UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD

FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE

Regimul Juridic Al Strainilor in Romania

Student anul 4, sem . 1, Pricop Robert Tudor

I.NOŢIUNEA DE CONDIŢIE JURIDICĂ A STRĂINULUI

Noţiunea de străin persoană fizică.
Noţiunea de condiţie juridică a străinului

Potrivit dicţionarului politic, străinul este privit în sensul larg al termenului (cel de persoană fizică), el
fiind definit ca: orice individ ce nu posedă naţionalitatea statului în care se găseşte. Această definiţie
condiţionează caracterul de extraneitate al persoanei în funcţie de teritoriul pe care se află, precum şi de
criteriul cetăţeniei pe care o deţine respectiva persoană.

Regimul juridic aplicabil străinului persoană fizică de către legea românăreprezintă un conglomerat de
drepturi şi obligaţii specifice raporturilor juridice alestrăinilor, care aparţin diferitelor ramuri de drept şi care
alcătuiesc ceea ce în doctrină poartă denumirea de condiţie juridică a străinului.Într-o opinie, condiţia juridică
este privită lato sensu– cuprinzând toate normelespecifice aplicabile străinilor şi stricto sensu– folosită
spre a delimita o altă instituţie,cea a conflictului de legi, care reglemetează legea după care să se exercite
drepturile şiobligaţiile străinului. Pe de o parte, condiţia juridică a străinului este determinată caansamblu de
drepturi şi obligaţii specifice, de legea statului în care se află străinul înmod temporar (legea statului de
reşedinţă), ceea ce face ca unii autori să-i recunoască uncaracter unilateral. Aceiaşi autori consideră însă că în
definirea regimului juridic alstrăinului statul de rezidenţă îl tratează pe străin în concordanţă cu propriile
saleinterese, iar statul de cetăţenie/de domiciliu îi asigură un regim apropiat de cel al propriilor supuşi.*Potrivit
art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România,
republicată, prin străin se înţelege persoana carenu are cetăţenia română. Dovada cetăţeniei străine se face cu
paşaportul sau un altdocument de identitate emis de statul al cărui cetăţean este străinul. Apatridul
estestrăinul care nu are cetăţenia nici unui stat. Dovada identităţii şi calităţii de apatrid seface cu paşaportul
sau cu alt document emis în statul în care acesta îşi are domiciliul.Statutul personal al apatridului este supus
legii domiciliului sau, în lipsă, legii reşedinţei(art. 12 alin. ultim din Legea nr. 105/1992).Străinul care a solicitat
statutul de refugiat în România se bucură de o protecţieasemănătoare celei acordate de statele membre ale
Uniunii Europene.România este parte la Convenţia de la Geneva din 1951 şi la Protocolul de la New York din
1967 privind statutul refugiaţilor încă din anul 1991 când, prin
Legeanr. 46/1991, au fost ratificate fără rezerve cele două instrumente internaţionalemenţionate.

Articolul 18 alin. (2) din Constituţia României din 2003 prevede că dreptul deazil se acordă şi se retrage
în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Ordonanţa nr. 43/2004 privind modificarea şicompletarea Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul
şi regimul
refugiaţilor în România reformulează definiţia refugiatului, clauzele de încetare, retragerea şianularea statutului
de refugiat şi introduce principiul nereturnării persoanelor aflate în procedură de acordare a statutului de
refugiat. Au fost astfel eliminate diferenţele deregim juridic dintre străinii care au primit statutul de refugiat şi
cei care au dobândit
 protecţia umanitară necondiţionată, asigurându-se accesul ambelor categorii de persoanela aceleaşi
drepturi.

II. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE STRĂINILOR

În art. 18 alin. (1) din Constituţia României din 2003 se prevede că cetăţenii străini şi apatrizi
care locuiesc pe teritoriul României se bucură de protecţia generală a persoanelor şi a averilor, garantată de
Constituţie şi de alte legi. Protecţia străinului este asigurată şi din punct de vedere politic şi prin angajamentele
internaţionale ale statului
român asumate în urma ratificării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului,Convenţiei europene pentru
apărarea drepturilor omului, Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice ale omului, etc.
Străinii aflaţi în România potcircula liber pe întreg teritoriul, pot să-şi aleagă o reşedinţă sau domiciliu oriunde
doresc. Pe perioada şederii lor în ţara noastră beneficiază de măsuri de protecţie socialădin patea statului
român, având acelaşi tratament ca şi cetăţenii români. Ei au acces laînvaţământul de toate gradele şi pot
desfăţura activităţi lucrative în condiţiile legii.Străinii au obligaţia, ca şi cetăţenii români, de a respecta legislaţia
română.În domeniul politic, străinii sunt lipsiţi de dreptul de a organiza pe teritoriulRomâniei partide politice şi
alte organizaţii sau grupări similare acestora şi nici nu potface parte din acestea. Străinii nu pot ocupa funcţii şi
demnităţi publice şi nu pot iniţia,organiza sau participa la manifestaţii ori întruniri care aduc atingere ordinii
publice sausiguranţei naţionale. Străinii nu pot finanţa partide, organizaţii, grupări sau manifestaţii ori întruniri
ale acestora. Constituţia României, în art. 44, prevede aplicarea regimului reciprocităţii în privinţa dreptului de
proprietate privată de care se bucură străinii.Astfel, cetăţenii străini şi apatrizi pot dobândi dreptul de
proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderare României la UE şi din alte tratate
internaţionale la care România este parte, în condiţiile prevazute prin legea organică, precum şi prin moştenire
legală. Cetăţenii Uniunii Europene care îndeplinesc cerinţelelegii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în
autorităţile administraţiei publice locale. Străinul are dreptul să investească în România, să transfere sumele
rezultate din investiţie, să beneficieze de serviciile publice, poştă, transport în comun, telefon, să achiziţioneze
acţiuni sau bunuri ale societăţilor comerciale cu capital de stat, să încheie contacte de prestări servicii.Străinii
aflaţi pe teritoriul României sunt obligaţi să respecte scopul pentru care lis-a acordat viza de intrare şi dreptul
de şedere şi să nu rămână peste perioada stabilită prin viză sau prin permisiunea de şedere acordată la punctul
de frontieră. Guvernul României stabileşte anual, prin hotărâre, politica în domeniul imigraţiei privind
numărul permiselor de şedere care pot fi eliberate străinilor pentru încadrare în muncă, numărul
locurilor în unităţile sau instituţiile de învăţământ pentru străini, cuantumul alocaţiilor necesare pentru
hrănirea, întreţinerea şi cazarea în centre, precum şi a celor pentru asistenţă medicală şi spitalizare. De
asemenea, Guvernul poate stabili prin hotărâre, oride câte ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor
facilităţi pe termen scurt, laacordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de şedere
peteritoriul României, pentru anumite categorii de străini, precum şi perioadele pentru carese acordă,
respectiv, se suspendă, aceste facilităţi.

III. INTRAREA, ŞEDEREA ŞI IEŞIREA STRĂINILOR

 1. INTRAREA STRĂINILOR PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Străinii pot trece fronitera de stat a României pe baza documentelor valabile,recunoscute şi acceptate
de statul român, dacă în acestea este aplicată viza română, înafara cazurilor când este desfiinţată în baza unor
înţelegeri bilaterale.Articolul 10 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 prevededocumentele de
trecere a frontierie de stat acceptate de statul român. Astfel:
 •Paşapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la
standardele cerute de practica internaţională, de către statele,teritoriile sau entităţile internaţionale
recunoscute de România;

•Cartea de indentitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru
cetăţenii statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

•Documentele de călătorie ale refugiaţilor, eliberate în baza Convenţiei de laGeneva din 1951 privind
statutul refugiaţilor şi documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecţie umanitară
condiţionată;

•Documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceştia îşiau domiciliul.Străinii pot
intra şi ieşi din România şi pe baza unui paşaport colectiv, numai îngrup, cu condiţia ca fiecare membru al
grupului să posede un document individual careatestă identitatea şi în care este aplicată fotografia titularului,
iar conducătorul grupuluisă fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.Străinii care
intră pe teritoriul statului român trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

-Să aibă un document valabil de trecere a frontierei de stat, acceptat destatul român;

-Să fie în posesia unei vize române sau permis de şedere valabil;

-Să prezinte documente care să justifice scopul şi condiţiile şederii, dovada

existenţei unor mijloace corespunzătoare, atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru întoarcerea
în ţara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care există siguranţa că li se va permite intrarea;

-Să prezinte garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului dedestinaţie sau că vor părăsi
teritoriul României, în cazul străinilor aflaţi întranzit;

-Să nu fie incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsurainterzicerii intrării în
România sau care au fost declaraţi indezirabili;

