Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
04 MODEL M121 PTip2 SF PDF
04 MODEL M121 PTip2 SF PDF
PROIECTMODEL
Ferm de legume in spatii protejate
Solicitant:
PopescuIulianntreprindereIndividuala
Adresa: Comuna Mrcineni, Judetul Buzu
C
Reprezentant:P Popescu Iulian
Tel./Fax: 0
0731.000.000
Email: solicitant_potential@yahoo.com
Foaie de capat
Sef de proiect
Proiectat
Desenat
I Prile scrise
1. Date generale
TERENURI
Valoarea
Amplasare Suprafata totala (mp) /
Nr.crt contabila Regim juridic
Judet/Localitate Categoria de folosinta
- Lei-
Proprietate Popescu
Iulian Intreprindere
Comuna Maracineni, 2.000 mp Individuala conform
1. 1.000 Lei
Judetul Buzau Teren arabil Contractului de vanzare
cumparare nr.
59/04.02.2013
2. Descrierea proiectului
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model pus la dispoziie de MADR pentru Ferma
de legume in spatii protejate.
Investitia care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate are drept scop infiintarea, in comuna
Maracineni, judetul Buzau a unei ferme de legume in spatii protejate, a carei capacitate va fi de 1.000 mp.
Soiurile de legume cultivate in sera sunt: tomate, castraveti si salata verde cultivate in sistem conventional.
Investitia este structurata astfel:
Sera de legume, formata din 2 module, structura metalica, acoperita cu policarbonat si folie
triplustrat, dotata cu sisteme de irigatii prin picurare, instalatie de incalzire, sistem de umbrire,
antiinsecte, sisteme de ventilatie si incalzire, instalatiile necesare asigurarii utilitatilor obiectivului.
Suprafata construita = 1.000 mp
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul agricol vegetal, respectiv Cultivarea legumelor si a
pepenilor, a radacinoaselor si tuberculilor, sector ce face obiectul masurii 121 Modernizarea exploatatiilor
agricole care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele urmarite prin realizarea investitiei sunt in concondanta cu obiectivele Masurii 121, astfel:
Obiectiv general
Cresterea competitivitatii Popescu Iulian Intreprindere Individuala printr-o utilizare mai
buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale si
a standardelor comunitare.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei sere de legume moderne, realizata cu o tehnologie
performanta, echipata cu sisteme adecvate de incalzire, ventilare, sisteme de irigatii prin picurare, iluminat
corespunzator care va conduce in mod direct la cresterea competitivitatii intreprinderii individuale ca urmare
a atingerii unei performante generale reflectata prin urmatorii factori:
o Obtinerea unei productii ridicate: 2,5-3 kg/mp/ciclu la tomate, 5-6 kg/mp/ciclu la castraveti si 12
plante/mp/ciclu la salata verde (productivitatea/mp/ciclu variaza in functie de soiul de legume
cultivat);
o Obtinerea unor randamente de productie sporite, produse cu valoare adaugata mare si de calitate
superioara, ca urmare a adoptarii unei solutii de cultivare in spatii protejate si echipamente
performante: sistem de incalzire a serei, sisteme de irigatii, etc;
o Crearea de noi oportunitati pentru ocuparea fortei de munca - in acest sens intreprinderea
individuala va crea un loc de munca;
o Indeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare. Conceptul de calitate pentru
legume este o noiune complexa, care poate fi analizata sub urmatoarele aspecte: agronomic,
comercial, organoleptic, nutritional si sanitar;
o In cadrul standardelor de calitate a legumelor proaspete, conceptul de calitate este determinat de
aspectul comercial al produselor proaspete prezentate la vanzare, prin caracteristicile vizuale
(prospetime, calibru, forma i culoare) si de conditionare (sortare, ambalare, etichetare i
prezentare) ale acestora;
o Ca urmare, prevederile acestor standarde de calitate, care se numesc i standarde de
comercializare, asigura uniformitatea clasificarii legumelor proaspete, in funcie de caracteristicile
comerciale ale acestor produse, printr-un sistem unic de evalure, facand abstractie de tehnologiile
de cultura si zonele de productie.
Venituri din
productia vanduta 134.400 134.400 134.400 134.400 134.400
(Lei)
o Pentru a demonstra cresterea viabilitatii economice s-a intocmit prognoza incasarilor si platilor pe o
perioada de 5 ani dupa implementarea investitiei.
o Indicatorii economico-financiari obtinuti in urma realizarii prognozelor sunt prezentati in anexa C la
cererea de finantare si respecta limitele impuse de programul de finantare.
Obiective de mediu
o Respectarea cerintelor fitosanitare prin practicarea unor metode de cultivare sanatoase, astfel incat
sa asigure siguranta alimentara a consumatorilor, sa respecte normele de mediu, in scopul de a
proteja apa si solul si de a tine evidenta tratamentelor fitosanitare si a produselor chimice utilizate in
procesul de productie.
o Toate utilajele si echipamentele care vor fi achizitionate prin proiect corespund nivelurilor stabilite
prin normele de mediu astfel incat noua investitie nu va avea un impact negativ asupra mediului.
o Spatiul de depozitare va permite intretinerea, igienizarea si/sau dezinfectia adecvata, fiind proiectat
astfel incat sa se evite formarea de condens si mucegaiurile de suprafete si sa se excluda
contaminarea produselor alimentare depozitate.
Sintetizand datele prezentate anterior, prezentam capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea
investitiei:
***
Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele
din cadrul Masurii 3.1 Investitii n exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si
ICDEA, 2004, comuna Maracineni din judetul Buzau are potential ridicat pentru cultivarea legumelor
termofile si criofile, productia obtinuta in zona de campie cu potential ridicat pentru legumele ce fac
obiectul proiectului de investitie fiind:
Nr. Potential agricol Comuna Maracineni
Legume
crt (Kg/ha)
1. Tomate 108.000
2. Castraveti 240.000
Pentru proiectele care prevad modernizari/extinderi, in cadrul unitatilor care sunt in functiune se va prezenta sub forma
tabelara:
Investitia /utilajele care Valoare Standardul la Termenul de Termenul de
se realizeaza pentru care se face gratie al realizare a investitiei
adaptarea la standarde Lei adaptarea standardului *
Nu este cazul. Proiectul se refera la infiintarea unei sere de legume.
