CURS SUDARE

1 Definitii si termeni specifici sudarii.

Imbinare sudata asamblarea prin sudare a doua sau mai multe piese; se compune
din sudura si zonele adiacente ale caror calitati pot influenta capacitatea portanta a
imbinarii ca: linia de fuziune, zona influentata termic (ZIT) si metalul de baza, figura
1.
Sudare procedeu tehnologic de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe
piese, prin incalzire si/sau presiune cu sau fara material de adaos, figura 2.
Sudura rezultatul operatiei de sudare.
Piesa produs plat, profilat, forjat, turnat etc., prelucrat la dimensiuni, verificat si
pregatit in vederea asamblarii.
Element de constructie subansamblu de piese asamblat prin sudare.
Constructie ansamblu de elemente montate in pozitie finala.
Material de baza, (m.b.) materialul (aliajul) supus operatiei de sudare propriu-zisa.
Material de adaos, (m.a.) metalul (aliajul) sub forma de electrozi, sarme pline sau
tubulare, fluxuri care prin topire formeaza cordonul de sudura.
Metal depus, (m.d.) metalul provenit din topirea si solidificarea materialului de
adaos si a unei parti din metalul de baza.(figura 1.)
Rost spatiul format intre suprafetele frontale ale pieselor ce se completeaza cu
material de adaos, figura 3.
Pozitia de sudare modalitatea de acces la rostul dintre piesele de sudat;
Sudabilitate- aptitudinea materialului de a asigura conditii de calitate prescrise
imbinarilor sudate si se apreciaza prin: comportarea metalurgica la sudare,
comportarea tehnologica la sudare si comportarea in constructie sudata, figura 4.
Tehnologicitate insusirea unui produs de a se putea obtine prin aplicarea unei
anumite tehnologii, intr-o etapa data in conditii economice avantajoase.

sudura

linia de fuziune ZIT

m.d.
m.b. m.b.

Fig.1. Elementele imbinarii sudate : Sudarea prin topire;

 P
[N/mm^2]

Nu se sudeaza

O Sudare prin Tr Sudare prin Tt Sudare prin T[C]

presiune la rece presiune topire

Fig.2. Parametrii tehnologici presiune-temperatura de realizare a sudurii si lipsei sudurii.

Tr=temperatura de recristalizare, Tt= temperatura de topire.

rost: I rost: V rost: X rost: U

de colt prin de colt in "T"

suprapunere

Fig 3 Cateva tipuri de rosturi des intalnite in constructiile sudate.

 MATERIAL

COMPORTARE COMPORTARE
METALURGICA IN
EXPLOATARE
SUDABILITATE

COMPORTARE
TEHNOLOGIE TEHNOLOGICA LA CONSTRUCTIE
SUDARE

Fig.4 Sudabilitatea aliajelor

2 Notare, simboluri si reprezentarea pe desen a imbinarilor sudate.

In desenul tehnic, imbinarile sudate sau lipite pot fi reprezentate si notate simplificat sau
detaliat, iar formele si dimensiunile rosturilor se stabilesc in conformitate cu standardele in
vigoare. Cea mai des utilizata este reprezentarea si notarea simplificata, care se amplaseaza
pe desen prin intermediul unei linii de indicatie, avand un brat, figura 5.

3 4
1 2a

2b 5

a)

1- linia de indicatie 3-simbolul imbinarii

2.a-linie continua de referinta 4-alte indicatii

2.b-linie intrerupta de referinta 5-cusatura sudata

 111-mijlocie-II-PF
a l
xn
PM ETiCrMo122-DIN 8575
E1Cr.Mo.R.2.2

b) Sudura de colt: 111- sudare manuala cu electrod invelit de tipul E1Cr.Mo.R.2.2- STAS
1125/4, rutilic aliat prin invelis, destinati sudarii otelurilor slab aliate cu 0,5% Mo si 1% Cr, in
clasa de abateri mijlocie STAS 9101 si in clasa de executie II - STAS 9398, pozitia de sudare
PF (vertical ascendent); dimensiunile sudurii a inaltimea, l lungimea cordonului si n este
numarul de suduri identice, sudura este controlata cu pulberi magnetice PM.

Fig. 5. Reprezentare simplificata a sudurilor si a procedeelor de control.

Simbolurile utilizate pe desenele de executie indica forma imbinarii sudate si pot fi

principale sau secundare. Cateva exemple de simboluri extrase din SR EN 22553 (STAS 735-
79) si combinatii ale acestora sunt prezentate in figura 6:

suduri cu margini sudura continua

rasfrante cu suprapunere
suduri cap la cap suduri in puncte
in I
suduri in V
sudura prin
incarcare
suduri in Y

sudura dublu U
suduri de colt

suduri in X
suduri in U

Fig 6. Simboluri pentru suduri conform SR EN 22553

 3 Procedee de sudare

Prin procedee de sudare se intelege totalitatea operatiilor tehnologice folosite pentru

realizarea unui anumit tip de imbinare sudata de calitate data.
Pentru clasificarea procedeelor de sudare, se utilizeaza STAS 5555/280 care stabileste
urmatoarele criterii:

1. dupa scopul urmarit: - sudare de imbinare

- sudare de incarcare

2. dupa desfasurarea procedeului de sudare: - sudare prin presiune

- sudare prin topire

3. dupa natura energiei utilizate: - cu energie electrica

- cu energie chimica

- cu energie radianta

- cu energie mecanica

- cu energie termomecanica

4. dupa modul de executie: - sudare manuala

- sudare semimecanizata

- sudare mecanizata

- sudare automata

Prin combinarea criteriilor de clasificare a procedeelor de sudare rezulta diferite

procedee de sudare utile pentru executia structurilor sudate de exemplu: sudarea automata sub
strat de flux, sudarea automata in puncte sau linie, sudarea mecanizata / semimecanizata MIG-
MAG.

