Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
165 Examen MF
165 Examen MF
1. Medicina de familie ca specialitate. Definiia medicinii de familie i a asistenei medicale primare. Obiectivele i
metodologia medicinii de familie. Locul medicinii de familie n medicina modern.
Definitia medicina de familie (WONCA, OMS):
specialitate
actiuni terapeutice, profilactice, educationale, de recuperare
disciplina academica, stiintifica aspect educativ, de cercetare
AMP si continua
promovare sanatate individ, familie, colectivitate
Definitia AMP (OMS):
primul contact al individului cu sistemul de sanatate
primul element al procesului de promovare, pastrare a sanatatii
serviciul de sanatate e adus mai aproape de locul de trai/munca
Obiectivele MF:
1) om sanatos
2) om bolnav
3) profilaxia I, II, III, specifica
4) patologia sociala (somaj, saracie, etc)
5) coordonare cu:
medicina specializata
ambulanta
servicii paraclinice
Metodologia MF:
MF (AMP) AM Specializata
orientare clinica orientare paraclinica
spre comunicare spre investigatii
tehnica redusa tehnica avansata
AM Continua AM Sporadica
sinteza analiza
2. Istoricul dezvoltrii medicinii de familie n lume i n Republica Moldova. Rolul Instituiilor Internaionale
(WONKA, EURACT) n implementarea practicii medicinei de familie.
1978: Conferinta de la Alma-Ata, Kazahstan
1984: Biroul Regional European (38 de sarcini pentru sanatatea fiecarui cetatean)
1996: Conferinta de la Liubleana, Slovenia
RM
1988: program de specializare 6 luni
1993: Ordin 40 MS: medicina de familie = specialitate
instruire postuniversitara internatura de 1 an
1997: 2 Hotariri de Guvern (668, 1134) + 1 Ordin MS (200)
Hotrrea Guvernului R. Moldova Nr.668 Cu privire la aprobarea Concepiei reformrii sistemului asistenei medicale n RM n
condiiile economice noi pentru anii 1997 2003.
Hotrrea Guvernului RM Nr.1134 Cu privire la dezvoltarea Asistenei Medicale Primare.
Ordinul Ministerului sntii RM Nr.200 Privind reforma medicinii primare n R. Moldova.
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = disciplina universitara obligatorie
Ordinul MS Nr. 404 Cu privire la delimitarea juridic a AMP la nivel raional
2010: reevaluarea unor concepte ordin MS despre AMP
WONCA = World Organisation of National Colleges, Academies (= World Organisation of Family Doctors), 1972
EURACT = European Academy of Teachers in General Practice and Family Medicine, 1992
3. Rolul Organizaiei Mondiale a Sntii n reformarea sistemelor de sntate. Declaraia de la Alma-At i Carta
de la Liubliana.
Declaratia de la Alma-Ata 1978
AMP = rol-cheie in sistemul de sanatate
definitie AMP
minim AMP:
educatia despre cele mai raspindite boli si tratament
tratament adecvat pt bolile cele mai frecvente
provizia cu medicamente esentiale
imunizarea impotriva celor mai frecvente maladii infectioase
preventia si controlul bolilor endemice locale
planificarea familiei, ingrijiri mama-copil
aport adecvat cu apa, alimente
definitia sanatatii, sanatatea = drept uman fundamental
importanta altor factori decit medicali in sanatate: economici si sociali
participarea individului, comunitatii in activitatea sistemului de sanatate!
pn n anul 2000 statele membre ale Organizaiei Mondiale a Sntii vor elabora i implementa o politic, care
ar asigura accesul deplin la serviciile curative calitative, bazate pe medicina primar, susinut de medicina secundar i
teriar
4. Actele normative de stat ale implementrii medicinii de familie i reformei Asistenei Medicale primare n
Republica Moldova.
1988: perfectionarea de 6 luni primele loturi de MF (Edinet, Anenii-Noi, Chisinau)
1993: MF = specialitate
1997: rezidentiat, baza academica de instruire (ProSan, Clinica Universitara)
1998: fondare catedra MF
2003: instruirea medicala continua
2007: MF = discpilina universitara obligatorie; organigrama sistemului raional al sanatatii
2010: profesiograma MF
7. Accesibilitatea la asistena medical primar. Managementul primului contact. Asigurarea continuitii asistenei
medicale.
