Sunteți pe pagina 1din 23

BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA

1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.


1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Poziţionarea pe hartă a bazinului râului Argeş:


BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Bazinul hidrografic Argeş se învecinează la nord şi vest cu


bazinul hidrografic Olt, la vest cu bazinul hidrografic Vedea şi la
est cu bazinul hidrografic Ialomiţa (fig. 1.17.).
z Este situat într-o regiune foarte bine populată (peste 3,3
milioane locuitori în zonele urbane şi rurale) şi dezvoltată
(industrie, agricultură, păduri şi resurse naturale) din ţară.
Bazinul Argeş este unul dintre cele mai importante bazine
hidrografice din România datorită potenţialului foarte ridicat de
producere a energiei electrice şi alimentare cu apă (pentru
industrie, irigaţii, populaţie, incluzând capitala - Bucureşti care
este situata în acest bazin).
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z De asemenea, acest bazin este unul dintre cele mai bine echipate
bazine hidrografice din ţară având un mare număr de lacuri de
acumulare cu folosinţe complexe (producerea de energie, atenuarea
viiturilor, alimentari cu apă), de derivaţii bazinale şi interbazinale, de
regularizări, de îndiguiri, de prize de apă şi altele.
z Bazinul hidrografic Argeş dispune de bogate resurse de apă, suficiente
pentru principalii utilizatori din zonă, dar neuniform distribuite în timp şi
spaţiu.
Principalele surse de apă din bazinul Argeş sunt apele de
suprafaţă, reprezentate de râuri şi lacuri de acumulare şi apele
subterane (freatice şi de mare adâncime).
Resursele de apă teoretice totale din bazin sunt evaluate la
2656 mil.m3 (din care 1960 mil.m3 provin din apele de suprafaţă şi 696
mil.m3 din apele subterane). Circa 85,5% din aceste resurse teoretice
sunt utilizabile din punct de vedere tehnic (2271 mil.m3 din care 1671
mil.m3 provin din râuri, lacuri şi lacuri de acumulare şi 600 mil.m3 din
apele subterane).
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

Resursele de apă (milioane m3)


Resursele de apă
Resurse teoretice Resurse utilizabile

Ape de suprafaţă 1960 1671

Ape subterane 696 600

Total 2656 2271


BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Nivelul de utilizare a resurselor de apă în bazin este mare, circa


600 m3/loc. anual, doar din apele de suprafaţă.
z Râul Argeş este un important râu interior ce izvorăşte din Munţii
Făgăraş (având două izvoare, pârâurile Capra şi Buda), curge
în direcţie sudică intersectând o zonă muntoasă, câmpii înalte şi
joase şi în final se varsă în fluviul Dunărea lângă Olteniţa, la
sud de Bucureşti.
z Râul Argeş are lungimea de 340 km şi suprafaţa totală a
bazinului de recepţie este de 12.550 km2. Principalii afluenţi ai
Argeşului sunt Vâlsan, R. Doamnei, R. Târgului şi Dâmboviţa,
pe partea stângă a bazinului şi Neajlov, pe partea dreapta.
z Dâmboviţa străbate capitala României printr-un canal construit
în perioada 1987-1989.
z Reţeaua hidrografică a râului Argeş cuprinde un mare număr de
râuri, cu o lungime totală de 4579 km (5,8% din lungimea totală
a râurilor interioare din ţară).
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

Lungime Suprafata
Râu
(km) (km2)
Argeş 340 12.550
Vâlsan 79 348
R. Doamnei 107 1.836
R. Târgului 72 1.096
Carcinov 43 184
Neajlov 186 3.720
Dâmbovnic 110 639
Calnistea 112 1.748
Glavacioc 120 682
Sabar 174 1.346
Dâmboviţa 286 2.824
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Cel mai mare lac de acumulare din bazin este Vidraru cu o