Cateva caracteristici generale ale procedeelor de sudare sunt aratate in tabelul 1

Tabel 1 Caracteristicile generale ale procedeelor de sudare

Grad de Raspandire Aspectul

Procedeul de Productivitate
automatizare echipament cusaturii
sudare
MN SA A R MJ L R MJ M FB B S
PROCEDEE DE SUDARE PRIN TOPIRE
Sudare cu
electrozi
x x x (x) x
inveliti
Sudare cu
flacara
x x x x
oxiacetilenica
Sudare
automata sub
x x x x x
strat de flux
Sudare in
mediu
protector de x (x) x x x
gaze- MAG
Sudare in
mediu
protector de x (x) x x x
gaze - MIG
Sudare in
mediu
protector de x x x x x
gaze - WIG
Sudare cu
fascicul de
x x x x x
electroni
Sudare cu
x x x x x
fascicul laser
Sudare in baie
x x x x
de zgura
PROCEDEE DE SUDARE PRIN PRESIUNE
Sudare in
x x x x x x x
puncte
Sudare in linie x x x x x
Sudare cap la
cap prin
x x x x
frecare
Legenda: MN=manual; SA=semiautomat; A=automat; R=redus; MJ=mijlocie; L=larga;
M=mare; FB=foarte bun; B=bun; S=satisfacator

3.1. Tehnologia sudrii manuale

Sudarea manuala este un procedeu de sudare prin topire care utilizeaza drept sursa de
caldura pentru topirea marginilor rostului si a matrialului de adaos, arcul electric format intre
piesa si electrod alimentat in curent continuu sau alternativ. Pentru amorsarea arcului electric
este necesara o tensiune de mers in gol a sursei de aproximativ 50-60V, iar tensiunea pe
timpul sudarii se mentine in limitele 16-32V, functie de diametrul electrodului, natura
invelisului si lungimea arcului.

De regula, electrodul este fuzibil si metalic, fiind materialul de adaos, necesar

umplerii rostului, invelisul avand rol multiplu de mentinere a arcului si asigurarea

proprietatilor cusaturii sudate.

Puterea termica a arcului electric de sudare este data de relatia:

; [J/s] (1)
q U a I s

in care: tensiunea arcului,V; intensitatea curentului de sudare,A; = 0,65 0,7 este

Ua Is

randamentul termic la sudarea cu arc electric descoperit, si arata faptul ca o parte din caldura
se pierde prin convectie, radiatie, stropi de metal etc.

Schema de principiu a procedeului este aratata in figura 7.

 Fig 7 Schema sudarii manuale cu electrozi inveliti.

Cldura degajat n timpul sudrii variaz ntre 3500 et 5550 C , metalul de baz
fiiind topit de electrod ceea ce conduce la realizarea unei bi metalice. n timpul sudrii
curentul electric circul prin conductori de alimentare , electrozi, arc electric, metal de baz,
tot acest ansamblu formnd un post de sudare ( fig.8 ).

Fig. 8 Post sudare

Calitatea imbinarii sudate este asigurata de stabilitatea arcului electric care poate fi
buna cand se sudeaza cu polaritate directa DC, adica pata catodica este pe varful electrodului
si are temperatura ridicata, stabilitatea se reduce cand se lucreaza cu polaritate inversa DC+,
cand pata este pe suprafata piesei si mai ales in curent alternativ.

Dimensiuni electrozi :

Diametre : 1,25 ; 1,6 ; 2 ; 2,5 ; 3,15 ; 4 ; 5 ; 6,3 ; 7 i 8 mm.

Lungimi : 225 mm 250 mm 300 mm - 350 mm 450 mm 600 mm 700

mm.

Materiale : Oel, aliaje Fe-Ni, aliaje Al, Cu,Ni, Cr.

Lungimi : 225 mm 250 mm 300 mm - 350 mm 450 mm 600 mm 700 mm.

nveliul electrozilor
Constituit dintr-un amestec complex , componentele fiind alese n funcie de metalul de baz.
nveliul se depune pe cordon sub form de zgur . Vscozitatea acestuia variaz n funcie de
poziia de sudare.
Sunt higroscopici i prin urmare se recomand depozitarea lor n locuri lipsite de umiditate i
dac este cazul se vor usca n etuv nainte de sudare.
Tipuri de nveli:

1.Celulozic- ( C ) : curent continu, patrundere mare,d cordoane de sudur compacte, arcul se

aprinde uor ;

Compoziie

K i Na , cu potenial de ionizare sczut, menine stabilitatea arcului ;

Celuloza, material organic i carbonai, degaj CO2 ;

Metale sub form de pulbere : crom, mangan, nichel, siliciu, titan sunt
introduce n baia metalic pentru a conferi proprieti noi cordonului de sudare;

Silicai

Rol
Electric : mai bun ionizare i amelioreaz stabilitatea arcului

Metalurgic: protejeaz baia metalic de oxidare i prin elementele de aliere

modoific proprietile mecanice ale cordonului .