MF = primul caruia i se adreseaza persoana/pacientul
Competentele de baza ale MF ce tin de managementul contactului primar:
1) management contact primar al pacientilor cu probleme de sanatate neselectate
2) deservire pacienti cu spectru larg de probleme
3) coordonare cu alti specialisti
4) folosirea eficienta a resurselor sistemului de sanatate
5) oferirea serviciilor de sanatate adecvate
6) apararea intereselor pacientului
Functiile MF:
1) asigura accesibilitatea la asistenta medicala
2) supravegheaza, promoveaza starea de sanatate profilaxia I, II, III
3) ingrijiri medicale curente
4) diagnostic, tratament
5) supraveghere medicala continua
6) asistenta medicala a familiei, comunitatii
7) recuperare, reabilitare
8) ingrijiri terminale, paliative
9) cercetare stiintifica
Vizite la domiciliu:
1. Urgentelor medico-chirurgicale
2. Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament
3. Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
4. Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament
5. Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru deservire medicului de
familie
6. Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n dinamica la domiciliu
7. Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n focarele de boli
contagioase
8. Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor
2. Sarcinile de management in practica MF dup definiia EURACT. Medicina de prim contact. Noiune de portar
pentru utilizarea raional a resurselor sistemului de sntate.
Procesul de management in practica MF:
1) formularea obiectivelor
2) definirea populatiei deservite in centrul medical
3) evaluarea necesitatilor, cerintelor, resurselor
4) determinarea prioritatilor
5) formularea politicilor
6) evaluarea performantelor
3. Modele de organizare a serviciilor de asisten medical primar, centre medicin de familie. Practica MF n
grup, individual. Organizarea serviciilor de AMP n Moldova.
CMF: 40-80 mii
CS: 4,5-11,5 mii
OMF: 900-3000
OS: <900
4. Rolurile i funciile de management n practica MF. Aspecte ale managementului clinic, a practicii medicale i
personal medical. Calitile de lider ale MF.
5. Componena echipei de asisten medical primar (contact clinic cu pacienii) i rolurile membrilor echipei
AMP / MF. Sarcinile i motivarea membrilor echipei MF. Beneficii de abordare n echipa a lucrului n MF.
Echipa = grup de persoane care lucreaza in comun pentru atingerea unui scop comun.
Echipa multidisciplinara: se bazeaz pe faptul ca abilitile diferitor profesioniti sporesc creativitatea, promoveaz inovaia i
gndirea deschisa a membrilor echipei, ofer soluii comprehensive i stabilitatea echipei. Echipa interdisciplinara: interaciunea
diferitor specialiti, aplicnd tehnici de interaciune n situaii reale de practica.
Echipa transdisciplinar: interaciunea specialitilor din diverse discipline, adaptndu-se i folosind reciproc resursele pentru
operare n legtura logica.
Componenta echipei MF:
medicul de familie
asistentele medicale
moasa
secretar, receptionist
personal non-medical
Asistenta medicala:
1) inregistrare pacienti
2) identificare problema pacient
3) contributie la consultatie
4) semnalare urgente medicale
5) efectuare tratamente indicate de MF in oficiu/domiciliu
6) pregatire cabinet de lucru al MF
7) sterilizare echipament
8) educatie sanitara
9) evidenta materiale, aparataj
Moasa:
1) evidenta gravide
2) vizite la domiciliu gravida, lehuza
3) imunizare gravide
4) consult OBG in caz de necesitate
6. Organizarea fluxului de pacieni n practica MF. Asigurarea accesului la servicii de AMP.
Organizare flux de pacienti:
cabinete de triaj
lucrul asistentei medicale
sistem informational de planificare a vizitelor
Metode de asigurare a accesibilitatatii la AMP:
programul de lucru al MF
programare consultatii urgente
urgente medicale
consultatii neurgente, de rutina:
2 zile lucratoare (orice medic) sau 7 zile lucratoare (anumit medic)
20 min consultatia
accesul telefonic
timpul de asteptare (40-60min)
vizite la domiciliu
Urgentelor medico-chirurgicale
Copiilor n vrsta de 0-5 ani aflai sub tratament
Persoanelor asigurate cu insuficienta motorie a membrelor inferioare
Bolnavilor n faza terminala sau cu afeciuni grave care necesita examinare, supraveghere i tratament
Persoanelor, care au solicitat serviciul de asistenta medicala urgenta i solicitarea a fost transmisa pentru
deservire medicului de familie
Persoanelor asigurate de orice vrsta dup externare din seciile spitaliceti, care necesita supraveghere n
dinamica la domiciliu
Depistarea contactelor cu boli contagioase, organizarea i efectuarea masurilor antiepidemice primare n
