Exemple de arbori de defectare

1.Introducere

Metoda arborilor de defectare este metoda deductiva folosita pentru a gasi toate combinatiile
posibile ale cauzelor care contribuie la producerea unui eveniment definit ca nedorit in cadrul
sistemului analizat precum si pentru a calcula probabilitatea de aparitie a acestui eveniment.
In cadrul acestei metode,se porneste de la premiza ca procesul de defectare poate fi analizat la
nivel structural,astfel ca orice defectiune a sistemului este rezultatul unei secvente cuantificabile
de stari ale procesului de defectare.Este create o structura arborescenta ce are drept nod radacina
evenimentul nedorit,iar drept noduri frunze evenimentele primare nedorite care au fost prevazute
drept posibile in urma analizei sitemului.In figura de mai jos este data reprezentare conceptuala
simplificata a unui arbore de defectare,alcatuit din evenimente primare interconectate prin
intermediul unei structure logice boolene,care indica multitudinea posibilitatilor in care aceste
evenimente se pot combina pentru a se produce in final avaria sistemului,adica a evenimentului
critic.
 2.Etapele metodei

Metodologia analizei sigurantei in functionare,folosind metoda arborilor de defectare,presupune

parcurgearea urmatoarelor etape:
-determinarea evenimentelor critice
-constructia propriu-zisa a arborelui de defectare al sistemului in raport cu evenimentul critic
considerat
-analiza arborelui de defectare pentru a determina probabilitatile de aparitie ale evenimentelor
critice
Anterior,este necesara definirea complete a sistemului atat la nivel structural,cat si la nivel
functional.Sunt identificate elementele component,legaturile dintre acestea,modurile de
defectare,conditiile de functionare limita stc.De asemenea,sunt precizate ipoteze specific analizei
precum si conditiile initiale.
Determinarea evenimentelor critice presupune o cunoastere amanuntita a particularitatilor
tehnice si functionale ala sistemului analizat.Se porneste de la functia programata a sistemului si
de indentifica evenimentele care conduc la nerealizarea sa.Constructia arborelui de defectare se
realizeaza prin descompunere avand drept punct de pornire evenimentul critic definit si
determinand cauzele immediate,necesare si suficiente pentru aparitia acestuia.Aceste cauze se
trateaza acum ca evenimente situate direct sub evenimentul de varf,iar analistul continua sa
determine cauzele lor imediate,necesare si suficiente.Astfel analistul avanseaza catre partea
inferioara a arborelui de defectare.Constructia continua pana la determinarea cauzelor baza.Un
eveniment este declarant cauza de baza fie ca nu mai poate fi descompus,caz in care se numeste
eveniment atomic sau elementar,fie ca nu dispune de suficiente informatii pentru continuarea
descompunerii.Toate aceste evenimente sunt correlate logic in cadrul arborelui de
defectare,conexiunea dintre acestea realizandu-se cu ajutorul portilor logice NU,SI,SAU.In
ultima perioada,metodologia arborilor de defectare a fost extinsa pentru a putea fi aplicata si
pentru sisteme ce contin elemente care au fost introduse porti logice, precum SI conditionat ori
SAU conditionat.De asemenea,pentru o interpretare vizuala cat mai facila,mai ales in cazul
arborilor de dimensiune mare,se pot folosi si porti complexe precum XOR,NOR,etc.,toate
acestea putand fi insa reduse la structure de porti logice elementare NU,SI,SAU.
Analiza pe baza arborelui de defectare constituie,in principal,o metoda de analiza deductiva,care
are drept scop evidentierea combinatiilor de cauze care pot produce evenimentul de
varf,precum si determinarea probabilitatii de aparitie a acestuia,plecand de la probabilitatile de
aparitie ale evenimentelor primare si tinand seama de modul propagaruu acestora prin
intermediul portilor logice ale arborelui.
Evenimentul critic Ecr este asociat unei functii logice 1 (E1, E2. En ) , unde E1, E2. En sunt
evenimentele primare si ai carei operatori sunt operatorii logoci NU,SI,SAU.Expresia functiei
poate fi simplificata cu ajutorul tehnicii numite reductive booleana in cazul arborilor ce contin
evenimente indentice care apar in ramuri diferite ale arborilor de defectare conform urmatoarelor
ecuatii:
In cazul unei asemenea analiza,se doreste evidentierea grupurilor de evenimente care conduc la
producerea evenimentului critic.Aceste grupuri se numesc taieturi si au proprietatea ca
evenimentul critic apare in cazul producerii acestor grupuri de evenimente indiferent daca alte
evenimente se produc sau nu.Probabilitatea de producere a evenimentului critic relative la
probabilitatea de producere a taieturilor este:

Pentru calculul probabilitatii producerii evenimentului,se porneste de la forma simplificata a

functiei logice si de determina functia algebrica tinand cont
de transformarile indicate:

3.Avantaje si dezavantaje

Principalele avantaje ale metodei arborilor sunt urmatoarele:

-ofera posibilitatea studierii vizuale amanuntite a procesului de defectare
-evidentiaza structurat defectarile care conduc la evenimentul nedorit
-permite descoperirea in mod deductive a cauzelor defectarii
-scoate in relief aspectele mai importante ales sistemului legate de anumite defectari
-permite concentrarea atentiei asupra unui defect particular al sistemului
-constituie un auxiliar grafic pentru cei ca intretin sistemul,dar nu au participat la proiectarea sa
Metoda arborilor de defectare prezinta si o serie de dezavantaje,cele mai importante fiind
urmatoarele:
-este dificil de aplicat in cazul sistemelor de mare complexitate si al celor care contin elemente
ce au character dinamic
-este necesar cate un arbore pentru fiecare eveniment critic

4.Rezultate
Fie urmatorul sistem destinat alimentarii cu energie electrica a unei retele de consumatori:

Sistemul trebuie sa asigure alimentarea neintrerupta cu energie electrica a reteli de

consumatori,chiar si in cazul in care reteaua publica de alimentare cu energie electrica este
nefunctionala.Pentru a indeplini aceasta sarcina,proiectantul sistemului l-a prevazut cu o baterie
de 48 VCC capabila sa asigure energie electrica retelei de consumatori pentru cel putin 20 de
secunde,timp in care generatorul diesel poate prelua sarcina alimentarii cu energie electrica,in
cazul in care reteaua publica de alimentare cu energie electrica este in continuare nefunctionala.
Evenimentul critic Ecr este intreruperea alimentarii cu energie electrica.Evenimentele care pot
genera evenimentul critic sunt urmatoarele:
-E1 = E-on nu furnizeaza energie electrica pentru mai putin de 20 de secunde
- E2 = E-on nu furnizeaza energie electrica pentru mai mult de 20 de secunde
- E3 = generatorul diesel nu furnizeaza energie electrica
- E4 = generatorul diesel nu are combustibil
- E5 = generatorul diesel este defect
- E6 = invertorul este defect
- E7 = redresorul este defect
- E8 = bateria este defecta
- E9 = bateria este descarcata
- E10 = comutatorul C1 nu comuta
- E11 = comutatorul C2 nu comuta

Evenimentele sunt independente intre ele,mai putin evenimentele E1 cu E5 , E2 cu

E5 si E1 cu E9 .Probabilitatile acestora sunt:

Observatie: Deoarece probabilitatea de producer a evenimentului E9 este foarte mica,acest

eveniment poate fi ignorat in cadrul analizei.
Arborele de defectare asociat evenimentului Probabilitatea de producere a evenimentului
critic Ecr este: critic este:

5.Discutii

In urma cercetarii effectuate ,s-a observant

ca sistemul analizat este unul sigur,iar
probabilitatea intreruperii alimentarii cu
energie electrica este destul de
mica.Siguranta in functionare a intregului
sistem poate fi crescuta prin cresterea
fiabilitatii comutatoarelor C1 si C2 .O alta
component cu o fiabilitate scazuta este E-
on,dar administratorul sistemului nu poate
interveni pentru remedierea situatiei.Din
acest motiv,o alta modalitate de a imbunatati
sistemul este renuntarea la aceasta urmand
ca alimentarea sa fie facuta numai cu
ajutorul generatorului diesel,a carui sarcina
ar trebui sa fie preluata de un al doilea
generator in cazul in care acesta nu ar mai
functiona in parametrii optimi.

De asemenea,s-a mai constat ca metoda

arborilor de defectare ofera posibilitatea
studierii vizuale amanuntite a procesului de
defectare evidentiind structurat defectarile
care conduc la evenimentul nedorit si
permitand descoperirea in mod deductive a
cauzelor defectarilor.
6.Concluzii