3.1.1. Parametrii regimului de sudare

Elementele regimului de sudare trebuie sa asigure o imbinare sudata de forma,

dimensiuni si calitate ceruta prin documentatia structurii sudate.
 La sudarea manuala parametrii principali ai regimului de sudare sunt: diametrul
sarmei electrod ; curentul de sudare , tensiunea arcului , viteza de sudare
de Is Ua vs

, natura curentului de sudare si polaritatea

Diametrul electrodului se stabileste functie de grosimea pieselor de sudat si tipul

de

imbinarii cap la cap sau de colt, astfel:

- sudarea semifabricatelor subtiri: sunt componente caracterizate prin grosimi t 3mm

si care necesita prelucrare a marginilor frontale in vederea formarii rostului; in acest
caz =1,62mm pentru t2mm si =2,5mm pentru t=3mm, iar sudarea se
de de

poate face pe o parte sau pe ambele. Pentru reducerea tensiunilor si deformatiilor se

sudeaza in pas de pelerin in doua treceri, lungimea unei trepte fiind egala cu
200400mm, cat lungimea unei depuneri cu un electrod, figura9:

Figura 9 Sudarea pieselor subtiri, t=2-6 mm

De regula piesele subtiri se sudeaza pe suport fuzibil sau nefuzibil pentru evitarea perforarii
marginilor.

- sudarea semifabricatelor de grosime medie si groase: aceste tipuri de suduri necesita

prelucrarea marginilor pentru formarea rostului si asigurarea unei patrunderi totale in
V, Y, X, U etc. Aici apar doua aspecte: sudarea stratului de radacina care se face
tehnologic cu =3,25mm si umplerea rostului cu = 4 5mm pentru cresterea
de de

productivitatii. Pentru reducerea tensiunilor si deformatiilor sudarea se face in pas

de pelerin pentru semifabricatele de grosime medie conform figurii 10:

1 2 3 4 5 prima trecere
6 7 8 9 a doua trecere
 Fig.10 Sudarea in pas de pelerin a grosimilor medii

Pentru grosimi t >1215mm, metodele pentru reducerea tensiunilor si deformatiilor

permanente se bazeaza pe tratamentul termic al randului depus:

-sudarea in cascada; lungimea primului rand este de 150300mm, iar celelalte randuri se
decaleaza cu un pas avand aceeasi valoare figura 11

t
1 2 3 4 5

Fig. 11 Sudarea in cascada a sudurilor lungi

-sudarea in cocoasa; lungimea unui rand este 150-300mm, figura 12

vs
6 9 12
3 5 8 11
1 2 4 7 10

vs

Fig. 12.Sudarea in cocoasa a sudurilor lungi

Pentru sudurile cap la cap sectiunea unei depuneri este:

-stratul de radacina: A = (68) [ ];

1 de mm 2
 - umplerea rostului: ; i= 1...n
Ai (8 12)d e

Astfel ca numarul de treceri n pentru umplerea rostului este dat de relatia:

An Ai
n 1
Ai

A - este aria necesara a cordonului.

n

Pentru sudurile de colt sau in T, sectiunea maxima a cordonului nu depaseste A =3545[

n

], iar cateta cusaturii k =79mm, sau:

mm 2

k2
An k s
2

In care coeficientul de suprainaltare.

ks

Cateta k (mm) 3-4 5-6 7 - 10 12 - 20 20 - 30 > 30

ks 1,5 1,35 1,25 1,15 1.1 1,05

2. Curentul de sudare, , se stabileste in functie de diametrul electrodului ; pozitia

Is de

de sudare, natura invelisului astfel ca, pentru domeniul de diametre =2,5 6mm, se
de

poate utiliza relatia:

[A] sau,
I s (20 6d e )d e
 [A] sau
d e2
Is j
4

Is =5de ( 5 + de ) [A]
in care j este densitatea de curent [A/ ] si poate lua valorile conform tabelului 2
mm 2

Tabel 2 Densitatea de curent j

Natura j [A/ ] functie de
invelisului mm 2 de

3 4 5 6
Bazic 1318,5 10,514,5 912,5 8,512
Rutilic 1420 11,516 1013 9,512,5

Curentul de sudare poate fi alternativ sau continu. In cazul sudrii cu curent continu
polaritatea joac un rol important n ceea ce privete calitatea i aspectul sudurii. Polaritatea
este dictat de tipul de electrod utilizat.

Polaritate direct- electrodul este legat la polul negativ iar piesa la polul pozitiv.
Temperatura este mai mare pe metalul de baz datoritp energiei cinetice de impact dat de
electroni.Procedeul conduce la o bun topire a metalului de baz i este recomandat pentru
electrozii rutilici.