focarele de boli contagioase
Supravegherea medicala i tratamentul preventiv al contactelor
asistenta medicala in afara orelor de program
inscrierea pe listele medicului de familie
acceptabilitatea serviciilor
7. Folosirea sistemului informaional pentru gestionarea informaiilor i organizarea lucrului n practica MF.
Sistem informational = mecanism de colectare, procesare, analiza si transmisie a informatiei necesare pentru organizarea
serviciilor de sanatate si pentru cercetare si predare.
Tipuri de informatii in CMF:
clinice:
fise medicale individuale
registre de morbiditate, mortalitate
inregistrare vizite
epidemiologice
administrative
9. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii curative acordate de medicul de familie n cadrul
asigurrilor medicale obligatorii.
1) consultaie medicala (anamneza, examen clinic) n caz de boala sau accident, stabilirea diagnosticului, recomandarea
investigaiilor de laborator i instrumentale prescrierea tratamentului, acordata, la solicitare persoanei, ori de cte ori are
nevoie aceasta n baza datelor obiective
2) manopere de mica chirurgie n strile urgente, la indicaii medicale tratamentul chirurgical al plgilor, inclusiv suturarea
plgii i aplicarea pansamentului, disecia panariciului, furunculului (cu excepia localizrilor n regiunea capului i
gtului), extragerea corpilor strini din esuturile moi, localizate superficial
3) tratament injectabil
4) prescriere de tratament medical i igienico-dietetic, inclusiv a medicamentelor compensate, n tratament ambulatoriu, cu
sau fr contribuie personala
5) monitorizarea tratamentului i a evoluiei strii de sntate a bolnavilor cronici, inclusiv a invalizilor
6) prescrierea, prin bilet de trimitere, a investigaiilor paraclinice
7) referirea (trimiterea) pacientului catre specialitii de profil
8) luarea n evidenta a bolnavului TBC confirmat de medicul specialist de profil i a persoanelor contacte din focarele TBC,
supravegherea i aplicarea strict observata a tratamentului n condiii de ambulator, pn la scoaterea din evidenta
9) asistenta medicala la domiciliu
10. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii preventive acordate de medicul de familie in cadrul
AOM.
1) promovare educativa a sanatatii
2) supraveghere dezvoltare copil
3) imunizare
4) testare la tuberculina
5) ingrijire gravide, lauze
6) planificarea familiei
7) controlul medical anual, examene profilactice
11. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale urgente acordate de MF n cadrul AOM.
Asistenta medicala n cazul urgentelor medico-chirurgicale (anamneza, examen clinic, medicaie din trusa de urgenta), n limita
competentei MF i posibilitilor tehnice medicale.
Solicitare ambulana pentru cazurile care depesc competenta medicului de familie i posibilitile tehnice medicale, sau pentru
trimiterea ctre medicul specialist de profil din serviciul de ambulator pentru internare n spital.
12. Pachetul de servicii medicale acordate la nivelul AMP. Servicii medicale de suport acordate de MF n cadrul
AOM.
1) expertiza incapacitii temporare de munca, inclusiv eliberarea i evidenta Comisiei Medicale Consultative
2) organizarea trimiterii la Consiliul de Expertiza Medicala a Vitalitii (CEMV), inclusiv completarea documentelor
3) eliberarea i evidena certificatelor medicale despre starea sntii, pentru ngrijirea copilului bolnav, adeverinelor
medicale, certificatelor de deces etc.
4) activitii de evidenta, completare i tinere la zi a documentaiei medicale primare i statistice medicale spre a fi
prezentate MS i CNAM
etica = disciplina care se preocupa de problemele morale ridicate de cercetarea biologica, genetica, medicala
