Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Dentara Studenti 2013 PDF
Teste Dentara Studenti 2013 PDF
D. se descriu doua tehnici distincte de extractie a C. dinti vecini care sunt prinsi in procesul tumoral
molarului trei mandibular D. dinti inclusi ce nu mai pot erupe
E. anestezia se realizeaza prin procedee diferite E. dinti cu distructii coronoradiculare intinse
fata de cele folosite pentru ceilalti molari (pag. 64)
mandibulari
(pag. 66) 19 Indicatii extractiei dentare legate de
patologia traumatica OMF
15 Reguli in folosirea elevatorului drept:
A. dinti cu fracturi radiculare, oblice sau
A. se aplica intotdeauna vestibular si lingual longitudinale
B. suprafata convexa a partii active trebuie sa fie in B. dinti din focare de fractura ale oaselor
contact cu dintele ce trebuie extras
C. dinti erupti ce provoaca inghesuiri
C. in timpul luxatiei nu se folosesc ca sprijin dintii
D. dinti in malpozitie care produc leziuni traumatice
adiacenti pentru a evita lezarea sau luxarea
acestora E. dinti luxati complet in urma traumatismelor OMF
D. elevatorul drept nu se foloseste pentru extractia (pag. 64)
dintilor pluriradiculari daca radacinile nu au fost
separate 20 Indicatiile extractiei dentare legate de
anomalii de numar, forma, pozitie ale
E. capatul activ al elevatorului trebuie sa fie liber dintilor:
pentru a luxa dintele
(pag. 66) A. dinti inclusi ce nu mai pot erupe
B. dinti inclusi ce provoaca inghesuiri
16 Indicatiile de extactie a dintilor permanenti
sunt multiple find legate de: C. dinti extruzati
D. dinti luxati complet
A. starea dintelui respective
E. dinti in malpozitie ce nu pot fi redresati ortodontic
B. starea dintilor antagonisti
(pag. 64)
C. patologia structurilor adiacente
D. afectiunile asociate 21 Contraindicatiile absolute ale extractiei
dentare sunt:
E. tehnica aleasa
(pag. 64) A. leucemia acuta
B. prolaps de valva mitrala
17 Indicatiile extractiei dentare legate de
patologia dento- paradontala: C. infarct miocardic mai recent de 4 luni
D. infarct miocardic mai vechi de 6 luni
A. dinti cu parodontopatie marginala cronica si
mobilitate de gradul II- III E. procese supurative acute
B. dinti malpozitionati (pag. 65)
C. dinti mult extruzati 22 Contraindicatiile locale ale extractiei dentare
D. dinti care au determinat procese supurative sunt:
sinusale A. stomatita orala
E. dinti care intretin sinuzita maxilara odontogena B. sinuzita maxilara rinogena
(pag. 64)
C. leucemie acuta
D. abcese periosoase
E. tumori benigne labio- cervicale
(pag. 65)
D. capuson de mucoasa subtire, care acopera fata C. deplasari, rotatii si migrari ale dintilor vecini
ocluzala a molarului de minte D. prezenta unor fistule cronice
E. spatiu retromolar insuficient E. absenta proceselor inflamatori ale mucoasei
(pag. 146) (pericoronarite)
(pag. 117)
C. daca dupa indepartarea apexului raman 2/3 din B. incizia se va realiza printr-o miscare ferma si
lungimea radacinii implantata in os sanatos continua
D. parodontopatie marginala cronica C. baza lamboului nu erebuie sa fie mai larga decat
marginea sa libera
E. imposibilitate de abord din cauze diverse
(microstomie, sclerodermie) D. lamboul va fi adaptat la situatia clinica data de
edentatiile protezate conjunct
(pag. 175)
E. lamboul va fi creat incat sa protejeze structurile
4 Avantajele lamboului semilunar pentru anatomice de vecinatate
rezectia apicala (pag. 181)
A. dimensiunile limitate ale lamboului ofera un 9 Principii generale privind rezectia si
acces minim
indepartarea apexului
B. pacientul poate mentine o buna igiena orala
A. nu se va rezeca mai mult de 1/3 din lungimea
C. necesita o anestezie locala extinsa radacini
D. nu se intervine asupra margini gingivale libere B. in cazul unei obturatii de canal incomplete este
E. nu exista un punct de referinta pentru necesara rezectia apicala pana la nivelul acesteia
repozitionarea lamboului C. se va rezeca un segment apical de 1-3 mm
(pag. 177) rareori mai mult
D. planul de sectiune va fi bizotat spre vestibular la
5 Dezavantajele lamboului intrasulcular 45
triunghiular (sau in L)
E. in cazul uniu chist extins la mai multi dinti se va
A. sutura interdentara este mai dificila practica rezectia apicala numai la dintele cauzal
B. este indicat pentru dintii cu radacini scurte (pag. 187)
C. irigatia lamboului este minima
10 Situatii clinice ce necesita obturatie de canal
D. interesarea festonului gingival poate duce la un intraoperator pe cale directa
deficit fizionomic
A. ace rupte pe canal
E. igiena orela mai dificil de mentinut
B. prezenta unei reconstituiri corono- radiculare
(pag. 178)
C. obturatie veche si incompleta care nu poate fi
6 Dezavantajele lamboului intrasulcular indepartata in intregime
trapezoidal pentru rezectia apicala D. canale cu secretie persistenta
A. tensiunea in lambou este minima E. radacini cu anomalii ale canalelor
B. vascularizatia lamboului este deficitara (pag. 188)
C. radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
11 Calitatile materialelor de obturatie retrograde
D. sutura interdentara este mai dificila
A. sa fie solubil si stabil volumetric
E. decolarea lamboului dificila la inceput
B. sa permita priza si adeziunea la substratul
(pag. 179) radicular in mediu umed
7 Avantajele lamboului Ochsenbein- Luebke in C. sa prezinte radioopacitate
rezectia apicala D. sa realizeze sigilarea tridimensionala a canalului
A. accesul este favorabil dupa decolarea lamboului radicular
B. irigatia lamboului este maxima E. sa fie biocompatibil
C. festonul gingival nu este interesat (pag. 190)
E. chistul gingival al nou-nascutului B. este cel mai rar chist neodontogen al cavitatii
orale
(pag. 450)
