CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Drept Constituțional

Lucru Individual
Tema: Dobândirea şi pierderea cetăţeniei Republicii
Moldova.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Cuprins:
- Noțiuni generale.................................................1
- Legea cetățeniei moldovenești...........................2
- Dobândirea Cetățeniei........................................3-6
- Temeiurile pierderii cetățeniei............................7
- Concluzii și Recomandări...................................8
- Bibliografie.........................................................10
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Cetăţenia, ca instituţie juridică, reprezintă un ansamblu de norme juridice ce

reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesităţii de a asigura plenitudinea
drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de Constituţie şi legi acelor persoane care, prin
sentimentele şi interesele lor, sunt strâns legate de destinele statului nostru.

Cetățenia - este legătura politică şi juridică permanentă dintre o persoană fizică şi

un anumit stat. Această legătură se exprimă prin totalitatea drepturilor şi a
obligaţiilor reciproce dintre o persoană şi statul al cărui cetăţean este şi, mai mult,
este o legătură juridică specială, reflectată pe plan extern, păstrată şi prelungită
oriunde s-ar găsi persoana, în statul său de origine, în alt stat, pe mare, într-o
aeronavă sau într-o navetă spaţială. Cetăţenia se poate dobândi, în principal, fie
prin naştere, fie prin naturalizare. Dobândirea cetăţeniei prin naturalizare se
realizează numai la cererea persoanei interesate şi în urma unui act al autorităţilor
statului care o acordă, cu îndeplinirea condiţiilor stabilite de legile acestui stat.
Cetăţenia reprezintă condiţia juridică sau statutul ce se creează prin normele
juridice acelor persoane care au calitatea de „cetăţean”.

Cetăţenia Republicii Moldova se dobîndeşte prin:

a) naştere;

b) recunoaștere;

c) adopție;

d) redobândire;

e) naturalizare;

Cetăţenia Republicii Moldova poate fi dobîndită şi în temeiul acordurilor

internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Cetăţenia îşi găseşte reglementarea juridică fundamentală în:

– Constituţia Republicii Moldova;

– Legea Republicii Moldova

– Convenţia europeană cu privire la cetăţenie, încheiată la Strasbourg la 6

noiembrie 1997 şi ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova prin
Hotărârea din 14 octombrie 1999.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Legea Cetățeniei Moldovenești

- În RM, noţiunea de cetăţenie a fost definită pentru prima dată
în anul 1991 în Legea cu privire la cetăţenia Republicii
Moldova. Potrivit art. 1 al acestei legi: „Cetăţenia Republicii
Moldova determină relaţiile politice și juridice permanente
dintre o persoană fizică și statul Republica Moldova care își
găsesc expresia în drepturile și obligaţiile lor reciproce“.
-
- Legea cetățeniei Republicii Moldova datează din 2 iunie 2000, și
a intrat în vigoare în anul 2001. Ea a fost modificată de mai
multe ori, ultima dată în 2014. Aceasta se bazează pe
Constituția Republicii Moldova (articolele 17, 18 și 19), și în
principal pe dreptul Ius sangvinis (cu referire la originea etnică
a cetățenilor).
-
- Problemele privind cetățenia Republicii Moldova se
reglementează de Constituția Republicii Moldova, de tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, de Legea
cetățeniei Republicii Moldova, precum și de alte acte normative
adoptate în corespundere cu acestea.
-
- Problemele privind cetățenia Republicii Moldova se
reglementează de Constituția Republicii Moldova, de tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte, de Legea
cetățeniei Republicii Moldova, precum și de alte acte normative
adoptate în corespundere cu acestea.
-
- Legea cetăţeniei, adoptată de Parlamentul RM în anul 2000,
definește cetăţenia, în art. 3, esenţialmente diferit de legea
abrogată, și anume: „Cetăţenia Republicii Moldova stabilește
între persoana fizică și Republica Moldova o legătura juridico-
politică permanentă, care generează drepturi și obligaţii
reciproce între stat și persoană“
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Dobândirea Cetățeniei
Conform legii, modurile de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova sunt
nașterea, adopţia, naturalizarea, repatrierea și opţiunea.

