori
B. Reducerea nlimii coronare se produce mai
trziu
C. Este o form de uzur centric
D. Este o form de uzur excentric
E. Intereseaz suprafeele ocluzale ale dinilor
laterali
(pag. 108)
6 Manifestrile musculare din bruxism se
caracterizeaz prin:
A. Contractiile musculare sunt de tip fazic sau
combinaie ntre tipul fazic i tonic
B. Contraciile musculare sunt de tip tonic
C. n bruxismul nocturn activitatea muscular se
produce n special n timpul somnului
D. n bruxismul nocturn are loc o coactivare a
muchilor ridictori i cobortori
E. La pacienii sntoi contraciile musculare au o
amplitudine mai mare
(pag. 114)
7 Evoluia leziunilor parodontale din bruxism
este influenat de urmtorii factori:
A. Starea general a pacientului
B. Mrimea forelor ocluzale
C. Direcia acestora
D. Durata i frecvena
E. nlimea cuspizilor i gradul de supraacoperire
frontal
(pag. 111)
8 Sensibilitatea dentar din bruxism apare
datorit:
A. Uzurii dentare
B. Retraciei gingivale
C. Depunerii de dentin de reacie
D. Stimulilor termici rece-cald
E. Stimulilor chimici dulce-acru
(pag. 111)
9 Clinic, hiperactivitatea muchilor masticatori
se traduce prin:
A. Spasme musculare
B. Hipertonia muchilor masticatori
C. Hipertrofia muchilor masticatori
D. Durere localizat
E. Lipsa hipertoniei muchilor masticatori
(pag. 114)
10 Modificrile oaselor maxilare n bruxism
constau n:
A. Prezena de exostoze pe versanii vestibulari ai
proceselor alveolare
B. Prezena de exostoze pe versanii orali ai
proceselor alveolare
C. Fracturi ale oaselor maxilare
D. Remodelare la nivelul marginii bazilare a
mandibulei
E. Apoziie osoas la nivelul marginii bazilare a
mandibulei
(pag. 116)
11 Despre legtura dintre bruxism i disfuncia
temporo-mandibular se fac urmtoarele
afirmaii:
A. Bruxismul determin disfuncia temporo-
mandibular
B. Disfuncia temporo-mandibular determin
bruxismul
C. De cele mai multe ori aceste afeciuni coexist
D. Frecvena disfunciei temporomandibulare este
mai mare dect a bruxismului
E. Frecvena bruxismului este mai mare dect a
disfunciei temporo-mandibulare
(pag. 118)
Pag. 127 din 183
 12 Factorii predispozani care cresc riscul de
apariie al disfunciei temporo-mandibulare
sunt :
A. Modificrile anatomice ale aparatului dento-
maxilar
B. Modificrile metabolice ale aparatului dento-
maxilar
C. Modificrile metabolice ireversibile ale aparatului
dento-maxilar
D. Suprasolicitrile aparatului dento-maxilar
E. traumatismele aparatului dento-maxilar
(pag. 118)
13 Laskin n teoria sa psihofiziologic
consider urmtoarele:
A. Spasmul muscular este factorul cauzal al
disfunciilor
B. Bruxismul ntreine spasmele musculare
C. Bruxismul nu are legtur cu spasmele
musculare
D. Activitatea susinut din bruxism ntreine
disfuncia temporo-mandibular
E. Factorii hormonali sunt asociai bruxismului.
(pag. 118)
* 14 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptom
musculo-scheletal:
A. Transpiraii nocturne
B. Dureri faringiene
C. Sinuzite recurente
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul
ganglionilor limfatici cervicali i/sau axilari
(pag. 79)
* 15 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptom
infecios:
A. Sinuzite recurente
B. Durere sau sensibilitate n brae
C. Gnatosonii sau blocaje articulare
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i a
umerilor
(pag. 79)
16 Sindromul disfuncional dureros al
articulaiei temporo-mandibulare (descris de
SCHWARTZ n 1955) prezint urmtoarele
faze:
A. Faza de incoordonare (probleme musculare
minore, gnatostonii i/sau subluxaii recurente de
ATM)
B. Faza de iradiere
C. Faza dureroas limitant ( spasm dureros n
oricare dintre muchii antigravitaionali i
limitarea micrilor mandibulei)
D. Faza limitant (contracturi musculare care nu
sunt continuu dureroase)
E. Faza de coordonare ( contracii dureroase n
oricare dintre muchii gravitaionali
(pag. 77)
17 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint un simptome
musculo-scheletale:
A. Durere n musculatura masticatorie
B. Gnatosonii sau blocaje articulare
C. Sinuzite recurente
D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i a
umerilor
E. Durere sau sensibilitate n brae
(pag. 79)
18 Care din urmtoarele simptome asociate
toxemiei stafilococice coagulazo-negative,
enumerate mai jos reprezint simptome
infecioase:
A. Dureri faringiene
B. Sinuzite recurente
C. Transpiraii nocturne
D. Durere n musculatura masticatorie
E. Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul
ganglionilor limfatici cervicali i,sau axilari
(pag. 79)
19 Ce examene complementare imagistice sunt
utilizate n disfuncia craniomandibular
A. Teleradiografia de profil a craniului- metoda
Cadias
B. Radiografii de ATM
C. Rezonana magnetic nuclear tehnica Grass
D. Ultrasonografia maseterin i a ATM
E. Ecografia maseterin
(pag. 88)
Pag. 128 din 183
20 Eficacitatea clinic a gutierelor n disfuncia
craniomandibular se manifest n special
asupra simptomatologiei uoare sau
moderate i ndeosebi asupra durerii prin:
A. Eliminarea interferenelor ocluzale
B. Modificarea relaiilor condil-cavitate glenoid
C. Scurtarea fibrelor musculare ridictoare ale
mandibulei
D. Modificarea relaiilor menisc-cavitate glenoid
E. Stabilizarea articular
(pag. 100-101)
21 Eficacitatea clinic a gutierelor n disfuncia
craniomandibular se manifest n special
asupra simptomatologiei uoare sau
moderate i ndeosebi asupra durerii prin:
A. Modificarea relaiilor menisc-cavitate glenoid
B. Protecia dinilor
C. Redistribuirea forelor ocluzale
D. Relaxarea muscular
E. Reducerea bruxismului
(pag. 101)
22 Terapia ocluzal n cadrul tratamentului
sindromului disfuncional craniomandibular
include urmtoarele metode de tratament:
A. Ajustarea ocluzal prin lefuirea selectiv
B. Terapia restaurativ
C. Terapia ortodontic
D. Terapia ortognat
E. Terapia parodontala
(pag. 102)
23 Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n
considerare n urmtoarele circumstane:
A. Dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne
instabil i neconfortabil
B. n asociere cu repoziionarea mandibulei sau cu
tratamentul ortodontic pentru stabilizarea ocluziei
postortodontice
C. Pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i
distribuirea fiziologic a sarcinilor ocluzale
D. Se aplic profilactic
E. Nu se aplic niciodat profilactic
(pag. 102)
24 n tratamentul strilor disfuncionale
dureroase craniomandibulare acupunctura
acioneaz astfel:
A. Stimuleaz sistemul endocrin
B. Reduce miorelaxarea
C. Diminu tensiunea muscular masticatorie prin
inhibiie segmental
D. Stimuleaz sistemele endogene opioide
E. Induce miorelaxare
(pag. 100)
* 25 Care simptom musculo-scheletal este
asociat toxemiei stafilococice coagulazo-
negative:
A. Gnatosonii (cracmente) sau blocaje articulare
B. Dureri faringiene
C. Sinuzite recurente
D. Transpiratii nocturne
E. Ulceratii aftoase
(pag. 79-80)
26 Care din urmatoarele afirmatii constituie atat
etape in terapia de reabilitare neuro-
musculara cat si in cazul disfunctiilor cranio-
mandibulare miogene:
A. Eliminarea hipercontractiei si a durerii musculare
B. Mentinerea disfunctiei din punct de vedere
biomecanic
C. Restaurarea flexibilitatii si reeducarea cailor
neurologice
D. Restabilirea fortei musculare prin exercitii
specifice
E. Imbunatatirea performantelor musculare prin
exercitii de conditionare
(pag. 94)
27 Simptomele infectioase asociate toxemiei
stafilococice coagulazo-negative sunt:
A. Tumefierea sau sensibilitatea la nivelul
ganglionilor limfatici cervicali si/sau axilari
B. Sinuzite recurente
C. Durere in musculatura masticatorie
D. Durere sau sensibilitate in brat
E. Artrite / articulatii dureroase
(pag. 79-80)
Pag. 129 din 183
Tema nr. 53 *5 Micorarea spaiului protetic potenial se
Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale produce prin:
coronare si edentatia partial redusa A. nclinarea vestibulo-oral a dinilor limitrofi
Bibliografie asociata temei: B. Tratamente odontale necorespunztoare pe
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V. dinii limitrofi
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica C. Creste exostotice
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011. D. Atrofia crestei alveolare
pag. 147-169 E. Tratamente protetice necorespunztoare pe dinii
limitrofi
*1 Care dintre metodele descrise mai jos
reprezint o metod de inducere a relaiei (pag. 150)
centrice: 6 Spaiul protetic potenial este spaiul ce
A. Leonardo da Vinci apare la nivelul arcadei dentare consecutiv
extraciei avnd urmtoarele limite:
B. Boianov
A. Inferior: versanii crestei alveolare edentate
C. Ramfjord
B. Mezial i distal: feele proximale ale dinilor
D. Willis
restani
E. Appenrodt
C. Ocluzal:planul de ocluzie sau suprafaa ocluzal
(pag. 168) a arcadei antagoniste
*2 Care dintre metodele descrise mai jos D. Inferior: muchia crestei alveolare edentate
reprezint o metod de inducere a relaiei E. Mezial i distal: feele vestibularo-orale ale
centrice: dinilor restani
A. Homotropismul linguo-mandibular (pag. 148)
B. Landa 7 nlimea spaiului protetic potenial poate fi
C. Boianov mrit datorit:
D. Leonardo da Vinci A. Atrofiei accentuate a crestei alveolare
E. Appenrodt B. Extruziei sau egresiei dinilor limitrofi n condiiile
(pag. 168) absenei dinilor antagoniti breei edentate
C. Subocluziei dinilor limitrofi breei edentate
*3 Care dintre metodele descrise mai jos
reprezint o metod de verificare a relaiei D. Distruciei coronare a dinilor limitrofi breei
centrice: edentate
E. Ocluziei deschise (subocluzia arcadei
A. Dawson
antagoniste)
B. Compresiune pe menton
(pag. 149)
C. Leonardo da Vinci
8 nlimea spaiului protetic potenial poate fi
D. Manevra condilian micorat datorit:
E. Jankelson
A. Atrofiei accentuate a crestei alveolare
(pag. 168)
B. Ocluziei deschise
*4 Care dintre metodele descrise mai jos C. Abraziunii sau distruciei coronare a dinilor
reprezint o metod de verificare a relaiei limitrofi breei edentate
centrice:
D. Subocluziei dinilor limitrofi breei edentate
A. Stimularea reflexului de ocluzie molar
E. Egresiunii sau extruziei dinilor antagoniti
B. Boianov (pag. 149)
C. Manevra maseterin Gyse
D. Jankelson
E. Dawson
(pag. 168)

Pag. 130 din 183

9 Amplitudinea spatiului protetic potenial este
mrit n urmtoarele situaii:
A. Versii sau migrrii corporeale ale dinilor limitrofi
spre brea edentat
B. Migrri sau versii ale dinilor limitrofi edentaiei
ctre dinii vecini sau alte spatii edentate
C. Modificri de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distrucie coronar
D. Modificri de volum ale dinilor limitrofi prin
obturaii debordante
E. Tratamente protetice necorespunztoar realizate
(pag. 149)
10 Amplitudinea spatiului protetic potenial este
mrit n urmtoarele situaii:
A. Migrri ale dinilor limitrofi edentaiei ctre dinii
vecini sau alte spatii edentate
B. Versii ale dinilor limitrofi edentaiei ctre dinii
vecini sau alte spatii edentate
C. Modificri de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distrucie coronar
D. Versii sau migrri corporeale ale dinilor limitrofi
spre brea edentat
E. Modificri de volum ale dinilor limitrofi prin
obturaii debordante sau tratamente protetice
necorespunztoar realizate
(pag. 149)
11 Limea spaiului protetic potenial se
mrete n urmtoarele situaii:
A. nclinri vestibulo-orale ale dinilor limitrofi
B. Atrofia crestei edentate
C. Tratamente odontale sau protetice
necorespunztoare pe dinii limitrofi
D. Creste exostotice
E. Rotaii n ax a dinilor limitrofi
(pag. 150)
12 Limea spaiului protetic potenial se
micoreaz n urmtoarele situaii:
A. nclinri vestibulo-orale ale dinilor limitrofi
B. Atrofia crestei alveolare
C. Preparri ale dinilor limitrofi
D. Rotaii n ax a dinilor limitrofi
E. Creste exostotice
(pag. 150)
13 Raportul coroan-rdcin clinic se
modific n funcie de vrst astfel :
A. La copii localizarea marginii gingivale este la
nivelul smalului, coroana clinic fiind mai mic
dect cea anatomic
B. La pacientul de vrsta a treia uzura coronar
este decelabil iar retacia gingival este mai
accentuat
C. La adultul tnr gingia este ataat n
vecintatea jonciunii smal-cement
D. La maturitate se produce o uoar retracie
gingival i apare uzura ocluzal
E. La copii gingia este ataat n vecintatea
jonciunii smal-cement
(pag. 150)
14 Din punct de vedere clinic se disting
urmtoarele grade de mobilitate:
A. Gradul I: mobilitate uor mai mare dect cea
fiziologic n sens V-O, nu depete 1 mm
B. Gradul II: mobilitate mult mai mare dect cea
fiziologic n sens V-O i M-D, depind 1 mm
C. Gradul I: mobilitate uor mai mare dect cea
fiziologic n sens M-D, nu depete 1 mm
D. Gradul II: mobilitate foarte accentuat n sens V-
O, M-D i axial
E. Gradul III: mobilitate foarte accentuat n sens V-
O, M-D, i axial
(pag. 157)
15 Mobilitatea dentar patologic poate fi
determinat de :
A. Afeciunile parodoniului periapical, datorit
inflamaiei acute a esuturilor periapicale
B. Epuizarea parodontal datorit suprasolicitrilor
funcionale n cazul dinilor stlpi de punte sau
ancorai cu croete
C. Bruxism
D. Boli metabolice, n care diabetul ocup un loc
principal
E. Procese patologice la nivelul osului alveolar
(pag. 158)
16 Mobilitatea dentar patologic poate fi
determinat de :
A. Ocluzia traumatic ce genereaz procese de liz
desmo-osoas
B. Insuficien parodontal
C. Procese de distrucie desmo-osoas prin
extinderea inflamaiilor gingivale la suportul osos
i ligamentar
D. Modificri fizico-chimice locale datorit utilizrii
contraceptivelor orale sau a altor terapii cu
hormoni
E. Sarcin
(pag. 158)
Pag. 131 din 183
17 n plan orizontal se descriu urmtoarele
grade de afectare a furcaiei:
A. Gradul I: leziune incipient-uoar alveoliz n
zona furcaiei, septul interradicular este aproape
intact
B. Gradul II: leziune parial-alveoliz mai avansat,
leziunea depete 1/3 din spaiul interradicular
n sens vestibulo-oral
C. Gradul III: leziune complet-osul interradicular
lipsete, furcaia fiind acoperit vestibular i oral
de esut gingival, fr a fi observat clinic
D. Gradul IV: osul interradicular lipsete, furcaia
fiind acoperit vestibular i oral de esut gingival,
fr a fi observat clinic
E. Gradul II: leziune parial-uoar alveoliz n
zona furcaiei, septul interradicular aproximativ
intact
(pag. 163)
18 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-
dentare trebuie s respecte urmtorii
parametrii:
A. S fie punctiforme
B. S fie de tip cuspid-cuspid
C. S se realizeze ntre suprafee netede i convexe
D. S fie multiple
E. S fie stabile
(pag. 166)
19 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento-
dentare trebuie s respecte urmtorii
parametrii:
A. S fie localizate precis
B. S fie uniform i armonios distribuite
C. S fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur,
margine incizal-fa palatinal
D. S se realizeze ntre suprafee netede concave
E. S fie punctiforme
(pag. 166)
20 n care din urmtoarele situaii este indicat
utilizarea aparatului Periotest:
A. n toate tipurile de procese periapicale acute
B. n traumatismele acute (fracturi radiculare,
fracturi ale procesului alveolar)
C. Pe dini indemni ce urmeaz a fi utilizai ca dini
stlpi
D. Implantele endoosoase n faza de vindecare n
primele 2-3 luni de la inserare
E. Implantele endoosoase dup 6 luni de la inserare
(pag. 161)
21 In care din urmatoarele situatii inaltimea
spatiului potential protetic poate fi marita:
A. Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
B. Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
C. Atrofii accentuate ale crestei alveolare
D. Subocluzia arcadei antagoniste
E. Extruzii sau egresii ale dintilor limitrofi, in
conditiile absentei dintilor antagonisti bresei
edentate
(pag. 149)
22 In cazul unei ocluzii ideale, care din
urmatoarele afirmatii privind contactele
dento-dentare sunt corecte:
A. Sa fie instabile
B. Sa se realizeze intre suprafete netede si concave
C. Sa fie punctiforme
D. Sa fie de tip cuspid-foseta
E. Sa fie localizate precis
(pag. 166)
23 Care dintre metodele enumerate mai jos
reprezinta metode de verificare a relatiei
centrice:
A. Boianov
B. Willis
C. Landa
D. Jankelson
E. Dawson
(pag. 168)
24 In care din urmatoarele situatii clinice,
amplitudinea spatiului protetic potential este
marita:
A. Versii sau migrari corporeale ale dintilor limitrofi
spre bresa edentata
B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii
vecini sau alte spatii edentate
C. Modificari de volum ale dintilor limitrofi prin
obturatii debordante sau tratamente protetice
necorespunzator realizate
D. Versii ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii
vecini sau alte spatii edentate
E. Modificari de volum ale substructurilor odontale
prin preparare sau distructie coronara
(pag. 149)
Pag. 132 din 183
Tema nr. 54 *5 Profilaxia secundara:
Principiile de tratament in restaurarile unidentare si A. are in vedere tratamentul complicatiilor locale ale
prin punti dentare bolii carioase
Bibliografie asociata temei: B. nu previne complicatiile locale ale bolii
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V. parodontale
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica C. presupune tratamentul imbolnavirilor induse de
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, edentatia partiala
2011.
pag. 500-540 D. cuprinde fluorizarea prin mijloace locale si
generale
*1 Principiul profilactic de tratament in E. are in vedere igienizarea minutioasa si corecta a
edentatia partiala presupune: cavitatii orale
A. protezarea provizorie (pag. 507)
B. aplicarea metodologiei profilactice in colectivitati 6 Principiul profilactic de tratament in
C. tratament protetic temporizat edentatia partiala:
D. reducerea parafunctiilor A. impune ca nici un act terapeutic sa nu agraveze
E. toate raspunsurile sunt corecte leziunile deja existente
(pag. 500-503) B. determina aparitia unor noi leziuni
C. strategia profilactica se realizeaza pe baza
*2 Factorii ce influenteaza valoarea cunoasterii caracteristicilor colectivitatilor
biomecanica a dintilor sunt urmatorii, cu populationala
exceptia:
D. necesita identificarea factorilor de risc alimentari
A. morfologia dento-parodontala
E. trebuie sa aiba in vedere asigurarea unei corecte
B. pozitia dintilor pe arcada profilaxii generale si locale
C. leziunile odontale coronare (pag. 500-501)
D. morfologia coroanelor de acoperire 7 Tratamentul protetic temporizat:
E. vitalitatea dintilor
A. este un concept generat de aplicarea protezelor
(pag. 516-519) provizorii
*3 Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu B. nu permite administarea unei terapii de
exceptia: conditionare tisulara

A. zona 1 a cabinetului de medicina dentara este C. recurge la o serie de proceduri recuperatorii,

libera de orice instrumentar medicamentoase, etc

B. scaunul asistentei este plasat in zona 2 D. se refera numai la protezarea provizorie in sine

C. unitul dentar se afla in centrul zonei 3 E. temporizarea are rolul protejarii substructurilor
preparate
D. campul operator, reprezentat de cavitatea orala,
(pag. 501-502)
este in zona 1
E. materialele pentru interventii neprevazute sunt in 8 Care dintre urmatoarele reprezinta solutii
dulapurile din zona 3 pentru conservarea osului alveolar rezidual?
(pag. 538) A. limitarea resorbtiei osoase intalnita in
parodontopatii
*4 Care dintre urmatoarele nu face parte din
principiile de tratament utilizate in B. extractiile alveoloplastice
restaurarile prin punti dentare: C. reducerea traumei ocluzale
A. principiul curativ D. aplicarea conectorilor mucozali cu suprafata cat
mai redusa
B. principiul biologic
E. b si d sunt corecte
C. principiul biomecanic
(pag. 502)
D. principiul echilibrarii dinamice
E. principiul homeostazic
(pag. 500)

