Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pecs PDF
Pecs PDF
10 NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
10.1. ELEMENTE DE ELECTROFIZIOLOGIE MUSCULARA 205
10.2. FACTORI CARE DETERMINA GRAVITATEA 206
EFECTELOR ELECTROCUTARII
10.1.1.Intensitatea curentului stabilit prin corp. Calea 206
de nchidere a curentului electric. Felul curentului.
10.1.2. Frecventa curentului electric 213
10.1.3. Rezistenta electrica a corpului n momentul atingerii 214
10.1.4. Tensiunea la care este supus omul 219
10.1.5. Starea fizica a omului 222
10.1.6. Durata actiunii curentului asupra corpului omenesc 222
10.1.7. Atentia omului n momentul atingerii 223
10.3. ANALIZA STATISTICILOR PRIVIND 224
ELECTROCUTARILE
10.4. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND INSTALATIILE 224
DE LEGARE LA PAMNT
10.4.1. Tipuri de retele 225
10.4.2. Tipuri de instalatii electrice 226
10.4.3. Parti componente ale unei retele de legare la pamnt 226
10.4.4. Potentialul solului n zona unei prize de pamnt 227
10.5. MODURI PRIN CARE SE POT PRODUCE 227
ACCIDENTELE PRIN ELECTROCUTARE
10.6. VALORI MAXIME ADMISE NORMATE PENTRU 229
TENSIUNEA DE ATINGERE SI TENSIUNEA DE PAS
BIBLIOGRAFIE 246
This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.
The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.
1 SISTEME ELECTROENERGETICE
ASPECTE GENERALE
1.1. DEFINIRE
Totalitatea instalaiilor electroenergetice interconectate, situate pe
teritoriul unei ri, prin care se realizeaz producerea, transportul, distribuia i
utilizarea energiei electrice constituie un sistem electroenergetic naional
[10,11]. Ansamblul unitar de conductoare, aparate de transformare i conectare,
maini, diferite instalaii auxiliare i construciile aferente, destinate producerii,
transformrii, distribuirii sau utilizrii energiei electrice constituie instalaii
electrice. Instalaiile electrice includ staiile electrice, precum i instalaiile
electrice de evacuare a puterii produse de generatoare.
Un sistem electroenergetic poate funciona:
- interconectat cu alte sisteme;
- izolat (cu autoreglaj).
Prima central electric public din lume, construit de Edison, a fost pus
n funciune la New York, pe 3 septembrie 1882. n acelai an, la data 22
octombrie, a fost inaugurat centrala electric din Bucureti, pentru iluminatul
incintei Grii de Nord.
83,4
69,9
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Anul
Combustibil
nuclear
Resurse hidro 9% Carbuni
24% 41%
Hidrocarburi
26%
SC Nuclearelectrica SA SC Hidroelectrica SA
9% 22%
Alti producatori
12%
SC Termoelectrica SA
7%
SC Electrocentrale
Bucuresti SA SC Electrocentrale Turceni
19% SA
SC Electrocentrale Rovinari 12%
SC Electrocentrale Deva SA
8% SA
11%
Tabel 1.1.
Evoluia produciei brute de energie electric
AN 2003 2004 2005 2010 2015
Energie electric
56,91 59,3 60,1 64,9 72,9
[TWh/an]
Sursa: Foaie de parcurs pentru sectorul energiei din Romnia, Ministerul
Economiei i Comerului, iulie 2003.
Din totalul de peste 950 staii de tensiune nominal 35 ... 750 kV existente
n SEN, una este de 750 kV, 26 sunt de 400 kV, 49 sunt de 220 kV, iar
aproximativ 90% staii sunt de 110 kV.
O categorie foarte important a staiilor de transformare o reprezint
posturile de transformare, n SEN fiind n funciune peste 65000 posturi de
transformare, totaliznd o putere instalat de peste 23000 MVA.
Dup puterea contractat (cea mai mare putere medie cu nregistrare orar
sau 15 minute consecutiv), consumatorii de energie electric se mpart n
urmtoarele categorii:
mici consumatori (P < 100 kW, cu excepia celor casnici): circa 6,4% din
numrul total al consumatorilor;
mari consumatori (P 100 kW): circa 0,1% din numrul total al
consumatorilor.
3
persoan juridic, titular a unei licene de distribuie i deintoare a unei reele electrice
situat ntr-un anumit perimetru, cu niveluri de tensiune 110 kV, care asigur alimentarea
cu energie electric a consumatorilor situai n acest perimetru
4
Pentru anul 2003 consumul mediu anual al unui consumator casnic a fost de 999 kWh, cu
5% mai mare dect cel realizat n 2002. Acest consum a variat ntre 803 kWh la filiala
Oltenia i 1425 kWh la filiala Muntenia Sud .
20 Comnescu,Gh., Costina,S. - PECS. NOTE DE CURS
Legea energiei electrice nr. 318/2003 este un act normativ care, la opt
decenii dup apariia primei legi a energiei n Romnia, redefinete principiile i
coordonatele dezvoltrii sectorului energetic.
n anul 2004, Romnia a fost acceptat cu drepturi depline n UCTE i s-a
nceput privatizarea n distribuie, fcndu-se astfel pai decisivi ctre integrarea n
piaa regional de energie electric.
tensiunea de utilizare: tensiunea ntre faze sau ntre faze i neutru la priza
de alimentare sau la bornele unui echipament;
tensiunea cea mai ridicat pentru echipament (UME): cea mai ridicat
valoare a tensiunii maxime de serviciu pentru care poate fi utilizat
echipamentul.
5
nivelul de reea n care sunt conectate reeaua distribuitorului de energie electric i
reeaua clientului
24 Comnescu,Gh., Costina,S. - PECS. NOTE DE CURS
t t
Fig. 1.4. Curb de sarcin pe o perioad de timp T
WQ = Q( t )dt (1.2)
0
T
WS = S ( t )dt (1.3)
0
T
WI = I ( t )dt (1.4)
0
6
Aceast relaie a fost propus de profesorii Pavel Buhu i Gheorghe Comnescu.
SISTEME ELECTROENERGETICE. ASPECTE GENERALE 27
PM Q
= cos M i M = sin M ,
SM SM
ceea ce poate s nu fie corect deoarece PM , QM si SM pot s nu fie simultane.
grupurilor [MVA]
500
400
300
200
100
0
65
75
85
95
00
19
19
19
19
20
Anul
Tabel 2.1.
Date tehnice comparative a unor generatoare rcite cu aer din noua generaie [29]
100%
Pierderi prin
90% ventilatie, frictiune
80%
70%
Pierderi in miezul
60%
magnetic
50%
40%
30% Pierderi dependente
20% de curentul prin
10%
stator [%]
0% Pierderi dependente
210 300 480 500 de curentul prin rotor
Putere nominala [M VA]
Tabelul 2.4
Caracteristici tehnice ale unui hidrogenerator de 400 MW rcit prin evaporare [21]
a b
Fig.2.15. Sistem de excitaie fr excitatoare rotative,
la care compoundarea are loc pe partea de curent continuu, iar
punile redresoare ale celor dou ramuri se leag n serie (a) sau n paralel (b)
a b
Fig.2.16. Sistem de excitaie fr excitatoare rotative, la care compoundarea are loc
pe partea de curent alternativ cu nsumare de tensiuni (a) sau cu nsumare de cureni(b)
G X d IC XS S
UR
UGR
G USR
S
n mrimi instantanee:
G + S
u = u G u S = U m sin G t U m sin S t = U M (t ) cos t,
2
n care:
G S
U M (t ) = 2U m sin t = 2U m sin .
2 2
Cea mai periculoas este ipoteza cuplrii n momentul n care cele dou
sisteme de tensiuni ar fi n opoziie ( =180o ).
Dac sistemul este de putere mare i reactana sa echivalent se poate
considera Xs 0, atunci:
2U
I eg = = 2 I sc 0 .