C. este cel mai rar chist odontogen al cavitatii orale
8 Chistul folicular: D. radiologic se evidentiaza o radiotransparenta
A. este denumit si chist dentiger bine delimitata
B. diagnostic diferential se face cu ameloblastomul E. dupa extirpare completa nu apar recidive
C. tratamentul consta in chistectomie (pag. 464)
D. recidivele sunt frecvente chiar si dupa 14 Chistul nazo-labial:
indepartare completa
A. patogenia sa este incerta
E. se transforma rapid in tumori maligne
B. apare de obicei la persoanele adulte
(pag. 458)
C. mai frecvent la sexul masculin
9 Chistul de eruptie: D. este un chist de dezvoltare
A. este analogul la nivelul partilor moi al chistului E. apare frecvent in partile moi ale buzei superioare
folicular
(pag. 465)
B. nu are cauza dentara
C. mucoasa acoperitoare este franjurata
D. diagnosticul diferential nu ridica probleme
E. examenul histopatologic este rareori efectuat
(pag. 458)
D. este cel mai frecvent chist din patologia oaselor C. Chistul radicular
maxilare D. Chistul gingival al adultului
E. toate raspunsurile sunt corecte E. "Chistul median mandibular"
(pag. 466) (pag. 450)
16 Ameloblastomul intraosos solid sau 21 Expresia radiologica a chistului folicular
multichistic (dentiger) poate imbraca o serie de aspecte,
A. poate sa apara la orice varsta denumite variante:
17 Semnele clinice de malignizare ale 22 Abcesul salivar din triada salivara descrisa
adenomului pleomorf parotidian sunt: de Dan Theodorescu include ca aspecte
clinice:
A. Alterarea starii genarale
B. Aparitia adenopatiei locoregionale A. "Hernia" salivara
E. spaiul necesar pentru alinierea incisivilor laterali C. frenul buzei superioare se inser pe creast;
i caninilor este suficient. D. creasta alveolar inferioar este n form deU;
(pag. 37) E. versantul vestibular al crestei alveolare inferioare
este mai lat i mai nclinat spre nuntru.
(pag. 38)
*5 Valoarea normal a unghiului facial este de: 10 Planurile de referin utilizate n interpretarea
teleradiografiei sunt:
A. 90 grade;
A. planul de la Frankfurt;
B. 120 grade;
B. planul bazal mandibular;
C. 68 grade;
C. planul bazal maxilar;
D. 86 grade;
D. planul N-Ba;
E. 82 grade.
(pag. 158) E. planum(Se-N).
(pag. 155)
10 n malocluziile din clasa a II2 -a (compresie A. formele moderate sunt mai frecvente ca cele
de maxilar cu nghesuire) la analiza grave
dezvoltrii arcadelor dento-alveolare se B. cazurile n care relaiile mandibulo mandibulare
observ: sunt de clasa I sunt rare
A. reducerea diametrelor premolare C. anomalia este mai puin frecvent dect
anomaliile din clasa a II1 a
B. reducerea diametrelor molare
D. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
C. accentuarea curbei Spee
permanent
D. baza coronar mai larg dect cea apical
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
E. reducerea unghiului mandibular populaie.
(pag. 398) (pag. 396-398)
11 Aspectul facial n malocluziile din clasa a II2 - 15 Din punct de vedere epidemiologic
a (compresie de maxilar cu nghesuire) malocluziile din clasa a II2 -a (compresie de
prezint urmtoarele caracteristici: maxilar cu nghesuire) prezint urmtoarele
particulariti:
A. etajul inferior normal sau n foarte multe cazuri
micorat A. anomalia este mai frecvent dect anomaliile din
B. antul labio mentonier accentuat clasa a II1 a
C. punctual Gn plasat anterior de planul Simon B. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
permanent
D. buzele subiri
C. dup Hotz este mai frecvent n dentiia
E. ocluzie labial ferm temporar
(pag. 397) D. dup Houston i Tulley afecteaz 10% din
populaie
E. dup Houston i Tulley afecteaz 20% din
populaie
(pag. 396)
E. abrazia feelor vestibulare ale incisivilor superiori C. ocluzie invers frontal cu sau fr inocluzie
sagital invers
(pag. 405)
D. rapoarte lingualizate
*3 Maxilarul inferior n cadrul maloculziei de E. rapoarte vestibularizate
clasa a III-a este ghidat:
(pag. 405)
A. anterior
9 n cadrul examenului facial n malocluziile de
B. posterior
clasa a III-a Angle faa poate avea un aspect
C. n lateralitate lit n totalitate datorit:
D. n laterognaie A. treptei labiale n linie dreapt
E. n infrapoziie B. pomeilor obrajilor nfundai
(pag. 406) C. profilului concav
*4 n cadrul malocluziilor clasei a III-a aspectul D. procheiliei superioare
facial poate fi: E. treptei labiale inversate
A. fa aplatizat (pag. 406)
B. de fa crispat
10 La nivelul procesului alveolar superior n
C. de fa inexpresiv, malocluziile de clasa a III-a Angle pot fi
D. facies adenoidian observate modificri compensatorii care
constau n:
E. profil de pasre.
A. proalveolie
(pag. 406)
B. prodenie
*5 n cadrul malocluziilor de clasa a III-a Angle
diferena dintre SNA i SNB este: C. Pr.A F mai mare de 110
D. I F mai mare de 107
A. pozitiv
E. retrodenie
B. negativ
(pag. 406)
C. diferena este de 10
D. diferena este de 90
E. diferena este de 120
(pag. 406)
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai 12 Examenul clinic n anodonia parial redus
elemente dentare; poate evidenia:
D. n dentiia permanent se poate repeta situaia A. o creast alveolar subire, de aspect concav;
de reducere numeric existent n dentiia
temporar, B. absena dintelui permanent de pe arcad;
C. formarea mult prea profund a mugurelui dentar; B. poate determina lezarea pulpei dentare;
C. parial sau incomplet-dintele inclus nu este B. poziia dintelui inclus n grosimea maxilarelor;
nconjurat n totalitate de os; C. aspectul morfologiei coronare a dintelui inclus;
D. parial sau incomplet-dintele inclus este D. prezena complicaiilor nervoase;
separat de cavitatea oral prin fibromucoas;
E. relaia dintelui inclus cu dinii vecini.
E. parial sau incomplet-dintele inclus este n
(pag. 85)
ntregime intraosos.