Pag. 133 din 183

9 Profilaxia locala:
A. face parte din profilaxia generala
B. profilaxia primara are in vedere tratamentul si
prevenirea complicatiilor locale
C. profilaxia secundara se bazeaza pe fluorizare
D. profilaxia primara se adreseaza dintilor indemni
E. profilaxia tertiara previne migrarile dentare
(pag. 507)
10 Principiul curativ:
A. are ca obiectiv realizarea unor restaurari ce
restabilesc integritatea morfologica a arcadelor
dentare
B. presupune o recuperare morfologica
C. recuperarea functionala nu face parte din
principiul curativ
D. recuperarea funcionala se adreseza masticatiei
si fonatiei
E. functia fonetica nu este satisfacator restabilita
prin restaurari fixe
(pag. 509-510)
11 Principiul biologic are in vedere urmatoarele:
A. integrarea designului restaurarilor fixe in spatiul
potential protetic
B. biocompatibilitatea materialelor folosite
C. stimularea mecanismelor biologice compensatorii
D. cunoasterea clinica a tesuturilor pe care se
sprijina restaurarea
E. restaurarile protetice nu trebuie sa conserve
starea de normalitate a tesuturilor cu care vine in
contact
(pag. 510)
12 Fortele ce actioneaza la nivelul arcadelor
dentare:
A. punctul de aplicare al fortelor este la nivelul
suprafetelor ocluzale ce vin in contact in cursul
exercitarii masticatiei
B. sunt caracterizate de directie, sens, punct de
aplicare, etc
C. fortele de presiune actioneaza vertical
D. fortele orizontale tangentiale se exercita la
nivelul fetelor ocluzale
E. fortele de tractiune sunt sagitale
(pag. 513)
13 Indicii biomecanici:
A. se aplica la dintii cu implantare parodontala
deficitara
B. se aplica la dintii cu implantare parodontala
normala si ocluzie echilibrata
C. nu sunt influentati de morfologia dentara
D. sunt influentati de prezenta dintilor antagonisti
E. valorile lor se exprima in mm2
(pag. 522-523)
14 Legea lui Ante:
A. apreciaza posibiltatile de solicitare a dintilor stalpi
B. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mica decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
C. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
fie mai mare decat suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
D. un dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes daca
dintii vecini sunt sanatosi
E. suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa
egaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti
(pag. 524)
15 In conceperea unei constructii conjuncte,
atunci cand forta de rezistenta nu este mai
mare decat forta activa, se impun
urmatoarele modificari:
A. realizarea unui corp de punte mai lat
B. realizarea liniara a corpului de punte
C. reducerea inclinarii pantelor cuspidiene
D. realizarea unei proteze partial mobilizabila
E. realizarea de dinti antagonisti montati pe o
proteza partial mobilizabila
(pag. 531)
16 Axul de insertie al puntilor dentare:
A. nu conditioneaza realizarea elementelor de
agregare
B. reprezinta traiectoria parcursa de microproteza
de la primul contact pana la perfecta adaptare pe
substructura organica
C. insertia elementelor de agregare se realizeaza
pe directie ocluzo-radiculara
D. insertia elementelor de agregare se realizeaza
pe directie ocluzo-radiculara
E. cu cat axa de insertie este mai lunga, cu atat
stabilitatea elementelor de agregare e mai
precara
(pag. 533-534)
Pag. 134 din 183
17 Principiul homeostazic:
A. trebuie privit sub aspect morfologic si functional
B. diagnosticul corect al integritatii homeostazice se
face pe baza cunoasterii parametrilor normali ai
sistemului stomatognat
C. tesutul parodontal este un factor intrasistemic al
homeostaziei
D. homeostazia biologica se realizeaza prin
echilibrare neuromusculara
E. homeostazia specifica caracterizeaza organismul
in ansamblu
(pag. 534-535)
18 Conform principiului ergonomic:
A. se urmareste desfasurarea unor sedinte de
tratament cat mai riguros etapizate
B. abordarea concomitenta a celor patru
hemiarcade nu este recomandata
C. presupune amprentare segmentara
D. presupune amprentare globala intr-o sedinta
E. terapia mixta a edentatiei partiale presupune
realizarea aparatelor conjuncte si aparatelor
adjuncte
(pag. 536-537)
19 Organizarea ergonomica a cabinetului
presupune:
A. organizarea in zone cu raza de 50 cm
B. in centrul zonei 1 este plasat campul operator
C. unitul dentar este plasat in zona 3
D. in zona 4 se plaseaza dulapurile pentru materiale
E. masa de instrumentar este plasata in zona 3
(pag. 538)
20 Contaminarea incrucisata:
A. are o importanta deosebita in cadrul profilaxiei
locale
B. evitarea ei necesita respectarea unor reguli de
asepsie
C. asistenta de cabinet detine un rol major in
evitarea contaminarii incrucisate
D. o greseala frecventa in practica este ignorarea
etapei de pre-sterilizare
E. detine un rol in etiologia bolilor inflamatorii
(pag. 505)
* 21 In cadrul restaurarilor unidentare si prin
punti dentare, fortele verticale ce actioneaza
la nivelul arcadelor dentare sunt:
A. Forte de tractiune
B. Forte orizontale tangentiale, actionand de-a
lungul arcadei dentare
C. Forte sagitale pe directie antero-posterioara
D. Forte transversale
E. Forte radiare
(pag. 513)
22 Care dintre urmatoarele afirmatii privind axul
de insertie al puntilor dentare sunt corecte:
A. Reprezinta un element ce conditioneaza
conceptia si realizarea elementelor de agregare
B. Axa de insertie a elementelor de agregare
trebuie sa fie unica
C. Reprezinta traiectoria parcursa de microproteza
de la primul contact pana la perfecta sa adaptare
pe substructura organica
D. Insertia elementelor de agregare se realizeaza
pe directie ocluzo-radiculara
E. Nu conditioneaza realizarea elementelor de
agregare
(pag. 533)
23 Care din urmatorii factori pot influenta
indicele de competenta biomecanica in cazul
restaurarilor unidentare si prin punti dentare:
A. Absenta dintilor antagonisti
B. Leziunile parodontale marginale si periapicale
C. Absenta leziunilor odonto-parodontale
D. Morfologia dentara
E. Ocluzia dentara
(pag. 522)
Tema nr. 55
Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 170-400
*1 n ce situaie clinic este contraindicat
coroana estetic:
A. Nanism dentar
B. Distrofii,displazii
C. Ocluzie adnc traumatizant
D. Fracturi dentare n 1/3 incizal
E. Carii clasa a IV a Black
(pag. 190)
Pag. 135 din 183
*2 Ce situaie clinic reprezint o
contraindicaie pentru faetare:
A. Ocluzia nefavorabil (cap la cap, adnc)
B. Fluoroza
C. Vrsta
D. Dinii hipoplazici sau decalcifiai
E. Dinii depulpai
(pag. 222-223)
*3 n ce situaie este contraindicat aplicarea
coroanei mixte :
A. Pe dinii cu afeciuni coronare
B. La tinerii sub 20 de ani din cauza camerei
pulpare mari
C. n ocluzii adnci
D. Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
E. Ca element de agregare pentru puni
(pag. 229)
*4 n ce situaie este contraindicat onlay-ul:
A. Retentor pentru puni de ntindere mic
B. Element de ancorare pentru proteze scheletate
C. Solidarizarea dinilor mobili
D. Pe dinii mici, scuri, subiri, nguti
E. Pe dini integri, neafectai de carie sau de alte
leziuni
(pag. 229)
*5 Care din afirmaiile urmtoare reprezint un
dezavantaj al metodei directe de faetare:
A. Culoarea poate fi realizat gradat
B. Se realizeaz ntr-o singur edin
C. Se poate reface uor
D. Este ieftin
E. Aspectul estetic nu este ntotdeauna redat corect
(form, culoare,luciu)
(pag. 226)
6 Care din afirmaiile urmtoare reprezint
avantaje ale inlay-urilor din aliaje metalice:
A. Sunt exigente privind execuia clinic i tehnic
B. Refac corect morfologia ocluzal
C. Pot proteja unii cuspizi periclitai prin acoperirea
acestora
D. Protejeaz smalul prin acoperirea zonelor
bizotate cavo-superficiale
E. Au un anumit grad de periclitare a dintelui
respectiv
(pag. 171)
7 Indicaiile coroanei de nveli estetice:
A. Discromii,distrofii,displazii
B. Obturaii inestetice sau neretentive
C. Abrazii avansate
D. Carii profunde i extinse sau obturaii mari
nearmate
E. Fracturi dentare n 1/3 incizal
(pag. 190)
8 Avantajele coroanelor ceramice:
A. Redau nuanele dorite de culoare, fiind stabile n
timp
B. Nu sunt placofile datorit glazurrii fiind foarte
bine tolerate de parodoniul marginal
C. Rezisten la flexiune i traciune
D. Ceramica dentar este ru conductoare de
cldur, oferind protecie pulpei fa de agenii
termici
E. Este foarte rezistent la presiune
(pag. 192)
9 Din punct de vedere fizionomic lucrrile
protetice conjuncte metalo-ceramice
reprezint idealul datorit:
A. Luciului permanent
B. Transluciditii
C. Iluziei optice
D. Nuanei coloristice
E. Stabilitii cromatice
(pag. 209)
10 Indicaiile coroanei integral ceramice sunt :
A. Exigene estetice deosebite
B. Dini ce prezint leziuni extinse la nivelul feelor
proximale i/sau vestibulare
C. Ocluzie favorabil cu contacte dento-dentare
realizate n treimea medie a feei orale a
incisivilor superiori
D. Coroane provizorii
E. Solicitri ocluzale nefavorabile
(pag. 216-217)
11 Avantajele coroanei fizionomice din acrilat:
A. Ieftine
B. Tehnologie simpl de realizare
C. Se pot aplica pe preparri fr prag
D. Sunt placofile
E. Elasticitate mare
(pag. 217)
Pag. 136 din 183
12 Indicaiile faetrii sunt: 17 Contraindicaiile coroanei de substituie:
A. Discromii A. Leziuni carioase extinse n suprafa i
B. Respiraie bucal profunzime
B. Malpoziii ce nu pot fi corectate ortodontic sau
C. Eroziuni dentare superficiale
chirurgical
D. Fisuri n smal, fracturi mici
C. Fracturri coronare n 1/3 medie sau cervical
E. Vestibulo-poziii
D. Canale radiculare curbe, inaccesibile, cu ace
(pag. 222-223) rupte
13 Avantajele faetrii sunt : E. Perei radiculari subiri
A. Estetice: reabiliteaz fizionomia (pag. 257+258)

B. Biologice: sunt mai conservative, mai puin 18 Indicaiile coroanei de substituie sunt:
invazive
A. Fracturi coronare n 1/3 mijlocie sau cervical
C. Impun o bun manualitate
B. Malpoziii ce nu pot fi corectate ortodontic sau
D. Funcionale: nu modific ghidajul anterior chirurgical
E. Economice: pre redus pentru pacient C. Perei radiculari subiri
(pag. 222) D. Rdcini scurte
14 Indicaiile coroanelor mixte: E. Fracturi radiculare
A. Dini scuri cu retenie redus (pag. 257+258)

B. Dini cu afeciuni coronare ce nu mai beneficiaz 19 Dezavantajele coroanei fizionomice din

de metoda reconstituirii sau faetrii
C. Ca element de agregare pentru puni
D. n ocluzii adnci
E. Pe dini n oropoziie pentru alinierea lor estetic
(pag. 229)
15 Dezavantajele coroanelor metalo-acrilice:
A. Legtura metal-acrilat este numai mecanic
acrilat:
A. Modificri cromatice n timp
B. Reflectarea redus a luminii
C. Tehnologie simpl de realizare
D. Se pot aplica pe preparaii fr prag
E. Se pot aplica pe preparaii fr prag
(pag. 217)

B. Uor de realizat tehnic 20 Accidente i complicaii dup aplicarea inlay-

C. Cer preparri mai reduse urilor:

D. Afectare parodontal A. Caria secundar

E. Faeta se uzeaz prin periaj B. Decimentarea
(pag. 241) C. Fractura dintelui
D. Mortificri pulpare
16 Metodele recente de realizare a scheletului
metalic al coroanelor mixte sunt: E. Fractura radicular
A. Galvanizarea (pag. 189)

B. Sinterizarea 21 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta

C. Turnarea din titan indicatii in cadrul terapiei de reconstituire
coronara prin inlay:
D. Ambutisarea
A. Refacerea ocluziei functionale sau prevenirea
E. Tehnica Ceraplatin (Korber) disfunctiei ocluzale
(pag. 240+241) B. Retentori pe stalpi terminali sau intermediari in
edentatii intercalate intinse
C. Ocluzii nefavorabile
D. Retentori pentru punti de intindere mica
E. Sprijin pentru protezele scheletate
(pag. 171)

Pag. 137 din 183

 22 In care din situatiile clinice enumerate mai *2 Longevitatea restaurarilor protetice fixe
jos este contraindicata terapia protetica prin depinde de:
coroane de invelis nemetalice (estetice):
A. cu cat pacientul este mai in varsta, cu atat
A. Fracturi dentare in 1/3 incizala longevitatea restaurarii este mai mare
B. Discromii, distrofii, displazii B. cu cat intermediarii sunt mai multi, cu atat durata
de functionalitate a restaurarii este mai lunga
C. Unele malpozitii (oropozitia)
C. factorii de risc la mandibula sunt mai crescuti
D. In ocluziile adanci traumatice
decat la maxilar
E. In ocluziile cap la cap (cele ceramice)
D. proteza partiala fixa cu doi dinti stalpi are un
(pag. 190) prognostic mai bun decat una cu mai multi dinti
stalpi
23 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
indicatii in terapia protetica prin coroane de E. factorii ce tin de placaj nu pot influenta
substitutie: longevitatea restaurarii
(pag. 446-447)
A. Malpozitii care nu pot fi corectate ortodontic sau
chirurgical *3 Intermediarii in semisa:
B. Dinti depulpati, cu discromii si obturatii mari A. modificarile vizeaza zona vestibulara
nearmate
B. acopera versantul vestibular al crestei pana la
C. Radacini prea scurte coama acesteia
D. Fracturi radiculare C. retentioneaza mai multe resturi alimentare fata
E. Fracturi coronare in 1/3 mijlocie sau cervicala de intermediarii in sa
(pag. 257-258) D. se utilizeaza frecvent in zonele cu vizibilitate
redusa la maxilar
24 Care din urmatoarele afirmatii privind
caracteristicile scheletului metalic al E. au dimensiuni orale mai reduse, care impiedica
igienizarea
coroanelor metalo-ceramice sunt corecte:
(pag. 458)
A. Sunt necesare macroretentii
B. Capa metalica este elastica *4 Reprezinta sisteme integral polimerice:
C. Grosimea capei metalice este de maxim 0,3 mm A. Procera
D. Trecerea de la metal la materialul ceramic se B. Dicor
face prin unghiuri rotunjite C. Cerapearl Express
E. Trecerea de la metal la materialul ceramic se D. Targis-Vectris
face prin unghiuri ferme
E. Precident
(pag. 237)
(pag. 442)
Tema nr. 56
*5 Intermediarii metalo-ceramici:
Elemente structurale ale puntilor dentare
A. au un schelet metalic deformabil
Bibliografie asociata temei:
B. sunt fizionomici
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica C. sunt mai putin rezistenti
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, D. nu se recomanda conformarea unui prag oral
2011. in scheletul metalic
pag. 434-482
E. contactul corpului de punte cu mucoasa crestei
*1 Dupa material, protezele partiale fixe pot fi este recomandat sa fie pe metal
confectionate: (pag. 474-475)
A. integral metalice
B. mixte, dintr-un singur material
C. prin turnare
D. prin turnare si polimerizare
E. intramucoase
(pag. 438-439)

Pag. 138 din 183

6 Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
intermediarii puntilor dentare sunt:
A. sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu dintii
vecini
B. sa fie estetici
C. sa inlocuiasca functiile dintilor pe care ii
inlocuiesc
D. sa permita acces maxim in vederea igienizarii
E. sa nu dea impresia ca dintele iese din gingie
(pag. 452)
7 Corpurile de punte avand intermediari cu
contacte punctiforme:
A. realizeaza contact punctiform cu mijlocul crestei
edentate
B. se mai numesc si corpuri de punte conice
C. pe sectiune, au forma ovoidala
D. sunt preferate in zonele de sprijin mandibulare
E. nu sunt indicate in cazul crestelor edentate
inguste
(pag. 460)
8 Dupa tehnologia de elaborare, puntile
dentare pot fi obtinute prin:
A. turnare si coacere
B. turnare si polimerizare
C. electroeroziune
D. turnare computerizata
E. polimerizare, in cazul puntilor metalo-ceramice
(pag. 439)
9 Protezele partiale fixe cu intermediari
integral polimerici:
A. pastreaza integritatea stopurilor ocluzale
B. la ora actuala se folosesc pentru restaurari
provizorii
C. nu sufera modificari cromatice in timp
D. nu au o rezistenta mecanica satisfacatoare
E. intermediarii Targis-Vectris nu provoaca iritatii in
contact cu tesutul gingival
(pag. 440-442)
10 In realizarea designului intermediarilor unei
proteze partiale fixe se au in vedere
urmatoarele variabile:
A. materialul din care va fi realizata restaurarea
B. pretentiile estetice ale pacientului
C. forma crestei edentate
D. starea tesuturilor moi ce acopera creasta
edentata
E. lungimea si latimea spatiului edentat
(pag. 451)
11 Care sunt avantajele tehnicii Inzoma?
A. se obtine un corp de punte metalo-ceramic
foarte rezistent
B. legatura aliaj-ceramica este puternica
C. se realizeaza o economie substantiala de aliaj
D. economia realizata la ceramica poate atinge 40%
E. machetele intermediarilor sunt prefabricate din
mase plastice
(pag. 479)
12 Functiile unei proteze partiale fixe sunt:
A. protectia crestei edentate
B. refacerea planului de ocluzie
C. inchiderea bresei edentate
D. impiedica aparitia migrarilor dentare
E. protectia parodontiului dintilor antagonisti
(pag. 435)
13 O proteza partiala fixa este alcatuita din:
A. dinti stalpi
B. intermediari
C. elemente de agregare
D. corp de punte
E. coroane de acoperire
(pag. 437)
14 Intermediarii micsti:
A. sunt realizati din doua materiale
B. sunt cel mai putin utilizati in prezent
C. scheletul metalic este placat cu diverse aliaje
D. materialul compozit nu trebuie sa acopere
complet scheletul metalic al corpului de punte
E. stopurile ocluzale ale intermediarilor placati cu
polimeri trebuie sa fie asigurate de suprafetele
metalice
(pag. 443-444)
15 Intermediarii in sa:
A. au un design foarte asemanator cu al dintilor
naturali
B. realizeaza un contact larg cu creasta edentata
C. nu oblitereza ambrazurile vestibulare si proximale
D. sunt usor de igienizat
E. se indica in special in zona frontala
(pag. 457-458)
Pag. 139 din 183
16 Crestele breselor edentate:
A. se pot conforam prin procedee chirurgicale
pentru un anumit gen de intermediari
B. in functie de cantitatea de tesut pierdut, se
impart in trei clase
C. clasa a-III-a presupune pierdere in inaltime, cu
pastrarea lungimii
D. clasa I presupune pieredere atat in inaltime, cat
si in latime
E. clasa I presupune pierdere in latime, cu
pastrarea inaltimii
(pag. 464)
* 21 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o
17 Intermediarul corect conceput in zona
laterala are urmatoarele caracteristici, cu
exceptia:
A. toate suprafetele trebuie sa fie convexe
B. contactul cu versantul vestibular al crestei
trebuie sa fie minim
C. tabla ocluzala sa fie in armonie cu dezocluzia
tuturor dintilor
D. lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai
mare fata de cea a dintilor stalpi adiacenti
E. in cazul in care creasta este mult resorbita,
trebuie prevenit aspectul de spatii negre
(pag. 469)
18 Intermediarii metalici:
A. se mai numesc si masivi
B. se recomanda in zonele de sprijin maxilare
C. indicatia majora este cand spatiul protetic e mai
mic de 8 mm
D. se indica la mandibula, cand spatiul protetic e
mai mic de 5 mm
E. nu pot fi confectionati decat impreuna cu
elementele de agregare
(pag. 470)
19 Corpurile de punte cu raport tangent liniar:
A. designul lor este diferit la maxilar fata de
mandibula
B. ingustarea lor vestibulo-orala se face doar cand
spatiul protetic este mic
C. la mandibula, reducerea suprafetei ocluzale se
face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
D. suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara
individualizarea intermediarilor
E. ambrazurile dinspre elementele de agregare vor
fi cat mai reduse
(pag. 460)
20 Puntile cu intermediari integral ceramici:
A. necesita infrastructura metalica
B. au aparut odata cu dezvoltarea unor mase
ceramice noi
C. rezistrenta mecanica a ceramicii a fost
imbunatatita prin inglobarea de oxizi de aluminiu
D. corpurile de punte trebuie sa fie de amplitudine
cat mai redusa
E. printre sistemele integral ceramice se numara:
Hi-ceram, Cerestore, Targis-Vectris
(pag. 442)
conditie pe care trebuie sa o indeplineasca
intermediarii puntilor dentare, dupa Glicman:
A. Sa permita un acces minim pentru asigurarea
unei igiene corespunzatoare
B. Sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu
antagonistii
C. Sa nu respecte ambrazurile cervicale
D. Sa fie conceputi si elaborati pentru a retine
resturi alimentare si placa dentara
E. Sa nu preia functiile dintilor pe care ii inlocuiesc
(pag. 452)
22 Care din urmatoarele afirmatii privind corpul
de punte cu intermediari suspendati sunt
corecte:
A. Sunt utilizati in zonele cu importanta fizionomica
minora
B. Grosimea in sens ocluzo-mucozal a corpului de
punte trebuie sa fie de minim 3 mm
C. Suprafetele intermediarilor suspendati sunt
convexe in ambele sensuri (vestibulo-lingual si
mezio-distal)
D. Au rol in restaurarea stopurilor ocluzale si
stabilizarea dintilor adiacenti si antagonisti
E. Suprafetele intermediarilor suspendati sunt
convexe numai in sens vestibulo-lingual
(pag. 461)
23 Care din urmatoarele afirmatii privind
intermediarii corpurilor de punte cu contacte
punctiforme sunt corecte:
A. Sunt preferate in zonele de sprijin mandibulare
B. Datorita aspectului se mai numesc si "corpuri de
punte conice"
C. Toti intermediarii realizeaza un singur contact
punctiform cu creasta edentata
D. Fetele vestibulare si orale converg spre zona
cervicala
E. Fetele vestibulare si orale converg spre zona
ocluzala
(pag. 460)
Pag. 140 din 183
Tema nr. 57 *5 In cazul protezelor partiale fixe cu sprijin
Etape ale terapiei prin punti dentare: amprentarea implantar:

Bibliografie asociata temei: A. sunt necesare amprente foarte fidele

N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V. B. pentru stalpii implantari neretentivi se
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica recomanda tehnica sandwich
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, C. stalpii implantari retentivi nu trebuie sa ramana in
2011. amprenta, pentru a evita deformarile
pag. 630-690
D. toate afirmatiile sunt false
*1 Conditiile esentiale pe care trebuie sa le E. toate afirmatiile sunt adevarate
indeplineasca un material de amprenta in
(pag. 687-688)
protezarea fixa sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. fluiditate 6 Amprentarea in protezarea fixa se poate face
prin urmatoarele metode:
B. plasticitate
A. conventionala, prin procedeu direct de machetare
C. fidelitate
B. conventionala, prin metoda indirecta
D. elasticitate
C. opto-electronica
E. stabilitate dimensionala
(pag. 640) D. mecano-electronica, bazata pe proprietatile
fotonice ale luminii
*2 Alegerea unui anumit tip de material de E. folosind dispozitive speciale, profilometre
amprentare se face tinand cont de anumite
(pag. 630-631)
criterii:
A. timpul de pastrare al amprentei pana la 7 Pentru a limita desprinderea materialului de
realizarea modelului amprenta de pe portamprenta:
B. necesitatea realizarii succesive a mai multor A. se asigura retentia materialului cu ajutorul
modele retentiilor mecanice
C. manipulare facila B. se umplu cu ceara sau cu alte materiale zonele
neretentive
D. pretul de cost
C. nu se vor exercita tractiuni direct pe portamprenta
E. toate de mai sus
D. dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat
(pag. 640)
mai rapida
*3 In ceea ce priveste relatiile model-amprenta, E. dezinserarea amprentei se face cu o miscare cat
sunt adevarate urmatoarele: mai lenta
A. amprenta reprezinta negativul dintilor preparati (pag. 633-634)
B. amprenta serveste drept tipar in turnarea 8 Obiectivele amprentei in protetica fix sunt:
modelului
A. redarea cat mai fidela a preparatiei
C. alegerea lingurii universale este importanta
B. nu este necesara redarea limitei cervicale a
D. toate de mai sus sunt adevarate preparatiei
E. varianta c este falsa C. redarea rapoartelor preparatiei cu parodontiul
(pag. 663-664) marginal

*4 Materialele de amprenta fotopolimerizabile: D. inregistrarea reliefului dintilor omologi

E. redarea rapoartelor preparatiei cu dintii vecini
A. se livreaza in seringi sau tuburi
(pag. 636)
B. se incarca in portamprente transparente
C. modelele pot fi turnate pana la doua saptamani
dupa amprentare
D. a, b, c sunt adevarate
E. c este fals
(pag. 645)

Pag. 141 din 183

9 Pregatirea santului gingival in vederea 14 Amprentarea prin tehnica dublului amestec:
amprentarii are urmatoarele obiective:
A. este o amprenta globala monofazica
A. indepartarea permanenta a tesutului gingival de B. este o amprenat globala in doi timpi
suprafata dentara
C. utilizeaza elastomeri in consistente diferite
B. evidentierea zonei cervicale si a unei parti din
suprafata subiacenta D. vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea
unui arcade intregi
C. asigurarea accesului in plan vertical pentru
elastomerul fluid E. tehnica de preteaza pentru siliconi si hidrocoloizi
reversibili
D. crearea unui spatiu pentru asigurarea grosimii
marginii amprentei (pag. 669-670)
E. distantarea gingiei nu trebuie mentinuta pe toata 15 Amprenta arcadelor antagoniste:
durata intaririi amprentei
A. se ia de obicei cu linguri individuale si alginat
(pag. 638)
B. se ia de obicei cu linguri standard
10 Materialele de amprenta pot fi clasificate in: C. se poate lua si cu siliconi
A. rigide ireversibile D. cand pe arcada antagonista exista zone
B. semirigide ireversibile retentive, amprenta va inregistra doar zona
supraecuatoriala
C. termoplastice
E. se poate lua si cu hidrocoloizi reversibili
D. elastice reversibile
(pag. 671)
E. elastice ireversibile (hidrocoloizi agar-agar)
(pag. 640) 16 Inregistrarea ocluziei:
A. este o etapa importanta in protetica fixa
11 Polieterii au urmatoarele proprietati:
B. permite montarea modelelor in articulator
A. sunt materiale hidrofobe
C. clinic, se pot determina trei pozitii ocluzale
B. sunt materiale hidrofile
D. grosimea materialului care inregistreaza ocluzia
C. vascozitatea lor creste rapid trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare
D. vascozitatea lor creste lent, datorita reactiei de pe o adancime de 1,5-2 mm
polimerizare E. la ora actuala, nu se mai folosesc elastomeri de
E. stabilitatea dimensionala este buna sinteza
(pag. 643) (pag. 671-672)

12 Materialele si instrumentele necesare 17 Dezinfectia amprentelor:

realizarii amprentei cu alginat sunt:
A. dezinfectia externa se caracterizeaza prin
A. compas distrugerea germenilor prin actiune chimica
si/sau fizica
B. leucoplast
B. poate fi si sub forma de autodezinfectie
C. portamprenta individuala
C. materialele de amprenta se pot steriliza termic
D. a,c
D. dezinfectia prin imersie nu presupune clatirea
E. a,b,c
prealabila a amprentei
(pag. 653)
E. eficienta baii dezinfectante este constanta
13 Factorii care pot genera deformari sau lipsa (pag. 676-677)
unor detalii la nivelul amprentei cu
hidrocoloizi reversibili sunt:
A. indepartarea rapida a amprentei de pe campul
protetic
B. dezinsertia amprentei inainte ca gelul sa fi atins
temperatura de 37 grade celsius
C. exercitarea unor presiuni in cursul gelificarii
D. turnarea imediata a modelului
E. intarzieri in turnarea modelului
(pag. 656)

Pag. 142 din 183

 18 In alegerea lingurii pentru amprentare se tine * 22 Care afirmaie privind alegerea materialului
cont de: din care se va confeciona lingura
individual de amprent este corect:
A. la amprenta cu alginate, se aleg linguri cu
perforatii A. Modul de elasticitate sczut
B. la amprenta cu siliconi chitosi, se utilizeaza B. Imposibilitatea controlrii depunerii unui strat
portamprenta cu orificii uniform de material de amprent
C. pentru amprenta de spalare sunt recomandate C. Toleran la umiditate
linguri din mase plastice
D. Adeziune slab a materialului de amprent la
D. daca stratul de material dintre portamprenta si lingur
campul protetic este prea subtire, pot apare
E. Stabilitatea formei i a volumului att la aer ct i
deformari
n mediu umed
E. majoritatea problemelor apar in alegerea lingurii (pag. 665)
mandibulare
(pag. 683-684) * 23 Care afirmaie privind tehnica de amprentare
cu hidrocoloizi reversibili este corect:
19 Timpul scurs intre efectuarea preparatiei si
momentul amprentarii: A. Dezinseria amprentei nainte ca gelul s fi atins
temeratura de 37C
A. este un parametru important, frecvent neglijat
B. Stoperele adezive nu trebuie s ia contact cu
B. daca in timpul prepararii bonturilor se lezeaza suprafeele ocluzale ale dinilor nepreparai
parodontiul marginal, e bine sa se astepte 3 zile
C. Dezinseria amprentei cnd gelul a atins
pana la amprentare
temperatura de 37C
C. in cazul unei preparatii in totalitate subgingivala,
D. Lingura cu materialul de amprent se poate
se indica amprentarea in aceeasi sedinta
depozita n baia de lucru pe timp nelimitat
D. in cazul lezarii parodintiului marginal, se
E. Tuburile ce conin hidrocoloidul reversibil se
recomanda ca amprentarea sa fie efectuata
depun direct n baia de depozitare
dupa o saptamana
(pag. 655-656)
E. aceasta nu este in toate cazurile un parametru
important * 24 Care din urmtoarele afirmaii reprezint un
(pag. 682) avantaj n utilizarea materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
20 Amprentarea ocluziei:
A. Necesitatea unor linguri speciale
A. se inregistreaza cu un material cu plasticitate
mare in faza initiala B. Manipularea materialului este extrem de simpl,
fiind eliminat omogenizarea i ncrcarea
B. in protetica fixa, Shillingburg recomanda amestecului n seringi
utilizarea unei chei de ceara
C. Depozitarea materialului prelevat din tub /
C. elastomeri de sinteza nu sunt recomandati sering intr-un loc ntunecos dac se ntrzie
D. se poate inregistra cu ceara speciala de tip inserarea lingurii pe cmpul protetic.
Beautypink D. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
E. cheia de ocluzie obtinuta serveste la montarea accesibile spotului luminos
corecta a modelelor in articulator E. Nu se poate utiliza la pacienii cu alergie la
(pag. 672) uretani
(pag. 645-646)
* 21 Care din urmtoarele materiale de amprent
utilizate n protezarea fix face parte din
grupa materialelor elastice reversibile:
A. Hidrocoloizii agar agar
B. Gutaperca
C. Ceruri
D. Siliconi
E. Polieteri
(pag. 640)

Pag. 143 din 183

* 25 Care din urmtoarele afirmaii reprezint un
avantaj n utilizarea materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
A. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
accesibile spotului luminos
B. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering intr-un loc ntunecos dac se ntrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic.
C. Necesitatea unor linguri speciale
D. Practicianul are un control desvrit asupra
timpului de lucru.Intervalul de priz este relativ
scurt, aproximativ 3 min.
E. Nu se poate utiliza la pacienii cu alergie la
uretani
(pag. 645-646)
26 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
obiective ale amprentei n protetica fix:
A. Redarea ct mai fidel a formei, detaliilor i
dimensiunilor preparaiei
B. Preluarea i redarea parial a rapoartelor
preparaiei cu parodoniul marginal
C. nregistrarea i redarea ct mai corect a
reliefului dinilor antagoniti
D. Redarea exact a rapoartelor preparaiei cu
dinii vecini
E. Realizarea unui model de lucru ct mai apropiat
de cmpul protetic
(pag. 636)
27 Care din urmtoarele afirmaii constituie
obiective n pregtirea anului gingival
pentru reproducerea fidel a zonei terminale
a bontului n protetica fix:
A. ndeprtarea definitiv a esuturilor gingivale de
suprafeele dentare pentru a evidenia zona
cervical i o parte din suprafaa subiacent
B. ndeprtarea temporar a esuturilor gingivale de
suprafeele dentare pentru a evidenia zona
cervical i o parte din suprafaa subiacent
C. Crearea unui spaiu, n plan orizontal, care s
asigure grosime suficient marginii amprentei
D. Spaiul creat pentru materialul de amprentare
trebuie s fie umed, cu urme de saliv i secreii
sulculare
E. Distanarea gingiei trebuie meninut pe toat
durata ntririi amprentei
(pag. 638)
28 Care din urmtoarele afirmaii constituie
dezavantaje ale materialelor de amprent
fotopolimerizabile:
A. Necesitatea unor linguri speciale, transparente
B. Materialul se poate utiliza la pacienii cu alergie
sau sensibilitate crescut la uretani, acrilai sau
metacrilai
C. Dificultatea polimerizrii n zonele greu
accesibile spotului luminos
D. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering la lumin, dac se ntrzie inserarea
lingurii pe cmpul protetic
E. Depozitarea materialului prelevat din tub /
sering ntr-un loc ntunecos, dac se ntrzie
inserarea lingurii pe cmpul protetic
(pag. 645-646)
29 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
exigene privind alegerea materialului din
care se va confeciona lingura individual de
amprent n protetica fix:
A. Stabilitatea formei att la aer ct i n mediu
umed
B. Modul de elasticitate sczut
C. Rezisten la umiditate
D. Rezisten la umiditate
E. Instabilitatea formei i a volumului att la aer ct
i n mediul umed
(pag. 664-665)
30 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
dificulti ce apar n timpul amprentrii cu
silicon de adiie n sistemul Penta:
A. Incluziuni de aer la nivelul limitei de preparaie
B. Adeziune perfect a siliconului de lingura de
amprent
C. Fisuri reprezentate parial
D. Materialul nu face / face priz foarte ncet
E. Legtur slab ntre materialul de corectur i
amprenta iniial
(pag. 665-666)
31 Reprezint criterii n alegerea materialelor i
metodelor de amprentare in protetica fix
prin metoda convenional urmtoarele
afirmaii:
A. Gradul fidelitii materialului de amprent
B. Intervalul de timp care st la dispoziia
practicianului pentru realizarea amprentei
C. Instabilitatea dimensional a materialului de
amprent
D. Posibilitatea de conservare i de confecionare
repetat a modelului
E. Specificul metodelor i materialelor de care
dispunem pentru realizarea modelului
(pag. 631)
Pag. 144 din 183
32 Care din urmtoarele metode de amprentare
se utilizeaz n protezarea fix:
A. Convenional, prin procedeul direct, cnd
macheta protezei unidentare se face direct n
cavitatea bucal
B. Convenional, prin procedeul indirect, cu
diverse materiale de amprent n linguri de
amprent standard sau individuale
C. Mecanic, ce utilizeaz proprietile ondulatorii i
fotonice ale luminii
D. Mecanic sau mecanoelectronic ce utilizeaz
dispozitive speciale numite profilometre
E. Optic, ce utilizeaz proprietile ondulatorii i
fotonice ale luminii
(pag. 630-631)
33 Care din urmtoarele materiale de amprent
fac parte din gupa materialelor elastice
ireversibile utilizate n protetica fix:
A. Alginate
B. Polisulfuri
C. Materiale bucoplastice
D. Polimeri acrilici
E. Polieteri
(pag. 640)
34 Care din urmtoarele materiale de amprent
fac parte din gupa materialelor rigide
reversibile utilizate n protetica fix:
A. Compounduri Stents
B. Polimeri acrilici
C. Materiale bucoplastice
D. Siliconi
E. Gutaperca
(pag. 640)
35 Care din urmtoarele afirmaii constituie
reguli n amprentarea cu hidrocoloizi
ireversibili(alginate):
A. Masurarea distanei dintre cele dou puncte
ectomolare superioare sau inferioare
B. Utilizarea unei linguri de amprent prevzut cu
retenii
C. Gabaritul transversal al portamprentei depete
cu 3mm de fiecare parte distana masurat intre
cele dou puncte ectomolare
D. Dozarea pulberii i a apei se face cu ajutorul
unor dozatoare anexate la ambalajul produsului
E. ndeprtarea rapid a amprentei de pe cmpul
protetic nainte de priza final a materialului
(pag. 653-654)
36 Care din urmtoarele cauze produc
deformri ale materialului de amprent:
A. Relaxarea din solicitrile induse n timpul prizei
B. Sinereza (pierderea de ap) la hidrocoloizi
C. Imbibiia la hidrocoloizi i polieteri
D. Contracia prin oc termic la elastomeri i prin
creterea de greutate la siliconii ce reticuleaz
prin condensare
E. Contracia prin oc termic la elastomeri i prin
pierderea de greutate la siliconii ce reticuleaz
prin condensare
(pag. 634)
37 Toate materialele de amprent prezint o
curb specific de priz ce variaz sub
influena unor factori:
A. Temperatura
B. Umiditatea
C. Dozajul catalizatorului
D. Malaxarea
E. Vscozitatea
(pag. 647)
38 Amprenta cu hidrocoloizi ireversibili
(alginate) cu linguri standard este indicat
pentru:
A. Arcadele antagoniste
B. Modelele de studiu i documentare
C. Modelele pentru realizarea portamprentelor
D. Coroane i puni (doar alginat clasa A)
E. Modele de lucru pentru incrustatii
(pag. 653)
39 Indiferent de elastomerul de sintez folosit
tehnologia de amprentare are o serie de faze
comune:
A. Pregtirea anului gingival cnd se
amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale
situate intrasulcular
B. Amprentarea anului gingival
C. Amprentarea cu portamprente individuale a
preparaiilor mpreun cu dinii ntregii arcade
D. Amprentarea arcadei antagoniste cu alginat
E. nregistrarea relaiilor ocluzale
(pag. 658)
Pag. 145 din 183
40 n timpul amprentrii cu siliconi de adiie
(utiliznd sistemul Penta), legtura slab
ntre materialul de corectur i amprenta
iniial se datoreaz:
A. Utilizrii unor clase de material incompatibile
B. Contaminrii amprentei iniiale
C. Tensiunii superficiale prea mari
D. Tensiunii superficiale prea mari
E. Restaurarea provizorie a fost realizat direct
naintea amprentei
(pag. 666)
41 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
obiective ale amprentarii in protetica fixa:
A. Redarea partiala a formei, detaliilor si
dimensiunilor preparatiei
B. Preluarea si redarea cu fidelitate maxima a
rapoartelor preparatiei cu parodontiul marginal
C. Inregistrarea si redarea cat mai corecta a
reliefului dintilor antagonisti
D. Redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii
vecini
E. Posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai
exact
(pag. 636)
42 Care din urmatoarele afirmatii privind factorii
clinici ce influenteaza fidelitatea unei
amprente in protetica fixa sunt corecte:
A. Suprafetele de amprentat trebuie sa fie umede
B. Inregistrarea limitelor preparatiei nu este
esentiala
C. In cazul preparatiilor subgingivale, materialul de
amprenta trebuie sa depaseasca limita
preparatiei
D. In cazul preparatiilor subgingivale este
contraindicata amprentarea in aceeasi sedinta
cu prepararea bonturilor
E. Inainte de amprentare se efectueaza o asanare
parodontala corecta, pe cadrane
(pag. 637)
43 Care din urmatoarele afirmatii privind
pregatirea santului gingival pentru
reproducerea fidela a zonei terminale a
bontului, in protetica fixa, sunt corecte:
A. Indepartarea definitiva a tesuturilor gingivale de
suprafetele dentare
B. Crearea unui spatiu in plan orizontal care sa
asigure grosime suficienta marginii amprentei
C. Indepartarea temporara a tesuturilor gingivale de
suprafetele dentare
D. Spatiul creat pentru materialul de amprenta
trebuie sa fie uscat, fara saliva, secretii sulculare
sau sange
E. Spatiul creat pentru materialul de amprentare se
mentine uscat pe perioada intaririi intraorale a
materialului de amprenta
(pag. 638)
Tema nr. 58
Etape ale terapiei prin punti dentare: inregistrarea
relatiilor mandibulo-craniene
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, D. Bratu, V.
Mercut, Al. Petre, S. Plopsor, T. Traistaru - Protetica
dentara Vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti,
2011.
pag. 690-740
*1 Termenul de point centric defineste:
A. coincidenta pozitiei de postur si de relatie
centric
B. existenta unei libertti de miscare a mandibulei
n relatie centric n sens transversal de cca
1mm
C. coincidenta pozitiei de intercuspidare maxim si
de relatie centric
D. pozitia de postur
E. acelasi lucru ca si termenul de wide centric
(pag. 709)
*2 Care din urmtoarele metode este utilizat
pentru determinarea spatiului minim de
vorbire:
A. metoda Wild
B. metoda Leonardo Da Vinci modificat
C. metoda Willis
D. metoda Swenson
E. metoda Boianov
(pag. 699)
Pag. 146 din 183
*3 Care din urmtoarele caracteristici apartine
ocluziei centrice:
A. orice dinte vine n contact cu doi dinti antagonisti
B. cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar se angreneaz ntre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar
mandibular
C. liniile mediane ale celor dou arcade dentare nu
se afl n acelasi plan
D. arcada maxilar este circumscris de ctre cea
mandibular
E. dintii maxilari se afl ntr-o pozitie mezializat
fat de cei mandibulari
(pag. 712-713)
*4 Pozitia de intercuspidare maxim:
A. coincide ntotdeauna cu cea de relatie centric
B. n pozitia de intercuspidare maxim se
nregistreaz o contractie voluntar maxim a
muschilor cobortori ai mandibulei
C. la cca 90% dintre subiecti, pozitia de
intercuspidare maxim se gseste posterior de
cea de relatie centric
D. este o pozitie functional folosit n deglutitie
E. n pozitia de intercuspidare maxim se
nregistreaz o contractie involuntar maxim a
muschilor cobortori ai mandibulei
(pag. 709)
*5 n mod normal, dimensiunea vertical de
postur este:
A. mai mic cu 2 - 4mm fat de dimensiunea
vertical de relatie centric
B. mai mare cu 2 - 4mm fat de dimensiunea
vertical de relatie centric
C. egal cu dimensiunea vertical de relatie centric
D. msurat ntre punctele nasion - gnation
E. msurat ntre punctele nasion - subnazale
(pag. 699)
6 Parametrii ocluzali sunt reprezentati de ctre:
A. cuspizii de sprijin
B. planul de ocluzie
C. dimensiunea vertical de ocluzie
D. ghidajul anterior
E. spatiul minim de vorbire
(pag. 710)
7 Care din urmtoarele afirmatii despre metoda
Leonardo Da Vinci de determinare a relatiei
centrice la pacientul dentat sunt adevrate:
A. compar dimensiunea etalon msurat nasion
subnazale cu dimensiunea modificat subnazale
gnation
B. este o metod antropometric cu repere
preextractionale
C. este o metod antropometric fr repere
preextractionale
D. compar dimensiunea etalon msurat trichion
ophrion cu dimensiunea ophrion nasion
E. este o metod functional
(pag. 698)
8 Reperele cu ajutorul crora se poate verifica
relatia de postur corect sunt:
A. frontal
B. dentar
C. labial
D. temporal
E. osos
(pag. 695)
9 Semnele si simptomele caracteristice
afectrii etajului inferior al fetei si care impun
corectarea nltimii acestuia sunt:
A. spatiu de inocluzie fiziologic < 4mm
B. pierderea stopurilor ocluzale
C. disfunctia ATM
D. spatiu de inocluzie fiziologic > 4mm
E. stergerea santului nazo-labial
(pag. 703)
10 Relatia centric:
A. este relatia existent ntre mandibul si craniu la
o dimensiune vertical de ocluzie corect, cu
condilii situati n pozitia lor cea mai retras,
nefortat n cavitatea glenoid
B. este cea mai retrudat pozitie fiziologic a
mandibulei fat de maxilar
C. poate fi nregistrat prin metoda flexiei fortate a
capului
D. poate fi nregistrat prin metoda Wild
E. se afl n apropiere de axa balama
(pag. 705-706)
Pag. 147 din 183
11 Determinarea relatiei centrice prin metoda 16 Care din urmtorii cuspizi sunt cuspizi de
nscrierii grafice prezint urmtoarele sprijin:
caracteristici:
A. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
A. utilizeaz pentru nscriere unghiul Bennett maxilari
B. utilizeaz pentru nscriere unghiul goniac B. cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
mandibulari
C. foloseste sabloane de ocluzie
C. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
D. este o metod complex
maxilari
E. utilizeaz pentru nscriere arcul gotic
D. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
(pag. 707) mandibulari
12 n cazul unei ocluzii ideale, contactele dento- E. marginile incizale ale incisivilor si caninilor
dentare sunt: mandibulari
(pag. 710)
A. localizate precis
B. stabile 17 Care din urmtorii cuspizi sunt cuspizi de
ghidaj:
C. de tip cuspid cuspid
D. punctiforme A. cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor
maxilari
E. multiple
B. cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor
(pag. 713) mandibulari
13 Determinarea nivelului planului de ocluzie n C. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
cadrul tratamentului prin punti dentare se maxilari
realizeaz astfel: D. cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor
A. n functie de tipul de edentatie, ghidndu-ne mandibulari
dup reperele odontale restante E. marginile incizale ale incisivilor si caninilor
B. la fel att pentru zona frontal a arcadei, ct si mandibulari
pentru cea lateral (pag. 710-711)
C. la mijlocul distantei dintre cele dou creste 18 Care din urmtoarele metode de determinare
edentate pentru zona frontal a dimensiunii verticale a etajului inferior al
D. la mijlocul distantei dintre cele dou creste fetei la pacientii edentati partial sunt metode
edentate pentru zona lateral antropometrice fr repere preextractionale:
E. n cazul atrofiei si resorbtiei exagerate la nivelul A. metoda Wild
unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de
cmpul protetic antagonist B. metoda Boianov
(pag. 739) C. metoda Robinson
D. metoda Silverman
14 Dinamica mandibular prezint urmtorii
determinanti: E. metoda Willis
(pag. 698)
A. ariile ocluzale
B. determinantul functional 19 n ce const pregtirea pacientului edentat
partial n vederea determinrii pozitiei de
C. determinantul anatomic mijlociu
relatie centric n cadrul tratamentului
D. determinantul fundamental protetic prin punti dentare:
E. ATM A. pacientul va fi asezat n fotoliul dentar ct mai
(pag. 715) relaxat, n decubit lateral
B. se vor utiliza metode de relaxare muscular
15 Reperele pozitiei de relatie centric sunt:
C. se vor ndeprta orice reflexe cu punct de
A. reperrul articular plecare articular
B. reperul auricular D. pacientul va fi plasat n conditii ideale de
C. reperul muscular echilibru fiziologic si psihic
D. reperul frontal E. pacientul va fi asezat n fotoliul dentar, cu capul
sprijinit pe tetier si n unghi de 900 cu trunchiul
E. reperul temporal
(pag. 697)
(pag. 716)