capacitate de 465 mil.m3 destinat producerii de energie
electrică, acumulare care a fost inaugurată în anul 1965.
z Densitatea reţelei este 0,36 km/km2 în medie şi densitatea
maximă peste 1,40 km/km2; variind între 0,67 km/km2 în partea
superioară, 0,51 km/km2 în partea centrală şi 0,30 km/km2 în
partea inferioară a bazinului.
z Panta râului variază de la 10% în zonele muntoase, la 1-0,4%
în zonele de deal şi până la mai puţin de 0,1% în zonele de
câmpie.
z În prezent, o reţea de 28 km de derivaţii (tunele, galerii şi
canale deschise) este în funcţiune în bazinul Argeş.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Întreaga amenajare complexă a râului Argeş (figura 4) este rezultatul mai multor etape de concepţie
şi execuţie:
z Etapa iniţială (1960-1966) s-a localizat pe Argeşul superior, între Cumpăna şi Oieşti. S-a construit
barajul Vidraru, în al cărui lac de acumulare sunt colectate şi debite din bazinele hidrologice vestice
alăturate, respectiv Vâlsan şi Doamnei, dar şi debitele râului vecin, Topolog.
z Etapa a II-a (1965-1978) – s-au construit aval de Oieşti un număr de 14 hidrocentrale de joasă
cădere. Această etapă este defalcată pe două sectoare, respectiv între Oieşti şi Valea Iaşului (1965-
1969), amenajată preponderent energetic şi între Curtea de Argeş şi Piteşti (1969-1978) concepută şi
amenajată astfel încât prioritatea în exploatare să fie asigurarea apei potabile şi industriale a
consumatorilor din zonă.
z A III-a etapă, ca urmare a colmatării lacurilor Bascov şi Piteşti şi a anilor secetoşi, a avut drept scop
proiectarea unei acumulări la Goleşti, ca rezervă la suplimentarea debitelor de apă potabilă şi
industrială.
z Etapa a IV-a. După amenajarea în Bucureşti, a râului Dâmboviţa, a apărut ca necesară asigurarea
posibilităţii de siguranţă şi suplimentare a debitului regularizat, astfel realizându-se barajul Zăvoiul
Orbului.
z Ultima etapă de amenajare a râului Argeş s-a consumat după 1933, când s-a realizat acumularea
Ogrezeni.
z Întreaga amenajare a râului Argeş dispune de o putere instalată de 417,5 MW şi o producţie de
energie medie de 817 GWh/an. În acelaşi timp, asigură alimentarea cu apă potabilă şi industrială a
consumatorilor riverani şi este sursa principală pentru Bucureşti.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

Barajul Vidraru şi CHE Corbeni

Sectorul amenajat pe râul Argeş


începe la nord de Cumpăna, în
amonte de confluenţa râului Capra cu
râul Buda. Captarea principală o
constituie barajul construit pe cheile
râului Argeş, între munţii Vidraru şi
Posada. Debitul mediu captat în lacul
de acumulare Vidraru este 19,33
m3/an, format din debitul mediu al
râului Argeş şi debitele aduse de
aducţiunea secundară râul Doamnei,
precum şi debitele râului Topolog
(afluent al râului Olt).
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z În acumularea Vidraru sunt