(pag. 80) 18 Incidenele folosite pentru a preciza poziia
vestibular sau oral a dintelui inclus sunt:
13 Semnele clinice sugestive pentru prezena
unui dinte inclus sunt: A. radiografia retroalveolar;
C. extraciilor precoce ale dinilor temporari din zona B. modificarea axului radicular;
de sprijin Korkhaus; C. angrenajul invers;
D. netratarea leziunilor odontale ale dinilor D. modificri de form ale rdcinii;
temporari din zona de sprijin Korkhaus;
E. faetele de abraziune de pe feele vestibulare sau
E. dezvoltrii insuficiente a maxilarului n plan orale ale dinilor aflai n angrenaj invers.
sagital. (pag. 126)
(pag. 123)
17 n ectopia de canin ortopantomograma NU
12 Ectopia de canin poate determina ofer date despre:
urmtoarele modificrile fizionomice:
A. relaia existent ntre molarul de 6 ani i baza
A. deformarea conturului labial; craniului;
B. scurtarea arcadei dentare; B. raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile
C. ntreruperea continuitii normale a arcadei; dinilor vecini;
D. n cazul ectopiei palatinale aspectul de edentaie; C. existena sau nu a molarilor de minte pe arcada
cu ectopia;
E. vizibilitatea dinilor malpoziionai n vorbire.
D. prognosticul de cretere;
(pag. 125)
E. evideniaz existena unor complicaii la nivelul
13 Manifestrile clinice n ectopia dentar pot fi: dinilor nvecinai.
A. ulceraii traumatice ale mucoasei vestibulare; (pag. 126)
B. nfundare la nivelul procesului alveolar al dintelui 18 n ectopia de canin tratamentul preventiv
ectopic; trebuie s vizeze:
C. angrenaj invers; A. depistarea i nlturarea obstacolelor existente
D. deformarea conturului labial; n calea erupiei dentare;
E. semne ale suferinei la nivelul articulaiei B. tratamentul cariilor dinilor temporari din zona de
temporo-mandibulare. sprijin Korkhaus;
(pag. 125-126) C. expansiunea sagital;
D. extracia dirijat sau de pilotaj;
14 Consecinele ntreruperii continuitii arcadei
dentare n ectopia de canin sunt cu excepia: E. asigurarea unor rapoarte ocluzo-articulare ct
mai favorabile.
A. blocajul ocluzo-articular;
(pag. 127)
B. transmiterea nefiziologic a forelor orizontale;
C. transmiterea nefiziologic a forelor verticale;
D. apariia de fore excentrice la nivelul caninului;
E. abraziuni atipice.
(pag. 125-126)
B. anomalia este mai frecvent la mandibul; E. caninul permanent erupe n locul molarului unu
temporar.
C. anomalia este mai frecvent la sexul masculin;
(pag. 151)
D. anomalia este mai frecvent pe partea stng;
12 Factorii cu rol n producerea transpoziiilor
E. caninul este dintele cel mai afectat de
sunt, cu excepia:
transpoziie.
(pag. 149-150) A. profunzimea formrii mugurelui incisivului lateral
intraosos;
8 Urmtoarele afirmaii cu privire la B. profunzimea formrii mugurelui caninului
transpoziie sunt reale: intraosos;
A. este o anomalie dentar de poziie; C. pierdere precoce a caninului temporar;
B. este o anomalie dentar de erupie; D. poziia relativ a mugurilor incisivului lateral i
C. dup coala german aparine grupei anomaliilor premolarului unu;
dentare izolate; E. cronologia erupiei dentare.
D. este o anomalie dento-alveolar; (pag. 150)
E. dup coala francez este o anomalie
monocauzal.
(pag. 149)
9 Proprietile cimentului fosfat de zinc sunt: 14 Calitile materialului ideal de coafaj indirect
sunt:
A. Rezisten mecanic mare;
B. Excelent izolare termic; A. Biocompatibilitate pulpodentinar;
A. Sorbitolul;
B. Aspartanul;
C. Zaharina;
D. Ciclamatul;
E. Xilitolul.
(pag. 51)
Pag. 83 din 183
23 Lichidul bucal are rol cariopreventiv prin: *4 n pulpita acut seroas parial examenul
clinic pune n eviden:
A. Scurtarea timpului de clearance salivar al
alimentelor fermentabile A. Dinte cu carie profund, cu depozite bogate n
B. Tamponarea aciditatii bucale prin sistemele dentina alterat;
tampon salivare B. Dinte cu coloraie anormal;
C. Concentrarea acizilor organici produsi in placa C. Percuie n ax dureroas;
bacteriana
D. Testele de vitalitate au un rspuns intens negativ;
D. Stimularea metabolismului bacterian
E. Percuia transversal dureroas.
E. Inhibarea adeziunii microbiene
(pag. 73)
(pag. 43)
*5 Modificri morfologice ce apar n hiperemia
Tema nr. 36 preinflamatorie:
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor A. Vase sangvine dilatate, cu pereii subiri;
permanenti
B. Mitocondrii mici i rotunjite;
Bibliografie asociata temei:
C. Vase sangvine dilatate, cu pereii ngroai;
M. Gafara, A. Iliescu - Endodontia clinica si practica,
Editia a II-a, Editura, Bucuresti, 2001. D. Degenerescene celulare, n special
pag. 68-93 odontoblaste;