* Este necesar ca termenul de realizare a investitiei privind adaptarea la standarde sa fie inaintea termenului de gratie al
standardului.
BUGETUL INDICATIV
Bugetul indicativ al proiectului (Valori fara TVA)
Masura 121
Cheltuieli Cheltuieli
Denumirea capitolelor de cheltuieli Total
eligibile neeligibile
EUR EUR EUR
1 2 3 4
Capitolul 1. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
0 0 0
- total, din care:
1.1 Cheltuieli pentru obtinerea terenului 0 0 0
1.2 Cheltuieli pentru amenajarea terenului 0 0 0
1.3 Cheltuieli cu amenajari pentru protectia mediului si aducerea la
0 0 0
starea initiala
Capitolul 2. Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare
3.300 0 3.300
obiectivului
Capitolul 3. Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica -
2.998 0 2.998
total, din care:
3.1 Studii de teren 200 0 200
3.2 Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 328 0 328
3.3 Proiectare si inginerie 1.470 0 1.470
3.4 Organizarea procedurilor de achizitie 0 0 0
3.5 Consultanta 0 0 0
3.6 Asistenta tehnica 1.000 0 1.000
Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in
Verificare incadrare cheltuieli cap 3
limita de 8%
Capitolul 4 Cheltuieli pentru investitia de baza - total, din care: 43.073 0 43.073
A - Constructii si lucrari de interventii - total, din care: 43.073 0 43.073
4.1 Constructii si instalatii 28.873 0 28.873
4.2 Montaj utilaj tehnologic 200 0 200
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
12.550 0 12.550
(procurare)
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj, mijloace de transport, alte
950 0 950
achizitii specifice
4.5 Dotari 500 0 500
4.6 Active necorporale 0 0 0
B - Cheltuieli pentru investitii in culturi/plantatii: 0 0 0
Subcapital 1 - Lucrari de pregatire a terenului 0 0 0
Subcapital 2 - Infiintarea plantatiei 0 0 0
Subcapital 3 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 1 0 0 0
Subcapital 4 - Lucrari de intretinere plantatie in anul 2 0 0 0
Subcapital 5 - Instalat sistem sustinere si imprejmuire 0 0 0
Capitolul 5 Alte cheltuieli - total, din care: 629 4.633 5.262
5.1 Organizare de santier 400 0 400
5.1.1 lucrari de constructii i instalaii aferente organizrii de antier 400 0 400
5.1.2 cheltuieli conexe organizarii santierului 0 0 0
5.2 Comisioane, taxe 229 4.633 4.862
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 0 0 0
Procent cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare - total, din
0 0 0
care:
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0 0 0
6.2 Probe tehnologice si teste 0 0 0
TOTAL GENERAL 50.000 4.633 54.633
Actualizare mai mica de 5% din
Verificare actualizare
valoarea eligibila
ACTUALIZARE Cheltuieli Eligibile (max. 5%) 0 0
Necesitatea investitiei porneste de la un adevar bine cunoscut si anume faptul ca legumele au constituit si
constituie un aliment esential in hrana oricarei persoane, datorita insusirilor senzoriale deosebite si
elementelor nutritive pretioase pe care le contin.
O particularitate a legumelor rezida in faptul ca majoritatea pot fi utilizate in alimentatie in stare proaspata
ca atare, precum si in diferite preparate culinare sau sub forma conservata. Putem spune ca nu exista meniu
in care legumele sa nu intervina intr-o proportie, uneori destul de ridicata.
Situatia sectorului legumicol din Romania:
Perioada inainte de anul 1989 se caracterizeaza prin:
o Statul era principalul valorificator de produse horticole, care dicta preturile in avantajul intreprinderilor
de stat, impunea contractarile obligatorii pentru gospodariile populatiei;
o Lipsa oricarei concurente si a mecanismului de piata determina vanzarea i cumpararea in conditii
impuse.
Perioada dupa anul 1990 este caracterizata prin:
o In primii ani dupa 1990, Romania s-a confruntat cu o situatie in aparenta paradoxala. Desi dispunem
de un important potential de productie horticola, piata romaneasca este dominata de legume si fructe
din import, chiar si in sezonul de producere a acestora. Din datele furnizate de Societatea Romana a
Horticultorilor (SRH), rezulta ca aceste importuri depasesc anual 100 milioane USD, suma care nu
include produsele exotice pe care este normal si necesar sa le aducem din tarile de origine.
o Astfel, la produsele de depozit (ceapa, radacinoase, varza) importurile detin cea mai mare pondere.
Grav este ca piata este acaparata de importatori si la legumele proaspete - tomate, ardei, castraveti,
mazare etc. Cauzele acestei situatii sunt determinate de degradarea sistemului horticol, vechile
structuri de productie au disparut si nu au aparut altele viabile.
Ca urmare a investitiilor realizate cu sprijinul financiar acordat in perioada de pre-aderare prin Programul
SAPARD, au fost modernizate 16 sere pe o suprafata de 1,432 ha si s-au construit 71 sere noi pe o
suprafata de 16,689 ha, insa nu s-a reusit decat intr-o mica masura adaptarea exploatatiilor horticole la
nevoile actuale ale pietei.
In Romania sectorul de legume si fructe proaspete detine o pondere mai mare din totalul productiei agricole
fata de media Uniunii Europene, insa productia este mult mai fluctuanta ca in Uniunea Europeana. Productia
locala este una foarte fragmentata, venind in proportie de 90% de la gospodarii private si numai 10% de la
ferme si companii.
Romania poate produce anual cca. 4.900.000 tone legume si fructe, din care legume 45%, struguri pentru
masa 15% i fructe 40%. Din punct de vedere al suprafetei, sectorul privat controleaza cea mai mare parte
a cca. 98% restul fiind in administrarea statului prin statiunile de cercetare sau ADS.
Fata de tarile din Europa Centrala si de Est, Romania se situeaza pe locul trei in privinta suprafetei totale
cultivate. Aceasta o plaseaza cu mult inaintea urmatoarelor clasate (Ungaria, cu circa 140.000 ha), dar cu
mult in urma ocupantelor primelor poziii, respectiv Rusia, cu 5 milioane ha, i Polonia, cu un milion de
hectare cultivate cu legume.