1) Cetățenia Republicii Moldova se dobândește, se păstrează ori se

pierde în condițiile prevăzute de legea organică.
2) Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetățenia sa și nici de
dreptul de a-și schimba cetățenia.
(ART. 17 ÎN REDACŢIA LEGII NR. 1469-XV DIN 21.11.2002, ÎN VIGOARE DIN 12.12.2002)

Dobândirea cetățeniei- nașterea

Nașterea este un mod de dobândire a cetăţeniei în baza efectelor de drept.
Este cea mai importantă modalitate de dobândire a cetăţeniei. Practica
internaţională și sistemele naţionale de drept cunosc două principii de bază
de dobândire a cetăţeniei prin naștere, și anume:

-Principiul jus sanguinis (dreptul sângelui). Copilul, prin naștere, obţine

automat cetăţenia părinţilor sau a unuia dintre părinţi, dacă aceștia au
cetăţenii diferite, locul nașterii neavând nicio însemnătate.

-Principiul jus soli (dreptul solului) – nou-născutul va dobândi cetăţenia

statului pe teritoriul căruia s-a născut, indiferent de cetăţenia părinţilor.

Prin naștere, se consideră cetățean al RM copilul:

-născut din părinţi, ambii sau unul dintre care la momentul nașterii
copilului sunt cetăţeni ai RM (este vorba de ambii părinți sau de unul
din ei), chiar dacă s-au născut în străinătate;

-născut pe teritoriul RM din părinţi apatrizi;

-născut pe teritoriul RM din părinţi care au cetăţenia unui alt stat sau
unul dintre care este apatrid, iar celălalt – cetăţean străin, dacă statul
respectiv nu acordă copilului cetăţenie.

Copilul născut pe teritoriul RM este considerat cetăţean al ei atât timp

cât nu este dovedit contrariul, până la atingerea vârstei de 18 ani.
Această dispoziţie este determinată de art. 16 alin. (1) lit. b) din
Convenţia europeană a cetăţeniei.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Dobândirea cetățeniei prin intermediul unui act juridic.

Dobândirea cetăţeniei prin intermediul unui act juridic cunoaște în legislaţia
RM următoarele modalităţi:

Recunoaștere Înfiere Redobândire Naturalizare

În mod excepţional, legea admite dobândirea cetăţeniei RM și în temeiul acordurilor
internaţionale încheiate.

Dobândirea cetățeniei prin – Recunoaștere

Capătă statutul de cetăţean al RM persoanele care au dobândit și au păstrat
această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare, precum și persoanele care au
dobândit cetăţenia conform actualei legi a cetăţeniei. Sunt recunoscute, de
asemenea, ca cetăţeni ai RM, persoanele care nu deţin cetăţenia unui alt stat,
dar și-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni ai RM, și anume:

1) persoanele născute pe teritoriul RM sau persoanele care au avut unul

dintre părinţi sau bunici născuţi pe teritoriul numit
2) persoanele născute pe teritoriul RM sau persoanele care au avut unul
dintre părinţi sau bunici născuţi pe teritoriul numit
3) persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM începând cu 28
iunie 1940, precum și urmașii lor .
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Dobândirea cetățeniei -Prin înfiere

Copilul apatrid dobândește automat cetăţenia RM prin înfiere, dacă înfietorii
sau unul dintre ei sunt cetăţeni ai RM. Copilul apatrid înfiat de soţi, unul
dintre care este cetăţean al RM, iar celălalt străin, adoptă cetăţenia convenită
de înfietori.

Copilul, cetăţean străin, înfiat de soţi, ambii sau numai unul dintre ei fiind
cetăţeni ai RM, iar celălalt străin sau apatrid, poate deveni cetăţean al RM
dacă renunţă la cetăţenia străină, cu excepţia cazurilor prevăzute de acordurile
internaţionale la care RM este parte.

În cazul declarării nulității sau al anulării înfierii copilului apatrid sau cetățean
străin, acesta este considerat că nu a fost niciodată cetățean al Republicii
Moldova dacă domiciliază legal și obișnuit în străinătate sau dacă părăsește
țara pentru a domicilia în străinătate.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Redobândirea cetățeniei
Persoana care a avut anterior cetăţenia RM o poate redobândi la
cerere, păstrându-și, la dorinţă, și cetăţenia străină, dacă nu cade sub
incidenţa restricţiilor prevăzute de lege.