Polaritate invers-electrodul este legat la polul pozitiv iar piesa la polul negativ. Temperatura
este mai ridicat pe electrod. Procedeu utilizat n general pentru electrozi bazici.

Fig.13 Curent continu cu polaritate direct i polaritate invers

 n cazul curentului alternativ cldura se distribuie uniform att pe metalul de baz ct
i pe electrod. Ceea ce este de remarcat ,la aceeai valoare a intensitii, adncimea de
ptrundere este mai mare la polaritate direct iar limea cordonului este mai mare la
polaritate invers. n consecin se recomand polaritate direct pentru table groase iar
polaritatea invers este recomandat pentru table subiri precum i la sudarea pe plafon.

3. Tensiunea arcului, , variaza in limite stranse, fiind cuprinsa intre = 18-30V, de

Ua Ua

regula este indicata de producatorul de electrozi.

Ua

4. Viteza de sudare, [ ], influenteaza dimensiunile si calitatea imbinarii sudate si se

v s cm / s

poate calcula cu relatia:

= ; [ ]
vs t Is cm / s

3500 Ai

In care: = 8 12g/Ah este coeficientul de topire; [ ] este greutatea specifica; -

t g / cm 3 Ai

sectiunea trecerii in [ ].
cm 2

Cand se stabileste o viteza mica si un curent de sudare mic va rezulta o patrundere

p mica, o suprainaltime h mare si o cantitate mare de metal depus.
Cand viteza de sudare este mica si curentul mare va rezulta o supraincalzire a
materialului de baza cu tensiuni si deformatii remanente mari, iar cordonul este
mai lat.
Cand viteza de sudare si curentul sunt mari va rezulta un cordon cu multi pari,
deoarece viteza de racire a baii este mare si nu se pot elimina gazele.

In concluzie, regimul de sudare influenteaza regimul termic si cresterea sau diminuarea

tensiunilor si deformatiilor remanente, regimul de sudare ales se verifica cu relatia energiei
liniare , astfel:
El
 = [J/cm];
El U I
0 .7 a s
vs

Cu regimul termic astfel stabilit se poate calcula patrunderea cordonului cu relatia:

; [mm]
pi (0.3 0.5) p p 0.022 E l

3.1.2. Tehnica sudarii manuale

Pentru realizarea unui imbinari de calitate constand din topirea corecta a marginilor rostului,
a electrodului si fara amestecarea zgurei cu metalul topit, varful electrodului trebuie sa
execute unele miscari, ca in figura 14

Fig. 14. Moduri de pendulare ale varfului electrodului.

Modul de pendulare depinde de grosimea pieselor, pozitia de sudare, forma rostului, tipul
imbinarii etc, dar latimea cordonului nu trebuie sa fie mai mare de ( 34) si lungimea
de

depunerii 0,30.5 din lungimea electrodului.

Sunt situatii cand se sudeaza fara pendulare, cu randuri filiforme, cand latimea cordonului
este de aproximativ (1-2) si lungimea depunerii este de 0.8-1.5 ori din lungimea
de

electrodului.

Amorsarea arcului se face conform figurii 15:

Inaintare lenta Retragere

Retragere rapida
Inaintare lenta
rapida

a) perpendicular pe piesa b) inclinat

Fig.15. Amorsarea arcului: a- perpendicularpe piesa; b- inclinat

Intreruperea arcului electric se face conform figurii 16.

Intreruperea arcului electric: a) inainte; b) inapoi; c) intoarcerea electrodului

Fig. 16. Intreruperea arcului electric

Reluarea sudarii se face conform figurii 17

 Miscarea
Cusatura electrodului
curatita la reluare Aprinderea
Zgura
de zgura Crater final arcului

20-30

Fig. 17. Reluarea sudarii

Ordinea de depunere a randurilor trebuie sa respecte o serie de conditii ca: randul de

radacina este fara pendulare, depunerea incepe de la materialul de baza spre centru,
randurile alterneaza de o parte si de alta pentru reducerea deformatiilor remanente.

Indicatii privind sudarea manuala in diferite pozitiisunt prezentate in figura 17.

Tehnica sudarii manuale de pozitie cu electrozi inveliti are in vedere o reducere a fluiditatii
metalului topit si a zgurei lichide (se reduce curentul de sudare), respectarea ordinii depunerii
randurilor si miscari combinate cu inclinarea corespunzatoare a electrodului.

Pozitia de
Suduri cap la cap Suduri de colt
sudare

Orizontal
vs
Vs
 1 1 2

Cornise
3

La fel ca la cornise si cu inclinatia

Vertical electrodului la fel ca la sudarea
verticala cap la cap

Pe plafon La fel ca la sudarea orizontala piesa fiind insa deasupra

Fig. 18. Indicatii privind sudarea manuala in diferite pozitii

Indicatii privind reducerea tensiunilor si deformatiilor remanente.