X d"
Valoarea efectiv a curentului de egalizare rezult de dou ori mai mare
dect valoarea iniial a componentei periodice debitat de main n cazul unui
scurtcircuit la borne. Lund n considerare i componenta aperiodic care s-ar mai
putea suprapune, ar rezulta o valoare instantanee, respectiv un oc de curent foarte
periculos.
n condiiile de mai sus, nu este exclus i riscul ca sistemul s nu poat
desvri atragerea generatorului n sincronism. Este deci recomandabil ca maina
sincron excitat s fie cuplat la sistem numai dup ce diferena de frecven a
fost redus la minimum, folosind citiri pe aparate cu clas de precizie ct mai
bun.
CONSIDERAII PRIVIND GENERATOARELE SINCRONE 51
exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea
ce poate conduce, n cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de
functionare nesimetrice;
cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie
manuala dect la sarcini foarte mici.
Prin urmare, scheme de echipare a liniilor n varianta a se utilizeaza n
cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara
suprasarcini si fara comutatii frecvente.
a b c d
fixe: cutite de legare la pamnt (CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca:
distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea
scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV);
exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune;
exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA).
Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamnt:
pe toate liniile electrice de nalta tensiune (figura 3.2);
pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV;
pentru legarea la pamnt a oricarei portiuni cuprinsa ntre aparate de
conectare (ntreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV.
Sb Sb
CLP
SFMT SFMT
I I
SS
CLP
SL SL
CLP
a b c d
Fig. 3.2. Variante de echipare a liniilor de nalta tensiune.
SnT SnG
TB Un/UG
ADR ADR
G ~ G ~
a b
n tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale ntlnite n centralele
sistemului energetic national romnesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu
ajutorul unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare
sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum
si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la
retea sau cuplarea n paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de
sincronizare).
SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 61
Tabelul 3.1
Corelatia ntre tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si
puterea nominala a generatoarelor electrice
Unretea [kV] 6(*) 110 110 110-220 110-220 220-400
UnG [kV] 6,3 10,5 13,8 15,75 18 20...24
PnG [MW] 25 50...120 120 160...200 165 250
(*) - conform recomandarilor CEI, aceste valori nu trebuie utilizate pentru
retele de distributie publica.
3.3.3. (AUTO)TRANSFORMATOR
n statiile electrice de transformare se instaleaza transformatoare si
autotransformatoare de putere care permit interconectarea mai multor retele de
tensiuni diferite.
U1 U1
U3
U2 U2
a b
Fig. 3.4. Variante de echipare a circuitelor de (auto)transformator
a - transformatoare cu doua nfasurari si autotransformatoare cu tertiar nefolosit;
b - transformatoare cu trei nfasurari, TID, autotransformatoare cu tertiar folosit.
U1
U2 1kV
a b c
Fig. 3.5. Variante de echipare a posturilor de transformare.
64 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
M M M M
M M
a b
Fig. 3.6. Variante de echipare a circuitelor motoarelor electrice
a - de joasa tensiune; b - de medie tensiune
SCHEME DE CONEXIUNI PENTRU STATII ELECTRICE 65
a b cc d
~
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune
si a descarcatoarelor pe diverse circuite
Cupla
longitudinala
Ioc
Soc
B oc
B oc
BC BC
BC
a
B oc B oc
BC BC BC BC
BC BC
b c
Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
un sistem de bare colectoare si bare de ocolire
a b
c d
Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala
c
b
Fig. 3.19. Scheme cu 2 ntreruptoare pe circuit Fig. 3.20. Schema cu 1,5 ntreruptoare
pe circuit
80 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
L L
L L
T T T T
b
a
Tbloc Tbloc
s.p a b s.p
Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice din ntreaga
lume sunt echipate cu ntreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta:
se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de T/MT
pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;
se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat
al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L L
Tsp Tsp
~ ~ ~
G1 G2 G
a s.p. b s.p.
Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate n centrale electrice
a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare
84 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
L L
L
T T
T
a b c
L L L L
T T T T
a b
4.1. DEFINIRE
Scurtcircuitul reprezinta o legatura galvanica (accidentala sau voita) printr-
o impedanta de valoare relativ redusa, ntre doua sau mai multe puncte ale unui
circuit care, n regim normal au tensiuni diferite. La aparitia scurtcircuitului,
impedanta circuitului se micsoreaza, ceea ce conduce la marirea curentilor,
comparativ cu valorile din regimul normal. La rndul sau, aceasta marire determina
o scadere a tensiunii n sistem, mai nsemnata n apropierea locului de scurtcircuit.
Curentul de scurtcircuit este acel curent care se nchide la locul de
scurtcircuit. Acest curent este initial asimetric n raport cu axa de timp si poate fi
descompus ntr-o componenta de curent periodica (simetrica) si o componenta
aperiodica, descrescatoare de la valoarea initiala la zero. Componenta aperiodica a
curentului de scurtcircuit este valoarea medie ntre nfasuratoarea superioara si cea
inferioara a curentului de scurtcircuit (figura 4.1), ceea ce permite separarea ei
dintr-o curba data a curentului.
Desi cele mai rare, prin consecintele foarte grave pe care le pot avea,
scurtcircuitele trifazate sunt uneori hotartoare n aprecierea posibilitatii de
functionare a sistemului n conditii de scurtcircuit, precum si pentru dimensionarea
echipamentelor si legaturilor electrice. Pe de alta parte, folosirea metodei
componentelor simetrice permite estimarea valorilor curentilor si tensiunilor de
succesiune directa pentru orice scurtcircuit, pe baza marimilor corespunzatoare
unor scurtcircuite trifazate conventionale.
U S =constant
Ik
Fig. 4.4. Oscilograma curentului de scurtcircuit pentru cazul componentei aperiodice maxime
U2n U2n
U1n U
ZG ZTR ZL ZC
ZTC
2 2 2
U U 2n U n def . (4.8)
Z G, rap Z G 3n ZG .
U 2n U1n U n funct.
Z I A S MVA UV (4.9)
Z* ; I* ; S* ;U * .
Z baza Ib A S b MVA Ub V
X X S (4.11)
X b.
* X
b U2
b
2
X* Sb U n funct. (4.13)
.
X *n Sn Ub
96 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
U XT 3 I nT XT (4.15)
uk % X *nT ,
Un Un X Tn
X KS U n2 def S b Sb (4.17)
X *S 2
.
Xb SK U b SK
SG SS
Xech,G Xech,S
ki
n Sn (4.19)
X ech X ech
Sb
n care: Xech este reactanta echivalenta n unitati relative de baza;
Xnech - reactanta echivalenta n unitati relative nominale;
Sn - puterea rezultanta care debiteaza la locul de defect prin
ramura;
Sb - puterea de baza.
Sb Sn (4.21)
unde: I b ; In
3 U bU n def 3 U n def
Tabelul 4.1
Relatii pentru calculul curentilor n cazul diferitelor tipuri de scurtcircuite
3 3 3 3 3
Xe X ed I sc. k I pd I pd
n=3
(trifazat)
2 2 2 2 2
Xe X ed X ei I sc. k I pd 3 I pd
n=2
(bifazat)
1 1 1 1 1
Xe X ed X ei X eh I sc. k I pd 3 I pd
n=1
(monofazat)
Fig. 4.8. Schema de alimentare cu energie electrica a unor consumatori radiali n regim normal de
functionare, respectiv, n conditiile aparitiei unui scurtcircuit n punctul P
Curentul de scurtcircuit fiind de cele mai multe ori de cteva ori mai mare
dect curentul nominal al circuitului avariat, chiar daca este de scurta durata, poate
provoca o ncalzire suplimentara a partilor conductoare, afectnd uneori
stabilitatea lor termica. n afara actiunii termice, curentii de scurtcircuit provoaca
solicitari mecanice ntre conductoare, care sunt foarte mari, mai ales la nceputul
scurtcircuitului, cnd curentul atinge valoarea maxima (curentul de soc). Ca
urmare, poate fi afectata stabilitatea electrodinamica a circuitelor.
n toate instalatiile electrice n care apar curenti de scurtcircuit inadmisibili
pentru asigurarea sigurantei n functionare a retelelor electrice trebuie adoptate
masuri de limitare a acestora.