O analiza a pietei demonstreaza ca importurile de legume s-au dublat in ultimii 5 ani, importul de legume
facandu-se mai degraba din motive de suplinire a cererii decat pentru a aduce ceva ce nu se cultiva local.
Astfel, cel mai des se importa legume roii, cartofi si ceapa care impreuna constituie 50% din importul
de legume al tarii.
Potrivit datelor Institutului Naional de Statistica, consumul de legume pe cap de locuitor este la un nivel
rezonabil. Se manifesta o tendinta de crestere, de la 151,1 kg n anul 2001, la circa 230 kg in prezent.
Astfel, consumul pe cap de locuitor este de circa 1,3 ori mai mare decat cel din Bulgaria i de 1,7 ori mai
mare decat in Ungaria. Datele statistice indica faptul ca principalele legume produse in Romania, in ordinea
cantitatii, sunt cartofii, urmati de varza, rosii, sfecla-de-zahar, pepeni, ceapa si castraveti si ardei.
Aspectele susmentionate stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii proiectului de investitie al Popescu
Iulian Intreprindere Individuala din judetul Buzau, solicitantul propunandu-si infiintarea unei sere de legume
(tomate, castraveti si salata verde) si a unui spatiu de depozitare a acestora, care sa asigure imbunatatirea
calitatii sectorului legumicol atat la nivel judetean cat si national, oferind consumatorilor legume proaspete,
cu o valoare alimentara ridicata.
Oportunitatea este data de programul FEADR prin Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
care incurajeaza si ajuta prin cofinantare investitiile din domeniul exploatatiilor legumicole.
Acest ajutor vine in intampinarea nevoilor intreprinderii individuale de a reusi sa-si construiasca o sera de
legume care utilizeaza tehnologii de cultura moderne pentru realizarea de produse corespunzatoare din
punct de vedere al standardelor de calitate.
Implementarea proiectului prin atragerea de fonduri nerambursabile va avea ca rezultat o rentabilitate a
capitalului propriu investit mai mare si o durata de recuperare a investitiei mai scurta decat in cazul in care
proiectul de investitie ar fi fost realizat integral din surse proprii ale solicitantului.
2.6 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste membrii acesteia, conform prevederilor fiselor masurilor.
Nu este cazul.
In al doilea rand, se remarca o tendinta de orientare spre o alimentatie mai sanatoasa, care include un
consum mai mare de legume si fructe, fapt dovedit prin cresterea consumului de legume si produse din
legume pe cap de locuitor incepand cu 7% in 2011 comparativ cu anul 2009.
Politica si piata de aprovizionare. Furnizori potentiali de materii prime
Pentru desfasurarea activitatii propuse prin proiect Intreprinderea Individuala va utiliza ca materii prime
principale rasaduri, fertilizanti cu macro-elemente si micro-elemente, dezinfectanti sol, tratamente pentru
combaterea daunatorilor, iar ca materiale auxiliare ambalaje (ladite, cutii, etichete), consumabile, etc.
Rasadurile vor fi achizitionate de la societati specializate, autorizate pentru producerea si comercializarea
acestora, care folosesc seminte ce garanteaza autenticitatea hibrizilor.
Necesarul de material biologic pentru cultivarea serei este de aproximativ 2.500 bucati rasaduri tomate/an,
1.800 buc. rasaduri castraveti, 24.000 buc rasad salata verde/an.
Selectarea furnizorilor se va face in urma evaluarii acestora, dupa urmatoarele criterii:
pret
termen de livrare
termene si modalitati de plata
nivelul calitativ al produselor
SC MATERIAL BIOLOGIC
Buzau Rasad 24.000 buc/an 7.200,00 41,08%
LEGUME SRL
Dezinfectanti sol, fertilizanti
SC TRATAMENTE SERE SRL Buzau 91 l/an 471,00 0,03%
Tratament daunatori
SC FOLII POLIETILENA SRL,
Folie plastic, sfoara, alte
Alti furnizori material Bucuresti - 5.915,00 33,75%
materiale
auxiliare
TOTAL 17.526,00 100,00%
Distribuitori specializati
Asociatii de producatori
Pe termen lung, vizand patrunderea si pe alte piete geografice, concurenta va deveni mai intensa, iar in
acest context solicitantul isi va asigura o baza de clienti solida prin calitatea legumelor sale. O oferta de
calitate atrage clienti stabili care la randul lor vor atrage clienti noi prin recomandari.
In acelasi timp, faptul ca pe pietele mai mari concurenta este mai intensa nu reprezinta neaparat un
impediment, tinand cont ca cererea pentru legume este abundenta. Cheia succesului consta in seriozitatea
vanzatorului si calitatea produselor sale.
Strategia de piata
Strategia de piata a solicitantului este orientata spre cresterea competitivitatii produselor sale proaspete, sub
raportul pret-calitate foarte bun, determinat de cresterea eficientei prin reducerea costurilor. Se doreste ca
prin implementarea acestui proiect sa se poata cultiva, depozita si comercializa legume proaspete, conform
prevederilor standardelor de calitate si comercializare (prospetime, calibru, forma, culoare, etc).
Strategia de piata care va fi aplicata vizeaza:
Produsul oferirea unor produse de o calitate superioara; acest lucru va putea fi realizat prin
selectarea produselor, astfel incat cele comercializate pentru consumul direct sa respecte toate
standardele de produs. Produsele care nu indeplinesc toate standardele pot fi vandute spre
valorificare catre procesatori astfel incat sa nu se inregistreze pierderi.
Pretul diferentierea preturilor se va realiza in functie de sezon, adica mai mari in extra sezon i
adaptate la piata in perioadele de sezon. In acelasi timp, produsele de calitate superioara sau care
ofera un avantaj comparativ cu concurenta (de exemplu sunt curatate, cantarite si ambalate), pot
fi vandute la un pret mai mare.
Distributia pentru asigurarea valorificarii produselor, solicitantul va apela la inchirierea unei
masini de transport cu temperatura controlata. Cu ajutorul acesteia, legumele isi pastreaza
proprietatile mai bine, ajungand la punctul de livrare in conditii bune.