Ciclul termic la sudare conduce la incalzirea neuniforma a pieselor de sudat motiv pentru
care apar deformatii remanente atat la sudurile cap la cap cat si la cele de colt, fig 19.
Cateva indicatii tehnologice pentru reducerea tensiunilor si deformatiilor remanente:
- sudarea in pas de pelerin;
- rosturi cu unghiuri de deschidere mai reduse;
- sudarea din ambele parti;
- sudarea pieselor lungi de la centru catre capete.
 Fig.19 Sudare cap la cap

Fig. 19 Tensiuni si deformatii. Masuri tehnologice la sudarea manuala

3.1.3. Exemplu de tehnologie de sudare manuala

Elaborarea tehnologiei de sudare cu arc electric se face in mai multe etape, valabile pentru
toate tehnologiile procedeelor cu arc electric.

Sa se elaboreze tehnologia de sudare manuala cu arcul electric a unui otel carbon de

constructii pentru o mbinare cap la cap si cu grosime s=25mm.
Etapa 1.Se alege tipul si dimensiunile rostului, functie de natura materialului de baza,

grosimea s, tipul sudurii, pozitia de sudare si accesibilitate, toate acestea sunt date prin
proiectul tehnic al constructiei sudate.

In cazul de fata s=25mm, sudura cap la cap, acces din ambele parti, pozitie orizontala si
material cu putin carbon, din STAS 6662 se alege rost X conform imbinarii.
 3 4

2
1

5 6

Etapa 2.Tipul si dimensiunile rostului odata stabilite determina alegerea tipului de

electrozi inveliti, numarul de treceri si asezarea trecerilor:

nt

- diametrul electrodului d =4mm pentru prima trecere si d =5mm pentru umplerea

e e

rostului, natura electrodului bazic.

- aria cordonului la o trecere: A = (68)d = =24mm si pentru straturile de

1 e 64 2

umplere Ai= (8-12)d = =40mm , iar aria rostului ales este:

e 85 2

; sau
2
Ar ( s c) 2 tg b s h[2( s c )tg b 6]
2 3 2

Ar 2 85 170mm 2

-numarul de treceri:
 Ar A1
nt 1 7
Ai

Cunoscand aceste date se pot calcula parametrii regimului de sudare.

-curentul de sudare

Is=
k de

unde d =4mm; din tabele rezulta k =40 si pentru k =45mm, :

e
4 5

Is= =160A, pentru primul strat si

40 4

Is= =225A, pentru straturile de umplere a rostului

45 5

- tensiunea arcului se alege 25V

- viteza de sudare v = :
s t Is
3600 Ai

unde =12 g/A.ora, este coeficientul de topire

t

= 7.8 g/cm , astfel ca :

3

- pentru stratul de radacina

12 160
v1 0.3cm / sec
3600 7.8 0.24

- pentru straturile de umplere

12 225
vi 0.24cm / sec
3600 7.8 0.4
In felul acesta tehnologia a fost elaborata.

Observatie. Acesta a fost un mod de calcul, dar imbinarea poate fi realizata cu diferite
tehnologii, in final se alege tehnologia care acopera cel mai bine unele criterii stabilite cum ar
fi: cost minim, timp scurt de sudare, metal de adaos minim etc.

Etapa 3. Omologarea tehnologiei calculate prin verificari de laborator, aplicare in productie

a tehnologiei si imbunatatirea acesteia.

8.3.2. Tehnologia sudarii sub strat de flux

Procedeul de sudare este mecanizat pentru suduri lungi, drepte sau circulare si
semimecanizat pentru suduri scurte, contururi curbe si pentru locuri cu accesibilitate redusa.

Schema de principiu pentru procedeul mecanizat este aratata in figura 20, din care rezulta
faptul ca deplasarea arcului cat si avansul sarmei electrod sunt
v s [cm / min] v a [m / min]

realizate cu mecanisme adecvate, operatorul uman intervine doar pentru pornirea si oprirea
operatiei de sudare.

sarma electrod

sistem de rola de sarma

indreptare a
sarmei
mecanism de
antrenare
buncar cu flux
patina de
contact
arc electric

strat de flux c.c

(c.a)
zgura

cordon de
sudura
material de baza

Fig.20 Schema de principiu al procedeului SAF

Cordonul de sudura este uniform si mult mai omogen decat la alte procedee si stropi
practic nu exista. Acest procedeu se aplica numai in pozitie orizontala si pentru suduri de colt
sau laterale.
Sudarea se poate face in curent continuu sau alternativ iar parametrii regimului de sudare
sunt cuprinsi intre limitele:
 = 3501150 A; =2540V; =60200 cm/min.
Is Ua vs

3.2.1.Parametrii regimului de sudare

Pentru elaborarea tehnologiei de sudare sub strat de flux sunt necesare o serie de
corelatii astfel:

Curentul de sudare si diametrul sarmei electrod, pentru evitarea supraincalzirii pieselor

si in functie de natura fluxului utilizat, curentul de sudare este limitat la:
[A]
I s min 162.5 d e 190

[A
Is max
2
13 d e 147 d e 87

[A]
Is 2
med 21 d e 24 d e 270

unde: d - diametrul sarmei electrod [mm], si 2 d 10mm.

e e

Tensiunea arcului si curentul de sudare, aceasta corelatie este data sub forma
tabelara sau pe cale statistica printr-o relatie liniara de tipul:
; [V]
U a 2.125 10 2 I s 16.5

Tabelul 8.4. Tensiunea arcului de sudarea SAF

Curentul de sudare Tensiunea arcului [V]

[A] d 4.0[mm] d 5.0[mm]
e e

200 300 32 34 -
301 500 3234 -
501 600 36 40 -
601 700 38 40 -
701 850 - 40 42
 Geometria cordonului functie de tensiune arcului este aratata in figura 21, astfel ca:

- cresterea Ua peste valorile recomandate conduce la cresterea latimii cordonului,

suprainaltarea scade, creste consumul de flux.