Pag. 148 din 183

 20 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
metoda homotropismului linguo-mandibular
de determinare a relatiei centrice sunt
adevrate:
A. const n dirijarea mandibulei n pozitia sa
centric prin comprimarea postero - anterioar a
mentonului
B. este o metod derivat din metoda Lauritzen -
Barelle
C. se bazeaz pe reflexul conform cruia
mandibula urmeaz limba n periplul su static
sau dinamic
D. este o metod complex de determinare a
relatiei centrice
E. datorit homotropismului, mandibula va urma
limba si va cpta o pozitie apropiat de relatia
centric
(pag. 701)
* 21 Posselt definete poziia de postur astfel:
A. Poziia habitual atunci cnd pacientul este
relaxat, n poziie ortostatic iar condilii se afl
ntr-o poziie neutr fr a fi forai n cavitatea
glenoid
B. Poziia pe care o ocup mandibula unui individ
calm, relaxat,respirnd normal pe nas, n poziie
aezat, dar cu capul nesprijinit, ci orientat dup
planul Frankfurt, muchii fiind n stare de repaus
aparent
C. Poziie de echilibru tonic al complexului
muscular de la care pleac i la care ajung toate
micrile mandibulei
D. Relaia dintre mandibul i craniu care se
ntlnete cel mai frecvent atunci cnd subiectul
se afl n poziie ortostatic sau aezat ntr-o
stare de relativ pasivitate
E. Suma rapoartelor cranio-mandibulare atunci
cnd mandibula se afl sub efectul echilibrului
tonic antigravific al musculaturii manductoare
(pag. 691)
* 22 Relaia centric este definit de Academia
internaional de Gnatologie astfel:
A. Mandibula este n relaie centric atunci cnd
condilii se afl n poziia lor cea mai retrudat din
care maxilarele pot face micri laterale.
B. Raport constant al mandibulei fa de baza
craniului i maxilar n care condilii sunt situai n
mod neforat n poziia cea mai nalt, retrudat,
median i simetric n fosele mandibulare.
C. Mandibula se afl n relaie centric numai la
sfritul ciclului masticator i n timpul deglutiiei,
fiind poziia n care condilii sunt fixai n axa
balama terminal
D. Poziia fiziologic a mandibulei fa de baza
craniului i maxilar n care ambii condili sunt n
relaie corespunztoare cu discul lor articular. n
aceast poziie ansamblurile condilo-discale sunt
stabilizate pe pantele posterioare ale tuberculilor
articulari n fosele mandibulare
E. Poziia mandibulo-maxilar cnd condilii
mpreun cu poriunea cea mai subire
(avascular) a meniscului articular se situeaz
ntr-o poziie antero-superioar n raport cu
pantele tuberculilor articulari.
(pag. 696)
* 23 La realizarea relaiei de postur particip
urmtorul element activ:
A. Complexul structural muchi-tendon
B. Aciunea baric pozitiv
C. Factorul nervos
D. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i
periarticulare
E. Aciunea baric negativ
(pag. 692)
* 24 Relaia centric poate fi determinat cu
urmtoarea metod complex:
A. Metoda homotropismului lingo-mandibular
B. Metoda deglutiiei
C. Metoda compresiunii pe menton
D. Memoria ocluzal Lejoyeaux
E. Metoda flexiei forate a capului
(pag. 706)
* 25 Relaia centric poate fi nregistrat utiliznd
urmtoarea metod simpl :
A. Metoda nscrierii grafice
B. Memoria ocluzal Lejoyeaux
C. Metoda deglutiiei
D. Autoocluzorul Lende
E. Metoda stimulrii electrice bilaterale Jenkelson
(pag. 708-709)
Pag. 149 din 183
26 Elementele pasive care particip la realizarea 31 Metodele funcionale fonetice utilizate pentru
poziiei de postur sunt reprezentate de : determinarea relaiei de postur sunt:
A. Factorul muscular A. Metoda Leonardo da Vinci
B. Complexul structural muchi-tendon B. Metoda Wild
C. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i C. Metoda Silverman
periarticulare D. Metoda Landa
D. Aciunea baric negativ
E. Metoda Robinson
E. Factorul nervos (pag. 699)
(pag. 692)
32 Parametrii ocluzali sunt reprezentati de :
27 Elementele active care particip la realizarea
A. Ariile ocluzale
poziiei de postur sunt reprezentate de :
B. Cuspizii de sprijin
A. Factorul muscular
C. Cuspizii de ghidaj
B. Complexul structural muchi-tendon
D. Panta tuberculului articular
C. Aciunea pasiv a esuturilor articulare i
periarticulare E. Ghidajul anterior
D. Aciunea baric negativ (pag. 710)
E. Factorul nervos 33 Ocluzia habitual este:
(pag. 692) A. O poziie de referin
28 Reglarea tonusului muscular se realizeaz B. O poziie de obinuin
prin urmtoarele mecanisme: C. O poziie de comfort
A. Circuitul de reglare al neuronului intercalar D. O intercuspidare maxim obinut n condiii de
Renshaw dezvoltare anormal a sistemului stomatognat
B. Aferenele corticale care conduce mandibula n poziie excentric
fa de craniu
C. Aferenele subcorticale
E. O poziie de convenien
D. Aferenele periferice
(pag. 713)
E. Aferenele vegetative
(pag. 693) 34 Curba de ocluzie sagital (curba Spee):
A. Rezult din unirea vrfurilor cuspizilor vestibulari
29 Metodele antropometrice cu repere
ai dinilor laterali
preextracionale utilizate pentru
determinarea dimensiunii verticale a etajului B. Este convex la maxilar
inferior sunt: C. Este concav la mandibul
A. Utilizarea profilometrului Sears D. Prezint un centru la nivelul cristei Galli
B. Metoda Swenson E. Rezult din unirea vrfurilor cuspizilor orali ai
C. Metoda Silvermann dinilor laterali
D. Metoda Wright (pag. 711)

E. Metoda Leonardo da Vinci 35 Metodele simple de nregistrare a relaiei

(pag. 697) centrice sunt:
A. Metoda homotropismului linguomandibular
30 Metodele antropometrice fr repere
preextracionale utilizate pentru B. Metoda deglutiiei
determinarea dimensiunii verticale a etajului C. Metoda compresiunii pe menton
inferior sunt:
D. Metoda stimulrii electrice bilaterale Jenkelson
A. Metoda Swenson
E. Memoria ocluzal Lejoyeaux
B. Metoda Leonardo da Vinci (pag. 705-706)
C. Metoda Boianov
D. Metoda Willis
E. Metoda Wright
(pag. 698)

Pag. 150 din 183

36 Metode complexe de determinare a relaiei 40 Fixarea provizorie se practic din mai multe
centrice: considerente:
A. Metoda nscrierii grafice A. Verificarea adaptrii pieselor protetice n cele trei
B. Metoda extensiei forate a capului sfere: proximal,cervical i ocluzal
B. Cimentarea de durat se face mai corect
C. Memoria ocluzal Lejoyeaux
deoarece inserarea protezelor pariale fixe este
D. Autoocluzorul Lende mai exact
E. Centrocordul Optow C. Verificarea adaptrii scheletului metalic
(pag. 708) D. Asigurarea unei perioada de adaptare a
musculaturii faciale
37 Relaia de postur corect indus poate fi
apreciat prin verificarea urmtoarelor E. Verificarea aspectului fizionomiei i al fonaiei
repere caracteristice: (pag. 749)
A. Reperul articular * 41 Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza
B. Reperul muscular prin urmatoarea metoda complexa:
C. Reperul tegumentar A. Metoda "homotropismului linguo-mandibular"
D. Reperul osos B. Metoda compresiunii pe menton
E. Reperul dentar C. Metoda deglutitiei
(pag. 695) D. Metoda flexiei fortate a capului
38 nlimea etajului inferior trebuie corectat E. Metoda inscrierii grafice
dac sunt prezente urmtoarele semne i (pag. 705-707)
simptome caracteristice:
42 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
A. Uzura redus a dinilor restani compensat prin caracteristici ale determinarii relatiei centrice
egresii dentare prin metoda inscrierii grafice in cadrul
B. Bree edentate ntinse cu pierderea stopurilor terapiei protetice prin punti dentare:
ocluzale
A. Se inregistreaza traiectoria de miscare
C. Spaiu de inocluzie fiziologic mai mare de 4 mm mandibulara prin miscari test de propulsie
D. Mrirea distanei subnazale-gnation i tergerea (protruzie) si lateralitate dreapta-stanga
anului nazo-labial B. Din inscriere rezulta un unghi de 120 de grade
E. Diminuarea eficienei masticatorii numit si arc gotic
(pag. 703) C. Este o metoda simpla de determinare a relatiei
centrice
39 Neadaptarea cervical a coroanelor pe bont D. Miscarile de propulsie si retropulsie sunt maxime
poate fi determinat de:
E. Varful arcului gotic corespunde relatiei centrice
A. Minusuri pe suprafaa intern a componentei
metalice (pag. 707)

B. Resturi din cimentul provizoriu 43 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta

C. Existena unor arii de contact prea largi caracteristici ale ocluziei centrice:

D. Plusuri pe suprafaa intern a componentei A. Arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara

metalice atat in zona frontala cat si in zona laterala
E. Existena unor arii de contact prea strnse B. Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se
afla in acelasi plan
(pag. 743)
C. Cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar se angreneaza intre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar
mandibular
D. Datorita dimensiunii reduse a incisivilor
mandibulari in raport cu cei maxilari, dintii
maxilari se afla intr-o pozitie mezializata fata de
cei mandibulari
E. Cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar se angreneaza intre cuspidul medio-
vestibular si cel disto-vestibular al primului molar
mandibular
(pag. 712-713)

Pag. 151 din 183

Tema nr. 59 *5 Zona functional lingual retromolar se mai
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala numeste si:
si edentatia totala A. Ney si Bowmann
Bibliografie asociata temei: B. punga Eisenring
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M. C. punga lui Fisch
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011. D. zona Ah
pag. 32-83 E. Fibonacci
*1 Testele de vitalitate mecanice (forajul (pag. 45)
explorator) au urmtoarele caracteristici: 6 n cadrul examenului cervicofacial al
A. se recomand a fi primul dintre testele de pacientilor edentati partial sau total,
vitalitate utilizate inspectia de profil urmreste:
B. un dinte cu pulpit cronic va genera un rspuns A. unghiul nazo - labial
intens pozitiv
B. unghiul gotic
C. const n trepanarea dintelui la locul de electie
C. unghiul goniac
D. utilizeaz curenti continui rectangulari
D. expresia fetei
E. se realizeaz cu o frez sferic montat n piesa
E. proportia etajelor fetei
contraunghi
(pag. 36)
(pag. 48-49)
7 n cadrul examenului cervicofacial al
*2 Testele de vitalitate pulpar prezint
pacientilor edentati partial sau total, prin
urmtoarele caracteristici:
palparea masei musculare se evalueaz:
A. nregistreaz statusul fibrelor nervoase si al
vaselor de snge A. dezvoltarea muschiului

B. se recomand ca forajul explorator s fie primul B. consistenta

test de vitalitate utilizat C. temperatura
C. anxietatea pacientului poate genera un rspuns D. tonicitatea
fals negativ la aceste teste
E. sensibilitatea
D. se pot realiza cu stimuli termici, electrici sau
(pag. 38)
mecanici
E. hiperreactivitatea pacientului poate genera un 8 n cadrul examenului cervicofacial al
rspuns fals negativ pacientilor edentati partial sau total, palparea
planului osos urmreste:
(pag. 46-48)
A. integritatea osoas
*3 Curba de ocluzie sagital se mai numeste si:
B. tonicitatea
A. Monson si Villain
C. denivelrile n treapt
B. Spee - Balkwill
D. eventualele deformri
C. Dawson
E. consistent
D. Ramfjord
(pag. 40)
E. Jankelson
(pag. 58) 9 Prin palparea articulatiei temporo -
mandibulare se apreciaz:
*4 Perpendiculara pe planul de la Frankfurt n A. pozitia condililor mandibulari
punctul suborbitar, care trece prin canin,
comisur si punctul antropometric gnation B. modificrile de culoare de la nivelul tegumentului
se numeste: supraiacent
C. excursiile condiliene
A. planul Dreyfus
D. zgomotele articulare
B. planul Simon
E. amplitudinea deschiderii gurii
C. planul Camper
(pag. 41-42)
D. planul palatin
E. planul de ocluzie
(pag. 75)