Captări Debit mediu captat
concentrate, pe lângă debitul (m3/s)
natural al râului Argeş, 7,33 m3/s
Râul Doamnei, natural, baraj 5,81
şi debitele afluenţilor săi: debitele Baciu
aduse de aducţiunea secundară râul
Doamnei (tabelul alăturat) – 9,59 Captarea Baciu 0,18
m3/s, debitele râului Topolog
(afluent al râului Olt, captarea Captarea Drăghina Mare 0,21
Topolog - baraj + CHE Cumpăna,
tabelul 5) – 2,20 m3/s, Limpedea – Captarea Izvorul Bradului 0,05
0,07 m3/s şi Valea lui Stan – 0,15
m3/s. La confluenţa Râului Captarea Cernat 1,07
Doamnei cu Argeşul, aproape de
lacul de acumulare Piteşti, există Baraj Vâlsan 1,98
barajul, lacul de acumulare şi
centrala hidroelectrică Mărăcineni Captarea Dobroneag 0,28
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Dintre aceste captări amintite mai sus, care fac parte din aducţiunea
secundară Râul Doamnei, două sunt baraje şi lacuri de acumulare
(Baciu – fără CHE şi Vâlsan - prevăzută şi cu CHE), restul fiind prize
tiroleze.
z Celelalte captări care aduc aport de debit în Vidraru sunt tot de tip
tirolez. Ţinând seama de consumurile de apă, exploatarea acumulării
Vidraru se face, de regulă, între cotele 778 mdM şi 830 mdM (NNR)
corespunzător unui Vu ≅ 320 mil. m3. Acest volum este utilizat pentru
regularizarea debitelor în scopuri energetice. Volumul de cca. 100 mil.
m3, cuprins între cotele 740 mdM şi 778 mdM, este utilizat numai în
cazuri de secetă excepţională, atât pentru producerea de energie
electrică cât şi pentru asigurarea debitelor cerute de consumatorii din
aval.
z Regularizarea debitelor pentru ambele folosinţe a fost luată în
considerare la stabilirea parametrilor energetici la proiectarea
CHE Corbeni.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş

z Acumularea Vidraru are, conform Volum total 464,77 mil. m3


proiectului, următoarele Volum util 318,6 mil. m3
caracteristici:
Nivel normal de retenţie 830 mdM
Nivel minim energetic 778 mdM
Capacitate energetică pe 219 GWh
cădere proprie la Vu
Capacitate energetică totală la 416 GWh
Vu

Putere instalată 220 MW


z CHE Corbeni centrală de
derivaţie este una din centralele Energie medie produsă 400 GWh/an
de vârf de mare putere din
Cotă amonte 730 mdM
SEN, are conform proiectului,
următoarele caracteristici: Cotă aval 531 mdM
Număr şi tip agregate 4 Francis
Debit instalat 90 m3/s
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.7. Bazinul hidrografic al râului Argeş
CHE Albeşti
Putere instalată 15 MW
Energie medie produsă 27,7 GWh/an
EXEMPLU DE PREZENTARE A UNUI SECTOR:
z Zona cuprinsă între Corbeni şi Curtea de Argeş Cotă amonte 485,5 mdM
cuprinde 5 CHE de cădere mică amenajate pe Cotă aval 465 mdM
canale sau ca centrale baraj. Principalele
caracteristici ale zonei sunt prezentate alăturat: Număr şi tip agregate 2 Kaplan
Debit instalat 90 m3/s
Barajul şi lacul de acumulare Oieşti Barajul şi lacul de acumulare Cerbureni
Volum total 0,18 mil. m3
Volum total 1,62 mil. m3
Cota la coronament 508 mdM
Cota la coronament 467 mdM
Înălţimea barajului 20,5 m
Înălţimea barajului 18 m
Lungimea barajului 31 m
Lungimea barajului 31 m
CHE Oieşti CHE Cerbureni
Putere instalată 15 MW
Putere instalată 15 MW
Energie medie produsă 28,1 GWh/an Energie medie produsă 29 GWh/an
Cotă amonte 506 mdM
Cotă amonte 465 mdM
Cotă aval 485,5 mdM
Cotă aval 444,5 mdM
Număr şi tip agregate 2 Kaplan
Număr şi tip agregate 2 Kaplan
Debit instalat 90 m3/s Debit instalat 90 m3/s
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.8. Bazinul hidrografic Cerna-Jiu

z Poziţionarea pe hartă a bazinului:


BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.8. Bazinul hidrografic Cerna-Jiu

z Râul Cerna îşi are izvoarele pe versantul sud estic al


Munţilor Godeanu şi curge în mare parte pe linia tectonică
dintre Munţii Cernei - Bugu şi Vîlcanul Mehedinţi, iar
afluentul său principal Belareca prin Depresiunea Mehadia.
z Suprafaţa bazinului este de 1433 km2, iar lungimea 84 km.
z Valea sa tectono-erozivă longitudinală, care porneşte din
Masivul Godeanu şi-l desparte de Munţii Cernei este
aproape dreaptă pînă la confluenţa cu Belareca. Ea este
foarte adâncă, iar eroziunea nu prea a transformat din
configuraţia sa iniţială, datorită rocilor rezistente la
coroziune. Are numeroase sectoare de chei, în general
lipsite de albie majoră şi cu pante, care pe prima parte
depăşesc 30 m/km, iar pe cea de-a doua deşi scad, se
menţin aproape de 10 m/km.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.8. Bazinul hidrografic Cerna-Jiu

z Izvoarele Cernei pot fi considerate de fapt cele ale Cernişoarei, care


se află pe cumpăna de ape cu Jiul Românesc . Din dreapta pârâul
abia format primeşte doi afluenţi din zona alpină inferioară Măneasa
şi Gîrdomanul, sosiţi din circuri glaciare din nord-estul culmilor Sturul
(2149 m) şi Gârdomanul (2077 m). Ultimul drenează şi lacul glaciar
cu acelaşi nume. In aval de primirea Gîrdomanului, Cernişoara
ferestruieşte epigenetic creasta calcaroasă şi pătrunde în mica
depresiune de la Urzicari, unde captează izbucul carstic Izvorul
Cernei, care este considerat de localnici ca obârşia Cernei.
z După o nouă îngustare, râul Cerna în două bazinete, de unde
primeşte din dreapta afluenţii Valea Cărbunelui, Valea lui Iovan şi
Balmezu. Urmează cheile Corcoaiei cu numeroase forme de
coroziune a albiei calcaroase, cu marnite, căderi locale mari. Valea
rămâne îngustă până în dreptul unei mici depresiuni, Cerna Satului,
unde primeşte pe Cerna Naiba, Olanul şi în aval pe Valea Craiovei.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.8. Bazinul hidrografic Cerna-Jiu

z În aval valea se îngustează mai mult, primeşte mici afluenţi: Arsaca în stânga,
iar restul Iauna, Topenia, Iuta, Prisacna pe dreapta, după care se formează
încă două mici bazinete şi apoi Cerna pătrunde în frumosul defileu al Cheilor
Herculane, cu o lungime de 20 km, care ţine până la confluenţa cu Belareca.
z La Cheile Herculane sunt o serie de fracturi transversale pe sistemul de
fracturi longitudinale, zona este frământată şi apar izvoare termominerale,
unele din calcare recifale, altele din granite iar altele de sub nivelul Cernei.
z În aval de Pecinişca, Cerna primeşte din dreapta pe afluentul său principal
Belareca (S=704 km2, L=34,7 km) care traversează Depresiunea Mehadia şi
îşi colectează apele atât din versantul sud-vestic al Munţilor Godeanu cât şi
din versanţii de vest ai Munţilor Semenic-Almaj. Bazinul este constituit din
roci variate: şisturi cristaline, gresii cretacice, formaţiuni greso-calcaroase,
sedimente sarmatice şi roci eruptive. După ieşirea din depresiune formeează
un con de dejecţie destul de extins. Afluenţii săi cei mai importanţi sunt
Bolvaşniţa şi Mehadica.
z După unirea cu Belareca cursul inferior al Cernei are caracter de defileu săpat
în calcare şi în aval, în şisturi cristaline. Între ele este format bazinetul Bîrza-
Topleţ este un adevărat punct de adunare a apelor: Iardaşiţa Mare şi
Sacherstiţa din dreapta şi Valea Mare din stînga.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.9. Bazinul hidrografic Timiş-Nera-Bârzava
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.9. Bazinul hidrografic Timiş-Nera-Bârzava