Fig.21 Geometria cordonului funcie de tensiunea arcului

- tensiunea minima care asigura stabilitatea arcului trebuie sa fie in jur 2527V

Viteza de sudare, este parametru care influenteaza forma si dimensiunile

cordonului de sudura, astfel se impun cateva limite aproximative ca:
o viteza de sudare sub 10 [m/h] conduce la supraincalzirea baii de metal
vs

topit, cordon lat, patrundere mica si structura nefavorabila a metalului

depus;
o viteza de sudare intre 1020 [m/h] incepe sa creasca patrunderea, adica
vs

creste mult influenta arcului asupra pieselor de sudat;

o viteza de sudare, > 40m/h, scade patrunderea, creste suprainaltarea si
vs

scade latimea cordonului.

Lungimea libera a unui electrod, este lungimea sarmei electrod cuprinsa intre bucsa de
control electric si capatul in care se topeste in baia de metal topit. Aceasta se recomanda sa fie
conform cu tabelul 6.

Tabelul 6 Lungimea libera a sarmei electrod

d (mm) 2,0 2,5 3,2 4 5 6

e
 (mm) 20 25 35 45 50 65
Ll

Stratul de flux, se apreciaza astfel incat el sa asigure evacuarea gazelor formate si

sa evite improscarile de metal topit ;
Natura fluxului si granulatia, felul fluxului este functie de natura materialului de
baza, iar granulatia se alege tinand seama ca un flux cu granulatie fina favorizeaza
patrunderea si reduce consumul de flux si energie ;
Inclinarea electrodului sau al piesei, functie de scopul urmarit sau cum sunt
sudurile circulare la sudarea recipientilor in raport cu directia de sudare electrodul
sau piesa se pot inclina conform figurii 22.

Fig.22. Inclinarea electrodului sau piesei. a- inapoi si b-inainte

- inclinarea inapoi a electrodului sau piesei, asigura patrundere mare,

latime mai mica, suprainaltarea creste fata de sudarea orizontala cand
= 0

- inclinarea inainte asigura o patrundere mai mica si latimea mai mare

Sustinerea baii topite, urmareste mentinerea unui proces de sudare

uniform, fara intreruperi din cauza scurgerii metalului topit sau
perforarea radacinii. Sustinerea poate fi realizata pe suport fuzibil sau
nefuzibil, figura 23.
 suport fuzibil
suport fuzibil

Suport nefuzibil din Cu sau ceramic

Fig.23. Moduri de sustinere a baii topite.

3.3. Tehnologia de sudare in medii de gaze protectoare

3.3.1. Tehnologia sudarii MIG/ MAG

Procedeele MIG/MAG sunt procedee de sudare cu arc electric in mediu de gaze

inerte(argon, heliu, amestecuri) pentru procedeul MIG si gaze active (bioxidul de carbon,
azotul, hidrogenul) pentru procedeul MAG.

La sudarea prin procedeul MIG/MAG arcul electric arde intre sarma electrod si piesa intr-
un mediu protector de gaz inert sau activ. Sarma electrod este antrenata cu viteza spre
Va

zona arcului electric cu ajutorul unui mecanism de avans cu role, figura 24.

Procedeele pot fi semiautomate sau automate.

Fig.24. Schema de principiu a procedeelor MIG/MAG
 Fig.25. Schema de principiu a instalaiei de sudare pentru procedele MIG/MAG

Fig.26 Fazele amorsrii arcului MIG/MAG

Elementele regimului de sudare:

- diametrul electrodului [ ]
d mm

- curentul de sudare[A]
Is

- tensiunea arcului[V]
Va

- viteza de sudare[ / ]
Vs mm h
 - viteza de avans[ ]
Va m / min

- debitul de gaz [ ]
Q l / min

Regimul de sudare MIG/MAG se face in doua etape:

a) Alegerea modului de transfer a materialului de adaos prin spatiul arcului.

Picaturile de metal topit din sarma electrod ajung in baie in doua moduri:

1) prin scurtcircuit, pentru piesele subtiri;

2) prin transfer fin, pentru piese cu grosime mai mare de 5 mm, cand arcul este mai stabil,
patrundera creste si scad pierderile prin reducerea stropilor de metal topit.