Pag. 152 din 183

10 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
examinarea zonei Ah sunt adevrate:
A. este suficient ca examinarea zonei Ah s se
realizeze n static
B. se face prin punerea n tensiune a vlului palatin
C. poate decela o pozitie vertical a vlului palatin
D. se realizeaz prin manevra Valsalva
E. se realizeaz prin palpare cu un fuloar
(pag. 44)
11 Care din urmtorii stimuli sunt utilizati
pentru efectuarea testelor de vitalitate n
cadrul examenului arcadelor dento -
alveolare:
A. mecanici
B. chimici
C. electrici
D. biologici
E. functionali
(pag. 47)
12 Mobilitatea dentar prezint urmtoarele
caracteristici:
A. poate fi nregistrat prin testul de percutie
B. poate fi tranzitorie
C. poate fi de cauz protetic
D. nu poate fi de cauz protetic
E. poate aprea ca urmare a unor tratamente
ortodontice
(pag. 51)
13 Unittile odonto - parodontale restante pot fi
investigate paraclinic prin:
A. indicele parodontal Ramfjord
B. indicele de plac Silness si Loe
C. studiul de model
D. sistemul diagnodent
E. indicele de mobilitate dentar
(pag. 64, 67, 68)
14 Principalele obiective vizate de ctre
radiografia retro - dento - alveolar sunt:
A. evidentierea aspectului laminei dura
B. analizarea rapoartelor existente ntre
componentele masivului cervico-facial
C. oferirea unei imagini de ansamblu a arcadelor
dento - alveolare
D. evidentierea morfologiei radiculare
E. evidentierea raportului coroan / rdcin
(pag. 61-62)
15 Care din urmtoarele metode reprezint
tehnici imagistice moderne de explorare a
ATM:
A. teleradiografia de profil
B. artrografia temporomandibular
C. cineradiografia
D. rezonanta magnetic nuclear
E. computer - tomografia
(pag. 68-70)
16 Care din urmtoarele afirmatii referitoare la
examenul gnatostatic sunt adevrate:
A. se practic sub forma fotografiei ntraorale n
intercuspidare maxim si relatie centric
B. se practic sub forma fotografiei extraorale de
fat si profil
C. se utilizeaz n investigarea ocluziei
D. const n aplicarea analizei spectrale a sunetelor
n medicina dentar
E. are valoare medico - legal
(pag. 74)
17 La pacientii edentati partial ntins,
diagnosticul de integritate pulpar cuprinde
urmtoarele etape:
A. diagnosticul anatomo - clinic
B. diagnosticul anatomo - patologic
C. diagnosticul topografic
D. diagnosticul de stare general
E. diagnosticul de integritate homeostazic
(pag. 77)
18 Urmtoarele puncte reprezint puncte de
emergent trigeminale:
A. frontal
B. supraorbitar
C. suborbitar
D. etmoidal
E. mentonier
(pag. 40)
19 Principalele cauze n obtinerea uneui
rspuns fals pozitiv la testele de vitalitate
electrice sunt:
A. anxietatea pacientului
B. calcificri intracanalare
C. necroza de colicvatie
D. greseli n izolarea dintelui
E. dinte cu apexul deschis
(pag. 48)
Pag. 153 din 183
 20 Principalele cauze n obtinerea uneui
rspuns fals negativ la testele de vitalitate
electrice sunt:
A. necroz partial
B. consumul de alcool
C. hiperreactivitatea pacientului
D. premedicatia sedativ a pacientului
E. greseli n izolarea dintelui
(pag. 48)
* 21 Inspectia conturului fetei unui pacient
edentat partial sau total se coreleaza cu
urmatorul aspect:
A. Tipul constitutional
B. Coloratia tegumentelor
C. Unghiul nazo-labial
D. Santul labio-mentonier
E. Leziunile odontale coronare
(pag. 35-36)
22 Puntele de emergenta trigeminala sunt:
A. Supraorbitar
B. Suborbitar
C. Occipital
D. Frontal
E. Mentonier
(pag. 40)
23 Moblitatea dentara tranzitorie iatrogena,
depistata in cadrul examenelor clinice si
paraclinice in edentatia partiala, este
consecinta:
A. Sprijinului instrumentarului pe dintii vecini in
cursul unor extractii laborioase
B. Interventiilor chirurgicale parodontale/periapicale
C. Unor stari fiziologice cand creste nivelul
hormonilor vasoactivi (ciclu menstrual / sarcina)
D. Fortelor ortodontice excesive
E. Sindromului de insuficienta parodontala
(pag. 51)
Tema nr. 60
Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente
componente
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 84-104
*1 Situaiile clinice ce nu necesit protezare
imediat cu caracter provizoriu sunt:
A. arcade dentare integre la care se vor executa
extracii n zona frontal i lateral n mai multe
etape;
B. arcade dentare integre la care apare o bre
redus n zona frontal;
C. edentaia total mandibular;
D. arcade dentare edentate parial protezate prin
restaurri fixe la care se recomand ablaia
punilor dentare n scopul refacerii lor;
E. arcade dentare edentate parial protezate mobil
la care se recomand noi extracii cu
transformarea protezei pariale n protez total.
(pag. 85)
*2 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice maxilar:
A. este dispus pe versantul oral al crestei alveolare
dentare frontale;
B. este orientat transversal la nivelul bolii palatine;
C. se prezint sub form de plac acrilic lingual;
D. marginea superioar se plaseaz la nivelul
dinilor restani supracingular sau ecuatorial;
E. marginea sa inferioar ptrunde n zona
funcional lingual central.
(pag. 89)
*3 Elementele de meninere, sprijin i
stabilizare la proteza parial mobilizabil
acrilic:
A. sunt reprezentate de conectorul principal acrilic
lingual;
B. poart denumirea de plac acrilic palatin;
C. la maxilar sunt orientate transversal la nivelul
bolii palatine;
D. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
E. sunt reprezentate de croete.
(pag. 94)
Pag. 154 din 183
*4 Croetele protezei parial mobilizabile
acrilice sunt urmtoarele :
A. croetul Ackers;
B. croetul Bonwill;
C. croetel Roach;
D. croete simple acrilice dentare;
E. croetele Ney.
(pag. 94)
*5 Din grupa croetelor acrilice ale protezei
parial mobilizabile acrilice fac parte:
A. croetul cervico-ocluzal deschis dental;
B. croetul cervico-ocluzal bidentar;
C. croetele simple acrilice dento-alveolare;
D. croetul cervicoalveolar deschis edental;
E. croetul proximal cu caset.
(pag. 94)
6 Avantajele protezrii de urgen sunt:
A. ofer posibilitatea dirijrii cicatrizrii ;
B. fenomenele de rezorbie osoas pot fi reduse;
C. contribuie la procesul vindecrii unor zone ale
fibro-mucoasei de acoperire;
D. nu amelioreaz procesul de cicatrizare;
E. ajut la pregtirea cmpului protetic n vederea
amprentrii.
(pag. 85)
7 eile protezei parial mobilizabile acrilice
prezint urmtoarele caracteristici:
A. au rol de suport al dinilor artificiali;
B. nu transmit forele masticatorii ctre suportul
dento.parodontal;
C. nu au contact direct cu creasta edentat;
D. transmit forele de solicitare conectorului
secundar;
E. numrul acestora este n acord cu numrul
spaiilor protetice poteniale.
(pag. 86)
8 Elementele caracteristice ale arcadelor
artificiale ale protezei parial mobilizabile
acrilice sunt:
A. contribuie esenial la refacerea funciilor
perturbate ale sistemului stomatognat prin
edentaie;
B. alegerea dinilor artificiali trebuie s fie
concordant prin form i culoare cu dinii
restani chiar dac prezint modificri de culoare
i procese carioase;
C. pot fi realizate din porelan;
D. pentru a conserva stabilitatea reliefului ocluzal n
situaiile clinice ce presupun solicitri ocluzale
intense se recomand confecionarea feelor
ocluzale din metal turnat;
E. dinii din porelan pot fi prefabricai sau realizai
prin stupuire.
(pag. 88)
9 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice la mandibul :
A. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
B. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis anterior;
C. are grosime de 2 mm;
D. faa lustruit este orientat spre limb iar faa
nelustruit are orientare dento-alveolar;
E. acoper n totalitate bolta palatin.
(pag. 92)
10 Conectorul principal al protezei parial
mobilizabile acrilice la maxilar:
A. se prezint sub form de plac lingual
semilunar n U deschis posterior;
B. este orientat transversal la nivelul bolii palatine,
purtnd denumirea de palc acrilic palatin;
C. are o grosime de 2 mm;
D. acoper n totalitate bolta paltin, pn la dinii
restani i ei;
E. poate fi ameliorat prin rscroire distal sau
decupare, prin decolatare sau fenestrare.
(pag. 90)
11 Croetele acrilice ale protezei parial
mobilizabile acrilice:
A. asigur ancorarea protezei parial mobilizabile
acrilice;
B. asigur meninerea protezei parial mobilizabile
acrilice;
C. sunt realizate din metal;
D. fac corp comun cu restul construciei protetice;
E. pot porni fie din conectorul principal, fie din ea.
(pag. 94)
Pag. 155 din 183
12 Protezarea flexibil vine n sprijinul:
A. pacienilor alergici la acrilate;
B. situaiilor clinice la care parametrii ce
caracterizeaz suportul odontal nu ofer
condiiile necesare amplasrii corecte a
croetelor turnate;
C. prezenei de torusuri sau tuberoziti
voluminoase;
D. prezenei de tuberoziti reduse ca volum;
E. considerentelor estetice de mascare a recesiunii
gingivale.
(pag. 97)
13 Protezele pariale din acrilat flexibil tip
Valpalst:
A. sunt cele mai puin flexibile proteze pariale;
B. sunt indicate de elecie n cazul pacienilor cu
torus de dimensiune redus;
C. sunt utilizate la pacienii care prezint alergii la
monomerul acrilic;
D. sunt indicate de elecie n cazul pacienilor cu
despicturi palatine;
E. sunt indicate la pacienii care prezint
protuberane osoase .
(pag. 99)
14 Avantajele protezelor pariale din acrilat
flexibil tip Valpalst:
A. proteza este flexibil n zonele retentive;
B. proteza are grosime mare;
C. proteza nu este casant;
D. sunt necesare croetele din srm;
E. poate fi uor rebazat.
(pag. 100)
15 Croetele simple acrilice dentare ale
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. pot fi sub form de pelote;
B. sunt flexibile;
C. se fractureaz uor;
D. pot produce leziuni de decubit;
E. cele mai cunoscte sunt cele descrise de
Kemmeny.
(pag. 94)
16 Crosetele simple metalice ale protezei
parial mobilizabile acrilice:
A. pot fi confecionate din folie metalic;
B. pot fi confecionate din srm;
C. pot fi confecionate din acrilat;
D. sunt reprezentate de croetele simple acrilice
dentare;
E. sunt reprezentate de croetele simple acrilice
alveolare.
(pag. 94)
17 Croetele cervico-ocluzale deschise dental
ale protezei parial mobilizabile acrilice:
A. se mai numesc i croete cu umr;
B. fac parte din grupa croetelor simple metalice;
C. fac parte din grupa croetelor acrilice;
D. este indicat n situaia cnd pe arcad sunt
restani doi dini vecini;
E. este indicat pe dini cu retentiviti moderate.
(pag. 95)
18 Croetul din srm cu trei brae al protezei
parial mobilizabile acrilice:
A. este realizat din srm de vipl de 0,6-0,8 mm
diametru;
B. este asemntor croetului Ackers;
C. asigur retenie i sprijin;
D. este denumit i croet cu bucl;
E. se recomand n zona frontal.
(pag. 97)
19 Croetul cervico-alveolar deschis dental al
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. este denumit i croet cu bucl;
B. este un croet acrilic;
C. este indicat pe dini retentivi;
D. bucla poate fi n form de R;
E. este situat la distan de 0,5 mm de mucoasa
alveolar.
(pag. 96)
20 Croetul cervico-ocluzal deschis dental al
protezei parial mobilizabile acrilice:
A. nu favorizeaz bascularea protezei;
B. este confecionat din srm;
C. prezint un contact redus cu dintele,
D. este indicat pe dini cu retentiviti moderate;
E. asigur retenia prin braul retentiv.
(pag. 95)
Pag. 156 din 183
21 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
caracteristici ale protezarii de urgenta cu
proteza partiala mobilizabila acrilica:
A. Amana din considerente biologice protezarea Bibliografie asociata temei:
definitiva
B. Poate rezolva situatii limita, de maxima urgenta:
fizionomie, fonatie
C. Are drept scop principal conservarea integritatii
morfologice si functionale a sistemului
*1
stomatognat
D. Reprezinta o solutie de tranzitie in algoritmul
terapeutic de reabilitare a edentatiei partiale
intinse
E. Contribuie la procesul vindecarii unor zone ale
fibromucoasei de acoperire sau parodontale
periferice
(pag. 84-86)
22 Versantul vestibular al seii acrilice al unei
proteze partiale are urmatoarele
caracteristici: *2
A. Se intinde pana in zona de reflectie a mucoasei
mobile
B. Se modeleaza astfel incat sa scada tonicitatea
musculaturii oro-faciale
C. Se modeleaza subtiat marginal
D. Poate lipsi din saua frontala atunci cand creasta
edentata din aceasta zona este proeminenta
E. Se continua cu conectorul principal prin
marginea sa orala
(pag. 87)
*3
23 Legea biomecanica a lui Conod care
guverneaza realizarea arcadei artificiale a
unei proteze partiale acrilice se refera la:
A. Schimbarea ordinii dintilor artificiali
B. Modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de
cea a dintilor naturali
C. Reducerea numarului de dinti ai arcadei
artificiale, in special la nivelul seilor terminale
D. Plasarea fortei de solicitare ocluzala in mijlocul
seii, la nivelul centrului geometric *4
E. Plasarea fortei de solicitare ocluzala cat mai
aproape de dintele limitrof edentatiei, contribund
la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile
(pag. 88-89)
Tema nr. 61
Elemente structurale ale protezelor partiale
scheletate
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 116-199
Bara lingual este n contact cu versantul
lingual al crestei alveolare n :
A. edentaia de clasa I;
B. edentaia de clasa a II-a;
C. edentaia de clasa a III-a;
D. edentaia de clasa aIV-a;
E. bara lingual se plaseaz la distan de versantul
lingual al crestei alveolare.
(pag. 118)
Conectorul principal al protezelor pariale
scheletate:
A. realizeaz unirea eilor protetice;
B. este obligatoriu s fie flexibil;
C. se va plasa n contact direct cu parodoniu
marginal;
D. are un volum mare;
E. nu asigur profilaxia parodontal a dinilor
restani.
(pag. 116)
Nu sunt elemente componente ale protezei
scheletate:
A. conectorii principali;
B. croetele;
C. elementele de agregare;
D. conectorii secundari;
E. eile protetice.
(pag. 116)
Croetul Ney numrul 1:
A. este derivat din croetul T al lui Roach;
B. se aplic pe dini cu linia ghid nr. 2;
C. este asemntor croetului Ackers;
D. este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o
fa aspectul numrul 1, iar pe cealalt fa
aspectul liniei ghid numrul 2;
E. este indicat pe molarii conici.
(pag. 140)
Pag. 157 din 183
*5 Elementele speciale de meninere i
stabilizare disjunctoare sau distributoare
simple ale protezelor pariale scheletate sunt:
A. bara cu capse Ceka;
B. croetul cu conector n form de S;
C. bara Dlder;
D. culisele Ceka;
E. croetele Roach.
(pag. 166)
6 Plcua dento-mucozal lingual a protezelor
pariale scheletate:
A. se aplic n situaia n care dinii restani prezint
un grad de parodontopatie marginal cronic, iar
versantul oral al crestei alveolare are nlime
redus;
B. marginea liber va fi situat n depresiunea
dintre dou rugi;
C. se sprijin pe un prag plasat supracingular;
D. faa dento-alveolar se lustruiete;
E. faa oral va fi modelat ca replic anatomic.
(pag. 123)
7 Croetul continuu al protezelor pariale
scheletate:
A. este un foarte bun element de sprijin i
stabilizare;
B. se aplic pe faa oral a dinilor frontali,
supracingular sau pe un prag realizat n smal;
C. poate porni din braele rigide ale unor croete
Roach;
D. se aplic pe molari cu retentivitate bun;
E. este utilizat ca element antibasculant n edentaia
parial de clasa I Kennedy.
(pag. 147)
8 Timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf sunt:
A. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie i
dezinserie a protezei;
B. trasarea ecuatorului protetic;
C. alegerea tipului de conector principal;
D. stabilirea locului n care se plaseaz vrful
poriunii flexibile a braului retentiv al croetului;
E. fixarea poziiei modelului fa de paralelograf.
(pag. 127)
9 Conectorul principal metalic sub form de
bar al protezelor pariale scheletate are
urmtoarele caracteristici:
A. restrnge designul protezei scheletate la o
suprafa redus;
B. are limea de 6-7 mm i o grosime de 3mm;
C. este poziionat n contact cu mucoasa;
D. cea mai utilizat form pe seciune este cea
semiovalar;
E. are o grosime crescut ceea ce modific esenial
relieful bolii palatine.
(pag. 116)
10 Bara lingual a protezelor pariale scheletate
are urmtoarele caracteristici:
A. distana de la parodoniu marginal la bar va fi
de cel puin 3mm;
B. limea barei linguale va fi de 4-5mm;
C. grosimea barei linguale va fi de 2 mm;
D. aplicarea barei linguale este independent de
nlimea i nclinarea versantului lingual al
crestei alveolare,
E. bara lingual nu poate fi nsoit niciodat de un
croet continuu.
(pag. 118)
11 Sistemul de croete Ney are urmtoarele
caracteristici:
A. este unicul sistem standardizat de croete
turnate;
B. utilizeaz zonele proximale ale feelor laterale ale
dintelui suport ca zone retentive;
C. pintenul ocluzal este un element secundar de
sprijin
D. lcaul pintenului ocluzal are o adncime de 1,5
mm i form ovalar;
E. lungimea lcaul pintenului ocluzal este de 1/4
din diametrul mezio-distal al feei ocluzale;
(pag. 139)
12 Croetul Ney numrul 2:
A. este derivat din croetul T al lui Roach;
B. se aplic pe dinii cu linia ghid nr. 2 opus liniei
ghid nr. 1;
C. este indicat pe dini tronconici;
D. se aplic n special pe molari i canini, la care
linia ghid este foarte nalt pe o fa i cobort
pe cealalt;
E. este utilizat n special pe molarul 2 ce
delimiteaz distal edentaia.
(pag. 140)
Pag. 158 din 183
13 Sistemul Roach:
A. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
bar;
B. cuprinde croete ce se mai numesc i croete
divizate;
C. braele divizate i confer rigiditate;
D. cuprinde o categorie de croete avnd formula
memotehnic C,L,U,S,T,I,R
E. utilizeaz ca zone retentive suprafeele laterale,
vestibulare i orale ale dintelui suport.
(pag. 142)
14 Croetul RPI al lui Kroll:
A. se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti
vestibulare i orale favorabile;
B. este folosit n edentaiile pariale ntinse pe
dintele ce delimiteaz mezial edentaia;
C. evit torsiunea distal prin basculare a dintelui
pe care se aplic;
D. plcua proximo-lingual are rol de ghidaj al
protezei i realizeaz reciprocitatea cu braul
retentiv;
E. este alctuit din dou croete Ackers unite prin
corpul lor.
(pag. 147)
15 Elementele speciale de meninere, sprijin i
stabilizare prezint urmtoarele caracteristici:
A. confer estetic deosebit;
B. ofer stabilitate biomecanic protezelor;
C. sunt indicate la pacieni cu stare general
precar;
D. se depreciaz rapid avnd o rezisten redus n
timp;
E. sunt laborioase.
(pag. 152)
16 Avantajele coroanelor telescopate sunt:
A. asigur o stabilizare optimal a protezelor
pariale mobilozabile n toate sensurile;
B. asigur transmisia axial a presiunilor ocluzale;
C. aplicate n regiunea frontal sunt n acelai timp
i fizionomice;
D. nu favorizeaz acumularea plcii bacteriene i
favorizeaz autocurirea;
E. se pot aplica pe dinii adulilor tineri.
(pag. 155)
17 Bara Dolder prezint urmtoarele
caracteristici:
A. sunt elemente conjunctoare care realizeaz o
bun stabilitate i sprijin protezelor;
B. cunoscute sub denumirea de bar cu clre;
C. se aplic n edentaii subtotale pe ultimii dini
restani, de obicei ultimii doi canini;
D. elementele de susinere sunt cape cu pivoturi
radiculare peste care se aplic bara Doder;
E. este o bar rotund pe seciune fiind susinut la
capete de elemente de agregare (coroane de
nveli metalice sau semifizionomice).
(pag. 164)
18 Indicaiile culiselor extracoronare sunt:
A. cnd se impune o reducere minim din structura
dentar;
B. camera pulpar este voluminoas pentru a evita
devitalizarea;
C. dimensiunea mezio-distal a dintelui suport este
redus;
D. sunt utilizate la pacienii cu o bun dexteritate
manual,
E. sunt utilizate cnd proteza are un ax dificil de
inserie i dezinserie.
(pag. 161)
19 Croetul circular Ackers:
A. este un croet cu trei brae;
B. se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti
vestibulare i orale favorabile;
C. poate fi deschis dental sau edental;
D. este un croet cu patru brae;
E. se aplic pe premolari sau molari n malpoziie
secundar.
(pag. 146)
20 Croetul cu aciune reciproc al lui Bonwill:
A. se aplic n special pe premolari n edentaiile de
clasa a III-a Kennedy;
B. este alctuit din dou croete Ackers unite prin
corpul lor;
C. se plaseaz de obicei pe o arcad sau o
hemiarcad integr;
D. se mai numete croet circular cu ase brae;
E. este indicat n edentaiile terminale clasa I-a i a
II-a Kennedy.
(pag. 146)
Pag. 159 din 183
* 21 Bara mandibulara vestibulara este indicata
ca si conector principal al unei proteze
partiale scheletate in urmatoarea situatie:
A. Cand dintii laterali au inaltime linguala mare
B. Cand arcada dento-alveolara mandibulara are o
inclinare linguala prea mare
C. Cand arcada dento-alveolara mandibulara are o
inclinare vestibulara prea mare
D. Cand ambii versanti ai crestei alveolare sunt de
inaltime mica
E. Cand versantul vestibular al crestei alveolare
este redus ca inaltime
(pag. 118-119)
22 Conectorii secundari rigizi ai unei proteze
partiale scheletate au urmatoarele
caracteristici atunci cand sunt plasati
interdentar:
A. Pe sectiune au forma triunghiulara
B. Sunt situati la distanta de parodontiul marginal
C. Unirea cu conectorul principal este usor ingrosata
D. Leaga saua de elementele de mentinere, sprijin
si stabilizare
E. Reprezinta o conexiune elastica intre croset si
conectorul principal
(pag. 123)
23 Functia de stabilizare a unui croset dentar
turnat se caracterizeaza prin:
A. Depinde de gradul de retentivitate a dintelui stalp
B. Este functia prin care crosetul se opune
deplasarilor orizontale ale protezei partiale
scheletate
C. Este functia prin care crosetul se opune
deplasarilor verticale in directie mucozala
D. Este amplificata prin prelungirea bratelor
opozante rigide pe mai multi dinti
E. Necesita plasarea bilaterala a elementelor rigide
ale crosetului
(pag. 130)
Tema nr. 62
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 201-229
*1 Proteza parial mobilizabil aplicat n
cavitatea oral este supus aciunii unor
fore care:
A. au rol n uzura fiziologic a dinilor artificiali
B. au rol n uzura fiziologic a componentei acrilice
a seilor protezei
C. au rol n formarea depozitelor tartrice
D. tind sa disloce proteza de pe cmpul protetic
E. au rol n modelarea planurilor de ghidare.
(pag. 294)
*2 n cazul unei proteze scheletate, cnd o for
acioneaz la nivelul unei ei terminale,
aceasta va efectua o micare de rotaie care:
A. determin modificri de culoare ale dinilor
artificiali
B. determin modificri de culoare ale componentei
acrilice a eilor protezei
C. se descompune n cele trei planuri spaiale
D. se asociaz cu modificarea adncimii anurilor
nazo-geniene
E. produce tulburri fonetice.
(pag. 205)
*3 Forele care se nasc n timpul exercitrii
funciilor sistemului stomatognat pot aciona:
A. la nivelul marginilor protezei
B. la nivelul eii turce
C. la nivelul apofizei coronoide a mandibulei
D. la nivelul muchilor orbiculari ai buzelor
E. la nivelul muchilor buccinatori.
(pag. 211)
*4 n ceea ce privete stabilitatea static, att
protezele mobilizabile scheletate maxilare
ct i cele mandibulare trebuie s aib o
caracteristic n comun:
A. aceeai grosime a conectorilor principali
B. repartiia uniform a greutii protezei pe
elementele cmpului protetic pe care se sprijin
C. utilizarea unor croete cu brae retentive i
opozante cu aceeai grosime
D. aceeai poziionare a conectorilor principali
E. utilizarea unui singur tip de croet.
(pag. 211)
Pag. 160 din 183
*5 n cazul construirii unor proteze mobilizabile
scheletate, elementele de echilibru static i
dinamic trebuie corelate cu:
A. cantitatea de saliv produs n 24 de ore
B. forele de adeziune
C. principiile terapiei funcionale
D. forele de capilaritate
E. forele de coeziune.
(pag. 215)
6 Forele care acioneaz asupra unei proteze
scheletate sunt:
A. fore verticale de traciune
B. fore verticale de presiune
C. fore de congruen
D. fore orizontale tangeniale
E. fore orizontale radiare.
(pag. 215)
7 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale forelor de traciune direct:
A. acioneaz n sensul fixrii protezei pe cmpul
protetic
B. acioneaz n sens vertical, tinznd s disloce
proteza de pe cmp
C. se manifesta n timpul poziiei de intercuspidare
maxim
D. sunt generate de alimente lipicioase i aciunea
muchilor obrajilor, buzelor i limbii
E. sunt favorabile deplasrilor transversale ale
protezelor scheletate.
(pag. 215)
8 Forele de traciune indirect se
caracterizeaz prin:
A. apar ntre dou suprafee plane
B. se numesc i fore de basculare
C. fixeaz proteza pe cmpul protetic
D. apar prin nerespectarea montrii dinilor pe
cresta edentat
E. apar prin aezarea incorect a axei de basculare.
(pag. 216)
9 Micarea de basculare a unei proteze
scheletate se caracterizez prin:
A. este o micare complex a protezei
B. n cadrul acesteia are loc o micare de ridicare,
de nfundare i de apsare
C. este deseori asociat cu deplasarea n ntregime
a protezei spre anterior sau posterior
D. este uneori asociat cu deplasri transversale
ale protezei
E. este uneori asociat cu deplasri longitudinale
ale protezei.
(pag. 216)
10 Axa de rotatie a unei proteze scheletate
trebuie aleas astfel nct:
A. axa s treac neaprat prin corpul protezei
B. axa s treac prin marginea anterioar a
conectorului principal maxilar
C. axa s treac prin marginea superioar a
conectorului principal mandibular
D. proteza s se ntind n mod egal de ambele
pri ale axului de rotaie
E. proteza s se ntind de o parte a axului de
rotaie.
(pag. 216)
11 Rolul opritorului de basculare este:
A. de a uni eile protetice cu conectorul principal
B. de a poziiona croetele pe dinii stlpi
C. de a modela feele proximale pentru conectorii
secundari
D. de a prelungi proteza dincolo de axa de
basculare
E. de a transforma proteza dintr-o prghie cu un
bra sau dou brae inegale ntr-o prghie cu
dou brae egale.
(pag. 216)
12 Care din urmtoarele elemente componente
ale unei proteze scheletate pot avea funcie
de opritor de basculare:
A. dinii artificiali
B. croetul continuu
C. extremitatea distal a eilor protetice
D. conectorii secundari proximali
E. baza protezei dac prelungete proteza dincolo
de axul de rotaie
(pag. 216)
Pag. 161 din 183
13 Forele de presiune masticatorii acioneaz
asupra:
A. dinilor naturali
B. dinilor artificiali susinui de eile protetice
C. marginii posterioare a conectorilor principali
maxilari
D. marginii inferioare a barei linguale
E. ligamentului pterigo-mandibular.
(pag. 217)
14 Care din urmtorii factori influeneaz
intensitatea forelor de presiune masticatorii:
A. capacitatea muchilor ridictori ai mandibulei
B. natura alimentului
C. gradul de sensibilitate al parodonilui dinilor stlpi
D. gradul de sensibilitate al muco-periostului crestei
edentate
E. gradul de sensibilitate al receptorilor gustativi din
mucoasa lingual.
(pag. 217)
15 Forele de presiune masticatorii tind s:
A. s fixeze proteza pe cmpul protetic
B. s deplasese tangenial proteza
C. s nfunde nfunde proteza pe cmpul protetic
D. s deplaseze radiar proteza
E. s exercite presiuni supraliminare.
(pag. 218)
16 Care din urmtoarele fore reprezint fore
orizontale:
A. forele de congruen
B. forele de diseminare
C. forele orizontale aprute prin micrile de
lateralitate ale mandibulei n timpul masticaiei
D. forele parazitare rezultate din descompunerea
forelor de presiune masticatorie
E. forele de convergen
(pag. 218)
17 Precizai la ce nivel acioneaz forele
orizontale radiare:
A. asupra dinilor din grupul frontal n cazul forelor
radiare sagitale
B. asupra corpului mandibulei n cazul forelor
radiare sagitale
C. asupra dinilor din grupul lateral n cazul forelor
transversale
D. asupra muchilor maseteri
E. asupra caninilor n cazul forelor forelor oblice.
(pag. 219)
18 Care este cea mei frecvent micare a unei
proteze pariale scheletate:
A. micarea de ridicare
B. micarea de coborre
C. micarea de basculare
D. micarea de rotaie n jurul ax sagital sau
transversal
E. micarea de ndoire.
(pag. 222)
19 Care sunt modalitile de deplasare a
poriunilor unei proteze n cadrul micrii de
basculare a acesteia:
A. o poriune a protezei se nfund
B. o poriune a protezei se ridic
C. o poriune a protezei se ndoaie
D. o poriune a protezei se ramolete
E. o poriune a protezei se curbeaz.
(pag. 222)
20 Care din urmtoarele elemente ale unei
proteze scheletate sunt utilizate n scopul
frnrii deplasrilor distale ale acestora:
A. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
B. tuberculul piriform
C. croetul continuu lingual cu gherue incizale
D. coroane telescopice
E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 221)
* 21 Forta rezultanta obtinuta prin compunerea
unor forte de acelasi sens si directie ce
actioneaza asupra unei proteze partiale
scheletate se caracterizeaza prin:
A. Directie si sens opus fortelor care o compun
B. Directie si sens perpendicular pe directia fortelor
care o compun
C. Aceeasi directie si sens cu fortele care o compun
D. Directie si sens oblic fata de fortele care o
compun
E. Directie si sens variabile fata de fortele care o
compun
(pag. 206)
22 In terapia prin proteze partiale scheletate,
fortele active care apar in mecanismul
masticatiei au urmatoarele caracteristici:
A. Se datoreaza osului alveolar edentat
B. Sunt generate de musculatura activa
C. Se manifesta asupra dintilor si asupra
restaurarilor fixe sau mobilizabile
D. Au rol in mobilizarea mandibulei
E. Sunt generate de rezistenta mecanica a dintelui
(pag. 207-209)
Pag. 162 din 183
 23 Din punct de vedere static echilibrul pieselor
protetice scheletate se refera la:
A. Coincidenta centrului de gravitatie al protezei cu
zona de stabilitate maxima a suprafetei de
sustinere
B. Dislocarea protezei adjuncte de pe campul
protetic sub actiunea unui complex de forte
C. Punctul de aplicare al fortelor se afla in centrul
geometric al suprafetei ocluzale a dintilor suport
si al dintilor artificiali
D. Repartitia uniforma a greutatii protezei pe
elementele campului protetic
E. Aspecte care tin de detaliile morfologice ale
campului protetic
(pag. 211)
Tema nr. 63
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate: amprentarea
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 279-293
1 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale amprentei funcionale
mucodinamice:
A. utilizeaz portamprente cu margini funcionalizate
B. se obin amprente cu margini bine delimitate
C. se obin amprente care ocolesc formaiunile
mobile periferice
D. se obin amprente nefuncionale
E. se obin amprente cu margini prea scurte.
(pag. 285)
2 n terapia protetic prin protez parial 6 n cazul tehnicilor de amprentare cu model
scheletat, micrile masticatorii efectuate n
cadrul amprentrii funcionale a cmpului
protetic se realizeaz cu:
A. abloane de ocluzie
B. portamprente individuale prevzute cu valuri de
ocluzie
C. cu ajutorul unor proteze vechi
D. cu cear de ocluzie
E. cu ajutorul unor proteze tranzitorii.
(pag. 287)
3 Ce tipuri de materiale se pot utiliza n
amprentarea funcional a cmpului protetic
cu edentaie parial ntins.
A. materiale rigide
B. materiale decorative
C. materiale semirigide
D. materiale solide
E. materiale elatice.
(pag. 287)
4 Care sunt criteriile care se urmresc n
cadrul verificrii extraorale a
portamprentelor individuale:
A. realizarea anurilor de descrcare
B. respectarea indicaiilor privind materialul din care
trebuie confecionat portamprenta
C. corectitudinea plasamentului mnerului
D. realizarea unor margini ct mai groase
E. respectarea raportului dintre marginile
portamprentei i linia ghirlandat.
(pag. 288)
5 Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte n
ceea ce privete tehnicile de amprentare cu
model corectat:
A. utilizeaz portamprente standard din gips
B. se adreseat edentaiilor tetminale
C. se adreseaz edentaiilor intercalate reduse
D. utilizeaz scheletul metalic al protezei prevzut
cu ei acrilice
E. nregistraz relaia funcional a suportului muco-
osos n raport cu suportul dento-parodontal.
(pag. 291)
corectat, secionarea modelului are loc:
A. la nivelul crestelor edentate terminal
B. la nivelul crestelor edentate intercalate
C. la nivelul dinilor frontali
D. la 1-2 mm distal de dinii restani
E. la nivelul liniei mediane a modelului.
(pag. 292)
7 Care sunt caracteristicile amprentei globale
utilizat n protezarea compozit:
A. nregistreaz substructurile organice dentare
preparate
B. nregistreaz breele edentate
C. nregistreaz culoarea dinilor
D. permite confecionarea protezei fixe
E. permite confecionarea protezei mobile
scheletate.
(pag. 293)
Pag. 163 din 183
 8 Care din urmtoarele micri automatizate
efectuate de pacient sunt utilizate n
amprentarea funcional n cadrul terapiei
prin proteze parial mobilizabile scheletate:
A. teste de postur
B. teste fonetice
C. teste de masticaie
D. teste de deglutiie
E. teste de mobilitate.
(pag. 287)
9 Care sunt tipurile de amprente funcionale
utilizate n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile scheletate, n funcie de poziia
mandibulei n timpul amprentrii:
A. amprente funcionale cu gura deschis
B. amprente funcionale cu gura nchis
C. amprente funcionale combinate
D. amprente funcionale de lateralitate
E. amprente funcionale deformante.
(pag. 284)
10 Cum se clasific amprentele funcionale
utilizate n terapia protetic prin proteze
parial mobilizabile scheletate n fun funcie
de numrul de materiale de amprent
utilizate:
A. amprente funcionale automatizate
B. amprente funcionale simple
C. amprente funcionale compozite
D. amprente funcionale parcelare
E. amprente funcionale pariale.
(pag. 284)
* 11 Adaptarea portamprentelor standard se
realizeaz:
A. cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete
B. n plan transversal, sagital i vertical
C. prin ndoire pe linia median
D. n funcie de materialul de amprent
E. dup realizarea amprentei propriu-zise.
(pag. 280)
* 12 La ce distan trebuie s se situeze marginile
unei portamprente standard fa de cmpul
protetic, n plan transversal:
A. 1-2mm
B. 3-4mm
C. 4-5mm
D. 10mm
E. 15mm
(pag. 280)
* 13 Care din urmtoarele obiective se realizeaz
n cursul amprentrii preliminare:
A. modelarea anatoform a dinilor artificiali
B. nregistrarea funciei fonetice
C. nregistrarea poziiei de intercuspidare maxim
D. nregistarea tuturor suprafeelor plane i
orizontale ale cmpului protetic
E. nregistrarea adncimii anurilor nazo-labiale.
(pag. 281)
* 14 Care este rolul micrilor nefuncionale
efectuate de medic n timpul amprentrii
preliminare.
A. modelarea corespunztoare a marginilor
amprentei
B. nregistrarea fidel a zonei de mucoas pasiv-
mobil
C. determinarea relaiilor intermaxilare
D. testarea nlimii etajului inferior al feei
E. stabilirea zonei neutrale.
(pag. 282)
* 15 Care este scopul duurilor bucale reci
recomandate n etapa de pregtire a
cmpului protetic cu edentaie parial
ntins, n vederea amprentrii preliminare:
A. accentuarea reflexului de vom
B. modelarea materialului de amprent
C. deretentivizarea cmpului protetic
D. poziionarea corect a maxilarului
E. ndeprtatarea mucusului salivar i realizarea
unei vasoconstricii a mucoasei.
(pag. 282)
16 Cte tipuri de portamprente exist n funcie
de modalitatea de realizare a obiectivelor
amprentrii:
A. portamprente standard
B. portamprente semifuncionale
C. portamprente individuale funcionale
D. portamprente semipiriforme
E. portamprente semiovale
(pag. 279)
17 Care sunt materialele din care se
confecioneaz portamprentele standard de
serie sau universale:
A. ceara bucoplastic
B. silicon chitos
C. metal cromat sau nichelat
D. aluminiu
E. materiale plastice.
(pag. 279)
Pag. 164 din 183
18 Cum se adapteaz portamprentele standard
la nivelul marginilor:
A. prin ramolire n ap cald
B. prin ndoire cu ajutorul unui crampon cnd
marginile sunt prea lungi
C. prin sinterizare
D. prin completare cu material termoplastic cnd
marginile sun tprea scurte
E. prin aplicarea unui rulou de mas termoplastic
pe versantul intern al marginii pe tot conturul
acesteia.
(pag. 280)
19 Cte tipuri de amprente funcionale exist n
funcie de gradul de mobilizare al periferiei
cmpului protetic.
A. amprente funcionale mucostatice
B. amprente funcionale de rscroire
C. amprente funcionale mucodinamice
D. amprente funcionale posterioare
E. amprente funcionale anterioare.
(pag. 283)
20 Care din urmtoarele afirmaii reprezint
caracteristici ale amprentei funcionale
mucostatice.
A. nregistreaz tonicitatea musculaturii de la
periferia cmpului protetic
B. utilizeaz portamprente individuale cu margini
scurte
C. utilizeaz materiale de amprent cu fluiditate
mare
D. marginile amprentei sunt subiri i nalte
E. se obin amprente care pun n valoare succiunea.
(pag. 293)
21 Care sunt tipurile de portamprente standard
utilizate in terapia prin proteze mobilizabile
scheletate
A. Portamprenta metalica cu dispozitiv de retentie
B. Portamprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
C. Portamprenta din material plastic
D. Portamprenta de compresiune
E. Portamprenta de dezinsertie
(pag. 279-280)
22 In terapia prin proteza scheletata, amprentele
functionale mucodinamice se caracterizeaza
prin:
A. Se inregistreaza cu portamprente individuale cu
margini scurte
B. Se inregistreaza cu portamprente individuale
functionalizate
C. Conduc la obtinerea de amprente cu margini
bine delimitate
D. Conduc la obtinerea de amprente care asigura o
mentinere deficitara
E. Conduc la obtinerea de amprente care ocolesc
formatiunile mobile periferice
(pag. 283-284)
23 In raport de functia stimulata in declansarea
testelor automatizate, amprentele functionale
realizate in cadrul terapiei prin proteze partial
mobilizabile scheletate sunt:
A. Fonetice
B. De masticatie
C. De deglutitie
D. Unimaxilare
E. Globale
(pag. 284)
Tema nr. 64
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile
scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 295-308
*1 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, etapa de nregistrare a relaiei
intermaxilare urmeaz dup
A. proba portamprentei standard
B. amprentarea preliminar
C. adaptarea portamprentei individuale
D. amprentarea funcional i obinerea modelului
funcional
E. proba machetei cu dini.
(pag. 295)
Pag. 165 din 183
*2 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, n cazul n care cele dou
arcade sunt mutilate prin edentaie parial
problema fundamental a proteztii este
reprezentat de
A. evaluarea dinilor stlpi
B. amprentarea preliminar
C. restaurarea relaiei de postur i a relaiei
centrice
D. verificarea scheletului metalic
E. cptuirea eilor terminale.
(pag. 295)
*3 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, nregistrarea relaiilor
mandibulo-craniene urmrete
A. repoziionarea mandibulei n relaie centric
corect
B. repoziionarea mandibulei n poziia de postur
C. repoziionarea mandiulei n poziia de
intercuspidare maxim
D. determinarea planului bazal mandibular
E. determinarea poziionrii exacte a planului medio-
sagital.
(pag. 296)
*4 Metoda homotropismului lingo-mandibular
de determinare a relaiei centrice se bazeaz
pe faptul c
A. mandibula urmeaz poziia vlului palatin
B. mandibula urmeaz limba n periplul su static i
dinamic
C. compresiunea maseterului bilateral poziioneaz
mandibula n relaie centric
D. se stimuleaz reflexele vestigeale de poziionare
centric
E. manevra Valsalva poziioneaz mandibula n
relaie centric.
(pag. 306)
*5 Metoda de determinare a relaiei centrice
prin stimularea reflexului de ocluzie molar
se bazeaz pe
A. faptul c mandibula urmeaz limba n periplul
su static i dinamic
B. redeteptarea vechilor reflexe parodonto-
musculare de poziionare centric
C. uoara presiune exercitat n timpul micrii de
deschidere-nchidere
D. contracii musculare simetrice prin compresiuni
pe muchiul temporal
E. compresiunea meseterului bilateral.
(pag. 307)
6 Care dintre poziiile mandibulo-craniene au o
importan primordial n evaluarea strii de
normalitate precum i a gradului de afectare
a morfologiei i funciilor sistemului
stomatognat
A. relaia centric
B. relaia de postur
C. relaia de intercuspidare maxim
D. micarea Bennett
E. poziia de cap la cap protruzie.
(pag. 295)
7 Verificarea extraoral a machetelor de
ocluzie urmrete
A. baza s fie rigid, nedeformabil
B. baza s fie elastic
C. marginile bazei s fie rotunjite
D. marginile bazei s fie plasate la nivelul liniei
ghirlandate
E. marginile bazei s fie plasate la nivelul mucoasei
mobile.
(pag. 304)
8 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metodele simple de determinare
a relaiei centrice sunt
A. metoda homotropismului lingo-mandibular
B. metoda compresiunii pe menton
C. metoda deglutiiei
D. manevra Nelaton
E. metoda testelor Herbst
(pag. 306)
9 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metodele simple de
determinare a relaiei centrice sunt
A. metoda flexiei forate a capului
B. stimularea reflexului de ocluzie molar
C. stimularea reflexului de ocluzie incisiv
D. manevra condilian
E. metoda Patterson.
(pag. 306-307)
Pag. 166 din 183
10 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, solidarizarea machetelor de
ocluzie se poate realiza prin urmtoarele
procedee
A. folosirea de stifturi de interpoziionare ntre cele
dou machete
B. utilizarea de material de tip Repin
C. utilizarea alginatului
D. practicarea unor lcae sau ancoe n cele dou
valuri de ocluzie la nivel primilor premolari
E. practicarea unui lca n cele dou valuri de
ocluziela nivelul liniei mediane
(pag. 307-308)
11 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda Patterson de
detrminare a relaiei centrice prezint
urmtoatele particulariti
A. stimuleaz reflexele vestigeale de poziionare
centric
B. bordurile de ocluzie se scurteaz cu 2mm
C. bordurile de ocluzie se lungesc cu 2mm
D. n grosimea bordurilor de ocluzie se realizeaz
un an retentiv care se umple cu material
abraziv
E. pacientul execut micri test de propulsie i
lateralitate.
(pag. 307)
12 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda homotropismului lingo-
mandibular de determinare a relaiei centrice,
prezint urmtoarele particulariti
A. se bazeaz pe faptul c mandibula urmeaz
limba n periplul su static sau dinamic
B. se bazeaz pe redeteptarea vechilor reflexe
parodonto-musculare
C. se plaseaz o bobi de cear pe bolta palatin a
bazei machetei de ocluzie superioare
D. se plaseaz o bobi de cear la nivelul bazei
machetei de ocluzie inferioare
E. bolnavul va nchide gura cu vrful limbii pe bobi.
(pag. 306)
13 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, metoda de determinare a
relaiei centrice prin stimularea reflexului de
ocluzie molar se caracterizeaz prin
urmtoarele particulariti
A. se realizeaz prin compresiuni bilaterale pe
muschiul temporal
B. se urmrete redeteptarea vechilor reflexe
parodonto-musculare de poziionare centric
C. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordurile
de ocluzie n dreptul molarilor
D. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordura
de ocluzie n dreptul incisivilor centrali
E. practicianul aeaz pulpa degetelor pe bordurile
de ocluzie n dreptul caninilor
(pag. 307)
14 Reperele ocluziei centrice stabilite de Costa
sunt
A. circumscrierea arcadei mandibulare de ctre
arcada maxilar
B. circumscrierea arcadei maxilare de ctre cea
mandibular
C. contactul tripotal
D. contactul vrf cuspid-pant cuspidian
E. cuspidul mezio-vestibular al primului molar
maxilar plasat ntre cuspidul mezio-vestibular i
medio-vestibular al primului molar mandibular.
(pag. 303)
15 Condiiile obiective de determinare a
relaiilor mandibulo-craniene postulate de
LEJOYEUX sunt:
A. naintea oricrei ncercri de determinare i
nregistrare a relaiei centrice, bolnavul s fie
plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i
psihologic
B. Determinarea DVO constituie elementul prealabil
indispensabil pentru determinarea relaiei
centrice
C. Relaia centric se determin naintea DVO
D. Stabilizarea bazei abloanelor de ocluzie pe
model este o condiie necesar i suficient
pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice
esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc
n aceeai stare ca n momentul amprentrii
E. presiunea trebuie s corespund celei exercitate
n momentul amprentrii.
(pag. 303)
Pag. 167 din 183
16 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, cauzele insuccesului
nregistrrii corecte a relaiilor mandibulo-
craniene sunt
A. forarea nchiderii gurii
B. realizarea bordurilor de ocluzie din cear moale
C. supraextensia bazei machetei de ocluzie
D. contactul dinilor anteriori mandibulari cu baza
machetei de ocluzie maxilar
E. confecionarea bazei machetelor de ocluzie din
acrilat.
(pag. 298)
17 n situaia clinic n care pe unul dintre
maxilare se realizeaz o protezare parial
mobil iar pe cellalt o protez total,
nregistrarea relaiilor intermaxilare prezint
urmtoarele particulariti
A. este suficient nregistrarea poziiei de
intercuspidare maxim
B. se folosesc machete de ocluzie
C. machetele de ocluzie se solidarizeaz n poziie
de relaie centricq
D. machetele de ocluzie se solidarizeaz n poziie
de cap la cap propulsie
E. n determinarea nivelului i orientrii planului de
ocluzie ne vom orienta dup dinii restani,
apreciind corect clerance-ul ocluzal.
(pag. 296-297)
18 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, verificarea intraoral a
machetelor de ocluzie urmrete
A. modalitatea de inserie pe cmpul protetic
B. dac bordurile de ocluzie prin volum i poziie
redau plenitudinea obrajilor i buzelor
C. gradul de adaptare dintre baza machetei de
ocluzie i cmpul protetic
D. realizarea contactelor tripodice
E. dac bordura de ocluzie mandibular prezint
lcae retentive la nivelul incisivilor
(pag. 304)
19 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, manevra condilian de
detrminare a relaiei centrice prezint
urmtoatele particulariti
A. poziia de relaie centrica se obine prin presiune
usoara n timpul miscarii deschidere-nchidere
exercitata cu indexul n conductul auditiv intern si
policele pretragian
B. permite verificarea poziiei centrice a condililor
C. utilizeaz deglutiia pentru poziionarea
mandibulei n relaie centric
D. urmrete ca prin traciunea ctre posterior
exercitat de muchii subhioidieni s se
determine o poziie a mandibulei ct mai
posterioar
E. const n compresiunea bilateral a maseterilor.
(pag. 307)
20 n cadrul terapiei prin proteze parial
mobilizabile, n etapa de nregistrare a
relaiilor mandibulo-craniene se are n vedere
prefigurarea unor parametrii ai ocluziei
centrice precum
A. nivelul i orientarea planului de ocluzie
B. rapoartele interarcadice
C. clearence-ul ocluzal
D. realizarea coridorului bucal
E. realizarea unitilor masticatorii.
(pag. 296)
* 21 In cazul in care pe unul din maxilare se
realizeaza o proteza partial mobila iar celalalt
va fi protezat prin proteza totala, pentru
inregistrarea relatiilor intermaxilare sunt
necesare:
A. Un cadru din sarma cu suport textil si pasta de
zinc-oxid-eugenol
B. Folii de ceara de ocluzie
C. Doua modele pozitionate de catre medic in
relatie centrica prin metoda discriminarii tactile
D. Retentii pe suprafata orala a bordurii de ocluzie a
machetei de pe maxilarul edentat partial
E. Doua machete de ocluzie
(pag. 296-297)
22 In cadrul inregistrarii relatiei intermaxilare ca
etapa a terapiei prin proteze partiale
scheletate, relaxarea musculara si
indepartarea durerii se obtin prin:
A. Inhibitori de ocluzie
B. Miogimnastica
C. Medicatie
D. Aplicarea unor proteze tranzitorii
E. Pierderea stopurilor ocluzale centrice
(pag. 295-296)
Pag. 168 din 183
 23 In cadrul terapiei prin proteze partiale
scheletate, verificarea intraorala a
machetelor de ocluzie urmareste:
A. Adaptarea bazei machetei pe modelul functional
B. Modalitatea de insertie a machetelor de ocluzie
pe campul protetic
C. Gradul de adaptare intre baza machetei si
campul protetic
D. Stabilizarea machetelor de ocluzie prin captusire
intraorala
E. Orientarea planului de ocluzie
(pag. 304-305)
*4 Argumentul major al adepilor amprentelor
de despovrare la edentatul total este
A. protezele se gsesc sub presune ocluzal tot
timpul
B. protezele se gsesc sub presiune ocluzal doar
cteva ore pe zi
C. nchiderea marginal a protezelor totale este
opional
D. amprentarea preliminar a edentatului total se
face simultan la ambele maxilare
E. determinarea relaie centrice este opional
(pag. 467)