1. Particularitile deciziei etice n practica medicului de familie.
1) premiza initiala = ce trebuie si ce nu trebuie de facut in acest caz
2) definirea motivatiilor (medicale, sociale, legale, personale) pt sustinerea premizei initiale = argumentul etic al premizei
3) elaborarea contrapremizelor
4) alegerea finala
dilema etica = alegerea intre 2 sau mai multe principii etice legale, respectiv cu compromiterea unuia dintre ele
2. Principiismul ca metodologie a eticii medicale, caracteristic, viziuni critice.
principiism = abordarea in baza de principii = metodologie primara in etica = aplicarea unui set restrins de principii pt toate
dilemele etice
e considerata simplista, nu tine cont de contextele culturale, economice, sociale
cele 3 principii initiale:
1) respectul fata de persoana
2) binefacerea
3) justitia
3. Cele patru principii de baz (seculare) ale bioeticii medicale. Caracteristica scurt.
autonomia = pacient competent (apt de a percepe informatia, de a o evalua si de a lua decizii), acordare consimtamint informat
alegere intentionata, neinfluentata, rationala
informarea corecta conditia de baza a autonomiei
nedaunarea = non nocere
binefacerea = corelatii: paternalism, privilegiul terapeutic
justitia
4. Bioetica medical i deontologia medical, caracteristici, interrelaii.
5. Autonomia pacientului i consimimntul informat, caracteristici, principii de utilizare practic n activitatea
medicului de familie. Consimmntul informat explicit, tacit, implicit i prezumtiv.
autonomia = dreptul unei persoane la autodeterminare, independenta, libertate; dreptul fiecarei persoane de a lua decizii ce tin de
ea insasi
consimtamint informat asigurare autonomie pacient, acorda pacientului putere juridica
Tipuri de consimtamint informat:
explicit
tacit
implicit
prezumtiv
generic
specific
Conditiile unui consimtamint informat:
1) competenta pacientului
2) informarea adecvata
3) decizia benevola
6. Luarea deciziei pentru minor. Noiunea de minor emancipat. Rolul copilului n luarea deciziilor n practica
medical.
impartirea responsabilitatii intre medic si reprezentantii legali ai copilului
permisiunea parinteasca informata + acordul pacientului
Minori emancipai:
o triesc independent, nu locuiesc n familie , sau sunt:
o cstorii
o prini sau gravide
o militari
o declarai ca emancipai de organele de justiie.
7. Convenia Naiunilor Unite despre Drepturile copilului i decizia etic pentru copil, opinii, contradicii.
3 valori de baza:
1) rolul central familia
2) luarea deciziilor respectind interesul major al copilului
3) implicarea copilului in procesul de luare a deciziilor
8. Luarea deciziilor pentru pacientul fr discernmnt. Decizia surogat.
Directiva in avans, rationamentul de substituire, decizia in interesul major al pacientului.
Decizia surogat:
parinti incompetenti
divergente intre parinti
9. Principiul de sinceritate n practica medicului de familie. Dreptul pacientului la adevr. nelarea cu bun tire,
atitudine, caracteristici.
teoria deontologica: minciuna e inacceptabila
teoria teologica: minciuna poate fi permisa cind un alt principiu al eticii e mai important
veridicitatea = obligatia de a dezvolta o relatie de incredere intre medic-pacient, prin comunicarea adevarului
10. Principiul de confidenialitate. Dificulti de aplicare practic. Excepii de divulgare a informaiei private,
exemple.
Exceptii de divulgare a informatiei private:
incuviintarea pacientului
implicarea legii
persoana in pericol
Cadrul confidentialitatii = acordul clientului si concordanta cu cadrul legal
11. Principiul nedunrii i binefacerii. Principiul dreptii. Caracteristic scurt.
nedaunarea mai putin pozitiva decit binefacerea
principiu de proportionalitate, principiul efectului dublu
1. Dai caracteristica modelelor utilizate n definiia sntii. Explicai esena lor. Descriei avantajele i
dezavantajele.
Hipocrate: stare de echilibru intre corp, minte, mediu
supravietuire
starea libera de boli
abilitatea de a exercita activitati cotidiene
senzatia de fericire si prosperitate
3. Enumerai i caracterizai factorii care determin sntatea. Care este ponderea lor n condiionarea sntii?
Lalonde, ministrul sanatatii in Canada:
biologia umana
mediul ambiant
stilul de viata
organizarea asistentei medicale (15%)
4. Enumerai i caracterizai factorii sociali care influeneaz sntatea.
1) gradientul social
2) stresul
3) conditiile de dezvoltare in copilarie
4) izolarea sociala
5) locul de munca
6) somajul
7) suportul social
8) dependenta de substante
9) alimentatia
10) transportul
5. Descriei elementele conceptului contemporan al determinantelor sntii.
individ: factori biologici + comportament
mediu: factori fizici + sociali
politici in domeniul sanatatii, acces la servicii calitative de asistenta medicala
6. Dai explicaie relaiilor dintre capacitile funcionale ale organismului n relaie cu sntatea i boala. Din
perspectiv crui model utilizat n definiia sntii este abordat problema?