Promovarea solicitantul isi propune sa ofere o calitate constanta astfel incat prin seriozitate si
respectarea obligatiilor contractuale sa isi asigure o clientela fidela, persoane fizice si juridice. Atat
in cazul persoanelor fizice, cat si juridice, recomandarile venite din partea unor clienti multumiti
influenteaza semnificativ alegerea furnizorului si conduce la atragerea clientilor noi. In acelasi
timp, este valabila si reciproca un client nemultumit se va plange la cel putin inca 10 persoane,
indepartandu-le definitiv de respectivul producator.
d) Sprijinirea
membrilor grupurilor
de productori sau ai
altor forme asociative Nu este cazul
n vederea ncurajrii
fenomenului de
asociere.
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste
urmarite prin
obiectivele specifice atingerea obiectivelor*
proiect
EG2 - Proiectul s fie n acord cu: a) Proiectul propus spre finantare este in acord
a) potenialul agricol al zonei20 i cu potentialul agricol al zonei, legumele cultivate
b) s demonstreze mbuntirea de Popescu Iulian Intreprindere Individuala
performanei generale a exploataiei corespund zonei cu potential ridicat.
agricole la data drii n exploatare a b) Prin implementarea investitiei se va inregistra
investiiei: obtinerea unor produse cu valoare adaugata
mare si cu o calitate sporita, ceea ce semnifica
imbunatatirea performantei generale a
exploatatiei agricole.
Obiective tehnice:
Prin proiect vor fi achizitionate utilaje de
- achiziia de tractoare, combine,
maini, utilaje, echipamente etc, care manipulare a laditelor cu legume (transpaleti),
determin creterea un cantar pentru cantarirea produselor, doua
productivitii muncii, motosape pentru pregatirea terenului de
mbuntirea calitii produselor cultivare, care implicit vor duce la cresterea
agricole, introducerea de tehnologii productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii
performante, mbuntirea produselor agricole, imbunatatirea conditiilor de
condiiilor de lucru; lucru.
- construirea i/sau modernizarea Sera este proiectata special pentru climatul din
cldirilor operaionale care conduc la
Romania atat la partea de acoperire, inaltime
asigurarea conformitii cu recomandata, ventilare cat si la partea de
standardele comunitare; rezistenta la vanturi puternice 90 km/h si zapada
mare (90kg/mp+25kg/mp incarcare interna).
Obiectivele
Obiectivele generale si Descrierea modului in care se urmareste
urmarite prin
obiectivele specifice atingerea obiectivelor*
proiect
Implementarea proiectului va insemna pentru
intreprinderea individuala o crestere substantiala
- creterea viabilitii economice. a veniturilor, data de diversificarea activitatii si
orientarea spre legume cu cerere pe piata.
Intreprinderea individuala intentioneaza ca prin
investitiile realizate prin proiect, avand ca
obiectiv o productivitate cat mai ridicata a
recoltei si o capacitate de depozitare optima, sa
obtina costuri de operare cat mai bune. Pentru a
demonstra cresterea viabilitatii economice s-a
intocmit prognoza incasarilor si platilor pe o
perioada de 5 ani dupa implementarea
investitiei.
Obiective de mediu
- reducerea emisiilor duntoare cu
efect de ser i o mai bun gestionare Nu este cazul.
a deeurilor rezultate din activitatea
de producie;
* In ceea ce priveste obiectivele economico financiare privind reducerea costurilor de producie i creterea rentabilitii
economice a exploataiei agricole; creterea valorii adugate brute (VAB) a exploataiei agricole in cazul in care prin
realizarea investitiei se urmareste indeplinirea acestora este necesar sa descrieti strategia de indeplinire a acestor
obiective.
* In vederea indeplinirii obiectivelor de mediu cheltuielile aferente vor fi cuprinse in bugetul indicativ si se refera la
investitii impuse prin documentele eliberate de catre autoritatile competente de mediu.
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii
topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune
Constructia se va amplasa pe un teren fara declivitati majore. Amplasarea obiectelor pe planul general va
respecta in principiu amplasarea propusa in plansa A1-Plan general.
Geomorfologic. Amplasamentul cercetat este situat in zona inalta de campie, la intersectia cu zona de
trecere de la lunca la campia inalta.
Geologic terenul este constituit din depozite cuaternare de natura eoliana (prafuri argiloase leossoide) si
aluvionara (prafuri, argile, nisipuri).
Hidrogeologic amplasamentul studiat se caracterizeaza prin prezenta unei panze de apa subterana,
cantonata la adancimi cca. 6,50 m fata de cota terenului (din fantanile din zona).
Seismic, comuna Maracineni prezinta gradul VIII de intensitate seismica, conform STAS 11100/1/1993, o
perioada de colt de Tc = 1,0 sec si o acceleratie orizontala de ag = 0,24g, pentru o perioada IMR = 100 ani,
conform Cod de proiectare seismica Partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri indicativ P-100-
1/2006.
Adancimea limita de inghet, pentru comuna Maracineni este de 1,00 m, conform STAS 6054/1977.
OBIECTUL 1- SERA
OBIECTUL 2- ANEXA DEPOZITARE
OBIECTUL 3- PLATFORME AUTO PIETRIS
La acestea se adauga:
RETELE EXTERIOARE
AMENAJARI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI
3.2.1 Pentru cldiri: deschideri, travei, aria construit, aria desfurat, numrul de
niveluri i nlimea acestora, volumul construit
Investitia ce urmeaza a se realiza prin programul FEADR Ferma de legume in spatiu protejat intruneste
urmatoarele suprafete:
Denumire Suprafata (mp)
Suprafata teren 2.000 mp
Suprafata construita sera 1.000 mp
Suprafata construita anexa depozitare 37,45 mp
Total suprafata construita 1.037,45 mp
Total suprafata construita desfasurata 1.037,45 mp
OBIECTUL 1- SERA
Deschideri: 2 deschideri cu dimensiunile de 10,00 m
Travei: 25 travei, cu dimensiunea de 2,00 m
Suprafata construita la sol: 1.000,00 mp
Suprafata construita desfasurata (supraterana) : 1.000,00 mp
Suprafata utila totala interioara supraterana: 1.000,00 mp, din care:
Suprafata utila parter: 1000,00 mp
Regim de inaltime: Parter
Inaltimea maxima la coama: +4.00 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)
Inaltimea minima la cornisa: +2.35 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)
Inaltime utila parter : minim 2.35 m maxim 4.00 m
Volum construit: 3.650,00 mc
Avantajul mecanic: peretele dublu, prin perna de aer dntre cele dou folii diminueaza
efectul de uzur mecanic datorat vntului i amelioreaz astfel longevitatea foliei.