Tema nr. 65 *5 Care dintre urmtoarele repere anatomice se

gsete la nivelul cmpului protetic maxilar
Etape ale terapiei prin proteze totale: amprentarea
Bibliografie asociata temei: A. tuberculul piriform
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M. B. papila incisiv
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura C. linia oblic extern
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 465-544 D. frenul lingual
E. muchiul milohioidian.
*1 Scopul amprentei preliminare este de
(pag. 481)
A. realizare a modelului de lucru
6 Obiectivele amprentei preliminare a cmpului
B. realizare a modelului preliminar i a lingurii
protetic edentat total sunt
individuale
C. determinare a relaiei centrice A. asigurarea sprijinului

D. realizare a lingurii standard B. asigurarea reteniei

E. determinare a dimensiunii verticale de ocluzie. C. asigurarea meninerii crestei reziduale

(pag. 470) D. asigurarea dimensiunii verticale de ocluzie

E. asigurarea meninerii poziiei de postur.
*2 Dup Franz Herbst, deglutiia se folosete
pentru modelarea marginala n regiunea (pag. 471)

A. vestibular labial maxilar 7 Situaiile clinice care necesit amprentarea

prin tehnici de presiune selectiv a cmpului
B. ligamentului pterigo-maxilar
protetic edentat total sunt
C. retromilohioidian
A. creast balant anterioar
D. lingual central
B. tuberoziti maxilare bine reprezentateq
E. maxilar posterioar.
C. creast mandibular posterioar fibroas
(pag. 514) nefavorabil
*3 Obiectivul major al tehnicilor de amprentare D. creast mandibular aplatizat, acoperit cu
mucostatice este mucoas atrofic
A. de a nu deforma deloc cmpul protetic n timpul E. creast mandibular aplatizat, acoperit cu
amprentrii mucoas atrofic
tuberculi piriformi bine reprezentai.
B. de a nregistra cu precizie poziia vlului palatin
(pag. 470)
C. de a poziiona mandibula n relaie centric
D. de a transmite presiunile masticatoii doar la 8 Care dintre urmtoarele repere anatomice
nivelul bolii palatine aparin cmpului protetic edentat total
maxilar
E. de a nregistra cu precizie jocul formaunilor
mobile de la periferia cmpului protetic. A. foveele palatine
(pag. 506) B. papila incisiv
C. frenul lingual
D. ligamentul pterigomaxilar
E. tuberculii priformi.
(pag. 481)