7. Caracterizai etapele de tranziie de la sntate la boal. Numii activitile medicului de familie relevante
etapelor enumerate.
faza de sanatate
faza de susceptibilitate
pragul de imbolnavire
stadiul asimptomatic
semne si simptome
pragul de adresare la medic
evolutia clinica
pragul diagnosticului
clinica desfasurata
pragul de vindecare
complicatii
pragul de supravietuire
8. Dai explicaie relaiilor dialectice dintre sntate i boal.
deteriorarea simptomatica a sanatatii apare dupa 70% pierdere capacitate maximala
20-40% = zona dintre disabilitate si supravietuire
9. Caracterizai elementele principale ale modelului de ncredere n sntate n schimbarea comportamental. La
ce ntrebare se obine rspunsul utiliznd acest model?
2 tipuri de abordare teoretica in schimbarea comportamentului de sanatate a individului:
teoria explicativa, de cercetare a problemei modificarea factorilor
teoria schimbarii, actiunii
Din teorii rezulta modelele. La moment 9 modele.
Activitatile de promovare a sanatatii sunt imposibile fara componenta de schimbare a comportamentului.
ASSESS (evalueaza)
ADVISE (propune, sa sfat)
AGREE (obtine acordul)
ASSIST (ajuta)
ARRANGE (organizeaza)
12. Enumerai i dai caracteristica criteriilor utilizate n stabilirea diagnosticului de sntate. Argumentai
importana stabilirii diagnosticului corect al strii de sntate.
Importanta stabilirii diagnosticului de sanatate:
1) persoane sanatoase: diagnostic comprehensiv depistare eventuale probleme, plaficare profilaxie
2) persoane bolnave: determinare indicatii pt incapacitatea temporara de munca, referirea la comisia de expertiza medicala a
vitalitatii
3) mobilizarea adecvata a resurselor din sistemul de sanatate
Obiectivul principal: pastrarea sanatatii si prosperitatii populatiei pe un termen cit mai lung.
Obiective secundare: imbunatatirea in domenii concrete:
factori de risc
elaborare politici
dezvoltare infrastructura
schimbare mediu
dezvoltare deprinderi
participare comunitate
Elementele principale in promovarea sanatatii:
1) aplicare la nivel de populatie intreaga si grupuri-tinta
2) actiunea directa asupra factorilor de risc, cauzelor bolilor
3) cercetare factori de risc
4) masuri de reducere a factorilor de risc, informare, educare populatie
5) baza legislativa, modificari organizatorice
6) participare comunitate
7) protectie mediu ambiant
8) participare lucratori medicali si alte persoane fizice, juridice
16. Enumerai i caracterizai trei roluri-cheie n domeniul sntii pe care le joac medicul de familie la nivel
comunitar n promovarea sntii i profilaxia maladiilor.
lider
persoana de influenta
comunicator
Model biopsihosocial:
fondator George Engel
centrat pe pacient
abordare holistica, exhaustiva
rezultat: dezvaluirea a 4 caracteristici a bolii
1) sentimentele pacientului referitor la problemele de sanatate
2) ideile lui despre ce este rau
3) efectele bolii asupra activitatilor zilnice
4) asteptarile fata de medic
5. Deprinderile de comunicare necesare medicului de familie pentru un consult efectiv n cadrul etapelor de
consultaie.
Deprinderile de comunicare care rezult n expresia spontan a gndurilor pacientului includ ase elemente de baz:
- tcere
- ncurajare nonverbal
- rspuns neutral (facilitare nonverbal)
- reflectarea (ecou)
- cerere
- recapitulare (rezumare)
Tehnici non-verbale:
contact vizual adecvat
folosirea adecvata a spatiului orizontal si vertical intre medic si pacient
postura corpului
Tehnici verbale:
intrebari deschise
intrebari inchise
facilitare nonverbala
precizare, directionare
verificare
identificarea altor probleme
Educatia pacientului:
informatia despre maladie
negocierea planului de tratament
6. Scopurile i importana comunicrii interpersonale n cadrul unui consult medical. Factorii care influeneaz
comunicarea n practica medicului de familie.