Fig.27 Influiena gazelor de protective asupra geometrie cordonului

Forma si dimensiunile rostului se dau in STAS 7502, iar tehnica de lucru influenteaza
calitatea cordonului in cazul sudarii semiautomate astfel:
- pentru a evita incluziunile de zgura si lipsa de topire se va suda intotdeauna spre
dreapta.
- pentru evitarea porilor: se curata peretii rostului, debitul de gaz prea mic sau prea
mare, duza de gaz este infundata etc
- pentru evitarea fisurilor la radacina trebuie respectate urmatoarele: unghiul rostului
va fi de 4060, sudarea pe suport ceramic, curentul de sudare sub 200A, sudarea
fara pendulare etc.
3.3.2. Tehnologia sudarii WIG
Procedeul WIG se poate executa manual sau automat utilizand arcul electric care arde
intre un electrod de Wolfram (nefuzibil) si piesa de sudat, iar protectia arcului se face cu gaz
inert (argou, heliu, amestecuri), figura 28.
Elementele regimului de sudare : - curentul de sudare[A] ; - tensiunea arcului[V]
Is Va

- viteza de sudare[ ]; - debitul de gaz [ ]

Vs m/h Q l / min

Fig. 28. Schema de principiu pentru procedeul WIG

 Fig. 28. Schema de principiu pentru procedeul WIG

Pentru realizarea cordonului in spatiul arcului se introduce din lateral, material de

adaos sub forma de bagheta sau sarma manual sau automat.
Puterea calorica ridicata a arcului electric si protectia foarte buna a baii topite,
procedeul WIG se poate aplica la sudarea otelurilor inoxidabile, aluminiului si aliajelor sale,
cuprului si aliajelor sale,titaniului si aliajelor sale, nichelul, magneziul,zirconiul etc.
Reglarea curentului de sudare se face functie de grosimea pieselor de sudat si de
diametrul electrodului de wolfram.
Corelatiile intre curentul de sudare, natura si polaritatea sa si diametrul electrodului de
wolfram sunt:
cc : = 92d - 42 [A]
Is e

cc+ : = 14d -5 [A]

Is e
 c.a : = 67d - 37 [A]
Is e

Diametrul electrodului, d , se alege in functie de grosimea pieselor conform recomandrilor

e

de mai jos.

Corelatia intre viteza de sudare si ceilalti parametrii se stabileste cu relatia:

= [ ];
Vs 3,2 Is 247 cm / min
At

unde: este aria trecerii in mm , este densitatea kg/ dm .

At 2 3

Procedeul WIG se aplica pentru suduri dificile, iar parametrii tehnologiei variaza in
limitele =31000A; = 830V, = [550 ]
Is Va Vs cm / min

Se pot suda piese subtiri astfel : grosimi de 0,13,5 mm se sudeaza cu o trecere fara
material de adaos, cand s=1,55mm se sudeaza cu material de adaos intr-o trecere cu un rost
V, iar s= 3,550mm se sudeaza in mai multe treceri.

3.3.3. Tehnologia sudarii cu plasma

 Sudarea cu plasma este o varianta a procedeului WIG, deosebirea consta in faptul ca arcul
electric este constrant, ceea ce conduce la cresterea temperaturii arcului.

Daca arcul electric se formeaza intre electrodul de wolfram si ajutajul generatorului de

plasma legat la o sursa de curent continuu, polaritate directa (DC), sudarea se numeste cu arc
netransferat sau cu arc pilot.

Daca arcul electric arde intre electrodul de wolfram si piesa de sudat, atunci sudarea se
numeste cu arc transferat, figura 8.27.
Cerinta importanta este ca arcul de plasma sa fie stabil, stabilizarea se cu gaz prin
insuflare axiala sau turbionara, cu jet de apa care prin vaporizare formeaza un mediu
plasmagen sau magnetic.
Plasma este un amestec de gaze puternic ionizat care se obtine cu un arc electric intr-un
mediu gazos( argon, hidrogen, azot etc) strangulat printr-un orificiu ingust.

Figura 8.27. Schema de principiu a sudarii cu plasma.

Concentrarea mare de energie 500-600 W/cm a arcului de plasma conduce la sudarea cu

2

viteze mari, patrundere foarte buna, deformatii reduse ale pieselor sudate. Sudarea cu plasma
in mai multe treceri se poate utiliza de la 2 mm pana la orice grosime.
 Parametrii tehnologici primari si debitele de gaz plasmagen si de gaz protector pentru
plasma si microplasma sunt:

Parametrii tehnologici Plasma Microplasma

[A] 40400 0,250
Is

[V] 2040 1030

Va

[ ] 40250 20200
Vs cm / min

gaz plasmogen [ ] 13 0,10,3

l / min

gaz protectie [ ] 420 37

l / min

Tehnologia de sudare cu plasma se elaboreaza cu aceeasi metoda ca la procedeul WIG.

Elaborarea tehnologiilor de sudare WIG se face in urmatoarele etape:
1. functie de natura materialului de baza si grosime se alege gazul de protectie,
natura si polaritatea ;
Is

2. cu relatia 8.22. se calculeaza diametrul electrodului de wolfram in functie de

care se aleg: debitul de gaz si diametrul materialului de adaos;
3. in functie de natura si polaritatea cu care se sudeaza si diametrul electrodului
cu una din relatiile 8.21 se calculeaza curentul de sudare;
4. se alege tipul de rost, numarul de treceri si sectiunea trecerii si pentru fiecare se
calculeaza viteza se sudare.
5. tehnologoia astfel elaborata se compara cu tabelele tehnologice, rezultand astfel
tehnologia calculata care se verifica, se omologheaza este aplicata si
imbunatita.