Pag. 169 din 183

9 Care dintre urmtoarele repere anatomice
aparin cmpului protetic edentat total
mandibular
A. tuberozitatea maxilar
B. tuberculii piriformi
C. muchiul milohioidian
D. linia oblic extern
E. spaiul retromilohioidian.
(pag. 481-482)
10 Evitarea reflexului de vom n timpul
amprentrii cmpului protetic edentat total
se poate face prin
A. ndiguirea cu un rulou de cear a lingurii
B. distragerea ateniei pacientului
C. utilizarea de hidrocoloizi ireversibili cu timp de
priz crescut
D. pentru prepararea alginatului se utilizeaz ap
puin mai cald
E. ndeprtarea amprentei la un minut de la
gelificare.
(pag. 489)
11 La controlul amprentei preliminare a
cmpului protetic edentat total mandibular
se apreciaz dac au fost nregistrate
A. zona retromilohioidian
B. zona de vibraie a vlului palatin
C. tuberculul piriform
D. depresiunea creat de muchiul milohioidian
contractat
E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 481)
12 Criteriile generale pe care trebuie s le
ndeplineasc portamprentele individuale
sunt
A. se confecioneaz pe modelul de lucru
B. se confecioneaz pe modelul preliminar
C. s fie rigid, indiferent de materialul din care se
confecioneaz
D. s nu interfereze cu traiectele procesului
coronoid n cursul micrilor mandibulare
E. mnerul s nu intferereze cu aciunea
orbicularului buzei.
(pag. 500)
13 Principalele obiective pe care trebuie s le
ndeplineasc o amprent final a cmpului
protetic edentat total sunt:
A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor i o
extindere maxim a bazei protezei
B. repartizarea de presiuni egale asupra prilor moi
i dure
C. obinerea unei nlimi corecte a dimensiunii
verticale de ocluzie
D. poziionarea mandibulei n poziia de relaie
centric
E. respectarea libertii contraciilor musculare i
realizarea nchiderii marginale a protezei.
(pag. 502)
14 Etapele comune, valabile n oricare tehnic
de amprentare final a cmpului protetic
edentat total sunt:
A. folosirea unei portamprente individuale
B. folosirea unei portamprente standard
C. executarea anumitor micri de modelare
marginal
D. adaptarea portamprentei individualeutilizarea
unuia sau mai multor materiale de amprentare.
E. utilizarea unuia sau mai multor materiale de
amprentare.
(pag. 504)
15 Metoda Schreinemakers de amprentare a
cmpului protetic edentat total prezint
urmtoarele particulariti
A. lingura individual mandibular se ngroa n
regiunea lingual central
B. lingura individual mandibular se ngroa la
nivelul niei retromilohioidiene
C. portamprentele individuale prezint borduri de
ocluzie
D. portamprentele individuale nu prezint borduri de
ocluzie
E. determinarea DVO se face naintea amprentrii.
(pag. 510-511)
16 Etapele tehnicii LEJOYEUX de amprentare a
cmpului protetic edentat total sunt
A. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie
B. determinarea relaiei centrice
C. verificarea i adaptarea portamprentei individuale
D. verificarea marginilor
E. amprentarea suprafeei de sprijin.
(pag. 512)
Pag. 170 din 183
17 n cadrul tehnicii HERBST de amprentare a 22 Alegerea portamprentei standard in vederea
cmpului protetic edentat total, micrile test amprentarii unui camp protetic edentat total,
pentru mandibul sunt se caracterizeaza prin:
A. deschiderea medie a gurii A. Se face obligatoriu cu ajutorul unui compas
B. deschiderea larg a gurii B. La maxilar se realizeaza prin masurarea
C. umezirea buzelor distantei dintre polii externi ai celor doua
tuberozitati
D. pronunarea fonemei Ah
C. Marginile portamprentei interfera cu frenurile
E. manevra Valsalva bucale, labiale si/sau linguale
(pag. 513-514) D. Portamprenta nu acopera tuberozitatile maxilare
18 n cadrul tehnicii HERBST de amprentare a E. Portamprenta este subdimensionata fata de
cmpului protetic edentat total, micrile test campul protetic
pentru maxilar sunt (pag. 474-475)
A. deglutiia 23 Obiectivele generale ale amprentarii finale in
B. mimarea fluieratului edentatia totala sunt reprezentate de
rezolvarea problemelor de:
C. mimarea sursului forat
D. umezirea buzelor A. Mentinere

E. pacientul tuete. B. Stabilitate

(pag. 513-515) C. Fizionomie
D. Fonatie
19 Verificarea i adaptarea intraoral a
portamprentelor individuale presupune E. Extindere minima a bazei protezei totale
parcurgerea urmtorilor timpi (pag. 502)
A. verificarea sprijinului, stabilitii i a adeziunii
Tema nr. 66
B. verificarea lungimiii portamprentei individuale Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea
C. verificarea grosimii portamprentei individuale relatiilor intermaxilare
D. realizarea nchiderii marginale interne Bibliografie asociata temei:
E. determinarea dimensiunii verticale de ocluzie. N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
(pag. 521) Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
20 Care dintre urmtoarele faze fac parte din pag. 550-564
tehnica all oral descris de Hofmann *1 n zona frontal, planul de ocluzie are o
A. amprenta preliminar utiliznd port-amprente orientare paralel cu
speciale Si-Plast
A. planul Camper
B. controlul bazei machetei de ocluzie
B. linia bipupilar
C. controlul machetei cu dini
C. planul bazal mandibular
D. amprenta final utiliznd linguri individuale
D. planul Frankfurt
confecionate din plac de baz
E. planul facial
E. inserarea protezelor finite n cavitatea oral.
(pag. 551)
(pag. 519)
*2 n zona lateral, planul de ocluzie are o
21 La un pacient edentat total, amprentarea prin
orientare paralel cu
tehnici de presiune selectiva este indicata:
A. planul facial
A. Cand se urmareste realizarea unei inchideri
marginale optime B. planul orbito-frontal
B. Cand se urmareste asigurarea unui spatiu C. planul Camper
necesar arcadelor dentare artificiale D. planul bipupilar
C. In cazul prezentei unei creste balante anterioare E. planul naso-frontal
D. In cazul prezentei unei creste mandibulare (pag. 551)
aplatizate, acoperita cu mucoasa atrofica
E. In cazul prezentei unei creste mandibulare
posterioare fibroasa nefavorabila
(pag. 470)

Pag. 171 din 183

*3 n cadrul terapiei prin proteze totale, pentru 8 Metodele antropometrice cu repere
uurina n determinarea orienttii planului preextracionale de determinare a
de ocluzie se poate utiliza dimensiunii verticale a etejului inferior al
feei sunt
A. plcua Fox
B. ocluzorul A. utilizarea profilometrului Sears

C. articulatorul total programabil B. metoda Wright utilizeaz fotografii din perioada

dentat
D. ocluzometrul Willis
C. metoda Swenson utilizeaz mti faciale din
E. rigla Gyzy. polistiren
(pag. 551) D. metoda Boianov
*4 Metoda antropometric Willis de determinare E. metoda Willis
a dimensiunii verticale de ocluzie consider (pag. 544)
c segmentul subnazale-gnation este egal cu
9 Metodele antropometrice fr repere
A. segmentul nasion-subnazale preextracionale de determinare a
B. segmentul Ala- Tragus dimensiunii verticale a etajului inferior al
C. distana dintre fanta labial i unghiul extern al feei sunt
ochiului A. metoda compasului de aur Appenrodt
D. segmentul ophrion-subnazale B. metoda Leonardo DaVinci
E. segmentul gonion-gnation. C. metoda Silvermann
(pag. 555) D. metoda planului de la Frankfurt
*5 Metoda antropometric Leonardo DaVinci de E. metoda Boianov.
determinare a dimensiunii verticale de (pag. 555)
ocluzie consider c segmentul subnazale-
gnation este egal cu 10 Metodele funcionale de determinare a
dimensiunii verticale de ocluzie sunt
A. segmentul Ala- Tragus
A. metoda Wild utilizeaz teste fonetice care
B. segmentul nasion-subnazale
conin fonema "me"
C. segmentul gonion-gnation
B. metoda Silvermann utilizeaz teste fonetice
D. segmentul zygion-zygion care conin fonema "esse"
E. segmentul gonion-gonion. C. metoda Robinson utilizeaz teste fonetice care
(pag. 555) conin fonemele "fe", "ve" plasate la sfritul
cuvintelor
6 n cadrul trerapiei prin proteze totale, D. metoda Wright
adaptare i individualizarea machetelor de
ocluzie constau ntr-o succesiune de etape E. metoda Willis.
care au ca scop (pag. 556)
A. determinarea nivelului i a planului de ocluzie 11 n cadrul trrapiei prin proteze totale,
B. determinarea relaiei de postur metodele simple de determinare a relaiei
centrice sunt
C. asigurarea reperelor pentru determinarea relaiei
centrice A. manevra condilian
D. obinerea modelului de lucru B. stimularea reflexului de ocluzie molar
E. oninerea nchiderii marginale interne. C. centrocordul Optow
(pag. 550) D. metoda Patterson
7 Dimensiunea vertical a etajului inferior al E. manevra temporal Green.
feei se msoar ntre punctele (pag. 558-559)
A. ophrion
B. nasion
C. subnazale
D. gnation
E. gonion.
(pag. 552)

Pag. 172 din 183

12 n cadrul terapiei prin proteze totale,
manevra temporal Green de determinare a
relaiei centrice
A. are ca scop obinerea de contracii musculare
simetrice
B. are ca scop obinerea de contracii musculare
asimetrice
C. se realizeaz prin compresiune pe fascicolul
posterior al temporalului
D. se realizeaz prin compresiune pe pterigoidianul
extern
E. compresiunea muscularar se face simultan cu
palparea n paralel a condililor mandibulari.
(pag. 559)
13 n cadrul terapiei prin proteze totale,
metodele complexe de determinare a relaiei
centrice sunt
A. memoria ocluzal Lejoyeaux
B. autoocluzorul Lende
C. centrocordul Optow
D. metoda compresiunii pe menton
E. metoda flexiei forate a capului.
(pag. 560-561)
14 n cadrul terapiei prin proteze totale,
solidarizarea machetelor de ocluzie se poate
realiza prin
A. utilizarea unor anse de srm n form de "U"
B. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul
zonelor laterale n ceara bordurilor de ocluzie
C. utilizarea unor materiale de tip Repin
D. utilizarea hidrocoloizilor ireversibili
E. folosirea unor tifturi de interpoziionare ntre
cele dou machete.
(pag. 562)
15 n cadrul terapiei prin proteze totale,
principalele repere necesare alegerii dinior
artificiali sunt
A. linia median
B. linia caninilor
C. linia incisivilor
D. linia sursului
E. linia orbitale-porion.
(pag. 563)
16 Principalele inconveniente ale determinrii
relaiei centrice la dentatul total deriv din
A. mobilitatea mandibulei n toate direciile
B. tergerea reflexelor
C. schimbarea continu a strii de tonicitate a
muchilor mobilizatori ai mandibulei
D. meninera aceleiai stri de tonicitate a
muchilor mobilizatori ai mandibulei
E. imbibiia tisular postedentaie.
(pag. 563-564)
17 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
stimulrii electrice bilaterale Jenkelson de
determinare a relaiei centrice prezint
urmtoarele particulariti
A. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
preauricular
B. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
prementonier
C. stimulul ntlnete ramul motor al nervului
trigemen
D. stimulul ntlnete ramul senzitiv al nervului
trigemen
E. rezultatul este contracia muscular echilibrat i
simetric.
(pag. 562)
18 n cadrul terapiei prin proteze totale, dup
nregistrarea relaie centrice, verificarea
reperelor acesteia urmrete
A. poziia excentric a condililor
B. poziia centric a condililor
C. linii mediane corespondente
D. contact ocluzal pe toat suprafaa bordurilor
machetelor de ocluzie
E. contact ocluzal doar n zona anterioar a
bordurilor machetelor de ocluzie.
(pag. 562)
19 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
memoriei ocluzale LEJOYEUX de
determinare a relaiei centrice prezint
urmtoarele particulariti
A. se utilizeaz metoda nscrierii grafice
B. macheta de ocluzie mandibular prezint trei
platouri acoperite cu cear inlay
C. ablonul maxilar prezint trei ace nscriitoare
D. ablonul mandibular prezint trei ace nscriitoare
E. ablonul maxilar prezint trei platouri acoperite
cu cear inlay
(pag. 560)
Pag. 173 din 183
 20 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
autoocluzorului Lende de determinarea a
relaiei centrice prezint urmtoarele
caracteristici
A. este foarte precis
B. autorul consider c orice obstacol aezat pe
traiectoria de nchidere mandibular determin
glisarea mandibulei spre o poziie excentric
C. dispozitivul de nregistrare este format din ase
plcue
D. dispozitivul de nregistrare este format din dou
plcue
E. nu poate transmite laboratorului reperele pentru
alegerea dinilor artificiali.
(pag. 560-561)
21 n cadrul terapiei prin proteze totale, metoda
de determinare a relaiei centrice cu
centrocordul Optow prezint urmtoarele
particulariti
A. sistemul de nregistrare prezint o plcu
maxilar, una mandibular i o a treia ca
intermediar de fixare
B. plcua maxilar are un vrf de nscriere grafic
plasat anterior i dou vrfuri stabilizatoare n
zonele laterale
C. plcua maxilar are patreu vrfuri de nscriere
grafic
D. n zonele laterale ale plcuei mandibulare,
aparatul prezint sisteme de fixare ale unor
resorturi
E. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici
preauricular.
(pag. 561)
* 22 In cadrul terapiei prin protezare totala,
manevra maseterina Gysi de determinare a
relatiei centrice consta in:
A. Obtinerea de contractii prin compresiunea
fascicolului posterior al temporalului
B. Compresiunea maseterului bilateral in timp ce
bolnavul realizeaza inchiderea gurii cu scopul
obtinerii de contractii echilibrate
C. Stimularea reflexului de ocluzie molara
D. Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare
centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregatite
E. Compresiunea fascicolului anterior al
temporalului
(pag. 559)
23 Care sunt situatiile de exceptie in care
orientarea planului de ocluzie in zona laterala
la edentatul total nu se mai face paralel cu
planul Camper:
A. Malrelatii mandibulo-craniene accentuate in sens
anteroposterior
B. Dismorfii grave
C. Hipotonie generalizata
D. Absenta receptorilor parodontali
E. Combinarea miscarilor de propulsie - retropulsie
a mandibulei
(pag. 551-553)
24 Dificultatile de determinare a relatiei centrice
la edentatul total sunt determinate de:
A. Hiperlaxitatea ligamentara
B. Uzura osoasa articulara
C. Corespondenta intre planul medio-sagital al
mandibulei si linia medio-sagitala a fetei
D. Stergerea reflexelor de pozitionare centrica
E. Centrarea condililor in cavitatile glenoide
(pag. 557-558)
Tema nr. 67
Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba
machetelor
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 568-582
*1 Care din urmatoarele afirmatii privind
controlul ocluzorului si al machetelor
protezelor totale este falsa?
A. ocluzorul nu trebuie sa aiba joc in balama
B. planul median al modelelor sa corespunda cu cel
al ocluzorului
C. contrapiulita sa fie desfacuta
D. pe model sa fie trasate liniile caninilor
E. pe model sa fie trasata curbura sagitala a crestei
edentate
(pag. 568)
*2 Daca DVO este marita :
A. pacientul are un facies imbatranit
B. santurile peribucale sunt accentuate
C. dintii sunt putin vizibili
D. pacientul are un facies crispat
E. rosul buzelor este diminuat
(pag. 576)
Pag. 174 din 183
*3 Daca la pronuntarea fonemei V aceasta
seamana cu F:
A. dintii superiori sunt prea scurti
B. dintii superiori sunt oralizati
C. dintii frontali inferiori sunt lingualizati
D. macheta superioara este prea extinsa
E. dintii superiori sunt vestibularizati
(pag. 579)
*4 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la controlul machetelor protezelor totale este
falsa?
A. stabilitatea machetei se verifica prin apasari
alternative pe zona premolara si molara
B. macheta nu trebuie sa aiba mentinere la proba
C. controlul extinderii machetei mandibulare se face
cu gura intredeschisa
D. baza machetei superioare nu interfera cu
miscarile functionale
E. baza machetei trebuie extinsa sa cuprinda zona
de inchidere palatinala posterioara
(pag. 570)
*5 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
examinarea pacientului protezat total este
falsa?
A. linia mediana interincisiva superioara se
suprapune pe planul medio sagital al fetei
B. curbura vestibulara simetrica
C. fata ocluzala a dintilor superiori sa fie vizibila
D. vizibilitatea dintilor sa fie corelata cu varsta
E. curbura incizala sa se incadreze in armonia fetei
(pag. 571)
6 Controlul machetei protezei totale superioare
presupune:
A. baza machetei nu va fi dislocata de miscarile
functionale
B. la aplicari alternative de presiune pe zona
laterala nu va fi dislocata
C. baza machetei nu trebuie sa se extinda posterior
D. macheta trebuie sa aiba o mentinere minima
E. baza machetei nu trebuie sa ocoleasca frenul
buzei superioare si bridele
(pag. 570)
7 La controlul intraoral al machetelor
protezelor totale, n timpul examinrii
pacientului din profil se observ urmtoarele:
A. buza superioar este mai proeminent dect cea
inferioar la pacienii la care n regiunea s-a
realizat montarea dinilor cu supraocluzie frontal
B. buza inferioar este mai proeminent atunci
cnd situaia clinic a impus o montare frontal
invers
C. marginea vestibulara a machetei va bomba
pragul narinar
D. buza superioar proemin n situaia n care
montarea dinilor artificiali s-a realizat cap la cap
E. buza inferioar proemin n situaia n care
montarea dinilor artificiali s-a realizat cap la cap
(pag. 571-572)
8 DVO micsorata se manifesta prin:
A. aspect imbatranit al faciesului
B. facies crispat
C. santuri peribucale accentuate
D. buzele nu intra in contact
E. rosul buzelor diminuat
(pag. 576)
9 DVO marita se manifesta prin:
A. santuri peribucale accentuate
B. facies crispat
C. buzele nu intra in contact
D. dintii sunt prea vizibili
E. facies imbatranit
(pag. 576)
10 La examinarea pacientului protezat total cu
gura intredeschisa se urmareste:
A. curbura vestibulara sa fie simetrica
B. linia mediana interincisiva superioara sa se
suprapuna pe planul medio-sagital al fetei
C. curbura incizala paralela cu marginala a buzei
inferioare
D. armonie dento-somato faciala
E. intre fetele vestibulare ale premolarilor si obraji
sa nu existe spatiu
(pag. 575)
11 La controlul ocluzorului si al machetelor
protezelor totale se verifica:
A. absenta jocului in balama
B. pe ocluzor sa fie trasata curbura sagitala
C. pe modele sa fie trasata linia planului de ocluzie
D. contrapiulita sa nu fie fixata
E. pe modele sa fie trasate liniile caninilor
(pag. 568)
Pag. 175 din 183
12 Ce conditii trebuie sa indeplineasca arcadele
artificiale ale protezelor totale:
A. dintii realizeaza unitati masticatorii de cate 2 dinti
B. cei 6 frontali ocupa spatiul dintre cele 2 linii
canine
C. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea
de pe model
D. directia curburii sagitale sa fie convergenta cu
cea a crestei mandibulare
E. dintii laterali trebuie montati excentric fata de
mijlocul crestei
(pag. 569)
13 Ce reguli trebuie sa indeplineasca dintii
montati pe protezele totale?
A. sa respecte curbura incizala notata in fisa
B. dintii sa realizeze unitati masticatorii de 3 dinti
C. dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei
D. dintii laterali sa fie montati si pe tuberozitate
E. dintii laterali montati pana la 0,5 cm de marginea
distala
(pag. 569)
14 Ce obiective se urmaresc la controlul
machetelor protezelor totale?
A. macheta sa aiba mentienere minima
B. lipsa miscarilor de basculare la presiuni
alternative pe zonele laterale
C. extinderea marginilor machetelor se verifica cu
gura deshisa maxim
D. la miscarile functionale machetele nu vor fi
mobilizate
E. baza machetei nu se va extinde la nivelul zonei
de inchidere palatinala posterioara
(pag. 570)
15 La controlul bazelor din ceara ale machetelor
protezelor totale se urmareste:
A. sa respecte limitele functionale ale campului
protetic
B. versantul vestibular sa fie concav
C. versantul lingual al machetei inferioare modelat
concav
D. ceara sa aiba o culoare apropiata de gingia
naturala
E. bazele de ceara acopera 1/3 anterioara a
tuberculului piriform
(pag. 570-571)
16 Daca la controlul machetelor protezelor
totale exista o diferenta de 1mm intre RC si
IM se impune:
A. pastrarea relatiilor intermaxilare actuale si pe
proteza finita
B. se efectueaza slefuiri selective
C. se vor modifica relatiile intermaxilare pe
protezele finite
D. machetele se tin timp indelungat in gura pentru a
permite inmuierea cerii si repozitionarea dintilor
E. se determina relatiile intermaxilare din nou
(pag. 577-578)
17 Ce zone ale campului protetic edentat se
despovareaza?
A. tuberculul piriform
B. sutura intermaxilara
C. papila incisiva
D. exostozele
E. zona de inchidere palatinala posterioara
(pag. 581)
18 Ce reguli se respecta cand se graveaza
modelul pentru proteza totala?
A. gravarea se face de catre tehnician
B. profunzimea sa fie de 2/3 din depresibilitatea
tesuturilor
C. profunzimea s fie mai mare pentru vlurile
palatine vertical
D. profunzimea s fie mai mare pentru vlurile
palatine orizontale
E. gravarea se face pe modelul functional
(pag. 580-581)
19 Ce reguli trebuie respectate atunci cand se
foliaza modelul preliminar pentru proteza
totala?
A. zonele foliate sunt stabilite de catre medic
B. grosimea zonelor foliate variaza intre 0,25 si 1
mm
C. tehnicianul va hasura pe model zonele foliate
D. se va corela gradul de foliere a torusului palatin
cu diferena dintre reziliena mucoasei de pe
crestele edentate i reziliena mucoasei care
acoper torusul
E. crestele milohioidiene ascuite nu se foliaz
niciodat
(pag. 581)
Pag. 176 din 183
20 Corectarea DVO la proba machetelor se
poate face:
A. prin lipirea unor benzi de ceara pe fetele ocluzale
ale premolarilor si molarilor
B. scoaterea din ceara a dintilor si montarea unui
val de ceara
C. prin lipirea unor benzi la nivelul dintilor frontali
D. cand DVO este prea mare se recomanda
reluarea fazei de determinare a relatiilor
intermaxilare
E. remontarea dintilor in ceara respectand DVO
corecta
(pag. 576-577)
21 La controlul intraoral al machetelor
protezelor totale, in timpul examinarii din
fata se urmareste:
A. Simetria buzei superioare
B. Pozitionarea buzelor in acelasi plan daca
montarea dintilor s-a facut cap la cap
C. Aspectul rosului buzelor sa fie acceptabil
D. Santurile nazo-labiale si para-labiale trebuie sa
prezinte adancituri mai sterse decat inainte de
protezare
E. Santurile nazo-labiale si para-labiale trebuie sa
prezinte adancituri mai accentuate decat inainte
de protezare
(pag. 571-572)
22 Ce caracteristici trebuie sa prezinte
machetele protezelor totale pentru a
accentua feminitatea sau personalitatea
delicata:
A. Aspect fluid al danturii
B. Dinti frontali cu linii clare, viguroase
C. Dinti cu unghiuri bine conturate
D. Dinti cu forme rotunde, line
E. Particularitati de montare a dintilor artificiali in
armonie cu forma generala a faciesului
pacientului
(pag. 573)
23 In cadrul verificarii intraorale a machetelor
protezelor totale, proba spatulei se refera la:
A. Controlul componentei orizontale a ocluziei
B. Existenta unui angrenaj ocluzal real si corect
intre dintii laterali, proba spatulei fiind negativa
C. Existenta unui angrenaj ocluzal fals intre dintii
laterali, proba spatulei fiind pozitiva
D. Prezenta contactelor ocluzale antagoniste de tip
tripodic
E. Controlul dimensiunii verticale de ocluzie
(pag. 577)
24 Emisiunea suierata a fonemei "S" la
controlul fonetic al machetelor protezelor
totale este cauzata de urmatorii factori:
A. Frontalii superiori sunt prea vestibularizati
B. Frontalii inferiori sunt prea lingualizati
C. Frontalii superiori sunt oralizati
D. Dintii superiori sunt prea scurti
E. Intre varful limbii si regiunea retroincisiva exista
un spatiu prea mare
(pag. 579)
Tema nr. 68
Verificarea si adaptarea protezelor mobile
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 583-593
*1 Care dintre urmatorii factori nu cauzeaza
bascularea protezelor?
A. montarea dintilor pe mijlocul crestei
B. montarea dintilor excentric
C. erori de amprentare
D. folierea insuficienta a torusului palatin
E. rezilienta crescuta a mucoasei fixe
(pag. 586)
*2 La o proteza corect efectuata:
A. dintii sunt pozitionati excentric pe creasta
B. fata interna prezinta asperitati
C. fata externa este lustruita
D. limita posterioara a protezei maxilare este
ingrosata
E. marginile protezei sunt subtiri
(pag. 585)
*3 Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca
bascularea protezei:
A. atrofii accentuate ale osului alveolar
B. rezilienta crescuta a mucoasei fixe
C. montarea dintilor pe mijlocul crestei
D. situarea arcadelor in culoarul neutral
E. extinderea protezei pe 2/3 ale tuberculului
piriform
(pag. 586)
Pag. 177 din 183
*4 Care dintre urmatoarele cauze nu provoaca
bascularea protezei de pe campul protetic:
A. erori de amprentare
B. atrofia exagerata a crestei alveolare
C. folierea torusului palatin
D. montarea dintilor in afara crestei edentate
E. lustruirea fetei externe a protezei
(pag. 588)
8 Ce se urmareste la controlul extra-oral al
protezei?
A. dintii sa fie aliniati corect
B. fata interna poate prezenta plusuri
C. limita posterioara a protezei este ingrosata
D. fata interna a protezei nu prezinta urme de gips
E. marginile protezei sunt rotunjite
(pag. 585)