Persoana căreia i s-a retras cetăţenia RM pentru că a săvârșit fapte

deosebit de grave prin care s-au adus prejudicii esenţiale statului nu
o mai poate redobândi.

Redobândirea se efectuează prin intermediul Agenției Servicii

Publice (ASP). Dacă locuiți permanent în străinătate pe baze legale,
atunci vă adresați cu cererea de redobândire și la ambasada
Republicii Moldova, dar va fi mult mai rapid și comod să perfectați
actele pe teritoriul Republicii Moldova.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Temeiurile pierderii cetățeniei

Cetățenia Republicii Moldova se poate pierde:
- În temeiul acordurilor internaționale la care Republica Moldova
este parte;
- prin renunțare;
- prin retragere.
Deoarece nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de cetăţenie și
nici de dreptul de a-și schimba cetăţenia, pierderea cetăţeniei
RM poate avea loc în următoarele cazuri: renunţarea la cetăţenia
RM; retragerea cetăţeniei RM în temeiul unui acord internaţional
la care RM este parte.
Renunţarea la cetăţenia RM se deosebește esenţial de retragerea
cetăţeniei, fiind un mod amiabil de rezolvare a unor probleme ce
ţin de apartenenţa unei persoane la un stat anumit. Statul trebuie
să permită renunţarea la cetăţenia sa, cu condiţia ca persoana în
cauză să nu devină apatrid. Face excepţie doar dobândirea
cetăţeniei în mod fraudulos.
Retragerea cetăţeniei RM, spre deosebire de renunţare, este o
formă de sancţiune care se aplică unei persoane care:
- a dobândit cetăţenia în mod fraudulos;
- s-a înrolat în forţele armate străine;
- a săvârșit fapte deosebit de grave, prin care se aduce prejudiciu esenţial
statului, dovedite de instanţa de judecată;
- desfășoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică,
sănătatea și moralitatea populației;
- a dobândit voluntar cetăţenia unui alt stat cu care RM nu a încheiat acord
de recunoaștere a dublei cetăţenii și nu renunţă în termen de un an la
cetăţenia unuia dintre state .

Retragerea cetățeniei Republicii Moldova persoanei nu produce

nici un efect asupra cetățeniei soțului și copiilor ei.
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Concluzii și Recomandări
Cetăţenia este definită ca o legătură juridico-politică durabilă dintre
persoana fizică și stat, prin intermediul căreia persoana obţine
anumite obligaţii și drepturi faţă de stat, iar statul obţine anumite
obligaţii și drepturi faţă de persoană. Într-o formulă mai generală:
„Statul există pentru cetăţean, și nu cetăţeanul pentru stat“.
Republica Moldova trebuie să solicite cetățenilor să-i să declare
benevol faptul că dețin o altă cetățenie atunci când li se eliberează
acte de identitate. Prin urmare, este necesară ajustarea cadrului
normativ național, astfel încât Agenția Servicii Publice să ceară de
la solicitanți prezentarea informației cu privire la deținerea unei alte
cetățenii în toate cazurile de documentare și să țină evidența
acestora, cu includerea acestor date în datele statistice.
Propunem ca în Republica Moldova să fie reglementat un nou tip de
dobândire a cetățeniei și anume acordarea de către stat a cetățeniei
de onoare străinilor pentru servicii deosebite aduse țării. În acest
sens, recomandăm modificarea articolului 10 din Legea Cetățeniei
prin adăugarea literei f) acordarea cetățeniei de onoare și
reglementarea unui nou articol 18 prim:
(1) Cetățenia Republicii Moldova cu titlul de "cetățenie de onoare"
se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse țării și
națiunii moldovenești, la propunerea Guvernului, fără nici o altă
formalitate, de către Parlamentul Republicii Moldova.
(2) Persoanele care au dobândit cetățenia de onoare se bucură de
toate drepturile civile și politice recunoscute cetățenilor Republicii
Moldova, cu excepția dreptului de a alege și de a fi ales și de a
ocupa o funcție publică
 CEITI, Popa Tatiana, Servicii administrative și secretariat, anul II, gr- S-2022

Bibliografie
LEGEA Nr. 1024 din 02.06.2000 despre cetățenia Republicii
Moldova

https://mfa.gov.md/ro/content/cetatenie
https://servicii.gov.md/ro/event/C14
https://servicii.gov.md/ro/event/C14