z Râul Timiş, îşi adună apele de pe o suprafaţă de 5248 km2, în


cadrul căreia relieful prezintă cele mai variate forme. Lungimea
sa însumează 87 km, debitul mediu multianual ajungând la
35,96 m3/s la ieşirea din judeţul Caraş-Severin. Originea râului
se află în Munţii Semenic, sub Vârful Goznei, având ca afluenţi
Hidegul, Teregova, Sebeş şi Bistra
z Caraşul, râul de la care o parte a ţinutului Dunării de Jos
apusene a preluat numele, izvorăşte din Munţii Aninei şi după
un traseu de 76 km pe teritoriul României se varsă în Dunăre
pe teritoriul Iugoslaviei. Suprafaţa bazinului său de recepţie
este de 1118 km2, în cadrul căreia relieful are altitudini şi pante
medii cu valori de 10 m / km şi respectiv 26 m / km.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.9. Bazinul hidrografic Timiş-Nera-Bârzava

z Nera îşi are izvoarele sub Vârful Piatra Goznei din zona
golului montan al Semenicului, unde este cunoscut sub
numele de Nergana, având o lungime de 26 km. Cursul
total al Nerei are lungimea de 131 km şi o suprafaţă a
bazinului de 1360 km2.
z Cerna îşi are izvoarele pe versantul sud-estic al Munţilor
Godeanu şi aproape pe întregul său traseu de 84 km
prezintă caracteristicile unui râu de munte.
z Bistra îşi adună apele din zona circurilor glaciare ale
Munţilor Ţarcu şi până la confluenţa cu Timişul curge
printr-un culoar tectonic pe o lungime de 46 km, drenând
un bazin de 908 km2.
z Râul Bârzava izvorăşte de sub culmile înalte ale
Semenicului, de-a lungul cărora şi-a săpat o vale adâncă,
drenând o suprafaţă de 30 km2.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.10. Bazinul hidroenergetic Siret-Prut
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.
1.2.10. Bazinul hidroenergetic Siret-Prut

z SIRETUL izvorăşte din Carpaţii Păduroşi (Ucraina). Curge prin


mijlocul Moldovei, străbate Podişul Sucevei, formează un
culoar larg între Subcarpaţii Moldovei şi Podişul Moldovei, trece
prin Câmpia Românş (Câmpia Siretului Inferior) şi se varsă în
Dunăre în apropiere de oraşul Galaţi.
z Îşi adună majoritatea apelor de pe versantul estic al Carpaţilor
Orientali, având un bazin asimetric.
z Afluenţi: Suceava, Moldova (limita nordică a Subcarpaţilor),
Bistriţa cu Dorna, Bistricioara, Bicaz, Trotuş, Putna, Râmnicul
Sărat, Buzău, Bârlad cu Vaslui.
z Amenajări hidroenergetice: pe Bistriţa şi Siret.
z Oraşe principale: Paşcani, Roman, Bacău pe Siret, Suceava pe
râul Suceava, Piatra Neamţ pe Bistriţa, Oneşti pe Trotuş,
Buzău pe râul Buzău, Vaslui şi Bârlad pe râul Bârlad.
BAZINE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA
1.2. BAZINELE HIDROGRAFICE ÎN ROMÂNIA.

1.2.10. Bazinul hidroenergetic Siret-Prut

z Râul Prut, lung de 953 km, izvorăşte din Carpaţii Păduroşi din
Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi
pe direcţia sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de
oraşul Galaţi. Formează graniţa între România şi Republica
Moldova. Principalul afluent pe partea dreaptă este Jijia cu
afluenţii Bahlui şi Baseu. Există pe Prut amenajări
hidroenergetice (la Stânca-Costeşti) realizate împreună cu
Republica Moldova.
z Cel mai mare oraş din calea sa este Cernăuţi, în Ucraina. Alte
oraşe apropiate de cursul său sunt: Săveni, Iaşi şi Huşi, în
România, şi Ungheni şi Cahul, în Republica Moldova.
z Aria bazin hidrografic: 27500 km2.
z Izvoraste din Carpatii Ucrainei.
z Se varsa in Dunare.
z Lungime 953 km.