Modulele serei sunt echipate cu o deschidere continu pe 3 metri pe fiecare modul, in partea superioara (in
functie de parametri de ventilare). Deschiderea are aproximativ 60 si realizeaza o ventilare a aerului
maxima i foarte eficienta. Comanda este prin cremalier la fiecare 2 m i arbore de transmisie antrenat
printr-un motoreductor pe fiecare linie.
Conditii generale fixare la sol:
fixare la sol prin cuzineti de beton;
fixarea la sol este realizat prin picioare telescopice;
fixarea se poate de asemenea realiza cu picioare cu fixare in pardoseala/centura de beton.
Sistemul constructiv:
platforma si fundatii beton
inchideri perimetrale: pereti tip sandwich, 2 placi de OSB cu termoizolatie vata
minerala grosime 10 cm si vopsea acrilica de exterior
compartimentari interioare: pereti OSB cu vata minerala
plafon panouri gips-carton
tamplarie PVC alb cu geam termoizolant
usi interioare PVC
sarpanta lemn
invelitoare tigla bituminoasa
pardoseli gresie antiderapanta
tapet PVC pentru grupul sanitar
Inaltimea la coama: + 3,50m
Inaltimea la cornisa: + 2,70 m
Inaltimea libera utila: 2.50m
Structura functionala:
Fundatiile sunt de tipul talpi continue armate, asezate pe doua directii ortogonale, formate dintr-un bloc de
beton slab armat la partea inferioara C12/15 si grinzi din beton armat C20/25.
Partea inferioara a fundatiilor se gaseste la -1.25 m fata de cota 0 a centrului, asigurandu-se patrunderea
minim 20 cm in terenul bun de fundare. Sapatura se va realiza manual sau mecanizat in functie de
disponibilitati.
Suprastructura constructiei este realizata dintr-un sistem in cadre cu stalpi, pane si capriori din lemn, dispusi
dupa 2 directii principale ortogonale. Dimensiunile si modul de realizare si armare a elementelor cadrelor,
stalpi, pane si capriori, au rezultat in urma dimensionarii structurii in conformitate cu normele, standardele si
normativele in vigoare. Sistemul spatial a fost calculat, dimensionat si conceput astfel incat sa poata prelua
eforturile care apar in structura in timpul exploatarii normale sau pe durata actiunii unor incarcari
exceptionale (in Romania cea mai uzuala este seismul) cu un anumit grad de siguranta.
Pentru calculul de rezistenta, s-au respectat prevederile din urmatoarele acte normative:
Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat - pietris. Minim 30% din suprafata totala a
terenului va fi rezervata spatiilor verzi.
Sunt incluse lucrarile pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor: plantare copaci,
reamenajare de spatii verzi si evacuarea tuturor deseurilor rezultate in urma lucrarilor de constructie.
Hidrofor 24 l
o Debit (mc/h): 2.90
o Capacitate rezervor (l): 24
o Presiune maxima de lucru (bar): 6
o Tip motor: electric
o Adancimea maxima de aspiratie (m): 30
o Putere motor (kw): 0.75
o Tensiune alimentare (V): 230
Pompa Submersibila 950 W
o Debit (mc/h): 2.40
o Putere motor (kw): 0.50
o Tensiune alimentare (V): 230
o Putere electrica consumata (W): 950
Vas Tampon 500 litri
o volum apa: 500 litri
Fosa Septica Ecologica 3-4 persoane (canalizare)
o volum total [l]: 750
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25-30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate.
Grupul de pompare va fi alimentat dintr-un vas tampon 1500 l. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei
menajere si anume debitul si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de
pompare: debit maxim 2.9 mc/h, presiune maxima 45mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put
special destinat echipamentelor de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adancimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 25 mm pozata
pe pat de nisip.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric propriu pozitionat la P02
Grup Sanitar. Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de
lucru 0,6 Mpa, plaja de temperatura 10-65 gr.C, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65 gr.C:
0.56 kWh/24h, putere consumata pentru a produce apa la 65 gr.C 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 gr.C
1.3 h, inaltime boiler electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R 100 mm. Masa boiler
electri 19 kg. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate
de acces la robineti de inchidere.
Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din
polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele
pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.
Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate
cu garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica ecologica de
canalizare menajera.
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut cate o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghenele
de instalatii de la Anexa.
In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie 20.
Instalaiile se vor executa din:
o evi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda;
o evi si piese de legtura din polipropilena de canalizare;
o baterii amestectoare cu monocomanda stative pentru lavoare;
o robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic;
o robinete de reglaj de colt, cu ventil;
o robinete de reinere cu ventil si mufe.
Conductele se vor susine de elementele de rezistenta cu supori si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Instalatii termice
Se va prevedea o instalaie de nclzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-97.
Instalaia de nclzire in cladire este compus din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la
prize electrice 220V.
Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil
care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.
Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice -
convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala
pentru curatire usoara.
Calculul necesarului de caldura:
Convector
Grup Sanitar 430/105/400 500
Electric
620/105/400 Convector
Depozitare 3.000
620/105/400 Electric
- 5.000 -
In urma realizarii calculului a rezultat o sarcin total de nclzire de 5 kW, cu convectoare termoelectrice.
Instalatii electrice
Instalatii de prize
Protecia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protecie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de mpmntare. Vor fi prevzute prize normale, precum i prize cu circuite i trasee
separate i individuale pentru aer conditionat, etc. care se vor monta conform cerinelor specifice.
Canalizare exterioara. Ape meteorice
Sapatura pentru canalizare 110125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00 m si malurile
vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1,30 x 1,30 m;
pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2x1.2x2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de
scurgere latimea transeii este de 0.8 m.
Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul terenului (80%) cu corectarea manuala
a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul manual pana la cota finala a sapaturii.
Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC - KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din
ploi sau infiltratii.
Sistem de irigare
Caracteristici tehnice:
o Sistem de irigare prin picurare
o Liniile de picurare (tub) au diametru 16-20 mm
o Picuratorii sunt amplasati la 20 cm distanta / debit de 1,0 l/ora/picurator.
Sistem de ventilatie
Caracteristici tehnice:
o Ventilatoare profesionale de recirculare a aerului
o Alimentare 230 V, putere 0,20 0,30 kw
o Debit de aer 5.050 mc/h.
Sistem de incalzire
Caracteristici tehnice:
o Doua incalzitoare de 279 kW, respectiv 66 kW
o Combustibil mixt (lemn + peleti)
Motosapa
Caracteristici tehnice:
o Capacitate motor: 5-6 CP
Transpalet manual
Caracteristici tehnice:
o Ridicare manuala
o Capacitate maxima de ridicare 1 to
Cantar
Caracteristici tehnice:
o Capacitate 300 500 kg
Descrierea fluxului tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe
perioada de 5 ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma zootehnica si altele).
Proiectul prezent urmareste construirea unei sere de legume utilizand tehnologii performante de cultivare,
astfel incat la finalizarea investitiei unitatea sa respecte principiile HACCP de obtinere a unor produse sigure
pentru consumatori si sa obtina produse de inalta calitate, competitive pe piata interna. Produsele care fac
obiectul proiectului sunt urmatoarele: tomate, castraveti si salata verde.
Principalele faze tehnologice pentru cultura de tomate:
1. Asigurarea materialului biologic (rasad)
Materialul biologic este reprezentat de rasaduri, care va fi achizitionat de la diversi furnizori
autorizati pentru producerea si comercializarea rasadurilor.
La infiintarea culturii de tomate in sera, se vor folosi numai rasaduri obtinute din seminte
autorizate, care garanteaza autenticitatea hibrizilor. Norma de samanta este in medie de 250
g pentru un ha de sera.
Nr. de Grd. de Varsta
Specia Inaltimea Diametrul la Inflorescente
frunze dispersare a optima
legumicola (cm) colet (mm) (buc)
(buc) radacinilor (%) (zile)
Tomate 14 - 20 8 - 10 6-8 1 80 - 90 45 - 65
Lucrari generale
Asigurarea si mentinerea desimii culturii se face prin completarea golurilor, in urmatoarele 15
zile dupa plantare cu rasad de rezerva.
Sustinerea plantelor. In acest scop se va infiinta spalierul format din sarme intinse orizontal,
cate una pentru fiecare rand de plante.
Musuroirea plantelor cu sol din sera, la 20-30 zile de la plantare, pentru favorizarea cresterii
radacinilor adventive.
Afanarea superficiala a solului se efectueaza in sere in mod repetat, si numai daca este
necesar, pentru aerisirea solului si combaterea buruienilor.
Mulcirea solului se aplica pe randul de plante sau pe toata suprafata , la circa 40-45 zile de la
plantare, cu materiale vegetale (paie) sau folie din mase plastice.
Irigarea are ca obiectiv asigurarea umiditatii constante in sol, la nivel de 65-75% pana la
legarea fructelor si 75-85% in perioada de formare si crestere a fructelor. Norma de udare
variaza de la 8-20 litri/mp in primele luni de la plantare, la 25-30 de litri/mp in perioada de
recoltare.
Fertilizarea. Fertilizarea culturii de tomate se va realiza pe toata perioada culturii, raportul
intre principalele elemente nutritive (macroelemente si microelemente) fiind diferit in functie
de perioada de vegetatie (plantare, inflorirea inflorescentei, cresterea fructelor, inceperea
recoltarii, recoltarea intensa, declinul culturii).
La inceputul culturii se pune un accent mai mare pe continutul de fosfor si potasiu. Ulterior,
raportul acestor 2 elemente cu azotul scade, datorita cresterii cerintelor fata de azot. O
atentie deosebita se acorda din nou potasiului in perioada recoltarii intense a fructelor, pentru
asigurarea unei calitati comerciale corespunzatoare. Fertilizarea se va realiza prin introducerea
elementelor nutritive in apa de irigare, operatie tehnologica denumita fertirigare.
Lucrari speciale
Sustinerea plantelor. In mod normal sustinerea plantelor se face pe snur din sfoara, care se
leaga la capatul de baza al plantei, la circa 10 cm de nivelul substratului, iar la celalat capat se
leaga de sarma orizontala, aflata la 2,00 m inaltime.
Copilitul plantelor. Este o lucrare importanta si se executa atunci cand lastarii laterali (copilii)
sunt cu o lungime de pana la 5-7 cm, faza in care se pot rupe usor cu mana. Aceasta
diminuare se datoreaza concurentei pentru hrana dintre copili si inflorescentele (fructele)
aflate pe tulpina.
Defolierea. Prin aceasta lucrare se elimina frunzele moarte, ingalbenite si atacate de boli sau
daunatori. Frunzele taiate vor fi evacuate in exterior, de preferinta in aceeasi zi dupa
defoliere.
Imbunatatirea legarii fructelor. Priveste valorificarea potentialului de fructificare al plantelor.
Afectarea acestui potential se poate inregistra in lunile de iarna, cand cauza o constituie
lumina insuficienta, temperatura scazuta (sub 150C) si umiditatea relativa a aerului foarte
mare (90%), dar si in lunile de vara, atunci cand temperatura este prea ridicata (peste 300C)
si umiditatea relativa a aerului prea scazuta (sub 60%). Aceste conditii se compara cu valorile
optime pentru temperatura de germinare a polenului (intre 200C si 280C) si de umiditatea
relativa a aerului (60-70%).
Limitarea cresterii in inaltime se refera la indepartarea varfului de crestere al tulpinii, de
regula dupa 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente, atunci cand pe tulpina s-a format
numarul de inflorescente utile stabilit initial. Prin intreruperea cresterii terminale, substantele
elaborate de catre frunze sunt orientate preponderent spre punctele de fructificare,
determinandu-se atat grabirea maturarii fructelor cat si cresterea calitatii acestora.
Protectia plantelor. La cultura tomatelor in sere pot aparea o serie de agenti patogeni si
daunatori, contra carora trebuie aplicate masuri corespunzatoare de combatere.