E. Fibroblati cu volum micorat.
*1 Hiperemia preinflamatorie diagnosticul
diferenial se face cu : (pag. 70)
6 Dintre factorii chimico-toxici care pot 11 Necroza de coagulare este provocata de:
produce necroza pulpara se numara: A. arsenic
A. formolul B. clorura de Zn
B. fenolul C. trioximetilen
C. trioximetilenul D. fenol
D. clorhexidina E. tricrezolformalina
E. arsenicul (pag. 98)
(pag. 96)
12 Semnele de gangrena simpla sunt:
7 Printre formele anatomo-clinice ale A. teste de vitalitate negative
gangrenei pulpare se numara:
B. lipsa sangerarii si sensibilitatii pe canal
A. uscata
C. camera pulpara inchisa
B. umeda
D. dinte modificat de culoare
C. simpla
E. modificari periapicale pe radiografie
D. complicata
(pag. 101)
E. hiperemica
(pag. 101) 13 Gangrena uscata:
A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase
8 Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare
simple se face cu: B. succede unui traumatism
A. hiperemia pulpara C. succede actiunii unui agent chimic
B. caria secundara recidiva D. pereti dentinari alterati profund
C. parodontita apicala cronica E. extirparea usoara a resturilor
D. pulpita cronica (pag. 100)
E. durere localizat la nivelul dintelui respectiv B. durere brutal de la nceput, iradiat n regiunile
nvecinate;
(pag. 108)
C. simptomatologie tears, aproape inexistent;
*4 Diagnosticul pozitiv n parodontita apical D. adenopatie regional, ganglioni indurai i mrii
acut purulent se pune pe urmtoarele de volum;
semne:
E. durerea este exacerbat de cretere fluxului
A. teste de vitalitate pozitive la nivelul dintelui sangvin n extremitatea cefalic
cauzal;
(pag. 108)
B. examenul radiologic ce prezint imaginea
caracteristic, conturar. 8 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut seroas se face cu:
C. durere la atingerea dintelui, mobilitate dentar,
fistulizare cu eliminare de puroi. A. pulpitele acute,
D. simptomatologie de pulpit, durere la ageni B. pulpitele cronice;
termici (mai ales rece);
C. nevralgiile de trigemen;
E. simptome subiective i obiective nesemnificative,
D. parodontita apical acut supurat;
imagine rediologic concludent
(pag. 112) E. gangrena simpl
(pag. 109)
*5 Diagnosticul diferenial n parodontita
apical acut purulent se face cu: 9 Evoluia parodontitei apicale acute seroase
se poate face spre:
A. pulpitele acute;
A. cronicizare;
B. `pulpitele cronice;
B. parodontit apical acut purulent,
C. nevralgia de trigemen;
C. pulpit acut purulent;
D. osteomielita maxilar;
D. vindecare complet sub tratament cu antibiotice
E. granulomul simplu conjunctiv.
i antiinflamatoare;
(pag. 113)
E. pulpit acut seroas
(pag. 109)
E. la dinii frontali inferiori accesul se face dinspre A. evidarea canalului radicular de resturile pulpare i
vestibular pentru a avea vizibilitate bun dentina alterat;
(pag. 161) B. lrgirea canalului pn la dentina sntoas sub
splturi cu hipoclorit de sodiu;
*4 Anomalii frecvente de canale prezint:
C. odontometria;
A. incisivii superiori: 3 canale, unul palatinal i dou D. sterilizarea canalului radicular i a canaliculelor
vestibulare, dentinare;
B. incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular i dou E. sigilarea spaiului endodontic prin obturaie
linguale; etan
C. incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular i unul (pag. 158)
lingual;
D. molarii unu superiori: un canal central; 9 Sistemele de canale dup Weine sunt:
E. molarii unu inferiori: un canal central A. canal unic, drept pn la apex ce se deschide
ntr-un singur foramen apical;
(pag. 162-163)
B. dou canale independente ce se unesc ntr-un
*5 Despre odontometrie sunt adevrate canal unic i se deschid ntr-un singur foramen
urmtoarele afirmaii: apical;
A. reprezint metoda modern de permeabilizare a C. dou canale complet separate ce se deschid
canalelor; fiecare n foramene apicale separate;
B. metoda clinic este cea mai exact pentru c se D. canal unic ce pleac din camera pulpar i se
bazeaz pe simul tactil; bifurc n dou canale ce se deschid fiecare n
foramene apicale separate;
C. metodele electronice sunt rar utilizate dincauza
erorilor frecvente ce pot s apar, E. nici un rspuns nu este corect
D. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul (pag. 163)
trebuie s fie foarte bine irigat pentru a nu se
bloca acele pe canal; 10 Despre permeabilizarea canalelor radiculare
sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
E. n cazul utilizrii metodelor electronice canalul
trebuie s fie uscat, msurarea fiind influenat A. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte fine,
negativ de prezene soluiilor de sterilizat canalul fr presiuni i brutalitate;
(pag. 163-165) B. se face cu ace Miller sau Kerr fine i foarte cu
presiune pentru a depi obstacolele dentinare
6 Medicaia folosit n dezinfecia canalelor de pe canale;
radiculare trebuie s ndeplineasc C. se pot folosi substane chimice de
urmtoarele condiii: permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;
A. efect lent bactericid i fungicid; D. se poate lsa pe canal o me cu acid sulfuric
B. penetrabilitate redus n esuturi; 48-72 de ore;
C. stabilitate chimic la pstrarea n soluie, E. se poate lsa pe canal o me cu EDTA timp de
24 de ore sub pansament ocluziv
D. tensiune superficial mare,
(pag. 162)
E. uurina introducerii n canale
(pag. 175)
C. Obturaia de canal a fost fcut cu eugenat de 6 Cum se poate realiza drenajul ntr-o
zinc iodoformat. parodontit apical acut exudativ:
D. Avem de-a face cu leziuni parodontale ntinse. A. Endodontic
E. Tratamentul s-a efectuat la brbai. B. Parodontal
(pag. 251) C. Transmaxilar
*2 Cnd parodontita apical acut hipremic D. Transsinusal
este consecutiv acutizrii unui proces E. Alveolar
cronic cu ntinderi lezionale grave,
(pag. 253-254)
tratamentul de elecie este:
A. Tratamentul cu antiseptice. 7 Intensitatea manifestrilor clinice n
parodontita apical acut hiperemic
B. Tratamentul local cu antibiotice. consecutiv obturaiei de canal cu depire
C. Splturi endodontice cu ap. depinde de:
D. Lsarea dintelui deschis. A. Starea parodoniului marginal naintea obturaiei
E. Rezecie apical. de canal.
(pag. 250) B. Interesarea canalului mandibular.
C. Interesarea sinusului maxilar.
*3 n faza endoosoas a parodontitei apicale
acute exudative purulente tratamentul D. Vrsta pacientului.
presupune: E. Cantitatea materialului de obturaie.
A. Drenajul endodontic. (pag. 251)
B. Tratament general cu antibiotice. 8 Tratamentul general medicamentos ntr-o
C. Drenaj endodontic asociat cu analgezice. parodontit apical acut exudativ seroas
D. Drenaj endodontic asociat cu antibiotice. presupune administrarea de:
E. Realizarea inciziei mucoasei. A. acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi.
(pag. 254) B. prednison 5 mg. de 4 ori pe zi.
C. ampicilin 500 mg. de 4 ori pe zi.
*4 Cauterizarea chimic, instituit ca soluie
terapeutic n parodontitele apicale cronice D. algocalmin 1 g de 2 ori pe zi.
cu secreie persistent pe canal, se face prin: E. prinie cu ap la temperatura camerei.
A. Aplicarea de mee cu soluie Walchoff. (pag. 253)
B. Aplicarea de mee cu soluie tricrezolformalin. 9 Tratamentul parodontitelor apicale acute
C. Aplicarea de mee cu soluie acid tricloracetic. exudative purulente n faza subperiostal
presupune:
D. Aplicarea de mee cu soluie Cresophene.
E. Aplicarea de mee cu Septomixin. A. Drenaj endodontic.
(pag. 259) B. Drenaj transosos.
C. Incizia muco-periostal la nivelul abcesului.
D. Incizia mucoasei la nivelul abcesului.
E. Administrarea de analgezice.
(pag. 254)
C. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta B. formeaza o bariera biologica fata de agresiunea
antagonistilor microbiana
E. are doua componente:activa si pasiva D. cementul se depune continuu in cursul vietii prin
apozitie de noi straturi
(pag. 36)
E. se opune tendintelor de retractie gingivala
7 Care sunt componentele parodontiului (pag. 71)
profund,de sustinere sau functional?
12 Putem defini eroziunea prin urmatoarele
A. desmodontiu
afirmatii:
B. os alveolar
A. o lipsa de substanta dentara care nu afecteaza
C. ligamente supraalveolare suprafetele ocluzale
D. cement radicular B. se localizeaza la colet
E. corion gingival C. se produce prin demineralizare acida
(pag. 40) D. este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare
intre ele
8 Corionul gingival este format din:
E. se produce prin trauma ocluzala
A. strat agranulos
(pag. 87)
B. celule,vase si nervi
C. fibre de colagen si elastina 13 Glicoproteinele din corionul gingival sunt
reprezentate prin:
D. creatinina
A. tenascina
E. aminoacizi
B. laminina
(pag. 53)
C. fibronectina
9 Cementul radicular: D. dermatina
A. este componenta a parodontiului marginal de E. catepsina
invelis
(pag. 54)
B. este un tesut de tip conjunctiv
C. este interfata dintre radacina dintelui, osul 14 In dezvoltarea embrionara a dintelui,sacul
alveolar si gingie dentar:
D. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri A. are forma unui clopot
E. este in cea mai mare parte dispus in treimea B. deriva din mezenchim
apicala a radacinii C. inconjoara organul smaltului si papilla dentara ca
(pag. 59) o capsula
D. este prima forma de reprezentare a odontonului
10 Inervatia gingiei osului maxilar este
asigurata de : E. formeaza stratul adamantin intern
A. ramuri din nervul infraorbital (pag. 30)
B. nervii nazopalatini 15 Mucoasa de captusire a cavitatii orale:
C. nervul bucal A. este puternic keratinizata
D. nervul supraorbital B. este fina,elastica,densa
E. nervul gluteal C. are o mare capacitate de absorbtie
(pag. 70) D. este reprezentata de un epiteliu adamantin
E. este ferma, fixa si plastica
(pag. 41)
*3 Iritatiile chimice ale mucoasei apar in cazul 9 Cele mai des intalnite parafunctii sunt:
contactului cu:
A. bruxismul
A. aspirina si acizii B. sugerea degetului
B. aspirina,baze si nitrati C. bascularea dintilor in timpul inclestarii
C. aspirina,acizi,baze,azotati D. fumatul
D. aspirina,baze,acizi,nitrati,fenoli E. muscarea buzelor
E. aspirina,acizi,baze,nitrati (pag. 148)
(pag. 151)
10 Tartrul subgingival:
*4 Compozitia placii bacteriene cuprinde:
A. este de culoare alb-galben
A. 90% bacterii B. are consistenta crescuta
B. 60-70% bacterii C. este dispus in santul gingival sub marginea
C. 70-80% bacterii gingivala libera
D. 40-50% bacterii D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. 80-90% bacterii E. este de cele mai multe ori foarte aderent
(pag. 106) (pag. 139)
B. varsta pacientului
C. natura alimentelor si particularitatile masticatiei
D. variatiile individuale ale fluxului salivar
E. tipul de flora existenta in placa bacteriana
(pag. 141)
E. poate mima gingivostomatita ulcero necrotica A. este in stransa legatura cu rezorbtia osoasa
(pag. 283-284) B. este rezervat in mobilitatea dentara de grad III
C. poate fi influentat de suprapunerea bolilor
10 La examenul clinic al abcesului parodontal generale
marginal se poate constata:
D. este nefavorabil indiferent de tratament in cazul
A. adenopatia locoregionala parodontitei juvenile
B. celulita buzei superioarei daca abcesul este E. este nefavorabil si are criteriu de certitudine