Printre conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasca
metodele de limitare a curentilor de scurtcircuit se pot mentiona urmatoarele:
sa prezinte pierderi ct mai mici de putere si tensiune n regim normal de
functionare;
sa limiteze sensibil curentul de soc;
sa nu afecteze siguranta si stabilitatea sistemului;
sa contribuie la amortizarea rapida a proceselor tranzitorii.
~
Ik
~ S
S
U1
XS
SnT SnT
uk [%] uk [%] XT XT
U2
S
a b
Fig. 4.10. Statie cu doua transformatoare care functioneaza n paralel
a - schema electrica monofilara;
b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit
~ S
S
U1
XS
SnT SnT
uk [%] uk [%]
XT XT
U2 U2
S/2 S/2
a b
~ S
S
U1
XS
T1 T2
SnT SnT
uk [%] uk [%]
U2
~ S
S
U1
XS
Priza
cu trei borne pe faza mediana
(jumelate sau cu priza mediana).
~ S ~ S
U1 U1
SnT
SnT
uk [%] SnT SnT
uk [%]
SnB uk uk [%]
SnB
XnB[%]
XnB[%]
U2 U2
S/2 S/2
a
b1 b2
S
nB 100 X , [%] (4.29)
S nB
sc
U 5 [%] (4.30,b)
%
n caz contrar trebuie refacut calculul pentru a se verifica daca este posibila
alegerea unei bobine cu reactanta procentuala mai mica.
5
4
3
2
1
0
reactanta cost pierderi de putere pierderi de tensiune
echivalenta la
scurtcircuit
~ S
i
U1 io= i1+i2
T1 T2 im= i1+i2
I k I k
i1 i2
i1
i2
U2 t
Ik
i = i1 + i2
a b
5.1.2. ALTITUDINEA
De regula, fabricantii de aparate garanteaza performantele de catalog
pentru naltimi de functionare a instalatiilor sub 1000 m. Pentru altitudini mai mari
(de peste 1000 m), unele performante electrice si eventual, conditiile de stingere a
arcului electric se nrautatesc, constructorii de aparate indicnd coeficienti pentru
corectia acestora.
Tabelul 5.2
Clasificarea zonelor de poluare
Nivel (grad) de poluare a zonei Lungimea specifica a liniei de fuga,
cm/kV
I - slab 1,6
II - mediu 2,0
III - puternic 2,5
IV - foarte puternic 3,1
unde Un retea este tensiunea nominala a retelei. Valorile normate pentru retele cu trei
conductoare sunt, de obicei, marimile efective ntre faze si sunt indicate pentru
punctul de livrare 1. Respectndu-se recomandarea generala a Comisiei
Electrotehnice Internationale (CEI) ca, n aceeasi tara, raportul ntre doua tensiuni
nominale succesive sa nu fie mai mic de cifra doi, n Romnia sunt standardizate
urmatoarele tensiuni [58]:
pentru retele de curent alternativ (cu trei sau patru conductoare), a caror
tensiune nominala este cuprinsa ntre 100 V si 1000 V (inclusiv) si
echipamentul aferent au fost adoptate urmatoarele trepte, denumite de
joasa tensiune:
Inegalitatea din relatia (5.1) se poate justifica pentru altitudini mai mari de
1000 m sau n cazul n care treapta de tensiune necesara nu face parte din
nomenclatorul fabricilor constructoare de aparate electrice. Spre exemplu, n
instalatiile cu tensiunea nominala 6 kV se pot folosi aparate cu tensiunea nominala
10 kV.
1
nodul de retea n care sunt conectate reteaua distribuitorului de energie electric si reteaua clientului.
CRITERII DE ALEGERE A APARATELOR ELECTRICE 119
La alegerea aparatelor electrice, cea mai mare valoare a tensiunii ntre faze
(UME) pentru care poate fi utilizat un echipament (tabelul 5.3) trebuie sa
ndeplineasca conditia:
U MS U ME , (5.2)
unde UMS este tensiunea maxima de serviciu a retelei2, respectiv, cea mai mare
valoare efectiva a tensiunii ntre doua faze, definita ntr-un punct al retelei si la un
moment dat, n conditii normale de exploatare.
Alegerea valorilor din lista 1 sau 2 (tabelul 5.4) se face tinnd seama de
gradul de expunere la supratensiuni, de modul de legare la pamnt a neutrului
retelei si de tipul dispozitivelor de protectie utilizate mpotriva supratensiunilor.
2
In standardul SR.CEI 38 + A1, n locul tensiunii maxime de serviciu (notiune utilizata
frecvent n practica, s-a introdus termenul tensiunea cea mai ridicata a retelei.
120 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Tabelul 5.5
Niveluri de izolatie asociate celor mai ridicate tensiuni pentru echipament
din domeniul nalta tensiune"
Tensiunea cea mai Tensiuni nominale de tinere
ridicata a
echipamentului la impuls de la impuls de la frecventa
trasnet, comutatie, industriala,
kV kVmax kVmax kV
A B A B A B
123 550 450 (440) (360) 230 185
245 1050 950 (750) (650) 460 395
420 1425 1425 1050 1050 - -
787 2100 2100 1425 1425 - -
unde i soc este curentul de soc, respectiv valoarea maxima instantanee a curentului
total de scurtcircuit, care se calculeaza cu relatia:
n care k soc este coeficientul de soc, iar Ipo este valoarea initiala a curentului
periodic de scurtcircuit.
n cazul folosirii unor aparate cu efect limitator (de exemplu, sigurante
fuzibile) se vor utiliza indicatiile fabricantului pentru calculul curentului de soc
limitat.
I et I p0 ( m n ) t d 1 kA (5.7)
I p0 Ir kA (5.8)
n care: t med i este durata medie probabila a ntreruperilor n anul considerat; Pmed
puterea medie nelivrata pe durata ntreruperii n alimentare; dc dauna specifica de
continuitate care, de exemplu, corespunde n medie unei kilowatt-ore nelivrate.
ALEGEREA SOLUTIILOR OPTIME PENTRU INSTALATIILE ELECTRICE 131
n care W j este totalul energiei furnizate n timpul unui an n conditiile unei abateri
U j n minus fata de tensiunea nominala, du este o dauna specifica.
6.2.2.4. Actualizarea cheltuielilor
Actualizarea cheltuielilor este o tehnica de calcul mult folosita si consta n
a face actuale ntre ele mai multe fonduri care sunt cheltuite n ani diferiti. Aceasta
actualizare are la baza ideea ca, pentru fondurile banesti cheltuite n cadrul unui
proiect, exista si alternativa de utilizare a lor n alta parte (alte proiecte, depozite la
banci etc.) astfel nct sa aduca un profit minim teoretic egal cu rata de actualizare,
notata n continuare cu a. Exista multe interpretari care se pot da ratei de
actualizare si acestei tehnici de calcul dar nu le vom mai expune n continuare.
Daca alegem ca an de referinta un an oarecare t atunci o cheltuiala
efectuata ntr-un an t1 diferit de anul t se actualizeaza la anul de referinta cu relatia:
t t1
C t 1 act t C t1 1 a (6.6)
n general, multi prefera ca an de referinta un an considerat zero al proiectului,
deoarece exista o serie de avantaje n ceea ce priveste calculul efectiv.
Iata n continuare cteva situatii n care se pot face o serie de simplificari n
ceea ce priveste calculul.
132 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
N
C1 C2 CN Ci
CTA act 0 .... (6.7)
1 a
1
(1 a) 2 (1 a ) N i 1 (1 a ) i
Suma din relatia (6.9) este de fapt o progresie geometrica care se poate
calcula cu usurinta. n literatura de specialitate exista mai multe notatii pentru acest
termen. nca din 1980 profesorul Pavel Buhus a folosit pentru acest termen o
notatie sugestiva; el a notat acest termen cu TN si l-a denumit durata pentru
calculul n sistem actualizat :
N N
1 1 (1 a)
TN (6.10)
j 1 (1 a) j a
Folosind acesta notatie putem scrie relatia (6.9) sub o forma simpla :
CTAact 0 C TN (6.11)
W 3R I 2 t dt (6.13)
0
sau, respectiv
T
S2 t
W R dt (6.14)
0 U2 t
t
T
Fig.6.2. Curba de sarcini clasate
Intruct, de regula, niciuna din cele doua reprezentari nu se poate exprima
exact sub forma analitica, integrala din relatia (6.13) se poate calcula, n cele mai
multe cazuri doar cu o oarecare aproximatie.