- Să nu prezinte un pericol pentru apărarea şi siguranţa naţională, ordinea,sănătatea ori morala

publică.Poliţia de frontieră poate refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român dacăaceştia nu
îndeplinesc aceste condiţii, care sunt prezentate în art. 6 alin. (1) dinOrdonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
194/2002.De asemnea, străinilor li se refuză intrarea dacă:

•Sunt semnalaţi de organizaţiile internaţionale la care România este parte, precum şi de instituţiile

specializate în combaterea terorismului că finanţează, pregătesc,sprijină în orice mod sau comit acte de
terorism;

•Există indicii că fac parte din grupuri infracţionale organizate cu caracter transnaţional sau că sprijină
în orice mod activitatea acestor gupuri;

•Există motive serioase să se considere că au săvârşit sau au participat lasăvârşirea unor infracţiuni
contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanităţii, prevăzute în convenţiile
internaţionale la care România este parte;

•Au săvârşit infracţiuni în perioada altor şederi în România ori în străinătateîmpotriva statului sau a
unui cetăţean român;

•Au introdus ori au încercat să introducă ilegal în România alţi străini;

•Au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau,după caz, la intrarea pe
teritoriul României;
 •Au încercat anterior să treacă frontiera României cu documente false sau falsificate;

•Suferă de maladii care pot pune în pericol grav sănătatea publică, maladii stabilite prin ordin al
ministrului sănătăţii.Măsura nepermiterii intrării în România se motivează de organele poliţiei defrontieră şi se
comunică imediat persoanei în cauză şi Direcţiei Generale AfaceriConsulare din cadrul Ministerului Afacerilor
Externe.

2. ŞEDEREA STRĂINILOR ÎN ROMÂNIA

Străinii aflaţi temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statuluiromân numai până la
data la care încetează dreptul de şedere stabilit prin viză sau prin permisul de şedere. Străinii care nu sunt
supuşi regimului vizelor pot rămâne pe teritoriul statului român până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, aceasta
fiind regula stabilită de statele membre ale Acordului de la Schengen şi preluată şi de legislaţia
română.Pentru străinii care sunt cazaţi în hoteluri sau în alte amenajări turistice,administraţia localului
respectiv va comunica datele despre străin în 24 de ore organuluide poliţie competent teritorial.Străinii au
obligaţia să declare la formaţiunea teritorială a Autorităţii pentru Străini schimbările intervenite în situaţia lor,
cu privire la: orice modificare intervenită
în situaţia personală, în special schimbarea cetăţeniei, încheierea, desfacerea sauanularea căsătoriei, naşterea
unui copil, decesul unui membru de familie aflat peteritoriul României; orice modificare intervenită în legătură
cu angajarea sa în muncă; pierderea, prelungirea valabilităţii sau schimbarea documentului de trecere
a frontiereide stat.

3. IEŞIREA STRĂINILOR DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Străinii pot ieşi din România prin punctele de trecere, folosind documentul decălătorie în baza căruia i
s-a permis intrarea. În cazul în care străinul nu mai este în posesia documentului de călătorie în baza căruia i s-a
permis intrarea în ţară trebuie
să prezinte la ieşirea din România un nou document, valabil, eliberat de misiunea diplomatică sau oficiul
consular al statului al cărui cetăţean este. În această situaţie,organele poliţiei de frontieră permit ieşirea din
ţară cu avizul Autorităţii pentru Străini,care se eliberează în regim de urgenţă.

În următoarele situaţii străinului nu i se permite ieşirea din ţară:

•Este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituireamăsurii de interdicţie a
părăsirii localităţii sau ţării;

•A fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are deexecutat o pedeapsă
privativă de libertate.Măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României va fi luată de organulcompetent
din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative numai în baza solicitării scrise a procurorului, a
instanţelor judecătoreşti şi a organelor prevăzute delege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei
închisorii. Măsura va fi motivatăşi vor fi prezentate documentele doveditoare. În astfel de situaţii, Inspectoratul
Generalal Poliţiei de Frontieră instituie consemnul nominal în sistemul de evidenţă a traficuluila frontiera de
stat, iar în documentul de trecere a fronierei se aplică o ştampilă cusimbolul „C”. Revocarea măsurii de
nepermitere a ieşirii se va face prin anulareaconsemnului nominal sau prin aplicarea ştampilei cu simbolul „L”,
în documentulstrăinului. Potrivit art.16 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002,măsura
nepermiterii ieşirii încetează de drept dacă străinul dovedeşte că:

•S-a dispus, în cauza sa, neînceperea urmăririi penale, scoaterea de suburmărirea penală ori s-a dispus

încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;

•A executat pedeapsa, a fost graţiat, beneficiază de amnistie sau a fostcondamnat, prin hotărâre judec
ătorească definitivă, cu suspendarea condiţionată aexecutării pedepsei.
 4. REGIMUL ACORDĂRII VIZELOR

Viza este autorizaţia, materializată prin aplicarea unui colant sau a unei ştampile pe un document de
trecere a frontierei de stat valabil, care permite străinului supusacestei obligativităţi să se prezinte la un punct
de trecere a frontierei române pentru asolicita tranzitul sau şederea temporară pentru o perioadă determinată.
Ordonanţa deUrgenţă a Guvernului nr. 194/2002 stabileşte în art. 177 că forma, conţinutul şielementele de
securitate ale vizei se aprobă prin hotărâre a Guvernului României la propunerea Ministerului Afacerilor
Externe, cu consultarea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative şi în conformitate cu standardele Uniunii Europene îndomeniu.

TIPURI DE VIZE

Potrivit art. 20 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, în funcţie descopurile pentru care
se acordă, vizele pot fi:
Viza de tranzit aeroportuar
– identificată prin simbolul A
Viza de tranzit
– identificată prin simbolul B
Viza de scurtă şedere
– identificată prin simbolul C
Viza de lungă şedere
– identificată prin simbolul D.În funcţie de activitatea pe care urmează să o desfăşoare în România,
străinul poate să primească vize pentru: desfăşurarea de activităţi economice – identificată prinsimbolul D/AE;
desfăşurarea de activităţi profesionale – identificată prin
simbolulD/AP; desfăşurarea de activităţi comerciale – identificată prin simbolul D/AC;

- angajarea în muncă – identificată prin simbolul D/AM; intrarea în România a străinilor căsătoriţi cu

cetăţeni români – identificată prin simbolul D/CR; activităţi religioase sau umanitare – identificată prin simbolul
D/RU; viză diplomatică şi viză de serviciu – identificată prin simbolul DS; alte scopuri – identificată prin simbolul
D/AS.

a.Viza de tanzit aeroportuar

Acest tip de viză este obligatoriu pentru cetăţenii statelor cu risc migrator caresunt cuprinse în lista ce
se întocmeşte de către Ministerul Afacerilor Externe în acord
cureglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul de aeroporturi.Acelaşi regim se aplică
şi străinilor care, fără a fi cetăţeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei
eliberat de autorităţile statelor respective.

b. Viza de tranzit

Viza de tanzit este viza care permite unui străin să tranziteze teritoriul Românieişi este eliberată de
misiunile diplomatice şi oficiile consulare pentru unul sau douătranzituri, fără ca durata fiecărui tranzit să
depăşească 5 zile. În mod excepţional, vizade tranzit poate fi acordată străinului şi pentru mai multe tranzituri.

c. Viza de scurtă şedere

Viza de scurtă şedere este viza care permite străinilor să solicite intarea
peteritoriul României, pentru alte motive decât imigrarea, în vederea unei şederineîntrerupte sau a mai multor
şederi a căror durată totală să nu depăşească 90 de zile îndecurs de 6 luni de la data primei intrări. Acest tip de
viză poate fi eliberat cu una saumai multe intrări. Viza de scurtă şedere cu multiple intrări poate fi acordată cu
ovalabilitate de un an şi, în mod excepţional, până la 5 ani, iar durata şederii nu poatedepăşi 90 de zile în decurs
de 6 luni.Viza de scurtă şedere se acordă pentru următoarele scopuri:
 •Misiune – străinilor care, pentru raţiuni ce ţin de funcţia lor politică,administrativă sau de utilitate
publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip
deviză se eliberează străinilor care îndeplinesc funcţii în cadrul guvernelor,administraţiilor publice sau
organizaţiilor internaţionale, precum şi pentru cei care, prinscopul şederii în România, prezintă interes pentru
relaţiile dintre statul român şi statulde apartenenţă. Acest tip de viză se poate elibera şi pentru membrii de
familie care îiînsoţesc pe aceştia;

•Turism – pentru străinul care urmează să călătorească în România pentrumotive turistice;

•Vizită – pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România în vizităla cetăţeni români sau
străini posesori ai unui permis de şedere valabil;

•Afaceri – pentru străinul care intenţionează să se deplaseze în România înscopuri economice sau
comerciale, pentru contracte sau tratative, pentru învăţarea sau
verificarea folosirii funcţionării bunurilor achiziţionate ori vândute în cadrul contractelor comerciale şi de
cooperare industrială;