*5 Care dintre urmatoarele indicatii privind 9 Urmtoarele variante reprezint cauze ale
igiena protezei si cavitatii orale nu este basculrii protezelor totale:
adevarata:
A. neacoperirea tubercului piriform de ctre baza
A. proteza se va spala cu pasta de dinti protezei totale
B. protezele se mentin in solutii de curatat in timpul B. montarea dinilor n interiorul culoarului neutral
noptii C. montarea dinilor n afara culoarului neutral
C. proteza se va spala cu sapun si apa D. montarea dinilor laterali pe mijlocul crestei
D. gingiile se vor masa si curata zilnic edentate
E. igienizarea protezei se face deasupra unui vas E. xerostomia
cu apa (pag. 586-588)
(pag. 591-592)
10 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
6 Pentru controlul mentinerii protezei se fac protezelor totale se datoreaza:
urmatoarele teste:
A. contacte premature
A. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru B. imperfectiuni ale bazei protezei
verificarea inchiderii in zona centrala lingual
C. DVO prea mica
B. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru
verificarea inchiderii la nivelul tuberculului piriform D. DVO prea mare
C. presiune vestibuo-orala pe fata vestibulara a E. supraextensia marginilor
incisivilor pentru zona centrala linguala (pag. 584)
D. tractiune verticala pentru aprecierea inchiderii
totale 11 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
protezelor totale se datoreaza:
E. tractiune pe fata vestibulo-orala a incisivilor
inferiori pentru controlul inchiderii in zona linguala A. igienei orale deficitare
centrala B. boli sistemice si avitaminoze
(pag. 586-587) C. corp strain sub proteza
7 Pentru retusarea protezelor se respecta D. nerespectarea planurilor de ocluzie
urmatoarele reguli: E. fata interna nu a fost lustruita
A. pacientul va purta proteza cel putin 6-8 ore (pag. 584)
inainte de control
12 Lipsa mentinerii protezelor totale este
B. se marcheaza zonele fara leziuni cu creion
cauzata de:
chimic
C. se folosesc freze de marimi corespunzatoare A. contacte premature
pentru piesa dreapta B. supraextinderea marginilor
D. fata interna se lustruieste in urma retusarii C. perforatii ale bazei
E. primul control se face la 24 de ore dupa D. supreaextensia marginilor
inserarea protezelor
E. marginile protezei sunt rotunjite
(pag. 583)
(pag. 586-587)

Pag. 178 din 183

13 Ce factori contribuie la pierderea stabilitatii
protezelor totale?
A. margini prea scurte ale protezei
B. montarea dintilor pe mijlocul crestei
C. DVO prea mare
D. plasarea incorecta a planului de ocluzie
E. DVO prea mica
(pag. 586)
14 Cauzele bascularii transversale a protezelor
totale pot fi :
A. montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
B. montarea dintilor laterali in afara crestei
C. extinderea bazei pe 1/3 din tuberculul piriform
D. atrofii accentuate ale osului alveolar
E. rezilienta scazuta a mucoasei fixe
(pag. 588)
15 Cauzele bascularii transversale a protezelor
totale pot fi :
A. erori de amprentare
B. atrofia exagerata a crestei alveolare
C. folierea torusului palatin
D. extinderea pe 2/3 a tubercului piriform
E. montarea dintilor pe mijlocul crestei
(pag. 588)
16 Ce masuri se iau in vederea imbunatatirii
mentinerii protezei totale?
A. se degajeaza frenul buzei superioare
B. se subtiaza si se scurteaza marginile la nivelul
zonelor Eisenring
C. se scurteaza marginile la nivelul tuberculului
piriform
D. se scurteaza la nivelul zonei de inchidere
posterioare
E. se degajeaza ligamentul pterigo-maxilar
(pag. 588)
17 Ce masuri de igiena se recomanda
pacientului purtator de proteze totale?
A. sa curete proteza cu pasta de dinti
B. sa curete si maseze zilnic gingiile cu o periuta
moale
C. sa curete proteza cu sapun
D. sa pastreze proteza intr-o solutie de curatat pe
timpul noptii
E. sa nu foloseasca substante adezive
(pag. 591-592)
18 Ce probleme poate intampina purtatorul de
proteze totale:
A. masticatie dificila
B. inflamatia mucoasei crestei edentate
C. la incizia alimentelor protezele se desprind
D. dificultati in vorbire
E. disconfort produs de purtarea protezelor
(pag. 592)
19 Corectarea relatiilor ocluzale ale protezatului
total se face:
A. cu ajutorul hartiei de articulatie pe fiecare
hemiarcada
B. cu ajutorul pietrelor de mici dimensiuni
C. se verifica montarea corecta a dintilor
D. mandibula este condusa de catre medic in RC
E. se foloseste hartia de articulatie in forma de
potcoava
(pag. 590)
20 Care sunt zonele la nivelul carora pot aparea
frecvent leziuni la purtatorii de proteze
totale?
A. torusul-mandibular
B. bridele vestibulare laterale
C. crestele acoperite de mucoasa rezilienta
D. zonele retentive ale crestelor edentate
E. tuberozitatea maxilara
(pag. 583)
* 21 Care din urmatorii factori reprezinta cauza
bascularii transversale a protezei totale
mandibulare:
A. Rezilienta scazuta a mucoasei fixe
B. Montarea dintilor laterali in afara crestei edentate
C. Montarea dintilor laterali pe mijlocul crestei
edentate
D. Extinderea corecta a protezei pe tuberculul
piriform pana la limita insertiei ligamentului
pterigo-mandibular
E. Extinderea corecta a protezei pe tuberculul
piriform pe cele 2/3 anterioare ale acestuia
(pag. 586)
22 Cauzele bascularii transversale dupa
aplicarea protezei totale maxilare pot fi:
A. Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
B. Nefolierea sau folierea insuficienta a torusului
palatin
C. Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
D. Erori de amprentare
E. Montarea dintilor laterali in afara crestei
(pag. 588)
Pag. 179 din 183
 23 Cauzele posibile ale lipsei stabilitatii *4 Sub ce forma apar hierperplaziile epitelio-
protezelor totale sunt: conjunctive rezultate in urma iritatiilor
cronice exercitate de marginile neregulate
A. Margini prea scurte
ale protezelor?
B. Dimensiunea verticala de ocluzie prea mare
A. hipertrofii
C. Dimensiunea verticala de ocluzie prea mica
B. franjuri
D. Igiena orala deficitara
C. leziuni eritematoase
E. Baza perforata
D. eroziuni
(pag. 584-585)
E. ulceratii
Tema nr. 69 (pag. 598)
Stomatopatiile protetice la edentatul total
*5 Care din urmatoarele forme apartine
Bibliografie asociata temei: candidozelor acute?
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
A. hipertrofica
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011. B. hiperplazica
pag. 593-693 C. pseudomembranoasa
*1 Care dintre urmatorii factori apartine D. forma localizata
factorilor locali care ar putea contribui la E. forma familiala
aparitia unei stomatopatii protetice?
(pag. 599)
A. diabetul zaharat
6 Care sunt factorii generali incriminanti in
B. arterioscreloza
aparitia stomatopatiilor protetice ?
C. hemopatiile
A. diabetul zaharat
D. autocuratirea
B. purtarea timp indelungat a unor proteze
E. inaintarea in varsta necorespunzatoare
(pag. 593) C. bolile vasculare
*2 Care din urmatoarele forme clinice de D. inaintarea in varsta
stomatopatii protetice apartine reactiilor E. autocuratire
tardive marginale?
(pag. 593)
A. eroziuni in situ
7 Care sunt factorii locali care ar putea
B. alergice
contribui la aparitia unei stomatopatii
C. ulceratii de decubit protetice?
D. leziuni elitemato-conjuctive A. hemopatiile
E. hipertrofii B. autocuratirea
(pag. 595) C. cresterea temperaturii locale sub placa acrilica
*3 Cu ce antiseptice se fac local spalaturi in D. microporozitatiile acrilatului
reactiile imediate totale ale stomatopatiilor E. imperfectiunile de executie a protezei
protetice?
(pag. 593)
A. cloramina 5
8 Care sunt teoriile etiopatogenice ale
B. permanganat de potasiu 2 %
stomatopatiilor protetice?
C. colutorii cu fenergan 110 mg si glicerina 30 gr
A. teoria chimicotoxica
D. cloramina 3
B. teoria fragilitatii capilare
E. cloramina 4
C. teoria chimica
(pag. 596)
D. teoria mecanica
E. teoria bacteriotoxica
(pag. 594)

Pag. 180 din 183

9 In clasificarea stomatopatiilor protetice care 14 Care sunt factorii locali sau generali
sunt reactiile imediate marginale ? preexistenti a caror prezenta poate fi legata
de aparitia unei candidoze orale?
A. alergice
B. eroziuni in situ A. varsta

C. eroziuni la insertia protezei B. deficientele imunologice congenitale

D. ulceratii de decubit C. iritatiile locale cronice datorate protezelor mobile

incorect adaptate
E. hiperplazii
D. igiena orala buna
(pag. 595)
E. atrofia tesuturilor
10 Dintre zonele unde apar eroziunile marginale (pag. 599)
care sunt cele mai frecvente localizari?
15 Dintre candidozele orale care sunt formele
A. linia oblica interna, mai ales in zona ei
muco-cutanate?
posterioara
B. in dreptul frenurilor si a bridelor nedegajate A. atrofica

C. la zona Ah ,datorita gravarii exagerate B. hipertrofica

D. la nivelul tuberozitatii maxilare C. forme localizate

E. in dreptul crestei zigomato-alveolare D. familiala

(pag. 595) E. sindroame-asociate

11 Datorita caror factori apar reactiile imediate
bazale?
A. structurii chimice a protezelor
B. captusirea protezelor cu acrilat autopolimelizabil
C. atrofia campului protetic si infundarii consecutive
a protezelor purtate timp indelungat
D. realizarii inadecvate a fetei interne a protezei
E. configuratia neregulata a campului protezei
(pag. 596)
12 Care sunt caracteristicile leziunilor de
decubit?
A. flora microbiana moderata
B. frecvent diskeratoza
C. mai frecvent in zona canina la maxilar si in
regiunea anterioara la mandibula
D. flora microbiana absenta
E. adenopatie moderata si inconstanta
(pag. 597)
(pag. 600)
Tema nr. 70
Reoptimizarea protezelor mobile
Bibliografie asociata temei:
N. Forna (coordonator), C. De Baat, L. Lascu, M.
Pauna - Protetica dentara Vol. II, Editura
Enciclopedica, Bucuresti, 2011.
pag. 693-703
*1 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta o
contraindicatie in captusirea protezelor
partial acrilice cu materiale rigide?
A. DVO supraevaluata
B. atrofia avansata a zonei de sprijin
C. instabilitatea protezei cu basculare pe un torus
proeminent
D. deficientele clinice si de laborator
E. profilaxia tesuturilor sinsibile la presiuni
mesticatorii
(pag. 693)

13 In cadrul stomatopatiilor protetice, datorita *2 La captusirea directa a protezelor in

caror boli pot aparea reactii tardive totale? cavitatea orala cat se indeparteaza prin
frezare de pe fata interna a seilor acrilice si
A. afectiuni hepatice de pr maginile seilor?
B. avitaminoze, mai ales in cele din grupa B A. 0,5 mm
C. afectiuni renale acute B. 2 mm
D. anemii C. 0,5-1 mm
E. diabet D. 1,5 mm
(pag. 597) E. 0,7 mm
(pag. 694)

Pag. 181 din 183

*3 Care este accidentul care duce la
deteriorarea protezelor partiale acrilice ce
impune necesitatea reparatiei?
A. fracturarea in timpul igienizarii
B. folierea necorespunzatoare a torusului palatin
C. montarea in afara crestelor laterali
D. indepatarea neglijenta a protezelor din tipare
dupa polimerizare
E. deficientele de preparare ale acrilatului
(pag. 698)
*4 Cum pot fi grupate reparatiile protezei
partiale acrilice?
A. repararea bazei protezei fracturate si fisurate
B. reparatii pentru inlocuirea tuturor dintilor
C. reparatii pentru inlocuirea crosetelor acrilice
D. completarea tuturor dintilor
E. completarea bazei in cazul extractiei dintilor
frontali
(pag. 688)
*5 Care este regula ce trebuie respectata in
toate situatiile in care se impune reparatia
unei proteze?
A. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale
protezei pe campul protetic
B. reparatiile nu se executa repede
C. acrilatul aplicat nu trebuie sa confere protezei
suficienta rezistenta
D. in timpul reparatiei se aplica monomerul de
acrilat autopolimerizabil pe dintii acrilici
E. se vor modifica vechiile rapoarte ale protezei pe
campul protetic
(pag. 703)
6 Care sunt indicatiile captusirii protezelor
mobile?
A. in caz de instabilitate cu basculare pe un torus
proeminent
B. in deficientele clinice sau de laborator
C. pentru ameliorarea mentinerii la o proteza
subextinsa
D. in migrari ale dintilor stalpi care spetiile edentate
cu pierderea punctelor de contact
E. in cazul protezarii imediate urmate de resortii
rapide a proceselor alveolare
(pag. 693)
7 Care sunt contraindicatiile captusirii
protezelor mobile?
A. dintii laterali montati in afara crestei
B. DVO supraevaluata
C. atrofia avansata a zonei de sprijin osteo-mucoase
D. inflamatia parodontala avansata cu mobilitatea
dintilor restanti
E. in caz de instabilitate cu basculare pe un torus
proeminent
(pag. 693)
8 Care sunt avantajele captusirii directe a
protezelor partiale acrilice?
A. riscul de iritatie pe mucoasa orala
B. se efectueaza direct pe mucoasa fara folosirea
unui model
C. rapiditate- se realizeaza intr-o singura faza clinica
D. economie
E. daca dezinsertia acrilatul polimerizeaza in spatiile
interdentare
(pag. 694)
9 Dintre timpii operatori ai captusirii directe a
protezelor partiale acrilice care sunt cei care
nu fac parte?
A. badijonarea cu monomer asupra fetei frezate
B. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat
autopolimerizabil
C. dupa terminarea polimerizarii ,proteza nu se
scoate imediat din cavitatea orala
D. campul protetic nu se igenizeaza
E. proteza nu mai este trimisa in laborator
(pag. 694)
10 Care sunt indicatiile captusirii cu materiale
reziliente a protezelor mobile?
A. substratul muco-osos nu este sensibil la presiuni
mesticatorii
B. masticatie dificila
C. leziuni de decubit
D. nu exista leziuni de decubit
E. inflamatia dureroasa si mobilitate a mucoasei c
acopera crestele alveolare
(pag. 696)
Pag. 182 din 183
11 Dintre cauzele ce determina deteriorari ale
protezelor partiale acrilice care impun
necesitatea reparatiei , care sunt deficientele
bazelor protezelor?
A. deficientele de preparare , indesare si
polimerizarea acrilatului
B. indepartarea neglijenta a protezelor din tipare
dupa polimerizare
C. folierea necorespunzatoare a torusului palatin
D. grosimea neuniforma a bazei protezei
E. indepartarea cu atentie a protezelor din tipare
(pag. 698)
12 Cum pot fi grupate reparatiile protezei
partiale acrilice?
A. repararea bazei protezei fracturate si fisurate
B. reparatie pentru inlocuirea tuturor dintilor
C. reparatie pentru inlocuirea crosetelor acrilice
D. completarea unuia sau a mai multor dinti
E. completarea bazei in cazul extractiei dintilor distali
(pag. 699)
13 In tehnica de repunere a unui dinte pe
proteza cand acesta este numai detasat ce
etape nu fac parte?
A. dintele se repune in lacas pentru ai verifica
pozitia
B. se indeparteaza dintele si se creaza retentii
C. zonele de placa si dintele nu se umecteaza
D. acrilatul se introduce in afara zonelor de retentie
create
E. nu se prelucreaza si nu se lustruieste zona
(pag. 701)
14 Care din urmatoarele etape fac parte din
tehnica completarii unuia sau mai multor
dinti la o proteza partial acrilica?
A. se izoleza modelul si cheia vestibula-ocluzala
B. se prepara pasta de acrilat si se aplica in
portiunea dintre dinti si model
C. dupa polimerizare ,proteza nu se prelucreaza si
nu se lustruieste
D. se aleg sau se confectioneaza dintii din acrilat si
se probeaza in spatiul ramas liber dupa extractie
E. se realizeaza o cheie vestibulo-ocluzala din ghips
(pag. 703)
15 Care sunt regulile ce trebuie respectate in
toate situatiile in care trebuie reparata o
proteza?
A. reparatiile se executa repede
B. se vor modifica vechile rapoarte ale protezei cu
campul protetic
C. acrilatul aplicat trebuie sa confere rezistenta si
durabilitate in timp
D. se va evita aplicarea monomerului de acrilat
autopolimerizabil pe dintii acrilici
E. dupa polimerizare proteza se lustruieste
(pag. 703)
* 16 Inlocuirea materialului de captusire
temporara cu acrilat autopolimerizabil
trebuie facuta:
A. Dupa ce materialul provizoriu si-a pierdut
proprietatile
B. Dupa ce materialul provizoriu devine elastic
C. Dupa ce materialul provizoriu a devenit granulos
D. Inainte ca materialul provizoriu sa-si piarda
proprietatile
E. Dupa ce materialul provizoriu altereaza tesuturile
din zona de sprijin muco-osos
(pag. 696)
17 Care dintre urmatoarele afirmatii constituie
avantaje ale metodei de captusire indirecta a
protezelor mobile:
A. Nu exista risc de iritatie pentru mucoasa bucala
B. Dupa captusire, materialul este omogen, fara
porozitati
C. Amprentarea se poate repeta in caz de nereusita
D. Pacientul ramane disfunctionalizat cat dureaza
fazele de laborator
E. Dureaza mai mult prin solicitarea laboratorului de
tehnica dentara
(pag. 695)
18 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta
indicatii ale captusirii protezelor partiale
acrilice cu materiale rigide:
A. In caz de instabilitate, cu basculare pe un torus
proeminent
B. Dimensiunea verticala de ocluzie supraevaluata
C. Migrari ale dintilor stalpi catre spatiile edentate
cu pierderea punctelor de contact
D. Dintii laterali montati in afara crestei
E. In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii
rapide ale proceselor alveolare
(pag. 693)
Pag. 183 din 183