ALEGEREA SOLUTIILOR OPTIME PENTRU INSTALATIILE ELECTRICE 135
Astfel, ori de cte ori se cunoaste un anumit numar de puncte ale curbei de
sarcina, integrala se aproximeaza prin metoda dreptunghiurilor:
N
W 3R I 2j t j (6.15)
j 1
W 3R I 2j t dt 2
3R Imp T (6.17)
0
2
W 3R I med Cf T (6.21)
W 3R I 2j t dt 3R I M2 (6.24)
0
T IM
Daca tinem seama ca k uI atunci putem scrie :
T
k uI2 , k uI (6.29)
T
n care k uI este coeficientul de umplere al curbei de sarcina I(t) sau S(t).
Intruct n practica, cel mai adesea se lucreaza cu sarcina sub forma
puterilor active sau reactive si, majoritatea contoarelor existente masoara energii
active si reactive, exista tendinta de a se folosi indicatori ai tranzitului specifici
acestor sarcini: T PM, TQM, kuP, kuQ, P, Q.
Trebuie nsa sa precizam ca pierderile de energie se calculeaza cu ajutorul
indicatorilor pentru tranzitul exprimat n curent sau n putere aparenta: IIM sau kuI.
In cap.1 sunt prezentate modalitatile de a obtine acesti indicatori pe baza
masuratorilor de sarcina activa si reactiva.
In plus, contoarele electronice moderne permit obtinerea directa a
indicatorilor pentru tranzitul n curent sau putere aparenta .
In cele ce urmeaza vom nota cu TM si ku acesti indicatori ai tranzitului
exprimat n curenti sau puteri aparente fara a mai folosi indicele I sau S.
ntre timpul de calcul al pierderilor si coeficientul de forma exista
urmatoarea relatie:
k u2 C f (6.30)
T
n literatura de specialitate sunt prezentate numeroase relatii pentru
estimarea timpului de calcul al pierderilor n functie de TM sau ku.
In tabelul 6.2 sunt prezentate cteva din relatiile propuse de diversi autori
[2].
138 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Tabelul 6.2
Cteva relatii pentru estimarea duratei de calcul al pierderilor 2
Relatia Valori ale duratei relative = /T Observatii
propusa ku=0,2 ku=0,4 ku=0,6 ku=0,8
k 2 0,040 0,160 0,360 0,640 minim
u
2 j 1
PMJ PM 1 1 r
nlocuind relatiile (6.38) n relatia (6.34) se obtine :
t st 2 j 1
1 r
CPW c pw FM 1 j
(6.39)
j 1 1 a
Este posibil ca solutia cu CTA minim, solutia optima prin prisma acestui
criteriu, sa aiba o rata a profitului mai mica dact rata limita acceptata pentru
profit, deci sa nu fie rentabila. n general, utilizarea acestui criteriu este preferabila
altor criterii atunci cnd :
- nu exista suficiente date pentru estimarea veniturilor ci, numai a
costurilor;
- se compara variante care difera n ceea ce priveste solutiile tehnologice,
amplasamentul,sursele de energie etc., dar care produc sau se vehiculeaza
aceeasi cantitate de energie (practic solutiile nu difera n ceea ce priveste
veniturile obtinute);
- se realizeaza investitii neproductive ( alimentarea unor consumatori
casnici, a unor obiective social culturale, a iluminatului public etc.);
- decizia de investire este deja luata si se analizeaza doar variante de
realizare a proiectului.
n cazul n care VNA rezulta practic nul, solutia respectiva are o rata a
profitului egala cu rata de actualizare.
n cazul n care criteriul VNA se foloseste la compararea mai multor solutii,
ierarhizarea se va face n ordinea descrescatoare a VNA, solutia cea mai buna fiind
cea cu VNA maxim. Aceasta cu conditia ca VNA maxim sa fie pozitiv sau cel putin
egal cu zero.
Criteriul VNA este criteriul cel mai potrivit pentru a stabili daca o solutie
este de asteptat sa fie rentabila, respectiv daca va putea aduce un profit mai mare
dect cel corespunzator ratei de actualizare.
Proiectele care pot fi comparate cu ajutorul criteriului VNA trebuie sa se
caracterizeze printr-o durata de viata asemanatoare, printr-un efect util similar si
mai ales prin cheltuieli de investitii asemanatoare. n celelalte cazuri, cnd se
compara proiecte care necesita investitii diferite, poate fi folosit un criteriu derivat
si anume, criteriul ratei venitului net actualizat RVNA , definit de raportul dintre
VNA si capitalul actualizat necesar a fi investit CAI :
RVNA = VNA/CAI (6.46)
6.4.3. CRITERIUL RATEI INTERNE DE RENTABILITATE (RIR)
Prin intermediul acestui criteriu se determina capacitatea unei solutii
tehnice de a sigura venit net (beneficiu) n perioada de studiu aleasa. Rata interna
de rentabilitate a unei investitii (RIR) este egala cu rata pentru care venitul net
actualizat devine nul. Ca urmare, RIR este solutia ecuatiei VNA = 0 , respectiv:
ts
VBt Ct
t
0 (6.47)
t 1 1 RIR
Rata interna de rentabilitate RIR este, de asemenea , un criteriu de tip cost-
beneficiu care permite att determinarea eficientei economice absolute a unei
investitii, ct si efectuarea unor analize comparative.
n cazul n care se analizeaza rentabilitatea unei solutii, investitia este
considerata rentabila daca rata interna de rentabilitate este mai mare dact o
valoare limita, de multe ori considerata egala cu rata de actualizare. Alteori,
valoarea limita este considerata rata dobnzii, n cazul finantarii proiectului prin
contractarea unui mprumut.
n cazul n care criteriul RIR se foloseste la compararea mai multor solutii
ierarhizarea se va face n ordinea descrescatoare a RIR, solutia cea mai buna fiind
cea cu RIR maxim. Aceasta cu conditia ca RIR maxim sa fie mai mare sau cel putin
egal cu valoarea limita acceptata pentru rata profitului. Si n cazul RIR, exista
criterii derivate pe care nu le vom mai prezenta aici.
6.4.4. CRITERIUL DURATEI DE RECUPERARE ACTUALIZATA (DRA)
Durata de recuperare actualizata poate fi definita ca perioada de timp
necesara pentru recuperarea cheltuielilor prin veniturile si beneficiile anuale.
144 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Linii de alimentare
a consumatorilor Linii de legatura cu sistemul
... ...
Statie de medie
tensiune,de
regula, de 6 kV
G ... G ...
Generatoare
Fig.7.1. Schema de principiu pentru centrale cu generatoare de mica putere
si o statie de evacuare a energiei la tensiunea generatoarelor
147 SCHEME DE PRINCIPIU PENTRU CENTRALE ELECTRICE
Linii de alimentare
a consumatorilor S~
Statie de nalta
.... tensiune,de regula,
Linii de alimentare
. de 110 kV
a consumatorilor
.... .... TL TL
. . TB
Statie de medie
tensiune,de regula,
6 kV sau 10 kV
.... ....
G~ G~ G~
. .