situat intre incisivii superiori absoluta daca exista rezorbtie osoasa pe mai
C. consistenta abcesului vestibular si lingual este multe de doua suprafete radiculare
ferma (pag. 282)
D. percutie transverasala ndeureroasa
16 Gingivitele cornice:
E. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa,
rosie A. evolueaza intotdeauna spre parodontita
(pag. 284) B. au evolutia marcata de perioade de exacerbari si
remisiuni
11 Mecanismele posibile de producre a C. sub actiunea factorilor favorizanti locali se poate
hiperesteziei dentinare pot fi: produce evolutia spre parodontita marginala
A. stimularea directa a unor terminatii dentinare D. nu este influentata de tratamentul local
B. stimularea indirecta a unor terminatii dentinare E. la pacientii fumatori exista un risc crescut de
C. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii evolutie spre parodontita marginala
dentinari (pag. 282)
D. stimularea nervoasa prin eliberarea unor
17 Semnele subiective descrise in
hidrocoloizi
simptomatologia abcesului parodontal
E. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, marginal sunt:
datorita mecanismelor hidrodinamice
A. Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie
(pag. 285)
B. Tumefactie circumscrisa rotunda sau ovalara
12 Hiperestezia dentinara se poate instala dupa: C. Resorbtia osului alveolar de dimensiuni si
A. Retractii gingivale prin involutie conformatii diferite
B. detartraj D. Jena dureroasa la masticatie
C. efectuarea repetitiva de radiografii dentare E. Mai rar dureri intense, chiar violente ce iradiaza
in zone invecinate
D. sinuzita maxilara
(pag. 283-284)
E. dupa interventii chirurgicale, in special
gingivectomie
(pag. 285)
B. Dintii a caror rezorbtie osoasa nu depaseste 2/3 A. aplicarea unei solutii de ZnCl2 concentratie 30%;
din inaltimea septurilor alveolare, dar numai in B. aplicarea unei combinatii de antiseptice prin
conditiile unui tratament complex badijonaj si aplicare de mese;
C. Dintii laterali cu mobilitate de gradul 2 spre 3 C. indepartarea obturatiilor in exces;
D. Dintii limitanti ai unei brese edentate cu rezorbtie D. operatie cu lambou si excizia gingiei
osoasa mai redusa, daca mobilitatea rezulta fibromatoase;
dintr-o trauma ocluzala
E. aplicarea de extracte vegetale, in sedinte scurte
E. Dintii limitanti ai unei brese edentate cu rezorbtie cu schimbarea pozitiei de lucru;
osoasa mai redusa, daca mobilitatea rezulta
(pag. 466)
dintr-o inflamatie cu exudat purulent care nu a
cedat la tratament medicamentos si chirurgical *2 Tratamentul gingivitei de sarcina comporta
(pag. 437) urmatoarele recomandari:
D. Modificri de volum ale dinilor limitrofi prin C. La adultul tnr gingia este ataat n
obturaii debordante vecintatea jonciunii smal-cement
B. scaunul asistentei este plasat in zona 2 D. se refera numai la protezarea provizorie in sine
C. unitul dentar se afla in centrul zonei 3 E. temporizarea are rolul protejarii substructurilor
preparate
D. campul operator, reprezentat de cavitatea orala,
(pag. 501-502)
este in zona 1
E. materialele pentru interventii neprevazute sunt in 8 Care dintre urmatoarele reprezinta solutii
dulapurile din zona 3 pentru conservarea osului alveolar rezidual?
(pag. 538) A. limitarea resorbtiei osoase intalnita in
parodontopatii
*4 Care dintre urmatoarele nu face parte din
principiile de tratament utilizate in B. extractiile alveoloplastice
restaurarile prin punti dentare: C. reducerea traumei ocluzale
A. principiul curativ D. aplicarea conectorilor mucozali cu suprafata cat
mai redusa
B. principiul biologic
E. b si d sunt corecte
C. principiul biomecanic
(pag. 502)
D. principiul echilibrarii dinamice
E. principiul homeostazic
(pag. 500)
E. functia fonetica nu este satisfacator restabilita D. un dinte pierdut poate fi inlocuit cu succes daca
prin restaurari fixe dintii vecini sunt sanatosi
B. Biologice: sunt mai conservative, mai puin 18 Indicaiile coroanei de substituie sunt:
invazive
A. Fracturi coronare n 1/3 mijlocie sau cervical
C. Impun o bun manualitate
B. Malpoziii ce nu pot fi corectate ortodontic sau
D. Funcionale: nu modific ghidajul anterior chirurgical
E. Economice: pre redus pentru pacient C. Perei radiculari subiri
(pag. 222) D. Rdcini scurte
14 Indicaiile coroanelor mixte: E. Fracturi radiculare
A. Dini scuri cu retenie redus (pag. 257+258)
E. Plasarea fortei de solicitare ocluzala cat mai A. este derivat din croetul T al lui Roach;
aproape de dintele limitrof edentatiei, contribund B. se aplic pe dini cu linia ghid nr. 2;
la sprijinul dento-parodontal al protezei mobile
C. este asemntor croetului Ackers;
(pag. 88-89)
D. este indicat pe dinii la care linia ghid are pe o
fa aspectul numrul 1, iar pe cealalt fa
aspectul liniei ghid numrul 2;
E. este indicat pe molarii conici.
(pag. 140)
C. evit torsiunea distal prin basculare a dintelui B. camera pulpar este voluminoas pentru a evita
pe care se aplic; devitalizarea;
D. plcua proximo-lingual are rol de ghidaj al C. dimensiunea mezio-distal a dintelui suport este
protezei i realizeaz reciprocitatea cu braul redus;
retentiv; D. sunt utilizate la pacienii cu o bun dexteritate
E. este alctuit din dou croete Ackers unite prin manual,
corpul lor. E. sunt utilizate cnd proteza are un ax dificil de
(pag. 147) inserie i dezinserie.