7. Cauzele eecului unui consult medical.
a) problema de baza (Byrne, Long) = incapacitatea de a determina motivul adresarii la medic
Pacientul nu trebuie intrerupt la inceputul consultatiei!
b) dominarea medicului in timpul consultatiei
c) timpul insuficient;
d) ntreruperea consultaiei de ctre alt persoan;
e) contact nesatisfctor la nceputul consultaiei;
f) consultarea / examinarea a mai mult de o persoan (mama i copilul, soul i soia);
g) pacientul este ntr-o stare de nervozitate (medicul se afl ntr-o stare de nervozitate);
h) consultarea aa-numitor pacieni dificili;
i) pacientul se ateapt s-l consulte alt medic;
j) consultaia se efectueaz seara;
k) existena barierelor lingvistice.
Tema 6 NGRIJIREA CENTRAT PE PACIENT. ABORDAREA COMPREHENSIV I ABORDAREA HOLISTIC.
4 postulate:
1) majoritatea bolilor somatice, psihiatrice = fenomen biologic, psihologic, social
2) factorii bio/psiho/socio influenteaza boala la toate etapele ei
3) medicii care se dirijeaza de modelul biopsihosocial au un randament sporit
4) o aptitudine importanta a medicului capacitatea de a mentine relatiile terapeutice cu diverse tipuri de pacienti
2. Compliana bolnavilor. Explicaiile non-complianei. Aciunile medicului n cazul pacienilor puin compliani.
complianta = acceptarea de catre pacienti a informatiei oferite de medic + acordul de a urma recomandarile propuse
complianta mai buna la bolnavi cronici si la virstnici
Explicatiile non-compliantei:
1) probleme financiare
2) negatia/informarea insuficienta asupra bolii
3) motive religioase
4) tratament prea complicat, de lunga durata
5) RA medicamente
4. Diversitatea problemelor existente la pacieni. Probleme medicale curative, preventive, speciale. Servicii
contractate de CNAM.
Stott, Davis primul obiectiv al MF = a descoperi problema pacientului, daca e sau nu vb de boala
5. Dificultatea problemelor existente la pacieni. Dificulti ntlnite de medicul de familie n rezolvarea
problemelor complexe ale pacienilor.
diversitatea problemelor
gravitatea problemelor
evolutia asimptomatica a unor boli
evolutia in pusee a unor boli
debutul nespecific, atipic al unei boli
complexitatea fenomenelor
6. Factorii care intervin n conduita bolnavilor cronici. Etapele care necesit colaborarea medicului de familie cu
specialitii de profil.
Factori specifici pt pacientii cu boli cronice:
asistenta medicala frecventa, de lunga durata
afectare consistenta a calitatii vietii
medicul creaza un cadru de suport a pacientului necesitatea abordarii holistice
complianta buna
Abordarea comprehensiva a bolnavului cronic:
examen multidisciplinar
examinare tablou psihologic al bolnavului
stabilire situatie familiala si interactiunea acesteea cu boala
activitatea profesionala
pozitia sociala
Alte tipuri de diagnostic: anatomoclinic, clinic si stadial, etiologic, evolutiv, de asociatie morbida
4. Formularea diagnosticului.
diagnostic = denumire acceptata de comunitatea stiintifica pt un tablou clinic care are o anumita etiopatogeneza, evolutie si
tratament
formulare diagnostic respectare succesiune anumiti termeni in diagnostic
3. Decizia terapeutic n Medicina de Familie. Particulariti. Boli i bolnavi care necesit internare.
se bazeaza pe argumente si dovezi stiintifice
protocoale clinice nationale pt cele mai frecventa patologii
4. Supravegherea tratamentului: tipuri i modaliti de monitorizare.
In medicina de familie = supraveghere episodica, care se divizeaza in ordinara si speciala
Supravegherea ordinara apreciere:
1) complianta bolnav
2) toleranta la preparate
3) eficacitatea
Supravegherea speciala supravegerea:
1) bolnavilor cu risc (n/n, copii, gravide, batrini, etc)
2) medicamentelor cu risc
Clasificarea familiilor:
traditionala
familia nucleara
diaida nucleara
familia largita (verticala/orizontala)
cu un singur parinte
poligama
netraditionala
consensuala (concubinaj)
binucleara
reconstituita (vitrega)
uniunea homosexuala
structuri cvasifamiliale
relatii de familie afiliate
Functiile familiei:
1) economica
2) socializare
3) solidaritate
4) sexual-reproductiva
Functiile sociale ale familiei:
o angajamentul emoional, social i economic dintre soi;
o ngrijirea copiilor, vrstnicilor i a rudelor cu deficiene;
o educarea i socializarea copiilor i chiar a prinilor;
o protecia membrilor familiei;
o realizarea necesitilor individuale de baz, ale fiecrui membru al familiei.