Generatoare
IT
Bobine limitatoare amplasate pe liniile electrice de
alimentare a consumatorilor
T T
MT
G~ G~ G~
TB TB TB
IG SS
G~ G~ G~
a b
MT sau 110-220 kV 110 400 kV 110 220 kV 110 400 kV 110 400 kV
TB
AT
IG IG
IG IG
G~ G~ G~ G~
c d e
Fig. 7.4. Diverse tipuri de scheme bloc generator transformator pentru generatoare de mare putere
150 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Schema clasica, cu cea mai mare raspndire, este cea din figura 7.4,a, fara
nici un aparat de comutatie ntr e generator si transformator, cu ntreruptor numai n
statia de nalta sau foarte nalta tensiune.
n schemele din figura 7.4,b blocul este prevazut ntre generator si
transformator cu un aparat de comutatie: ntreruptor (IG) sau separator de sarcina
(SS) numit cteodata cuplor. Rolul acestui aparat de comutatie este de a simplifica
schema de alimentare a serviciilor proprii. Solutia nu este totusi raspndita pentru
ca aparatul este foarte scump si constituie un punct slab pe legatura generator-
transformator.
Schemele din figurile7.4,c si 7.4,d folosesc pentru transformatorul de bloc
un transformator cu trei nfasurari sau un autotransformator cu tertiarul accesibil.
n aceste scheme, prezenta ntreruptorului IG de la bornele generatorului este
obligatorie pentru a permite functionarea (auto)transformatorului si cu generatorul
oprit. Avantajul acestor scheme consta n faptul ca permit cuplarea generatorului la
doua statii folosind un singur (auto)transformator care va ndeplini si rolul de
legatura ntre cele doua statii.
n schema din figura 7.4,e blocul este format din doua generatoare si un
singur transformator. Si n acest caz ntreruptorul de la bornele generatorului este
obligatoriu. Acest tip de schema permite reducerea numarului de transformatoare
ridicatoare ale centralei si a numarului de celule din statia de nalta sau foarte nalta
tensiune a centralei. Are nsa dezavantajul ca doua generatoare depind de un
transformator; orice defect n transformator va scoate din functiune ambele
generatoare.
Schemele de principiu ale centralelor cu grupuri mari contin de regula, una
pna la trei statii de evacuare a energiei, statii la care se racordeaza blocurile
generator-transformator. n cazul existentei a mai multor statii de evacuare este
necesara folosirea de transformatoare sau autotransformatoare de legatura.
Tensiunile nominale ale statiilor de evacuare depind de puterea nominala a
generatoarelor. De exemplu, grupurile de 330 MW trebuie racordate la statii de la
220 kV inclusiv n sus, n timp ce grupurile de 50-100 MW este economic a fi
racordate la statii de 110 kV.
n figura 7.5 este prezentat un exemplu de centrala cu doua statii de
evacuare, legate ntre ele prin autotransformator. Cele doua tensiuni nalte pot fi,
de exemplu, 110 kV cu 220 kV sau 220 kV cu 400 kV. Repartitia grupurilor pe
cele doua statii este o problema de optimizare a circulatiei energiei produse de
centrala.
Exista, mai rar, si centrale care au trei statii de evacuare a energiei. Aceasta
situatie este, n cele mai multe cazuri, rezultatul unei dezvoltari etapizate de-a
lungul timpului.
151 SCHEME DE PRINCIPIU PENTRU CENTRALE ELECTRICE
110220 kV 220-400 kV
TB TB TB TB
ATL
G~ G~ G~ G~
Fig.7.5. Schema de principiu pentru o centrala cu blocuri generator transformator si doua statii de
evacuare a energiei electrice legate prin autotransformator
110220 kV 220-400 kV
ATB
TB TB
ATB
IG IG
G~ G~ G~ G~
Fig.7.6. Schema de principiu pentru o centrala cu doua statii de evacuare a energiei electrice care are
si doua blocuri generator autotransformator
152 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Consumatori S
Statie de 20 kV
UnG = 6,3 kV
sau 0,4 kV
Motor Motor
Diesel G~ Diesel G~
.... Linie de
110-220 kV
110 400 kV
G G
G G
110 400 kV
110 400 kV ...
Cale de
alimentare de
ntreruptoare rezerva pentru
pentru a tine pornire
ntreruptor
I
seama de
pentru sensul de
alimentarea rotatie al Generator Generator
unui motor turbinei antrenat de ~
antrenat de
de lansare a turbina cu turbina cu
generatorului gaze
Generator abur
n Motor
regim de M
Motor
lansare
sincron
S
Statia de evacuare a energiei
AAR
G
3~ Statie de servicii proprii
Turbina si generatorul principal
Gc~ Consumatori de
servicii proprii
Grupul de casa
Fig.8.1. Grupul de casa - ca sursa de alimentare a serviciilor proprii
Solutia cu grup de casa are marele avantaj ca reprezinta o sursa pentru
alimentarea serviciilor proprii independenta de evenimentele de la bornele
generatorului principal si din sistemul electroenergetic. Acest lucru a prezentat
importanta la nceputurile dezvoltarii sistemului electroenergetic, cnd multe
centrale functionau insular, cnd sistemul era slab si nu prezenta suficienta
siguranta. De asemenea, ea a fost si suficient de avantajoasa economic, atta timp
ct s-au folosit cazane cu parametrii aburului scazuti Principalul dezavantaj l
reprezinta investitia specifica mare n grupul de casa, necesitatea unei turbine cu
abur de putere mica etc.
O alta solutie, derivata din prima solutie prezentata, o reprezinta solutia cu
generator de casa. Deosebirea fata de solutia anterioara consta n antrenarea
generatorului de casa de catre turbina grupului principal. n acest fel se renunta la o
turbina de putere mica, cu investitii mari si, totdata, se pastreaza independenta
SERVICII PROPRII DE CURENT ALTERNATIV 159
AAR
Statie de servicii proprii
Turbina
comuna
G Consumatori de
Gc~ servicii proprii
3~
Generatorul principal
Generatorul de casa
Fig.8.2. Solutia cu generator de casa ca sursa de alimentare a serviciilor proprii
AAR
Statie de servicii proprii
Turbina G Consumatori de
servicii proprii
3~
Generatorul principal
Fig.8.3. Alimentarea serviciiilor proprii de la bornele generatorului principal
n sfrsit, solutia care este n prezent unanim acceptata o reprezinta
alimentarea serviciilor proprii de la bornele generatorului principal (figura 8.3).
n acest fel, puterea folosita pentru alimentarea serviciilor proprii este instalata n
turbine si generatoare cu puteri unitare suficient de mari, deci este o putere cu
160 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Consumatori Consumatori
importanti ai s.p. importanti ai s.p.
...
...
IA
IA
0,4 kV c.a.
0,4 kV c.a.
Alimentare normala a motorului
IA
IA ~ IA
= Volant
a b
Fig.8.4. Cai de alimentare de rezerva a serviciilor proprii cu
un grad mare de independenta si siguranta
C rn D n H st K D2n in ni
Daca Hsc = 0 si, deci, debitul depinde liniar de turatie, relatia (8.8,a) se
poate pune sub o forma mai simpla, cunoscuta n literatura sub denumirea de
caracteristica mecanica tip ventilator:
2 2 (8.8,b)
C ri ni ni
n
k n2i
C rn i nn nn
sau:
2 (8.8,c)
C ri C rn ni 2
c r vi c rn k ni
Cn Cn nn
n care: Cn reprezinta cuplul nominal al motorului electric de antrenare; crn = Crn/Cn
- cuplul relativ rezistent la arborele motorului n conditii nominale de functionare.
