Dobandirea cetateniei prin naturalizare

Este conditionata de vointa persoanei in cauza si de indeplinirea conditiilor

prevazute de legislatia statului a carui cetatenie se dobandeste. Se poate dobandi
prin:

- casatorie

- rezidenta pe teritoriul statului

- adoptie

- redobandire sau integrare ( cetatenia nu poate fi retrasa unei persoane care a

dobandit-o prin nastere )

- optiune

- transfer sau stramutare

Sediul materiei: Conventia Europeana cu privire la cetatenie de la Strasbourg ( 6

mai 1997 . In ceea ce priveste naturalizarea, Conventia prevede ca fiecare stat parte
trebuie sa prevada, in dreptul sau intern, pentru persoane care au resedinta legala si
locuiesc pe teritoriul sau, posibilitatea naturalizarii. Fiecare stat trebuie sa faciliteze
in dreptul sau intern dobandirea cetateniei de catre urmatoarele persoane:

- sotii cetatenilor sai

- copiii unuia dintre cetatenii sai

- copiii avand un parinte ce a dobandit sau dobandeste cetatenia statului

- copiii adoptati de catre unul din cetatenii statului

- persoanele nascute pe teritoriul sau si, in mod legal si obisnuit, rezidente

- persoanele care au resedinta in mod legal si permanent pe teritoriul statului

- apatrizii si refugiatii recunoscuti care locuiesc in mod legal si permanent pe

teritoriul statului
Pierderea cetateniei
1. Retragere
2. Renuntare

1. Conventia prevede, intre altele, faptul ca un stat nu poate sa stipuleze in

dreptul sau intern pierderea cetateniei, cu exceptia urmatoarelor cazuri:

- dobandirea voluntara a altei cetatenii

- dobandirea cetateniei statului parte ca urmare a unei conduite
frauduloase: prin oferirea de informatii false sau ascunderea unui fapt
semnificativ de catre solicitant
- angajarea voluntara in cadrul fortelor armate straine
- comportament ce aduce prejudiciu grav intereselor esentiale ale statului
parte
- absenta oricarei legaturi efective intre statul parte si cetateanul care are
resednta permanenta in strainatate (diaspora)- Romania nu prevede
posibilitatea retragerii cetateniei in acest caz
- atunci cand este stabilit ca in timpul minoratului unui copil, conditiile
prevazute in dreptul intern ce conduc la acordarea cetateniei nu sunt
implinite
-adoptia unui copil atunci cand acesta dobandeste sau poseda cetatenia
unuia sau altuia dintre cei doi parinti adoptivi

2. Conventia prevede in sarcina statelor obligatia de a permite renuntarea

la cetatenia sa cu conditia ca renuntatul sa nu devina apatrid.
Conflictele de cetatenie

1. BIPATRIDIA

Apare prin doua situatii:

- dobandirea cetateniei prin nastere pe teritoriul unui stat care aplica jus solis, din
parinti cetateni ai altui stat care aplica jus sangvinis

- naturalizare, daca persoana pastreaza si vechea cetatenie.

Sunt state care nu accepta bipatridia.

Cetatenie dominanta = cu care stat are persoana legaturi mai puternice

2. APATRIDIA

- In situatia nasterii din parinti apatrizi pe teritoriul unui stat care aplica jus
sangvinis

- In cazul pierderii cetateniei initiale, fara dobandirea uneia noi

Apatridul nu are in sarcina obligatiile care decurg din calitatea de cetatean al unui
stat, dar nu beneficiaza nici de drepturile aferente acestei calitati. Este lipsit de
protectia unui stat. Apatrizii sunt, in general, obligati sa respecte legislatia statului
de rezidenta, avand, de obicei, un regim asimilat strainilor.

Sediul materiei: Conventia privind statutul apatrizilor - 1954

Conventia pentru reducerea cazurilor de apatridie – 1961

Protectia diplomatica
Strainul care se afla pe teritoriul unui stat este supus jurisdictiei acestuia. In acelasi
timp el mentine insa legaturile sale cu statul a carui cetatenie o are. In
virtutea legaturii de cetatenie, in cazul in care un cetatean sufera un prejudiciu in
timp ce se afla pe teritoriul unui alt stat, el este indreptatit la protectie diplomatica
din partea statului de cetatenie;situatia este similara si in cazul persoanelor juridice
de nationalitatea acelui stat.

Conditii pentru exercitarea protectiei diplomatice

a) existenta legaturii de cetatenie;

b) epuizarea cailor interne pentru solutionarea cauzei pentru care se solicita

protectie;

c) persoana lezata sa nu fi savarsit fapte cu caracter infractional impotriva

statului reclamat ori fapte de incalcare a dreptului international.

Protectia diplomatica este un drept nu o obligatie.

Regimul juridic al strainilor

1. Regimul national – in acest caz, strainii beneficiaza de acelasi set de drepturi
ca si cetatenii statului ( cu exceptia drepturilor politice )
2. Regimul special – statele acorda numai anumite drepturi cetatenilor straini
3. Regimul natiunii celei mai favorizate – statul respectiv poate acorda
strainilor un tratament la fel de avantajos ca acela acordat prin tratate
strainilor unor state terte
4. Regiul mixt – combinatie intre 1,2,3
Dreptul de azil
Este dreptul unui stat suveran de a acorda dreptul de a intra si de a se stabili pe
teritoriul sau unor persoane straine, urmarite in tara lor pentru activitati politice,
stiintifice, religioase care nu sunt in concordanta cu ordinea de drept a statului
respectiv.

Acordarea azilului reprezinta refuzul extradarii viitoare a persoanelor care

beneficiaza de acesta.

Acordarea azilului este un drept al statului, si nu al cetateanului.

Acordarea azilului persoanelor persecutate nu va fi interpretat ca un act inamical la

adresa statelor din care acestea provin

Azilul diplomatic
= Primirea si protectia acordata in localurile ambasadelor si misiunilor consulare
dintr-un stat unor cetateni ai acestui stat, urmariti de propriile autoritati sau a caror
viata si integritate se afla in pericol din cauza unor evenimente interne

Expulzarea
Actul prin care un stat constrange unul sau mai multi cetateni straini aflati pe
teritoriul sau, sa il paraseasca.

Extradarea
Actul prin care un stat preda, la cererea altui stat, o persoana aflat pe teritoriul sau,
presupusa sau dovedita a fi autorul unei infractiuni, pt a fi judecata sau pt a executa
o pedeapsa la care a fost condamnata anterior.