6. Sortarea fructelor recoltate se face conform STAS-ului in vigoare sau conventiei cu beneficiarul si
se ambaleaza in ladite.
Pentru calitatea fructelor, intervalul de recoltare pana la consum sa fie cat mai scurt.
Temperatura optima pentru maturarea fructelor este de la 220C pana la 270C
Productia la cultura in sera ajunge la 7-10 kg/mp la ciclul I si 5-7 kg/mp la ciclul al II-lea.
3. Infiintarea culturilor
Castravetii se cultiva in mod obisnuit in ciclul de iarna-vara, hibrizii de castraveti cu fruct lung.
Pentru cel de-al doilea ciclu, sunt preferati hibrizii cu fruct scurt.
Desimea culturii este mai redusa la culturile infiintate in decembrie-ianuari si la hibrizii cu fruct
scurt (1,6 1,8 plante/mp) si mai mare la culturile infiintate mai tarziu, februarie-martie (1,8
2,2 plante/mp)
4. Lucrarile de ingrijire
Lucrarile generale:
Asigurarea si mentinerea desimii culturii se realizeaza prin completarea golurilor cu rasad
din rezerva.
Sustinerea plantelor se va realiza pentru fiecare planta individual, pe sfori, fie oblic la
conducerea in V, fie vertical la conducerea in pergola.
Afanarea superficiala a solului se executa la 10-15 zile dupa plantare si la o distanta de cca.
10-15 cm fata de planta.
Mulcirea se face cu substrat nutritiv (30% mranita, 40% turba, 30% nisip de rau), care se
aplica (la ciclul I) in ultima decada a lunii februarie (5-6 kg/planta) si la mijlocul lunii aprilie (la
ciclul II).
Irigarea are in vedere asigurarea in sol a unei umiditati de 85-90% din c.c.a. Plantele de
castraveti se caracterizeaza printr-un consum mare de apa si o capacitate de absorbtie
redusa. Normele de irigare au valori cuprinse intre 2,5 si 5 mc/1000 mp./zi in luna decembrie
si 7,5 10 mc/1.000 mp in luna iunie. Intotdeauna recoltarile sunt precedate de norme mai
mari de udare.
Fertilizarea faziala se face in functie de modul de infiintare a culturii, urmarindu-se asigurarea
elementelor hranitoare corespunzatoare consumului plantelor, prin fertilizari la interval de
circa 3-7 zile, cu doze moderate.
Lucrari speciale:
Dirijarea cresterii si fructificarii
Inlaturarea fructelor mici
Musuroirea plantelor
Dirijarea factorilor de mediu
5. Protectia plantelor
Bolile neparazitare, de natura fiziologica, pot fi cauzate de temperatura sau de
carenta/excesul substantelor minerale.
Temperatura scazuta a substratului dupa plantare duce la ofilirea plantelor, iar la diferente
foarte mari ale valorilor temperaturii dintre sol si aer, ofilirea poate deveni ireversibila.
Combaterea daunatorilor are in vedere toate etapele tehnologice ale culturii si vizeaza
principalii daunatori. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: musculita alba, paianjenul rosu,
tripsul comun, etc.
6. Recoltarea si conditionarea productiei
Momentul de recoltare se stabileste atunci cand fructele au ajuns la maturitatea de consum,
in functie de specificul fiecarui hibrid. In perioada anului cu lumina insuficienta nu se asteapta
ca fructele sa atinga dimensiunile tipice maxime, deoarece aceasta ar afecta calitatea fructelor
urmatoare si chiar capacitatea de fructificare a plantelor.
7. Sortarea la fructele cu dimensiuni mari se face in functie de greutatea si forma fructelor. Pentru
fructele din grupa extra si calitatea I-a, curbarea fructelor nu trebuie sa fie mai mare de 1-3 cm
fata de axa fructului.
8. Ambalarea se va face in cutii de carton. Castravetii cu fruct mare se sorteaza dupa greutate iar
cei cu fruct mic in functie de lungimea fructelor.
Aprecierea calitatii se va face dupa greutate conform normelor, astfel: peste 300 g, 250-300
g, 200-250 g, 150-200 g, 80-100 g. Fiecare grupa corespunde unei clase de calitate.
Productia in sere se poate incadra intre 2,5 si 4,0 kg/mp, echivalentul a 12-15 plante/mp.
Depozitarea legumelor se va realiza in anexa de depozitare, capacitatea acesteia fiind dimensionata pentru
maxim 2-3 zile deoarece intre momentul recoltarii fructelor si cel al utilizarii acestora de catre consumatori
trebuie sa fie un interval cat mai scurt, castravetii fiind perisabili se dezhidrateaza foarte repede.
Livrarea produselor se va realiza zilnic, astfel incat sa se evite diminuarea calitatii comerciale.
Principalele operatii tehnologice realizate in spatiul de depozitare sunt:
SORTAREA, AMBALAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA PRODUSELOR CULTIVATE IN SERA
RECOLTARE
/SORTARE
CANTARIRE AMBALARE
ETICHETARE PALETIZARE
CALIBRARE
LIVRARE
MARCARE
DEPOZITARE
Sintetizand datele prezentate anterior, prezentam capacitatile de productie propuse a se realiza la finalizarea
investitiei:
SOLICITARE AVANS x
CERERI DE PLATA X X x
6. Finanarea investiiei
Din valoarea total a investiiei de 66.499 Euro, ajutorul public nerambursabil este de 20.000 Euro.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza
cursul de schimb Euro/Lei publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data
intocmirii studiului de fezabilitate.
Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente
proiectului intocmit de solicitant.
Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea
procentului.