Turatia motoarelor asincrone variaza practic proportional cu frecventa
retelei electrice de alimentare, nivelul tensiunii de alimentare a motoarelor electrice
de antrenare influentnd relativ putin turatia acestuia si, ntr-o prima aproximatie,
acest efect poate fi neglijat. n aceasta ipoteza, relatia (8.8,c) poate fi scrisa:
Cr 2 (8.8,d)
c rv c rn f
Cn
Utiliznd relatiile (8.7) si (8.8), precum si metoda celor mai mici patrate,
caracteristicile mecanice ale actionarilor studiate se pot obtine analitic, sub forma:
c c c kz (8.9)
r k v n
Pornirea lor se poate face fara dispozitive de pornire, prin simpla aplicare a
tensiunii la nfasurarea statorului. Aceasta permite ca, n anumite situatii, sa nu fie
deconectate de la retea la disparitia sau la scaderea tensiunii si, ca urmare, la
reaparitia tensiunii, sa reporneasca fara a fi nevoie de vreo interventie. Principalele
dezavantaje ale motoarelor asincrone cu rotorul n scurtcircuit sunt:
curentul mare absorbit la pornire; acesta poate atinge valori de 6-10 ori
valoarea curentului nominal, ceea ce duce la suprancarcarea cailor de
alimentare, n cazul pornirii motoarelor de putere mare sau n cazul pornirii
simultane a unui numar mare de motoare;
cuplul de pornire al motorului este mai mic dect cel nominal; aceasta
exclude posibilitatea folosirii lui la mecanismele care necesita cupluri de
pornire mari;
motoarele n executie normala nu au dispozitive de reglare a turatiei.
a b
Tabelul 8.2
Comportarea motoarelor asincrone de uz general la
variatia tensiunii de alimentare si frecventa nominala
Parametrul MAS Influenta
U Un U Un
Cuplul de pornire
Variaza aproximativ proportional cu patratul tensiunii
Cuplul maxim
Curentul de
magnetizare scad cresc
Inductia magnetica
Pierderile n fier
Curentul rotoric creste scade
Curentul statoric creste (*) sau scade (**) scade (*) sau creste (**)
Pierderile totale cresc (*) sau scad (**) scad (*) sau cresc (**)
Temperatura n creste din cauza cresterii:
nfasurari timpului de pornire pierderilor n fier
Turatia scade creste
Puterea activa absorbita
n general scad (***) cresc
Puterea reactiva
absorbita
(*) - pentru motoarele cu ncarcare la arbore relativ apropiata de cea nominala;
(**) - pentru motoarele slab ncarcate la arbore (sub 40-50%);
(***) - pentru motoarele de putere mijlocie si mare, ncarcate la sarcina nominala si care
antreneaza mecanisme cu cuplu constant la arbore, poate sa creasca putin.
Tabelul 8.3.
Comportarea motoarelor asincrone la variatia frecventei de alimentare si tensiune nominala
Influenta
Parametrul MAS
F Fn F Fn
Cuplul de pornire variaza invers proportional cu patratul frecventei
Cuplul maxim
Curentul de magnetizare
Inductia magnetica cresc scad
Pierderile n fier
Curentul rotoric scade creste
Curentul statoric scade (*) sau creste (**) creste (*) sau scade (**)
Pierderile totale ramn aproximativ constante
Turatia variaza direct proportional cu frecventa
Puterea activa absorbita variaza aproximativ direct proportional cu frecventa
Puterea reactiva absorbita scade sau creste n functie de ncarcarea motorului la arbore
(*) - pentru motoarele cu ncarcare la arbore relativ apropiata de cea nominala;
(**) - pentru motoarele slab ncarcate la arbore (sub 40 - 50 %).
SERVICII PROPRII DE CURENT ALTERNATIV 175
Fig.8.8. Variatia cuplului motorului asincron Fig.8.9. Variatia cuplului motorului asincron n
n functie de turatie (alunecare) pentru functie de turatie pentru diverse frecvente de
diverse tensiuni la bornele motorului si alimentare si tensiune nominala
frecventa constanta. la bornele motorului.
a b
Fig.8.10. Variatia puterilor (u.r.) absorbite de la retea de motoarele de antrenare ale
principalelor mecanisme de servicii proprii ale unui grup de 50MW/lignit pentru
diverse frecvente si tensiune nominala la borne.
178 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
a b
Fig.8.11. Variatia puterilor (u.r.) absorbite de la retea de motoarele de antrenare
ale principalelor mecanisme de servicii proprii ale unui grup de 50MW/lignit
pentru diverse tensiuni la borne si frecventa nominala.
SERVICII PROPRII DE CURENT ALTERNATIV 179
Fig.8.12. Variatia curentului (u.r.) absorbit de la retea de motoarele de antrenare ale principalelor
mecanisme de servicii proprii ale unui grup de 50MW/lignit pentru diverse tensiuni la borne si
frecventa nominala. Zona hasurata reprezinta domeniul suprasarcinilor.
180 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
n acest fel o iesire din functiune a unei sectii de bare va avea ca efect
ntreruperea alimentarii unor consumatori importanti, dar fiind prevazute
rezerve tehnologice, alimentate de la alte sectii de bare, functionarea
centralei nu va fi esential afectata;
toate sectiile de bare colectoare de servicii proprii la care sunt racordati
consumatori importanti au o cale de alimentare normala si o cale de
alimentare de rezerva; trecerea de pe calea normala pe calea de rezerva si
invers se face n mod automat folosind o instalatie care la noi n tara se
numeste anclansarea automata a rezervei (AAR);
ntruct pot aparea pauze de tensiune (de exemplu, din cauza functionarii
AAR) este necesara asigurarea autopornirii motoarelor care antreneaza
mecanisme importante racordate la sectiile de bare colectoare folosind
motoare capabile sa autoporneasca dupa o pauza de tensiune si
dimensionnd corespunzator caile de alimentare cu energie electrica
normala si de rezerva.
Statie de evacuare a
energiei din centrala
Transformatoare
M~ de servicii proprii M~
6/0,4 kV
Motor de 6 kV Motor de 6 kV
de s,p. de s,p.
G JT Sectii de JT G
~ ~
AAR
Fig.8.14. Schema de principiu de alimentare a serviciilor proprii ale unei centrale
cu grupuri de mica putere
Statie de
6-10 kV evacuare a 6-10 kV
Cai de alimentare
normala si rezerva a
serviciilor proprii
Sectii de 6 kV
G 6 kV
servicii G
~ AA ~
R
Transformatoar
de 6/0,4 kV
M~ M~
Motoare de 6 kV Motoare de 6 kV
de s,p. de s,p.
Fig.8.15. Schema de principiu pentru alimentarea serviciilor proprii ale unei centrale
cu o statie de evacuare la tensiunea generatoarelor
S~
110 kV
Transforma Transformator de
toare de servicii proprii de
rezerva si
generale
6 kV 6 kV
s.p. rezerva
si generale
6 kV
G~ a) G~ b) c)
s.p.bloc 6 kV s.p.bloc 6 kV
Fig.8.16. Schema de principiu privind alimentarea serviciilor proprii ale unei centrale cu grupuri mici
si doua statii de evacuare a energiei electrice
186 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
6 kV 6 kV 6 kV
G~ G~ G~
6 kV 6 kV 6 kV
Statie s.p. de bloc Statie s.p. de bloc Statie s.p. de bloc
Fig.8.17. Calea de alimentare normala a serviciilor proprii de bloc pentru centrale cu blocuri
generator-transformator
G~ G~ G~
6 kV 6 kV 6 kV
TPORG
TRG
IG
G~ Statie s.p. de rezerva
Cale de alimenatare normala si generale
6 kV
6 kV
S nT , sp S M , sp
194 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
S nT 100
I sc.ad .
3 U n 2 u sc %
Fig.8.22 Exemplu de schema de alimentare a serviciilor proprii ale unui bloc termoenergetic
a b
c d
Tabelul 9.1
Tehnologii de realizare a acumulatoarelor plumb-acid sulfuric
Tehnologie Electrolit Electrod Principalele
(acid sulfuric) pozitiv aplicatii
Acumulatoare placi plane stationare
deschise lichid pornire
tubular stationare
tractiune
alimentare
imobilizat de siguranta
Acumulatoare (sub forma de gel n principal, aparate
etanse sau absorbit n placi plane portabile
separatoare) tractiune
usoara sau
vehicule
electrice
SERVICII PROPRII DE CURENT CONTINUU 200
Placile de tip negativ sunt de tip gratar pastat, astfel proiectate nct sa
asigure aceeasi durata de viata cu placile pozitive, evitndu-se astfel rennoirea
partiala necesara pe durata de serviciu a acumulatorului.