Tehnologia sudarii cu flacara de gaze

Flacara de gaz se utilizeaza pentru sudarea otelurilor nealiate cu putin carbon, slab aliate si
otelurilor aliate; se recomanda pentru sudarea cuprului si aliajelor sale si se mai pot suda
plumbul, zincul, nichelul.
Flacara de gaz reprezinta sursa termica pentru topirea materialului de baza si adaos si se
obtine prin aprinderea (arderea) acetilenei in oxigen la iesirea din arzator (suflai). La iesirea
din suflai flacara prezinta urmatoarele zone, figura 8.30.
 - 1. zona formata dintr-un amestec de acetilena si oxigen abia vizibila si cu temperatura
scazuta, aproximativ 320350 C.
- 2. zona nucleului luminos continand hidrogen, oxigen si carbon incandescent, aici are
loc disocierea acetilenei dupa reactia si inceputul arderii
C 2 H 2 O2 2C 2 H O2

elementelor C+H conducand la cresterea temperaturii flacarii.

- 3. zona primara a flacarii formata din oxid de carbon si hidrogen, aici are loc reactia
, cand se atinge si temperatura
2C 2 H O2 2CO H 2 450.000[kJ / mol ]

maxima a flacarii;
- 4. zon secundara a flacarii formata din bioxid de carbon si vapori de apa, zona in care
are loc arderea completa dupa reactia:
2CO H 2 3 / 2O2 2CO2 H 2 O 850.000[ kJ / mol]

Fig.8.30. Zonele flacarii oxigaz la iesirea din suflai.

Structura si forma flacarii se regleaza prin compozitia amestecului gazos, astfel:

o flacara normala se obtine pentru un raport de , aceasta flacara mai
O2
1,1 1,2
C2 H 2

este cunoscuta ca fiind neutra, arde linistit si este utilizata pentru sudarea otelurilor;
o flacara oxidanta, cand raportul , flacara arde violet si cu zgomot,
O2 / C 2 H 2 1,2 1,5

utilizata pentru sudarea alamelor si la taiere;

o flacara carburanta, cand raportul , nucleul se lungeste, iar
O2 / C 2 H 2 1,1 1,15

culoarea este rosiatica, pentru sudarea fontelor si otelurilor.

Pregatirea rostului in vederea sudarii se face conform STAS 6674, iar sudarea tablelor pana
la 2 mm se poate face cu margini rasfrante.
 Tehnica de lucru la sudarea oxigaz cuprinde doua metale de lucru, vezi schema de principiu
din figura 8.31, astfel:
a) Sudarea spre stanga, se aplica la table subtiri de pana la 5 mm, cand deplasarea suflaiului
se face de la dreapta la stanga, iar metalul de adaos se aduce in fata flacarii. La table subtiri
suflaiul se inclina mai mult, ajungand ca la 1 mm grosime sa fie de 10- 15.
b) Sudarea spre dreapta, se aplica la grosimi de peste 5 mm, iar deplasarea suflaiului si a
metalului de adaos se face de la sanga spre dreapta. Metoda se indica pentru sudarea
otelurilor slab aliate si aliate sau pentru structuri puternic solicitate.

Fig.8.31. Schema de principiu a procedeului.

Elaborarea tehnologiei de sudare se face pe baza proprietatilor materialului de sudat

(compozitie chimica, caracteristici mecanice, tehnologice), conditiile de exploatare a
imbinarii sudate si posibilitatile de executie a sudurii. Stabilirea regimului de sudare consta in
alegerea puterii suflaiului, materialului de adaos (apropiat de materialul de baza) a formei si
structurii flacarii.

Sudarea prin rezistenta in puncte

Schema de principiu

Sudarea prin rezistenta

Utilaje pentru sudare prin rezisten
 Utilaje pentru sudare prin rezisten

Sudarea cu laser
Sudarea aluminotermica

Are la baza producerea Fe ului pur printr-o reactie exotermica dintre un oxid al Fe si
Al sub forma de pulbere. Reactia se produce la o temperatura ridicata, peste 2 800 C conform
ecuaiei :

Fe2O3 + 2 Al 2 Fe + Al2O3

utilizndu-se ca oxid fie hematita (Fe2O3 ) fie magnetita ( Fe3O4).

Procedeul este utilizat cu precdere la sudarea inelor de cale ferat. In zona de sudare
se realizeaz un cuptor din crmid refractara iar golul dintre piesele care se sudeaza este
umplut cu amestec de oxid de fier i pulbere din aluminiu. Aprinderea acesteia conduce la o
reacie exotermic , temperatura ridicat conducnd la topirea marginilor pieselor i se obine
astfel un aliaj dintre Fe pur rezultat n urma reaciei i metalul de baz.

Schema de principiu
Fig. ine de cale ferat sudate aluminotermic