II Prile desenate
Plansa A02- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape
uzate (1:500)
Plansa A02- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:500)
Ipotezele de calcul care au stat la baza intocmirii Anexei C Incasari - Plati in perioada implementarii,
respectiv in perioada de prognoza sunt:
Valoarea totala a investitiei propuse este de 288.407 lei (inclusiv TVA), conform detalierii
bugetului prezentata in capitolele anterioare;
Situatia incasarilor, respectiv platilor este realizata pentru perioada de implementare (24 luni)
si se continua cu perioada de functionare de 5 ani, dupa finalizarea investitiei;
Perioada de implementare incepe cu luna ianuarie 2014 si se finalizeaza in luna decembrie 2015;
Se considera un orizont de previziune de 5 ani de la data finalizarii implementarii proiectului
propus ;
Previziunea veniturilor se face in preturi constante neactualizate pe intregul orizont de
analiza;
Activitatea principala previzionata prin proiect, este: cultivarea legumelor in sera tomate,
castraveti si salata;
Capacitatea serei este de 1.000,00 mp. Sera de legume va avea sistem de incalzire, facand
posibila cultivarea legumelor pe toata perioada anului, respectiv 2 cicluri anuale de productie.
In anii de implementare intreprinderea individuala nu va obtine venituri.
In anii 1-5 previzionati veniturile intreprinderii individuale vor fi obtinute din comercializarea
legumelor (tomate, castraveti si salata) cultivate in sera;
Au fost luate in considerate 3 transe prin care se solicita rambursarea ajutorului financiar FEADR.
Pentru planificarea cererilor de plata s-a pornit de la ipoteza ca cererea de plata se face dupa
receptia lucrarilor si punerea in functiune a utilajelor achizitionate.
Pentru rambursarea fondurilor FEADR s-au luat in calcul 90 zile de la depunerea cererii de plata si
pana la primirea efectiva a finantarii.
Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obtinerea avansului de 50% din valoarea
ajutorului nerambursabil. Conform prevederilor din ghidul solicitantului, avansul se va recupera la
ultima cerere de plata.
Se considera ca la momentul functionarii investitiei, solicitantul va fi platitor de TVA.
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 1 0 0 0 130,110
Luna 2 0 867 867 130,110
Anul 1 de implementare
Sold la
Rata Dobanzi si Total plati
sfarsitul
Anul Luna rambursata comisioane catre banca
perioadei
LEI LEI LEI
LEI
Luna 40 2,169 651 2,819 95,414
Luna 41 2,169 636 2,805 93,246
Luna 42 2,169 622 2,790 91,077
Luna 43 2,169 607 2,776 88,909
Luna 44 2,169 593 2,761 86,740
Luna 45 2,169 578 2,747 84,572
Luna 46 2,169 564 2,732 82,403
Luna 47 2,169 549 2,718 80,235
Luna 48 2,169 535 2,703 78,066
Luna 49 2,169 520 2,689 75,898
Luna 50 2,169 506 2,674 73,729
Luna 51 2,169 492 2,660 71,561
Anul 3 de prognoza
Linia 32 - Capitolul Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA, linia 33 - Achizitii
fixe necorporale, inclusiv TVA si linia 34 Cresterea investitiilor in curs cuprind achizitiile
realizate in cadrul prezentului proiect, in valoare de 268.456,00 lei (cu exceptia cheltuielilor cu
ratele si dobanzile pentru creditul de cofinantare costul creditului).
Anul 1 de implementare: 119.942,00 lei
Anul 2 de implementare: 148.514,00 lei.
INCASARI:
Liniile 1-2: Vanzari valorice previzionate
o Incasarile din activitatea de cultivare legume in spatii protejate reprezinta incasarile
aferente vanzarii productiei obtinute: tomate, castraveti si salata verde. Suprafata de cultivare =
1.000 mp.
o Estimarea incasarilor din activitatea de productie a avut la baza urmatorii parametri tehnologici:
Parametrii tehnologici de productie Tomate
Suprafata totala cultivata tomate 500 mp
Cicluri de productie 2 cicluri/an
Productivitate medie ciclu I (iarna-vara) 3 kg/mp/luna
Perioada de recoltare 4 luni
Productie totala ciclul I 6.000 kg/ciclu
Productivitate medie ciclu II (vara-toamna) 2,5 kg/mp/luna
Perioada de recoltare 3 luni
Productie totala ciclul II 3.750 kg/ciclu
Productie anuala totala (Ciclul I+II) 9.750 kg/an
PLATI :
Linia 20 - Capitolul credite contractate se refera la ratele si dobanzile aferente creditului
contractat pentru cofinantarea proiectului de investitii, conform graficului de rambursare
prezentat la linia 17 pentru anii 1-2 de implementare.
Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale cuprinde valoarea platilor realizate de
intreprinderea individuala pentru achizitionarea materiilor prime si materialelor necesare in
desfasurarea activitatii agricole de cultivare a legumelor in sera: rasaduri, dezinfectanti, material
de sustinere, fertilizanti, tratament daunatori, ambalaje, etc.
Plati pentru materii prime Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5
Nr. Crt.
si material pentru: Lei/an Lei/an Lei/an Lei/an Lei/an
1. Tomate 6.054 6.054 6.054 6.054 6.054
2. Castraveti 4.272 4.272 4.272 4.272 4.272
3. Salata verde 7.200 7.200 7.200 7.200 7.200
Total 17.526 17.526 17.526 17.526 17.526
Plati
Pret unitar
Consumuri totale
Materii prime, materiale UM Consumuri unitare (TVA inclus)
anuale anuale
LEI/UM
LEI/UM
Rasad castraveti buc 1,8 plante/mp 1.800 1 1.440
Dezinfectanti sol (tratament
l 80/1000 mp 80,00 1,5 120
chimic)
10 randuri
Sfoara sustinere ml 1.000,00 2 2.000
castraveti*50m/rand
aprox. 35 kg (echivalent a
Folie mulcire neagra kg 35,00 14,5 508
2400 ml)
Fertilizanti, tratament daunatori l aprox.2.5 l solutie/500 mp 5,00 21 105
Ambalaje (ladite plastic) buc capacitate 10 kg/buc 100,00 1 100
Total plati cu materii prime si materiale 4.272
Plati totale
Alte plati anuale
LEI
Cheltuieli cu asigurarile 500
Cheltuieli cu distributia produselor 2.400
Cheltuieli administrative 1.800
Total alte plati 4.700
Linia 30 Alte plati contine valorile aferente impozitelor si taxelor locale, cheltuielile cu contributiile
fiscale datorate de Intreprinderea Individuala, TVA-ului de plata in urma realizarii situatiei lunare a
incasarilor si platilor din cadrul serei, impozitul pe venit net, in valoare de: 24.061 lei.