Electrolitul este o solutie apoasa de acid sulfuric (H2SO4) cu densitate de
1,24 kg/l pentru acumulatoarele cu placi tubulare, iar pentru cele cu placi pastate -
cu densitate de 1,26 kg/l (conform STAS 164-75), ambele valori reprezentnd
starea complet ncarcata. Densitatea electrolitului este un parametru foarte
important pentru caracterizarea starii de ncarcare a acumulatorului.
n prezent exista doua mari familii de acumulatoare cu plumb:
acumulatoare deschise cu electrolit lichid si acumulatoare etanse (cu supape),
bazate pe recombinarea gazului emis prin descompunerea apei din electrolit, n
principal la sfrsitul descarcarii. Electrolitul din aceste acumulatoare este
imobilizat sub forma de gel sau este retinut ntr-un separator din fibra de sticla, cu
foarte buna capilaritate. Principalele avantaje constau n aceea ca electrolitul nu
curge (deci acumulatorul poate fi amplasat n orice pozitie) si elementul este fara
ntretinere pe toata durata sa de viata.
Acumulatoarele pot fi dispune n carcase din material plastic transparent,
vase din sticla, putini din lemn captusite cu foaie de plumb sau ebonita. Fata de
acumulatoarele conventionale, cele dispuse n carcase din material plastic
transparent permit o ntretinere mai simpla, caci datorita transparentei carcasei
exista o vizibilitate clara a nivelului electrolitului si a starii placilor.
Aplicatiile acumulatoarelor cu plumb sunt numeroase: tractiune
electrica, surse de alimentare de siguranta (centrale electrice, centrale telefonice,
sisteme informatice si altele, care necesita o alimentare electrica fara ntreruperi),
submarine, sisteme de alarma, blocaje electrice etc.
R S T R S T
_ _
RIP = B RIO =
K sig
Cnec a I a ta (9.1)
K term
unde: Ia este curentul cerut bateriei de acumulatoare de catre receptoarele de lunga
durata n perioada de avarie, n A; ta - durata avariei (de regula, 1 ora pentru
centrale si 3 - 6 ore pentru statii electrice); Ksig - coeficient de siguranta, cu valoare
cuprinsa n intervalul (1,1 1,3), care permite a se lua n considerare un eventual
consum suplimentar, precum si uzura bateriei; Ktemp - coeficient care tine seama de
scaderea temperaturii fata de valoarea pentru care sunt garantate datele de catalog
(de regula, 20 - 25 C). Spre exemplu, n cazul garantarii datelor pentru o
temperatura de 25 C, coeficientul de temperatura este:
K temp 1 0,008 25 (9.2)
min
RIP RIO
rezerva
ncarcare ocazionala
RIP 1 B1 RIP 2 B2
n figura 9.4 este prezentat exemplul unei instalatii de curent continuu cu o baterie
de rezerva si mai multe baterii de lucru (B1, B2). De regula, n centrale electrice a caror
putere instalata este mai mica de 50 MW se monteaza o singura baterie de lucru si eventual,
o baterie de rezerva. n centralele cu o putere instalata de peste 50 MW se prevede cte o
baterie de lucru pentru fiecare camera de comanda termica sau pentru fiecare bloc de putere
peste 200 MW, precum si pentru camera de comanda electrica (daca aceasta este amplasata
ntr-un corp de cladire separat). Daca se justifica economic, se prevede o baterie de rezerva
pentru ntreaga centrala. n statii de pna la 110 kV se monteaza o baterie de lucru, si
eventual, daca se justifica economic, o baterie de rezerva. Statiile de 220 kV si 400 kV au
montate doua baterii de acumulatoare, dintre care una de rezerva.
SERVICII PROPRII DE CURENT CONTINUU 204
Tabelul 10.1
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mna mna
Procentul persoanelor
supuse experientei SENZATIILE
5% 50% 95%
lef [mA]
1 2 3 4
0,7 1,2 1,7 Curentul este abia perceptibil n podul palmei
1,0 2,0 3,0 Furnicatura usoara n podul palmei ca si cum minile ar
fi amortite
1,5 2,5 3,5 Furnicatura se percepe si n ncheietura minii
2,0 3,2 4,4 Vibrare usoara a minilor, apasare n ncheieturile
minilor
2,5 4,0 5,5 Convulsii usoare n antebrat
3,2 5,2 7,2 Convulsii usoare n partea superioara a bratului
4,2 6,2 8,2 Minile devin rigide si crispate; desprinderea de
elementul aflat sub tensiune mai este nca posibila, se
manifesta deja o durere usoara
4,3 6,6 8,9 Convulsii n partea superioara a bratului; minile devin
grele si insensibile; senzatie de furnicaturi pe toata
suprafata bratului
7,0 11,0 15,0 Convulsie generala a muschilor bratului ajungnd pna
la umeri; desprinderea de elementul aflat sub tensiune
abia mai este posibila
8,5 12,0 16,5 Crisparea completa a minilor si bratelor; desprinderea
de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila;
poate fi suportat numai circa 20 secunde; se manifesta
dureri violente
Tabelul 10.2
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mna picioare
Procentul persoanelor
supuse experientei SENZATIILE
5% 50% 95 %
lef [mA]
1 2 3 4
0,9 2,2 3,5 Curentul este perceptibil n podul palmei
1,8 3,4 5,0 Furnicaturi n toata mna, ca si cum ar fi amortita
Tabelul 10.3
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mini picioare
Procentul persoanelor supuse
experientei SENZATIILE
5% 50% 95 %
lef [mA]
1 2 3 4
1,7 3,0 4,3 Curentul abia este perceptibil n podul palmei
2,8 5,2 7,6 Furnicaturi n mini, ca si cum ar fi amortite
4,0 6,4 8,8 Apasare usoara la ncheieturile minilor
5,0 6,7 8,4 Furnicatura usoara n talpi; apasare usoara n
ncheieturile minilor
6,5 9,0 11,5 Apasare puternica n ncheieturile minilor, ajungnd
pna la antebrat, apasare usoara la glezne; furnicaturi n
calci
8,0 11,4 14,8 Furnicaturile ajung pna la pulpe si n partea superioara
a bratelor; apasare puternica n glezne, n ncheieturile
minilor si n coaste
9,6 13,3 17,0 Aparitia senzatiei de greutate n picioare; bratele ncep
sa se crispeze
11,0 15,5 20,0 Bratele sunt aproape rigide si crispate
13,0 17,0 21,0 Dureri la glezne; pulpele ncep sa se crispeze
14,4 19,0 23,5 Crisparea bratelor, ajungnd pna la umar;
desprinderea de elementul aflat sub tensiune abia mai
este posibila
15,5 21,0 27,0 Dureri sfsietoare n glezne, n ncheieturile minilor si
n coate; desprinderea de elementul aflat sub tensiune
nu mai este posibila dect cu un efort extrem
15,5 23,0 30,5 Minile sunt atrase spre corp, desprinderea de
elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila;
durere sfsietoare n picior, ca n cazul unei luxatii
209 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Tabelul 10.4
Determinarea senzatiilor n curent continuu dupa Osypka
calea de curent: mna mna
Procentul persoanelor
supuse experientei SENZATIILE
5% 50% 95 %
lef [mA]
1 2 3 4
6 7 8 Furnicatura usoara n podul palmei si n vrful
degetelor
10 12 15 Senzatie de caldura si furnicatura accentuata n podul
palmei; apasare usoara n ncheieturile minii
18 21 25 Apasare puternica pna la ntepare n ncheieturile
minilor si n palme
25 27 30 Furnicaturi n antebrat; dureri n ncheieturile
minilor; durere sfsietoare n mini, senzatie marita
de caldura
30 32 35 Durere marita n ncheieturile minilor, furnicaturile
ajungnd pna la coate
30 35 40 Dureri violente n ncheieturile minilor si dureri
sfasietoare n mini
40 43 45 Dureri foarte intense n ncheieturile minilor; dureri
violente si ascutite n mini, putnd fi suportate cel
mult 10 secunde
Tabelul 10.5
Determinarea procentului de accidente prin electrocutare n functie de calea curentului
Tabelul 10.6
Efecte ale curentului electric n functie de intensitatea lui
Tabelul 10.7
Rezistenta electrica a diverselor elemente componente ale organismului
Fig.10.6. Variatia rezistentei electrice a corpului omului n functie de tensiune (50 Hz, 3s)
Tabelul 10.8
Categorii de medii de lucru n functie de pericolul de electrocutare
UMIDITATE TEMPERATURA
MEDII RELATIVA EXEMPLE
[%]
[ C]
foarte > 97 > 35 zona de manipulare a obiectelor
periculoase conductoare electrice legate la
pamnt cu suprafata > 60%;
medii corozive;
periculoase 75 - 97 30 - 35 suprafete conductoare < 60%;
pardoseli conductoare (beton);
fluide;
putin < 75% 15 - 35 pardoseli izolante.
periculoase
Tabelul 10.10.