(pag. 161)
15 Elementele speciale de meninere, sprijin i
stabilizare prezint urmtoarele caracteristici: 19 Croetul circular Ackers:
A. confer estetic deosebit; A. este un croet cu trei brae;
B. ofer stabilitate biomecanic protezelor; B. se aplic pe premolarii i molarii cu retentiviti
C. sunt indicate la pacieni cu stare general vestibulare i orale favorabile;
precar; C. poate fi deschis dental sau edental;
D. se depreciaz rapid avnd o rezisten redus n D. este un croet cu patru brae;
timp; E. se aplic pe premolari sau molari n malpoziie
E. sunt laborioase. secundar.
(pag. 152) (pag. 146)
B. Sunt situati la distanta de parodontiul marginal *2 n cazul unei proteze scheletate, cnd o for
acioneaz la nivelul unei ei terminale,
C. Unirea cu conectorul principal este usor ingrosata
aceasta va efectua o micare de rotaie care:
D. Leaga saua de elementele de mentinere, sprijin
si stabilizare A. determin modificri de culoare ale dinilor
artificiali
E. Reprezinta o conexiune elastica intre croset si
conectorul principal B. determin modificri de culoare ale componentei
acrilice a eilor protezei
(pag. 123)
C. se descompune n cele trei planuri spaiale
23 Functia de stabilizare a unui croset dentar D. se asociaz cu modificarea adncimii anurilor
turnat se caracterizeaza prin: nazo-geniene
A. Depinde de gradul de retentivitate a dintelui stalp E. produce tulburri fonetice.
B. Este functia prin care crosetul se opune (pag. 205)
deplasarilor orizontale ale protezei partiale
scheletate *3 Forele care se nasc n timpul exercitrii
C. Este functia prin care crosetul se opune funciilor sistemului stomatognat pot aciona:
deplasarilor verticale in directie mucozala A. la nivelul marginilor protezei
D. Este amplificata prin prelungirea bratelor B. la nivelul eii turce
opozante rigide pe mai multi dinti
C. la nivelul apofizei coronoide a mandibulei
E. Necesita plasarea bilaterala a elementelor rigide
ale crosetului D. la nivelul muchilor orbiculari ai buzelor
B. s deplasese tangenial proteza A. pintenii ocluzali din fosetele meziale ale molarilor
C. s nfunde nfunde proteza pe cmpul protetic B. tuberculul piriform
D. s deplaseze radiar proteza C. croetul continuu lingual cu gherue incizale
E. s exercite presiuni supraliminare. D. coroane telescopice
(pag. 218) E. tuberozitatea maxilar.
(pag. 221)
16 Care din urmtoarele fore reprezint fore
orizontale: * 21 Forta rezultanta obtinuta prin compunerea
A. forele de congruen unor forte de acelasi sens si directie ce
actioneaza asupra unei proteze partiale
B. forele de diseminare scheletate se caracterizeaza prin:
C. forele orizontale aprute prin micrile de A. Directie si sens opus fortelor care o compun
lateralitate ale mandibulei n timpul masticaiei
B. Directie si sens perpendicular pe directia fortelor
D. forele parazitare rezultate din descompunerea care o compun
forelor de presiune masticatorie
C. Aceeasi directie si sens cu fortele care o compun
E. forele de convergen
D. Directie si sens oblic fata de fortele care o
(pag. 218)
compun
17 Precizai la ce nivel acioneaz forele E. Directie si sens variabile fata de fortele care o
orizontale radiare: compun
A. asupra dinilor din grupul frontal n cazul forelor (pag. 206)
radiare sagitale
22 In terapia prin proteze partiale scheletate,
B. asupra corpului mandibulei n cazul forelor fortele active care apar in mecanismul
radiare sagitale masticatiei au urmatoarele caracteristici:
C. asupra dinilor din grupul lateral n cazul forelor A. Se datoreaza osului alveolar edentat
transversale
B. Sunt generate de musculatura activa
D. asupra muchilor maseteri
C. Se manifesta asupra dintilor si asupra
E. asupra caninilor n cazul forelor forelor oblice.
restaurarilor fixe sau mobilizabile
(pag. 219)
D. Au rol in mobilizarea mandibulei
E. Sunt generate de rezistenta mecanica a dintelui
(pag. 207-209)
10 Cum se clasific amprentele funcionale * 15 Care este scopul duurilor bucale reci
utilizate n terapia protetic prin proteze recomandate n etapa de pregtire a
parial mobilizabile scheletate n fun funcie cmpului protetic cu edentaie parial
de numrul de materiale de amprent ntins, n vederea amprentrii preliminare:
utilizate: A. accentuarea reflexului de vom
A. amprente funcionale automatizate B. modelarea materialului de amprent
B. amprente funcionale simple C. deretentivizarea cmpului protetic
C. amprente funcionale compozite D. poziionarea corect a maxilarului
D. amprente funcionale parcelare E. ndeprtatarea mucusului salivar i realizarea
E. amprente funcionale pariale. unei vasoconstricii a mucoasei.
(pag. 284) (pag. 282)
18 n cadrul terapiei prin proteze parial * 21 In cazul in care pe unul din maxilare se
mobilizabile, verificarea intraoral a realizeaza o proteza partial mobila iar celalalt
machetelor de ocluzie urmrete va fi protezat prin proteza totala, pentru
A. modalitatea de inserie pe cmpul protetic inregistrarea relatiilor intermaxilare sunt
necesare:
B. dac bordurile de ocluzie prin volum i poziie
redau plenitudinea obrajilor i buzelor A. Un cadru din sarma cu suport textil si pasta de
zinc-oxid-eugenol
C. gradul de adaptare dintre baza machetei de
ocluzie i cmpul protetic B. Folii de ceara de ocluzie
D. realizarea contactelor tripodice C. Doua modele pozitionate de catre medic in
relatie centrica prin metoda discriminarii tactile
E. dac bordura de ocluzie mandibular prezint
lcae retentive la nivelul incisivilor D. Retentii pe suprafata orala a bordurii de ocluzie a
machetei de pe maxilarul edentat partial
(pag. 304)
E. Doua machete de ocluzie
(pag. 296-297)
*5 Care dintre urmatoarele indicatii privind 9 Urmtoarele variante reprezint cauze ale
igiena protezei si cavitatii orale nu este basculrii protezelor totale:
adevarata:
A. neacoperirea tubercului piriform de ctre baza
A. proteza se va spala cu pasta de dinti protezei totale
B. protezele se mentin in solutii de curatat in timpul B. montarea dinilor n interiorul culoarului neutral
noptii C. montarea dinilor n afara culoarului neutral
C. proteza se va spala cu sapun si apa D. montarea dinilor laterali pe mijlocul crestei
D. gingiile se vor masa si curata zilnic edentate
E. igienizarea protezei se face deasupra unui vas E. xerostomia
cu apa (pag. 586-588)
(pag. 591-592)
10 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
6 Pentru controlul mentinerii protezei se fac protezelor totale se datoreaza:
urmatoarele teste:
A. contacte premature
A. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru B. imperfectiuni ale bazei protezei
verificarea inchiderii in zona centrala lingual
C. DVO prea mica
B. tractiune oro-vestibulara pe fata lingual pentru
verificarea inchiderii la nivelul tuberculului piriform D. DVO prea mare
C. presiune vestibuo-orala pe fata vestibulara a E. supraextensia marginilor
incisivilor pentru zona centrala linguala (pag. 584)
D. tractiune verticala pentru aprecierea inchiderii
totale 11 Ulceratia si inflamatia tesuturilor subiacente
protezelor totale se datoreaza:
E. tractiune pe fata vestibulo-orala a incisivilor
inferiori pentru controlul inchiderii in zona linguala A. igienei orale deficitare
centrala B. boli sistemice si avitaminoze
(pag. 586-587) C. corp strain sub proteza
7 Pentru retusarea protezelor se respecta D. nerespectarea planurilor de ocluzie
urmatoarele reguli: E. fata interna nu a fost lustruita
A. pacientul va purta proteza cel putin 6-8 ore (pag. 584)
inainte de control
12 Lipsa mentinerii protezelor totale este
B. se marcheaza zonele fara leziuni cu creion
cauzata de:
chimic
C. se folosesc freze de marimi corespunzatoare A. contacte premature
pentru piesa dreapta B. supraextinderea marginilor
D. fata interna se lustruieste in urma retusarii C. perforatii ale bazei
E. primul control se face la 24 de ore dupa D. supreaextensia marginilor
inserarea protezelor
E. marginile protezei sunt rotunjite
(pag. 583)
(pag. 586-587)
D. sa pastreze proteza intr-o solutie de curatat pe A. Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
timpul noptii B. Nefolierea sau folierea insuficienta a torusului
E. sa nu foloseasca substante adezive palatin
(pag. 591-592) C. Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste
D. Erori de amprentare
E. Montarea dintilor laterali in afara crestei
(pag. 588)
*4 Cum pot fi grupate reparatiile protezei 8 Care sunt avantajele captusirii directe a
partiale acrilice? protezelor partiale acrilice?
A. repararea bazei protezei fracturate si fisurate A. riscul de iritatie pe mucoasa orala
B. reparatii pentru inlocuirea tuturor dintilor B. se efectueaza direct pe mucoasa fara folosirea
unui model
C. reparatii pentru inlocuirea crosetelor acrilice
C. rapiditate- se realizeaza intr-o singura faza clinica
D. completarea tuturor dintilor
D. economie
E. completarea bazei in cazul extractiei dintilor
frontali E. daca dezinsertia acrilatul polimerizeaza in spatiile
(pag. 688) interdentare
(pag. 694)
*5 Care este regula ce trebuie respectata in
toate situatiile in care se impune reparatia 9 Dintre timpii operatori ai captusirii directe a
unei proteze? protezelor partiale acrilice care sunt cei care
nu fac parte?
A. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale
protezei pe campul protetic A. badijonarea cu monomer asupra fetei frezate
B. reparatiile nu se executa repede B. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat
autopolimerizabil
C. acrilatul aplicat nu trebuie sa confere protezei
suficienta rezistenta C. dupa terminarea polimerizarii ,proteza nu se
scoate imediat din cavitatea orala
D. in timpul reparatiei se aplica monomerul de
acrilat autopolimerizabil pe dintii acrilici D. campul protetic nu se igenizeaza
E. se vor modifica vechiile rapoarte ale protezei pe E. proteza nu mai este trimisa in laborator
campul protetic (pag. 694)
(pag. 703)
10 Care sunt indicatiile captusirii cu materiale
6 Care sunt indicatiile captusirii protezelor reziliente a protezelor mobile?
mobile?
A. substratul muco-osos nu este sensibil la presiuni
A. in caz de instabilitate cu basculare pe un torus mesticatorii
proeminent B. masticatie dificila
B. in deficientele clinice sau de laborator C. leziuni de decubit
C. pentru ameliorarea mentinerii la o proteza D. nu exista leziuni de decubit
subextinsa
E. inflamatia dureroasa si mobilitate a mucoasei c
D. in migrari ale dintilor stalpi care spetiile edentate acopera crestele alveolare
cu pierderea punctelor de contact
(pag. 696)
E. in cazul protezarii imediate urmate de resortii
rapide a proceselor alveolare
(pag. 693)