•Transport – pentru străinul care urmează să călătorească pentru perioade scurte, în scopul
desfăşurării unor activităţi profesionale legate de transportul de mărfurisau de persoane;

•Activităţi sportive – pentru străinul care urmează să intre în România pe odurată limitată în vederea
participării la competiţii sportive;

•Activităţi culturale, ştiinţifice, umanitare, tratament medical de scurtă durată sau alte activităţi care nu
contravin legilor române, în condiţiile justificării prezenţei înRomânia.

d. Viza de lungă şedere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 dezile, cu una sau mai multe
călătorii, pentru următoarele scopuri:
Desfăşurarea de activităţi economice;
Desfăşurarea de activităţi profesionale;
Desfăşurarea de activităţi comerciale;
Angajarea în muncă;
Studii;
Reîntregirea familiei;
Intrarea în România a străinilor căsătoriţi cu cetăţeni români;
Activităţi religioase sau umanitare;
Alte scopuri – străinilor detaşaţi de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor
care urmează tratament medical de lungădurată, străinilor a căror prezenţă pe teritoriul României este
necesară dininterese de siguranţă naţională şi celor care desfăşoară alte activităţi carenu contarvin legilor
române.

e. Viza diplomatică şi viza de serviciu

Aceste tipuri de vize permit intrarea în România şi şederea pe durata îndepliniriide către titulari a unor
funcţii diplomatice, consulare sau tehnico-administrative, deregulă durata unui post fiind de 4 ani.

f. Viza colectivă

este o viză de tranzit sau de scurtă şedere acordată în scopturistic şi pentru o perioadă care să nu
depăşească 30 de zile, eliberată unui grup destrăini, constituit anterior solicitării, cu condiţia ca membrii
acestuia să intre, să rămânăşi să părăsescă teritoriul României în grup. Grupul trebuie să fie compus dintr-un
număr minim de 5 şi maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună deun paşaport
individual şi, după caz, de o viză individuală în care să fie înscrisă pe bazăde listă datele de identitate ale
persoanelor care îl însoţesc, care să aibă şi documentevalabile de trecere a frontierei de stat.

CONDIŢIILE GENERALE DE ACORDARE A VIZELOR

Străinii care solicită viză de intrare în România trebuie să prezinte un documentde călătorie în care
urmează să fie aplicată viza. Documentul de călătorie trebuie sădepăşească valabilitatea vizei solicitate cu cel
puţin 6 luni, aceasta fiind o regulă în practica internaţională în materie de vize.Termenul de acordare a vizei
este de cel mult 30 de zile de la primirea
solicităriila Direcţia Generală Afaceri Consulare. În practică termenul este, în majoritateasolicitărilor, de 3 până
la 5 zile, potrivit standardelor statelor Schengen.În situaţii de excepţie, viza română poate fi acordată şi de
către organele poliţieide frontieră. În acest sens, art. 31 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
194/2002stabileşte următoarele situaţii:

•În caz de urgenţă, determinată de dezastre, calamităţi naturale sau accidente;

•În caz de deces sau îmblonăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cudocumentele
corespunzătoare;

•În cazul echipajelor şi pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situaţiideosebite, care sunt
nevoite să acosteze ori să aterizeze ca urmare a unor defecţiuni,intemperii sau pericol de atac terorist;

•În cazul funcţionarilor care aparţin unor organizaţii internaţionale şi au fostdelegaţi să îndeplinească
misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;

•În cazul marinarilor care au solicitat tranzitul pentru a se îmbarca, reîmbarcasau pentru a părăsi o
navă în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă, precum şi în cazul schimburilor de
echipaje.Viza poate fi revocată dacă străinul, la data sosirii la frontieră, nu maiîndeplineşte condiţiile legale
cerute la acordarea vizei, a declarat un alt scop al viziteisau a fost declarat indezirabil. Autorităţile care anulează
viza aplică pe colantul din paşaport ştamplia cu inscripţia „ANULAT”. Vizele pot fi limitate ca perioada
devalabilitate dacă, la controlul pentru trecerea frontierei române, organele poliţiei
defrontieră constată că străinul nu posedă mijloacele de întreţinere pentru întreaga perioadă de valabilitate a
acesteia. Limitarea vizei sa face prin înscrierea pe colantul
deviză a perioadei de şedere corespunzătoare perioadei pentru care străinul posedămijloace de întreţinere.