2. Elemente de dezvoltare a familiei n context evolutiv istoric. Familia contemporan, caracteristici, particulariti,
provocri.
criteriul de clasificare a formelor de organizare familiala practicile sexuale si maritale
Forme de organizare familiala:
promiscuitatea
casatoria in grup = poliginandrie; familia punulua
poligamia
monogamia seriala/stricta
familia traditionala = autoritate, ierarhie, represiune
famila contemporana = cooperare
3. Tipuri de familie i stiluri de intercomunicare familial
1) despotic
2) bastion
3) vulcan
4) al treilea e de prisos
5) cu idol
6) azil
7) teatru
8) liberala
9) egalitate
10) patriarhala
11) romantica
12) spirituala
4. Ciclul vieii de familie. mbuntirea ciclului de via al familiei.
ciclul vietii de familie = etapele emotionale si intelectuale prin care un om trece din copilarie pina la batrinete in calitate de
membru al unei familii
Etape:
perioada de celibat
cuplul/ mariajul
parinti cu copii la diferite virste
virsta a treia
tranzactiile cu succes intre diverse etape preventie boli, tulburari emotionale
Cicluri ale vietii:
crestere si dezvoltare (copilarie, pubertate, adolescenta)
perioada de adult (pina la 65 de ani)
virsta de regresie
5. Caracteristica scurta a unor etape ale ciclului de via a familiei. Stadiul de celibat. Vrsta mijlocie. Relaiile n
familia lrgit.
6. Etape ale ciclului vieii de familie. Cuibul gol. Vrsta a treia. Caracteristici scurt.
Etapa cuibul gol se subimparte in:
contractie familiala
cuib gol
7. Familia i boala. Impactul bolii asupra familiei i familiei asupra bolii.
Impactul bolii asupra familiei:
financiar
habitual
psihic
structural
Modalitati de diminuare a impactului:
o buna comunicare
o adaptare compensatorie
o coeziune familiala solida
9. Lucru n echip. Familia i activitatea n echip a medicului de familie; echipa multidisciplinar, interdisciplinar
i transdisciplinar; caracteristici.
echipa multidisciplinara: specialisti independenti, ofera consultatii, comunicare minima intre ei
echipa interdisciplinara: grad mai inalt de colaborare, coeziunea specialistilor in echipa; persista protectionismul profesional
echipa transdisciplinara: considerarea holistica a pacientului complex; mai cost-eficient; colaborarea cu familia; terapie integrala
consolidare colectiva: 3 elemente familia, specialistii, mediul; directionarea comuna spre resursele accesibile
Ordin 695 MS, 2010
numarul optimal de populatie pt un CS = 4500 locuitori
Norme de reglementare a Asistenei Medicale Primare din Republica Moldova
1. Dispoziii generale
Asisten medical primar = parte component a sistemului de sntate din RM, constituie asistena
medical esenial, care este universal accesibil pentru indivizii i familiile din comunitate, i este
orientat spre satisfacerea necesitilor de sntate de baz ale comunitii.
Serviciile medicale primare cuprind ngrijirile de sntate de prim-contact i monitorizarea permanent
a pacienilor, indiferent de prezena sau absena bolii.
Medicina de familie = specialitate medical, obinut in condiiile legii, care asigur asistena medical
primar i continu a strii de sntate prin aciuni preventive, educaionale, terapeutice i de
recuperare contribuie la promovarea strii de sntate a individului, a familiei i a colectivitii.
Medicul de familie:
asigura i coordoneaz asistenta medicala personala, primara si continua a individului si familiei
asigura o asistenta medicala comprehensiva, bio-psiho-social pentru ambele sexe si pentru
toate virstele
coordoneaz i integreaz serviciile medicale furnizate pacienilor de ctre el insui sau de ctre
ali furnizori medicali, acionind ca un filtru in accesarea de ctre populaie a altor tipuri de
asisten medical a sistemului de sntate
acord ingrijiri persoanelor in contextul familiei i familiilor in cadrul comunitii
Principiul de baz in organizarea asistenei medicale primare este asigurarea accesului populaiei la
servicii medicale primare eseniale i calitative de sntate.