Valori limita peste care se produce fibrilatia inimii
Tabelul 10.11
Defalcarea accidentelor prin electrocutare pe categorii de tensiuni
Atingeri directe, % Atingeri indirecte, %
Joasa tensiune nalta tensiune Joasa tensiune nalta tensiune
[kV] [kV] [kV] [kV]
<1 1 - 35 110 <1 1-35 110
55,5 19,7 2,5 22,13 0,17 -
Tabelul 10.12
Defalcarea accidentelor prin electrocutare pe profesii
Electricieni, % Alte specialitati, %
Muncitori si Maistri si Necalificati Calificati
sefi de echipa ingineri
atingeri atingeri atingeri atingeri atingeri atingeri. atingeri atingeri
directe indirecte directe indirecte directe indirecte directe indirecte
39 2,15 2,15 0,5 17,5 8,5 20,2 10
Vx
Ip
x V=0
Rd
Potentialul piciorului 2
Vpicior 2
Ip
Rezistenta de dispersie a
prizei notata cu Rp
n cazul trecerii unui curent Ip prin priza, toate partile metalice legate la
priza de pamnt vor avea acesta tensiune.
Analiznd datele furnizate de diferiti cercetatori n urma experimentarilor
si cele din statisticile electrocutarilor, n tehnica securitatii muncii la instalatiile
electrice valoarea rezistentei omului viu se considera egala cu 1000 , n cazul
unei electrocutari prin atingere directa (cale de curent mana-picior sau mna
stanga-mna dreapta.si egala cu 3000 , n cazul unei electrocutari prin atingere
indirecta. Aceste valori sunt n general acoperitoare.
Desigur ca vor exista cazuri n care vor coincide mai multi factori
nefavorabili, ceea ce face ca rezistenta omului sa scada sub aceste valori.
229 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
Situatia cea mai grava apare atunci cnd omul atinge cu o mna o carcasa
a unui echipament intrata accidental sub tensiune (Up), iar cu cealalta mna tine,
de exemplu, un cablu derulat de lungime mare, care la celalalt capat este n
contact cu pamntul aflat la distanta de priza:
Ua Vmna1 Vmna 2 Up 0 (10.7)
n calcule se iau valori acoperitoare, mult mai mici dect cele reale:
Rh = 1000 pentru cazul electrocutarilor prin atingere directa;
Rh = 3000 pentru cazul electrocutarilor prin atingere indirecta.
Pe baza celor aratate mai sus privind curentii maximi admisibili si valorile
de calcul ale rezistentei corpului omenesc s-au calculat valori admisibile pentru
tensiunile accidentale la care poate fi supus un om ntr-o instalatie electrica. Ca
urmare, normele prevad valori maxime admise pentru tensiunile de atingere si de
pas n functie de:
tensiunea nominala a instalatiei: joasa tensiune sau nalta tensiune;
durata defectului conditionata de modalitatile de eliminare a defectelor;
zona de amplasare a instalatiei electrice.
Tabelul 10.13
Valorile maxime admise ale tensiunilor de atingere si de pas, n V,
n instalatii cu tensiuni nominale pna la 1000V
Mediul
Putin periculos Periculos sau foarte
Locul de Categoria periculos
utilizare utilajelor c.a. c.c. c.a. c.c.
Timpul de deconectare [s]
<3 >3 <3 >3 <3 >3 <3 >3
Suprafata Fixe si mobile 65 40 110 65 65 40 110 65
Portabile 65 40 110 65 24 24 24 24
Subteran Toate - - - - 24 24 24 24
1. Ageta, T., Shibuiya, M., Taniguchi, H., Shiobara, R., Suzuki, K, Mizaike, K. Recent
development progress of 70 MW class superconducting generator-Worlds highest
output, longest continous operation of 1500 hours & first connection to 77 kV power
grid, CIGRE 2000, Raport 11-107.
2. Albert, H., Pierderi de putere si energie n retelele electrice, Editura Tehnica,
Bucuresti, 1984.
3. Bla, C. Masini electrice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982.
4. Buhus, P., Preda, L., Heinrich, I. Statii si posturi de transformare, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1989, 368 pag .
5. Buhus, P., Heinrich, I., Preda, L., Selischi, A. Partea electrica a centralelor electrice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
6. Buhus,P., Ionescu,A., Comanescu,Gh., Iordache, M. Instalatii electroenergetice de
765-800 kV. Litografia Institutului Politehnic Bucuresti, 1977.
7. Buhus, P. s.a. Partea electrica a centralelor, statiilor si posturilor de transformare.
ndrumar pentru lucrari de laborator, U.P.B., 1999.
8. Buhus, P. si Comanescu, Gh. Instructiuni privind alegerea puterilor nominale
economice pentru transformatoarele de 110 kV/MT (1.E-Ip 51/1-94).
9. Buhus, P. si Comanescu, Gh. Instructiuni privind alegerea puterilor nominale
economice pentru transformatoarele din posturi (1.E-Ip 51/2-93).
10. * * * Codul tehnic al retelei electrice de transport. CONEL, aprilie 2000.
11. * * * Codul tehnic al retelelor electrice de distributie. CONEL, mai 2000.
12. Comanescu, Gh., Iordache, M., Costinas, S. Partea electrica a centralelor, Editura
Printech, Bucuresti, 2001
13. Comanescu, Gh., Iordache, Mihaela, Scripcariu, Daniela, Scripcariu, M. Proiectarea
statiilor electrice. Editura Printech, Bucuresti, 1998.
247 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS
35. Nitu, V. s.a. Instalatiile electrice ale centralelor si statiilor. Editura Tehnica, 1972.
36. * * * Normele generale de protectie a muncii. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Ministerul Sanatatii. 1996.
37. * * * Norme specifice de protectie a muncii pentru minele de carbune, sisturi si
nisipuri bituminoase. Institutul National pentru Securitate Miniera si Protectie
Antiexploziva Petrosani, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 1997.
38. Pantea, Al. Probe si verificari la transformatoarele de putere. Editura Tehnica,
Bucuresti, 1983.
39. PE 005/99 - Regulament pentru analiza si evidenta evenimentelor accidentale din
instalatiile de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice.
40. PE 101/85 - Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si
transformare cu tensiuni peste 1 kV (republicat 1993).
41. PE 103/92 - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electro-
energetice la solicitari mecanice si termice n conditiile curentilor de scurtcircuit.
42. PE 107/95 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice.
43. PE 109/92 - Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia
instalatiilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor.
44. PE 111 - 1/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
ntreruptoare de nalta tensiune.
45. PE 111 - 2/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Transformatoare de tensiune.
46. PE 111 - 4/93 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Conductoare neizolate rigide.
47. PE 111 - 5/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Separatoare de nalta tensiune.
48. PE 111 - 6/75 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Conductoare neizolate flexibile.
49. PE 111 - 7/85 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Reprezentarea si marcarea instalatiilor electrice.
50. PE 111 - 8/88 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Servicii proprii de curent alternativ.
51. PE 111 - 10/78 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Statii electrice de distributie de 6 20 kV.
52. PE 111 - 12/78 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Bobine de reactanta.
53. PE 112/93 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale
si statii electrice.
54. PE 113/95 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de servicii proprii de curent
alternativ ale centralelor termoelectrice si de termoficare.
248
249 Comanescu,Gh., Costinas,S. - PECS. NOTE DE CURS