IV. STABILIREA DOMICILIULUI ÎN ROMÂNIA1.CONDIŢIILE PENTRU STABILIREA DOMICILIULUI ÎN

ROMÂNIA

Străinul poate solicita o şedere permanentă în România, pe o perioadănedeterminată, dacă
îndeplineşte condiţiile cerute de lege pentru stabilirea domiciliului pe teritoriul statului român. Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 prevede înart. 69-74 condiţiile pe care străinii, în mod cumulativ, trebuie să
le îndeplinească.Astfel:

O şedere temporară continuuă şi legală în ultimii 5 ani anterior depuneriicererii. Şederea va fi

considerată continuuă atunci când perioada de absenţă de peteritoriul României este mai mică de 6
luni consecutive şi nu depăşeşte în total 10 luni pe întreaga perioadă. Şederea va fi considerată legală atunci
când discontinuităţile între perioadele pentru care s-a acorda succesiv dreptul de şedere sunt mai mici de 30 de
zileconsecutiv şi nu depăşesc în total 90 de zile pe întreaga perioadă, chiar dacă au fostsancţionaţi
contravenţional;

Să facă dovada faptului că deţin mijloace de întreţinere în cuantumul prevăzutde lege, corespunzător
scopului pentru care s-a prelungit dreptul de şedere până ladepunerea cererii;

Să facă dovada asigurării sociale de sănătate;

 Să facă dovada deţinerii legale a spaţiului de locuit;

Vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;

Nu prezintă pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională.Străinilor de origine română sau
născuţi în România, precum şi celor a căror şedere este în interesul statului român, li se poate aproba stabilirea
domiciliului fărăîndepliniea condiţiilor prevăzute mai sus.

Dreptul de şedere temporară poate fi revocat, prin decizie motivată, de cătreAutoritatea pentru Străini
atunci când:

Străinul nu mai îndeplineşte condiţiile de prelungire a dreptuluide şedere ori nu mairespectă scopul
pentru care i-a fost acordat acest drept;

Se constată că străinul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat;

Se constată că străinul suferă de o boală ce pune în

pericolsănătatea publică şi nu se supune măsurilor de tratamentmedical stabilite de autorităţile
competente.Dreptul de şedere permanentă sau temporară poate fi anulat de către Autoritatea pentru Străini
dacă:

Se constată ulterior că la data prelungirii dreptului de

şederetemporară sau la data aprobării stabilirii domiciliului înRomânia străinul nu îndeplinea condiţiile
prevazute de lege;

Se constată ulterior că unele acte care au stat la baza acordăriidreptului de şedere temporară sau
permanentă sunt false saufalsificate.

2.ÎNDEPĂRTAREA STRĂINILOR DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Străinii a căror şedere a devenit ilegală sau dreptul lor de şedere a fost anulat saurevocat pot fi
îndepărtaţi de pe teritoriul României şi li se poate interzice intrarea pentruo perioadă determinată. Decizia dată
de Autoritatea pentru Străini obligă străinul să părăsescă în anumite termene (de 5 zile, 30 de zile sau 3 luni)
teritoriul României.Dispoziţia de părăsire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de ladata
comunicării, la Curtea de Apel Bucureşti sau, după caz, la curtea de apel în a căruirază de competenţă
teritorială se află formaţiunea teritorială care a emis dispoziţia de părăsire a teritoriului. Sentinţa instanţei este
definitivă şi irevocabilă. În anumite cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea de pagube
iminente, reclamantul poatecere instanţei să dispună suspendarea executării dispoziţiei de părăsire a
teritoriului până la soluţionarea acţiunii.

3.RETURNAREA STRĂINILOR

Returnarea reprezintă acţiunea desfăşurată de o autoritate competentă a unui stat,denumită parte

solicitantă, prin care o persoană care are cetăţenia celuilalt stat, denumit parte solicitată, este îndepărtată de
pe teritoriul părţii solicitate, deoarece a intrat sau seaflă ilegal pe teritoriul părţii solicitante. Decizia de
returnare poate fi atacată de străinulîmpotriva căruia s-a dispus, în termen de 3 zile de la data comunicării, la
curtea de apelcompetentă teritorial. Instanţa de judecată se pronunţă în termen de 3 zile de la data primirii
cererii. Până la pronunţarea hotărârii, străinul este luat în custodie publică.Hotărârea instanţei este definitivă şi
irevocabilă.Măsura returnării este interzisă în următoarele cazuri:

Străinul este minor şi părinţii au dreptul de şedere în România;

 •Străinul este părinte al unui minor care are cetăţenia română, iar durata şederiilegale nu depăşeşte un
an, dacă minorul se află în întreţinerea părintelui sau străinul esteobligat la plata pensiei alimentare, obligaţie
pe care şi-o îndeplineşte cu regularitate;

•Străinul care este căsătorit cu un cetăţean român, dacă perioada de şedereilegală nu este mai mare de
6 luni, iar căsătoria nu este de convenienţă;

•Străinul a depăşit vârsta de 80 de ani;

•Există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori va fi supus la torturi,tratamente inumane sau
degradante în statul în care urmează să fie returnat străinul;

•Returnarea este interzisă de documentele internaţionale la care România este parte.Măsura returnării

se execută prin escortarea străinului până la frontieră sau în ţarade origine, de către personalul specializat al
Autorităţii pentru Străini.

4.EXPULZAREA STRĂINILOR

– este actul prin care un stat constrânge unulsau mai mulţi străini aflaţi pe teritoriul său să-l părăsească
în cel mai scurt timp. Măsuraexpulzării se ia împotriva străinului care a săvârşit o infracţiune pe teritoriul
Românieiîn condiţiile prevăzute de Codul Penal şi de Codul de procedură penală. Instanţa poatedispune ca,
până la efectuarea expulzării, străinul să fie luat în custodie publică. Străinulnu poate fi expulzat într-un stat în
care există temeri justificate că viaţa îi este pusă în pericol ori va fi supus la torturi, tratamente inumane sau
degradante. Măsura expulzăriinu se dipune, iar în cazul în care a fost dispusă nu poate fi executată, dacă
străinul esteînvinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsuriiinterdicţiei de
părăsire a localităţii sau a ţării sau dacă a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are
de executat o pedeapsă privativă de libertate.Interdicţia de expulzare durează până la dispariţia motivelor pe
care a fost întemeiată.Străinii luaţi în custodie publică sunt cazaţi în centre de cazare şi beneficiază dedrepturile
prevăzute de legea română, precum şi de cele prevăzute în tratatele şiacordurile internaţionale în materie la
care România este parte. Ei au dreptul la asistenţă juridică, medicală şi socială şi la respectarea opiniei şi
specificului propriu, în materiereligioasă, filosofică şi culturală. Pe întreaga perioadă a şederii în centre a
străinilor li seva asigura posibilitatea comunicării cu reprezentanţii diplomatici şi consulari ai statuluide
provenienţă.

5.INTERZICEREA INTRĂRII PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Măsura interzicerii intrării se aplică de Autoritatea pentru Străini faţă de străiniicare au fost îndepărtaţi
de pe teritoriul român. Durata interdicţiei de intrare este stabilităastfel:

•1 an – în cazul unei şederi ilegale de la 30 de zile la 1 an, pentru străinii carenu au părăsit teritoriul
României la expirarea dreptului de şedere conferit prin viză sauîn termenul unor convenţii internaţionale ori
acte normative prin care se desfiinţeazăunilateral regimul de vize; sau al unei şederi ilegale de la 3 luni la 1 an,
pentru străiniicare au fost titulari ai unui permis de şedere temporară; sau al străinilor care nu aurespectat
dispoziţia de părăsire a teritoriului şi care au fost returnaţi;

•2 ani – în cazul unei şederi ilegale de la 1 an la 2 ani;

•3 ani – în cazul unei şederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;

•5 ani - în cazul unei şederi ilegale de peste 3 ani.Împotriva străinilor care au intrat ilegal pe teritoriul
României, durata interdicţieieste de 10 ani. Pentru străinii care au comis infracţiuni pe teritoriul statului
român,durata interdicţiei va fi egală cu durata pedepsei la care au fost condamnaţi, dar nu maimică de 3 ani.

6.REGIMUL JURIDIC APLICABIL UNOR CATEGORII SPECIALE DESTRĂINI

 Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ai Spaţiului EconomicEuropean pot intra pe
teritoriul României pe baza cărţii de identitate. Cetăţenii acestor state, precum şi membrii lor de familie se
bucură de:

•Protecţia generală a persoanei şi a proprietăţii, garantată prin Costituţie şi decelelalte legi, precum şi
de drepturile prevăzute în tratatele internaţionale la careRomânia este parte;

•Libertatea de deplasare şi de a-şi stabili reşedinţa oriunde pe teritoriulRomâniei;

•Toate drepturile şi beneficiile acordate persoanelor angajate, precum şi de protecţia socială din partea
statului, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români;

•Un document de identitate care să facă dovada dreptului de şedere, emis deAutoritatea pentru
Străini, intitulat: „Permis de şedere pentru un cetăţean al unui stat
membru al UE sau aparţinând Spaţiului Economic European”, valabil 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru
încă 5 ani.Străinii cu drept de şedere permanentă în statele membre ale UE pot intra şirămâne pe teritoriul
statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decurs de 6 luni,fără vize. Membrii de familie ai străinilor cu
drept de şedere permanentă în statele membre ale UE pot intra în România în baza unei vize de lungă şedere,
acordată demisiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea condiţiilor generale de
acordare a vizelor, precum şi cu prezentarea dovezilor privind dreptul deşedere pe teritoriul statului membru al
UE.Străinilor minori care intră neînsoţiţi pe teritoriul României li se asigurăreprezentarea printr-o instituţie
competentă potrivit legii, care le va asigura protecţia şiîngrijirea necesară, inclusiv cazarea în centre speciale de
ocrotire a minorilor, înaceleaşi condiţii ca şi pentru minorii români.În scopul identificării părinţilor şi returnării
în ţara de reşedinţă a părinţilor ori înţara în care au fost identificaţi alţi membri de familie, Autoritatea pentru
Străinicooperează cu alte instituţii, precum şi cu organizaţiile interne şi internaţionalespecializate în domeniul
ocrotirii minorilor.

7.EXTRĂDAREA

Potrivit art. 19 alin. (3) din Constituţia României, cetăţenii străini şi apatrizii potfi extrădaţi numai
în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.

Extrădarea se hotărăşte numai de justiţie. Pot face obiectul extrădării şi cetăţenii româniîn baza
convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate. Codul
penal, în art. 9, prevede că extrădarea se acordă sau pote fisolicitată pe bază de convenţie internaţională, pe
bază de reciprocitate şi, în lipsa
acestora, în temeiul legii. De asemenea, Convenţia Europeană privind extrădarea,încheiată la Paris la 13
septembrie 1957 şi protocoalele sale adiţionale, încheiate laStrasbourg la 15 octombrie 1975 şi 17 martie 1978
constituie drept comun în materie deextrădare între ţările europene. România a ratificat şi Convenţia
Europeană privindreprimarea terorismului prin Legea nr. 16/1997.Tratatele de asistenţă juridică privind cauzele
civile, familiale şi penale încheiatede ţara noastră cu un număr mare de ţări conţin prevederi cu privire la
extrădareastrăinilor. Străinii care au primit dreptul de azil, precum şi cei care se bucură deimunitate de
jurisdicţie pe teritoriul român nu sunt extrădaţi. De asemenea, străinii careau comis infracţiuni politice şi cei
care ar fi condamnaţi la pedeapsa cu moartea sau ar risca de a fi supuşi torturii sau altor tratamente inumane
nu sunt extrădaţi de statulromân.Extrădarea are la bază principiile reciprocităţii, dublei incriminări şi
principiulspecificităţii, în sensul respectării condiţiilor din actul de extrădare. Procedura extrădăriiconstă în
verificarea legitimităţii şi regularităţii cererii de extrădare, procedura în faţaorganelor de urmărire şi a instanţei
de judecată. Cererile de extrădare sunt însoţite decopia mandatului de arestare, copia sentinţei de
condamnare, acte privind fapta penală,calificarea ei juridică, eventuale pagube materiale produse şi alte
informaţii referitoarela străinul infractor. Statul solicitat procedează la arestarea străinului infractor pentru afi
predat statului solicitant. Odată cu finalizarea procesului penal şi după pronunţareahotărârii judecătoreşti
definitive, statul solicitat primeşte o copie a
sentinţei.Cererea de extrădare se transmite pe căi diplomatice, prin intermediulMinisterului Afacerilor Externe
şi a misiunilor diplomatice.

Bibliografie:

1. S. Tamaş -
Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică
, Ed. Academiei Române,Bucureşti, 19932. V. Marcu, N. Diaconu -
Regimul juridic al strainilor în România
, Ed. Moroşan, 2003, pg. 1.3. I.Filipescu –
Drept internaţional privat,
ediţie revăzută şi adăugită, Ed. Universul Juridic, 20054. www.eur-lex.europa.eu

Student anul 4, sem . 1, Pricop Robert Tudor